Peste jumãtate din numãrul total alturiºtilor români care viziteazã anualAustria, aleg aceastã þarã pentru schi.Reprezentanþa din România a OficiuluiNaþional de Turism al Austriei faceprimele estimãri pentru sezonul deiarnã 2013 - 2014, realizând un top 5 alcelor mai solicitate destinaþii pentruvacanþa de iarnã de cãtre turiºtiiromâni:

1. Viena este una dintre cele maivizitate destinaþii ale Austriei de cãtreturiºtii români (pe locul 11 în topulvizitatorilor dupã naþionalitate). Înperioada iernii principalul magnet alVienei sunt târgurile de Crãciun, care înacest an vor fi deschise din 22 noiembrieºi pânã în 24 decembrie. Acesteevenimente atrag anual aproximativ500.000 de turiºti care petrec cel puþin onoapte în Viena.

2. Innsbruck este un alt oraº care semenþine în topul alegerilor turiºtilorromâni în sezonul de iarnã. Pe lângãtârgul de Crãciun care se desfãºoarã înmai multe zone din oraº din noiembriepânã în ianuarie, turiºtii au acces la undomeniul schiabil format din 9 pârtii (launele se poate ajunge cu tramvaiul). În

plus, Innsbruck este singurul oraº care agãzduit de trei ori Jocurile Olimpice deiarnã.

3. Neustift im Stubaital, aflat în valeaStubai, aproape de Innsbruck, are peste50 de km de pârtie, situate între 1.000 ºi3.000 m altitudine, potrivite atât pentruschiorii începãtori, cât ºi pentru ceiavansaþi. Anul acesta, sezonul de ski dinNeustift im Stubaital s-a deschis pe 20septembrie.

4. Kaprun are 130 km de pârtii cu ungrad de dificultate mediu, fiind idealepentru familii ºi începãtori.

5. Solden este o altã destinaþiepreferatã de români. Include 151 km depârtii, doi gheþari schiabili, cea mai lungãpârtie din lume (14 km) ºi toate dotãrilepentru o vacanþã memorabilã.

„Profilul turistului român carecãlãtoreºte în Austria contureazã opersoanã tânãrã, dinamicã, cu venitmediu sau peste medie, care preferã sãîºi rezerve online vacanþa, petrece înAustria în medie 5 zile ºi opteazã pentrucazare la hoteluri de 4 sau 5 stele.Românii preferã destinaþii de skiconsacrate, precum staþiuni din regiuneaTirol ºi Salzburgenland ºi în general aleg

sã mai petreacã o zi ºi în Viena sauSalzburg, în funcþie de cum îºiorganizeazã deplasarea”, a declaratGabriele Lenger, director Oficiul deTurism al Austriei în România.

http://www.cugetliber.ro

Top 5 destinaþii din Austriapreferate de turiºtii români,

pentru perioada de iarnã

C M Y K

Agenþia de Plãþi ºi Intervenþiepentru Agriculturã (APIA) a reînnoit,pe 24 octombrie a.c., Acordul deCooperare cu AgrarMarkt (AMA)Austria, agenþie de plãþi responsabilãcu gestionarea fondurilor pentruagriculturã, conform unui comunicatde presã remis redacþiei.

Acordul, reînnoit cu ocaziaConferinþei Directorilor Generali aiAgenþiilor de Plãþi din UniuneaEuropeanã (UE) de la Vilnius,Lituania, a fost semnat de domnulGheorghe Dorel Benu, directorgeneral al APIA ºi de domnul GünterGriesmayr, director general al AMA.

Acordul a fost semnat pe operioadã nedeterminatã, maiinformeazã sursa citatã.

Potrivit acesteia, în cadrulprotocolului este prevãzutãorganizarea unor întâlniri, la nivel deexperþi, pe anumite domenii de interesprioritare pentru cele douã instituþii.Principalele domenii de cooperareinclud: elemente de simplificarepentru noua Politicã AgricolãComunã 2014 - 2020, mãsuri dedezvoltare ruralã, mãsuri de sprijin ºiaspecte privind controlul acestora,mãsuri de piaþã interne ºi externe, darºi aspecte economice ºi sisteme ITpentru agriculturã.

http://www.bursa.ro

APIA areînnoit

acordul cuAgrarMarkt

Austria

Sãptãmâna trecutã, AmbasadaRomâniei la Berlin a gãzduit uneveniment de prezentare a Clujului - îndemersul de obþinere a statutului deCapitalã Culturalã Europeanã în 2021 -, ocazie cu care primarul Emil Boc,alãturi de gazde ºi alþi invitaþi, asusþinut un discurs despre relaþia dintreCluj-Napoca, Berlin ºi Europa. Iatã cene-a transmis, ca participant direct laeveniment, colaboratorul nostruapropiat ºi prietenul nostru, galeristulHans-Joachim GROVE, preºedinte alGROVE-MOLDOVAN Art-Foundation Braunschweig.

"La invitaþia Ambasadei Românieila Berlin, am participat la evenimentulde prezentare a Clujului, realizat cusprijinul Fundaþiei "Zukunft Berlin" ºial GROVE-MOLDOVAN Art-Foundation Braunschweig ºi deschisde E.S. dr. Lazãr Comãnescu,ambasadorul României. În acest cadru,primarul Clujului, dl Emil Boc, aprezentat în cuprinsul unui discurs denivel profesionist, însoþit de un film ºiimagini fotografice, toate demersurilefãcute în sensul amintit. Discursulprimarului, intitulat "Cluj-Napoca ºiBerlin pentru Europa", a beneficiat detraducere simultanã în limba germanã.Preºedintele Fundaþiei "ZukunftBerlin", dr. Volker Hassemer (învestit,cu aceastã ocazie, cu titlul de"Ambasador al proiectului Cluj-Napoca 2021"), a relevat, în expunereasa, motivele pentru care fundaþia pecare o conduce s-a implicat însusþinerea demersului, cei peste 80 departicipanþi la eveniment fiindinformaþi, cu aceastã ocazie, în legãturãcu oraºul ºi acþiunile care suntîntreprinse.

În ceea ce ne priveºte, GROVE-MOLDOVAN Art-FoundaþionBraunschweig a fost reprezentatã depreºedinþii Horst Paliga (DeutscheBank Braunschweig) ºi de

subsemnatul (cu soþiile), precum ºi deProf.dr.ing. Jürgen Hesselbach,Preºedintele Universitãþii TehniceBraunschweig, membru alcuratoriumului fundaþiei. Am prezentatobiectivele fundaþiei (buna înþelegere ºicolaborare între þãrile ºi popoarelenoastre; susþinerea schimburilorºtiinþifice dintre UT Braunschweig ºiUT Cluj-Napoca; continuareaactivitãþilor pe tãrâm cultural -expoziþii, conferinþe, concerte înGermania; sprijin umanitar pentruCluj-Napoca ºi regiune), cu subliniereafaptului cã în centrul activitãþilornoastre este situat OMUL. În cursulimplicãrii noastre, de ani buni, înRomânia am constatat cã toleranþa ºiospitalitatea reprezintã modalitatea dea pãtrunde spre inima oamenilor ºi,totodatã, ºansa ca proiectele noastre sãpoatã deveni realitate. Pe acestecontacte personale ºi pe prietenie sebazeazã, aºadar, munca noastrãcomunã, spre binele ambelor popoare.

În cadrul discuþiilor care au urmat,ambasadorul român ºi primarulClujului s-au exprimat în mod specialîn sensul continuãrii colaborãrii dintreUniversitatea Tehnicã Braunschweig ºiUniversitatea Tehnicã Cluj-Napoca.

Dupã prezentãri, gazdele au invitatpe toatã lumea la masã - admirabilpregãtitã de la Cluj ºi aranjatã depersonalul Ambasadei. Festinulgastronomic tradiþional românesc afost întregit de vinul românesc dincolecþia Servé de Dealu Mare,sponsorizat, pentru toþi cei de faþã, deGaleria ROM-ART Braunschweig.

Pentru noi, cetãþenii de onoare aiClujului, aceastã prezentare a fost debun augur ºi a deschis calea unorcontacte ºi colaborãri viitoare. Aminvitat-o personal pe d-na cancelarAngela Merkel la eveniment, aceastaexpediindu-ne în scris mulþumirile saleºi scuzându-se cã, date fiind alteîntâlniri fixate anterior, îi este imposibilsã participe.

Clujul s-a prezentat, acesta a fostdoar începutul, alþi paºi trebuie sãurmeze. În calitatea noastrã de cetãþenide onoare ºi, cu siguranþã, alãturi demulþi alþi clujeni, vom continua sãsusþinem aceastã candidaturã, pentru caoraºul ºi cetãþenii lui sã aibã numai deprofitat".

Hans-Joachim GROVE,Cetãþean de onoare al

municipiului Cluj-Napocahttp://www.ziarulfaclia.ro

noiembrie - decembrie 2013Pagina 2

Invaziabufniþelor

Sper cã aþi observat: lumea modei a fost invadatã, în ultimavreme, de bufniþe. Gama produselor care folosesc figura bufniþei esteinimaginabil de bogatã. Fie cã sunt redate stilizat ori în manierã câtmai naturalã, bufniþele apar pretutindeni: pe tricouri, pulovere,rochii, poºete, costume de baie, eºarfe, cãciuliþe ºi mãnuºi. Niciobiectele de uz casnic ori cele de mobilier nu au scãpat de aceastãmodã. Consumatorii se luptã cu o ofertã variatã: cãni, farfurii,pahare, perne, draperii, aºternuturi de pat ºi prosoape, toate au canumitor comun bufniþa.

Universul accesoriilor feminine este bântuit ºi el de bufniþe. Nuexistã doamnã sau domniºoarã care sã nu aibã cel puþin o pereche decercei, un medalion, o brãþarã sau o broºã în formã de bufniþã.

Persoanele îndrãgostite de acest simbol au fãcut o alegereînþeleaptã. ªi folosesc acest termen în mod intenþionat fiindcã, dincele mai vechi timpuri bufniþa a fost un semn al înþelepciunii. De-alungul secolelor s-au þesut în jurul ei poveºti ºi mituri, credinþe ºiprejudecãþi multiple.

Moda aceasta însã are o istorie îndelungatã. Sumerienii oînfãþiºau pe zeiþa morþii ca o femeie ce avea aºezate în dreapta ºi înstânga ei câte o bufniþã. În mod similar, în mitologia greacã, zeiþaAtena, zeiþa înþelepciunii ºi a învãþãturii, apãrea mereu însoþitã de obufniþã. Consideratã pasãre sacrã, i se atribuiau bufniþei calitãþiprofetice iar în Evul Mediu se considera cã era vestitoarea morþii.

Concepþia respectivã s-a perpetuat ºi în credinþele populareromâneºti. Românii credeau (iar unii cred ºi azi) cã bufniþa, cu viaþaei de noapte ºi strigãtul ei înfricoºãtor, este un simbol negativ,aducãtor de moarte. Legendele populare o asociazã practicilorvrãjitoreºti, privind-o ca un mesagerul veºtilor rele ºi a suferinþei.

Cu toate acestea, acum câteva secole, în statele vechi româneºti,se obiºnuia sã fixezi o bufniþã la poarta gospodãriilor sauadãposturilor pentru animale, care ,conform unei superstiþiistrãvechi, va apara, cu spiritul ei, casa ºi animalele de incendii ºinenorociri.

Dacã e sã mã refer la credinþele popoarelor asiatice ºi cele de pecontinentul american, meritã reþinut cã bufniþa e descrisã ca unsimbol al comunicãrii dintre tãrâmul morþilor ºi tãrâmul celor vii.

Existã informaþii cã bufniþa stilizatã este simbol al cluburilormasonice: membrii acestor cluburi o investesc cu puterea de a laapãra secretele ºi cunoºtiinþele.

În lumea modernã, adepþii Feng Shui (arta armonizãrii locuinþeicu cele 5 elemente sacre ale naturii) recomandã aºezarea unoramulete sau statuete reprezentând bufniþa în camera copiilor, pebirou, pentru a le activa inteligenþa ºi a le spori dragostea decunoaºtere. Amplasarea unei bufniþe în sectorul locuinþei, caresimbolizeazã cariera, are rolul de a atrage bogãþie ºi confort interior.

Superstiþiile legate de atributele misterioase ale bufniþelor sepãstreazã încã vii ºi sunt activate în preajma sãrbãtorii de Haloween,când alãturi de monºtrii, fantome ºi alte apariþii înfricoºãtoare,oamenii se costumeazã în bufniþe sau cucuvele, confecþioneazãdecoraþii pe care apare acest simbol al înþelepciunii ºi se oferãcopiilor prãjituri ºi dulciuri în formã de bufniþã.

Desigur nu trebuie sã-l uitãm pe Harry Potter, care a fãcut dinbufniþa lui albã o vedetã a literaturii ºi cinematografiei universale. Înlumea magicã a vrãjitoriei bufniþele au puteri misterioase, în lumearealã, le observãm pretutindeni ca simboluri ale unor librãrii,biblioteci, reviste de culturã, universitãþi sau ºcoli.

Ne-au invadat bufniþele? ªi ce dacã! Sã le lãsãm sã zboare. Sã leacordãm respectul necesar ca pãsãri vii dar ºi ca simboluri alecunoaºterii ºi înþeleciunii fãrã margini.

Liliana Moldovan

EDITORIALCLUJUL s-aa prezentat la BERLINZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Viaþa e un dar nepreþuit, sã nebucurãm de ea! Sã ne bucurãm de viaþãpentru cã ne dã ocazia sã muncim, sãiubim, sã ne jucãm ºi sã ne uitãm lastele… Viaþa noastrã este ca un tablou pecare îl picteazã Dumnezeu. Adesea sãrimde pe ºevalet, apucãm pensula ºi vrem sãcontinuãm singuri pictura. Dar cândfacem aºa, nu obþinem decât o copieproastã a capodoperei pe care intenþionaEl s-o realizeze din viaþa noastrã.

Viaþa, este darul lui Dumnezeu fãcutomului încã de la creaþie: “ªi luândDomnul Dumnezeu þãrânã din pãmânt, afãcut pe om ºi a suflat în faþa lui suflarede viaþã, ºi s-a fãcut omul fiinþã vie” (Fac.2,7). Izvorul vieþii omului ºi al vieþiiîntregii noastre planete este Dumnezeuînsuºi: “Cã la Tine este izvorul vieþii…”(Ps. 35, 9) Trebuie sã fim capabili sãînþelegem viaþa ºi ca atare sã o preþuim.Fiecare dintre noi este ceva unic. Nu sepune problema superioritãþii sau ainferioritãþii. Avem fiecare locul nostru ºirolul nostru pe acest pãmânt, astfel cãinvidia ºi ura ar trebui sã disparã dintrenoi ºi sã fie înlocuite cu iubirea. Sã neiubim unii pe alþii, sã ne bucurãm unii dealþii ºi împreunã sã ne bucurãm de tot ce

ne oferã frumos viaþa. Tot ce avem de fãcut e sã ne

deschidem ochii pentru frumuseþe ºi sã oapreciem. Bucuria de a trãi nu seregãseºte în realizãrile mãreþe, înposesiile materiale ci este cea pe care ovedem în jurul nostru în acele lucruriaparent ”mãrunte” pe care în general leignorãm de cele mai multe ori. Acelelucruri ar putea fi: albastrul ceruluisenin, prospeþimea dimineþilor de varã, orazã de soare în pãrul tãu, un melc carevrea sã-þi taie calea, un trandafir pemarginea drumului, sunetul ploii îngeamul tãu, un curcubeu dupã ploaie,zâmbetul unui copil, un cer înstelat, unrãsãrit ºi un apus de soare, o îmbrãþiºare,o vorbã bunã, o plimbare prin pãdure ºimulte altele. Sã încercãm sã ne bucurãmde lucrurile ”mãrunte”, cãci într-o zi s-arputea sã privim înapoi ºi sã descoperimcã erau importante. Constantin Brâncuºispunea cã ”Oamenii nu îºi mai dauseama de bucuria de a trãi, pentru cã nicinu mai ºtiu sã priveascã minunileNaturii.”

Sã privim natura ºi sã luãm exemplude la ea, sã fim iubire, sã fim bucurie, sãfim luminã pentru noi înºine ºi pentru cei

din jurul nostru. Sã încercãm sã pãstrãmechilibrul în viaþã ºi atunci vom avea oviaþã aºa cum se desfãºoarã viaþa înnaturã, fãrã zgomot, chiar dacã existã ºiun zgomot pe care nu îl auzim, dar noi nuºtim de zgomotul acela decât înîmprejurãri unice. Sã credem într-o viaþãpozitivã ºi într-o viaþã dupã voia luiDumnezeu, o viaþã cu roade, cu roade aleiubirii, cu roade ale Duhului Sfânt.

Iubind viaþa, ºi viaþa ne va iubi penoi. Sã ne trãim viaþa privind înainte, sãprivim dificultãþile ca pe niºteoportunitãþi ºi sã avem mereu bucurie însuflet ºi zâmbetul pe buze. Sã cãutãm sãîncetinim puþin ritmul…ºi sã ne bucurãmde fiecare clipã. Mergând prea repede, nunumai cã nu mai putem urmãri peisajulvieþii, dar la un moment dat nu mai ºtimîncotro mergem ºi de ce.

Dragi cititori sã aveþi puterea sãnavigaþi corabia vieþii cu entuziasm ºipasiune fãrã teamã de furtuni ºi veþi aveaparte de cele mai frumoase clipe!

Bucuraþi-vã de viaþã! Mulþumiþipentru ea! Bucuraþi-vã de lucrurilesimple! Cu adevãrat cele mai frumoaselucruri în viaþã sunt gratuite!

Adriana-Lucia Ciugudean

Preþuieºte viaþa ºi bucurã-te de ea!

noiembrie - decembrie 2013 Pagina 3

Românii fac coadã pentru aemigra în Germania. Aproximativ100.000 de conaþionali s-au stabilitîn Germania, anul trecut, încãutarea de locuri de muncã bineplãtite, iar numãrul lor ar urma sãexplodeze odatã cu eliminarearestricþiilor de pe piaþa muncii, deanul viitor.

Practic, românii sunt pe loculdoi într-un top al imigranþilor,statisticã care îi îngrozeºte pepoliticienii batavi. Economianeafectatã de recesiune a nemþilor îiatrage ca un magnet atât pe româniidin Italia sau Spania, cât ºi pe ceidin þarã. Românii au urcat pe locul2 în topul imigranþilor dinGermania, dupã polonezi, darînaintea bulgarilor sau turcilor.

Germania era recunoscutãpentru numãrul mare de imigranþiturci ºi polonezi ºi din 2014 aretoate ºansele sã devinã faimoasãpentru numãrul mare de imigranþiromâni. Prima economie a UE “s-abucurat” anul trecut de un record înceea ce priveºte imigraþia. Pentruprima datã din 1995, numãrul deimigranþi a depãºit un milion, dintre

care peste 10% au fost români.Majoritatea imigranþilor care îºi

cautã de muncã în Germania vindin fostele þãri comuniste, dar ºi dineconomii mari lovite mai puternicde recesiune, precum Italia, Spaniasau Grecia. În Germania trãiesc,potrivit amabasadei române de laBerlin, aproximativ 160.000 deconaþionali. Majoritatea imigran-þilor se îndreaptã spre Berlin ºiregiunile înstãrite din sudulGermaniei, oraºele Bremen,München, Stuttgart ºi Hamburgfiind printre cele mai dorite oraºe încare sã îºi încerce norocul în gãsireaunui job.

2014, anul invadãriiGermaniei?

Un studiu din luna augustreferitor la piaþa germanã a munciiaratã cã anul viitor numãrulimigranþilor români ºi bulgari s-arputea dubla în Germania. Agenþiafederalã de plasare a forþei demuncã (BA) preconizeazã cã de laînceputul anului 2014, odatã curidicarea ultimelor restricþii pe piaþa

muncii pentru cetãþenii români ºibulgari, valul imigranþilor dinaceste douã þãri s-ar putea dubla.

În funcþie de situaþia economicãdin sudul Europei, respectiv în þãrica Spania, Italia ºi Portugalia,numãrul românilor ºi al bulgarilor,care îºi vor cãuta de lucru înGermania, va fi între 100.000 ºi180.000, aratã cel mai recentstudiu. Pânã la izbucnirea crizeieconomice în þãrile sudice, 80% dinemigranþii români ºi bulgari îºicãutau viitorul în Spania ºi Italia.

În 2014, Germania va ridicaultimele restricþii pe piaþa munciiimpuse românilor ºi bulgarilor

Începând cu 2010, însã, valulde imigranþi s-a redirecþionat cãtreGermania. Germania a liberalizatparþial piaþa muncii începând cudecembrie 2011. Persoanele custudii superioare din România numai au nevoie de permis de muncã,precum ºi sezonierii sau imigranþii,care încep o pregãtire profesionalã.Nemþii acuzã “imigraþia sãrãciei”Afluxul mare de români ºi bulgaridin Germania ar putea produceschimbãri negative pe piaþa muncii.

De exemplu, ar putea creºtecheltuielile bugetare pentru aju-toarele sociale. Problemele extremeproduse de aºa-numita “migraþie asãrãciei” (sintagmã folositã demass-media germanã pentru a cata-loga imigranþii din Estul Europei-n.r.) se vãd cel mai pregnant înBerlin, Duisburg ºi Dortmund. Încele trei oraºe, aproape 20% dinromâni ºi bulgari trãiesc de pe urma

ajutoarelor sociale.Aceastã temã a fost folositã ºi

în campania electoralã pentrualegerile parlamentare. Ministrulgerman de Interne, Hans-PeterFriedrich a promis cã va lua mãsurica imigranþii sãraci sã nu mai vinãîn Germania. Pânã acum, Berlinulnu a pus în practicã aceastãpropunere din campania electoralã.

http://www.gazetaromaneasca.com

Germania, noua destinaþie demuncã a românilor din Italia

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Între 5 ºi 10 noiembrie 2013, a avut loc”Festivalul Internaþional de Film Est-European de la Cottbus/ Germania”, dedicatcelor mai recente cãtre producþiicinematografice de calitate provenite dinEuropa de Est. Institutul Cultural Român dinBerlin sprijinã, în calitatea sa de partener cutradiþie îndelungatã al festivalului, prezenþaromâneascã la Cottbus.

Cinematografia din România este ºi anulacesta la loc de cinste cu o serie importantãde producþii recente de film atât delungmetraj, cât ºi de scurtmetraj.

Filmul „Roxanne“, în regia lui ValentinHotea, a fost invitat în competiþia delungmetraj a festivalului. „Roxanne” spunepovestea lui Tavi Ionescu, de 38 de ani,cãruia încã îi place sã copilãreascã. El îºiîmparte viaþa între grafica pe calculator, omamã bolnavã ºi Oana, care încã sperã ca elsã se implice în relaþia lor. Pentru Tavi, totulse va complica însã din ziua în care sehotãrãºte sã-ºi cearã dosarul de la Securitate.Filmul a fost invitat anul acesta ºi laFestivalul Internaþional de Film de laLocarno.

Tot în cadrul competiþiei de lungmetraj afost selectat ºi pelicula „La limita de jos acerului“, în regia lui Igor Cobileanski, dupãun scenariu de Corneliu Porumboiu. Filmulîl are ca personaj central pe Viorel, untraficant mãrunt de droguri care trãieºte într-

un orãºel uitat de lume din RepublicaMoldova.

În cadrul competiþiei de scurtmetraj, aparticipat din România regizorul AndreiTãnase cu pelicula „Claudiu ºi peºtele”,filmul „Probleme de familie“, în regiaRuxandrei Ghiþescu, precum ºi scurtmetrajul„Colecäia de arome”, în regia lui IgorCobileanski.

Totodatã, Festivalul Internaþional deFilm Cottbus a prezentat în cadrul secþiuniiSpektrum peliculele „Killing Time“, în regialui Florin Piersic Jr. ºi „Lupul“, în regia luiBogdan Mustaþã.

La secþiunea Fokus - Osteuropa derRegionen, a fost proiectat filmul „TalkingLetters“, a cãrui regie este semnatã deartistul vizual, Pavel Brãila.

Festivalul Internaþional de Film de laCottbus a fost înfiinþat în 1991, cu intenþia dea face simþitã prezenþa filmelor din Europade Est pe piaþa germanã ºi de a urmãri cumreflectã regizorii din fostele þãri socialisteschimbãrile sociale ºi politice din statele lorde provenienþã. De la înfiinþarea sa,festivalul s-a dezvoltat ca un importantpunct de întâlnire între scena de film est ºicentral europeanã ºi cea germanã. RevistaVariety a enumãrat Festivalul de la Cottbusprintre cele mai importante 50 de festivaluridin întreaga lume.

ICR

Aflându-mã la Bucureºti pentrupunerea la punct a unor proiecte la careLiga Asociaþiilor Româno-Germane dinGermania (LARG) fie cã este iniþiatoarefie cã este partenerã, am avut prilejul caîn 16 ocotmbrie a.c. sã fiu primit depreºedintele Înstitutului Cultural Român,domnul Lilian Zamfiroiu.

Din discuþia avutã s-au desprins treipuncte mai importante:

Noua conducere ICR doreºtesusþinerea politicii economice a

guvernului, politicã care tinde sã seapropie mai mult de pieþele de afaceri dinRusia ºi China. În aceastã ordine de idei,se renunþã momentan la iniþiativelefostului preºedinte Andrei Marga de aînfiinþa noi sucursale ICR în Europa, deciºi cea planificatã la Nürnberg.

Referindu-mã la faptul cã din punctulmeu de vedere, nu existã o colaborareeficientã a asociaþiilor de români cuinstituþiile ICR din strãinãtate, preºedintea menþionat faptul cã ICR duce o politicãculturalã pentru cetãþenii altor þãri ºi nupentru românii aflaþi acolo. Mi-ampermis totuºi sã argumentaz faptul cãscopul principal al ICR, ºi anume acelade creºtere a vizibilitãþii valorilorculturale româneºti în lume, poate fisprijinit cel mai bine tocmai decomunitãþile de români de peste hotare.

Ele pot fi un puternic sprijin înmobilizarea strãinilor de a participa laacþiunile organizate de ICR. Cu ajutorullor se poate evita ºi unele penibile situaþiicând acþiuni ICR nu îºi realizeazã scopulpropus. În acest sens, domnul Preºedintea recunoscut cã ICR ar trebui sã aibe ocolaborare mai eficientã cu românii depeste hotare. Am dat exemple ºi decolaborãri foarte bune între comunitãþilede români ºi unele sucursale ICR dinEuropa.

S-a discutat ºi faptul cã anumiteacþiuni ale ICR-ului ar trebui sã fiesusþinute ºi de artiºti din „afara þãrii”. Amexemplificat cã ºi aceºtia, la rândul lor nufac altceva decât sã îmbunãtãþeascãimaginea generalã a României de acolounde ei se aflã. În final, am sugeratdomnului Preºedinte sã facã o vizitã înGermania unde sã se întâlneascã cureprezentanþii asociaþiilor, cu oameni deculturã români, ºi sã se discuteposibilitãþi de eficientizare a acþiunilorICR în strãinãtate.

Pãrerea mea personalã este cã la ICRBucureºti „bate un vânt nou” care vine însprijinul promovãrii culturii româneºtipeste hotare.

Dipl.Ing. Emil MateiaºVicepreºedinte ºi purtãtor de

cuvânt LARG

Întâlnire cu preºedintele InstitutuluiCultural Român, domnul Lilian Zamfiroiu

ICR Berlin dezvãluie selecþiade filme româneºti de la

Festivalul de Film din Cottbus

Pagina 4 noiembrie - decembrie 2013

C M Y K

Literatura românã se bucurã înacest an de o prezenþã importantã latârgurile de carte din Germania.Prezenþa româneascã a debutat înluna octombrie la târgul de carte dela Frankfurt, care reprezintã unadintre cele mai importantemanifestãri de profil din întreagalume, ºi continuã în noiembrie ºidecembrie la Stuttgart, undeRomânia participã în calitate de þarãinvitatã de onoare. Ambelemanifestãri sunt organizate deMinisterul Culturii.

În perioada 9-13 octombrie2013, la standul României dincadrul târgului de carte de laFrankfurt au fost lansate antologia”Heimat - gerettete Zunge - Autorenaus Rumänien”, volumul ”Die 53.Woche” de Traian Pop Traian,ambele publicate la editura Pop dinMünchen, romanul ”Vieþileparalele” de Florina Ilis ºi volumul”La început a fost dialogul. Grupul

de Acþiune Banat ºi prietenii”,coordonatã de Corina Bernic ºiErnest Wichner. Scriitoarea NoraIuga va citi din jurnalul sãu”Berlinul meu e un monolog”precum ºi câteva poezii noi scrise înlimba germanã.

În cadrul evenimentului intitulat„Doi poeþi în dialog”, Adrian AluiGheorghe ºi Nicolae Prelipceanuvor recita poezii atât în limbaromânã cât ºi în germanã din celemai recente volume pe care le-aupublicat. Domeniul designului decarte va fi prezentat publicului prinintermediul expoziþiei „Best BookDesign from Romania“, organizatãde cãtre Asociaþia Editorilor dinRomânia. În cadrul aceluiaºi târg decarte, scriitoarea Svetlana Cârsteanva participa la expoziþia defotografie „Care este rostulpoeziei?” („Wozu Poesie?”).Organizatã de LiteraturwerkstattBerlin, expoziþia documenteazã

modul în care poeþii evalueazãsituaþia culturii ºi societãþii în þãrilelor de origine.

România a fost desemnatã înacest an þarã invitatã de onoare latârgul de carte de la Stuttgart. Îndeschiderea acestei manifestãri vaavea loc un concert susþinut devioloncelistul român Adrian Naidin.Standul României va fi vizitat deAmbasadorul României înGermania, E.S. Dr. LazãrComãnescu ºi reprezentanþi ai ICRBerlin. Pe parcursul a trei sãptãmâni(14 noiembrie - 8 decembrie 2013)vor fi prezentate numeroase cãrþi înlimba românã, dar ºi apariþii recentetraduse în limba germanã, însumândlucrãri de beletristicã, poezie,ghiduri turistice ºi albume de artã,care vor oferi o imagine complexãasupra României.

Standul României îºi întâmpinãpublicul nu numai cu o ofertã variatãde lucrãri ci ºi prin organizarea unui

numãr important de evenimenteprintre care se numãrã lansãri decarte, lecturi, prelegeri, discuþii ºifilme. Scriitorii români GabrielaAdameºteanu, Cãtãlin DorianFlorescu ºi Daniela Zeca-Buzuravor citi din cele mai recente volumeale lor, iar scriitorii Jan Cornelius,Julia ºi Robert Schiff, reprezentanþiai literaturii minoritãþii germane dinRomânia, sunt de asemenea invitaþipentru discuþii ºi lecturi din lucrãrilepublicate. Pe lângã proiecþiafilmelor ”4 luni, 3 sãptãmâni ºi 2zile”, regizat de Cristian Mungiu,”Train de vie”, regia Radu

Mihãileanu, ”Funeralii fericite”,regia Horaþiu Mãlãele ºi ”Je voustrouve très beau”, regia IsabelleMergault, vizitatorii vor avea ocaziasã asculte basme româneºti ºi sãparticipe la prelegeri ºi discuþiidespre literatura minoritãþii germanedin România.

Mai multe detalii despreprogram:

http://www.buchmesse.de/de/ http://www.buchwochen.de/hig

hlights/gastland/ http://www.icr.ro/berlin/recoma

ndari/ICR

România la târgurile de carte de laFrankfurt ºi Stuttgart

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

În seara de 5 decembrie,ora 18.30 la galeria de artã ºidesign ‘Tiny Griffon Gallery’din Nürnberg vã invitã lavernisajul expoziþiei ‘Anotim-pul culorilor’, aparþinândpictorului român ªtefan Pel-muº, cunoscut deja publiculuigerman, aflat însã pentru primaoarã în oraºul lui Durer.

La vernisaj participãconsulul României laMünchen, Anton Niculescu,preºedintele Camerei deComerþ Româno-Germane, dr.Radu Merica, alte personalitãþipublice, iubitori de artã ºiculturã din Nürnberg ºi dinîmprejurimi.

ªtefan Pelmuº, nãscut în1949, la Valea Cãlugareascã,este unul dintre cei mairemarcabili ºi mai iubiþi pictoricontemporani români. Astudiat sub conducereaprofesorilor Ion Sãliºteanu ºiIlie Pavel, la Academia de Arte“Nicolae Grigorescu’ dinBucureºti , si a devenitmembru al Uniunii ArtiºtilorPlastici în 1980.Lucrãri ale salese regãsesc în muzee dinRomânia, Franþa, Germania,Israel, Canada, Austria, Chileºi Brazilia. A avut expoziþiipersonale în cadrul FestivaluluiFrancofoniei din Copenhaga ºila galeria ‘Espaceart 103’ dinParis. În expoziþii de grup,Pelmuº a fost prezent la

Budapesta, în galeriile „Natu-ra” ºi „Art Today”, la Dussel-dorf, în Galeriile „Ep” ºi “Ba-thomburg” ºi, tot în Germania,la Galeria „Arnold Jotzu”.

Pelmuº a mai expus laRotterdam ºi Eindhoven -Olanda, a participat la Bienalade la Kosice, a fost prezent pesimeze la Zoersel, Edegen siBruxelles - Belgia ºi a

participat la Bienala de Artãdin Ankara -Turcia. Lucrãrilesale au fost apreciate lagaleriile “Wiesbaden” ºi “ArtBodensee” din Austria, precumºi la Stockholm, în Suedia,opera sa artisticã fiind la fel debine primita la Paris, la Galeria„Saint Germain” ºi la GaleriaFundaþiei de Artã „Soleil deL’Est” care, în 2002, i-a

acordat Premiul Bienalei deArtã. ªtefan Pelmuº esteapreciat ºi în România, fiindrecompensat cu Premiul I laBienala de Artã „Gh. Pãtraºcu”din Târgoviste, cu Premiulspecial „G. Tãtãrãscu”Bucureºti ºi cu PremiulU.A.P.R. pentru picturã în1995.

‘În altã viaþã, cred cã amfost un scrib. Tablourile melesunt o scriere, pictograme pepânzã. Mã inspir ºi diniconografia româneascã, ºi dinpictura pe lemn dinTransilvania’, spune desprecreaþia sa ªtefan Pelmuº.Criticul de artã ºi scriitorulTudor Octavian adaugã:‘Pelmuº are o lejeritate aadresãrii sale cãtre public. Inciuda acesteia, dincolo denaturaleþea imaginilor înacelaºi timp repetitive ºiinovatoare, tot ceea ce face areo amprenta stilisticã aparte,netã, personalã ºi de duratã.Oriunde în lume, în oricecontext s-ar afla un tablou de-alsãu, ºtii imediat cã este olucrare a lui ªtefan Pelmuº”.

Expoziþia rãmâne pesimeze pânã la mijlocul luniiianuarie. Tiny Griffon Gallery,Hirschelgasse 1, Sebaldus (inapropiere de Tucherschloss-museum), Nuremberg; tiny-griffon.com

Cristina Simion

Corul Armonia al Casei de Culturã Turda,coordonat de preotul Sebastian Zãhan, a susþinut oserie de concerte de muzicã religioasã ºi tradiþionalãpentru românii care locuiesc în Ingolstadt ºi Nürnberg(Germania). Corul turdean s-a aflat în Germania între25 ºi 27 octombrie, la invitaþia mitropolitului ortodoxromân Serafim Joantã al Germaniei, Europei Centraleºi Europei de Nord. ”Muzica tradiþionalã de acasã aimpresionat publicul (de cele mai multe ori pânã lalacrimi) ºi a recreat acea punte de legãturã întreromânii de aici ºi românii plecaþi peste hotare”, adescris directorul Casei de Culturã din Turda,profesoara Felicia Rãcean, atmosfera din timpulconcertelor susþinute de corul „Armonia” la Ingolstadtºi la Nürnberg. Primul concert a avut loc la Biserica„Sfântul Calinic de la Cernica” din Ingolstadt, undecorul a dat rãspunsurile la liturghie, dupã care a

susþinut un recital de cântece religioase, patriotice ºifolclorice. Duminicã, 27 octombrie, Corul „Armonia”a participat la sãrbãtorirea hramului CatedraleiMitropolitane de la Nürnberg. Dupã ceremonie, Corul„Armonia” a concertat pentru comunitatearomâneascã din oraº. „Fraþii noºtri români au cântat,cu lacrimi în ochi, alãturi de noi”, a spus FeliciaRãcean. Aceasta considerã cã periplul în Germania afost mai mult decât un turneu cultural, „deoarece amdus un mesaj de suflet ºi le-am trezit dorul deRomânia”. Repertoriul generos ºi diversificat a adusmultã bucurie celor prezenþi, iar muzica religioasã aluminat ºi alinat mintea ºi sufletul românilor. „Nu aveþicum sã ºtiþi ce a însemnat pentru noi, cei plecaþi dinþarã, prezenþa voastrã ºi cântecele care ne-au mers lainimã. Oriunde ne-am afla, tot români suntem. Ne-aþiumplut sufletul cu România. Pentru asta vãrsãmlacrimi de bucurie ºi de dor”, au spus românii care auparticipat la concertele corului turdean.

Emil HÃLêTUANhttp://www.ziarulfaclia.ro

Corul turdean ”Armonia” amiºcat inimile românilor din

Germania. „Ne-aþi umplutsufletul cu România”

Anotimpul culorilor- dublu evenimentorganizat la Tiny Griffon Gallery

Pagina 5noiembrie - decembrie 2013 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

C M Y K

- Excelenþã. care sunt atribuþiileMisiunii Permanente a României cusediul la Viena?- Misiunea Permanentã urmãreºte

realizarea obiectivelor de politicã externãale României în relaþia cu organizaþiileinternaþionale cu sediul la Viena. Aceastaînseamnã între altele participarea laprocesul de luare a deciziilor în acesteorganizaþii, rolul activ jucat în negocieri petemele de interes pentru þara noastrã,promovarea candidaturilor româneºti înorganizaþiile internaþionale, promovareaorganizãrii de evenimente internaþionale deanvergurã sub egida acestora organizaþii înRomânia, manifestarea României ca statdonator în proiecte gestionate de acesteorganizaþii internaþionale care au relevanþãdin perspectiva interesului României decreºtere a stabilitãþii ºi securitãþii regionale,de promovare a democraþiei ºi statului dedrept ºi de combatere a ameninþãrilortransnaþionale. Multilateralismul este uncadru predilect pentru promovarea unorobiective ale politicii externe româneºti. Înplus, prin apartenenþa la UniuneaEuropeanã ºi NATO, România este parteconstitutivã a unui pol de putere global ºibeneficiazã de instrumente variate deacþiune în plan extern, de naturã sã-i ofere ocapacitate de influenþã sporitã.

- Domnule ambasador, care suntorganizaþiile internaþionale în careRomânia este reprezentatã?- Viena este, prin excelenþã, un centru

al diplomaþiei multilaterale, care gãzduieºtenumeroase instituþii unde România estereprezentatã. Voi menþiona, între altele,Organizaþia pentru Securitate ºi Cooperareîn Europa (OSCE), Agenþia Internaþionalãpentru Energie Atomicã (AIEA), GrupulFurnizorilor Nucleari (NSG), Biroul ONUpentru Droguri ºi Criminalitate (UNODC),Consiliul Internaþional pentru ControlulDrogurilor (INCB), Comisia NaþiunilorUnite pentru Dreptul ComerþuluiInternaþional (UNCITRAL), OrganizaþiaNaþiunilor Unite pentru DezvoltareIndustrialã (ONUDI), Biroul ONU pentruAfaceri Spaþiale (UNOOSA), AcademiaInternaþionalã Anti-Corupþie (IACA),Comitetul ªtiinþific al ONU privindEfectele Radiaþiilor Atomice(UNSCEAR), Programul de Mediu alONU (UNEP), Convenþia Carpaticã,Centrul internaþional pentru dezvoltareapoliticilor de migraþie (ICMPD).

- Domnule ambasador, de ce credeþicã omul de rând ar trebui sã fie inte-resat de diplomaþia multilateralã?Când ºi cum se regãsesc politicile,acþiunile politico-diplomatice în viaþacotidianã a românilor? - Este adevarat cã nu existã o

interacþiune directã a cetãþenilor cumisiunile multilaterale, care nu oferãservicii consulare ºi nici nu organizeazãevenimente dedicate acestora. Dar atâtambasadele, cât ºi misiunile diplomaticemultilaterale, promoveazã acelaºiansamblu de decizii ºi strategii de politicãexternã. În cadrul organizaþiilorinternaþionale se iau decizii cu impactasupra vieþii cetãþenilor, nu numai dinRomânia, ci din toate statele membre. ªi vãdau câteva exemple, deºi lista e lungã:activitatea UNODC, care are întreactivitãþi limitarea utilizãrii drogurilor ºicombaterea traficului de droguri, sauAgenþia Internaþionalã pentru EnergieAtomicã care gestioneazã aspectele legatede utilizarea paºnicã a energiei nucleare, cuimpact în viaþa cotidianã, precumdiagnosticarea, tratarea ºi prevenireacancerului. În cadrul OSCE, se urmãreºteimplementarea angajamentelor tuturorstatelor în domenii precum transparenþa

militarã, promovarea bunei guvernãri,respectarea drepturilor omului ºi libertãþilorfundamentale etc. Existã o ReuniuneAnualã a Dimensiunii Umane, în care suntreprezentate organizaþii neguvernamentaledin întregul spaþiu OSCE, care pot semnalaîncãlcãrile drepturilor ºi libertãþilorfundamentale în aceste state. De asemenea,vocea societãþii civile se face auzitã încadrul unor manifestãri precum ZileleSecuritãþii OSCE. Reprezentantul pentruLibertatea Mass-Media al OSCEurmãreºte, în mod independent, în cemãsurã sunt respectate drepturilejurnaliºtilor în statele OSCE. ODIHRobservã proceselele electorale, pentru a seasigura cã drepturile cetãþeanului suntrespectate, iar alegerile se desfãºoarã curespectarea standardelor democratice.Înaltul Comisar pentru Minoritãþi Naþio-nale al OSCE urmãreºte prevenireaconflictelor generate de nerespectarea decãtre state a angajamentelor OSCE îndomeniul protecþiei drepturilor persoaneloraparþinând minoritãþilor naþionale ºi listapoate continua.

- Care este poziþia României faþã deprincipalele probleme aflate peagenda Organizaþiilor Internaþionalecu sediul la Viena?- În cadrul OSCE, spre exemplu,

România susþine ferm conceptulcuprinzãtor de securitate prin cooperare, petrei Dimensiuni – Dimensiunea Politico-Militarã, Dimensiunea Economicã ºi deMediu, Dimensiunea Umanã; prin aceastãabordare cuprinzãtoare, OSCE este o orga-nizaþie unicã. Nerespectarea drepturiloromului ºi libertãþilor fundamentale areimpact negativ la adresa securitãþii înîntregul spaþiu OSCE. Din aceastãperspectivã, promovarea principiilordemocratice, a statului de drept, arespectãrii a drepturilor ºi libertãþilorfundamentale, inclusiv pentru persoaneleaparþinând minoritãþilor naþionale esteesenþialã. România este un promotor actival rolului Organizaþiei ca instrument degestionare a ciclului conflictual, cu accentpe necesitatea soluþionãrii conflictelorprelungite/ îngheþate din RepublicaMoldova, Georgia ºi a conflictului legat deNagorno-Karabah. În ceea ce priveºteaspectele politico-militare, principalelesubiecte de actualitate pe agenda OSCEsunt actualizarea Documentului Vienaprivind mãsurile de creºtere a încrederii ºisecuritãþii (VD) ºi consolidarea dialoguluimultilateral în formatul Forumului pentruCooperare în domeniul Securitãþii.România are un profil bine conturat peproblematica politico-militarã, susþinut princontribuþii de substanþã în negocierile ºiconsultãrile de la Viena pe subiectele deinteres specific. Prioritarã este, deasemenea, adaptarea organizaþiei la noilerealitãþi, întãrirea capacitãþii sale de a facefaþã noilor provocãri. În ceea ce priveºteTratatul Cer Deschis, România esterecunoscutã ca fiind un partener activ,contribuind cu aeronava proprie larealizarea a numeroase zboruri, inclusivzboruri comune cu alte state pãrþi. Deasemenea, România sprijinã fermîndeplinirea obiectivelor NPT, atât celelegate de neproliferarea nuclearã, dedezarmarea nuclearã, cât ºi cele privindobþinerea accesului la energie nuclearãpentru scopuri paºnice în condiþii deverificare strictã a activitãþilor nucleare.Agenþia Internaþionalã pentru EnergieAtomicã deþine un rol esenþial înpromovarea neproliferãrii nucleare, princomponenta sa practicã, tehnicã precum ºiîn ceea ce priveºte folosirea în scopuripaºnice a energiei nucleare, inclusiv îndomeniul asigurãrii securitãþii materialelorradioactive ºi a siguranþei instalaþiilor nu-

cleare. Acordãm o deosebitã importanþã, lanivel naþional, controlului exporturilorpentru consolidarea continuã a regimuluiinternaþional de neproliferare nuclearã.

- România a avut sarcina sãcoordoneze negocierile privindstrategia AIEA pentru perioada2012-2017. De ce a fost aleasãRomânia sã joace acest rol? - La Viena, România are un profil

foarte activ ºi foarte vizibil în domeniulutilizãrii paºnice al energiei nucleare ºineproliferãrii nucleare, care a fost „cultivat”cu dãruire de predecesorii mei ºi pe caredoresc sã îl consolidez ºi eu, la rândul meu.În plus, faþã de efortul depus de Misiune,acest lucru se datoreazã ºi recunoaºteriiexpertizei României în domeniul energieinucleare ºi respectãrii, de cãtre România, acelor mai înalte standarde în domeniulsiguranþei ºi securitãþii nucleare ºi a tuturorprincipiilor neproliferãrii nucleare. Aº dorisã evoc în special faptul cã România aprezidat reuniunea celui de al doileaComitet Pregãtitor al Conferinþei deEvaluare a NPT, care a avut loc la Geneva,în perioada 22 aprilie -3 mai 2013, ºi vaprezida Comitetul Principal II(neproliferare ºi chestiuni regionale) pedurata Conferinþei de Evaluare, care vaavea loc în 2015. Am preluat aceastãresponsabilitate de la predecesorul meu,ambasadorul Feruþã, ºi intenþionez sãconsolidez rolul de mediator al Românieiîn domeniul neproliferãrii nucleare, printr-oatitudine obiectivã ºi echilibratã. Româniaa deþinut funcþia de Preºedinte alConferinþei Generale, cel mai important fordecizional al AIEA, în 2011. Prezenþa înConsiliul Guvernatorilor ºi deþinereafuncþiei de Preºedinte al ConferinþeiGenerale au presupus o implicare sporitã aRomâniei în activitãþile AIEA ºiparticiparea la procesul decizional privindactivitatea curentã ºi orientãrile de viitor aleAgenþiei. Alegerea în aceastã funcþiereprezintã o recunoaºtere a calitãþiicontribuþiei României la activitãþile dinultimii ani în cadrul AIEA, în special princele douã mandate consecutive deVicepreºedinte al Consiliului Guverna-torilor în intervalul 2008-2010, precum ºicoordonarea proceselor de negociere aStrategiei AIEA pe Termen Mediu 2012-2017 ºi adoptare a bugetului Agenþieipentru ciclul 2010-2011.

- În ce mãsurã, România poateexporta cunoºtinþe, specialiºti îndomeniul nuclear?- România, în calitate de stat care deþi-

ne întreg ciclul combustibilului nuclear, dela minerit la reciclarea deºeurilor nucleare,posedã o expertizã recunoscutã ºi apreciatãîn domeniu. Înalta calificare ºi bogataexperienþã profesionalã a experþilor românidin domeniul nuclear îi recomandã pentruselecþionarea lor în cadrul Agenþiei. Putemafirma cu mândrie cã în AgenþiaInternaþionalã pentru Energie Atomicãlucreazã peste 20 de experþi români, atâtdiplomaþi cât ºi specialiºti în domeniulnuclear. Una dintre prioritãþile mandatuluimeu o constituie creºterea numãruluiexperþilor români în cadrul organizaþiilorinternaþionale de la Viena. În acest sens, îmiface o deosebitã plãcere sã menþionezrecenta numire a predecesorului mei,ambasadorul Cornel Feruþã, în funcþia deCoordonator-ºef al AIEA.

- Ne puteti spune patru prioritati aleRomâniei la Viena?- Urmãrim implementarea

angajamentelor ºi obligaþiilor asumate încadrul organizaþiilor internaþionale,dezvoltarea instrumentarului acestorapentru a face faþã noilor provocãri,promovarea expertizei româneºti în

organizaþii ºi în general reflectareaprioritãþilor României în activitãþile ºidocumentele organizaþiilor internaþionale lacare suntem parte.

- În urmã cu mai mulþi ani, eraapreciatã expertiza României peprobleme OSCE. Mai este solicitatãexpertiza românilor pentru preve-nirea, soluþionarea conflictelor ºireabilitarea post-conflict?- OSCE rãmâne un instrument esenþial

de alertã timpurie, prevenire a conflictelor,gestionare a crizelor ºi reabilitare post-conflict ºi un cadru relevant pentrudiscutarea, analizarea ºi abordarea unuinumãr semnificativ de provocãri la adresasecuritãþii. În contextul actual, marcat decreºterea instabilitãþii ºi a riscurilorasimetrice, OSCE acþioneazã în sensulelaborãrii unui rãspuns integrat, coordonat,la adresa acestor noi ameninþãri ºiprovocãri la adresa securitãþii. România ºi-a construit un profil activ ºi a reuºit sãimprime continuitate demersurilor sale.ªefii de stat ºi de guvern au stabilit laSummit-ul OSCE de la Astana din 2010obiectivul creãrii unei Comunitãþi deSecuritate de la Vancouver la Vladivostokfãrã linii de diviziune, bazate perecunoaºterea, afirmarea, respectarea ºiimplementarea tuturor angajamentelor,principiilor ºi valorilor OSCE. Suntemferm convinºi cã nu pot fi realizate progreseîn crearea Comunitãþii de Securitate în lipsasoluþionãrii conflictelor prelungite/îngheþate din Republica Moldova, Georgiaºi a conflictului legat de Nagorno-Karabah;pentru a realiza progrese tangibile înaceastã direcþie, este necesarã voinþãpoliticã. Procesul de reflecþie privindsecuritatea euro-atlanticã ºi euro-asiaticã seintensificã pe mãsurã ce organizaþia seapropie de momentul aniversãrii a 40 de anide la lansarea Procesului Helsinki. În 2010,România a propus o initiativã de îmbu-nãtãþire a reacþiei OSCE în situaþii post-crizã ºi reabilitare post-conflict. De aseme-nea, România a facilitat adoptarea decizieiministeriale privind elementele cicluluiconflictual, în calitate de coordonatorpentru reconstrucþia post-conflict numit dePreºedinþia lituanianã în exerciþiu (2011).În 2013, România a organizat la BucureºtiConferinþa OSCE privind medierea. Existãexperþi români pe lista ONU de mediatoripentru situaþii de conflict, a cãror expertizãeste recunoscutã ºi utilizatã ºi de OSCE.Centrul de Reabilitare Post-Conflict de laBucureºti, care a realizat deja o serie deactivitãþi de training, participarea Românieila misiunile civile, precum ºi rolul exper-þilor români din prezenþele în teren aleOSCE sunt expresia profilului activ ºi aexpertizei recunoscute a þãrii noastre.

- Traficul de droguri, emigraþia ilega-lã asociatã cu traficul de persoane ºicrima organizatã sunt doar câtevadintre problemele cu care se con-fruntã guvernele, atât la nivel naþio-nal, cât ºi internaþional. Cum aratãviitorul, din perspectiva Organizaþi-ilor Internaþionale, þinând seama defenomenul de globalizare, de liberacirculaþie a persoanelor, dar ºi defaptul cã strategiile, normele ºiinstituþiile însãrcinate sã soluþionezeaceste probleme grave par a fidepãºite de situaþie? - Prevenirea ºi combaterea acestor

forme de manifestare a criminalitãþiiorganizate transnaþionale se aflã inmandatul Biroului ONU pentru Droguri ºiCriminalitate de la Viena (UNODC).Reprezentantul OSCE pentru Traficul deFiinþe Umane gestioneazã problemaomonimã. Profilul OSCE în domeniulcombaterii ameninþãrilor transnaþionale a

crescut progresiv, România contribuind laacest profil prin rolul pe care l-a jucat înadoptarea deciziilor ministeriale pe aceastãtemã în 2011 ºi 2012. Traficul de fiinþeumane afecteazã toate statele OSCE,reprezentând o ameninþare transfrontalierãºi transdimensionalã. OSCE insistã asupranecesitãþii acordãrii unui tratament corectpersoanelor traficate ºi exploatate, careinclude consiliere personalã ºi acordarea decompensaþii. În ultimii ani s-a constatat oaugmentare substanþialã a numãruluipersoanelor traficate, cu un accent specialasupra creºterii sclaviei domestice.UNODC organizeazã anual o serie dereuniuni interguvernamentale sau la nivelde experþi în care se discutã ultimeletendinþe ale acestor fenomene, dar ºiprogresele înregistrate de state înprevenirea ºi combaterea lor. În cea maimare parte, aceste discuþii sunt ghidate deprevederile instrumentelor juridice inter-naþionale care reglementeazã modalitãþilede prevenire si combatere. În domeniuldrogurilor, existã trei convenþii internaþio-nale, iar în domeniul criminalitãþiiorganizate transnaþionale avem ConvenþiaONU privind Combaterea CriminalitãþiiOrganizate Transnaþionale (UNTOC) siProtocoalele sale suplimentare in dome-niile traficului de persoane, de migranþi side arme. Aceste convenþii si protocoaleinternaþionale oferã statelor liniile de bazãpentru construirea capacitãþilor nationale sifolosirea lor eficientã pentru prevenire,combatere si, foarte important, cooperareinternaþionalã. Prevederile acestorinstrumente sunt preluate în legislaþiileinterne si, în baza acestora, se construiesccapacitãþile ºi sistemele necesare pentruprevenirea si combaterea crimei organizate.Combaterea criminalitãþii organizate, si aiciinclud si traficul de droguri, poate firealizatã cu succes la nivel global numaidacã toate statele îºi indeplinesc obligaþiilece le revin ca pãrþi la aceste instrumentejuridice internaþionale. În prezent, o serie destate fac eforturi pentru aplicarea acestorinstrumente, iar destul de multe nu aucapacitatea sa previnã ºi sã combatãcriminalitatea organizatã. UNODC aremandatul de a oferi sprijin acestor statepentru implementarea convenþiilor, sprijintradus prin asistenþa tehnicã, de la consul-tanþa juridicã pânã la pregatirea magistra-þilor ºi personalului de poliþie. Pentru in-strumente juridice internaþionale complexe,cum sunt UNTOC si Protocoalele salesuplimentare, o buna aplicare se poaterealiza numai prin instituirea unui meca-nism de monitorizare a implementãrii, ceeace Romania sustine în scopul identificãriilacunelor si nevoilor de asistenþã tehnicãîntr-un mod structurat. Respectarea imple-mentãrii celor trei convenþii internaþionaleîn domeniul drogurilor de cãtre statele pãrþieste urmaritã de Consiliul Internaþionalpentru Controlul Drogurilor (INCB), în cepriveºte partea legala (fabricare, comert sifolosire). De asemenea, INCB identificãvulnerabilitãþile sistemelor naþionale siinternaþionale de control, contribuie la co-rectarea acestor situaþii ºi este responsabilpentru evaluarea substanþelor chimicefolosite în fabricarea ilegalã a drogurilorpentru a determina dacã aceste substanþetrebuie plasate sub control internaþional.

Elena Chiriþã

Poziþia României la OSCE: securitate prin cooperare- Interviu cu E.S. Cristian ISTRATE, ªeful Misiunii Permanente a României pe lângã organizaþiile internaþionale de la Viena -

În zilele de 17 ºi 18 octombrie,însãrcinatul pentru afaceri generaleºi speciale de drept publicinternaþional din MinisterulFederal de Externe, prof. dr. PascalHector, a fost oaspete la Bucureºti.Prof. Hector a participat laconferinþa internaþionalã,organizatã de Ministerul AfacerilorExterne ºi Universitatea Bucureºti,cu titlul ”International CriminalCourt - Achievements andChallenges ahead”. În prelegereasa, prof. Hector a subliniat

însemnãtatea extinderii Statutuluide la Roma, actul întemeieriiCurþii Penale Internaþionale (CPI),prin aºa-numitele amendamente dela Kampala din anul 2010, care sereferã la crima de agresiune ºiinterzicerea anumitor mijloace deluptã în conflicte armate cucaracter non-internaþional. Prof.Hector a folosit acest prilej ºipentru convorbiri cu preºedinteleCPI, Sang-Hyun Song, ºi cu TiinaIntelmann, preºedintele Adunãriistatelor membre ale Statutului de

la Roma, pe teme privindprovocãrile actuale ale CPI. Încadrul unei discuþii bilaterale cupreºedintele Curþii Constituþionalea României, Augustin Zegrean,prof. Hector a avut un schimb deidei despre experienþele privindtransformarea legislativã înGermania ºi în România dupã1990, chestiuni de dreptconstituþional ºi chestiuni privindindependenþa justiþei.

AmbasadaGermaniei Bucureºti

noiembrie - decembrie 2013Pagina 6

EExxppeerrtt ggeerrmmaann îînn ddrreeppttppuubblliicc iinntteerrnnaaþþiioonnaall,,ooaassppeettee llaa BBuuccuurreeººttii

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Actul reunificãrii Germaniei, în 1990, nu apus doar capãt diviziunii Europei dupã cel de-alDoilea Rãzboi Mondial, ci a reprezentatdeclanºarea Uniunii Monetare Europene ºiconsolidarea integrãrii în Europa. Fãrã aceastanu ar fi existat nici moneda euro.

Germania de Est ºi Vest a fost reunificatã la3 octombrie 1990, la mai puþin de un an de lacãderea Zidului Berlinului. Evenimentul istorica fost descris ca o “extindere fãrã aderare” dediplomaþii UE. Carlo Trojan, negociatorul-ºef alComisiei Europene privind reunificareaGermaniei, descria evenimentele ºi atmosferadin timpul negocierilor. Carlo Trojan, uncetãþean olandez, a reprezentat ComunitateaEconomicã Europeanã la masa de negocieri cuprivire la reunificarea Germaniei. Principala luisarcinã a fost de a integra legislaþia din fostaRepublicã Democratã Germanã (RDG) îndreptul comunitar derivat.

Tratatul de Unificare a fost sfârºitulprocesului, care a început încã din ianuarie1990, când Jacques Delors a þinut discursul încare a indicat articolul 23 a Legii fundamentalea Germaniei Federale, calea pentru unificareaGermaniei. S-au purtat o mulþime de discuþii cuautoritãþile germane pentru a pregãti Uniuneamonetarã, economicã ºi socialã. Comisia a fostfoarte implicatã în pregãtirea a ceea ce a devenitTratatul de stat, în luna iulie a acelui an. Aceastaa fost etapa intermediarã de unificare. Prinacesta, deja 80% din legislaþia comunitarã a fostintrodusã pe teritoriul RDG. S-a stabilit de cãtreComisie, iar Consiliul European de la Dublin aacceptat, ca fiind o extindere fãrã aderare ºi carenu impun modificãri ale tratatelor.

Mai complicat a fost, dupã cum povesteaTrojan, dimensiunea externã. În politicacomercialã externã toate angajamentele dinRDG deveneau în mod automat angajamenteale Comunitãþii Europene. Au existatangajamente care în mod automat au trecut departea comunitarã, care – din motive de conþinut– trebuiau adaptate, în special în cazulimporturilor extracomunitare. Norocul a fãcutca multe dintre angajamentele RDG sã fiestabilite pentru o perioadã de 5 ani, ºi expirau în1990. Parlamentul European a dat dovadã de o

extraordinarã colaborare sprijinind procesul deunificare, finalizat mult mai devreme decât sepreconiza iniþial.

Germania a trebuit sã înceapã de la zero înnoile landuri, care nu dãdeau dovada uneieconomii cu adevãrat competitive, ceea ce încele din urmã a reprezentat un avantaj pentrunoile landuri. Totul, destul de costisitor pentruGermania.

Jacques Delors, preºedintele ComisieiEuropene, a fost printre primii europeni care aususþinut reunificarea, considerând cã singurulrãspuns al problemelor europene ar fi revenireala germanii democraþi de dupã al doilea rãzboimondial. Acesta a susþinut în octombrie 1989 undiscurs, înainte de deschiderea ZiduluiBerlinului, anticipând cazul special al RDG ºifaptul cã unificarea ar trebui sã se întâmple înformã de consolidare a federalismului european.El a fost unul dintre puþinii politicieni care aufost atunci cu adevãrat susþinãtorii reunificãriiGermaniei.

Recent, Delors povestea: “aveam un dreptde iniþiativã ºi eram gardian al tratatelor. M-amstrãduit, încã din 1988, sã atrag atenþia asupraproblemelor, iar imediat dupã cãderea ZiduluiBerlinului, sã explic faptul cã germanii din Estîºi aveau propriul loc în Europa. Am fost criticatde anumite persoane, dar ceea ce am fãcut eu acontribuit la o mi?care istoricã”.

În 9 noiembrie 1989, Günter Schabowski,membru al Biroului Politic al PartiduluiSocialist Unit (SED) a menþionat „în treacãt“, lao conferinþã de presã, cã RDG tocmai ºi-adeschis graniþele. Nu trecea mult ºi mii decetãþeni ai RDG asaltau punctele de trecere afrontierei, pentru ca Zidul Berlinului sã cadã,dupã 28 de ani.

Reunificarea Germaniei a fost gânditã decancelarul de atunci, Helmut Kohl ca fiind unfenomen de absorbþie, acordând asistenþafinanciarã necesarã. Republica DemocratãGermanã fusese deja reorganizatã în cincilanduri, fiind imediat supusã aceleiaºi legislaþiifederale. Astfel, cele 14 regiuni ale RDG audevenit landurile Mecklenburg-Vorpommern,Brandenburg, Sachsen, Sachsen-Anhalt ºiThüringen (Turingia). Se adãuga al ºaselea land

format prin reunificarea celor douã pãrþi aleBerlinului.

Franþa ºi Marea Britanie nu au doritreunificarea Germaniei, considerând cã oGermanie reintregitã ar putea “dobândi maimult teren decât Hitler”, arãta “FinancialTimes”. Helmut Kohl s-a grãbit sã adopte unplan de acþiune în vederea reunificãriiGermaniei. Pe de o parte cancelarul s-a strãduitsã nãruie temerile comunitãþii internaþionale faþãde o Germanie puternicã, reunificatã. Pe de alta,le-a promis est-germanilor o viaþã mai bunã ºi“þinuturi înfloritoare”, expresie intratã în istorie.

La 18 martie 1990, au fost organizateprimele alegeri libere din RDG care, împreunãcu RFG, SUA, Marea Britanie, Franþa ºi URSS,a semnat “Tratatul doi plus patru”. Documentulacorda suveranitate totalã statului germanreunificat, care a rãmas în ComunitateaEuropeanã (viitoarea Uniune Europeanã).

Dupã cãderea zidului Berlinului, situaþiapoliticã în Europa s-a schimbat radical,reunificarea Germaniei conducând la instalarearegimurilor democratice în þãrile din centrul ºiEstul Europei. În acelaºi timp, la nivelulComunitãþilor Europene au avut loc schimbãri,astfel încât a fost necesarã adoptarea unui noudocument, Tratatul de la Maastricht, intrat învigoare la 1 noiembrie 1993. Denumirea de“Uniunea Europeanã” a devenit oficialã ºi aufost stabilite noi obiective pentru statelemembre. Printre acestea crearea UniuniiEconomice ºi Monetare – UEM, între 1 ianuarie1997 ºi 1 ianuarie 1999, cetãþenia europeanã ºistabilirea de noi politici comune, cum ar fiPolitica Externã ºi de Securitate Comunã(PESC). La 1 ianuarie 2002 bancnotele ºimonedele euro au intrat în circulaþie în 12 statemembre, acestea formând aºa numitã ZonãEuro: Germania, Franþa, Luxemburg, Olanda,Belgia, Italia, Grecia, Spania, Portugalia,Finlanda ºi Austria.

Îi mulþumesc prietenului meu Ewald Kõnigpentru aceastã povestire. Ewald a fost un martorla conferinþa de presã din 1989 în calitate dejurnalist acreditat.

Dan LUCA / Bruxelleshttp://www.casaeuropei.blogspot.be

În septembrie, Petra Hedorfer,preºedinta Consiliului de administraþieal Centralei Germane pentru turisme.V. (DZT), a vizitat Ambasada,aducând veºti bune: destinaþia turisticãGermania este în continuare pe un cursascendent! În special dezvoltarearemarcabilã în zona cazãrilorinternaþionale a contribuit la aceastãcreºtere. În 2012 au fost înregistratepeste 68,8 milioane de cazãri dinstrãinãtate în pensiuni cu zece sau maimulte paturi, un plus de 8,1 încomparaþie cu anul precedent. În primajumãtate a anului 2013, “produsulGermania ca destinaþie turisticã” s-adezvoltat în continuare pozitiv: Oficiulstatistic federal a înregistrat pentruaceastã perioadã deja peste 30,9milioane de cazãri din strãinãtate – încomparaþie cu anul precedent, un plusde 3%.

În anul 2012, au putut fi numãrateîn total peste 557.000 de cazãri dinRomânia în pensiuni cu zece ºi maimulte paturi, cu 20% mai mult decât în2011. ªi prima jumãtate a anului 2013 aadus o nouã creºtere: au fost înregistrate285.000 de cazãri ale oaspeþilor dinRomânia, cu aproximativ 12% maimult decât în anul precedent.

Potrivit datelor DZT ºi ale WorldTravel Monitor al IPK International, în2012 România a înregistrat 525.000 decãlãtorii în Germania. Aceastacorespunde unei creºteri de 11% încomparaþie cu anul precedent. Astfel,Germania ocupã poziþia a doua înclasamentul celor mai popularedestinaþii turistice în strãinãtate aleromânilor.

Ambasada Germaniei Bucureºti

Dan LUCA – articol în Calea Europeanã –“Reunificarea Germaniei ºi calea europeanã”

Germania,popularã în

rândul cãlãtorilordin România

noiembrie - decembrie 2013 Pagina 7

Sub impulsul exploziei de culoriprovocate de venirea toamnei, într-unmoment în care artele s-au decis sã seafirme ºi sã îºi spunã cuvântul, s-adesfãºurat la Târgu-Mureº un evenimentcultural ce a stat sub semnulmulticulturalitãþii ºi al dialogului picturii cupoezia. Este vorba de inaugurareaexpoziþiei permanente intitulatã „Tunetultimpului”a pictoriþei Casoni Ibolya, dinTârgu-Mureº, eveniment la care a participatºi Ïsa Schneider – doctoriþã, scriitoare ºipictoriþã – care trãieºte actualmente laAachen, în Germania. Cu ocazia acestuiemoþionant eveniment, cele 2 artiste, caresunt surori au avut amabilitatea sã îmiacorde un interviu.

Am stat de vorbã, mai întâi, cu CasoniIbolya cu care am închegat un dialogconstruit pe urmãtoarele întrebãri:

Liliana Moldovan: Ce prezintãpentru dumneavoastrã momentuldeschiderii unei expoziþii permanenteîn clãdirea Casei de Modã din Târgu-Mureº?

Casoni Ibolya: Acest evenimentreprezintã împlinirea visului meudintotdeauna, de a deschide o expoziþiepermanentã în aceasta clãdire cu osemnificaþie deosebitã pentru mine,deoarece îmi aminteºte de tatãl meu, care afost unul dintre fondatorii vechii Case deModã din Târgu-Mureº. Cu aceastã ocazie,doresc sã mulþumesc conducerii Casei deModa pentru cã a fãcut posibilã împlinireaacestui vis. Evenimentul este deosebit ºipoate unic în viata mea ºi datoritã faptuluicã invitatul de onoare, sora mea SzálasiSchneider Izabella (Ïsa Schneider), medic,pictor ºi scriitor, care trãieºte în Germania, afost de acord sã ia parte la evenimentaducând spre prezentare un volum de poeziipublicat la Budapesta, intitulat “Muzica denisip”.

Liliana Moldovan: Ce origini arepasiunea dumneavoastrã pentrupicturã, de unde vã inspiraþi?

Casoni Ibolya: Întodeauna mi-auplãcut formele ºi combinaþiile de culorineobiºnuite...în arhitecturã, în modã, pestetot. Acest lucru m-a inspirat, aºa am începutsã pictez, sã caut un mod neobiºnuit pentrua-mi exprima ideile, trãirile, sentimentele,prin artã.

Liliana Moldovan: Pline de culoare,tablourile din expoziþie emanã o starede bine ºi de veselie, pornind de aicimenþionaþi care este subiectuldumneavoastrã preferat?Casoni Ibolya: În cele mai multe

cazuri, am simtit nevoia imperioasã de aplasa o silueta pe fiecare lucrare. Dar acestpersonaj, aparent singuratic nu reprezintãSINGUTRÃTATEA, ci OMUL - cu literemari - omul, creatura miraculoasã cutrãirile, sentimentele lui, în decorul lumiiînconjurãtoare.

Liliana Moldovan: Surprind întablourile pe care le-aþi creat multãsensibilitate. Mã înºel când spun ca

ele dezvãluie o simfonie asentimentelor?Casoni Ibolya: Într-adevar, recreând

acest decor -câteodatã trist, alteori minunat,incert, contemplativ etc.- prin forme ºiculori, într-o maniera proprie, în asa fel,încât sã subliniez cât mai mult laturaemotionalã a sentimentelor, s-ar putea sã firealizat o simfonie de culori menitã sãexprime “simfonia sentimentelor”, amintitãde dumneavoastrã.

Liliana Moldovan: Ce înseamnãpentru Casoni Ibolya arta picturalã?Casoni Ibolya: Pictura a devenit pentru

mine o necesitate interioarã ºi simt cã, prinarta am gãsit cea mai bunã cale de a mãautoexprima.

Liliana Moldovan: Am aflat cãtalentul dumneavoastrã a fostapreciat ºi peste hotare ºi aþi fostselecþionatã pentru a fi inclusã înpatru cãrti de artã de nivelinternaþional. Despre ce cãrþi estevorba?Casoni Ibolya: În urma unui concurs

lucrãrile mele „Fantomele Pãdurii” ºi „PaceInterioarã” ºi un scurt eseu, au devenit pãrþiale paginii câºtigate în albumul de artacontemporanã internaþionalã, intitulat“INTERNATIONAL CONTEMPORARYARTISTS”, Vol. VI, editat, de ICAPublishing, în primãvara anului 2013.

La fel ca în albumul “CONTEM-PORARY PAINTERS”, de DanijelaKracun ºi Charles McFadden, editat deSchiffer publishing in SUA în primãvaraanului 2012, ºi în acest album este vorbadespre cei mai moderni artitiºticontemporani, fie pictori, sculptori, sauchiar fotografi, cu stiluri ºi tehnici unice ºiinovatoare. Prin studierea acestor cãrþiajungem într-o lume interesantã,nemaivãzutã, descoperind artiºti minunaþi ºicele mai însemnate lucrãri din opera lor.

O alta carte - de data aceasta un manualde arta- în care mi-a fost publicatã o lucrareîmpreunã cu o scurtã biografie ºi o relatare

despre stilul meu propriu, este “PAINTAND CREATE”, scrisã de artistul,profesorul ºi criticul de artã, Jon HamiltonFford, volumul fiind editat de SeishinGroup Publications în Anglia, tot în acestan.

O altã lucrare ºi o scurta biografiedespre mine a fost inclusa ºi în“INTERNATIONAL DICTIONARY OFARTISTS” Vol I, publicat în SUA deWWAB, în anul 2011.

Liliana Moldovan: De unde pot,iubitorii de artã, obþine informaþiisuplimentare despre dumneavoastrãºi despre lucrarile pe care le realizaþi?Casoni Ibolya: Am foarte multe pagini

web, poate chiar ºi 20. Cei interesaþi le potaccesa foarte simplu, doar cãutand numelemeu pe internet...Dar cele mai multeinformatii despre mine ºi munca mea potafla din pagina mea web principalã:www.divat-muveszet.mlap.hu, scrisã înmajoritate în limba englezã, dar si în limbamaghiarã.

Noile mele lucrãri se pot vedea peh t tp : / /p ixe l s .com/prof i les / ibo lya-casoni.html?tab=artwork, site prin care sepot procura ºi reproduceri ale lucrãrilormele, chiar ºi carcase Iphone.

Pentru o mai bunã vizibilitate mi-amcreat ºi o pagina pe Facebook:https://www.facebook.com/casoni.ibolya.

Personele care doresc mã pot contactaoricând pentru achziþionarea unei lucrãrisau pentru o comandã.

Despre poezie, am purtat un dialog cuÏsa Schneider, din Germania.

Liliana Moldovan: Aþi revenit pemeleagurile natale, dupã o perioadãde absenþã. Cum a fost întâlnirea cuiubitorii de artã din Târgu-Mureº. Ceimpresie v-au fãcut?Ïsa Schneider: De fapt am venit

pentru decernarea Dilpomelor de Aur laîntâlnirea de 50 de ani,cu colegii meimedici, iar la sugestia surorii mele, am decissã particip ºi la festivitatea de deschidere a

Galeriei ei de la Casa de Modã. În acelaºitimp, a avut loc prezentarea unui volumuimeu de poezii “Muzica de nisip”.

Reacþia publicului la poeziile mele,recitate de prietena mea, artista emeritãKilyén Ilka, m-a fãcut sã înþeleg mai binevaloarea lor.

Liliana Moldovan: În afarã devolumul de poezie, lansat la Târgu-Mureº, scris în limba maghiarã, aþimai publicat ºi alte volume de poezieºi unde?Ïsa Schneider: Am publicat pânã acum

30 de cãrþi, dintre care mai mult romane darºi volume de poezii, toate în limba maghiarãºi editate la Budapesta.

Liliana Moldovan: Când aþi începutsã scrieþi versuri?Ïsa Schneider: Am început sã scriu

poezie, acum 10 ani, dupã ieºirea la pensie.Pânã atunci nu am avut timp pentruînclinaþiile artistice, deoarece fiind medic,vindecarea bolnavilor mi-a ocupatmajoritatea timpului.

Liliana Moldovan: Existã vreolegãturã între tablourile pe care lepictaþi ºi poezia pe care o compuneþi?Ïsa Schneider: Nu, nu existã nici o

legãturã. Poezia a necesitat mai mult timppentru a ieºi la luminã, în schimb desprepicturã pot spune cã este imprimatã încelulele fiinþei mele.

Liliana Moldovan: Ce a apãrut maiîntâi, chemarea pentru picturã, orichemarea pentru poezie?Ïsa Schneider: S-a petrecut un lucru

interesant : dupã ce am fãcut liceul de artã ºiam devenit grafician, am absolvit Facultateade Medicinã din Târgu-Mureº ºi am începutsã practic medicina.

Mai tarziu, cândva am reînceput sãpictez. însã numai dupã ce am încetat sãpractic profesia de medic, am reusit sã mãdedic în totalitate picturii ºi în cele din urmãam început sã ºi scriu.

Liliana Moldovan: Aþi compus poezieºi în limba germanã?

Ïsa Schneider: Nu, deºi trãiesc demult în Germania ºi mã exprim bine înlimba germanã, nu am scris poezie decât înlimba maghiarã, limba mea natalã.

Liliana Moldovan: În final, revenindla picturã, aº dori sã aflu dacã faceþiparte din vreun club de picturã dinGermania?Ïsa Schneider: În Germania nu am fost

niciodatã membra vreunui club de picturã,dar am prezentat aici multe expoziþii depicturã iar despre arta pe care o practic s-ascris ºi în Germania în douã albume de artã,unul din ele referitor la arta pictorilorcontemporani din secolul XX, altul dedicatpicturii în acuarelã.

În final vreau sã vã mulþumesc cã m-aþicãutat. Mulþumesc pentru atenþia acordatã ºimai ales mulþumesc celor prezenþi, dar ºicititorilor acestui interviu, pentru interesulmanifestat atât pentru picturã cât ºi pentrupoezie.

A consemnat Liliana Moldovan

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Dialogul artelor, limbilor ºi pasiunilor

Pagina 9noiembrie - decembrie 2013 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Mândria, în limba latinã„superbia” este primul pãcat care aapãrut dupã crearea acestei lumi.Dumnezeu creazã la începutfiinþele spirituale, îngerii, iar dupãîncheierea actului creator în careapare viaþa pe Pamânt, purcede ladesãvârþirea operei sale, dând viaþãomului din pãmânt ºi oferindu-idin respiraþia sa divinã. Pentru caomul sã nu fie singur, Dumnezeucreazã ºi pe femeie din trupul luiAdam, pentru ca întotdeauna ea sãse întoarcã la el, el sã o iubeascã ºiea sã îl asculte. Am ajuns la uncuvânt important, un cuvânt cheiecare afecteazã ?i astãzi relaþiileinterumane ?i anume „ascultarea”!Pentru ca omul sã aibã uncãlãuzitor care sã îl însoþeascã

acolo unde va merge ºi sã îlîndrepte când greºeºte, Dumnezeule porunceºte îngerilor din ceruri,conduºi de îngerul Lucifer sã sesupunã ºi sã se închine Omului!Adicã fiinþele spirituale sãslujeasca unei fiinþe nãscute, fãcutedin lut, din pãmânt! Tradiþiaebraicã spune cã Lucifer ºi îngeriisãi erau gelosi, ividioºi pe Adamcã lui i s-a dat în stãpânirepãmântul. Toate acestea sunt doarefecte secundare, derivate aleprimului pãcat – mândria.

“Am vãzut pe satana ca unfulger cãzând din cer”(Luca,10,18).

Din lumea îngerilor acest pãcata ajuns în lumea oamenilor. Fãrã aface diferenþa de culoare, religie,

vârstã, aceastã plagã distruge vieþi,deterioreaza relaþii, ruineazãcariere ºi aduce nebunie pePãmânt!

În lupta pe care o purtãm nusuntem singuri. Îngerii pãzitorisunt alaturi de noi, mai alescãpeteniile oºtirilor cereºti – SfinþiMihail (Cine este ca Dumnezeu) ºiGavril (Dumnezeu este putereamea).

Cu ocazia Sãrbãtorii SfinþilorMihail ºi Gavril urez tuturor carepoartã acest nume un “La mulþiani”! Fie ca bunul Dumnezeu prinintermediul bunilor Îngeri pãzitorisã îi fereascã de tot rãul pentru aajunge la cununa milostiviriidivine.

Pr. Ioan Iulian Hotico

Mândria

Reprezentant al Iluminismuluiromânesc Dimitrie Cantemir se naºte,potrivit mãrturiilor istorice la 26octombrie 1673 în comuna Fãlciu dinJudeþul Vaslui ºi se stinge din viaþã înaugust 1723. Cunoscut ca domn alMoldovei, Dimitrie Cantemir a fost opersonalitate enciclopedicã fiindpreocupat de lingvisticã, istorie,etnografie, literaturã, politicã ºi artã.Pentru contribuþiile pe care le-a adus ladezvoltarea culturii europene a intrat înrândul scriitorilor ºi savanþilor de talieeuropeanã.

Deºi a avut o perioadã de domniescurtã ºi a fost domnitor al Moldovei în1693, apoi între anii 1710 ºi 1711,Dimitrie Cantemir a fost autorul unorreforme sociale ºi culturale importante.Unul din obiectivele importante pe care adorit sã le realizeze se referea la eliberareaþãrii de sub dominaþia otomanã. În acestsens, Dimitrie Cantemir a încheiat cuPetru cel Mare, în 1711, un tratat dealinaþã care prevedea lupta comunãîmpotriva Imperiului Otoman. În acestsens a participat la rãzboiul ruso-turc, caaliat al Rusiei ºi nu a permis ca Moldovasã intre sub suzeranitate ruseascã.

Ca ºi cãrturar este cunoscut pentrucontribuþiile sale de dezvoltare a literaturiiromâne. Dintre lucrãrile pe care le-apublicat se disting:

„Istoria Heiroglificã” (scrisã în limbaromânã în perioada 1703-1705 când seafla la Constantinopol)

„Divanul sau gâlceava înþeleptului culumea”- o lucrare filosoficã ce l-a plasatpe Dimitrie Cantemir în rândulgânditorilor iluminiºti europeni

„Istoria creºterii ºi descreºteriiImperiului Otoman” (redactatã în limbalatinã între 1714-1716)

„Hronicul a vechimei moldo-vlahilor” (scrisã iniþial în limba latinã,apoi tradusã în limba românã între 1714-1716)

„Descritio Moldaviae” („DescriereaMoldovei”) - o lucrare amplã despreistoria ºi civilizaþia din Moldova, scrisã lacererea Academiei din Berlin.

Dupã cum scrie Acad. Nicolae Dabija,

într-un articol publicat în Cotidianul1:„Opera lui Dimitrie Cantemir, savantul ºidomnitorul, face o sintezã între culturaOrientului ºi a Occidentului. A fost înaltapreciat de cel mai mare critic al literaturiiruse, Visarion Belinski, care zicea despreD. Cantemir cã era „foarte iscusit înfilozofie ºi matematicã ºi avea cunoºtinþemari în arhitecturã”. Istoricul rus N.Bantâº-Kamenski îl considera pe DimitrieCantemir „cel mai învãþat bãrbat în Rusiatimpurilor lui Petru I”. Voltaire scrie:„Prinþul Cantemir... întrunea talentulvechilor greci, ºtiinþa literelor cu cea aarmelor...”.

A consemnat: Liliana Moldovan

Dimitrie Cantemir – mare cãrturar ºi domn al Þãrii Moldovei

Massagetermine nach VereinbarungMontag bis Samstag

von 10:00 Uhr bis 21:00 UhrWellnessbereich in Burghotel

Lammsgasse 3, 90403 NürnbergBurghotel: 0049 911 238890

Mirela Lulay 0049 1525 705 63 42

C M Y K

Pagina 10

La 30 septembrie 2013, ambasadorulRomâniei în Belgia a avut o întrevederecu guvernatorul provinciei Hainaut,domnul Tommy Leclercq. Discuþiile s-auaxat pe dezvoltarea relaþiilor economice ºiculturale cu aceastã provincie valonã.

Ambasadorul României a prezentatproiectele avute în vedere, în special cele

privind încurajarea cooperãrii economice,inclusiv prin misiuni economice reciproceºi ºi-a exprimat intenþia de încurajare adezvoltãrii relaþiilor economice dintreRomânia ºi provinciile valone pe liniapolilor de competitivitate.

Guvernatorul Tommy Leclercq aapreciat rolul constructiv pe care îl arecomunitatea româneascã în regiune, înspecial prin integrarea socio-economicã ºilingvisticã a acestora. A manifestatdeschidere ºi interes pentru intensificareacolaborãrii cu România, în special prinproiecte comune în domeniul economic.Guvernatorul valon a menþionat cã în2015 oraºul Mons va fi Capitalã culturalãeuropeanã, ceea ce ar constitui un bunprilej ca artiºti români sã participe laproiectele ºi acþiunile culturale care se vordesfãºura cu aceastã ocazie.

Guvernatorul Tommy Leclercq aadresat Ambasadorului Românieiinvitaþia de a efectua o vizitã oficialã înprovincia Hainaut, în viitorul apropiat,pentru discuþii concrete privindconsolidarea cooperãrii dintre provinciaHainaut ºi România.

AMBASADA ROMÂNIEI în Regatul Belgiei

Evenimentul s-a desfãºurat înprezenþa directorului instituþiei precum ºia unor membri ai autoritãþilor locale,membri ai comunitãþii din Denderleeuw,inclusiv cetãþeni români.

Ceremonia de deschidere a marcat opremierã ºi anume predarea limbiiromâne în mod oficial, începând cu 2013,în trei centre pe teritoriul Flandrei, printre

care ºi CVO Denderleeuw. Aceste centrecompleteazã oferta de cursuri de limbaromânã dezvoltate deja în Bruxelles,respectiv cele ale Institutului CulturalRomân ºi ale Lectoratului de limbaromânã din cadrul Universitãþii Liberedin Bruxelles (ULB).

Interesul arãtat, din ce în ce mai mult,de cãtre cetãþeni belgieni pentru studierea

limbii române sugereazã inclusiv odorinþã în creºtere pentru cunoaºtereaculturii, a spiritului ºi a tradiþiilorromâneºti. Ambasada României sprijinãconstant astfel de iniþiative ºi menþinelegãtura cu cei care învaþã limba românã(Sursa foto: Nieuwsblad.be).

AMBASADA ROMÂNIEI în Regatul Belgiei

Întâlnireaambasadorului

României înBelgia cu

guvernatorulprovincieiHainaut,Tommy

Leclercq

Deschiderea oficialã a Cursuluide Limba Românã pentru

adulþi în cadrul CVOMiddenschool Denderleeuw-Aalst

La 25 septembrie 2013, ambasadorul României în Belgia aparticipat la inaugurarea cursului de limba românã din cadrul

ºcolii pentru adulþi CVO Middenschool Aalst-Derderleeuw.Inaugurarea cursului a coincis cu deschiderea noului an ºcolar în

instituþia de învãþãmânt din Denderleeuw.

noiembrie - decembrie 2013 Pagina 11ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Barurile lugubre de Bruxelles sunt acelelocuri mici, întunecate, cu câteva mese, depreferabil din lemn, cu acel prezent-peste-totsemn luminos de ‘Open’, totul cu miros debere ºi apã de Javel. Patronii sunt, în general,turci sau arabi, care, deºi au douãzeci de anide Belgia, încã pronunþã ‘Bonjour’ cu un ‘gi’inexistent în francezã. În vederea decorãriibarului, diferite bibelouri, plante de plasticsau tablouri la fel de kitch sunt amplasate peunde se nimereºte, aºa, pentru clasã ºi gust.

Într-un astfel de bar am fost ºi eu iniþiatã,dupã numai o lunã de la sosire. Locul cu

pricina ieºea din tipologia standard doarpentru cã patronii mei erau un cuplu sârbo-brazilian. Ea, fostã iugoslavã la vreo cincizecide ani, el carioca de ocazie ºi cu douãzeci deani mai tânãr. Arãtau a oameni destul denormali ºi civilizaþi, respectuoºi ºicumsecade. Impresia a durat vreo sãptãmânã.

La început, ca orice fatã care nu a mailucrat într-un astfel de loc, ºi mai ales într-oaltã limbã decât a sa, eram foarte atentã,receptivã ºi silitoare, în timp ce asimilamorice fel de informaþie sau termen de jargonprovenind din lumea ce tocmai se deschideaîn faþa mea. Ordonatã din fire ºi mult preaobsedatã de curaþenie pentru a nu fi deranjatãde mizeria locului, dupã doar o sãptãmânã pemâna mea, barul devenise altul. Paharele numai miroseau a oþet ºi nu mai aveau amprentede degete pe ele, ceºtile de cafea au fostdezinfectate, praful de douã degete ºi pânzelede pãianjen dispãruserã, iar bibelourile ºitablourile, deºi la fel de urâte, pierduserãstratul gãlbui de fum de þigarã. Totul strãluceaºi mirosea a nou. Eforturile mele au fostapreciate de cei doi patroni, care pãreau acrede cã l-au prins pe Dumnezeu de-un picior.Pe lângã asta, clienþii pãreau sã mã adore,tocmai pentru cã aveam acea naivitate deîncepãtoare, iar inocenþa cu care combinamsociabilitatea ºi profesionalismul pãrea sãfuncþioneze de minune.

Deºi trebuia sã mã trezesc zilnic la ºasedimineaþa, subliniez zilnic, sã fac curaþenie

cel puþin o orã, asta înainte de cafeaua detrezire, ºi sã întreþin conversaþii care de caremai lipsite de substanþã cu oameni care aveauo nevoie puternicã de un duº ºi un dentist, eumi-am þinut capul sus, spunându-mi mereu cão sã fie temporar, cã e mai bine decât variantamuncii la curãþenie ºi cã, atâta timp cât existãrespect ºi înþelegere, restul e trecãtor.

Totul a prins sã se clatine din momentul încare tânãrul fotbalist s-a decis sã-ºi încercenorocul pe lângã juna sa angajatã. ?i nu doaro datã sau în vreun mod subtil. În fiecare zi,se trezea înaintea concubinei ºi venea lacafea, ei locuind chiar deasupra barului, doarca sã îmi povesteascã, într-un mod foarteexplicit, visele pe care le avea… cu mine.

Fatã politicoasã ºi incredibil de naivã cumeram, nu i-am trântit un pahar în faþã. Nu, amîncercat, într-un mod omenesc ºi civilizat, sã-l fac sã înþeleagã cã nu sunt deloc interesatã ºicã toate conversaþiile de acest gen mãstânjenesc, mai ales la locul de muncã. Dupãnenumãrate încercãri eºuate ºi dupã diferiteameninþãri cã voi vorbi cu prietena/sursa luide venit, parcã lucrurile se calmaserã. Însãdoar ca sã culmineze în plinã zi. Venisehotãrât sã mã convingã dar, vãzându-mãreacþionând în acelaºi mod, omul a consideratcã singura ºi cea mai eficientã metodã de a mãface sã cedez ar fi sã se descheie la pantaloniºi sã-mi arate argumentul gol. Ceea ce a ºifãcut, în amiaza mare, în mijlocul baruluipustiu. Paralizatã de silã ºi cu mâna la ochi,am început sã þip, în speranþa cã mã va lãsa înpace, cel puþin din frica sã nu fie auzit desârboaicã. Dupã puþin timp, realizândprobabil cã alocaþia lunarã i-ar putea fi înpericol, a plecat fãrã sã mai adauge nimic.

A doua zi m-am trezit hotãrâtã sã vorbesccu patroana. Ca un fãcut, ea tocmaiconsiderase cã ar fi complet adecvat sã-ºi lasecâinele în bar peste noapte, ca sã ajungdimineaþa la un loc devastat ºi plin deexcremente, pe care evident tot eu a trebuit sãle strâng. ºi când m-am decis sã o confrunt,ºtiþi care a fost reacþia ei? Cu un aer desuperioritate, mi-a spus cã ar trebui sã nu mãmai consider aºa o doamnã, cã sunt doar obarmaniþã româncã, cã ea e patroana iar eu artrebui sã dansez dupã cum cântã ea. Apoi aadãugat: ‘Dacã eºti aºa fiþoasã ºi nu îþi placesã faci curãþenie, de ce nu te duci sã lucrezi

într-o bancã?’. De parcã eu, în nu-ºtiu-ceunivers paralel, aº fi ales barul în loculbãncii… Mi-am luat fireºte lucrurile ºi amplecat, lãsându-mi acolo inocenþa ºi restul denaivitate.

Astfel s-a încheiat prima mea experienþãca ‘serveuse’ în Belgia, dar nu ºi ultima. Auurmat pãþaniile turcului fumãtor a cincipachete de þigãri pe zi, care îºi bãtea prietenabulgãroaicã, în timp ce trãgea cocainã ºi beaRaki… sau sirianul care îþi fura bani din casade marcat, ca apoi sã te învinovãþeascã petine… ºi multe alte poveºti în acelaºi stil, darmult mai mãrunte, care se petreceausãptãmânal în acest mediu comico-tragic.

Însã majoritatea fetelor care lucreazã într-un astfel de mediu, dacã nu se culcã cupatronii care de care mai libidinoºi pentrumici favoruri materiale ºi statutul temporar de‘patroanã’, o fac în ciuda tratamentelordegradante, în principal din nevoie de bani ºilipsa altor oportunitãþi profesionale, iardificultatea de a ieºi din acest context odatã ceeºti intratã are o pondere considerabilã.

Desigur, existã ºi baruri normale laBruxelles, cu patroni civilizaþi, cu salariiatractive ºi carte de muncã…însã acestelocuri sunt rezervate celor care n-au nevoie depermis de muncã ºi care nu vin cu toatã bãtaiade cap pe care o necesitã angajarea unuiromân.

Eu aºa am cunoscut Belgia ºi i-amdescoperit faþadele de ilegalitate, ruºine ºimult fum de þigarã. ?i mulþi belgieni în acestelocuri ascunse, mai ales cei etern supãraþi,care îºi cheltuie bruma de bani de la ºomajsau CPAS pe bere ºi antidepresive. Poate nu ecel mai corect sau cel mai plãcut mod de adescoperi o þarã, iar odatã ce s-a întamplat,gustul amar lãsat în urmã devine foarte greude înlãturat ºi de uitat.

Din câte ºtiu ºi, credeþi-mã, cam ºtiu, prinbarurile din Bruxelles nu sunt chiar puþinefete supracalificate, cu licenþe universitare ºimastere, care-ºi calcã pe orgolii ºi vise pentrua merge mai departe. Ca peste tot, a fiputernicã e singura opþiune iar, atâta timp câteºti corect ºi împãcat cu tine însuþi, munca emuncã oriunde. Dar nu oricum.

À plus !De Roxana-Beatrice Voaideº

http://timpulromanesc.be

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul de a

colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrã vaapãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã în valoareprintr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului. Pentrupersoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg, Deutschland

32

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 20 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 35 EURO/APARIÞIE

Memoriile unei românce… la Bruxelles II

Barul de Bruxelles – dincolo de aparenþeAm citit undeva cã meseria

de barman sau cea detaximetrist oferã prilejul

unei cunoaºteri maiprofunde a omului care, întaxi sau dupã un pahar, îºi

deschide sufletul unuinecunoscut. Vrând-nevrând,

acesta din urmã, dacã sedovedeºte un bun ascultãtor,

aflã multe despre naturaomeneascã prin banalitãþile

ori bizareriile pe care lepoate auzi.

C M Y K Pagina 12

Cum sunt în acest moment relaþiile româno-olandeze?Sunt foarte interesante. Nu suntem de acord în

toate privinþele, asta înseamnã cã e mult de muncã.E pasionant sã încercãm sã aducem împreunã douãþãri care împãrtãºesc multe lucruri. Este o plãcere sãfacem asta. În comun avem, printre altele, faptul cãambele þãri se aflã la finalul celor douã mari râuri aleEuropei, Dunãrea ºi Rinul. Aveþi Delta, o zonãecologicã frumoasã, interesantã, de care trebuie sãaveþi grijã. De asemenea, aici e sfârºit de linie pentrutot ce aruncã oamenii în râu în amonte. Trebuie sã lespuneþi sã aibã grijã de mediu.

În acelaºi timp, aveþi ºi enorme posibilitãþicomerciale: puteþi fi la baza liniei comerciale cãtrecentrul Europei, puteþi face legãtura. Agricultura arepotenþial. Aveþi apã, trebuie sã faceþi ceva cu ea, são folosiþi la agriculturã. Dacã aveþi prea multã,trebuie sã faceþi ceva cu ea, aºa cum s-a întâmplat cuinundaþiile de la Galaþi. E întreaga chestiune demanagement a apei, logisticã, ecologie, agriculturã,toate acestea sunt lucruri pe care România ºi Olandatrebuie sã le trateze ºi este fascinant, ca ambasadã, sãmuncim sã le aducem laolaltã.

Cum au traversat criza investitorii olandezi ºicare sunt problemele cu care se confruntã?Avem cam 4.000 de companii. În ceea ce

priveºte banii, Olanda este cel mai mare investitor înRomânia. Asta nu înseamnã cã numai companiileolandeze investesc aici, ci cã, deseori, companii dinAmerica, Asia, investesc într-o subsidiarã pentruUniunea Europeanã în Olanda, având avantaje sã-ºideschidã acolo firme, ºi de acolo utilizeazã Uniuneaca piaþã unicã. Abia de acolo, din Rotterdam, Haga,Amsterdam, investesc în România. De asta esteprivitã ca o investiþie olandezã în România.

Este ceva ce dorim sã împãrtãºim cu România,pentru cã ar putea deveni mai atrãgãtoare pentruinvestiþiile strãine ºi lua parte la investiþiile noastrestrãine. Spre exemplu, în logisticã, am vorbit dejadespre cele douã râuri. Dacã ai logisticã în economiamodernã, comerþul ajunge în þara voastrã ºi þaravoastrã poate sã treacã de la avion la cale feratã, dela cale feratã la nave, de la nave la transport rutier. ªicomerþul invizibil: serviciile, capitalul, se pot mutadintr-o þarã în alta, de la o companie la alta.

Companiile noastre în crizã au fãcut lucruridiferite în România. Unele companii s-au folosit decrizã pentru a se întreba unde pot merge, unde potproduce mai ieftin. România este o opþiune. Dacã ainevoie de ingineri de software ºi nu poþi sã-i gãseºti

în Olanda, ai ºanse bune sã-i gãseºti în România.Noi încercãm sã ajutãm companiile, avem consulateactive în Cluj, în Timiºoara, ºi acestea doresc sãajute companiile sã afle dacã este eficient sãinvesteascã în România, ce oferã Universitãþile, caresunt experienþele altor companii, ºi deseori ausucces. Nu înseamnã cã se mutã cu totul din Olandaîn România, deseori pãstreazã ambele: ai unelelucruri pe care le faci în Olanda, cum ar fi un biroucomercial, juridic, de logisticã, ºi o parte a activitãþiiîn România, cum ar fi software. Pentru cã aicigãseºti oameni buni pe partea tehnicã, fluenþi înenglezã, cu abilitãþi bune de comunicare, preþul estecompetitiv. ªi România face parte din UE deci deaici, cu un Internet super-rapid, lucru pe careromânii uneori îl ignorã, dar este o bogãþie, este ceeace ai nevoie ca ºi companie de software, esteautostrada ta. Nu este o autostradã pe care mergcamioanele, ci autostrada Internetului.

Cum percepeþi lupta anticorupþie?Ar trebui sã mã întorc la o parte din întrebarea

de dinainte, ce probleme au investitorii în România.Dacã faci o analizã SWOT (Strengths, Weaknesses,Opportunities, and Threats - calitãþile, slãbiciunile,oportunitãþile ºi ameninþãrile - n.red.) a României,punctele deja discutate sunt atrãgãtoare dar altepuncte, precum sistemul de justiþie, sistemul deguvernare, infrastructura legalã, jurisprudenþa ºilupta anticorupþie mai trebuie întãrite. Pentruacestea, dorim sã luptãm alãturi de România, pentrucã asta îºi doresc investitorii. Trebuie ca investiþia lorsã fie în siguranþã. Dacã vii cu o investiþie mare înRomânia, trebuie sã fii sigur cã proprietatea ta,drepturile, predictibilitatea legalã sunt sigure. Esteceva ce este pe partea slabã a analizei SWOT aRomâniei. Este important pentru România sã atragãmai multe investiþii, sã dezvolte mediul de afaceri ºisã aibã investitori mulþumiþi ºi antreprenori românifericiþi, prin întãrirea componentei legale.

Care credeþi cã va fi concluzia raportului MCVprivind Justiþia românã, la începutul anuluiviitor?MCV este o listã a lucrurilor pe care România ºi

UE au convenit cã mai trebuie fãcute. România adevenit membrã a UE cu aceastã listã inclusã înTratatul de Aderare. Este o listã la cel mai înalt nivelpentru UE ºi România.

Parlamentul nostru spune cã aceste prevedericonvenite cu România nu au fost implementate pedeplin. Avem un raport al Comisiei care susþine cãexistã o politicã anti-corupþie dar cã mai sunt lucruri

care mai pot fi adãugate; cã jurisprudenþa nu estedezvoltatã; atunci când am ajuns eu în România,Codul Civil nu era pus în aplicare, Codul Penal nuera pus în aplicare, acum sunt ºi trebuie sã vedemcum sunt implementate. Comisia face câte un raportla fiecare jumãtate de an ºi noi primim acesterapoarte. Pentru noi este important, aratã la ce niveleste integratã România în UE pe baza Tratatului deAderare. Dacã existã deplinã implementare a acelorlucruri importante precum justiþia, anticorupþia,coerentã legalã, eficienþa sistemului juridic, atunciRomânia, din punctul nostru de vedere, poate cere înmod legitim o etapã mai profundã a calitãþii demembru, aderarea la Schengen. Dar trebuie sã luãmlucrurile pas cu pas ºi cel mai important este cã înUE, în sensul larg, România are acces la piaþã, poatetrimite muncitori afarã, poate primi ºi protejainvestitorii din afarã, poate face parte din lumeaoccidentalã, din cea mai mare economie a lumii, astae mult mai important decât Schengen.

Înþeleg cã românii îºi doresc sã facã parte rapiddin Schengen. Vreau sã subliniez cã cel maiimportant este dacã sunteþi fericiþi, dacã sunteþi pedeplin integraþi în UE ca o familie, simþiþi cã aþiobþinut ce aþi dorit, legal ºi financiar? Fonduriledisponibile de la Bruxelles pentru investiþii aici sunt“digerate” pe deplin, România ºtie cum se face, þarase dezvoltã pe deplin potrivit potenþialului sãu?

S-a schimbat ceva în poziþia Olandei cu privirela aderarea României la Schengen, ºi de ce?Poziþia noastrã, de când sunt eu aici, a fost

aceeaºi. Ce se schimbã ºi cred cã se întâmplãgradual, este implementarea, de cãtre România, aacestor puncte din MCV, în aºa fel încât sã avem unsistem de justiþie care funcþioneazã mai eficient, sãavem cele patru Coduri implementate, sã avemANI, DNA ºi alte agenþii anticorupþie care îºi factreaba, devenind tot mai respectate, maiprofesioniste, obþinând rezultate ºi sutinereaoamenilor. Atunci ajungem la pucntul în care MCV-ul va fi implementat. Deseori, românii îmi spun cãalte state membre UE stau mai prost decât România.Poate este aºa. Sã luptãm împotriva acestordeficienþe împreunã. România susþine iniþiativanoastrã de întãrire a statului de drept în UE. Vomlucra împreunã pentru a sugera cãi mai bune de aavea un sistem de justiþie mai puternic în toatãUniunea. Suntem fericiþi pentru acest sprijin,înseamnã cã nu cerem ceva unilateral, ci suntemîmpreunã în UE pentru a avea o bunã economie depiaþã ºi un stat de drept funcþional.

România îndeplineºte criteriile tehnice pentruaderarea la Schengen. Ce ar mai rãmâne defãcut?Un alt lucru pe care l-am atins deja, în trecere,

este sã avem o creºtere a absorbþiei fonduriloreuropene. Asta depinde foarte mult de capacitateaRomâniei de a “digera” banii europeni. Are de-aface cu statul de drept, cu eficienþa Guvernului, cuagenþiile care ºtiu sã munceascã. ªi este o prioritateºi a actualului Guvern, ºtiu cã face tot ce poate. Dar,câteodatã, România ar trebui sã fie sincerã cu sine ºicu Bruxelles-ul ºi sã spunã: Uite, ãºtia sunt banii, toþivrem investiþii în România, ajutaþi-ne, trimiteþi-ne

experþi, sugeraþi-ne cãi sã o facem. Ne pot întreba ºipe noi, noi am inventat acest sistem, este complicat,birocraþia Bruxelles-ului nu este simplã, dar suntspecialiºti care ºtiu în detaliu cum se procedeazã.

Suntem foarte fericiþi sã fim de ajutor deoarecetoþi vrem ca banii noºtri, inclusiv banii româneºti,pentru cã ºi România contribuie la bugetul familieieuropene, sã fie investiþi în România, deoarececonsiderãm cã aici poþi obþine mai multe cu aceiaºibani. Poþi construi infrastructura în România cu maipuþini bani decât în Olanda, spre exemplu. Este unbeneficiu pentru toþi. Vrem sã aveþi succes.

Olanda a anunþat cã îºi va deschide piaþamuncii pentru români la 1 ianuarie 2014. Vãaºteptaþi la un mare numãr de români sau caromânii sã creeze probleme þãriidumneavoastrã?Este o întrebare la care mi-ar trebui un glob de

cristal însã ambasada nu are aºa ceva. Noi vedem otendinþã ca profesioniºtii români sã ajungã înOccident în slujbe unde avem penurie ºi este binepentru UE în general. Sã zicem inginerii în software.Dacã avem companii care investesc aici, ar putearãmâne. Dacã sunt mai puþini investitori aici, se vormuta în Occident. Depinde de mediul de afaceri dinRomânia dacã o companie vine ºi îi angajeazã aicisau nu. La fel se întâmplã cu profesorii, doctorii,inginerii. Este ºi un test pentru a vedea dacãRomânia recupereazã ºi creºte ºi profitã deoportunitatea de a deveni un membru deplin integratºi în plinã dezvoltare. Sunt ºi exemple de românicare au mers în strãinãtate ºi s-au întors dupã ce auînvãþat o meserie, limba, piaþã. Aceºtia sunt oamenifoarte interesanþi. ªtiu ce pot produce aici, fiesoftware, roºii sau flori. ªtiu piaþã ºi au un pic debani, ºtiu cum sã ducã lucrurile de la A la B ºi dacãei investesc în România, dacã sunt mulþumiþi desistemul de justiþie, se simt protejaþi, au un mediupolitic în care doresc sã investeascã, atunci suntempe calea cea bunã. Dar existã ºi o parte a migraþiei,cea pe care încercãm sã o limitãm, cea ilegalã.Lucrãm cu autoritãþile române pentru a limitatraficul de persoane, comerþul cu droguri, infractoriicare merg în strãinãtate. Singurul lucru pe care îlputem face este sã lucrãm împreunã, poliþiaolandezã cu cea românã: justiþie, procurori, controlulla graniþã, schimb de informaþii ºi experienþã.

Am avut un caz în Amsterdam, la Parada Gay.Poliþia a arestat 49 de hoþi de buzunare, din care 42erau români. Bineînþeles, a fãcut impresie în presaolandezã. Guvernul român a trimis o scrisoare încare a spus Guvernului olandez cã a sesizatproblema ºi a sugerat sã lucreze împreunã. A fost oiniþiativã relatatã de presa din Olanda ºi a fostremarcatã asumarea responsabilitãþii ºi mâna întinsãspre cooperare. Presa a mers apoi la Guvernul ºipoliþia olandezã ºi i-a întrebat cum vor rãspundepropunerii româneºti. Acesta este rãspunsul bun.

Nu putem evita trecerea infractorilor dintr-o þarãîn alta, singurul lucru care se poate face este cãautoritãþile sã coopereze ºi asta încercãm sã facem,mai mult ca oricând, fie prin UE, fie bilateral. Aºaîntãrim Europa.

http://www.ziare.com

Ambasadorul Olandei, despre puncteleslabe ale României - justiþie, sistem de guvernare, corupþie

Ambasadorul Olandei la Bucureºti, Matthijs van Bonzel, aarãtat cã poziþia Parlamentului olandez a rãmas neschimbatã

în privinþa aderãrii României la Schengen ºi cã implementareadeplinã a prevederilor din MCV este crucialã pentru aceastãetapã. Într-un interviu acordat Ziare.com, diplomatul a arãtatcare sunt punctele forte ºi punctele slabe ale României, cepãrere au investitorii olandezi despre þara noastrã, ºi în ce

stadiu se aflã colaborarea guvernamentalã româno-olandezã.

Pagina 13noiembrie - decembrie 2013 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Muzicianul Liviu Prunaru s-a aflat într-un adevãrat maraton artistic pe tãrâmromânesc ºi a fost aplaudat, iniþial, pescena Sãlii Palatului, în cadrul FestivaluluiInternaþional George Enescu, pe 21 ºi 22septembrie, când a cântat alãturi deprestigiosul ansamblu olandez, sub baghetadirijorului Mariss Jansons . De asemenea,publicul din opt oraºe din România l-aaplaudat, alãturi de partenerii sãi, în cadrulcelei de-a treia ediþii a turneului naþionalDuelul viorilor, care s-a încheiat la SalaRadio, prin recitalul din 4 octombrie.Artistul se bucurã de privilegiul de a cântape una dintre viorile Stradivarius depatrimoniu universal (StradivariusPachoud, din 1694).

În 9 octombrie 2013, în cadrul noiistagiuni a Orchestrei de Camerã Radio(2013-2014) violonistul român LiviuPrunaru , concert-maestru al celebreiorchestre Royal ConcertgebouwAmsterdam, a jucat acest dublu rol dedirijor ºi solist.

Liviu Prunaru, câºtigãtor a numeroasecompetiþii muzicale de mare valoare, ºi-aconstruit o bogatã carierã internaþionalã:apariþii solistice alãturi de orchestrerenumite ca Royal Philharmonic Orchestra,London Symphony Orchestra, OrchestreNational Belgique, Orchestra Filarmonicãdin Atena, Orchestra Mayo din Buenos

Aires, Orchestra de Camerã dinIndianapolis.

Celebrul violonist este frecvent invitatîn cadrul unor festivaluri prestigioase,artistul concertând recent în America deNord, Elveþia, Argentina, Belgia, Germania,

Italia, Franþa ºi Olanda. Prezenþa sa pescena Sãlii Radio este o frumoasãcontinuare a evenimentului în cadrul cãruiaa fost aplaudat în mai multe oraºe ale þãrii: atreia ediþie a turneului naþional DuelulViorilor, susþinut alãturi de violonistul

Gabriel Croitoru ºi de pianistul HoriaMihail. Paralel cu activitatea artisticã LiviuPrunaru este implicat activ în domeniulpedagogic, fiind considerat un valorosprofesor de vioarã al Academiei Menuhin.

Sursa: http://www.rador.ro

Violonistul român Liviu Prunaru,maestru al orchestrei din Amsterdam

a concertat în România

Peste 80% dintre olandezi se declarãîmpotriva deschiderii graniþelor pentru aprimi forþã de muncã din România ºiBulgaria – aratã un sondaj de opiniecomandat de Partidul Libertãþii, de extremã-dreapta – transmite corespondentul RRA.

63% considerã cã Olanda ar trebui sã îºimenþinã restricþiile pe piaþa muncii pentruRomânia ºi Bulgaria ºi dupã 1 ianuarie2014, chiar dacã Uniunea Europeanã nu vapermite acest lucru.

Totodatã, aproape 75% dintre olandezise tem cã îºi vor pierde locurile de muncã,

întrucât imigranþii acceptã sã lucreze pesalarii mult mai mici. La întrebarea “Vãaºteptaþi ca rata criminalitãþii sã creascã înOlanda de anul viitor?”, o majoritatecovârºitoare, de aproape 85%, a rãspunsafirmativ.

Potrivit tratatelor de aderare aleRomâniei ºi Bulgariei la UniuneaEuropeanã, de la 1 ianuarie 2014, Olanda,ca ºi alte þãri din Uniune, va fi nevoitã sãrenunþe la restricþiile impuse muncitorilorproveniþi din cele douã þãri.

SURSA: http://sud-est-forum.ro/

Olandezii sunt împotriva deschiderii graniþelorpentru români ºi bulgari

C M Y K

Ediþia a III-a: AVANGARDAGERMANÃ & OLANDEZÃ

Miercuri, 23 octombrie, ora19.00 – Cinemateca Eforie

Sâmbãtã, 26 octombrie, ora19.00 – Cinemateca Eforie

Cinemateca Eforie – ArhivaNaþionalã de Filme a României alansat, începând cu 17 noiembrie2012, un demers de revizitare aoperelor cinematografice create deregizorii avangardei europene, cuscopul cercetãrii modului în care s-a constituit cultura vizualãautohtonã ºi cultura filmului înperioada de dinainte ºi de dupãnaþionalizarea din 1948 aproducþiei cinematografice dinRomânia, cât ºi a filmelor deþinutede cinematografele locale. Primaediþie a proiectului, în numãr ºasesesiuni, a cuprins avangardacinematograficã francezã; cea de-adoua ediþie a abordat, timp de treisesiuni, avangarda sovieticã; ediþiaa treia se ocupã, într-o sesiuneunicã, de avangardele germanã ºiolandezã.

Artiºti: Walter Ruttmann, CarlMayer, Joris Ivens, MannusFranken

Concept ºi viziune curatorialã:Igor Mocanu

Organizatori: CinematecaEforie – Arhiva Naþionalã de Film

a RomânieiÎn numãrul 6 pe octombrie

1928 al revistei ”Unu”, pe ultimapaginã, citim: „Simfonia mareiCapitale. Vedeþi-l la unul dincinematografele de pe Bulevard”.Aceasta e prima ºi, cred, ultimamenþiune a realizatorului de laFrankfurt, dacã exceptãmparticiparea acestuia la filmareascenei cu ºoimul din vis pentru”Die Nibelungen” (1924) al luiFritz Lang, peliculã ce fuseseanalizatã de Barbu Florian într-untext scris în 1925 ºi publicat înrevista ”Integral”. Filmãrile la”Berlin: Die Sinfonie derGrisstadt” se încheiaserã la finelelui 1927, iar în primele luni ale lui1928 pelicula circula deja în copie

atât în Europa, cât ºi peste ocean,în America. Este totuºisurprinzãtoare promptitudinea cucare cinematografele bucureºtenecentrale preiau ºi difuzeazã filmul,o operã documentarã în ultimãinstanþã, chiar dacã poeticã ºiuneori suprasaturat metaforicã, încare dinamismul urban industrialal marii capitale nemþeºti esteponderat numai de liniºteapremonitorie a evreilor care seplimbã neabãtuþi pe strãzi. Opromptitudine a cinematografelorautohtone cu atât mai neobiºnuitã,cu cât pelicula e una din primelecare într-un fel canonizeazã seriade documentare avangardiste caresã închine ode ºi simfonii vizualemarilor oraºe ale lumii, serie

începutã în 1921 cu ”Manhattan”al lui Paul ªtrand ºi CharlesSheeler, continuatã cu ”Rien queleº heures” (1926) al lui AlbertoCavalcanti ºi chiar cu ”BerlinerStilleben” (1926) al lui LászlóMoholy-Nagy, ºi ajungând apoipânã la Robert J. Flaherty, IliaKopalin ºi Mihail Kaufman,Svatopluk Innemann, DzigaVertov, Adalberto Kemeny þiRudolf Rex Lustig, Corradod’Errico, Eugen Deslav, JoséLeitão de Barros, Jean Vigo, JayLeyda, Irving Browning, Manoelde Oliveira, Bonney Powell, IosifPoseslkii þi Rafail Ghikov sauOtakar Vávra. Evident, aceastãlistã a creatorilor de simfoniiurbane ar fi în mod crasincompletã fãrã ”De brug” (1928)ºi ”Regen” (1929) ale regizoruluiolandez Joris Ivens, ultima încolaborare cu Mannus Franken,scurtmetraje care vor oferi un locaparte autorului lor în câmpulcinematografului de avangardã.

Ediþia a III-a:BERLIN: SIMFONIA UNUI

MARE ORAª / BERLIN: DIESINFONIE DER GROSSTADT

Germania, 1927, a/n,Documentar

R. Walter Ruttmann (caWalther Ruttmann)

S. Karl Freund, Carl Mayer,Walter Ruttmann (ca WaltherRuttmann)

Muzica: Edmund MeiselOperatori: Robert Baberske,

Reimar Kuntze, László Schäffer,Karl Freund

Dir. artistic: Erich KettelhutCu: Paul von HindenburgProducãtor: Karl FreundPODUL / DE BRUGOlanda, 1928, a/n,

DocumentarR. Joris IvensS. Joris IvensImagine: Joris IvensProducãtor: CAPI-AmsterdamPLOAIA / REGENOlanda, 1929, a/n, Docu-

mentarR. Joris Ivens, Mannus

FrankenS. Joris Ivens, Mannus

FrankenImagine: Joris IvensMuzica: Lou Lichtveld (1932),

Hanns Eisler (1941)Producãtor: CAPI-AmsterdamMai multe pe: http://wp.me/

p1AbHm-1doPentru parcursul întregului de-

mers, accesaþi: http://igormocanu.wordpress.com/ ?s=avangarda+revizitata&submit=Search

noiembrie - decembrie 2013Pagina 14 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Avangardã revizitatã. Ediþia a III-a: AVANGARDA GERMANÃ & OLANDEZÃ

Avangarda Europeanã în Arhiva Naþionalãde Filme a României 1919-1939

Das Internationale Theater Frankfurtdie Kunst der Welt am Main –RumänienMIC SI AL DRACUKlein, aber pfiffigvon Ion Pribeagu mitMaia Morgenstern | Valentin RoºcaVeranstalter: Alexandru Ioan Cuza e.V.Auf RumänischSa 07.12.2013 20h00Mic ºi-al dracu este un dublu recital al

celor doi protagoniºti: actriþa Maia

Morgenstern ºi balerinul Valentin Roºca,construit în jurul poeziilor scrise descriitorul român de origine evreiascã IsaacLazarovici, cunoscut publicului român subpseudonimul Ion Pribeagu. Versurilejucãuºe ºi obraznice din poeziile luiPribeagu atacã moravurile vremii, caresunt la fel de criticabile acum, precum erauºi în urmã cu 70 de ani, când au fost scrise.Iar Morgenstern le livreazã cu multãpasiune ºi elan. Atât actriþa cât ºi balerinululuiesc spectatorii cu performanþa lor

actoriceascã ºi coregraficã, într-unspectacol cu un umor, adesea, pe muche decuþit, ºi dovedesc faptul cã se aflã la vârfulmãiestriei lor profesionale. MaiaMorgenstern und Valentin Roºca setzenTexte des rumänischen Dichters jüdischerAbstammung Isaac Lazarovici, bekanntunter dem Pseudonym Ion Pribeagu (1887-1971), in Szene. Pribeagus Texteironisieren gesellschaftliche Zuständeseiner Zeit und sind auch heute nochhochaktuell. M. Morgenstern und V. Roºcaversetzen die Zuschauer in Erstaunen miteinem Abend voller Humor, ergänzt durchchoreographische Einlagen – zwei großeKünstler auf der Höhe ihres Könnens.

Darsteller: Maia Morgensten, ValentinRoºca

Regie: Maia MorgensternChoreographie: Valentin RoºcaMaia Morgenstern and Valentin Roºca

stage texts by the Jewish-Romanian authorIon Pribeagu. Maia Morgenstern is thedirector of the Jewish State TheatreBucharest and has achieved worldwidefame as an actress for theater and film.

www.cuza.dewww.tes.com.ro“Mic si al dracu” auf Facebook

În data de 10 octombrie, ambasadorulWerner Hans Lauk a vizitat Bisericaevanghelicã din Bucureºti, a douacomunitate ca mãrime a Bisericiievanghelice, cu peste 1.000 de membri.

Vicarul episcopal dr. Daniel Zikeli ainformat despre viaþa comunitãþii ºi desprenumeroasele sarcini care revin bisericiievanghelice din Bucureºti, precumîngrijirea persoanelor nevoiaºe în secþiadiaconiei, prevãzutã în acest sens,administrarea cimitirului evanghelic, agrãdiniþei ºi a casei de vacanþã dinTechirghiol, a orei de religie evanghelicã dela Colegiul Goethe ºi multe altele.

În continuarea discuþiilor din casaparohialã, ambasadorul Lauk a vizitatbiserica în care are loc în fiecare duminicãslujba evanghelicã în limba germanã.

Încheierea a constituit-o vizitareagrãdiniþei evanghelice, în care sunt îngrijiþipeste 100 de copii.

Ambasada Germaniei Bucureºti

Oaspete laBiserica

Evanghelicã

Das Internationale Theater - Rumänien:Mic ºi al dracu - 07.12.2013 20:00

noiembrie - decembrie 2013 Pagina 15

Vorspeise – Buffet• Fleisch- und Wurstplatte von

„Metzgerei Mooser –Nürnberg“• (Salami, Würstchen, Presssack,

Grieben…..) • Beilagenteller ( Hausgemachtes Brot,

Meerrettich, Butter)• Gefüllte EierSalate – Buffet• Salat de Beuf - grüner Kopfsalat• Gurken Salat - uwm....Hauptgerichte – Buffet• Schweinesülze • Bratwurst mit Bohnencreme (Carnaciori

cu Fasole frecata)• Schweinebraten mit Kloß • Hähnchenschenkel im Backofen • Fisch• Fleischklößchen Suppe ( Ciorba de

perisoare )• Sauerkrautwickel mit Sauerrahm und

Polenta ( Sarmale cu smintina simamaliguta )

Beilagen: ( Kroketten, gekochteKartoffeln, Gemüse, uwm..)

Zusätzlich:Käsebuffet -Verschiedene Käsesorten,

dazu: Obstplatte (Orangen, Trauben, Kiwisetc.)

- Geräucherte FischplatteDessert - Diverse Auswahl an Hausgemachten

Kuchen Getränke• Pflaumenschnaps (4 cl/ je Erwachsenen)• ein Champagnerglas pro Person um

Mitternacht• eine Wasserflasche pro Person• Filterkaffee• Zwei nichtalkoholische Getränke je

Kind ( Cola, Fanta, Sprite etc.)Musik: Live Musik ( Formatia Stelele )Extras: ( im Preis inbegriffen )• Feuerwerk in der SilvesternachtPreise:• Silvesterabend : 95 /Person• Kinder unter drei Jahre: kostenlos ( ohne

eigene Stuhl )• Kinder 3-14 Jahre: 50% Ermäßigung

Übernachtungspreise: • Allen Interessenten bieten wir

folgenden günstigen Übernachtungspreis an:25 / Person und Nacht zwischen dem31.12.2013-01.01.2014 in komfortablenZimmern mit zwei Betten. (Dusche, Föhn,TV, Klimaanlage, elektr. Jalousinen )

Die Übernachtung (25 Euro) beinhaltetKaterfrühstück mit Kuttelsuppe vom Buffetam 01.Jan von 10:00 bis 13:00 Uhr

Bezahlung:• Im Falle einer festen Buchung, können

oben genannte Leistungen nur dann erbrachtwerden, wenn Sie den Gesamtbetrag auf dasunten aufgeführte Konto überweisen.

Buchungsmöglichkeit auf 80 Plätzebeschränkt!

Achtung : Name und Anzahl derPersonen nicht vergessen !

(Der Veranstalter behält sich das Recht,oben genannte Leistungen bezüglich desMenüs zu verändern, ohne jedoch dessenQuantität sowie Qualität zu verändern.)

Faur LidiaFür zusätzliche Informationen, bitte unter

der Rufnummer: 017684838347 melden.Bankverbindung : Kto. 16 235 850 BLZ. 760 100 85

Post Bank Nürnberg Kontoinhaber: Best Western Hotel Aurora

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Talon pentru abonament valabil pentru AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(55 euro, transport inclus) (90 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: 1932497; BLZ: 760 606 18

BIC GENODEF1N02IBAN: DE5676060618 0000 366781

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg, Deutschland

32

Numai pânã la sfârºitul lunii AUGUST, plãteºti un an ºi primeºti abonamentul un an ºi jumatate.

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea obþinerii avizului pentru

desfãºurarea de activitãþi comerciale, studiu etc- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea cãsãtoriei

- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale, asociaþii, fundaþii etc cu acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã o persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã

pe teritoriul Germaniei sau României.Telefon: 01603373128; E.mail: asii.romani@yahoo.com

Denise Klüweravocatã în dreptul german

consiliere ºi reprezentare juridicã specializare pe dreptul familiei, dreptulpenal, dreptul muncii, dreptul de chirie de asemenea, dreptul social, dreptul de

asigurãri, dreptul de circulaþie, dreptul comercial etc Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail kanzlei@kluewer.eu sau avocat@kluewer.eu Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problema dumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic Curier juridic

BEST WESTERN HOTEL AURORA - HESSDORF - ERLANGEN - Silvester –Arrangement 2014 - 31.12.2013 - Beginn: 20:00 Uhr

Best Western Hotel AuroraVã invitã la Seara de dans în 23

Noiembrie 2013 Unde ? în “Fame Club” Best

Western AuroraLa ce orã ? Începând cu ora 20:00Muzica ? Formaþia “ A-Kord Bând

Nürnberg “ muzica de dans de toategenurile

De mâncare ? bufet cu sarmale, mici,fripturã, salate ºi desert

Cât costã ? doar 20,- € de persoanã( copiii pânã la 3 ani gratis , iar între 3 ºi 12ani , 10,- €)

Dacã v-aþi distrat bine, iar þuica ºi vinulnu va lãsa sã mai conduceþi maºina, aveþiposibilitatea sã înnoptaþi la noi ºi asta vãcostã doar 23,- Euro de persoanã încamerã dublã, inclusiv mic dejun duminicãdimineaþa între 8:00 ºi 10:00

Rezervãrile în limita a 100 de locuri leputeþi face la Tel. 09135 73 606 100 sauprin mail la marux13@aol.com. În ambelecazuri menþionaþi numele complect,adresa, nr. de telefon ºi câte locuri doriþi sãrezervaþi.

Cum ne gãsiþi ? Foarte simplu : dinautostrada A 3 ieºirea 81 „ ErlangenWest „ , la stop viraþi la stânga, ºi imediatvedeþi hotelul pe partea dreaptã.

Dacã nu aþi reuºit sã obþineþi locuri la

aceastã acþiune, vã invitãm în RestaurantulMarco Polo, unde puteþi organiza deasemenea onomastici, nunþi, botezuri saualte festivitãþi de familie.

Colectivul „ BEST WESTERN HotelAurora” se bucurã sã aibã ca oaspeþiconaþionali originari din România, carecautã un loc elegant, de calitate deosebitã,caracterizat prin corectitudine ºi respect.Din acest considerent ne rezervãm ºi noidreptul de a selecta clienþii dupã aceleaºicriterii ca mai sus.

Dipl. Ing. TU Marian Ruxanda

Searã de dans

noiembrie - decembrie 2013Pagina 16

SUDOKU

INTEGRAMÃ

Vine un tip la chirurg:- Doctore, mã doare stomacul.- Nu-i nimic, acuºi o sã-þi tãiem urechile.Se sperie tipul ºi pleacã la terapeut.- Doctore, am fost la chirurg, îi spun cã mã doare

stomacul iar el mi-a spus cã trebuie sã-mi taie urechile!- Aºa-s chirurgii ãºtia, numai de tãiat sunt buni.

Acuºi o sã vã dau o pastilã ºi o sã cadã singure.Stãtea Badea Gheorghe pe deal cu un bumerang

în mânã ºi cu faþa plinã de sânge. Se apropie Ion:- Ce faci, mã, Gheo?- Stau.- Da’ ce þii în mânã?- Nu ºtiu.- Pãi ºi de ce îl þii? Aruncã-l!- Aruncã-l tu, cã eu m-am saturat!

Bulã rãsfoieºte albumul de familie:- Mamã cine e tipul ãsta atletic cu pãrul lung care te

þine de dupã umeri?- Cum cine?! Tatãl tãu.- Bine dar atunci cine-i grasul ãla cu chelie care

locuieºte cu noi?“Draga mea soþie, te anunþ cã m-au rãpit

extratereºtrii! Au început sã facã experimente ciudatepe mine. M-au zgâriat pe spate, mi-au rupt cãmaºa, m-

au murdãrit cu ruj. Mi-au promis cã mã elibereazã pestedoua-trei ore…”

- Ce spune un elefant când vede un bãrbat înpielea goalã?

- Cum poate o fiinþã cu o trompã atât de micã sã îºiducã mâncarea la gurã!?

Un ºmecher de Dorobanþi cu ultimul rãcnet deLamborghini este oprit de poliþia rutierã. Bineînþelesacesta se foloseºte de tupeul specific ºi începeconversaþia cu un ton ameninþãtor:

- Ce faci frate!? Pe mine te-ai gãsit sã mã opreºti? Tuºtii cine este taicã-meu?

Poliþistul, în timp ce completeazã procesul verbal:- De ce? Maicã-ta nu þi-a spus?!

Odatã cu trecerea la ora de iarnã “ceasurile se vorda înapoi”.

Toatã lumea se bucurã de acestã ºtire, mai puþincetãþenii de etnie rromã.

-Domnule doctor, fratele meu e bolnav rãu de tot!κi închipuie cã ar fi pasãre…

- ªi cum se manifestã asta, mai exact?- Pãi , cum sã vã spun… sã zicem cã nu ar fi indicat

sã vã parcaþi maºina sub copacul din faþa caseinoastre…

Am intrat asearã la un hotel ºi am întrebat-o perecepþionerã:

- Cât mã costã pentru o noapte?- Cincizeci de euro, domnule, îmi rãpunse.- Perfect, îi zic. Mã gãseºti la camera 11.

BBAANNCCUURRII ,, GGLLUUMMEE.. .. ..

Într-un sat, o vacã grasã,Cum sunt vacile tâmpite,Dar frumoasã ºi lãptoasã,S-a gândit sã se mãrite.

Boii, de la mic la mare,Au venit cu tot belºugul,Toþi voiau sã se însoare,Cã-s deprinºi sã tragã jugul.

Vaca,, însã ,ca o fatã,Cu avere ºi trusou,Îi respinge îngâmfatã:"Cum sã mã mãrit c-un bou?"

"E un cal prin curþi vecine,Care pãtimaº mã strânge,El e genul meu, tip bine,Armãsar sadea, pur-sânge!"

Vaca, tot fãcându-i curte,κi atinse idealul,Dupã tratative scurte,S-a cãsãtorit cu calul.

"Ah, ce ºansã pe mireasã!"Comenta în pom o cioarã,"El - aristocrat de rasã.Ea - o biatã pierde-varã."

Dar curând, ce tragedie !Vaca se certã cu calul,Pân'departe-n deal la vie,S-auzea întreg scandalul.

În zadar, când stingea lampa,Vaca-n fiecare noapte,Se plimba fãcând pe vampa,Cu ispitele-i de lapte.

Ba, mai mult, se întâmplase,Ca jucând pe îndrãgostita,Calul, furios, îi trase,Douã palme cu copita!

ªi atunci, cu dezolare,Vaca prinse a pricepe,Cum cã soþul ei mai are,Trei amante, toate iepe.

Asta-i prea de tot, îºi zise,Îl dau dracului de cal.ªi-ntr-o searã pãrãsise,Domiciliul conjugal.

Slabã, galbenã, uscatã,De necazuri ºi nevoi,Vaca noastrã, resemnatã,Se întoarse printre boi.

Dup-atâta chin ºi jale,Vaca multe a-nvãþat.Primul bou ieºit în cale,Îl acceptã de bãrbat.

Nunta lor a fost vestitã,Cã s-a dus prin vãi ecoul,"Ce pereche potrivitã!Vaca noastrã ºi cu boul."

Ea comandã, el ascultã.El cu munca, ea tapaj.Este, fãrã vorbã multã,Tipul clasic de menaj.

Totuºi, vaca (ne ºopteºte,un mãgar), c-aºa-i mãgarul,Prin pãduri mai zãboveºte,Uneori cu armãsarul.

Dar, eu cred cã-i calomnie,Mãgãria ce ne-o spune.Totul e, cã-n cãsnicie,Treaba merge de minune.

Vaca poate, ºtie satul,Chiar ºi grajdul sã-l rãstoarne.Boul nu-i decât bãrbatul.Ca dovadã, poartã coarne!

ªi aºa, trec ani ºi ani,ªi precum am prins de ºtire,Au fãcut ºi trei juncani,ªi trãiesc în fericire.

În povestea mea, de faþã,Nu e nici un lucru nou,Pentru oriºicare vacã,Soþul ideal e-un BOU...

FOLCLOR INTERNET-IST ROMÂNESC

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

C M Y K

Pagina 17noiembrie - decembrie 2013

C M Y K

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã vei

rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Ce eveniment se desfãºoarã la Nürnberg înseara zilei de 5 decembrie?

Rãspuns:_______________________________________________

_______________________________________________

Nume__________________________________________;

Prenume _______________________________________;

Adresa _________________________________________

Telefon ________________________________________;

32

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zia lunii în curs pe adresa redacþiei:

DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut este

LEONARD ANDREIDUÞÃ- ERLANGEN

Prãjiturã rapidã cu brânzã dulceBlat:- 80 g.unt; - 80 g.zahãr; - 200 g.fãinã; - 1 ou; - 1 linguriþã rasã

de bicarbonatCrema:- 3 gãlbenuºuri, - 1 ou (întreg), - 200 g.zahãr, - 2-3 pliculeþe

zahãr vanilat, - 1/2 kg. brânzã dulce, - 330 ml. lapte, - 3 lingurigriº, - 1 plic praf de budincã - vanilie, - stafide (opþional)

Pentru bezea:- 3 albuºuri, - 200 g. zahãrMod de preparare:Din toate ingredientele pentru blat se întinde un blat subþire,

direct în tava tapetatã cu hârtie de copt. Oul (întreg) ºi cele 3gãlbenuºuri se mixeazã cu zahãrul. Se adaugã, amestecând uºor ºirestul ingredientelor. Rezultã cremã care se adaugã, uniform,peste blat. Se dã prãjitura la cuptor, la foc potrivit (180 grade C.)timp de cca. 45-50 de minute. Se scoate apoi tava din cuptor ºi seaºeazã pe un grãtar de bucãtãrie, pânã când pregãtim bezeaua. Sebat cele 3 albuºuri (rãmase de la cremã) cu 200 g. zahãr, apoi sepune bezeaua peste prãjiturã. Se introduce din nou tava în cuptorºi se mai lasã cca. 10-12 minute sau pânã când bezeaua secoloreazã în auriu. Se feliazã prãjitura în cuburi, cu un cuþit bineascuþit ºi uns cu ulei (în felul acesta bezeaua se taie perfect) ºi seserveºte!

Poftã bunã!

REÞETA LUNII

Este un subarbust (arbust mic),stufos, rãmuros, cu tulpina deculoare verde, lungã de circa 30-60 cm, cu ramuri anguloase.Frunzele sunt scurt-peþiolate,mici, ovale, denticulate (crestatepe margine), verzi pe ambele feþe.Florile sunt verzui roºietice, albesau rozé cu petalele unite subformã de clopoþel, dispuse câte 1-2la axila (subþioara) frunzelor.Înfloreºte în lunile mai-iunie.Fructul este numit afinã ºireprezintã o bacã de culoarealbastru-închisã sau albastru-brumãrie, de formã rotundã, cudiametrul de 0,5 - 0,6 cm,zemoasã, cu suc violaceu, cu gustplãcut dulce acriºor.

ÎnmulþireSe poate înmulþi prin

însãmânþare sau prin butaºi, obþinuþidin ramurile laterale care seînrãdãcineazã în turbã cu amestec denisip. Pentru aceasta trebuieasiguratã o umiditate moderatã ºi otemperaturã de 18 - 25 °C.

Arealul de rãspândireCreºte în regiunile alpine pânã la

altitudinea de 2000-2500 m, mai alespe versanþii umbriþi ºi umezi, prinpãduri de conifere, pajiºti montane,pe stâncãrii ºi pe soluri silicoase.

Recoltare

Momentul recoltãriiFrunzele, împreunã cu ramurile,

se culeg în timpul verii pânã în

toamnã, în perioada mai-septembrie,dupã care se usucã la umbrãîmpreunã cu ramurile, în locuri bineaerisite.

Fructele se culeg în perioada dematuritate (când sunt bine coapte) înlunile iulie - septembrie,consumându-se fie uscate fieproaspete.

Moduri de recoltarePentru recoltarea afinelor se

foloseºte un "pieptene" alcãtuit dinsârme de oþel paralele, situate ladistanþa "D" între ele, fixate într-unmâner, înclinate astfel încât afinelerecoltate sã se strângã la bazainstrumentului (adica spre mâner).Distanþa "D" este foarte importantã.Dacã sârmele sunt prea rare, afinele

vor cãdea printre sârme, dacãsârmele sunt prea dese, vor jumuli ºifrunze ºi ramuri, distrugând tufa deafin. Bineînþeles sârmele suntrotunjite la capãtul liber.

Modele de piepteneFructele se desprind de frunze

prin scufundarea într-un vas cu apã,se zvântã la soare ºi se aºazã pepolicioare de plasã. Se depoziteazãîn încãperi aerisite, fãrã praf,încãlzite, smochinându-se. Se mutãulterior în pungi sau sãculeþi dehârtie.

Principii activeFrunzele conþin: tanin, arbutinã,

hidrochinonã, mirtilinã, neomir-

tilinã.Fructele conþin: tanin, pectine,

mirtilinã, zaharuri, provitamina A,vitamina C, acizi organici (citric,malic, oxalic, succinic, lactic).

Indicaþii terapeuticeFrunzele ºi fructele de afin au

proprietãþi astringente datoritãtaninului. Au activitateantibacteriana, modificând favorabilflora patogenã intestinalã, ºiantidiareicã.

Se recomandã în diabet (scadezahãrul din sânge), gutã, enterocolitã(colitã de fermentaþie sau deputrefacþie), parazitoze intestinale,infecþii urinare, uremie, ca antisepticminor (este bacteriostatic) ºi diureticprecum ºi în reumatism, afecþiuniledermatologice, tulburãrilecirculatorii periferice, uretrite,somatite, eczeme, ulceraþii cronicesângerânde. Frunzele intrã încompoziþia ceaiului dietetic.

Afinele sunt folosite la obþinereaafinatei, o bãuturã alcoolicã destulde apreciatã, sau la prãjituri ºi altedulciuri.

Mod de utilizareSe pot folosi urmãtoarele

preparate:Infuzie din frunze, care se obþine

din frunze, punând 2 linguriþe la 500ml apã clocotitã. Se beau 2-3 cãni deinfuzie cãlduþã, fracþionat în 3reprize, în decursul unei zile (1 litrupe zi).

Decoct din frunze - 500 ml/ziîn trei reprize.

Suc de fructe.Decoct de fructe.

SÃNÃTATE ADEVÃRATÃ DIN NATURÃ

Afinul, un leac pentru diabet

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Dacã a fost foartegreu sã faceþiprogrese la locul demuncã, iatã cã acum

aþi gãsit o cale ºi vã implicaþi maimult în proiectele rãmase înurmã. S-ar putea sã fiþi încontinuare tentaþi sã spuneþilucruri impulsive.

Zilele acestea luaþidecizii doar ghidaþide intuiþie. Obser-

vaþi-vã mai bine sentimentele întimp ce vã manifestaþi faþã depersoana dragã.

Viaþa socialã este înplinã desfãºurareînsã existã ceva carevã atrage atenþia în

mod deosebit. Aruncaþi o privirerealistã asupra realizãrilordumneavoastrã ºi spreobiectivele de viitor. Nu vãrãmâne timp prea mult ºi pentrusufletul dumneavoastrã.

Comunicarea arputea fi pusã peordinea de zi. Puneþi

accent mai mult pe realizãri ºiuitaþi sã priviþi în jur ºi sãobservaþi câþi prieteni sau colegide serviciu aºteaptã sã lerãspundeþi la solicitãri.

Eforturile suntaxate pe problemelela locul de muncã ºi

pe finanþele dumneavoastrã.Ceea ce cãutaþi se aflã maiaproape decât vã imaginaþi. Totuleste sã vã daþi silinþa un pic maimult.

În aceastã lunãputeþi sã schimbaþivitezele ºi sã

îndrãzniþi sã vã avântaþi pepiscuri. În cele din urmãplanurile se vor împlini. Esteposibil sã vi se împlineascã odorinþã la care visaþi de mult. .

Aveþi ºanse sãobþineþi un credit sauun împrumut pentru

care vã zbateþi de ceva vreme.Dacã slujba dumneavoastrã esteîn domeniul financiar sauimobiliar, aþi putea avea unsucces rãsunãtor. Astrele vã suntprielnice ºi parcã totul începe sãse aºeze pe fãgaºul normal.

Prietenii sunt foarteimportanþi. Oameniicare interacþioneazã

cu dumneavoastrã, pe care îiîntâlniþi sau cu care staþi de vorbãv-ar putea ajuta sã obþineþi multmai uºor ce vã doriþi.

Acum mai mult caoricând simþiþinevoia de relaxaredar în aceastã

sãptãmânã s-ar putea sã fiþi multmai activi. Participaþi la acþiunidefensive ºi urgenþe ºi asta vãsolicitã destul de mult.

Sunteþi puternici, darasiguraþi-vã cã nusunteþi prea nemiloºi

pentru a obþine ceea ce doriþi. Fiecã este vorba despre un proiectcreativ ºi chiar de o poveste dedragoste, este necesar sã fiþi maisensibili ca de obicei.

Sunteþi destul desolicitaþi nervos ºi deaceea simþiþi cã

trebuie sã urmeze o perioadãpentru odihnã. Cu toate asteaaveþi foarte mult de lucru laserviciu ºi nici nu se puneproblema unei vacanþe.

Dacã v-aþi gândit lao afacere este timpulsã o demaraþi. Va

trebui doar sã-i solicitaþi pe amiciºi vã vor sãri în ajutor. Atenþie cãaþi putea fi tentaþi sã vã rãsfãþaþiprea mult în scopul de aimpresiona pe cineva dar esteprea riscant. Ar putea avea exactefect opus.

Închiriez apartament cu 2 camere înFrankfurt am Main, complet mobilat i utilat, zonãcentralã, în apropiere de gara centralã. Relaþii latelefon: 015784523637 sau 015143435201. Rogseriozitate.

Vând casã în Re ita: 6 camere, 2 bãi, încãlzirecentralã gaz, curte, garaj, anexe, grãdinã 540 Mp.Ioan Draia. Telefon: +40744615904.

Închiriez apartament cu 2 camere înFrankfurt am Main, complet mobilat ºi utilat. Zonãcentralã, în apropiere de gara centralã. Telefon:015784523637 sau 015143435201. rog seriozitate.

Vând apartament 3 camere, parchet, 2bucãtãrii, geamuri termopan, o baie, hol, coridorlung, 2 boxe, garaj în curte, încãlzire proprie pe gaz.Informaþii la telefon: 0257 281 996

Vând apartament 70 m.p. în centrul istoricBraºov (str. Castelului) Preþ negociabil. Informaþiila: 0173 1028167 sau 0764 6113293.

Vând casã în Rm- Vâlcea, 124 m.p., 4 camere,complet mobilatã ºi utilatã. Construcþie 2007, terenaferent 800 m.p., gard solid. Preþ: 65.000 Euro.Informaþii la telefon: 0049 160 33 73 128.

Ofer servicii de manichiurã, pedichiurã ladomiciliul clientei, în Nürnberg, Fürth, Stein.Telefon: 0175 8353537.

Ofer servicii de coafurã, manechiurã ºipedichiurã, pensat sprâncene la domiciliu înAmsterdam. Tel. 0687449137. Preþuri avantajoase.

Colegiul femeilor de la MehrGenerationHaus din Schweinauer Hauptstr. 31, vã pune ladispoziþie cursuri de croitorie. Aici va învãþãm cumsã faceþi din hainele VECHI, NOI. Gratuit, în fiecarezi de MARÞI între orele 17- 19. Contact: AnemarieHock, telefon: 0174 7188127.

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!! Aniversare,nuntã, botez, chef sau orice eveniment , poate fideosebit dacã este acompaniat de NOI. Sunaþi la01521 2247227.

Vrei o paginã web realizatã pe gustul tãu, iarasta într-un timp scurt? Ai nimerit unde trebuie!Telefon: 0160 3373128. Preþuri pentru toatebuzunarele!

Eºti pensionar, locuieºti în zona Nürnberg ºiai nevoie de o persoanã care sã te ajute la diverselucruri?Nu îþi cunoºti drepturile în Germania? Vreisã ai pe cineva care sã-þi facã clipele de singurãtatemai frumoase? Ai nevoie de un consilier în vedereaintegrãrii în sistemul social etc? Noi ºi specialiºtiinoºtri te putem ajuta. Este de ajuns sã ne contactaþiºi vom gãsi soluþia împreunã ( în limba maternã-românã) de a vã integra mai uºor. Telefon: 0160 3373 128-

Tânãr, 34 ani din Nürnberg, sudorprofesionist, caut de lucru în domeniu sau ofer pânãîn 3, 5 t. Am cuno tinþe medii de limba germanã.Telefon: 0175 8353537.

Român, caut de lucru în Germania la fermesau instalaþii de ab are, vopsitorie. Telefon: 004 0758628039.

Tânãrã cu domiciliul în Nürnberg, caut delucru în domeniile: gastronomie, curãþenie, îngrijirebãtrâni sau copii. Telefon: 0175 8353537.

ADV Allrond AG cautã ofer profesionistclasele CE. Cunoscãtor de limba germanã, nivelminim. Telefon: 0172 9596897 sau e.mail:ppb.adv@t-online.de

Doamnã 35 ani, serioasã, cetãþean româno-german, îmi ofer serviciile pentru a ajuta bãtrânii la:plimbare, cumpãrãturi, rezolvarea de probleme laInstituþiile germane, consultanþe psiho-sociale etc.Informaþii la numãrul de telefon: 0160 33 73 128

Familie de tineri, 30 respectiv 34 ani, cu uncopil, cãutãm urgent în zona Nürnberg câte un jobstabil pe o perioadã între minim 6luni-1an, îndomeniile: gastronomie, hotelier, restaurant, fabricãde ambalat mezeluri, fabricã de conserve, murãturisau orice alt domeniu în care am putea lucra fãrãdrept de lucru (încã nu îl deþinem!). E bine venitãorice ofertã decenta!!! Putem fi contactaþi la oriceora la nr. de tel.015775185775.Vã mulþumim!

Caut loc de muncã ca: Lagerarbeiter mitGablerstaplerschein, Mitarbeiter inIndustrieproduktion, küchenhilfe oder Barman, ingastronomia italianã sau germanã. Telefon: 015120931404.

Tânãr 21 de ani caut urgent loc de muncã îndomeniul construcþii, ca ajutor sau orice alte muncidure, la ferme sau orice altceva. Sunt un tânãr seriosºi cu dorinþa de a lucra cinstit. Am condiþie fizicabunã, cunosc limba germana la nivel de conversaþie.De preferabil prin zona regiunii Hessen sau înapropiere. Telefon: 015213547564.

Caut loc de muncã pentru mine ºi fiul meu învârstã de 21 ani. A terminat liceul în domeniulelectric. Eu am 42 ani ºi am terminat liceul demeserii. Momentan lucrez într-un restaurant laStuttgart. telefon: 015143619133.

Doamnã 34 ani din Braºov. Caut loc demuncã în domeniile: curaþenie, ajutor în bucãtãriesau îngrijire copii. Înformaþii la telefon: 01634638763.

Cuplu de români, 25 de ani, serioºi, harnici,organizaþi, cãutãm locuri de muncã (inclusiv îngrijitcopii, persoane în vârstã, locuinþe). Tel de contact:0040747678236 sau email: luminitele@yahoo.com.Vorbim foarte bine engleza ºi prietena mea vorbeºtegermana destul de bine.

Tânãrã drãguþã, serioasã, de 23 ani,vorbitoare de limba Germanã/Englezã la nivel deconversaþie, Spaniola la perfecþie, din zonaFrankfurt Am Main, caut urgent loc de muncã înzona Frankfurt sau la maxim 30 de km de oraº, într-un restaurant la bucãtãrie sau de a avea grijã decopii cu vârsta cuprinsã între 0-6 ani sau de a oferiunele servicii persoanelor în vârstã (plimbare, gãtit,cumpãrãturi) etc. Disponibilitate 8-10 ore pe zi.ROG SERIOZITATE. Tel: 015213547565-rãspundºi la sms. Doar persoanele serioase ºi decente potapela la acest numãr. Vã mulþumesc!

Caut urgent loc de muncã ca spãlãtor de vasesau femeie de serviciu în zona Frankfurt am Mainsau lângã. Mã puteþi contacta la numãrul de telefon:015213547564

Bãrbat caut loc de muncã în construcþii sauîngrijitor de animale sau în agriculturã. Rogseriozitate. Telefon: 0911 7429052 sau 1051 2079331

Doamnã. Caut loc de muncã ca îngrijitoare labãtrâni în Nürnberg sau împrejurimi. Rogseriozitate. Telefon: 0911 7429052 sau 1051207933114

LOCURI DE MUNCÃ

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

IMOBILIARE

noiembrie - decembrie 2013Pagina 18 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE

Oameni cu credinþã în Dumnezeu dacã sunteþisupãraþi, triºti ºi înlãcrimaþi sau aveþi anumiteprobleme ºi nu ºtiþi cum sã le rezolvaþi o minutedumnezeiascã se aflã în Germania pentru a vãalina suferinþa. Mãicuþa Felicia face rugãciuni înprezenþa a 40 de mãicuþe ºi 40 de cãlugãri pentrua vã ajuta în orice fel de probleme legale de vrãji,boli sau blestem.

Anca din Hamburg: Mii de mulþumiri mãicuþeiFelica pentru cã mi-a dezlegat cununia ºi m-aajutat sã mã cãsãtoresc cu persoana iubitã.

Mihai din Berlin: Nu am cuvinte pentru a-imulþumi mãicuþei Felicia pentru cã m-a împãcatcu soþia dupã o lungã perioada de despãrþire.

Maria din Koln: Mii ºi mii de mulþumirimãicuþei Felicia pentru cã mi-a vindecat fiul dealcoolism ºi totodatã l-a ajutat sã-ºi gãseascã ºiun loc de muncã stabil.

V-o recomand cu încredere!

Telefon: 015145935512; (004) 0728 799350

Materialele din aceastã paginã suntpublicitare. Rãspunderea pentru conþinutul

lor nu aparþine ziarului VOCEA TA.

Prezicãtoarea Malvina se aflã în Germania,fiind singura tãmãduitoare din lume cu har ºiputeri adevãrate, ce oferã rezultate garantate100% pe loc. Tãmãduitoarea Malvina a moºtenitharul sfânt de la bunica ei, care a trãit 126 de ani,de origine unguroaicã. Malvina deschide carteade tarot veche de peste 100 de ani, gratuit, de lunipânã vineri. Vã va spune, trecutul, prezentul, viito-rul ºi numele persoanelor care v-au fãcut farmecesau blesteme. Apelaþi cu sufletul deschis la tele-fonul: 004915166164591, 0040746 510493, 0040768 801210. www.prezicatoareamalvina.com.

Prezicãtoarea Miruna Regina magiei albe clarvãzãtoarea venitã din

Erusalim de la crucea lui Isus Hristos, ajunsã înGermania cu multe plante ºi leacuri, rezolvãcazuri de cununii care sunt legate, fãcut de urât,aduce persoana iubitã înapoi, îndepãrteazãblestemul de la casa oamenilor, vindecã:alcolismul, stresul, ameþeli, ipotenþa,prosperitatea în afaceri ºi multe altele.

Prezicãtoarea Miruna lucreazã cu icoanevechi, deschide cartea de tarot, se uitã în datanaºterii, ziua ºi luna ºi vã spune la telefon. Carteade tarot este gratuit de luni pânã duminicã.Apelaþi cu încredere la aceastã minuneDumnezeiascã ºi viaþa dumneavoastrã se vaschimba în bine. Prezicãtoarea Miruna este venitãla cerinþa oamenilor din Germania pentru a lerezolva cazurile.

Apelaþi cu încredere TEL: 004915171219525

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: 1932497; BLZ: 760 606 18

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

32

Numai pânã la sfârºitul lunii AUGUST plãteºti un an ºi primeºti abonamentul un an ºi jumãtate.

noiembrie - decembrie 2013 Pagina 19ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa ººii GGeerrmmaanniiaa

Doamnã 43 ani, locuiesc în Germania, caut delucru în orice domeniu. Domiciliez în HöhrGrenzhausen, am permis auto. Prefer în zonã. Telefon:015779590541.

Mã numesc Silaghi Jean Mihai. Caut loc demuncã. Sunt de profesie masseur. Pun coloanavertebralã la loc, dacã nu a fost fãcutã operaþie,recuperare a muºchilor. Am 41 de ani ºi experienþã dinRomânia. Telefon: 015145410712, Heidelberg 69126,Gorresstr. 2

Femeie serioasã, 56 de ani, caut spre îngrijirebãtrâni, preiau ºi funcþiile gospodãreºti, precum:curãþenie, cumpãrãturi, etc. Doresc cazare ºi salariu laînþelegere. Am cunoºtinþe de limba germanã,începãtor. Mã puteþi contacta la Nr. Tel.: 0621-7895893.

Suntem douã fete serioase în vârstã de 23respectiv 24 de ani, vorbitoare de limba germanã lanivel de conversaþie (am facut un curs de limbagermanã 3 luni) Cãutãm un loc de muncã zonaFrankfurt am Main. Pentru început e bine venit orice(ajutor în bucãtãrie femeie de serviciu) sau oricealtceva decent! Ne puteþi contacta la numãrul detelefon: 015213547564

FIRMÃ DE CURÃÞENIE - cautã persoane cuexperienþã pentru curãþenie. Vârsta minim 30 de ani.Informaþii la tel : 0157 84663115

Caut loc de muncã, ºofer profesionist A,B,C,E,ospãtar barman, în construcþii, instalator sanitar ºitermic, spaþii verzi, ajutor bucãtar. Numele meu esteClaudiu, telefon de contact 0034622830039 sau0034942134088.Vorbesc limba româna, spaniolã,italianã ºi puþin englezã. Vã mulþumesc!

Bunã! Suntem douã fete serioase cu vârsta de 23respectiv 24 de ani,vorbitoare de limba germanã lanivel de conversaþie (am fãcut un curs de limbagermanã 3 luni). Cãutãm un loc de muncã zonaFrankfurt am Main. Pentru început e bine venit orice(ajutor în bucãtãrie, femeie de serviciu) sau oricealtceva decent! Ne puteþi contacta la numãrul detelefon: 015213547564.

Sudor calificat, 3 ani ºcoala profesionalã îndomeniu construcþii metalice ºi maºini de ridicat, cuexperienþã 25 ani în România, 10 ani în Spania,actualmente rezident în Spania, doresc foarte mult locde muncã în domeniu. Vã mulþumesc anticipat!Telefon: 015253945176.

SALON COSMETIC - cautã cosmeticianãromâncã ( cu diplomã în domeniu ), care sã aibãexperienþã în manichiurã, pedichiurã ºi cosmeticã.Salariul este calculat la realizãri. Informaþii la tel :0157 88536398

Domn 55 ani, 1,80 m, 82 kg, german, nevorbitorde limba românã, caut o româncã între 40-50 ani,suplã, pentru o relaþie serioasã, eventual cãsãtorie.Locuiesc în Bad Staffelstein. Telefon: 01522 1603200.

Doamnã drãguþã minionã, doresc sã cunosc undomn cu vârsta între 60-70 ani pentru prietenie,eventual cãstãtorie. Cunosc limba românã ºi italianã.Telefon: 004 0721 933638.

Doamnã atractivã, modernã, minionã, 60 ani,doresc sã întâlnesc un domn serios, care sã vorbeascãlimba românã, pentru o relaþie de prietenie, bazatã peînþelegere ºi respect reciproc. Telefon: 004 0721 711182

Doamnã atractivã 46 ani, doresc sã cunosc unbãrbat în vederea unei relaþii stabile ºi serioase.Telefon: 015739173555.

Cetãþean german- vorbesc limba românã, 38ani, 1.80m, 76 kg, sportiv, din familie deosebitã, serios,bun dansator. Iubesc înotul, muzica, filmele ºiexcursiile. Doresc pentru cãsãtorie o fatã ( femeie)serioasã ºi hotãrâtã pentru a face o familie. Condiþii:slabã, pânã în 35 ani. Telefon: 0162 57 91 438

Ardelean, cu cetãþenie românã ºi germanã, cuvârstã peste 60 ani, 1,72m, 78 kg, caut o partenerãserioasã pentru a ne oferi respect reciproc ºi caredoreºte o schimbare în viaþã, eventual cãsãtorie,aproape de Stuttgart. Telefon: 0174 3164182

Domn 65 ani, român, stabilit în Germania, cauto partenerã stabilitã în Germania pentru o relaþiestabilã, bazatã pe respect reciproc. Telefon: 015121858148

Sunt român, cu cetaþenie austriacã, doresc sãcunosc o partenerã cu simþul seriozitaþii, care sã dea unsens frumos vieþii mele. Sunt zodia Leu, am problemecu aparatul locomotor, ma deplasez cu cârje Telefon:0043767/ 5840747

Sunt o româncã în vârstã de 46 de ani ºi de 13ani locuiesc în Germania. Dupã o cãsãtorie eºuatã de 9ani cu un bãrbat german îmi doresc sã iau viaþa de laînceput. Doresc sã cunosc un bãrbat serios care sã vreasã îºi schimbe ºi el viaþa. Ca zodie sunt Rac. E.maildorinaelama@ yahoo.de

Cetãþean român- 1,70 m, 75 Kg, 47 ani, serios,munictor, fãrã obligaþii. Caut o partenerã pentru orelaþie bazatã pe respect reciproc ºi prietenie, eventualcãsãtorie. Preferabil sã fie între 36-45 ani, slãbuþã.Telefon: 0151 45230 790- (Mihail)-München.

Vând telefon HTC one X pe negru la liber cuaccesoriile originale folosit doar câteva luni. Preþ 400Euro i fãrã negocieri. Relaþii la tel. 015785402424.

Radio R România www.RadioR.eu , cu sediulla Nürnberg cautã redactori muzicali din Germania-în sistem de voluntariat. Nu trebuie sã locuieºti înapropiere. Este suficient sã doreºti a face parte dinechipa noastrã, iar de restul ne ocupãm împreunã(iniþiere, programe etc) Telefon: 01522 9028 630

DIVERSE

MATRIMONIALE

Cãsuþa redacþionalã

Director:Ionela van Rees-Zota

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Nicky LangaAdriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Vali Niþu

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuGeorge StancaIoana DiaconuViorel BãetuElena Cesar von SachseAustria: Ioan Godja Ionicã ArmancaOana IndreiBelgia:Ceustermans MihaelaCornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã

a Uniunii ZiariºtilorProfesioniºti din România)

Redactor economic:Sever Diculescu

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39,90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: asii.romani@yahoo.com

Tipar executat la:TIPOGRAMM Braºov – RO

• Rãspunderea pentru conþi-nutul articolelor publicateaparþine, conform art. 206Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: asii.romani@yahoo.com

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din

Nürnberg? Eºti o persoanã cuambiþii ºi doreºti sã faci cevapentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul detelefon: 0049 160 33 73 128 sau

scrie-ne pe adresa: asii.romani@yahoo.com. Vom gãsi împreunã o

metodã de a colabora!

32

Doamnã cu cetãþenie românã. Am harul de aghici în cãrþi. Nu dezleg, nu fac nici un fel dedescântece, pur ºi simplu ghicesc viitorul în cãrþi.Am acest har de mai bine de 30 de ani ºi am ajutatmulþi oameni sã descopere adevãrul despre cevaanume sau un lucru dacã este bine intenþionat.Apelaþi cu încredere. În mine veþi gãsi ºi un prietenadevãrat ºi un bun psiholog. Informaþii ºiprogramãri la telefon: 0152 12247555.

Materialele din aceastãpaginã sunt publicitare.

Rãspunderea pentruconþinutul lor nu aparþine

ziarului VOCEA TA.

Bun venit în lumea misterelor ºi aparanormalului

Renumita tãmãduitoare, ce-a mai vestitãghicitoare din România, Aurelia Ardeleanca maestramagiei albe ghiceºte: trecutul, prezentul ºi viitorulprin telefon de la distanþã pe baza numeleui de botezºi a zodiei personale. Oferã gratuit deschidereacãrþilor de tarot. Prezicãtoarea Aurelia Ardeleancalucreazã cu toate leacurile secrete, moºtenite de labunica sa Mama Maria, care a trãit 105 ani ºi care i-a transmis harul sãu ºi puterile sale, pentru a ajutapersoanele suferinde care se aflã în necaz ºi înpragul disperãrii. Dezleagã orice tip de farmece ºiblesteme, dezleagã cununii legate, aduce persoanaiubitã înapoi, uneºte familii dezbinate, aduce liniºteºi fericire în dragoste ºi împreunare, în spor ºi însãnãtate, în suflete ºi în casa dumneavoastrã.Rezolvã orice caz de la prima ºedinþã, dezleagãblesteme de pe soartã, lecuieºte: impotenþa, femeice nu pot avea copii, scoate argintul viu, aduce sporfirmelor, dureri de cap ºi de picioare inexplicabile,pe cei care sunt dependenþi de droguri ºi de jocuri denoroc. Numai cu un singur telefon doamna AureliaArdeleanca vã va sfãtui ce trebuie sã faceþi ºi veþi firezolvaþi, trebuie doar sã apelaþi cu sufletul deschisºi nu veþi regreta. Chiar dacã vaþi pierdut încredereaºi nu mai speraþi sã fiþi fericiþi, faceti o ultimãîncercare gratuit ºi viaþa dumneavoastrã va intra pefãgaºul fericirii. Apelaþi la numãrul 004 723.92.45.35

Are cabinet în: Belgia, Anglia, Germania ºi Italia.

Mama Maria -marea tãmãduitoare se aflã înGermania la cerinþa mai multor persoane. MamaMaria rezolvã orice caz la prima ºedinþã, deschidetarotul gratuit, oferã leacuri fãcãtoare de minuni,talismane, apa sãnãtãþi, rezolvã cazuri de cununiilegate, blestem pe casã ºi soartã, alcoolism,argintul viu, aduce persoana iubitã, leagã ºidezleagã bãrbaþi ºi femei ce nu pot face copii,ipotenþã, stres, dureri de cap ºi picioare, rezolvãcazuri ºi boli ce nu pot fi rezolvate de medici.Telefon: 004741950627 sau 0049 152 4925198.

Oameni cu credinþã în Dumnezeu, dacã aveþiprobleme ºi neînþelegeri în familie ºi nu ºtiþi cum sã lerezolvaþi apelaþi la Mãicuþa Ioana pentru a vã ajuta înorice problemã cu rugãciuni ºi dezlegãri. ªi telefonicpe baza datelor persoanele ºi numelui de botez.Telefon : 004 / 0757 90 35 76

Mã numesc Andreea, am 32 de ani sunt din Austriaºi doresc mii de mulþumiri ºi sãnãtate mãicuþei Ioanadeoarece mi-a dezlegat cununia cu rugãciuni ºidezlegãri la mãnãstire. Apelaþi cu credinþã vã poateajuta ºi telefonic 004 / 0757 90 35 76

Sunt din Germania, mã numesc Daniel M. mii ºimii de mulþumiri mãicuþei Ioana o adevãratã minunece poate ajuta oameni în necaz. M-a ajutata sã mãîmpac cu soþia mea ºi m-a lecuit de patima Bãuturii.Cei care aveþi probleme apelaþi cu sufletul deschis ºiveþi fi ajutaþi la numãrul de telefon : 004 / 0757 90 35 76

C M Y K