ª ªii vvoocceeaa ttaa ppooaattee ffii...

UNDOCTORPENTRUCORP ªISUFLET

Pagina 8

ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

Anul 9 • Nr. 6832 pagini

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

De peste 55 de ani EmilMateiaº a fost permanentfidel filmului de amatori.Indiferent unde a trãit ºimuncit, în România sauGermania, acest hobby a

rãmas mereu în liniedreaptã, dedicându-se în

aceeaºi mãsurã creaþiei defilm cât ºi activitãþii

organizatorice privindmiºcarea de cineamatori din

România.

Emil Mateiaº, un

hobby de o viaþã!

15 februarie - 15 martie 2017

Pagina 4

Moºuni - un colþiºor desprins din Rai

Moment festiv pentru Centrul Cultural German Iaºi. A fost reacreditat

Cel mai mare producãtor deambalaje din plastic din lume acumpãrat o firmã din Braºov

Litoralul ºi Delta Dunãrii,promovate la Bruxelles, la Târgul‘Salon des Vacances’

Experiment istoric! O þarã din UEintroduce venitul necondiþionat,bani pentru stat degeaba

DIN SUMAR

Pagina 3

Pagina 12

Pagina 17

Pagina 6

Pagina 15

februarie - martie 2017Pagina 2 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Istoria saºilor transilvãneni s-a confundat încã de laînceputurile sale cu istoriabisericii”*. Aºa îºi începedistinsul venerabil profesor dr.Paul Philippi studiul sãu dedicatistoriei bisericii saºilortransilvãneni. Un început abrupt,ce prefigureazã tonul categoric alcercetãrii sale, ce poate fiapreciatã ºi ca o scurtã istorie aTransilvaniei. ªi pentru cã neaflãm în anul aniversãrii celor500 de ani de la Reforma luiMartin Luther, în interiorulBisericii Romano-Catolice, oscurtã referire la cercetareaprofesorului Philippi este, cred,binevenitã. Mai ales cã, înultimele zile s-au desfãºurat, laSibiu, o serie de evenimentededicate acestui jubileu.Observând, însã, ºi discreþiaderulãrii evenimentelor orga-nizate de Biserica EvanghelicãC.A.

Citind studiul profesoruluisibian, am realizat cât de puþineºtiam despre istoria, cultura ºiviaþa spiritualã a saºilor, de carem-am simþit apropiat încã dincopilãrie. Adevãrul este cã aceiani au fost unii din cei mai triºtidin istoria lor. Erau anii când eiajunseserã la „soluþia finalã”:emigrarea în Germania. Copilfiind, habar n-aveam însã ce seîntâmpla cu adevãrat. Auzeam

doar, din timp în timp, cã a maiplecat „sus” o familie, un prieten,coleg sau vecin. Mai târziu, aflamºtiri despre fugari, care forþaugraniþele ºi erau întorºi sprepuºcãriile comuniste, sau de ceicare plecau „cu acte-n regulã” ºi„uitau” sã se întoarcã. Târziu detot mi-am dat seama cã nimeni, înprimul rând ºcoala, nu ne-aînvãþat istoria Transilvaniei inintegrum. Frica dobânditã în aniirevoluþiei bolºevice ºi dictaturaideologicã au lãsat urme adânciîn sufletele ºi minþile educatorilornoºtri. Totuºi, în anii 80, amîntâlnit oameni dispuºi sãvorbeascã despre deportãrile dedupã al doilea rãzboi mondial ºi„vânzarea” saºilor cãtreGermania, la „bucatã” sau cufamilii întregi. Aºa am auzit decasele rãmase de la ei, intrate înpatrimoniul statului, ºi ce

compromisuri fãceau pentruobþinerea faimoaselor aprobãri„de la Securitate”.

Despre Biserica saºilor, pânãîn 1989, se ºtia prea puþin, înafara ei. În general, cam toþi ceidiferiþi de credinþa strãmoºeascãortodoxã erau expediaþi lacategoria „pocãiþi”. Poate numaicând era vorba de ÎnviereaDomnului, auzeai întrebãri defelul: „În ce zi cad Paºtilesaºilor?”. Despre motiveledespãrþii zilelor celei mai marisãrbãtori creºtine, nici vorbã. Cuasemenea lipsuri informaþionaledespre concetãþenii noºtri, în1991 am aflat cã biserica saºilorîmplinea 800 de ani. Iar articoluld-lui profesor Philippi devenea,pentru un cititor neavizat, un micmanual de istorie. În numai 20 depagini (tipãrite cu corp mic deliterã), domnia sa a concentrat tot

ce a fost mai semnificativ în viaþasocialã, politicã ºi religioasã a„saxonilor” aduºi de regiimaghiari sã colonizeze („sincroncu cruciadele”*) þinuturile dinestul „sãlbatic” al Europei.

Povestea colonizãrii saºilor ºia vieþuirii lor aproape milenare, înTransilvania, e frumoasã, dar ºidramaticã. Frumoasã, datoritãtenacitãþii unor oameni plecaþi dela casele lor din motiveeconomice, dar care au ºtiut sãfacã din creºtinism nu doar oºcoalã de viaþã individualã, ci maiales socialã. Dramaticã, pentru cãau trãit invazia tãtarã, rãscoale,Reforma ºi Contrareforma,ocuparea habsburgicã, revoluþiapaºoptistã, regimul dualist,formarea României Mari (pe careau salutat-o), douã rãzboaiemondiale, precum ºi provocãrile,ºi încercãrile regimurilor ateenazist ºi comunist. Dar, catrãsãturi specifice, încã de laînceputurile lor în Transilvania,saºii ºi-au demonstratmereu capacitatea de-a se„autoguverna”*. Astfel, încã dinsecolul XIII, „acest drept alcomunelor de liberã alegere (apreoþilor – n.m.) este de-a dreptulcontrar evoluþiei bisericeºtigenerale”*. Aºa încât,„identitatea bisericii nu s-aînfãptuit prin Reformã (sec. XVI– n.m.)”*, dupã cum nici

Reforma n-a dus la „trans-formarea acestei identitãþi”*.Totul a durat pânã în a douajumãtate a secolului XX, cândsaºii au pãrãsit România, înmarea lor majoritate. Alãturide puþinii rãmaºi, maiactiveazã însã, conform anga-jamentului primordial, bisericalor. Romano-catolicã la început,protestantã, dupã aderarea laReforma lui Luther, BisericaEvanghelicã C.A. (ConfesiuneaAugustanã) va stinge cândvalumina civilizaþiei sãseºti,ultrasilvanorum. O pierdere pecare nu sunt sigur cã româniisunt / vor fi suficient de binepregãtiþi s-o aprecieze la justadimensiune. Mai ales, acceptândcu îngãduinþã creºtinã ºiresemnare raþionalã inechitãþilesociale, politice ºi religioasesuferite, cu secole în urmã, deînaintaºii noºtri.

* Citatele sunt preluate dineseul „800 de ani ‹EcclesiaTheutonicorum Ultrasilvano-rum›”, de prof. D. Dr. PaulPhilippi, apãrut în Catalogulexpoziþiei „800 de ani ai Bisericiigermanilor din România” –organizatã de Muzeul NaþionalBrukenthal (1991), editor dr.Thomas Nägler.

de Dorin TeodorescuSursa:

https://www.oradesibiu.ro

Saºii au plecat. Biserica lor rãmâne!

Dragi români din München ºiîmprejurimi,

Vã invitãm cu bucurie sã ne fiþialãturi ºi anul acesta la ”SãrbãtoareaMãrþiºorului”, eveniment ce va avealoc duminicã 19 februarie, începând

de la ora 13:00 în Dachauerstr. 23,80335 München.

Vã aºteptãm cu drag!Echipa SGRIM

Liebe Freunde der rumänischenKultur,

wir laden euch zu unseremdiesjährigen Märzchenfest, am 9.Februar, ab 13 Uhr in der Dachauerstr.23, 80335 München.

Wir freuen uns, euch zu sehen!SGRIM-Team

Sãrbãtoarea Mãrþiºorului /Märzchenfest 2017

...Aici e pacea! Aici e liniºtea! AiciBunul Dumnezeu a ”sãdit” o adevãratãfloare înmiresmatã, care se descoperã dince în ce mai mult sufletelor îndurerate dinpricina încercãrilor vieþii, iar acestea, caniºte albine, zboarã în jurul sãu, ca sã seîndulceascã în dar de polenul cel de multpreþ îzvorât din prezenþa sa ºi dincuvântul sãu. Aici vedem ºi aici simþimDuhul Sfânt ºi a Sa lucrare pe pãmânt!...

Moºuni - un sat în apropiere deTârgu Mureº, subordonat oraºuluiMiercurea Nirajului-, este un loc frumosrupt de zgomotul oraºului ºi agitaþiazilelor noastre, unde îl poþi întâlni peDumnezeu; este un loc cu oameniminunaþi ºi foarte primitori. Este un satpe care Pãrintele Cristian Pomohaci l-afãcut un colþiºor de Rai, slujindu-i luiHristos. Nãscut în 1969, la Rebriºoara,Bistriþa Nãsãud, aºezãmânt cu istorie, allui George Coºbuc, Liviu Rebreanu, sauAndrei Mureºeanu (cel care a compusimnul României), Pãrintele CristianPomohaci este preot paroh al ParohieiMoºuni-Veþa, judeþul Mureº, din toamnaanului 1999. Sfinþia Sa ºi-a lãsat sufletulîn mâna Domnului, cãruia astãzi îislujeºte cu toatã dragostea ºi a cerut sãvinã preot paroh în acest sat. La Alba-Iulia, la un spectacol folcloric, l-a întâlnitpe Mitropolitul Andrei Andreicuþ acãrui blândeþe, trãire ºi felul în care puteasã-ºi iubeascã þara l-au marcat profund ºiaºa a ajuns Pãrintele Cristian Pomohacisã fie preot pe Valea Nirajului.

Credinþa de neclintit în BunulDumnezeu, dãruirea ºi dragostea cu carea slujit ºi îi slujeºte lui Dumnezeu,perseverenþa în rugãciune, munca ºimulta, multa rãbdare au fãcut capersonalitatea Pãrintelui CristianPomohaci sã fie din ce în ce maicunoscutã, atât în þarã, cât ºi peste hotare.

În sat, cel puþin jumãtate din locuitoriaparþin cultului reformat, ceea ce nu faceînsã ca lãcaºul ortodox sã nu fie laseviciile bisericeºti plin de credincioºilocalnici, precum ºi din vecinãtãþi. Vinelume din toatã þara aici, din cele maiîndepãrtate sate ºi oraºe...ºi de pestehotare vin români plecaþi de mult dinþarã. Au venit ºi vin oameni din Spania,Italia, Franþa, Ungaria, Australia, NouaZeelandã, Danemarca, Olanda, America,Germania, din Yemen. Mulþi nu ºtiuromâneºte dar sunt dornici sã cunoascã

ortodoxia, iar Duhul Sfânt care sepogoarã în timpul Sfintei Liturghii aregrijã ca aceºtia sã înþeleagã ceea cetrebuie înþeles. Dintre marile personalitãþicare au venit la închinare în CasaDomnului din Moºuni se numãrã DragaOlteanu Matei, Stela Popescu, PetricãMâþu Stoian, Aurelian Preda, maestrulNicolae Botgros, Pr. Marius Ciprian Popºi mulþi, mulþi alþii.

Pãrintele Cristian Pomohaci este obinecuvântare a Cerului trimisã pepãmânt; este un om dãruit de Dumnezeucu rãbdare, putere ºi curaj; un preot careaduce mângâiere inmilor deznãdãjduiteºi reface legãturile rupte dintre oameni ºiDumnezeu; întoarce sufletele la Hristos,Cel care este Creatorul Îngerilor, Izvoruliubirii, Viaþa ºi izbãvirea noastrã ºi Cel ceîn zilele noastre este uitat aproape de toþi.

Plin de har ºi de putereDumnezeiascã, Pãrintele Cristian îºionoreazã misiunea ce i-a fostîncredinþatã, ajutând la rãspândireaEvangheliei ºi Cuvântului luiDumnezeu, îndrumând ºi cãlãuzind petoþi cei care trec pragul bisericii dinMoºuni ºi îi solicitã ajutorul în lucrareade mântuire. Întrega fiinþã a Pãrinteluiexprimã bunãtate, sfinþenie ºirãspândeºte, în chip nevãzut, unsentiment de iubire fãrã margini. Cândvorbeºte despre Iisus Hristos privirile îistrãlucesc înviorate de credinþã. Vorbeºteblând, în dulcele grai nãsãudean, ºiascultându-l ai împresia cã îl þii de mânãpe Dumnezeu.

Primeºte pe fiecare credincios înparte, îi ascultã necazul cu atenþie ºiîngãduinþã, îl binecuvânteazã ºi-lîncurajeazã cu sfaturile mult aºteptate.Chipurile oamenilor care ies de laPãrintele Cristian sunt luminoase ºizâmbitoare. Sfaturile ºi îndrumãrile

Pãrintelui au un efect benefic asuprasufletelor celor care vin la Sfinþia Sa. Elesunt scurte, dar complexe. Toatepoveþele, învãþãturile ºi rãspunsurile laîntrebãri sunt pline de experienþaduhovniceascã ºi de înþelepciune.Cuvintele sunt ziditoare de suflet.Sufletul se simte uºurat ºi se umple depace ºi bucurie.

Cei ce vin la Pãrintele CristianPomohaci cautã mângâiere, sfat ºibinecuvântare asupra uneia sau alteiadintre problemele lor. Dupã

binecuvântare sufletul devine senin,luminos ºi plin de pace, iar omulrespectiv simte o bucurie deosebitã, ca ºicum i-ar fi crescut aripi. Mâna cu care nebinecuvânteazã pare scoasã dintr-oicoanã. Când te afli în prezenþa SfinþieiSale îþi dai seama cã este un ”îngerpãmântesc ºi un om ceresc”.

Dumnezeu lucreazã în felurile încare noi nu ºtim ºi în chipul tainic în carenoi nu ne dãm seama de multe ori.Pãrintele Cristian Pomohaci are haruldivin de a apropia omul de Dumnezeuatât prin cuvânt, cât ºi prin muzicafolcloricã ºi religioasã. Îmbracã costumulpopular (”veºmântul preoþesc alneamului românesc”, cum îi spuneSfinþia Sa) aproape cu sfinþenia cu careîºi îmbracã reverenda. Omenie, cinste,credinþã în Dumnezeu ºi dragoste demuzicã sunt valorile pe care PãrinteleCristian Pomohaci le dãruieºte la fiecareîntâlnire cu spectatorii (ºi telespectatorii).Fiecare întâlnire cu spectatorii arefrumuseþea ei, este dumnezeiascã, culacrimi, mare de flori ºi cu trãiri divine.Este un interpret de folclor desãvârºitcare de fiecare datã umple sãlile despectacol ºi care prin cântecele sale ºiprin frumosul costum popular pe care îlpoartã cu atâta drag, reuºeºte sã pãstreze”nealterat” folclorul zonei din care vine –zona Nãsãudului, sã arate sfinþenianeamului românesc ºi simplitatea omuluide la sat.

Cât de minunat se contopesc celedouã calitãþi: cea de preot cu cea deinterpret de folclor! În bisericã în faþaSfântul Altar este întâlnirea cu TatãlCeresc, iar pe scenã – ”altarul unde unartist se poate aduce ca jerfã pentru ceicare îl privesc” -, este întâlnirea cuoamenii...ªi ce este omul decât cea maiminunatã Creaþie a lui Dumnezeu fãcutãdupã chipul ºi asemãnarea Sa! Atât capreot, cât ºi ca interpret de folclor,Pãrintele Cristian Pomohaci a reuºit ºireuºeºte prin puterea credinþei sale sã

îndrepte paºii multor oameni cãtreDumnezeu ºi sã facã sã locuiascã prinDuhul Sfânt, Hristos în inimile tuturor!

Omul sfinþeºte locul, se sfinþeºte ºipe sine ºi sfinþeºte ºi pe alþii! Moºuni esteastãzi un colþiºor desprins din rai undeninge cu fulgi de luminã, unde s-ar puteasã simþi cã eºti ridicat în aer, cã pluteºtifãcând gravitaþia sã moarã de ciudã.Depinde de cât eºti de conectat la Sursadivinã, depinde de cât de mult îþi doreºtisã atingi Cerul. Este impresionant cum tesimþi când ajungi aici, simþi atâta liniºtesufleteascã. Aici totul vorbeºte desprecredinþã, iubire ºi pace. Dacã laºi liniºteasã te inunde, poþi auzi cântec de îngeri ºipoþi observa lucruri nemaiobsevate.Odatã ajuns aici la rugãciune nu mai vreisã pleci. O parte din tine are nevoie cudisperare sã pãstreze veºnic acelemomente înãlþãtoare din timpul SfinteiLiturghii, greu de descris în cuvinte.Trebuie trãite de fiecare ca sã poatã fiînþelese. Minunatã este dumnezeiascaLiturghie prin dragostea uriaºã cu careadunã laolaltã lumea întreagã! Pãmântulºi Cerul!

De când a venit în acest locPãrintele Cristian Pomohaci, la fiecareSfântã Liturghie participã sute decredincioºi din întreaga þarã ºi nunumai...În acest loc binecuvântat înveþice înseamnã sã fii bun ºi blând, sã fiismerit, înveþi sã-þi iubeºti aproapele aºacum nu credeai cã o poþi face vreodatã.Înveþi sã iubeºti...Începi sã te apropii maimult de Dumnezeu, sã îl cunoºti maibine, sã ”guºti ºi sã vezi cã bun esteDomnul” (Psalmul 33, 8). Toþi cei careau gustat s-au convins cã nicio plãcerepãmânteascã nu se poate asemui cubelºugul bucuriei, cu adâncimea pãcii, cuplinãtatea vieþii pe care le dã Domnulcelor ce Îl iubesc.

În acest loc binecuvântat de TatãlCeresc totul vorbeºte despre lucruri pecare ºtiinþa bazatã pe raþiune ºi dovezi lerespinge. Aici totul se bazeazã pe

credinþa care mutã munþii din loc, perugãciunea fãcutã din toatã inima, pedragoste ºi pace. ªi aceastã iubire setraduce în lumea materialã printr-o relaþiespecialã a Pãrintelui Cristian cu IisusHristos, care, probabil, a fãcut o fisurã întimp ca sã curgã veºnicia spre noi ºilumina divinã sã ne arate calea. Princredinþã, rugãciune ºi povãþuiþi dePãrintele Cristian mulþi oameni au primitde la Dumnezeu rãspuns cerinþelor lor ºiºi-au rezolvat necazurile, alþii s-auvindecat de boli cronice!!!...”Orice veþicere de la Tatãl în numele Meu El vã vada.” (Ioan, 16, 23). Rugãciunea întãreºte,rugãciunea vindecã sufletele ºi implicitbolile.

Pãrintele Cristian Pomohaci este obinecuvântare pentru cei ce vin labisericã ºi asistã la Sfânta Liturghie pecare o face cu atâta dãruire ºi cu atâtadragoste. Aprins de dragostea DuhuluiSfânt, Sfinþia Sa apare în ochii tuturor caun înger în trup îmbrãcat în hainepreoþeºti; fiecare slujbã o face cu putereºi este atât de înãlþãtoare, încât luminasfinþeniei pãtrunde adânc în sufletelecelor aflaþi la închinare în CasaDomnului. Când predicã ºi vorbeºtecredincioºilor de la soleea Altarului,parcã ar fi o lumânare de cearã curatã cese aprinde de la sine ºi se topeºte vãzândcu ochii, împrãºtiind pretutindeniparfumul nectarului iubirii ºi-n acelaºitimp împãrþind tuturor luminã în suflet ºicãldura dragostei în inimile lor. Dãruieºtecelor din jur bucurie haricã ºi nãdejde. Îiajutã pe toþi cei care îi cer ajutorul sãpãºeascã pe cãrarea care duce cãtreÎmpãrãþia Cereascã.

La Moºuni în acest colþiºor desprinsdin Rai cei care vor veni vor înlãturaneliniºtile ºi vor simþi pacea nesfârºitã alui Dumnezeu în întreaga lor fiinþã.Credincioºi din întreaga þarã se roagã aicipentru iertarea pãcatelor, pentru sãnãtateºi liniºte sufleteascã. Unii vin în acest loccãutând cu ardoare, minunea, alþii ca sã îlcunoascã pe Pãrintele CristianPomohaci, alþii vin sã mulþumeascã, alþiivin cu sufletul greu, mânaþi de cele maimulte ori de o mare suferinþã...alþii revinpur ºi simplu pentru pacea pe care osimt. Când ajungi aici sufletul seliniºteºte, durerile dispar ºi lumea parcã emai bunã. Este, probabil, cel mai potrivitloc pentru meditaþie, pentru a te reculegeîn liniºtea ce înconjoarã lãcaºul sfânt deorice rele. Priveºti toatã aceastã liniºteadâncã ºi plãcutã ºi fãrã sã vrei simþicum, neauzit ºi neprihãnit, peste acest locpluteºte uºor harul lui Dumnezeu.Gândurile îþi stau în loc ºi te cuprindedoar o nemãrginitã liniºte ºi pace care îþidoreºti sã nu se mai sfârºeascã!!!...Aºacum albinele cautã florile ca sã adunepolenul, aºa ºi cei care l-au cunoscut pePãrintele Cristian Pomohaci cautã sãajungã cât mai des la închinare în CasaDomnului din Moºuni ca sã seîndulceascã de cuvintele duhovniceºti aleSfinþiei Sale, cuvinte care le-au schimbatprofund viaþa! Domnul fie Lãudat!

Adriana-Lucia Ciugudean

februarie - martie 2017 Pagina 3ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MOªUNI - UN COLÞIªOR DESPRINS DIN RAI

februarie - martie 2017Pagina 4 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Prin natura misiunii pe caremã strãduiesc din rãsputeri sã oîndeplinesc cu toatãconºtiinciozitatea, mã lovesc lapropriu (ºi la figurat) de cele mainãstruºnice ºi preconcepute ideilegate de bisericã, preoþi, credinþãºi relaþia cu Dumnezeu, cu caresunt bombardat de-a dreptul. Aºvrea sã le împãrtãºesc cu voi, însperanþa cã le pot clarifica câtuºide puþin (mãcar una din ele).Dintre cele mai frecvente gânduripotrivnice cu care mã confruntfoarte des sunt acestea:

Eu cred în Dumnezeu, darcred in sufletul meu, nu am nevoiede biserici ºi nici de preoþi!

Eu mã rog acasã în suflet, nutrebuie sã merg la slujbe, decâtfoarte rar... (la Paºte ºiCrãciun...aº completa eu).

Nu mã spovedesc la preot, ceel nu e om ºi greºeºte? Vorbesc eudirect cu Dumnezeu ºi îi spunpãcatele mele.

Dumnezeu este peste tot, nu emusai sã merg la bisericã.

...ºi lista poate continua....darnu avem spaþiu de desfãºurare...decât într-un viitor articol.

Aºadar, o credinþã „tare“ ºi înacelaºi timp foarte comodã ºi peplacul nostru. Una fãrã prea multãmanifestare, adicã deloc. Trebuie

menþionat cã mulþi din cei careaduc aceste „argumente“ nu aucãlcat pragul unei biserici defoarte multã vreme, decât poateforþaþi de împrejurãri, unele maiplãcute, altele mai puþin (botezuri,cununii, înmormântãri) ºi nu auînþeles prea multe din acestea, darnici nu au avut interes sã afle. Sauau avut de-a face, poate, cudiferite situaþii neplãcute

întâmpinate datoritã unor slujitoriai bisericii cu mai puþinã...experienþã ºi tact pastoral...deformat. Astfel aceºti factori s-auadãugat credinþei lor puþine ºi acomoditãþii ºi a rezultat aceastãsituaþie nefericitã.

Sfântul Apostol Iacov înEpistola lui soborniceascã II,14 ºiII,20 (ce o mai fi ºi asta?! ºi...undegãsesc eu aºa ceva sã

citesc?!...dacã nu aveþiBiblia...“fratele google“ ne poateajuta... bibliaortodoxa. ro) nespune aºa: „Ce folos, fraþii mei,dacã zice cineva cã are credinþã,iar fapte nu are? Oare credinþapoate sã-l mântuiascã?“ ºi maideparte „credinþa fãrã fapte estemoartã în ea însãºi“. Tot înacelaºi capitol ne sunt descrisemai multe exemple de persoanedin istoria omenirii, care s-auîndreptat ºi apropiat de Dumnezeuprin faptele lor...adãugate lacredinþã.

Deci, cum poate demonstracineva cã el crede în Dumnezeusau cã îl iubeºte pe El? Nu putemface aceasta decât prin exemplulfaptelor noastre, prinparticiparea la slujbele Lui, prinrespectarea poruncilor Lui. Estefoarte simplu sã nu fac nimic îndirecþia credinþei, sã-mi trãiescviaþa dupã orice alte reguli decâtdupã cele ale lui Dumnezeu, sã nucalc prin biserici, sã nu ºtiu nicimãcar de ce am fost botezat, mãcomport ca orice altceva decât caun creºtin...dar sã spun în stânga ºidreapta cu mândrie: eu cred in El,dar cred în sufletul meu! ªi dacãîndrãzneºti sã-l contrazici, te ºirepede: ce ºti tu?! Habar n-ai...eufac bine tuturor, sunt un om

bun...ºi (din pãcate) chiar credeasta.

Sã vã întreb ceva: când spuicã îþi iubeºti persoana de lângãtine ºi crezi în ea (oricare ar fi ea:soþ, soþie, prietenã, etc.), de ce nuþi asta doar în sufletul tãu, fãrã sãºtie nimeni ºi sã nu faci nimic înaceastã direcþie? De ce ai nevoiesã te întâlneºti cu ea? De ce nustaþi unul într-o localitate ºi ea înalta? De ce îi demonstrezi astaprin fapte, prin gesturi, prin vorbe,prin comportament, prin dorinþa afi mereu împreunã?! Pentru cãaltfel ai fi un simplu demagog, unsimplu „vorbe goale“, unul carevorbeºte ca sã nu tacã, iar lumea eplinã de astfel de oameni.Sentimentul credinþei (ca ºi cel aldragostei) are nevoie demanifestãri exterioare, spre aputea fi demonstrabil, credibil ºinu...invizibil.

Acum vã rog sã rãspundeþivoi: cum îmi pot declara cunonºalanþã credinþa în Dumnezeu,contrazicând vorbele mele prinfaptele contrare? Este un nonsens!Dacã eu cred cu adevãrat...am saunu nevoie de bisericã? Tu când aifost ultima datã într-o bisericã? ªice ai fãcut acolo?

Preot Ionuþ PãunBamberg

Nu am nevoie de bisericã! ....serios?!

Pagina 5februarie - martie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

De peste 55 de ani Emil Mateiaº afost permanent fidel filmului deamatori. Indiferent unde a trãit ºimuncit, în România sau Germania,acest hobby a rãmas mereu în linie

dreaptã, dedicându-se în aceeaºimãsurã creaþiei de film cât ºiactivitãþii organizatorice privind miº-carea de cineamatori din România.

Recent a deschis pagina

web.emil-mateias.ro dedicatãactivitãþii lui de cineast amator ºi depromotor al patrimoniului cultural ºietno-folcloric românesc, prin film ºifotografii. Dipl.Ing.Emil Mateiaº este

preºedintele Asociaþiei Germano-Române NIEDERSACHSEN ºivicepreºednte al Ligii AsociaþiilorRomâno-Germnae din Germnaia(LARG).

Emil Mateiaº, unhobby de o viaþã!

1961 2008


Sâmbãtã, 28 ianuarie 2017Centrul Cultural German Iaºi aprimit certificatul de reacreditaredin partea Institutului GoetheBucureºti. În cadrul acestei festi-vitãþi doamna Christa Ganterer,directorul departamentuluilingvistic al Institutului GoetheBucureºti a apreciat calitateaactului didactic ºi organizatoric alechipei Centrului CulturalGerman, confirmând încã o datãstatutul acestuia drept unicpartener al Institutului Goethe înzona de nord-est a þãrii. Plachetacare confirmã acreditarea a fostacordatã domnului preºedinte alSocietãþii Culturale Româno-Germane, prof. dr. AndreiCorbea-Hoiºie ºi domnului

director al Centrului CulturalGerman, dr. Alexander Rubel.Reacreditarea Centrului CulturalGerman a avut loc în perioada 25– 27 octombrie 2016, iarinspecþia de reacreditare a fost

realizatã de cãtre o comisieexternã formatã din doamnaChrista Ganterer ºi doamnaNuray Köse, directoruldepartamentului lingvistic alInstitutului Goethe din Izmir,

Turcia. Acreditarea CentrelorCulturale Germane din Româniareprezintã un proces detaliat carevizeazã toate domeniile deactivitate ale departamentului decursuri ºi examene începând de lainspecþii la orele de curs,interviuri cu profesorii, cursanþiiºi echipa manageriala aCentrului, pânã la elemente demarketing, prezenþa on-line ºiactivitãþi culturale oferitecursanþilor, precum ateliere deconversaþie, seri de jocuri desocietate în limba germanã,seride film german. Scopul acestuiproces este de a menþine calitateaactivitãþilor Centrului CulturalGerman la standardeleinternaþionale promovate de

Institutul Goethe.În discursul de mulþumire

doamna Gianina Ferneding,director de studii al CentruluiCultural German a punctat rolulesenþial pe care îl joacã înactivitatea de zi cu zi a CentruluiCultural German, dar mai ales înprocesul de reacreditare doamnaprofesor Anca Leautã în calitatede Consilier Educativ, întreagaechipã a cadrelor didactice ºi aîntregului personal, iar nu înultimul rând cursanþii care suntreprezentanþii cei mai autentici aiinstituþiei prin gradul lor deridicat de satisfacþie ºi prinfidelitatea faþã de CentrulCultural German.

http://www.ziaruldeiasi.ro

Moment festiv pentru Centrul CulturalGerman Iaºi. A fost reacreditat

Ambasada Germaniei laBucureºti va acorda ºi în anul 2017douã premii pentru mass-media,intitulate „O privire asupraGermaniei” ºi „Istoria ºi prezentulminoritãþii germane din România”,precum ºi premiul special „25 deani de la semnarea Tratatului deprietenie – o privire spre trecut ºiviitor”.

Prin intermediul premiilorpentru mass-media vor fi distinsecreaþii publicistice remarcabile din

presa româneascã care contribuiela o cunoaºtere aprofundatã aRepublicii Federale Germania(premiul „O privire asupra Ger-maniei”), respectiv a minoritãþiigermane din România (premiul„Istoria ºi prezentul minoritãþiigermane din România”).

În contextul aniversãrii a 25 deani de la semnarea „Tratatuluiprivind cooperarea prieteneascã ºiparteneriatul în Europa” la21.04.1992 de cãtre Germania ºi

România, în anul 2017 se vaacorda, suplimentar, ºi premiulspecial „25 de ani de la semnareaTratatului de prietenie – o privirespre trecut ºi viitor”. Premiulspecial va distinge lucrãripublicistice remarcabile, con-sacrate ansamblului sau unuiaspect al evoluþiei relaþiilorromâno-germane din 1992 pânãastãzi.

AmbasadaGermaniei Bucureºti

”Provocãriºi ºanse”

Ambasadorul Meier-Klodt a folositprilejul oferit de recepþia de Anul Nou aCamerei de Comerþ ºi Industrie româno-germane (AHK) pentru a introduce firmelegermane din România în atmosfera unui an2017 de succes. La fel ca preºedintele AHKDragoº Anastasiu, ºi ambasadorul Meier-Klodt a aruncat o privire asupra anului 2017ºi a încurajat întreprinderile sã foloseascãºansele pe care România le oferã în pofidatuturor provocãrilor.

www.drahk.ro Ambasada Germaniei Bucureºti

Premiile mass-media ale Ambasadei:vã mai puteþi înscrie pânã pe 2 aprilie!

Începând cu 1 ianuarie 2017 alocaþia pentru copii în

Germania - Kindergeld a crescut ºi este de 192 de euro

pentru primul ºi al doilea copil, de 198 de euro pentru al

treilea copil, iar pentru fiecare copil începând cu al patrulea

alocaþia este de 223 de euro.

Alocaþia pentru copii se plãteºte pentru copii indiferent

de cetãþenia acestora dacã aceºtia au domiciliul sau

reºedinþa obiºnuitã în Germania. Acelaºi lucru este valabil ºi

în cazul în care copii trãiesc într-un stat membru al Uniunii

Europene sau al Spaþiului Economic European

Ca cetãþean român poþi beneficia de alocaþia pentru

copii în Germania dacã veniturile tale sunt impozitate

nerestricþionat în Germania ca salariat, pensionar sau ca

persoana care desfãºoarã o activitate independentã

(Gewerbe), cu condiþia sã renunþi la alocaþie în Romania.

Este de ajuns ca doar unul dintre pãrinþi sã lucreze cu forme

legale în Germania, pentru ca toþi copiii acestuia sã

beneficieze de alocatie. Kindergeld se plãteºte numai unei

singure persoane. Dacã pãrinþii sunt în divorþ, alocaþia va fi

primitã de pãrintele cu care copilul locuieºte permanent.

Pentru care copii se plãteºte alocaþie:

- copiii proprii ºi copiii adoptaþi

- copiii soþului/soþiei (copii vitregi), copii partenerului

de viaþã înregistraþi ºi nepoþii, pe care persoana solicitantã i-

a preluat în gospodãria sa

- copii aflaþi în plasament, dacã sunt îndeplinite

condiþiile legale. Printre aceste se numãrã în special faptul

ca persoana solicitantã sã fie legatã de aceºtia printr-o

legãturã îndelungatã, similarã unei legãturi familiale ºi sã nu

fi luat copiii în scop de venit. Un copil este luat în gospodãrie

atunci când trãieºte permanent în locuinþa comunã a

familiei persoanei solicitante ºi este îngrijit ºi crescut acolo.

- Alocaþia se acordã necondiþionat pânã la împlinirea

vârstei de 18 ani, dupã care aceasta poate fi platitã în

continuare pânã la împlinirea vârstei de 25 de ani dacã

copilul urmeazã mai departe o formã de învãþãmânt.

Alocatia se plãteºte dupã împlinirea vârstei de 18 ani chiar

dacã copilul are venituri dintr-un job, indiferent de mãrimea

veniturilor, cu condiþia ca numãrul mediu al orelor lucrate

sãptãmânal sã fie mai mic de 20.

- Pentru copiii cu handicap, care nu se pot întreþine

singuri, alocaþia se acordã pe termen nelimitat, cu conditia

ca handicapul sa fi existat deja înainte de împlinirea vârstei

de 25 de ani.

De la 1 ianuarie 2016, o condiþie de bazã pentru

dreptul la alocaþie pentru copii este ca persoana în drept ºi

copilul care locuieºte în Germania sã fie identificaþi prin

numerele de identificare fiscalã care le sunt alocate -

Identifikationsnummer. Dacã te muþi în Germania, primeºti

automat de la Oficiul Federal Central pentru Taxe ºi Impozite

numãrul tãu de identificare fiscalã, prin poºtã, dupã ce te-ai

înregistrat la oficiul de evidenþã a populaþiei (Anmeldung).

Pentru copiii nãscuþi în Germania numãrul de identificare

fiscalã al copilului va fi transmis imediat dupã naºtere la

adresa la care acesta este anunþat. Mai multe informaþii

egate de numãrul de identificare fiscalã, ca ºi condiþie pentru

dreptul la alocaþie puteþi obþine la adresa www.bzst.de.

Alocaþia pentru copii în Germania se plãteºte din

prima lunã de viaþã, sau din acea lunã, când a fost înregistrat

copilul la reºedinþa sa în Germania. Dacã din anumite

motive nu ai reuºit sã ceri alocaþia pentru copii de la început,

atunci în prima platã va fi inclusã toatã suma restantã

adunatã.

Procedura de solicitare a alocaþiei ºi documente

necesare

Autoritatea competentã pentru alocaþiile pentru copii

este Direcþia de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului -

Familienkasse din cadrul Agenþiei Federale de Ocupare a

Forþei de Muncã - Bundesagentur für Arbeit. Solicitarea

alocaþiei se face la Direcþia de Asistenþã Socialã ºi Protecþia

Copilului regionalã de care aparþii (în raza cãruia locuieºti).

Alocaþia pentru copii trebuie solicitatã în scris, iar cererea

poate fi fãcutã ºi printr-un împuternicit. Pentru a afla de care

Familienkasse aparþii, intrã pe site-ul Bundesagentur für

Arbeit la adresa www.arbeitsagentur.de ºi mergi în partea

de jos a paginii la ��Dienststellen vor Ort‘‘ ºi introdu în

câmpul de cãutare codul poºtal sau numele localitãþii în care

locuieºti ca în imaginea urmãtoare ºi dã clic pe cãutare

(lupa!):

În pagina urmãtoare dã clic pe Familienkassen ºi vei

vedea oficiul de regional de care aparþii cu adresa de

corespondenþã (Postanschrift), numãr de fax ºi adresa de

e-mail. În cazul ales pentru Stuttgart oficiul competent

pentru alocaþii este Familienkasse Baden-Württemberg-Ost.

Pentru a vedea care este adresa ºi programul de lucru

cu publicul (Öffnungszeiten) a celui mai apropiat punct de

lucru unde poþi depune cererea pentru alocaþie dã clic pe

„siehe Webseite der Dienststelle‘‘.

Cererea poate fi depusã la oricare din punctele de

lucru afiºate în listã. Pentru depunerea cererii nu ai nevoie

de programare. Pentru a te înþelege cu funcþionarii de la

ghiºeu, dacã nu ºtii bine limba germanã, ia cu tine pe cineva

care ºtie. O parte din funcþionari vorbesc ºi limba englezã,

dar nu sunt obligaþi sã o facã.

Direcþia de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului -

Familienkasse oferã de asemenea ºi informaþii prin telefon

de luni pânã vineri, de la orele 08:00 pânã la 18:00, la urmã-

torul numãr de telefon: 0800 4 5555 30 (apel gratuit). Ape-

lurile din strãinãtate sunt posibile la urmãtorul numãr de te-

lefon: 0049 911 1203 1010 (apelul implicã plata unei taxe).

Informaþii cu privire la termenul de platã al alocaþiei pentru

copii ºi a alocaþiei suplimentare de stat pentru copii obþineþi

non-stop la numãrul de telefon: 0800 4 5555 33 (apel

gratuit). Pentru solicitãri telefonice trebuie sã ai întotdeauna

la îndemânã numãrul tãu de alocaþie pentru copii!

Dupã ce ai gasit Direcþia Regionalã de Asistenþã

Socialã ºi Protecþia Copilului ºi punctul de lucru unde poþi

sã depui cererea pentru alocaþie, trebuie sã-þi pregãteºti

dosarul pentru cerere care poate cuprinde documente

diferite în funcþie de locul de naºtere al copiiilor ºi domiciliul

pãrinþilor ºi al copiilor. Documentele pot fi descãrcate în

secþiunea resurse web ºi documente de la finalul articolului.

Cererile ºi anexele sunt disponbile ºi pot fi depuse ºi în

limba românã.

1. Alocaþia pentru copiii nãscuþi în România (cazul

cel mai frecvent)

1a. Copilul se aflã cu pãrinþii în Germania

Dosarul trebuie sã conþinã urmãtoarele documente:

- Cerere alocaþie pentru copii - Antrag auf Kindergeld

(KG1) - Cererea este disponibilã în limba germanã ºi în

limba românã, se obþine de la Familienkasse, sau poate fi

descãrcatã din secþiunea resurse web ºi documente de la

finalul articolului.

- Anexã pentru copil la cererea de alocaþie pentru copii

- Anlage Kind zum Antrag auf Kindergeld - Anexa se

completeazã pentru fiecare copil în parte, este disponibilã în

limba germanã ºi în limba românã, se obþine de la

Familienkasse, sau poate fi descãrcatã din secþiunea

resurse web ºi documente de la finalul articolului.

- Adeverinþã de la angajator sau contract de muncã

(copie doar pentru unul din pãrinþi) - Bescheinigung des

Arbeitgebers oder Arbeitsvertrag. Adeverinþa poate fi


finalul articolului, trebuie completatã ºi semnatã de

angajator ºi depusã în original.

sau Dovada unei autorizaþii de lucrãtor independent

(copie) - Gewerbeanmeldung. În cazul în care nu eºti anga-

jat ºi lucrezi ca lucrãtor independent, trebuie sã depui acest

document însoþit de numãrul fiscal de impozitare (Steue-

rnummer) ºi de dovezi de confirmare a activitãþii: contracte,

facturi sau declaraþia de impozit pe anul anterior depunerii

cererii. Contabilul tãu autorizat (Steuerberater) îþi poate de

asemenea da o confirmare de desfãºurare a activitãþii.

- Formularul european E 401 - Familienstands-

bescheinigung - Adeverinþã privind componenþa familiei.

Formularul se obþine de la Familienkasse. Amãnunte despre

formular la sfãrºitul procedurii de solicitare.

- Formularul european E 411 - Aufhebungsbescheid

- Cerere de informatii privind dreptul la prestatii familiale în

statul de resedinta al membrilor familiei. Formularul se

obþine de la Familienkasse. Amãnunte despre formular la

sfãrºitul procedurii de solicitare.

- Certificat de naºtere copil - copie. Certifcatul trebuie

sã fie modelul nou în format A4, varianta recunoscutã

internaþional.

- Act de identitate copil - copie. Dacã copilul are deja

carte de identitate sau paºaport

- Acte identitate pãrinþi - copii. Carþile de identitate sau

paºapoartele.

- Dovada înregistrãrii domiciliului în Germania -

Anmeldebestätigung (Meldebescheinigung). Se obþine de

la primãria localã (Rathaus) la biroul pentru cetãþeni

(Bürgerbüro) contra unei taxe de care variazã între 5 ºi 10

euro în funcþie de primãria de care aparþii. În dovadã trebuie

sã aparã ca înregistraþi toþi membrii familiei.

- Contract de închiriere - Mietvertrag (copie).

Contractul trebuie sã fie semnat de proprietar ºi de chiriaº

ºi în el trebuie sã aparã toþi membrii familiei. În cazul în care

locuieºti undeva fãrã contract de închiriere, ai nevoie de o

declaraþie din partea proprietarului care sã confirme cã

solicitantul alocaþiei locuieºte la adresa respectivã împreunã

cu familia.

- Numãrul de identificare fiscalã - Identifikation-

snummer (copie). Pentru titularul cererii ºi pentru copil.

- Declaraþie privind perioada probabilã pentru care

copilul va rãmâne in Germania - Erklärung für welche dauer

sich Ihre Kinder voraussichtlich in Deutschland aufhalten

werden. Se obþine de la Familienkasse.

- Dovezi privind forma de învãþãmânt urmatã - Doar

pentru copiii peste 18 ani care continuã sã studieze în

Germania.

Dosarul se depune la Direcþia Regionalã de Asistenþã

Socialã ºi Protecþia Copilului de care aparþii, care se ocupã

de rezolvarea acestuia. Aprobarea poate dura între una ºi

trei luni.

1b. Copilul se aflã cu în România cu unul din pãrinþi iar

celãlat pãrinte este în Germania

Dosarul trebuie sã conþinã urmãtoarele documente:


(KG1).Cererea este disponibilã în limba germanã ºi în limba

românã, se obþine de la Familienkasse, sau poate fi




- Anlage Kind zum Antrag auf Kindergeld. Anexa se





- Anexã pentru strãinãtate pentru solicitarea alocaþiei

germane pentru copii - Anlage Ausland zum Antrag auf

deutsches Kindergeld (KG 51). Anexa se completeazã

pentru fiecare copil în parte, este disponibilã în limba

germanã ºi în limba românã, se obþine de la Familienkasse,

sau poate fi descãrcatã din secþiunea resurse web ºi

documente de la finalul articolului.


(copie) - Bescheinigung des Arbeitgebers oder

Arbeitsvertrag. Adeverinþa poate fi descãrcatã din secþiunea

resurse web ºi documente de la finalul articolului, trebuie

completatã ºi semnatã de angajator ºi depusã în original.


(copie) - Gewerbeanmeldung. În cazul în care nu eºti

angajat ºi lucrezi ca lucrãtor independent, trebuie sã depui

acest document însoþit de numãrul fiscal de impozitare

(Steuernummer) ºi de dovezi de confirmare a activitãþii:

contracte, facturi sau declaraþia de impozit pe anul anterior

depunerii cererii. Contabilul tãu autorizat (Steuerberater) îþi

poate de asemenea da o confirmare de desfãºurare a

activitãþii.

- Formularul european E 401 - Familienstan-

dsbescheinigung - Adeverinþã privind componenþa familiei.

Formularul se obþine de la Familienkasse. Amãnunte despre

formular la sfãrºitul procedurii de solicitare.

- Formularul european E 411 - Aufhebungsbescheid

- Cerere de informatii privind dreptul la prestatii familiale în

statul de resedinta al membrilor familiei. Formularul se

obþine de la Familienkasse. Amãnunte despre formular la

sfãrºitul procedurii de solicitare.

- Certificat de naºtere copil - copie. Certifcatul trebuie

sã fie modelul nou în format A4, varianta recunoscutã

internaþional.

- Act de identitate copil - copie. Dacã copilul are deja

carte de identitate sau paºaport


paºapoartele.






sã aparã ca înregistrat pãrintele care solicitã alocaþia.


Contractul trebuie sã fie semnat de proprietar ºi de chiriaº.

În cazul în care locuieºti undeva fãrã contract de închiriere,

ai nevoie de o declaraþie din partea proprietarului care sã

confirme cã solicitantul alocaþiei locuieºte la adresa

respectivã.

- Numãrul de identificare fiscalã - Identifikati-

onsnummer (copie). Pentru solicitantul cererii.


Socialã ºi Protecþia Copilului de care aparþii. De rezolvarea

acestuia se ocupã Familienkasse Bayern Nord cu sediul la

Nürnberg. Aprobarea din cauza solicitãrilor foarte

numeroase poate dura între un an ºi doi ani.

Atenþie!Dacã copilul este în România, în îngrijirea

bunicilor de exemplu, iar pãrinþii sunt amândoi în Germania,

nu se poate solicita alocaþie în Germania.

2. Alocaþia pentru copii nãscuþi în GermaniaDosarul trebuie sã conþinã urmãtoarele documente:


(KG1) - Cererea este disponibilã în limba germanã ºi în

limba românã, se obþine de la Familienkasse, sau poate fi




- Anlage Kind zum Antrag auf Kindergeld - Anexa se






(copie doar pentru unul din pãrinþi) - Bescheinigung des

Arbeitgebers oder Arbeitsvertrag. Adeverinþa poate fi


finalul articolului, trebuie completatã ºi semnatã de

angajator ºi depusã în original.


(copie) - Gewerbeanmeldung. În cazul în care nu eºti anga-

jat ºi lucrezi ca lucrãtor independent, trebuie sã depui acest

document însoþit de numãrul fiscal de impozitare (Steuer-

nummer) ºi de dovezi de confirmare a activitãþii: contracte,

facturi sau declaraþia de impozit pe anul anterior depunerii

cererii. Contabilul tãu autorizat (Steuerberater) îþi poate de

asemenea da o confirmare de desfãºurare a activitãþii.

- Certificat de naºtere copil - copie.


paºapoartele.






sã aparã ca înregistraþi toþi membrii familiei.


Contractul trebuie sã fie semnat de proprietar ºi de chiriaº

ºi în el trebuie sã aparã toþi membrii familiei. În cazul în care

locuieºti undeva fãrã contract de închiriere, ai nevoie de o

declaraþie din partea proprietarului care sã confirme cã

solicitantul alocaþiei locuieºte la adresa respectivã împreunã

cu familia.

- Numãrul de identificare fiscalã - Identifikations-

nummer (copie). Pentru titularul cererii ºi pentru copil.


Socialã ºi Protecþia Copilului de care aparþii, care se ocupã

de rezolvarea acestuia. Aprobarea poate dura între una ºi

trei luni.

În toate cazurile mai sus menþionate, unii funcþionari

mai zeloºi ar putea sã-þi cearã acte suplimentare cum ar fi

certificatul de cãsãtorie al pãrinþilor. De aceea e bine sã-l ai

pregatit pentru orice eventualitate.

La depunerea dosarului trebuie sã aveþi actele

solicitate în original ºi copie, iar funcþionarul verificã ºi

certificã autenticitatea copiilor. Pentru a fi siguri cã nu aveþi

probleme puteþi sã vã atentificaþi copiile (certificate de stare

civilã, acte de identitate, etc.) la primãria localã pentru o taxã

cuprinsã între 0,5 ºi 1 euro per document.


Alocaþia pentru copii în Germania - Kindergeld


O zi de 14 august 2016 a umbritiubirea noastrã care mã ajuta tot timpul sãdepãºesc alte situaþi… Peste aceasta dinpãcate nu pot…Soþul þinea o conversaþie cu fosta luiiubitã, ºtiam cã vorbesc, aºa cã am zis sãverific ce au vorbit, surprizã conversaþiaera ºtearsã, ei vorbiserã ºi înainte dar nuºterserã conversaþia pânã atunci. Aºa cã aurmat o noapte albã pentru mine cuîntrebarea de ce a ºters? 15 august a fosttoatã ziua o minciunã, aºa cã el mãasigura cã a ºters ca sã nu mã rãneascã pemine, nu am înþeles nici acum de ce aºters acea conversaþie o datã ce nu aveanimic de ascuns. Acelaºi lucru a fãcut ºicu urmãtoarele douã conversaþi.

El susþine cã a ºters sã nu fiu rãnitã deacele mesaje.

De atunci îl verific foarte des...Nu am putu sã trec peste…Alte conversaþii nu am mai observat

ºi încã încerc sã trec ºi sã-l cred cã afãcut-o pentru binele meu, doar cã nu pot,pentru cã de fiecare datã când mãderanjeazã ceva ziua de 14 august eprezentã în mintea mea. ªi iaca am ajunsîn 2017 ºi tot despre 14 august avemdiscuþi, nu ºtiu ce ar trebui sã fac. Daracea iubire ce a fost umbritã, va maireveni la fel??? Oare peste tot ce amreuºit sã trecem cu bine împreunã, acumcã sunt singurã nu voi reuºi sã trec peste.

http://www.povesteata.eu

Viaþa mea, pe mai multe etape

La cererea mai multor cititori,începând din acest numãr vominaugura o rubricã intitulatã:„UN DOCTOR PENTRU CORPªI SUFLET”, unde binecunos-cutul medic Cristian Rãchitan varãspunde întrebãrilor dumnea-voastrã. Ne puteþi scrie pe adresaredacþiei: [email protected], cu menþiunea: întrebare DrRãchitan. Vã mulþumim!

Care este relaþia între Dumnezeuºi bolile noastre?

Relaþia dintre Dumnezeu ºibolile noastre, chiar dacã esteindirectã, ea existã.

De altfel, Dumnezeu are relaþiecu absolut tot ce ne înconjoarã, ºi cuabsolut tot ceea ce ne caracterizeazã.Este adevãrat cã relaþia luiDumnezeu cu noi înºine este maipuþin investigatã ºi se ºtie destul depuþin despre aceasta. Sunt mai multeinterpretãri, cele mai multeexprimând o fantezie.

Deci, Dumnezeu, este locul deunde a plecat ºi unde luptã sã se

reîntoarcã spiritul. Pe drumul dereîntoarcere, spiritul trece prin acestepisod care este viaþa. Aici estelocul unde spiritul îºi propune sã

elimine elementele negativeacumulate pe drumul de îndepãrtarede Dumnezeu, încercând sã leînlocuiascã cu elemente benefice ºipozitive. Acestea sunt necesarepentru parcurgerea drumului dereîntoarcere spre Dumnezeu - ceeace numim noi evoluþie- spiritualã.

Cele douã elemente despre caream vorbit, sunt încorporate înepisoade de trãire. Acestea sunt

înregistrate în planul vieþii, sauprogramul pe care îl numim destin.Atunci când individul nu îlîndeplineºte, îndepãrtându-se deaceasta, apare stresul, care este cuatât mai mare cu cât individul printrãirile sale se distanþeazã mai multde linia destinului. Acest stres, estecel care stã la baza tuturor bolilor-pe unele creându-le, pe alteleamplificându-le sau dezvoltându-lepânã la punctul la care unele din

aceste boli devin atât de mari, încâtprin dramatismul lor, stopeazã viaþaindividului. Îmi pare rãu cã suntatât de direct, ºi dramatic, dar esteadevãrul pe care l-am înþeles înurma a peste 35 de ani de cercetare.Este adevãrat cã fiecare dintre ceicare suferã de anumite boli, areºansa de a stopa evoluþia acesteiasau chiar de a o elimina, cãutândreîntoarcerea la ºi parcurgerea spreîmplinirea planului vieþii. Uniinumesc asta reîntoarcerea laDumnezeu. Reîntoarcerea la planulvieþii, consider eu cã este reluarealegãturii cu Dumnezeu, deoareceîmplinirea destinului (planul vieþii),este de fapt esenþa existenþeiacestui mãnunchi de trãiri ºimanifestãri fizice, pe care îl numimnoi viaþã.

Dr. Cristian Rãchitanhttps://www.facebook.com/rachi

tancristianhttps://www.facebook.com/cristi

anrachitanwww.cristianrachitan.com

UN DOCTOR PENTRU CORP ªI SUFLET

Luna OCTOMBRIE a venit cu o rubricã nouã: POVEªTI ADEVÃRATE.Fiecare dintre noi avem POVESTEA NOASTRÃ. Fie cã este cu un finalpozitiv sau unul mai tragic, a o împãrtãºi ºi celorlalþi, este cevanemaipomenit. Poþi fi una sau unul din protagoniºtii acestei rubrici,scriindu-ne POVESTEA TA, la adesa de e.mail: [email protected]

ªtim cã botezul este primul evenimentimportant din viaþa copilului tãu ºi totul trebuiesã fie deosebit ºi de neuitat. Un eveniment plinde emoþii ºi bucurie ca acesta nu poate decât

sã ne încânte ºi sã vã încânte. Suntem 3 ursitoare fermecate, pline de viaþãºi de emoþii pozitive, gata sã ne împãrtãºim

secretele pentru copilul tãu. Spectacolulnostru este plin de bun simþ ºi aducem un plusde originalitate ºi bunã dispoziþie întregii seri. Credem cã e mai important sã urãm copiluluitãu numai de bine. Vã punem la dispoziþie un

program inedit care cu siguranþã vaimpresiona orice invitat ºi va da o notã de

poveste întregului eveniment.


Venezuela a primit Medalia deMerit pentru InternaþionalizareaTurismului în Iberoamerica.Medalia a fost acordatã cu prilejulcelei de-a 20 –a aniversãri aConferinþei Iberoamericane aMiniºtrilor ºi Oamenilor de Afaceridin Turism, care a avut loc laMadrid, în data de 17 ianuarie 2017.

Culturi ºi civilizaþii maipuþin cunoscute

Waraos, un popor milenar -patrimoniu cultural

Warao, cea mai numeroasãcomunitate de indigeni dintre toatecomunitãþile venezuelene de indigeni,prezentã pe malurile fluviului Orinoco,este etnia care pãstreazã intactetradiþiile ancestrale. Caracteristicaprincipalã a acestei populaþii deindigeni este dezvoltarea unei culturiadaptate la mediul acvatic, barca fiindindispensabilã pentru modul lor deviaþã. De altfel, ei sunt numiþi “stãpâniiambarcaþiunilor”, pentru cã barca esteunicul lor miljoc detransport, dar mai suntnumiþi ºi “oameniiapelor”, pentru cãlocuiesc deasupra apei, încase construite pe piloniîn apã, numite“palafitos”. Din punct devedere al debitului deapã, fluviul Orinoco esteal treilea din lume, dupãrâurile din bazinele Amazonului ºiCongo. La fiecare secundã, Orinocodeverseazã 36.000 metri cubi de apã înOceanul Atlantic. Cel mai vechitoponim al fluviului Orinoco eraWirinoko sau Uorinoco. PopulaþiaWarao se aflã în evidenþa StatuluiDelta Amacuro, únitate administrativãa Guvernului venezuelean, situatã înpartea esticã a Venezuelei. La nord seînvecineazã cu Golful Paria ºi OceanulAtlantic, la sud cu statul Bolivar, la estcu Oceanul Atlantic ºi Esequibo(regiune reclamatã de Guyana), la vestcu statul Monagas.

Palafitos

Cât priveºte vechimea indigenilorWaraos în Delta Orinoco, deºi circulãmai multe informaþii, acredintându-sechiar ipoteza existenþei lor încã dinanul 17000 î. Ch., nimeni, pânã acum,nu a putut prezenta o altã dovadã, înafara primelor informaþii scrise carecoincid cu sosirea europenilor pecontinentul sud-american. Se spune cãprimii locuitori Warao ar proveni dinAnzii Peruani. Locuinþele lacustre(casele construite pe piloni în apã)

numite palafitos pãstreazã încãstructura locuinþelor din cele maiîndepãrtate timpuri. O comunitate aetniei Warao este alcãtuitã din 15palafitos, legate între ele cu poduri /pasarele din lemn. De obicei, într-ocomunitate de indigeni Waraos trãiescaproximativ 200 de persoane.

Tradiþiile, obiceiurileWarao apãrate de Carta

Magna

Pescuitul, vânãtoarea, culesulfructelor de pãdure, confecþionareamanualã a obiectelor de uz casnic,devenite între timp, cele mai apreciateobiecte de artizant, au fost ºi continuãsã fie activitãþile de bazã pentrusubzistenþa etniei Warao. Însã, odatãcu trecerea timpului ºi a politicilorpublice aplicate de cãtre administraþiaregionalã, cu privire la integrareasocialã ºi economicã a comunitãþilorWaraos, indigenii Waraos lucreazã ºica salariaþi, mai ales, în industriaprelucrãrii lemnului ºi artizanatului.Dar, într-o lume în continuã schimbare

economicã ºi culturalã, pot fiprezervate tradiþiile, cultura, modul deviaþã ancestral al indigenilor Waraos?

Despre preocupãrile Guvernuluivenezuelean referitoare la conservareapatrimoniului natural ºi cultural dinDelta Orinoco, dar ºi despreintegrarea Waraos în societateavenezueleanã, am discutat cuExcelenþa Sa Dl Victor R. Carazo,Ambasadorul Republicii BolivarieneVenezuela la Bucureºti. Iata ce ne-aspus dl Ambasador:

„Constituþia RepubliciiBolivariene Venezuela din 1999conþine un întreg capitol destinatprotejãrii comunitãþii de indigeni dinþara mea, într-un mod cum niciodatãnu s-a întâmplat, pânã cândPreºedintele Hugo Chavez a decisformarea unei Comisii Constituantepentru redactarea unei noi CartaMagna a Venezuelei. În acelaºi timp,în Venezuela existã Legea Organicã aPopoarelor ºi Comunitãþilor Indigene,promulgatã în 2005. GuvernulVenezuelei are un ministru pentrucomunitãþile indigene ºi asigurãdreptul parlamentarilor aleºi din

aceastã etnie sã participe la iniþierealegilor ºi a deciziilor care pot modelaviitorul þãrii. De aceea, noi, înVenezuela, o numim “democraþieparticipativã”. Capitolul VIII al CarteiMagna, în Articolele 119 -126, conþinetoate elementele pentru garantareaexistenþei indigenilor ca popoare ºicomunitate ºi protejeazã organizareasa socialã ºi economicã, cultura,obiceiurile, precum limbile ºi religiile.Constituþia îi protejeazã în toatedrepturile lor ca locuitori ancestrali aiacelui teritoriu care, odatã cu trecereasecolelor, s-a numit Venezuela. PentruConstituþia Bolivarianã în vigoare,limba castellanã este recunoscutã calimbã oficialã a Venezuelei, fãrã aaduce atingere limbilor pe carecomunitãþile noastre indigene levorbesc, de asemenea, consideratelimbi oficiale. Articolul 120 este de ofoarte mare importanþã, cãci stabileºtecã utilizarea de cãtre Stat a resurselornaturale din habitatele indigene se vaefectua fãrã a leza integritateaculturalã, socialã ºi economicã a

acestora ºi, deasemenea, va fisubiectul informãriiprealabile ºi consultãriicomunitãþilor respectivede indigeni. Articolul121 recunoaºte dreptulpopoarelor noastreindigene de a menþine ºidezvolta identitatea saetnicã ºi culturalã,

viziunea asupra lumii, a valorilor, aspiritualitãþii ºi a locurilor sfinte ºi decult. Statul se angajeazã sã susþinãpunerea în valoare ºi mediatizareamanifestãrilor culturale a indigenilor,care au dreptul la o educaþie proprie ºiun regim educativ cu caracterintercultural ºi bilingv, în funcþie departicularitãþile culturale, a valorilorºi tradiþiilor acestora. Prin Articolul122, populaþia indigenã are dreptul lasãnãtate integralã potrivit practicilorºi culturii lor. Statul recunoaºtemedicina tradiþionalã ºi terapiilecomplementare. Articolul 123consacrã dreptul de a menþine ºipromova propriile practici economicebazate pe reciprocitate, solidaritate ºiinterschimb, activitãþile productivetradiþionale, participarea la economianaþionalã ºi stabilirea prioritãþilor.Popoarele indigene au dreptul laserviciile de formare profesionalã ºi dea participa la elaborarea, execuþia ºigestionarea programelor specifice deformare, serviciilor de asistenþãtehnicã ºi financiarã care sã efectuezeactivitãþile economice în cadruldezvoltãrii locale sustenabile.

Drepturile pe care le conferã legislaþiamuncii din Venezuela muncitorilorvenezueleni se aplicã în mod automatºi populaþiei indigene. Articolul 124garanteazã ºi protejeazã proprietateaintelectualã colectivã a cunoºtinþelor,tehnologiilor ºi inovaþiilor popoarelorindigene. Articolul 125 proclamãdreptul popoarelor indigene laparticiparea politicã. Statulgaranteazã reprezentarea indigenilorîn Adunarea Naþionalã ºi în organelede conducere ale entitãþilor federale ºilocale, cu populaþii indigene. În final,Articolul 126 statueazã cã popoareleindigene, din punct de vedere alculturii rãdãcinilor ancestrale, suntparte a Naþiunii, Statulului ºipoporului venezuelean ca unicsuveran ºi indivizibil pentru care aredatoria de protejare a integritãþii ºisuveranitãþii naþionale. Termenulpopor nu se poate interpreta înaceastã Constituþie în sensul pe care îldã Dreptul Internaþional”.

Viziunea asupra lumii. Jebu Kanobo, cel mai

puternic spirit

Viziunea Warao asupra lumii sebazeazã pe echilibru dintre om, naturãºi fiinþe supranaturale. Partea spiritualãa finþelor supranaturale se numeºte“Jebu”, iar corpul poartã numele de“Kanobotuma” ºi ar semnificastrãmoºi. Spiritul cel mai puternic esteconsiderat a fi „Jebu Kanobo”(bunicul). Chiar ºi unele instrumentemuzicale, folosite în ritualuri, suntconsiderate sfinte, pentru cã ar fibinecuvântate cu puterea lui “Jebu”.Maraca, unul dintre acesteinstrumente, este botezatã “marimatarosau jebumataro”. În legendele Waraoexistã multe explicaþii referitoare laapariþia omului, animalelor, plantelor ºia tot ce existã în mediul înconjurãtor.

Potrivit tradiþiei, bãrbaþii, înainte de ase naºte, au fost pãsãri ºi acesta ar fi ºimotivul pentru care, la sãrbãtori, cuprilejul diferitelor ritualuri, ei seîmpodobesc ºi cu pene de pãsãri.Vestimentaþia, dansurile ºi muzicaindigenilor Warao evocã trecutulacestei etnii, care pãstreazã cu sfinþenietradiþiile artistice. Tradiþional, colierele(ºiragurile de mãrgele) se faceau numaidin seminþe, oase de peºte ºi animale.În prezent, pentru confecþionareacolierelor, femeile Warao folosesc ºidinþi de animale, monezi de argint saufiguri religioase pe care le intercaleazãprintre seminþe viu colorate. Bãrbaþii,de asemenea, poartã coliereconfecþionate din oase de animale.

Simboluri naturale

Palma de Moriche esteconsiderat arborele vieþii, deoareceeste nu numai materie primã pentruconstrucþia locuinþelor lacustre ºiconfecþionarea obiectelor tradiþionale,ci ºi sursã de hranã sau de leacurinaturiste pentru prevenþia saucombaterea bolilor specifice zoneideltaice. Un alt simbol natural esteTurpial (Icterus icterus), care, din

anul 1958, a fost proclamatã PasãreaNaþionalã a Venezuelei.

Hamacul numit ºi chinchorro,brãþãri, coºuleþe, pãlãrii, sacoºe suntdoar câteva dintre obiectele artizanaleWaraos confecþionate din fibrã dePalma de Moriche.

Surse www.deltamacuro.gob.vehttp://www.abrebrecha.com/3137

36_Delta-Amacuro:http://www.suenaavenezuela.gob.

ve/Delta%20Amacurowww.eumed.net/.../creencias_ma

g i c o _ r e l i g i o s a s _ w a r a o.htmlhttp://www.mintur.gob.ve/mintur/estado-delta-amacuro/

Orinoco Travel

LUMEA PE GLOBPaginã realizatã de Elena Chiriþã / UZPR

Guvernatoarea Statului Delta Amacuro, Dr. Lizeta Hernandez,îmbrãcatã cu o rochie tradiþionalã Warao, alãturi de indigeni Waraos

Descoperã Venezuela


“Sã învãþãm din Holocaust. Oculturã a supravieþuirii” a fost titlulsimpozionului care a avut loc laMuzeul Municipal Curtea deArgeº. Organizatorii acestuieveniment au fost MuzeulMunicipal Curtea de Argeº ºiAsociaþia Femeilor UniversitareRomânia – Filiala Regina Mariadin Curtea de Argeº. Evenimentul afost dedicat Zilei Internaþionale deComemorare a VictimelorHolocaustului, sãrbãtoritã în fiecarean în data de 27 ianuarie. ZiuaInternaþionalã de Comemorare aVictimelor Holocaustului, o zi deaducere aminte a celor ºasemilioane de evrei uciºi în al DoileaRãzboi Mondial, a fost decisã prinRezoluþia Adunãrii Generale aNaþiunilor Unite (2005). Din anul2016 ºi pânã în luna martie 2017,România deþine Preºedinþia

Alianþei Internaþionale pentruMemoria Holocaustului (IHRA).

Agenda evenimentului acuprins: prelegere despreHolocaust, susþinutã de istoriculªtefan Dumitrache, DirectorulMuzeului Municipal din Curtea deArgeº; mesajul ReprezentantuluiRomâniei la ONU, Dr. Ion Jinga,adresat organizatorilor ºiparticipanþilor la simpozion.Mesajul a fost citit de ambasadorulMarinel Ioana; lecturã din volumulde convorbiri “Holocaust. Destinela rãscruce”; a citit jurnalista ElenaChiriþã - autoarea cãrþii ºiCoordonatoarea Filialei AFURomânia – Regina Maria.

Interesul publicului argeºeanpentru acest eveniment a fost foartemare. La simpozion au participatprofesori, elevi, medici, politicieni,

intelectuali din toate domeniile deactivitate, reprezentanþi aiinstituþiilor publice ºi private,jurnaliºti. Obiectivul simpozionuluia fost, potrivit declaraþiilor fãcutede cãtre organizatori, educareatinerilor în spiritul toleranþei, alsolidaritãþii cu semenii ºicunoaºterea evenimentelorpetrecute în timpul celui de-alDoilea Rãzboi Mondial. Istoriculªtefan Dumitrache, ambasadorulMarinel Ioana, precum ºiReprezentantul României la ONU,ambasadorul Ion Jinga, prinmesajul sãu, au subliniat eforturilesemnificative pe care România le-arealizat în ultimii ani în ce priveºteasumarea trecutului, condamnareanegãrii Holocaustului ºi aantisemitismului, acestea fiindangajamente asumate de cãtreautoritãþile române. „Doresc sã

felicit organizatorii simpozionuluide la Curtea de Argeº pentru

iniþiativa de a aduce în atenþiapublicului un moment încãrcat de o

semnificaþie atât de profundãpentru ideea de umanitate,

umanism ºi raþiune, în contrast cuura, rasismul ºi intoleranþa (....)Fãrã cunoaºterea ºi asumareaacestei perioade întunecate aistoriei contemporane, nu vomputea sã privim spre viitor ºi sãfacem imposibilã repetareagreºelilor trecutului “ (...) a spus,printre altele, în mesajul sãu, E.S.Dr. Ion Jinga.

Istoricul Stefan Dumitrache aconcluzionat: „Astãzi avem datoriade a-i comemora pe cei care aumurit atunci, pe evreii uciºi cusãlbãticie de germani ºi maghiari,pe românii ucisi de sovietici ºimaghiari, pe chinezii omorâþi cucruzime de japonezi. Avemobligaþia sa nu uitam cine ne-afãcut rãu nouã ºi altor popoare,cãci vor face iarãsi. Crimaîmpotriva oricãrui popor nu trebuieiertatã. Criminalii trebuie pedepsiþiºi, mai ales, impiedicaþi sã ajungãîn funcþii de conducere sau

decidenþi, cãci vor fi foarte greu deoprit acolo“. . La data de 27ianuarie 1945, cel mai mare lagãrnazist de exterminare, a fost eliberatde armata sovieticã. În timpul celuide-al doilea rãzboi mondial, ºasemilioane de evrei au fost adunaþi ºiexterminaþi în mod sistematic.Naziºtii au ucis, de asemenea, romiºi , deþinuþi politici, homosexuali,persoane cu dizabilitãþi, Martori ailui Iehova ºi prizonieri sovietici derãzboi. Holocaustul a fost o crimãcolosalã. Nimeni nu poate negadovezile celor întâmplate.

Donaþie de carteCu acest prilej, participanþii au

primit în dar cartea “Holocaust.Destine la rãscruce” scrisã dejurnalista Elena Chiriþã, precum ºialte cãrþi cum ar fi: „La umbrã”,„Destine” ºi „Femeia din oglin-dã””, a cãror autoare este KlaraOstfeld, originarã din România,nãscutã la Cernãuþi, stabilitã înVenezuela, supravieþuitoare aHolocaustului. De asemenea, dedonaþia de carte fãcutã de familiaKlara ºi Hillo Ostfeld s-au maibucurat bibliotecile ºcolare, precumºi biblioteca Muzeului Municipaldin Curtea de Argeº. Poate nu estelipsit de importanþã sã menþionãmcã începand cu data de 15 februariea.c. la universitatea venezueleanã- Universidad de Los Andes vafuncþiona o catedrã pentru studiereatotalitarismului, catedra purtândnumele dlui Hillo Ostfeld, ºi eloriginar din România, stabilit înVenezuela, supravieþuitor alHolocaustului ºi victimã a ororilorstaliniste.

Ionela Van Rees-Zota

Comemorarea VictimelorHolocaustului la Curtea de Argeº

- Sã învãþãm din Holocaust. O culturã a supravieþuirii. -Istoricul ªtefan Dumitrache

vorbind despre ororile naziste.

Ambasadorul Marinel Ioana citeºte mesajulReprezentantului României la ONU

Iubirea pentru perechea noastrãse întipãreºte profund în fiinþanoastrã, sub formã de amintiri, înceea ce specialiºtii numesc memo-rie fiziologicã, prin cele cinci sim-þuri, în special prin vãz ºi atingeri.

În momentul în care repetãmzilnic unele acþiuni, câteodatã demai multe ori pe zi, se realizeazãconexiuni neuronale foarte puterni-ce, iar stratul de mielinã întãreºtecomportamentul ºi acel ritual pânãla un nivel foarte puternic, împreg-nându-l în subconºtient. Atuncicând survine o despãrþire, credepsihologul Alexandru Pleºea, totbagajul emoþional înmagazinat estefoarte greu de dislocat, iar suferinþaresimþitã va veni pe plan fiziologic.Persoana în cauzã îºi va reaminti,prin acele conexiuni neuronale, deceea ce fãcea împreunã cu persoanaiubitã, iar în acel moment va resimþifrustrarea ºi dorul puternic.

“Oricât de spirituali ne-amconsidera, corpul nostru secretãhormoni, creierul nostru trimitecorpului electricitate, în urma cãreiase produc reacþii chimice la uneleºocuri mai puternice. Toatã durereanoastrã cauzatã de despãrþirea depersoana iubitã are explicaþiiºtiinþifice. Acele mici impulsuri alecreierului sunt reacþii ale amintirilorînmagazinate în memoria noastrãfiziologicã. În decursul unei relaþii,adunãm în acea cutiuþã micã, emoþiiputernice, prin orice privire pe careo aruncãm persoanei iubite, prinorice atingere, prin orice sãrut.Când s-a produs ruptura cuplului,

mintea noastrã va elibera amintiridin memoria fiziologicã, iar toateimpulsurile trimise corpului vor fidureroase, iar durerea principalã seva resimþi cel mai puternic la nivelulpieptului, acolo unde se petrec celemai multe reacþii chimice din corp”,afirmã psihologul AlexandruPleºea, cunoscut opiniei publicedrept “Antrenorul Minþii”.

Pentru a nu suferi în dragoste,psihologul Pleºea recomandã celordouã persoane sã înceapã procesulauto cunoaºterii individuale. Înacelaºi timp, specialistul considerãcã suferinþa vine când nu necunoaºtem suficient de bine, cândnu ne cunoaºtem ºi nu ne înþelegemreacþiile ºi stãrile. Pentru aperfecþiona relaþia, omul trebuie sãînveþe sã-ºi controleze el reacþiile ºistãrile, ºi sã nu le lase pe acestea sã-i distrugã relaþia. În acelaºi timp,psihologul Alexandru Pleºea neoferã câteva sfaturi care ne-ar puteaþine departe de suferinþã:

- priveºte în ochi cel puþin 3secunde ori de câte ori poþi persoanaiubitã;

- pune spontaneitate ºi joacã înrelaþia ta;

- dacã este sã suferi, stai cutine, nu fugi de suferinþã, aºa tecunoºti;

- nu pune condiþii, nici în timp,nici dupã relaþie, pentru cã te veiîndepãrta de tine;

- cautã sã fii suficient(ã) ºimulþumit(ã) cu ceea ce existã;

- nu face din suferinþa ta, modde primire a atenþiei de la alþii;

- nu-þi imagina lucruri desprepartener, ci pune întrebãri ºi fiisincer(ã);

- opreºte instinctul de aexprima emoþii sau stãri negative înrelaþia ta;

- vorbeºte asertiv ºi calm, chiardacã situaþia e tensionatã;

- nu te identifica cu problemeleceluilalt, ci cautã soluþii ºi ajutã-l cuoptimismul tãu.

Alexandru Pleºea, cunoscutopiniei publice drept AntrenorulMinþii, este psihoterapeut ºihipnoterapeut ºi trainer înprogramare neuro-lingvisticã. Astudiat natura minþii umane în treisisteme educaþionale diferite –Statele Unite ale Americii, MareaBritanie ºi România ºi de peste 10ani organizeazã cursuri ºitraininguri în România, cu scopulde a-i face pe oameni sã afle ceposibilitãþi au când îºi folosescresursele intelectuale ºi sã arateabilitãþile pe care mintea noastrãîncã le are latente.

Cu stimã,Dr. Tãnase Tasente

Director General PlusCommunication

Doctor în ªtiinþele Comunicãrii -Universitatea Bucureºti

Telefon: 0725.465.508E-mail:

[email protected]:

www.pluscommunication.euFacebook:

www.facebook.com/pluscommunication.constanta

La data de 1 februarie 2017 aintrat în vigoare Legea nr. 1/2017,care, între altele, eliminãcvasitotalitatea taxelor aferenteserviciilor consulare prestate demisiunile diplomatice ºi oficiileconsulare ale României în strãinãtate.

În consecinþã, începând cu data de1 februarie 2017, cetãþenii români dinstrãinãtate vor beneficia de prestareacu titlu gratuit a serviciilor consulareîn materie de întocmire a actelor destare civilã, a actelor notariale(autentificãri, legalizãri, certificãri),eliberare a titlurilor de cãlãtorie,acordare/redobândire a cetãþenieiromâne, procurare de acte judiciare ºiextrajudiciare, verificare avalabilitãþii permiselor de conducere,precum ºi a altor servicii consulare.

La eliberarea paºapoartelorsimple electronice ºi a celortemporare, a fost eliminatã taxaconsularã aferentã, care constituia

venit la bugetul de stat, cu menþiuneacã de la solicitanþi se va percepe încontinuare, la fel ca la depunereacererilor în þarã, contravaloareablanchetelor paºapoartelor (încuantum de 59 euro pentru unpaºaport simplu electronic, respectiv20 euro pentru unul temporar), carereprezintã costul de producþie alacestor documente de cãlãtorie ºi carese vireazã cãtre producãtori.

La autentificarea actelor notarialecare urmeazã a fi utilizate în cadrulunor proceduri notariale dinRomânia, se va încasa doar tariful depublicitate notarialã în vedereaînscrierii actelor respective înregistrele naþionale notariale din þarã(în cuantum de 3 euro), care sevireazã cãtre Centrul Naþional deAdministrare a Registrelor NaþionaleNotariale din cadrul UniuniiNaþionale a Notarilor Publici dinRomânia, taxa consularã aferentãfiind eliminatã.

Pentru a asigura aplicarea noilorprevederi legale în condiþii demaximã eficienþã ºi operativitate, îninteresul cetãþenilor români careapeleazã la serviciile consulare, MAEa întreprins o serie de demersurivizând actualizarea procedurilor ºiinstrumentelor de lucru specifice,gestionarea corespunzãtoare aactivitãþii de preluare ºi procesare a

cererilor de servicii consulare,precum ºi diseminarea informaþiilorprivind noul regim de taxare în rândulcomunitãþilor româneºti dinstrãinãtate.

De asemenea, printr-un actnormativ adoptat recent la nivelulGuvernului, a fost reglementatã ºifinanþarea din alocaþii bugetare a unoractivitãþi care anterior erau suportateexclusiv din taxele de urgenþãaccesorii taxelor consulare, precumasistenþa financiarã în anumite cazuriumanitare ºi retribuirea personaluluiconsular angajat pe plan local.

Tot printr-o decizie recentã aGuvernului, schema de încadrare cupersonal a serviciului exterior alMAE a fost suplimentatã cu 50 deposturi consulare, în vedereaoptimizãrii capacitãþii de procesare aserviciilor consulare.

AMBASADA ROMÂNIEIîn Republica Austria


Precizãri MAE referitoare la intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2017, care eliminã cvasitotalitatea taxelor consulare

De ce dor despãrþirile?

Pagina 12

Guvernul austriac a anunþat lunicã intenþioneazã sã interzicã portulvãlului islamic integral în locurilepublice, mãsurã care se înscrie într-un plan al coaliþiei centriste aflate laputere de relansare a politicii sale înfaþa ascensiunii extremei drepte, dincare face parte ºi prevenireaacþiunilor teroriste, relateazã AFP.

„Vãlul integral va fi interzis înspaþiul public“, a declarat cancelarulsocial-democrat (SPO) ChristianKern în cursul prezentãrii planuluide acþiune pregãtit împreunã cualiatul sãu conservator OVP careacoperã numeroase domenii, de lareforma pieþei muncii pânã lasecuritate.

„Noi aderãm în principiu la osocietate deschisã, ceea cepresupune o comunicaþie deschisã“,continuã coaliþia.

Aceastã interzicere a vãluluiintegral (burqa, niqab), deja învigoare în Franþa, Belgia, Bulgariaºi în unele regiuni elveþiene, ar puteafi însoþitã de o dezbatere asupraportului vãlului în funcþia publicã.

Guvernul austriac doreºte, defapt, dupã consultãri cu comunitãþilereligioase, sã propunã o „lege aneutralitãþii“, a indicat cancelarul,citând posturile de magistraþi,poliþiºti ºi militari.

Aceastã lege nu va avea înobiectiv în mod special înlãturareavãlului islamic „pentru a nu da celor600.000 de musulmani aflaþi înAustria sentimentul cã ei nu facparte din societatea noastrã“, aadãugat Kern.

Ministrul austriac al afacerilorexterne, Sebastian Kurz, suscitasecontroverse la începutul anului când

a propus o lege care interzicea înspecial portul vãlului într-o funcþiepublicã. Sub presiuneanumeroaselor critici interne, coaliþiaîntre SPO ºi OVP, aflatã la puteredin 2007, încearcã sã se relanseze— de la sosirea în funcþia decancelar a lui Christian Kern, înprimãvara anului 2016 — în timp cenumeroºi observatoripronosticheazã organizareaalegerilor legislative anticipate faþãde termenul prevãzut, 2018.

În aceastã ipotezã, FPO —formaþiune de extremã dreaptã —este consideratã de regulã favoritã înintenþiile de vot ale electoratului.

Noul program de lucru alcoaliþiei pune accentul în special pesecuritate ºi pe integrareaimigranþilor. El prevede astfelposibilitatea de a plasa subsupraveghere electronicã jihadiºtiicare se întorc din Siria ºi Irak,precum ºi obligaþia refugiaþilor ºisolicitanþilor de azil de a semna un„contract de integrare“ pentru un an.

Guvernul doreºte, de asemenea,sã limiteze accesul lucrãtorilordetaºaþi din UE la piaþa austriacã amuncii ºi sã creeze 70.000 de noilocuri de muncã pânã în 2018.

AGERPRES/(AS — editor:Lilia Traci, editor online:

Gabriela Badea)

Austria intenþioneazã sã interzicã portulvãlului integral în locurile publice

În perioada 27 februarie – 26 iunie 2017, la sediulInstitutului Cultural Român de la Viena(Argentinierstrasse 39, 1040 Viena) vor avea loc cursuride limba românã pentru adulþi – Coaching Romanian,nivelurile A1.2, A2.2, B1.2 ºi B2.2, conform descrieriipropuse de Cadrul European Comun de Referinþã pentruLimbi.

Cursanþii vor primi la finalul cursului, în urmatestãrii, diploma ICR de competenþã lingvisticã pentrulimba românã.

Grupele sunt formate din 15 cursanþi.Taxa de participare pentru fiecare modul este de 60

EUR / persoanã. Studenþii ºi elevii beneficiazã de oreducere de 40%. Taxa de participare nu includesuportul de curs.

Suport de curs, disponibil la librãria Kuppitsch(Schottengasse 4, 1010 Viena):

Daniela Kohn, PULS. Manual de limba românãpentru strãini, nivel A1, A2, Editura Polirom, 2009(curs, carte de exerciþii, 2 CD-uri: 40 Euro);

Daniela Kohn, PULS. Manual de limba românã calimbã strãinã, nivel B1, B2, Editura Polirom, 2009(curs, carte de exerciþii, 1 CD: 40 Euro).

Pentru fiecare nivel, înscrierile se vor face înperioada 1-21 februarie, pe baza trimiterii formularuluide înscriere ºi a dovezii achitãrii taxei de participare.

Condiþii de achitare a taxei de participare:Taxa de participare trebuie achitatã integral pânã pe

21 februarie, prin transfer bancar în contul bancar cucodul IBAN RO63RNCB0072049713640004, deschisla Banca Comercialã Românã SA, Calea Victoriei 155,Sector 1, Bucureºti, COD SWIFT: RNCB RO BU.Datele instituþiei: Institutul Cultural Român, cod fiscal(CIF) 15726657, adresa: Aleea Alexandru nr. 38,Bucureºti, România.

Comisionul bancar perceput pentru efectuareatransferului taxei de participare va fi plãtit de cãtreparticipant. Numele participantului ºi „Institutul CulturalRomân“ trebuie sã fie menþionate în toate actele detransfer bancar.

Condiþii de retragere de la curs:- Dupã informarea în scris pe adresa

[email protected] despre retragerea de la cursînainte de data de începere, se returneazã suma plãtitã,minus o taxã administrativã de 10%.

- Dupã informarea în scris pe [email protected] despre retragerea de la cursîn prima sãptãmânã, va fi restituitã suma plãtitã minus25% din aceastã sumã, reprezentând costuriadministrative.

- Nu pot fi rambursaþi banii dacã retragerea de lacurs se face dupã o sãptãmânã de la începerea cursului.

ORAR LUNI (prof. Claudia Nistor)17.30 – 19.30 / Grupa A1.219.30 – 21.30 / Grupa A2.2MIERCURI (Dr. Florin Oprescu)17.00 – 19.00 / Grupa B1.219.00 – 21.00 / Grupa B2.2Pentru fiecare nivel înscrierile se vor face în

perioada 1-21 februarie pe baza trimiterii formularuluide înscriere ºi a dovezii achitãrii taxei de participare laadresa [email protected] ºi în copie lacoordonatorul programului [email protected] (prof.Claudia Nistor). Pentru persoanele care nu au obþinut odiplomã de competenþã lingvisticã în cadrul sesiunilor decursuri organizate anterior de ICR Viena este necesarãparticiparea la un test de evaluare a cunoºtinþelor, care vaavea loc în data de 22 februarie 2017, ora 17.30, la sediulICR Viena (Argentinierstrasse 39, A-1040 Viena).

Sursa: http://www.rkiwien.at

COACHINGROMANIANVARÃ 2017

Compania austriacã ALPLA,liderul mondial în domeniulambalajelor de plastic, a cumpãratfirma Star East Pet din Braºov, careanul trecut a produs flacoane dinplastic de 27 mil. euro pentru berariºi producãtori de sucuri.

Producãtorul din Braºov a fostfondat de antreprenorul DanMoldovan în iulie 1997 ºi era deþinutîn pãrþi egale de Constantin Roventa,Dan Moldovan ºi firma italianãSocieta Gestione FinanziarieIndustriali.

ALPLA a semnat la începutul

anului un contract de cumpãrare aîntregii firme braºovene, care are 70de angajaþi. Încheierea tranzacþieieste prevãzutã pentru mijlocul anului2017, iar cele douã pãrþi implicte audecis sã pãstreze discreþia asupradetaliilor financiare.

”Obþinem accesul la o reþea dedistribuþie puternicã. Star East Peteste un partener strategic bun pentruatingerea obiectivelor din Româniaºi chiar mai departe”, spune GüntherLehner, CEO ALPLA.

Compania austriacã esteprezentã pe piaþa româneascã de mai

mulþi ani. În centrul activitãþii se aflãrecipientele ºi capacele pentrusegmentele de piaþã Personal Care ºiHome Care. Producãtorul are o staþiede reciclare proprie în sudulPoloniei, unde valorificã anual circa75.000 de tone de PET-uri.

Austriecii au circa 17.300 deangajaþi care produc, în 160 delocaþii din 43 de þãri din întreagalume, sisteme de ambalajepersonalizate, recipiente, capace ºiobiecte din mase plastice injectate.

de Alexandru UrzicãSursa: http://www.capital.ro

Cel mai mare producãtor de ambalaje dinplastic din lume a cumpãrat o firmã din Braºov


Exerciþiul de aducere aminte decare se foloseºte Teodor Tancopentru conceperea acestui romaneste declanºat de apariþia unuimoment copleºitor din viaþa oricãruiom, ºi anume, acela de fi pus înipostaza de pacient. Într-adevãr, aflatîn situaþia vulnerabilã de pacient,obligat sã petreacã o perioadãdeterminatã într-o camerã de spital,înconjurat de medici ºi trãind printrealþi bolnavi, care încearcã sã îºigãseascã echilibrul sufletescpendulând între temeri ºi speranþe,scriitorul, ameninþat de perfideleforme de manifestare ale bolii,încearcã sã se agaþe de încrederea îneficienþa actului medical. El devineun fin observator al simptomelordeclanºate de o gravã boalã deplãmâni, tuberculoza, care îltransformã într-un însingurat , într-un psihanalist preocupat de propriulsãu caz.

Departe de a se refugia într-unturn de fildeº ºi de a fugi de crudarealitate, scriitorul, devenit acumpacient, se refugiazã în adãpostuloferit de patul de spital din cameranumãrul 9 al unui spital dinvremurile comuniste, loc “unde sesimte ca într-un cavou”. Timpulpetrecut aici îi oferã ocazia de a seconfrunta cu propriile temeri ºiîndoieli, de a le pune pe hârtie,explicitându-le în speranþa cã vordispãrea. Dar temerile nu-i dispar ºiîl gãsesc nepregãtit pentrudiagnosticul medicilor.

Lipsite de succes sunt ºiîncercãrile pacientului de a se

obiºnui cu statutul de tebecist ºi de ase conforma regulilor impuse derelaþiile cu medicii, cu ceilalþipacienþi, cu protocolul spitalicesc, îngeneral. “De aceste gânduri eramfrãmântat dupã ce trecuse astãzivizita doctorului de salon, când uniibolnavi stãteau liniºtiþi, urmândtratamentele la pat, iar ceilalþidormeau. Cu faþa din nou spre colþulmeu de naturã, cu ochii la cerulvânãt de toamnã, construiam lumeatebecistului, unde am constat cãlipseºte o casã a lui de bolnav; ofamilie, cum are ªeful”.

Temându-se de falia tot maiadâncã dintre lumea de afarã, aoamenilor sãnãtoºi, din exteriorulspitalului, ºi viaþa dintr-un salon despital, pacienþii suportãmetamorforfozãri succesive : seînregimenteazã, se supun regulilorstricte ale ºederii în spital ºi, în celedin urmã, se identificã cu noul mediuatât de mult încât îºi pierdidentitatea. Trecutul, pentru ei, numai conteazã, viitorul nici atât,existã doar acel prezent ce stã subpresiunea etichetei de pacient cu oboalã incurabilã. În acest mediu,oamenii se cunosc ºi se strigã dupãporecle primite în spital. Unii serefugiazã în lectura cãrþilor, arevistelor sau a ziarelor, alþii se prindîn discuþii interminabile despreefectele tratamentelor prescrise ºievoluþia bolii, alþii îºi acceptãsuferinþa, glumesc pe seama ei ºi seacoperã cu faldurile unei atitudinipozitive. Unii pacienþi se revoltã,simt nevoia de a alerga dupã

rãspunsuri, unii se lasã compãtimiþi,alþii se bucurã de momentele maibune ale stadiului bolii, în timp ce, oparte din ei, pur ºi simplu, dorm.

Astfel este descrisã atmosfera dinspital. O lume aparte, punctatã dinloc în loc de culoarea viºinie ahalatelor de molton purtate demedicii din perioada comunistã. Estevorba despre “o lume chinuitã ºibatjocoritã”, cu pacienþi care se luptãsã “iasã din temniþele bolii”, o lumecu poveºti de viaþã întrerupte ºineterminate, cu numãrarea orelordintre perfuzii dar ºi cu o atracþiedeosebitã pentru solidaritatea umanãºi pentru dialogurile lucide contra-balansate, pa alocuri, de un fin umor.

“Un om în halat viºiniu”, iatã unroman de un realism dus la extreme.Iatã o construcþie epicã aparentsimplã care se remarcã prin grijapentru detalii, prin rememorareaunor situaþii concrete. Autorul ei,Teodor Tanco, scriitorul ºi omul deculturã care a depãºit vârsta de 90 deani, se înfãþiºeazã ca un martorvaloros ºi un autor talentat, care

surprinde - prin intermediulintrospecþiilor personale ºi adialogurilor dintre personaje -câteva, din aspecte marcante alevieþii medicale propunând un modelconcentrat al portretul psihologicspecific bolnavului din perioadacomunistã. Chiar dacã este oficþiune, valenþele autobiografice aleromanului sunt evidente, la fel suntºi trimiterile referitoare laparticularitãþile societãþii comuniste.

Fãrã a extinde neaºteptat de multaceastã prezentare - ºi din respectpentru plãcerea cititorului de a secufunda, cu interes, în lectura cãrþii -am sã închei articolul precizând cãvolumul meritã citit pentrufrancheþea relatãrilor, stilul alert,expunerea directã, simplitateapersonajelor, frumuseþea introspec-þiilor, dar mai ales pentru profundulei umanism ºi implicaþiile filosoficece se desprind din frâmântãrile unuipacient, aproape universal, prins înspirala unui destin implacabil,aproape kafkanian.

Liliana Moldovan

“Un om în halat viºiniu” / Teodor Tanco, Editura ECOU TRANSILVAN, Cluj-Napoca, 2016

Invitaþie la lecturãPublicarea în 2016 la Editura Ecou Transilvan

a celei de a doua ediþii , revãzute, a romanului“Un om în halat viºiniu” de Teodor Tanco,

poate fi înscrisã în categoria evenimentelorliterare de genul “restoturio” deoarece oferã

publicului posibilitatea de a asista la unproces de recuperare literarã ºi de aducere înlumina reflectoarelor al unor evenimente de

viaþã de mult apuse, redate cum este ºi firescla persoana întâi, de un autor care nu mai arenevoie de nici o prezentare, fapt ce conferãromanului, o aurã sporitã de autenticitate dar

ºi o realã valoare literarã.

Obiecte de patrimoniu dintoatã þara, unele fiind în stilmodern cubist interbelic (de mariarhitecþi)...unele devenind relicveîn ruinã prin suprimarea multortrasee CFR.

Dar în excursii le puteþi întâlni,deci fiþi atenþi - în special laelementele tehnice demonstrândvechimea ca suprastructurilemetalice, eventual din grinzi defontã...inscriptþii, fereste, statuiornamentale, legendele locale...

Gara Burdujeni SuceavaConstruitã în anul 1902, Gara

Suceava, din satul Burdujeni esteuna dintre cele mai frumoase dinRomânia. Clãdirea cu influenþebaroce a fost modelatã dupãimaginea Gãrii elveþiene Firbourg.

Gara IaºiGara Iaºi a fost una dintre

primele gãri funcþionale dinRomânia, fiind inauguratã în anul1870. Clãdirea a fost modelatãdupã Palatul Dogilor din Veneþia ºieste una dintre cele mai frumoasereprezentãri ale stilului veneþian-gotic .

Gara AradGara Arad a fost construitã în

anul 1910. În forma actualã ºi esteunul dintre cele mai importantepuncte de tranzit feroviar dinVestul þãrii, atât pentru trenuri cudestinaþii din România, cât ºipentru cele de acces spre alte þãrieuropene.

Gara Vatra DorneiÎn anul 1910 este ridicatã

Gara Vatra Dornei, unul dintrecele mai importante puncte deacces la staþiune. Aspectul unic alacestei construcþii o apropie deimaginea unui castel.

Gara Piatra NeamþAcum în urmã cu aproximativ

100 de ani, Gara Piatra Neamþdevenea una dintre cele maiimportante puncte CFR de pe

hartã. Astãzi, clãdirea gãrii esteconsideratã monument istoric.

Gara SinaiaGara Sinaia a fost contruitã în

anul 1913, fiind una dintre celemai prestigioase clãdiri de acestfel, dat fiind faptul cã scopul eiiniþial a fost acela de a deservi doarfamilia regalã. Mai mult decât atât,valoarea acestui obiectiv estecrescutã ºi de faptul cã aici a fostasasinat I.Gh. Duca, evenimentmarcat de o placã comemorativã.

Gara Râmnicu SãratTerminatã în anul 1898,

actuala Garã Rãmnicu Sãrat afost cea prin care s-a schimbattraseul original al cãilor ferate dinaceastã zonã. Clãdirea a fost

realizatã de arhitectul NicolaeMichãiescu.

Gara Cluj-NapocaGara Cluj-Napoca se înscrie

în rândul primelor gãri din Cluj,fiind inauguratã în anul 1870.Centrul feroviar face legãtura cutoate oraºele României, dar ºi cunumeroase destinaþii externe.

Gara Curtea de ArgeºDatând din 1898, Gara

Curtea de Argeº este una dintrecapodoperele arhitecturale ale lui

Elie Radu, având numeroasedecoraþiuni exterioare ºi finisajedeosebite, cu materiale originale.

Gara Bãile HerculaneConsideratã a fi una dintre cele

mai frumoase gãri din România,Gara Bãile Herculane este unuldintre cele mai importante punctede acces la staþiune, dar ºi unmonument istoric, ce dateazã dinanul 1886. Realizatã în stil baroc,construcþia a fost creatã dupãmodelul castelului de vânãtoare alîmpãrãtesei Maria Terezia.

Gara RomanGara Roman , pe lângã cã

este prima garã construitã înMoldova, are ºi o istorie deosebitã:la mijlocul secolului al XIX-lea sevorbea despre construcþia unei cãiferate magistrale care sã strãbatãþara de la Nord la Sud, legândoraºele Suceava, Roman, Galaþi,Brãila, Ploieºti, Bucureºti, Piteºti,Craiova ºi Vârciorova. Lucrareatrebuia executatã de o singurãcompanie de construcþii feroviarã.”În urma unor neînþelegerii cu unmare ecou în presa vremii,tronsonul de cale feratã Roman -Suceava a fost concesionatcompaniei austriece Offenheim,restul fiind cedat societãþii prusiene

Strussberg. Deodatã ºi în totalãcontradicþie cu cele prestabilite,oraºul Roman s-a trezit cu douãstaþii de cale feratã, aflate, e drept,în imediata vecinãtate, câte unapentru fiecare dintre cele douãcompanii constructoare”,povesteºte romaºcanul Silviu N.Dragomir, în cartea ”IstoriaCartofiliei la Roman”. Cei doiconcesionari nu au ajuns la nici oînþelegere, astfel cã fiecare ºi-aconstruit gara lui. ”Offenheim aînãlþat, între anii 1868-1869, dreptgarã terminus, actuala clãdire astaþiei CFR, iar Strussberg aconstruit, în anul 1870, o altãclãdire, la circa 250 de metri sud degara lui Offenheim, acolo unde seaflã districtul de întreþinere linii.Între gãrile celor doi concesionarinu exista niciun fel de legãturã,fiecare dispunând de propria saadministraþie, de propriile saleinstalaþii”. În decembrie 1870 estedatã în folosinþã linia Roman -Bucureºti. Ca sã-ºi continuedrumul, cãlãtorii trebuiau sãschimbe trenurile, pentru aceastatrebuind sã-ºi cumpere alte bilete.”Aceastã situaþie - care, astãzi, nise pare hilarã - a durat 17 ani, pânãcând statul român a preluat, în jurulanului 1888, ºi cele 19 staþii de caleferatã ale companiei lui Viktor vonOffenheim”. Pentru a întãri cele

spuse, cartofilul ne aduce în atenþielucrarea ”Rãzboiul ruso-turc din1877-1878”, editatã de comisiuneaistoricã a Marelui Stat Major rus:”În aceastã staþie se efectueazãtrecerea din vagoanele societãþiiaustriece în vagoanele drumului defier român, fiind necesarã o forþãde muncã uriaºã pentrutransbordarea mãrfurilor dintr-untren în altul. Deseori, staþia esteblocatã, iar circulaþia întreruptã. Laacestea contribuie ºi formalitãþilecomplicate stabilite de cele douãsocietãþi rivale ale drumurilor defier, foarte adesea în rele raporturiuna cu alta”.

Un alt episod important înistoria Gãrii Roman este acþiuneaumanitarã, cu totul ieºitã dincomun în acele vremuri, a aceleiacare a fost recunoscutã mai târziude cãtre Statul Israel ca “drept alpopoarelor”, Viorica Agarici. Înziua de 3 iulie 1941, trecând pesteteamã, prejudecaþi ºi reþinereacelor care o înconjurau, a datdovadã de curaj ºi înalt umanism,oferind ajutor în numeleorganizaþiei careia îi era devotatã ºiîn ale cãrei principii credea. Latrecerea prin gara Roman a“trenului morþii” care transporta, încondiþii îngrozitoare, sute, poatemii, de cetãþeni români, evrei dinIaºi, deportaþi spre lagãrul de laCãlaraºi, Viorica Agarici,preºedinta filialei Roman aSocietaþii de Cruce Roºie, cuautoritate ºi cu o dârzenie care auimpresionat pe toþi cei prezenþi, afacut ceea ce trebuia sã facãCrucea Roºie în astfel de situaþii,salvând de la moarte multepersoane nevinovate, în ciudaopoziþiei autoritãþilor de atunci, s-apus în faþa trenului, a cerutscoaterea cadavrelor din tren ºi adat apã ºi alimente celortransportaþi. Asta a salvat peaproape toþi cei care rãmãseserã înviaþã dupã cele 3 zile de transportîn condiþii inumane.

e.mail

Gãri interesante în Româniafebruarie - martie 2017Pagina 14 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

ICR Bruxelles a sprijinit participarea colectivuluiartistic Apparatus 22 la programul multidisciplinarinternaþional Stealth / Vizibil-invizibil al AcademieiRegale de Arte Frumoase din Bruxelles. Artiºtii ausustinut o prelegere academicã, „Apparatus 22 onStatistics, SUPRAINFINIT, no 3 and arches of roses“,în data de 31 ianuarie, vor organiza ateliere de lucru custudenþii academiei ºi vor prezenta expoziþia SeveralLaws. Multiplicity Review. Expoziþia gãzduitã deArBAquarium, rãmâne deschisã publicului pânã pe 24februarie 2017. Textelor poetice inscripþionate cu laserîn tablouri din piele ºi seria de lucrãri abstracte produsede colectivul Apparatus 22 chestioneazã percepþiicontemporane - teorii de ultimã orã, legi scrise ºinescrise, prejudecãþi ºtiinþifice ºi visul corporatist alsublimului consumerist - asupra corpului uman privitca teatru de rãzboi al normelor civilizatoare. O parte dinlucrãri a fost prezentatã de GALLLERIAPIU(Bologna) la târgul experimental de artã contemporanãPoppositions din Bruxelles în aprilie 2016. „Nebucurãm de instalarea lucrãrilor din piele într-o nouãconstelaþie în cadrul Academiei Regale de Artã dinBruxelles, anticipând plini de curiozitate modul în carecontextul academic va acþiona ca un teren fertil pentruo recitire a lor. Several Laws. Multiplicity Reviewaºteaptã sã capete noi sensuri din perspectivaprincipalului cuvânt-cheie de reflecþie pentrumajoritatea programelor din anul universitar2016/2017: Stealth.“, descrie Apparatus 22 aºteptãrilelegate de valorizarea expoziþiei într-un contextacademic. „Aºteptãm cu entuziasm atelierele de lucrucu studenþii de la Academie cu intenþia de a gãsi olicãrire de speranþã, în viitor, într-un Bruxelles profundmarcat de evenimentele din martie 2016.“, declarãartiºtii pentru ICR Bruxelles. Înfiinþat în 2011,colectivul de artã Apparatus 22 (Erika Olea, MariaFarcaº ºi Dragos Olea) exploreazã relaþiile complexedintre modã, sistemul fashion ºi economie, politicã,studii de gen, religie, miºcãri sociale cu scopul de adezvãlui teme de reflecþie asupra societãþiicontemporane. O serie de lucrãri ºi proiecte foartediverse -instalaþii, performanþe, texte ce includ referinþeºi experienþe din design, sociologie, economie ºiliteraturã, etc formeazã practica artisticã a colectivuluipentru care graniþele dintre realitate ºi ficþiune, dintrenaraþiune ºi abordare criticã se contopesc firesc.

Apparatus 22 a participat la nenumãrate festivaluriºi expoziþii precum Bienala de Artã Contemporanã(Veneþia), Muzeul de Artã Modernã MUMOK(Viena), Ujazdowski Castle CCA, Varºovia,Steirischer Herbst, Graz, Akademie Schloss Solitude,Stuttgart, Muzeul de Artã Contemporanã, Bucureºti,KunstMuseum Linz etc. În prezent, membriicolectivului lucreazã în Bucureºti ºi în Bruxelles.

Academia Regalã de Arte Frumoase din Bruxellesorganizeazã semestrial o sãptãmânã de reflecþie,prelegeri ºi ateliere de lucru, cu artiºti, curatori ºifilozofi de talie internaþionalã. Tema Stealth a anuluiacademic 2016/2017 aduce în discuþie modalitatea princare ideea de vizibil ºi de invizibil este transpusã,politic ºi estetic, în expresia artei.

Sursa: icr.ro

Grupul de artã „Apparatus22“ expune la AcademiaRegalã de Arte Frumoasedin Bruxelles

Litoralul ºi Delta Dunãrii au fostpromovate la Bruxelles, în standul oficial alMinisterului Turismului, cu prilejul Târgului„Salon des Vacances“, care s-a desfãºurat înperioada 2-5 februarie 2017, se aratã într-uncomunicat al Asociaþiei Litoral - DeltaDunãrii (ALDD), remis joi AGERPRES.

„Solicitãm sprijinul MinisteruluiTurismului pentru proiectul nostru de areaduce turiºtii francezi ºi belgieni pe litoralulromânesc ºi în Delta Dunãrii. Avem nevoiede investiþii în promovare ºi susþinere zboruricharter. Noi ne strãduim sã convingem tour-operatorul belgian Maxitours ºi companiaBlue Air cã investesc buget ºi campanii depromovare pentru un produs turisticromânesc în care vom oferi servicii turisticede un standard corect ºi sigur în hotelurile

recomandate ºi selecþionate de noi, obiectiveturistice, excursii ºi tururi locale atractive,asistenþã turisticã, materiale de informareturisticã în limba francezã, suport din parteaautoritãþilor locale, a aeroportuluiConstanþa“, a spus preºedintele AsociaþieiLitoral — Delta Dunãrii, Corina Martin.

Aflat la cea de-a 59-a ediþie, „Salon desVacances“ este cel mai important târginternaþional de turism din Belgia. AsociaþiaLitoral — Delta Dunãrii a mai participat laacest târg în 2014, când a organizat oconferinþã de promovare a litoraluluiromânesc ºi Deltei Dunãrii, împreunã cureprezentanþii Biroului Român Privat deTurism din Bruxelles ºi ai tour-operatoruluibelgian Maxitours, specializat în destinaþiaRomânia.

Corina Martin a avut, cu acest prilej, oîntâlnire oficialã cu vicepreºedinteleComisiei de turism din ParlamentulEuropean, europarlamentarul ClaudiaÞapardel, partener activ al FederaþieiAsociaþiilor de Promovare Turisticã dinRomânia (FAPT) ºi al Asociaþiei Litoral —Delta Dunãrii. Tema întâlnirii a constituit-osusþinerea proiectelor de dezvoltare ºipromovare a destinaþiilor turistice româneºtipe care le implementeazã FAPT prinasociaþiile sale judeþene, precum ºi atragereade evenimente internaþionale de turism înRomânia. „Susþinem în mod specialeforturile pe care le fac Maxitours ºi Blue Airîn standul propriu în care promoveazãRomânia ºi destinaþiile de vacanþã româneºti.Asociaþia Litoral-Delta Dunãrii îi susþine cumateriale de promovare Litoral ºi DeltaDunãrii, pentru cã suntem gata sã lansãmzborul direct al Blue Air, Paris-Constanþa(alãturi de noile rute directe dinspre Roma ºiMilano) ºi purtãm încã discuþii pentru unzbor direct Bruxelles-Constanþa“, a precizatCorina Martin.

Potrivit acesteia, Maxitours a lansat, joi,la târg, „Broºura România“, care oferãvacanþe ºi circuite turistice în Transilvania,Bucovina, Bucureºti, Delta Dunãrii ºi pelitoralul românesc.

AGERPRES

Pagina 15

Litoralul ºi Delta Dunãrii, promovate laBruxelles, la Târgul ‘Salon des Vacances’

Cetãþenii români care au reºedinþasau domiciliul în strãinãtate pot accesasite-ul www.econsulat.ro pentru a solicitaorice servicii consulare de care au nevoie.

Portalul Extern al Sistemului Infor-matic pentru Managementul Integrat alServiciilor pentru Cetãþeni (SIMISC)asigurã:

- Posibilitatea de a transmite cererillede servicii consulare ºi documenþiaaferentã în mod sigur ºi rapid;

- Accesul facil, indiferent de locaþieºi timp, la informaþiile de care aveþinevoie într-un mod eficient ºi transparent;

- Posibilitatea de programare onlinela sediile misiunilor diplomatice ºioficiile consulare.

PROGRAMÃRILE pentru serviciileconsulare sunt GRATUITE!

Nu apelaþi la serviciile unor persoanesau societãþi de consultanþã care pretind afi colaboratori ai oficiileor consulare. Pu-teþi fi victime ale infracþiunii de înºelã-ciune. Misiunile diplomatice ºi oficiileconsulare în strãinãtate nu îºi asumã nicioresponsabilitate pentru plãþile ºi serviciile

solicitate sau efectuate în afara acestora.PROCEDURA PENTRU PRO-

GRAMAREProcedura pentru programare este

foarte simplã, trebuie sã parcurgeþiurmãtoarele etape:

Sã vã creaþi un cont în aplicaþiawww.econsulat.ro pe baza adresei de e-mail pe care o aveþi deja;

Sã citiþi cu atenþie informaþiiledespre serviciilie consulare pentru caredoriþi sã depuneþi cererea;

Sã trimiteþi cererile prin intermediulacestui portal;

Sã aºteptaþi validarea cererii ºiprogramarea de cãtre personalul Secþieiconsulare;

Sã vã reprogramaþi dacã data oferitãpentru programare nu corespundecerinþelor dumneavoastrã, în funcþie dedatele afiºate ca fiind disponibile.

Personalul Secþiei consulare:va verifica zilnic cererile primite

prin intermediul aplicaþiei E-consulat;va valida cererile sau le va trimite

înapoi spre completare, dacã este cazul.

Folosim aceastã ocazie pentru a vãrecomanda accesarea, mult mai facilã, aserviciilor consulare prin intermediulGhiºeului consular virtulal www.econsulat.ro pentru diminuarea consi-derabilã a timpilor de aºteptare ºi elimãriiriscului de a vã prezenta sediul SecþieiConsulare fãrã documentele necesare.

Cererile pentru obþinerea serviciiconsulare se pot depune în continuare ºifãrã programare, conform programuluide lucru al Secþiei Consulare.

Pentru informaþii privind serviciileconsulare, vã recomandãm sã accesaþisistemele informatice CCSCRS (www.informatiiconsulare.ro), SIMISC (www.econsulat.ro), site-ul Ambasadei Româ-niei la Bruxelles (http://bruxelles.mae.ro/) sau sã trimiteþi un mail la adresaconsulat@informaþiiconsulare.ro

Informatii furnizate de:Sectionconsulaire / Consulaire afdeling

Rue Gabrielle 107, 1180 Bruxelles 107 Gabriëllestraat, 1180 BrusselEmail. [email protected]... http://bruxelles.mae.ro

GHIªEUL CONSULAR ON LINE

Bruxelles a sprijinit participareaactorului Bogdan Albulescu la premierafilmului Ilegitim r.: Adrian Sitaru laFestivalul de film RamDam din Tournai,Belgia (14-24 ianuarie 2017).

Lung metrajul se aflã în competiþiafilmelor de ficþiune ºi beneficiazã de 3proiecþii în versiune originalã, cusubtitrare în limba francezã, care vor avealoc la complexul cinematografic Imagixdin Tournai. Bogdan Albulescu, în rolullui Cosma, va acorda interviuri preseilocale înaintea premierei, va prezentafilmul ºi va dialoga cu publicul dupãproiecþie.

„Mã bucur cã Ilegitim a suscitat foartemult interes din partea festivalurilor defilm ºi din partea publicului internaþional,cu care îmi va face plãcere sã mã întâlnescºi sã discut detalii incitante ale realizãriifilmului, pe 20 ºi 21 ianuarie la RamDamîn Tournai. Mulþumesc ICR Bruxellespentru iniþiativã, pentru aportul constant ºipentru sprijinul financiar oferit în vedereaprezenþei mele la festival.“, a declaratBogdan Albulescu pentru ICR Bruxelles.

Filmul Ilegitim a câºtigat în 2016premiul C.I.C.A.E. la Festivalulinternaþional de film de la Berlin,competiþia internaþionalã „Golden Duke“la Festivalul internaþional de film de laOdessa, „Golden Arena“ în Croaþia,

„Honorable Mention“ la Festivalulinternaþional de film de la Philadelphia ºi aadus scenaristului Adrian Sitaru ºi co-scenaristei Alina Grigore premiul „Bayardd’Or pentru cel mai bun scenariu“, iaractorului Adrian Tiþieni premiul „Bayardd’Or pentru cel mai bun actor“, la FIFFNamur 2016.

Aflat la cea de-a ºaptea ediþie,festivalul RamDam este supranumit„festivalul de film care deranjeazã“, însensul de incomod, care suscitã, stârneºteîntrebãri ºi provocãri, invitã la dezbateri ºidiscuþii aprinse, în beneficiul spirituluicritic al „spectatorului“.

Proiectul face parte din strategia ICRde promovare a cinematografiei româneºtiîn spaþiul BeNeLux.

Sursa: icr.ro


Concertul „GrapelliMemories“ a fost susþinut deformaþia de jazz FlorinNiculescu Trio în cadrulRiver Jazz Festival dinBruxelles (13-28 ianuarie2017). Artistul FlorinNiculescu a sãrbãtorit 25 deani de carierã muzicalãprintr-un concert specialdedicat idolului sãu StéphaneGrappelli (1908-1997), careva avea loc la Théâtre Marni,vineri, 27 ianuarie a.c.

„Am venit cu mareplãcere la Bruxelles, ori decâte ori am ocazia, iar cândurc pe scenã, încerc sãtransmit publicului întreagamea vibraþie muzicalã.Invitaþia la River JazzFestival mã onoreazã ºiconsider cã festivalul este oexperienþã importantã ºipromiþãtoare pentru muzicaºi muzicienii de gen. Aºtept

un public numeros, cãruia sãîi împãrtãºesc atmosfera desãrbãtoare a celor 25 de anide activitate concertisticã.“, adeclarat Florin Niculescupentru ICR Bruxelles.

Florin Niculescu Trio(RO/FR) este alcãtuit dinFlorin Niculescu (vioarã),Darryl Hall (bass) ºi HugoLippi (chitarã).

Florin Niculescu (n.

1967, Bucureºti) este unimportant violonist ºi unnume de referinþã al sceneiinternaþionale de jazz. Re-cunoscut pentru virtuozitateaºi sensibilitatea muzicalã,artistul este consideratsuccesorul lui StéphaneGrappelli. Stabilit în anii ‘90la Paris, Florin Niculescu acolaborat cu cei mai marimuzicieni francezi, Charles

Aznavour, Patrick Bruel,Roberto Alagna, HenriSalvador, Françoise Hardy,Dany Brillant.

În 2015, violonistulromân a primit titlul deCavaler în Arte ºi Litere, unadintre cele mai importantedistincþii culturale aleFranþei.

Darryl Hall, basistnewyorkez de jazz stabilit înFranþa, a colaborat la NewYork cu renumiþi artiºti dejazz americani: MulgrewMiller, Hank Jones, GeriAllen, Regina Carter, RaviColtrane. Din 2004, DarrylHall a concertat în Europa cu:Martial Solal, Cedar Walton,Kirk Lightsey, DianneReeves, Didier Lockwood,Christian Escoude.

Chitaristul britanic HugoLippi,instalat la Paris din1997, a avut colaborãri cu

Filarmonica din Bucureºti ºia participat la festivaluriinternaþionale alãturi demuzicieni prestigioºi precum:Eric Legnini, ChristianEscoudé, André Ceccarelli,Stéphane Belmondo ºi acontribuit la realizareacoloanei sonore a filmului luiDavid Lynch, Inland Empire.

Aflat la cea de-a treiaediþie, River Jazz Festivalreuneºte peste 50 de artiºtiinternaþionali de jazz ºi sedesfãºoarã pe trei scenebruxeleze de referinþã:Centrul cultural EspaceSenghor, Théâtre Marni ºiJazz Station. Concertul de laBruxelles face parte dinturneul european alviolonistului român, intitulatDjangofollies, care maicuprinde concerte la Namurºi la Anvers.

Sursa: icr.ro

Florin Niculescu - 25 de ani de carierãcelebraþi la Bruxelles, în Festivalul River Jazz

Belgica, de Felix VanGroeningen, filmul care aretoate ºansele sã te teleportezedin sala de cinema direct înclub, pe ritmuri originale deSoulwax, va intra pe marileecrane din România în 17februarie, distribuit deTransilvania Film.

Doi fraþi, Frank ºi Jo, aupierdut legãtura…pânã cândFrank începe sã lucreze încafeneaua lui Jo. O miºcareinspiratã, cãci Belgica devinerepede o oprire obligatorie înviaþa de noapte a oraºului.Succesul pare sã nu aibãlimite, cel puþin o perioadã,cãci viaþa de noapte ajunge sãprovoace dependenþã… „Dacãºtii ce înseamnã sã exagereziºi te-ai trezit cu senzaþia deWTF în mai multe dimineþidecât vrei sã-þi aminteºti, veiaprecia cât de bineportretizeazã Belgica hedo-nismul dus la extrem” TheGuardian.

Belgica este un film bazatpe povestea realã a unui bar ºia celor doi fraþi care l-au puspe picioare. Regizorul FelixVan Groeningen merge însãmai departe: „Spun povestea a1001 de antreprenori: cu câtajungi mai mare, cu atât eºti

obligat sã renunþi la idealuriletale. Pentru mine, barul ãsta e osocietate în miniaturã. Un mixeclectic de euforie,entuziasmul vieþii de noapte,nevoia de libertate ºi revoltaanti-sistem, toate presãrate cuun pic de tristeþe pentrulucrurile care se pierd pedrum.”

Belgica, al cincilea lung-metraj semnat de regizorulbelgian Felix Van Groeningen,a câºtigat premiul pentru regiela festivalul Internaþional deFilm de la Sundance ºi premiulpentru cea mai bunã muzicã laFestivalul de Film de laOostende. Felix VanGroeningen a ajuns un iubit alfestivalurilor odatã cu filmulBroken Circle Breakdown, odramã nominalizatã la Oscarulpentru cel mai bun strãin ºi cualte peste 30 de premii ºi 20 denominalizãri în festivaluri dintoatã lumea. Actorii principalisunt Stef Aerts, cunoscutpentru filme ca Oxygen(2010), sau Cub (2014), ºiTom Vermeir, iar imaginea îiaparþine lui Ruben Impens,directorul de imagine caresemneazã Broken CircleBreakdown sau Raw.

http://ziarulfaclia.ro

Belgienii o fac cel mai bine Actorul Bogdan Albulescu lapremiera lung metrajului Ilegitimîn festivalul RamDam ICR

O echipã internaþionalã de cercetãtoristudiazã, în prezent, mii de scrisori dinsecolul al XVII-lea, descoperite într-uncufãr de piele din Olanda. Scrisorile nu auajuns niciodatã în mâinile destinatarilor.

Cufãrul a fost oferit unui muzeu alpoºtei din Haga în 1926, însã cele 2.600 descrisori aflate în acesta, dintre care 600 nufuseserã deschise niciodatã, sunt abia înprezent studiate de o echipã internaþionalãde cercetãtori, care include oameni deºtiinþã de la universitãþile Leiden, Oxford,MIT ºi Yale. Scrisorile au fost adunate încufãr de Simon de Brienne ºi soþia sa,Maria Germain, care au lucrat ca poºtaºi laHaga între 1676 ºi 1707. Cei doi au sperat,probabil, cã destinatarii vor veni la unmoment dat sã îºi ridice scrisorile ºi sãplãteascã taxele poºtale, care în aceaperioadã se plãteau la primire.

Printre scrisori se aflã ºi una scrisã de ofemeie care se temea de o sarcinã nedoritãºi care a fost citit abia acum, la peste 300 deani dupã ce a fost trimis celui ce erasuspectat cã ar fi tatãl copilului.

Scrisoarea îi este adresatã unui negustorevreu bogat din Haga ºi a fost scrisã înnumele „unei prietene comune“, ocântãreaþã de operã olandezã care a plecatla Paris, unde se pare cã a descoperit cã esteînsãrcinatã. Scrisoarea poartã inscripþia„niet hebben“ ceea ce înseamnã cãdestinatarul a refuzat sã o accepte, ghicindprobabil conþinutul sãu, a explicat pentruThe Guardian Daniel Starza Smith de laUniversitatea Oxford. Scrise în ºase limbi,printre care francezã, olandezã, spaniolã ºilatinã, scrisorile au fost expediate deoameni de diferite condiþii sociale ºimeserii, de la aristocraþi ºi spioni, la þãranicu o educaþie precarã. „Multe dintre acestepersoane abia ºtiau sã scrie. Unele angajauprofesioniºti pentru a le scrie scrisorile, însãcele mai multe sunt redactate de oameniobiºnuiþi, care scriau fonetic, în propriiledialecte“, explicã Rebekah Ahrendt de laUniversitatea Yale.

Scrisorile sunt încã împãturite, iar celesigilate vor fi scanate folosind noi tehniciimagistice, astfel încât conþinutul lor sãpoatã fi examinat fãrã a le deschide.

Sursa: Telegraph

Mii de scrisori,nedeschise niciodatãºi vechi de 300 deani, descoperite într-un cufãr. Una adezvãluit secretul‘’compromiþãtor’’ alunui evreu bogat

Nouã performaþã a elevilorromâni. O echipã de cinci elevi aiunui liceu din Timiºoara a câºtigatun concurs organizat de NASA ºiprestigioasa universitate MIT. Lacompetiþia virtualã Zero Robotics,desfãºuratã la Amsterdam, tinerii aucucerit locul întâi cu un cod creatpentru a miºca, în timp real, sfere depe Staþia Spaþialã Internaþionalã.

Echipa din Timiºoara a fost ceamai bunã din cele 10 care s-auconfruntat la acest concurs. Muncadepusã de cei 5 elevi în ultimajumãtate de an s-a redus la cele 3

minute cât a durat ultima etapã.Miruna Grigoraº, elevã în clasa

a XII-a la liceul „Grigore Moisil”:Toþi tremuram, stãteam pe scauneînþepeniþi. Iar apoi, în timp ceaºteptam sã ajungã rezultatul finalcare întârzia pânã se fãceatransmisiunea de la ISS la Pãmânt.

Emanuel Covaci, elev în clasa aXII-a la liceul „Grigore Moisil”:„Minutele jocului în care am privitcum roboþii noºtri se miºcã pe StaþiaSpaþialã au fost cele mai greleminute din viaþa mea. Era foartemultã emoþie sã vezi cum se miºcã

roboþeii tãi ºi þinând cont cã de acelmeci depindea câºtigareacompetiþiei”.

Concursul a avut loc în StateleUnite ale Americii ºi a fost transmislive ºi în Olanda ºi Australia.Echipa a mers în Olanda, iar laîntoarcerea acasã a fost aºteptatã cuemoþii de pãrinþi.

Câºtigãtorii nu au primit premiiîn bani, însã experienþa trãitã înOlanda este unicã.

Sebastian Maleº, elev în clasa aX-a la liceul „Grigore Moisil”: „Noiam contribuit cu ceva care a rulatacolo în spaþiu. Îi aºa un sentimentfoarte greu de recreat”.

În plus, au primit diplome ºi aurecunoaºterea întregii comunitãþi decercetãtori din domeniu. În finalaZeroRobotics s-au calificat 18echipe. Competiþia a fost împãrþitãîn douã concursuri - la unul auparticipat zece echipe, la celãlalt,opt. Trei dintre ele au fost dinRomânia: douã din Timiºoara ºi unadin Piatra Neamþ.

Sursa: digi24.ro

Pagina 17

Elevi români, premiaþi de NASA ºi MIT

În Olanda, experimentul estecoordonat de Universitatea Utrecht, înparteneriat cu Guvernul olandez.

250 de persoane fãrã loc de muncã vorparticipa la experiment ºi vor benedicia deun venit garantat de 960 de euro.

Existã ºi douã subgrupe. Prima vaîncasa un ajutor suplimentar de 150 deeuro la începutul lunii, cu condiþia sãpresteze diverse acitivitãþi de voluntariat, încaz contrar la finalul lunii vor trebui sãreturneze banii suplimentari.

A doua subgrupã va încasa ajutorul de150 de euro la finalul lunii, cu condiþia sã fiprestat diverse acþiuni de voluntariat peparcursul lunii.

“Comportamentul uman nu estepredictibil. Vrem sã vedem ce îi motiveazãpe oameni ºi ce funcþioneazã cel mai bine”,susþine Loek Groot, reprezentant alUniversitãþii. Ambele proiecte suntfinanþate din bani publici.

Iniþiatorii proiectului considerã cã demulte ori un venit necondiþionat este omodalitate de a combate inegalitãþile ºiautomatizarea exarcebatã a condiþiilor demuncã. Dacã cineva se elibereazã de grijilefinanciare, atunci existã o zonã de confortcare îi permite sã lucreze ºi sã trãiascãpentru el însuºi, ºi nu pentru a producebani. Experimentul nu este atat deambiþios, fiindcã în realitate suma alocatãnu diferã prea mult de ajutorul de ºomaj.“Obiectivul experimentului este de a-i facepe oameni sã îºi caute un job în paralel.Mulþi dintre aceºtia refuzã locuri de muncãprost plãtite sau fãrã normã întreagã,fiindca dupã impozitare s-ar putea sãcâºtige mai puþin decât ajutorul de ºomaj”,a declarat Marjukka Turunen, reprezentantal institutului Kela.

Venitul garantat ºi necondiþionat nu vafi impozitat ºi nu va suferi modificãri dacãpersoana se angajeazã în cei doi ani, cât

dureazã experimentul. “Cred cã asta îi vaîncuraja sã accepte ºi un job part-time. Înparalel vrem sã eliminãm barierelebirocratice. ªomerii trebuie sã se prezintelunar cu formulare completate ºi altesolicitãri. La venitul necondiþionat nu enevoie de nimic”, a subliniat expertul.

Loek Groot de la Universitatea Utrechtconsiderã, de asemenea, cã experimentulva elimina barierele administrative ºi vaaduce chiar economii în bugetul statuluiolandez. “Actualul sistem de ajutor socialiroseºte prea mulþi bani ºi face prea puþinpentru a ajuta persoana aflatã în dificultate.Un venit garantat este un ajutor mult maieficient”, a adãugat Groot, pentru ze.tt.

Autoritãþile nu vor monitoriza cum secheltuiesc banii, pentru a nu pune presiunepe cele 2000 de persoane, astfel vor evitainfluenþarea comportamentului acestora ºia rezultatelor finale ale experimentului.

Sursa: miscareaderezistenta.ro

Experiment istoric! O þarã din UE introducevenitul necondiþionat, bani pentru stat degeaba


Rezultatele, prezentate laCongresul European de Cancer dinAmsterdam, au demonstrat cã testul aavut rezultate pozitive la identificareaacelor pacienþi care aveau cancer ºinu s-au înregistrat diagnostice false.

În urmãtorii trei ani, cercetãtoriiintenþioneazã sã desfãºoare teste demai mare amploare pe pacienþi carenu au fost diagnosticaþi cu cancer.

De asemenea, echipa de oamenide ºtiinþã lucreazã la teste derespiraþie pentru depistarea ºi a altortipuri de cancer, cum ar fi cel devezicã urinarã sau de pancreas.

Atât cancerul de esofag cât ºi celde stomac sunt deseori diagnosticatetârziu, ceea ce scade considerabilºansele de supravieþuire. Oamenii deºtiinþã sperã cã noul test de respiraþieva contribui la identificarea timpuriea acestor probleme grave de sãnãtate,fapt ce ar spori eficacitateatratamentelor ºi salvarea vieþilor.

În plus, se sperã ca acesta sã îiajute pe medici sã evite anumiteinvestigaþii neplãcute, precumendoscopia, ce presupune inserareape gât, pânã în stomac, a unuiendoscop flexibil. „În acest moment,singurul mod în care poate fidiagnosticat cancerul esofagian ºi/saugastric este prin endoscopie. Aceastã

metodã este scumpã, invazivã ºiprezintã unele riscuri de complicaþii.

Un test de respiraþie poate fifolosit ca examinare non-invazivã, înprimã fazã, pentru reducereanumãrului inutil de endoscopii’’, adeclarat dr. Sheraz Markar, unuldintre oamenii de ºtiinþã de laImperial College din Londra care au

dezvoltat acest test. ‘’Pe termen lung,acest lucru poate presupunediagnosticarea ºi tratarea de timpuriuºi mai multe ºanse de supravieþuire’’,a completat acesta, potrivit surseicitate.

Noul test mãsoarã parametri acinci substanþe din fiecare respiraþie.Acestea oferã indicii vitale ºi potreleva dacã cineva are cancer sau oleziune gastricã mai puþin gravã.

Pentru realizarea noului studiu, aufost colectate date legate de respiraþiede la 335 de pacienþi de la trei spitaledin Londra, 163 fiind diagnosticaþi cucancer esofagian sau de stomac, iar172 neavând astfel de probleme desãnãtate. Cele cinci substanþe alecãror niveluri au fost mãsurate înfiecare respiraþie au fost acizii butiric,pentanoic ºi hexanoic, alãturi debutanal ºi decanal, menþioneazã TheMirror.

AGERPRES

Un test de respiraþie poate salva vieþiajutând la diagnosticarea timpurie a cancerelor esofagian ºi gastric

Cercetãtorii de la Institutul deNanoºtiinþã Kavli din cadrulUniversitãþii de Tehnologie dinDelft, Olanda, anunþã reuºitaunui experiment care pãreaimposibil. Ei au teleportat atomipe o distanþã de 3 metri.

Aceastã performanþãincredibilã sugereazã cã pe viitorchiar ºi obiectele mari ar putea fifi teleportate, inclusiv oamenii.

Aºa cum precizeazãprofesorul Ronald Hanson,coordonatorul experimentului,oamenii sunt doar „o colecþie deatomi dispuºi într-un anumitmod”.

Savantul precizeazã cã deºiacum teleportarea umanã esteimprobabilã, nu este cevaimposibil, pentru cã nucontrazice nicio lege a fizicii.

Echipa coordonatã deHanson a reuºit pentru primadatã sã teleporteze cuantic, cu oacurateþe de 100%, informaþiacodificatã în particule sub-atomice, pe o distanþã de 3 metri.

Cercetãtorii au folosit treiparticule entanglate, un atom denitrogen ºi doi electroni, cuajutorul cãrora au teleportatinformaþia.

Reuºita cercetãtorilor este unpas înainte ºi pentru inventareaunor computere cuantice ultra-rapide ºi a internetului de marevitezã, care va fi mult maiperformant decât orice existã înprezent. Teleportarea cuanticã,diferitã de scenele prezentate înfilmele science-fiction, sebazeazã pe principiul entanglãriiparticulelor (cuplare cuanticã,n.r.), fenomen care fuseserespins de Albert Einstein, care îlconsidera imposibil. Cu toateacestea, entanglarea a fostdemonstratã ulterior ca fiind unfenomen real.

Acest tip de teleportare poatefi utilã ºi pentru securizareainformaþiei. Astfel, datele pot fi

teleportate între douã puncte ºiastfel vor fi imposibil deinterceptat.

Un alt experiment ºi maiambiþios, care presupuneteleportarea informaþiei întredouã clãdiri, pe o distanþã de1.300 de metri, este programatpentru luna iulie.

Experimentul a fost publicatîn revista online Science.

Teleportarea cuanticã a maifost încercatã ºi anterior, dediferite echipe de fizicieni. Înanul 2009, experþii de laUniversitatea din Maryland aufãcut acest experiment, darnumai o încercare din 100 demilioane a avut atunci succes.

Surse: Daily Mail, Cnet

Oamenii de ºtiinþã au reuºit teleportareaDupã ce lucrãrile au fost descoperite în casaunui ºef mafiot din apropiere de Napoli, aanunþat joi un responsabil al muzeului, citat deAFP. Cele douã tablouri, „Vedere a mãrii laScheveningen“ (1882) ºi „Enoriaºi pãrãsindbiserica reformata din Nuenen“ (1884/1885), acãror valoare se ridica la mai multe milioane deeuro, vor fi returnate rapid Olandei, dupã undaverde datã de un judecãtor italian în acest caz, aindicat într-un comunicat directorul muzeului,

Axel Rueger. „Lucrãrile vor fi predate oficial înviitorul apropiat.Chiar dacã data exactã nu a foststabilitã, acest lucru ar trebui sã aibã loc rapid“,a adãugat acesta. Anchetatorii italieni audescoperit cele douã tablouri în septembrie anultrecut, în timpul percheziþiei fãcute la o casãcare a aparþinut unui responsabil al mafiei,Raffaele Imperiale, din localitateaCastellammare di Stabia, situatã la aproximativ34 de kilometri sud-est de Napoli. În data de 7decembrie 2002, autorii furtului s-au folosit deo scarã pentru a ajunge pe acoperiºul muzeului,apoi de o frânghie pentru a intra în clãdire ºi afugi ulterior cu cele douã lucrãri.

Italia va returna Olandeidouã capodopere de Van Gogh furate în 2002 din muzeuldedicat celebruluipictor din Amsterdam

Carmen Sylva Carmen Sylva era

pseudonimul literar (care setraduce din limba latinã prin„Cântecul pãdurii”) al RegineiElisabeta a României – numelecomplet fiind: Elisabeth PaulineOttilie Luise zu Wied –, nãscutã înurmã cu 172 de ani, la data de 29decembrie 1843 în Neuwied ºidecedatã, în ziua de 02 martie 1916,la Curtea de Argeº.

Carmen Sylva a fost poetã,eseistã ºi scriitoare, fondatoare deinstituþii caritabile, patroanã aartelor, Principesã ºi apoi primaReginã a României, timp de 45 deani, prin cãsãtoria, în anul 1869, cuRegele Carol I de Hohenzollern-Sinmaringen (1839-1914), carefusese proclamat Domnitor, în ziuade 13 mai 1866, la Bucureºti, dupãexilarea primului Domnitor alRomâniei, Alexandru Ioan Cuza.Pe 10 mai 1881, Carol I a fostîncoronat ca primul Rege alRomâniei.

Principesa Elisabeta de Wieds-a nãscut în castelul Monrepos dinlocalitatea Neuwied pe Rin, înRenania-Palatinat (astãzi unul dincele 16 Landuri federale aleGermaniei) ºi era fiica lui Hermann,Principe de Wied ºi a PrinþeseiMarie de Nasau.

Carmen Sylva ºi-a dedicatîntreaga viaþã carierei scriitoriceºti,vorbind mai multe limbi: germanã,francezã, englezã ºi românã. Reginacunoºtea la perfecþie limba latinã ºilimba greacã ºi a colaborat la

scrierea mai multor cãrþi, împreunãcu doamna ei de curte, MiteKremnitz, care era cumnata lui TituMaiorescu ºi una din iubitelepoetului Mihai Eminescu.

Regina Elisabeta i-a sprijinitpe artiºtii în devenire cum eraGeorge Enescu sau ElenaVãcãrescu, i-a încurajat pe tineriitalentaþi sã studieze, prinintermediul unui program de burseºi i-a sprijinit financiar pe pictorulNicolae Grigorescu ºi pe poetulVasile Alecsandri.

În timpul Rãzboiului deIndependenþã din 1877, ReginaElisabeta a înfiinþat spitale, serviciide ambulanþã ºi îngrijire, a procuratmedicamente pentru rãniþi, faptepentru care a fost supranumitã deoamenii din popor „mamarãniþilor”. În absenþa unui sistem decaritate, ea a fondat, în anul 1893,Sociatetea Regina Elisabeta, care a

tratat anual, benevol, peste 17.000de pacienþi, a distribuitmedicamente gratuite ºi a ajutatfamiliile nevoiaºe.

Nãscutã cu un talent lingvisticdesãvârºit, Carmen Sylva a scrisenorm; peste o mie de poezii,nouãzeci de nuvele strânse în patruvolume antologice, treizeci deopere dramatice ºi patru romane,opere literare, în limbile francezã,germanã ºi englezã, fãcândcunoscutã România peste hotare,prin lucrãrile sale. Amintim doarcâteva titluri ale operelor sale:Poezii româneºti, PelerinajulDunãrii, Cugetãrile unei regine, Orugãciune, Printre veacuri,Poveºtile Peleºului, Rãzbunarea ºialte novele, Vârful cu dor – dramãliricã scrisã în colaborare cu poetulMihai Eminescu, Rinul meu,Cântece din valea Dâmboviþei,Cugetãrile unei regine, Cântecelemãrii. Mark Twain a spus despreea: „Acea prinþesã ºi poetãgermanã încântãtoare, adorabilã,îºi aduce aminte cã florile codruluiºi câmpiile «i-au vorbit»”.

Maiestatea Sa, ReginaElisabeta a României se fotografiadeseori în faþa maºinii de scris ºieste cunoscut faptul cã, în prima

reclamã publicitarã din lume, de tiptestimonial, pentru o companieproducãtoare de maºini de scris,apãrea chiar Regina României.

Carmen Sylva – supranumitãRegina scriitoare, care era prietenãºi cu Împãrãteasa Austriei Sissi(Elisabeth), cu 6 ani mai mare decâtRegina României – a scris poeme,basme, povestiri, romane, lucrãri cucaracter memorialistic ºi a tradusdin opera lui Pierre Loti.

”La reine Elisabeth de Rou-manie (ou Carmen Sylva), grandeamie de Sissi, avait elle aussises Etoiles en Diamants” (ReginaElisabeta a României (sau CarmenSylva), bunã prietenã cu Sissi, aveaaceleaºi stele de diamante) – scriapresa francezã a vremii.

La Castelul Peleº Reginadeþinea o bibliotecã bogatã, dar îºipetrecea vacanþele de varã laConstanþa, unde chiar în portRegele Carol I construise pentru eaun pavilion special de unde Reginaurmãrea cu privirea vapoarele care

pãrãseau rada portului.Dupã moartea Reginei,

sindicatele navigatorilor au decissã-i ridice, în faþa Cazinoului dinMamaia, o statuie în mãrimenaturalã, orientatã cu faþa spre mare.Statuia de bronz a fost repusã pesoclu în anul 2013, pe falezaCazinoului, B-dul Elisabeta, odatãcu refacerea zonei vechipeninsulare ºi a falezei.

Centrul de Cercetare CarmenSylva al Arhivei Princiare de Wieddin Neuwied (Germania) este oiniþiativã creatã în memoriaElisabetei de Wied, a primei Reginea României, scriitoarea CarmenSylva (1843-1916), având ca scopcercetarea interdisciplinarã despreviaþa, opera ºi activitatea ei, încontextul intercultural al timpului.

Regina Elisabeta - CarmenSylva - este consideratã drept unadintre cele mai importante media-toare ale literaturii ºi culturii româ-neºti în spatiul de limbã germanã.

ORBAN Agnes Maria


Celebritãþi din RomâniaPreambul:

Doresc sã prezint cititorilor noºtri, la rubrica Celebritãþi din România,articole, comentarii despre viaþa ºi activitatea de creaþie a unor personalitãþi(uitate, uneori, pe nedrept) care s-au remarcat prin geniul ºi prin talentul lor,lãsând posteritãþii adevãrate capodopere artistice – în domeniile artelorplastice, cercetãrii ºtiinþifice, literaturii, muzicii –, pentru ca noi, cei de azi, ºigeneraþiile viitoare, sã ne putem pleca fruntea, cu recunoºtinþã, în faþa memorieilor ºi sã le cinstim, la adevãrata lor valoare. (Agnes Maria ORBAN)


COPILUL MEU FRUMOS!

ªtim cu toþii cã pentrufiecare mãmicã, copilul

ei este cel mai frumos. Încadrul acestei rubrici,

pãrinþii care doresc sã-ºivadã odorul în paginile

ziarului nostru, suntinvitaþi sã ne trimitã pe

adresa de e.mail aredacþiei:

[email protected],o fotografie cu fiul saufiica lor, o fotografie

însoþitã de câteva rânduri(nume, prenume, vârstã,

pasiuni etc).

Când intrarã pe poteca din faþa lor, copacii din

spate le închiserã drumul.

- Cred cã am nimerit în Pãdurea Labirint - îi ºopti

micul inorog lui Rãducu.

- Fir-ar sã fie! Exact de asta trebuia sã ne ferim.

- Vezi ºi tu cã de ce te fereºti nu scapi. Acum

depinde de noi cât de repede ieºim din ea. Nu uita cã

la noapte trebuie sã fiu pe malul mãrii.

Nu terminã bine vorba, cã amândoi se simþirã

smuciþi în sus. Erau prinºi într-o plasã mare, iar acum

atârnau neputincioºi ca douã ghemotoace.

- Ce facem? Cum scãpãm de aici? - întrebã

bãiatul inorog, puþin speriat.

- Vã spun eu - se auzi o voce pe care Rãducu o

cunoºtea deja.

- Ariciule! Ce surprizã...

Noul venit ridicã mâinile spre ei ºi spuse:

- Poco-doco-moco. Jos cu voi.

Amândoi se rostogolirã pe iarbã, bucuroºi cã au

scãpat aºa uºor.

- De acum înainte, nimeni nu trebuie sã ºtie care

dintre voi e inorogul adevãrat. Aþi înþeles?

- Nu! - rãspunserã ei.

- Atunci o sã înþelegeþi curând - ºi suflã spre ei un

praf gãlbui, ca imediat sã disparã, cu râsul lui vesel, tot

atât de brusc precum venise.

- Am devenit ºi eu inorog - descoperi mirat

Rãducu.

- Grozavã schimbare. Hai sã ne grãbim. Simt cã

ne aflãm pe un pãmânt primejdios.

Pãdurea era atât de deasã, încât nu aveau cum sã

meargã în altã direcþie decât în faþã. De la o vreme,

dintre copaci apãrurã patru uriaºi ce pãreau a fi fraþi

gemeni. Ai fi zis cã figurile lor erau fãcute din lut. Îi

înconjurarã pe cei doi inorogi ºi, fãrã vreun cuvânt, îi

conduserã în faþa unei cãsuþe. Aici, un om bãtrân

trebãluia lângã un cuptor încins pe care stãteau fel ºi fel

de oale ºi ulcele, în care clocotea o fierturã cu miros

înþepãtor.

- Dupã ce-i legaþi de copaci, puteþi sã plecaþi -

le spuse bãtrânul celor patru matahale, care

executau ordinul fãrã crâcnet. Lanþurile cu care furã

legaþi cei doi inogori, au fost închise cu lacãte mari

ºi grele.

Bãtrânul îi cercetã cu luare aminte:

- Vãd cã unu ºi-a pierdut o potcoavã. Pãcat, mare

pãcat. Deci la noapte am sã îl iau pe celãlalt sã mã

conducã la arborele vieþii.

Trãgându-ºi picioarele anevoios, vorbea de unul

singur...

- Dintre toþi alchimiºtii, numai eu am descoperit

taina transformãrii metalelor în aur ºi argint. Pânã

acum doar eu am reuºit sã fac din pãmânt ºi din apã

patru oameni vii. Dacã voi reuºi sã beau ºi din apa

vieþii, am sã fiu cel mai mare alchimist al tuturor

timpurilor. Stãpânind un inorog copil, voi putea ajunge

unde niciunul dintre muritori nu a ajuns vreodatã. La

Pomul Vieþii! Totu-i pregãtit, dar pânã atunci trebuie sã

mã odihnesc puþin.

Imediat dupã ce intrã în cãsuþã, se auzi un sforãit

în toatã legea, mãrturia unui somn adânc.

Cei doi prizonieri stãteau neputincioºi, priponiþi în

lanþuri.

Deodatã se auzi vocea hazlie a ariciului:

- Ce staþi aºa nemiºcaþi? Hi, hi, hi...

Apoi, cu un fir de iarbã, deschise, cât ai bate din

palme, cele douã lacãte.

- Crezi cã am mai putut miºca dupã cum am fost

legaþi? - îi rãspunse Rãducu fãrã chef.

- Hi, hi, hi... - râse bine dispus ariciul. - Am glumit,

deºi nu avem timp de glume.

- Cu ce ne-ai deschis lacãtele? - îl întrebã Rãducu.

- Cu Iarba Fiarelor, cu ce altceva?! Alchimistul nu

ºtie cã aveþi ºi prieteni. Aþi auzit ce-ºi doreºte nebunul

ãsta bãtrân? Ar vrea el, dar nu are cum. A cãzut în

mintea copiilor. Hai bãieþi, grãbiþi-vã! Mai aveþi exact

câteva minute ca sã ajungeþi la malul mãrii. ªi pentru

cã eu am nãscocit focul, nu mi-ar fi greu sã arunc în

flãcãri toatã Pãdurea Labirint. Dar nu are niciun rost sã

o fac.

Ariciul bãtu de trei ori cu piciorul în pãmânt ºi o

dârã de foc se învârtea ca un titirez prin crengile

copacilor, arzând doar distanþa unei poteci.

- Ce mai aºteptaþi? - întrebã ariciul.

- Îmi pare rãu Arici Pogonici, dar pentru mine

totul e în zadar. Încã nu mi-am gãsit copita de argint.

- Dar asta ce-i? - întrebã ariciul, scoþând potcoava

de pe lanþul de la gâtul lui Rãducu.

O învârti de câteva ori prin aer, o frãmântã repede

cu mânuþele ºi fixã copita la locul ei, spre bucuria

inorogului.

- Acum plecaþi repede. O sã ajungeþi la timp.

- Îþi mulþumimmm...!

- Drum bun ºi nu uitaþi sã credeþi mereu în

izbândã!

..........................................................................................

- Bunico, mâine se reîntorc mama cu tata din

concediu. Asta înseamnã cã e ultima noapte în care

dorm la tine?

- Ultima noapte pânã vine cealaltã vacanþã.

- Sã ºtii, bunicuþo, cã nimeni nu mi-a povestit aºa

poveºti frumoase cum mi-ai povestit tu ºi nimeni nu

ºtie atâtea lucruri interesante cum ºtii tu.

- Mã bucur, puiºor, cã þi-au plãcut.

- Dar despre inorogi mai ºtii ceva? - întrebã

nepoþelul, aºa într-o doarã.

- Mai ºtiu! La asta ce ai de zis? - îi rãspunse ea ca

într-o glumã.

- Cã-i grozav!

- Povestea asta am lãsat-o special la urmã, pentru

cã mi-a plãcut foarte mult, mai ales cã e vorba de ªte-

fan cel Mare, domnitorul moldovean. Acest domnitor a

pierdut din 47 de bãtãlii numai douã. ªtii de ce?

- Nu!

Elena Cesar von Sachse

Inorogul din vis

Mã numesc David Dorian ºi decurând am împlinit 2 aniºori.Sunt un bãieþel tare vesel ºi

sociabil, în fiecare dimineaþã mãtrezesc cu zâmbetul pe buze ºisunt înnebunit dupã desenele

animate. Ouãle Kinder sunt, deasemenea preferate de mine, dar

nu am voie tot timpul cã nu mãlasã mami. Sunt un bãieþel

plin de energie ºi adorplimbãrile. Vã pup!!!


1. Reþeaua de transport în comunde suprafaþã din Bucureºti este cea de apatra cea mai mare din Europa (ºi unadinte cele mai dense de pe continent,transportând 2,3 milioane de pasageripe zi).

2. Bancnota româneascã de 10bani pusã în circulaþie în 1917 este ceamai micã bancnotã din lume.Dimensiunile acesteia erau de doar de2,75 x 3.80 cm.

3. Biserica de lemn a MãnãstiriiSãpânþa-Peri este cea mai înaltã bisericãde lemn din lume. Construcþia are oînãlþime totalã de 78 metri, se aflã pemalul Tisei ºi fost realizatã între anii1998 ºi 2003. Turla mãnãstirii estevizibilã de la o distanþã de cincikilometri peste Tisa ºi poate fi admiratãde românii din Transcarpaþia, regiune aMaramureºului istoric rãmasã înUcraina.

4. Cel mai scump ziar din lumeeste un ziar românesc. Zimbrulu ºiVulturulu, gazetã bisãptãmânalãpoliticã ºi literarã ºi primul ziar deorientare unionistã, a apãrut pe 3 iulie1850, la Iaºi. Un exemplar din 1858,expediat cãtre un destinatar din Galaþi,a fost achiziþionat în anul 2007 de cãtrecolecþionarul londonez JosephHackmey pentru suma de 1.115.000USD (830.000 euro). Valoarea ridicatãa exemplarului este datã ºi de faptul cãacesta are aplicate pe prima pagina opttimbre din cea de a doua emisiune Capde bour (unele dintre cele mai valoroasetimbre din lume).

5. Existã o religie nãscutã peteritoriul României ºi care este astãzirãspânditã în Statele Unite ale Americii,Scoþia, Þãrile de Jos ºi Ungaria. Estevorba despre credinþa unitarianã, care aapãrut în Transilvania la mijloculsecolului al XVI-lea. Bisericãunitarianã din San Jose, SUA.

6. Canalul Dunãre-Marea Neagrãeste pe locul trei în lume în topul celormai lungi cãi de navigaþie create demâna omului (dupã Canalul Suez ºi

Canalul Panama). Pentru construcþia saau fost excavaþi 294 milioane m3 lacanalul principal ºi alte 87 milioane m3la ramura nordicã, Poarta Albã-MidiaNãvodari (mai mult cu 25 milioane de-cât la Canalul Suez ºi cu 140 milioanedecât la Canalul Panama). Construireacanalului a necesitat o investiþie de circa2 miliarde de dolari, ceea ce presupuneo duratã de recuperare a investiþiei depeste 600 de ani…

7. Strada Sforii din Braºov este ceade a treia cea mai îngustã stradã aEuropei (dupã Spreuerhofstraße dinGermanania ºi Parliament Street dinEngland Anglia). Strada are 83 de metrilungime, iar lãþimea ei este cuprinsãîntre 1,11 ºi 1,35 m.

8. Soprana Alma Gluck, una dincele mai faimoase artiste lirice ale lumiiºi prima cântãreaþã de operã care areuºit sã vândã 1 milion de înregistrãri,s-a nãscut La Iaºi, pe 11 mai 1884.

9. ªi, tot în 1884, Timiºoara de-venea primul oraº din Europa conti-nentalã cu strãzile iluminate electric.

10. Cele mai vechi fosile de homosapiens din Europa au fost descoperiteîn sud-vestul României, în Peºtera cuOase. Fosilele, provenind de la treiindivizi (numiþi de cercetãtori ”Oase 1”,”Oase 2” ºi ”Oase 3”), au fost datate lao vechime de 35.000 de ani, sau 40.500folosind date calibrate.

11. Cea mai înaltã sculpturã dinEuropa este chipul lui Decebal sculptatîntr-o stâncã de la Cazanele Dunãrii.Basorelieful are 55 m înãlþime ºi olãþime de 25 m. Alte dimensiuni:

lungimea ochilor: 4,3 metri; lungimeanasului: 7 metri; lãþimea nasului: 4metri.

12. Palatul Parlamentului este ceamai mare clãdire administrativã pentruuz civil ca suprafaþã din lume, cea maiscumpã clãdire administrativã din lumeºi cea mai grea clãdire din lume. Cu osuprafaþã desfãºuratã de 330.000 mp, seaflã pe locul 2 în lume la capitolul“Clãdiri Administrative” (dupã clãdireaPentagonului), iar din punct de vedereal volumului, cu cei 2.550.000 m3 aisãi, pe locul 3 în lume, dupã clãdirea deasamblare a rachetelor spaþiale de laCape Canaveral din Florida ºi dupãpiramida lui Quetzalcoatl din Mexic.

13. Muzeul Astra din Sibiu este aldoilea cel mai mare muzeu în aer liberdin Europa. Se întinde pe o suprafaþã de96 hectare, din care expoziþia propriu-zisã ocupã 42 de hectare.

14. Cea mai lungã poezie dedragoste din lume este Luceafãrul, deMihai Eminescu. Un record“oficializat” în februarie 2009.

15. Cel mai vârstnic atlet din lumecare a câºtigat o probã de maraton esteromânca Constantina Diþã. Aceasta acâºtigat proba în 2008, la JocurileOlimpice de varã de la Beijing, la vârstade 38 de ani.

16. Pilotul de curse cu cea mai în-delungatã carierã este românul Lauren-þiu Moldovan: 39 de ani ºi 364 de zile.

17. Amfetaminele au fostdescoperite ºi sintetizate pentru primadatã în lume de cãtre românul LazãrEdeleanu. Tot Lazãr Edeleanu este ºi

inventatorul metodei moderne derafinare a petrolului.

18. Cea mai veche inscripþie dinlume pare ar fi cea descoperitã dearheologi pe ºantierul autostrãzii Sibiu-

Orãºtie pe 31 octombrie 2012. Aceastaar putea dovedi existenþa scrisului încãdin neoliticul timpuriu (cca. 6600 –5500 î.Hr.).

19. Cea mai veche vopseacunoscutã în istoria lumii a fostdescoperitã tot pe ºantierul autostrãziiSibiu-Orãºtie.

20. Statuia Cristos Mântuitorul(Cristo Redentor) din Rio de Janeiro,Brazilia – statuie consideratã una dintreminunile lumii moderne – are chipulsculptat de un românul GheorgheLeonida.

(Sursa: e.mail)Adriana-Lucia Ciugudean

20 de lucruri mai puþinºtiute despre România


Poetul Angel Strungãreaþãsãrutã aproape pasionalvolumul sãu de debut ºi scrisepe unul din ele o dedicaþie, defapt, mai mult o odã, deoareceîl dãruia marelui critic, pentruca acesta sã-ºi spunã pãrerea,iar pe baza acesteia Poetul sãintre în marea galerie a celorconsacraþi. Desigur, cubeneficiile de rigoare.

Marele Critic primivolumul ºi îºi pregãti uneltelepentru o temeinicã analizãliterarã: un burghiu, fie-rãstrãul, trei cuþite, barda ºiceva chibrituri, ca sã fie lanevoie. Nu a fost. Dupãcâteva sãptãmâni de muncã(a se înþelege cam cinciminute pe la miezul nopþii),volumul era fãcut rumeguº,iar rezultatele comunicatepoetului printr-o epistolã ce

trebuia þinutã în retortã,având ea un caracter foarteacid. Aflat de tot atâta vremeîn crizã de insomnie, laprimirea epistolei, poetulsimþi cum în creier îiexplodeazã iambii, troheii,spondeii, dactilii, ba chiar ºiceva safi, precum grãunþelede porumb când se facpopcorn (foste floricele, darnu de stil). Puse mâna petelefon ºi mimând o crizã denebunie (poeþii pot foarteuºor sã facã asta, cu rezultateremarcabile) formã numãrulcriticului ºi timp de câtevaore bune schimbarã metaforeºi hiperbole de o marefrumuseþe lingvisticã,valorificând din plin uriaºulpotenþial folcloric. Dinpãcate, aceste bijuteriiculturale sunt pierdute pentru

totdeauna, ele fiindireproductibile chiar ºi înfilmele americane cu bandiþimexicani. Însã datoritãfaptului cã situaþia s-a repetatcel puþin o datã la trei zile,timp de ani ºi ani, ceva-cevatrebuie sã fi rãmas, mãcar însubconºtientul colectiv almarilor creatori de poezie.

Istoria literaturii nuconsemneazã dacã disputa s-a încheiatã prin decesul,eventual asasinarea, vreunuiîmpricinat, cert este cã cei doinu au fost vãzuþi împreunãnici mãcar la parastase,evenimente, precum bineºtim, foarte apreciate înrândul acestei nobile bresle.Cum însã nici un fenomenliterar nu scapã neobservat, s-a constatat dupã puþinã vremede la debutul duelului

intelectual al celor doicorifei, cã societatea detelefonie încurajeazã prinreclamã agresivã pãturi largiale populaþiei sã se dedicescrisului, mai cu seamãpoeziei, ba chiar ºi criticiiliterare. Concomitent seobservã cã, de la o vreme,autoritãþile susþin prin acþiuni

directe sau subtile, pecreatorii sau criticii care vorsã emigreze. În curând, nevom putea mândri cu o mareculturã specificã, transfron-talierã.

Aºa sã ne ajuteDumnezeu!

Mihai Batog-Bujeniþã(directorul ALPI)

ASOCIAÞIA LITERARÃ "PÃSTOREL" IAªI ªI CENACLUL LITERAR UMORISTIC: ACADEMIALIBERÃ "PÃSTOREL" IAªI afiliate Uniunii Scriitorilor din România - filiala Iaºi

Paralelã istoricãCa patriot local, cu mult orgoliu,Tresar gândind la logica poveºtii:Cum gâºtele-au salvat un Capitoliu,ªi câinii-or sã salveze Bucureºtii.

Femeia-i poveste!...ªi nu numai!Femeia-i poezie ºi poveste,Iubitã, mamã, muzã, stimulent,Iar pentru meºteri ca Manole esteUn fier-beton extrem de rezistent!

Mayaºii noºtriAvând câte-o masã, cu finii, cu naºii,La evenimentele familiale,Aud câte-o rudã vorbind cu mayaºii:„Mai ia ºi fripturã, mai ia ºi sarmale”!

EvoluþieCândsoaþa mea era studentã,Sãreampegeam, la ea-n cãmin.Mai sarºiazi, când nu-i atentã,Dar casãplec, nu casã vin!

Hoþi de legendãMeºterul Manole, judecând lucid,ªi-a zidit nevasta, tencuind firida,Pentru a-i ajunge, la întregul zid,(C-a vândut prea multã) toatã cãrãmida!

„Curat” noroc!Cum am cãlcat într-un rahat cândva,M-au pãrãsit mai toþi cãci, prea probabil,Mirosul mai era cum mai era,Norocu,- a fost, în schimb, insuportabil!

Ghinionul de-a fi norocosAcest enunþ, cu toatã ironia,Îþi pune-n frunte ce þi-e dedicat:Noroc – cã te-ai nãscut în Româniaªi ghinion – cã încã n-ai plecat.

O vedetuþã a scris o carte Gen MihaelaRãdulescu, Andreea Marin, Bote, etc.

Vedete de la noi ºi alte pãrþiContinuã mereu sã ne uimeascãFiindc-au scris cu mult mai multe cãrþiDecât au fost în stare sã citeascã!

Colindãtori în ParlamentPrimiþi, stimaþi aleºi, acest colind,ªi remarcaþi plãcerea, pentru noi,De-a-i admira pe-aceºti copii, pocnind,Din bici, într-adevãr, pe lângã boi.

MeºteriizugraviÎndemânarealor e fãrãpreþªi, c-o migalãca de Dumnezeu,Unsecol au pictat la Voroneþªi tot pe-atât, la dormitorulmeu.

Laurenþiu Ghiþã (epigrame)

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul

de a colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrãva apãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã învaloare printr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului.Pentru persoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE

68

Talonul va fitrimis pe adresa

redacþiei:DACIA e.V.,

Petersauracher Straße39, 90449 Nürnberg,

Deutschland

DUELUL LITERAÞILOR


Stimaþi cititori. Am creat o rubricã specialã pentru cei care doresc o consultaþieîn domeniul psihologic ºi nu îndrãznesc sã meargã la un psiholog, sub numele de:PSIHOLOGUL DE SERVICIU. Nu ezitaþi sã ne scrieþi pe adresa redacþ[email protected], cu menþiunea: „pentru psihologul de serviciu” , iar înnumãrul viitor al ziarului veþi primi rãspunsul.

Redacþia ziarului românilordin strãinãtate VOCEA

TA organizeazã lunar un Concursde creaþie literarã intitulat Muzelepoeziei la care sunt invitaþi sãparticipe tinerii (pânã la vârsta de30 de ani) talentaþi în artaversificaþiei, care viseazã sã ajungãcelebri, pe culmile Parnasului.

Vechii greci – precum mariipoeþi ai antichitãþii: Anacreon,Eratostene, Eschil, Euripide, Homer,Pindar, Sappho, Sofocle, Teocrit sauXenofan – se lãsau inspiraþi în arta lorprozodicã, în creaþia lor epicã, liricãsau eroticã, de Muzele poeziei:Calliope, Euterpe sau Erato. Bardulde la Mirceºti spunea cã „tot românuls-a nãscut poet”, iar cultura românã semândreºte cu nume celebre de poeþicare au îmbogãþit patrimoniulliteraturii naþionale ºi al culturiiuniversale, precum Mihai Eminescu,

Nichita Stãnescu, Vasile Alecsandri,Nicolae Labiº, Marin Sorescu,Lucian Blaga, Adrian Pãunescu, AnaBlandiana, Ion Minulescu, GeorgeCoºbuc, Ion Barbu, Ioan Alexandru,

George Bacovia sau AlexandruVlahuþã.

Poeziile trimise redacþiei vor fianalizate de un juriu competent, iarcele mai valoroase dintre ele vor fipublicate în paginile ziarului VOCEATA. La sfârºitul fiecãrui an, autoriicelor mai bune poezii, tinerii POEÞI,vor primi DIPLOME ºi urmãtoarelepremii:

Premiul I, în valoare de 500 Euroºi publicarea unei plachete cu poeziilesale (DEBUTUL LITERAR).

Premiul al II-lea, în valoare de300.

Premiul al III-lea, în valoare de200.

3 Menþiuni, reprezentate prinvolume de versuri ºi de criticã literarã.

Îi invitãm deci pe tinerii poeþi sãne trimitã creaþiile lor (însoþite de oscurtã autobiografie ºi o fotografie) peadresa directoarei redacþiei ziaruluiVOCEA TA:

Ionela van Rees-ZotaPetersauracher Straße Nr. 39,

90449 Nürnberg, Deutschlandsau E-Mail: asii.romani@ yahoo.

com

Muzele poezieiMarius Lãsleanu

M-am nãscut în oraºul Mediaº, într-o zi de13 Noiembrie, ºi am urmat ºcoala primarã ºiliceul în Braºov. În anul 2000 m-am mutat,împreunã cu pãrinþii, în comuna Saschiz dinjudeþul Mureº.

În România am lucrat ca administrator la oFirmã de mase plastice ºi apoi la un restaurant, înpostura de manager – pânã în anul 2009, cândm-am cãsãtorit cu Steliana ºi ne-am stabilit laDortmund, în Germania. Aici am urmat cursuride limba germanã ºi o specializare de ºase luni laUniversitatea din Dortmund, în domeniulIndustriei metalelelor, obþinând Diploma de«Stanz und umform Fachkraft». Am mai fãcut ospecializare în depozite ºi administrarerea lor...Actualmente lucrez ca maistru de echipã la ofirmã de transport cu specificul de colete,

pachete ºi am o micã afacere propie. Vorbescfluent Germana ºi Engleza.

Sper ca poeziile pe care eu le scriu, în puþinulmeu timp liber, sã fie ºi pe placul cititorilorziarului VOCEA TA.

Unul-altuiaEu sunt frunzã, tu…Eºti soarele ce mã hrãneºte,Pãdure îmi eºti, copac îþi sunt,La rându-þi – frunza ce mã vieþuieºte !

Eºti vântul care piaptãnã prin ramuri,Sunt norul ce, prin tine doar, pluteºte.Sunt coama albã, înspumatã,Eºti þãrmul care mã topeºte!

Eu sunt tãcerea buzelor, în noapte,Pregãtit sã primesc sãrutul cel moale,Cu susur de ºoapte ce eºti…ªi mai eºti depãrtarea din zare!

Sunt linia în care te pierzi,Eºti murmurul dintre alb ºi negru,Sunt pana ce în dimineþi te strigã pe nume,Un lanþ dintr-un destin tu eºti…

Dar mai presus, mai sus de toate,Eu sunt o za, numai a ta,ªi tu, o împlinire – sferãPe inelarul meu, eternã!

"Un om care jigneºte suferã. De fapt,jignirea nu este altceva decât manifestareafrustrãrilor anterioare. De multe ori, cel cãruiai se adreseazã jignirea nu îi greºeºte cu nimiccelui care jigneºte. Un om împãcat cu el însuºinu va jigni niciodatã.

Ce ascunde o jignire? Suntem aici, acum, pentru a ne bucura

din plin de cadoul suprem: viaþa. Însã, înaceastã lume schimbãtoare, existã uneorisituaþii ºi circumstanþe în care calmul nostruinterior este pus la încercare. Cu toþii ne-amîntâlnit cu experienþe mai mult sau mai puþindorite, dar important este cã odatã cuînaintarea în viaþã, suntem mai bogaþi dinpunct de vedere al experimentãrii.

Dacã te-ai întrebat de ce jignesc unelepersoane, rãspunsul este foarte simplu: oriceom oferã ceea ce are. Totul pleacã din interior.Lumea exterioarã este oglindirea lumiiinterioare. Prin intermediul unei jigniri, un omîºi prezintã starea sa interioarã, care secaracterizeazã printr-un veritabil disconfort.ªi, în niciun caz, nu este de condamnat, pentru

cã nimic nu este "rau" sau "bun". Totul Este. Acumulãrile anterioare joacã un rol

fundamental în fabricarea unei jigniri. Bagajulde nereuºite, supãrãri ºi frustrãri adunate peparcursul vieþii, dau naºtere unor serii dereacþii negative în trupul nostru, iar acestereacþii fabricã anumite gânduri ºi sentimentede care ajungem câteodatã sã nu fim tocmaimândri. Însã, oricând avem la dispoziþieposibilitatea de a ne observa propriilemanifestãri.

Poate cã în dese rânduri, un om ajunge sãjigneascã fãrã sã fie conºtient de acest lucru.Poate cã acest om jigneºte chiar persoana pecare o iubeºte cel mai mult.

Dacã te întâlneºti cu un om care trãieºteîntr-o tensiune interioarã constanþa, veiobserva cã pacea sa interioarã se poate pierdefoarte uºor în comunicarea voastrã. De multeori, cel cãruia i se adreseazã jignirea nu îigreºeºte cu nimic celui care jigneºte.Tensiunea emiþãtorului poate fi atât deintensã, încât el poate izbucni oricând ºioriunde, fãrã a mai þine cont de împrejurimi.

De fapt, aceastã acþiune, jignirea, poate fiperceputã ca o binecuvântare, deoarece este olecþie de viaþã atât pentru emiþãtor, cât ºipentru receptor. Dacã eºti þinta unei jigniri, aiocazia sa admiri procesul prin care cel delângã tine se elibereazã de blocajele energiilornegative pentru a trãi pacea interioarã cãtrecare tindem cu toþii.

Observã-i tensiunea celui care încearcãsã te jigneascã, percepe-i tristeþea, admirãacest proces ºi mulþumeºte pentru faptul cã tepoþi înãlþa deasupra tuturor aparenþelor.Trimite gândurile tale de pace ºi armonie cãtrecel care încearcã sã te atace ºi deschide-i uºapãcii, chiar dacã doar prin cãile lumiiinterioare. Nu este nevoie sã vorbeºti cucineva pentru a-i transmite ceea ce simþi. Oprivire adâncã este mai mult decât suficientã.Printr-o privire, poþi spune totul.

Priveºte-i ochii înlãcrimaþi de confuzie ºimângâie-l cu puritatea sufletului tãu. Tu eºtiîn pace, iar prin privirea ta, îi dãruieºti ºi luipace.

Manifestarea lumii exterioare este

oglindirea lumii interioare. Tot ceea ce tutrãieºti a fost creat chiar de gândurile ºisentimentele tale.

Fiecare element al realitãþii tale a fost pusacolo, conºtient sau nu, chiar prin puterea tacreatoare. Acceptã rezultatul creaþiei tale,binecuvânteazã Tot Ceea Ce Existã ºi alegecu bucurie ceea ce te înaltã. Dacã un om îþiprovoacã tristeþe, nu încerca sã ripostezi,pentru cã nu vei rezolva nimic. Pacea nu secreeazã prin rãzboi. Pacea se menþine prinpace. Fii tu omul care deschide uºa pãcii! Fiitu schimbarea! Fii tu Pacea, în mod conºtient!

Un om împãcat cu el însuºi nu va jigniniciodatã.

ªtiu cã nu este tocmai simplu sã îþi menþiiliniºtea când în jurul tãu este agitaþie, însã, nuuita niciodatã cã rãzboiul a fost creat pentru aaprecia pacea. Poþi experimenta pacea înmijlocul rãzboiului. Poþi trãi lumina înmijlocul întunericului. De fapt, întunericul nueste altceva decât lumina sub formaîntunericului."

Sursa - Sanatatespirituala.eu

De ce jignesc unele persoane? Ce ascunde o jignire?


La Nyon a avut loc recenttragerea la sorþi pentrupreliminariile CampionatuluiEuropean de fotbal pentru tineret(U 21) din 2019, turneul finalurmând a fi gãzduit de Italia.

Selecþionata României,antrenatã de Daniel Isãilã a „picat“în Grupa nr. 8, alãturi de Portugalia,Elveþia, Þara Galilor, Bosnia-Herþegovina ºi Liechtenstein.

Este o grupã grea pentru„tricolori“, acolo undereprezentativa Portugaliei esteprima favoritã la promovarea laturneul final.

Programul jocurilor dingrupa 8 se prezintã astfel:

ANUL 2017: - 28.03.2017: Bosnia

Herþegovina - Liechtenstein.- 13.06.2017: Liechtenstein -

ROMÂNIA, Elveþia - BosniaHerþegovina.

- 01.09.2017: BosniaHerþegovina - ROMÂNIA, Elveþia

- Þara Galilor.- 05.09.2017: ROMÂNIA -

Elveþia, Portugalia - Þara Galilor.- 05.10.2017: Liechtenstein -

Þara Galilor.- 06.10.2017: Elveþia -

ROMÂNIA.- 10.10.2017: Liechtenstein -

Elveþia, Bosnia Herþegovina -Portugalia.

- 10.11.2017: ROMÂNIA -Portugalia, Þara Galilor - Bosnia

Herþegovina.- 14.11.2017: Þara Galilor-

ROMÂNIA, Portugalia - Elveþia ANUL 2018:- 23.03.2018: Bosnia

Herþegovina - Þara Galilor,Portugalia - Liechtenstein.

- 27.03.2018: Elveþia -Portugalia, Liechtenstein - BosniaHerþegovina.

- 07.09.2018: Portugalia -ROMÂNIA, Bosnia Herþegovina -

Elveþia, Þara Galilor -Liechtenstein.

- 11.09.2018: ROMÂNIA -Bosnia Herþegovina, Þara Galilor -Portugalia, Elveþia - Liechtenstein.

- 11.10.2018: Liechtenstein -Portugalia.

- 12.10.2018: ROMÂNIA -Þara Galilor.

- 16.10.2018: ROMÂNIA -Liechtenstein, Þara Galilor -Elveþia, Portugalia - BosniaHerþegovina

Conform UEFA, componenþacelor nouã grupe preliminare esteurmãtoarea:

- Grupa 1: Cehia, Croaþia,Grecia, Rep. Moldova, Belarus,San Marino.

- Grupa 2: Spania, Slovacia,Islanda, Albania, Estonia, Irlandade Nord.

- Grupa 3: Danemarca,Polonia, Finlanda, Georgia,Lituania, Insulele Feroe.

- Grupa 4: Anglia, Olanda,

Ucraina, Scoþia, Letonia, Andora.- Grupa 5: Germania, Israel,

Norvegia, Irlanda, Azerbaidjan,Kosovo.

- Grupa 6: Suedia, Belgia,Turcia, Ungaria, Cipru, Malta.

- Grupa 7: Serbia, Austria,Rusia, Macedonia, Armenia,Gibraltar.

- Grupa 8: Portugalia, Elveþia,ROMÂNIA, Þara Galilor, BosniaHerþegovina, Liechtenstein.

- Grupa 9: Franþa, Slovenia,Muntenegru, Bulgaria, Kazahstan,Luxemburg.

Se calificã direct la turneulfinal câºtigãtoarele celor nouãgrupe, iar Italia, þara gazdã, estecalificatã ºi ea la competiþia de peteren propriu.

Patru ocupante ale locurilor 2,cu cel mai bun punctaj, vor disputaun play-off, iar cele douã echipeînvingãtoare de la baraj vor mergeºi ele la turneul final din 2019.

DAN TEODORESCU

SPORT

România ºi-a aflat adversarele de laEURO 2019 de fotbal pentru tineret

În prima manºã din sferturile definalã ale Ligii Campionilor lapopice, în competiþia femininã s-adisputat meciul KK Mlaka Rijeka(Croaþia) - Electromureº Romgaz Tg.Mureº (România) 6-2 la puncte deechipã (15-9 la puncte de set/ manºecâºtigate; 3425 p.d. - 3289 p.d.).

De la echipa gazdã s-a remarcatAna Jambrovic, cu un rezultatexcepþional, de 632 p.d. ºi cu o manºãde 191 popice doborâte!

De la mureºence au punctat:Alexandrina Bornert - 579 p.d. (0puncte de echipã; 2 manºe câºtigate),Duka Tilda - 560 p.d. (1; 3), AlinaSuciu - 501 p.d. (0; 0), Anna Gyeresi- 505 p.d. (0; 0), Adela Iulia Ban - 553p.d. (0; 2), Doina Baciu - 591 p.d. (1;2).

A arbitrat Nataºa RavnicGasparini, cãpitanul echipei oaspetefiind Duka Tilda.

„Chiar dacã am pierdut, noi maisperãm cã în meciul retur vom puteaîntoarce rezultatul ºi vom obþinecalificarea la turneul final. Echipacroatã a avut o jucãtoare în mareformã, pe Ana Jambrovic ºi am vãzutºi eu, pentru prima datã în viaþã mea,cum se face o manºã de 191 popicedoborâte, într-o competiþie femi-ninã!“, ne-a declarat vicepreºedintaclubului mureºean, Antal Matilda.

Alte rezultate din turul sferturilorde finalã ale Ligii Campionilor la

popice: Feminin: - BBSV Wien (AUT) - ZP Sport

a.s. Podbrezova (SVK) 7 - 1 la punctede echipã (19 - 5 la puncte de set;3435 p.d. - 3195 p.d.);

- SKC Victoria 1947 Bamberg(GER) - KC Schrezheim (GER) 7 - 1(16,5 - 7,5 ; 3615 : 3311);

- Rakoshegyi Vasutas SE (HUN)- KK Celje (SLO) 5 - 3 (12 - 12 ; 3446- 3442).

Masculin: - Alabardos Szeged TE (HUN) -

KK Neumarkt (ITA) 6 - 2 (15 - 9 ;3746 - 3624);

- SKV Rot Weiss Zerbst 1999(GER) - Repcelaki SE (HUN) 6,5 -1,5 (13 - 11 ; 3877 - 3734);

- ZP Sport a.s. Podbrezova(SVK) - BSV Voith St. Pölten (AUT)

6 - 2 (16 : 8 ; 3834 - 3711); Cel mai mare popicaveraj al

meciului a fost realizat deformidabilul lansator sârb VilmosZavarko (Podbrezova), cu 658 p.d. (1punct de echipã; 3 manºe).

- SKC Victoria 1947 Bamberg(GER) - KK Zapresic (CRO) 1 - 7 (10- 14 ; 3658 - 3745).

De la gazdele din Bamberg,românul Nicolae Lupu a reuºit 596p.d. ºi a pierdut cu 0,5 - 3,5 la manºeconfruntarea cu BranislavBogdanovic - 637 p.d.

Partidele retur sunt programatesâmbãtã, 18 februarie 2017, de laorele locale 13.00.

Turneul final de patru (FinalFour) este programat la Podbrezova(Slovacia), pe 1-2 aprilie 2017.

DAN TEODORESCU

În Liga Campionilor la popice:Electro Romgaz Tg. Mureº pierdela Rijeka, dar mai sperã...

La München,România ºi-a aflatadversarele dincadrul CampionatuluiEuropean de baschet

În Germania, la München, a avut loc tragerea lasorþi pentru Campionatul Europeanmasculin de baschetjuniori (Under 18), pentru Divizia A ºi Divizia B.

România urmeazã sã evolueze în grupa C aDiviziei B, întrecerile urmând a avea loc la Tallin(Estonia), în perioada 28 iulie – 6 august 2017.

Cele 24 de participante, împãrþite în patru grupe,sunt urmãtoarele:

- Grupa A: Marea Britanie, Suedia, Olanda, Cehia,Luxemburg, Albania.

- Grupa B: Croaþia, Georgia, Bulgaria, Ungaria,Islanda, Belarus.

- Grupa C: Israel, Polonia, Portugalia, Austria,ROMÂNIA, Azerbaidjan.

- Grupa D: Estonia, Belgia, Danemarca, Elveþia,Irlanda, Macedonia.

DAN TEODORESCU

Bine bine, ºtiu cã în viaþarealã mai trebuie sã faci unsacrificiu ºi sã te mai duci lajob. ªtiu. ªi, de asemenea,mai sunt momente în care eºtiaºa de afectat de ceea ce seîntâmplã în serial, cã decizi înziua urmãtoare sã te duci lafacultate sau sã dai o ditamaipetrecere ca sã ieºi dindepresie.

Acesta este efectul pecare îl are Grey`s Anatomyasupra mea. Pentru mine nueste un alt serial cu muuultesezoane, toate de umpluturã.Râd alãturi de Izzie ºi mainotez, între timp, o reþetã debrioºe; operez alãturi deShepard pe creier; încalc

regulile precum Meredith ºisunt autoritarã ca ºi Miranda.Plâng alãturi de oameniiaceºtia, le ascult poveºtile lorde viaþã, beau cu ei la Joe`sBar, tratez pacienþii alãturi deei, dansez, sufãr, plâng, mãcert, mã împac. Efectiv nupot concepe când Shonda(creierul din spatele poveºtiiGA) decide sã mai omoare unpersonaj. E ca ºi cum se duceºi o parte din sufleþelul meu.Serios. Atunci când George aavut accidentul ºi a murit, numi-a venit sã cred pentru cãam crezut pânã în ultimasecundã cã va supravieþui. Sãnu mai vorbim despremomentul când Lexie ºi

Mark au pãrãsit serialul -doliu, ce sã mai. Plângeam în

hohote. Aºa poveste dedragoste nu ai sã vezi peste

tot!! Aºtept sã vãd ce surprizemai pregãteºte draga Shonda.

Iar actorii - toþi niºteminunaþi. Îmi place foartemult, ba chiar sunt invidioasãpe prietenia dintre Mer ºiCristina. Ele sunt un exempludespre ceea ce înseamnã oprietenie, ºi nu genul deprietenie pe care Gossip l-apromovat. Hei, dragefashioniste, nu sãriþi acum cugura pe mine cã-ssuperficialã ºi nu pot vedeadincolo de faptul cã toatãlumea se culcã cu toatãlumea. Iar Cristina Yang esteexcepþionalã, o combinaþieinteresantã: iubeºte glacial,dar intens, este loialã, ironicãatunci când trebuie ºi faceglume inteligente, dar seci.

Hobby-ul meu: serialelePagina 25februarie - martie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Aºteptãm fotografiile pe adresa:[email protected], însoþite de câteva

cuvinte legate de eveniment ºi numeledumneavoastrã.

FOTOGRAFIA LUNII

DE ªTEFANIA NÃSTÃSOIU

Nu ºtiu cum sunteþi voi, dar eu dacã aº avea un serialbun pe care sã-l vizionez, nu-mi trebuie nici

mâncare, nici apã. Parcã nici ieºirile în parc nu-mimai par utile, nici cafeaua nu-mi mai face cu

ochiul..Aº sta relaxatã în patul meu perfect ºi aºprinde rãdãcini acolo pânã s-ar termina serialul. Num-aº clinti din pat nici dacã este ditamai cutremurul

ºi nici dacã ar veni ruºii peste noi (acum glumim,doamne feri sã vinã!!) Asta înseamnã sã trãieºti

serialul, ºi nu sã dai play pur ºi simplu.


A fost ºi va fi aici, pe pãmântromânesc, mult îndrãgit ºi iubit destrãmoºii noºtri ºi de noi în fiecare zi.E timpul florilor care se ofilesc, etoamna cu versurile ei pe sunet devioarã, iar noi am ajuns la Bucureºtiîn ziua de 26 noiembrie 2016. Prinfrig ºi ceaþã, într-o dimineaþã cu unsoare dezorientat, noi, gazdele dinRomânia, ne-am întâlnit cu dragiinoºtri oaspeþi din Italia: GiovanniMonopoli-poet ºi PreºedinteleAsociaþiei Onlus Poesis, Taranto,Maria Grazia Leo, Armando Blasi,Enrico De Carolis, Ruggieri Ada,Sangermano Vita, Ricagni Armando,Rizzi Maria, Patella Giuseppe, VinciRosa Maria. Din partea românilor:doamna Viorica Lazãr, directoare a

Centrului Cultural ”Sfinþii ApostoliMihail ºi Gavril”-Bucureºti, doamnaGabriela Dancu, directoare a tuturorcentrelor Culturale pe sector,cordonatoarele de program MariaNiculescu-poetã, Diana Olteanu-poetã, Liliana Liciu- redactor ºef la”Grai românesc”, SîmpetruTrandafir- poet ºi editor ”Grairomânesc” ºi, în sfârºit, Elena Spãtaru-poetã ºi promotoarea acesteiantologii împreunã cu poetul italianGiovanni Monopoli. Printre aplauzeºi dãruire, salutãm invitaþi de onoarecare s-au alãturat nouã: domnul

Culiþã Ioan Uºurelu, membru al USR,preºedintele Festivalului Internaþionalde Creaþie “Vrancea literarã”,redactor ºef al revistei ”Salonul

literar” -Vrancea, Zenovia Uºurelu-autor de manuale ºcolare, actriþaDoina Ghiþescu, Geo Cãlugãru poet,membru USR, profesoara FlorinaMacsim, de la liceul ”Spiru Haret”-Moineºti.

ªi cum poezia cântã precumvântul ce rãscoleºte sufletul, sãtrecem la motivul întâlnirii:prezentarea Antologiei de PoezieInternaþionalã Trilingvã, Româno-Portughezo-Italianã -„Sub curcubeulprieteniei”- “Sotto l’arcobalenodell’amicizia” la Centrul Cultural“Sfinþii Mihail ºi Gavriil.”Acest

eveniment a fost însufleþit de unpublic care a aplaudat atât oaspeþii,cât ºi gaazdele, dar ºi înfloritoareapunte între culturile popoarelor. Nedorim sã rãmânem mereu uniþi printretrãiri, vise ºi pace în suflet! Dar sã nuuitãm contribuþia tuturor autorilorparticipanþi! Astfel, autoarea TincuþaSava Borºan ºi-a prezentat volumulsau de poezii numit “Tomnaticãiubire”, iar Cristina Creþu ºi DumitruDãnãilã au fãcut scurte croniciliterare. A urmat apoi volumul “Tu,iubire”, autor Limona Rusu, la care s-au alãturat recenzenþii Liliana Liciu ºiDumitru Dãnãilã. „ªi cum soarele sepregãtea sã ne îmbrãþiºeze prinmagie, au sosit în zbor premiile, iaraplauzele au inundat sala. S-audecernat premiile GRAIROMÂNESC 2016:1.GiovanniMonopoli, Taranto, Italia, Diplomãde excelenþã pentru promovarea

valorilor româneºti;2.GabrielaDancu, Bucureºti, Diplomã deexcelenþã pentru merite deosebite înîndrumarea ºi coordonarea vieþiiculturale ºi artistice; 3. FlorinaMacsim, Moineºti, Diplomã deexcelenþã pentru prefaþarea antologieitrilingve românã- Italianã- por-tughezã ,,Sub curcubeul prieteniei ,,;4.Geo Cãlugãru, Bucureºti, Diplomãde excelenþã pentru promovarea

”Graiului Românesc”;5.Culiþã IoanUºurelu, Odobeºti, Diplomã deexcelenþã pentru promovarea va-lorilor româneºti ºi internaþionale;6.Armando Blasi, Taranto, Italia,Diplomã de excelenþã pentrupromovarea valorilor româneºti;7.Massimiliano Raso, Bari, Italia,Diplomã de excelenþã pentrupromovarea valorilor româneºti;8.Liliana Liciu, Bucureºti, Diplomãde excelenþã ºi Poeta anului2016;9.Elena Spãtaru, Moineºti,Diplomã de excelenþã ºi Poet anului2016;10.Anca Mihaela Brumã,Oneºti, Diplomã de excelenþã ºi Poetaanului 2016;11.Liliana Hinoveanu,Craiova, Diplomã de excelenþã ºiPoeta anului 2016;12.Angi MelaniaCristea, Craiova, Diplomã deexcelenþã ºi Poeta anului2016;13.Maria Filipoiu, Bucureºti,Diplomã de excelenþã ºi Poeta anului2016;14.Maria Niculescu, Bucureºti,Diplomã de excelenþã ºi Poeta anului2016;Diplome de merit pentruparticiparea la antologia ,, Subcurcubeul prieteniei ,,- “Sottol’arcobaleno dell’amicizia”-”Sob aamizade de arco-iris”:Georgeta Radu,Cristina Creþu, Aura Dan, ElenaSpãtaru, Liliana Hinoveanu, MariaNiculescu, ªtefan Dima, OlgaVãduva, Elena Tãnase, Claudia Bota,Corina Mihaela Soare, DumitruDãnãilã, Liliana Badea Cîrstea,Grazia Annicchiarico, Anna Vozza,

Rosa Maria Vinci, Cossimo Fabiano,Giuseppe Guidolin, OrlandinoMarco, Tincuþa Sava Borºan.

ªi prin parfum de Bucureºti ºiscânteieri de noiembrie ne-amîmbrãþiºat ºi, cu picãturi de suflet, ampornit cãlãtoria în sãrutul de sâmbãtãcu un pahar de ºampanie. Vãaºteptãm cu drag ºi la anul!

Elena SPÃTARU, poetã ºitraducãtor de limba italianã

Antologia de poezie internaþionalã Româno-Italianã-Portughezã

O poveste de vis cu drum deschis


Art. 1. - (1) Ministerul pentru Românii de Pretutin-

deni, denumit în continuare M.R.P., este organ de specia-

litate al administraþiei publice centrale în subordinea Gu-

vernului, cu personalitate juridicã, având sediul în mu-

nicipiul Bucureºti, Bulevardul Primãverii nr. 22, sector 1.

M.R.P. îºi poate desfãºura activitatea ºi în alte sedii,

achiziþionate, închiriate, deþinute ori utilizate în orice altã

modalitate prevãzutã de lege, ulterior intrãrii în vigoare a

prezentei hotãrâri.

(2) M.R.P. elaboreazã ºi aplicã politica statului

român în domeniul relaþiilor cu românii de pretutindeni ºi

acþioneazã pentru întãrirea legãturilor cu aceºtia ºi pentru

pãstrarea, dezvoltarea ºi exprimarea identitãþii lor etnice,

culturale, lingvistice ºi religioase, cu respectarea legislaþiei

statului ai cãrui rezidenþi sunt.

(3) M.R.P. elaboreazã, în consultare cu alte

ministere ºi autoritãþi publice, strategia multianualã

privind relaþia cu românii de pretutindeni, metodologia de

acordare a finanþãrilor nerambursabile, precum ºi alte

documente de politici publice necesare desfãºurãrii

activitãþii sale, aprofundãrii cooperãrii interinstituþionale ºi

aplicãrii unei abordãri unitare la nivelul Guvernului

României în ceea ce priveºte relaþiile cu românii de peste

hotare ºi facilitarea integrãrii comunitãþilor româneºti în

societãþile – gazdã.

Art. 2. Pentru realizarea obiectivelor din domeniul

sãu de activitate, M.R.P. exercitã urmãtoarele funcþii:

a) de strategie, prin care urmãreºte elaborarea ºi

aplicarea Programului de guvernare în domeniul sãu de

activitate;

b) de reglementare, prin care asigurã elaborarea

cadrului normativ ºi de politici publice privind relaþia cu

românii de pretutindeni;

c) de reprezentare pe plan intern ºi extern în

domeniul sãu de activitate;

d) de autoritate de stat, prin care asigurã urmãrirea

ºi controlul aplicãrii ºi respectãrii reglementãrilor legale din

domeniul sãu de activitate ºi a celor privind organizarea ºi

funcþionarea instituþiilor care îºi desfãºoarã activitatea în

subordinea sa;

e) de coordonare, la nivelul Guvernului, a activitãþii

de implementare a obiectivelor privitoare la relaþia cu

românii de pretutindeni;

f) de administrare, prin care asigurã administrarea

patrimoniului sãu, potrivit dispoziþiilor legale.

Art. 3 – (1) În realizarea funcþiilor sale, M.R.P. are

urmãtoarele atribuþii principale:

a) apãrã ºi promoveazã interesele românilor de

pretutindeni;

b) elaboreazã ºi aplicã, în colaborare cu alte instituþii

cu competenþe în domeniu, strategiile guvernamentale,

programele ºi strategiile sectoriale destinate românilor de

pretutindeni;

c) iniþiazã ºi avizeazã proiecte de acte normative în

domeniul sãu de activitate;

d) sprijinã comunitãþile româneºti în aºa fel încât sã

se asigure de respectarea drepturilor ºi libertãþilor

fundamentale ale etnicilor români ºi nediscriminãrii de

cãtre administraþiile þãrilor în care trãiesc;

e) participã la comisiile mixte privind minoritãþile

naþionale, stabilite în temeiul tratatelor internaþionale la

care România este parte;

f) dezvoltã parteneriate cu asociaþiile ºi organizaþiile

reprezentative ale românilor care trãiesc în afara graniþelor,

prin acordarea de finanþãri nerambursabile cãtre entitãþi

publice sau private din þarã ºi din afara frontierelor

României, în condiþiile legii;

g) iniþiazã ºi dezvoltã raporturi de parteneriat ºi

cooperare cu autoritãþile centrale ºi locale însãrcinate cu

problematica minoritãþii naþionale din þãrile de cetãþenie ºi

/ sau reºedinþã, cu cultele recunoscute legal ºi organizaþiile

neguvernamentale, precum ºi cu organizaþiile

internaþionale de specialitate, pentru asigurarea drepturilor

persoanelor aparþinând comunitãþii româneºti;

h) urmãreºte modul în care autoritãþile statelor de

cetãþenie ºi / sau reºedinþã îºi respectã obligaþiile privind

asigurarea drepturilor membrilor comunitãþilor româneºti;

i) elaboreazã sau finanþeazã studii de specialitate,

cercetãri, monografii ºi sinteze privind problematica

românilor de pretutindeni, realizeazã ºi actualizeazã harta

etnicã a românilor din afara graniþelor;

j) sprijinã înfiinþarea ºi dezvoltarea instituþiilor mass-

media ale românilor de pretutindeni, a caselor limbii ºi

culturii române, centrelor culturale ale comunitãþilor

româneºti de pretutindeni, catedrelor, lectoratelor ºi

bibliotecilor de limba românã din strãinãtate, precum ºi

înfiinþarea unor catedre de romanisticã;

k) sprijinã acþiunile de cercetare, restaurare,

conservare ºi punere în valoare a patrimoniului cultural

românesc din afara graniþelor României, de construire ºi

restaurare a unor monumente civile ºi militare, precum ºi

a unor locaºuri de cult ale românilor de pretutindeni;

l) asigurã protejarea, susþinerea ºi revitalizarea

tradiþiilor ºi obiceiurilor locale româneºti în zonele locuite

de români de pe teritoriul altor state;

m) contribuie la promovarea imaginii României în

comunitãþile româneºti din afara graniþelor;

n) contracteazã, în condiþiile legii, servicii de

specialitate, inclusiv servicii de consultanþã, ºi

achiziþioneazã bunuri pentru realizarea unor activitãþi în

vederea îndeplinirii atribuþiilor sale;

o) coopereazã cu Ministerul Afacerilor Externe ºi

misiunile diplomatice ºi oficiile consulare române de

circumscripþie pentru coordonarea activitãþii centrelor de

informare ale României în strãinãtate, finanþarea ºi dotarea

celor existente ºi înfiinþarea unor noi astfel de centre;

p) coopereazã cu ministerele cu atribuþii în domeniu

ºi autoritãþi publice centrale sau locale pentru a facilita

procesul de reintegrare a cetãþenilor români cu reºedinþa

sau domiciliul în strãinãtate, la restabilirea acestora pe

teritoriul României;

q) iniþiazã, organizeazã sau sprijinã orice alte proiecte

sau acþiuni, considerate necesare ºi oportune pentru

realizarea obiectivelor sale, angajând în acest sens

finanþãri din fonduri proprii sau provenite din accesarea

fondurilor europene;

r) îndeplineºte celelalte atribuþii stabilite prin acte

normative pentru domeniul sãu de competenþã.

(2) M.R.P. organizeazã, pe plan intern ºi

internaþional, ºi finanþeazã activitãþi arhivistice specifice,

congrese, conferinþe, forumuri sau reuniuni internaþionale,

gestionarea sistemelor aferente protecþiei informaþiilor

clasificate, aniversarea unor evenimente privind românii

de pretutindeni, precum ºi orice alte acþiuni necesare

pentru îndeplinirea atribuþiilor prevãzute la alin. (1).

(3) Acþiunile ºi activitãþile prevãzute la alin. (2) se

finanþeazã în limita fondurilor aprobate M.R.P, prin legile

bugetare anuale.

(4) În vederea realizãrii acþiunilor ºi activitãþilor

prevãzute la alin. (2) pot fi finanþate urmãtoarele categorii

de cheltuieli:

a) cheltuieli de protocol, potrivit legislaþiei în vigoare

în materie;

b) achiziþii publice de produse, servicii sau lucrãri

necesare realizãrii acþiunilor ºi activitãþilor prevãzute la alin.

(2), efectuate în condiþiile legii;

c) încheierea de contracte de prestãri de servicii cu

participanþii la acþiunile prevãzute la alin. (2), prin care sã

fie suportate cheltuielile de cazare, transport intern ºi/sau

internaþional, masã ºi onorariu ori diurnã, dupã caz;

d) taxe de participare, afiliere sau alte contribuþii

aferente acþiunilor ºi activitãþilor prevãzute la alin. (2);

e) editarea ºi tipãrirea de lucrãri de specialitate ºi

volume de documente diplomatice;

f) cheltuielile prevãzute în Anexa la Legea nr.

321/2006 privind regimul acordãrii finanþãrilor

nerambursabile pentru sprijinirea activitãþii românilor de

pretutindeni ºi a organizaþiilor reprezentative ale acestora.

Art. 4 – (1) M.R.P. coopereazã cu alte instituþii de

specialitate ale administraþiei publice centrale ºi autoritãþi

publice, dupã cum urmeazã:

a) cu Ministerul Afacerilor Externe, denumit în

continuare M.A.E. pentru:

- realizarea atribuþiilor ce revin M.R.P. conform art. 3,

alin. a)-e), g), h), m) ºi o)-r);

- implementarea, monitorizarea ºi evaluarea

proiectelor, acþiunilor ºi programelor în sprijinul românilor

de pretutindeni, realizate cu finanþãri nerambursabile

acordate de cãtre M.R.P., inclusiv cu sprijinul misiunilor

diplomatice ºi ale oficiilor consulare ale României. În acest

sens, M.R.P.

coopereazã ºi comunicã direct cu misiunile

diplomatice ºi oficiile consulare ale României, pe

problematica românilor de pretutindeni, informând

concomitent M.A.E. cu privire la corespondenþa cu

acestea;

- avizarea, din punctul de vedere al oportunitãþii, a

deplasãrilor în interes de serviciu care au pe agendã

problematica românilor de pretutindeni, realizate de cãtre

demnitari ºi asimilaþii acestora din administraþia publicã,

aflaþi în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea

Guvernului, precum ºi a mandatelor acestora. M.R.P. este

informat în legãturã cu rezultatele principale ale acestor

vizite, referitoare la problematica relaþiilor cu românii de

pretutindeni;

- trimiterea de personal propriu M.R.P în cadrul

misiunilor diplomatice ºi oficiilor consulare ale României

din statele unde existã comunitãþi româneºti semnifi-

cative, pentru a asigura relaþia cu aceste comunitãþi.

Personalul M.R.P. trimis în misiune în strãinãtate

acþioneazã sub îndrumarea ºefului misiunii diplomatice, în

conformitate cu Legea nr. 269/2003 privind Statutul

Corpului diplomatic ºi consular al României;

- stabilirea listei statelor cu comunitãþi româneºti

semnificative, prin ordin comun al M.R.P. ºi al M.A.E.,

emis în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a

prezentei hotãrâri ºi actualizarea ulterioarã a acesteia, ori

de câte ori este nevoie.

b) cu Ministerul Educaþiei Naþionale, cu Academia

Românã ºi alte instituþii relevante, în vederea realizãrii

unui plan naþional strategic de promovare a limbii

române în comunitãþile româneºti de pretutindeni, având

ca obiectiv menþinerea ºi afirmarea identitãþii lingvistice a

comunitãþilor româneºti din strãinãtate, prin programe ºi

proiecte comune privind accesul la educaþie în limba

românã, precum burse de studiu, proiectul de Limbã,

Culturã ºi Civilizaþie Româneascã, lectorate de limba

românã, perfecþionarea cadrelor didactice din

comunitãþile româneºti, construcþia sau renovarea de

instituþii educaþionale cu predare in limba romana in

statul de cetãþenie/reºedinþã.

c) cu Ministerul Culturii ºi Identitãþii Naþionale, pentru

menþinerea ºi afirmarea identitãþii culturale a comunitãþilor

româneºti din strãinãtate, prezervarea patrimoniului

cultural al acestor comunitãþi ºi asigurarea accesului

membrilor comunitãþilor la instituþiile publice din

domeniul cultural, din România.

d) cu Secretariatul de Stat pentru Culte, cu Biserica

Ortodoxã Românã, precum ºi cu alte culte ºi asociaþii

religioase recunoscute în România, care desfãºoarã sau

îºi propun sã iniþieze programe ºi proiecte pentru

menþinerea ºi afirmarea identitãþii religioase a

comunitãþilor româneºti din strãinãtate.

(...)

Nota Redacþiei Textul integral al HG este publicat

în Monitorul Oficial nr. 46/2017

NOUTÃÞI LEGISLATIVEExtras din Hotãrârea nr. 17/2017 privind organizarea ºi funcþionareaMinisterului pentru Românii de Pretutindeni, în vigoare de la 17.01.2017

Capitolul I. Organizarea ºi funcþionarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea obþinerii avizului

pentru desfãºurarea de activitãþi comerciale, studiu etc

- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea cãsãtoriei- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale, asociaþii,

fundaþii etc cu acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã

o persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã pe teritoriul Germaniei sau României.Telefon: 01603373128; E.mail: [email protected]

Denise Klüweravocatã în dreptul german

consiliere ºi reprezentarejuridicã

specializare pe dreptulfamiliei, dreptul penal, dreptul

muncii, dreptul de chirie de asemenea, dreptul social, dreptul de asigurãri,

dreptul de circulaþie, dreptul comercial etc Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail [email protected] sau [email protected] Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problemadumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic


SUDOKU

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã

vei rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Ce rubricã nouã este înfiinþatã din acest numãr în ziarul VOCEA TA?

Rãspuns:____________________________________________________________

____________________________________________________________

Nume__________________________________________________;

Prenume ___________________________________________________;

Adresa _____________________________________________________

____________________________________________________________

Telefon ___________________________________________________;

68

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zi a lunii în curs pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut este

TINI VIORICAAGNES- NÜRNBERG


Buliºor mânca cireºe. Lua fiecare cireaºã, obãga în fund, dupã care o scotea, o spãla bine ºio mânca.

- Ce faci, Buliºor? îl întreabã miratã Bubulina.- Le probez sã vãd dacã au pe unde sã iasã.

***** Bulã intrã vesel în birou ºi strigã:- Soþia mea a nãscut un bãiat!ªeful se uitã mirat la el ºi zice:- Bãnuieºti pe cineva?

***** Þiganul ºi þiganca vor sã divorþeze.- Ia zi, þiganco, de ce vrei sã divorþezi?- Apoi, dom’ judecãtor, þiganul ãsta nu-i de

rangul meu!- Auzi, þigane, ce-ai de zis?- Minte, dom’ judecãtor, ea nu-i de ranga

mea!*****

Bubulina e însãrcinatã, în luna a noua. Bulã omângâie tandru ºi-i zice:

- Iubito, dacã o sã arate ca tine, va fi magnific.La care Bubulina, somnoroasã:- Dacã o sã arate ca tine, va fi miracol.

***** Într-o zi, Gheorghe intrã la Ianoº în curte,

þinând în mânã un topor.- Ianoº, ieºi afarã sã-þi tai capul!- Da’ ce þi-am fãcut? strigã speriat Ianoº, din

spatele ferestrei.- Voi, ungurii, i-aþi tãiat capul lui Mihai

Viteazul!- Dar asta a fost acum 400 de ani.- Da, dar eu abia azi am aflat.

***** Un pilot, un marinar ºi Badea Gheorghe

stãteau de vorbã. Pilotul spune :- Eu, când aterizez, îmi sun nevasta ºi o

avertizez cã am ajuns. Sã nu am probleme.Marinarul la fel:- Când acosteazã nava, dau telefon acasã, sã

nu am neplãceri.Badea Gheorghe tãcea. Amândoi au sãrit pe el

cu întrebãrile:- Cum, tu nu faci la fel?- Nu, eu sun la uºã ºi mã duc la geam. N-a

scãpat niciunul pânã acum.*****

Ion mulgea în fiecare zi 2 litri de lapte de lavacã, pe când Gheorghe mulgea câte 30 de litri.

- Mã, Gheorghe, cum de vaca ta dã atâta

lapte? întreabã Ion.- În fiecare dimineaþã, când mã duc sã o mulg,

o întreb : ce-avem astãzi, lapte sau carne?*****

Vine Badea Gheorghe pentru prima datã înBucureºti, cu bicicleta. Ajunge în faþaGuvernului, parcheazã bicicleta ºi se duce sã-ºiia un suc.

- Mãi bade, ia-þi bicicleta de aici, cã acuºi iesminiºtrii, zice poliþistul de servici.

- Nu-i bai, zice Badea Gheorghe, cã i-am puslacãt.

***** Paradoxul progresului: cu cât mai de calitate

sunt televizoarele, cu atât mai de rahat suntteleviziunile!

***** Douã lesbiene se plimbau pe stradã. La un

moment dat, trece o tipã sexy pe lângã ele. Unadintre lesbiene spune:

- Ce picioare lungi are tipa!- Aha!- ªi ce sâni! Chiar ºi din spate se vãd.- Aha!- ªi ce fund apetisant!- Aha!- Ce tot atâþia “aha”? Mai spune ºi altceva.Asta scoate o hârtie ºi scrie pe ea:- Nu pot! Mi s-a sculat limba!

***** Vãzând cã se fac atâtea reclame la Pedigree,

care de care mai pompoase, m-am dus ºi amcumpãrat ºi eu o cutie, de curiozitate.

Pot sã spun cã a fost oribilã… În final amaruncat-o la câine…

***** În America sunt cu 7-8 ore În urma noastrã!

Când voi merge acolo ºi mã vor întreba de undevin le voi spune:

- Vin din viitor!*****

Când doctorul mi-a spus cã mai am de trãitdoar ºase luni, m-am înfuriat, i-am smuls stilouldin mânã ºi i l-am înfipt direct în gât,omorându-l. Gata, problema s-a rezolvat!…Mi-au dat 20 de ani.

***** - Prietenul dumneavoastrã, directorul de la

compania aceea mare de stat, mai locuieºte învila aceea superbã cu vedere spre închisoare?

- Nu… acum are vedere spre vilã!

BERBECEntuziasmul sentimental este la limitasuperioarã, dar nu e un moment favorabil pentrua lua decizii, mai ales în ceea ce priveºte

eventuale schimbãri. O cãlãtorie în compania fiinþei iubite arputea reprezenta o excelentã ocazie de consolidare a relaþiei.Este o perioadã excelentã pentru a-þi exprima sentimentele.

TAURFemeile din Taur vor avea un sfârºit desãptãmânã magic ºi plin de bucurii. La bãrbaþiiTaur succesul este direct proporþional cu pauzele.

Este momentul sã acordaþi mai puþinã atenþie activitãþilor dinjob ºi sã faceþi plimbãri ºi ieºiri cu partenerele voastre dacãvreþi sã reveniþi pe un trend ascendent!

GEMENIÎn cazul în care pânã acum te-ai confruntat cu totfelul de probleme de sãnãtate, acestea s-ar puteaatenua sau chiar ºi-ar putea gãsi rezolvarea.

Promptitudinea în reacþii te poate ajuta mult în tot ce doreºtisã întreprinzi. Atenþie la alimentaþie.

RACAi o bunã rezistenþã fizicã, aºa cã sãnãtatea nu-þiva crea probleme serioase. În schimb, capacitateade concentrare nu va fi la nivelul obiºnuit ºi ar fi

bine sã te sfãtuieºti cu un prieten de încredere înainte de a luadecizii. Bea ceaiuri antistres ºi, dacã se pune problema uneiintervenþii chirurgicale, nu amâna.

LEUEste o perioadã bunã pentru a discuta desprechestiuni care vã privesc pe amândoi. Dacã veireuºi sã fii mai tolerant, mai îngãduitor, vei reuºi

sã-þi convingi cu uºurinþã partenerul sã-þi accepte propunerile.Clipele cele mai plãcute le vei petrece spre sfârºitul perioadei.

FECIOARÃLa serviciu te vei confrunta cu situaþii de totfelul, aºa cã nici nu vei ºti când trece timpul. Opropunere de colaborare va veni oarecum pe

neaºteptate ºi se va dovedi avantajoasã. Oricum, ceva banivor veni din zona serviciului.

BALANÞÃEnergia ta fizicã este la limita inferioarã, aºa cãnu te implica în activitãþi deosebite. Obosealaacumulatã de-a lungul timpului ar putea duce la

migrene sau stãri febrile. N-ar fi exclus nici sã faci o vizitã deurgenþã la stomatolog.

SCORPIONVei avea unele discuþii pe teme de interes comuncu partenerul, dar nu este cazul sã încerci sã-þiimpui punctele de vedere. O problemã de sãnãtate

a partenerului vã va da peste cap planurile; din fericire, înscurt timp se va dovedi cã nu a fost nimic grav.

SÃGETÃTORLa slujbã va fi necesar sã finalizezi o activitate lacare ai cam rãmas în urmã. Va trebui sã faci unefort mare, dar ºansele de reuºitã existã, iar

capacitatea ta de a te mobiliza este peste nivelul obiºnuit.

CAPRICORNStarea ta generalã nu-þi ridicã problemedeosebite, aºa cã te poþi angrena în orice fel deactivitãþi. În cazul în care doreºti sã începi un

tratament pentru o suferinþã cronicã, þine cont cã în aceastãperioadã tratamentele naturiste te avantajeazã.

VÃRSÃTORInteresul pentru relaþia cu partenerul de sufleteste mai mare ca niciodatã. Eºti mai sensibil ºifoarte dispus sã faci unele compromisuri, ceea ce

nu þi se întâmplã prea des. Profitã de ocazie pentru a lãmuriunele neînþelegeri mai vechi.

PEªTINu vei fi într-o formã prea bunã ºi ar fi de doritsã te gândeºti de douã ori înainte de a face ceva.Poate pãrea paradoxal, dar canalizarea energiei

fizice spre activitãþi practice îþi va permite sã te relaxezi.Atenþie, existã riscul de a suferi mici accidente!

HOROSCOP

Caut apartament ieftin cu 2 sau 3 camere în Fürth,Stein sau Nürnbergingurü cu trei copii. Mama are serviciContact la numarul de telefon:0911 38477581 sau 015171804949

Vânzare casã în Bãile Olãneºti, la strada principalã.Încã nu este racordata la conducta de gaz, care este nouã ºitrece pe la poartã. Este racordatã la curent electric, apãpotabilã, telefon, internet. Curtea are pomi fructiferi, pe rod.Beciul unde se poate amenaja o cramã are aproape 100 m.p.Parterul are o camerã mare de cca 30 m.p ºi un living de peste60 m. p. cu bucãtãrie stil bar þi baia destul de mare. La etajsunt 3 dormitoare, o salã închisã ºi o cabinã de duº, Spre râulOlãneºti are o terasã supraetajatã de 60 m.p fiecare (parter ºietaj). Preþ negociabil 110 000 euro. Relaþii despre casã la tel004 - 07400 74249 sau 004 - 07200 09884.

Subînchiriez o camerã mare mobilatã pentru 2/3persoane în Germania- Fürth. Toate condiþiile (baie ºibucãtãrie). Telefon: 01520274 22 00

Vând casã 3 camere, baie, hol, bucãtãrie, cãmarã cugresie ºi faianþã nouã. Garaj mare, grãdinã cu viþã de vie pespalier + 3 fântâni în Localitatea Lovin. Preþ: 33000 Euro.Telefon: 01522 1513804

INCHIERIEZ la o Familie serioasä, pe termen lungAPARTAMENT cu 2 camere situat în zona Piaþa Rahova.Este dotat cu geam termopan nou în bucätärie faiantä nouä,centalä,sufragerie parchet , dormitor, baie,balcon etaj 3 Preþ170 de euro +garantie tel.0151-63684936 seara dupä ora 18.30

Vând casã în oraºul Jimbolia, România. ZonãCentralã, compusã din 5 camere, 2 bãi,2 bucãtãrii,anexepentru porci ºi pãsãri, magazie mare,grãdinã. Casa estecompartimentatã în aºa fel încât pot locui 2 familii cu baie ºibucãtarie separatä. Preþ negociabil:35000 Euro. Tel: 0040 - 76150 5924

Vând casã în oraºul Agnita. Zonã Centralã, compusãdin 4 camere de 110mp. Suprafaþa totalã este de 1500 m.p.Totul este nou renovat. Preþ: 90.000 Euro. Telefon: 0911/6588352.

Vând la preþ negociabil vilã superbã construitã pe 4nivele (subsol, parter, etaj, mansardã), în cartierul Moara deVânt din municipiul Iaºi, România. Relaþii la telefon0040.751294131 (inginer ILIE).

Direct de la proprietar: vânzare vilã modernã, nouã,zona Horezu, la ºosea, 111 mp, cu garaj, P+M, 2 terase,izolatã, termopane, acoperiº þiglã, 3 camere, 2 bãi, bucãtarie,cãmarã, instalaþii moderne, apã curentã, gaze, faianþã, gresie,parchet, curte: 1350 mp,pomi fructiferi, dependinþe caramidã(ºopron, coteþ gãini ) gard cu fundaþie; teren agricolintravilan: 2555 mp., pãºune intravilanã: 918 mp., pãduresalcâmi de-a lungul râului Cerna: 15555 mp. Preþ negociabil:195000 Euro. Tel.0049-1765540055.

Vând casã în Fãgãraº zona centralã (Str. Libertãþiinr.20), 2 camere, parchet, sobe teracotã, bucãtãrie mare,antreu, baie. Teren total 312 mp Curte, grãdinã, beci,suprafaþã folosibilã 65 m.p., zonã liniºtitã. Telefon: 085187951. Familia Bartesch.

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p în oraºulAgnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr 66. Totul esterenovat, 3 camere ºi bucãtãrie. Telefon: 0911 6588352

Vând apartament 2 camere decomandate - suprafaþautilã 50 mp - Bucureºti, zona foarte bunã - Bucur Obor -(maximum 15 minute pânã la Universitate) ) Toate facilitãþileîn proximitate - hipermaket Klaufand, Piaþa ºi MagazinulBucur Obor, vis-a vis de bloc exista ºcoala, grãdiniþã, 2policlinici. Apartamentul este recent zugrãvit, tâmplãrietermopan; mobilã nouã /modernã. Informaþii suplimentare -Tlf 0753-351.783 email: [email protected]

Schimb apartament cu 3 camere, 70 m.p., parter,balcon, cu aprobãri pentru spaþiu comercial în RâmnicuVâlcea, cu apartament în zona Nürnberg ºi împrejurimi cu 2camere. Tel. 015143464072, 0040.745.611.162.

Închiriez apartament cu 2 camere în Frankfurt amMain, complet mobilat ºi utilat, zonã centralã, în apropiere degara centralã. Relaþii la telefon: 015784523637 sau015143435201. Rog seriozitate.

Caut loc de muncã ca motostivuitor ºi manipulantmarfã. Sunt deschis ºi pentru alte domenii: Telefon: 00407266 44 165

Clarvãzãtoarea Florentina rezolvã probleme dedragoste, afaceri, ipotenþã, alcoolism, toxicomanie, stres etc.Oferã consultanþã psihologicã familialã, adulþilor ºi copiilor.Telefon: 015211559565 sau 015214633552

Dacã eºti profesor de germanã ( cunoºti limbaromânã) ºi doreºti sã dai meditaþii la limba germanã,contacteazã-mã. Telefon: O1728819588

Operator maºini unelte în ind. auto, presator metalela rece,42 de ani, caut orice loc de muncã dintr-o fabricã saula îngrijirea unei persoane vârstnice, curãþenie etc.Seriozitate, decenþã, bun simþ. Sunt un perfecþionist iubitor deordine ºi curãþenie,cu mare respect pt. toate fiinþele omeneºti.Aºtept rãspuns în email: [email protected]

Cosmenticianã, make up artist cu diplomã ºi expe-rienþã 11 ani în domeniu, doresc colaborare sau angajare.Sunt vorbitoare de limba germanã nivel A2. Email:[email protected]. Tel 015163990467.

Caut familii sau persoane în vârstã- cetãþeni germanipentru îngrijire. Telefon: 0151 43510905

Caut lucru în: amenajãri interioare, faianþã, gresie înNürnberg ºi împrejurimi. Îmi ofer serviciile la firme sauprivat. Telefon: 0152 57004526 sau 0911 21535108. Calitate ºibun gust!

Organizãm evenimente: zile de naºtere, nunþi, bote-zuri, carnavaluri, întâlniri cu prietenii, revelioane etc. Vãpunem la dispoziþie servicii de catering cu meniu specificromânesc ºi muzicã live ce ce-a mai bunã calitate. Vã gãsimlocaþia potrivitã. Preþuri absolut accesibile ºi distracþiegarantatã. Contactaþi-ne! Telefon: 0151 21315812

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!! Aniversare, nuntã,botez, chef sau orice eveniment , poate fi deosebit dacã esteacompaniat de NOI. Sunaþi la 01521 2247227.

Tâmplar, tapiþer, paturi, canapele, fotolii, montajparchet clasic, cu experienþã vastã în România ºi strãinãtate,caut de muncã în domeniu (sau ºi altceva,decent ) sau cautpartener de afaceri cu mic spaþiu propriu pentru a deschideun mic atelier de mobilã -tapiþerie în Germania. Ma puteþicontacta pe skype mario.mario1975 sau messengermario_cy1975@ yahoo.com

Colegiul femeilor de la MehrGeneration Haus dinSchweinauer Hauptstr. 31, vã pune la dispoziþie cursuri decroitorie. Aici vã învãþãm cum sã faceþi din hainele VECHI,NOI. Gratuit, în fiecare zi de MARÞI între orele 17- 19.Contact: Anemarie Hock, telefon: 0174 7188127.

Eºti pensionar, locuieºti în zona Nürnberg ºi ai nevoiede o persoanã care sã te ajute la diverse lucruri?Nu îþi cunoºtidrepturile în Germania? Vrei sã ai pe cineva care sã-þi facãclipele de singurãtate mai frumoase? Ai nevoie de un consilierîn vederea integrãrii în sistemul social etc? Noi ºi specialiºtiinoºtri te putem ajuta. Este de ajuns sã ne contactaþi ºi vomgãsi soluþia împreunã ( în limba maternã- românã) de a vãintegra mai uºor. Telefon: 0160 33 73 128

Familie serioasã, soþ ºi soþie, cãutãm de lucru înNürnberg sau împrejurimi. ªofer autoutilitarã 3.5 ºi soþia camenajerã sau în curãþenie. Telefon: 015175648027

Mã numesc Simon Andrei Claudiu ºi împreunã cusoþia mea cãutãm un loc de muncã în ferme, fabrici etc.Suntem serioºi. Ne puteþi contacta la n.r de telefon0040731469084.

Angajãm începãtori sau personal specializat pentruserviciu ambulatoriu îngrijire bãtrâni la domiciliu.Cunoºtinþe de limba germanã nivel mediu sunt obligatorii.Oferim salarizare atractivã! Informaþii suplimentare la tel.00491639716719"

Angajez 2 bãieþi capabili de munã în domeniuldemolãri. Salariu negociabil cu Gewerbe în zona Fürth,Nürnberg. Telefon 0176 723 777 18.

Doamnã 56 ani, doresc loc de muncã într-o familievorbitori de limba românã pentru îngrijirea persoanelorvârsnice, dar ºi a altor atribuþiuni în gospodãrie. Menþionez cãnu ºtiu limba germanã. Telefon: 015215813089.

ªofer profesionist-mecanic utilaj greu (macara,buldozer, excavator etc) caut de lucru în Germania, zonaTubingen- Stuttgart. Rog seriozitate. Telefon: 07071 7787849,dupã ora 19 sau 0040 763914909.

Sunt din România, caut de muncã ca muncitor înconstrucþii, în agriculturã sau la o fermã la grãdinãrit.Cunsosc limba germanã la nivel începãtor. Telefon: 0043344806629 sau 0040 760797048.

Sunt ªtefan ºi sunt în cãutarea unui loc de muncã.Muncitor în fabricã, curãþenie, spãlat de vase în restaurant.Tot ce se poate munci. Tel. 076948459

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã în domeniulconstrucþiilor, amenajãri ºi finisaje

interioare ºi exterioare, îmi ofer serviciileîn domeniu în zona Nürnberg. Telefon:

0160 33 73 128 . Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice. Cautpersoane care au nevoie de consultanþãpsiho-socialã, cu sau fãrã dizabilitãþi dinzona Nürnberg/ Erlangen/ Fürth. Sunt

cetãþean român ºi german, vorbesc ambelelimbi bine. Telefon: 0160 33 73 128.SERVICII

Famile mixtã (sas ºi român) cu 3 copii. Cãutãm locu-inþã sau casã cu 4-5 camere de închiriat în localitateaNürnberg sau împrejurimi. Telefon: 0160 3373128.

IMOBILIARE


MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Materialele din aceste paginã sunt publicitare. Rãspundereapentru conþinutul lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Organizãm spectacole cu echipãcompletã: artiºti, ingineri desunet, de imagine, regizor ºi

scenograf etc la preþuri pentrutoate buzunarele. Asigurãm ºi

cerem seriozitate maximã Detalii:Telefon +49 152 122 47 555.

Cântec, joc ºi voie buna cu duetulVALERIA STOIAN ºi Charly TM

Tel. 0171-404.8002

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: DE 70760606180001932497

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

68

Aveþi probleme cu limba germanã? Nu vã descurcaþi laInstituþiile publice, ºcoli, protecþia copilului ºi grãdiniþe? Vreþi sãºtiþi cum poate fi încadrat copilul dumneavoastrã în sistemul ºcolardin Germania? Apelaþi cu încredere la mine. Sunt ºcolarizatã înacest domeniu de oraºul Nürnberg ºi Institutul Psiho-pedagogic.De asemenea, recunoscutã de lnstituþiile ºcolare din oraºulNürnberg. Telefon: 0160 33 73 128 Notã: îmi pot oferi serviciilenumai pe teritoriul oraºului Nürnberg!

Pagina 31februarie - martie 2017 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Mã numesc Rareº ºi caut de muncã în domeniulinstalaþiilor sanitare. Am lucrat în plumb, fier, cupru, plastic.Lucrez în aceastã meserie de 5 ani. Montaj scurgeri aerisiri,instalaþii de apã rece, caldã ºi încãlzire termicã. Telefon:00320465561271 sau 00320 498457795 sau e-mail:[email protected]

Domn 54 de ani, doresc loc de muncã în orice domeniu.Cunosc limba românã ºi maghiarã. Telefon: 015171215898.

Tânãr 32 ani, caut de lucru în orice domeniu. Locuiescîn Nürnberg. Am lucrat ca: electrician, tehnician sistemealarmã, fotograf. Înþeleg ºi vorbesc puþin germanã, dar vorbescºi scriu foarte bine engleza. Telefon: 01522 9649376. E.mail:danielflenchea@ yahoo.com

Bãrbat serios, cu experienþã în construcþii, zidar,finisaje, caut loc de muncã în Nürnberg. Rog seriozitate.Telefon: 0152 5700456 sau 0172 7307216

Tânãr cãsãtorit 40 ani, locuiesc în Nürnberg, mecanicde meserie, posesor permis de conducere categoriile: B, C, Ecaut loc de muncã. Telefon: 0151 71 305 930

Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniulconstrucþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioare sau înagriculturã. Telefon: 004 0729582400

"Adriana Touristik Gmbh" angajeazã ºofer deautocar, part time, domiciliu în zona [email protected], Telefon: 01776583836

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijit bãtrâni sauîn agriculturã. Telefon: 0175 907 12 10 Nürnberg.

Tânãr, caut de lucru în Germania în orice domeniu.Telefon 0040749225241

Ai terminat o ºcoalã de moaºe? Cunoºti limba românãºi germanã bine? Avem nevoie de dumneavoastrã! Telefon:0160 3373128 Nürnberg

Român, caut de lucru în Germania la ferme sauinstalaþii de abºare, vopsitorie. Telefon: 0040758 628039.

Doamnã 41 ani din Würzburg caut de muncã îndomeniul curãþeniei, dimineaþa. 015166207380 RadoveanuAdriana.

Doamnã 35 ani, serioasã, cetãþean româno-german,îmi ofer serviciile pentru a ajuta bãtrânii la: plimbare,cumpãrãturi, rezolvarea de probleme la Instituþiile germane,consultanþe psiho-sociale etc. Informaþii la numãrul de telefon:0160 33 73 128

Bãrbat caut loc de muncã în construcþii sau îngrijitorde animale sau în agriculturã. Rog seriozitate. Telefon: 09117429052 sau 1051 2079331

Doamnã drãguþã, 52 ani, doresc sã cunosc un domn cuvârsta între 54-56 ani. Dacã se poate sã fie sas sau ºvab, pentruprietenie, bazatã pe înþelegere ºi respect reciproc. Telefon: 0151757950831.

Tânãr 37 ani, doresc prietenie cu o doamnã caredoreºte o relaþie de duratã. Menþionez cã locuiesc în Nürnberg,deþin locuinþã ºi serviciu. Telefon: 0151 66140337, de preferinþãdupã ora 18 în cursul sãptãmânii, iar la sfârºitul sãptãmâniipermanent.

Sunt o ardeleancã de 57 ani, sincerã ºi devodatã într-orelaþie. Nu accept minciuna, infidelitatea ºi violenþa. Mi-ampierdut încrederea ãn bãrbaþi ºi vreau sã o redobândesc. Dacãcrezi cã mi=o poþi reda, sunã-mã: 0152 15088202.

Tânãr, 35 de ani, din Bucureºti, cu locuinþã proprie,fãrã obligaþii, caut domniºoarã educatã ºi hotãrâtã saudoamnã divorþatã din Bucureºti sau provincie care îºi doreºtepentru ea un bãrbat ascultãtor, pentru relaþie serioasã de lungãduratã! Mã puteþi suna la: 0720822148.

Bãrbat romþn, 55 ani, 172m ºi 75 kg, singur, fãrãobligaþii, stabilit în Germania, serios, cu serviciu stabil, dorescsã cunosc o doamnã între 50-60 ani pentru o relaþie serioasã ºistabilã. Telefon: 015772327873.

Domn 51 ani, 78 kg, modest, fãrã vicii, doresccunoºtinþã cu doamnã 37-48 ani sincerã, credincioasã, înaltã,suplã pentru prietenie, eventual cãsãtorie: Telefon:015145230790

Tânãr, 33 ani, potent, ofer sprijin domniºoarelor caredoresc sã aibã un copil, dar nu au partener sau doamnelor cuprobleme de cuplu, dar care îºi doresc copii. Preþ 500 Euro.Telefon: 0722452507

Cãtre domniºoare sau doamne cãsãtorite. Bãrbat, 35de ani, cãsãtorit, dotat, viril, caut domniºoarã sau doamnãcãsãtorita. pentru relaþie discretã de prietenie. Tel: 0720 822148. Email: [email protected]

Deutsch-rumänisch Frau 39jahre ,sucht dringenTeilzeitarbeit raum Nürnberg Helferin auch zum Anlernen inBüro erwünscht .Bei Bedarf bitte melden unter Mail [email protected]

Român stabilit în Germania, 66 ani, 1.72, 82 kg, dorescsã-mi gãsesc jumãtatea pentru o prietenie durabilã, înþelegerereciprocã ºi sentimente sincere. Telefon: 0157 5816298

Domn vãduv, rãmas singur la vârsta de 66 ani, cetãþeanromân-ungur, îmi caut perechea. Sã fie o doamnã de vârstãapropiatã, dacã se poate în apropiere de Freiburg sau maxim150 km. Ofer ºi cer bunã înþelegere. Telefon: 0151 75140265

Domn 66 ani, stabilit în Germania, caut o partenerãpentru o relaþie care sã dea un sens frumos vieþii noastre.Telefon: 0157 58162981

Suntem doi tineri care curând vom deveni pãrinþi sicãutam un apartament cu 3 camere pânã în 550 Euro fãrãcheltuieli! Vã mulþumim! Nr de tel 015145089857

ªcolarizãm personal pentru meseria de asistentîngrijire bãtrâni- asistent medical. Durata ºcolarizãrii 3 ani,plus ºcoala de limba germanã aproximativ 5 luni. Informaþii la:0151 47860834

Vã oferim oportunitãþi de afaceri- alternativã finan-ciarã la Euro (Monede Criptate). Telefon: 0151 47860834

Economiseºte cu pânã la 80 % consumul de energieelectricã. Configureazã-þi casã viitorului. Instalãm ºi întreþineminstalaþii de automatizãri, electricitate, securitate, internet ºitelefonie la preþuri accesibile ºi avantajoase. Tel:+4915175732294

Radio R România www.RadioR.eu, cu sediul laNürnberg cautã redactori muzicali din Germania- în sistem devoluntariat. Nu trebuie sã locuieºti în apropiere. Este suficientsã doreºti a face parte din echipa noastrã, iar de restul neocupãm împreunã (iniþiere, programe etc) Telefon:01715807720.

DIVERSE

Intelectualã din Bucureºti, 50 ani, foarte prezentabilã, 1.67m/53 kg, alurã sportivã, englezã avansat, francezã mediu,iubitoare de animale, activã, amatoare de cãlãtorii, teatru,film, artã, muzicã clasicã, sport, doresc relaþie serioasã cuun intelectual, min 1.75m, greutate proporþionalã, situaþie

materialã bunã, cu simþul umorului ºi pasiuni similare.Tlf: + 40722.988.687; e-mail: [email protected]

MATRIMONIALE

Cadru farmaceutic din România, cu experienþã învânzãri, gestiune, contabilitate primarã, abilitãþi de

utilizare a calculatorului, MS Office, administrare bazãde date, englezã avansat, francezã mediu, carnet de

conducere cat. B, doresc angajare ca secretarã/ asistentmanager/ operator calculator/ gestionar/ vânzãtoare/

recepþioner hotel (front desk)/ asistentã personala. Tlf:+ 40722.988.687; e-mail: [email protected].

Colectiv redacþional

Director:Ionela van Rees-Zota (Membrã

a Uniunii Ziariºtilor Profesioniºtidin România, Membrã a UniuniiJurnaliºtilor din Germania)

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuDan TeodorescuBrãtuianu Alin- IunuþPreot Ionuþ PãunGeorg BarthIulia TeleºpanIoana DiaconuMariana Pachis - regizor ºi

scenografAdriana Bittner- CiobanuViorel BãetuElena Cesar von SachseDaniel Flenchea - fotoredactorAustria: Ioan Godja Agnes Maria ORBAN (Clubul

de Presã CONCORDIA din Viena)Mihai Anthony (Membru al

Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia)

Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã a Uniunii

Ziariºtilor Profesioniºti din România)

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: [email protected]

Tipar executat la:PRODCOM Tg. Jiu – RO

• Rãspunderea pentru conþinutul arti-colelor publicate aparþine, conformart. 206 Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: [email protected]

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

68

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din Nürnberg?

Eºti o persoanã cu ambiþii ºi doreºti sãfaci ceva pentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul de telefon:0049 160 33 73 128 sau scrie-ne pe

adresa: asii.romani@ yahoo.com. Vomgãsi împreunã o metodã de a

colabora!

Când doriþi ca anunþul sã nu mai aparã, sunaþi la redacþie

SANO PFLEGEPartenerul D-voastrã de încredere în îngrijire ambulatorie oferã: o asistentã medicalã ºi întreþinere persoane (bãtrani) la domiciliu, în

funcþie de nevoile specifice ale pacientului o îngrijire paliativã de calitate De la început vã veþi convinge de angajamentul ºi seriozitatea echipei

noastre profesionale! Oferim locuri de muncã! (limba germanã nivel mediu obligatorie) Nu ezitaþi sã ne contactaþi! Împreunã vom gãsi o soluþie care sã

satisfacã cerinþele d-voastrã. Tel: 01639716719

Pagina 32

EDITURA REGNI

CONTACT: telefon: 0049 160 33 73 128

• e-mail: [email protected]

eesttee allããtturri ddee

ddumnneeavooasttrrãã

ccu urrmããttooarreellee

accttivittããþi: din Nürnberg

ASOCIAÞIA

Singurul lunar în limba românã din Germania

www.AsiiRomani.com

www.voceata.eu

ª ªii vvoocceeaa ttaa ppooaattee ffii...

Documents