ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

Anul 9 • Nr. 7332 pagini

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

O delegaþie multiculturalã din Germania ºi Italiaa poposit în Dealul Copoului, primitã ºi

înconjuratã cu multã dragoste în Parcul Copoude scriitorii ieºeni Mihai Batog-Bujeniþã ºi Dan

Teodorescu, colegi de cenaclu în cadrulAsociaþiei Literare Pãstorel Iaºi ºi colaboratoripermanenþi la publicaþia "Vocea Ta" ºi Agenþiade ªtiri "Aºii Români", ambele cu sediul centralla Nürnberg, în Germania. În fruntea invitaþilorde peste hotare s-a aflat doamna Ionela van

Rees-Zota, nimeni alta decât managerul celordouã publicaþii amintite.

Germanca de origine românã

Ionela van Rees-Zota, de la teiul lui

15 iulie - 15 septembrie 2017

Pagina 5

Sãnãtatea - comoara cea mai de preþ

Program pentru susþinereaprofesorilor de limba germanã

În atenþia lucrãtorilorromâni din Austria

Nu rataþi Muzeul Magrittedin Bruxelles

„Apparatus 22” la MuzeulStedelijk din Amsterdam

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 13

Pagina 17

Pagina 3

Pagina 15

Descoperã România...România de la Argeº

Curtea deArgeº. Istorie,regalitate ºiturism Pagina 9

Eminescu la Palatul Culturii din Iaºi

Sãnãtatea este darul cel maifrumos ºi mai bogat pe care naturaºtie sã îl facã, este bunul cel mai depreþ al nostru. Aºa cum spuneaHipocrate “Sãnãtatea este ocomoarã pe care puþini ºtiu sã opreþuiascã, deºi aproape toþi se nasccu ea”.

Sãnãtatea e comoara cea maiuºor de pierdut ºi tot mai rãu pãzitãde oamenii contemporani. Viaþa totmai agitatã, stresul zilnic, ruperea ºiîndepãrtarea de naturã, alergãturapermanentã , concentrarea pevalorile materiale, sedentarismul,tehnologiile moderne, etc. ne fac sãuitãm cã nimic nu-i mai de preþ pelume ca sãnãtatea. Înþelegem acestlucru, doar dupã ce am pierdut-o.Existã o afirmaþie ce spune cã„jumãtate de viaþã, omul consumãsãnãtatea sa pentru a câºtiga toþibanii, iar în timpul rãmas - consumãtoþi banii pentru ca sã-ºi reîntoarcãsãnãtatea pe care a pierdut-o”.

Oricât de însemnate suntbunurile materiale ºi realizãrileprofesionale ale noastre, dacã nusuntem sãnãtoºi nu putem fi fericiþi,deoarece fericirea constã, în primulrând în sãnãtate. Atâta timp câtsuntem sãnãtoºi ne putem bucura

de toate frumuseþile pe care ni leoferã viaþa.

Sãnãtatea este moºtenireanoastrã, dreptul nostru. Ea esteuniunea totalã dintre minte, suflet ºitrup ºi este naturalã. Suntem creaþidupã chipul ºi asemãnarea luiDumnezeu. Tatãl Ceresc ne-abinecuvântat pe fiecare în parte cuîncã o valoare ºi anume cu trupulnostru. Trupul nostru este opera luiDumnezeu “ Nu ºtiþi cã voi sunteþiTemplul lui Dumnezeu, ºi cã Duhullui Dumnezeu locuieºte în voi ? “ (1Corinteni 3:16). Sã avem grijã deaceastã mare ºi valoroasã operã aCreatorului Suprem; sã ne îngrijimtrupul ºi sã-l pãzim de orice i-arputea face rãu.

Pe lângã trup trebuie sã avemgrijã de minte ºi de suflet. Sã avemmereu în minte gânduri bune.Gândul reprezintã viaþa. Gândurilenoastre creeazã mediul înconjurãtorºi lumea noastrã. Dacã avemgânduri sãnãtoase, ne putem pãstrasãnãtatea.

Pãrintele Tadei, unul din mariiduhovnici ai Serbiei spunea : ”Cumîþi sunt gândurile aºa îþi este ºiviaþa”.

Sãnãtatea sufletului o pãstrãm

prin rugãciune, pentru cãrugãciunea ne pune în legãturã cuDumnezeu. Ea înseamnã unireanoastrã cu Dumnezeu, comunicareanoastrã cu El. Rugãciunea fãcutãdin toatã inima ne dã un sentimentde liniºte, pace ºi bucurie interioarã,iar pacea din sufletul nostru alungãorice tristeþe.

Sã-þi cunoºti nevoia de sãnãtateºi sã-þi corectezi deprinderile deviaþã, este totuna cu a te îndreptacãtre Dumnezeu. Pentru cã El vreaca noi sã fim sãnãtoºi.

Sãnãtatea se pãstreazã ºi serecãºtigã cu rãbdare, disciplinã ºiconsecvenþã.

Valeriu Popa spunea cã”încãlcarea legilor naturale care neguverneazã existenþa, care necondiþioneazã viaþa ºi activitatea,ne conduce la o sãnãtate deterioratã.Însã, tot el spunea ca “totul esteposibil”. Este posibil sã fimsãnãtoºi, sã devenim sãnãtoºi,schimbându-ne modul de hrãnire,modul de gândire, modul de viaþã.Este posibil sã ne întoarcem laDumnezeu ºi la alimentaþia naturalãpe care El ne-a lãsat-o. Pe lângãlegile morale ale lui Dumnezeu,trebuie sã respectãm ºi legilenaturale ale lui Dumnezeu.”

Sã încercãm sã ne pãstrãmsãnãtatea pentru ca ea este ca opodoabã de aur pentru noi, având ovaloare nepreþuitã!

Dragii noºtri cititori sã vãdãruiascã Bunul Dumnezeu multãsãnãtate (…cã-i mai bunã decâttoate) ºi sã vã dea înþelepciuneanecesarã pentru a avea grijã de ea!

SÃNÃTATE MULTÃ ªI SÃVÃ BUCURAÞI DE EA!

Adriana-Lucia Ciugudean

iulie - septembrie 2017 Pagina 2 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Sãnãtatea - comoaracea mai de preþ

Adorpiersicile!Voi cealegeþi ?

Cele mai proaspete cercetãri dindomeniul ºtiinþelor spirituale ºi alepracticilor medicinii alternative se aflã într-o continuã competiþie determinatã degãsirea unui remediu universal pentrumenþinere a sãnãtãþii umane pe treicoordonate: trup, minte ºi suflet. Sevorbeºte, în esenþã, despre necesitateadobândirii armoniei între aceste elementeprin practicarea unui regim de viaþã sãnãtoscare include : o disciplinã a alimentaþiei, oarmonie a minþii ºi dezvolaterea vieþiispirituale. Dacã disciplina minþii se referãla practicarea unor metode demanagementul stresului sau aplicarea unortehnici de meditaþie, regimul de viaþãsãnãtos are în vedere respectatrea uneiagende alimentare care aºeazã fructele întopul prioritãþilor culinare.

Nimic mai simplu! Este varã, estevremea vacanþelor, a abundenþei vegetale ºiachiziþionãrii fructelor de sezon. Efectulconsumului regulat de fructe asupraorganismului este binecunoscut. Iatã de ce,mai mult sau mai puþin conºtient, înperioada estivalã, ºi nu numai, alegereafructelor, atât de darnice cu organismuluman, este o variantã înþeleaptã.

Eu, spre exemplu, ador piersicile ºinectarinele. Le prefer pentru aromainconfundabilã, pentru textura bogatã înfibre ºi culoarea portocalie miezului,portocaliul fiind un indiciu al prezenþeibetacarotenului. Le savurez cu o satisfacþiefãrã precedent iar organismul meu sebucurã ºi îmi mulþumeºte pentru cã îi oferun ospãþ regesc bogat în vitamine ca:vitamina A, vitamina C, vitaminele B3, B5,vitamina E ºi minerale precum: fier,magneziu, iod, selenium, potasiu, zinc.Consumul piersicilor proaspete mã fereºtede bolile cardiovasculare, previne cancerulºi împiedicã apariþia bolilor psihicedegenerative. Le apreciez pentru efecteleantiseptice, pentru faptul cã mã hidrateazãºi mã bine-dispun. Existã dovezi cãpiersicile au un efect afrodiziac ºi sporescfertilitatea.

Desigur, savurând aceste fructeoriginare din Persia, nu îmi aduc aminte debeneficiile mai sus enumerate ºi nu mãgândesc la faptul cã piersicile îmi sporescapetitul. Dimpotrivã, mã las purtatã desimfonia simþurilor ºi savurez fiecareîmbucãturã cu satisfacþia pe care o oferãgustul fericirii, mângâierea verii, avacanþelor savuroase ºi de ce nu, a soareluide dimineaþã, dulce, liniºtitor.

Liliana Moldovan

EEDDIITTOORRIIAALL

Primãria Municipiului Iaºi va organiza oserie de manifestãri dedicate Zilei Diasporei(15 august). Astfel, în perioada 14-16 august,în Municipiul Iaºi vor avea loc mai multeevenimente în care vor fi implicaþi ieºeni dinafara graniþelor României. Principalulpartener al Primãriei în acest proiect esteAVISSO.

Luni, 14 august, începând cu ora 19.00,români din Diaspora, reprezentanþiRePatriot, antreprenori, autoritãþi locale ºipersonalitãþi ale Iaºului, vor participa la undineu. Cu acest prilej vor avea loc discuþiiprivind problema migraþiei românilor talentaþiºi oportunitãþi de întoarcere acasã. Înprogramul de marþi, 15 august, figureazãparticiparea la slujba religioasã sãvârºitã cuocazia sãrbãtorii Adormii Maicii Domnului,la Catedrala Mitropolitanã, ºi vizitareaMuzeului Mitropolitan. Va urma dejunul„Împreunã pentru Iaºi”, ocazie de prezentareºi punctare a unor oportunitãþi locale ºi decunoaºtere reciprocã a invitaþilor, ºi conferinþaRePatriot, eveniment care va avea loc în SalaVoievozilor din cadrul Palatului Culturii Iaºi.Seara se va încheia cu o searã culturalãromâneascã ºi o recepþie. Miercuri, 16 august,este programatã o vizitã la Centrul DIFAINCSA („Diminuarea iniþialã a fenomeneloractuale întâmpinate în nesupraveghereacopiilor singuri acasã”), urmatã de un turturistic ºi de business al Iaºului cu accent pe

zone de investiþii ºi de dezvoltare start-up-uri.De asemenea, reprezentanþii Primãriei vorrealiza o prezentare a mediului de afaceri dinIaºi, precum ºi oportunitãþi de investiþii ºicooperare între românii din diaspora ºi laºi.Seria evenimentelor se va încheia cu o sesiunede concluzii, eveniment care va avea loc înSala „Vasile Pogor” din cadrul PrimãrieiMunicipiului Iaºi, ulterior fiind programate ºidiscuþii cu presa. Este al doilea an cândPrimãria Municipiului Iaºi organizeazãmanifestãri dedicate ieºenirlor din diaspora.

Invitaþia adresatã de primarul MihaiChirica tuturor ieºenilor din Diaspora

Dragi ieºeni de pretutindeni, dragiprieteni,

La fel ca fiecare dintre dumneavoastrã,sufletul mi-a rezonat de emoþie ºi mândriecând am aflat de gestul nobil al ieºeanuluinostru Florin Morariu de la Londra, care a pusviaþa altora mai presus de propria viaþã ºipentru care singura dorinþã a fost aceea de aajuta, de a acþiona, de a salva. O lecþie deonoare, de omenie, de dãruire.

Oameni ca Florin sunt eroii noºtri defiecare zi, exemple de viaþã ºi prilej dereflecþie asupra rolului nostru în aceastã lumeatât de fragilã ºi din ce în ce mai greu deprotejat. Iaºul este oraºul în care Florin ºi altemii de ieºeni rãspândiþi în toate colþurile lumiitrebuie sã se regãseascã mereu ACASÃ.Oraºul din care sã nu mai doreascã sã plece

niciodatã. Oraºul la care sã simtã cã se potîntoarce, oricând, cu speranþa cã nimic nu eimposibil, nimic nu e pierdut, nimic nu e preagreu. În fiecare an, în luna august, sãrbãtorimîmpreunã românii de pretutindeni. Vã invit sãveniþi anul acesta la Iaºi, pe 15 – 16 august,când Primãria Municipiului Iaºi, prin BiroulDiaspora recent înfiinþat în cadrul structurilormunicipalitãþii, va organiza, împreunã cuFundaþia Romanian Business Leaders,Conferinþa REPATRIOT la Palatul Culturiidin Iaºi. Nu dorim sã fie o conferinþã festivistãºi alcãtuitã în sensul clasic al unor simpleînºiruiri de discursuri lipsite de substanþã ºi definalitate, ci ne propunem sã fie un momentfrumos al regasirii ieºenilor de pretutindeni înjurul unor proiecte durabile pentru Iaºi.

Vã aºtept sã veniþi cu experienþa ºi ideiledumneavoastrã despre un Iaºi maiperformant, mai modern, mai aproape denivelul de educaþie ºi de civilizaþie pe care îlaºteptaþi de la oraºul nostru.

Trebuie sã contribuim, ÎMPREUNÃ,pentru ca fiecare zi sã fie, pentru fiecare dintrenoi, o sãrbãtoare a sufletelor noastre.

Oriunde sunteþi în lumea asta mare, nusunteþi singuri, ci aveþi în Iaºi un loc special încare fiecare dintre noi ne regãsim cu aceeaºidragoste, deopotrivã. IA?UL ESTE ACASÃ!

Mihai CHIRICAPrimarul Municipiului Iaºi

Sursa: http://curierul-iasi.ro

iunie - iulie 2017 Pagina 3ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Sãrbãtoarea Diasporei: “Iaºul este acasã!”

Program pentrususþinerea profesorilorde limba germanã

La 29 iunie 2017, ambasadorul CordMeier-Klodt ºi directorul executiv alFundaþiei Saxonia Harald Sifft au semnat,în prezenþa preºedintelui Comisiei pentruînvãþãmânt a Forumului Democrat alGermanilor din România, MartinBottesch, un contract de finanþare aproiectului Fundaþiei Saxonia pentrususþinerea cadrelor didactice dinînvãþãmântul în limba germanã dinRomânia. Anul acesta, Ministerul Federalal Afacerilor Externe pune la dispoziþiaprogramului suma de 1,25 milioane europentru recompensarea eforturilor cadrelordidactice în vederea menþineriiînvãþãmântului în limba germanã dinRomânia. De asemenea, pentruîmbunãtãþirea calitãþii învãþãmântului înlimba germanã, din aceastã sumã vor fisprijinite ºi diferite programe de formareprecum ºi achiziþionarea de materialedidactice.

Reprezentanþele RepubliciiFederale Germania în România

Studioul „Euphorion” alNaþionalului clujean a gãzduitduminicã, 18 iunie 2017,spectacolul actorului, director alTeatrului de Pãpuºi „Puck”,Emanuel Petran, absolvent alclasei de regie a Universitãþii deArte din Târgu Mureº, pe textullui Eugen Cojocaru, Adam, Evaºi…, o producþie a Mario DanceAtelier.

Scriitor ºi jurnalist, EugenCojocaru s-a remarcat în lumealiterarã din România ºiGermania, ca autor al maimultor romane, volume depoeme, povestiri, o carte deistoria ºi teoria artei,desfãºurând, în paralel, ºi ointensã activitate jurnalisticã.Ca dramaturg a semnat maimulte piese de teatru, TheWindoors, Mafia ºi artistul,Neanderthal Stylin. Scrisã în2011, Adam, Eva ºi… a„vãzut” luminile rampei subforma teatrului radiofonic, atâtîn România, cât ºi în Germania.

Piesa, dupã cum spune ºititlul, este o reinterpretare amitului Genezei, în careDumnezeu, plictisindu-se demoarte, dupã ce a creat totul ºitotul era bun, l-a fãcut pe om:un vlãjgan împiedicându-se înpropriile picioare, care dupã ce

învaþã sã meargã ºi mai ales sãgândeascã, îi creeazã tot felul deprobleme „tãticuþului”,punându-i întrebãri dintre celemai stingheritoare. EmanuelPetran a imaginat un decorepurat de elemente inutile.Mãrul Paradisiac are aninate deramuri nu doar fructe, ci ºiplanetele sistemului solar, iarlocul în care a creat totul este unlaborator ascuns privirilor(scenografia: Elena Ilash). Pusîn încurcãturã de creaturã, tatãlîºi aflã scãparea evadând înlumea de el creatã. Lipseºtedouã, trei sute, ba chiar o miecinci sute de ani. Totul depindede dificultatea dilemei în care l-a pus unicul locuitor al Raiului.În tot acest rãstimp, Adamînvaþã, numeºte lumea din jur,meºtereºte un mãsurãtor altimpului, dar, în cele din urmã,se plictiseºte îngrozitor. Revenitdin periplul interstelar, tatãlui îivine ideea de a-i face unînsoþitor fiului. Dar nu deacelaºi sex, ca sã nu „se sfâºieîntre ei”. Spre deosebire de ceeace ºtiam, aici Eva nu se naºtedin coasta lui Adam, ci estemeºteritã în laboratorulmisterios. Problemele seînmulþesc. Liniºtea creatoruluis-a dus ºi el este nevoit sã plece

din nou, dar nu înainte de a leinterzice celor doi sã pãtrundãîn misterioasa încãpereplãsmuitoare de minuni.Interdicþia este încãlcatã ºi ceidoi, descoperindu-se, devin larândul lor creatori – ai unuicopil. Actorii Teatrului „Puck”,Cãlin Mureºan în rolul tatãlui,Andreea Bolovan în acela alEvei ºi Ionuþ Constantinescu încel al lui Adam, se achitã onestºi cu umor de sarcinileîncredinþate. Cãlin Mureºaneste când un tatã plictisit, cândunul excedat de sarcinile pecare el singur ºi le-a impus.Andreea Bolovan este o Evãatotºtiutoare, încã de la primaapariþie, spre deosebire de

Adamul lui Ionuþ Constan-tinescu, neºtiutor, dar dornic dea învãþa de toate.

Geneza, în scrierea luiEugen Cojocaru ºi regia luiEmanuel Petran este o povesteagreabilã, desprinsã dinrealitatea unui cuplu al zilelornoastre. Tatãl, mereu ocupat,mereu solicitat de lucruri infinitmai importante decât creºtereacopiilor, nu se simte delocresponsabil în educarea lor saudoar atât cât sã-i conecteaze la otabletã de pe care aflã singuri detoate. Un exemplu de simplitateºi mãsurã, de sinceritaterãsplãtitã de râsul sãnãtos ºi lafel de sincer al spectatorilor.

Eugenia SARVARI

Adam, Eva ºi...

Pe data de 11 iulie 2017,la Bruxelles s-a organizat unadintre cele mai importantedezbateri din aceastã sesiune,unde mai mulþi români dinDiaspora ºi România au fostinvitaþi. S-a vorbit desprelansarea proiectului „Rãdã-cini“, o platformã care sãsprijine românii din diasporasã investeascã în România,fie pentru a se reîntoarceacasã, fie doar pentru a da unfolos banilor munciþi ºieconomisiþi în strãinãtate.Este un parteneriat cuBiserica Ortodoxã, Camerede Comerþ ºi Industrie (Iasi,Neamþ, Vaslui), GAL-uri ºiong-uri. Acest Proiect a fostsusþinut ºi de Doamnacomisar european CorinaCreþu, care a fost prezentã laacest eveniment.

„Demnitatea unei þãri stã

în suma demnitãþilor indivi-duale ale cetãþenilor sãi.

„România demnã înEuropa“ prinde contur. Avemlucrurile puþin mai clare dupãaceastã întâlnire, au apãrutnoi idei, noi posibile soluþii,dar drumul pânã la o strategiecoerentã este încã lung!- aafirmat europarlamentarul

Cãtãlin Ivan. Seara s-a încheiat cu o

cinã de lucru unde s-au legatparteneriate ºi colaborãri noi,cu promisiunea ca în lunaoctombrie sã mai existe oîntâlnire de proporþii la Iaºi,unde se va continua ideilecare au fost lansate acum.

Ionela van Rees- Zota

iulie - septembrie 2017 Pagina 4 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Povestea de succes aechipei lui Klaus Gross deconsilieri financiari a început înaprilie 2015 când acesta adeschis primul sãu birou deprezentare în oraºulSchwabach, la ca. 20 km deNürnberg.

Vocea Ta: Klaus, apro-ximativ acum 2 ani ai deschisprimul birou de consiliere înSchwabach. Cum au fostînceputurile?

Klaus Gross: Începutul afost plin de elan cu odeschidere oficialã a birouluinostru, alãturi de primaruloraºului Schwabach ºi a altorpersoane importante din

domeniul bãncilor ºi alasigurãrilor cât ºi al presei. Înechipa mea se aflau în acel timppatru consilieri ºi o secretarã.

VT: Între timp aþi ajuns oechipã mare ºi valoroasã.Cum a fost posibil acest lucru,mai ales într-un timp atât descurt?

KG: Da într-adevãr, înscurt timp numãrul deconsilieri a crescut vertiginos,fiind o meserie foarteinteresantã, plinã dediversificare cu posibilitãþi de aface carierã uriaºã. Dupã un an,deci în aprilie 2016, am deschisun al doilea birou înSchwabach, ajungând la un

numãr de 20 de consilierifinanciari.

KG: Dar povestea mergemai departe, din câte ºtiu ...

KG: Desigur, pânã lasfârºitul anului 2016 un numãrtot mai mare de tineri foartemotivaþi au luat parte la uninterviu de compatibilitate înbirourile noastre, dupã care amdublat numãrul consilierilor la40.

VT: Ce face meseria deconsilier financiar atât deinteresantã?

KG: O întrebare foartebunã. Ca ºi consilier financiareºti "medicul de casa" pentruoameni, în privinþa finanþelor ºiasigurãrilor ºi acest fapt sebazeazã pe încredere. Este omeserie de viitor tot maiimportantã, într-o lume în careconsilierii bãncilor de exemplu,

sunt înlocuiþi de automatebancare. Dar oamenii au nevoiede oameni pentru a se sfãtui.Aceastã experienþã o practic de20 ani.

VT: Ce ne poþi spune dinpunct de vedere al cariereipersonale?

KG: În ziua de astãzi estetot mai greu sã faci carierã într-o companie. În companianoastrã DVAG, avem unsistem de carierã foarte simplu:înveþi, eºti harnic ºi înaintezi.Ca dovadã, numãrul crescândal echipei noastre. Parteafrumoasã este cã nu trebuie sãvii din domeniul finanþelor ciavem un sistem de ºcolarizarecare este bazat pe voinþa de aînvãþa neîncetat lucruri noi ºi îna da randament.

VT: Dupã cum ºtim, faceþiºi multe acþiuni pentru clienþii

voºtri? KG: Da, în octombrie

2016 am organizat evenimentul"Clientii devin prieteni" care aavut un succes deosebit, maiales prin faptul cã am fostsusþinuþi de PlatformaCulturalã Aºii Românireprezentatã prin doamnaIonela van Rees Zota. Sponsorprincipal am fost ºi la lansareacãrþii Lilianei Moldovan cu otemã importantã ("Oameni desucces cu dizabilitati") ºi altesponsorizãri pe plan cultural.

VT: Care mai sunt þelurilevoastre?

KG: Din septembrie 2017mai deschidem un al 3-leabirou în Schwabach, pentru cãnumãrul de clienþi, mai ales deromâni, creºte neîncetat,serviciul unui consilierpersonal pentru oameni devinetot mai valoros, iar noi maicãutãm oameni motivaþi,dornici sã-ºi construiascã ocarierã. Dorinþa mea ar fi sãmai gãsim încã 15-20 depersoane compatibile pentruclienþii noºtrii majoritari veniþidin România sau alte þãrieuropene.

VT: Dragã Klaus, ziarul"Vocea Ta" precum ºi cititoriiziarului nostru îþi dorim multsucces pe viitor .

KG: Mulþumesc mult.

Pentru noi succesul este ceva normal...

Români din Diaspora, veniþi sã investiþi în România!

Într-o frumoasã ºi cãlduroasã zi de 30 mai2017, municipiul Iaºi, o strãveche capitalãculturalã ºi spiritualã a Moldovei din dreaptaPrutului ºi României a avut oaspeþi de seamã. Odelegaþie multiculturalã din Germania ºi Italia apoposit în Dealul Copoului, primitã ºi înconjuratãcu multã dragoste în Parcul Copou de scriitoriiieºeni Mihai Batog-Bujeniþã ºi Dan Teodorescu,colegi de cenaclu în cadrul Asociaþiei LiterarePãstorel Iaºi ºi colaboratori permanenþi lapublicaþia "Vocea Ta" ºi Agenþia de ªtiri "AºiiRomâni", ambele cu sediul central la Nürnberg, înGermania. În fruntea invitaþilor de peste hotares-a aflat doamna Ionela van Rees-Zota, nimenialta decât managerul celor douã publicaþiiamintite, "flancatã" în permanenþã de cel de-altreilea sãu fiu, Berti, mereu dornic sã afle lucrurinoi ºi mereu avid dupã îngheþata româneascã, caorice copil de altfel!

În Parcul Copou, plin de un public numeros,am putut admira Obeliscul celor Patru Lei,monument ridicat în cinstea RegulamentuluiOrganic, strãvechiul Tei al poetului naþionalMihai Eminescu, acolo unde toatã lumea s-afotografiat cu mare grijã printre grupurile de elevicare erau în "drumeþie" în Copoul ieºean ºi amvizitat apoi ºi Muzeul "Mihai Eminescu", acolounde "holograma" prietenului Ion Creangã ne-aîncântat privirile ºi urechile, prin vorbe de duhrostite peste veacuri!

În cartea de oaspeþi a Muzeului Eminescu,germanca de origine românã Ionela van Rees-Zota a menþionat urmãtoarele cuvinte de suflet,printre ele fiind ºi o poezie scrisã în anii de liceu,dar mereu de actualitate:

"Am stat câteva momente în acest loc, darpot spune cã pe tot parcursul am simþit un ghemîn stomac. Emoþii? Transpunere în trecut?Gânduri ºi imaginãri? Toate la un loc!

Mã simt micã-micã în faþa acestuiMASTODONT!

<Cu chip curat ºi pãrul rãvãºit,Iar inima lui veºnic vie, De toþi românii el a fost slãvit,

Ne lumineazã ºi acum ca o fãclie.................................................De este searã, noapte sau în zori,De uiþi pe cer ºi vezi luceferi noi,Dar unul þi se pare mai domnesc,E însuºi Eminescu românesc!>". Dupã Copoul nostru drag, am trecut în zona

pietonalului ªtefan cel Mare ºi Sfânt, acolo undeprimul popas l-am fãcut la Palatul Roznovanu,adicã la sediul Primãriei Municipiului Iaºi.

Întâmpinaþi de gazdele noastre de la Primãriaieºeanã, Adina Stoleru (de la Biroul Diasporã) ºiLucian ªchiopu (redactor la publicaþia "Curierulde Iaºi"), am vizitat clãdirea ºi sala mare deºedinþe de la etajul I, acolo unde Consiliul Localia cele mai pertinente hotãrâri în ceea ce priveºteviaþa comunitãþii locale. Am mai primit materialepromoþionale cu municipiul Iaºi, dar ºi invitaþia caAgenþia de ªtiri "Aºii Români" ºi ziarul "VoceaTa" (care se distribuie în Germania, Austria,Belgia, Olanda) sã aibã o reprezentare la nivelînalt în cadrul Zilei Diasporei, din 15 august 2017.Menþionãm cã în perioada 14-16 august 2017,Primãria ieºeanã va organiza o serie de

manifestãri dedicate Zilei Diasporei, unde voravea loc mai multe evenimente în care vor fiimplicaþi ieºeni din afara graniþelor României.Principalul partener al Primãriei în acest proiecteste AVISSO, iar invitaþia de participare a fostacceptatã cu mare plãcere de managerul generalIonela van Rees-Zota ºi redactorul publicaþiei dinzona ieºeanã, jurnalistul Dan Teodorescu.

Invitaþia de participare la acest evenimente,adresatã românilor de primarul ieºean MihaiChirica, se încheie cu urmãtoarele cuvinte:"Oriunde sunteþi în lumea asta mare, nu sunteþisinguri, ci aveþi în Iaºi un loc special în carefiecare dintre noi ne regãsim cu aceeaºi dragoste,deopotrivã. IAªUL ESTE ACASÃ!".

Dupã vizita de la Primãrie, am trecut stradaspre Mitropolia ieºeanã, acolo unde întreagadelegaþie româno-germano-italianã s-a închinat laSf. Parascheva, pentru binele nostru, al tututor.

Un scurt popas la Cofetãria Mitropolieiieºene, unde ne-am îndulcit cu cele "necesare" ºiacolo unde Berti cel mic a legat noi prietenii cucopiii ieºenilor din zonã, a fost de bun augur, maiales cã, printr-o întâmplare fericitã, ne-am întâlnit

ºi am purtat mai multe discuþii culturale ºi cugraficianul de renume internaþional EduardMattes, aflat într-un scurt sejur la el acasã, la Iaºi,dupã ce trãieºte de mai mulþi ani în Israel, dar ºi cupictoriþa Mariana Stratulat, ambii fãcând "casãbunã" ºi cu Dan Teodorescu, în cadrul lansãriicãrþii "Regi ºi Regine la Palat", de peste puþinezile.

O micã discuþie ºi cu un domn "motociclist"plin de zel, de fapt consilierul europarlamen-tarului ieºean Cãtãlin Ivan, a fãcut ca timpul sãzboare ca "fulgerul" ºi sã ne aminteascã la toþi cãtrebuie sã ajungem ºi la Palatul Culturii, simbolulIaºului, acolo unde în acest an s-a desfãºurat ºiCampionatul Mondial ªcolar de ªah, cuparticiparea a peste 570 de elevi din peste 40 deþãri ale lumii, printre concurenþi fiind ºi debutantulde numai 8 ani, Gabriel Teodorescu, nepotul celmic al lui Dan Teodorescu, care a terminatcompetiþia pe un loc onorant în clasamentulmondial, la categoria de vârstã superioarã, de 9ani.

În sfârºit, dupã ce am parcurs pietonalul pejos ºi ne-am oprit, mai ales... doamnele, ladiferitele standuri cu produse tradiþionale, amajuns, cu primii stropi de ploaie în spate ºi laintrarea de la Palatul Culturii. Am admirat ºifotografiat magnificul hol de la intrarea de laparter, cã mai mult nu s-a putut la acea orã deînchidere de obiectivului turistic ºi am ieºit dinnou în aer liber, acolo unde mai mult ca sigur cã...statuia lui ªtefan cel Mare ºi Sfânt ºi tunurile depe vremea lui au "speriat" ploaia, care s-a opritinstantaneu, de fapt aºa cum ºi pornise.

Ne-am luat cu toþii la revedere, ne-am pupatpe obrãjiori conform tradiþiei... româneºti, iaroaspeþii de peste hotarele Iaºului au fost la unisonîn cuvinte de final: "Ne-a plãcut totul! ªtim cã nuam putut vedea tot Iaºul ºi de aceea vom reveni!Cu mare plãcere! Sã nu ne uitaþi cã nici noi nu vãvom uita!".

La revedere - Auf Wiedersehen -Arivederrci!

DAN TEODORESCU

Pagina 5iulie - septembrie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Vino sã descoperiGustul de acasã în

65199 Wiesbaden-Dotzheim Dörrgasse 5Program Luni-Sâmbãtã10:00-20:00Telefon: 015171633196

63452 Hanau Lamboystr 15 AProgramLuni-Sambãtã8:30-21:00Telefon: 061813041399

În Hanau, la aceeaºi adresã, avem ºidepozit en-gross

Germanca de origine românã Ionela van Rees-Zota,de la teiul lui Eminescu la Palatul Culturii din Iaºi

iulie - septembrie 2017 Pagina 6 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Cei 15 manageri ºi antreprenori din

delegaþia românã au întâlnit 18

companii ºi organizaþii bavareze, din

domeniul panificaþiei, morãritului ºi

patiseriei.

Timp de 5 zile, în perioada 19-23

iunie 2017, FNTM a organizat misiunea

economicã „Tehnologii moderne în

industria de morãrit, panificaþie ºi

patiserie“ împreunã cu partenerul

german, Herbertz Dairy Food Service, în

Germania.

Misiunea s-a desfãºurat în cadrul

Programului „Bayern - Fit for

Partnership”, susþinut de Ministerul

pentru Economie ºi Media, Energie ºi

Tehnologie din landul Bavaria, prin

Bayern International.

În componenþa delegaþiei române

din acest an au participat 15 persoane

de conducere, din 14 companii ºi

asociaþii din industria de morãrit,

panificaþie ºi patiserie, selectate de

Ministerul de Economie din Bavaria.

- Adam Tudor, Director General, SC

TIMO SERV SRL

- Ambrosie Dãnuþ - Gabriel, Inginer,

SC PATI-PAN MARIANO SRL

- András Ignác, Director General,

SC HARMOPAN SA

- Ciocan Andronic Dorin Neculai,

?ef unitate panificaþie, SC PAMBAC SA

- Chiº Maria Simona, Consultant

sisteme de calitate, SC LA CASA

RISTORANTE PIZZERIA PANE DOLCE

SRL

- Constantin Gheorghe,

Administrator, SC GEOIL EXIM SRL

- Gîrbea Gheorghe, Asociat unic-

Manager, SC LIDO GIRBEA SRL

- Irimia Mihaela Camelia, CEO, SC

BAKERY STREET SRL

- Mareº Cristina Georgeta, Director

economic - Administrator, SC

PATISERIA TINERETULUI SRL

- Pamfil Vasilicã Ciprian, Asociat -

Administrator, SC V&G OIL 2002 SRL

- Pistol Maria, Director tehnic, SC

DOBROGEA GRUP SA

- Popa Constantin, Manager, SC

VITOSA SRL

- Sotre Dan, Director adjunct -

Responsabil producþie, SC LIDAS SRL

- Vîrvorea Nicoleta Luiza, Manager

divizie tehnic cercetare, SC DOBROGEA

GRUP SA

- Voica Victoriþa Daniela, Director

tehnic, ROMPAN

Pe parcursul celor 5 zile, cei 15

manageri români din cadrul companiilor

ºi asociaþiilor din domeniul panificaþiei,

morãritului ºi patiseriei au întâlnit 18

companii ºi organizaþii bavareze.

Ziua 1

Managerii au fost întâmpinaþi de

cãtre Herbertz Dairy Food Service ºi

Bayern International la sediul companiei

MIWE. Dupã o scurtã prezentare a celor

doi parteneri, delegaþia a început prima

vizitã.

MIWE Michael Wenz GmbH este o

companie între liderii de piaþã în

domeniul cuptoarelor, a sistemelor de

refrigerare/rãcire ºi a echipamentelor de

automatizare pentru industria de

panificaþie. În cadrul vizitei, managerilor

români le-a fost prezentatã compania,

metode de tratare a aluatului, procese de

automatizare, echipamente ºi tehnologie

de panificaþie, echipamente second-

hand ºi o demonstraþie de coacere.

Delegaþia românã organizatã de

FNTM în Germania s-a încheiat cu

succes! Cei 15 manageri ºi antreprenori

din delegaþia românã au întâlnit 18

companii ºi organizaþii bavareze, din

domeniul panificaþiei, morãritului ºi

patiseriei. Timp de 5 zile, în perioada 19-

23 iunie 2017, FNTM a organizat

misiunea economicã „Tehnologii

moderne în industria de morãrit,

panificaþie ºi patiserie“ împreunã cu

partenerul german, Herbertz Dairy Food

Service, în Germania. Misiunea s-a

desfãºurat în cadrul Programului

„Bayern - Fit for Partnership”, susþinut

de Ministerul pentru Economie ºi Media,

Energie ºi Tehnologie din landul Bavaria,

prin Bayern International. În

componenþa delegaþiei române din

acest an au participat 15 persoane de

conducere, din 14 companii ºi asociaþii

din industria de morãrit, panificaþie ºi

patiserie, selectate de Ministerul de

Economie din Bavaria. - Adam Tudor,

Director General, SC TIMO SERV SRL -

Ambrosie Dãnuþ - Gabriel, Inginer, SC

PATI-PAN MARIANO SRL - András

Ignác, Director General, SC

HARMOPAN SA - Ciocan Andronic

Dorin Neculai, ªef unitate panificaþie, SC

PAMBAC SA - Chiº Maria Simona,

Consultant sisteme de calitate, SC LA

CASA RISTORANTE PIZZERIA PANE

DOLCE SRL - Constantin Gheorghe,

Administrator, SC GEOIL EXIM SRL -

Gîrbea Gheorghe, Asociat unic-

Manager, SC LIDO GIRBEA SRL - Irimia

Mihaela Camelia, CEO, SC BAKERY

STREET SRL - Mareº Cristina Georgeta,

Director economic - Administrator, SC

PATISERIA TINERETULUI SRL - Pamfil

Vasilicã Ciprian, Asociat - Administrator,

SC V&G OIL 2002 SRL - Pistol Maria,

Director tehnic, SC DOBROGEA GRUP

SA - Popa Constantin, Manager, SC

VITOSA SRL - Sotre Dan, Director

adjunct - Responsabil producþie, SC

LIDAS SRL - Vîrvorea Nicoleta Luiza,

Manager divizie tehnic cercetare, SC

DOBROGEA GRUP SA - Voica Victoriþa

Daniela, Director tehnic, ROMPAN Pe

parcursul celor 5 zile, cei 15 manageri

români din cadrul companiilor ºi

asociaþiilor din domeniul panificaþiei,

morãritului ºi patiseriei au întâlnit 18

companii ºi organizaþii bavareze.

Ziua 2

Delegaþia românã a vizitat

companiile Fritsch Gruppe in Markt

Einersheim, IREKS - furnizor de

amestecuri de copt ºi de amelioratori

pentru optimizarea proceselor de

coacere ºi Muzeul de Panificaþie din

Kulmbach, unde ne-a fost prezentatã

istoria industriei de morãrit, panificaþie

ºi patiserie ºi echipamente din domeniu.

Ziua 3

Cei 15 manageri au avut ocazia sã

viziteze compania Werner & Pfleiderer,

furnizor mondial de echipamente pentru

role, pâine, dospire, rãcire, coacere. În

cadrul vizitei, managerilor români le-a

fost prezentatã compania, metode de

tratare a aluatului, procese de

automatizare, echipamente ºi tehnologie

de panificaþie dar ºi o demonstraþie de

coacere.

Apoi am vizitat facilitatea de

producþie FUCHS, unde ne-a fost

prezentatã istoria companiei ºi am vãzut

echipamente ºi utilaje de coacere.

Ziua 4

Au urmat vizite la compania

Bäckerei-Konditorei Ziegler, o

întreprindere de familie mare cu 25 de

sucursale în zona Munchen, cu o gamã

completã de produse de panificaþie ºi

patiserie ºi apoi la Academia Bavarezã

de Panificaþie, o ºcoalã de top

specializatã în formarea profesioniºtilor

din domeniul panificaþie ºi patiserie,

inclusiv instalaþii pilot ºi facilitãþi de

dezvoltare.

În cadrul Academiei, ne-a fost

prezentatã organizaþie cooperativã

BÄKO München Altbayern und

Schwaben eG, cu o gamã de 12.000 de

produse vândute cãtre brutãrii ºi

patiserii.

Ziua s-a încheiat cu un eveniment

B2B, un mini-targ de tehnologie cu

firme bavareze din industria de morãrit,

panificaþie ºi patiserie, în cadrul

Academiei. La eveniment au participat 7

companii bavareze care ºi-au prezentat

produsele ºi au fost întalniri individuale

între invitaþii români ºi bavarezi:

ProLeiT, iba Munich, ANTI-GERM

International, Light Impex Henze GmbH,

ITT International Technical Textiles

GmbH, Schur Flexibles Vacufol GmbH,

Mainfrucht GmbH & Co. KG.

Ziua 5

În ultima zi, managerii români au

vizitat compania Bäckerei-Konditorei

Traublinger, întreprindere de familie

mare cu 24 de sucursale în zona

München, cu o gamã completã de

produse de panificaþie ºi patiserie. La

ora 11:00, în cadrul unei mese rotunde

la Ministerul pentru Economie din

Bavaria, în prezenþa unui reprezentat al

ministerului ºi a partenerilor de la

Herbertz Dairy Food Service ºi Bayern

International, delegaþia românã ºi-a

exprimat impresiile din cadrul misiunii.

De asemenea, la finalul discuþiilor, le-au

fost înmânate participanþilor diplome de

participare în cadrul Programului si mici

cadouri.

Pânã în prezent, FNTM a organizat

17 misiuni economice în diverse ramuri

ale economiei pe care le puteþi consulta

aici: http://www.fntm.ro/proiecte-

bayern—-fit-for-partnership-din-2004-

pana-in-prezent-826.html

Impresii de la participanþii misiunii

economice dedicate Panificaþiei

Mihaela Irimia, CEO, SC BAKERY

STREET SRL | Bread&Spices: A fost o

excursie ºi un schimb de informaþii

foarte benefice. Am exploarat:

cultura, tehnologia, gastronomia

germanã în doar 1 sãptãmânã. M-am

simþit ca “run în 60’ sec’’, a fost

frumos, obositor, dar a meritat.

Mulþumesc pentru timpul pe care l-am

avut împreunã cu colegii din colþurile

împãrþite ale þãrii noastre.

Nicoleta Vîrvorea, Manager divizie

tehnic cercetare, SC DOBROGEA GRUP

SA: Mulþumim încã o datã pentru

ocazia de a participa la misiunea

economicã în Bavaria. A fost o

sãptãmânã în care am vãzut ºi aflat

lucruri foarte interesante, am stabilit

contacte noi ºi am întãrit contacte

vechi. Am trãit o experienþã

profesionalã excelentã. Felicitãri

tuturor celor implicaþi în organizare ºi

succes în tot ceea ce întreprindeþi în

continuare!

Daniela Voica, Director tehnic,

ROMPAN: Mi-a fãcut o deosebitã

plãcere sã particip la misiunea

economicã organizatã de FNTM cu

foarte mult profesionalism. A fost o

sãptãmânã plinã de conþinut,

informaþiile obþinute au fost deosebit

de interesante. Am reuºit sã ne

reîntâlnim cu reprezentanþi ai firmelor

bavareze pe care îi cunoºteam ºi sã

putem astfel sã-i vizitãm acasã la ei.

De asemenea mi-a fãcut o realã

plãcere sã pot vizita unitãþi de

panificaþie, bavareze ºi sã constat cã

deºi ne-au fost prezentate ca firme

artizanale, arãtau mai mult ca fiind

industriale. Deosebit de plãcut am

fost surprinsã de Acadaemia Bavarezã

cu care sperãm sã colaborãm în

continuare, deoarece ºi Rompan are

un centru de formare profesioanalã

funcþional încã din 2007. Aºadar

putem sã schimbãm ºi sã ne

împãrtãºim idei, tehnologii, lectori ºi

nu numai. Deºi programul a fost unul

foarte intens, mi-a fãcut plãcere sã

particip la toate etapele programate,

foarte bine desfãºurate din punct de

vedere organizatoric. Sper sã putem

sã colaborãm ºi în continuare pe

diferite proiecte. Nu ezitaþi sã ne

contactaþi în calitate de patronat,

reprezentativ pentru industria de

morãrit ºi panificaþie din România.

Felicitãri ºi Larisei (FNTM) pentru

stoicism; este o persoanã deosebitã ºi

plinã de energie, care dupã aceastã

deplasare o sã treacã sigur în sectorul

de panificaþie!

Tudor Adam, Manager, SC TIMO-

SERV SRL: Pentru mine aceastã

misiune economicã a fost surprinzãtor

de plãcutã, interesantã ºi educativã .

Felicitãri tuturor celor care s-au

implicat în organizarea acestei

misiuni economice, totul a fost

ireproºabil.

Constantin Popa, Manager, SC

VITOSA SRL: Sunt satisfãcut de

aceastã vizitã care a excelat la mai

multe capitole: punctualitate,

professionalism, program de vizite

încãrcat la societãþi care produc

utilaje pentru industria de panificaþie,

ingrediente, Muzeul Panificaþiei din

Kulmbach, trei brutãrii, Academia

Bavarezã de Panificaþie, alte 8 firme

în cadrul unui eveniment business to

business ºi nu în ultimul rând la

Ministerul Bavarez pentru Economie.

Într-un ambient plãcut, în doar cinci

zile am acumulat multe informaþii ºi

multe contacte. Nici noi partea

românã, în mare parte nu ne

cunoºteam între noi. ªi din acest

motiv meritul organizatorilor este

mare. Mulþumiri acestora ºi în

aceastã “formulã” voi spune “Da!” la

urmãtoarea misiune economicã.

Georg Herbertz, Director, Herbertz

Dairy Food Service: Dear participants

in our delegation trip to Bavaria, Just

back in my office here in Kempten, I

do not want to forget to thank you all

for your active support during a week

full of appointments. Thanks to your

cooperation we could manage all

meetings and even introduction of

some Bavarian wine and beer culture.

Your competence and your questions

were very much appreciated by the

companies we visited. .... Hope very

much to meet with you in Munich to

the iba next year in September. It was

a pleasure for me to accompany you

last week. Mulþumesc frumos !

Sursa: http://www.fntm.ro

Delegaþia românã organizatã de FNTM în Germanias-a încheiat cu succes

MOTTO: ”Rãtãcind pe cãi strãine/

Multe-amaruri am sã trag, /Unde-n lume n-o sã aflu/ Cuibaºa de scump ºi drag/ [...]/Altesate mai frumoase/ Întâlni-voi totmereu/ Numai tu vei fi de-parte,/Numai, tu, sãtucul meu !”

(versuri culese de IoanOpriº, 1947, Gârbova)

Trãind un timp solstiþial,omul se înstrãineazã de sine, îºipierde lumina auroralã, îºiparcurge periplul existenþialcãutând noi labirinturi alefiinþãrii, însã de fiecare datã cândsufletul se frânge de dor, seîntoarce spre matricea originarãsã-ºi extragã din acest centrummundi ambrozia indispensabilãcontinuãrii vieþii telurice.Omului matur îi este suficientsã-ºi redescopere copilãria,apelând la imaginarul infantil elreconstruieºte universurile

compensatorii atât de necesarereechilibrãrii eului.

”Satul copilãriei mele”reprezintã evenimentul socio-cultural care a definit, în lunaaprilie a anului 2010,reîntoarcerea spre valorileperene ale spaþiului etnografic algârbovenilor. Copiii ºi-auconcretizat universul imaginarprin machetele reprezentâdlumea în care trãiesc, odimensiune care mai pãstreazãaccentele arhaicitãþii ºi alecircularitãþii temporale. Fiecarea încercat sã surprindã, în funcþiede modul în care a perceputuniversul tradiþional, datoritãafinitãþilor elective, acestprezent al contingentului în caretentaculele modernitãþii auinvadat spaþiul protector alcolectivitãþii ancestrale. Sau,poate, nu au fãcut decât sã-ºiconstruiascã propriul turn de

fildeº, în care sã se regãsescãdupã parcurgerea labirintuluiexistenþial ºi sã se redefinescã înmomentele de crizã ale sinelui?

Cum ar fi sã facem ocãlãtorie retrospectivã? Sãdescoperim negura trecutuluiprin prisma reflexiilorprezentului? Sã înþelegem de ceun spaþiu a fost învestit cu funcþiimagice, tocmai pentru a ocrotioameni de o aleasã calitatespiritualã?

Sã pãtrundem, aºadar îna t e m p o r a l i t a t e . . . a m e s t e ccosmogonic de umbre ºi lumini,ceruri deasupra, pãmântdedesupt...ºi aceste plaiuri pecare se gãsesc numeroase urmede aºezãri strãvechi. Urmele neduc pe timpul comunei primitive(neolitic,epoca nouã a pietrei),de când se considerã cã ar datacea mai veche aºezareomeneascã de pe ValeaGârbovei, respectiv în

depresiunea de la ”Submãceºi”.Urmele descoperite, inclusivcetatea din vatra satului,dovedesc existenþa unei vieþineîntrerupte, pe aceastã vale, din

timpuri ce se pierd în neguravremurilor. Romanii audescoperit o organizare destul dedezvoltatã, încât au avut motivesã construiascã un mic castru pea cãrui ruinã populaþia sãseascã aridicat actuala cetate dinmijlocul satului. Dovezi în acestsens sunt bustul zeiþeiagriculturii, statueta leului ºiforma turnului în care se pãstrauslãninile saºilor, rezidit pevechiul fundament al fortificaþieiromane. Aceastã cetate a fostunul din nenumãratele castre,castele, turnuri sau alte lucrãri defortificaþie, care aparþinea deLegiunea XIII Gemina cugarnizoana în Apulum(Bãlgrad-Alba Iulia).

Populaþia daco-romanã, iarapoi cea strãromâneascã,asimilând fracþiuni de populaþiimigratoare în frunte cu slavii, aprimit o mare influenþã învocabular, fiind recunoscutã caun nou popor, poporul român.Numele satului Gârbova provinedin veche limbã slavonã. Satuluii se spune pe sãseºte ”Urwegen”,iar pe ungureºte ”Szasz-orbo”.Toate trei denumirile au orãdãcinã comunã: în limba vecheslavonã ”vorov”, ”vorova”, în

limba croatã ”grabovets”, înlimba ucraineanã ”horbovgna”.În limbile slave, aceste denumirise referã mai mult la specificullocurilor, dacât la cel aloamenilor, traducându-seaproximativ prin ”ridicãturã depãmânt sau regiune deluroasã”.Simbolic, satului i-a fost hãrãzitun destin special, tocmai datoritãrolului de axis mundi pe care îlare, situat deasupra locurilor,înâltându-se semeþ spre infinit.

Saºii au fost chemaþi deregele Ungariei Geza I (1141-1161) în calitate de ”oaspeþi”, curolul de a apãra graniþelevoievodatului de invazii dinpartea populaþiilor asiatice. Înconscripþiile urmãtoare ei aparsub denumirea de ”hospites”, întimp ce românii sunt numiþi”pauperes”(”sãraci”). Saºiiveneau într-un voievodat aflatîntr-o situaþie de autonomie faþãde Regatul maghiar, avândpropriul conducãtor(voievod ºimai târziu principe), propriadietã, propriile legi ºi o graniþãdistinctã de cea a Ungariei.Când, în 1224, au primit înstãpânire ”terra Syculorum ºiterra Sebus”, grupul de localitãþisãseºti care fãceau legãtura între

primele colonii din zona Albei ºicei colonizaþi mai târziu în zonaSibiului, era numit”Unterwalden”. Gârbova adevenit parte a scaunuluiMiercurea, care cuprindeaurmãtoarele sate: Apoldu de Jos,Apoldu de Sus, Cãrpiniº,Gârbova, Luduºul Mare,Miercurea, Poiana, Reciu, Rod,Topârcea. În sat, în faþa cetãþii,în piaþa din centrul satului, segãsea ”piatra cea latã”, în jurulcãreia, sub un acoperiº aºezat pepatru stâlpi de lemn, ºedeaualeºii satului când judecauprocesele ºi împãrþeau dreptatea.

Din punctul de vedere alorganizãrii religioase, dupãcolonizare, saºii din Gârbova ºisatele încojurãtoare, care eraucatoloci, aparþineau decanatuluidin Sebeº; aceasta se supuneaepiscopiei de la Alba ºi nuprepoziturii din Sibiu.Apartenenþa la episcopia deAlba ar putea fi indiciul cã saºiidin Gârbova au venit într-oetapã ulterioarã primilorcoloniºti, diferenþa principalãîntre cele douã valuricolonizatoare este aceea cãprimii au ridicat biserici în stilromanic, iar ceilalþi, în stil gotic.”Biserica din deal” se afla sprerãsãrit, imediat deasupra satului.Aceastã bisericã-cetate în stilromanic a fost ridicatã nu multdupã venirea saºilor, în secolulal XIII-lea, azi fiind o ruinã.Turnul acestei biserici a ars înnoaptea de Crãciun din anul1870, din neglijenþa feciorilorsaºi din Gârbova, carepracticând o datinã veche a”odaiþei” au provocat incendiul.Focul a distrus materialitatea,dar a oferit spiritualitãþiiposibilitatea de a se proiectaîntru eternitate. Frânturi dinzborul timpului spre desãvârºirevor fi inserate în paginileviitoare ale revistei.

Adina Sorohan

iulie - septembrie 2017 Pagina 7ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Gârbova - periplu existenþial

iulie - septembrie 2017 Pagina 8 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

În ziua de astãzi stresul este ingre-dientul pe care îl gãsim din abundenþã înviaþa noastrã de zi cu zi.

Desigur cã este unul dinparticipanþii principali ai tuturor bolilorcare ne provoacã neplãceri ºi suferinþe.

Dacã îl diminuãm, bolile sediminueazã, iar dacã îl eliminãm, chiardacã bolile nu dispar, cel puþin nu maipercepem ºi nu ne mai deranjeazãsimptomatologia acestora.

Dacã vrem sã diminuãm sau sãeliminãm stresul din viaþa noastrã, mai

întâi trebuie sã corectãm defectele sauslãbiciunile de personalitate. Acestea,deteriorând deciziile luate de minteanoastrã ºi dând o interpretaredefectuoasã a ceea ce se întâmplã înjurul nostru, sunt producãtorul principalde stres.

1.Aºadar, primul pas în eliminareastresului este sã fim oneºti cu noi înºine,sã conºtientizãm defectele depersonalitate ºi eventual sã le eliminãm.

2. Prin ceea ce facem sã cãutãm sãpercepem sentimentul de împlinire –

adicã, prin ceea ce facem sã ne simþimde folos ºi utili societãþii.

3. Este ideal sã înþelegem ce esteviaþa iar atunci când am realizat acestlucru, sã facem tot posibilul a ne executasau împlini planul vieþii.

Fiecare dintre noi avem POVESTEANOASTRÃ. Fie cã este cu un final pozitivsau unul mai tragic, a o împãrtãºi ºicelorlalþi, este ceva nemaipomenit. Poþi fiuna sau unul din protagoniºtii acesteirubrici, scriindu-ne POVESTEA TA, laadesa de e.mail: asii.romani@yahoo.com

La cererea mai multor cititori,binecunoscutul medic Cristian

Rãchitan vã rãspundeîntrebãrilor dumneavoastrã.

Ne puteþi scrie pe adresaredacþiei: asii.romani@yahoo.com, cu menþiunea: întrebareDr Rãchitan. Vã mulþumim!

UN DOCTOR PENTRU CORP ªI SUFLETStresul

Am început sã mã împrietenesc cuLaura când aveam în jur la 5-6 ani.Acum eu am 17 ani ºi ea are 18 ani, deciavem 12-13 ani de prietenie…Nu a fosto simplã prietenie, a fost o prietenieadevãratã…Am fost ca douãsurori…plecam împreunã la ºcoalã,împreunã ne întorceam, dacã nu eram eula ea acasã atunci era ea la mine, râdeamîmpreunã, plângeam împreunã, fãceammulte lucruri împreunã, printre carefrumoase dar ºi urâte, în fine, aºa estecopilãria. Ne-am ºi certat de multe ori,dar peste câteva ore ne împãcãm ºirâdeam de motivul pentru care ne-amcertat.

Totul mergea bine…Sã nu vorbimacum despre viaþa mea, de dragoste, darºi nici mie nu-mi mergea aºa rãu …Darcel mai bine a fost atunci când l-amcunoscut pe Alin, bãiatul pe care-liubesc mai mult ca orice.

În aceastã iarnã, prima datã în 5 anieu am plecat acasã în þarã, ºi am vãzutzãpada de care-mi era atât de dor. Mi-am revãzut prietenii ºi în primul rând, peLaura. În prima searã petrecutã în oraºulmeu am ieºit cu prietenii...atunci primadatã am vãzut în ochii Laurei geloziefaþã de mine…fiindcã Dorin nu mã lãsaîn pace, mã tot provoca în glumã, mã luaîn braþe ºi voia sã mã arunce înzãpadã…O înþelegeam pe Laura însãºtiam cã el o iubeºte. În seara aia l-amcunoscut pe Alin, prietenul luiDorin…Ne-am plãcut unul pe altul, aºacã la câteva zile am început sã neîntâlnim.

Eram noi 4, eu, Alin, Laura ºiDorin, cei care nu lipseau în nici o searãla barul oraºului. Cei care mereu erauîmpreunã, la toate distracþiile.

În prima sãptãmânã ei s-au certatfoarte mult, Laura vorbise cu un fost

prieten de al ei. Lui Dorin nu i-a plãcut,ºi a plecat de la disco ºi i-a sunatzicându-i cã totul s-a terminat...ea aînceput sã plângã, zicea cã-l iubea, îlîntrebã unde s-a dus dar el nu voia sãspunã. Eu l-am rugat pe Alin sã stea cuea ºi am plecat dupã Dorin, deºi nu ºtiamunde se afla...vorbeam cu el la telefon, elzicea cã se duce ºi mai mult nu o sã ºtimnimic de el, eu încercam sã-l calmez, amvorbit calm cu el, ºi pânã la urmã el mi-a spus unde se aflã. Am plecat dupã el ºiîncercam sã-l calmez, îi spuneam cã ea îliubeºte ºi nu trebuie sã se despartã. Îiziceam sã se întoarcã la disco ºi sãvorbeascã cu ea; el nu voia. Peste câtevaore în sfârºit am putut sã-lconving…Când ne-am întors la discoLaura era beatã, nu voia sã vorbeascãnici cu el nici cu mine, mie mi-a zis cãam înºelat-o…I-am lãmurit cã am vrutdoar sã-i împac, dar ea nu a vrut sã mãasculte. M-am enervat ºi am plecat.Dorin a venit dupã mine…A zis cã mãva conduce acasã…zis ºi fãcut…Pedrum, el m-a apucat de mânã…ºi-mivorbea despre ea, mi-a ºi zis cã nu aremotiv sã fie geloasã pe mine, fiindcã el afost clar, cã de la început m-a plãcut, daracum pe ea o iubeºte…În fine…Alinne-a ajuns din urmã, ºi atunci am datdrumul la mâini. Dorin a plecat ladrumul lui ºi Alin m-a condus acasã…Adoua zi am aflat cã s-au împãcat. Dorinm-a sunat ºi mi-a spus, mi-a ºi mulþumitpentru cã din toþi prietenii am fost unicacare ºi-a fãcut grijã de el ºi a fost sã-lcaute…Am vorbit ºi cu Laura ºi mi-acerut scuze.

-Iartã-mã eram beatã, ºtiu cã nu eºticapabilã sã mã înºeli.Dar suntîndrãgostitã atât de mult de el, cã îmieste fricã de orice…

Din ziua ceea parcã totul revenise la

normal.Dar de puþin timp, începeam sã

observ cã Dorin e mult prea indiferent cuLaura, prea mult o comandã pe ea…Mi-a fost îndeajuns câteva zile lângã elca sã înþeleg cã el e tipul ãla cãruia îiplace sã vadã fata la picioarele lui, ºiLaura, cea care nu a fost niciodatã lapicioarele bãiatului, în cazul ãstadragostea a fãcut-o oarbã. Deja nu maiieºiam toþi 4, eu cu Alin cu treabanoastrã, ºi ei cu a lor…Fãceam multeplanuri ºi când ajungeam sã le realizãm,el zicea cã nu poate, nu vrea, ori chestiide genul…Alin mereu l-a ajutat, darcând el a avut nevoie de ajutor, Dorin nuputea ori îl ajuta, dar cu-n nod îngât…Dorin se îndepãrta, Laura la fel,fiindcã unde pleca Dorin pleca ºiLaura…Am stat o lunã acasã, dar cuLaura am stat singure, doar de 3 ori,ceva uimitor pentru noi, cele careaproape toatã ziua eram împreunã…

Începusem sã am urã pe Dorin,pentru cã o îndepãrtase pe Laura demine, ºi mereu mã dãdea ”în barã” pemine ºi pe Alin…De Revelion nefãcusem plan sã-l petrecem împreunã, ºiînainte cu o zi de Revelion, Dorin a ziscã îl va face acasã ºi Laura va fi cu el.Atunci ne-am certat foarte mult, ºi cuLaura m-am certat, nu îmi venea sã credcã nu va face Revelionul cu mine…Nus-a þinut de cuvânt…În fine…Revelionul l-am petrecut cu Alin acasãla mine. Cu ei rar mai vorbeam. DupãRevelion am plecat iarãºi în strãinãtate,ºi cu Laura mai vorbesc pe net, dar nu ece a fost înainte, parcã nu mai amîncredere în ea…

Acum câteva zile am vorbit cuLaura pe skype, era la el acasã…Amînceput sã mã cert cu el. El a început sã-mi arunce fel de fel de chestii în faþã…

-Tu vei rãmâne vinovatã în faþaLaurei pe toatã viaþa. – A zis el strigândla mine

- Vã rog terminaþi, mãcar acumcâtsunt de faþã ! zicea Laura.

- Vinovatã cu ce? Eu nuînþeleg…Explicã

- ªtii tu prea bine...Nu înþelgeam cu ce sunt vinovatã,

ceream sã mi se explice, dar nu îmizicea…Laura l-a rugat sã iasã afarã aºacã am întrebat-o ºi ea mi-a zis cã el areîn vedere de ceea ce s-a întâmplat varatrecutã…Deci, se întâmplase ceva grav,o tradegie pot sã zic. Laura a fost violatãde doi bãieþi în casa fostului meu prieten.Atunci el fãcuse o petrecere unde se aflao fatã ºi cu noi douã, 3 fete, în rest erauîn jur de 7 bãieþi. Laura nu a vrut sãmeargã pentru cã ºtia cã acolo va fi unbãiat care a încercat deja odatã sã seculce cu ea…Eu am rugat-o mult sãmeargã…

- Haide Laura, va fi interesant, nevom distra…te rog, te rog mult. Nutrebuie sã-þi fie fricã, va fi prietenul meu,voi fi ºi eu acolo, nu voi permite ca el sãse apropie de tine.

- Bine, merg, fac asta doar pentrutine…

Atunci seara m-am certat cuprietenul meu, atunci a fost sfârºitulrelaþiei noastre care durase 2sãptãmâni…în timpul acela, Laura s-aîmbãtat ºi a fost închisã într-o camerã ºiviolatã. Nu vreau sã spun multe detaliifiindcã a fost un coºmar pentru ea ºipentru mine…Eu mã simt vinovatã ºi înziua de astãzi, am plâns mult, mi-amstricat minþile cu asta, dar nu mai potschimba nimic.

Însã Dorin nu are dreptul sã facãconcluzii despre tema aceasta, pentru cãel nu ºtie prin ce am trecut noi, prin ce a

trecut Laura, ºi cu cât am ajutat-o. Ea nuavea nici o prietenã în afarã de mine,numai eu am ºtiut sã o ascult, numai euam susþinut-o ºi numai eu i-am dat forþãsã trãiascã, având în vedere cã dorea sãse sinucidã…Ea are dreptul sã mãînvinovãþeascã pe mine, deºi nu oface…eu mã învinovãþesc, dar el nu aredreptul ãsta!

Acum nu mai vreau sã ºtiu nimic derelaþia lor. Opinia mea este cã Dorin nuo meritã, el a fãcut-o de multe ori sãplângã, multe minciuni i-a spus, preagelos, ea a pierdut mulþi prieteni pentrugeloziile lui…ªi din cauza lui, eu ºiLaura astãzi nu mai suntem ce am fost.Dar le doresc fericire chiar dacã nu îl amla inimã…

Vreau doar cã el sã înveþe ceînseamnã ”Respect”. El nu e obligat sãmã placã, dar e obligat sã mã respecteprecum o fac eu. Gândul lui faþã de minenu i-l pot schimba ºi nici nu am dreptul,dar am dreptul sã-i cer respcet faþã demine, ºi nu o va face pentru mine cipentru Laura…ªi eu am gând rãu faþã deel, ºi i-am zis deja Laurei, dar nu amîncercat sã o îndepãrtez de el…precum oface el, ºi eu nici nu l-am învinovãþitcum a fãcut-o el de câteva ori, când mãcertam cu el. Laura tãcea cât tãcea darpânã la urmã îi zicea sã tacã, ºi el începeasã se certe cu ea, ºi mai apoi dãdea vinape mine, cã s-au certat…în fine…

Cred cã dacã el vrea sã gãseascã pecineva vinovat în povestea aceea devarã, atunci trebuie sã-ºi dea seama cãdoar cei doi sunt vinovaþii…ªi în poves-tea asta, unicul vinovat este doar el. Nua ºtiut sã se þine de cuvinte, sã-ºi preþu-iascã prietenii, ºi la rândul sãu, iubitã!!!

Apropo eu cu Alin suntem foartefericiþi. ªi el la fel nu mai vrea sã audã deDorin…

Iubitul prietenei mele mã urãºte

Pagina 9iulie - septembrie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Municipiul Curtea de Argeºeste situat la poalele Carpaþilor, înpartea de nord a judeþului Argeº, la150 km de Bucureºti, îndepresiunea intracolinarã abazinului superior al râului Argeº,la o altitudine de 450 metri,înconjurat de dealurile ºi muscelelesudice ale Munþilor Fãgãraº. Fostãprimã capitalã a Þãrii Româneºti(1330), Curtea de Argeº este oraºulcunoscut ºi sub denumirea deCetatea Basarabilor sau OraºulRegal. Legenda spune cã NegruVodã, coborând din Mþii Fãgãraº,ar fi întemeiat acest oraº, pe la anul1290. La Curtea de Argeº s-a aflatCurtea Domneascã a Voievodului

Basarab I ºi, în acelaºi timp,rãmâne capitala de suflet a RegilorRomâniei Moderne. Argeºul estecunoscut pentru cele treicapodobere spirituale: MânãstireaCurtea de Argeº, ÎnvãþãturileVoievodului Neagoe Basarab cãtrefiul sãu Theodosie ºi LegendaMeºterului Manole, dar ºi pentrufrumuseþea zonelor turistice dinîmprejurimi. “Învãþãturile luiNeagoe Basarab cãtre fiul sãuTheodosie » este prima carte scrisãîn Þara Româneascã.

Biserica Domneascã. FecioaraMaria însãrcinatã, frescã

unicã în lume

Biserica Domneascã (sec.XIV -XV), cel mai vechi ansamblude artã feudalã, a fost conceputã caedificiu de cult ºi gropniþãdomneascã. Adevãrat tezaur alpicturii ºi unul dintre cele mai depreþ monumente ale arhitecturiiromânesti, Biserica Domneascãdin Curtea de Argeº demn depatrimoniul UNESCO. O frescãunicat în lume, care o înfãþiºeazãpe Fecioara Maria însãrcinatã,poate fi vãzutã la Biserica SfântulNicolae Domnesc. Pictura muralã

este una dintre atracþiile acesteizone bogate în vestigiiarheologice, monumente ºilãcaºuri de cult. Fresca dateazã dinsecolul al XIV-lea. BisericaSfântu Nicolae Domnesc a fosttimp îndelungat necropoladomnitorilor munteni, aici fiind ºimormântul lui Vlaicu Vodã. La1920, când se punea problemademolãrii acestui edificiuinegalabil, graþie prim-ministruluivremii, Nicolae Iorga, BisericaDomneascã a fost salvatã.

Mânãstirea Curtea de Argeº-500 de ani de la sfinþire

Construitã de Neagoe Basarab(1512 – 1517) pe locul vechiimitropolii (1359), MânãstireaCurtea de Argeº a fost pictatã întimpul domniei ginerelui sãu, Radude la Afunaþi, în 1526. ªidomnitorul ªerban Cantacuzino acontribuit la restaurarea vechiuluilãcaº, în anul 1682. Dupã multerefaceri parþiale, BisericaArhiepiscopalã a fost refãcutã întimpul domniei lui Carol I (1866-1914). În pronaos îºi dorm somnulde veci întregitorii de neam ºi þarã,Regii României moderne: Carol I ºiRegina Elisabeta, Regele FerdinandI ºi Regina Maria, ctitorul mânãstirii-Neagoe Basarab, soþia sa, DespinaDoamnã, precum ºi patru din ceiºase copii ai lor: Anghelina, Petru,Ion ºi Doamna Stana. NeagoeVoievod ºi soþia sa, DespinaDoamna, au procurat materialul celmai bun pentru zidirea mânãstirii,precum ºi metalele preþioase - aur siargint - pentru împodobirea ei.Biserica mânãstirea Curtea deArgeº, între anii 1875-1885, a fostrefãcutã în forma de azi, dupãplanul arhitectului francez AndreLecomte de Nouy. În BisericaEpiscopalã se pãstreazã moaºteleSfintei Muceniþe Filofteia fãcãtoarede minuni.. Sfânta MuceniþãFilofteia este consideratãocrotitoarea Þãrii Româneºti. Dupãmoartea Regelui Carol I, ReginaElisabeta a locuit multã vreme laMãnãstirea Curtea de Argeº. Tot laCurtea de Argeº, separat, într-ocriptã special amenajatã înparaclisul mãnãstirii, se aflã sicriulcu rãmãºiþele Regelui Carol al II-lea, aduse în þarã în 2003, la 50 deani dupã moartea sa.

Moaºtele Sfintei Filofteia au

fost aduse la Curtea de Argeº învremea domniei lui Radu (Negru)Vodã.

Fântâna Meºterului Manoleeste situatã în apropierea Mãnãstirii.Legenda spune cã, dupa ce ºi-avãzut ridicatã mânãstirea,domnitorul Neagoe Basarab i-aîntrebat pe meºteri dacã mai potînãlþa încã una la fel de frumoasã.Rãspunsul afirmativ l-a nemulþumitpe domn care ar fi vrut sã fiesingurul care deþine un asemeneamonument arhitectural. Prinurmare, Neagoe Basarab ar fiporuncit sã se demonteze schelele,iar pentru a se salva, meºterii ºi-aufãcut aripi din ºindrilã, încercând sãzboare. Nu au reuºit sã se salveze,iar pe locul unde a cãzut trupulmeºterului Manolear fi apãrut unizvor, actualul local fântânii care îipoartã numele.

“ªi astfelgrãia: - Voi,meºteri zidari, Zecemeºteri mari,Spuneþi-mi cudrept, Cu mâna lapiept, De-aveþimeºterie Ca sã-mifaceþi mie Altã monastire Pentrupomenire, Mult mai luminoasã ªimult mai frumoasã? Iar cei meºterimari, Calfe ºi zidari, Cum sta pegrindiº, Sus pe coperiº, Vesel se

mândrea ª-apoi rãspundea:Ca noi, meºteri mari, Calfe ºi

zidari, Alþii nici cã sunt Pe acestpamânt! Aflã cã noi ºtim Oricândsã zidim Altã monastire Pentrupomenire, Mult mai luminoasã ªimult mai frumoasã! Domnu-iasculta ªi pe gânduri sta, Apoiporuncea Schelele sã strice, Scãrisã le ridice (...)”

Legenda Meºterului Manolepoartã în ea unul dintre miturilefundamentale ale poporului român,acela cã nimic nu se poate clãdi ºinimic nu poate rezista dacã nu are labazã un sacrificiu.

Necropola Regalã

Regina Ana, ultima regina aRomaniei, este înmormântatã în

noua Necropolã Regalã: În ziua de10 mai 2009, în prezenþaPrincipesei Moºtenitoare Margaretaºi a Principelui Radu, a fost pusãpiatra de temelie a noii catedrale.

Amplasatã la intrarea în incintaMãnãstirii Curtea de Argeº, nouacatedralã are, în linii mari,arhitectura Bisericii Domneºti.Lãcaºul de cult are hramul SfântaMuceniþã Filofteia ºi SfinþiiArhangheli Mihail ºi Gavriil, aiciurmând a fi mutatã ºi racla cumoaºtele Sfintei Muceniþe Filofteia.În noua Necropolã vor fi mutate ºiosemintele membrilor FamilieiRegale, aflate în þãri strãine . Nuvor fi însã reamplasate mormintelelui Carol I ori ale lui Ferdinand I,

LUMEA PE GLOBPaginã realizatã de Elena Chiriþã / UZPR

Descoperã România... România de la Argeº

Curtea de Argeº. Istorie, regalitate ºi turism “Auzisem de la mai mulþi oameni cã în acest þinut al Þãrii Româneºti se aflã o mânãstire

domneascã... Dupã spusele lor nu are egal în ceeea ce priveºte frumuseþea arhitectonicã... Se numeºteMânãstirea Argeº .... Aceastã bisericã este o minune în lume..” Paul de Alep (1654)

Curtea de Argeº - Þara Basarabilor. Oraºul Regilor

iulie - septembrie 2017 Pagina 10 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Cele patru punctecardinale între care a apãrut,a evoluat ºi s-a sfârºitpovestea de dragoste dintreFrida Kahlo ºi Diego Riveraau fost: pasiunea, arta, sufe-rinþa ºi gelozia exagerbatã. Afost o ibire vulcanicã ºiapãsãtoare, intesã ºischimbãtoare. Cei doi mariartiºti - fiindcã atât Frida câtºi Diego, au fost doi pictorimexicani de valoare - au trãito poveste de iubire unicã,specificã doar oamenilor cucaractere puternice dar cudestine neobiºnuite, marcatede suferinþe fizice ieºite dincomun, de exaltãri artistice ºiuimitoare izbucniri senti-mentale trãite la limitapatologicului.

Frida Kahlo a trãit intensºi a suferit enorm. Dacã înadolescenþã s-a îmbolnãvit depoliomelitã ºi a rãmas cu unpicior mai scurt, la vârstamajoratului a suferit uncumplit accident de cir-culaþie, ca pasagerã într-unautobus. În urma accidentuluicoloana i-a fost grav afectatã

iar convalescenþa i-a fostdureroasã ºi îndelungatã.Practic, nu ºi-a revenitniciodatã: toatã viaþa a fostnevoitã sã poarte un corsetortopedic iar durerile în locsã se reducã, creºteau înintensitate, de la un an la

altul. Singura consolare atinerei mexicane imobilizatela pat a fost pictura.

Tablourile ei, care sunt înbunã parte autoportrete, sesitueazã la confluenþa dintrearta tradiþionalã mexicanã ºipictura suprarealistã. Deºirealizate în culori tari,intense, pasionale, picturiletinerei nãscute în Mexic în 6iulie 1907, sunt expresiasuferinþei, a dorinþei deevadare din temniþele unuitrup extrem de fragil îninteriorul cãruia bãtea oinimã cu o poftã de viaþãextraordinarã.

În aceste condiþii nu estede mirare cã a fost remarcatãde pictorul Diego Rivera,care deºi era cu 20 de ani mai

mare ca Frida, a fost atras detânãra cu frumuseþe exoticã,cu personalitate aparte ºi cuun evident talent artistic.„Avea o înfãþiºare demnã ºisigurã pe sine, cu totul ieºitãdin comun, cu o strãlucirestranie în privire”, mãrturiseaDiego Rivera referindu-se laFrida. (a se vedea articolul„Iubiri celebre : Diego Rivera& Frida Kahlo” de AdinaDiniþoiu, http://www.catchy.ro/)

Când s-a îndrãgostit deDiego, Frida Kahlo, avea 21de ani, dar l-a întâlnit pentruprima datã, la 15 ani, când eraelevã la un colegiu dinMexic. Încã de atunci a fostimpresionatã de staturaacestui bãrbat impunãtor ºi

de renumele sãu artistic.Personalitate controversatã,Diego Rivera ºtia sãrealizeze picturi muraleimpunãtoare dar în acelaºitimp era capabil sã îi oferesentimente ºi gesturi tandre,aproape paternale. Dupã unan de la reîntâlnirea lor, Fridaºi Diego s-au cãsãtorit ºi aurãmas împreunã, cu scurteperioade de despãrþiri ºireveniri, timp de 25 de ani.Iatã ce scria Frida într-oscrisoare referindu-se laDiego: “Nimic nu se poatecompara cu mâinile tale, nuexistã nimic pe lume caverdele ochilor tãi. Zile în ºirte simt în mine. Tu eºtioglinda nopþii, exploziaviolentã a fulgerului. Îþi atingsângele cu vârful degetelor.Pentru mine fericireasupremã este sã pot simþicum þâºneºte viaþa care îmiumple tot sistemul nervoscare îþi aparþine.” (“50 celemai frumoase poveºti dedragoste din toate timpurile.Bucureºti, Editura Nemira,2017, p. 141”)

Pe lângã admiraþia reci-procã, ceea ce i-a unit a fostpasiunea pentru picturã,înclinaþiile politice comune(amândoi fiind adepþiiideologie comuniste) dar ºiatracþia pentru viaþa frivolã,trãitã cu intensitate,asezonatã cu infideþitãþi ºitrãdãri, cu slãbiciunea pentruglorie, strãlucire ºi, de ce nu,pentru nemurire.

Liliana Moldovan

Celebre poveºti de dragoste:Frida Kahlo ºi Diego Rivera

Într-o þarã înfloritoare dinspresoare-apune trãiau un rege ºi oreginã, cãrora li s-a nãscut o copilã.Prinþesa era de o frumuseþe fãrã deseamãn, cu pãrul ei cârlionþat de aurºi ochii limpezi de smarald. A fostnumitã Dara. Printre minunateledaruri hãrãzite ei de cãtre zâneleursitoare l-a primit ºi pe acela de apicta.

Anii au trecut, Dara a crescut,devenind pe zi ce trecea maifrumoasã, mai talentatã la desen ºila picturã. Adeseori cobora îngrãdina palatului, aºternând pepânzã arborii stufoºi, florilemulticolore. Alteori se aºeza pemalul apei, pictând lacul albastru cunuferii plutind pe oglinda lucie caniºte stele de aur ºi libelulelegraþioase dansând în jurul ei.Desenele ei erau pline de farmec ºiculoare încât pãreau vii.

Într-o dimineaþã, pe când privea

cerul învãpãiat de razele auroreiprinþesei i-a venit un gând. În clipaurmãtoare a început sã picteze, iarcând a sfârºit lucrul ºi-a dat seamacã din mâinile ei ieºise o adevãratãoperã de artã. Pictase un tablouneasemuit, un prinþ tânãr ºi frumosplimbându-se în faptul unui rãsãritde soare pe þãrmul unei mãri culuciri de acvamarin. Ochii prinþuluierau asemenea valurilor mãrii, pãrulca pana lebedei negre iar buzele deculoarea coralului.

Dara: - Prinþ al gândurilor mele,îþi voi spune Dorian. Oh, cât defericitã aº fi de-ai putea exista cuadevãrat!

Toatã curtea regalã s-a minunatde mãiestria fiicei regelui, iar Dara aaºezat tabloul în camera ei.

A trecut iarãºi timpul, iardespre frumuseþea prinþesei Dara s-a dus vestea în cele patru zãri. Lacurtea regalã au început sã soseascã

o mulþime de prinþi ºi cavaleri nobilica sã îi cearã mâna. Prinþesei însã nuîi era nici unul pe plac.

Regele: - Fiica mea, au venit casã te cearã de soþie cei mai frumoºiºi mai vrednici prinþi ºi cavaleri ailumii.

Dara: - Maiestate, îl voi alegede soþ pe acela care va semãna cuprinþul din tabloul pe care eu însãmil-am pictat.

Nici unul însã nu semãna cuprinþul din tablou, aºa cã nici unulnu a fost ales de Dara. Toþipretendenþii au plecat de la casteljigniþi, iar regele ºi regina au rãmasfoarte mâhniþi.

Iatã însã cã într-o noapteprinþesa a auzit ca în vis un glasdulce ºi cald care o chema:

Glasul: - Vino pe þãrmul mãriicu luciri de acvamarin! Acolo te voiaºtepta, prinþesa mea.

Dara s-a trezit pe datã. Uimirea

ei a fost mare când a zãrit lângã patun covor strãlucitor, þesut cu totuldin flori de azur. Tânãra prinþesãînþelegea cã numai o zânã ar fi pututþese un asemenea covor. De cum apus piciorul pe el, a fost ridicatã pedatã în vãzduh. A plutit astfelîntreaga noapte ºi iatã cã la rãsãritulsoarelui a ajuns pe þãrmul unei mãricu apele strãlucitoare, de culoareaacvamarinului. Pe þãrm se plimbaun prinþ tânãr ºi frumos. Privindu-l,inima Darei a început sã batã cuputere, cãci era aidoma prinþului dintabloul pictat de ea. Ochii sãilimpezi de acvamarin o învãluiauîntr-o privire blândã, plinã detandreþe ºi dragoste.

Dara: - Cum te numeºti,frumosul meu prieten?

Prinþul: - Dorian, prinþesa mea.Dara: - Dorian! Aºadar exiºti

cu adevãrat?Dorian: - Da, cãci în timp ce tu

îmi pictai chipul zânele ursitoareºopteau asupra mea vraja vieþii ºi aiubirii. ªtiam cã vei ajunge aici peþãrmul mãrii cu valuri de acvamarinîn faptul unui rãsãrit de soare, cãciDariana, zâna care þi-a hãrãzit darulde a picta atât de frumos ne-a sortitsã fim unul al celuilalt.

Dara: - Iar eu am ºtiut din clipaîn care am privit tabloul cã numaiun prinþ ca tine îmi va fi alesul,Dorian.

Dorian: - Dã-mi mâna, prinþesamea! Sã mergem la palatul zânelorunde vom serba nunta noastrã!

Prinþul Dorian ºi prinþesa Daraau fãcut o nuntã ca în basme. Apois-au întors pe þãrmul mãrii cu valuride acvamarin. În faptul fiecãruirãsãrit de soare ei se plimbã pe apeîntr-o barcã de aur, surâzând fericiþicerului, pãmântului ºi mãrii.

RAMONA BOCHIE(autoare nevãzãtoare deliteraturã pentru copii)

Existã în istoria popoarelorvictorii pe câmpurile de rãzboi carenu valoreazã nimic, dar existã ºicedãri nepermise în timpuri de pacecare reprezintã preþul a zeci deînfrângeri militare. Poporul român,umilit ºi dispreþuit adesea de-alungul istoriei, ºi-a dobândit cugreu demnitatea din vremurilemoderne, construindu-ºi, de la1848-1849 pânã la 1918, o þarãnumitã Þara Româneascã sauRomânia, cu un loc recunoscutîntre þãrile lumii. Sãrbãtoareanaþionalã a acestei þãri –„binecuvântate între toate deDomnul pre pãmânt” (NicolaeBãlcescu) – este ziua de 1Decembrie, ora noastrã astralã,cum ar fi spus ªtefan Zweig.Aceastã zi dragã nouã, ZiuaNaþionalã a României, a fostignoratã în 2016 de cãtre diplomaþiimaghiari, care au primit ordin de laBudapesta sã nu participe laceremoniile fireºti din cercurileoficiale, pe motiv cã evenimentul„îi jigneºte”, cã „maghiarii nu au cesã sãrbãtoreascã la 1 decembrie”,

când „Transilvania a fost ruptã dintrupul þãrii-mamã, Ungaria”. Înciuda acestui fapt, fãrã precedent înanalele diplomaþiei între þãri aliate,diplomaþii români au primit cuvântde ordine sã participe peste tot lacelebrãrile organizate de misiunileUngariei oriunde în lume. A fostgestul civilizat al unei þãri europenecãtre o altã þarã europeanã, vecinãºi aliatã. Acesta s-a petrecut cu unmare sacrificiu de mândrienaþionalã româneascã, fiindcã la 15martie 1848, la Bratislava (numitãpe atunci, oficial, Pozsony, capitalalegislativã a Ungariei mult-

inaþionale, parte a ImperiuluiHabsburgic), revoluþionarii unguri,care visau reconstituirea „UngarieiIstorice”, a Coroanei Sfântuluiªtefan, au decis „unireaTransilvaniei cu Ungaria”. Cu altecuvinte, cea mai avansatã parte aelitei ungare de atunci, fãrã sã þinãseama de voinþa majoritãþiiromâneºti, reprezentând douãtreimi din populaþia Transilvaniei, adesfiinþat printr-o trãsãturã decondei individualitatea istoricã aprovinciei în cauzã ºi i-a readus peromâni la situaþia de supuºi aistãpânilor unguri. Acest fapt s-a

petrecut sub lozinca libertãþii,egalitãþii ºi fraternitãþii, adicã a„primãverii popoarelor”, când toatenaþiunile aveau dreptul la un statutde existenþã de sine stãtãtoare. Iaraceastã elitã „avansatã” nuînþelegea de ce românii, slovaciisau croaþii se arãtau recalcitranþifaþã de marile „binefaceri” care li sepregãteau. Atunci, Avram Iancu,craiul românilor, cu susþinãtorii luii-au ridicat pe români la luptãpentru apãrarea existenþei lor. Lascurtã vreme, Simion Bãrnuþiu arostit în Catedrala Blajuluimemorabilele cuvinte: „Împãratulne-a înºelat, patria (statulhabsburgic) ne-a ferecat ºi ne-amtrezit cã numai credinþa în noiînºine ºi în neamul românesc nepoate mântui”.

Oare sã fi uitat politicieniiromâni toatã aceastã zbatereistoricã salvatoare, care ne-acondus spre deciziile fundamentalede la 1918 ? Oare sã nu mai existedeloc credinþã în naþiunea românã ?Oare sã fi ajuns noi, românii ºi þaranoastrã, o marfã la masa de

negocieri murdare a politicienilor ?Noi respectãm ziua de 15 martie,deºi ne jigneºte sentimentele ºidemnitatea naþionalã. De aceea,credem cã autoritãþile române,înainte de a recunoaºte în Româniavreun alt privilegiu pentruconcetãþenii noºtri, trebuie sã seasigure de garantarea de cãtreUngaria ºi de cãtre minoritateaungarã din România a respectãriiZilei Naþionale a României, derecunoaºterea oficialã a merituluiarmatei române care, în 1919, asalvat Europa Centralã de„Republica Sovieticã Ungaria”(mai corect, de pecingineacomunistã), de crearea condiþiilorde conservare a identitãþii naþionalea românilor din Ungaria. Ar fi bineca politicienii de la Bucureºti sã nuse joace cu demnitatea ºi cuonoarea milioanelor de români,fiindcã s-ar putea sã vinã curând unmoment când „mãmãliga vaexploda” din nou.

IOAN AUREL POPRectorul Univ. „Babeº

Bolyai” Cluj-Napoca

iulie - septembrie 2017 Pagina 11ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Gânduri despre români ºi Româniaîn momente de cumpãnã

Prinþul din tablou

Pagina 12

Montarea regizorului francez deorigine libanezã, Pierre Audi, pe scenaOperei din Viena este originalã ºi binerealizatã. Reuºita dramaticã îi revineîn bunã mãsurã ºi scenografuluiaustriac Christof Hetzer care aimaginat un decor arhitectonic turnantpe douã nivele. Etajul întâi, destinatevoluþiei protagoniºtilor, îi pune astfelîn valoare. Corul masculin ºi figuraþiafemininã animã atmosfera performândpe scenã la balul cu sfeºnice aprinse,sau în adunarea conspirativã dinaintearãpirii. Diferenþele de stare socialã apersonajelor sunt evidenþiatecoloristic. Palatul ducelui în auriustrãlucitor, casa bufonului Rigoletto ºia asasinului Sparafucile în gri argintiu.Scenele dure -execuþia sauconfesiunile dureroase ale Gildei- sepetrec într-un spaþiu dezolant, cucopaci desfrunziþi.

Rafinamentul costumelor VereiRiecheter ºi lighting design-ul luiBernd Purkrabek, cu umbresupradimensionate triplate ºi feericepete luminoase proiectate pe pereþi,contribuie la desãvârºirea actuluiscenic.

Sublima muzicã verdianã sunãexcelent sub bagheta dirijorului SashaGoetzel, în perfectã sincronizare aorchestrei cu soliºtii. De neuitat prelu-diul andante sostenuto cu insistenþa penota do ca marcã a blestemului. Darmai ales deznodãmântul tragic pefundalul furtunii din actul III, tremolo-ul instrumentelor cu coarde, hiaturilefulgerelor urmate de intervenþiasuflãtorilor, de tunete ºi sinistrelesuspine ale corului.

„Rigoletto” are numeroase arii ºiduete de o armonie fermecãtoare cesusþin perfect emoþiile ºi sentimentelepersonajelor, dezvãluie natura umanãºi explicã desfãºurarea dramei. Înscenele care se petrec la curteaducelui, valsuri, polci ºi galopuriîncântãtoare desfatã urecheaspectatorului. Arii ca „La donna èmobile” (Femeia e schimbãtoare),

„Caro nome” (Nume scump) sau„Bella figlia dell’amore” (Frumoasãfiicã a dragostei) sunt foarte cunoscutepublicului larg.

Opera „Rigoletto” (1851),reprezentatã în premierã la TeatrulFenice din Veneþia, formeazãîmpreunã cu „Trubadurul” ºi „LaTraviata” trilogia popularã a lui Verdi.Libretul scris de Francesco MariaPiave este inspirat din piesa lui VictorHugo intitulatã „Regele petrece”.Aceastã dramã aducea pe scenã viaþadesfrânatã de la curtea regeluiFrancisc I, fapt care a displãcut atâtcriticii cât ºi publicului vremii. În„Rigoletto” însã, acþiunea a fosttransferatã la curtea ducelui deMantova.

Oare subiectul mai poate interesapublicul zilelor noastre? Mai ecredibil? Dragostea pãrinteascã ºilegãtura deosebitã dintre tatã ºi fiicã,da! Dar o pasiune fãrã limite careconduce la sacrificiul de sine paredesuetã. Azi nu se mai moare dindragoste! Totuºi, cumplita dorinþã derãzbunare ºi blestemul care seîmplineºte pânã la urmã ca oinconturnabilã loviturã a soartei sunt,

din pãcate, mereu actuale...Personaje ca Rigoletto, un bufon

cinic ºi lipsit de scrupule, careprimeºte o cruntã pedeapsã în final,ducele libertin care-ºi arogã toatedrepturile senioriale ºi chiar candidaGilda cedeazã seducþiei ºi se sacrificãdin iubire rãmân de domeniulsecolului trecut. Sparafucile, ucigaºulcu simbrie plãtit de Rigoletto, se aratãun profesionist deficitar întrucâtGilda, deºi înjughiatã în locul ducelui,rãmâne în viaþã pentru a-i povestitatãlui sãu adevãrul. Va muri dindragoste pentru a salva viaþa ducelui,deºi avea dovada cã o înºealã cuMaddalena.

În rolurile principale îºiarmonizeazã vocile trei mari soliºti.Coreeanul Yosep Kang, un tenortalentat cu o voce superbã stãpânindperfect tehnica bel canto-ului, cântãireproºabil rolul ducelui. Soprana rusãde origine tãtarã Aida Garifullina, omaestrã a coloraturii, esteîntruchiparea delicatei ºi candideiGilda, îndrãgostitã, sedusã, sacrificatã.Solista are un mod original de aexecuta acutele, cu glas scãzut,aproape de ºoaptã, ceea ce aduceduioºie ºi emoþie muzicalã. DuetulGilda-ducele de Mantovaimpresioneazã pânã la lacrimi.

Alãturi de aceºtia, în Rigoletto,baritonul italian Roberto Frontali îºidovedeºte cu adevãrat mãsuratalentului în actele II ºi III. Amremarcat cvartetul din ultimul act încare fiecare personaj merge pe linia samelodicã. Seducãtorul duce în frazemuzicale largi, Maddalena (MargaritaGritskova) în dublu staccatobatjocoritor, iar Gilda ºi Rigoletto,înafara scenei, intervin cu pauze, eaºovãielnicã, el furios.

Excelentul bas italian AlessandroGuerzoni în rolul Sparafucile face unrol demn de evidenþiere. Am asistat laun spectacol de neuitat ca montare ºiintepretare solisticã!

Magdalena BRÃTESCU

RIGOLETTO LASTAATOPER DIN VIENA

Pentru a veni în sprijinuloamenilor de afaceri români caredoresc sã activeze în Austria, ne faceplãcere sã vã prezentãm documentul”Înfiinþarea Societãþilor Comercialeîn Austria”. Acesta cuprindeinformaþii detaliate privind tipurilede societãþi comerciale care pot fiînfiinþate în Austria ºi paºii de urmatîn acest sens.

Îndrumar de afaceri înAustria

Documentul ”Îndrumarul deafaceri Austria” vã oferã informaþiidespre sistemul politic ºiadministrativ, economia Austriei,sistemul de taxare ºi de comerþ dinAustria, relaþiile economice ºicomerciale româno-austriece,constituirea societãþilor comercialeºi atragerea investiþiilor strãine înAustria, cãlãtoria în Austria, precumºi alte informaþii utile.

http://viena.mae.ro/sites/viena.mae.ro/files/pdf%60s/indrumar_afaceri_austria__mart_2016.pdf

Documentul ”ÎnfiinþareaSocietãþilor Comerciale în Austria”vã prezintã tipurile de societãþicomerciale care pot fi înfiinþate înAustria ºi se adreseazã celorinteresaþi sã îºi deschidã o firmã,oferind detalii despre paºii de urmatîn acest sens.

http://viena.mae.ro/sites/viena.mae.ro/files/infiintarea_societatilor_comerciale_in_austria_2017.pdf

AMBASADA ROMÂNIEIîn Republica Austria

ÎnfiinþareaSocietãþilorComercialeîn Austria

Pagina 13iulie - septembrie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Oraºele din Austria surprind defiecare datã prin noi atracþii turistice,fãcându-ne sã vrem sã le vizitãm în modrepetat. O cãlãtorie culturalã prin aceastãþarã garanteazã o diversitate incredibilã deexperienþe, impresii ºi momente debucurie. Viena a fost inclusã înpatrimoniul cultural mondial UNESCOdin douã motive: pentru centrul sãu istoricºi pentru palatul ºi parcul în stil baroc,Schönbrunn. Numeroase obiecte depatrimoniu artistic ºi construcþii splendidecaracterizeazã fostul oraº imperial. LaKunstkammer, de la Muzeul de Artã dinViena (Kunsthistorisches Museum), sepot admira bogãþiile din tezaurulhabsburgilor.

Sankt Pölten, cel mai tânãr oraºcapitalã de land din Austria, se poatelãuda cu o istorie bogatã, fiind atestatistoric încã din secolul 12. Astãzi, oraºulare un cartier administrativ ultramodern,lângã care gãsim ºi o salã de spectacolefuturistã, în care se desfãºoarã frecventspectacole de dans ºi performance, cuartiºti ºi companii de renume.

La Linz, arhitectura tradiþionalã seîmbinã armonios cu cea contemporanã. Înoraºul de pe malurile Dunãrii arta, ºtiinþaºi tehnologia se contopesc în modmiraculos. O serie de construcþiimoderne, precum Centrul ArsElectronica, reprezintã contrapunctul

pãrþii istorice, în stil barc ºi renascentist, aoraºului. ?i muzeul de artã Lentos ºi nouaOperã sunt construcþii moderne deosebiteºi puncte de atracþie pentru orice vizitatoral oraºului. Salzburg, oraºul în stil baroc,locul de naºtere al lui Mozart ºi gazdafestivalul de muzicã SalzburgerFestspiele, a fost desemnat în 1997patrimoniu cultural mondial UNESCO.Numeroase biserici ºi palate formeazãimaginea deosebitã a oraºului, alãturi depalatele în stil baroc Mirabell ºiHellbrunn. Domul ºi cetatea medievalãHohensalzburg sunt alte opere dearhitectonice de artã. Cine viziteazã oraºulSalzburg, nu trebuie sã uite de un suvenirdulce, pralina originalã Mozartkugel.

Innsbruck este un oraº deosebit nunumai prin poziþia sa specialã în mijloculmunþilor tirolezi, ci ºi prin edificii precum

Das Goldene Dachl sau biserica Hof, sauprin operele de artã aflate în palatulrenascentist Ambras, care meritã vizitate.Oraºul din Alpi are însã ºi note demodernism, prin construcþiile renumiteiarhitecte Zaha Hadid, precum funicularulHungerburgbahn sau trambulina pentrusãrituri cu schiurile, Bergisel.

Istoria oraºului Bregenz a început cupeste douã mii de ani în urmã, cu oaºezare romanã. Astãzi, turnul medievalMartin ºi turnul în stil baroc Zwiebel, suntpunctele de atracþie din centrul oraºului.De-a lungul lacului Bodensee se înºiruieconstrucþii moderne, completând perfectîn imaginea oraºului: sala de spectacole,muzeul de artã ºi muzeul regiuniiVorarlberg, deschis în 2013.

Pitorescul oraº istoric Klagenfurt areun fler mediteranean, mai ales prin

construcþiile renascentiste, frumoaselecurþi cu arcade ºi pasajele istorice. Oraºuleste surpanumit ºi „giuvaerulrenascentistü de pe malul laculuiWörthersee“. Maeºtrii italieni ºi-au pusamprenta pe oraºul vechi de 800 de aniprin palatele restaurate impecabil, curþileinterioare ºi pieþele publice. Teatrul,construit în stil Art Nouveau, nu estenumai cea mai sudicã salã de spectacoledin spaþiul germanofon, ci ºi o bijuteriearhitecturalã, de o eleganþã deosebitã.

Graz, al doilea oraº ca mãrime dinAustria, are douã situri care fac parte dinpartimoniul mondial cultural UNESCO:oraºul vechi, cel mai mare oraº medievaldin Europa, ºi palatul Eggenberg. Din2011 Graz poartã titlul „UNESCO Cityof Design“, fiind astfel considerat unuldin oraºele creative ºi orientate spre viitor.Exemple arhitectonice pentru aceastãorientare sunt muzeul de artã ºi insulaartificialã construitã pe râul Mur. ÎnEisenstadt, capitala landului Burgenland,veþi întâlni în mod repetat un nume:Joseph Haydn. Peste 40 de ani, compozi-torul a condus orchestra de la curtea prin-cipelui Esterházy. În palatul Esterházy,edificul emblematic al oraºului, sedesfãºoarã concerte în tot timpul anului.Împrejurimile oraºului sunt încântãtoare,acesta fiind situat într-o zonã viticolãextinsã, cu numeroase localuri specifice.

http://www.austria.info

O cãlãtorie prin Austria

Lucrãtorii români aflaþi înAustria, ale cãror drepturi nu suntrespectate de cãtre angajatori sau caresunt supuºi unor abuzuri ºi reletratamente din partea acestora,respectiv sunt victime ale traficuluicu persoane, au posibilitatea de asolicita asistenþã din parteaautoritãþilor austriece competente.

Consiliere juridicã cu privire ladrepturile lucrãtorilor strãini:

UNDOK (organizaþie susþinutã desindicatele federale, care are dreptscop oferirea de informaþii juridice

lucrãtorilor strãini aflaþi în Austria)Internet: http://undok.at/Tel. 01 5344439040,E-mail: office@undok.at

Asistenþã pentru victime aletraficului ilegal cu persoane:

Telefon de urgenþã /Menschenhandels-Hotline: 01 24836985383

E-mail: menschenhandel@bmi.gv.atTotodatã, victimele abuzurilor ºi

traficului cu persoane pot apela laasistenþã din partea unor organizaþiinon-guvernamentale, precum

LEFÖ/IBF (organizaþie non-profitcare acordã asistenþã femeilorimigrante aflate în Austria).

Internet: http://www.lefoe.at/Tel. 01 7969298E-mail: ibf@lefoe.atRugãm persoanele afectate de

astfel de practici sau cei care aucunoºtinþã de persoane aflate în astfelde situaþii sã notifice în paralel ºiAmbasada României în Austria laemail: ambromviena@ambrom.at

AMBASADA ROMÂNIEIîn Republica Austria

În atenþia lucrãtorilor români din Austria

Salzburg, scena lumii.Salzburg respirã istorie

prin toþi porii, iar de asta tepoþi convinge uºor fãcând oplimbare lejerã prin centru,parte a PatrimoniuluiUNESCO. Din palatulMirabell ºi grãdinile saleuimitoare poþi contemplapriveliºtea asupra em-blemei oraºului, cetateaHohensalzburg. De altfel,asta ºi înseamnã MirabellPalast, priveliºte frumoasã.Un fel de axis mundi esteaici Getreidestrasse, loculunde s-a nãscut fiuloraºului, W.A.Mozart ºiactualmente una dintre celemai vizitate artere co-merciale din lume.

Cafenelele tradiþionalepline de vervã sunt un altsimbol al oraºului – gustã laTomasell, una din cele maivechi cafenele din Austria,sau la Kaffee Fürst celebrelepraline Mozartkugeln,manufacturate chiar destrãnepoþii creatorului lor.Dacã vrei sã faci o cãlãtorieîn trecut, în cel mai vechi

restaurant din Europa - cramabaroc a Mânãstirii Sf. Petru -are loc Mozart DinnerConcert, o cinã cu reþete dinvremea compozitorului,acompaniatã de ariile luiMozart. Începe-þi cãlãtoriamai jos!

Salzburg oraºul caredevine o expediþie pentruîntreaga familie: fie cã devinecastel medieval, rãzboiniccelt sau parc acvatic,Salzburg este locul de joacãce transformã cãlãtorii detoate vârstele în exploratori.Distanþele dintre atracþiile

turistice sunt scurte ºi uºoraccesibile atât pentru copii,cât ºi pentru cei cu cãrucioarepentru copii. Numeroasemuzee sunt special gânditepentru cei mici, iar alteleoferã tururi dedicate copiilor.În afarã atracþiilor turisticeclasice, în parcurile mari(Mirabell, Hellbrunn,Volksgarten) se aflã locuri dejoacã menite sã-i distreze pecei mici. Pe lângãmultitudinea de facilitãþipentru copii, este oricând laîndemânã sã faci o drumeþiepe munþii aflaþi chiar în inima

oraºului, chiar ºi cu cei mici.În plus, Salzburg esteînconjurat de lacuri, munþi ºidestinaþii minunate pentruexcursii, astfel cã poþi alegeoriând între diferite tipuri deactivitãþi indiferent de vreme.

Salzburg - 20 de aniUNESCO

În 1997 oraºul Salzburg afost inclus în lista Patri-moniului UNESCO. Alãturide unicitatea centrului istoricºi de arhitectura excepþionalã,importanþa oraºului cametropolã a muzicii ºi loc de

naºtere al lui W.A.Mozart aufost factori decisivi pentruincluderea pe lista UNESCO.

Centrul istoric al oraºuluieste exemplul unic dereºedinþã episcopalã dininima Europei. Cadrulnatural care completeazãoraºul prin munþii sãi atât deapropiaþi ºi accesibili, istoriaunicã a unirii unui oraºburghez de Ev Mediu cu oreºedinþã episcopalã ºinumãrul ridicat de clãdirireligioase ºi case mundanedin epoci ºi stiluri atât dediferite sunt trãsãturi de-finitorii ale oraºului. Moºte-nirea culturalã a Salzburg-ului este rezultatul vizibil alinfluenþelor din nordul ºisudul Europei, dar un aportimportant l-au avut meºteriiºi artiºtii italieni.

Pe lângã frumuseþeaarhitectonicã, Salzburg estemetropola cu o viaþãmuzicalã ºi culturalã extremde efervescentã ºi recu-noscutã la nivel mondial.

Sursa:http://www.austria.info

Salzburg, loc de joacãpentru mici ºi mari

iulie - septembrie 2017 Pagina 14 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Zeci de meºteri populari,firme producãtoare debrânzeturi ºi de mezeluri ºi,nu în ultimul rând, instituþiide culturã din judeþ auparticipat, recent, la cea de-aXII-a ediþie a manifestãriiEuroPrahova – eveniment depromovare a Prahovei

organizat de ConsiliulJudeþean, menþioneaza ziarulPrahova.

Potrivit acestei publicaþii,anul acesta, EuroPrahova areunit – sub coordonareavicepreºedinþilor CJ PrahovaLudmila Sfîrloagã ºi VasilePãtraºcu – reprezentanþi ai

muzeelor judeþene ºi aiinstituþiilor de culturã, fiindremarcate de cãtre vizitatoriiprezenþi la târgul de laHeidelberg costumele popu-lare din zona Prahovei, dar ºidansurile populare interpre-tate de ansamblurile venitedin mai multe localitãþiprahovene la EuroPrahova2017. De retinut faptul cã, ladeschiderea expoziþieiEuroPrahova, au luat parte ºiconsulii generali ai Românieila Strasbourg ºi Munchen,Sabin Pop ºi, respectiv, DorinNicolae Popa.

Interesant a fost cã, înacest an, expoziþia EuroPra-hova a avut loc în aceeaºiperioadã cu FestivalulCarpato-Dunãrean, carevizeazã promovarea culturiiºi a tradiþiilor populare ale

statelor strãbãtute de fluviulDunãrea, dar ºi ale celor carese aflã la þãrmul Mãrii Negre.Mai multe firme prahovene –Cris-Tim, Casa Bolgiu,ICDVV Valea Cãlugãreascã,Octima Vinis, Ferma IPValea Doftanei – i-audelectat pe vizitatorii veniþi

sã deguste bunãtãþile produsepe plaiuri prahovene(caºcavalul de la IP ValeaDoftanei ºi mezelurile de laCris-Tim, dar ºi renumitelesoiuri de vinuri alepodgoriilor din Urlaþi ºiValea Cãlugãreascã).

Ioan POPESCU

EuroPrahova 2017, în Germania

Keon, un câine din Belgia, din rasa Ogarirlandez, a înregistrat un nou record mondial,având cea mai lungã coadã, care mãsoarã 76,8centimetri în lungime. Keon este un câineextrem de prietenos, susþin stãpânii acestuia.

Înainte de a omologa acest record, Keona fost supus unui examen de cãtre un medicveterinar, cel care a fãcut ºi mãsurãtorile de labaza pânã la vârful cozii, noteazã Rador Keoneste un nume irlandez, care în traducereînseamnã „razboinicul curajos”, dar stãpânulpatrupedului, Ilse Loodts, susþine cã acestaeste un uriaº blând. Reprezentranþii GuinnessWorld Records ‘l-au vizitat’ recent pe Keon ºipe familia acestuia, în Westerlo, o comunãdin regiunea Flandra din Belgia, pentru a-iprezenta exemplarului canin extraordinar uncertificat oficial de omologare a recordului,deþinut pentru cea mai lungã coadã caninã ºipentru a face o ºedinþã foto pentru GuinnessWorld Records 2017.

Amintim cã Lizzy, o femelã, este cel maiînalt câine din lume, iar patrupedul Smurfdeþine recordul mondial la cele mai multetrucuri efectuate de un câine într-un minut.

Sursa: descopera.ro

Recordmondialînregistratde un câinedin Belgia

Dacã nu aþi vizitat încã Belgia nu mai staþi pe gânduri.Meritã sã o faceþi ºi nu numai pentru ciocolata foarte bunãpe care o gãsiþi la tot pasul, cartofii prãjiþi cu maionezã ºisosuri de tot felul care te îmbie de la tarabele iluminate cuneoane colorate sau pentru gofrele delicioase. Pe lângãstrãduþele marcate de patina timpului ºi clãdirile istoriceimpresionante pe care la gãsiþi în centrul marilor oraºeprecum Leuven ºi Brugge, Belgia se poate mândri ºi cu ceimai mari pictori ai Europei care ºi-au dezvãluit geniulcreativ în diverse forme ale artei. Vã recomand unul dintrecele mai noi muzee din Belgia care de la deschiderea sa în2009 a depãºit orice aºteptari, fiind deja vizitat de milioanede oameni din întreaga lume. Deschis la Bruxelles ,Muzeul Magritte expune lucrãri care aparþin MuzeuluiRegal de Arte Frumoase al Belgiei sau sunt puse ladispoziþia sa de colecþionari particulari ºi instituþii publice.Alãturi de Muzeul de Artã Veche, Muzeul de ArtãModernã, Muzeul Wiertz ºi Muzeul Miller, acesta esteconectat la toate Muzeele Regale de Arte Frumoase dinBelgia. Lansarea sa a fost posibilã datoritã suportuluiFundaþiei Magritte ºi subsidiarelor belgiene GDF SUEZ.

Muzeul este situat vis-a-vis de Palatului Regal înclãdirea în stil neoclasic (din sec. IX) a Muzeului Regal de

Arte Frumoase din Bruxelles. Puteþi ajunge acolo foarteuºor facând o plimbare scurtã de la Gara CentralãBruxelles pânã la Koningsplein. Dupã cum sugereazãnumele sãu, muzeul este dedicat activitãþii pictoruluisuprarealist belgian René Magritte, nãscut pe 21 noiembrie1898 la Hainaut. Odatã ce a terminat cursurile AcademieiRegale de Artã din Bruxelles ºi-a început activitatea înlumea artei ca artist comercial. Admirator al poezieidadaiste a intrat în grupul poeþilor ºi artiºtilor Jean Arp,Tzara ºi L.T. Mesens. Colecþia de picturi a acestui muzeueste unicã în lume conþinând peste 200 din lucrãrile sale.Cu o abordare multidisciplinarã, oferã publicului ocazia dea admira picturi în ulei pe pânzã, desene, guaºe, sculpturiºi diverse obiecte pictate, partituri muzicale, posterepublicitare, fotografii de epocã ºi filme regizate deMagritte însuºi. Colecþia este împãrþitã în trei perioade:1898 – 1929, 1930 – 1950 ºi 1930 – 1950. Deoarece operasa este prezentatã tematic ºi în ordine cronologicã puteþiînþelege ºi urmãri uºor evoluþia lucrãrilor sale, de laperioada constructivistã la colaborarea cu grupul “7Arte” ºi pânã la primele sale lucrãri surealiste. Desenelesale pentru aria publicitarã au pus fundamentul pentrustilul abordat în ultima decadã unde conceptul de imagineºi repetiþie joacã un rol important în lucrãrile impresionisteºi surealiste. Muzeul este echipat cu tehnologie multimediade ultima orã. Astfel, experienþa voastrã în lumea artei luiMagriette devine una interactivã. Puteþi descoperi lucrãrilesale treptat, folosind instrumente digitale moderne careînlesnesc descrierea lucrãrilor ºi vã ajutã sã le interpretaþi.

La final aveþi ocazia sã vizionaþi atât filme dedicateartistului cât ºi filmele care l-au influenþat în cãutarile salede a submina imaginile. Printre lucrãile cele mai apreciatede vizitatori se numãrã Imperiul Luminilor ºi DomeniulArnheim. Tineþi cont însã cã vizitatorii vin în numãr maredin toate colþurile lumii. Dacã doriþi sã-l vizitaþi vãrecomand sã vã rezervaþi bilete în avans prin intermediulinternetului pentru a evita cozile de la intrare.

Sursa: simonablaga.wordpress.com

Pagina 15

Nu rataþi Muzeul Magritte din Bruxelles

O plajã din Belgia a fosttransformatã într-o uriaºãgalerie de nisip, din care facparte super eroi de maridimensiuni, personaje dedesene animate ºi castelulCenuºãresei, în cadrul unuiadintre cele mai marifestivaluri de sculpturã înnisip din lume, relateazã joiReuters.

O echipã de 32 de artiºticare a lucrat cu 7.000 de tone

de nisip ºi-a petrecut cincisãptãmâni pentru a crea cele150 de lucrãri prezentate încadrul Festivalului desculpturã în nisip de laOostende, care începesâmbãtã ºi dureazã pânã înseptembrie, cu condiþia caploaia sã nu afectezeexponatele.

Mulþi dintre artiºtii careparticipã lucreazã în altemateriale, precum lemn sau

marmurã, ºi susþin cãsculptura în nisip areprezentat pentru ei oprovocare.

„Ce îmi place la nisip estecã trebuie sã ai contact foartemult cu el când sculptezi. Eusunt ºi sculptor în gheaþã ºi,dacã îl compari cu gheaþa,nisipul este foarte fragil“, adeclarat pentru Reutersartistul rus Sergey Zaplatn.

Sursa: agerpres.ro

Festivalul de sculpturã în nisip de la Oostende transformã oplajã într-o galerie de super eroi ºi personaje animate

Un belgian dintr-o lo-calitate Caraº-Severin cultivãºofran pe o suprafaþã maimicã decât o jumãtate dehectar, cel mai scumpcondiment din lume, care sepoate vinde ºi cu 30.000 deeuro kilogramul, transmitecorespondentul MEDIA-FAX.

Vincent de Busson s-astabilit în localitateaBerzovia, din judeþul Caraº-Severin, în urmã cudoisprezece ani, dupã ce s-aînsurat cu o româncã,scrie Mediafax. În urmã cupatru ani, Vincent a luatdecizia de a încerca sã cultiveºofran, supranumit “aurulroºu” ºi considerat cel maiscump condiment din lume,pe o suprafaþã de 200 demetri pãtraþi. Începutul nu afost uºor, pentru cã a fostnevoie ca planta sã fieaclimatizatã. Dupã doi ani deîncercãri, bulbii de ºofran aufost adaptaþi climei dinRomânia. “Am adus bulbiidin Belgia, eu sunt de acolo,

am venit în judeþul Caraº-Severin în urmã cudoisprezece ani, sunt însuratacolo. Procesul de plantare atrebuit adaptat la clima dinRomânia, noi am gãsitvariante, iar acum bulbii deºofran sunt adaptaþi. Estefoarte greu sã cultivi ºofranîn România, pentru cã nuputem sã folosim ierbicid,pesticid ºi nici îngrãºãmântchimic. Asta este cea maimare dificultate în cultura deºofran ºi totul se face manual,pentru a fi un produsbiologic. Asta necesitã multãmuncã fizicã”, a declarat,corespondentului MEDIA-FAX, Vincent de Busson.

Belgianul stabilit înBanat spune cã, în prezent,cultivã ºofran pe o suprafaþãde 4.000 de metri pãtraþi ºi îºipropune ca, în perioadaurmãtoare, sã extindãsuprafaþa cultivatã la trei,patru hectare. “Aurul roºu”cultivat în judeþul Caraº-Severin ajunge, în principal,în Belgia, dar ºi la unele

restaurante de lux dinRomânia. “Vând ºofranul înstrãinãtate, pe piaþa dinRomânia suntem la început,este foarte puþin cunoscutºofranul ºi cred cã esteimportant de transmis cum sefoloseºte ºi la ce se foloseºteºofranul. În Belgia am vândutºofranul, am cunoºtinþeacolo, ºi colaborãm cu unrestaurant din Bucureºti, carecumpãrã ºofran de la mine. ÎnRomânia eu nu ºtiu sã fie unproducãtor mare de ºofran,adicã care sã cultive cel puþin

jumãtate de hectar”, ne spuneVincent de Busson. “Aurulroºu” se vinde ºi cu 30.000euro kilogramul Preþul“aurului roºu” este unulcondimentat. În funcþie decalitate, un singur kilogramde ºofran ajunge sã coste ºi30.000 de euro.

“Preþul variazã în funcþiede calitate ºi de cantitate.Sunt patru categorii decalitate pentru ºofran.Calitatea variazã de la an laan, în funcþie de soare, devreme, de ploi. Cel mai mic

preþ este de 5.000 euro lakilogram, cel mai mare estede 30.000 de euro lakilogram. Poþi sã începi cu500 de metri pãtraþi, cu 2.000de metri pãtraþi, cu un hectarpe care sã cultivi ºofran.Dupã patru ani, cine a fãcutinvestiþii, foloseºte bulbiiplantaþi iniþial pentru a mãrisuprafaþa. Investiþia minimãeste de 4.000 – 5.000 deeuro”, explicã belgianulstabilit în localitateaBerzovia. Vincent de Bussonpoate recolta cel mult unkilogram de ºofran, cultivatpe o suprafaþã de 4.000 demetri pãtraþi. ªofranul esteconsiderat cel mai scump ºimai valoros condiment dinlume. Pentru un singurkilogram de “aur roºu”trebuie recoltate între130.000 ºi 250.000 de flori,din care se reþin doarstigmatele. În bucãtãrie,poate fi folosit în supe ºi lapreparatele cu fructe de mare,la orezuri, dar ºi la prãjituri.

Sursa: descopera.ro

iulie - septembrie 2017 Pagina 16 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

O delegaþie din Suceava, formatãdin primari PNL ºi membrii aiadministraþiei locale dar ºi dinreprezentanþi ai Asociaþiilor: Produsîn Bucovina, Turism Bucovina ºiÞine de Noi au participat la invitaþiaeuroparlamentarului Thedor Stolojanla o vizitã de studiu la ParlamentulEuropean.

Grupului invitat i s-a expicat cumfuncþioneazã instituþiile UniuniiEuropene, politica de coeziune, rolulautoritãþilor locale ºi naþionale. S-adiscutat deschis despre acest“monstru blând, Bruxelles-ul“ încontextul problemelor de acasã ºi s-au oferit soluþii la nivel european. Otreime din bugetul multianual alUE (~352 miliarde EUR) revinepoliticii de coeziune. Pentru 2014-2020, România are alocate cca. 2miliarde EUR pentru dezvoltareamobilitãþii urbane (municipiireºedinþã de judeþ ºi alte oraºe).

Sunt alocaþi bani europeni pentrulegãtura urban-rural ºi rolul zonelor

funcþionale extra-urbane. Abordareaa fost una de tip „bottom-up”, pebaza nevoilor identificate în judeþulSuceava ºi în lumina strategiei dedezvoltare elaborate de un parteneriatlocal (GAL).

De asemenea, au avut loc întâlniricu reprezentanþii comunitãþii

Sucevene ºi cu reprezentaþii filialeiPNL Bruxelles. Întâlnirile s-aumaterializat în urmatoarele propuneride proiecte: solicitarea de deschiderea unui zbor Suceava-Bruxelles-Suceava, posibile parteneriate învederea derulãrii unor proiecte cufinanþare UE ºi organizarea

festivalului Ciprian Porumbescu laBruxelles în cadrul unui proiect maiamplu de promovare a valorilor ºitradiþiilor româneºti în Europa ºi aturismului în Bucovina.

Dan Viorel Peca, PreºedintelePNL Belgia comenteazã:„Întâlnirea a fost una foarte bunã,

cu un canal dublu de comunicare,unde s-a identificat posibilitateaunei colaborãri în vederea uneicampanii în sprijinul deschideriiunui zbor Suceava-Bruxelles-Suceava. Sper ca în perioadaurmãtoare sã avem confirmareainteresului din partea suce-veanã ºi sã demarãm campania.Acesta ar fi un excelent exemplu decolaborare cu potenþiale beneficiiînsemnate atât pentru românii dinBruxelles ºi din Suceava dar ºijudeþele limitrofe. În Belgia, laCharleroi, am vãzut ce importanþãpoate avea pentru economia zonalãun aeroport bine conectat.”

Sursa: rombel.com

Vizitã de lucru la Parlamentul European pentruo delegaþie de primari din judeþul Suceava

Un belgian stabilit în România cultivãcel mai scump condiment din lume

Misterul albatrosului de Amsterdam a fostelucidat: oamenii de ºtiinþã au confirmat cãaceastã pasãre rarã aparþine unei specii aparte.Analiza geneticã a pus punct celor 20 de ani dedezbateri asupra statutului albatrosului deAmsterdam. Cercetatorii canadieni au doveditcã ADN-ul pãsãrilor variazã semnificativ faþãde cea a albatroºilor cãlãtori, rudele lorapropiate. Albatrosul de Amsterdam a fostbotezat dupã denumirea locului unde trãieºteaceastã specie - insula Amsterdam (aparþinândFranþei), din sudul Oceanului Indian. Acestepãsãri au dimensiuni foarte mari, putândcântãri pânã la 8 kg ºi având o anvergurã aaripilor de 3,5 m. Albatroºii de Amsterdam aufost descoperiþi în 1983, iar de atunci,comunitatea ºtiinþificã a fost împãrþitã în douãtabere, în funcþie de pãrerile legate de evoluþiaspeciei. Unii oameni de ºtiinþã au crezut cãpãsãrile aparþin unei subspecii de albatroscãlãtor, care populeazã, de asemenea, parteade sud a Oceanului Indian. Pentru a elucidamisterul albastrosului de Amsterdam, o echipãde cercetãtori de la Universitatea dinLethbridge, Canada , coordonatã de dr.Theresa Burg, a examinat structura ADN aacestei pãsãri. În urma studiului, dr. Burg aafirmat cã albatroºii de Amsterdam diferã dealbatroºii cãlãtori. „Albatroºii de Amsterdamau dimensiuni ceva mai mici decât cei cãlãtori.De asemenea, ei îºi depun ouãle în alt intervalde timp, iar penajul este ºi el un pic diferit,fiind uºor maroniu,“ a spus dr. Burg. Totodatã,

ADN-ul celor douã tipuri de pãsãri a scos laivealã alte diferenþe semnificative. Se pare cãalbatroºii de Amsterdam s-au separat de veriilor acum cca 265.000 de ani, devenind ospecie distinctã. În ciuda anvergurii mari aaripilor ºi a capacitãþii de a zbura pe distanþelungi, albatroºii de Amsterdam se întorcîntotdeauna pe un platou unic al insulei pentrua se reproduce . Ei nu împart acest spaþiu cunicio altã specie de albatroºi, motiv pentru carese crede cã aceastã izolare geograficã adeterminat dezvoltarea acestor pasãri ca specieseparatã. Acum , oamenii de ºtiinþã sperã cãaceastã pasãre va fi recunoscutã ca fiind unicãºi cã, astfel, se vor intensifica eforturile pentruconservarea ei. Deºi populaþia actualã esteconsideratã stabilã, albatrosul de Amsterdameste, totuºi, o specie ameninþatã. Anual, 18 - 26de perechi de albatroºi de Amsterdam seînmulþesc într-o zonã micã în centrul insulei,fiecare pereche producând câte un ou.Supravieþuirea speciei este periclitatã, în maremãsurã, de animalele domestice carederanjeazã unele cuiburi ºi de uneltelepescarilor, prinderea accidentalã în aþa folositãla pescuit putând duce la moartea unorexemplare. Pentru a ajuta la conservareaspeciei ºi pentru a preveni orice pericol,specialiºtii au împrejmuit zona cu garduri ºiefectueazã frecvent recensãminte.

Sursa: BBC

Albatrosul deAmsterdam

ICR Bruxelles a susþinutproiectul Positive Tension (oncurating) prezentat de artiºtiicolectivului Apparatus 22,la Muzeul de artã modernã ºicontemporanã Stedelijk dinAmsterdam, duminicã, 18 iunie2017.

Evenimentul a marcat epilogulprogramului Why is EverybodyBeing So Nice: the PowerNap desfãºurat în cadrul proiectuluicuratorial 2017 al Centrului de artãDe Appel din Amsterdam, ºilansarea unei publicaþii virtualedespre codurile etice în domeniulartei contemporane la evenimentuldeschis publicului larg, înAuditoriumul Muzeului Stedelijk.

Apparatus 22 i-a provocat peparticipanþi la un maraton degândire criticã despre practicilecuratoriale cu cea mai recentãlucrare a sa, Positive Tension (oncurating). Artiºtii vor formula 130de întrebãri pe diverse teme (mituri,tabuuri ºi reguli) despre curatoriat ºirelaþia cu publicul, despre instituþii,eticã ºi noi moduri de lucru în artã.Întrebãrile vor fi transmisespectatorilor sub forma uneiexplozii de confetti, într-un registrucoregrafic ºi scenografic plin deumor ºi creativitate.

Iniþiatã în cadrul ºcolii devarã “How many cures can acurator cure?” de la Rogaland

Kunstsenter (Stavanger, Norvegia,2016), lucrarea s-a bucurat de unreal succes la Torino, Baku, Clujetc.

“Chiar dacã existã un set dereguli ºi momente structurate întranspunerea lucrãrii nicioprezentare nu este identicã cucealaltã. Acest lucru face irezistibilãprovocarea unei noi performanþe deanduranþã la muzeul Stedelijk dinAmsterdam împreunã cu grupulinternaþional de curatori participanþiîn De Appel CuratorialProgramme”, descrie Apparatus 22autenticitatea fiecãrei reprezentaþii.

Apparatus 22 (Erika Olea,Dragoº Olea, Maria Farcaº ºi IoanaNemeº - 1979-2011) este uncolectiv transdiciplinar de artãpreocupat de dinamica relaþiilorcomplexe dintre economie, politicã,studii de gen, religie, miºcãrisociale ºi dintre modã / sistemulfashion cu scopul de a dezvãluiteme de reflecþie asupra societãþiicontemporane. Un subiect actual dereflecþie din practica lor artisticãeste universul SUPRAINFINIT încare speranþa devine unealtã criticãîn modelarea prezentului ºi aviitorului.

Apparatus 22 a participat lanenumãrate festivaluri ºi expoziþiiprecum Bienala de ArtãContemporanã (Veneþia), Muzeulde Artã Modernã MUMOK

(Viena), Ujazdowski Castle CCA(Varºovia), Steirischer Herbst(Graz), Akademie Schloss Solitude(Stuttgart), Muzeul de ArtãContemporanã (Bucureºti),KunstMuseum (Linz), AcademiaRegalã de Arte Frumoase dinBruxelles etc. În prezent, membriicolectivului lucreazã în Bucureºti ºiîn Bruxelles.

Renumit pentru colecþiile de artãmodernã ºi design din întreagalume, Muzeul de artã contemporanãStedelijk din Amsterdam este oatracþie turisticã ºi un centrudinamic prin natura evnimentelorpe care le organizeazã: spectacole,filme, concerte, prelegeri etc.Muzeul gãzduieºte lucrãri originalede Picasso, Chagall, Matisse,Cézanne ºi de Kooning, oimpresionantã colecþie de fotografieolandezã, obiecte de mobilier,ceramicã, porþelan ºi colecþia DeStijl a istoriei designului olandez.Peste 95.000 de vizitatori au trecutpragul muzeului în septembrie 2012dupã finalizarea lucrãrilor derenovare ºi modernizare.

Centrul de artã De Appel dinAmsterdam este cunoscut dreptunul dintre cele mai prestigioaseprograme de curatoriatnonacademice din Europa careinvestigheazã forme alternative deorganizare a expoziþiilor. Din 1994centrul organizeazã programecuratoriale de zece luni care reunescºase curatori internaþionali dindiferite medii academice ºiexperimentale. Anual, participanþiidezvoltã un proiect în cadrul DeAppel ºi co-organizeazã uneveniment pe aceeaºi temãcuratorialã cu Muzeul Stedelijk.

Why Is Everybody Being SoNice? este curatoriat de MiraAsriningtyas, Lucrezia CalabròVisconti, Mateo Chacon-Pino, KatiIlves, Shona Mei Findlay þi FadwaNaamna.

Pagina 17

„Apparatus 22” la MuzeulStedelijk din Amsterdam

iulie - septembrie 2017 Pagina 18 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

În Oudekerksplein sauPiaþa Bisericii Vechi, îninima cartierului roºu DeWallen din Amsterdam, seaflã o statuie de bronz a uneifemei.

Ea stã în picioareincadratã într-o ramã de uºãîntr-o posturã provocatoare.Statuia este numitã Belle ºieste primul ºi uniculmonument din lume dedicatlucrãtorilor din industriasexualã.

Olanda este una dintrepuþinele þãri din lume în careprostituþia este legalã ºireglementatã. Lucrãtoriisexuali sunt obligaþi sã sesupunã controalelor medicaleregulate pe cheltuialaguvernului, iar proprietarii de

bordeluri cer certificate desãnãtate înainte de a angajape cineva ºi înainte de aînchiria camere.

În Amsterdam, DeWallen este cel mai mare ºicel mai cunoscut cartier cu”felinare roºii”. Zona conþineaproximativ trei sute decabine disponibile pentruînchirieri de prostituate careîºi oferã serviciile sexuale dinspatele unei ferestre sau uºide sticlã, de obicei, iluminatecu lumini de culoare roºie.Numite „Kamers“, ele sunttipul cel mai vizibil ºiemblemele felinarelor roºiiale sexului în Amsterdam ºisunt o atracþie turisticã mare.

Ideea lui ”Belle” a venitde la Mariska Majoor,

fondator al Centrului deInformare despre Prostituþieºi un fost lucrãtor sexual.Mariska avea 16 ani, când s-a‘’avântat’’ în lumeaprostituþiei. La aceastã vârstã,ea nu credea cã muncasexualã era înjositoare. Ea avãzut-o ca fiind o muncãobiºnuitã ºi un mijloc fericitde a câºtiga bine. Mult maitârziu a realizat cã restullumii nu considerã prostituþiaca pe ceva „normal“, aºa cuma înþeles-o ea.

În 1994, Mariska a încetatsã se mai prostitueze ºi adeschis Centrul Informaredespre Prostituþie. Scopulcentrului este de a educapublicul cu privire laactivitatea sexualã ºi de a

reduce stigmatizarea cu carese confruntã lucrãtoriisexuali. Întreprinderea oferãtururi în Red Light Districtpentru turiºti ºi studenþi,desfãºoarã cursuri ºiprezentãri privind prostituþiaºi alte probleme legate demunca în industria sexului.

În 2007, ea a comandatartistului Els Rijerse sã ocreeze pe Belle pentru ademonstra respect mi-

lioanelor de femei dinîntreaga lume care îºi câºtigãexistenþa prin prostituþie.Statuia a fost prezentatãpublicului în timpul celui de-al doilea eveniment anual –Ziua porþilor Deschise aCartierului cu Lumini Roºii.

Placa de pe monumentulBelle citeazã: „Respectlucrãtorilor sexuali din toatãlumea“.

Sursa: Amusing Planet

Belle, principala atracþie din cartierulroºu din Amsterdam

Un vaccin realizat în vederea imunizãrii contracreºterii nivelului de colesterol „rãu“ ºi a risculuide îngustare a arterelor cauzat de aterosclerozã arputea deveni disponibil dupã ce oamenii de ºtiinþãolandezi ºi austriaci au înregistrat rezultatepromiþãtoare în testele de laborator efectuate peºoareci, informeazã MedicalXpress. Tratamentulurmeazã sã intre în prima fazã de testare pepacienþi umani.

Studiul, publicat marþi în „European HeartJournal“, demonstreazã în premierã cã esteposibilã imunizarea cu o moleculã care determinãproducerea de anticorpi la ºoareci modificaþigenetic împotriva unei enzime numitã PCSK9, ceîmpiedicã eliminarea din sânge a lipoproteinelorcu densitate scãzutã (LDL, supranumit ºicolesterol „rãu“).

Persoanele care au niveluri ridicate decolesterol LDL, fie din cauze genetice, fie caurmare a alimentaþiei nesãnãtoase ori a stilului deviaþã necorespunzãtor, manifestã un risc mai marede a dezvolta în mod prematur bolicardiovasculare. Aceste afecþiuni ale inimii ºivaselor de sânge, cauzate de aterosclerozã, audevenit principala cauzã de îmbolnãvire ºimortalitate în lume depãºind ca frecvenþãinfecþiile.

În prezent, pentru scãderea nivelurilor decolesterol LDL sunt utilizate medicamente precumstatinele, însã acestea trebuie administrate zilnic ºi,deºi sunt bine tolerate de organism, pot cauzaefecte adverse la unele persoane.

Potrivit noii cercetãri, în cazul ºoarecilor careau primit o alimentaþie bogatã în grãsimi pentru a

se induce creºterea nivelului de colesterol LDL ºiapariþia aterosclerozei, vaccinul AT04A a redus cu53% cantitatea de colesterol din sânge ºi amicºorat cu 64% efectele negative produse asupravaselor de sânge, reducându-se totodatã markeriibiologici ai inflamaþiilor de la nivelul acestora cu21-28%, în comparaþie cu ºoarecii nevaccinaþi, searatã în cercetare.

În plus, anticorpii stimulaþi prin vaccin au fostfuncþionali pe toatã perioada studiului, iarconcentraþiile acestora au rãmas ridicate pânã lafinalul cercetãrii.

Dr. Günther Staffler, conducãtorul serviciuluide tehnologie de la AFFiRis, compania care adezvoltat vaccinul AT04A, a declarat cã acesta „areuºit sã producã anticorpi care au þintit în modspecific enzima PCSK9 pe toatã perioadastudiului“.

Ca urmare, nivelurile de colesterol au scãzut înmod consistent ºi pe termen lung, ceea ce acontribuit la reducerea depozitelor de grãsime dinartere, a deteriorãrii determinatã de aterosclerozã ºila reducerea inflamaþiilor pereþilor arterelor, a maiexplicat Staffler, unul dintre autorii cercetãrii.

„În cazul în care aceste descoperiri se voraplica în mod favorabil ºi în cazul oamenilor, ºiþinând cont cã anticorpii produºi persistã timp decâteva luni dupã vaccinare, am putea dezvolta oterapie de lungã duratã care, dupã prima vaccinare,nu are nevoie decât de o reînnoire anualã. Acestlucru ar putea duce la un tratament eficient ºi multmai convenabil pentru pacienþi, dar ºi la un gradmai mare de tolerabilitate“, a explicat Staffler.

AGERPRES

Cele mai neobiºnuitemuzee pe care le poþivizita în Amsterdam

Fie cã este vorba de muzee dedicate pisicilor,sau pipelor, oamenii au reuºit sã strângã într-osingurã începãre lucrurile preferate. Iatã care suntcele mai neobiºnuite muzee din Amsterdam.

„De Katten Kabinet”Un muzeu dedicat pisicii, este amenajat într-o

casã din 1667, restauratã în întregime în 1985. În1990, William Meijer a înfiinþat muzeul în memoriamotanului sãu roºcat John Pierpont Morgan, botezatdupã bancherul american J. P. Morgan.

Felina a primit de-a lungul celor „nouã vieþi” alesale felurite cadouri constând în picturi, desene,statuete, unele fiind expuse în muzeu; un cadouspecial expus aici îþi ia maul – un dolar american, pecare George Washington a fost înlocuit cu imagineamotanului, cu sloganul „Nu credem în câini”.Încãperile muzeului, ticsite cu desene, schiþe,picturi, afiºe având ca temã pisica, inclusiv ale unormari artiºti, ca Rembrandt, Pablo Picasso sau Henride Toulouse-Lautrec, oferã o incursiune ineditã înmodul subtil de insinuare a felinelor în artã, de-alungul veacurilor, relateazã Rador.

Desigur, atmosfera din Katten Kabinet eînsufleþitã de mai multe pisici ale zilelor noastre,care se plimbã nestingherite printre vizitatori.Locuri înrudite cu muzeul olandez ar putea fi„Lucky Cat Museum” din Cincinnati, Ohio, undesunt expuse peste o mie de jucãrii Maneki-neko, unsimbol felin japonez datând de peste o sutã de ani;„The Kuching Cat Museum” din Malaysia, dedicattuturor tipurilor de feline, sau „Cat Museum” de laSiauliai, în mai apropiata Lituanie, cu peste 14.000de exponate.

Sursa: descopera.ro

Un vaccin care scade nivelul decolesterol „rãu“ promite imunizareacontra riscului de aterosclerozã

Dupã o pauzã de o jumã-tate de an, am petrecut din noucâteva zile la Berlin. Un suflupozitiv dominã Germania, iarEuropa este subiectul preferatde discuþii. Deºi mai avem 3luni pânã la alegerile federale,se pare cã Angela Merkel vareuºi fãrã mari problemerecâºtigarea titlului decancelar. Al 4-lea sãu mandatse preconizeazã a fi sprijinit deo nouã majoritate, de centru-dreapta (creºtin-democraþi ºiliberali). Da, vom asista larevenirea liberalilor înParlamentul Germaniei, cu unscor suficient de mare pentru a

ajuta la formarea noii coaliþiila putere. Chiar dacã MartinSchulz a reîmprospãtat SPD-

ul, electoratul german e dificilde convins, iar cel maiprobabil Stânga va intra în

opoziþie dupã alegerile dinseptembrie 2017.

Pentru a înþelege acestemiºcãri politice m-am adresatexperþilor politici din Berlin.”Nu se schimbã liderul þãrii petimp de crizã. Dar este o crizãatipicã în Germania. Economiamerge bine, iar ºomajul e lacifre decente, lumea o duce bineaici. Existã însã crizele din jurulGermaniei care coaguleazãnaþia germanã în jurulactualului cancelar. Putin,Erdogan, Trump, dar ºi viitorulUE împing Germania în a alegeexperienþa politicã în loculneprevãzutului”, concluziona

analistul politic german.Se aºteaptã multe de la UE

în Germania, iar alegerilerecente din Franþa dau speranþepentru o accelerare a procesuluide integrare europeanã. Câtevacuvinte despre Berlinul anului2017. Apar aici foarte multestart up-uri în domeniul IT-ului,se dezvoltã o artã contempo-ranã interesantã, dar întâlnim totmai mulþi tineri acaparaþi demitul comunicãrii politice.

Ca o picanterie, Berlin epoate singurul oraº în caretaximetriºtii sunt fericiþi…

Dan LUCA / Bruxelleshttp://casaeuropei.blogspot.ro

Se spune despre Bacoviacã este un poet trist, cãversurile sale suntdeprimante. ªi totuºi, Bacoviaeste poetul unei imensevitalitãþi. În sprijinul acesteiidei vine ºi cartea AngeleiMonica Jucan, intitulatã“Optimismul bacovian”,apãrutã la Casa de editurãDokia, Cluj-Napoca, în 1999.„Tocmai pentru cã estesimbolist pur, la Bacovia„plouã, plouã, plouã”, darmohoreala este numai unaspect exterior. Esenþa ploiistã – ºtie oricine – în putereaei fertilizatoare. Când þi separe cã Bacovia stã sã moarãde plictis în poeziile lui„ploioase”, el vorbeºte, înrealitate, de cea mai marepotenþialitate de viaþã masivcomasatã în câteva versuri.Optimismul numai nuexplodeazã de sub simbol”,spune autoarea.

ªapte poemeÎn “Optimismul bacovian”,

Angela Monica Jucananalizeazã ºapte din cele maicunoscute poezii ale luiBacovia („Plumb”, „Lacustrã”,„Amurg violet”, „Decembre”,„Negru”, „Rar”, „Tablou deiarnã”), într-o interpretareexclusiv a volumului „Plumb”,ºi trei din cele mai frecventesimboluri cultivate de el (ftizia,

clavirul, culoarea gri).Poemele „Plumb” ºi

„Lacustrã” sunt emblematicepentru creaþia bacovianã.Angela Monica Jucan se referãla Bacovia ca la un simbolist acãrui poezie poartã în sine„permanenþa, echilibrul,pacea… Îl preocupã peBacovia, indiferent cum ºi câts-ar exterioriza, ponderabili-tatea, în felul ei, maternã, aplumbului”. În accepþiuneaautoarei, „Lacustrã” nu aduceun sentiment neliniºtitor, dim-potrivã, trimite la ideea deadãpost, ce semnificãîncredere.

Gri ºi violetFtizia – una din temele

favorite ale lui Bacovia, care,afirmã Angela Monica Jucan,„din punct de vedere poetic…nu are valoare în sine, ci doarprin capacitatea nebãnuit delargã, de a sugera, a acesteiboli „fãrã speranþã” –contribuie pe alt plan, la ideeade moarte, de cadavru„coborând spre odihnã ºi re-facere în þãrânã”, din „Plumb”.Existenþa cotidianã (de fiecarezi, obiºnuitã) este la Bacoviaun pustiu lãuntric, careanticipeaza sfârºitul, ca deexemplu, în poemul „Gri”.

Însã fie cã este vorba declavirul la care cinevainterpreteazã o melodie

„înceatã ºi monotonã, lipsitã deorice agresivitate”, fie deculoarea gri, („Griul estespiritual, spre deosebire devioletul material”) ori deoptimismul din poemul „Rar”(„Optimismul derivã dinpuncte – punctele nu desuspensie, ci de suspansimplicând aºteptare care,evident, e aproape sinonimã cuîncrederea”), autoarea nereliefeazã un Bacovia a cãruipoezie cântã prin excelenþã,bucuria vieþii.

NegruAsemenea lui Baudelaire,

Angela Monica Jucan estepreocupatã în cartea sa ºi deaspectul estetic al poezieibacovine, de aceea, nevorbeºte de corespondenþe.Legãturile ce existã întreculori (gri-violet, muzicã-descântec), au rolul sã nedemonstreze cã poetul este unartist ce ºtie sã se foloseascã demuzicalitate ºi variate tonuride culoare. Una dintre culorilepreferate de Bacovia, abordatãºi de Angela Monica Jucan în“Optimismul bacovian”, estenegru. În poezia \”Negru\” segãsesc alãturate sicriemetalice, flori carbonizate,veºminte funerare. Nu numailumea materialã estesimbolizatã la Bacovia prinnegru, ci ºi lumea

sentimentelor. În acest decorînvãluit în negru, tristul Amorare penele carbonizate.

ªi totuºi, Angela MonicaJucan afirmã: „Bacovia îºipropune sã scoatã în evidenþãprin amplificare impresia denegru, lãsând-o la liberapercepþie a cititorului, dar odilatã pânã într-atât încât lumeaîl crede pesimist. Cititorii vãddoar punctul terminus, când, defapt, acest punct coincide cualtul iniþial ºi poezia se încheieîn „Negru, numai noian denegru” când tocmai urma „Sãdea pãmântul din sineverdeaþã”…”

„Golul plin”Noaptea, ploaia, golul,

moartea, plânsul, nevroza,sentimentul de monotonieexasperantã, toate amintind decreaþia lui E. A. Poe,Baudelaire ºi Verlaine, devin laBacovia, în viziunea AngeleiMonica Jucan, „golul plin”.Este probabil, „celãlalt” unghial simetriei””, aºa cum spunechiar autoarea, pe care îlregãsim în simbol, la PaulVerlaine, în poemul „Apus desori”: „Stranii înþelesuri,/Curgdin depãrtãri,/Parcã sori dinzãri/Coborâþi la ºesuri.”

Octavian Curpaº

iulie - septembrie 2017 Pagina 19ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Plânsul materiei ºi re-facerea din þãrânã în “Optimismul bacovian”

Pentru cã punctul terminus înseamnãun nou început

Germania ºi UE vãzute de la Berlin – varianta 2017

iulie - septembrie 2017 Pagina 20 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

COPILUL MEU FRUMOS!

ªtim cu toþii cã pentrufiecare mãmicã, copilul

ei este cel mai frumos. Încadrul acestei rubrici,

pãrinþii care doresc sã-ºivadã odorul în paginile

ziarului nostru, suntinvitaþi sã ne trimitã pe

adresa de e.mail aredacþiei:

asii.romani@yahoo.com,o fotografie cu fiul saufiica lor, o fotografie

însoþitã de câteva rânduri(nume, prenume, vârstã,

pasiuni etc).

Împreunã cu prietenii mei Cristi ºiOvidiu, pasionaþi ca ºi mine de epocamedievalã a cavalerilor, am câºtigat,spre surpriza noastrã, dar ºi a pãrinþilor,cele trei locuri la concursul de istorie cese .ine în fiecare an în oraºul nostru.

Premiul a fost unul singur pentrutoþi - o excursie de ºapte zile într-o cetatestrãveche, construitã în urmã cuaproximativ o mie de ani pe malulRinului.

O sãptãmânã mai târziu, pãrinþii ne-au pregãtit ca pentru o adevãratãexpediþie. Adunaþi cu toþii în faþaautobuzului în care urma sã urcãm, eierau mai gãlãgioºi ºi mai prinºi îndiscuþii decât noi. Abia dupã ce ne-amvãzut plecaþi ºi singuri de capul nostru,am început sã întrezãrim faptul cã neîndreptam spre o adevãratã aventurã.

Am ajuns la destina.ie abia a douazi în jur de ora 19, iar pentru cã ziuapierduse deja lupta cu înserarea, nu amputut sã vedem cine ºtie ce din mãreþiacetãþii. Din prospectul pe care l-amprimit odatã cu biletul de cãlãtorie, ºtiamcã din clãdirea rezervatã cândva familieiregale s-a amenajat un hotel romantic,unde urma sã fim cazaþi ºi noi.

Cum am ajuns în hotel, am urcat în

mare grabã în camere, sã ne lãsãmbagajele, deoarece am fost anunþaþi cãmasa de searã va fi servitã în 15 minute.

Cu toatã oboseala pe care oresimþeam dupã o cãlãtorie atât de lungã,toþi trei am rãmas impresionaþi de aerulmedieval care domina încãperearestaurantului. Ospãtarii erau îmbrãcaþiîn haine de epocã ºi ne aºteptau la uºalocalului, înºiraþi unul lângã altul, caniºte soldaþi la datorie.

Am fost conduºi de trei dintre ei la

masa unde urma sã mâncãm. Scaunelesculptate aveau speteazã înaltã ºi puteauoricând concura cu un tron adevãrat. Noiînsã, în loc sã ne simþim încântaþi de oaºa onoare, ne simþeam cam stingheriþi.ªi deºi am încercat sã mascãm acestlucru, dupã poziþia rigidã pe care amluat-o cu toþii, nu ºtiu, zãu, dacã am ºireuºit. Parcã ne era fricã ºi sã respirãm.Dupã ce personalul care ne-a servit masas-a retras, ne-am eliberat însã deatmosfera heraldicã impusã de tot ce neînconjura ºi am încercat sã ne relaxãm.

Trebuie sã recunosc cã eram

fascinat. Erau primele mele impresiideparte de familie ºi de casã. Tavanulîncãperii avea boltã ºi aducea cu mãreþiaunei biserici gotice, iar goblenurile mariºi picturile murale ce împodobeaupereþii prindeau parcã viaþã în pâlpâitulnenumãratelor lumânãri care stãteausolemne în sfeºnice înalte de metal.

Dacã mai adaug ºi ospitalitatea cucare am fost serviþi, deºi eram doar niºtecopii de 12 ani, atunci vreau sã spun cãmã simþeam ca un oaspete de vazã la

curtea unui rege. Dupã o aºa masãregeascã, în atmosferã fermecatã acastelului, fantezia se juca cu gândurilemele, pânã am ajuns din nou în cameranoastrã. Am fost primul care am fãcutun duº straºnic ºi m-am trântit în pat,frânt de obosealã.

Dar în scurt timp mi-am dat seamacã somnul nu vrea sã se lipeascã demine, nici dupã ce Ovidiu a stins lumina.Camera a rãmas aproape tot atât deluminatã ca înainte, datoritã lunii ce netrimitea cu dãrnicie un mãnunchi de raze

argintii prin cele douã ferestre.

Eram mulþumit de norocul care a datpeste mine. "Sã dorm timp de osãptãmânã într-un castel atât de vechi,oaaaa..., ãsta da noroc", mã bucuram eude unul singur. Neavând ceva mai bunde fãcut, mi-am îndreptat privirea spreunicul tablou agãþat pe peretele din faþapaturilor noastre. El reprezenta un grup

de cavaleri cãlare, cu capul descoperit,îmbrãcaþi cu tot dichisul acelor timpuri.

Datoritã unei stãri de visare care m-a cuprins pe nesimþite, imaginea din faþamea a devenit tridimensionalã,

încadrându-mã pe nepusã masã înmijlocul ei. Vocea lui Cristi a rãsunatînsã ca o talangã în liniºtea plãcutã încare m-am cufundat, aºa cã, revenind larealitate, am fost nevoit sã-i ascultcomentariile:

- Ovidiu, ce spui, cât i-a trebuitpictorului sã lucreze la tabloul ãsta?Mãrimea cavalerilor pictaþi e aproaperealã!

- Habar n-am..., aud rãspunsultãrãgãnat al celuilalt, probabil înîncercarea de-a adormi.

- O fi ºi regele printre ei? insistãCristi în continuare.

- Poate, rãspunse Ovidiu evaziv, cadupã un timp sã recunoascã: Fir-ar sã fie,cã nu se lipeºte somnul de mine...

- Nici de mine, le spun eu, bucurossã intervin în discuþia lor. Apropo denedumerirea ta, Cristi. Din moment ceacest loc a fost reºedinþa favoritã avestitului regelui Mercan, nu trebuie sãfii un herald ca sã ºtii cã fanionul atârnatde suliþa fiecãrui cavaler nu-i altcevadecât propriul blazon. Culoarea regeluieste roºu cu un vultur auriu. Dupã cumvezi, stã chiar în mijlocul alegoriei.

Va urmaElena Cesar von Sachse

Fantoma Scutierului

Numele meueste RihanaIoana, am 6ani ºi îmiplace tare

mult sa cântºi sã desenez.

Sunt taremândrã cã amun frãþior pe

care îl iubesctare mult.

Ador caii ºimi-ar plãcea

toatã ziua sã-iîngrijesc ºi sãfiu alãturi de

ei. ÎnSeptembrie

merg laºcoalã ºi suntsigurã cã va fi

ceva

Pagina 21iulie - septembrie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Chipul regelui dac Decebaleste un basorelief înalt de 55 m ºilat de 25 m, aflat pe malul stâncosal Dunãrii, între localitãþileEºelniþa ºi Dubova, în apropiere deoraºul Orºova, România.Basorelieful îl reprezintã peDecebal, ultimul rege al Daciei, ºieste sculptat într-o stâncã, într-unpeisaj de vis! Aici, frumuseþeanaturii a rãmas neatinsã de sute deani, iar Munþii Carpaþi întâlnescDunãrea. Vegetaþia contribuie lacrearea unor imagini superbe cândde un verde intens, când ruginitedin cauza toamnei. Mai mult decâtatât, punctul unde a fost sculptatãstânca este ºi locul cu cea mai mareadâncime a apei ºi anume 120 m!

Unele dimensiuni fizionomiceale chipului sunt: lungimea ochilor– 4,3 m, lungimea nasului – 7 m,lãþimea nasului – 4 m.

Chipul lui Decebal este doaruna dintre atracþiile turistice de peClisura Dunãrii, dar a devenit rapidcea mai importantã ºi cea maiaccesatã, atât de turiºtii români, câtºi de cei strãini.

Este cea mai înaltã sculpturã înpiatrã din Europa ºi este a ºaseastatuie din lume ca înãlþime! Arecu 6 m mai puþin decât StatuiaLibertãþii ºi cu 8 m mai mult decâtMonumentul lui Hristos de la Riode Janeiro.

Ideea construirii acestuibasorelief i-a aparþinut omului deafaceri român Iosif ConstantinDrãgan, un istoric amator.Construcþia a durat 10 ani (1994 -2004) ºi a costat peste 1 milion dedolari.

12 sculptori alpiniºti au lucratla realizarea sculpturii pe parcursulcelor 10 ani, sub conducereasculptorului din Orºova, FlorinCotarcea. Procesul de creaþie aînceput cu defriºarea copacilor ºi acontinuat prin curãþarea rocilor ºidinamitarea stâncii. Cei care au

lucrat la realizarea colosului depiatrã s-au supus numeroaselorpericole din zonã, printre care ºiviperele, cãldura de pe timpul veriiºi înãlþimea periculoasã. Cu toatecã s-au numãrat ºi câteva incidentepe parcursul construcþiei, sculptoriiau scãpat uºor, chiar ºi dupã ocãdere în gol ºi o muºcãturã deviperã.

Cu ciocanul pneumatic, ºpiþulºi barosul ºi cu echipamente cãratela mare înãlþime de sculptoridedicaþi, talentaþi ºi curajoºi,construcþia a fost finalizatã în anul2004. Sub capul lui Decebal segãseºte o inscripþie în latinã, sãpatãºi ea în stâncã: „DECEBAL REX– DRAGAN FECIT” („RegeleDecebal – fãcutã de Drãgan”).

Prin modelarea acestui chip înmunte, Iosif Constantin Drãgan adorit sã comemoreze, dar sã ºi

demonstreze contribuþia românilorla formarea culturilor europene,pornind de la premisa cãidentitatea culturalã a românilorpoate fi definitã în primul rând princomponenþa sa daco-tracã.

Sculptura este finalizatã doarîn proporþie de 60%, pentru cã

finanþatorul ei a murit în 2008, iarsculptura a rãmas în aceeaºi formã.

Chiar în faþa sculpturii, dar pemalul sârbesc, se gãseºte deaproape 2000 ani o placãmemorialã anticã („TabulaTraiana”), având 4 metri lungimeºi 1,75 metri înãlþime, monument

ridicat de adversarul regeluiDecebal, împãratul roman Traian,pentru a marca marºul trupelorimperiale romane spre Dacia ºi acomemora victoriile ImperiuluiRoman asupra regatului dac înanul 105, dar ºi finalizareadrumului militar roman al luiTraian.

ªi tot în zonã vei întâlniMãnãstirea Mraconia, ce a fostridicatã pe ruinele unei mãnãstiriînghiþite de apã.

O paginã din istoria naþionalã,sculptatã în piatrã într-un paradisnatural: acesta este Chipul luiDecebal !

(Surse:https://ro.wikipedia.org ;

https://www.ghiduri-turistice.info )

Adriana-Lucia Ciugudean

Ofer consultanþã si

analizã gratuitã, în

vederea încheierii

oricãrui tip de

Asigurare obliga-

torie sau faculta-

tivã, deschidere de

conturi fara costuri

si comision de

administrare, cre-

dite în Germania, la

cele mai mici

preþuri, tuturor

cetãþenilor Români

ºi nu numai, sta-

biliþi în Germania.

Tel: 01755213200 -

Mirela Negoiþã

Facebook:

Consultanta in

Asigurari si Produse

Financiare - Mirela

Negoita

Chipul lui Decebal sculptat într-o stâncã de la CazaneleDunãrii este cea mai înaltã sculpturã în piatrã din Europa?

iulie - septembrie 2017 Pagina 22 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Atitudinea noastrã neinfluenþeazã viaþa mai mult decâts-ar crede. Optimiºtii sunt maisãnãtoºi, mai fericiþi, ºi au maimulte ºanse sã trãiascã pânã laadânci bãtrâneþi. În aceste pagini,vã arãtãm cum sã obþineþiîncrederea necesarã în forþeleproprii ºi în steaua dvs. norocoasã -

Rafalele reci de vânt,ºuvoaiele ploii ºi cerul acoperit denori plumburii compun un tablousumbru al toamnei. Însã, dacãprivim lucrurile dintr-o altãperspectivã, descoperim dintr-oda-tã cã acest anotimp ne oferã omultitudine de posibilitãþi: mer-gem mai des la teatru ºi la con-certe, ne întâlnim mai des cufamilia ºi cu prietenii, redes-coperim bucuria cãminului, cu ocanã de vin bãutã la gura sobei.

La fel ca aproape toate eveni-mentele din viaþa noastrã, toamnaare, ºi ea, douã feþe. Depinde denoi pe care din ele alegem s-ovedem. Aºa cum a spus-o cândvaWinston Churchill: „Optimistulvede în orice obstacol ooportunitate, în vreme cepesimistul vede în oriceoportunitate un obstacol.“ În acestecâteva cuvinte, el a reuºit sãdefineascã perfect esenþa optimis-mului (în limba latinã, „optimum“

= „cel mai bun“): încredereanestrãmutatã într-un deznodãmântfericit.

Existã însã ºi dezavantaje. Însocietatea noastrã, oamenii cuprobleme se bucurã de mai multãatenþie decât cei care au mereuzâmbetul pe buze. Angajaþiiperpetuu bine dispuºi riscã sãtrezeascã suspiciunea cã le mergeprea bine ºi nu dau tot ce pot lalocul de muncã. Iar cine rãmâneîncrezãtor, chiar ºi în situaþiicomplicate, este îndatã etichetatdrept naiv ºi lipsit de experienþã.Pe nedrept - deoarece optimismulreprezintã, în numeroaseîmprejurãri, o valoroasã resursãpersonalã, capabilã sã ne asiguresuccesul. O dovedesc studiiefectuate cu participarea unorpersoane de vârsta a treia ºipaciente cu cancer mamar, a unorstudenþi, cãlugãriþe ºi prizonieri derãzboi. Toate au ajuns la aceeaºiconcluzie: oamenii mai siguri pe eiºi cu mai multã încredere în viaþãnu se lasã doborâþi de nereuºite ºiîºi regãsesc mai uºor echilibrul,dupã ce au suferit o loviturã asorþii. Ei sunt mai rezistenþi la stres,în comparaþie cu pesimiºtii, au unsistem imunitar mai puternic, re-zultate mai bune la analizele de gli-cemie ºi colesterol ºi se refac mai

repede dupã o intervenþie chirurgi-calã dificilã, ca de exemplu aceeade bypass.

Mai mult chiar, dintr-un studiual cercetãtorilor de la UniversitateaHarvard reiese cã optimiºtii seconfruntã cu un risc mai mic dedeces survenit ca urmare a unuiinfarct sau a unui accident vascularcerebral. Iar colegii lor de laUniversitatea din Zürich au ob-servat cã modul cum ne evaluãmpropria sãnãtate se rãsfrângenemijlocit asupra speranþei deviaþã. Aºadar, cei ce rãspund cu„foarte bine“ la întrebarea „Cumvã simþiþi, în general?“ vor trãi maimult decât cei ce rãspund doar cu„bine“ ºi considerabil mai multdecât cei ce nutresc sentimentenegative legate de sãnãtatea lor.

Specialiºtii considerã cãbagajul genetic este responsabilnumai în micã mãsurã pentrucapacitatea noastrã de a fioptimiºti. Mai degrabã suntem in-fluenþaþi de ceea ce ni s-a transmisîn primii ani ai copilãriei. Cine afost învãþat în casa pãrinteascã sãmunceascã din greu, avândconvingerea cã eforturile sale vorfi rãsplãtite, este mai curândînclinat sã creadã cã îºi poate fãurisingur soarta. De asemenea, ºimediul social îºi pune amprentaasupra personalitãþii noastre.

Americanii, de pildã, sunt unpopor deosebit de curajos ºioptimist. Încrederea în viitor li seinoculeazã încã din copilãrie, învirtutea principiului cã oricinepoate începe spãlând vase într-unrestaurant, pentru ca într-o bunã zisã devinã milionar.

Vestea bunã: dacã la vârstaadultã vedem paharul pe jumãtateplin sau, dimpotrivã, pe jumãtategol, aceasta nu e nicidecum ofatalitate cu care trebuie sã ne re-semnãm. Gândirea pozitivã sepoate învãþa, exact ca o limbãstrãinã - exersând continuu. „Esteîntr-adevãr un demers anevoios,însã oamenii au pânã la sfârºitulvieþii posibilitatea de a introduceinformaþii noi, fixându-le în bancade date a creierului“, declarãspecialiºtii. Existã diverse strategii,cu ajutorul cãrora pot fi create noiconexiuni, care se vor consolida cuatât mai bine cu cât vor fi utilizatemai frecvent.

AnalizaþiCineva care se aflã într-o

situaþie nefavorabilã ºi crede cã,oricum, nu poate schimba nimic apierdut deja. Pentru a ieºi dinimpas, el trebuie sã analizezesituaþia, sã caute cu maximãhotãrâre în ea un aspect pozitiv ºi

sã cântãreascã însemnãtatea lui.Datoritã acestei percepþiiconstruite deliberat, împrejurãrilevor fi ulterior evaluate mult maipozitiv.

Faceþi exerciþii deimaginaþie

În fiecare searã, notaþi-vã într-un caiet lucrurile frumoase trãite întimpul zilei. Acestea pot fi simpledetalii, precum o privire ce v-atransmis un mesaj de simpatie, orazã de soare în fereastrã ori osituaþie îmbucurãtoare. Creierulnostru e credul. Îi este dificil sã dis-cearnã între imaginile realitãþiiexterioare ºi ale celei interioare.Acesta este motivul pentru care, înmomentul când vizionãm un filmtrist, ne întristãm noi înºine, bachiar plângem. ªi invers: creierulsecretã hormoni ai fericirii, atuncicând ne amintim cu cât mai multeamãnunte de anumite lucruri carene-au fãcut plãcere, deoarece el iaîn serios aceastã reprezentare, ca ºicum ar fi realitatea însãºi.

RelativizaþiDieta de slãbit a dat greº, n-aþi

izbutit sã luaþi examenul, primaîntâlnire cu cineva cunoscut de cu-rând a fost un eºec? Aceasta nuînseamnã în niciun caz cã sunteþicondamnat pe vecie sã fiþi gras,codaº la note sau lipsit de untovar㺠de viaþã. Astfel de gândurisunt împovãrãtoare ºi vã rãpescenergia. Chiar dacã, în prezent,bilanþul nu se ridicã la înãlþimeasperanþelor dvs., existã posibi-litatea sã aveþi mai mult succes înclipa când veþi face o nouãîncercare - sã descoperiþi o dietãmai potrivitã, sã vã pregãtiþi maibine pentru examen, ori sã vãîndrãgostiþi de altcineva. Pentruorice lucru din lume existã oalternativã.

Ec. Ivan Monica-Elena

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul

de a colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrãva apãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã învaloare printr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului.Pentru persoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE

73

Talonul va fitrimis pe adresa

redacþiei:DACIA e.V.,

Petersauracher Straße39, 90449 Nürnberg,

Deutschland

Medicamentul mileniului trei: OPTIMISMUL

Copiii sunt întotdeauna cireaºa de pe tort laîntâlnirea de la Dinkelsbühl. La parada portului, ladansuri, ei sunt pãpuºelele dichisite-n Tracht caredebordeazã de energie ºi o transmit tuturor. Deja aºputea face un colaj cu chipul câte unui copilaºcunoscut, care creºte sub ochii noºtri de la o întâlnirela alta. Aceºti copii sunt cei care vor organizaîntâlnirea saºilor peste zeci de ani, în ei stã speranþacã nu se vor pierde într-o Germanie multiculturalã,chiar dacã pentru ei Transilvania nu a fost niciodatãacasã. Vãzându-i în braþele pãrinþilor ºi bunicilor,poþi doar sã speri cã oamenii-copaci cresc într-adevãr copii-vlãstari, cã în codul genetic al acestorcopii este înscrisã identitatea sãseascã, aºa cum toatãamprenta unei pãduri stã într-o ghindã. E mereu oîntrebare care planeazã deasupra acestor micuþi: cerelaþie vor stabili cu spaþiul natal al pãrinþilor ºibunicilor, ce substanþã va primi în ei identitateaetnicã? Când vor începe sã se identifice

cu comunitatea saºilor nu îndemnaþi fiind de ceimari, ci din proprie iniþiativã, pentru cã aºa simt.Întrebãri la care numai anii urmãtori vor aducerãspunsuri clare. Pânã atunci, ne putem bucura desufletul lor curat ºi de veselia ce le sclipeºte în ochi.

Mihaela Kloos-Ileahttp://povestisasesti.com

Saºii mici sunt cei mai mari la Dinkelsbühl

iulie - septembrie 2017 Pagina 23ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

PSIHOLOGUL DE SERVICIUStimaþi cititori. Am creat o rubricã specialã pentru cei care doresc o consultaþie în domeniul psihologic ºi nu îndrãznesc sã meargã la unpsiholog, sub numele de: PSIHOLOGUL DE SERVICIU. Nu ezitaþi sã ne scrieþi pe adresa redacþiei asii.romani@yahoo.com, cumenþiunea: „pentru psihologul de serviciu” , iar în numãrul viitor al ziarului veþi primi rãspunsul.

În epoca actualã, aproape fiecarecopil se naºte ºi creºte cu un laptop, otabletã sau un smartphone în braþe, însãacest stil de viaþã tinde sã genereze multmai multe cazuri de depresie ºinefericire decât ne putem imagina. Înopinia psihologului Andra Tãnãsescu,nu dezvoltarea tehnologiei este vinovatãpentru situaþia actualã criticã, ci modulîn care s-a creat o rupturã totalã între“viaþa online” ºi “viaþa offline”.Majoritatea pãrinþilor oferã gadget-uricopiilor lor pentru a-i þine ocupaþi,cuminþi, sperând cã doar astfel pot aveaºi ei timp pentru treburile curente. Dinpãcate, acest model nu a fãcut decât sãadânceascã ruptura de relaþionare ºiemoþionalã dintre pãrinþi ºi copii, cei dinurmã gãsindu-ºi refugiu în lumeavirtualã, oferit de aceste dispozitive.

“Observ tot mai mulþi copii carenici mãcar nu se mai bucurã atunci cândse joacã pe aceste dispozitive, pur ºisimplu intrã în transã ºi rãmân acolopentru ore bune. Tehnologia nici mãcarnu mai reprezintã un mijloc dedivertisment pentru majoritatea copiilor,ci o încercare disperatã a lor de a umpleun gol. Observ multe situaþii în carepãrinþii pleacã de acasã ºi lasã copilul înfaþa unui ecran, fãrã supraveghere,singur, sã se descurce pe cont propriu.Iar acest lucru se întâmplã de la o vârstãtot mai fragedã, încã din perioadele celemai importante pentru dezvoltareapsiho-emoþionalã a copilului. Pe de-oparte este de înþeles nevoia de timp libera pãrintelui din societatea actualã,majoritatea fiind ocupaþi cu munca,proiecte care îi solicitã deja foarte mult,obosealã º.a.m.d. Cu toate acestea, prinacest gest de a lãsa copilul în faþa unuiecran (televizor, laptop, tabletã oritelefon), nevoile copilului ajung sã numai fie împlinite. Chiar dacã la începutpoate fi interesant ºi atractiv pentru copilsã îºi petreacã timpul pe telefon, ori înfaþa unui ecran, la un moment acestadevine conºtient de nevoia de atenþie dinpartea pãrintelui ºi va cãuta sã o obþinã.

Copilul poate începe sã se simtã neglijat,respins, abandonat, uitat ori neimportantîn ochii pãrinþilor sãi dacã nevoiaacestuia de conexiune va fi ignoratã”,afirmã psihologul Andra Tãnãsescu.Specialistul afirmã cã, în acest context,micuþii au tendinþa de a adopta douãtipuri de comportamente:

1. Va face tot posibilul sãprimeascã atenþia ºi

afecþiunea din parteapãrinþilor

În aceastã situaþie, care este pe de-oparte ceva mai bunã, copilul începe sã semanifeste în diferite feluri, avândintenþia de a capta atenþia celor care îlîngrijesc (pãrinþi, bunici, etc). Poateîncepe sã þipe foarte tare când se joacã,sã alerge prin casã ori sã spargã lucruri.În aceastã etapã copilul va folosi tot ce-istã la îndemânã pentru a atrage atenþia ºia primi ceea ce are nevoie. “Estedeosebit de important sã realizãm cã uncopil nu are cunoºtinþe despre modurilepe care le folosim noi, ca adulþi, pentru aexprima ce simþim. Va alege, aºadar,orice metodã crede el cã poate atrageatenþia cel mai bine. Comportamenteleunui copil „rãu”, „obraznic”, cum suntdescrise de cele mai multe ori, sunt defapt încercãri ale acestuia de a netransmite cã are nevoi neîmplinite. Suntdoar moduri prin care el cere atenþia ºiiubirea pãrinþilor sãi. Acum estemomentul cel mai important în care sã-ioferi atenþie ºi rãbdare copilului, sã facice-þi spune ºi sã-i oferi timpul ºi rãbdareade care are nevoie”, explicã psihologulAndra Tãnãsescu.

2. Se va interioriza ºi se vaînchide în el

În momentul în care ”strigãtele”copilului nu sunt auzite, acesta va încetasã mai comunice. Se va închide, vareprima toate sentimentele ºi trãirile ºi vaînceta sã mai caute atenþia pãrintelui.

Problema care apare este cã, deºi nu maicautã împlinirea acestor nevoi în cadrulfamiliei, va cãuta moduri prin care sã ofacã în afara acesteia. Când vine vorbadespre a-ºi alege o persoanã ori un grupcu care sã-ºi petrecã timpul, dacã nuprimeºte un model de comportamentsãnãtos în familie, va intra într-unanturajul care îl va atrage, de unde vaînvãþa comportamente ori obiceiurinesãnãtoase, se va implica în activitãþiilegale etc.

“Toate aceste sentimente interioarenemanifestate, pe care le trãieºte copilul,vor avea repercusiuni la maturitate, undecopilul devenit adult va continua sãadopte comportamente ºi obiceiurinesãnãtoase, prin care sã-ºi satisfacãnevoile neîmplinite în copilãrie. Astfel,vedem adulþi implicându-se în relaþiitoxice, apelând la droguri, alcool ºi altemijloace care mai degrabã fac rãu decâtbine. Adicþiile, comportamenteleagresive, dependenþa de substanþe, dejocuri ori chiar de persoane, ataºamenteintense faþã de anumite obiceiuri,instabilitatea emoþionalã ºi chiar geloziapot fi doar unele dintre simptomele pecare le manifestã un adult atunci când,în copilãrie, nu i-au fost împlinitenevoile primare”, declarã psihologulAndra Tãnãsescu.

Cum putem evita dramacopilului crescut la laptop?

Specialistul crede cã ruptura bruscãºi totalã de tehnologie nu va rezolvaproblema, ci chiar o va acutiza. Copiiidin ziua de azi au nevoie de un calendarde activitãþi, de un program în care sãdescopere noi hobby-uri, noi metode dedivertisment decât cele oferite de mediulvirtual. Mai mult decât atât, trebuie sãînveþe sã iubeascã ºi viaþa din mediuloffline ºi sã creeze un echilibru între celedouã lumi.

“Copilul nu are capacitatea de a luasingur decizii benefice pentrudezvoltarea lui psiho-emoþionalã, de

aceea ghidajul pãrinþilor este vital în totacest proces. Pãrinþii îi pot diversificameniul de divertisment, nu trebuie sã îloblige sã renunþe la obiceiurile vechi, citrebuie sã-i ofere ºi alternative. Îi poatearãta cum se juca el în copilãrie, îl poateduce mai des în parc, la iarbã verde, într-o expediþie pe munte, la un picnic. Îlpoate înscrie într-un club sportiv, undesã facã mai multã miºcare ºi sã înveþe sãsocializeze ºi faþã în faþã, astfel încã sã îioferim un echilibru în viaþa lui. Cumpentru copil este important ca pãrintelesã fie prezent în viaþa lui, la fel ºipãrintele simte nevoia sã aibã copilulalãturi, sã simtã încredere ºi deschideredin partea acestuia. Mai devreme saumai târziu, orice pãrinte îºi doreºte sãfacã parte din viaþa copilului, aºa cum uncopil simte nevoia ca pãrinþii sã fieimplicaþi în viaþa ºi dezvoltarea sa.Oferiþi atenþie ºi grijã copiilor, petreceþitimp de calitate cu ei, faceþi lucruriîmpreunã ºi asiguraþi-le în acest fel odezvoltare sãnãtoasã ºi posibilitatea dea-ºi crea un viitor frumos, în care sã fieîmpliniþi ºi fericiþi ca adulþi”, conchide

psihologul Andra Tãnãsescu. Andra Tãnãsescu, vice preºedinte

al Asociaþiei ”Generaþia Iubire” estePsiholog ºi Trainer NLP. A urmatstudiile în psihologie, având formarea înterapie de cuplu ºi familie. Avândexperienþã ca instructor de dans ºi fiindatrasã de conexiunea dintre minte,emoþii ºi corp, urmeazã o formare înterapia prin dans ºi miºcare. Dupãcâþiva ani de experienþã în training ºisusþinerea evenimentelor corporate,oferã prin îmbinarea psihologiei, cuNLP-ul ºi tehnici de conºtientizare ºiconectare corporalã, o experienþãcompletã de auto-cunoaºtere ºi evoluþiepersonalã.

Persoane de contactAndra Tãnãsescu

Psiholog ºi Trainer NLPTel. 0728075221

E-mail:andratanasescu@yahoo.com

Transmite,Dr. Tãnase Tasenþe

Director GeneralPlus Communication

Drama copiilor crescuþi la laptop

Dragi cititori, pornesc de la gândul cã ºi voi vã gândiþi la viitorul

vostru ºi la o pensie fericitã. Desigur, avem mulþi"consilieri" în jurul nostru, care, desigur ne recomandã oasigurare de Pensie Privatã prin care baniidumneavoastrã se investesc în Fonduri. Eu nu aº face oasemenea investiþie deoarece, de regulã ofertele nu suntrentabile. Aici aveþi toate ºansele din lume sã pierdeþi obuna bucatã din banii dumneavoastrã. De aceea, ceea cescriu aici este un clar avertisment împotriva acestor poliþe.Sigur dacã verificaþi ce spune VAG §314 veþi afla maimulte decât ceea ce am menþionat eu aici. Existã trei feluriin care poti sa pierzi banii: de tot, o parte din ei si prininflaþie. Desigur toate trei sunt dureroase, doar cãpierderea banilor prin inflaþie este ca o boalã ascunsã carea ieºit dintr-o datã la ivealã. Sfatul meu, pentru cei care iºi

doresc o investiþie buna este sã aleagã sã investeascã înlucruri a cãror valoarea creºte. Banii, în ziua de astãzi seînmulþesc tot mai mult, de aceea în fiecare an valoarea lorscade. Voulter spunea: Într-o zi, banul va ajunge lavaloarea lui iniþialã: 0. Un om care doreºte ca investiþia sa,sã fie cu adevãrat bunã, trebuie sã investeascã neaparatdupã aceste principii de investiþie: numele propriu care sãateste dreptul de proprietate, Transparenþã, Siguranþã,Disponibilitate-Flexibilitate, Scut de Inflaþie, Câºtiguri ºiAvantaje la Impozitare. Exact aceste puncte trebuiescurmãrite întotdeauna când cineva vrea sã facã o investiþie.

Extra: In 29 Juli 2015, avem un nou Verdict BGH:Az.: IV ZR 260/11, care ne spune cã la contractele deAsigurari de viaþã cu Capital, Pensii private, Conturi deeconomii, Investimente in Fonduri si BausparVerträge ceau început în perioada 1991-2007, companiile de

Asigurari si Investiþii au fãcut o greºalã la Termenii deAnulare al contractului ºi anume: Clienþii nu au fostinformaþi corect (sau deloc) despre dreptul lor de a anulaîn 14 zile contractul pe care l-au fãcut. Desigur, dacãclienþii ar fi fost foarte mulþumiþi de investiþia lor, nu ar fiprimit acest verdict, dar pentru cã cei mai mulþi au fostnemulþumiþi, cu ajutorul acestui verdict ei au voie sãanuleze contractul, chiar dupã mai multi ani de laînceperea lui, ºi chiar dacã au demisionat contractul. Înurma procedeului de recuperare a banilor, fiecare clientprimeºte înapoi banii pe care i-a plãtit ºi câºtigurile pecare compania de Investiþii le-au fãcut cu aceºti bani. Dacãvã întrebaþi ce câºtiguri au fãcut asigurãrile cu aceºti bani,vã pot spune cã avem o medie de aprox peste 15% p.a.

Vã sfãtuiesc sã Investiþi Inteligent. PAUL URSU

iulie - septembrie 2017 Pagina 24 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Naþionala România a câºtigatTrofeul Carpaþi la handbalfeminin pentru tineret (Under 19ani), dupã cele trei meciuridisputate recent la Constanþa.

Rezultate complete au fosturmãtoarele:

- Etapa I: Rusia - Franþa 23-25 ºi România - Olanda 28-25;

- Etapa a II-a: Rusia - Olanda26-29 ºi România - Franþa 26-25;

- Etapa a III-a: Olanda -Franþa 26-33 ºi România - Rusia

22-22. Trofeul a revenit naþionalei

României, urmatã pe podium deFranþa ºi Olanda. Pe locul 4 s-aclasat Rusia.

Sub conducerea antreno-rului Ion Crãciun, România autilizat urmãtoarele jucãtoare:Elena Nagy, Daciana Hosu,Raluca Kelemen, CristinaOancea - Alexandra Banciu,Claudia Lãcãtuº, IonelaLeuºtean, Teodora Popescu,Alexandra Badea, Andreea

Panaite, Daria Bucur, SorinaTîrcã (desemnatã MVP-ulturneului), Ana-Maria Gîjulete,Narcisa Verde, AlexandraSeverin, Raluca Petruº, Ana-Maria Vãcariu, Lorena Stoican,Andreea Tecar.

În continuare, România vaparticipa la CampionatulEuropean de tineret din Slovenia,care va debuta pe 27 iulie 2017.

Sã mai menþionãm cã, larecenta tragere la sorþi pentrugrupele Campionatului Mondialde handbal pentru senioare, ceare loc în luna decembrie 2017,în Germania, România a fostextrasã în Grupa A, împreunã cuFranþa, Spania, Slovenia, Angolaºi Paraguay, meciurile fiindprogramate la Trier.

Componenþa celorlalte grupese prezintã astfel:

- Grupa B: Norvegia, Suedia,Cehia, Ungaria, Argentina,Polonia.

- Grupa C: Danemarca,Rusia, Brazilia, Muntenegru,Japonia, Tunisia.

- Grupa D: Olanda,Germania, Serbia, Coreea deSud, China, Camerun.

DAN TEODORESCU

SPORT

„Trofeul Carpaþi“ lahandbal feminin pentrutineret a rãmas în România

Alexandru Maxim, la FSV MainzFotbalistul Alexandru Maxim a pãrãsit

echipa de fotbal VfB Stuttgart, club la care aajuns în ianuarie 2013. Mijlocaºul român a fosttransferat recent de FSV Mainz, unde are acumun contract pe patru ani ºi va purta tricoul cu nr.10. Formaþia 1.FSV Mainz 05 a terminat sezonul2016-2017 pe locul 15 în 1. Bundesliga ºi s-asalvat de la retrogradare graþie golaverajuluisuperior faþã de VfL Wolfsburg, ambele echipeavând 37 puncte. Mijlocaºul Alex Maxim a þinutsã se despartã în termeni amiabili de VfBStuttgart, declarând urmãtoarele: ”Am avut patruani ºi jumãtate intensivi la VfB. Clubul ºi oraºulînseamnã mult pentru mine, vor avea mereu unloc în inima mea. La fel ºi fanii lui VfB, care m-au susþinut mereu. Cu toate acestea, era timpulpentru mine sã iau o decizie în ceea ce priveºteviitorul meu. Am decis sã accept aceastã nouãprovocare la un club nou ºi mã bucur cã am gãsitîmpreunã cu VfB aceastã soluþie”. De menþionatcã Alex Maxim a jucat 131 de meciuri pentruVfB Stuttgart, care anul acesta a revenit pe primascenã a fotbalului german, pentru care a marcat17 goluri.

Daniel Stanciu se mutã în Israel Fostul jurnalist sportiv Daniel Stanciu, trecut

de mai mult timp în lumea fotbalului, este nouldirector sportiv al echipei nou-promovate înprima ligã din Israel, Hapoel Akko. Dupã cinci ani de activitate în România, la maimulte echipe, Daniel Stanciu se „transferã“ acumîn strãinãtate, mai precis în „Þara Sfântã“. DanielStanciu a activat pânã în prezent în conducereacluburilor de fotbal Politehnica Timiºoara, FCVaslui, Steaua Bucureºti, FCM Târgu Mureº,Dinamo Bucureºti, ASA Târgu Mureº ºi ACSPoli Timiºoara.

Bronz pentru România la „Europenele“de scrimã de la Tbilisi

România a încheiat foarte bine evoluþia laCampionatul European de Scrimã pentru senioride la Tbilisi (Georgia). În ultima zi de concurs,echipa femininã de spadã a României a avut oevoluþie extraordinarã ºi a reuºit sã cucereascãmedalia de bronz, dupã un schimb reuzit degeneraþii. Dupã JO de la Rio, sportivele AnaMaria Popescu, Simona Gherman, Simona Pop ºiLoredana Dinu s-au retras din sportul deperformanþã, iar noua echipã de spadã aRomâniei a fost alcãtuitã de tinerele AmaliaTãtãran (CS Dinamo Bucureºti), Greta Vereº(CSA Steaua Bucureºti), Raluca Sbîrcia (CSUCraiova) ºi Adela Danciu (CSU Craiova),antrenorii fiind George Epurescu ºi AlinaCiuculescu. În finala micã a competiþiei,România a învins Estonia cu scorul de 45-38 ºi aurcat pe treapta de bronz a podiumului depremiere european. La Europenele de la Tbilisi,România a mai cucerit o medalie de bronz prinBianca Pascu, în proba individualã femininã desabie.

DAN TEODORESCU

TELEX SPORTIV

În sezonul 2016-2017, cam-pioana Belgiei la fotbal a devenitRSC Anderlecht Brüxelles, carea avut în lotul de jucãtori ºi doiromâni, pe Nicolae Stanciu ºiAlexandru Chipciu, ambii ajunºiîn centrul Europei de la SteauaBucureºti (FCSB). În ultimulmeci de campionat, Anderlechts-a impus cu 3-2 în faþa formaþieiKV Oostende ºi a terminat pelocul 1 în play-off, cu 52 puncte,devenind campioanã naþionalã.Au urmat în clasament ClubBrugge (cu românul DorinRotariu în lotul de jucãtori) - 45pct, KAA Gent - 41 pct, KVOostende - 37 pct, SportingCharleroi - 35 pct ºi SV ZulteWaregem - 33 pct.

Pe lângã trofeul adjudecat,

clubul campion belgian va oferijucãtorilor ºi un premiu deobiectiv, de cel puþin 150.000 deeuro. De menþionat cã NicolaeStanciu a ajuns la AnderlechtBrüxelles, de la FCSB, pentru7,8 milioane de euro, plus alte 2milioane de euro din diferiteclauze. El a evoluat în 38 departide, reuºind sã înscrie 8goluri ºi sã le ofere colegilor deechipã alte 8 pase decisive degol.

În schimb, pentru AlexandruChipciu, Anderlecht a plãtit luiGigi Becali 3 milioane de euro,dar FCSB va mai primi încã500.000 de euro din diferiteclauze ºi bonusuri. Chipciu aajuns la echipa campioanã dinBrüxelles la începutul sezonului

recent încheiat, unde a jucat 48de meciuri. Chipciu a reuºit sãînscrie 6 goluri ºi are la activ ºi13 pase decisive de gol.

De menþionat cã echipaRoyal Sporting Club AnderlechtBrüxelles are 34 titluri naþionalecucerite la activ, în sezoanele1946/47, 1948/49, 1949/50,1950/51, 1953/54, 1954/55,1955/56, 1958/59, 1961/62,1963/64, 1964/65, 1965/66,1966/67, 1967/68, 1971/72,1973/74, 1980/81, 1984/85,1985/86, 1986/87, 1990/91,1992/93, 1993/94, 1994/95,1999/00, 2000/01, 2003/04,2005/06, 2006/07, 2009/10,2011/12, 2012/13, 2013/14,2016/17.

DAN TEODORESCU

Stanciu ºi Chipciu, campioni înBelgia cu RSC Anderlecht Brüxelles

La fel ca toþi oamenii de pe acestpãmânt, celebritãþile de peste hotareau hobby-uri ºi pasiuni pe care lepracticã în afara meseriei de actor,cântãreþ ºi aºa mai departe. Însã, uniioameni de succes au pasiuni maipuþin obiºnuite, aº putea spune chiarciudate ºi surprinzãtoare. Dar vorbaaceea: Nimeni nu-i perfect. Ca sã n-omai lungim aiurea, sper cã sunteþi lafel de nerãbdãtori ca mine (când amdescoperit hobby-urile) sã aflaþi ºi sãvã minunaþi de pasiunile ascunse aleoamenilor de succes.

Johnny Depp ºi pãpuºileBarbie

Inimaginabil sau nu, faimosulcãpitan Jack Sparrow adorã sã sejoace cu pãpuºile Barbie. Deþine oadevãratã colecþie, pentru cã, spuneel, jucatul cu pãpuºile îl ajutã sã sepregãteascã mult mai bine pentrurolul pe care îl va interpreta într-unfilm. Tot despre acest hobby, actoruldeclarã cã „este unul dintre lucrurilela care sunt bun”. Fiecare cu pasiunilelui, însã dacã l-aº vedea pe JohnnyDepp cum se joacã cu pãpuºile, m-aºsperia puþin. Mai ales dacã ar avea înmânã o pãpuºã cu faþa lui. Chiarciudat, dar noi nu judecãm pe nimeni.

Claudia Schiffer ºi colecþiaimpresionantã de pãianjeni

Fost model al anilor ’90 ºi actriþãde origine germanã, Claudia Schiffereste pur ºi simplu îndrãgostitã degândaci. ªi cum poate aceastãdragoste sã fie materializatã mai

frumos ºi mai bine, dacã nu princolecþionarea insectelor preferate.Casa ei este plinã cu fiinþe mici ºiscârboase, deþine pânã ºi tablouri cuinsecte! ªi pentru a împãrtãºidragostea ºi bucuria pe care i-ocreeazã gândacii cu restul populaþieiglobului, logo-ul liniei vestimentaredeþinute de model este un pãianjen.Înspãimântãtor lucru, dar mãcar ºtimce insectã ocupã locul întâi în topulClaudiei.

Tom Hanks colecþioneazãmaºini de scris manual din

anii ’30Celebrul actor Tom Hanks este

colecþionar al maºinilor de scrisvintage. Acesta îºi scrie zilnic ideileºi gândurile la una dintre multelemaºinãrii pe care le are în colecþie.Mai mult decât atât, Hanks a inventato aplicaþie pentru smartphone-uri careimitã funcþiile unei maºini de scrismanual ºi care îþi dã impresia cãutilizezi un astfel de aparat vechi.Aplicaþia se numeºte „Hanks Writer”ºi o poþi descãrca oricând, dacã eºtiinteresat.

Mike Tyson antreneazãporumbei pentru curse

Pasiunile ascunse ale oamenilorde succes sunt destul de bizare, însãplãcerea lui Mike Tyson de a antrenaporumbei pentru competiþii le întrecepe toate. Pugilistul în vârstã de 50 deani a început sã creascã pãsãri încãdin copilãrie, iar acum le antreneazãzilnic pentru curse. ªi a câºtigat multe

competiþii.pasiunile ascunse aleoamenilor de succes

Aºa da. Pãi dacã tot ai un hobbyaºa ciudat, mi se pare normal sã ai ºirezultate bune, nu doar sã te faci derâs.

Angelina Jolie este obsedatãde cuþite

ªi nu orice fel de cuþite, cipumnale. Da, da, aþi auzit bine,pumnale. Acele arme folosite înluptele din trecut alcãtuiesc o colecþieimpresionantã în casa AngelineiJolie. Unele modele costã ºi 20.000de dolari. Mi se pare surprinzãtor cumo fiinþã aºa delicatã precum celebraactriþã poate fi îndrãgostitã de niºte

obiecte ascuþite ºi periculoase. Dar,atâta timp cât nu rãneºte sau omoarãpe cineva cu ajutorul cuþitelor, totul eok.

Justin Bieber e un fan alCubului Rubic

Nu mi-a plãcut niciodatã JustinBieber ºi nici nu cred cã o sã-l agreezvreodatã, însã îl respect ca artist. Decurând am aflat cã îi place sã rezolveCubul Rubic ºi mai mult decât atât îlrezolvã cu mare uºurinþã. Asta chiarmã bucurã, pentru cã îl gãsesc un tipinteligent.

(Sursa: Ioana Rãducanu -www.iqool.ro)

Pasiunile ascunse ale oamenilorde succes

Pagina 25iulie - septembrie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Aºteptãm fotografiile pe adresa: asii.romani@yahoo.com, însoþitede câteva cuvinte legate de eveniment ºi numele dumneavoastrã.

FOTOGRAFIA LUNII

Tabãra de cercetaºi „Tãrâmul haiducilor“, Boiºoara, 2017

Pagina 26

EDITURA REGNI

CONTACT: telefon: 0049 160 33 73 128

• e-mail: asii.romani@yahoo.com

eesttee allããtturri ddee

ddumnneeavooasttrrãã

ccu urrmããttooarreellee

accttivittããþi: din Nürnberg

ASOCIAÞIA

Singurul lunar în limba românã din Germania

www.AsiiRomani.com

www.voceata.eu

iulie - septembrie 2017 Pagina 27ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Recrutarea, selecþia, forma-rea profesionalã ºi evoluþia încariera militarã, în ArmataRomâniei sunt reglementateprin Instrucþiunile aprobateprin Ordinul MApN nr.30/2012. Recent, au apãrutmodificãri ºi completãri aduseprin Ordinul nr. 63/2017 alministrului Apãrãrii Naþionale,publicat în Monitorul Oficial nr.472 din 22 iunie 2017.

Elevii din colegiilemilitare

Candidaþii proveniþi dinrândul elevilor colegiilor naþionalemilitare din ultimul an deînvãþãmânt nu susþin interviul deevaluare finalã. Dosarelecandidaþilor se completeazã cuavizele eliberate de colegiilenaþionale militare, în urmaevaluãrii psihologice ºi acapacitãþii motrice a elevilor.

Drepturi pentru familieUrmaºii personalului armatei

decedat ºi copiii personaluluiarmatei încadrat în gradul I, II sauIII de invaliditate ca urmare aparticipãrii la acþiuni militare pot fitransferaþi sau înscriºi, la cerere,fãrã examen, la/în instituþiile deînvãþãmânt militar preuniversitarsau universitar, cu respectareacondiþiilor legale, pe bazarezultatelor la învãþãturã obþinuteîn instituþiile civile de învãþãmânt,dacã au fost declaraþi «Admis» latestele de aptitudini/probeleeliminatorii.

NOU: De aceste drepturi potbeneficia, la cerere, cu respectareacondiþiilor legale ºi a prezentelorinstrucþiuni, ºi copiii personaluluiprevãzut la art. 25 alin. 2 ºi 3 dinLegea nr. 80/1995 privind statutulcadrelor militare, cu modificãrileºi completãrile ulterioare (veziDocumentarul de mai jos).

Fiºa medicalã ºiexaminarea candidaþilor

Fiºa de examinare medicalã secompleteazã în prima parte decãtre medicul de unitate, în bazaadeverinþei eliberate de cãtremedicul de familie ºi adocumentelor medicale existentela unitate sau de cãtre unitateasanitarã militarã la care estearondat centrul militar undecandidatul îºi întocmeºte dosar, pebaza adeverinþei eliberate de cãtremedicul de familie, dupã caz, iarpartea a doua cuprinde rezultateleexaminãrilor medicale efectuate înunitãþile sanitare din reþeauaMApN.

Examinarea medicalã acandidaþilor se efectueazã osingurã datã, pe tot parcursul unuian de recrutare, pe baza fiºei deexaminare medicalã.

Criterii specifice derecrutare a candidaþilorpentru formarea iniþialãa ofiþerilor în activitate

Candidaþii trebuie sã nu fiparcurs, în întregime sau parþial,un program de studii universitarede licenþã cu finanþare de la

bugetul de stat, iar în cazul în carea parcurs un astfel de program destudii, sã menþioneze în cererea deînscriere despre aceasta, urmândca pânã la data înmatriculãrii sãfacã dovada cã a achitat/achitãcontravaloarea serviciilor deºcolarizare de care a beneficiatanterior cu finanþare de la bugetulde stat.

Condiþii modificatepentru specialitãþile

medicalã ºi psihologieCandidaþii recrutaþi pentru

formarea pe filiera indirectã aofiþerilor din serviciul medicaltrebuie sã deþinã certificat demembru al colegiului de profil, cudrept de liberã practicã. Candidaþiirecrutaþi pentru formarea pe filieraindirectã a ofiºerilor dinspecialitatea militarã Psihologietrebuie sã deþinã atestat/atestate deliberã practicã, în condiþiile legii.

Candidaþii din rândulsoldaþilor ºi gradaþilor

profesioniºti în activitateCriteriile specifice de

recrutare a candidaþilor din rândulsoldaþilor ºi gradaþilorprofesioniºti în activitate, pentruformarea pe filiera indirectã asubofiþerilor în activitate, conþin ocondiþie modificatã – pentruserviciul medical – sã fieabsolvenþi ai învãþãmântuluiliceal/postliceal sau universitar delicenþã de specialitate, cucertificat/diplomã de absolvire ainstituþiei de învãþãmânt ºi sã

deþinã certificatul valabil demembru al Ordinului AsistenþilorMedicali Generaliºti, Moaºelor ºiAsistenþilor Medicali din Româniasau sã facã dovada deþineriiacestor documente la dataconcursului de admitere.

Candidaþi din rândulsubofiþerilor în rezervã

Criteriile specifice derecrutare a candidaþilor din rândulsubofiþerilor în rezervã, pentruformarea pe filiera indirectã asubofiþerilor în activitate, conþinurmãtoarele douã modificãri:

- sã aibã studii/competenþeprofesionale corespunzãtoarearmelor sau serviciilor ºispecialitãþilor militare pentru carese organizeazã cursul de formare,potrivit prevederilor actelornormative specifice;

- pentru serviciul medical -sã fie absolvenþi ai învãþãmântuluiliceal/postliceal sau universitar delicenþã de specialitate, cucertificat/diplomã de absolvire ainstituþiei de învãþãmânt, ºi sãdeþinã certificatul valabil demembru al Ordinului AsistenþilorMedicali Generaliºti, Moaºelor ºiAsistenþilor Medicali din Româniasau sã facã dovada deþineriiacestor documente la dataconcursului de admitere.

Candidaþi din rândulcivililor din cadrul ºi din

afara MApNCriteriile specifice de

recrutare a candidaþilor din rândul

civililor din cadrul ºi din afaraMApN, pentru formarea pe filieraindirectã a subofiþerilor înactivitate, conþine de asemeneacondiþia modificatã pentruserviciul medical – sã fieabsolvenþi ai învãþãmântuluiliceal/postliceal sau universitar delicenþã de specialitate, cucertificat/diplomã de absolvire ainstituþiei de învãþãmânt, ºi sãdeþinã certificatul valabil demembru al Ordinului AsistenþilorMedicali Generaliºti, Moaºelor ºiAsistenþilor Medicali din Româniasau sã facã dovada deþineriiacestor documente la dataconcursului de admitere.

Criterii specifice de recrutare a

candidaþilor pentruformarea profesionalã

iniþialã a soldaþilor ºi gradaþilorprofesioniºti

Candidaþii trebuie sã fieabsolvenþi ai învãþãmântuluiliceal/postliceal sau universitar delicenþã de specialitate, cucertificat/diplomã de absolvire ainstituþiei de învãþãmânt – numaicandidaþii care opteazã pentruprofesia de soldat ºi gradatprofesionist în arma «aviaþie»,specialitatea militarã «însoþitor debord – paramedic».

Sursa: LegeStart -http://legestart.ro/cariera-

militara-noutati-de-reglementare/

NOUTÃÞI LEGISLATIVERecrutarea ºi selecþia în cariera

militarã din România

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea

obþinerii avizului pentru desfãºurarea de activitãþi

comerciale, studiu etc- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea

cãsãtoriei- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale, asociaþii, fundaþii etc cu

acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã

o persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã pe teritoriul Germaniei sau României.

Telefon: 01603373128; E.mail: asii.romani@yahoo.com

Denise Klüweravocatã în dreptul

german consiliere ºi

reprezentare juridicã specializare pe dreptul

familiei, dreptul penal, dreptul muncii, dreptul dechirie

de asemenea, dreptul social, dreptul deasigurãri, dreptul de circulaþie, dreptul comercial

etc Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail kanzlei@kluewer.eu sauavocat@kluewer.eu

Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problemadumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic

iulie - septembrie 2017 Pagina 28 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

SUDOKU

Pagina 29iulie - septembrie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

G.C.:Atunci când vreau ceva sã-þi spun,Adun în mine gândul bunªi, cu-o-nclinare, La picioare þi-l depun.

P.R.:Fãrã vorbe prefãcute!Strânge-þi gândurile suseLa picioarele-mi depuse.ªi du-te!* Vai de picioarele meleDacã s-ar împiedicaDe ofrandele aceleDepuse de dumneata…

Unui centenar care se considera pui de leu,dar cu multe slãbiciuni

Pãi cu ce rost la ceasul greu Sã-þi fie suta pui de leu Dacã te-ncercearcã anii buni Cu inutile slãbiciuni !...

*

Poetului George Drãghescu - autorul mini-volumului " Rouã de searã " în care abundã versuridespre zãpadã

Ieºind cam zgribulite din zãpadãPoemele-ntr-un vers s-au întrebat :Când ne-a cules, bardul n-o fi aflatCã roua-n iarnã n-are cum sã cadã ?

*

Sãraci poeþii sunt de-o veºnicie,Din rouã fac livezi de poezie.O, editori, sã nu le daþi pãmântCi spaþiu pentru-o umbrã de cuvânt.

Poeþilor din Jii pe care-i … tradusei spre a totfi …

Pe la Paris cicã ar fi ajunsZvon cã în Þara Jiului de-aci,

Pe toþi poeþii mari i-aº fi tradus…Cum sã-þi traduc tãcerea, Brancusi ?

*

Spiridon, Ion ºi PetreSunt poeþi cãliþi în vetreFãrã foc, sub alba poartã De sãrut înscris în piatrã.

*

Decât Poeþii Gorjului, Venùs,Barzi mai vrãjiþi de munte-n lume nu-s ;Li-s dragi cãrãrile, pãdurile de fagi,În Peºtera Muierilor sunt magi.

*

Despre starea naþiunii

Se-ntrec puterile-n (degeaba) stat - De-o parte miruiþii, de alta lãtrãtorii - ªi în dosare-atât s-au înfruntatPânã-au exterminat alegãtorii.

*

Unul cu mãtuºa,Altul cu cãtuºa,Rusul cu Katiuºa,Vântu' cu cenuºa…

*

Pleznind din bici pe lângã boiNu prea mai vezi flãcãi prin sat ;Etnobotanici, la trifoiS-au dedulcit; ºi la furat.

*

Piranda, puradeii, natulÎntreg, aºteaptã pe înnoptatSosirea lui Ulise (altul !)Plecat în târg la … plagiat.

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã

vei rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Câþi ani a sãrbãtorit anul acesta Klauss Gross de când se ocupã deasigurãri?

Rãspuns:____________________________________________________________

____________________________________________________________

Nume__________________________________________________;

Prenume ___________________________________________________;

Adresa _____________________________________________________

____________________________________________________________

73

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zi a lunii în curs pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut esteMARIA IOANA

PAVEL- MANNHEIM

Sãgeþi camaradereºti - Epigrame (III)BERBECO sã vã impuneþi punctul de vedere într-o chestiune care þine deserviciu ºi poate v-alegeþi cu un nou proiect, o nouã posturã caresã v-aducã succes. Foarte posibilã întâlnire de suflet ºi vã faceþi

planuri pentru urmãtoarele luni, ca sã vã distraþi ca lumea.

TAURS-ar putea sã vã puneþi toate calitãþile la bãtaie ca sã vã reuºeascãun eveniment care are legãturã cu familia ºi o s-aveþi mult dealergat ca sã iasã totul la mare artã. E posibil sã vã-ngrijiþi de

sãnãtatea cuiva din familie ºi sã cheltuiþi ceva timp ºi energie, dar sa fie cu folos.

GEMENIVã pregãtiþi de o relansare ºi mai aveþi de luat o semnãturã, sã vãpuneþi în ordine ideile, s-aveþi o strategie de atac ºi sã daþi dovadãde perseverenþã de-aici încolo. Aþi putea pleca pe undeva cu treabã

ºi sã vã ºi relaxaþi, le faceþi o vizitã ºi unor prieteni care locuiesc prin împrejurimi.

RACÎntâlniri de afaceri, negocieri, ca sã ºtiþi pe ce puteþi conta. O sãaflaþi, probabil, cum au stat lucrurile într-o chestiune de ordinsentimental ºi-o sã vã puteþi împãca, dacã vreþi. Aveþi grijã la

sãnãtate!

LEUSe poate sã rezolvaþi niºte probleme de-ale casei ºi sã umblaþi labanii din cont, dar sã rãmânã intact fondul de cheltuieli lunare, sãnu faceþi datorii. Poate-aþi fãcut rezerve pe undeva, sã vã duceþi cufamilia sau doar în doi, sã luaþi o gurã de aer proaspãt.

FECIOARÃPosibile confirmãri. Vi s-a dat ok-ul pentru un proiect care-o sãfie rampa voastrã de lansare ºi o sã primiþi probabil ºi niºte bani,dac-o sã ºtiþi cum sã puneþi problema. O sã-i faceþi o vizitã cuivabolnav sau care e în convalescenþã ºi o sã fie un câºtig sufletesc

de ambele pãrþi.

BALANÞÃPoate veþi face unele presiuni ca sã vã luaþi banii cuveniþi, altminterio sã amânaþi unele plãþi pânã când vor binevoi datornicii sã vã-napoieze sumele. Poate mai lãsaþi de la voi în relaþia cu partenerul

de cuplu, ca sã vã priascã perioada asta de relaxare.

SCORPIONVoi aþi putea câºtiga mai mulþi bani nu numai luna asta, ci ºi încontinuare, timp de vreun an de zile ºi poate vã gândiþi la ovariantã, douã, pentru siguranþã. Relaþia voastrã sentimentalã are

toate ºansele sã ducã la cãsãtorie, chiar dacã mai sar scântei din când în când.

SÃGETÃTORSe poate sã cheltuiþi niºte bani ca sã vã luaþi diverse lucruripentru casã ori vã asiguraþi proviziile pentru escapada turisticãde azi pânã duminicã. Se poate sã-ntâlniþi pe cineva care vrea sã

vã cunoascã mai bine. Cineva cu atracþii imobiliare vã simpatizeazã.

CAPRICORNEfervescenþã mare la voi, poate luaþi bani, vã faceþi program devizite, plimbãri ºi plecaþi la mare, la munte, acolo unde-i place ºifiinþei iubite. Vã preocupã bunãstarea familiei ºi o sã luaþi diverse

lucruri pentru casã, ori plecaþi cu toþii la distracþie.

VÃRSÃTORPuteþi reface o relaþie sentimentalã, o cãsnicie, chiar cu aceeaºipersoanã, dacã abia acum aþi înþeles unde s-a greºit la unmoment dat. Aþi putea semna un contract de angajare ºi sã fie în

condiþiile pretinse de voi, sã vã asiguraþi banii pentru un trai mai bun.

PEªTIAveþi la dispoziþie câteva zile pânã sãptãmâna viitoare, cândtrebuie sã vã decideþi dacã vã duceþi la alt serviciu sau veþi lucraîn paralel, câteva ore. O întrunire cu grupul de prieteni ca sãdesfãºuraþi activitãþi deconectante, poate pentru mai mult de un

week-end.

HOROSCOP

Caut apartament ieftin cu 2 sau 3 camereîn Fürth, Stein sau Nürnbergingurü cu trei copii.Mama are servici Contact la numarul detelefon:0911 38477581 sau 0151 71804949

Familie cu 3 copii, cãutãm urgentapartament de închiriat în oraºul Nürnberg cu 3-4 camere (de la 70 mp) cu preþul între 700-800euro. Tel de contact: +49 157 75112144

Ofer camerã spre închiriere, condiþiideosebite în zona Fürth. Telefon: 0176 723 77718

Vânzare casã în Bãile Olãneºti, la stradaprincipalã. Încã nu este racordata la conducta degaz, care este nouã ºi trece pe la poartã. Esteracordatã la curent electric, apã potabilã, telefon,internet. Curtea are pomi fructiferi, pe rod.Beciul unde se poate amenaja o cramã areaproape 100 m.p. Parterul are o camerã mare decca 30 m.p ºi un living de peste 60 m. p. cubucãtãrie stil bar þi baia destul de mare. La etajsunt 3 dormitoare, o salã închisã ºi o cabinã deduº, Spre râul Olãneºti are o terasã supraetajatãde 60 m.p fiecare (parter ºi etaj). Preþ negociabil110 000 euro. Relaþii despre casã la tel 004 -07400 74249 sau 004 - 07200 09884.

Subînchiriez o camerã mare mobilatãpentru 2/3 persoane în Germania- Fürth. Toatecondiþiile (baie ºi bucãtãrie). Telefon: 0152027422 00

Vând casã 3 camere, baie, hol, bucãtãrie,cãmarã cu gresie ºi faianþã nouã. Garaj mare,grãdinã cu viþã de vie pe spalier + 3 fântâni înLocalitatea Lovin. Preþ: 33000 Euro. Telefon:01522 1513804

INCHIERIEZ la o Familie serioasä, petermen lung APARTAMENT cu 2 camere situatîn zona Piaþa Rahova. Este dotat cu geamtermopan nou în bucätärie faiantä nouä,centalä,sufragerie parchet , dormitor,baie,balcon etaj 3 Preþ 170 de euro +garantietel.0151-63684936 seara dupä ora 18.30

Vând casã în oraºul Jimbolia, România.Zonã Centralã, compusã din 5 camere, 2 bãi,2bucãtãrii,anexe pentru porci ºi pãsãri, magaziemare,grãdinã. Casa este compartimentatã în aºafel încât pot locui 2 familii cu baie ºi bucãtarieseparatä. Preþ negociabil:35000 Euro. Tel: 0040 -76 150 5924

Vând casã în oraºul Agnita. ZonãCentralã, compusã din 4 camere de 110mp.Suprafaþa totalã este de 1500 m.p. Totul este nourenovat. Preþ: 90.000 Euro. Telefon: 0911/6588352.

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p înoraºul Agnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr66. Totul este renovat, 3 camere ºi bucãtãrie.Telefon: 0911 6588352

Direct de la proprietar: vânzare vilãmodernã, nouã, zona Horezu, la ºosea, 111 mp,cu garaj, P+M, 2 terase, izolatã, termopane,acoperiº þiglã, 3 camere, 2 bãi, bucãtarie, cãmarã,instalaþii moderne, apã curentã, gaze, faianþã,gresie, parchet, curte: 1350 mp,pomi fructiferi,dependinþe caramidã (ºopron, coteþ gãini ) gardcu fundaþie; teren agricol intravilan: 2555 mp.,pãºune intravilanã: 918 mp., pãdure salcâmi de-a lungul râului Cerna: 15555 mp. Preþnegociabil: 195000 Euro. Tel.0049-1765540055.

Operator maºini unelte în ind. auto,presator metale la rece, 42 de ani, caut orice locde muncã dintr-o fabricã sau la îngrijirea uneipersoane vârstnice, curãþenie etc. Seriozitate,decenþã, bun simþ. Sunt un perfecþionist iubitorde ordine ºi curãþenie,cu mare respect pt. toatefiinþele omeneºti. Aºtept rãspuns în email:marvidiss@gmail.com

Caut familii sau persoane în vârstã-cetãþeni germani pentru îngrijire. Telefon: 015143510905

Cosmenticianã, make up artist cu diplomãºi experienþã 11 ani în domeniu, doresccolaborare sau angajare. Sunt vorbitoare delimba germanã nivel A2. Email:artemiza_make_up@ yahoo.com. Tel015163990467.

Caut lucru în: amenajãri interioare,faianþã, gresie în Nürnberg ºi împrejurimi. Îmiofer serviciile la firme sau privat. Telefon: 015257004526 sau 0911 21535108. Calitate ºi bungust!

Caut loc de muncã ca motostivuitor ºimanipulant marfã. Sunt deschis ºi pentru altedomenii: Telefon: 004 07266 44 165

Dacã eºti profesor de germanã ( cunoºtilimba românã) ºi doreºti sã dai meditaþii lalimba germanã, contacteazã-mã. Telefon:O1728819588

Organizãm evenimente: zile de naºtere,nunþi, botezuri, carnavaluri, întâlniri cuprietenii, revelioane etc. Vã punem la dispoziþieservicii de catering cu meniu specific românesc ºimuzicã live ce ce-a mai bunã calitate. Vã gãsimlocaþia potrivitã. Preþuri absolut accesibile ºidistracþie garantatã. Contactaþi-ne! Telefon:0151 21315812

Angajãm asistent(ã) medical(ã) cudiplomã recunoscutã. Cunoºtinþe de limbagermanã nivel mediu sunt obligatorii. Oferimsalarizare atractivã! Informaþii suplimentare latel. 00491639716719

Familie serioasã, soþ ºi soþie, cãutãm delucru în Nürnberg sau împrejurimi. ªoferautoutilitarã 3.5 ºi soþia ca menajerã sau încurãþenie. Telefon: 015175648027

Sunt ªtefan ºi sunt în cãutarea unui loc demuncã. Muncitor în fabricã, curãþenie, spãlat devase în restaurant. Tot ce se poate munci. Tel.076948459

Angajez 2 bãieþi capabili de muncã îndomeniul demolãri. Salariu negociabil cuGewerbe în zona Fürth, Nürnberg. Telefon 0176723 777 18.

ªofer profesionist-mecanic utilaj greu(macara, buldozer, excavator etc) caut de lucruîn Germania, zona Tubingen-Stuttgart. Rogseriozitate. Telefon: 070717787849, dupã ora 19sau 0040 763914909.

Tânãr 36 ani, caut loc de muncã cuprogram întreg. Deþin permis categoria B,disponibilitate de program prelungit, deplasãriîn strãinãtate, în zona Nürnberg. Informaþii latelefon: 01603373128, dupã data de 25 Martiesau oricând la numãrul: 0040 0732767686

Mã numesc Simon Andrei Claudiu ºiîmpreunã cu soþia mea cãutãm un loc de muncãîn ferme, fabrici etc. Suntem serioºi. Ne puteþicontacta la n.r de telefon 0040731469084.

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã în domeniulconstrucþiilor, amenajãri ºi finisaje

interioare ºi exterioare, îmi ofer serviciileîn domeniu în zona Nürnberg. Telefon:

0160 33 73 128 . Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

Famile mixtã (sas ºi român) cu 3 copii. Cãutãm locu-inþã sau casã cu 4-5 camere de închiriat în localitateaNürnberg sau împrejurimi. Telefon: 0160 3373128.

IMOBILIARE

iulie - septembrie 2017 Pagina 30 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Materialele din aceste paginã sunt publicitare. Rãspundereapentru conþinutul lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Organizãm spectacole cu echipãcompletã: artiºti, ingineri desunet, de imagine, regizor ºi

scenograf etc la preþuri pentrutoate buzunarele. Asigurãm ºi

cerem seriozitate maximã Detalii:Telefon +49 152 122 47 555.

Cântec, joc ºi voie buna cu duetulVALERIA STOIAN ºi Charly TM

Tel. 0171-404.8002

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: DE 70760606180001932497

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

73

Aveþi probleme cu limba germanã? Nu vã descurcaþi laInstituþiile publice, ºcoli, protecþia copilului ºi grãdiniþe? Vreþi sãºtiþi cum poate fi încadrat copilul dumneavoastrã în sistemul ºcolardin Germania? Apelaþi cu încredere la mine. Sunt ºcolarizatã înacest domeniu de oraºul Nürnberg ºi Institutul Psiho-pedagogic.De asemenea, recunoscutã de lnstituþiile ºcolare din oraºulNürnberg. Telefon: 0160 33 73 128 Notã: îmi pot oferi serviciilenumai pe teritoriul oraºului Nürnberg!

Pagina 31iulie - septembrie 2017 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Angajãm începãtori sau personalspecializat pentru serviciu ambulatoriu îngrijirebãtrâni la domiciliu. Cunoºtinþe de limbagermanã nivel mediu sunt obligatorii. Oferimsalarizare atractivã! Informaþii suplimentare latel. 00491639716719"

Mã numesc Rareº ºi caut de muncã îndomeniul instalaþiilor sanitare. Am lucrat înplumb, fier, cupru, plastic. Lucrez în aceastãmeserie de 5 ani. Montaj scurgeri aerisiri,instalaþii de apã rece, caldã ºi încãlzire termicã.Telefon: 00320465561271 sau 00320 498457795sau e-mail: riccardocedeno@ gmail.com

Doamnã 56 ani, doresc loc de muncã într-ofamilie vorbitori de limba românã pentruîngrijirea persoanelor vârsnice, dar ºi a altoratribuþiuni în gospodãrie. Menþionez cã nu ºtiulimba germanã. Telefon: 015215813089.

Domn 54 de ani, doresc loc de muncã înorice domeniu. Cunosc limba românã ºimaghiarã. Telefon: 015171215898.

Sunt din România, caut de muncã camuncitor în construcþii, în agriculturã sau la ofermã la grãdinãrit. Cunsosc limba germanãla nivel începãtor. Telefon: 0043 344806629sau 0040 760797048.

Tânãr 32 ani, caut de lucru în oricedomeniu. Locuiesc în Nürnberg. Am lucratca: electrician, tehnician sisteme alarmã,fotograf. Înþeleg ºi vorbesc puþin germanã,dar vorbesc ºi scriu foarte bine engleza. Tele-fon: 01522 9649376. E.mail: danielflenchea@yahoo.com

Doamnã, îmi ofer serviciile pentruîngrijit bãtrâni sau în agriculturã. Telefon:0175 907 12 10 Nürnberg.

Bãrbat serios, cu experienþã înconstrucþii, zidar, finisaje, caut loc de muncãîn Nürnberg. Rog seriozitate. Telefon: 01525700456 sau 0172 7307216

Tânãr cãsãtorit 40 ani, locuiesc înNürnberg, mecanic de meserie, posesorpermis de conducere categoriile: B, C, E cautloc de muncã. Telefon: 0151 71 305 930

Tânãr 26 ani, doresc de lucru îndomeniul construcþiilor. Amenajãri interioareºi exterioare sau în agriculturã. Telefon: 0040729582400

Adriana Touristik Gmbh angajeazã ºo-fer de autocar, part time, domiciliu în zonaAugsburg. Adriana.Touristik@yahoo.de,Telefon: 01776583836

Domn 52 ani, 1.70, 79 kg, caut doamnã su-plã, drãguþã, simplã, pânã în 50 ani pentru pri-etenie sau cãsãtorie. De preferabil din zona Mün-chen sau împrejurimi. Telefon: 015145230790

Doamnã singurã, peste 60 de ani, 1.68m,doresc sã cunosc un domn de vârstã apropiatãpentru o relaþie serioasã ºi stabilã. Sunt româncã.Telefon: 0040728681246 sau 015145796221

Doamnã drãguþã, 52 ani, doresc sã cunoscun domn cu vârsta între 54-56 ani. Dacã se poatesã fie sas sau ºvab, pentru prietenie, bazatã pe în-þelegere ºi respect reciproc. Telefon: 0151757950831.

Suntem doi tineri de 30 ani. Cãutãm femeicare vor dragoste deplinã ºi fãrã obligaþii. Telefon:015163896515

Tânãr 37 ani, doresc prietenie cu o doamnãcare doreºte o relaþie de duratã. Menþionez cãlocuiesc în Nürnberg, deþin locuinþã ºi serviciu.Telefon: 0151 66140337, de preferinþã dupã ora 18în cursul sãptãmânii, iar la sfârºitul sãptãmâniipermanent.

Sunt o ardeleancã de 57 ani, sincerã ºidevodatã într-o relaþie. Nu accept minciuna,infidelitatea ºi violenþa. Mi-am pierdut încredereaîn bãrbaþi ºi vreau sã o redobândesc. Dacã crezi cãmi-o poþi reda, sunã-mã: 0152 15088202.

Tânãr, 35 de ani, din Bucureºti, cu locuinþãproprie, fãrã obligaþii, caut domniºoarã educatãºi hotãrâtã sau doamnã divorþatã din Bucureºtisau provincie care îºi doreºte pentru ea un bãrbatascultãtor, pentru relaþie serioasã de lungãduratã! Mã puteþi suna la: 0720822148.

Bãrbat romþn, 55 ani, 172m ºi 75 kg,singur, fãrã obligaþii, stabilit în Germania, serios,cu serviciu stabil, doresc sã cunosc o doamnã între50-60 ani pentru o relaþie serioasã ºi stabilã.Telefon: 015772327873.

Domn 51 ani, 78 kg, modest, fãrã vicii,doresc cunoºtinþã cu doamnã 37-48 ani sincerã,credincioasã, înaltã, suplã pentru prietenie,eventual cãsãtorie: Telefon: 015145230790

Tânãr, 33 ani, potent, ofer sprijin domni-ºoarelor care doresc sã aibã un copil, dar nu aupartener sau doamnelor cu probleme de cuplu,dar care îºi doresc copii. Preþ 500 Euro. Telefon:0722452507

Suntem doi tineri care curând vom devenipãrinþi si cãutam un apartament cu 3 camerepânã în 550 Euro fãrã cheltuieli! Vã mulþumim!Nr de tel 015145089857

ªcolarizãm personal pentru meseria deasistent îngrijire bãtrâni- asistent medical. Durataºcolarizãrii 3 ani, plus ºcoala de limba germanãaproximativ 5 luni. Informaþii la: 0151 47860834

Radio R România www.RadioR.eu, cusediul la Nürnberg cautã redactori muzicali dinGermania- în sistem de voluntariat. Nu trebuie sãlocuieºti în apropiere. Este suficient sã doreºti aface parte din echipa noastrã, iar de restul neocupãm împreunã (iniþiere, programe etc)Telefon: 01715807720.

DIVERSE

MATRIMONIALE

Cadru farmaceutic din România, cuexperienþã în vânzãri, gestiune,

contabilitate primarã, abilitãþi deutilizare a calculatorului, MS Office,administrare bazã de date, englezãavansat, francezã mediu, carnet de

conducere cat. B, doresc angajare casecretarã/ asistent manager/ operator

calculator/ gestionar/ vânzãtoare/recepþioner hotel (front desk)/ asistentã

personala. Tlf: + 40722.988.687; e-mail:prettydaniola@gmail.com.

Colectiv redacþional

Director:Ionela van Rees-Zota (Membrã a

Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia, Membrã a Uniunii Jurnaliºtilordin Germania)

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuDan Teodorescu - membru UZPR ºi

APSRBrãtuianu Alin- IunuþPsiholog: Andra TãnãsescuIulia TeleºpanIoana DiaconuMariana Pachis - regizor ºi scenografAdriana Bittner- CiobanuViorel BãetuElena Cesar von SachseDaniel Flenchea - fotoredactorAustria: Ioan Godja Agnes Maria ORBAN (Clubul de

Presã CONCORDIA din Viena)Mihai Anthony (Membru al Uniunii

Ziariºtilor Profesioniºti din România)Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã a Uniunii

Ziariºtilor Profesioniºti din România)

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: asii.romani@yahoo.com

Tipar executat la:PRODCOM Tg. Jiu – RO

• Rãspunderea pentru conþinutul articolelorpublicate aparþine, conform art. 206 Cod

Penal, în exclusivitate persoanelor care lesemneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: asii.romani@yahoo.com

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

73

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din Nürnberg?

Eºti o persoanã cu ambiþii ºi doreºti sãfaci ceva pentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul de telefon:0049 160 33 73 128 sau scrie-ne pe

adresa: asii.romani@ yahoo.com. Vomgãsi împreunã o metodã de a

colabora!

Când doriþi ca anunþul sã nu mai aparã, sunaþi la redacþie

-am gãsit jumãtatea.Am 53 ani, 1.60, 55kg ºi îmi place sã

cãlãtoresc. Dacã ºtiicât de cât germana ºidoreºti sã cunoºti un

bãrbat simplu ºueducat, contacteazã-mã: Telefon: 0173

790 3740

Pagina 32

Într-o frumoasã ºi cãlduroasã zi de 30 mai2017, municipiul Iaºi, o strãveche capitalãculturalã ºi spiritualã a Moldovei din dreaptaPrutului ºi României a avut oaspeþi de seamã. Odelegaþie multiculturalã din Germania ºi Italia apoposit în Dealul Copoului, primitã ºi înconjuratãcu multã dragoste în Parcul Copou de scriitoriiieºeni Mihai Batog-Bujeniþã ºi Dan Teodorescu,colegi de cenaclu în cadrul Asociaþiei LiterarePãstorel Iaºi ºi colaboratori permanenþi lapublicaþia "Vocea Ta" ºi Agenþia de ªtiri "AºiiRomâni", ambele cu sediul central la Nürnberg, înGermania. În fruntea invitaþilor de peste hotares-a aflat doamna Ionela van Rees-Zota, nimenialta decât managerul celor douã publicaþiiamintite, "flancatã" în permanenþã de cel de-altreilea sãu fiu, Berti, mereu dornic sã afle lucrurinoi ºi mereu avid dupã îngheþata româneascã, caorice copil de altfel!

În Parcul Copou, plin de un public numeros,am putut admira Obeliscul celor Patru Lei,monument ridicat în cinstea RegulamentuluiOrganic, strãvechiul Tei al poetului naþionalMihai Eminescu, acolo unde toatã lumea s-afotografiat cu mare grijã printre grupurile de elevicare erau în "drumeþie" în Copoul ieºean ºi amvizitat apoi ºi Muzeul "Mihai Eminescu", acolounde "holograma" prietenului Ion Creangã ne-aîncântat privirile ºi urechile, prin vorbe de duhrostite peste veacuri!

În cartea de oaspeþi a Muzeului Eminescu,germanca de origine românã Ionela van Rees-Zota a menþionat urmãtoarele cuvinte de suflet,printre ele fiind ºi o poezie scrisã în anii de liceu,dar mereu de actualitate:

"Am stat câteva momente în acest loc, darpot spune cã pe tot parcursul am simþit un ghemîn stomac. Emoþii? Transpunere în trecut?Gânduri ºi imaginãri? Toate la un loc!

Mã simt micã-micã în faþa acestuiMASTODONT!

<Cu chip curat ºi pãrul rãvãºit,Iar inima lui veºnic vie, De toþi românii el a fost slãvit,

Ne lumineazã ºi acum ca o fãclie.................................................De este searã, noapte sau în zori,De uiþi pe cer ºi vezi luceferi noi,Dar unul þi se pare mai domnesc,E însuºi Eminescu românesc!>". Dupã Copoul nostru drag, am trecut în zona

pietonalului ªtefan cel Mare ºi Sfânt, acolo undeprimul popas l-am fãcut la Palatul Roznovanu,adicã la sediul Primãriei Municipiului Iaºi.

Întâmpinaþi de gazdele noastre de la Primãriaieºeanã, Adina Stoleru (de la Biroul Diasporã) ºiLucian ªchiopu (redactor la publicaþia "Curierulde Iaºi"), am vizitat clãdirea ºi sala mare deºedinþe de la etajul I, acolo unde Consiliul Localia cele mai pertinente hotãrâri în ceea ce priveºteviaþa comunitãþii locale. Am mai primit materialepromoþionale cu municipiul Iaºi, dar ºi invitaþia caAgenþia de ªtiri "Aºii Români" ºi ziarul "VoceaTa" (care se distribuie în Germania, Austria,Belgia, Olanda) sã aibã o reprezentare la nivelînalt în cadrul Zilei Diasporei, din 15 august 2017.Menþionãm cã în perioada 14-16 august 2017,Primãria ieºeanã va organiza o serie de

manifestãri dedicate Zilei Diasporei, unde voravea loc mai multe evenimente în care vor fiimplicaþi ieºeni din afara graniþelor României.Principalul partener al Primãriei în acest proiecteste AVISSO, iar invitaþia de participare a fostacceptatã cu mare plãcere de managerul generalIonela van Rees-Zota ºi redactorul publicaþiei dinzona ieºeanã, jurnalistul Dan Teodorescu.

Invitaþia de participare la acest evenimente,adresatã românilor de primarul ieºean MihaiChirica, se încheie cu urmãtoarele cuvinte:"Oriunde sunteþi în lumea asta mare, nu sunteþisinguri, ci aveþi în Iaºi un loc special în carefiecare dintre noi ne regãsim cu aceeaºi dragoste,deopotrivã. IAªUL ESTE ACASÃ!".

Dupã vizita de la Primãrie, am trecut stradaspre Mitropolia ieºeanã, acolo unde întreagadelegaþie româno-germano-italianã s-a închinat laSf. Parascheva, pentru binele nostru, al tututor.

Un scurt popas la Cofetãria Mitropolieiieºene, unde ne-am îndulcit cu cele "necesare" ºiacolo unde Berti cel mic a legat noi prietenii cucopiii ieºenilor din zonã, a fost de bun augur, maiales cã, printr-o întâmplare fericitã, ne-am întâlnit

ºi am purtat mai multe discuþii culturale ºi cugraficianul de renume internaþional EduardMattes, aflat într-un scurt sejur la el acasã, la Iaºi,dupã ce trãieºte de mai mulþi ani în Israel, dar ºi cupictoriþa Mariana Stratulat, ambii fãcând "casãbunã" ºi cu Dan Teodorescu, în cadrul lansãriicãrþii "Regi ºi Regine la Palat", de peste puþinezile.

O micã discuþie ºi cu un domn "motociclist"plin de zel, de fapt consilierul europarlamen-tarului ieºean Cãtãlin Ivan, a fãcut ca timpul sãzboare ca "fulgerul" ºi sã ne aminteascã la toþi cãtrebuie sã ajungem ºi la Palatul Culturii, simbolulIaºului, acolo unde în acest an s-a desfãºurat ºiCampionatul Mondial ªcolar de ªah, cuparticiparea a peste 570 de elevi din peste 40 deþãri ale lumii, printre concurenþi fiind ºi debutantulde numai 8 ani, Gabriel Teodorescu, nepotul celmic al lui Dan Teodorescu, care a terminatcompetiþia pe un loc onorant în clasamentulmondial, la categoria de vârstã superioarã, de 9ani.

În sfârºit, dupã ce am parcurs pietonalul pejos ºi ne-am oprit, mai ales... doamnele, ladiferitele standuri cu produse tradiþionale, amajuns, cu primii stropi de ploaie în spate ºi laintrarea de la Palatul Culturii. Am admirat ºifotografiat magnificul hol de la intrarea de laparter, cã mai mult nu s-a putut la acea orã deînchidere de obiectivului turistic ºi am ieºit dinnou în aer liber, acolo unde mai mult ca sigur cã...statuia lui ªtefan cel Mare ºi Sfânt ºi tunurile depe vremea lui au "speriat" ploaia, care s-a opritinstantaneu, de fapt aºa cum ºi pornise.

Ne-am luat cu toþii la revedere, ne-am pupatpe obrãjiori conform tradiþiei... româneºti, iaroaspeþii de peste hotarele Iaºului au fost la unisonîn cuvinte de final: "Ne-a plãcut totul! ªtim cã nuam putut vedea tot Iaºul ºi de aceea vom reveni!Cu mare plãcere! Sã nu ne uitaþi cã nici noi nu vãvom uita!".

La revedere - Auf Wiedersehen -Arivederrci!

DAN TEODORESCU

Pagina 5iulie - septembrie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Vino sã descoperiGustul de acasã în

65199 Wiesbaden-Dotzheim Dörrgasse 5Program Luni-Sâmbãtã10:00-20:00Telefon: 015171633196

63452 Hanau Lamboystr 15 AProgramLuni-Sambãtã8:30-21:00Telefon: 061813041399

În Hanau, la aceeaºi adresã, avem ºidepozit en-gross

Germanca de origine românã Ionela van Rees-Zota,de la teiul lui Eminescu la Palatul Culturii din Iaºi