C M Y K

Ziar pentru toþi cititorii cunoscãtori ai limbii române din Germania

AAnnuull 22 •• NNrr.. 4412 pagini • 0,50 mmaarrttiiee - aapprriilliiee 22001111

ªªii vvoo cc eeaattaa ppooaa tt ee ff ii

aauuzz ii ttãã!!

Cum ajungeþi la NOI?

România necunoscutã!

Evenimentele culturale aleForumului German-RomânStuttgart în luna martie 2011

Nesãtuii ºi benzina, bat-o vina!

Timiºoara 2011 - 10 ani de colaborare între Timiº ºi Germania

Divertisment

Zodiacul celtic al arborilor -Astrologia arboricolã a druizilor

DIN SUMAR

Con

sulta

nþã

ºi în

lim

ba r

omân

ã

Aºa cum v-amobiºnuit, încã de laînceputul primului numãr alziarului VOCEA TA, lunarintervievãm un român adevãrat sau opersoanã provenitã din România, care,prin forþele proprii, a reuºit sã-ºi creeze undrum de succes printre germanii autohtoni.De data aceasta vã prezentãm un om deosebit,ce are o carierã artisticã foarte frumoasã,sensibilã ºi melodioasã. Ciprian Popa, în vârstãde 54 de ani, profesor de muzicã la ªcoalaALEGRO din Fürth.

Din spateleculiseiBiofach 2011Nürnberg

Pagina 2

Pagina 5

Pagina 8

Pagina 11

Pagina 4

Pagina 7

Pagina 10

CIPRIANPOPA -

muzica esteînsãºi VIAÞA

CIPRIANPOPA -

muzica esteînsãºi VIAÞA

Pagina 6

Pagina 3

PPrreemmiiuu ddee eexxccee lleenn þþãã pp ee nn tt rr uu RR oo mm ââ nn ii aa ll aaTT ââ rr gg uu ll ddee TTuurr ii ssmm ddee ll aa MMüünncchheenn Pagina 5

martie - aprilie 2011Pagina 2

Suntem deja la numãrul 4 (patru), al publicaþiei"VOCEA TA", ºi cred cã este cazul sã vã ofer maimulte informaþii despre aceastã publicaþie, referitor lapaºii pe care i-am fãcut ºi pe care dorim sã-i facem încontinuare. Trebuie sã vã spun cã, aceasta apare lunar(dupã cum aþi observat), în data de 15 a fiecãrei luni,are 12 pagini, din care 2 în policrome, iar începând cunumãrul trei ziarul a primit ISSN de la BibliotecaNaþionalã a Germaniei. De asemenea, din aceastã lunãam inaugurat ºi pagina on-line a ziarului, care poate fiaccesatã la adresa: www.VoceaTa.eu. În aceastãpaginã veþi gãsi informaþii despre ziar, locurile dedistribuþie, publicitate, paginile ziarelor, dar ºirecomandãri din numerele trecute, cel prezent,precum ºi cele viitoare.

În primele trei numere am încercat sã fim aproape dedumneavoastrã oferindu-vã diversitate ºi informaþiivaloroase.V-am întrebat ce aþi mai dori sã gãsiþi înpaginile ziarului, ce aþi prefera sã citiþi, ºi nu în ultimulrând, unde aþi prefera sã gãsiþi ziarul pentru a-l puteacumpãra. ªtiu cã v-aþi dori ca el sã poatã fi achiziþionatde la toate chioºcurile de presã, la fiecare colþ de stradã,dar acest lucru nu este posibil - deocamdatã. Va trebui sãfaceþi mici eforturi pentru a ajunge în punctele decomercializare (distribuþie), binecunoscute: ale saºilor ºiºvabilor, la bisericile româneºti, în instituþiile culturale,ambasadã ºi consulatele din Germania, acestea fiindlocurile unde momentan se poate gãsi ziarul. Omodalitate mai simplã de achiziþionare a ziarului esteabonamentul. Un abonament poºtal anual vã costã doar22 euro, preþul incluzand ºi costul transportului.

Am primit diverse scrisori la redacþie, unde ne rugaþisã înfiinþãm o rubricã de sport, sã introducem integrame,rebus sau chiar bancuri ºi glume. Deocamdatã, spaþiulrestrâns al ziarului nu ne permite sã avem toate acesterubrici, dar vom încerca treptat sã obþinem odiversificare a ºtirilor, astfel încât sã existe câte uncolþiºor, unde fiecare sã se regãseascã.

Menþionãm cã am invitat asociaþiile din Germaniasã-ºi publice avanpremierele sau chiar retrospectivele,dar se pare cã interesul este doar la nivel local,nedorindu-se mediatizarea naþionalã ºi chiar mai mult,

cea internaþionalã, prin mijloacele mass-media, pe carenoi le punem la dispoziþie, prin Platforma Culturalã AºiiRomâni din Nürnberg, respectiv: ziarul VOCEA TA(www. VoceaTa.eu), agenþia de presã AªII ROMÂNI -una din cele douã din lume, destinatã românilor dinDiaspora, (www.AsiiRomani.eu ), ºi Radio R România(www.RadioR.eu), informaþiile ºi divertismentul oferiteprin intermediul acestor site-uri fiind absolut gratuite.

Mulþi dintre dumneavoastrã realizaþi lucruriminunate. Este pãcat sã nu vã faceþi cunoscuþi. Sã nuînºtiinþaþi lumea despre activitãþile pe care leîntreprindeþi. Nu lãsaþi ca munca pe care o depuneþi sãrãmânã anonimã, cãci atunci, veþi sfârºi prin a nu maidori s-o faceþi.

Fiþi proprii dumneavoastrã promotori. Nu trebuiedecât sã ne trimiteþi un e-mail referitor la evenimentulorganizat de dumneavoastrã, ºi o fotografie sugestivã laadresa: contact@asiiromani.eu, cu specificaþia: "pentruziarul vocea ta", iar noi vom publica informaþia.

Dacã tot avem acum o publicaþie în limba românã,distribuitã nu doar în Germania (deci la nivel naþional),ci ºi internaþional, folosiþi aceastã oportunitate, pentru avã face cunoscute proiectele, pentru a vã popularizarealizãrile ºi implicit, pentru a prospera în afaceri.

Consumatorii sunt numeroºi. Ei, au nevoie atât deinformaþie, cât ºi de publicitate, iar noi, nu vrem altceva,decât sã fim intermediari, atat prin ziarul VOCEA TA,cat ºi prin celelelalte trei mijloace media: Agenþia depresã, Site-ul ziarului ºi RadioR. Nu pierdeþi ocazia de avã face remarcaþi. Nu pierdeþi ºansa de a citi ºtirivaloroase, utile ºi de ultimã orã, dar ºi de-a fi citiþi.

JuristIonela van Rees- Zota

În fiecare an venirea primãverii mã incitã, mã face visãtoare. Acest anotimpîmi aprinde în suflet un dor de zbor ºi o poftã de viaþã, de armonie ºi bunãdispoziþie. Nu simþiþi ºi voi la fel? Nu vã cuprinde aºa... un dor de îndrãgostire,în fiecare primãvarã? Ce bine ar fi sã ne îndrãgostim mereu, primãvarã dupãprimãvarã, sã simþim periodic fiorii iubirii dându-ne târcoale, ajuntându-ne sãfim mai veseli, mai toleranþi, mai buni. Când ne îndrãgostim lumea este maifrumoasã, iar atunci când iubim, lumea se îndrãgosteºte ºi ea de noi ºi ne oferãmânunchiuri de zâmbete, ne sâcâie cu baloane de bucurii.

Mi-am propus sã mã îndrãgostesc în aceastã primãvarã ºi am luat deciziasã procedez într-un mod cât se poate de serios. Am plecat de la credinþa cãdragostea trebuie sã te gãseascã pregãtit, deoarece sufletul pereche nu rãsare aºade oriunde ºi oricând. Dacã ai crezut cã este suficient sã aºtepþi ºi sã crezi cuputere cã „ce e al tãu e pus deoparte” ºi cã prinþul mult aºteptat va apãrea o datãºi odatã, te- ai înºelat. Este esenþial sã crezi cã dragostea va veni ºi pe strada ta,este important sã visezi la iubirea care va veni, dar nu este suficient. Viseazã ºitreci la acþiune! Pregãteºte-þi sufletul pentru dragoste, fii consecvent ºi airãbdare fiindcã cel ales, sau aleasa ta, va veni la momentul potrivit. Vestea bunãeste cã momentul potrivit poate fi pregãtit ºi poate fi provocat chiar de tine, decea /sau cel care are nevoie de dragoste, de cea /sau cel care se aflã în cãutareasufletului pereche. Nu alerga dupã dragoste, ci lasã dragostea sã te caute, invit-oîn viaþa ta ºi organizeazã-i o primire împãrãteascã. Cum sã mã pregãtesc, mãîntrebi? Ce metode secrete sã adopt ca sã atrag dragostea? Poþi afla rãspunsurilela aceste întrebãri citind cartea lui Ariell Ford, The Soulmate Secret (Secretulsufletului pereche). Nu mã sfiesc sã recunosc faptul cã am început lecturaacestei cãrþi cu oarecare neîncredere dar m-am lãsat condusã de curiozitate, amcitit volumul pânã la final ºi am descoperit cã autoarea cãrþii ºi-a gãsit sufletulpereche dupã ce a trecut de 40 de ani. Am descoperit cã Arielle Ford este un finpsiholog, cunoaºte sufletul uman ºi a pus în practicã o serie de ritualuri care auajutat-o sã atragã dragostea ca un magnet. Pe scurt, metoda descrisã în „Secretulsufletului pereche” presupune parcurgerea urmãtoarelor etape: Clarificã-þiopþiunile, întocmeºte o listã cu calitãþile pe care doreºti sã le gãseºti la viitorultãu partener. (Completeazã lista cu defectele pe care nu trebuie sã le aibã).Desprinde-te de trecut, de persoanele care te-au dezamãgit ºi mai ales renunþãla prejudecãþi de genul: „nu merit sã fiu iubit/ã”,” nu mã voi îndrãgostiniciodatã”,” nu sunt fãcut/ã pentru dragoste deoarece nu sunt atãgãtor/toare,sunt prea deºtept/ã, sunt prea în vârstã”,” nu meritã sã ai încredere în bãrbaþi,respectiv în femei”. Înlocuieºte aceste gânduri negative cu credinþa cã esti opersoanã deosebitã, cã poþi sã fii adorat/ã, cã meritã sã fii rãsfãþat/ã, cã eºti înstare sã primeºti ºi sã oferi iubire. Terminã cu lamentãrile, ai încredere în tine,iubeºte-te aºa cum eºti, emanã iubire (iubeºte natura, copiii, fii îngãduitor/toarecu cei din jur, zâmbeºte mereu), relaxeazã-te, consolideazã-þi mintea ºi sufletul.Sporeºte-þi capacitatea de a vedea iubirea pretutindeni.

Proiecteazã-þi planurile de viitor ca ºi când þi-ai gãsit deja sufletul pereche,vorbeºte cu el ca ºi când ar fi lângã tine, transformã-l în martorul vieþii talezilnice. Vizualizeazã toate aceste momente. Creazã un altar al iubirii.Decoreazã un colþ al dormitorului tãu cu lumânãri, cu inimioare, cu fotografiiale unor cupluri de îndrãgostiþi. Îndrãzneºte sã fii romantic/ã. Fii consecvent/ãºi ai rãbdare. Nu te gândi cã aceste sfaturi nu þi se potrivesc. Nu te gândi cã eimposibil sã îl/o întâlneºti. Construieºte ,în schimb, convingerea cã persoanadestinatã þie face acelaºi lucru, te cautã ºi se pregãteºte pentru marea întâlnire cutine. Fii recunoscãtor pentru tot ceea ce þi se întâmplã. Pentru trecutul, prezentulºi viitorul tãu, fii recunoscãtor. Urmeazã sfaturile de mai sus ºi gândeºte-te cãe timpul sã spargi tiparele. A sosit momentul sã fii încrezãtor în putereapropriilor gânduri ºi dorinþe. Dante, binecunoscutul scriitor italian, era convinscã dragostea poate muta soarele ºi stelele. Eu cred cã, prin credinþã, cuconsecvenþã ºi cu sprijinul convingerilor pozitive, fiecare din noi va reuºi sãatragã dragostea, în aceastã primãvarã.

Liliana Moldovan

Cum ajungeþi la NOI?

EEDDIITTOORRIIAALLNNNNUUUU AAAALLLLEEEERRRRGGGGAAAA DDDDUUUUPPPPÃÃÃÃ

DDDDRRRRAAAAGGGGOOOOSSSSTTTTEEEE!!!!

Miercuri 02.03.2011, în cadrul „ZigZag de România“, s-a lansat o nouãrubricã “Five o’clock“, rubricã ceajunge sã fie o “emisiune în emisiune“,prin duratã ( ºi conþinut).

“Five o’clock“ îºi propune discuþiideschise la masa rotundã a FreiesRadio für Stuttgart. Prima temã a fost“Femeia din România în Germania“ ºis-a bucurat de invitaþi în studiou.

Astfel, am avut onoarea sã-isalutãm la microfon pe: SimoneAndres, medic neurolog psihiatru;ªtefania Bacu, psiholog; Dieter David,psiholog-directorul Centrului de Psiho-terapie pentru Persoane Traumatizate(specializat pe emigranþi); OliviaSpiridon, coordonator al Secþiei deLiteraturã al Institutului ªvabilorDunãreni, precum ºi de aceastã datã ºiîn calitatea lui de medic generalist,colegul meu de redacþie, Emil DorinScheffel. Tema, intenþionat aleasã înperioada dintre Mãrþiºor ºi 8 Martie,am dedicat-o tuturor femeilor dragi delangã noi.

De ce Femeia? De ce nu?S-au scris mii de poezii, române,

s-au executat obiecte de artã, se discutãpe toate planurile ºi pe toate meridia-nele. ªi totuºi de fiecare datã rãmânspaþii libere ºi loc de alte ºi alte discuþii.Întâlnirea noastrã nu ºi-a propus nici-decum sã acopere aceste spaþii. Poatedoar infinitezimal, o parte din ele.

Femeia e mamã, bunicã, soþie, fiicã,prietenã, colegã, cea care face carierã,care militeazã, femeia om de culturã ºiartã, ea, aceea, ne mângâie ºi ne învaþã,ne ocroteºte ºi ne îndeamnã, neîndrumã, ne sprijinã, ea este peste totlângã noi ºi în noi… Ei i-am dedicatgândurile noastre mãcar ºi pentru o orã.

Avansând timid cu microfonul înfaþã, discuþiile s-au continuat deschis ºiprieteneºte, trecându-se de la condiþiasocialã înainte ºi dupã intrareaRomâniei în EU, la modurile în cares-a produs migrarea femeilor spreGermania, la mentalitatea de-acum ºide cândva, la relaþiile parteneriale,adaptarea la o noua viaþã departe de-acasã, integrarea într-o lume altfeldecât cea cunoscutã, fãrã sã se uite cã oparte a femeilor din România venite înGermania, au fost sãsoaice, ºvãboaice,

etc. Ora ne-a fost scurtã ºi timpul atrecut neobservat, antrenând vorbitoriirând pe rând. Un cadou special pentruemisiune ºi bineînþeles pentruascultãtorii ei, ni l-a fãcut d-na Bacu,prin prezentarea câtorva din poeziileproprii, poezii de o deosebitãsensibilitate ºi profunzime.

Înregistrarea discuþiilor o puteþiasculta pe www.montanbanat.de

Daiana MatieºStuttgart

“Femeia din România în Germania“ emisiune specialãla “Zig Zag de România“

Poate aºa cum ºtiþi, în perioada 16-19februarie a a avut loc la Nürnberg unul din celemai renumite Târguri din lume. BIOFACH.

Nu încep acest material în manierã exclusiv ne-gativã pentru cã sunt ºi lucruri bune care s-au în-tâmplat. Iar aici mã refer la oamenii care într-ade-vãr ºtiu sã fie OAMENI, mã refer la cei care pe totparcursul Târgului au ºtiut sã te întrebe „ce faci”,„dacã ai nevoie de ajutor”, „dacã îþi este bine saurãu”, „dacã îþi este foame” ºi aºa mai departe...

Nu trebuie omis faptul cã anul acestapavilionul României a fost unul din cele maifrumos amenajate, au sosit artiºti din Româniacare au animat atmosfera, s-au încheiat contractevaloroase ºi s-au pus bazele unui parteneriatBiofach 2013.

Pe lângã aspectele pozitive, ce m-a deranjatcel mai mult - aºa cum susþine ºi doamna MonicaBrãniºteanu: „ a fost faptul cã deºi eram cu toþiiromâni într-o þarã strãinã, rãutãþile nu au fost lãsateacasã”. Au fost invitate douã grupuri folcloriceromâneºti, care s-au prezentat minunat , dar careau fost tratate diferit. Unii au fost plãtiþi pentruceea ce au prestat ºi s-a avut grijã de ei din toatepunctele de vedere, iar alþii au fost trataþi cuindiferenþã deºi au venit benevol pentru a presta laacest eveniment”.

ªi de aici vin problemele. Stimate organizatorMarian Cioceanu, „oare pentru unii legea estemumã, iar pentru alþii ciumã?”AnsamblulMugurelul a fost tratat diferit, cu atenþii,recomandãri, v-aþi plimbat cu ei printrepavilioane, au avut parte de „tratamente”deosebite. În schimb artiºtii recomandaþi de

Platforma Culturalã AªII ROMÂNI, FlorinRacoci, Alina Sârbu, Costin ºi Iuliana Ghinea nuau avut parte de nimic altceva decât de platatransportului. Au fost lãsaþi sã se descurce singurila intrare, sã-ºi plãteascã parcarea, sã-ºi facã rostde mâncare, cu toate cã toate aceste atribuþiuniintrau în managmentul dumneavoastrã. Cumpentru alþii s-a putut, iar pentru ei, nu? ªi asta nueste de ajuns. Ca totul sã fie „ºi mai frumos”, cu osearã înainte de închiderea Târgului s-a organizatîn secret o searã festivã, unde au avut accespatruzeci de persoane alese „pe sprânceanã” deMariana Alexie, Preºedinte Romanima ºi domnulMarian Cioceanu. La întrebarea pe care le-amadresat-o (mai întâi separat) doamnei MarianaAlexie ”cine s-a ocupat de acest eveniment ºi dece nu au acces artiºtii recomandaþi de PlatformaCulturalã AªII ROMÂNI, la cererea domnuluiCristian Mateescu- Consilier economic, BiroulConsulatului de la München, rãspunsul a fost datevaziv, precum cã nu existã decât patruzeci delocuri, iar organizarea este fãcutã de cãtre domnulCioceanu”. La rândul nostru, l-am întrebat ºi peacesta ce este cu organizarea acestei seri, iarrãspunsul primit a fost: ”nu ºtiu, a organizatdoamna Alexie”. Sub deviza: „arunc pisica moartãîn curtea vecinului ” au încercat sã „se scape” de

un rãspuns concret. Numai cã în momentul cândi-am întrebat pe amândoi faþã în faþã, ce este cuaceastã poveste, cum ºi de ce se fac unele lucruripe ascuns, fãrã a ne întreba ºi pe noi, care am fostîncã din data de 15 prezenþi acolo, unde am pus ladispoziþie toate cele necesare pentru sunet, ammediatizat evenimentul, ne-am oferit împreunã cuAlina Arbejter de la redacþia Lucefãrul sã cazãmgrupul venit din România, aceºtia (organizatorii)au plecat de lângã noi, fãrã nicio vorbã. Mai multdecât atât, o jumãtate de orã mai târziu stimatadoamnã sau domniºoarã Mariana Alexie a vorbitcu cineva la telefon unde afirma cu toatãconvingerea cã: „ douã locuri le mai gãsim noi înseara asta, veniþi ºi voi”!

Asta este! Români suntem cu toþii, dar se parecã (în continuare) pentru unii suntem concurenþi,le este fricã sã nu care cumva sã le „violãm”grupul, pentru a nu afla cine ºtie ce „miºmaºuri”care se fac...în spatele culisei.

Ne cerem scuze cã v-am incomodat, cã amfost prezenþi acolo, chiar pentru a vã ajuta. Ne maicerem scuze cã nu ne-am bãgat în vorbeledumneavoastrã, cã nu am avut timp sã stãmîmpreunã la masã pentru a „sufleca” o sticlã cuvin, cã nu ne-am bãgat în sufletul persoanelor cufuncþie, aºa cum au fãcut-o alþii( altele), ci ne-am

vãzut de datoria noastrã: am luat interviuri, amvorbit cu oamenii, ne-am mobilizat sã facem rostde ceva mâncare pentru artiºtii „ noºtrii”, ne-aminteresat împreunã cu doamna MonicaBrãniºteanu cum sã-i putem introduce la Târg, amîncercat sã rezolvãm problema parcãrii ºi listapoate continua...

Nu-i nimic. Aºa cum am spus ºi la începutulacestui material, unele persoane, care ºtiu „sã seintroducã” pe sub pielea celorlalþi, s-au implicat -verbal- mai mult decât a trebuit ºi au reuºit sã neînlãture, sã ne punã, pe toþi cei care am devenitincomozi, într-o luminã nefavorabilã.

ªi mã întreb: de ce? Nu facem concurenþãnimãnui, din contrã, vrem ca prin mijloacelenoastre media sã-i ajutãm pe toþi, vrem sã fimuniþi, sã se înþeleagã odatã pentru totdeauna cãPlatforma Culturalã AªII ROMÂNI nu este ºi nicinu va fi un mijloc de bârfe, ci un mediu deinformare, nu vizãm sã trecem peste „cadavre”, civrem sã ajutãm oamenii, nu vrem sã supãrãm penimeni, de aceea suntem ca o carte deschisãpentru fiecare ºi acceptãm criticile ºirecomandãrile... Dar atunci când se depãºescmulte limite, nu suntem dispuºi sã „înghiþim”mitocãnia, ura ºi...bârfa.

I v R-Z

martie - aprilie 2011 Pagina 3

Din spateleculiseiBiofach

2011Nürnberg

M - a mprivit azi,din nou, înoglindã. Cumultã aten-þie. Insistent,critic, subiec-tiv, feme-ieºte. Mi-amobservat o-chii, sprân-cenele, bãr-bia, gura...ªi-am insis-tat spre frun-te. Acolounde s-aucuibãrit poteci agãþate în punþi de puncte sau virgule?!. Mi s-auimprimat urme de paºi sub ochi, douã semne de întrebare încolþurile gurii ºi-un stol de mirãri peste iriºi!. Mi-am zis, cãîncã nu e târziu sã netezesc potecile dinspre sprâncene sauchiar pe cele dinspre frunte, cu un surâs. Pe cele bãtãtorite ºiîndãrãtnice de dincolo de frunte... vreau sã le uit! ªi pentru astafac exerciþii din când în când. O (in)flexiune la stânga..., douãm(e)asaje la dreapta. Unu(a), doi(douã)...Doar cã pentrusupleþea uitãrii se exerseazã zilnic!. Mi-am mai descoperit, iciºi colo, punþi foarte ºubrede peste gânduri. Pe acestea le evit cuprudenþã. N-aº vrea ca, din întâmplare, în cãlãtoria mea, sã-mirãnesc sau rãtãcesc potecile de riduri sau de gânduri.

Lucia Bibarþ

Adesea oftez la gândul ca nu potcãlãtori atât cât îmi doresc. Visez la o viaþãîn care sã pot vizita lumea întreagã, sãcunosc detalii despre fiecare civilizaþie ºiculturã în parte. Însã timpul, prioritãþile,banii, nu-mi permit sã cãlãtoresc aºa demult. Totuºi, încã sper sã vinã acea vremeîn care sã îmi iau desaga la spinare ºi sã opornesc la drum, fãrã grabã, fãrã griji, doarîmpins de foamea de nou, de oameni, delocuri inedite, de poveºti ºi legende. ªichiar dacã lumea e mare, aº începe cu ceeace este mai aproape ºi mai la îndemânã:meleagurile noastre româneºti. Iar dacã evreun colþ de rai unde aº poposi mereu cuaceeaºi plãcere este zona de munte – ºimai exact Fãgãraºul. Ador muntele,crestele semeþe, piscurile neatinse decivilizaþie, de tehnologie. Liniºtea pãtrun-zãtoare, aerul tare, verdele crud ºi noriipufoºi – toate creeazã cadrul perfectpentru meditaþie, pentru a te regãsi, pentrua te redefini ca om.

Drumeþiile în aceasta zonã devin clipeminunate, unice. Iar obiectivele turisticesunt de aici numeroase: Barajul Vidraru,Cabana Bâlea Lac, Piscu Negru, PoianaNeamþului, Tunelul Capra etc., etc.

Oriunde mergi ai senzaþia cã timpul arerãbdare, cã îºi încetineºte cursul, cãîmpietreºte pentru a savura locurileîncãrcate de legende, de istorie.

Cetatea Fãgãraºului este un astfel deloc în care simþi umbrele trecutului cum teînvãluie, în care îþi aminteºti de trecut, deorigini. Este un loc în care îþi redefineºtiapartenenþa. Un spaþiu special care a fostcândva reºedinþa princiara a lui MihaiViteazul. În Þara Fãgãraºului se regãsescnumeroase vestigii istorice, culturale ºiedificii religioase care atestã vechimeaacestor meleaguri, cum ar fi: Mãnãstirea

Cisterciana, Bazilica din satul Hãlmeag,Biserica fortificatã, din satul Cincºor.

Atunci când eºti la capãtul puterilor,când nimic nu te mai motiveazã, nu-þi maiînsenineazã gândurile, atunci când nu maivezi prin negurã frumuseþea zilelor,opreºte-te o clipa în aceste locuri.Deschide-þi ochii ºi inima în faþa peisajelorunice, închide în suflet cântecul cascadelorºi-al vântului hoinar. Dupã contactul cunatura, cu peisajul muntos al Carpaþilor, tevei întoarce acasã, mai calm, mai optimist,mai plin de chef de viaþã.

Clement Lupu

Cãlãtorie sprâncenatã. Femeie! România necunoscutã!...partea frumoasã cuRomânia este ca aici e încãtotul de fãcut...

(Constantin Noica)

martie - aprilie 2011Pagina 4

RETROSPECTIVA LUNII FEBRUARIE-Platforma Culturalã AªII ROMÂNI-NNürnberg

La finalul lunii februarie PlatformaCulturalã AªII ROMÂNI a încheiat un

parteneriat de colaborare cu DAA –Deutsche Angestellten Akademie

Nürnberg – cu scopul ca pe viitor toþicei veniþi din România care doresc sãfacã cursul de integrare, respectiv a

învãþa limba germanã sã poatã fi susþinuþi ºi înscriºi de aceºtia. Pentru mai multedetalii, contataþi-ne la numerele de telefon din cãsuþa redacþionalã.

În data de 27 februarie,„La un pahar de vorbã”

toþi cei prezenþi laMeherGenerationHaus

au confecþionatmãrþiºoare ºi felicitãri,au cântat melodii vechiromâneºti ºi au servit

produse culinareautohtone româneºti.

În data de 1 martie la întâlnirea seniorilor s-acontinuat confecþionatul mãrþiºoarelor ºi a

felicitãrilor, iar bãtrânii prezenþi ºi-au amintitcu drag de tradiþiile din România ºi anii în

care primeau ºi ofereau cu drag mãrþiºoare.

Notã: Dacã aveþi evenimente pe care doriþi sã le mediatizaþi, nu ezitaþi sã ne trimiteþi comunicatele însoþitede fotografii la adresa de e.mail din cãsuþa redacþionalã pânã cel târziu la finalul fiecãrei luni în curs.

În conformitate cu Legea privind dreptul deºedere, aveþi dreptul de a participa o datã la uncurs de integrare, respectiv sunteþi obligat(ã) sãparticipaþi la acest curs.

Ce este un curs de integrare?Cursul de integrare este compus dintr-un curs

de limbã cu 600 de ore de predare ºi un curs deorientare cu 45 de ore de predare. Cursul delimbã este compus din secþiuni a câte 100 de ore.Primele 300 de ore se numesc „Curs de bazã delimbã”, urmãtoarele 300 de ore „Curs avansat delimbã”. În cursul de limbã învãþaþi vocabularulnecesar vorbitului ºi scrisului de zi cu zi. Aici seîncadreazã contactele cu autoritãþile, convorbirilecu vecinii ºi colegii de muncã, redactarea unorscrisori ºi completarea unor formulare.

Cursul de orientare vã informeazã referitor laviaþa în Germania ºi vã transmite cunoºtinþedespre ordinea de drept, cultura ºi istoria recentãa þãrii. Existã ºi cursuri de integrare speciale, deexemplu pentru femei, pãrinþi, tineri, dar ºi pentrupersoane care încã nu ºtiu sã citeascã ºi sã scriebine. Aceste cursuri au 945 de ore de predare.Dacã învãþaþi deosebit de repede, puteþi face uncurs intensiv. Acesta dureazã doar 430 de ore.

Înainte de începerea cursului, organizatorulva determina printr-un test care curs este potrivit

pentru dumneavoastrã ºi cu care dintre secþiunieste recomandabil sã începeþi.

Participarea la examenul deabsolvire

Examenul de absolvire este compus dintr-unexamen de limbã ºi un test referitor la conþinutulcursului de orientare. Dacã în examenul delimbã, demonstraþi cã aveþi cunostinþe suficiente

de limba germanã, ºi reuºiþi la testul cursului deorientare, aþi absolvit cu succes cursul deintegrare ºi primiþi „Certificatul Curs deIntegrare”. Dacã însã nu reuºiþi, primiþi doar oadeverinþã cu rezultatele obþinute. Participarea laexamenul de absolvire este gratuitã.

Avantajele participãrii la cursul deintegrare

Persoanele strãine care provin dintr-o þarã,care nu este membrã a Uniunii Europene, trebuiesã îndeplineascã anumite premise pentru a primiun drept de ºedere nelimitat în Germania. Printrealtele, trebuie sã dispuneþi de cunoºtinþe

satisfãcãtoare de limbã germanã, precum ºi decunoºtinþe de bazã referitoare la ordinea de drept,la structura societãþii precum ºi la condiþiile deviaþã din Germania. Prin absolvirea cu succes acursului de integrare sunt îndeplinite acestecondiþii. În mod suplimentar, puteþi primieventual mai devreme cetãþenia germanã.

În mod suplimentar, cunoºtinþele de limbagermanã acumulate în cadrul cursurilor deintegrare vã uºureazã viaþa de zi cu zi în

Germania ºi cresc ºansele dumneavoastrã pepiaþa forþei de muncã.

Înscrierea la cursul de integrareDacã aveþi dreptul sau obligaþia de

participare la un curs de integrare, veþi primi oconfirmare scrisã (adeverinþã de participare) dela Autoritatea competentã pentru strãini sau de laautoritatea competentã pentru ajutorul de ºomaj.În acelaºi timp, primiþi ºi o listã a organizatorilorde cursuri de integrare din apropiereadomiciliului dumneavoastrã.

În aceastã adeverinþã, la punctul “Dreptul departicipare este valabil pânã la ….” este trecutã o

datã, pânã la care este valabil dreptul departicipare la cursul de integrare. Cel târziu pânãla aceastã datã puteþi, respectiv trebuie sã vãînscrieþi la organizatorul cursului de integrare.Din acest motiv, vã rugãm sã vã înscrieþi cât mairepede posibil ºi sã prezentaþi organizatoruluicursului adeverinþa de participare.

Organizatorul cursului trebuie sã vãcomunice data estimatã pentru începereacursului. Cursul trebuie sã înceapã nu mai târziude trei luni dupã înregistrarea dumneavoastrã.Dacã în acest interval nu se organizeazã nici uncurs, trebuie sã informaþi organizatorul cursului.În acest caz puteþi decide personal dacã doriþi sãmai asteptaþi sau dacã doriþi sã vã înregistraþi laun alt organizator. În acest din urmã caz,organizatorul trebuie sã vã restituie adeverinþa departicipare.

În numãrul viitor vã vom comunica:-Participarea regulamentarã la curs- Prezenþa la curs- Costurile cursului de integrare- Rambursarea contribuþiei la costurile

cursului- Cheltuieli de deplasare- Repetarea cursului de limbã de bazã- Alte informaþii utile.

va urma

Informaþii privind cursul de integrare (I)

martie - aprilie 2011 Pagina 5

Dragi membri, prieteni, colegi, susþinãtori,simpatizanþi ºi suporteri, dragi cititoare ºi cititori, stimatpublic al Forumului German-Român Stuttgart, pentruluna în curs vã recomandãm urmatoarele evenimente:

- CREATIVAS - Frauen, Kunst und Migration- Ausstellung - Minze Minze flaumiran Schpektrum- Balkanspezialitäten- Carnaval 2011

- Rumänischer Stammtisch beim BRUNCH GLOBAL- Klarinettentrio- Ausstellung - Mona Ardeleanu- Excursie la munte - vineri 18, sâmbãtã 19 ºi

duminicã 20 martie- Teatru Nottara – Variaþiuni Enigmatice cu: MIRCEA

DIACONU ºi ALEXANDRU REPANInformaþii detaliate gãsiþi pe pagina noastrã de web:

www.forum-gerrum-stuttgart.de la rubrica PROGRAM2011- pe anul / luna în curs. Pagina ºi programul deevenimente se actualizeazã permanent!

Vã rugãm sã reveniþi atunci când doriþi sã aflaþiinformaþii de ultimã orã.

Al dumneavoastrã,FORUM GERRUM

(Forumul German-Român Stuttgart)Împreunã cu cel mai preþios marþisor posibil,

Florin ZAHEUHohentwielstr.128, 70199 Stuttgart

Tel.: 0049(0)711-6493605 Fax.: 0049(0)711-1206642

Mobil: 0049(0)1577- 9078470E-Mail: zaheu@aol.com . Aceastã adresã de e-

mail este protejatã de spamboþi; aveþi nevoie deactivarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Deutsch-Rumanisches Forum Stuttgart e.V.(Forumul German-Român Stuttgart)

http://www.forum-gerrum-stuttgart.de

EVENIMENTELE CULTURALE ALEFORUMULUI GERMAN-ROMÂN

STUTTGART ÎN LUNA MARTIE 2011- Manifestãri, evenimente, recomandãri martie 2011 -

Premiu de excelenþãpentru România la Târgulde Turism de la München

România a primit Premiul de excelenþã în cadrul Târgului de turism dela München, pentru atractivitatea standului ºi pentru identitatea vizualã abrandului naþional de turism, care exprimã preþuirea pentru naturã ºipreocupãrile privind protecþia mediului, informeazã un comunicat alMinisterului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului (MDRT).

Premiul de excelenþã a fost atribuit României în 23 februarie 2011, depresa bavarezã, în parteneriat cu actori din domeniul turismului.

Potrivit MDRT, acest premiu a fost acordat ultima oarã în anul 2007.Distincþia vizeazã rezultatele deosebite ale unei persoane sau entitãþituristice independente în reprezentarea unei þãri în cadrul târgului.

De asemenea, postul de televiziune BR (Televiziunea Bavaria) aprezentat, în 23 februarie, un amplu material despre atractivitateastandului României ºi despre alinierea brand-ului la ultimele tendinþe dinturism, legate de preþuirea naturii ºi protecþia mediului.

Consulatul General al României la München

Ne ducem acasã, în România... ºine simþim strãini. Am lãsat în urmã olume idilicã, ne-am lãsat pãpuºile ºiamintirile în grija pãrinþilor ºi am luatviaþa în piept, plecând în patru zãri,fiecare departe, tot mai departe. Îmipovestea o doamnã din Moldova cãeste foarte fericitã sã participe labotezul primului nepoþel, înGrecia. Numãra pe degetezilele pânã se va naºte ºi celde al doilea. În Danemarca.Asta spuneam...am ajunsstrãini peste tot ºi numim„acasã” cele patru punctecardinale. Ne cãutãmculcuºul, locul unde neputem odihni sufletul,dar el nu mai estenicãieri... Sau e pestetot?!

Am luat cu toþii la pas locurilecopilãriei ºi ne-am întâlnit cu foºtiprieteni sau colegi. Peste ei timpulfie a stat în loc, fie s-au schimbatenorm ºi nu-i mai recunoaºtem. Nude puþine ori ne-am întrebat, în noiînºine, ce Dumnezeu ne lega de aceºtioameni mai demult...ºi ce s-a schimbat,de nu ne mai apropie nimic? ªi noine-am schimbat, asta e rãspunsul. ªinoi ºi ei. „Afarã” am învãþat sãalergãm, suntem într-o fugã continuã,iar cei de acasã par cã se târãsc,împreunã cu timpul. N-aþi vãzut cãacolo...nu trece ziua? N-aþi vãzut cãtotul are viteza miºcãrilor pe care înfilme oamenii le fac „în reluare”?

Dacã ne ducem bucuroºi acasã -

acasã, atunci, dupã doar câteva zile,dorim sã ne întoarcem la casa noastrã,de care suntem despãrþiþi, uneori, demii de kilometri. ªi revenim în þãrile de

adopþie... bucuroºi cã iar suntemacasã. O casã nouã, o casã maimodernã, o casã care ne oferã

mai mult confort, dar la fel deefemerã ca ºi cea din

gândurile noastre, pecare abia am maipãrãsit-o... pentruîncã odatã. Ple-cãm pentru a ne

întoarce,asta fa-

cem me-reu, în res-

tul timpuluifiind preo-

cupaþi sã a-lergãm, sã alergãmcât mai mult, sã câºtigãm cât mai bine,cã doar de asta am plecat în strãinãtate!

Dincolo de preocupãrile noastre defiecare zi, de grija de a oferi rudelor ºicopiilor cât mai multe, de obsesia de ane afirma ºi de a ne realiza...e multã,foarte multã tristeþe. E o tristeþe desprecare nu vorbim, este o obosealãsufleteascã care ne cuprinde, din cândîn când ºi despre care nu pomenim

nimãnui, ca sã ne protejãm sau pur ºisimplu din egoism.

Valul de imigranþi din Tunisia ºiEgipt, de exemplu, a adus pe tapetiarãºi aceastã tristã poveste a imigraþiei.

Alþi oameni, mereu ºi mereu,iau drumul strãinãtãþii, încãutarea unei vieþi mai bune.

ªi ei au pãrinþi, ºi ei au case,ºi ei au amintiri dincopilãrie. Poate n-au avutpãpuºi niciodatã ºi poatecã zestrea cu aminitiri oau cu ei, pentru cã acasãla ei n-a mai rãmas

nimeni sã le pãzeascãcufãrul sufletului. Or fi fost

împuºcaþi sau vor fi murit defoame? Cine ºtie?

De asta m-am gândit sã vãpropun sã vã gândiþi la tristeþe,la tristeþea noastrã, la tristeþea

lor. Sã nu fugim de problemelesufletului! Cãrãrile inimii suntnecunoscute, însã nu atât deîntortocheate precum par. Sãspunem adevãrul inimii noastre:

suntem o lume de strãini printrestrãini, iar casa nu e nicãieri. ªi timpule puþin! Strângeþi-vã în braþe unii pealþii acum, cât mai e timp ºi vizitaþi-vãrudele, familia, prietenii, fãrã sã-i maijudecaþi ºi fãrã sã-i mai lãsaþi sã vãsupere. Timpul ne preseazã. Nu maiavem timp sã spunem celor de lângãnoi cât de mult îi iubim. Cine ºtie ce vafi mâine? Câtã tristeþe!

Ioana DiaconuGrecia

SSSS tttt rrrr ãããã iiii nnnn iiii pppp rrrr iiii nnnn tttt rrrr eeee ssss tttt rrrr ãããã iiii nnnn iiii

Ignoranþã sau nepãsare?Nu este poate suficient cã suntem departe de casã, am ajuns din pãcate

sã ne ignorãm ºi aproapele, în plus, nu ne mai aducem aminte nici decuvintele pe care toatã lumea ni le spunea despre românul care esteospitalier. Plecând de acasã, unii dintre noi au uitat pânã ºi aceste obiceiuristrãmoºeºti de ospitalitate ºi bune maniere. Respirând un aer strãin ne-amfamiliarizat rapid cu el, suntem închiºi în noi, zâmbim rar, programãmmusafirul care ne bate la uºã, iubim din ce în ce mai puþin ºi oare de ce?

ªi în aceastã lume nebunã-nebunã uitãm ºi de noi: nici ziarul în limbaromânã nu-l mai rãsfoim, nici radioul nu îl mai deschidem, nu mai vorbimde a intra pe net ºi a citi ºtirile cu ºi despre cei de lângã noi, cu toate cã dorulde acasã ºi de cei rãmaºi acolo ne bântuie în fiecare zi. Iar dacã amintirileºi inima plâng de dor, oare de ce nu facem ceea ce simþim. De ce oare nurãsfoim aceste file de hârtie scrise de o mânã de oameni cãrora le este dragsã vã informeze în limba maternã, care doresc sã vã transmitã ceea ce eisimt ºi cautã sã vã aducã ºtiri ºi informaþii de actualitate.

De ce oare nu deschideþi radioul unde redacþia Luceafãrul, în fiecare zide luni, între orele 18.00-20.00 când sunteþi acasã sau când vã întoarceþiobosiþi de la lucru. De ce nu deschideþi radioul atunci când sunteþi înmaºinã ºi pentru a-i asculta pe cei trei oameni care aleargã ºi ei ca ºidumneavoastrã de la serviciu, pentru ca la orele 18.00 sã vã încânte auzulcu emisiunea Luceafãrul? Ca ºi dumneavoastrã suntem oameni obiºnuiþi cubucurii ºi necazuri de zi cu zi, cu familii ºi oameni dragi lãsaþi acasã.Realizãm aceastã emisiune pe bazã de voluntariat, iar singura noastrãsatisfacþie o aduceþi dvs. ascultãtorii care ne permit sã le pãtrundem în casetimp de douã ceasuri, cât dureazã emisiunea noastrã.

Ne-am bucura ca aceastã nepãsare sã ia sfârºit. Ar fi bine sã ne aducemaminte cã nu trãim decât odatã ºi cã nimeni în lumea asta nu poate fi maiospitalier ca românul.

Noi, suntem aici, nu facem nimic pentru a vã face concurenþã, dincontra, vrem ca evenimentele pe care dumneavoastrã le organizaþi sã fiemediatizate. Vrem ca românii sã fie uniþi, sã aibã parte de ceea ce aveau ºiîn þarã ºi sã disparã odatã pentru totdeauna ideea cã „celãlalt a fãcut maimult, cã este mai deºtept, cã ..., cã....cã....”

Aº scrie mult mai multe, dar cred, ca ºi unii dintre dumneavoastrã cãeste momentul sã arãtãm tuturor cã mass-media diasporei române, mass-media localã, naþionalã, dar ºi internaþionalã are un singur scop. A VÃINFORMA aºa cum trebuie, fãrã a face concurenþã nimãnui.

Noi, cei din mass-media, putem! Colaborãm cu toþi din Germania ºi nunumai, mediatizãm reciproc ºtirile ºi chiar suntem redactori, corespondenþila colegii noºtri. Dar pânã ne revedem, sã auzim numai de bine!

Alina Arbajter

martie - aprilie 2011Pagina 6

Berthold Staicu: Când a venit CiprianPopa în Germania, cu ce scop ºi care aufost problemele pe care le-a întâmpinat?Ciprian Popa: Am venit în anul 1984,

când am fost într-un turneu în Italia - apoi deacolo în Germania. Problemele pe care le-amîntâmpinat, mai ales în momentul când ajuns

aici, au fost cam toate care s-ar putea întâmpla.Probleme de existenþã, de integrare, la care amlucrat foarte mult, dar am reuºit sã trec cu briopeste toate aceste inconveniente ºi mi-am gãsitun drum reprezentativ. Dupã numai cinci luni,dupã ce am fãcut un curs de germanã, pe carel-am terminat foarte bine, am gãsit un post într-

un magazin de muzicã, caprofesor de muzicã.

B.S.: Unde aþi început înGermania cariera caprofesor de muzicã? Când?

C.P.: Începutul a fost laFürth, unde am primit ºipostul, ca profesor demuzicã, în acelaºi timplucrând ºi la magazinul demuzicã. De aici a începutcariera mea. În aproximativun an de zile am strânssuficienþi elevi, în jur de 70-80 de cursanþi, care mi-au datimpulsul sã-mi fac singur oºcoalã de muzicã. Cusiguranþã cã nu mi-a fostuºor, mai ales cã a predamuzica în limba germanã, nu

este atât de simplu, dar am reuºit.

B.S.: Ce aþi fãcut în România, pânã înmomentul când v-aþi hotãrât sã veniþi înGermania?C.P.: În afara faptului cã am studiat

muzica la Facultatea de Muzicã din Bucureºti,am avut numai activitãþi artistice, care pentrumine a fost preocuparea principalã.

B.S.: Care sunt elevii pe care îi aveþi ºice succese aþi avut în concertele pe carele-au avut? C.P.: Pentru cã tot este un interviu acordat

unui ziar care se adreseazã cititorilor carecunosc limba românã, aº putea sã-l amintescpe Kewin Welsh, care este provenit tot dinRomânia (mama lui este româncã) ºi amcâºtigat un premiu naþional, premiul întâi, elevcare a progresat în ani foarte puþini ºi din câtecunosc, a reuºit examenul pentru una din celemai bune ºcoli din lume, respectiv: Academiade jazz din Boston. Anul trecut, în mai, amluat un alt premiu întâi - regional de muzicãclasicã cu un puºti de 9 ani. Alþi elevi suntdeja profesori de muzicã, iar acest lucru nupoate decât sã mã bucure.

B.S.: Care sunt instrumentele care potfi învãþate ºi cum poate fi contactatãªcoala ALEGRO?C.P.: Instrumentele care se predau în

ºcoalã sunt: vioara, pianul, chitara clasicã,bass, contrabas, flaut, o serie întreagã deinstrumente. Cursurile pot începe de la vârstade patru - cinci ani, care este o grupãpregãtitoare, la care am dezvoltat singur unsistem ºi nu m-am lãsat influenþat de nimeni,care spuneau cã sunt prea mici. Cu aceºticopii am ajuns sã am cele mai mari satisfacþii.Pentru a mã contacta este simplu: prinreclama pe care o am prin plianteledistribuite în zonã, dar ºi la numãrul de tele-fon: 0911-748565 sau mobil: 0163-7773533

B.S.: Unde susþine Ciprian Popaconcerte ºi cu cine?C.P.: Eu susþin concerte împreunã cu

Orchestra de Camerã din Nürnberg, dar ºi cuOrchestra de profesori din Fürth ºi Nürnberg,în toatã zona Bayern, ca instrumentist ºi solistvioarã.

B.S.: Cum se împacã cariera artisticã cufamilia?C.P.: Este o întrebare foarte bunã. Am

mare noroc cã soþia mã susþine foarte mult ºimã înþelege pentru cã nu ne-a fost nici unuiadintre noi uºor. A trebuit sã lucrãm zi luminãpentru a putea ajunge aici. Mai avem ºi doicopii, de care am putut sã mã bucur mai multîn vacanþe. Cu siguranþã ne-am fi dorit sã fimtoþi patru mai mult împreunã, dar au fostmomente grele, peste care am trecut cu bine.ªcoala de muzicã ALEGRO o am înfiinþatãdin anul 1993 ºi i-am dat acest nume pentru areda ceea ce se desfãºoarã aici. Provine dinliteratura muzicalã ºi înseamnã „voios”. Nuputeam alege un cuvânt trist.

B.S.: Câteva cuvinte pentru cititoriiziarului VOCEA TA?C.P.: Citesc încã de când a apãrut ziarul

VOCEA TA ºi mã bucurã foarte multmaterialele care apar. Pot afirma cã atuncicând îl citesc, mã simt acasã. Ziarul are aceeacãldurã pe care numai un ziarist adevãrat opoate da ºi pentru asta vã mulþumesc.Comitetul redacþional care conduce acest ziarmeritã toatã admiraþia mea. Unele materialemi se par cunoscute, iar asta datoritã faptuluicã vãd persoane pe care le cunosc. Acestlucru mã face sã am încredere în muncadepusã de redacþie ºi m-aº bucura cadezvoltarea acestui ziar sã fie cât mai rapidã,iar dacã vor avea nevoie de aportul meupentru a promova publicaþia, o voi face cumare plãcere.

Berthold J. Staicu

Ciprian POPA - muzica esteînsãºi VIAÞA

Liga Asociaþiilor Româno - Germane dinGermania (LARG) se alãturã tuturor românilorcare cer introducereavotului prin cores-pondenþã. Este binecunoscut faptul cã prinacest sistem de vot, marea majoritate aromânilor din strãinãtate nu vor mai fi vitregiþide un drept constituþional. Pe de altã parte,LARG considerã cã acest sistem de vot trebuie

sã fie universal valabil pentru toþi românii,oriune ei s-ar afla. Prin acordarea posibilitãþii

de vot prin corespondenþãºi românilor din þarã,România ar da dovadã cãs-a aliniat la þãrile

Europei privind acest sistem de vot.În numele Comitetului LARG,

Emil Mateiaº,purtãtor de cuvânt

LARG - Votul princorespondenþã

Aºa cum v-am obiºnuit, încã de la începutul primului numãr al ziarului VOCEATA, lunar intervievãm un român adevãrat sau o persoanã provenitã din

România, care, prin forþele proprii, a reuºit sã-ºi creeze un drum de succesprintre germanii autohtoni. De data aceasta vã prezentãm un om deosebit, ceare o carierã artisticã foarte frumoasã, sensibilã ºi melodioasã. Ciprian Popa,

în vârstã de 54 de ani, profesor de muzicã la ªcoala ALEGRO din Fürth.

martie - aprilie 2011 Pagina 7

14 IUNIE - Ziua internaþionalã a boicotãrii pompelor de benzinã!14. Juni - Internationaler Tag der Benzinzapfsäulenboykott!14 de junio - Día Internacional de las bombas de gasolina boicot!14 June - Boycott petrol pumps, International Day!14 Juin - Journée internationale des pompes à essence boycott!14 juni - Internationale Dag boycot benzinepompen!

Dependenþa secolului modern de petrol, de energie ºi de bãnci, este unlucru bine cunoscut ºi din pãcate ireversibil.

Nu ne putem plânge, cãci cuceririle tehnicii moderne ne-au uºuratviaþa de zi cu zi ºi au ridicat media de vârstã a oamenilor care fac umbrãpãmântului în aceeaºi perioadã de timp, dar fãrã petrol, curent ºi bani nicivorbã de tehnicã modernã.

Totul mergea bine, pânã când într-o zi niºte Nesãtui constatã cã nu maipot trãi cu trei iahturi, ºapte vile, câteva Rolls-Roysuri ºi un cont burduºitcu câteva milionaºe în insulele acelea unde banii nu se pot controla.

Asta nu ar fi o problemã dacã respectivii Nesãtui nu ar fi cei careconduc destinele industriei petroliere, industriei energetice ºi industrieibancare.

Deci pentru a intra ºi ei Nesãtuii în „lumea bunã” trebuie sã câºtige ºimai mulþi bani.

Cum se poate asta?Simplu, scumpim benzina, scumpim curentul, scumpim gazul,

scumpim ºi iar scumpim, sau vindem niºte derivate fãrã acoperire, cãci înfinal, Ion plãtitorul de impozite, care e „prostul de serviciu”, o sãplãteascã.

Gluma e glumã, dar din pãcate gluma a devenit o realitate ºi realitateao glumã.

Scumpirea nejustificatã a benzinei, a curentului, a gazului metanprecum ºi bonusurile de milione care se plãtesc la bãnci, ca ºi cum n-ar fiexistat o crizã din care aceleaºi bãnci au ieºit doar pe baniicontribuabilului, nu sunt glume sunt realitãþi.

Benzina bat-o vina!Orice miºcare tectonicã naturalã sau socialã, indiferent cã se petrece

în insulele Vanatu, unde existã o groapã cu petrol pentru unsul osiei la car,sau în Libia care extrage 3,7% din petrolul mondial, este folositã de aceºtiNesãtui pentru a creea un climat de panicã, care face ca preþul barilului depetrol sã creascã ºi sã tot creascã.

Aceastã creºtere are un efect negativ asupra portofeluluiconsumatorului ºi asupra creºterii ratei inflaþiei, adicã în final tot asupraaceluiaºi portofel.

Dacã portofelul e gol, consumatorul nu mai cumpãrã, economia o i-aîn jos, ºomajul o i-a în sus, maºinile nu se mai vând, deci logic ar fi capreþul benzinei sã scadã. Dar preþul nu scade decât puþintel, pentru cã þãrileproducãtoare de petrol învârt puþin robinetul la stânga ºi pe piaþã e maipuþin petrol.

Oricum o dai ºi oricum o învârþi tot sãracul Ion plãtitorul de impozite,care e „prostul de serviciu”, plãteºte, iar Nesãtuii îºi mai cumpãrã un iahtsau îºi poleiesc meniurile cu foiþã de aur, sau cine ºtie ce lucruri, absolutnecesare pentru a putea supravieþui, mai fac.

Statul încaseazã ºi el bineînþeles, dar el face totuºi cu banii încasaþicâte ceva ºi pentru Ion plãtitorul de impozite, mai o autostradã scumpã,mai un spital dezafectat, mai o ºcoalã pentru copii supradotaþi ai cadrelorde conducere, mai o alegere prezidenþialã la care sã iasã cine trebuie, mãrog face ºi el, statul, ce poate.

La ora actualã statul ºi-a pierdut puterea efectivã asupra marilorconcerne energetice ºi asupra bãncilor, iar mecanismele de control, nuregularizeazã nimic. Totul se bazeazã pe compromisuri, eu îþi dau þieenergie, tu îmi dai mie legi care sã legalizeze tot ce fac.

Singurii care mai au ceva de spus sunt Dictatorii ( acum câþiva se

clatinã sau cad, dar fiþi liniºtiþi, mai rãmân ºiaºa destui), ãºtia au poporul în mânã ºi aupetrolul în curte (þarã) iar dacã lor le mergebine, îi ajutã ºi pe Nesãtui, cãci o mânã spalãpe alta ºi amândouã spalã obrazul cu petrol,care dupã aºa un tratament devine gros catalpa.

Ceea ce trebuie sã înþelegem e totuºi deneînþeles. În anul 2009 dupã trecerea crizeipetroliere, barilul de petrol a ajuns de la 140$la 40$ deci a scãzut cu 100$ iar preþul la litrude benzinã a ajuns de la 1,52€ la 1,21€ deci ascãzut cu 0,31€.

La întrebarea de ce preþul benzinei lapompe nu e corelat cu preþul barilului de petrolla bursã, unul dintre Nesãtui, mare ºef al unuimare concern petrolier, dupã ce ne-abombardat cu o grãmadã de cifre, statistici ºidiagrame care nu erau la subiect ºi nu le-aînþeles nimeni, a spus o frazã inteligibilã:

-„preþul petrolului la pompã nu poate ficorelat cu preþul la bursã, cãci petrolul care e transformat în benzinã ecumpãrat cu cel puþin ºase luni înainte, dar de obicei contractele suntîncheiate cu mult înainte”

Dacã e aºa, de ce acum când preþul barilului de petrol la bursã creºteºi creºte, preþul benzinei la pompã creºte ºi creºte în acelaºi ritm?

Unde rãmân cele ºase luni ?????Problema pe care o au concernele petroliere, este cã prin scumpirea

BENZINEI, transportul BENZINEI de la depozit la pompã, S-ASCUMPIT!!!

Poftim! Acum mãcar treaba e clarã.Îþi vine sã strigi:Automobiliºti din toatã lumea uniþi-vã!Sã declarãm ziua de 14 Iunie :Ziua internaþionalã a boicotãrii pompelor de benzinã!Deci în 14 Iunie, nimeni sã nu se ducã sã-ºi alimenteze maºina cu

benzinã! Pompele sã ºomeze în toatã lumea asta.Dacã strigãm cu toþii, poate ne aude ºi cine trebuie.

Viorel Bãetu (Michael Cuþui)

Nesãtuii ºi benzina, bat-o vina!

- În câteva minute va apãrea primul ciclist -, strigãplin de entuziasm un domn ce aºtepta ºi el, ca ºi ceilalþi,sosirea caravanei ce însoþea cel mai cunoscut tur ciclistal Europei: Turul Franþei.

- Lupta decisivã se dã întotdeauna aici, peTurmalet. De altfel chiar Andy Schleck a declarat acestlucru în ziarul de azi. Trebuie sã fii un bun cãþãrãtor ca,dupã ce ai parcurs aproape 2000 de km, sã reuºeºti sãurci pânã sus, la timpul potrivit -, adãugã un alt domnce stãtea nu departe de mine.

Aveþi perfectã dreptate -, îi rãspunse domnul careîncepuse discuþia.

Trãiþi în Franþa?- Nu! Sunt spaniol, dar vin în fiecare an sã

urmãresc îndeaproape aceastã cursã.Dupã o scurtã pauzã francezul simþi nevoia sã

adauge:- Compatriotul dumneavoastrã, Alberto Contador,

are un avantaj de 8 minute, iar dupã cum a declaratluxemburghezul Andy Schleck, cel care va câºtiga peCol du Turmalet va fi în acest an câºtigãtorul din MareaBuclã.

- S-ar putea, deºi mai sunt încã douã etape în carepot apãrea surprize.

- Pot apãrea, nu-i vorbã, dar în general lupta se dãîntre cei doi.

Privindu-l cu simpatie pe spaniol, bãrbatul adãugã:- Remarc cã vorbiþi o francezã corectã.- Toþi din familia mea vorbesc franceza, iar

dragostea pentru ciclism ni s-a transmis din generaþie îngeneraþie. Bunicul meu, Federico Bahamontes, acâºtigat Turul Franþei în 1959.

- Extraordinar! Mã bucur sã aud acest lucru, cu atâtmai mult cu cât ºi bunicul meu a câºtigat în 1947acelaºi trofeu. Se numea…

- Jean Robic -, completã celãlalt în locul lui.Eu ºi încã un domn mic de staturã, ce stãteam nu

departe de cei doi bãrbaþi care conversau, îi priveamîncântaþi. Nu în fiecare zi întâlneºti doi nepoþi de foºticampioni.

- Domnule, dar sunteþi formidabil! Se pare cã totce-i legat de ciclism vã e familiar -, remarcã francezul,încântat de completarea celuilalt.

- Numele acestor aºi îmi sunt bine întipãrite înmemorie.

- Aveþi toatã admiraþia mea! -, spuse francezul.- Când te gândeºti ce mult a evoluat ºi acest

sport… La începuturile Turului nu erau sportivi profe-sioniºti, ci doar amatori ºi… aventurieri. Important eraca fiecare concurent sã aibã banii necesari spre a-ºi plãticursa. Trebuiau sã-ºi repare singuri bicicleta ºi multealtele. Nici vorbã de echipament sportiv, de biciclete cuschimbãtor de viteze… De altfel, cu bicicletele deacum o sutã de ani, nu depãºeau viteza de 20 de km laorã. Azi viteza s-a dublat.

- Nici strãzile nu erau pavate -, am intervenit eu îndiscuþia celor doi.

Francezul mã privi binevoitor ºi întrebã vesel:- Aveþi cumva ºi dumneavoastrã un bunic din lista

învingãtorilor? Dacã mi-aþi rãspunde afirmativ, nu m-

aº mira deloc. Azi e ziua surprizelor plãcute.- A, nu.- De unde sunteþi?- Din România. Trãiesc însã la Paris de douãzeci ºi

trei de ani, alãturi de copiii ºi de nepoþii mei.- A remarcat careva dintre dumneavoastrã cã toþi

trei suntem latini? Dacã ar apãrea ºi un italian, am fi ºimai mulþi din familia latinilor Europei -, s-aentuziasmat francezul.

- Prezent -, fãcu bãrbatul mic de staturã de lângãmine, ce urmãrea ºi el discuþia celor doi.

- Mã înscriu, la rându-mi, în Clubul Latinilor -,spuse el cu o faþã radioasã, înclinându-se uºor.

De data asta am izbucnit cu toþii în râs.- Mã bucur sã vã cunosc. Aºa o zi trebuie

însemnatã, cu atât mai mult cu cât avem multe dediscutat. Nu departe de aici am un hotel unde vor ficazaþi ºi cei din caravanã. Plãcerea va fi de partea meadacã acceptaþi sã bem împreunã un vin ºi sã savurãm învoie specialitatea casei: pui basc cu ardei. E o reþetãtradiþionalã a locului, publicatã chiar în acest an înrevista sportivã.

- Apropo de felul de mâncare apãrut în ziar. Ieri l-amîncercat. E un platou uºor ºi foarte gustos, a devenitfavoritul meu de mai mult timp -, i-am zis francezului.

- Zãu? -, mã întrebã el, privindu-mã surprins.- ªtiu reþeta pe de rost. Pentru 4 persoane ai nevoie

de 1 pui tãiat bucãþi, 700 g ardei roºii, galbeni ºi verzi,3 cãþei de usturoi, 1 kg de roºii decojite, 1 pahar de vinalb, 1 felie de ºuncã de Parma, 75 g unt, verdeþuri,pãtrunjel, leuºtean, rozmarin, 4 linguri de ulei demãsline, praf de cuiºoare, sare ºi piper.

- Vãd cã ºtiþi ºi gramajele -, remarcã francezulîncântat.

- Reþin cu uºurinþã ceea ce mã pasioneazã.- Sunteþi bucãtar? -, mã întrebã italianul- Sunt medic. Acum însã pensionar.- ªi aþi fãcut exact cum scrie în ziar?- Bineînþeles. Urmãriþi-mã sã vedeþi dacã am

procedat bine. Am pus în tigaie cele 4 linguri de ulei demãsline, am cãlit ceapa, usturoiul ºi am presãrat praf decuiºoare. Am lãsat totul sã se prãjeascã 5 minute pânãcând ceapa a primit o culoare aurie. Atunci am adãugatardeii tãiaþi în pãtrãþele, sare, piper, dupã care am lãsat

totul sub capac, la foc încet, încã 20 de minute. Separatam prãjit puiul în unt ºi am adãugat ºunca tãiatã încubuleþe, un pic de sare ºi piper. Când totul a fost gata,am amestecat componentele celor douã tigãi, adãugândun pahar de vin alb. Am lãsat sã mai fiarbã încã 30 deminute. Mâncarea am servit-o cu legume ºi ardei copþi,exact cum scria în reþetã.

În tot acest timp cei trei mã urmãreau cu atenþie.- Felicitãri! Este o mâncare tradiþionalã din þara

bascilor, adicã din Navarra -, þinu francezul sãprecizeze.

- ªi în Spania existã mâncãruri asemãnãtoare.-Nu mã îndoiesc, sãri francezul sã-ºi apere

specialitate. Dar nu uitaþi cã fiecare regiune lasã oamprentã proprie în felul de preparare a mâncãrurilor.Vã spun sincer, conteazã foarte mult arta preparatului,a servitului, dar ºi talentul de-a ºti savura mâncarea ºivinul. E un adevãrat ritual.

Cineva strigã cã apare caravana ciclistã. Toþi ceicare îi aºteptam pe coama Turmaletului am început sã-i aplaudãm cu bucurie.

Pentru mine era clar cã Alberto Contador vacâºtiga turul. Simþeam cã e nãscut sã devinã învingãtor.Avea experienþa anilor trecuþi, când câºtigase pentruprima oarã tricoul galben al celui mai bun ciclist dinEuropa.

Ziua era însoritã, iar când totul s-a liniºtit, am urcattoþi patru în maºinile parcate de-a lungul strãzii, sãcinstim invitaþia francezului, cu atât mai mult cu cât eradeja ora prânzului…

ELENA CESAR VOV SACHSE

Reþeta literarã: „Pui basc cu ardei”1

martie - aprilie 2011Pagina 8

Paºaportul românesc (II)Continuare din numãrul trecut

PAªAPORTUL SIMPLU ELECTRONIC CUDOMICILIUL ÎN GERMANIA (C.R.D.S.)

Condiþii pentru adulþi- Paºaportul se elibereazã la cerere (cererea se emite automat,

la ghiºeu, în momentul depunerii documentelor);- Documentele se depun PERSONAL la Consulatul General al

României din München.Documente necesare:- Paºaportul anterior (dacã este cazul);- Cartea de identitate/Buletinul de identitate (dacã este cazul);- Certificatul de naºtere românesc, în original;Notã: În cazul persoanelor nãscute în strãinãtate, este necesarã,

în prealabil, transcrierea certificatului de naºtere în Registrele deStare Civilã din România;

- Certificatul de cãsãtorie românesc (pentru persoanelecãsãtorite, divorþate, vãduve), în original;

Note: În cazul cãsãtoriei încheiate în Germania, este necesarã,în prealabil, transcrierea certificatului de cãsãtorie în Registrele deStare Civilã din România (se poate face ºi prin Consulat);

În cazul divorþului pronunþat în România, este nevoie dehotãrârea de divorþ rãmasã definitivã ºi irevocabilã, în original;

În cazul divorþului pronunþat în Germania, este nevoie, înprealabil, de înregistrarea acestuia în Registrele de Stare Civilã dinRomânia, respectiv, înscrierea menþiunilor de divorþ pe margineaActului de Naºtere ori a Actului de Cãsãtorie;

În cazul persoanelor vãduve, dacã persoana decedatã a fostcetãþean român, atunci este nevoie de certificatul de decesromânesc, în original; pentru persoana decedatã, cetãþean german,este nevoie de înscrierea modificãrii în actele de stare civilãromâneºti (menþiuni pe marginea actelor de stare civilã);

- Unul din documentele eliberate de autoritãþile germane(Deutscher Reisepass, Deutscher Personalausweis, Einbürgerun-gsurkunde, Arbeitserlaubnis, Aufenthaltstitel, Aufenthaltsbeschei-

nigung, Fiktionsbescheinigung, Freizügigkeitsbes-cheinigung, Bescheinigung gemäß § 5 Freizügigkeits-gesetz/EU, Meldebescheinigung, etc), în original,împreunã cu traducerea autorizatã în limba românã,din care sã rezulte una dintre urmãtoarele situaþii:

- dobândirea unui drept de ºedere pentru operioadã de cel puþin un an ori, dupã caz, prelungireasuccesivã a dreptului de ºedere, în decurs de un an, peteritoriul Germaniei;

- dobândirea unui drept de ºedere pe teritoriulGermaniei, în scopul reunificãrii familiale cu opersoanã care domiciliazã în Germania;

- dobândirea unui drept de ºedere sau, dupã caz, undrept de ºedere permanentã pe teritoriul Germaniei;

- dobândirea cetãþeniei germane;- dobândirea unui drept de muncã ori înscrierea

într-o instituþie privatã ori publicã cu scopul principalde a urma studii, inclusiv de formare profesionalã;

- dobândirea unui certificat de înregistrare saudocument care atestã rezidenþa în Germania;

- Dovada achitãrii taxei de emitere a paºaportului(se elibereazã de cãtre Consulat; conform Legii nr.198/2008, taxa pentru procesarea ºi emiterea unuipaºaport este de 100 Euro, achitabilã în numerar);

NOTÃ: Orice diferenþã de nume sau prenumeîntre documentele româneºti ºi cele germane atragerespingerea cererii de paºaport pânã la reglementareasituaþiei actelor.

La depunerea cererii, solicitantului i se preiauimpresiunile digitale ºi imaginea facialã. Impresiuniledigitale se preiau sub forma unei amprente plane adegetului arãtãtor de la ambele mâini.

La preluarea imaginii faciale, solicitantul nutrebuie sã aibã capul acoperit, ochii închiºi ori sãpoarte ochelari, iar expresia feþei acestuia trebuie sãreprezinte o stare comunã. Dupã personalizareapaºaportului simplu electronic ºi transmiterea acestuiala organul competent sã îl elibereze, datele biometricestocate în bazele de date de producþie se ºterg prinprocedurã automatã.

În toti aceºti ani, raporturile decolaborare pe diverse planuri au fostintensificate în mãsura posibilitãþilor.Amintesc aici relaþiile cu LandulRenania de Nord - Westfalia ce a fãcutposibilã realizarea unor proiecte precum“Transport ªcolar” prin donarea unui lotde microbuze din partea landului;finanþarea proiectului ªcoala “SanktaMaria Hilfe” realizat în întregime cufonduri germane, realizarea proiectuluicomun “Zona Industrialã Sacalaz” etc.Relaþia cu Landul Bavaria/ Rosenheima cunoscut, de-a lungul timpului, oamploare deosebitã, putând ficonsideratã printre cele mai activecolaborãri ale judeþului. A fost semnat,la Timiºoara, acordul de parteneriatîntre Rosenheim - Timiº cu privire ladiverse domenii precum: administraþie,economie, cultura, tineret, social, etc. Înurma vizitelor bilaterale au fost donatejudeþului Timiº utilaje agricole, maºinide pompieri, automobile pentru poliþie,calculatoare ...

Landul Baden-Wurthenberg-Boblingen ºi-a manifestat dorinþa de asprijini judeþul Timiº, în vedereaintegrãrii europene, unde unuifuncþionar din cadrul ServiciuluiIntegrare Europeanã a ConsiliuluiJudeþean Timiº i s-a oferit posibilitateaefectuãrii unui stagiu de pregãtire-

perfecþionare la reprezentanþele landuluiºi a asociaþiei autoritãþilor localebavareze de la Bruxelles.

Pe parcursul acestei perioade de 10ani, au fost efectuate vizite de lucru îndiverse localitãþi, atât în Timiº cât ºi înlandurile germane. Cu aceste ocazii s-auprimit diverse donaþii cum ar fi:calculatorare pentru ºcolile din mediulrural, donaþii de aparaturã medicalã etc.O delegaþie a judeþului Timiº condusãde vicepreºedintele Adam Crãciunescus-a deplasat în 21-24.10.2009, înGermania la consiliul judeþeanRosenheim/Bavaria unde au avut locdiscuþii, cu autoritaþile locale ºispecialiºti, privind dezvoltarearegionalã durabilã, în vedereadezvoltãrii unor proiecte comune.

Între cele douã consilii judeþene s-asemnat un protocol de parteneriat dinanul 2003, în cadrul cãruia s-a pusaccentul pe dezvoltarea relaþiilor decolaborare bilateralã. Discuþiile purtates-au axat pe trei domenii de interescomun: dezvoltare regionalã,democraþie participativã, dezvoltareruralã. În acest context s-a vizitat laKolbermoor, vechea filaturã o zonãmonoindustrialã revitalizatã printr-unparteneriat public-privat între consiliullocal ºi un investitor german, parteneriatprezentat de dl. primat Peter Kloo.

Acest proiect oferã un exemplu pozitivde acordare de noi valenþe unor spaþiiindustriale, ca vechea filaturã, care a statla baza fondãrii localitãþii în 1860. Înurma lucrãrilor de restaurare ºireconstrucþie, aici s-au creat spaþiirezidenþiale, comerciale ºi de utilitatepublicã. Proiectul de reconversie aînceput în 2007 iar finalizarea lui se varealiza urmãtorii 4 ani. La consiliuljudeþean Rosenheim, delegaþia a fostprimitã de cãtre preºedintele JosefNiederhell precum ºi de directoruldirecþiei pentru Agriculturã a judeþului,dl. dr. Stadtmann. Aceasta întâlnire areprezentat un bun prilej de dezbateriprivind gestionarea problemelordezvoltãrii rurale ºi s-a realizat unschimb util de opinii ºi experienþeprivind programele europene definanþare în acest domeniu.

În baza protocolului de colaboraredintre cele douã judeþe, în perioada 21-25.09.2010 o delegaþie a judeþuluiRosenheim condusã de JosefNeiderhell a vizitat Judeþul Timiº. Cuprilejul vizitei au fost purtate discuþii pediverse planuri de colaborare printrecare continuarea colaborãrii îndomeniul cultural - participarea lafestivalurile de fanfare, ansambluripopulare, de mesteºugari ºi educaþie -colaborare între ºcoli.

În ziua de 18.10.2010 o delegaþiegermanã din Bavaria condusã de d-naBarbara Stamm, preºedintaParlamentului Bavarez, a vizitatTimiºul. Astfel în prima parte adiscuþiilor s-au trecut în revistãrezultatele celor 20 de ani de cooperareºi s-a observat cã s-au fãcut paºiimportanþi în domeniul medicinii,activititatea intensã de “lobby” care s-adesfãºurat în favoarea aderãriiRomâniei la UE. S-au trecut în revistãchestiunile legate de dezvoltareademocraþiei ºi autonomiei locale înRomânia post-revoluþionarã, acestafiind un proces îngreunat de faptul cã seefectueazã descentralizãri fãrã a aloca ºifondurile necesare autoritãþilor locale.

În acest sens, d-na Stammm, aprecizat cã în Bavaria existã o lege carenu permite adoptarea unei noi legi caresã influenþeze autoritãþile fãrã a aveaacordul lor prealabil. Evident acestlucru, prelungeºte perioada de adoptarea unei legi în mod considerabil, darodatã trecut prin acest sistem ºi votatã,legea dispune de sprijinul tuturoractorilor implicaþi. În final a fost

remarcatã importanþa firmelor germaneîn economia judeþului, mai ales în acestmoment de crizã economicã, iarstructura întreprinderilor ºi ofertalocurilor de muncã este extrem deredusã. Cu toate acestea, rata ºomajuluiîn Timiº este în medie de 4%. Firmeserioase, cu tradiþie continuã sãinvesteascã în Timiºoara , exemplu estefirma continental AG cu o investiþie de50 milionae de euro. Pentru anul 2011,dl vicepreºedinte Crãciunescu a precizatcã vor continua relaþiile cu Germania, seva face o evaluare a dezvoltãrii acestorrelaþii de pânã acum, se vor stabili noirelaþii pe dezvoltare regionalã durabilã,se va merge pe ideea aplicãrii cercetãriiºi inovãrii cu practica - astfel încâtprimele douã domenii sã fie prioritare.Va continua colaborarea pe linieadministrativã ºi culturalã, va fisprijinitã activitatea administraþiei ºi aONG-urilor, vor avea loc întâlniribilaterale în România ºi Germania, seva obþine sprijin pentru dezvoltareaoraºului Lugoj ºi pentru proiectele deformare profesionalã.

Clement Lupu

Timiºoara 2011 - 10 ani de colaborareîntre Timiº ºi Germania

Relaþiile de colaborare economicã, administrativã ºi culturalã dintre Timiºoara ºi Germania audebutat în urmã cu 10 ani ºi s-au consolidat de la un an la altul. Ca rezultat al colaborãrii româno-germane s-au constituit ºi finalizat o serie de proiecte destinate unui sector variat de beneficiari.

martie - aprilie 2011 Pagina 9

„Pasãrea Colibri“ a venit la Stuttgart cu primiighiocei ºi doi Aºi în buzunar.

Primul, deja cunoscut pe scenele româneºti,este fiica lui Mircea Baniciu, Ana, o tânãrãmlãdioasã cu voce cristalinã, despre care ºtim cã seva mai vorbi. Al doilea As…mai puþin cunoscut,îºi croieºte încet- încet dar sigur, drumul artistic….trupa ULMplugged.

Spectacolul a ridicat sala în picioare, aºa cum

am aflat cã s-a întâmplat ºi în celelalte oraºe aflatepe traseul turneului. Ar fi putut fi altfel ??... ºi salaa cântat, a dansat ºi a aplaudat cu ei, la începuttimid…pânã când s-a dezlãnþuit în ritmuri.

De aceastã datã, însã nu mã voi referi la ceicunoscuþi, ci… la ceilalþi. ULMplugged. “ULM”de la Ulm, cei trei membri s-au cunoscut în acestoraº ºi s-au gãsit având aceeaºi pasiune, muzicã.Nu le-a trebuit mult sã se punã pe treabã. Dragoº

Saracsan, Philipp Schmock ºi Jörg Breitkopf,ordinea numelor ar putea fi oricare, cãci suntprieteni buni ºi se completeazã minunat. Sibianul,de-al nostru, i-a fãcut pe ceilalþi sã îndrãgeascã ºimuzica româneascã pe care o cântã cu plãcere, fiecu textul în original, fie tradus.

Au o prezenþã lejerã pe scenã, ai senzaþia cã-icunoºti de ani ºi cã de-abia cu o searã înainte te-aidespãrþit de ei, unde aþi povestit ore în ºir, la o bere,pe terasa din colþ.

Bucuria mea a fost cã au acceptat invitaþia înstudiourile Freies Radio für Stuttgart, unde le-ampus la dispoziþie o orã din cadrul emisiunii“Mozaic Românesc”, redacþia germanã KulturPalast. O orã în care, alãturi de colegul meu EmilDorin Scheffel, am putut sã ne cunoaºtem maibine, iar ei au reuºit sã se audã din nou, de aceastãdatã pe undele radio, cântându-ne cum spunsinguri, “în sufragerie”.

Proiecte ºi idei sunt multe. Le vom urmãri, pascu pas, ascensiunea ºi ne vom bucura sã le fimaproape.

Melodia “Ploaia”, în traducere “Der Regen”,înregistratã în USA, poate fi ascultatã pehttp://www.ulmplugged.de/sound.cfm , iar pânã lanoi apariþii pe scenã, le urãm multã baftã ºi îiaºteptãm cu interes. Interviul cu Mircea Baniciu ºiMircea Vintilã, îl puteþi, de asemenea, asculta pehttp://www.montanbanat.de/phonothek|daiana(ro)|

Daiana MatieºStuttgart, februarie, 2011

Întrebare: B.T. de origine românã cu dublãcetãþenie, a fost în România în vara lui 2010 ºi afost accidentat grav, ca urmare a unui accident decirculaþie produs de un cetãþean român înBucureºti. Cetãþeanul român conduceaautomobilul unei firme ºi avea asigurare. Acestaîntreabã cum trebuie sã procedeze pentru a fidespãgubit, pentru acoperirea cheltuielilormateriale pentru vindecare, contravaloareaintervenþiilor chirurgicale din þara sa ºi pierdereacapacitãþii de muncã în cotã de 80% pe tot restulvieþii.

Rãspuns: Trebuie sã vã adresaþi cu plângerea laparchetul din sectorul unde s-a produs accidentul saula poliþia de sector a municipiului Bucureºti. Înprealabil efectuaþi un control la Institul de MedicinãLegalã Bucureºti sau dacã nu vã mai aflaþi înRomânia la un cabinet medico-legal din oraºuldumneavoastrã de domiciliu sau reºedinþã. Faptaºoferului ce v-a lovit constituie infracþiunea de loviredin culpã prevãzut ºi pedepsit de articolul 184 al. 2 ºi4 Cod Penal. Cereþi odatã cu pedepsirea infractoruluiºofer ºi obligarea acestuia, a întreprinderii undelucreazã ºi a firmei asiguratoare la plata tuturordespãgubirilor civile. Aceste despãgubiri pot fi ceruteîn cadrul procesului penal sau prin acþiune civilãseparatã, ce se judecã la judecãtoria de sector.Atenþie! Acþiunea separatã trebuie promovatã întermen de 3 ani de la producerea prejudiciului. Cauzapenalã sau civilã trebuie doveditã cu acte: certificatulmedico-legal, facturi ºi chitanþe pentru însãnãtoºiresau întreþinere, acte ce dovedesc cã în urmaaccidentului vi s-au diminuat veniturile. Trebuie sã vã

referiþi atât la veniturile curente de la locul de muncãcât ºi la veniturile ocazionale. Apoi trebuieadministrate expertiza medico-legalã ca sãstabileascã dacã între vãtãmarea dumneavoastrã ºiaccident existã o legãturã cauzalã, dacã aþi rãmas cuo incapacitate ºi infirmitate de muncã, pe ce duratã ºiîn ce procentaj. Ca probe folosiþi ºi doi martori pentrua întinde prejudiciul ºi faptul cã sãnãtatea v-a fostvãtãmatã. Acþiunea penalã cât ºi cea civilã induse dinaccidentul de circulaþie nu se timbreazã în faþãinstanþelor, la finalui cauzei la fond se pronunþã ohotãrâre judecãtoreascã penalã sau civilã, în funcþiede calea ce aþi ales-o, dar ºi aceasta poate fi atacatã cuapel. În funcþie de calea care a-þi ales-o ºi recurs, dacãhotatarea civilã vizeazã un prejudiciu sub 100 lei, estesupusã numai cãii de atac al recursului.

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

Tlf. 01603373128E.mail: contact@asiiromani.eu

Alocaþia europeanãpentru copii

În acord cu un studiu realizat de UNICEFRomânia, în anul 2010 existã aproximativ350.000 de copii români ai cãror pãrinþi suntplecaþi la muncã în strãinãtate. Dupã ultimeleestimãri numãrul pãrinþilor care lucreazã cuforme legale în Germania se apropie de 50.000,ocupând al treilea loc în clasament dupã Italia ºiSpania. Uniunea Europeanã a emis o Directivãaplicatã prin Regulamentul Consiliului (CEE)nr. 1408/1971, prin care s-a stabilit, ca alocaþiaeuropeanã pentru copii este o formã de ajutorfamilial pentru asigurarea unui traicorespunzãtor a tuturor copiilor nãscuþi înUniunea Europeanã. Potrivit prevederilor luifiecare stat U.E., în funcþie pe posibilitãþileproprii, va acorda o alocaþie pentru copiii, caresunt în întreþinerea angajaþilor de pe teritoriulsãu. Regulamentul dateazã din 1971, dar româniibeneficiazã de prevederile lui din 2007, dinmomentul când România a intrat în UniuneaEuropeanã.

Pentru a se acorda aceastã alocaþie estenecesar ca cel puþin unul dintre pãrinþii copiluluisã lucreze cu forme legale în Germania sau într-un alt stat al Uniunii Europene. În Germaniaacest cadru legal se bazeazã pe trei piloniprincipali: contractul de muncã, permisul demuncã ºi dreptul de ºedere. Dacã aceste condiþiisunt îndeplinite respectivul cetãþean român poateobþine aceastã alocaþie atât pentru copilul sãucare trãieºte în Germania sau într-o altã þarã aUniunii Europene, cât ºi pentru copilul sau copiiisãi care trãiesc în România.

De obþinut se obþine greu aceastã alocaþie,

dar în final se primeºte. Diferenþa însã dintrealocaþia oferitã de statul german (184 euro) ºistatul român (10 euro) este aºa de mare încât sejustificã pe deplin eforturile depuse pentruobþinerea ei.

Vã sprijin cu plãcere sã formulaþi o cerere deacordare a unei astfel de alocaþii europene. Deasemenea vã ofer sprijinul meu ºi în alte domeniijuridice.

Denise Klüweravocata dreptul german

Jean-Paul-Str. 391054 Erlangen

Tel.: 09131/976477Internet: www.kluewer.eu

E-Mail: avocat@kluewer.euProgramãri sunt posibile ºi în Nürnberg

POªTA JURIDICÃ Curier juridic Curier juridic Curier juridic Curier juridic Curier juridic

Ai ceva de transmis?Ai talent literar ºi ºtii sã îþi expui ideile

într-un stil atrãgãtor?

Vrei sã fii redactor la Radio R România?

Doreºti sã publici articole, eseuri,interviuri?

Doreºti sã ai emisiunea ta audio?

Te pricepi sã redactezi ºtiri?

Platforma Culturalã AªII ROMÂNI îþi oferãcadrul necesar.

Agenþia de Presã AªII ROMÂNI, Radio RRomânia ºi ziarul VOCEA TA.

Pune-þi gândurile pe hârtie ºi trimite-le peadresa: contact@asiiromani.eu

Dacã eºti mai curajos(ã) sunã la 0160 3373128

S-ar putea sã iasã o colaborare frumoasã.

ULMplugged... la Freies Radio für Stuttgart

Dragi ºi stimaþi prieteni aiDIALOGULUI Köln,

Avem plãcerea sã vã invitãm din nou laîntâlnirea Cercului nostru din luna martie, cutema: "Bucureºtiul de altãdatã- O plimbarevirtualã- literarã, cu sunet ºi imagini”

Întâlnirea va avea loc duminicã 20 martiea.c., ora 16.00, ca de obicei la MelanchthonAkademie, KartA¤userwall 24b, 50678 Köln -

lângã Ulrepforte, în sala U 3. Periplul nostru cu o tentã nostalgicã va fi

completat cu clipuri video ºi secvenþemuzicale din "Bucureºtiul de odinioarã".

Manifestarea se va desfãºura în limbaromânã, iar la discuþiile de la DIALOG îiaºteptãm cu bucurie nu numai pe "bucureºteniiget-beget!

Cu toatã stima, Alex. ºi Renate Timoschenko

martie - aprilie 2011Pagina 10

Scopul acestui puzzle este de a introduce un numãr de la 1 la 9 în fiecare celulã a tablei.Fiecare rând, coloanã ºi regiune trebuie sã conþinã maxim o instanþã a fiecarei cifre.

SUDOKU

INTEGRAMÃ

Iatã ce gândeau ºi cum se exprimaubunicii noºtri

Gânduri culese dintr-unALMANAH din 1973

Curiozitatea e boala cea mai molipsitoare.

Iatã marea artã: sã ºtii sfârºi orice, când ai ajuns culmea.Cãci de acolo începi sã cobori. ªi a coborî e grozav de trist.

Omul nu greºeºte de trei ori la rând.

Îl duceau valurile… Ca sã nu se împotmoleascã, trebuiesã înainteze cu valul.

Omul comprimat e pândit de primejdia descãtuºãrii, arevãrsãrii. El sare de la o extremã la alta. Nu cunoaºte limitadintre meschinãrie ºi risipã.

VICTOR EFTIMIU

Criza mondialã A lovit Subit ªi lumea animalã. Leul, alesul ei pentru un nou mandat, A constatat C-au început supuºii sã îºi arate colþii: Îl acuzau cu toþii Cã-n loc de vreo mãsurã, El stã numai în chefuri, dezbinã ºi înjurã, Crezându-se-mpreunã cu-o haitã de lachei, Descins din neam de zei. De-aceea, enervate, Jivinele-ºi fãcurã ºi ele sindicate, Sã poatã protesta în mod organizat. Speriat, Vãzând conducãtorul cã gluma se îngroaºã, Cã poate sã o ia chiar dânsul pe cocoaºã, S-a gândit, C-ar fi mai potrivit, Sã-ndrepte ura turmei spre un supus docil, Cu minte de copil, Care sã nu grãiascã Decât ce-o sã audã din gura lui zeiascã. Încântat De propria-i idee, îndatã a chemat Un papagal ce-n juru-i se gudura mereu ªi-l imita la greu:

- Prietene, îi spuse cu aer de magistru, De astãzi, tu vei fi un mare prim-ministru! - Dar eu sunt mic, O, rege, ªi nu pricep nimic Din ce se-ntâmplã-n junglã cu criza mondialã! - Hã, hã! Faci o greºealã: Pricep doar eu, tu n-ai nevoie sã te-agiþi, Ci numai sã imiþi, Ca orice papagal, Cuvintele rostite de Leul genial! Vei fi, de ai habar, Un fel de... avatar. Hai, vino, sã te-nvãþ acum ce ai de spus, Din zori pânã-n apus! ªi micul papagal, destoinic, a-nvãþat Politica de stat... De-atunci, el se tot bate Cu zeci de sindicate, Iar Leul, liniºtit, netemãtor, etern, Le-aratã tuturor cã hiba-i la Guvern.

În fabula aceasta, MORALA ne învaþã, Cã oricine în viaþã Chiar scapã de scandal, Când are “papagal”!

- // - Mircea MONU

FOLCLOR INTERNIST ROMÂNESC

FABULA PAPAGALULUI

Un puºti vine revoltat de laºcoalã ºi îi spune tatãlui sãu cã acolo îlpun sã înveþe numai inutilitãþi. Tatãl îlîntreabã uimit:

- Cum adicã?- Pãi la istorie ne pune sã memorãm

niºte ani: 1848/1877-1878/1907/1944/1989. Cicã sunt importanþi!

- Altceva...- Pãi la geografie tot aºa trebuie sã

reþinem tot felul de denumiri, ca deexemplu: Carpaþii „Scurburii“,Strâmtoarea „Fosfor“ ºi Dardanele, deparcã mi-ar folosi la ceva chestiile astea!Dacã mã întreabã careva merg repede laun Internet Cafe, dau search pe Googleºi aflu... simplu, nu?

- Da, fiule, da’ sã zicem cã ieºi ºi tucu o fatã, ºi cum vã þineþi voi aºa, demânã, ea te întreabã ce înãlþime arevârful Chomolugma?

- Nu-i problemã! Merg repede la unInternet Cafe, cã-i deschis non-stop, dausearch pe Google, aflu ºi mã întorc sã-ispun...

- Da, da’ pânã te întorci tu sã-i spui

cã are 8848 m s-ar putea sã o gãseºtiocupatã!

- Cu cine?- Pãi, tot cu un prost aºa ca tine, da’

care are laptop!La ºcoalã, la ora de fizicã, îi

întreabã profesoara pe elevi de undevine curentul. Toatã lumea rãmâneliniºtitã, numai Bulã cu mâna pe sus.Profesoara îl întreabã:

- Spune, Bulã, ºtii de unde vinecurentul?

- Da, din cocinã.- Cum aºa, Bulã, din cocinã?- Pãi, de fiecare datã când ni se ia

curentul, tata spune: „Iar ne-au opritporcii ãia curentul!“

Toþi elevii scriu cu asiduitate lalucrarea „Ce aº face dacã aº fi patron?“.Unul singur stã cu mâinile la piept ºimediteazã.

- Marinescule, tu nu scrii?- Nu, domnule profesor, aºtept sã-mi

vinã secretara.Profesorul se strãduieºte sã

lãmureascã elevilor proverbul „Drumul

cel mai scurt e ºi cel mai bun“.- Tata zice cã nu-i aºa! spune un

elev.- Zãu? ªi ce meserie are tatãl tãu?- ªofer de taxi.

Ambasadorul URSS în vizitã laCasa Albã. La intrare, ºoferul americancu cel rus aºteaptã... Sã-ºi omoarevremea, îºi laudã rusul Volga,americanul Cadillac-ul. Nu ajung laînþelegere ºi fac concurs de maºini.Bineînþeles, Volga e mult în urmaCadillacului.

A doua zi, mare editorial în Pravdacu titlul:

„În America, concurs de maºini,unde Volga noastrã e pe locul doi, iaramericanii, penultimii.“

- De ce a rãmas celebruNapoleon? întreabã profesoara.

- Fiindcã avea o memorieformidabilã, rãspunse elevul.

- Poþi fi mai clar?- Da. Pe statuia sa scrie: „Pentru

memoria lui Napoleon“.

BBBBAAAANNNNCCCCUUUURRRRIIII ,,,, GGGGLLLLUUUUMMMMEEEE.... .... ....

martie - aprilie 2011 Pagina 11

Zodia mesteacãnului –Împlinitorul

24 decembrie – 20 ianuariePersonalitatea mesteacãnuluiDacã eºti nãscut sub semnul

energiei mesteacãnului înseamnã cãeºti o persoanã foarte motivatã, care îºiurmeazã cu dedicaþie obiectivele ºi estecapabilã sã îi înroleze fãrã dificultate ºipe alþii în îndeplinirea dorinþelor ºiambiþiilor sale. Întotdeuna îþi doreºtimai mult decât ai, cãutând fãrã încetarenoi orizonturi ºi noi aspiraþii. Druiziiatribuiau astfel de trãsãturi acesteiperioade a naºterii întrucât ea estevremea din an înconjuratã de întuneric,în care dorinþa de a ajunge cãtre luminãeste mai puternicã decât oricând.Nativii mesteacãnului sunt toleranþi,gânditori ºi hotãrâþi. Cu mintea lucidã,ei sunt adesea lideri naturali, preluândcomanda ori de câte ori situaþia oimpune. Atunci când îºi pãstreazãcontactul cu latura lor delicatã, ei potaduce frumuseþea în spaþii goale sauaride, luminând o camerã prinstrãlucirea spiritului lor sau fermecândmulþimea prin câteva vorbe bine alese.În zodiacul arboricol celtic,

mesteacãnul este compatibil cu salcia ºiviþa de vie.

Polaritatea mesteacãnului: femi-ninã.

Culoarea zodiei mesteacãnului:alb.

Litera caracteristicã: B .Luna: noiembrie.Alias: Luna începuturilorProprietãþi magice: protecþia

copiilor, purificare ºi creativitate.

Zodia Scoruºului (Sorbului) –Gânditorul

21 ianuarie – 17 februariePersonalitatea scoruºuluiAstrologia celticã a copacilor

recunoaºte scoruºul drept minteafilozoficã a zodiacului. Dacã eºti nãscutsub semnul energiei scoruºului, esteprobabil sã fii un vizionar cu un spiritascuþit, însufleþit de înalte idealuri.Gândurile tale sunt atât de originale ºicreative încât pentru ceilalþi poþi pãreaadesea ca venit de pe o altã planetã.Acest lucru te poate face uneori sã deviidistant faþã de cei din jur, întrucât poþisimþi cã nu eºti înþeles aºa cum trebuie.Cu toate cã poþi da impresia exterioarãde rãcealã, în adâncul sufletului tãu ardidealuri pline de pasiune. Acest focarlãuntric îþi oferã o motivaþie puternicãpentru drumul pe care îl parcurgi înviaþã. Deþii o abilitate naturalã de atransforma situaþiile ºi oamenii prinsimpla ta prezenþã. În zodiacul celtic alarborilor, scoruºul este compatibil cu

zodiile iederei ºi pãducelului.Polaritatea scoruºului: masculinã.Culoarea zodiei scoruºului: roºu

ºi / sau gri.Litera caracteristicã: L.Luna: decembrie.Alias: Luna viziunilor, luna

spiritului sau luna cãlãtoriei astrale.Proprietãþi magice: vindecare,

învigorare personalã ºi divinaþie.

Zodia frasinului –Fermecãtorul

18 februarie – 17 martiePersonalitatea frasinuluiNativii frasinului din zodiacul

celtic arboricol sunt liberi cugetãtori.Înzestrat cu imaginaþie, intuiþie ºi simþartistic, poþi privi lumea dinperspectiva purã a unei picturi înacuarelã. Ai tendinþa de a fi capriciossau retras uneori, dar lucrul acesta seîntâmplã datoritã peisajului tãuinterior, aflat în continuã miºcare sauevoluþie. Eºti mereu în contact cu muzata ºi te poþi dedica artei, fiind adeseainspirat de naturã. De asemeni,sugerezi tot ce este asociat cu natura,iar oamenii te cautã mereu, încântaþi depersonalitatea ta fermecãtoare. Arta,literatura (în special, poezia), ºtiinþa ºiteologia (sau domeniul spiritual) suntzone care îþi trezesc un puternicinteres.Unii pot gândi cã eºti o fireînchisã, dar, de fapt, tu nu faci altcevadecât sã te cufunzi în propria-þi lume,fantasticã ºi vizionarã. Eºti într-ocontinuã stare de reînnoire ºi arareoridai importanþã felului în care teapreciazã cei din jur. Partenerii cei maicompatibili pentru frasin sunt salcia ºitrestia.

Polaritatea frasinului: femininã.Culoarea zodiei frasinului: verde.Litera caracteristica: N.Luna: martie.Alias: luna apelor.Proprietãþi magice: prosperitate,

protecþie ºi vindecare.

Zodia aninului –Deschizãtorul de drumuri

18 martie – 14 apriliePersonalitatea aninuluiDacã aparþii semnului zodiacal al

aninului, eºti un deschizãtor dedrumuri înnãscut. Ai tendinþa de azgudui din temelii vechile structurisau idei ºi îþi croieºti un drumîndrãzneþ al reînnoirii, câºtigândadesea adepþi loiali. Eºti fermecãtor,sociabil ºi te adaptezi uºor cunenumãrate tipuri de personalitãþi.Cu alte cuvinte, aninul se înþelegebine cu toatã lumea, iar lumea adorãsã fie în preajma lui. Acest lucru potface ca aninul sã devinã foarteîncrezãtor în sine, cu o credinþãpersonalã de nezdruncinat. Aceastãsiguranþã de sine poate deveni cuuºurinþã molipsitoare, iar cei din juro recunosc imediat în tine. Eºtifoarte concentrat ºi perseverent înceea ce faci ºi nu îþi place risipatimpului sau a resurselor. Înconsecinþã, poþi vedea dincolo devalul aparenþelor ºi eºti intolerantfaþã de lucruri frivole. În general,eºti motivat de acþiune ºi derezultatele faptelor tale. Aninul estecompatibil cu zodiile pãducelului,stejarului ºi mesteacãnului.

Polaritatea aninului: masculinã.Culoarea zodiei aninului: roºu

aprins.Litera caracteristicã: F sau V.Luna: ianuarie.Alias: luna utilitãþii / eficacitãþii

sau luna auto-cãlãuzirii.Proprietãþi magice:

spiritualitate, învãþãturã, magiavremii, tendinþa mentalã.

Zodia salciei – Observatorul

15 aprilie – 12 maiPersonalitatea salcieiDacã eºti nãscut sub semnul

salciei, înseamnã cã eºti guvernat deLuna, astfel încât personalitatea îþieste marcatã de aspectele mistice aletãrâmului selenar. Din aceastã cauzã,ai o fire foarte creatoare, intuitivã(poþi avea chiar abilitãþi de medium)ºi inteligenþã. Posezi o înþelegereprofundã a ciclurilor vieþii ºi eºticonºtient cã fiecare situaþie îºi are unsezon sau o vreme aparte. Acestlucru îþi oferã o perspectivã realistãasupra vieþii ºi te face sã fii cel mairãbdãtor semn zodiacal arboricol.Inteligenþa îþi este însoþitã de oabilitate naturalã de a îmbibacunoaºterea ºi îþi poþi impresionaadesea compania cu capacitatea ta dea memora subiecte din diversedomenii. Nativii din semnulastrologic al salciei sunt încãrcaþi deun foarte mare potenþial, dar autendinþa de a–ºi pãstra în sinecreativitatea, pentru a nu apare calãudãroºi sau plini de sine. În mod

fundamental, puterea percepþiei estecea care aduce la strãlucire adevãratanaturã a salciei ºi o conduce cãtresuccesul în viaþã. Nativii din zodiasalciei sunt compatibili mai ales cucei din zodia mesteacãnului sauiederei.

Polaritatea salciei: femininã.Culoarea zodiei salciei: o

culoare strãlucitoare.Litera caracteristicã: S.Luna: februarie.Alias: Luna vrãjitoarelor sau

luna echilibrului.Proprietãþi magice: iubire

romanticã, vindecare, protecþie,fertilitate, magie femininã.

Va urma

Cãsuþa redacþionalã

Directori:Ionela van Rees-ZotaBerthold J. Staicu

Redactor ºef:Liliana Moldovan

Senior editor:Vali Niþu

Redactori:Adriana CiugudeanClement LupuVeronica BayfidanJohann-Arpad BredaCãtãlina MirkovicSanda UþãOana CãtãnoiuIoana DiaconuDaiana MatieºElena TomaDiana HautschElena Cesar von SachseIulian AlexeAlina Arbajter Florin SiliºteanuLucia Bibarþ Marie Vrânceanu

Psiholog:Cristina Rãdulescu

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Kulturplattform

Rumänische Asse e. V.Nürnberg

Hohe Marter 40, 90441Nürnberg

Tel. 0911 64 00 173Mobil 0160 33 73 128

Tipar executat la:Art Print S.R.L. – România

• Rãspunderea pentru conþi-nutul articolelor publicateaparþine, conform art. 206Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Zodiacul celtic al arborilor - Astrologia arboricolã a druizilor (I)

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã. ISSN 2191-7272

Astrologia celticã a copacilor este fundamentatã pe strãvechea ideeconform cãreia momentul naºterii noastre este decisiv în formareapersonalitãþii ºi comportamentului nostru. Înþelepciunea spiritualã acelþilor, în particular a druizilor, a condus la observarea faptului cã

un copil nãscut într-un anumit sezon al anului dezvoltã anumitecalitãþi sau trãsãturi specifice. Mai mult decât atât, druizii auconstatat tipare ale culorii ºi formei caracteristice vieþii unei

persoane conforme cu evoluþia Lunii ºi cu perioada anului în careera nãscuta aceasta. Druizii aveau credinþa cã rasa umanã ar

proveni originar din copaci, fiecare arbore fiind înzestrat cu calitãþimistice particulare. Ei au codificat aceste mistere într-un alfabet

ºamanic secret, cunoscut sub numele de Ogham. Originea acestuialfabet este atribuitã lui Ogma, zeul celtic al poeziei ºi elocvenþei,care l-a creat pentru cei învãþaþi ºi înþelepþi. Înþelegerea celor 12

litere majore ale acestui alfabet este sprijinitã de faptul cã fiecaredin ele reprezintã numele unor copaci sacri pentru druizi. Sistemul

astrologic arboricol al celþilor s-a dezvoltat ca urmare a uneiconexiuni naturale dintre cunoaºterea druizilor asupra ciclurilor

pãmântului ºi respectul lor pentru înþelepciunea sacrã deþinutã decãtre copaci. Ducând mai departe aceastã perspectivã, putem

asocia caracteristicile ºi personalitatea arborilor cu natura noastrãumanã, cãpãtând, în acest fel, o mai cuprinzãtoare perspectivã

asupra fiinþei noastre autentice. Fiecare semn zodiacal arboricolceltic corespunde unei litere din alfabetul Ogham, unui animal

protector, ºi altor carateristici precum pietrele sau gemele.

C M Y K

Pagina 12 martie - aprilie 2011