ortopedie teste

99
ESTE ANU IV ORTOPEDIE COMPLIMENT SIMPLU 1. Cîmpul protetic în edentaţia parţială întinsă este prezentat de: vălul palatin A- muşchii orofaciali B- muşchii mobilizatori C- fibromucoasa activ mobilă E-* crestele alveolare şi bolta palatină 2. Valoarea parodontală a unui dinte este determinată de: A- *gradul de implantare B- starea gingiei C- situarea dintelui în arcada dentară D- gradul de distrucţie coronară E- prezenţa sau absenţa antagonistului 3. Gradul de stabilizare a protezei parţiale mobilizabile este influenţat de: A- *numărul dinţilor restanţi B- starea psihică a pacientului C- starea articulaţiei temporo-mandibulare D- duritatea produselor alimentare E- starea generală a pacientului 4. Particularităţile cîmpului protetic în edentaţia parţială întinsă se găseşte în funcţie de: A- starea psihică a pacientului B- gradul de deschidere a gurii C- *localizarea şi întinderea breşelor arcadelor dentare D- caracterul deglutiţiei E- tipul de ocluzie 5. Fibromucoasa sănătoasă a cîmpului protetic edentat parţial cu grosime şi rezilienţă moderată conform clasificării Supple corespunde clasei: A- *I B- II C- III D- IV E- V 6. Fibromucoasa hipertrofiată, mobilă, flotantă a cîmpului protetic edentat parţial conform clasificării Supple corespunde clasei: A- I B- II C- III D- *IV E- V 1

Upload: ion-ciobanu

Post on 18-Feb-2015

231 views

Category:

Documents


14 download

DESCRIPTION

teste protetica dentare

TRANSCRIPT

Page 1: Ortopedie Teste

ESTE ANU IV ORTOPEDIE

COMPLIMENT SIMPLU

1. Cîmpul protetic în edentaţia parţială întinsă este prezentat de:vălul palatinA- muşchii orofacialiB- muşchii mobilizatoriC- fibromucoasa activ mobilăE-* crestele alveolare şi bolta palatină

2. Valoarea parodontală a unui dinte este determinată de:A- *gradul de implantareB- starea gingieiC- situarea dintelui în arcada dentarăD- gradul de distrucţie coronarăE- prezenţa sau absenţa antagonistului

3. Gradul de stabilizare a protezei parţiale mobilizabile este influenţat de:

A- *numărul dinţilor restanţiB- starea psihică a pacientuluiC- starea articulaţiei temporo-mandibulareD- duritatea produselor alimentareE- starea generală a pacientului

4. Particularităţile cîmpului protetic în edentaţia parţială întinsă se găseşte în funcţie de:A- starea psihică a pacientuluiB- gradul de deschidere a guriiC- *localizarea şi întinderea breşelor arcadelor dentareD- caracterul deglutiţieiE- tipul de ocluzie

5. Fibromucoasa sănătoasă a cîmpului protetic edentat parţial cu grosime şi rezilienţă moderată conform clasificării Supple corespunde clasei:

A- *IB- IIC- IIID- IVE- V

6. Fibromucoasa hipertrofiată, mobilă, flotantă a cîmpului protetic edentat parţial conform clasificării Supple corespunde clasei:

A- IB- IIC- IIID- *IVE- V

7. Fibromucoasa cîmpului protetic edentat parţial atrofiată, subţire cu un grad de rezilienţă redus conform clasificării Supple corespunde clasei:

A- IB- *IIC- IIID- IVE- V

8. Conform clasificării Liund zona fibroasă periferică a fibromucoasei cîmpului protetic în edentaţia parţială la maxilă este situată:

A- *pe coama apofizei alveolareB- în zona mediană a palatului durC- în zona rugilor palatineD- în treimea posterioară a bolţii palatine

1

Page 2: Ortopedie Teste

E- în zonele distale ale tuberozităţilor maxilare

9. Fibromucoasa subţire şi sensibilă la presiuni în edentaţiile parţiale ale maxilei conform clasificării Liund corespunde zonei:

A- periferice a apofizei alveolareB- rugilor palatineC- *fibroase medianeD- glandulare a bolţii palatineE- coamei apofizei alveolare

10. Conform clasificării bazei osoase la maxilă Lejoyeux deosebeşte apofize edentate parţial:

A- *înalte, retentive cu versante extinse, paraleleB- înalte, neretentive cu versante periformeC- înalte, cuboidaleD- trapezoidaleE- ascuţite

11. Indicaţi varietăţile tuberozităţilor maxilare în edentaţia parţială după Lejoyeux:

A- *retentiveB- asimetriceC- ondulateD- trapezoidaleE- ascuţite

12. Lejoyeux împarte tuberculii piriformi în edentaţiile parţiale în:A- ovoidaliB- *cu valoare protetică negativăC- triunghiulariD- cuboidaliE- piramidali

13. Pietrokovski după profil împarte apofizele alveolare în edentaţiile parţiale în:

A- piramidaleB- *paraboliceC- plateD- ascuţiteE- trapezoidale

14. Indicaţi varietatea bolţei palatine în edentaţiile parţiale după Lejoyeux:

A- *extinsă, fără torus palatinB- ovoidalăC- patratăD- îngustăE- alungită

15. Rezilienţa fibromucoasei cîmpului protetic în edentaţiile parţiale după diferiţi autori în diferite zone variază în limitele:

A- 10-12 mmB- 8-9 mmC- 7-5 mmD- 4-3 mmE- *2,5-0,4 mm

16. Indicaţi elementul component al protezei parţiale mobilizabile cu placă acrilică:A- *şeile protezeiB- apofiza protezeiC- corpul protezeiD- elementele antibacterieneE- elementele antideformante

17. Baza protezei parţiale mobilizabile este prezentată de:

2

Page 3: Ortopedie Teste

A- elementele de ancorare, menţinere şi stabilizareB- dinţii artificialiC- *conectorul principalD- conectorii secundariE- apofiza protezei

18. Dinţii artificiali în proteza parţială mobilizabilă pot fi confecţionaţi din:A- oaselor animalelorB- supergipsC- lemn specialD- aramăE- *ceramică

19. La rînd cu elementele mecanice de stabilizare protezele parţiale mobilizabile se menţin pe cîmpul protetic datorită:

A- dinţilor antagoniştiB- dinţilor artificialiC- *elementelor anatomice morfofuncţionaleD- contactelor dento-dentare maximaleE- dinamicii mandibulare reduse

20. Croşetele în protezele parţiale mobilizabile acrilice se confecţionează din sîrmă de Wiplă cu diametrul:

A- 2-2,5 mmB- 1,5-2,0 mmC- *0,6-0,8 mmD- 0,2-0,4 mmE- nu are importanţă

21. Croşetele din sîrmă de Wiplă sînt alcătuite din următoarele segmente:A- *dentar (braţ)B- mandibular

C- maxilarD- anteriorE- posterior

22. Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă:A- *vestibular- fundul de sac în limitele mucoasei pasiv-mobileB- vestibular- fundul de sac depăşind limitele mucoasei pasiv-mobileC- vestibular-nu agunge cu 1-2 mm la mucoasa pasiv-mobilăD- în zona dinţilor frontali restanţi-pînă la marginea incisivalăE- în zona dinţilor frontali restanţi- supracingular

23. Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona dinţilor rerstanţi:A- *în zona dinţilor laterali restanţi pînă în zona supraecuatorialăB- în zona dinţilor laterali restanţi pînă în zona subecuatorială- la coletC- în zona dinţilor frontali restanţi – supracingularD- în zona dinţilor frontali restanţi pînă la marginea incizalăE- în zona dinţilor laterali restanţi- pînă la nivelul suprafeţelor ocluzale

24. Dimensiunele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice depind de:A- starea generală a organismuluiB- starea arcadei dentare antagonisteC- *topografia breşei arcadei dentareD- structura suportului ososE- tipul de ocluzie

25. Limita bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona distală depinde de:A- înălţimea coronară a dinţilor restanţiB- *caracterul breşei arcadei dentare- terminală sau intercalatăC- gradul de implantare a dinţilor restanţiD- gradul de înclinare a dinţilor restanţi

3

Page 4: Ortopedie Teste

E- tipul de ocluzie

26. Limita distală a protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona liniei Ah va fi:A- *în edentaţiile întinse biterminaleB- în edentaţiile reduse unilaterale intercalateC- în edentaţiile medii intercalate bilateraleD- în edentaţiile întinse frontaleE- în edentaţiile unilaterale medii intercalate

27. Indicaţi limita bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona dinţilor restanţi:A- la coletul dinţilor frontaliB- *supracingular în zona dinţilor frontaliC- subecuatorial în zona dinţilor lateraliD- la coletul dinţilor lateraliE- la dorinţa medicului

28. Indicaţi limitele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona tuberculilor piriformi:

A- îi ocoleşte lingualB- îi ocoleşte vestibularC- ajung pînă la marginea lor mezialăD- nu ajung la limita lor mezialăE- *îi acoperă în funcţi de valoarea lor protetică

29. Baza protezei parţiale mobilizabile acrilice are o grosime de:A – 0,5 mmB – 1,0 mmC – 1,5 mmD – *2,0 mmE – 2,5 mm

30. Baza protezei parţiale mobilizabile acrilice poate fi confecţionată din:A – cimenturi ionomericeB – acrilate termopolimerizabile elasticeC – materiale siliconiceD –* aliajele Cr-CoE – ceramică 31. Protezele parţiale mobilizabile acrilice cu placă sînt indicate:A – *cînd sînt contraindicate punţile dentareB – la prezenta migrărilor dentareC – la absenţa dinţilor de minteD – în ocluzia deschisăE – la prezenţa durerilor articulare 32. Protezele parţiale mobilizabile acrilice cu placă pot fi confecţionate:A – numai în edentaţiile terminale bilateraleB – numai în edentaţiile terminale unilateraleC – numai în edentaţiile frontaleD – numai în edentaţiile intercalateE – *în orice tip de edentaţie parţială33. Răscroirea bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă depinde de:A – raportul coroană clinică- rădăcină clinică a dinţilor restanţi B – tipul de ocluzieC – vîrstaD – *mărimea breşelor arcadei dentare şi topografia lorE – starea dinţilor antagonişti 34. Dezavantajele protezelor parţiale mobilizabile acrilice:A – nu sînt fizionomiceB –* au un suport muco-ososC – deriglează respiraţia nazală

4

Page 5: Ortopedie Teste

D – nu restabilesc întocmai dimensiunea verticală de ocluzieE – provoacă apariţia galvanozei în cavitatea orală 35. La confecţioanarea protezei parţiale mobilizabile acrilice în

prezenţa ocluziei instabile se v-a determina: A – spaţiul fiziologic de inocluzieB – dimensiunea verticală de ocluzieC – dimensiunea verticală de postură mandibularăD –* poziţia neutră a mandibulei faţă de maxilăE – numărul de perechi a dinţilor antagonişti 36. La fixarea şi stabilizarea protezei parţiale mobilizabile acrilice

la maxilă cea mai favorabilă linie croşetară este:A – sagitalăB –* diagonalăC – transversalăD – tangenţialăE – dreaptă 37. Indicaţi cea mai raţională linie croşetară în proteza parţială

mobilizabilă acrilică la mandibulă:A – diagonalăB – sagitalăC – dreaptăD – tangenţialăE – *transversală

38. La fixarea protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă cea mai favorabilă linie croşetară este:

A – tangenţialăB – diagonalăC – dreaptă

D – sagitalăE –* în suprafaţă

39. După legile biomecanice în proteza parţială mobilizabilă acrilică linia croşetară trebiue să treacă:

A – la marginea protezeiB – în zona anterioară a protezeiC – în zona posterioară a protezeiD –* prin mijlocul bazei protezeiE – în zona laterală a protezei

40. În timpul funcţiei forţa verticală realizată pe dinţii artificiali ai protezei parţiale mobilizabile acrilice în apropierea primului premolar din dreapta în edentaţia de cl. I Kennedy la maxilă v-a conduce la:

A – deplasarea protezei anteriorB – deplasarea protezei posteriorC –* înfundarea protezei mai exagerat în zona aplicării forţei şi mai puţin distalD – înfundarea protezei bilateral de acelaş gradE – deplasarea dinţilor restanţi vertical

41. În timpul funcţiei forţa verticală realizată pe dinţii artificiali în zona distală a protezei parţiale mobilizabile acrilice în edentaţia parţială cl. I Kennedy limitată de canini va conduce la:

A – înfundarea protezei uniform pe tot cîmpul proteticB – înfundarea protezei uniform în zona anterioarăC – înfundarea protezei în zona medieD – înfundarea protezei distal din partea opusă a locului de aplicare a forţeiE *– dezlipirea bazei proteze în zona anterioară

5

Page 6: Ortopedie Teste

42. Desprinderea protezei parţiale mobilizabile acrilice în plan vertical poate fi influienţată de acţiunea:

A *– alimentelor lipicioaseB – adeziuniiC – aerului atmosferic în timpul respiraţiei D – elasticităţii braţelor croşetelorE – greutatea protezei la mandibulă43. Ce factori se opun deplasării protezelor parţiale mobilizabile acrilice:A – bridele gingivo-alveolareB – presiunea atmosfericăC – acţiunea musculară din zona periferică a protezelorD – materialul din care este confecţioantă baza protezeiE *– elementele de retenţie anatomică 44. Ce factori se opun deplasării laterale a protezelor parţiale mobilizabile acrilice:A – apofizele alveolare cu valoarea protetică negativăB – apofizele alveolare cu un mare grad de atrofieC *– montarea dinţilor artificiali strict pe centrul apofizei alveolareD – montarea dinţilor artificiali spre oralE – montarea dinţilor artificiali spre vestibular

45. Examenul clinic subiectiv a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse începe cu:A – determinarea gradului de deschidere a guriiB – determinarea gradului de mobilitate a dinţilor restanţiC – palpareaD *– motivaţiaE – sondarea46. Examenul clinic obiectiv a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse începe cu:A – motivaţiaB – anamneza actualei maladii

C – anamneza vieţiiD – determinarea profesieiE* – examenul exobucal

47. În scopul micşorării influenţii factorilor nocivi ce acţionează asupra parodontului dinţilor restanţi la utilizarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice se recomandă:

A *– răscroirea parodontală a conectorului principalB – răscroirea plăcii palatinale în zona torusului palatinalC – răscroirea plăcii palatinale în zona liniei AhD – alegerea corectă a acrilatului pentru confecţionarea protezei E – respectarea etapelor clinice

48. Ce se întreprinde în scopul micşorării influienţii factorilor nocivi ce acţionează asupra parodontului dinţilor restanţi la utilizarea protezelor parţiale mobilizabile:

A – răscroirea plăcii palatinale în zona torusului palatinalB – răscroirea plăcii palatinale în zona liniei AhC – alegerea corectă a acrilatului pentru confecţionarea protezei D – respectarea etapelor cliniceE *– folierea dinţilor şi a paradontului marginal pe modelul de lucru49. La fixarea şi stabilizarea protezelor parţiale mobilizabile în edentaţiile subtotale se utilizează:A – dinţi artificiali din acrilatB – dinţi artificiali din porţelanC – dinţi artificiali metaliciD* – croşete mucosale KemenyE – acrilat incolor pentru baza protezei

50. La fixarea şi stabilizarea protezelor parţiale moblizabile în edentaţiile subtotale se utilizează următoarele sisteme excepţionale:

A – sistemul croşetarB *– sistemul telescopat

6

Page 7: Ortopedie Teste

C – adeziuneaD – retenţia anatomicăE – succiunea funcţională

51. Proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice are scopul de a verifica:A – gradul de fixare a protezeiB – grosimea bazeiC – duritatea bazeiD *– precizitatea determinării ocluziei centriceE – precizitatea modelului 52. La proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice se v-a

verifica precizitatea determinării:A – grosimei bazei protezeiB – culorii bazei protezeiC* – poziţiei neutre a mandibulei faţă de maxilăD – elasticităţii croşetelorE – gradului de fixare a protezei

53. Indicaţi semnele de majorare a dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice în ocluzia instabilă :

A – gradul de deschidere a gurii este limitatB *– este absenţa contactului dintre dinţii antagonişti restanţiC – simptomul spatulei este negativD – actul de deglutiţie nu este dereglatE – proba fonetică este pozitivă54. La proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice în

ocluzia centrică s-a observat în zona frontală un raport de prognaţie, iar în zona dinţilor laterali contact cuspidian. Care este cauza:

A – nu s-a determinat corect dimensiunea verticală de ocluzie

B – la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată posteriorC* – la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată anteriorD – la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată spre stîngaE – la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată spre dreapta

55. Verificarea prezenţei contactului dintre arcadele dentare la proba machetei protezei parţiale mobilizabile acrilice se efectuază:

A –prin mişcări mandibulare antero-posterioareB – prin actul de deglutiţieC *– prin proba spatuleiD – prin mişcările funcţionale de lateralitateE – prin actul de mastiacţie 56. În edentaţia subtotală a ambilor maxilare la proba machetelor

protezelor parţiale mobilizabile acrilice spaţiul fiziologic de inocluzie v-a fi:

A – 0,5 – 1,0 mmB – 1,0 – 1,5 mmC – 4,0 – 5,0 mmD *– 2,0 – 3,0 mmE – mia mult de 5,0 mm 57. La verificarea dimensiunii verticale de ocluzie la proba

machetelor protezelor parţiale mobilizabile acrilice se va utiliza metoda:

A – directăB – electronicăC – anatomicăD *– anatomo-fiziologică

7

Page 8: Ortopedie Teste

E – tridimensională

58. Din ce motive proteza parţială moblilizabilă acrilică, ca regulă, imediat după confecţionare nu inseră la cîmpul protetic:

A – limitele protezei sînt lărgiteB – limitele protezei sînt micşorateC *– absenţa paralelismului suprafeţelor proximale a dinţilor limitrofi breşelorD – incorect a fost determinată dimensiunea verticală de ocluzieE – incorect a fost determinată poziţia neutră a mandibulei

59. Prezenţa ocluziei inverse în zona dinţilor frontali şi contactul cuspidian în zona dinţilor laterali observat la proba machetelor protezelor parţiale mobilizabile acrilice sunt condiţionate de:

A – majorarea dimensiunii verticale de ocluzieB – micşorarea dimensiunii verticale de ocluzieC – la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată anteriorD* – la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată posteriorE – la determinarea poziţiei neutre a mandibulei ea a fost deplasată spre stînga sau dreapta

60. Din ce motiv este obligatorie corecţia ocluzală în protezele parţiale mobilizabile acrilice:A *– dinţii sînt montaţi în ocluzorB – dinţii sînt montaţi în afara simulatoarelorC – dinţii sînt montaţi “la ochi”D – dinţii au fost montaţi fără utilizarea bormaşineiE – dinţii sînt montaţi incorect 61. La armarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice se utilizează:A – materiale siliconice

B – materiale termoplasticeC* – plase metaliceD – acrilat elasticE – acrilat autopolimerizabil 62. Protezele parţiale mobilizabile acrilice pot avea suport:A – rigidB *– muco - ososC – elasticD – parţialE – semielastic

63. Conectorul principal în protezele parţiale moblizabile scheletate este prezentat şi de:A – ineleB – capseC – gutiereD – disjunctoareE* – croşet continuu

64. În proteza parţial moblizabilă scheletată şeile protezei pot fi:A – rigideB *– metalice incluse în acrilatC – suspendate D – elasticeE – tangenţiale

65. Destinaţia conectorului principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate este:A – fixarea dinţilor artificialiB – unirea elementelor dentare cu şeile protezei C* – unirea şeilor protezeiD – fixarea elementelor de ancorare şi stabilizare

8

Page 9: Ortopedie Teste

E – micşorarea dimensiunilor bazei protezei 66. Indicaţi avantajele şeilor metalice incluse în acrilat în

protezele parţiale mobilizabile scheletate:A – nu traumează fibromucoasaB – sunt fizionomiceC – sunt fiziologiceD* – permit corecţia şi rebazarea E – sunt igienice

67. Lăţimea barei – ca conector principal în protezele parţiale mobilizabile scheletate la mandibulă este de:

A *– 3,0 mmB – 8,0 mmC – l0,5 mmD – 1,0 mmE – 0,4

68. Lăţimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la maxillă este de:

A – 4,0 mmB – 5,0 mmC – 6,0 mmD – 8,0 mmE *– mai mult de 10 mm

69. Grosimea conectorului principal în proteza parţială

mobilizabilă scheletată prezentat de plăcuţă la maxilă este de:A – 0,2-0,3 mmB* – 0,4-0,5 mmC – 0,6-0,7 mmD – 0,8-1,0 mm

E – 1,5-2,0 mm 70. Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă

scheletată prezentat de plăcuţă la maxilă este plasat:A* – în zona palatinală posterioarăB – pe versantele interne a apofizelor alveolareC – în zona torusului palatinalD – în zona liniei AhE – în orice zonă

71. Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă scheletată prezentat de bară la mandibulă este plasat:

A *– la 3-4 mm de festonul gingival şi cu 2 mm de la nivelul fundului de sac lingualB – la 1-2 mm de festonul gingival şi cu 0,5-1 mm de la nivelul fundului de sac lingualC – în zona coletului dinţilor restanţiD – în zona ecuatorială a dinţilor lateraliE – nu are importanţă locul plasării 72. Conectorul principal în proteza parţială mobilizabilă

scheletată prezentat de bară la mandibulă trebuie să aibă formă:

A – patratăB – ondulatăC *– semiovalăD – trapezoidalăE – triunghiulară

73. Indicaţi forma de bară linguală în proteza parţială mobilizabilă scheletată:A *– rotundăB – în şaC – ondulată

9

Page 10: Ortopedie Teste

D – triunghularăE – în semişa

74. În protezele parţiale mobilizabile scheletate cu sprijin dento-paradontal rigid conectorul principal la maxilă prezentat de plăcuţe are următorul raport cu mucoasa:

A – este distanţat cu 0,5 mm B – este distanţat cu 0,8 mmC – este distanţat cu 1,0 mmD – este distanţat cu 1,2 mmE *– are contact cu mucoasa

75. Pentru prevenirea înfundării în fibromucoasă a conectorului principal prezentat de bară în proteza parţială mobilizabilă scheletată la mandibulă el este distanţat de la mucoasă în dependenţă de:

A – lăţimeB – grosimeC – materialul din care este confecţionatD* – gradul de rezilienţă a fibromucoaseiE – gradul de atrofie a apofizelor alveolare 76. Conectorul principal în protezele parţiale mobilizabile

scheletate prezentat de plăcuţe dento-mucosole se realizează:A *– în contact cu suprafaţa orală a dinţilor supracingular sau supraecuatorialB – la o distanţă de 0,2-0,3 mm de la mucoasăC – la o distanţă de 0,4 mm de la mucoasăD – la o distanţă de 3-4 mm de la mucoasăE – se realizează la dorinţă 77. Destinaţia conectorilor secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată este:A – unirea şeilor protezei

B* – unirea elementelor dentare cu porţiunile mucosale ale protezeiC – unirea cu dinţii antagoniştiD – ocolirea formaţiunilor anatomiceE – ocolirea frenurilor buzelor şi a limbii 78. Conectorii secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată se plasează:A – pe suprafeţele ocluzale ale dinţilorB – pe versantele interne ale proceselor alveolareC – pe versantele externe ale proceselor alveolareD* – pe feţele proximale ale dinţilor ancorăE – pe centrul apofizelor alveolare

79. În funcţie de starea parodontului dinţilor restanţi şi gradul de rezilienţă a fibromucoasei conectorii secundari în proteza parţială mobilizabilă scheletată pot fi:A – punctiformiB – secţionaţiC *– labiliD – subţiriE – groşi

80. În protezele parţiale mobilizabile scheletate elementele de ancorare, fixare şi stabilizare sunt prezentate de:

A* – diferite tipuri de croşeteB – arcuri intermaxilareC – magniţiD – implanteE – pivoţi radiculari

81. Croşetele utilizate în protezele parţiale mobilizabile scheletate pot fi confecţionate prin:A – presareB – sudare

10

Page 11: Ortopedie Teste

C *– turnareD – coacereE – galvanoplastie 82. După numărul dinţilor pe care se aplică, Rîndaşu deosebeşte croşete:A – circulareB *– bidentareC – mucosaleD – dento-alveolareE – parţiale

83. În protezele parţiale mobilizabile scheletate se utilizează următoarele tipuri de croşete:A *– AckersB – KemenyC – GavrilovD – KopeikinE – Dolder

84. În protezele parţiale mobilizabile scheletate se utilizează următoarele sisteme speciale de fixare şi stabilizare:

A *– culiseleB – croşetele RoachC – croşetele NeyD – pintenii ocluzaliE – croşetele Kemeny 85. Pintenul ocluzal în croşetul tip Ackers trebuie să aibă grosime de:A – 0,5-0,8 mmB* – 1-1,5 mmC – 2,0 mm

D – 2,5 mmE – nu are importanţă

86. Croşetul Bonwill are următoarele braţe:A* – două retentive, două opozante, două ocluzaleB – două retentive, două opozante, unul ocluzalC – două retentive, unul opozant, două ocluzaleD – două retentive, trei opozante, unul ocluzalE – numai unul retentiv, unul opozant şi unul ocluzal

87. Croşetul inelar Jackson este indicat în edentaţiile parţiale Kennedy:A – cl IB *– cl IIC – cl IIID – cl IVE – cl V 88. Protezele parţiale mobilizabile scheletate sînt indicate cînd pe

cîmpul protetic avem următorul număr de dinţi restanţi cu parodontul sănătos:

A – 1 dinteB – 2 dinţi situaţi alăturiC – 3 dinţi situaţi alăturiD – 2 dinţi situaţi în zona frontală şi 1 dinte situat în zona lateralăE *– 5-6 dinţi situaţi în zona frontală

89. În edentaţia frontală de cl. IV Kennedy cînd breşa arcadei dentare este limitată de primii premolari elementele de ancorare a protezei parţiale mobilizabile scheletate v-or fi plasate:

11

Page 12: Ortopedie Teste

A – pe primii premolari bilateralB – pa ambii premolari bilateralC – pe ambii premolari unilateralD *– pe toţi dinţii lateraliE – nu are importanţă numărul dinţilor ancoră 90. Indicaţi axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate după Gavrilov:A *– strict verticalB – liberC – cu eforturiD – întreruptE – în zigzag

91. Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate poate fi:A – mucosalB – muco-ososC *– vertical posteriorD – pînă la coletE – pînă la ecuator 92. Axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate este:A *– direcţia de aplicare şi înlăturare a protezeiB – întroducerea protezei în cavitatea bucalăC – aplicarea protezei pe modelD – studierea protezei în paralelografE – studierea protezei vizual 93. Ce prezintă axul de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:A* – calea de aplicare şi înlăturare a protezei fără obstacole de pe cîmpul protetic

B – calea de aplicare şi înlăturare a protezei cu puţine obstacole de pe cîmpul proteticC – calea de aplicare şi înlăturare a protezei fără obstacole considerabile de pe cîmpul proteticD – calea relativă de aplicare a protezei pe cîmpul proteticE – calea relativă de înlăturare a protezei de pe cîmpul protetic 94. Indicaţi metoda de determinare a axului de inserţie se

dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:A – fiziologicăB – de deretminare a înclinării posibile a dinţilor ancorăC – de determinare a gradului de exprimare a ecuatorului dinţilorD – de autodeterminareE *– de determinare a înclinării medii a axelor dinţilor stîlpi 95. Tijele retentivometre sînt piese anexe la paralelograf cu dimensiuni:A – reglabileB – demontabileC* – 0,75 mmD – 1,0 mmE – 1,5 mm

96. Destinaţia retentivometrelor la studiul modelelor în paralelograf este determinarea:A – axului de inserţie a protezei scheletateB – axului de dezinserţie a protezei scheletateC *– zonelor retentive a dinţilor stîlpiD – lăcaşilor pentru pintenii ocluzaliE – poziţiei modelelor

97. Determinarea ecuatorului protetic se efectuază cu tija:A – detectoareB – răzuşă

12

Page 13: Ortopedie Teste

C – retentivometricăD* – portcreionE – suplimentară 98. Unirea rigidă a elementelor dentare în proteza parţială

moblizabilă scheletată cu şeile protezei este indicată în edentaţiile parţiale Kennedy cu parodontul dinţilor restanţi:

A – cl. I, parodont sănătosB – cl. II, parodont sănătosC *– cl. III, parodont sănătosD – cl. IV, parodont dificitarE – cl. V, parodont dificitar

99. Rezolvarea protetică a unei edentaţii cl. I Kennedy se va efectua cu:A – punţi dentare acriliceB – punţi dentare metalo-ceramiceC *– proteze parţiale moblizabile scheletateD – punţi dentare mobilizabileE – punţi dentare demontabile

100. Repartizarea echilibrată a presiunilor între dinţii ancoră şi elementele mucosale în protezele parţiale mobilizabile scheletate este dificilă deoarece după Korber rezelienţa fibromucoasei este de :

A *– 10 ori mai mare decît a peridonţiuluiB – 10 ori mai mică decît a peridonţiuluiC – 3 ori mai mare decît a peridonţiuluiD – 3 ori mai mică decît a peridonţiuluiE – sînt egale

101. Disjunctoarele de forţe sînt dispozitive ale protezei parţiale mobilizabile scheletate indicate în edentaţiile parţiale:

A – medii intercalateB – unidentare laterale intercalateC *– terminale unilateraleD – bidentare intercalateE – unidentare frontale

102. Disjunctoarele de forţe permit şeilor protezei parţiale mobilizabile scheletate mişcări:A* – verticaleB – rotativeC – de basculareD – transversaleE – posterioare

103. Culisele ca sistem special de fixare a protezelor parţiale moblizabile scheletate sînt alcătuite din:

A – numai matriceB – numai patriceC *– matrice şi patriceD – ineleE – benzi supracingulare

104. Sistemul Dolder-Rumpel de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate poate fi:A* – rigidB – punctiformC – fizico-chimicD – opticE – chimic

13

Page 14: Ortopedie Teste

105. Reeşind din biomecanica protezelor parţiale mobilizabile scheletate în edentaţiile terminale la aplicarea forţei la mijlocul şeii presiunele pe cîmpul protetic se vor repartiza:

A – egal între dinţii ancoră şi fibromucoasăB *– 1/4 din forţe se vor repartiza pe dinţii ancoră şi 3/4 pe fibromucoasăC – 1/4 din forţe se vor repartiza pe fibromucoasă şi 3/4 pe dinţii ancorăD – 1/3 din forţe se va repartiza pe dinţii ancoră şi 1/8 pe fibromucoasăE – 1/3 din forţe se va repartiza pe fibromucoasă şi 1/8 pe dinţii ancoră

106. La orientarea descendentă a apofizelor alveolare după Elbrecht forţele funcţionale vor deplasa proteza parţială mobilizabilă scheletată:

A – anteriorB – verticalC – spre stîngaD – spre dreaptaE *– posterior

107. La orientarea ascendentă a apofizelor alveolare după Elbrecht forţele funcţionale vor deplasa proteza parţială mobilizabilă scheletată:

A – verticalB – posteriorC *– anteriorD – spre stîngaE – spre dreapta 108. Cea mai favorabilă orientare a apofizelor alveolare după

Elbrecht din punct de vedere a biomecanicii protezelor parţiale mobilizabile scheletate este:

A – orizontalăB – descendentăC – ascendentă

D *– concavăE – toate varietăţile

109. Reducerea presiunelor asupra şeilor terminale în proteza parţială mobilizabilă scheletată se va efectua prin:

A – folosirea alimentelor moiB *– micşorarea suprafeţelor ocluzale a dinţilorC – recomandarea unei diete specialeD – utilizarea dinţilor din porţelanE – utilizarea dinţilor metalici

110. În edentaţiile laterale intercalate sînt indicate protezele parţiale mobilizabile scheletate cu suport:

A – moaleB – muco-ososC *– mixtD – intermitentE – redus

111. La prezenţa dinţilor restanţi cu paradontul afectat în edentaţiile laterale intercalate sînt indicate protezele parţiale mobilizabile scheletate cu suport:

A* – mixtB – dento-parodontalC – intermitentD – rigidE – parţial 112. Croşetul continuu utilizat în edentaţiile cl. I Kennedy este şi un element:A – fiziologicB *– antibascularC – antivibratorD – antiinflamator

14

Page 15: Ortopedie Teste

E – antialergic 113. Croşetul continuu în edentităţiile cl. I Kennedy este plasat în zona dinţilor frontali inferiori:A – gingivalB – la coletC* – supracingularD – în apropierea marginelor incisivaleE – supraocluzal

114. Croşetul continuu în edentităţiile cl. IV Kennedy este plasat la mandibulă în zona dinţilor laterali:

A – gingivalB – subecuatorialC – în zona ecuatoruluiD *– supraecuatorialE – supraocluzal

115. Croşetul în T în protezele parţiale mobilizabile scheletate cu conector secundar prelungit este indicat pe dinţii:

A – frontali cu parodont sănătosB – frontali cu parodont dificitarC – posteriori cu parodont sănătosD* – posteriori cu parodont dificitarE – toţi dinţii indiferent de startea parodontului

116. Croşetul în T cu conector secundar prelungit reduce influenţa negativă a forţelor funcţionale în proteza parţială mobilizabilă scheletată asupra:

A – fibromucoaseiB – substratului ososC *– dinţilor stîlpiD – dinţilor antagonişti

E – bolţii palatine

117. Sistemul croşetar Roach include croşetele în formă de litere:A *– C, L,UB – B, DC – M, ND – A, K, PE – E, Z 118. Braţul retenţiv a croşetelor divizate Roach este plasat în următoarea zonă a dintelui stîlp:A – coletuluiB – ecuatoruluiC – supraecuatorialăD* – subecuatorialăE – ocluzală

119. Braţul elastic al croşetului Ackers va fi cu atît mai lung cu cît zona de retenţie va fi:A – bine exprimatăB *– slab pronunţatăC – situată supraecuatorialD – situată în apropierea suprafeţei ocluzaleE – situată ecuatorial 120. Proba scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate are ca scop verificarea:A *– axului de inserţie şi dezinserţieB – durităţiiC – elasticităţiiD – calităţilor anticoroziveE – calităţilor antimicrobiene

15

Page 16: Ortopedie Teste

121. Proba machetei protezei parţiale mobilizabile scheletate se va efectua:A – numai pe modelB – numai intraoralC – în comum cu medicul chirurgD – în comun cu fizioterapeutulE *–pe model şi intraoral 122. Indicaţi avantajele protezelor parţiale mobilizabile scheletate:A – sînt fiziologiceB *– nu conduc la suprasolicitarea dinţilor stîlpi C – pot fi utilizate în orice tip de edentaţie parţialăD – uşor se supun reparaţiilorE – au o tehnică simplă de confecţionare 123. Indicaţi dezavantajele protezelor parţiale mobilizabile scheletate:A – cer o fidelă amprentareB – nu cer determinarea ocluziei centrice C *– au indicaţii limitateD – nu necesită sterilizare specialăE – au suport mixt 124. Indicaţi etapele clinice de confecţionare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate:A – realizarea modelului B – duplicarea modeluluiC – montarea dinţilorD *– amprentarea difinitivă E – paralelografia modelelor125. Rebazarea protezelor parţiale mobilizabile se efectuază cu:A *– acrilate autopolimerizabileB – materiale alginate

C – ceramică D *– fibre poliamidiceE – plase metalice

126. Edentaţia parţială se caracterizează cu:A- absenţa dinţilor de minte la maxilăB- absenţa dinţilor de minte la mandibulăC- absenţa dinţilor de minte la ambele maxilareD- *absenţa de la 1 pînă la 13 (15) dinţi pe una din arcadele dentareE- absenţa coroanelor dinţilor frontali la maxilă lezate de caria dentară

127. Din factorii etiologici ce duc la apariţia edentaţiei parţiale fac parte:A- fiziologiciB- *post-nataliC- de dereglare a respiraţiei nazaleD- de dereglare a deglutiţieiE- de dereglare gustativă

128.Gradul de deschidere a gurii în condiţii de normă la examenul pacienţilor edentaţi parţial este egal cu:

A- 1,0-2,0 cmB- 3,0-3,5 cmC- *4,0-6,0 cmD- 7,0-10 cmE- mai mult de 10 cm

129. Examenul endobucal al pacienţilor cu edentaţii parţiale începe cu studiul:A- arcadelor dentareB- dinţilor C- ocluzieiD- apofizelor alveolareE- *gradul de deschidere a gurii

16

Page 17: Ortopedie Teste

130. Ce sisitem de notare a dinţilor este cel prezentat prin simbolul 4 2:A- anglo-sacsonB- americanC- *internaţionalD- francezE- rusesc

131. Ce sistem de notare a dinţilor este prezentat de simbolul 1:A- internaţionalB- *anglo-sacsonC- rusescD- aritmeticE- aşa notare a dinţilor nu există

132. Examenul clinic al apofizelor alveolare în edentaţiile parţiale întinse se va efectua prin:A- *inspecţie şi palpareB- radiografie simplăC- tomografieD- sondareE- auscultaţie

133. Fibromucoasa imobilă a cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse la maxilă acoperă:A- buza superioarăB- obrajiiC- palatul moaleD- *procesele alveolare edentateE- aşa tip de fibromucoasă nu există

134. Gradul de rezilienţă a fibromucoasei cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse se va determina:

A- vizualB- *prin palpare degitală şi instrumentalăC- cu stomatoscopulD- cu oglinda stomatologicăE- cu gnatodinamometrul

135. Înregistrarea contactelor dento-dentare statice şi dinamice la examenul relaţiei şi raportului de ocluzie centrică la pacienţii cu edentaţii parţiale se va efectua cu:

A- *plăcuţe de ceară ramolităB- creionul chimicC- vizualD- stomatoscopulE- gnatodinamometrul136. Examenul clinic obiectiv a articulaţiei temporo-mandibulară

la pacienţi cu edentaţii parţiale întinse include:A- acuzeleB- anamneza actualei maladiiC- *palparea şi auscultaţiaD- proba foneticăE- determinarea dimensiunii verticale de ocluzie

137. Examenul clinic obiectiv a muşchilor zonei maxilo-faciale la pacienţi cu edentaţii parţiale întinse include:

A- masajulB- un complex de exerciţiiC- determinarea dimensiunii verticale de ocluzieD- *inspecţia şi palpareaE- actul de deglutiţie

138. La palparea intraorală a muşchiului pterigoidian median la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse policele degetului sînt plimbate spre:

17

Page 18: Ortopedie Teste

A- zona posterioară a tuberozităţii maxilareB- *unghiul mandibuleiC- zona vestibulară a premolarilor mandibulariD- zona orală a premolarilor mandibulariE- zona posterioară a planşeului bucal

139. Indicaţi metoda de examinare radiografică a articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse:A- teleradiografiaB- electroradiografiaC- radiografia panoramicăD * tomografiaE radiografia intraorală

140. Electroodontometria dinţilor sănătoşi la pacienţii cu edentaţii parţiale ne indică:A- *2-6 mkaB- 10-15 mkaC- 20-25 mkaD- 0,1-0,2 mkaE- 0,3-0,5 mka

141. Indicaţi indicii eficienţei masticatorii a primilor molari după Agapov la pacienţii edentaţi parţial:

A- 2B- 3C- 4D- 5E- *6

142. La absenţa premolarilor inferiori din stînga pierderea eficienţei masticatorii după Agapov va fi egală cu:

A- 10%B- 12%C- *16%D- 18%E- 20%

143. La absenţa la maxilă a caninului, premolarilor şi primului molar din stînga pierderea eficienţei masticatorii după Agapov va fi egală cu:

A- 20%B- 25%C- 30%D- *34%E- 44%

144. Ca coeficient condiţional egal cu 1 a rezistenţei funcţionale a parodontului după Kurleandski au fost apreciaţi dinţii:

A- *incisivii inferiori şi cei laterali superioriB- incisivii centrali superioriC- caninii superiori D- caninii inferioriE- premolarii

145. La rezorbţia parodontului cu 1/2 rezistenţa funcţională a dintelui respectiv scade cu:A- 25%B- *50%C- 75%D- 100%E- nu scade deoarece se mobilizează forţele de rezervă

146. La rezorbţia parodontului cu 3/4 rezistenţa funcţională a dintelui respectiv scade cu:

18

Page 19: Ortopedie Teste

A- 15%B- 50%C- *75%D- 25%E- 100%

147. La baza calculului gradului de pierdere a eficienţei masticatorii după Rubinov pacientul va efectua actul de masticaţie a 800 mg a miezului de nucă timp de:

A- pînă la actul de deglutiţieB- 50 secC- 40 secD- 18 secE- *14 sec

148. Pentru a determina eficienţa masticatorie a pacienţilor edentaţi parţial după Rubinov 800 mg miez de nucă se va mesteca:

A- *pînă la actul de deglutiţieB- 50 secC- 40 secD- 18 secE- 4 sec

149. Indicaţi metodele paraclinice de examinare a stării funcţionale a muşchilor zonei maxilo-faciale în edentaţiile parţiale întinse:

A- gnatodinamometriaB- fagodinamometriaC- *miotonometriaD- paralelometriaE- paradontometria

150. Tabloul clinic în edentaţia parţială întinsă este în dependenţă de:

A- caracterul alimentelorB- tipul de respiraţie (nazală, orală)C- regimul zilei de lucruD- *starea generală a organismuluiE- starea tractului digestiv

151. În caz de pierdere a dimensiunii verticale de ocluzie la examenul exobucal a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse se va observa:

A- *micşorarea treimei inferioare a feţeiB- majorarea unghiurilor mandibuleiC- micşorarea unghiurilor mandibuleiD- respiraţie oralăE- respiraţie mixtă

152. Suprasolicitarea funcţională a dinţilor restanţi în edentaţiile parţiale întinse clinic se manifestă prin:

A- modificări de culoare a dinţilorB- prezenţa zgomotului ocluzalC- salivaţie abundentăD- xerostomieE- *abraziunea intensivă a reliefului ocluzal

153. Clasificarea edentaţiei parţiale Kennedy – Applegate la rînd cu criteriul topografic a edentaţiei include şi elemente de :

A- *fiziologie şi terapieB- ordin esteticC- normalizare a dimensiunii verticale de ocluzieD- normalizare a dimensiunii verticale de postură mandibularăE- normalizarea actului de deglutiţie

154. Clasa III Kennedy a edentaţiei parţiale se caracterizează cu prezenţa breşei arcadei dentare:

19

Page 20: Ortopedie Teste

A- unilaterală terminală B- bilateral terminalăC- *unilateral intercalateD- frontaleE- lezarea totală a coroanelor premolarilor

155. Suprafeţele vestibulară şi orală ale coroanei dintelui, pe care se aplică elementele de menţinere a protezei mobilizabile trebue să fie:

A- abrupteB- *convexe C- concaveD- planeE- semiovale

156. Zona cuprinsă între ecuatorul dintelui şi colet numită şi zona retentivă este destinată pentru aplicarea următorului segment croşetar:

A- *braţului elasticB- braţului rigidC- braţului opozantD- apofizei croşetuluiE- corpului croşetei

157. Zona cuprinsă între ecuatorul dintelui şi marginea ocluzală (incisivală) numită şi zona neretentivă este destinată pentru aplicarea următorului segment croşetar:

A- conectorului secundarB- apofizei croşeteiC- corpului croşeteiD- *braţului rigidE- pintenului ocluzal

158. Ecuatorul anatomic al dintelui nu corespunde cu ecuatorul protetic datorită:A- abraziunei intensive a reliefului ocluzalB- afecţiunilor carioase netratateC- afecţiunilor carioase tratate incorectD- *poziţiei înclinate de implantare a dinteluiE- migrării verticale a dinţilor

159. Valoarea parodontală a dinţilor restanţi în edentaţiile parţiale este dependentă de:A- gradul de înclinare coronarăB- *gradul de implantare radicularăC- starea organului pulparD- tipul de ocluzieE- stereotipul actului de masticaţie

160. Croşetul inelar Jackson în protezele parţiale mobilizabile este indicat în edentaţiile Kennedy clasa:

A- IB- *IIC- IIID- IVE- V

161. Croşetul mucoalveolar în protezele parţiale mobilizabile este indicat cînd apofiza alveolară:A- *are un profil retentivB- are o valoare protetică retentivăC- are valoare nesatisfăcătoareD- este triunghiularăE- este acoperită de fibromucoasă flotantă

20

Page 21: Ortopedie Teste

162. Planul protetic în zona frontală a arcadelor dentare, necesar de a fi determinat în edentaţiile parţiale extinse, este:

A- paralel liniei trago – nazaleB- într-un plan cu linia interincisivalăC- *paralel liniei bipupilareD- întrun plan cu linia mediană a feţeiE- paralel liniei subnazale

163. Landa susţine că distanţa dintre planul Camper şi cel protetic necesar de a fi determinat în edentaţiile parţiale întinse este egală cu:

A- 15 mmB- 18 mmC- 20 mmD- *26 mmE- 29 mm

164. După adapatrea şablonului cu bordurile de ocluzie la maxilă în a treia situaţie clinică la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice se determină:

A- relieful oral al bordurii de ocluzie la mandibulăB- direcţia bordurii de ocluzie la mandibulă în zonele lateraleC- *dimensiunea verticală de ocluzieD- tipul de ocluzieE- linia croşetară optimală 165. Proteza parţială mobilizabilă acrilică cu croşete simple de

menţinere transmite forţele funcţionale asupra suportului:A- dentalB- parodontalC- dento-parodontalD- *muco-ososE- mixt

166. Numărul dinţilor restanţi şi repartizarea lor topografică în edentaţiile parţiale întinse influenţează:

A- poziţia ecuatorului anatomicB- situarea zonelor retentiveC- tipul de ocluzieD- *stabilizarea protezeiE- starea fibromucoasei cîmpului protetic

167. Tuberculii piriformi în edentaţiile parţiale terminale sunt situaţi:A- în zona vălului palatinB- retroincisival la maxilăC- retroincisival la mandibulăD- *în zona retromolară la mandibulăE- în zona retroalveolară la mandibulă

168. Braţul elastic al croşetei simple în protezele parţiale mobilizabile acrilice fiind situat în zona retentivă a suprafeţei vestibulare o va cuprinde cu:

A- 1/3B- 1/4C- 1/2D- 1/5E- *în totalitate

169. La proba protezei parţiale mobilizabile acrilice prin testul fonetic cînd T se aude ca D atunci dinţii frontali superiori sînt montaţi:

A- strict verticalB- prea vestibularC- *prea palatinalD- încrucişat cu cei inferioriE- în infraocluzie

21

Page 22: Ortopedie Teste

170. La proba protezei parţiale mobilizabile acrilice prin testul fonetic cînd D se confundă cu T atunci dinţii frontali superiori sunt montaţi:

A- *prea vestibularB- în supraocluzieC- în prognaţieD- în progenieE- pre palatinal

171. Indicaţi dezavantajul protezelor parţiale mobilizabile acrilice cu croşete simple de menţinere:

A- sînt igieniceB- sînt fizionomiceC- transmit forţele funcţionale pe cale mixtăD- *transmit forţele funcţionale asupra suportului muco-ososE- transmit forţele funcţionale dento-parodontal

172. La rebazarea directă a protezei parţiale mobilizabile acrice se va utiliza acrilatele:A- FtoraxB- SielastC- EtacrilD- AcronilE- *Redont 173. Proteza parţială mobilizabilă scheletată în edentaţiile terminale totdeauna are un suport:A- muco-ososB- dento-parodontalC- *mixtD- tangenţialE- punctiform

174. După proba scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate în edentaţiile terminale tehnica modernă de confecţionare prevede amprentarea:

A- *funcţionalăB- anatomicăC- auxiliarăD- documentarăE- parţială a zonelor edentate

175. Indicaţi elementele speciale de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate:A- croşetul BonwillB- croşetul AckersC- croşetul KemenyD- *culiseleE- croşele divizate Roach

COMPLIMENT MULTIPLU

176. Factorii etiologici ce duc la apariţia edentaţiei parţiale sînt:A- vîrsta înaintată B- abraziunea fiziologicăC- *conginetaliD- *postnataliE- acoperire minimă în zona dinţilor frontali

177. Tabloul clinic în edentaţiile parţiale este în dependenţă de :A- stereotipul actului de masticaţieB- sexC- *factorul etiologicD- factorul fizionomicE- *localizarea breşei

22

Page 23: Ortopedie Teste

178. Indicaţi simptoamele exobucale ale edentaţiei parţiale întinse:A- gură semideschisăB- proeminenţa oaselor zigomaticeC- deschiderea gurii în zig-zag D- *prăbuşirea buzei superioareE- *prabuşirea obrajilor

179. Indicaţi simptoamele endobucale ale edentaţiei parţiale întinse:A- micşorarea treimei inferioare a feţei B- macroglosiaC- *prezenţa breşelor mari ale arcadelor dentareD- *migrări dentareE- coborîrea comisurilor gurii

180. După dimensiunile spaţiilor edentate în edentaţiile parţiale deosebim breşe:A- *mici B- *mediiC- *mariD- exagerateE- alarmante

181. După lăţimea apofizei alveolare edentate parţial deosebim următoarele varietăţi:A- *îngust, pînă la 5 mmB- *mediu, de la 5 mm pînă la 8 mmC- ascuţit ca lamaD- denivelatE- *lat, mai mult de 8 mm

182. Indicaţi metodele statice de determinare a eficienţei masticatorii:

A- GavrilovB- *MamlocC- *AgapovD- *OxmanE- Kopeikin

183.Indicaţi metodele dinamice de determinare a eficienţei masticatorii la pacienţii cu edentaţii parţiale:

A- *Cristhensen B- *GhelmanC- VustrovD- *RubinovE- Vasiliev 184. Examenul clinic subiectiv al pacienţilor cu edentaţii parţiale incude:A- palpareaB- sondareaC- *motivaţia D- *anamneza actualei maladiiE- *anamneza vieţii

185. Examenul clinic obiectiv a pacienţilor cu edentaţii parţiale include:A- *inspecţia B- interogareaC- *palparea D- aprecierea vîrstei E- aprecierea profesiei

186. La examenul exobucal prin inspecţie a pacienţilor cu edentaţii parţiale se determină:A- Dereglările de deglutiţieB- dereglările foneticeC- *starea unghiurilor mandibuliei

23

Page 24: Ortopedie Teste

D- stereotipul actului de masticaţieE- *poziţia buzelor187. Examenul clinic endobucal la pacienţii cu edentaţii parţiale se efectuează:A- cu fagodinamometrulB- *prin inspecţieC- cu gnatodinamometrulD- *prin palpareE- prin auscultaţie

188.Înregistrarea contactelor dento-dentare la examenul pacienţilor cu edentaţii parţiale se efectuează cu:

A- paralelografulB- *plăcuţă din ceară ramolită C- *hîrtie de articulareD- aparatul LarinE- cu creionul

189.Indicaţi formaţiunile anatomice ale fibromucoasei cîmpului protetic la maxilă necesare de a fi luate în consideraţie la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile:

A- *papila incisivalăB- papilele interdentareC- *plica pterigomandibularăD- tuberozităţile maxilareE- *frenulul buzei superioare

190. Indicaţi tipurile de fibromucoasă ale cîmpului protetic la maxilă după gradul de mobilitate:A- *imobilăB- *pasiv mobilăC- uşor mobilăD- puţin mobilă E- rigidă

191.Indicaţi metodele clinice de examinare a articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii cu edentaţii parţiale:

A- *inspecţie B- percuţieC- *auscultaţie D- *palparea E- sondarea

192. Examenul clinic a muşchilor sistemului stomatognat la pacienţi cu edentaţii parţiale include:A- *inspecţiaB- determinarea forţei musculareC- *palparea D- electromiografiaE- miotonometria

193. Gnatosonia este metoda de studiu a zgomotelor la pacienţii cu edentaţii parţiale produse de:A- *contacte dento-dentare prematureB- contactele dintre dinţi şi produsele alimentareC- forţa de incizie a alimentelorD- duritatea alimentelorE- *afecţiunile articulaţiei tempro-mandibulare

194.Gnatofonia ca metodă complimentară a examenului pacienţilor cu edentaţii parţiale se utilizează la:

A- *diagnosticul dereglărilor funcţiei foneticeB- diagnosticul funcţiei gustative C- *determinarea calităţii reabilitării foneticeD- determinarea calităţii materialelor utilizateE- determinarea fisurilor în baza protezei

24

Page 25: Ortopedie Teste

195.După structura morfologică şi funcţională, elementele cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse sînt clasificate în:

A- *dinţi restanţi cu parodontul lorB- limba cu muşchii eiC- planşeul bucal cu muşchii săiD- *fibromucoasa şi oasele maxilarelorE- palatul moale şi muşchii săi

196. Numărul dinţilor restanţi şi repartizarea lor topografică în edentaţiile parţiale întinse au rol important:A- *biologicB- *mecanicC- fizicD- *funcţionalE- biofizic

197. Indicaţi factorii ce influienţiază valoarea parodontală a dinţilor restanţi în edentaţiile parţiale întinse:A- *gradul de implantare a dinteluiB- *raportul coroană rădăcinăC- structura ţesuturilor dureD- starea organului pulparE- *morfologia radiculară

198. Modificările poziţiei dinţilor în edentaţiile parţiale depind de:A- caracterul alimentelorB- profesia pacientuluiC- *timpul ce sa scurs de la extracţia dinţilor absenţiD- tipul ocluzieiE- *structura ţesutului osos a proceselor alveoalare

199. Aspectele variate ale bazei osoase ale cîmpului protetic în edentaţiile parţiale depind de:

A- stereotipul actului de masticaţieB- activitatea funcţională a muşchilor mobilizatori a mandibuleiC- *etiologia edentaţieiD- *starea generală a organismuluiE- structura fibromucoasei procesului alveolar

200. Pietrokovski deosebeşte următoarele forme ale apofizelor alveolare edentate parţial:A- Triunghiulare *B- hexagonaleC- patrateD- trapezoidale *E- parabolice *

201. Indicaţi elementele componente ale protezelor parţiale mobilizabile acrilice:A- apofiza protezei B- segmentul anteriorC- segmentul posteriorD- şeile protezei *E- conectorul principal *

202. Elementele componente ale protezei parţiale mobilizabile acrilice sînt:A- dinţii artificiali *B- elementele de ancorare *C- corpul protezeiD- elementele ocluzaleE- elementele antideformante

203. Indicaţi părţile componente ale bazei protezei parţial mobilizabile acrilice:A- şeile protezei *

25

Page 26: Ortopedie Teste

B- dinţii artificialiC- elementele de ancorareD- apofiza anterioarăE- conectorul principal *

204. Pentru unirea dinţilor artificiali din porţelan cu baza protezei industria furnizează dinţi:A- cu căptuşeală specialăB- cu crampoane butonate *C- pensulaţi cu clei specialD- diatorici *E- cu neregularităţi la zona de contact cu materialul bazei protezei

205. În protezele parţiale mpobilizabile se utilizează dinţi artificiali confecţionaţi din:A- aramăB- porţelan *C- acrilate *D- aliajele metalelor *E- feldiş

206. Menţinerea şi stabilizarea protezelor parţiale mobilizabile pe cîmpul protetic este asigurată de:A- elementele mecanice prefabricate *B- presiunea atmosfericăC- alegerea corectă a produselor alimentareD- tipul de ocluzieE- elementele anatomice ale cîmpului protetic *

207. Croşetele simple confecţionate din sîrmă prin tehnica îndoirii sînt alcătuite din:

A- segmentul dentar sau braţul croşetei *B- segmentul alveolarC- segmentul palatinalD- corpul croşetei *E- apofiza croşetei *

208.Indicaţi cerinţele către braţul croşetei simple confecţionate prin tehnica îndoirii în protezele parţiale mobilizabile acrilice:

A- să aibă contact cu zona retentivă a dintelui numai într-un singur punctB- să aibă contact în zona retentivă a dintelui pe tot traseul *C- să cuprindă suprafaţa vestibulară a dintelui pînă la cea proximală *D- să cuprindă suprafaţa vestibulară a dintelui cu 1/2E- să fie cu vîrful orientat gingival

209. Prozezele parţiale mobilizabile acrilice sunt indicate în edentaţiile:A- terminale bilaterale întinse *B- la absenţa unilaterală a molarilor treiC- terminale unilaterale întinse *D- la absenţa coroanei molarului doiE- la absenţa molarilor de minte

210. Limita distală a protezei parţial mobilizabile acrilice la maxilă este dependentă de:A- tipul de ocluzieB- vîrsta pacientuluiC- topografia breşelor arcadei dentare *D- exprimarea tuberozităţilor maxilare *E- caracterul deglutiţiei

211.Pregătirea proprotetică a cavităţii orale către tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile prevede:

A- tratamentul pulpitelor

26

Page 27: Ortopedie Teste

B- detartrajulC- extracţia dinţilor mobili de gr. IIID- nivelarea planului de ocluzie *E- divitalizarea dinţilor mult migraţi *

212.Nivelarea planului de ocluzie la pregătirea proprotetică a cavităţii orale către tratamentul cu proteze mobilizabile prevede:

A- majorarea dimensiunii verticale de ocluzie pînă la 4 mm *B- şlefuirea selectivă a dinţilor migraţi *C- intervenţii ortodontice *D- tratamentul cariei complicateE- tratamentul gingivitelor

213.Pregătirea preprotetică a cavităţii orale către tratamentul protetic cu proteze mobilizabile prevede:

A- Detartrajul *B- şlefuirea selectivă a dinţilor migraţiC- extracţia rădăcinilor incurabile *D- tratamentul gingivitelor cronice *E- devitalizarea dinţilor migraţi

214.Pregătirea proprotetică a cavităţii orale către tratamentul protetic cu proteze mobilizabile include măsuri speciale:

A- fiziologiceB- terapeutice *C- chirurgicale *D- psihice *E- radiologice

215.Indicaţi hidrocoloizii ireversibili utilizaţi la amprentarea cîmpului protetic în edentaţiile parţiale:

A- OptozilB- DentaflexC- Kromopan *

D- Elastic *E- Ypen *

216.Indicaţi materialele siliconice utilizate la amprentarea cîmpului protetic în edentaţiile parţiale:

A- Zeta plus *B- Sielast *C- GelinD- Xantopren *E- Ortocar

217.Din materialele amprentare dure ireversibile utilizate la amprentarea cîmpului protetic în edentaţii parţiale fac parte:

A- Ghipsul *B- pastele ZOE *C- KromopanD- StensE- Sielast

218.La amprentarea cîmpului protetic în edentaţiile parţiale întinse presarea lingurii amprentere cu materialul respectiv se efectuează:

A- iniţial în zona aterioarăB- iniţial în zona distală *C- strict verticalD- zona mediană *E- în final zona anterioară *

219.La confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile se utlizează următoarele tipuri de amprente:

A- anatomice *B- fiziologiceC- foneticeD- funcţionale *E- fizionomice

27

Page 28: Ortopedie Teste

220.Indicaţi etapele clinice la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile acrilice în edentaţiile subtotale:

A- amprenarea preliminară *B- amprentarea funcţională *C- determinarea ocluziei centrice sau a relaţiilor intermaxilare centrice *D- amprentarea fiziologicăE- gipsarea modelelor în simulator

221. Amprentele funcţionale la confecţionarea protezelor mobilizabile se obţin:A- într-un timp *B- în doi timpi *C- fragmentarD- sub anestezie generalăE- în prezenţa tehnicianului dentar

222. Amprentele funcţionale utilizate la confecţionarea protezelor mobilizabile pot fi:A- standarteB- compresive *C- decompresive *D- parţialeE- auxiliare

223.Amprentele funcţionale compresive utlizate la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile se obţin prin exercitarea presiunii:

A- atmosfericeB- negativeC- pozitiveD- degitale *E- ocluzale *

224.La amprentarea cîmpului protetic a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse pot fi complicaţii ca:

A- trauma fibromucoasei *B- formarea cavităţilor în amprentăC- imprimarea incompletă a cîmpului proteticD- aspirarea materialului amprentar *E- înghiţirea materialului amprentar *

225.Profilaxia complicaţiilor posibile la amprentarea pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse prevede:

A- poziţia corectă a capului pacientului *B- instructajul pacientului *C- invitaţia personalului medicalD- amprentarea la lumina suplimentarăE- folosirea aparatelor speciale

226.La fixarea protezelor parţiale mobilizabile în edentaţiile parţiale întinse clasa II Kennedy în sectorul opus al breşei se utilizează croşetele:

A- Jackson *B- AckersC- Telescopic *D- KemenyE- Mucoalveolar

227. Limitele bazei protezei parţiale mobilizabile acrilice depind de:A- calitatea amprentei B- tipul materialului amprentarC- numărul dinţilor restanţi *D- topografia breşei arcadei dentare *E- structura suportului osos *

228. Baza protezei parţial mobilizabile acrilice poate fi:A- Metalică *

28

Page 29: Ortopedie Teste

B- Acrilică *C- Mixtă *D- tangenţialăE- suspendată

229. Baza metalică a protezei parţiale mobilizabile poate fi confecţionată prin metoda:A- Ştanţare *B- sudareC- lipireD- turnare *E- ardere

230. Baza metalică în protezele paţiale mobilizabile este indicată la prezenţa:A- frecventă a fracturilor bazei acrilice *B- parafuncţiilor musculare (bruxism) *C- alergiei către acrilate *D- dereglărilor de deglutiţieE- dereglărilor gustative

231. Protezele paţial mobilizabile acrilice cu căptuşală elastică sunt indicate la prezenţa:A- fibromucoasei subţire a cîmpului protetic *B- fibromucoasei groase a cîmpului proteticC- exostozelor *D- procesului alveolar triungiular *E- procesului alveolar trapezoidal

232. Indicaţi materialele elastice utilizate la căptuşirea protezelor parţiale mobilizabile acrilice:A- Etacril

B- Ortosil *C- Eladent-100 *D- AcronilE- Bacril

233.Metodele de căptuşire cu materiale elastice a protezelor parţiale mobilizabile acrilice prevăd următoarele tehnici:

A- Directă *B- Indirectă *C- mixtăD- turnareE- lipire

234.Particularităţile examenului clinic a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse prevede examenul minuţios a:

A- glandelor salivareB- planşeului bucalC- muşchilor zonei maxilo-faciale *D- articulaţiei temporo-mandibulare *E- stereotipului de masticaţie

235.Examenul clinic a cîmpului protetic la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse prevede:

A- examenul radiologicB- tomografia articulaţiei temporo-mandibulareC- determinarea gardului de atrofie a fibromucoasei *D- gradului de atrofie a proceselor alveolare *E- aprecierea reliefului bazei osoase *

236. Indicaţi componentele protezei parţial mobilizabile scheletate:A- şeile protezei *B- conectorii principali *C- conectorii secundari *D- conectorii dentali

29

Page 30: Ortopedie Teste

E- conectorii mucosali

237. Şeile protezei parţial mobilizabile scheletate pot fi:A- întreg metalice *B- parţial incluse în acrilat *C- distanţate de la fibromucoasăD- înfundate în fibromucoasăE- tangenţiale

238. Conectorii principali în protezele parţiale mobilizabile scheletate pot fi reprezentate de:A- Bare *B- Plăcuţe *C- benziD- pinteni ocluzaliE- capse

239. Indicaţi lăţimea şi grosimea barei în proteza parţială mobilizabilă scheletată la mandibulă:A- grosimea - 2,0 mm *B- lăţimea - 3,0 mm *C- grosimea - 4,0 mmD- lăţimea - 6,0 mmE- lăţimea şi grosimea - 5,0 mm

240. Indicaţi lăţimea şi grosimea conectorului principal în proteza parţială mobilizabilă la maxilă prezentat prin plăcuţă:A- grosimea 0,1-0,2 mmB- grosimea 0,4-0,5 mm *C- lăţime 5,0 mmD- lăţime 10,0 mm *E- grosime şi lăţime 0,3 mm

241.Conectorii secundari în protezele parţiale mobilizabile scheletate unesc elementele dentare ale protezei cu cele mucozale şi pot fi:

A- Rigizi *B- Labili *C- Semilabili *D- perforaţi parţialE- perforaţi în totalitate242. Rîndaşu clasifică croşetele turnate după următoarele criterii morfofuncţionale:A- numărul dinţilor pe care se aplică *B- starea coroanelor dinţilor pe care se aplicăC- starea parodontului dinţilor pe care se aplicăD- numărul total al braţelor croşetelor dentare *E- numărul conectorilor secunadari *

243. După numărul dinţilor pe acre se aplică croşeta turnată, Rîndaşu deosebeşte croşete:

A- Monodentare *B- Bidentare *C- Tridentare *D- ocluzaleE- mixte

244. După numărul braţelor croşetului Rîndaşu împarte croşetele turnate în:

A- cu un braţB- cu două braţe *C- cu trei braţe *D- cu patru barţe *E- cu cinci braţe

245. După numărul braţelor active elastice Rîndaşu împarte croşetele turnate în:

A- monoactive (cu 1 braţ elastic) *

30

Page 31: Ortopedie Teste

B- biactive (cu 2 braţe elastice) *C- triactive (cu 3 braţe elastice) *D- multiactive (cu multe braţe elastice)E- intermitente

246. După numărul conectorilor secundari, Rîndaşu împarte croşetele turnate în:

A- cu 1 conector secundar *B- cu 2 conectori secundari *C- cu 3 conectori secundari *D- cu o buclă în sectorul anteriorE- cu o buclă în sectorul posterior

247. Croşetele turnate utilizate în proteze parţiale mobilizabile scheletate după Lejoyeux trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

A- să contribue la retenţia şi stabilizarea protezei *B- să cuprindă 1/3 din cea mai mare circumferinţă a dinteluiC- să cuprindă mai mult de jumătate din cea mai mare cercumferinţă a dintelui *D- la orice porţiune elastică a croşetului să se opună una rigidă *E- uşor să se supue îndoirii

248. Corpul croşetului Ackers în protezele parţiale mobilizabile scheletate poate fi unit cu şaua scheletului metalic:

A- Rigid *B- Semilabil *C- Labil *D- strict verticalE- uşor oblic

249. Pentru neutralizarea efectului ortodontic a braţului retentiv în croşetul Ackers braţul opozant este plasat:

A- întocmai ca braţul retentiv pe suprafaţa orală a dintelui însă nu repetă poziţia braţului retentiv

B- pe suprafaţa orală a dintelui ancoră *C- în zona subecuatorială a dintelui ancorăD- în zona supraecuatorială a suprafeţei orale a dintelui ancoră *E- pe suprafaţa ocluzală a dintelui ancoră

250.Pintenele ocluzal al croşetului Ackers în proteza parţială mobilizabilă scheletată poate fi plasat:

A- în foseta mezială a suprafeţei ocluzale a dintelui *B- în foseta centrală a suprafeţei ocluzale a dinteluiC- în foseta distală a suprafeţei ocluzale a dintelui *D- în nişa masicatorieE- paralel suprafeţei ocluzale a dintelui

251. Croşetul Ackers în protezele parţiale mobilizabile scheletate este indicat pe:A- incisivii centraliB- incisivii lateraliC- premolari *D- molari *E- toţi dinţii

252. Indicaţi dezavantajele croşetului Ackers utilizat în protezele parţiale moblizabile scheletate:A- braţele croşetului sunt vizibile *B- în edentaţiile terminale poate torsiona dintele ancoră *C- transmite forţele funcţionale pe cale mixtăD- este rigid şi nu se deformeazăE- are indicaţii largi

253. Croşetul Bonwill utilizat în protezele paţiale mobilizabile scheletate este alcătuit din:A- două braţe retentive *

31

Page 32: Ortopedie Teste

B- trei braţe retentiveC- patru braţe retentiveD- două braţe opozante *E- trei braţe opozante

254. Braţele elastice ale croşetelor divizate din grupul I Roach imită literele:A- C L U S *B- T I R *C- A D ED- B M NE- V Z X

255. Croşetele divizate din grupul I Roach sunt compuse din:A- apofiza croşeteiB- braţul retentiv *C- braţul opozant *D- doi conectori secundari *E- un conector secundar

256. În croşetele divizate din grupul I Roach cei doi conectori secudari unesc elementele dentare a croşetei cu scheletul protezei:

A- unul rigid *B- altul semilabil *C- unul verticalD- altul oblicE- ambii oblici

257. Indicaţi locurile unde vor fi plasate braţele croşetului Ney N1 în protezele parţiale mobilizabile scheletate:

A- braţul retentiv în zona subecuatorială a feţei vestibulare a dintelui *B- braţul retentiv în zona supraecuatorială a feţei vestibulare a dinteluiC- braţul opozant în zona supraecuatorială a feţei orale a dintelui *D- braţul retentiv în zona subecuatorială a feţei orale a dintelui

E- ambele braţe sunt situate în zona supraecuatorială a feţei vestibulare a adintelui

258. Indicaţi numărul de braţe în „T” şi a conectorilor secundari în croşetul N2 Ney utilizat în protezele parţiale mobilizabile scheletate:A- două braţe *B- doi conectori *C- un braţD- un conectorE- trei braţe şi un conector

259. Sistemele speciale de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate sunt prezentate din următoarele componente:A- una fixată la dinţii stîlpi *B- alta fixată la proteza scheletată *C- una fixată pe arcada dentară opusăD- alta fixată la centrul protezeiE- ambele componente sunt fixate la arcada dentară opusă

260. Indicaţi sistemele speciale de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate:A- croşetul AckersB- culise *C- croşetul BonwillD- capse *E- croşetele sistemului Ney

261. Indicaţi avantajele culiselor utilizate în proteze parţiale mobilizabile scheletate:A- nu sunt vizibile *B- nu dereglează aspectul fizionomic *C- îmbunătăţesc funcţia fizionomică a protezei *D- au indicaţii specialeE- greu se supun reparaţiilor

32

Page 33: Ortopedie Teste

262. Barele cu călăreţi ca sisteme speciale de fixare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate după Dolder pot fi:A- Rigide *B- dureC- reziliante *D- punctiformeE- tengenţiale

263. Sistemul de telescopare a protezelor parţiale mobilizabile scheletate este constituit din:A- cape cilindrice pe dinţii ancoră *B- coroane de înveliş pe dinţii ancorăC- coroane de înveliş solidarizate cu şaua protezei *D- cape cilindrice solidarizate cu şaua protezeiE- coroane de înveliş pe dintele stîlp şi identică în şaua protezei

264. Disjunctoarele de forţe utilizate în protezele parţiale mobilizabile se împart în:A- Amortizatori *B- călăreţiC- balamale *D- culiseE- capse

265. Indicaţi elementele cu acţiune indirectă utilizate în protezele parţiale mobilizabile scheletate:A- pinteni ocluzali *B- balamaleC- amortizatoriiD- braţul retentiv al croşetei *E- croşetul continuu *

266. Indicaţi elementele protezei parţiale mobilizabile scheletate ce se opun basculării protezei:A- gheruţele incizale *B- pinteni ocluzali *C- dinţii artificialiD- conectorii secundariE- croşetul continuu *

267. Limitele bazei protezei parţiale mobilizabile scheletate depind de:A- numărul dinţilor restanţi *B- topografia edentaţiei *C- profesia pacientuluiD- gradul de rezilienţă a fibromucoasei *E- relaţiile interocluzale în zona breşeleor arcadelor dentare

268. Alegerea legăturii între conectorii secundari şi elementele dentare în protezele parţiale mobilizabile scheletate depinde de starea:A- parodonţiului dinţilor stîlpi *B- fibromucoasei cîmpului protetic *C- coronară a dinţilor restanţiD- generală a organismuluiE- dimensiunii verticale de ocluzie

269. După orientarea apofizelor alveolare în edentaţiile parţiale terminale Elbrecht deosebeşte următoarele varietăţi:A- Orizontală *B- verticalăC- concavă *D- descendentă *E- ondulară

270. Elbrecht clasifică apofizele alveolare în edentaţiile parţiale terminale după orientarea lor în:

33

Page 34: Ortopedie Teste

A- Ascendente *B- Descendente *C- Concave *D- convexeE- triunghiulare

271. Din punct de vedere tehnic, scheletul metalic al protezei parţiale mobilizabile scheletate poate fi realizat prin următoarele tehnici:A- Lipire *B- Turnare *C- ştanţareD- tracţiune E- ardere

272. La realizarea scheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile scheletate prin tehnica lipirii, piesele scheletului se vor obţine prin:A- prefabricarea la uzine speciale *B- modelarea individuală şi turnare *C- suflarea în cuptoare specialeD- picurarea aliajului uşor fuzibilE- întinderea plăcuţelor metalice

273. La paralelograf sunt anexate următoarele piese:A- tija detectoare *B- tija portcreion *C- tija axialăD- tija răzuşă *E- tija orizontală

274. Indicaţi piesele anexe la paralelograf necesare la studiul modelelor:A- tijele retentivometre *B- tija detectoare *

C- tija dublăD- tija de corectareE- tija răzuşă *

275. Tijele retentivometre ca piese anexe la paralelograf sunt de următoarele dimensiuni:A- 0,25 mm *B- 0,5 mm *C- 0,75 mm *D- 1,0 mmE- 1,5 mm

276. Studiul modelelor la paralelograf la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile prevede următoarele operaţiuni:A- determinarea axului de inserţie şi dezinserţie a protezei *B- fixarea poziţiei alese a axului de inserţie şi dezinserţie a protezei *C- determinarea aliajului din care se va confecţiona scheletul protezeiD- determinarea tehnicii confecţionării scheletului protezeiE- determinarea şi trasarea ecuatorului protetic *

277. Indicaţi operaţiunile necesare la paralelografia modelelor la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile scheletizate:A- determinare axului de inserţie şi dezinserţie a protezei *B- determinarea zonelor retentive pentru plasarea braţelor elastice ale croşetelor *C- aprecierea dimensiunulor proceselor alveolareD- alegerea construcţiei protezeiE- alegerea formei dinţilor artificiali

278. Şcoala naţională determină axul de inserţie ţi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate ca:A- o direcţie bine determinată care permite aplicarea protezei pe cîmpul protetic fără obstacole *

34

Page 35: Ortopedie Teste

B- o direcţie bine determinată de înlăturare a protezei de pe cîmpul protetic fără obstacole *C- o traectorie a mişcării laterale a protezei conform mişcărilor mandibulareD- o traectorie a mişcării anterio-posterioare a protezei conform mişcărilor mandibulareE- o traectorie de mişcări mixte a protezei conform mişcărilor mandibulare

279. Din axele de inserţie şi dezinsreţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate, indicate mai jos corecte sunt:A- strict vertical *B- strict anterio-posteriorC- vertical spre dreapta *D- vertical spre stînga *E- rotativ

280. Indicaţi axele de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:A- vertical-posterior *B- posterio-anteriorC- anterio-posteriorD- vertical-anterior *E- mixt

281. Determinarea axelor de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile se va determina prin următoarele metode ale paralelometriei modelelor:A- Liberă *B- de alegere *C- mixtăD- directăE- indirectă

282. Indicaţi metodele de determinare a axelor de inserţie şi dezinserţie a protezei parţiale mobilizabile scheletate:A- apreciere a înclinării medii a axelor dinţilor stălpi *B- directăC- de alegere *D- mixtăE- liberă *

283. Ecuatorul protetic împarte dintele în următoarele zone:A- ocluzalăB- subecuatorială *C- ecuatorialăD- supraecuatorială *E- coletului

284. În edentaţiile parţiale cl. II Kennedy la fixarea protezelor parţiale mobilizabile scheletate pe hemiarcada neîntreruptă se v-or utiliza croşetele:A- Jackson *B- KemenyC- AckersD- Bonwill *E- Adams *

285. În edentaţiile parţiale cînd parodontul dinţilor restanţi este afectat, protezele parţiale mobilizabile scheletate au funcţia de:A- imobilizare a dinţilor restanţi *B- restabilire a respiraţiei nazaleC- restabilire gustativăD- dispovărare a dinţilor restanţi *E- homeostazie a sistemului stomatognat *

35

Page 36: Ortopedie Teste

286. În edentaţiile intercalate bilaterale cănd parodontul dinţilor restanţi situaţi distal este afectat în protezele parţiale mobilizabile scheletate se recomandă croşetele:A- AckersB- Inelare *C- Continuu *D- KemenyE- Ney № 6 *

287. La prezenţa edentaţiilor parţiale frontale pacienţii se adresează de urgenţă la medic din motivul dereglărilor:A- Fizionomice *B- de respiraţieC- fonetice *D- de deglutiţie E- de masticaţie

288. În edentaţiile parţiale frontale protezele parţiale mobilizabile scheletate sunt indicate:A- în edentaţiile întinse *B- cînd dinţii limitrofi breşei au un parodont deficitar *C- la absenţa incisivului lateralD- la absenţa incisivilor central şi lateralE- la adolescenţi în perioada de formare a sistemului stomatognat *

289. Indicaţi etapele clinice la confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile scheletate:A- amprentarea cîmpului protetic *B- pregătirea preproteticăC- pregătire proprotetică D- determinarea ocluzie centrice *E- proba scheletului metalic *

290. Blatterfein deosebeşte următoarele varietăţi de topografie a ecuatorului protetic:A- Mediu *B- diagonal *C- oblic înclinat uşorD- oblic înclinat mediuE- oblic înclinat major

291. Indicaţi varietăţile de topografie a ecuatorului protetic după Blatterfein:A- Înalt *B- Jos *C- zona apropiată de baza protezei *D- zona ecuatorului proteticE- zona ocluzală

292. Topografia ecuatorului protetic este dependentă de:A- poziţia de înclinare a modelului *B- prezenţa migrărilor dentare *C- starea dinţilor antagoniştiD- forma anatomică a dinţilor stîlpi *E- forma procesului alveolar

293. Indicaţi raportul tijei retentive cu dintele stîlp la determinarea zonei retentive:A- tija retentivă vine în contact cu zona ecuatorului protetic *B- tija retentivă vine în contact cu linia marginei ocluzaleC- cercumferinţa discului vine în contact cu zona subecuatorială *D- cercumferinţa discului vine în contact cu ecuatorul dinteluiE- cercumferinţa discului vine în contact cu zona supraecuatorială

294. Proiectul definitiv al protezei parţiale mobilizabile scheletate va fi elaborat după:A- examenul cîmpului protetic *

36

Page 37: Ortopedie Teste

B- palparea articulaţiei temporo-mandibulareC- palparea planşeului bucalD- studiul modelului de diagnostic la paralelograf *E- efectuarea gnatofoniei

295. Desenul scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate se trasează pe model cu creionul notînd:A- conturile şeilor *B- conturile conectorului principal *C- conturile elementelor de menţinere, sprijin şi stabilizare *D- aliajul din care va fi confecţionat scheletulE- acrilatul pentru baza protezei

296. Proba scheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile prevede:A- controlul scheletului pe model *B- corecţia croşetelor cu cleşte în ciocC- sterilizarea scheletului metalicD- corecţia scheletului cu cleştele cramponE- controlul scheletului în cavitatea bucală *297. Verificarea scheletului protezei parţiale mobilizabile pe model urmăreşte scopul de a preciza: A- integritatea modelului la nivelul dinţilor restanţi *B- calitatea prelucrării mecanice a scheletului *C- gradul de distanţare de la fibromucoasă D- însuşirile de amortizareE- calităţile de şinare

298. Indicaţi operaţiunile de verificare a scheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile pe model:A- controlul durităţii scheletuluiB- controlul elasticităţii scheletuluiC- verificarea formei şi plasării componentelor scheletului pe cîmpul protetic *

D- verificarea axei de inserţie *E- verificarea axei de dezinserţie *

299. La proba în cavitatea orală a scheletului protezei parţiale mobilizabile scheletate se va verifica poziţia braţelor croşetelor:A- opozante (orale) *B- mixteC- gingivaleD- dento-gingivaleE- retentive * 300. Indicaţi operaţiunile de verificare la proba sheletului metalic a protezei parţiale mobilizabile în cavitatea orală:A- a relaţiilor de ocluzie *B- raportul conectorului principal cu fibromucoasa *C- raportul conectorului principal cu dinţii antagonişiD- raportul conectorilor secundari cu fibromucoasa *E- gradul de elasticitate a scheletului

301. Ce criterii a calităţii protezei parţiale mobilizabile scheletate se vor verifica la proba machetei în cavitatea orală:A- rapoartele de ocluzie *B- extinderea şeilor protezei *C- calitatea cerii stomatologiceD- calităţile de amortizare a protezeiE- forma, culoarea şi montarea dinţilor *

302. La proba în cavitatea orală a machetei protezei parţiale mobilizabile scheletate se va verifica:A- montarea dinţilor în raport cu apofizele alveolare * B- corespunderea dinţilor artificiali cerinţelor fizionomice *C- corespunderea culorii viitorului acrilat cu a fibromucoaseiD- corespunderea dinţilor artificiali cerinţelor fonetice *E- rezistenţa dinţilor artificiali

37

Page 38: Ortopedie Teste

303. Aplicarea protezei parţiale mobilizabile scheletate în cavitatea bucală prevede:A- inspecţia extrabucală a protezei *B- determinarea rezistenţei protezei la îndoireC- verificarea intrabucală a protezei *D- determinarea elasticităţii braţelor protezeiE- determinarea grosimii conectorului principal

304. La inspecţia extrabucală a protezei parţiale mobilizabile scheletate înainte de aplicare pe cîmpul protetic se verifică:A- prezenţa surplusurilor de acrilat pe suprafeţele interne ale croşetelor *B- înălţimea cuspizilor dinţilor naturaliC- gradul de înclinare vestibulară a dinţilor frontaliD- calitatea finisării şi lustruirii *E- necesitatea sterilizării protezei

305. După aplicarea protezei parţiale mobilizabile scheletate pe cîmpul protetic se verifică:A- stabilitatea protezeiB- gradul de fărămiţare a produselor alimentareC- menţinerea protezei *D- contactele dento-dentare în ocluzia funcţională *E- mărimea efortului de deglutiţie

306. Examenul clinic a articulaţiei temporo-mandibulare după aplicarea protezelor parţiale mobilizabile scheletate pe cîmpul protetic prevede: A- determinarea caracterului excursiilor condililor articulari cu ajutorul cineradiografiei B- determinarea prezenţei cracmentelor în articulaţie prin auscultaţie *C- daterminarea caracterului excursiilor condililor articulari a mandibulei prin palparea zonei periarticulare *D- determinarea dimensiunei verticale de ocluzie

E- determinarea rapoartelor elementelor articulare prin electroradiografie

307. Determinarea rapoartelor între componentele articulaţiei temporo-mandibulare după aplicarea protezelor parţiale mobilizabile scheletate se va efectua cu următoarele metode paraclinice:A- inspecţia B- tomografia * C- tomografia computerizată *D- teleradiografia E- palparea zonei periarticulare

308. Modelele de diagnostic în edentaţiile parţiale întinse se v-or studia: A- separat fiecare model * B- în raport de înălţimea solclului C- în conformatorul pentru realizarea soclului D- în poziţie de ocluzie centrică * E- în paralelograf *

309. Pe modelele de diagnostic în edentaţiile parţiale întinse se va determina: A- înălţimea spaţiului interocluzal în zona breşelor arcadelor dentare *B- poziţiile dinţilor ce delimitează breşele arcadelo dentare *C- culoarea dinţilor restanţiD- gradul de implantare a dinţilor restanţi E- lăţimea fibromucoasei pasiv mobile

310. În situaţiile clinice ale edentaţiei parţiale întinse cu micşorarea dimensiunii verticale de ocluzie condilii articulari ai mandibulei se v-or plasa:A- anterior-inferiorB- anterior-superiorC- însus *

38

Page 39: Ortopedie Teste

D- posterior *E- strict anterior

311. Examenul clinic a apofizelor alveolare edentate la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse prevede:A- determinarea înălţimii şi reliefului apofizei alveolare *B- densitatea osului alveolar C- determinarea formei procesului alveolar *D- prezenţa sau absenţa osteoporozei E- grosimea corticalei osului alveolar

312. Gradul de rezorbţie şi atrofie a proceselor alveolare edentate la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse va depinde de: A- stereotipul actului de masticaţie B- duritate produselor alimentare C- etiologia edentaţiei *D- traumatismul produs la extracţia dinţilor *E- tipul de ocluzie

313. După topografia breşei edentaţia parţială poate fi: A- laterală *B- frontală *C- fronto-laterală *D- circulară E- întreruptă

314. După Villain dinţii frontali superiori şi inferiori sunt implantaţi cu o înclinare vestibulară în zona incizală de: A- la maxilă 5-10º *B- la maxilă 15-20ºC- la mandibulă 2-3º *D- la mandibulă 5-10ºE- la ambele maxilare - 15º

315. Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la maxilă în zona dinţilor restanţi: A- în zona dinţilor frontali – la colet *B- în zona dinţilor frontali – pînă la tuberculii palatinali C- în zona dinţilor laterali – pînă la zona supraecuatorială *D- în zona dinţilor laterali – la colet E- în zona tuturor dinţilor restanţi ecuatorial

316. Indicaţi limitele protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă în zona dinţilor restanţi: A- în zona dinţilor frontali – supraecuatorial (acoperă ⅔ din înălţimea lor) *B- în zona dinţilor frontali – la colet C- în zona dinţilor laterali – la colet D- în zona dinţilor laterali – supraecuatorial *E- în zona tuturor dinţilor restanţi – subecuatorial

317. Indicaţi etapele amprentării preliminare în edentaţiile parţiale întinse:A- alegerea lingurii amprentare standart *B- corectarea lingurii amprentare individualeC- palparea proceselor alveolareD- pregătirea materialului amprentar *E- aplicarea materialului amprentar pe lingura amprentară *

318. La amprentarea preliminară în edentaţiile parţiale întinse pot fi utilizate materialele amprentare:A- GelinB- OrtocorC- Elastic *D- Ghips *E- Kromopan *

39

Page 40: Ortopedie Teste

319. Principiul de profilaxie locală la tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile prevede:A- educaţia sanitară *B- folosirea alimentelor dureC- folosirea alimentelor moiD- respectarea igienei cavităţii orale *E- păstrarea protezei în apă caldă

320. Principiul profilaxiei afecţiunilor generale în tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile prevede profilaxia:A- eroziunilor dentareB- cariei dentare C- afecţiunilor tractului degestiv *D- stomatitelor alergice E- dereglărilor psihice *

321. Principiul curativ al tratamentului protetic cu proteze parţiale mobilizabile prevede:A- refacerea integrităţii morfologice a sistemului stomatognat *B- restabilirea funcţiei de masticaţie şi de deglutiţie *C- de a nu deplasa proteza din cavitatea bucală D- restabilirea funcţiei fizionomice *E- profilaxia stomatitelor toxice

322. Principiul biologic la tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile prevede: A- respectarea igienei bucale B- îngrijirea protezei C- alegerea materialului fără însuşiri alergice *D- alegerea materialului cu însuşiri elastice E- respectarea congruenţei între proteză şi substratul organic *

323. Principiul biomecanic la tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile prevede:

A- de a ţinea cont de rezistenţa ţesuturilor cîmpului protetic *B- materialul protezei să posede rezistenţă forţelor funcţionale *C- respectarea regimului de alimentare D- materialul protezei să aibă gust plăcut E- folosirea protezei numai în timpul alimentaţiei

324. Principiul homeostazic la tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile prevede de a ţinea cont: A- de însuşirile mecanice a materialelor din care se va confecţiona protezaB- de particularităţile individuale ale tabloului clinic *C- de relaţiile dintre componentele sistemului stomatognat *D- de posibilităţile laboratorului tehnicE- starea generală a organismului *

325. Principiul ergonomic la tratamentul protetic cu proteze parţiale mobilizabile prevede:A- organizarea chibzuită a locului de muncă a medicului *B- profilaxia maladiilor profesionale *C- profilaxia cariei dentare D- micşorarea numărului de vizite a pacientului *E- profilaxia afecţiunilor fibromucoasei

326. Indicaţi etapele amprentării funcţionale la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse: A- amprentarea preliminară *B- corectarea lingurii amprentarea individuale C- pregătirea materialului amprentar *D- imitarea probelor funcţionale de către medicE- aplicarea lingurii individuale cu materialul amprentar pe cîmpul protetic *

327. Auscultaţia articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse se efectuiază în timpul:

40

Page 41: Ortopedie Teste

A- actului de deglutiţie B- palpării şi mişcărilor mandibulare *C- excursiilor condililor articulari ai mandibulei *D- actului de masticaţie E- actului de respiraţie orală

328. Indicaţi fazele actului de masticaţie înregistrate pe chimograma masticaţiografiei după Rubinov: A- faza de repaos fiziologic relativ a mandibulei *B- faza deschiderii gurii *C- faza de respiraţie orală D- faza de respiraţie nazală E- faza de orientare *

329. Masticaţiografia la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse permite de a studia: A- eficienţa tratamentului protetic *B- stereotipul actului de masticaţie *C- duritatea produselor alimentare D- gradul de deschidere a guriiE- durata actului de deglutiţie

330. Caracterul undelor de masticaţie pe chimogramă la realizarea masticaţiografiei după Rubinov depinde de: A- amplitudinea mişcărilor limbii B- starea sistemului dentar *C- stereotipul de masticaţie *D- timpul ce s-a scurs de la instalarea edentaţiei E- etiologia edentaţiei 331. Odontoparadontograma după Kurleandski se completează la examenul pacienţilor edentaţi parţial conform datelor: A- examenului clinic *B- gnatosoniei C- gnatofoniei

D- examenului radiologic *E- ocluziografiei

332. Examenul clinic-instrumental a cavităţii orale la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse se va efectua cu: A- oglinda stomatologică *B- fagodinamometrul C- paralelometrulD- pensa stomatologică *E- pensa chirurgicală

333. Examenul clinic a cavităţii orale la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse se va efectua: A- cu stomatoscopul B- prin inspecţie *C- cu gnatodinamometrul D- prin palpare *E- cu pensa anatomică

334. Examenul clinic al parodontului dinţilor retanţi la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse prevede determinarea: A- gradului de retracţie a gingiei *B- grosimei gingiei C- densităţii osului alveolarD- adîncimii pungilor dento-paradontale *E- sensibilităţii gingiei

335. La examenul clinic a arcadelor dentare la pacienţii cu edentaţii parţiale prin inspecţie se determină:A- forma arcadelor dentare *B- înălţimea arcadelor dentare C- prezenţa, mărimea şi numărul breşelor arcadelor dentare *D- culoarea arcadelor dentare E- topografia breşelor arcadelor dentare *

41

Page 42: Ortopedie Teste

336. La examinarea protezelor dentare fixe la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse se atrage atenţia la: A- gradului de închidere marginală a coroanelor de înveliş *B- la integritatea feţelor ocluzale *C- raportul cu dinţii antagonişti *D- axul de inserţie E- axul de dezinserţie

337. În cazul prezenţei protezelor parţiale mobilizabile la examenul clinic a pacienţilor cu edentaţii parţiale întinse se va examina: A- starea protezelor mobilizabile *B- duritatea materialului din care sunt confecţionate protezeleC- gradul de infectare a protezelor D- starea dinţilor restanţi *E- starea fibromucoasei *

338. La examenul clinic a arcadelor dentare la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse se va determina: A- nivelul general al ariei ocluzale *B- înălţimea arcadelor dentare C- eficienţa arcadelor dentare D- forma arcadelor dentare *E- gradul de elasticitate a arcadelor dentare

339. Corecţia poziţiei braţului croşetului simplu a protezei parţiale mobilizabile acrilice se va efectua: A- degetal B- cu cleşte crampon *C- cu cleşte în cioc *D- cu cleşte cu fălci rotunde *E- cu ciocănaşul tehnicianului dentar

340. La examenul mişcărilor de lateralitate a mandibulei în ocluzia funcţională la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse mandibula se va deplasa spre dreapta sau spre stînga pînă la: A- maximalB- contactul de cap la cap a caninilor *C- contactul de cap la cap a incisivilor D- contactul de cap la cap a cuspizilor dinţilor laterali *E- minimal

341. La examenul cinematicei mandibulare la pacienţii cu edentaţii parţiale se va determina tipul de conducere a mandibulei care poate fi: A- Canină *B- incisivalăC- premolară D- molarăE- de grup *

342. Detaşarea amprentei din Kromopan de pe cîmpul protetic edentat parţial se va efectua prin desprinderea: A- iniţial din zona posterioară *B- iniţial din zona frontalăC- apoi din zona posterioarăD- apoi din zona frontală *E- strict vertical

343. Corectarea şi individualizarea contactelor dentare în ocluzia funcţională după aplicarea protezelor mobilizabile se va efectua cu: A- pietre roată de carborund de dimensiuni mediiB- freze metalice conice *C- petre roată de carborund de dimensiuni mari D- discuri de separaţie active pe ambele suprafeţe E- freze metalice sferice *

42

Page 43: Ortopedie Teste

344. Conform biomecanicii protezelor parţiale mobilizabile acrilice liniile croşetare favorabile la maxilă sunt:

A- Diagonală *B- punctiformăC- în suprafaţă *D- sagitalăE- tangenţială

345. Ficsarea protezei parţiale mobilizabile acrilice la mandibulă conform legilor biomecanicii se efectuiază prin crearea următoarelor linii croşetare:

A- atipicăB- transversală *C- în suprafaţă *D- punctiformăE- tangenţială

346. În ocluzia instabilă determinarea ocluziei centrice pentru poziţionarea modelelor în simulator se va efectua cu ajutorul:A- hîrtiei indigoB- blocurilor din ghips *C- blocurilor din silicon vîscos *D- sabloanelor cu borduri de ocluzie *E- aparatului Fox

347. La determinarea şi înregistrarea relaţiilor intermaxilare centrice la absenţa ocluziei se vor efectua următoarele etape:A- adaptarea şabloanelor cu bordurile de ocluzie *B- prepararea dinţilor limitrofi breşeiC- determinarea dimensiunii verticale de ocluzie *D- determinarea poziţiei neutre a mandibulei *E- protecţia dinţilor preparaţi

348. După înregistrarea relaţiilor intermaxilare centrice pe suprafaţa vestibulară a bordurii de ocluzie superioare se trasează următoarele repere:A- linia mediană a feţei *B- linia caninilor *C- linia premolarilorD- linia molarilorE- linia surîsului *

349. Proteza parţială mobilizabilă scheletată în terapia edentaţiilor parţiale poate fi realizată cu sprijin:

A- muco-osos *B- mixt *C- în plan sagitalD- palatinalE- orizontal

350. La conceperea protezei parţiale mobilizabile scheletate în edentaţiile laterale intercalate se va ţine cont de:

A- starea parodontului dinţilor ce delimitează breşele arcadei dentare *B- forma apofizelor alveolare *C- gradul de rezilienţă a fibromucoasei *D- stereotipul actului de masticaţieE- timpul ce s-a scurs de la instalarea edentaţiei

TABLOUL CLINIC ŞI TERAPIA EDENTAŢIEI TOTALE CU PROTEZE TOTALE

COMPLIMENT SIMPLU

351. Indicaţi scopul final al examenului pacientului edentat total:A- studierea evoluţiei maladiei

43

Page 44: Ortopedie Teste

B- determinarea motivaţiei adresăriiC- stabilirea diagnosticului şi întocmirea planului de tratament *D- aprecierea tipului feţeiE- alegerea tehnicii de amprentare

352. La examenul exobucal al pacientului edentat total se stabileşte:A- tipul de ocluzieB- datele personaleC- motivul prezentării la consultaţieD- modificările faciale *E- gradul de atrofie a crestelor alveolare

353. La examenul endobucal al pacientului edentat total prin palpare determinăm:

A- sensibilitatea crestelor alveolare *B- volumul spaţiului EisenringC- poziţia şi volumul pungilor jugale FishD- tipul de atrofie a crestelor alveolareE- modul de deplasare a condililor articulari ai mandibulei

354. Cimpul protetic în edentaţia totală se împarte în zone:A- glandularăB- de sprigin *C- de alunecareD- gustativăE- orizontală

355. Elementele de sprijin ale cîmpului protetic mandibular în edentaţia totală sînt:

A- torusul mandibularB- crestele alveolare *C- spaţiul retroalveolarD- mucoasa pasiv mobilăE- mucoasa activ mobilă

356. Zona de succiune funcţională a cîmpului protetic maxilar şi mandibular edentat total cuprinde:

A- mucoasa fixăB- frenul pterigo-mandibularC- mucoasa pasiv mobilă *D- bridele şi frenurileE- apofizele alveolare

357. Care creste alveolare la edenatul total se atrofiază mai lent:A- mandibulareB- maxilare *C- din dreaptaD- din stîngaE- cu paradontopatie

358. Cîte variante de torus palatinal deosebeşte Landa:A- unulB- douăC- trei D- patruE- cinci * 359. În ce regiune a palatului dur sînt situate “zonele Schroder”:A- frontalăB- premolarilorC- molarilor *D- suturii palatineE- a papilei incisive

360. De care mucoasă este prezentată zona de închidere marginală a protezelor dentare totale:

A- fixăB- mobilăC- rugilor palatine

44

Page 45: Ortopedie Teste

D- pasiv mobilă a fundului de sac *E- zonelor Schroder

361. Zona de sprigin în edentaţia totală la maxilă este prezentată de:A- bolta palatină *B- mucoasa activ mobilăC- mucoasa pasiv mobilăD- frenul pterigo-mandibularE- palatul moale

362. Zona de succiune funcţională sau de închidere marginală în edentaţia totală este:

A- locul de trecere dintre mucoasa fixă în cea pasiv mobilăB- depăşirea locului de trecere a mucoasei pasiv mobile în cea activ mobilă cu 1-2 mm *C- locul de trecere a mucoasei fixe în cea activ mobilăD- locul de inserţie a bridelorE- mucoasa valului palatin

363. Indicaţi factorii ce favorizează apariţia succiunii funcţionale a protezelor totale:

A- lăţimea mare a mucoasei pasiv mobile *B- lăţimea redusă a mucoasei pasiv mobileC- situarea mucoasei pasiv mobile în linie dreaptăD- lăţimea mucoasei pasiv mobile foarte micăE- situarea mucoasei pasiv mobile în apropierea vîrfului crestei alveolare

364. În ce zonă a periferiei cîmpului protetic maxilar edentat total fibrele musculare au o inserţie perpendiculară:

A- frontală stîngaB- posterioară *C- frontală dreaptaD- medie

E- circularăr

365. Ce muşchi ai periferiei cîmpului protetic maxilar edentat total au inserţia perpendiculară:

A- buccinatorB- milohioidianC- vălului palatin *D- masetericiE- orbicular al buzelor

366. Cum se pune în evidenţă punga lui Eisenring în edentaţia totală:A- la deschiderea maximală a guriiB- la deplasarea mandibulei anterior cu gura maximal deschisăC- la deplasarea mandibulei spre deapta, stînga cu gura moderat deschisă *D- la imitarea surîsuluiE- prin metode paraclinice

367. Ce formaţiuni delimitează spaţiul vestibular labial a maxilarului superior edentat total:

A- numai frenul bucal dreaptaB- numai frenul bucal stîngaC- numai frenul buzei superioareD- frenul bucal din dreapta, stînga *E- papila incisivală

368. Din care parte a tuberculilor piriformi marginea protezei totale poate veni în contact cu marginea muşchilor maseterici:

A- oralăB- vestibulară *C- anterioarăD- posterioarăE- vestibulo-antrioară

45

Page 46: Ortopedie Teste

369. Limitele distale ale zonei funcţionale vestibulare centrale a mandibulei edentată total sînt:

A- numai frenul bucal lateral din dreaptaB- frenul bucal lateral din dreapta şi stînga *C- numai frenul bucal lateral din stîngaD- frenul limbii şi al buzei inferioareE- frenul buzei inferioare

370. Ce traiect are linia oblică internă la mandibulă în edentaţia totală:

A- ascendent dinspre distal spre mezialB- descendent dinspre distal spre mezial *C- neuniformD- abruptE- ondulat

371. În ce zonă a spaţiului sublingual este situată fosa linguală în edentaţia totală la mandibulă:

A- în dreptul molarului de minteB- în dreptul molarilor unu şi doiC- în dreptul premolarilor *D- în dreptul caninilorE- în dreptul incisivilor

372. Cu care muşchi vine în contact marginea vestibulară a protezei totale la nivelul tuberculilor piriformi:

A- faringheusB- zigomaticusC- maseterici *D- milohioidieniE- digastricus

373. Limita posterioară a protezei totale la mandibula este:A- ligamentul pterigo-mandibular

B- acoperă tuberculii piriformi cu 2/3 sau în întregime *C- frenul buzei inferioareD- frenul bucalE- muşchii buccinatori

374. Ce tip de mucoasă se îndepărtează chirurgical la pregătirea proprotetică a edentatului total:

A- groasăB- subţireC- rezilientăD- balantă *E- activ-mobilă

375. Ce raport are baza protezei totale la mandibulă cu tuberculii piriformi:

A- depinde de calitatea amprenteiB- îi acoperă cu 1/3 sau 2/3 din volum *C- depinde de dorinţa pacientuluiD- rămîn neacoperiţiE- depinde de dorinţa medicului

376. Ce zone ale fibrelor de inserţie a musculaturii periferiei cîmpului protetic trebuie să fie ocolite de către baza protezei totale:

A- cu fibre obliceB- cu fibre longitudinaleC- cu fibre perpendiculare *D- cu fibre atrofiateE- cu fibre hipertrofiate

377. La pacienţii edentaţi total unghiurile mandibulei devin:A- drepteB- obtuze *C- ascuţiteD- trapezoidale

46

Page 47: Ortopedie Teste

E- ondulate

378. După pierderea totală a dinţilor mişcările mandibulare au o amplitudine:

A- exagerată *B- medieC- scăzutăD- dirijatăE- foarte mică

379. Mişcările exagerate ale mandibulei în edentaţiile totale produc:A- consolidarea elementelor articulaţiei temporo-mandibulareB- întinderea capsulei articulare *C- sclerotizarea capsulei articulareD- deriglări de deglutiţieE- deriglări gustative

380. Planul protetic în ocluzor la montarea dinţilor după Vasiliev în protezele totale este prezentat de:

A- rigla GyziB- planul FoxC- placa de sticlă *D- compasul GheringherE- aparatul Larin

381. Montarea dinţilor inferiori în protezele totale după Gyzi începe cu:

A- incisivii centraliB- caniniiC- primii molari *D- premolariiE- molarii doi

382. Ce modificări în articulaţia temporo - mandibulară pot avea loc la pacienţii edentaţi total:

A- îngroşarea ligamentelor articulareB- hipertrofia tuberculilori articulariC- lărgirea spaţiului articular anterior *D- îngustarea spaţiului articular anteriorE- inflamaţia elementelor articulare

383. Torusul mandibular la pacienţii cu edentaţii totale este situat:A- în dreptul premolarilor *B- în dreptul molarilorC- în dreptul incisivilor centraliD- pe linia oblică externăE- pe linia oblică internă

384. Indicaţi factorii excepţionali de menţinere şi stabilitate a protezelor totale:

A- tonicitatea muscularăB- presiunea atmosfericăC- succiunea funcţionalăD- retentivitatea anatomicăE- magneţii *

385. Adaptarea lingurii individuale la maxilă în edentaţiile totale presupune:

A- aducerea marginilor lingurii pînă la nivelul ca să acopere mucoasa pasiv mobilă cu 1-2 mm *B- aducerea marginilor pînă la un contact cu mucoasa activ mobilă în zona frenului buzei superioareC- răscroirea marginei pînă la nivelul liniei Ah D- realizarea unei grosimi uniforme a marginilor lingurii amprentareE- realizarea butoanelor de presiune asupra cîmpului protetic

47

Page 48: Ortopedie Teste

386. Indicaţi limetele lingurii individuale în edentaţiile totale confecţionată după Brahman:

A- nu ajung la mucoasa pasiv mobilăB- ajung la nivelul mucoasei pasiv mobileC- corespund limitelor viitoarei proteze *D- nu corespund limetelor viitoarei protezeE- depăşesc limitele viitoarei proteze

387. Indicaţiile amprentării compresive după Gavrilov, Rumpel în edentaţia totală sunt:

A- totdeauna *B- numai cînd mucoasa fixă este îngroşatăC- numai cînd mucoasa fixă este în “creastă de cocoş”D- la absenţa torusului palatinE- prezenţa torusului mandibular

388. Metoda antropometrică de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie în edentaţia totală prevede:

A- modelarea definitivă a şablonului superiorB- modelarea reliefului ocluzal a şablonului inferiorC- stabilira planului transversalD- utilizarea compasului Gheringher-Appenrodt *E- utilizarea unor teste clinice

389. Metoda anatomo-fiziologică de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie în edentaţia parţială prevede:

A- utilizarea tehnicii “secţiunei de aur”B- utilizarea compasului Gheringher, AppenrodtC- iniţial determinarea dimensiunei verticale de postură mandibulară *D- aplicarea bordurilor de ocluzie pe şabloane din acrilatE- determinarea gradului de etanşeizare-ermetizare a viitoarei proteze

390. Ce reprezintă reflexul Sears la determinarea relaţiilor centrice intermaxilare în edentaţia totală:

A- protruzia şi retruzia repetată a mandibuleiB- mişcarea de lateralitate a mandibuleiC- “închiderea “cavităţii orale pe molari *D- “închiderea” cavităţii orale cap la capE- poziţia forţată a capului strict vertical

391. La determinarea relaţiilor centrale intermaxilare în edentaţia totală se va utiliza următorul test funcţional:

A- respiraţia oralăB- deglutiţia infantilăC- respiraţia nazalăD- aplicarea vîrfului limbii pe bila de ceară de pe marginea distală a şablonului superior *E- deplasarea limbii spre obraz dreapta-stînga

392. În regiunea frontală a arcadei dentare superioare planul protetic necesar de apreciat în edentaţia totală este paralel:

A- planului FrankfurtB- unghiului sagital incizalC- unghiului transversal incizalD- planului CamperE- liniei bipupilare *

393. Fixarea relaţiilor centrice intermaxilare cu ajutorul şabloanelor şi bordurilor de ocluzie în edentaţiile totale se face prin:

A- ramolirea suprafeţei ocluzale a bordurii superioareB- ramolirea suprafeţelor orale a bordurilor de ocluzie a şablonului inferiorC- ramolirea suprafeţelor vestibulare a bordurilor de ocluzie a ambelor şabloaneD- se ramolesc toate suprafeţele bordurilor de ocluzie a ambelor şabloane

48

Page 49: Ortopedie Teste

E- pe suprafaţa bordurii de ocluzie inferioare se aplică o plăcuţă ramolită de ceară în care se v-or imprima şanţurile ocluzale de pe bordura de ocluzie a şablonului superior *

394. Cînd este utilizat testul “hiperextensia forţată a capului” la determinarea relaţiei centrice intermaxilare în edentaţia totală:

A- la determinarea planului proteticB- la determinarea poziţiei neutre a mandibulei *C- la determinarea dimensiunii verticale de ocluzieD- la determinarea limetelor cîmpului periprotetic E- la teleradiografia de profil

395. Cînd se recomandă pacientului la etapa de determinare a relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală imitarea împingerii maxilarului superior înainte şi să închidă gura:

A- la determinarea dimensiunii verticale de ocluzieB- la determinarea planului proteticC- la amprentarea funcţionalăD- la amprentarea anatomicăE- la determinarea poziţiei neutre a mandibulei *

396. Care din metodele de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie este cea mai frecvent utilizată:

A- antropometricăB- anatomicăC- anatomo-fiziologică *D- de laboratorE- liberă

397. În ce direcţie se deplasează condilii articulari ai mandibulei la pacienţii edentaţi total:

A- în susB- în sus şi distal *C- în jos

D- în jos şi distalE- în sus şi mezial

398. Ce se întîmplă cu tuberculii articulari a articulaţiei temporo-mandibulare în edentaţia totală:

A- se atrofiază *B- se hipertrofiazăC- se deformeazăD- nu se modificăE- se sensibilizează399. Ce modificări ale meniscului articulaţiei temporo-mandibulare

au loc la pacienţii edentaţi total:A- subţierea *B- îngroşareaC- nu se modificăD- este subluxatE- este absent

400. Ce modificări ale capsulei articulaţiei temporo-mandibulare au loc la pacienţii edentaţi total:

A- este întinsă *B- este micşoratăC- se atrofiazăD- este hipertrofiatăE- este nemodificată

401. Raportul între apofizele alveolare la pacienţii edentaţi total după o perioadă îndelungată de timp de la extracţiile dinţilor va fi:

A- normal*B- de tipul progenieiC- de tipul prognatieiD- nu se modifică

49

Page 50: Ortopedie Teste

E- încrucişat

402. Cîte tipuri de atrofii ale maxilei deosebeşte Schroder în edentaţiile totale:

A- unaB- două*C- treiD- patruE- cinci

403. Indicaţi mişcările mandibulare în edentaţia totală care provoacă presiuni esenţiale în articulaţia temporo-mandibulară:

A- de închidere a gurii*B- de propulsieC- de deschidere a guriiD- de deglutiţieE- mişcări lente

404. În care treime a palatului dur după Ene, este mai frecvent situat torusul palatin:

A- anterioară*B- mijlocie C- posterioarăD- medio-posterioarăE- antero-posterioară

405. Indicaţi simptomul caracteristic pentru sindromul Costen în edentaţia totală:

*A- cracmente articulareB- deriglări cinematice mandibulareC- deriglări de temperaturăD- majorarea dimensiunii verticale de ocluzieE- microglosie

406. Indicaţi tipul II de atrofie a procesului alveolar mandibular după Koller în edentaţia totală:

A- este bine exprimat*B- este atrofiat uniform pe toată întindereaC- este atrofiat mai mult lateral şi mai puţin frontalD- este atrofiat mai mult frontal şi mai puţin lateralE- este atrofiat în trepte

407. Ce muşchi au inserţia pe linia oblică externă la mandibulă în edentaţia totală:

A- maseterB- milohioidianC- faringeus superiorD- a rădăcinii limbii*E- buccinator

408. După Gavrilov rezilienţa fibromucoasei cîmpului protetic la maxilă în edentaţiile totale depinde de:

A- grosimea corticaleiB- stratul spongiosC- ţesutul glandularD- ţesutul adipos*E- reţeaua vaselor sangvine

409. Ce tip de fibromucoasă participă la formarea supapei vestibulare la tratamentul protetic cu proteze totale:

A- numai fixăB- numai mobilăC- numai pasiv mobilă*D- pasiv mobilă şi mobilă cu 1-2 mmE- fixă şi pasiv mobilă

50

Page 51: Ortopedie Teste

410. Noţiunea “ fixarea protezei totale” prevede menţinerea protezei:

*A- în stare de repaus fiziologicB- la deglutiţieC- la vorbireD- la masticaţieE- la deschiderea largă a gurii411. Indicaţi componenţa protezei totale:A- linia americană*B- şeile protezeiC- linia AhD- croşetul BonwillE- rugele palatine

412. Indicaţi grosimea bazei metalice a protezei totale:A- 0,1-0,2 mm*B- 0,3-0,4 mmC- 0,6-0,8 mmD- 0,8-1,0 mmE- 1,0-2,0 mm

413. Indicaţi grosimea bazei protezei totale acrilice:A- 0,6-0,8 mmB- 0,8-1,0 mmC- 1,0-2.0 mm*D- 1,5-2,5 mmE- 2,5-3,5 mm

414. Forma dinţilor artificiali în protezele totale se alege în dependenţă de:

*A- structura feţeiB- sexC- vîrstăD- baza protezei

F- rezilienţa mucoasei

415. Indicaţi scopul amprentării preliminare în tratamentul protetic al edentaţiei totale:

A- biometria amprentei în scopul obţinerii datelor suplimentareB- confecţionarea şabloanelor cu borduri de ocluzieC- determinarea dimensiunii verticale de ocluzieD- obţinerea lingurii standart*E- obţinerea lingurii individuale

416. Indicaţi tipul III de atrofie a procesului alveolar în edentaţia totală la maxilă după Schroder:

A- este bine exprimat*B- este atrofiat totalC- este atrofiat mediuD- este atrofiat în trepteE- este atrofiat slab

417. La examenul exobucal a pacienţilor edentaţi total stabilim:A- datele personaleB- gradul de atrofie a parodontuluiC- motivaţia adresăriiD- specificul cîmpului periprotetic*E- starea articulaţiei temporo-mandibulare

418. Prin auscultaţie la pacienţii edentaţi total determinăm prezenţa sau absenţa:

A- zgomotelor ocluzale la închiderea guriiB- zgomotelor ocluzale la deschiderea guriiC- zgomotelor cardiaceD- gidajului arcadelor dentare*E- cracmentelor în articulaţia temporo-mandibulară

51

Page 52: Ortopedie Teste

419. Cu ce şabloane şi borduri de ocluzie se face automodelarea planului de ocluzie după Sapojnicov:

A- şabloane şi bordură de ocluzie din ceară rozB- şabloane din ceară şi borduri de ocluzie cu material abrazivC- şabloane şi borduri de ocluzie din acrilat*D- şabloane din acrilat, borduri de ocluzie cu material abrazivE- şabloane şi bordură de ocluzie din material abraziv

420. Ce formă trebuie să aibă bordurile de ocluzie pînă la automodelarea planului de ocluzie în edentaţia totală după Sapojnicov:

*A- sfericăB- triunghiularăC- pătratăD- dreptunghiularăE- nu importă

421. Ce amprente se obţin la pacienţii edentaţi total în poziţia centrică a relaţiilor intermaxilare:

A- decompresiveB- preciseC- compresive manual*D- compresive ocluzalE- orice amprentă422. Ce tip de atrofie a maxilarelor edentate total deseori

întîlnim:A- patratăB- piramidală*C- asimetricăD- cuboidalăE- intermitentă

423. Atrofia maxilarelor edentate total are loc :A- centrifugă la maxilă

*B- centrifugă la mandibulăC- centripetă la mandibulăD- mixtă la maxilăE- mixtă la mandibulă

424. Zona de sprijin protetic a maxilarului superior edentat total este prezentată de:

*A- tuberozităţile maxilareB- zona SchroderC- zona EisenringD- spaţiul FishE- tuberculii piriformi

425. Zona de sprijin protetic a mandibulei edentată total este prezentată de:

*A- crestele alveolareB- torusul mandibularC- zonele SchroderD- linia oblică externăE- linia oblică internă

426. Indicaţi dimensiunele suprafeţei de sprijin protetic la maxilă în edentaţia totală:

A- 5-9 cm2

B- 10-15 cm2

*C- 18-40 cm2

D- 45-50 cm2

E- mai mult de 60 cm2

427. Care muşchi au inserţia osoasă orizontală la periferia cîmpului protetic în edentaţia totală:

A- vălului palatinB- bărbieiC- maseter

52

Page 53: Ortopedie Teste

*D- buccinatorE- temporal

428. Zona de succiune funcţională a cîmpului protetic la maxilă şi mandibulă în edentaţiile totale este reprezentată de:

A- mucoasa mobilăB- mucoasa fixă de la periferia cîmpului protetic*C- mucoasa pasiv –mobilă la trecerea în activ mobilăD- zona SchroderE- mucoasa fixă a fundului de sac la trecerea în zona neutră

429. Ce formaţiune anatomică din zona fundului de sac favorizează succiunea protezelor totale la maxilă:

A- mucoasa fixă la trecerea în zona neutră*B- mucoasa pasiv-mobilăC- mucoasa activ mobilăD- mucoasa imobilă a acestei zoneE- plicile gingivo-bucale

430. Indicaţi sectorul real din zona funcţională vestibulară a maxilarului superior edentat total:

A- linia AhB- zona FishC- tuberozităţile maxilare*D- retrozigomatic (Eisenring)E- papilă incisivă

431. De care formaţiune anatomică este limitat distal spaţiul Eisenring:

A- plica gingivo-alveolarăB- plica pterigo-mandibularăC- apofiza zigomatică-alveolarăD- vălul palatin *E- şanţul pterigo- maxilar

432. Ce traseu are linia oblică internă la pacienţii edentaţi total:A- orizontalB- ascendent spre mezialC- descendent spre distalD- descendent spre mezialE- mixt

433. Cu ce test se pune în evidenţă punga lui Eisenring la pacienţii edentaţi total:

A- deschiderea maximală a guriiB- deplasarea mandibulei anteriorC- la imitarea surîsului*D- deplasarea mandibulei stînga-dreapta cu gura moderat deschisăE- deplasarea mandibulei stînga-dreapta cu gura maximal deschisă

434. Indicaţi poziţia vălului palatin în repaos după Landa:*A- perdeaB- lateralăC- superioarăD- anterioarăE- mixtă

435. Care este limita corectă a zonelor funcţionale a tubercullilor piriformi în edentaţia totală:

A- posterior-linia imaginară ce trece înapoia molarului treiB- posterior-linia imaginară ce trece înapoia molarului unu*C- anterior-linia imaginară ce trece înapoia molarului doiD- posterior –linia AhE- antrior-ligamentul buco-alveolar

436. În ce regiune poate intra în contact cu muşchii maseterici marginea protezei totale la mandibulă:

A- punga Fish

53

Page 54: Ortopedie Teste

B- punga EisenringC- regiunea linguală a tuberculului piriformD- regiunea anterioară a tuberculului piriform*E- linia vestibulară a tuberculului piriform

437. Ce elemente morfologice ale cîmpului protetic la maxilarul superior edentat total îmbunătăţesc zona de tampon:

A- crestele alveolareB- bolta palatinăC- fibrele elastice, colagenice*D- vasele sangvineE- glandele adipoase

438. După înălţimea marginei amprentele funcţionale în edentaţiile totale pot fi:

A- pînă la zona neutră*B- depăşesc zona neutră cu 1-2 mmC- depăşesc zona neutră cu 3-4 mmD- depăşesc zona neutră cu 3-4 mm doar vestibularE- acoperă zona neutră cu 3-4 mm doar lingval

439. Gavrilov recomandă de a obţine amprente funcţionale la pacienţii edentaţi total:

A- decompresiveB- rapide*C- compresiveD- lenteE- moderate

440. Indicaţi zona de închidere marginală vestibulară a protezei totale la mandibulă:

A- mucoasa activ mobilăB- mucoasa fixă din zona fundului de sacC- linia oblică externă

D- tuberculilor piriformi*E- depăşirea mucoasei pasiv mobile cu 1-2 mm

441. Zona de închidere marginală distală a protezei totale la maxilarul superior corespunde:

*A- liniei Ah acoperind-o cu 1-2 mmB- torusului palatin situat posteriorC- înaintea liniei Ah cu 3-4 mmD- posterior liniei Ah cu 3-4 mmE- vălului palatin

442. Planul Camper prezintă linia ce uneşte spina nazală anterioară cu:

A- spina nazală posterioară*B- centrul conductului auditiv externC- foramenul infraorbitalD- centrul corpului mandibularE- vîrful tuberculului articular

443. Determinarea dimensiunei verticale de ocluzie la pacienţii edentaţi total începe cu aprecierea:

A- dimensiunea etajului mediu a feţei B- poziţiei condililor articulari a mandibulei în articulaţia temporo-mandibulară*C- dimensiunii verticale de postură mandibularăD- gradului de rezorbţie a crestelor alveolare edentate totalE- tipului de raport interalveolar444. Indicaţi metoda de fixare a protezelor totale:A- fiziologicăB- imediatăC- semifiziologică*D- biofizicăE- tardivă

54

Page 55: Ortopedie Teste

445. Montarea dinţilor în edentaţiile totale în caz de progenie se va efectua:

A- fără gingie artificialăB- cu majorarea arcadei dentare superioareC- cu majorarea arcadei dentare inferioare*D- prin încrucişarea dinţilor laterali a ambelor protezeE- cu o micşorare neesenţială a dimensiunii verticale de ocluzie

446. Indicaţi tehnica verificării stabilităţii machetei protezei totale superioare în timpul probei:

A- testul foneticB- testul de deglutiţieC- testul de masticaţie*D- apăsarea pe feţele ocluzale a premolarilor şi molarilor stînga -dreaptaE- apăsarea pe feţele vestibulare a premolarilor şi molarilor stînga-dreapta

447. Prin utilizarea testului Silverman la proba machetelor protezelor totale se verifică:

A- spaţiul maximal dintre arcadele dentare*B- dimensiunea verticală de postură mandibularăC- relaţiile intermaxilare orizontaleD- gradul supraocluziei frontaleE- gradul inocluziei sagitale

448. Ce indicaţii se transmit tehnicianului dentar pe modelul final în edentaţia totală:

*A- zonele de despovărareB- dimensiunile dinţilor artificialiC- grosimea bazei viitoarei protezeiD- tipul de montare a dinţilor artificialiE- duritatea dinţilor selectaţi

449. Cauza basculării protezei totale la exercitarea unei presiuni degitale pe suprafaţa ocluzală a dinţilor laterali la proba machetei este:

A- dinţi artificiali miciB- creste alveolare masive*C- dinţii artificiali sînt montaţi în afara centrului crestei alveolareD- rezilienţa scăzută a mucoasei cîmpului proteticE- prezenţa parafuncţiei musculare

450. Indicaţiile la confecţionarea protezelor totale cu bază metalică sînt:

A- creste alveolare bine reprezentate*B- alergia la acrilateC- patologii ale articulaţiei temporo- mandibulareD- patologii cronice mucozaleE- glosalgia

451. Făcînd o comparaţie a gradului de rezorbţie şi atrofie a oaselor maxilare edentate total în timp după extracţie ne convingem că:

A- gradul de rezorbţie şi atrofie a ambelor maxilare sînt egaleB- gradul de rezorbţie şi atrofie a maxilarului superior este mai mare decît la cel inferior *C- gradul de rezorbţie şi atrofie a maxilarului inferior este mai mare decît la cel superior D- rezorbţia şi atrofia maxilarelor nu are locE- are loc numai rezorbţia maxilarelor cînd atrofia este stopată

452. Cîmpul protetic edentat total la maxilă cu creste alveolare, tuberozităţi maxilare atrofiate pronunţat şi o boltă palatină plată după Sangiuolo corespudne clasei:

A- IB- II*C- III

55

Page 56: Ortopedie Teste

D- IVE- V

453. Cîmpul protetic edentat total la mandibulă cu creste alveolare negative după Sangiuolo corespunde clasei:

A- IB- II*C- IIID- IVE- V

454. Fibromucoasa cîmpului protetic edentat total fiind subţire cu un grad de rezilienţă mic după Lejoyeux corespunde clasei:

A- I*B- IIC- IIID- IVE- V

455. Fibromucoasa pasiv mobilă în mediu are o lăţime de:A- 5 mmB- 4 mmC- 3,1-3,5 mm*D- 1,0-2,0 mmE- 0,5-0,8 mm

456. Ce modificări morfo-funcţionale au loc în muşchii ridicători ai mandibulei în edentaţia totală:

A- muşchii ridicători ai mandibulei nu se modificăB- ei se contractă mai puţin şi se lungesc*C- ei se contractă mai mult şi se scurteazăD- ei se contractă asimetricE- ei se contractă puţin şi se relaxează

457. Din cauza absenţei totale a dinţilor naturali mandibula trece direct la mişcările de propulsie şi lateralitate ce conduce la:

*A- rezorbţia părţii anterioare a meniscului articular sau chiar la perforarea luiB- îngroşarea părţii anterioare a meniscului articularC- rezorbţia părţii posterioare a meniscului articularD- îngroşarea părţii posterioare a meniscului articularE- meniscul articular nu se modifică

458. După Landa cînd torusul palatinal se întide de la gaura palatină anterioară pînă la linia distală a palatului dur corespunde clasei:

A- IB- IIC- IIID- IV*E- V

459. Zonele de tampon la maxilă după Gavrilov sînt condiţionate de:

A- înălţimea bolţii palatinaleB- prezenţa torusului palatinalC- înălţimea apofizelor alveolare*D- prezenţa cîmpurilor vasculareE- forma apofizelor alveolare

460. Indicaţi rolul zonelor de tampon la maxilă după Gavrilov:A- asigură fixarea protezeiB- formează supapa circulară*C- amortizează presiunile masticatoriiD- majorează gradul de adeziune

56

Page 57: Ortopedie Teste

E- majorează eficienţa masticatorie

461. Prezenţa la maxila edentată total a unei apofize alveolare pronunţate, semiovale, cu tuberozităţi maxilare exprimate, bolta palatină înaltă, fără torus palatinal după Schroder corespunde clasei:

*A- IB- IIC- IID- IVE- nu se incadrează în clasificare

462. Atrofia totală a apofizei alveolare la maxilă edentată total, prezenţa bolţei palatine plate şi a tuberozităţilor maxilare slab pronunţate după Schroder corespunde clasei:

A- IB- II*C- IIID- IVE- V

463. Prezenţa apofizei alveolare la mandibulă edentată total cu o accentuată atrofie în zonele laterale şi mai slab pronunţată în zona frontală după Koller corespunde clasei:

A- IB- II*C- IIID- IVE- V

464. Prezenţa apofizei alveolare la mandibulă edentată total cu o accentuată atrofie în zona frontală şi mai slab pronunţată în zonele laterale după Koller corespunde clasei:

A- I

B- IIC- III*D- IVE- V

465. Prezenţa unei atrofii accentuate şi uniforme a apofizei alveolare la mandibula edentată total deseori pînă la corpul mandibulei după Koller corespunde clasei:

A- I*B- IIC- IIID- IVE- V466. Spaţiul retrozigomatic (punga Eisenring) va condiţiona

fixarea protezei totale cînd grosimea marginii protezei:*A- va ocupa acest spaţiu în totalitateB- va ocupa acest spaţiu parţialC- va depăşi cu mult acest spaţiu D- nu va ajunge la acest spaţiuE- îl va ocupa în întregime numai în unele segmente

467. Gradul de rezilienţă a fibromucoasei cîmpului protetic edentat total în diferite zone este diferenţiat şi variază după Şpreng:

A- 0,2-0,3 mm*B- 0,3-0,4 mmC- 4,1-4,5 mmD- 4,6-5,0 mmE- mai mult de 5 mm

468. Fibromucoasa cîmpului protetic la maxila edentată total, fiind atrofiată, subţire, cu un grad de rezilienţă redus, inaptă să suporte presiuni după Supple corespunde clasei:

A- I

57

Page 58: Ortopedie Teste

*B- IIC- IIID- IVE- V469. Fibromucoasa cîmpului protetic la maxilă edentată total,

fiind hipertrofiată, mobilă, flotantă, care cere o îndepărtare chirurgicală după Supple corespunde clasei:

A- IB- IIC- III*D- IVE- V470. După Liund zona glandulară a fibromucoasei cîmpului

protetic edentat total la maxilă este situată în următoarea zonă a palatului dur:

A- anteriorB- lateral-dreaptaC- lateral-stîngaD- la centru*E- posterior

471. Conform clasificării Lejoueux la mandibulă fibromucoasa cîmpului protetic edentat total groasă, cu un grad mare de rezilienţă corespunde tipului:

A- IB- II*C- IIID- IVE- V472. După Sangiuolo cînd substratul osos la maxilă edentată total

are un grad de atrofie medie, prezenţa tuberozităţilor maxilare şi înălţime medie a bolţii palatine corespunde clasei:

A- I*B- II

C- IIID- IVE- V

473. După Sangiuolo cînd substratul osos la mandibulă edentată total are un grad de atrofie avansat cu dispariţia apofizei alveolare şi tuberculii piriformi atrofiaţi aproape complet corespunde clasei:

A- IB- II*C- IIID- IVE- V474. Scopul amprentei preliminare în edentaţia totală este

obţinerea unui model:*A- de lucru preliminarB- fiziologicC- cu dimensiuni doriteD- din ghips durE- din acrilate

475. Lingura amprentară individuală este necesară pentru amprentarea:

A- anatomică*B- funcţionalăC- fiziologicăD- parţialăE- mixtă

COMPLIMENT MULTIPLU

476. La examenul exobucal al pacienţilor edentaţi total se atrage atenţia la:

A- starea ţesuturilor moi endo-bucaleB- integritatea sistemului osos

58

Page 59: Ortopedie Teste

C- *sensibilitatea unor puncte ale feţeiD- *leziunile mucoasei buzelorE- *eventuale ticuri musculare

477. La examenul exobucal al pacienţilor edentaţi total la palpare se evidenţiază:

A- gradul de deschidere a guriiB- relaţiile crestelor alveolare edentate C- *starea articulaţiei temporo-mandibulareD- starea şi dimensiunile torusului palatinE- *starea funcţională a unor muşchi

478. Prin auscultaţie la examenul exobucal în edentaţia totală depistăm:

A- *saltul articularB- *cracmentele articulareC- zgomotele ocluzale la deschiderea guriiD- zgomotele ocluzale la închiderea guriiE- durerea articulară

479. Prin inspecţie la examenul endobucal în edentaţia totală determinăm:

A- *culoarea fibromucoaseiB- rezilienţa fibromucoaseiC- tonicitatea limbii D- *poziţia limbiiE- gradul salivaţiei

480. Ce elemente ale cîmpului protetic la maxilă cuprinde zona de sprijin în edentaţia totală:

A- tuberculii piriformiB- torusul palatinC- vălul palatinD- *tuberozităţile maxilare

E- *bolta palatină

481. Cum parcurge rezorbţia şi atrofia ţesutului osos la maxilă în edentaţia totală:

A- *centripetăB- centrifugăC- cu majorarea arcului procesului alveolar edentatD- *cu micşorarea arcului procesului alveolar edentatE- cu păstrarea dimensiunilor arcului procesului alveolar edentat

482. Cum parcurge rezorbţia şi atrofia ţesutului osos la mandibulă în edentaţia totală:

A- centripetăB- *centrifugăC- *cu majorarea arcului procesului alveolar edentat totalD- cu micşorarea arcului procesului alveolar edentat totalE- cu păstrarea dimensiunilor arcului procesului alveolar edentat total

483. Ce versante ale crestelor alveolare în edentaţia totală sunt considerate slab retentive:

A- înalteB- mediiC- cu versant abruptD- *cu versant oblicE- *cu atrofie accentuată

484. Fibrele musculare a muşchilor mobilizatori ai mandibulei în edentaţia totală se modifică în felul următor:

A- *fibrele verticale ale muşchilor ridicători se scurteazăB- fibrele verticale ale muşchilor ridicători se întindC- *fibrele verticale ale muşchilor coborîtori se întindD- fibrele verticale ale muşchilor coborîtori se scurteazăE- fibrele musculare nu se modifică

59

Page 60: Ortopedie Teste

485. Ce muşchi au inserţia orizontală la nivelul periferiei cîmpului protetic în edentaţia totală:

A- temporaliB- masetericiC- *buccinatori D- *orbicular al buzelorE- limbii

486. Ce muşchi au inserţie perpendiculară la periferia cîmpului protetic mandibular în edentaţia totală:

A- *bărbieiB- *milohioidieniC- buccinatoriD- *masetericiE- zigomatici

487. În ce spaţii se împarte zona funcţională vestibulară a cîmpului protetic edentat total la maxilă:

A- *retrozigomaticeB- a liniei AhC- tuberozităţilor maxilareD- *labialăE- *laterală

488. Spaţiul retrozigomatic (pungile lui Eisenring) în edentaţia totală la maxilă este limitat:

A- posterior – linia AhB- *posterior – şanţul pterigomaxilarC- posterior – vălul palatinD- *anterior – apofiza zigomatico-alveolarăE- anterior – frenulul buzei superioare

489. Ce formaţiuni delimitează spaţiul vestibular lateral la maxilă în edentaţia totală:

A- posterior – frenulul bucal lateralB- *posterior – apofiza zigomatico-alveolarăC- anterior – frenulul buzei superioareD- *anterior – frenulul bucal lateralE- medial – sutura palatină

490. Conform investigaţiilor Landa vălulul palatin în stare de repaus poate avea următoarele poziţii:

A- *orizontalăB- lateralăC- *de perdeaD- *de o înclinare medieE- mixtă

491. Limitele zonei funcţionale a tuberculilor piriformi în edentaţia totală sunt:

A- anterior – linia imaginară ce trece înapoia molarului unuB- *anterior – linia imaginară ce trece înapoia molarului doiC- anterior – linia imaginară ce trece înapoia molarului treiD- *posterior – locul de inserţie a ligamentului pterigo-mandibularE- posterior – linia Ah

492. Ce muşchi se găsesc în partea linguală a tuberculilor piriformi în porţiunea cea mai distală:

A- milohioidieniB- vălului palatinC- *palatoglosD- *constrictorului superior al faringeluiE- limbii

493. Limitele zonei funcţionale vestibulare laterale a mandibulei în edentaţia totală sunt:

60

Page 61: Ortopedie Teste

A- *posterior – linia imaginară ce trece înapoia feţei distale a molarului doiB- posterior – linia imaginară ce trece înaintea feţei meziale a molarului doiC- *anterior – frenulul lateral bucalD- anterior – frenulul buzei inferioareE- anterior – frenulul limbii

494. Indicaţi limitele zonelor funcţionale linguale laterale la mandibulă în edentaţia totală:

A- *posterior – linia ce trece prin faţa distală a molarului doi inferiorB- posterior – linia ce trece prin faţa distală a molarului unu inferiorC- anterior – spaţiul dintre premolariD- *anterior – spaţiul dintre canini şi premolariE- anterior – spaţiul dintre canini şi incisivii laterali

495. Care poate fi poziţia limbii la pacientul cu edentaţia totală:A- superioarăB- inferioarăC- *anterioarăD- *posterioarăE- suspendată

496. Ce tip de boltă palatină va asigura adeziune, sprijin şi stabilitate satisfăcătoare protezei totale:

A- *în formă de „U”B- în formă de „V”C- platăD- cu torus longitudinalE- *fără torus palatinal

497. Indicaţi factorii locali care influenţează rezorbţia ţesutului osos a proceselor alveolare în edentaţia totală:

A- musculatura din vecinătatea cîmpului proteticB- folosirea produselor alimentare moiC- *deficitul de stimul asupra ţesutului osos din motivul absenţei dinţilorD- *protezele totale ce basculează în timpul funcţieiE- deglutiţia infantilă

498. Indicaţi factorii generali care accelerează rezorbţia ţesutului osos a proceselor alveolare în edentaţia totală:

A- parafuncţii musculareB- *alimentare insuficientă, avitaminozăC- *factorul endocrinD- traumele E- stresul emoţional

499. Modificările de atrofie ale fibromucoasei fixe ale cîmpului protetic edentat total depind de:

A- *maladiile generaleB- *afecţiunile localeC- *timpul ce s-a scurs de la instalarea edentaţiei totaleD- funcţia glandelor salivareE- profesie

500. Indicaţi starea muşchilor coborîtori ai mandibulei la pacienţii cu edentaţii totale:

A- rămîn neschimbaţiB- devin mai scurţiC- *suferă o întindereD- *se atrofiazăE- se hipertrofiază

501. Indicaţi factorii obişnuiţi ce asigură fixarea protezelor totale:

A- camerele cu vid

61

Page 62: Ortopedie Teste

B- linia americanăC- ventuzele de cauciucD- *succiuneaE- *adeziunea

502. Indicaţi obiectivele amprentei finale în edentaţia totală:A- *obţinerea corectă a înălţimii marginilor amprenteiB- obţinerea corectă a dimensiunii verticale de ocluzieC- determinarea corectă a poziţiei antero-posterioare a mandibuleiD- *obţinerea corectă a extinderii maxime a protezeiE- absenţa golurilor pe suprafaţa amprentei

503. Indicaţi limitele lingurii individuale după Vasilenko:A- depăşesc cu mult mucoasa activ mobilăB- *ajung pînă la nivelul mucoasei pasiv mobileC- sunt rascroite distalD- *sunt alungite distalE- sunt perforate

504. Amprentele funcţionale compresive după Gavrilov se obţin:A- *totdeaunaB- *sub aplicarea forţei de medicC- *sub forţa musculară în ocluzieD- doar la cîmpuri protetice cu rezilienţă mărităE- niciodată

505. Prin ce metode se poate de despovărat anumite sectoare ale cîmpului protetic edentate total la amprentarea finală:

A- presiuni uniformeB- probe funcţionaleC- *cu lingura individuală confecţionată după folierea modelului

preventivD- cu lingura individuală confecţionată după răzuirea anumitor sectoare

a modelului preventiv

E- *crearea unor orificii în lingura individuală506. Indicaţi reperele liniei Camper:A- cap condilian – foramen infraorbitale B- cap condilian – sept intranazal C- *tragus – spina nazală anterioarăD- *foramen auditiv extern – baza aripii nasului E- tubercul articular – spina nazală posterioară

507. Reperele de referinţă la determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior a feţei în edentaţia totală sunt:

A- intercuspidarea maximă a maxilarelorB- intercuspidarea centrică a maxilarelorC- *poziţia corectă a buzelorD- *starea de repaus fiziologic relativ a mandibuleiE- starea de contracţie maximală a muşchilor mobilizatori a mandibulei

508. Modelarea reliefului vestibular şi a dimensiunii verticale a bordurii de ocluzie la maxila edentată total se va efectua în aşa mod ca:

A- buza superioară să fie uşor prăbuşităB- *poziţia buzei superioare să aibă aspect fizionomic C- buza superioară să fie în proeminenţă uşoarăD- marginea bordurii să nu se vadă de sub buza superioarăE- *marginea bordurii să fie cu 1-2 mm mai jos de marginea buzei

509. În ce loc sunt situate în proteza totală mandibulară aripioarele sublingvale:

A- *spaţiul sublingval în zona premolarilor şi a primului molarB- spaţiul sublingval anteriorC- spaţiul sublingval posteriorD- *spaţiul sublingval în zona premolarilorE- în regiunea tuberculilor piriformi

62

Page 63: Ortopedie Teste

510. Indicaţi tulburările psihice posibile la pacienţii edentaţi total:

A- agresivitateB- *timiditateC- *izolare de societateD- bruxismE- *depresie

511. Prin ce se manifestă tulburările musculare la pacienţii edentaţi total:

A- prin mişcări coordonate a mandibuleiB- *prin mişcări dezorientate a mandibuleiC- prin mişcări dezorientate a limbiiD- prin scurtarea muşchilor coborîtori a mandibuleiE- *prin alungirea muşchilor coborîtori a mandibulei

512. Modificările muşchilor limbii la pacienţii edentaţi total se manifestă prin:

A- atrofieB- *hipertrofieC- bruxism lingvalD- deglutiţie infantilăE- *microglosie

513. Raportul apofizelor alveolare la pacienţii cu edentaţie totală imediat după ultima extracţie dentară în fosta ocluzie ortognotică va fi:

A- *normalB- mezialC- distalD- *ortognatE- încrucişat

514. Ce tipuri de atrofii a crestei alveolare edentate total la mandibulă deosebeşte Koller:

A- unilateralăB- bilateralăC- ondulatăD- *atrofiată esenţial lateralE- *atrofiată esenţial frontal

515. Lejoyeux clasifică valoarea protetică a apofizelor alveolare edentate total în următoarele clase:

A- *înalte, retentiveB- joase, ascuţiteC- *cu valoare protetică slabăD- *cu valoare protetică negativăE- cu valoare de aplicare a implanturilor

516. Rîndaşu clasifică apofizele alveolare edentate total la maxilă în:

A- denivelateB- *retentiveC- ondulateD- *neretentiveE- *neutre

517. Ce muşchi au inserţie pe linia oblică internă:A- buccinatoriB- *superiori ai faringelui C- inferiori ai faringeluiD- *milohioidieniE- pterigoidieni interni

518. Ce tipuri de fibromucoasă a cîmpului protetic deosebeşte Supple:

A- *sănătoasă, cu grosime moderată

63

Page 64: Ortopedie Teste

B- *atrofiată, subţire C- atrofiată, cu hipertrofii neuniformeD- *hipertrofiată, mobilăE- cu hiperemie esenţială

519. Ce numim “stabilizarea protezei totale”:A- menţinerea ei în stare de repausB- *menţinerea la mişcările nemasticatoriiC- menţinerea în timpul masticaţieiD- menţinerea în timpul somnului E- *menţinerea în timpul vorbirii

520. Indicaţi factori ce influenţează echilibrul protezei totale:A- vîrsta pacientului B- rezilienţa mucoaseiC- *montarea funcţională a dinţilorD- *adeziuneaE- *succiunea funcţională

521. Indicaţi metodele mecanice de fixare a protezelor totale:A- *croşete gingivo-alveolare în anumite situaţii clinice la maxilăB- adeziuneaC- *dinţi din metal în zonele laterale a protezei totale la mandibulăD- dinţi din metal în zonele laterale a protezei totale la maxilăE- *arcuri intermaxilare

522. Indicaţi metodele biomecanice de fixare a protezelor totale:A- *croşetul Kemeny în anumite situaţii cliniceB- *aripioarele sublingualeC- camere cu vidD- arcuri intermaxilareE- magneţi

523. Indicaţi metodele fizice de fixare a protezelor totale:A- implanturileB- *camerele de vidC- croşete gingivo-alveolare D- *clopot de cauciucE- arcuri intermaxilare

524. Indicaţi metodele biofizice de fixare a protezelor totale:A- aplicarea magniţilorB- aplicarea implantelorC- *crearea unui vid pe toată suprafaţa protezeiD- *succiunea funcţionalăE- croşete gingivo-alveolare

525. Indicaţi aliajele din care se confecţionează baza metalică a protezei totale:

A- *aur platinatB- oţel inoxidabilC- *crom-cobaltD- *crom-nichel modernE- melot metal

526. Indicaţi materialele pentru amprentarea preliminară în edentaţia totală:

A- *gipsulB- *elastic C- xantoprenulD- *materiale amprentare termoplasticeE- acrilatul

527. Prima probă funcţională Herbst la amptrentarea funcţională la mandibulă în edentaţia totală prevede:

A- *actul de deglutiţie

64

Page 65: Ortopedie Teste

B- actul de respiraţie nazalăC- actul de respiraţie mixtăD- *deschiderea maximală a guriiE- deschiderea moderată a gurii

528. După metoda de formare a marginilor amprentei la amprentarea în edentaţia totală deosebim amprente:

A- *cu margini formate prin mişcări pasive ale mucoasei activ mobileB- amprente staticeC- *cu mişcări funcţionale testD- cu mişcări de masticaţieE- cu mişcări de deglutiţie a salivei

529. A doua probă funcţională Herbst la amprentarea funcţională la mandibulă prevede:

A- *plasarea vîrfului limbii spre buza superioarăB- *plasarea vîrfului limbii spre buza inferioarăC- deschiderea moderată a guriiD- deschiderea maximală a guriiE- efectuarea actului de deglutiţie

530. Din ce materiale se confecţionează lingurile amprentare individuale:

A- aliajele auruluiB- *acrilateC- *ceară stomatologicăD- cauciucE- ghips

531. Care din simptoamele indicate se referă la edentaţia totală:A- odontalgii B- *dereglări de masticaţieC- *tulburări fizionomice

D- cefaleeE- parafuncţii musculare

532. Indicaţi cauzele favorizante în etiologia edentaţiei totale:A- *diabetul zaharatB- traumatismulC- *avitaminozeleD- *complicaţiile cariei dentareE- dezarmonii dento-alveolare

533. Simptomele de bază la prezenţa edentaţiei totale sunt:A- tulburări auditiveB- *tulburări masticatorii şi fizionomiceC- *tulburări fonetice şi psihiceD- tulburări gustative şi de temperaturăE- tulburări de deglutiţie

534. Atrofia maxilarelor total edentate poate fi:A- *simetrică B- trapezoidalăC- ovalăD- *asimetricăE- triunghiulară

535. Atrofia şi rezorbţia maxilarelor edentate total are loc:A- centrifugă la maxilăB- *centrifugă la mandibulăC- centripetă la mandibulăD- *centripetă la maxilăE- centrifugă şi centripetă la ambele maxilare

536. Cîmpul protetic edentat total este împărţit în zone:A- de tracţiune

65

Page 66: Ortopedie Teste

B- torusului palatinC- planşeului bucalD- *de sprijinE- *de succiune

537. Zona de sprijin a cîmpului protetic la maxila edentată total este prezentată de:

A- *crestele alveolare edentate total şi tuberozităţile maxilareB- proeminenţele zigomaticeC- torusul palatinalD- *bolta palatinăE- planşeul bucal

538. Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic la maxila edentată total:

A- *vestibularăB- crestelor alveolareC- *distalăD- anterioarăE- papilei incisivale

539. Zona vestibulară funcţională la maxila edentată total se împarte în următoarele spaţii:

A- *retrozigomaticB- caninilor şi dinţilor lateraliC- incisivilorD- *vestibular lateralE- *vestibular labial

540. Din multitudinea poziţiilor vălului palatin în repaus Landa deosebeşte:

A- *orizontalăB- verticală

C- *oblică pronunţatăD- *oblică cu înclinare medieE- ondulată

541. Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic la mandibula edentată total:

A- *a tuberculilor piriformiB- *linguale şi vestibulare lateraleC- laterale ale crestei alveolareD- centrală a crestei alveolareE- *centrale – linguală şi labială

542. Indicaţi formele feţii după Willams:A- *patratăB- *dreptunghiularăC- *triunghiularăD- *ovoidalăE- fără contururi geometrice

543. Gradul de adeziune a protezelor totale depinde de:A- *corespunderea fidelă a suprafeţei mucoasei a protezei cîmpului

proteticB- tipul ocluziei restabiliteC- *stratul de salivă dintre suprafaţa mucosală a protezei şi cîmpului

proteticD- dimensiune verticală de ocluzieE- produsele alimentare

544. Indicaţi metodele de fixare a protezelor totale:A- *mecaniceB- fiziologiceC- *biomecaniceD- standarteE- *biofizice

66

Page 67: Ortopedie Teste

545. Zona funcţională vestibulară la maxila edentată total se împarte în următoarele spaţii:

A- *vestibular-labialB- retro-tuberozităţilor maxilareC- *vestibular lateralD- *retro-zigomaticE- anterio-posterior

546. Zona distală a cîmpului protetic la maxila edentată total „linia Ah” are o lăţime medie de:

A- *1,5 mmB- 8,0 mmC- *>2,0 mmD- 9,0 mmE- >10,0 mm

547. Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic la mandibulă în edentaţia totală:

A- *a tuberculilor piriformiB- *vestibulară centralăC- *vestibulară lateralăD- exostozelor apofizei alveolareE- coamei apofizei alveolare

548. Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular în edentaţiile totale din partea linguală:

A- *centralăB- a coamei apofizei alveolareC- *lateraleD- triunghiului retromolarE- retrolinguală

549. Asupra protezei totale la maxilă în timpul masticaţiei acţionează următoarele forţe:

A- *verticaleB- formaţiunile mobile ale fibromucoaseiC- *presiunea atmosfericăD- *alimentelor lipicioaseE- magnetice550. Asupra protezei totale în timpul funcţiei acţionează

următoarele forţe orizontale:A- *componentele orizontale ale forţei verticaleB- pantele cuspizilor dinţilor lateraliC- înălţimea cuspizilor lateraliD- *forţele musculaturii periprotetice ale cîmpulu proteticE- forţele muşchilor limbii

551. Fixarea protezei totale la maxilă se realizează prin următoarele mijloace:

A- *succiunea funcţionalăB- greutatea protezeiC- respiraţia nazalăD- *adeziuneaE- vorbire atentă

552. Indicaţi probele funcţionale Herbst la amprentarea funcţională la maxilă în edentaţia totală:

A- *deschiderea maximală a guriiB- deschiderea moderată a guriiC- *sugerea obrajilorD- *mişcarea buzelor anterioare ca la fluerareE- deglutiţia

553. Indicaţi probele funcţionale Herbst la amprentarea funcţională la mandibulă în edentaţia totală:

A- deschiderea moderată a gurii

67

Page 68: Ortopedie Teste

B- *deglutiţia şi deschiderea gurii maximalC- *plasarea vîrfului limbii spre buzele suăperioară şi inferioarăD- mişcări rotative ale limbiiE- *mişcări active ale muşchilor mimici

554. Indicaţi sectoarele de corectare a lingurii individuale în edentaţia totală la mandibulă la efectuarea primei probe funcţionale Herbst:

A- zona caninilorB- zona premolarilorC- *zona distală pînă la linia sublingualăD- *zona distală-vestibulară pînă la molarul doiE- zona sublinguală centrală

555. La corectarea lingurilor amprentare individuale în edentaţiile totale se utilizează probele funcţionale:

A- *HerbstB- *BoianovC- GavrilovD- BurluiE- Postolachi

556. Corectarea lingurii amprentare individuale acrilice în edentaţiile totale prevede:

A- aducerea marginilor cu o acoperire a mucoasei pasiv mobile cu 1-2 mm

B- aducerea marginilor pînă la fundul de sacC- realizarea grosimii marginii conform volumului fundului de sacD- grosimea marginilor nu are importanţăE- răscroirea la nivelul frenurilor şi a plicilor

557. Modelarea marginilor amprentei funcţionale în edentaţiile totale se efectuează prin mişcări ale ţesuturilor periprotetice:

A- *efectuate manual de medicB- efectuate de pacient la comanda mediculuiC- *efectuate sinestătător de pacientD- mixteE- *instrumentale

558. Planul protetic la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţiile totale se apreciază:

A- vizual B- *cu planul FoxC- *aparatul LarinD- paralelografE- spatula

559. Dimensiunea verticală de ocluzie la pacienţii edentaţi total se determină cu metodele:

A- fiziologicăB- anatomicăC- *anatomo-fiziologicăD- *antropometricăE- electronică

560. Poziţia neutră a mandibulei faţă de maxilă în edentaţiile totale la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice se apreciază utilizînd:

A- testul de deplasare a mandibulei anteriorB- *reflexul molar SearsC- testul foneticD- *testul de deglutiţieE- deschiderea medie a gurii

561. Indicaţi semnele supraevaluării dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetelor protezelor totale:

A- spaţiul liber de vorbire este egal cu 5-6 mm

68

Page 69: Ortopedie Teste

B- spaţiul liber de vorbire este egal cu 2-3 mmC- *spaţiul liber de vorbire este egal cu 0,5-1 mmD- *vizibilitatea exagerată a dinţilorE- invizibilitatea dinţilor

562. Dacă la detrminarea poziţiei neutre a mandibulei faţă de maxilă la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice ea a fost deplasată anterior atunci la proba machetelor protezelor totale vom avea următoarele semne:A- micşorarea dimensiunii verticale de ocluzieB- *majorarea dimensiunii verticale de ocluzieC- *în zona frontală prognaţieD- în zona frontală progenieE- ocluzie încrucişată

563. Dacă la determinarea poziţiei neutre a mandibulei faţă de maxilă şablonul cu borduri de ocluzie a mandibulei a fost deplasat posterior la proba machetelor protezelor totale vom avea următoarele semne:

A- micşorarea dimensiunii verticale de ocluzieB- *majorarea dimensiunii verticale de ocluzieC- în zona frontală prognaţieD- *în zona frontală progenieE- ocluzia încrucişată

564. Indicaţi semnele micşorării dimensiunii verticale de ocluzie la proba machetelor protezelor totale:

A- *aspectul feţei este îmbătrînitB- aspectul feţei nu este modificatC- *şanţurile peribucale sunt accentuateD- şanţurile peribucale sunt în limitele normeiE- *roşul buzelor este diminuat

565. Concepţia modernă de amprentare funcţională a cîmpului protetic în edentaţiile totale prevede amprentarea:

A- *compresivăB- *decompresivăC- *diferenţialăD- dublăE- triplă

566. La controlul extraoral al machetelor protezelor totale se studiază:

A- *caracterul montării dinţilorB- dimensiunea verticală de postură mandibularăC- *forma arcadeolor dentareD- *limitele protezeiE- poziţia neutră a mandibulei

567. La controlul extraoral a arcadelor dentare în protezele totale se atrage atenţia la:

A- *coincidenţa liniei interincizivaleB- *dinţii laterali să fie montaţi pe mijlocul crestei alveolareC- dinţii laterali nu obligatoriu se montează pe mijlocul crestei

alveolareD- *dinţii laterali sunt montaţi conform triunghiului PaundE- dinţii laterali nu obligatoriu se montează conform regulilor Paund

568. La controlul funcţiei estetice a machetelor protezelor totale pacientul se examinează:

A- *din faţăB- *din profilC- *cu gura semideschisăD- radiologicE- electromiografic

69

Page 70: Ortopedie Teste

569. La aplicarea protezelor totale în cavitatea orală se efectuează controlul:

A- *menţinerii protezelor pe cîmpul proteticB- eficienţei masticatorii C- *fizionomiei şi fonaţieiD- poziţiei condililor articulari ai mandibulei în fosele articulareE- stării muşchilor mobilizatori ai mandibulei

570. La aprecierea gradului de menţinere a protezelor totale pe cîmpul protetic se aplică următoarele teste:

A- *aplicarea forţei pe suprafaţa palatinală a dinţilor frontali superiori spre vestibular

B- *aplicarea forţei pe suprafaţa vestibulară a dinţilor frontali inferiori spre oral

C- *aplicarea presiunii spre faţa linguală a frontalilor inferioriD- *tracţiune verticală la nivelul incisivilorE- proba fonetică

571. Echilibrarea ocluzală a protezelor totale se efectuează prin şlefuirea selectivă a dinţilor în supraocluzie:

A- *în ocluzia centricăB- *în propulsia mandibularăC- poziţia de postură mandibularăD- *în mişcările de lateralitateE- în timpul respiraţiei intensive

572. Indicaţi contraindicaţiile generale la aplicarea implanturilor la edentaţia totală:

A- *diabetul zaharatB- ulcerul duodenalC- *boli sangvineD- ulcerul stomacalE- *tumori benigne osoase

573. Supraproteza totală pe implante poate fi realizată cu fixare:A- *sistem DolderB- sistem croşetarC- *sistem de telescopareD- paste specialeE- cleiuri speciale

574. Cauzele fracturării protezelor totale pot fi:A- grosime mare a bazei protezeiB- *prezenţa torusului palatinal pronunţatC- *montarea incorectă a dinţilor D- masticaţia activăE- *prezenţa bruxismului

575. Proteza totală cu căptuşeală din material elastic este indicată:

A- *atrofia pronunţată a apofizelor alveolareB- *prezenţa formelor atipice a apofizelor alveolareC- prezenţa apofizelor alveolare cu versante paraleleD- *prezenţa fibromucoasei atrofiate accentuat pe toată suprafaţa

cîmpului proteticE- prezenţa fibromucoasei cu un grad de rezilenţă medie

576. Rebazarea protezelor totale în condiţii de laborator se efectuează:

A- *după amprentarea funcţională cu proteza veche pregătită specialB- după amprentarea funcţională cu lingura individualăC- după amprentarea anatomică cu lingura standart şi proteza totalăD- *cu acrilat termo-polimerizabilE- cu aliaj special

577. După fixarea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală se va determina:

70

Page 71: Ortopedie Teste

A- acrilatul din care se vor confecţiona protezeleB- *culoarea dinţilor artificialiC- tipul simulatorului în care se vor confecţiona protezeleD- necesitatea duplicării modelului definitivE- *forma dinţilor conform tipului feţei

578. Indicaţi cerinţele către şablonul cu bordurile de ocluzie la determinarea relaţiilor centrice intermaxilare în edentaţia totală:

A- să fie confecţionate din ceară calitativăB- *baza şablonului să corespundă limitelor protezeiC- *şablonul cu bordura de ocluzie nu trebuie să basculezeD- *în zona distală bordurile de ocluzie vor avea o înălţime de pînă la

0,5-0,8 cmE- în zona distală bordurile de ocluzie vor avea o înălţime de 1,5 cm

579. Şablonul cu bordurile de ocluzie la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală se va confecţiona din:

A- *şablonul şi bordurile din ceară rozB- *şablonul din acrilat, iar bordurile din ceară rozC- şablonul din ceară roz, iar bordurile din acrilat autopolimerizabilD- *şablonul din acrilat, iar bordurile din material termoplastic

amprentarE- şablonul şi bordurile de ocluzie din acrilat autopolimerizabil

580. Stabilirea nivelului şi direcţiei planului protetic la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală se determină în următoarele segmente:

A- *frontalB- *lateraleC- superioareD- inferioare E- distal

581. Determinarea planului protetic la aprecierea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală este necesar pentru:

A- a asigura un contact maximal între arcadele dentareB- *a crea curbele ocluzale sagitale SpeeC- a crea curbele vestibulare ale arcadelor dentareD- *a crea curbele ocluzale transversale Monson-WillsonE- a asigura montarea dinţilor pe centrul apofizelor alveolare

582. La determinarea dimensiunii verticale de ocluzie conform metodei antropometrice Vodsvord-Uayt în edentaţiile totale se utilizează reperele:A- *centrul pupilelorB- *linia de închidere a buzelorC- *baza nasului D- linia infraorbitalăE- *marginea inferioară a mandibulei

583. Înregistrarea şi fixarea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală se va efectua utilizînd următoarele metode:

A- *fierbinteB- *cu cleme în „U”C- *cu ştifturi din sîrmăD- *receE- dură

584. După înregistrarea şi fixarea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală se va determina:

A- *linia surîsuluiB- linia de contact interdentarC- *linia caninilorD- linia premolarilorE- linia instalării molarilor doi

71

Page 72: Ortopedie Teste

585. Articulatoarele utilizate la realizarea arcadelor dentare în protezele totale pot fi:

A- *simple (medii)B- *reglabileC- de o singură folosinţăD- din acrilateE- siliconice

586. Programarea individuală a articulatorului reglabil se realizează pe baza determinării la pacientul edentat total:

A- a dimensiunii verticale de ocluzieB- *unghiurilor traiectoriilor articulareC- *unghiurilor traiectoriilor incisiveD- unghiurilor traiectoriilor caninilorE- unghiurilor de înclinare a segmentelor planului protetic

587. În articulatorul Gyzi-simplex valorile unghiurilor mişcărilor mandibulare sunt:

A- *a traiectoriei articulare sagitale – 33ºB- *a traiectoriei articulare transversale – 17ºC- a traiectoriei articulare verticale – 20ºD- a traiectoriei articulare oblice – 28ºE- a traiectoriei articulare la mişcarea mixtă – 10º 588. Fenomenul Cristhensen folosit la înscrierea intraorală a

mişcărilor mandibulare în edentaţia totală se utilizează la crearea:

A- formei corecte a arcadelor dentareB- curburii vestibulare a arcadelor dentareC- contactului cuspido-fisural între arcadele dentareD- *curburilor ocluzale sagitale SpeeE- *curburilor ocluzale transversale Monson-Willson

589. Industria stomatologică furnizează garnituri de dinţi artificiali cu pantele de înclinare a cuspizilor dinţilor laterali pentru a asigura:

A- *propulsia mandibulei cu pantele de 20-40ºB- retruzia mandibulei cu pantele de 10-15ºC- *mişcarea de lateralitate a mandibulei cu pantele de 5-7ºD- asigurarea mişcărilor verticale ale mandibulei cu pantele de 2-3ºE- mişcările mixte ale mandibulei cu pantele de 45º

590. Dinţii artificiali în protezele totale se vor monta după metodele:

A- *GysiB- GavrilovC- *VasilievD- KurleandskiE- *Saizar

591. Indicaţi metodele de montare a dinţilor artificiali în protezele totale:

A- BetelmanB- *AckermanC- *HornD- OxmanE- Rubinov592. La deplasarea distală a mandibulei la determinarea

relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală la proba machetelor protezelor totale se va observa:

A- *în zona frontală a arcatelor dentare – progenieB- în zona frontală a arcadelor dentare – prognaţie C- *majorarea dimensiunii verticale de ocluzieD- micşorarea dimensiunii verticale de ocluzieE- ocluzie încrucişată

593. Protezele totale cu bază metalică sunt indicate la pacienţii:

72

Page 73: Ortopedie Teste

A- *cu alergii la acrilateB- ce depăşesc vîrsta de 60 aniC- *cu fracturi frecvente a protezelor totaleD- *pentru îngrelarea protezei totale la mandibulăE- pentru îngrelarea protezei totale la maxilă

594. Kurleandski deosebeşte următoarele faze de adaptare către protezele totale:

A- *de excitareB- de inhibiţie lateralăC- de inhibiţie anterioarăD- *de inhibiţie parţialăE- *de inhibiţie totală

595. Pentru montarea dinţilor artificiali în protezele totale în articulatorul tip „Gnatomat” pe modele se trasează următoarele repere pentru maxilă:

A- *papila incisivalăB- *linia medie a modeluluiC- *linia caninilorD- linia distalăE- linia oblică

596. Din testele funcţionale la determinarea poziţiei neutre a mandibulei faţă de maxilă în edentaţia totală se utilizează:

A- *HickeyB- *SearsC- AckermanD- KantaroviciE- Gavrilov

597. Montarea dinţilor în protezele totale poate fi realizată în:A- *ocluzorB- paralelografC- *articulator simpluD- *articulator universal E- aparatul Parker

598. Indicaţi operaţiunile necesare la determinarea relaţiilor intermaxilare centrice în edentaţia totală:

A- *stabilirea înălţimii bordurii de ocluzie la maxilăB- stabilirea limitelor protezelor totaleC- stabilirea tipului de acrilat la confecţionarea protezelor

D- *determinarea liniei mediane a feţeiE- determinarea liniei oblice

599. Muzi subliniind corelaţia între forma incisivilor şi aspectul general al pacientului consideră că la pacienţii de statură joasă incisivii sunt:

A- *miciB- înalţiC- *patraţiD- dreptunghiulariE- triunghiulari

600. Pentru a depista corect locul corecţiei bazei protezei totale la trauma cîmpului protetic se va utiliza:

A- stomatoscopul B- *creionul chimicC- hîrtia de articulaţieD- *praful unui material amprentarE- sonda stomatologică

73