ziarul valenii / 25

of 8/8
ªi cadrele didactice din Vãle- nii de Munte au fost nedreptãþi- te. În ciuda fap- tului cã am obþi- nut Hotãrâre ju- decãtoreascã rãmasã defini- tivã ºi executo- rie. GHEORGHE BURDUJAN EDIT EDIT ORIAL ORIAL FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN 1 LEU PUTEREA CARE ÎNTUNECÃ MINTEA ISSN: 2068 - 0252 / Nr. 25, OCTOMBRIE 2010 pagina 3 EDUCAÞIA PERMANENTÃ Imaginile de la activitãþile saptãmânale ºi luna- re ºi activitãþile în sine, au determinat evaluato- rii sã ne acorde premiul mondial “Steagul Verde” ºi statutul ºcolii pe timp de 2 ani va fi de “Eco ªcoala Grup ªcolar Mãneciu”. CENTRUL ªI PERIFERIA Pe cetãþeanul contribuabil nu-l inte- reseazã înþelegerile, verbale sau con- tractuale, fãcute între primãrie ºi diverse societãþi de prestãri servicii cã- tre populaþie, ci-l intereseazã ca oraºul lui sã funcþioneze normal . ÃLENii Ziarul Vãii Teleajenului V V ÃLENii Prof. Camelia NEAGU O LEGE RÃMASÃ REPETENTÃ Lipsa oricãrei oportu- nitãþi de a sparge obiº- nuinþa, micile jocuri po- litice , credinþa cã nu poþi fi ºi altceva decât casie- riþa, confecþionera sau paznicul de noapte cu studii superioare doare ºi mã revoltã. APÃRAREA VALORILOR SAU “ERA TICÃLOªILOR” UNDE SE DUC BANII DIN BUGETUL LOCAL Când toate instituþiile statului reduc drastic cheltuielile de orice naturã, când oamenii sunt trimiºi în ºomaj, când tre- cem printr-o crizã economicã ºi financiarã fãrã precedent în România, Primãria Vãlenii de Munte risipeºte banul public editând cãrþi ºi ziare care sã preamãreascã activitatea primului gospodar al oraºului. pagina 3 pagina 6 pagina 3 pagina 8 C a formã de acþiune umanã, poli- tica nu este altceva decât lupta pentru putere. Cu alte cuvinte, orice formaþiune politicã se aflã în epi- centrul înfruntãrilor pentru putere. Puterea înstrãineazã ºi întunecã min- ea! Înstrãinarea este o carenþã comuni- caþionalã. Când nu mai poþi sã comu- nici coerent cu semenii tãi, e semn cã þi s-au întunecat minþile. Trei sunt paºii care duc la înstrãinarea prin putere: primul începe odatã cu accesul decla- rat cãtre ea. Al doilea pas al înstrãinãrii prin putere îl faci atunci când crezi cu tot dinadinsul cã le eºti superior celor care te-au ales. Al treilea pas îl face insul care, abia înscãunat, crede cã este de neînlocuit ºi cã el poate face orice. Poate eluda ºi înlocui legi. Poate dispune de viaþa oamenilor, de viitorul unei colectivitãþi, de soarta ºi avuþia unei aºezãri. Armele lor sunt: cotul, cãlcâiul ºi talpa, antifoanele ºi oche- larii opaci de “n-aude”, “n-a vede”. Oricât ar fi de clare lucrurile pentru toatã lumea, “puternicii” noºtri se fac a nu înþelege, complicã lucrurile simple, rãstãlmãcesc evidenþe, resping adevã- rul, uneori ameninþã , sunt veºnic ne- mulþumiþi (mai ales de ceea ce fac alþii...), iau hotãrâri importante pentru obºte, dar anapoda concepute, pentru puterea i-a înstrãinat ºi le-a întunecat minþile sau le-a i-luminat (funcþie de interesele pecuniare nelip- site din orice acþiune ar întreprinde ei). Pentru ca alienarea prin putere sã nu se producã, individul care a fost ales trebuie sã aibã, pe lângã calitãþile mo- rale obligatorii ºi o dozã crescutã de va- loare! ªi nu o valoare oarecare, ci numai aceea pusã în slujba semenilor, a tuturor celor din jur, valoare care strãluceºte, care demonstreazã, antre- neazã ºi uneºte, dezgheaþã ºi topeºte zãgazurile, frânele, urâtul ºi nefirescul. SERBÃRILE TOAMNEI SERBÃRILE TOAMNEI pagina 3 pagina 6 pagina 3 pagina 3

Post on 28-Nov-2015

33 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

ziarul local orasul valenii de munte, ziarul local, ziarul orasului valenii de munte

TRANSCRIPT

  • i cadrele didactice din Vle-nii de Munte au fost nedrepti-

    te. n ciuda fap-tului c am obi-nut Hotrre ju-d e c t o r e a s c rmas defini-tiv i executo-rie.

    GHEORGHE BURDUJAN

    EDITEDITORIALORIAL

    FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN 1 LEU

    PUTEREA CARENTUNEC MINTEA

    ISSN: 2068 - 0252 / Nr. 25, OCTOMBRIE 2010

    pagina 3

    EDUCAIAPERMANENT

    Imaginile de la activitile saptmnale i luna-re i activitile n sine, au determinat evaluato-rii s ne acorde premiul mondial Steagul Verdei statutul colii pe timp de 2 ani va fi de Ecocoala Grup colar Mneciu.

    CENTRUL I PERIFERIA

    Pe ceteanul contribuabil nu-l inte-reseaz nelegerile, verbale sau con-tractuale, fcute ntre primrie idiverse societi de prestri servicii c-tre populaie, ci-l intereseaz ca oraullui s funcioneze normal .

    LENiiZiarul Vii Teleajenului VVLENii

    Prof. Camelia NEAGU

    O LEGE RMAS REPETENT

    Lipsa oricrei oportu-niti de a sparge obi-nuina, micile jocuri po-litice , credina c nu poifi i altceva dect casie-ria, confecionera saupaznicul de noapte custudii superioare mdoare i m

    revolt.

    APRAREA VALORILOR SAUERA TICLOILOR

    UNDE SE DUC BANII DINBUGETUL LOCAL

    Cnd toate instituiile statului reduc drastic cheltuielile deorice natur, cnd oamenii sunt trimii n omaj, cnd tre-cem printr-o criz economic i financiar fr precedent

    n Romnia, Primria Vlenii de Munte risipete banulpublic editnd cri i ziare care s preamreasc

    activitatea primului gospodar al oraului.

    pagina 3pagina 6 pagina 3pagina 8

    Ca form de aciune uman, poli-tica nu este altceva dect luptapentru putere. Cu alte cuvinte,

    orice formaiune politic se afl n epi-centrul nfruntrilor pentru putere.Puterea nstrineaz i ntunec min-ea! nstrinarea este o caren comuni-caional. Cnd nu mai poi s comu-nici coerent cu semenii ti, e semn c is-au ntunecat minile. Trei sunt paiicare duc la nstrinarea prin putere:primul ncepe odat cu accesul decla-rat ctre ea. Al doilea pas al nstrinriiprin putere l faci atunci cnd crezi cutot dinadinsul c le eti superior celorcare te-au ales. Al treilea pas l faceinsul care, abia nscunat, crede ceste de nenlocuit i c el poate faceorice. Poate eluda i nlocui legi. Poatedispune de viaa oamenilor, de viitorulunei colectiviti, de soarta i avuiaunei aezri. Armele lor sunt: cotul,clciul i talpa, antifoanele i oche-larii opaci de n-aude, n-a vede.Orict ar fi de clare lucrurile pentrutoat lumea, puternicii notri se fac anu nelege, complic lucrurile simple,rstlmcesc evidene, resping adev-rul, uneori amenin, sunt venic ne-mulumii (mai ales de ceea ce facalii...), iau hotrri importante pentruobte, dar anapoda concepute, pentruc puterea i-a nstrinat i le-antunecat minile sau le-a i-luminat(funcie de interesele pecuniare nelip-site din orice aciune ar ntreprinde ei).Pentru ca alienarea prin putere s nuse produc, individul care a fost alestrebuie s aib, pe lng calitile mo-rale obligatorii i o doz crescut de va-loare! i nu o valoare oarecare, cinumai aceea pus n slujba semenilor,a tuturor celor din jur, valoare carestrlucete, care demonstreaz, antre-neaz i unete, dezghea i topetezgazurile, frnele, urtul i nefirescul.

    SERBRILE TOAMNEISERBRILE TOAMNEI

    FESTIVALUL

    UICII

    LA

    VLENII

    DE MUNTE

    pagina 3pagina 6

    pagina 3pagina 3

  • 2 Actualitate

    Nu voi nceta s re-amintesccititorilor fideli ai publicaieinoastre motivul pentru care zia-rul VLENII a ncetat s maiexiste o lung perioad de timp.

    78 de ani trecuses pn lainiiativa subsemnatului (dinanul 2005), de a continua o tra-diie care, de la Nicolae Iorga iavocatul Dima, a ncetat s maiexiste n Vlenii de Munte.Povestea nfiinrii ziarului oputei citi n ediia cu numrul24 i/sau pe internet (ziarulvalenii). Publicaia noastr ar fiputut s existe n mod firesc,nesincopat i nestnjenit dacnu s-ar fi lovit, ca de un zid, demintea ntunecat i obtuz aunui personaj care nu vede maideparte de oportunitatea favori-zrii doar a unui grup de inte-rese i de rubedenii...

    ABUZUL PRIMARULUIn aprilie, 2009, n sediul

    redaciei ziarului VLENII

    din strada George Enescu nr. 1,Vlenii de Munte, pete, pen-tru prima dat, nsui primarulMircea Niu, nsoit de PaulIn, secretarul oraului i deElena Niu. O adevrat trupde oc unit ntru acelai scopdeclarat, cu martori: desfiin-area ziarului VLENII!

    Mi s-a pus, deci, n vedere seliberez spaiul. Fr motiv,fr documente scrise care sjustifice somaia primarului, f-r s existe o cauz prevzutexpres n Contractul de nchi-riere nr. 240 din data de 12.01.-2009, dei chiria fusese pltitpn la sfritul anului n curs.

    Eliberarea spaiului mi-aadus grave prejudicii de imagi-ne i importante pagube mate-riale i morale. Nemaiavnd unsediu social (pe Certificatul denregistrare al S.C. VALTES.R.L. - societate comercialcare a luat fiin la dorina fos-tului primar, Stelian Manolescu-, scrie clar: Sediul social: OraVlenii de Munte, Str. GeorgeEnescu, Nr. 1, Judeul Praho-

    va), ziarul VLENII - editatla acea vreme de S.C. VALTES.R.L., i-a pierdut total dincredibilitate. Astfel sponsoriitradiionali ai publicaiei noas-tre au ncetat finanarea, iarcontractele de publicitate ncurs i viitoare au fost anulate.Prin aciunea sa abuziv prima-rul Mircea Niu, spre cinsteai onoarea lui de primarPSD, innd cont de preiosulsfat al secretarului Paul In, apus capt, cu brutalitate, conti-nurii unei tradiii care, de laNicolae Iorga, a ncetat s maiexiste n acest ora.

    Pentru a-i continua actelede vitejie, primarul decide sediteze un ziar propriu, pe carel numete Vlenii de Munte,dup gustul i pohta inimii sale,de om negdilat ndeajuns norgoliul propriu. Fiuica-ziar,format A4, nu este editat dinbanii proprii, c doar nu e naivcum am fost eu, ci e biat fin deSlon-Cerau. l pltete, deci,din banii publici, ai contribua-bililor, c de aia st el pe banulpublic, att ca funcie, ct i cavizionar al bugetului local,orenesc, ca s decid, de unulsingur, unde i n ce cuantumclientelar se duc banii ceteni-lor. Oportunitatea apariiei uneinoi publicaii n Vlenii deMunte nu a fost pus n discuiaConsiliului Local printr-un pro-iect de hotrre, aa cum ar fifost normal i moral. De ce?Din teama de a fi respins la vot.Deci, consilierii s-au trezit nfaa unui fapt mplinit. Poate c

    ar fi fost voci care semit o prere perti-nent despre utili-tatea sau non-utili-tatea editrii unui ziardin banii Primriei.Nu este prima datcnd edilul ef scurt-circuiteaz forul le-gislativ al oraului cuun dispre pe carenumai secretarul PaulIn l mai are fa deconsilierii locali. Amasistat la multe e-dine ale ConsiliuluiLocal i tiu ce spun.Primarul, n loc se c o n o m i s e a s c ,risipete lejer cte1 8 0 . 0 0 0 . 0 0 0lei/anual pentru ca-priciul domniei sale.Bani care nu sunt ailui, ci ai ceteniloracestui ora!

    ZIARUL VLENII NU ESTE AL PRIMRIEI (Continuare din numrul 24 - paginile 5 i 6)

    SUSPECTA PENSIONARE A SECRETARULUIORAULUI, PAUL IN

    Aflm cu adnc inedisimulat mhni-re c domnul secre-tar al oraului, PaulIn s-ar fi pensionatnainte de termen,cam cum ar veniparial anticipat!

    Departe de noi gndul de aface vreo aluzie sau apropo-uri,dar suntem n posesia unui do-cument prin care aflm c se-cretarul oraului Vlenii deMunte, a fost victima unorcercetri i a unor sanciuni dis-ciplinare. Iat textul documen-tului:

    Manifestrile reinute nsarcina domnului In Paul, se-cretarul oraului Vlenii deMunte, aduc atingere pres-tigiului instituiei publice ncare i desfoar activitatea,atitudine abordat i pe parcur-sul cercetrii administrative,coroborat cu nclcareaprevederilor legale referi-toare la ndatoriri, incompa-tibiliti, conflicte de inte-rese i interdicii stabiliteprin lege pentru funciona-rii publici.

    Ca urmare a cercetriiadministrative efectuate decomisie a rezultat cu certitu-dine c aspectele sesizate cad

    sub incidena art. 77, alin. (2),lit. g) i j), i se impune apli-carea alin. (3) lit. a) dinLegea nr. 188/1999 Statutulfuncionarilor publici, repu-blicat, cu modificrile icompletrile ulterioare.

    Semneaz:COMISIA DE DISCIPLIN

    A SECRETARILOR UNITI-LOR ADMINISTRATIV - TERI-TORIALE DIN JUDEUL PRA-HOVA

    1. Gabriel Hornoiu - pree-dinte;

    2. Constatin Popescu - pree-dinte supleant;

    3. Pavel mihail - membru;

    4. Paul Moldoveanu - mem-bru;

    5. Brbulescu Sorin Lilu -secretar.

    S vedem i ce spune Legeanr. 188/1999 la care face trimi-tere COMISIA DE DISCI-PLIN A SECRETARILORUNITILOR ADMINISTRA-TIV-TERITORIALE:

    Art. 77(1) nclcarea cu vinovie

    de ctre funcionarii publici andatoririlor corespunztoarefunciei publice pe care o deini a normelor de conduit pro-fesional i civic prevzute delege constituie abatere discipli-nar i atrage rspunderea dis-ciplinar a acestora.

    (...)(7)Pe perioada cercetrii

    administrative, n situaia ncare funcionarul public care asvrit o abatere disciplinarpoate influena cercetareaadministrativ, conductorulautoritii sau instituiei pu-

    blice are obligaia de a interziceaccesul acestuia la docu-mentele care pot influena cer-cetarea.

    S fie vreo legtur ntrecele dou evenimente? Noi nucredem, mai ales c domnulsecretar este/era un monumentde corectitudine i disciplin,vajnic aprtor al legalitii,justiiar el nsui, nchipuindu-se a fi ef peste toi consilieriilocali (care sunt alei prin votpopular, spre deosebire de dn-sul care este numit).

    Sau avem de-a face cu vreunnou joc de glezn al tripleteidin conducerea primriei i nevom trezi c viitoarea edinde consiliu va primi avizul delegalitate din partea aceluiaiPaul In?

    Iat de ce propunem blo-carea postului de secretar aloraului pn ce acesta va fiocupat, pe merit, de o alt per-soan.

    Pagin realizat de Gh. BURDUJAN

  • 3Actualitate

    Romnia traverseaz o crizeconomic i financiar frprecedent! Tvlugul americans-a rostogolit peste ntreagaEurop, mai puin peste Asia.La nivelul fiecrei naiuni,Criza a spulberat multe orn-duieli care fceau ca viaa s fiemai bun. Lumea a nceput sneleag faptul c msurile de

    austeritate se impun ca obliga-tivitate responsabil pentrudiriguitorii rii. Cu toate aces-tea, la nivelul oraelor, al loca-litilor de orice rang, Criza nuse manifest identic, ea nu estela fel pentru toat lumea.Exist primrii care i nchidporile, precum exist primriicare nfloresc. Printre acestea

    din urm se numr i PrimriaVlenii de Munte. Primrianoastr are bani! Altfel nu seexplic risipa fcut pentrugloria personal a primarului ia protejailor si. Sau, ntr-unlimbaj academic, pentru pro-movarea activitii Primriei.Nu e prima dat cnd nentrebm, fr niciun pic de

    retoric: ce are de promovat oinstituie (cea mai importantdin localitate!) aflat oricumn centrul ateniei generale?!De ce dorete domnul primar,Mircea Niu, sa-i fac publici-tate, s-i promoveze activi-tatea? El care ar trebui s fiecel dinti interesat ntrugospodrirea cu chibzuin a

    banului public?! Tocmai cnd toate instituiile

    statului reduc drastic cheltu-ielile de orice natur, cndoamenii sunt trimii n omaj,primarul nu are nicio jen n arisipi banul public sub diverseforme, fie finannd de la bugeto lucrare monografic de pro-porii - a crei editare a costat600.000.000 lei vechi - , fieeditnd o fiuic-ziar, formatA4, care subiaz bugetul localcu nc 180.000.000 lei vechianual.DRUMUL BANILOR

    n edina Consiliului Local alOraului Vlenii de Munte dindata de 30 ianuarie 2009, a fostadoptat Hotrrea nr. 5 din30.01.2009, din care citm:Art. 1. Se aprob suportareacheltuielilor de editare alucrrii Vlenii de Munte -natura, instituii, biografii,autor Dr. prof. Prvu Constan-tin, din bugetul local al orauluiVlenii de Munte.Art.2. Editarea se va face n500 de exemplare, iar cheltu-ielile de editare se vor suportapn la limita maxim de300.000.000 lei vechi.

    Dup nici dou luni de laaceast hotrre de consiliu,Mircea Niu vine cu un nouproiect de hotrre care devineHotrrea de Consiliu nr. 18din data de 31 martie 2009 dincare citm.

    Art. 1. Se aprob suportareacheltuielilor de editare a lucr-rii Vlenii de Munte - natura,instituii, biografii, autor Prof.dr. Prvu Constantin, dinbugetul local al orauluiVlenii de Munte.Art. 2. Editarea se va face n1.000 de exemplare, iar chel-tuielile de editare se vor supor-ta pn la limita maxim de600.000.000 lei vechi.

    Pentru ziarul-fiuic, primarulMircea Niu nu a mai conside-rat a fi necesar un proiect dehotrre pe care s-l supunspre adoptare ConsiliuluiLocal. Decizia de a edita un ziarcare s-i laude activitatea imreele-i realizri a luat-ode unul singur, dar tot pebanul public, al ceteanuluicontribuabil.

    600.000.000 LEIAtt a costat editarea lucrrii

    monografice, o lucrare plin deinexactiti, un amalgam necen-zurat de informaii, de cele maimulte ori, inutile. O lucrare ncare confuzia i eroarea se aflla ele acas. Iat cteva exem-ple ilustrative: 1.: La pagina 392, fotografiadoamnei Chivu Carmen se afln locul fotografiei doamneiMaria Diaconu (i viceversa);2.: n dreptul textului bibliote-carei Cotun Marilena (care nuare fotografie) se afl pozadoamnei Luiza Cotun - profe-soar de limba englez. La pa-gina 346, n textul dedicat luiValentin Emil Muat, se speci-fic faptul c acesta ar fi fostredactor ef al ziarului Vlenii(primele ase numere). Ceeace este fals! De la nfiinare ipn n prezent singurul redac-tor ef al ziarului Vlenii s-anumit Gh. Burdujan. Persona-lul Centrului Cultural NicolaeIorga este alctuit dintr-o sin-gur persoan: Iulia Mrgri-tescu (pag. 453), creia i sededic un spaiu mai ampludect academicianului MirceaMalia. i exemplele ar puteacontinua. Lucrarea cost850.000 de lei vechi, iar ceicare o posed, n mare parte,au fost obligai s-o cumpere.

    (continuare n numrul viitor)

    UNDE SE DUC BANII DINUNDE SE DUC BANII DINBUGETUL LBUGETUL L OCOC ALAL

    Un Om a ales s protestezeprin nfometare fa de neres-pectarea legii. Nu cere nimicpentru sine, nu vrea bani ne-muncii, vrea s fie pltit corectpentru o munc efectuat ca icolegii si crora li s-a recunos-cut de ctre justiie dreptul datprin Legea promulgat depreedintele statului. Sunt per-soane care se nasc i triesc pen-tru dreptate i adevr. nc demici i nvm pe copiii notris nu mint, s nu fure, spreuiasc banul muncit i drep-tatea. Sunt convins c iDoamna nvtoare CristinaAnghel i-a educat astfel elevii.Dac nu mai exist nimic sfnt,dac regulile sunt nclcate, iar

    legea nu este respectat, maiputem spune ca trim ntr-unstat de drept? Ce le oferim copi-ilor notri? O lume pentru carenu i-am pregtit, o lume n carevalorile sunt denigrate, iar non-valorile i clameaz cu un tupeufantastic "competena".

    mi spunea o coleg, n cance-larie, referitor la lipsa noastr dereacie, c ne vor condamnacopiii notri, aa cum i noi i-amcondamnat pe prinii notripentru c au asistat, neputin-cioi, la instaurarea comunismu-lui. Civa oameni, prin minciu-n, intimidare i crime, au reuits schimbe cursul Istoriei pentruc au tiut sa profite de neho-tarrea, dar mai ales de laitateacelor muli. Institutul de cerce-tare a crimelor comunismului areadus ateniei publiculuinedreptile societii totali-tariste, dar acest fapt nu repre-zint dect o picatur ntr-unocean. Victor Petrini, personajulprincipal al romanului "Cel maiiubit dintre pamnteni", carac-teriza acea epoca prin titlul dateseului su: "Era ticloilor".ntr-o societate care clama egali-tatea de anse ntre oameni, li-

    bertatea de exprimare i for-marea "omului nou", LucianBlaga era nlaturat de la catedr,iar ca decan al Universitii eranumit dentistul Vaintrub, nlocul lui G. Clinescu. ncet-ncet, absurdul s-a strecurat nviaa noastr i, ca ntr-o piesde Eugen Ionescu, am ajuns sacceptm nefirescul, anormaluli compromisul pentru c nu maiavem fora de a ne opune. itotui, cineva a avut tria s

    reacioneze, aparnd valorile ncare a fost educat i a educat.Doamna nvtoare CristinaAnghel a ales s le apere cu

    preul vieii. Cred, mai degrab,c este un refuz al vieii care oobliga s traiasc n afara aces-tor valori. Este o Doina Cornea asocietii noastre actuale, un omcare noat contra curentului icare lupt cu toat puterea pen-tru dreptatea sa.

    Cu toate acestea, sunt deacord cu cei care o roag s puncapt protestului, care, oricum,i-a atins scopul: a semnalatntregii lumi c nvmntulromnesc este n deriv. Dinpcate, viaa este singura certi-tudine. Nu trim de dou ori peacest pamnt i nu cred c estecorect fa de cei pe care i iubimi care ne iubesc, s ne dis-trugem viaa pentru a demons-tra unor oameni - care nu aucum s neleag - c vrem strim frumos i s ne educmcorect copiii. Nu cred c vommai avea parte de aa ceva.Reforma n nvmnt nu areastzi alt scop dect acela al

    reducerilor de personal, iar naceast situaie nu cred c maiputem vorbi de eficien sau per-forman n coal.

    i cadrele didactice dinVlenii de Munte au fost nedrep-tite. n ciuda faptului c amobinut Hotrre judectoreas-c rmas definitiv i executo-rie privind plata primelor devacan, nici pn astzi nu amprimit banii. Ordonana deUrgen a Guvernului nr.45/2010 ealoneaz platancepnd cu anul 2012!

    Constatm c nu mai gsimacea punte de salvare, acel fir decare s ne agm pentru aajunge la liman. Suntem tot maiobosii, tot mai lipsii de forainterioar necesar pentru amerge mai departe. Lipsa desperan ne face s ne punemntrebarea moromeian:"ncotro ne ndreptm?"

    Prof. VISOSCHI MARIA

    APRAREA VALORILOR SAU"ERA TICLOILOR"

  • 4Actualitate

    n oraelul lui Iorga, ca i n altemari orae ale rii, cinii frstpn sunt o prezen obinuitla fiecare col de strad.Vrei s iei dimineaa din bloc, salergi dup main, cinii tealearg i ei. Vrei s duci gunoiulla ghen, cinii te supravegheaz

    dumnos, dup maldrele degunoaie din tomberoane.Lai copilul nesupravegheat cubiscuiii n mn, cinii i dau tr-coale nfometai. S nu mai vor-bim de faptul c merg n hait pestrad i dau btaie de cap ofe-rilor, pricinuindu-le pericole evi-dente i c uneori aa de-ai naibiile mai fac i felul.Cinii vagabonzi sunt un subiectextrem de sensibil, iar tema sus-cit mereu controverse: unii su-gereaz c ei trebuie adunai nadposturi, alii c ar trebuieutanasiai.Total de acord cu toate aceste

    opinii.Am vzut c americanii au opolitic foarte clar: animalelesunt luate n adposturi, tratatei ngrijite. ns dac nimeni nu leia acas, n 10 zile sunt eutanasi-ate. Poate s-ar putea face ceva pentrunevinovatele patrupede care s-aunmulit prea tare n micul Vleni

    i care de departe de a fi o secu-ritate pentru localnici devine unzoo canin, gratuit, o imaginedezolant a unui loc stpnit denecuvnttoare. Cltorul grbitcare ar trece pe aici doar ca sim-plu turist, n-ar mai fi deranjat de

    slbticia domestic, a mai-danezilor de toate mrimile iculorile i ar contempla universulvlenar, fr s exclame c aici agsit o urbe mic, intoxicat detiruri uriae, ntr-un peisaj de-adreptul mioritic, cu turme de

    cini comunitari care stau ipzesc destinele oamenilor speri-ai de agresivitatea lor.Iubesc animalele, ns ele trebuies aparin unor stpni care si asume ngrijirea lor.Cinii sterilizai i lsai nstrad, nu sunt o solutie.Sau poate sunt o soluie dac aicisunt mai muli cini dectoameni.Dac autoritile nu iau la timpmsuri, rmne de vzut cumvom mpri acest teritoriu i cinemprumut de la cine, cinii de laoameni sau oamenii de la cini.

    Cu un numr de peste dou mili-oane de cini vagabonzi, raportatla 22 de milioane de locuitori,Romnia deine recordul naceast privin din ntreagaUniune Europeana.

    Camelia NEAGU

    IUBII I CINII MAIDANEZI

    Ca s reueti trebuie s tii nprimul rnd, foarte limpede,toate detaliile care privesc scopultu personal. Astfel vei stpnidirecia i criteriile de decizienecesare pentru a ntelege ce ise potrivete. Declaraia scopuluitu personal conecteaz pasiu-nile principale care te propul-seaz nainte i mesajul-cheie pecare eti menit s l transmii naceast via. n momentul ncare i cunoti cu precizie scopulpersonal, nseamn c ntr-ade-vr i asculi inima: atunci vaaprea i momentul oportun.

    Ce-i mai trebuie? O viziune

    ndrznea! Cu ct e mai mrea- i mai ndrznea viziunea,cu att te va impulsiona s mergimai departe. Concentreaz-teasupra experienei a ceea ce vreis creezi. Acioneaz!

    Instaleaz prghii i sisteme njurul tu care s te ajute s itranspui ideile n aciune. S nudepinzi de alii, dar invit-i s ise alture la viteza ta. La urmaurmei, tu stabileti ritmul schim-brii. Experimenteaz!

    Demareaz tot felul de miciexperiene necostisitoare care sactiveze simultan. Cu ct maimare numrul lor, cu att sentrevd mai multe potenialesuccese. Dac lucrurile mergprost, analizeaz situaia i vezice poi face diferit. Simplific-iviaa astfel nct s faci locenergiei, banilor i timpuluinecesare producerii schim-brilor profunde.

    Fii atent la tot ce se ntmpln jurul tu ascult !

    Las-te impulsionat de alii.Ascult adevrata ntrebare.Dac ceilali dein ntrebarea saupro-blema i afirm c este frsoluie, iat un motiv n plus de ate arunca nainte i de a produceschimbarea. Ideea este s nu-ipierzi ineria. Reacioneaz ener-

    gic la fiecare oportunitate care sepreteaz scopului i viziunii tale,cel puin pentru a vedea desprece e vorba. Dar fii pregtit s teretragi n clipa n care i sesizeziineficiena. Nu uita s i respecipe cei implicai n contextul aces-tei oportuniti i pstreaz uideschise pentru parteneriateviitoare (nu te grbi s arunci naer podurile).

    Nu neglija conexiunile! Creea-z-i o imagine care s-i deter-mine pe oameni s vin la tine, nloc s fii tu nevoit s "i vinzi"altora ideile. Chiar dac nu vreis ai dect un impact local, f-irelaii n ntreaga lume. Cu ct aimai multe conexiuni, cu att veiavea un impact mai mare.

    nva s druieti fr aatepta ceva n schimb !

    Fii foarte generos cu timpul iatenia pe care le-o acorzi altora.Vei observa c oamenii vor rs-punde n moduri minunate, cndte atepi cel mai puin.

    i nu n ultimul rnd, nu uitac trebuie s fii fericit ! Gust pen-delete fiecare clip adesfurrii procesului: cnd viz-iunea ta ca-pt via, simi i tuc trieti cu adevrat!

    Prof. Jeannette CIMANGA

    NVA S FII DESCHIS

    STPNIIPARCULUI CENTRAL

    Nu muli tiu c Turnul Eiffel, simbolulParisului, a fost creat dup o tehnologiedescoperit de inginerul romn GheorghePnculescu.

    Acesta, dup ce a absolvit cursurilePolitehnicii din Zrich, la recomandareascriitorului Vasile Alecsandri, ajunge slucreze n cadrul Companiei Eiffel. Arevenit n ar, n 1878, pentru a construicalea ferat Bucureti - Predeal. Cuaceast ocazie a inventat un sistem de

    mbinare a traverselor de cale ferat, careavea s revoluioneze construciile metali-ce. Datorit noii metode de montare a ineipe traverse n afara spaiului cii ferate,Pnculescu a reuit s ncheie lucrarea nmai puin de dousprezece luni, dei ter-menul de finalizare era de aproape cinciani.

    Alexandre Gustave Eiffel, aflnd deinvenia inginerului romn, s-a deplasat laVlenii de Munte pentru a-l ntlni pe

    Gheorghe Pnculescu, cel care avea sdevin inspectorul general al Cilor FerateRomne. Eiffel a vrut s vad tehnologiafolosit de acesta la montarea cii ferate.

    n 1879, francezul a fost gzduit dePnculescu n casa unde se afl acumMuzeul "Nicolae Iorga" i a fost impre-sionat de geniul romnului. Aici, Eiffel adiscutat cu gazda despre proiectul su:construirea unu turn pentru ExpoziiaUniversal din 1889, la Paris. Au vorbit

    despre adaptarea tehnicii la ridicarea tur-nului, folosind subansamble metalice, exe-cutate la sol i fixate dup aceea, pemsur ce lucrarea se nla.

    (...) Ne bucur faptul c numele su afost atribuit colii Generale Nr. 3, dar oareci elevi cunosc importana studiilor i in-veniilor patronului spiritual al colii lor?

    Daniel Cazimir GEANT

    Smbt, 25 septembrie, ele-vii Grupului colar Agromon-tan ,,Romeo Constantinescuau participat la cel mai mareproiect de ecologizare alRomniei ,,Let's do it Romania.

    ntr-o zi de weekend, elevii,nsoii de profesori, au colectatdeeurile de pe ,,Valea Stlpu-lui, o zon frumoas, dar sufo-cat de gunoaie.

    Mergnd printre morma-nele de gunoaie am realizat cacest gest de ecologizare, nu varezolva eterna problem apolurii, ci va fi doar o modali-tate prin care vom transmitecelorlali un mesaj ,,STOPPOLUAREA!

    Trectorii uimii nu tiau cecautm aa diminea, printregunoaie, noi, nite adolescenifrumoi, veseli i energici.,,Cautm gunoaie am rspunsnoi.

    Unii au dat din umeri, aliine-au privit cu interes, alii aurmas impasibili. in s crednsa ca muli au realizat cgunoaiele nu le-a adus cinevade pe alt planet.

    Am fost foarte contiincioidar i sceptici, c a doua zi va fi

    la fel.Natura e frumoas i ne

    prilejuiete momente de neui-tat. Asta numai dac tim s oprotejm i s o lsm curat.n laborator nu putem s inven-tm un cmp nflorit, o pasre,si nici o frunz ruginit.

    Peturile strivesc decorul na-tural, iar cei care uit unde s lepun s ne ntrebe pe noi.

    E att de simplu s le pui laghen! Un reflex care poatedeveni obinuin.

    MARIN CIPRIANGr. c. R. Constantinescu

    STOP POLUAREA

    Inginerul Pnculescu - inspiratorul lui Eiffel?

  • 5Delegaia format din eleviimerituoi ai Grupului colarAgromontan ,,Romeo Constanti-nescu'' Vlenii de Munte mpreuncu profesoara lor Raluca Popescu,au trit momente de neuitat laBruxelles, timp de 3 zile, oferitede domnul senator i europarla-mentar Corneliu Vadim Tudor.Sunt foarte puini cei care aucrezut ntr-o promisiune fcut dedomnul senator elevilor cu rezul-tate deosebite la olimpiadelecolare, cu ocazia vizitei efectuatela Vlenii de Munte ntr-o zi cu oprofund semnificaie - 9 Mai -Ziua oraului, dar i Ziua Europei.

    Elevii, nsoii de profesoaralor, aveau s traiasc o experienunic ncepnd de la zborul cuavionul i aterizarea pe impun-torul aeroport Zaventem i contin-und cu vizitarea atraciilor turis-tice oferite de Bruxelles iWaterloo.

    A fost o vizit de informare ncare elevii au avut ocazia s aflemulte lucruri noi, dar i s-i rem-prospteze unele cunotine deistorie i geografie. Astfel, acetiaau aflat despre capitala Belgiei-Bruxelles faptul c este un oramulticultural i multilingv, sediu alfamiliei Regale, dar i al multororganizaii internaionale: sediulParlamentului European i al Co-misiei Europene.

    La Parlamentul European, ele-

    vii i profesoara lor au fost impre-sionai de doamna Mariana Cozac,angajat a instituiei de 5 ani dezile, care le-a explicat modul ncare este constituit i funcioneazacest nalt forum european. Astfel,elevii au aflat lucruri interesantei au pus ntrebri legate de: com-ponena Parlamentului European,

    sediul central, sediile secundare,structura organizatoric, puterilede care dispune acesta etc.

    A doua zi, n drum spreWaterloo, am fcut un scurt popas

    la vestitul Atomium, alt punct deatracie al Bruxellesului-cldireacare reprezint o molecul recris-talizat de fier. Apoi a urmatWaterloo - un loc cu adevratdeosebit, devenit celebru datoritBtliei de la Waterloo din 1815,locul unde Napoleon Bonaparte afost nfrnt definitiv. Elevii au fost

    profund impresionai de muzeul ncare au vzut arme, uniforme delupt etc. dar si de monumentulButte du Lion, aflat pe o colin.

    La ntoarcerea noastr de la

    Waterloo, am poposit la impun-toarea Poart Brandenburg.

    n dup-amiaza celei de-a douazi, atunci cnd nu am mai avut unprogram att de strict, am fcutcunotin mai ndeaproape cuoraul Bruxelles. Am remarcat fap-tul c acest ora se caracterizeazprintr-un labirint de strdue

    nguste, uor dedifereniat debulevardele nstil parizian,mrginite dea m b a s a d e ,bnci i altec o n s t r u c i iimpuntoare .S t a t u i aManneken Pis-s i m b o l u loraului amntlnit-o pestetot, nu doar laintersecia a 2strdue dincentrul vechi alBruxellesului cii n vitrineletuturor maga-zinelor subforma de statu-iete din bronz,

    ciocolat sau alte suveniruri. Amdescoperit cu bucurie imenspiaa medieval Grand-Place, cucldiri bogat ornate i o atmosferplin de via. Am constatat cu

    surprindere nonconformismul bel-gienilor care stau pe jos, direct pecaldarmul din aceast pia,mnnc, beau i povestesc. Oarela noi, cum s-ar fi numit asta?

    Strzile i trotuarele sunt ngeneral ngrijite. Nu lipsetegunoiul, semn al unui grad de civi-lizaie pe care noi romnii avemtendina de a-l supraestima, cnd evorba de vestici. Din punct devedere al populaiei, Bruxelleseste un ora care respect sloga-nul ,,Unitate n diversitate''deoarece aici locuiesc naii dintrecele mai diverse. Astfel, dac nucunoti limba francez, interlocu-torul cunoate mcar engleza sauo alt limb de circulaie inter-naional iar, spre mirarea noas-tr, am ntlnit ntr-un restaurantun chelner care tia cateva expre-sii romneti.

    n concluzie, putem afirma fap-tul c am petrecut nite zile mi-nunate, ntr-un ora interesant, cuun climat plcut, cu numeroaseatracii turistice pe care nu le vomuita niciodat. Bruxellesul ne-aoferit mult mai multe dect bere iciocolat, dei exceleaz la ambelecapitole.

    Prof. Raluca POPESCUGrup colar Agromontan,,Romeo Constantinescu''

    DELEGAIE COLAR DIN VLENII DEMUNTE LA BRUXELLES

    VLENii

    RedaciaTelefon:

    0723-246121VLENII DE MUNTE

    Redactor-ef:Gh. BURDUJAN

    Colectivul de redacie:Prof. Gabriela DESPAN,

    Prof. Mihai Johann COZORICI, Prof. Maria VISOSCHI,Prof. Mihai ISTUDOR,Prof. Camelia NEAGU.

    Potrivit art. 206 CP, responsa-bilitatea juridic pentru coni-nutul articolului aparine au-torului. De asemenea, n cazulunor agenii de pres i per-sonaliti citate, responsabili-tatea juridic le aparine.

    Publicaia Vleniieste editat de Fundaia

    ARMONIA

    Septembrie trimite cu gn-dul la compunerile obinuiteale primelor zile de coal.

    n acest an ns, a nceputcoala cu un altfel de septem-brie.

    Un anotimp care dizolvorice urm de bucurie iemoie, pentru c acea reali-tate impasibil are o sumbrconsecin: lupta dintre sin-dicate i clasa politic, incer-titudinea dezastruoas, le-gea care cretea salariile inu a fost niciodata aplicat.(desi a fost votat n unani-mitate n Parlament i pro-mulgat teatral de pre-edinte).

    Restructurarea educaiein societatea romneasc iconfuzia valorilor ntr-oRomnie de tranziie, aratc acest domeniu "nu mai arerbdare" n faa puterii poli-

    tice care condamn la sr-cie, nedreptate i disperare.

    A nceput un nou an colarcu salarii reduse, cu coli frautorizaie sanitar, cu elevifr uniforme i rechizite,dar cu guvernani pregtiipentru festivisme muribun-de. Acestea sunt auspiciilesub care, a debutat anulcolar 2010-2011, unul cepare ca va copia la indigo ta-bloul educaiei romnetidin ultimele dou decenii.

    Cu mai puini bani nbuzunar, din pricina msuri-lor guvernamentale anticri-z, multe cadre didactice serentorc la catedra aproaperesemnate. Acelai rspunsdecent al profesorilor carepentru a cta oara, i-au luatelevii, catalogul, atribuiile iau pus pe seama zilei de 13toate deziluziile stnse nbuchete.

    Dei ei nu mai cred n slo-ganul politicienilor c "edu-caia e un domeniu priori-tar", i vor face datoria, sim-ind asprimea vremurilor.

    Iar anul acesta, carencepe fatidic sub semnulunei crize economice, n aratuturor posibilitilor ce de-riv dintr-o lozinca de genul"se poate i mai ru de att",pare s fie o adevrat pro-vocare pentru toat lumea.

    Pentru prini ncepereacolii nseamn cteva zecisau sute de roni investite nviitorul i aa nesigur al pro-priilor copii.

    Pentru dascli, cteva zecisau sute de roni n minus, lafel ca pentru toi bugetarii, lacare se adaug perspectivantunecat a unui an plin deschimbri fcute pestenoapte, sub semnul uneireforme a nvmntului dedouzeci de ani ncoace.

    coala a nceput i primelelitere ale alfabetului au eva-dat deja din abecedar sprepupitre.

    Poate n-ar strica, ca dincnd n cnd, mai marii n aleguvernrii s se aeze tcuin bnci, fr s promit cvor fi mai buni i s ia notie.Notie de la omul de la cate-dr, care i nva s creadn valoare, dreptate i lege. Olege rmas repetent la unexamen de corigen.

    Copiii i adolescenii sunt,poate, singurii pentru careimaginea frumoas anceputului de toamn ipstreaz prospeimeanvluit n optimism. Otoamn nvluit n aromade frunze plutitoare i devise

    Prof. Camelia NEAGU

    O LEGE RMASREPETENT

  • 6 PAGINA DE MNECIU

    GNDURI LA NCEPUT DE AN

    A trecut aproape o lun decnd am renceput activitateacolar cu toii: cadre didactice,elevi, prini, bunici.

    ntr-o zi de toamn cu par-fumul de struguri i cu ipete decocori plecnd, ntr-un 13 sep-tembrie al anului 2010, am rein-trat pe porile Grupului colarMneciu, aducnd cu noi aminti-rile i succesele verii.

    Pentru unii dintre noi vacanas-a materializat ntr-o serie deactiviti care ne-au reinutatenia. Astfel, eleva MihaelaRodica Despan (clasa a-IV-a A) aobinut locul I la Trgul Interna-ional de tiinte, dei muli din-tre colegii ei pluteau pe aripilevacanei. La Liceul Teoretic IonBarbu din Bucureti n colabo-rare cu Casa Corpului DidacticBucureti, Inspectoratul colarBucureti, Universitatea Bucu-reti-Facultatea de Fizic Mgu-rele, a avut loc concursul intitu-lat Trgul Internaional al tiin-elor, care a oferit elevilor posi-bilitatea de a prezenta experi-mente tiintifice reale sau vir-tuale i proiecte cu caracter eco-logic. Din judeul Prahova aufost dou experimente realeprezentate, unul de la Grupulcolar Mneciu, prin elevaMihaela Rodica Despan (cls. aIII-a, cu lucrarea Culori. Elevde excepie, aceasta demons-trez nc o dat att de multseriozitate i tenacitate n desco-perirea unui domeniu nou pen-tru vrsta ei. Se pare c se con-firm o regul a moteniriigenetice: ce se nate din diniubitori de fizic... experimenteva face!

    ntr-un nceput de august cu

    spicele de gru luminoase ungrup de elevi nsoii de cadredidactice i prini, coordonaide doamna directoare GabrielaDespan, Dir. adj. Camelia Petcu,Prof. Ondina Jercan, Prof. CrinaPopescu, Inst. Elena Dragomir,Prof. Valeriu Iordache, Inst.Daniela Cursaru, au omagiateroii czui n PRIMUL RzboiMondial, urcnd la CimitirulEroilor de la Tabla Buii i par-ticipnd la manifestrile cultural-religioase dedicate zilei de 6august. Organizarea de excepiea ntregului eveniment de laTabla Buii s-a datorat DomnuluiPrimar Dumitru Duca i Consi-liului Local al comunei Cerau,iar primirea delegaiei de laGrupul colar Mneciu de ctredomnul Primar Dumitru Duca,constituie un model de ospitali-tate. Ne permitem s-l felicitmpentru ntreaga reuit a eveni-mentului, att pe d.l Primar, cti ntreg Comitetul de organi-zare.

    Tot august a fost i luna tabe-relor i excursiilor colare careau avut ca obiective vizitareavestigiilor culturale i religioasedin inuturile Moldovei. Pe par-cursul a 6 zile (8-13 august2010), un grup de 13 elevicondui de d-ra director adjunctGeorgeta Chiroiu au vzut iscris istoria n Moldova de-a lun-gul unei excursii din cadrulProiectului Cultura, arta i re-ligie n Romnia lui 2010.Mnstirile moldoveneti, glasulmolcom al moldovenilor, Ozanalui Nic, Cetatea NeamuluiCasa Sadovenau codrii dearam, Casa Vlahu i tot censeamn Moldova i-a fcut petinerii participani la acestproiect s nu uite c suntromni.

    i uor, uor emoiile nce-perii noului an colar au fostamplificate de ecourile poezieiRepetabila Povar (A. Pu-nescu) recitat de eminentaelev Mihaela Rodica Despan(clasa a-IV-a A), ale crei versurine-au reamintit despre povarade a fi prini. i nc o dat ne-am luat rolul n serios, noicadrele didactice, prinii tutu-ror nvceilor Cine are p-rini, nc nu e pierdut, Cine areprini are nc trecut.

    Dansul popular nu a fost uitat

    de suita de dansuri condus detalentatul i inimosul nostrucoleg Prof. Traian Soare. Eleviiparticipani sunt organizai ntrei echipe: nv. primar, gimna-ziu i liceu, iar repetiiile lor nuau ncetat nici pe perioada va-canelor. La festivitatea dedeschidere a noului an colar aparticipat i d-l deputat MihaiApostolache, pe lang oficia-litile locale care au mulumiteducatorilor generaiilor ntregii le-au urat tuturor succes.

    La 28 septembrie am primitvizita de evaluare a activitiidesfurate n cadrul programu-lui mondial Eco coala" al creicoordonator a fost profesornvtor Marieta Dan. Dinechipa de evaluare au facutparte: prof. univ. dr. CameliaDinca, preedintele CCDG, pro-fesor Petru Dinc (Bucureti),Inspector I.S.J. Prahova PetreGhizila, inspector Doina Gheor-ghe, ispector Maina Ion din ca-

    drul Ageniei pentru proteciamediului i reprezentantul cuprobleme de mediu din cadrulPrimriei Mneciu-Ungureni,Adrian Oprica.

    Echipa de evaluatori a avut undialog de aproximativ 50 de mi-nute cu Comitetul Eco al elevi-lor, n care acetia i-au expusplatforma program i au prezen-

    tat activitile de pe parcursulcelor 3 ani de cnd coala estenscris n program. A urmatapoi vizitarea spaiilor colii i afost apreciat spiritul competitiveco al elevilor i al tuturor celorimplicai n acest proiect. A fostevideniat faptul c activitateaComitetului Eco al elevilor s-ambinat cu activitatea Comite-tului Eco al cadrelor didactice iagenii economici astfel nctavem o coala i o comun maicurat. Panourile eco din fiecareclas i din fiecare hol cu ndem-nuri precum: economisete lu-mina! Nu polua mediul ncon-jurtor. Imaginile de la acti-vitile saptmnale i lunare iactivitile n sine, au determinatevaluatorii s ne acorde premiulmondial Steagul Verde i statu-tul colii pe timp de 2 ani va fi deEco coala Grup colarMneciu.

    La finele aceleai sptmnin cadrul edinei Comitetului

    Reprezentativ al prinilor ncoal s-au luat o serie de hot-rri pentru ca rezultateleelevilor s fie din ce n ce maibune n toate activitile n caresunt implicai. Prinii au fostfoarte receptivi, au promis cvor fi n continuare alturi decoal. Echipa Managerialaleas (Preedinte G. Ghencea,

    Vicepreedini Maria Radu,Camelia David, Maria Miclea) aconstituit Comisiile: Comuni-care, Mediu, nvmnt, Con-sultan ec. - financiar, Repre-zentani ai Agenilor Economici,Juridic. Propunerea prinilorde a se desfura ct mai multeactiviti colare pe care le vor

    sprijini i dumnealor, a venit silustreze nc o dat grija perma-nent pentru educaie.

    Dei era o zi ploioas la ZiuaEducaiei (5 octombrie) a statsub semnul spuselor lui AristotelEducaia este un ornament nvremuri de prosperitate i unrefugiu n vremuri de restrite.Activitile extracolare reali-zate sub ndrumarea fiecruinvtor sau diriginte au culmi-nat cu un program artisticsusinut de elevii de la clasa a-IV-a A (coordonator nv. ElenaMatusan Dnil, unde elevaMihaela Rodica Despan s-a re-marcat nc o dat prin talentulde recitator), a-III-a A (Buftea-Jercan Sorel, Popescu IoanaSilvia - ndrumai de nvtorDamiana Nicolae), a-IX-a A i a-VI-a A (trupa de teatru MIR cea obinut premiul I la Fesivalulinterjudeean: I.L.Caragialecoordonai de director adj. profe-sor Georgeta Nicoleta Chiroiu.Poezia i teatrul au confirmatspusele lui Brigham YoungEducaia este puterea de agndi limpede, puterea de aaciona bine n lucrarea lumii,puterea de a aprecia viaa.

    Un lucru este sigur: la Grupulcolar Mneciu elevii nva per-manent de la dasclii lor i din-colo de porile colii puterea dea aprecia viaa.

    Director, Gabriela DespanDir. adj., Georgeta Chiroiu

    EDUCAIA PERMANENT

    Marele poet Lucian Blagaspune: "Eu nu strivesc coro-la de minuni a lunii/Eu culumina mea/Sporesc a lumiitain"

    S fie lumina! i s-a fcutlumin... Aa rostete Bibliacretin.

    coala este laboratorul delumin care ne vegheaz ipregtete energiile uniipopor. Ea este o prezen

    solar, instituiile caredefinesc demnitatea i pres-tigiul Romniei contempo-rane.

    Acum, n aceast zi minu-nat, coala ne cheam laaltarul ei de sacralitate, fru-musee i bogie moral.

    Venim la coal pentru ctrebuie s iubim acest altar,s-l mpodobim cu nli-mea viselor noastre. Aici la

    coal i piatra rodete. Sne aplecm cu pietate i s-iculegem ofrandele! Ct defrumos rostete NicolaeIorga, crturarul model alromnilor acest ndemn"nelepciunea cea maicurat este aceea care lu-creaz tcut un col deogor". n felul acesta vomculege preiose lacrimi delumin cu care vom spori

    durata venic a contiineii a sufletului neamuluiromnesc.

    Dumnezeu s ocroteasccele mai nalte gnduri icele mai frumoase vise aleslujitorilor colii: elevi iprofesori.

    Cei mai importani suntelevii notri...

    Director,Gabriela DESPAN

  • EXIST VOLUNTARIAT

    7

    Informaii utile

    Retoric sau nu, azi ne putem pune ntre-brile: ce ar fi fost antica Helada fr a eistrlucitoare cultur? Ce am fi fost noiastzi fr un Platon, Aristotel, Xenofonsau Tucidide? Cum ne-am fi definit soartai neles zilele fr Cuvintele nvtoru-lui?

    Dragostea pentru coal exist sau nu,la fel i grija fa de ea. Raportat la aceasta,nu exist jumti de msur. Afiat sau

    nu, interesul autoritilor fa de luminadin juru-ne trebuie s existe. Pentru ccoala e lumina, iar lumina e n noi nine.Subordonat lui Dumnezeu, coala esteprelungirea Edenului.

    Lumina din fiecare dintre noi exist abinitio, ea trebuie doar potenat i revr-sat apoi asupra semenilor

    Grija fa de coal, ca instituie, atuturor posibililor implicai (autoriti

    centrale i locale,dascli, prini,elevi), este nunumai o datorie cii o dimensiune denoblee.

    coala de Arte iMeserii "Ing. Gh.Pnculescu" dinoraul nostru este,alturi de celelalte

    uniti colare din localitate, un creuzet ncare lumina dasclilor ei irumpe an de ann sufletele a generaii i generaii de elevi,azi copii, mine plecai n lume

    Anul trecut, n cea mai mare, i, parial,n acest an 2010, cldirea colii de Arte iMeserii "Ing. Gh. Pnculescu" a fost reabili-tat aproape n ntregime prin eforturilefinanciare i materiale ale PrimrieiVlenii de Munte, cu implicarea direct iresponsabil a d-lui primar, ec. MirceaNiu, care, mpreun cu celelalte persoanedin conducerea Primriei, au alocat dinbugetul local suma necesar complexeiaciuni de reabilitare a cldirii colii i azonelor adiacente acesteia.

    Efectiv, eforturile de reabilitare acldirii colii de ctre Primrie s-au con-cretizat prin: nlocuirea ntregului vechiacoperi cu unul nou, din tabla lindab, ter-moizolarea exterioar a cldirii, refacereainstalaiei electrice, amenajarea culoa-relor cu gresie (parter i etaj), gletuirea izugrvirea culoarelor, mprejmuirea cugard nou a unitii colare, amenajareaunui amfiteatru (n fostul laborator de fi-zic), un amfiteatru modern i util foarte,pentru susinerea activitilor cu caractercultural-artistic i educativ, a consiliilor deadministraie i profesorale, precum i aaltor activiti specifice, realizarea nouluilaborator de fizic i tehnologii. De aseme-nea, au fost amenajate dou parcri lngunitatea colar, parcri destinate autove-hiculelor cadrelor didactice i ale prin-

    tilor.Aadar, n urma acestei ample (i costisi-

    toare) aciuni de reabilitare, realizat isusinut material i financiar n totalitatede Primrie, coala noastr are o fanou, modern n peisajul citadin vle-nean.

    Fie ca aceast nou fa a colii srimeze i cu chipuri tot mai luminoase alecopiilor, prinilor i dasclilor acesteicoli, care, ntr-o necesar trinitate, tre-buie s-i poarte menirea, acum i n viitor.

    Prof. Mihai ISTUDOR

    n cadrul amplului proiect deanvergur naional desfuratpe data de 25 septembrie a.c.sub denumirea de LET'S DO ITROMANIA!, elevii colii deArte i Meserii "Ing. Gh.Pnculescu" Vlenii de Munteau demonstrat prin participarealor la aceast activitate cexist disponibilitate i respon-sabilitate social fa de aseme-nea aciuni cu caracter educa-tiv i civic, deopotriv.

    Avnd ca misiune "mobi-lizarea cetenilor, autoritilor,societii civile, companiilorprivate i a mass-media pentrucurarea arealelor naturale dinjurul localitilor Romniei",proiectului LET"S DO ITROMANIA! din 25 septembrie,ziua oficial de curenie dincadrul proiectului, eleviiiclaselor a VIII-a A si C (diri-

    gini, prof. Ionela Ionescu si,respectiv, prof. Valter Iacob), i-au rspuns cu toat druirea ipromptitudinea.

    n urma acestei activitidesfurate n colaborare cuPrimria oraului Vlenii deMunte i sub coordonareadomnului Gheorghe Dita,responsabilul acestui pro-iect la nivel zonal, elevii co-lii noastre au participat lacolectarea selectiv adeeurilor din zona PdureaCazacului, pe urmtoarelecategorii: hrtie i carton,plastic i cauciuc, sticl imetal, voluminoase (frsaci), "recolta polurii me-diului de ctre om" ridicn-du-se, numai n zonamenionat, la 120 de saci!

    Elevii participani laimplementarea acestui pro-iect de ecologizare a mediu-lui nconjurator au contien-tizat, prin propriile eforturi,c oamenii, copii i aduli,semenii notri, ar trebui smanifeste mult mai mare griji respect fa de aceast mi-nunie dunnezeiasc denumit"natura", iar, ca i n medicin,este mult mai uor s previidect s vindeci.

    n acelai timp, participareala aceast aciune a demonstratdisponibilitatea la voluntariat aelevilor colii noastre, ceea ce

    confer o apreciere just aunitii noastre colare.

    Participarea la implemen-tarea acestui proiect a elevilorcolii noastre s-a realizat prin

    ndrumarea si nsoirea acesto-ra de ctre d-l prof. MihaiIstudor, director educativ, si d-lprof. de biologie Claudiu Matei,sub a cror coordonare activi-tatea s-a bucurat de o adevratreuit, att educativ ct sicivic.

    Dir. adj. prof. Mihai Johann COZORICI

    (SAM. "Ing.Gh.Pnculescu")

    O NOU FA

  • Toat vara am "monitorizat" strada"tefan cel Mare". O strad importantcare face intrarea i ieirea rutier aoraului Vlenii de Munte. Nu mi-am pro-pus asta n mod special, dar am fost obli-

    gat s-o fac. Obligat de starea precar a tro-tuarelor i de mirosurile insuportabile pecare le eman, pe timp clduros, courilede gunoi pline pn la refuz, gunoi carenu a mai fost ridicat, din luna iulie!

    Aceast strad este parte componentdin Drumul Naional 1A! Doar i numaipentru acest lucru ar trebui s i se acordeo importan deosebit, cel puin, negal masur, cu cea acordat bulevardu-lui central. Administraia local, pri-

    marul, viceprimarul i inspectorul cuatribuiuni specifice ar trebui s fieinteresai nu numai de centrul oraului,ci i de aceste strzi periferice. Regretatulprimar, Stelian Manolescu avea bunulobicei s se "plimbe" pe toate strzileoraului pentru a vedea personal cumstau lucrurile. Se pare ca actualului "primgospodar" al urbei i place mai multbiroul su de "edil ef".

    Pe strada tefan cel Mare funcioneazmai multe puncte comerciale, deci unmotiv de scurt popas, att pentru oferiiprofesioniti, ct i pentru excursioniti.Se tie c prima impresie ntotdeaunaconteaz. i ce impresie i poate faceaceti trectori prin oraul nostru cndvd atrnate pe stlpi nite cutii ineste-tice din tabl verde, care deverseazgunoiul pe trotuare, pentru c nu au fostgolite de peste trei luni de zile? Bucuriacinilor maidanezi (si acetia o alt pro-blem a Vleniului).

    Locuitorii din zon susin c gunoiulmenajer este colectat saptamnal dectre mainile aparintoare S.C. SalubS.A., iar courile de gunoi aparin de altfirm. Domnul Ion Dinc, directorul eco-nomic al S.C. SALUB S.A., precizeaz, pe06 octombrie, c "exist o nelegere ver-bal cu primria ca gunoiul din courilede gunoi stradale s fie colectat tot dectre lucrtorii de la S.C. SALUB S.A.,numai c primria nu pltete pentruasta, nici pentru "curat ci publice",acesta fiind, probabil, un motiv pentrucare lucrtorii din subordine nu se achitintegral de sarcinile de serviciu sau o fac

    de mntuial, dup cum sunt pltii."

    Pe ceteanul contribuabil nu-l intere-seaz nelegerile, verbale sau contrac-tuale, fcute ntre primrie i diversesocieti de prestri servicii ctre popu-laie, ci-l intereseaz ca oraul lui sfuncioneze normal, s fie curat i ngrijitn egal msur, att n centru, ct i laperiferii, pentru c el pltete pentruasta. Mai ales c aceste periferii sunt ade-vrate "pori de intrare" n ora!

    O alt poart de intrare n ora estei cldirea grii. O s mi se spun ca garaoraului nu este a noastr, ci a SNCFR-ului, deci nu ne intereseaz. Starea jal-nic n care se afl gara este o ruine.Indiferent a cui este cldirea grii ea seafl pe teritoriul Oraului Vlenii deMunte i este de datoria Administraiei s

    fac diligenele necesare pentru ca cine-va s se ocupe de aspectul i de cureniaei. Poliia Comunitar i Poliia OrauluiVlenii de Munte ar trebui s "viziteze"

    mai des zona grii - nu doar la apel -, pen-tru c asta intr n atribuiunile lor deserviciu. n gar i-a gsit culcu nu doarmizeria material, ci i mizeria uman.

    Cltorul care trece prin gar nu va stael s-i pun ntrebri existeniale desprecldire, a cui este ea i cine trebuie s-ongrijeasc, ci va constata sec: o gar mi-zerabil!

    A te ngriji doar de centrul orauluineglijnd periferiile este ca i cum aiascunde gunoiul sub pre!

    8

    Actualitate

    CENTRUL I PERIFERIA

    COMERUL STRADAL N ACTUALITATE

    Dei exist HotrreaConsiliului Local (nr. 22/31.03.2005) care prevede, n mod

    expres (la subpunctul "d" - alini-at 13 - al Punctului nr. 6 dinAnexa nr. 1), c "Se interziceinstituiilor publice, operato-

    rilor economicii cetenilorexpunerea sprevnzare sau vn-zarea de mrfurin afara maga-zinelor", comer-cianii notri nuneleg s orespecte, nicide-cum s o pun naplicare. Factoriide resort (caretrebuie s con-troleze i samendeze, con-form legii, pe cei

    care nu respect hotrrea deconsiliu) nici ei nu prea seomoar cu firea. Altfel nu neexplicm cum este posibil ca,dei a trecut atta timp (5 ani!)de la aducerea la cunotinapublic a hotrrii respective,nici un comerciant, dintre ceivizai, nu ntelege s se con-formeze. Aceast sfidare cras a"regulilor jocului" legislativpoate trezi suspiciuni dintrecele mai neplcute pentruadministraia public local. Nugeneralizm, desigur, numai cacetia, comercianii, puini ctsunt trag imaginea orauluinapoi i ne proiecteaz n

    epoca bazarului, a blciului per-petuat, ncepnd cu zona grii iterminnd cu staia PECO dincellalt capt al oraului. Dacn plin centru, ei nu se jeneazs-i expun mrfurile ca la tal-cioc, pe trotuare, n faa vitrine-ler, ceva nu este n regul!

    Vrem s avem un ora curat,vrem s devenim municipiu, savem o imagine bun, euro-pean, cu o privire modernasupra comerului, dar facemtot ce ne st n putin pentru abate pasul pe loc i pentru a nentoarce la vremuri de multapuse. i asta n timp ce alii(cam puini!) au neles sinvesteasc timp i bani ntr-uncomer civilizat. Nu dm nume

    (nici de o parte, nici de cealalt)dar, pe viitor ne vom ocupa defiecare caz n parte. Pentru cnu ne este indiferent prereaacelora care ne tranziteazoraul, fie ca sunt oameni poli-tici sau simpli turiti. Nu poi snu te ntrebi: cine primetepaga pentru a se face c nuvede acest comer de blci?

    Exist o lege. S-o respectm,dar, mai ales, s-o i aplicm nlitera i spiritul ei. Pentru c, nu-i aa?, unde-i lege nu-i tocmeal!Cel puin aa ar trebui s fie.Altfel de ce mai avem un forlegislativ al oraului, dacexecutivul nu-l respect inu pune n practic hot-rrile acestuia?