De câteva luni, asupra activităţii PSD

Petroşani s-a aşternut liniştea. Asta pen-

tru că, veţi vedea în cele ce urmează,

puţine sunt motivele care ar putea fi

luate drept semne că organizaţia locală

social-democrată ar mai exista.

Cele câteva acţiuni, organizate de tinerii

inimoşi (şi mereu daţi la o parte) de la

TSD Petroşani, nu au fost, în mod cert,

suficiente pentru a asigura nevoia de

Opoziţie a comunităţii locale.

La fel, semnarea protocolului USL nu

poate fi, în niciun caz, pusă pe seama

unei activităţi a organizaţiei locale ci, în

mod cert, a fost doar un mijloc prin care

grangurii de la judeţ, văzuţi din ce în ce

mai rar prin Valea Jiului, să se lanseze în

reluarea temelor electorale care oricum

au şifonat deja micile ecrane prin inter-

mediul posturilor naţionale de televizi -

une.

Una peste alta, ca o concluzie de mijloc,

e certă treaba că - adăugând aici faptul

că nici nu ne mai amintim când a fost ul-

tima conferinţă de presă a organizaţiei

locale PSD - actuala conducere (interi-

mară, sau cum s-o numi ea) a filialei

PSD Petroşani fie nu îşi doreşte

asumarea rolului de principal partid de

Opoziţie, fie (mai mult ca sigur) are in-

teresul să nu îşi dorească asta.

Doina Popescu, singurul consilier PSD

din Petroşani care mai încearcă o atitu-

dine în genul celei de Opoziţie, e ca şi ex-

clusă din organizaţie. Care organizaţie,

prin puţinii săi exponenţi vizibili la

nivelul comunităţii locale, face toate

eforturile să-i închidă gura, nicidecum să

o sprijine în acţiunile sale publice cu ca -

racter preponderent social.

Sunt deja penibile momentele în care, în

loc să îi fie alături, ceilalţi consilieri lo-

cali PSD (cot la cot cu cei 10 de la PDL şi

4 de la PNL) se dau de ceasul morţii să

acopere spusele Doinei Popescu în legis -

lativul local. Nu cumva ca acţiunile sale,

unele absolut onorabile şi necesare, să

transpire în presă şi să trezească din

adormire poporul. Popor în general

mulţumit, dar pe alocuri (totuşi) nu.

La Petroşani, pesediştii (la fel ca libera -

lii) chiar s-au vândut. Şi nu vă spune

asta cel mai corect om din lume, ci unul

care nu a lăsat compromisurile de mo-

ment să îi ia dreptul de a gândi şi de a

spune (ori, în acest caz, scrie) ceea ce

gândeşte.

Pe ce s-au vândut, dimpreună cu libera -

lii, consilierii PSD din actualul legislativ

local? Pe un post călduţ de conducere în

învăţământ pentru sine ori nevastă (e

cazul unui liberal, dar şi al unui

pesedist), pe un loc de garaj în centru

(este, de asemenea, cazul unui liberal şi

al unui pesedist).

Ori, după caz, pesediştii (şi liberalii) s-au

lăsat cumpăraţi cu locuri în delegaţiile

care, în ultima vreme, merg cu o cadenţă

demnă de o cauză mai nobilă din ce în ce

mai des în localităţile prietene de peste

hotare. Exemplele de momeli prinse de

Opoziţie de la actuala Putere locală ar

putea continua cu unele chiar mult mai

ruşinoase.

Ex-deputatul Ioan Rus, actualul lider

neconfirmat prin vot al organizaţiei lo-

cale, o tot dă înainte cu opoziţia con-

structivă. Dar, oare, asta înseamnă

opoziţie constructivă? Să nu faci absolut

nimic? Sau, mai bine, să te laşi cumpărat

cu câteva delegaţii peste hotare, un post

pentru nevastă, un loc de garaj în centru

şi o ştergere a datoriilor firmei pe care o

administrezi către bugetul local?

Bănuim că, după aproape 8 (opt) ani de

Opoziţie, viaţa trebuie să fie tare grea.

Dar, dacă tot au ajuns nişte umili pioni

în mâna Puterii, de ce nu se duc expo-

nenţii filialei locale a PSD direct la Pute -

re, să o slugărească la oficial? Ar fi mai

demn să se anunţe cumpăraţi, decât să

facă pe incoruptibilii pentru un loc de

veci mai în faţă. Iar treaba e valabilă şi

pentru liberali. (Cătălin DOCEA)

CMYK

MARŢI25 octombrie 2011

Anul IVNr. 81212 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:55Apus: 18:26

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj I, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3230 lei1$ = 3,1181 lei1₤ = 4,9687 lei

ZiarulVãii Jiului

25 octombrie, simbol al tuturor jertfelor supreme şial luptelor purtate în numele libertăţii de către

eroii noştri pentru apărarea şi îndeplinirea idealuluiunităţii teritoriale, este ziua în care ne arătămgratitudinea faţă de ceea ce reprezintă Armata

Română: siguranţă naţională şi integritateteritorială.

Cu această deosebită ocazie, Ziua Armatei Române,doresc să urez tuturor celor care activează încadrul acestei instituţii de prestigiu un sincer

LA MULŢI ANI! şi fie ca în urma oricărei misiuni pe care o

întreprindeţi să vă întoarceţi mereu sănătoşi acasă!

Tiberiu IACOB-RIDZI,Primarul municipiului Petroşani

� PAGINA 3

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la office@zvj.ro

TRIST, DAR ADEVĂRAT!

Organizaţia PSD Petroşani a murit,subjugată fiind de momelile Puterii

PSD Petrila la ora adevărului! O întrebare:

Cine sunt domnii Eugen Stoicoiu şi Dumitru Negoi Răscolean şi de cemai au aceştia funcţiiîn partid?

La ultima şedinţă de Consiliu JudeţeanHunedora, spiritele „politice” s-au încinsdin nou pe tema unor alocări de fonduricătre primării. Şi atât de tare s-au încins,încât şeful Consiliului Judeţean a ajunssă spună că nu mai dă niciun ban la nicioprimărie. Ceea ce, după vot, s-a şi întâm-plat, într-o oarecare măsură. Zâzania aintrat între consilieri în momentul încare grupul PDL din C.J. Hunedoara apropus ca nişte sume de bani, care eraualocate unor comune, să meargă la Brad,unde sunt probleme grave cu asigurareaagentului termic pentru această iarnă.Primăriile din Vale ce apăreaupe listă au fost norocoase pentru că banii pentru ele s-auaprobat.

Motivarea grupului PDL acuprins şi faptul că cele trei co-mune pentru care era propusăsuma de 146,1 mii lei ar avea oaltă sursă de bani din relocareaunor sume prevăzute pentru altepatru comune care au primit pânăacum sume inclusiv de la guvern. „La punctul 18 de pe ordinea dezi avizul este favorabil, cu amen-damentul consilierilor judeţeni aiPDL care propun ca întreagasumă să fie alocată PrimărieiBrad, pentru că au cheltuielifoarte mari cu acoperirea agentu-lui termic şi specialiştii înmetrologie anunţă o iarnă foartedificilă. Vreau să vă anunţ căPDL nu are niciun interes politic.Pentru noi primează locuitoriijudeţului Hunedoara, indiferentde culoarea politică a primarilor”,a declarat consilierul judeţeanNicolae Chirilă, preşedinteleComisiei pentru servicii publice,comerţ, turism, privatizare, spri-jinirea IMM-urilor şi relaţia cupatronatul din cadrul C.J. Hunedoara.La rândul său, preşedintele C.J.Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, aspus: „În comisie mi-aţi scris ur-

mătorul amendament: 50 de mii de lei laPrimăria Beriu, 50 de mii de lei la PrimăriaRăchitova şi 41,6 mii lei la Primăria Tur-daş. Îmi dădeaţi şi sugestia de a realoca dela primăriile Băiţa, Crişcior, Teliucu Infe-rior şi Vălişoara, care au alocate sume de laguvern. Mărturisesc că am luat cu mare în-grijorare că, într-adevăr, dumneavoastrăsunteţi fair-play şi doriţi o dezvoltare armo-nioasă a judeţului Hunedoara prin alocareasumelor. (…) De la începutul anului, de laguvern, Băiţa a primit 20 de mii de lei.Beriu a primit deja 200 de mii de lei, Ră-chitova a primit şi ea 100 de mii de lei, iar

Turdaş a primit 115,4 mii lei. (…) Luna tre-cută, când am alocat bani pentru PrimăriaBrad, domnii consilieri de la PDL s-auopus. Atunci nu era frig?”.Până la urmă s-a supus la vot amendamen-tul PDL şi a fost respins, alocările respec-tive rămânând să se judece probabil într-oaltă şedinţă.Din fericire, a fost votată hotărârea careprezintă alocările de fonduri pentru anu-mite localităţi din judeţ, de ele beneficiind,din Valea Jiului: Primăria Lupeni - 150 demii de lei şi Petrila - 50 de mii de lei.

Mihaela PETROŞAN

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 25 octombrie 20112 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Cât de curând, producătorii de lamăcelăriile din Piaţa AgroalimentarăPetroşani nu vor mai fi nevoiţi să umblecine ştie pe unde, pentru sacrificarea ani -malelor a căror carne o pun în vânzare.

Acesta, fiindcă,în cursul următoarelor săptămâni, în spatelepieţei va funcţiona un punct de sacrificaredotat cu tot ce scrie la carte, pentru a filegal din punct de vedere sanitar-veterinar.

"Nu doar producătoriidin piaţă vor putea apela la acest punct desacrificare, am aflat de la dr. GheorgheCristea, medic veterinar, coordonator alCSVSA Petroşani şi al CSVSA Vulcan (în

imagine). Aici vor putea veni, pentru sacri-ficarea animalelor din gospodărie, şilocuitorii din zonă. Îi asigur de pe acum că

va fi un punct de sacrificare modern, binedotat şi încadrat cu personal calificat".

Gheorghe OLTEANU

Punct de sacrificare laPetroşani

Astăzi,NU ÎNVÂRTIŢI ROBINETELE DEGEABA

În intervalul orar 9:00-18:00, Piaţa Agroalimentară Centrală, străzile NicolaeBălcescu, Aleea Trandafirilor, AvramIancu (fără blocurile turn), Aleea Poporu-lui, cartierul Carpaţi (Dimitrov), PT 9C,PT 10, PT 11A, PT 11B, Brutăria Armicardin Petroşani vor avea restricţie la apă. Motivul îl constituie executarea lucrărilorpentru devierea şi cuplarea la reţeaua dealimentare cu apă a Catedralei „Sf. Ilie” depe strada Avram Iancu. Şi Zona Industrială Livezeni cuprinsă întreBenzinăria Supertrans Com şi Staţia deEpurare Dănuţoni va avea restricţie în in-tervalul orar 9:00-13:00.

Sprijin judeţeanPENTRU PEŞTERA BOLII

Pentru a reintroduce într-un circuit patrimonial şi turistic Peştera Bolii,Asociaţia de Ecologie şi Intervenţii încaz de Inundaţii „Petro Aqua” din Petro-şani va primi sprijin financiar dinpartea Consiliului Judeţean (C.J.)Hunedoara. Banii de la judeţ vor fifolosiţi pentru realizarea unei acţiuniample ce va avea loc la începutul luniinoiembrie.

În acest scop, în şedinţa de ieri, consilieriijudeţeni au aprobat asocierea C.J. Hune-doara cu Asociaţia „Petro Aqua” dinPetroşani, în vederea finanţării şi realizăriiîn comun a acţiunii „Integrarea PeşteriiBolii în circuitul cultural şi al tradiţiilorculturale ale judeţului Hunedoara", eveni-ment ce va avea loc în 8 noiembrie. Pentruacest eveniment din bugetul C.J. Hune-doara vor fi alocaţi 8.000 lei.Acţiunea presupune punerea în scenă adouă spectacole de teatru, o piesă fiind in-spirată din lucrările dramaturgului I. D.Sîrbu, organizarea unei expoziţii de icoanepictate pe sticlă şi lansarea a trei numeredin Caietele Petro Aqua.

Mihaela PETROŞAN

Pentru traseul Vulcan-Lupeni,CJH A EMIS LICENŢĂ DETRANSPORT

În ultima şedinţă a Consiliului JudeţeanHunedoara (C.J.H.) s-a aprobatemiterea unor licenţe de transport pemai multe trasee din judeţ. Pentru ValeaJiului, primeşte licenţă de transport ope -ratorul S.C. Cocotă Comimpex S.R.L.,care va efectua traseul Vulcan - Lupeni.

În judeţ au mai fost aprobate şi urmă-toarele licenţe de transport: operatorul S.C.Densuşana S.R.L, pentru traseele Peşteniţa– Haţeg şi Ştei – Călan; S.C. EurocomplexLogistic S.R.L., pentru Hunedoara –Deva; S.C. Agro Tim Prod S.R.L., pentruTuştea – Călan şi Toteşti – Călan; S.C.Rodos Vivas S.R.L., pentru Zeicani –Haţeg; S.C. Inter Dani Trans S.R.L., pen-tru Hunedoara – Nandru; S.C. Vyky Com-pany S.R.L., pentru Baru Mare – Haţeg şiS.C. Alexandros Tur S.R.L., pentru Rapolt– Deva. Atribuirea licenţei pentru traseelesus-amintite a fost solicitată de operatoriide transport, în baza contractelor încheiatecu beneficiarii transportului.

Mihaela PETROŞAN

Norocul primăriilor din Vale a bătut zâzania din C.J.

Bani pentru Petrila şi Lupeni

Vă mai aduceţi aminte de-sigur de materialul publicatde Ziarul Văii Jiului la 8 iunie,intitulat „Cu un an înainte dealegeri la PSD Petrila apelesunt tulburi şi agitate/ Bobarl-a înlocuit pe Răscolean laşefia PSD Petrila, dar corulnemulţumirilor nu s-aîncheiat…”. Vă reamintim căalegerile s-au desfăşurat într-un anonimat total, presalocală nefiind prezentă, probabil ca să nu vadă scan-dalul din sală.

Stoicoiu şi Răscolean - cercetaţi de procuroriSpuneam tot atunci că surse din cadrul PSDPetrila s-au arătat total nemulţumite de faptulcă doi dintre membrii organizaţiei, fostulpreşedinte Dumitru Negoi Răscolean şiEugen Stoicoiu au fost repuşi în funcţiiimportante în cadrul organizaţiei de partidlocale, primul în funcţia de secretar executiv,iar al doilea în funcţia de vicepreşedinte,aceasta după ce ambii au fost în vizoruljustiţiei că nu au lucrat tocmai ortodox laclubul de fotbal Inter Petrila, pe vremea cândEugen Stoicoiu, era preşedintele secţiei defotbal, iar Dumitru Răscolean viceprimar.Aceleaşi surse promiteau că nu vor lăsalucrurile să stea aşa, spunându-ne că ne vorînmâna câteva dosare unde vor arăta exact ces-a întâmplat la secţia de fotbal în anul 2008.După mai bine de cinci luni, sursa principalăa revenit, dându-ne toate dosarele care au statşi la baza acuzaţiilor procurorilor, la finaltotul terminându-se cu… Ordonanţa descoatere de sub urmărire penală şi aplicareaunei sancţiuni cu caracter administrativ din 7decembrie 2010 a celor doi, „cercetaţi pentrusăvârşirea infracţiunilor de delapidareprevăzute de articolul 215 al codului penal,fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev.de art. 290 cod penal, înşelăciune prev. deart. 215 al. 1,2 cod pen.”.Dar să vedem din înscrisuri oficiale şi acte,în ce a constat această debandadă la clubul defotbal Inter Petrila, ceea ce vom arăta mai josfiind trecut în actele care ne-au parvenit,putându-le pune la dispoziţie oricui, inclusivconducerii judeţene sau centrale a PSD.

În 2008, cheltuieli de la bugetul local de peste un miliard de lei cu fotbalulCheltuielile pe capitole pe anul 2008 la fotbalconstau în: cheltuieli cu alte materiale - 4.656lei, cheltuieli cu carburanţi - 281 lei,cheltuieli cu obiecte de inventar - 11.526 lei,cheltuieli transport - 6.045 lei, cheltuielidelegaţii - 13.155 lei, alte cheltuieli cuservicii terţi - 1158 lei, cheltuieli taxe, vizeFederaţia Română de Fotbal - 2.765 lei,cheltuieli cu arbitrii - 12.835 lei, cheltuieliindemnizaţie de efort - 30.380 lei, cheltuielicu mese - 23.360 lei, despăgubiri, amenzi,

penalităţi - 1.920 lei, alte cheltuieli - 70 lei.Deci, un total de 108.156 lei, mai pe înţelesultuturor, undeva cu puţin peste 1 miliard de leide la bugetul local.

9 jucători s-au plâns că n-auajuns să primească anumitesume de bani, fiindu-le falsificate semnăturile!Toate bune şi frumoase, numai că aceşti banitrecuţi pe tabele nu au fost cheltuiţi tocmaiaşa, existând suspiciuni la multe din acestecapitole. Cum ar fi, de exemplu, la cheltuieliindemnizaţie de efort, unde un număr de 9

jucători au susţinut în faţa procurorilor că

o parte dintre semnături nu le aparţin şi

nici nu au primit sumele respective. „Încauză s-a efectuat o constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică, care a concluzionatcă semnăturile contestate de numiţii KerestzRaul-Florin, Cristea Alin-Cristian, DobreIonică-Costel, Constantin Georgică şi JdireaMirel nu au fost executate de aceştia,semnăturile constatate de numiţii OnciuIoan-Alexandru şi Alexandru Dumitru au fostexecutate o parte către aceştia şi o parte decătre alte persoane, iar semnăturilecontestate de numiţii Androne Claudiu-Ilie şiStanci Cristian au fost executate probabil decătre aceştia”. Eugen Stoicoiu, preşedintele secţiei de fotballa acea vreme, a susţinut în faţa procurorilorcă „el nu a semnat în numele nici unuijucător şi nu şi-a însuşit vreo sumă de banicuvenită acestora, dar uneori s-a maiîntâmplat ca sumele de bani să fie ridicate şide alte persoane decât titularii - colegi, rude- şi chiar a propus audierea în apărarea sa anumiţilor Cristea Marcel-Adrian, KerestzMaria-Mihaela, Kerestz Benedic şiConstantin Simona, dar aceştia nu auconfirmat această susţinere a învinuitului,respectiv că în calitate de soţii sau rude ar firidicat banii cuveniţi titularilor”. Astfel, „încauză nu s-a putut stabili cu certitudinedacă în cazurile în care unii dintre jucătoriau contestat semnăturile şi implicit primireasumelor de bani, aceste sume au fost ridicatede titulari sau în numele lor, cu atât maimult nu s-a putut stabili dacă aceste sume aufost însuşite de către învinuitul StoicoiuEugen-Cornel, astfel încât existând dubiu cuprivire la comiterea de către acesta ainfracţiunii de înşelăciune - dubiu care îiprofită - faţă de el se va confirmapropunerea de neîncepere a urmăririi penalepentru această infracţiune”.

Meciuri amicale care nu s-audisputat, dar pentru care s-aufăcut ordine de deplasare -fapte dovedite de procurori!Dacă la acuzaţia de mai sus Eugen Stoicoiu ascăpat destul de uşor, nu a mai putut scăpa demeciurile amicale care nu s-au disputat, darpentru care s-au făcut „ordine de deplasare”,scoţându-se din club suma dovedită deprocurori de 2.580 lei. Este vorba de aşa-zisele amicale de la Hunedoara (9 februarie2008), Certejul de Sus (26 februarie 2008),Geoagiu (14 iulie 2008), Uricani (2 august2008) şi Teliucul Inferior (5 august 2008).„… Rezultă în mod cert că aceste meciuri nu

s-au avut loc, deplasările nu au efectuat, iarordinele de deplasare întocmite de învinuitnu corespund adevărului, ele fiind întocmitepentru a justifica însuşirea unor sume debani din cele pe care învinuitul le gestiona.Prejudiciul cauzat în acest mod de învinuitpărţii vătămate Asociaţia Sportivă InterPetrila este de 2.580 lei, sumă cu care partea vătămată se constituie parte civilă în cauză”. Cu toate acestea fostul viceprimar Răscoleaneste scos basma curată, propunerea fiind deneîncepere a urmăririi penale, în timp ceStoicoiu, actualul vicepreşedinte al PSDPetrila, ales după acest fapt (dumnealui fiind şi director la Termoprest Petrila exact în anul când aceasta a dat faliment!)este scos de sub urmărie penală, în schimbeste găsit vinovat pentru „săvârşireainfracţiunilor de delapidare, prev. de art. 215al. 1 cod pen. şi fals în înscrisuri subsemnătură privată, prev. de art. 290 cod pen.Şi aplicarea unei sancţiuni cu caracteradministrativ, respectiv amendă în cuantumde 1.000 lei”. Tot „făptuitorul” Stoicoiu este supus săplătească şi cheltuielile judiciare în sumă de300 lei de către procurorul Valeria Toma.

Multe neclarităţi rămase, suspiciuni de „tun” de sute demilioane într-un singur an!Multe au rămas ca în tren şi după aceastăcercetare. Multe dintre exemplele de mai jos,se regăsesc în dosarele parchetului. Unelevoci susţin că „tunul e foarte mare, undevaspre 400 de milioane de lei, iar vinovaţi suntamândoi, atât Răscolean, care-l acoperea pepreşedinte, în calitate de viceprimar, şi maiales Stoicoiu”:� De exemplu, achiziţionarea în permanenţăa ghetelor de fotbal. În tabele se regăsescdoar în 2008 aproape 100 de perechi de ghetede fotbal achiziţionate pentru sportivi (laacest capitol se pare că Inter Petrila a fostmai ceva ca un club de divizia A)! Înfebruarie 2008, Eugen Stoicoiu solicităconsiliului local transferul sumei de 3.600 leipentru achiziţionarea a 22 de perechi deghete. Apoi, printr-un referat din 24 martie,solicită din nou suma de 3.000 lei pentruplata a 20 de perechi de ghete de fotbal.Lucrurile nu se opresc aici, pe 2 aprilie semai solicită 3.200 lei pentru alte 20 deperechi de ghete, iar pe 28 aprilie se solicităalţi 3.100 lei pentru achiziţionarea a 15perechi de ghete! Deşi mai erau doar douăetape de fotbal, conducerea secţiei de fotbalsolicită în 7 mai 2008 „achiziţionareechipament” în valoare de 2.000 lei, deşi

aceste lucruri se fac la începutulcampionatului nu la sfârşitul lui! Darcapitolul „ghete” nu e gata, ţineţi-vă tare, pe30 iunie 2008 sunt solicitaţi de către EugenStoicoiu alţi 2.900 lei, pentru… „ghete”. Întimp ce în iulie 2008 interesul pentru ghetescade, doar 6 perechi fiind solicitate, învaloare de fix 1.000 lei. Există informaţiiconform cărora toţi banii solicitaţi i s-ar fidat lui Stoicoiu.� Apoi, foarte multe delegaţii pe la Deva, alepreşedintelui Stoicoiu, 6 delegaţii înfebruarie 2008, 5 în martie 2008, 10 delegaţiiîn aprilie 2008, 6 delegaţii în mai 2008, 13delegaţii în iulie şi august. Deci, cam 40 în 8luni, o medie de cinci pe lună, fiecare drumcostând minim 50 lei. „Ce o fi făcând EugenStoicoiu în atâtea deplasări numai dumnealuipoate şti, dacă ele s-au făcut cu adevărat, euştiu că nu s-au făcut”, susţine un coleg departid al lui Stoicoiu. Toate delegaţiile aparîn tabele şi documente, deci e clar că aparents-au făcut…� Mai sar în ochi şi medicamentele pentrudiabetici şi pentru inimă, achiziţionate în maimulte rânduri în 2008, când se ştie că unfotbalist nu poate evolua dacă e diabetic saubolnav de inimă!. Dar poate la Petrila suntalte reguli…� Mai există foarte multe cheltuieli pe cafea,seminţe, sucuri şi alte alimente care n-aunimic de-a face cu fotbaliştii şi cu clubul defotbal, poate doar ca unii oficiali să se simtăbine din bani publici. „Şi aici e vorba de zecişi zeci de milioane de lei, adunate într-unsingur an, 2008, bani care, repetăm, n-aunimic de-a face cu fotbalul şi fotbaliştii. Cesă caute seminţele de dovleac, sau sucurile,ori sute de pungi de cafea de 100 de grame?Păi ce, fotbaliştii beau cafea şi sucuri? Nu!Deci ei şi-au cumpărat ce au vrut dinmagazine, pe banii bugetului local, ca să sesimtă bine”, susţine sursa noastră din PSDPetrila.� O altă chestiune ridicată este a maşinilorde tuns iarba. Care, în 2008, au fostachiziţionate de două ori, cel puţin aşarezultă din acte, dar niciuna nu a existat cuadevărat la club. Dacă nu este aşa, aşteptămsă fim contrazişi.Rămâne de văzut care va fi reacţia celor doipesedişti şi, mai ales, a conducerii de partidjudeţene. Pentru că dacă lucrurile stau aşa,cei doi nu mai au cum să ocupe funcţii înorganizaţia PSD Petrila. Aşteptăm din partealor şi cuvenitul drept la replică. După carevor urma alte şi alte dezvăluiri incendiare dincadrul PSD Petrila. Şi nu în ultimul rând uninterviu cu… Cu cine? Puţintică răbdare. Şimisterul face parte din jurnalism.

Corneliu BRAN

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 25 octombrie 2011 3DEZVĂLUIRI

www.zvj.ro

PSD Petrila la ora adevărului! O întrebare:

Cine sunt domnii Eugen Stoicoiu şi Dumitru NegoiRăscolean şi de ce mai auaceştia funcţii în partid?

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 25 octombrie 20114 SPORT

www.zvj.ro

În perioada 21-23 octombrie2011, la Bucureşti, în sala desport „Antilopa” s-a desfăşuratseminarul de pregătire înkarate-do S.K.I.F. (ShotokanKarate-do International Fede-ration) condus de maestrul Hirokazu Kanazawa - 10 Danîmpreună cu unul din fiii săi,sensei Fumitoshi Kanazawa -5 Dan, din Japonia.Au fost prezenţi 220 sportividin 4 ţări (România, Franţa,Italia, Ungaria) care au avutocazia istorică de se a maiantrena încă o dată sub îndru-marea maestrului HirokazuKanazawa - 10 Dan, întrucâtacesta a împlinit venerabila

vârstă de 80 de ani, iar 2011este ultimul an când mai călă-toreşte în lume pentru astfel de

evenimente.Antrenamentele susţinute de ceidoi invitaţi au pus accent atât

pe tehnică, cât şi pe condiţiafizică. Sportivii au fost mulţu-miţi şi extrem de impresionaţide tehnicile şi modalitatea detransmitere a informaţiilor alecelor doi maeştri. La finalulstagiului s-au acordat celorprezenţi Certificate de partici-pare. C.S. Vulcan a avut reprezen-tanţi si la acest eveniment, fiindconduşi de antrenorul TudorelCărăşel - 2 Dan. Acest lucru afost posibil prin sprijinul acor-dat de Primăria şi ConsiliulLocal Vulcan, împreună cu conducerea clubului sportivreprezentată de preşedintele IonPantilimon.

Stagiu de karate cu prezenţasportivilor din Vulcan

ÎnfrângereruşinoasăpentruMureşulEchipa de fotbal Mureşul Deva a fost opradă uşoară pentru FC Olt, codaşa clasa-mentului, şi a pierdut la scor deneprezentare, 3-0, pe terenul oltenilor.Dragalina (min. 4) a deschis rapid scorulpentru gazde, iar oltenii au prins curaj şi auatacat cu insistenţă. Mureşul a rezistat pânăla pauză, când a rămas în inferioritate nu-merică, Şerban (min. 46) primind al doileacartonaş galben pentru că şi-a scos ostenta-tiv tricoul din şort. În aceste condiţii, FCOlt a reuşit să se desprindă şi să-şi asigureo victorie categorică, scor 3-0. AndreiDavid (67) a dus scorul la 2-0 cu un şut dela 16 metri, iar Pavel (70) a stabilit scorulfinal cu o lovitură de cap din careul mic.

SIMERIENII CA ITALIENII CFR Simeria a trecut greu, scor 1-0, acasă,de Naţional Sebiş, şi a continuat şirul rezul-tatelor pozitive din ultimele cinci etape.Oaspeţii au avut o bară în prima repriză,însă unicul gol l-a reuşit Raul Lintaru (min.72), când adversarii erau deja în inferiori-tate numerică. Naţional Sebiş a jucat la felde bine la Simeria ca la Hunedoara, unde areuşit să remizeze, scor 0-0, cu alb-albaştriilui Aurel Şunda. Arădenii au fost la fel deexacţi în defensivă şi puteau deschidescorul în prima repriză, când şutul luiGavrilaş de la 12 metri a întâlnit bara trans-versală. CFR a avut însă mai multă răbdareşi un plus de şansă faţă de FC Hunedoara şi

a învins cu 1-0. Trupa din Sebiş a rămas îninferioritate numerică, după ce Burlacu aprimit al doilea cartonaş galben, pentru căde supărare a scos fanionul de la colţulterenului şi l-a aruncat. Cu un om în plus,feroviarii au asediat careul advers, iar Lin-taru (min. 72) a înscris din alunecare, de ladoi-trei metri de poartă, după o minge în-toarsă de Pepenar. „A fost un joc greu, cu oechipă incomodă. Am avut şi alte ocazii înafara golului, însă e bine că am învins chiarşi aşa la limită. Am dovedit că suntem oechipă matură care ştie de speculeze oriceeroare a adverilor. Sunt mulţumit de rezultatşi de jocul echipei”, a spus Marius Opric,antrenorul echipei CFR Simeria.

COMUNICAT DE PRESĂPrefectul judeţului Hunedoara a solicitat Consiliului Local al municipiului Lupeni

urgentarea adoptării măsurilor de protecţie a populaţiei vulnerabile în sezonul rece

În baza asumării de către România a unor obligaţii în cadrul tratatului de aderare la Uniunea Europeană, dar şi în cadrul unor acorduri cu organisme internaţionale, s-a stabilitprin Ordonanţa de Urgenţă 70/ 2011 eliminarea treptată a compensărilor acordate dinbugetul de stat pentru producerea energiei termice. Această situaţie impune luarea unormăsuri de protecţie a populaţiei vulnerabile într-un termen cât mai scurt posibil, pentru ase realiza toate măsurile administrative premergătoare sezonului rece 1 noiembrie 2011 –31 martie 2012. Prin această Ordonanţă de Urgenţă sunt delegate de asemenea autorităţilor administraţieipublice locale drepturi şi responsabilităţi suplimentare în asigurarea acestor măsuri deprotecţie. Având în vedere atât preocuparea Instituţiei Prefectului pentru asigurarea sănătăţii populaţiei, a condiţiilor termice corespunzătoare în locuinţe în sezonul rece cât şi nu-meroasele sesizări ale locuitorilor municipiului Lupeni care sunt branşaţi la sistemul determoficare centralizat şi care nu beneficiază încă de agent termic, prefectul judeţuluiHunedoara a solicitat administraţiei publice locale să prezinte măsurile de protecţie a populaţiei luate şi pe cele avute în vedere pentru acest sezon rece.„Până în prezent, un număr de 1500 de apartamente, 16 agenţi economici şi 6 instituţiipublice din municipiul Lupeni, al doilea ca mărime din Valea Jiului, nu beneficiază deagent termic, în condiţiile în care sezonul rece a debutat deja în Valea Jiului. Am solicitatprimăriei să-mi comunice măsurile concrete pe care le are în vedere pentru asigurareaagentului termic la aceşti consumatori. În municipiul Lupeni 40% din apartamente nubeneficiază de surse alternative de încălzire fapt care poate afecta grav sănătatea oame-nilor din aceste locuinţe. Informez, pe această cale, locuitorii acestui municipiu că încazul în care consiliul local nu va lua măsuri urgente, la iniţiativa a 5% din persoanele cudrept de vot, conform art. 109 din Legea 215/ 2001 a administraţiei publice locale, poatefi iniţiat un proiect de Hotărâre a Consiliului Local care să conducă la rezolvarea acesteiprobleme.” a precizat dl. Attila DÉZSI – prefectul judeţului Hunedoara.

Biroul de presă

Echipa de rugby ŞtiinţaPetroşani ocupă locul treiîn clasament după dis-putarea a trei etape dincampionatul Naţional deRugby în 7. Cea de-a treiaetapă a avut loc la Buzău,unde Ştiinţa a pierdut dinnou în semifinale în faţacelor de la Pantelimon, dar

s-a impus, în finalamică, categoric în faţacelor de la Bârlad.

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 25 octombrie 2011 5SPORT

www.zvj.ro

RIPENSIA PETRILA - SPORTUL AEROPORT 17-3(Matei 5, Frigescu 3, Pavalache 2, Boszoki 4, Corbei, Jozsa,Belei – Gonciulea 2, Dragu)TRICOLORII - ACVILA 5-3(Kandut 3, Margarit, Cipu – Buleandra 3)SERINGA PETRILA - JANDARMERIA 9-2(Csoltko 6, Leca 2, Velici – Gheorgheosu, Cernaianu)FORTIS - SURPRIZA ETAPEI 3-0ALBNEGRUMANIA - STEAUA LUPENI 2-10(Morar, Tescan – Barbat B. 4, Beczut 2, Ambrus, Deatcu 2, Lucuta)CFR PETROSANI - LASCĂR SERVICE 7-8(Duduveica 3, Popovici, Bumbea, Cretu, Brinzea – Albescu 4,Bulzan 2, Albu 2)PARÂNGUL PETROŞANI - SENSATION TEAM 6-13(Burtea 2, Kinszky, Danciu, Marian, Vaduva A. – Bolos 6, Stanci 2,Apetri 2, Onit, Tomuta, Vaduva I. autogol)TINERETUL PETRILA - CARTIERUL STADION 2-2(Iordache, Horvath – Sularea, Szotyori)MINERUL VULCAN - TOTAL SPORT VULCAN 0-3

Meciuri etapa a VI-a25 oct. 2011, 18:00 TOTAL SPORT VULCAN - RIPENSIAPETRILA25 oct. 2011, 18:00 JANDARMERIA - SURPRIZA ETAPEI26 oct. 2011, 18:00 PARÂNGUL PETROŞANI - TINERETULPETRILA26 oct. 2011, 18:20 LASCĂR SERVICE - SENSATION TEAM27 oct. 2011, 18:00 STEAUA LUPENI - CFR PETROŞANI27 oct. 2011, 18:20 FORTIS - ALBNEGRUMANIACARTIERUL STADION stă, deoarece Minerul Vulcan s-a retras din campionat şi va câştiga meciul cu 3-0

Liga Kapital TV, rezultateetapa a V-a

CLASAMENT1.TRICOLORII 5 5 0 0 26 - 10 +16 152.SENSATION TEAM 5 4 1 0 47 - 23 +24 133.TINERETUL PETRILA 5 4 1 0 27 - 12 +15 134.STEAUA LUPENI 5 4 0 1 35 - 13 +22 125.CFR PETROŞANI 5 3 1 1 39 - 23 +16 106.ACVILA 5 3 1 1 19 - 10 +9 107.LASCĂR SERVICE 5 3 0 2 29 - 28 +1 98.ALBNEGRUMANIA 5 3 0 2 25 - 28 -3 99.FORTIS 5 2 2 1 28 - 22 +6 810.RIPENSIA PETRILA 5 2 0 3 32 - 22 +10 611.SURPRIZA ETAPEI 5 2 0 3 21 - 26 -5 612.CARTIERUL STADION 5 1 2 2 15 - 23 -8 513.TOTAL SPORT VULCAN 5 1 1 3 26 - 31 -5 414.SERINGA PETRILA 5 1 0 4 28 - 36 -8 315.PARÂNGUL PETROŞANI 5 1 0 4 20 - 36 -16 316.SPORTUL AEROPORT 5 1 0 4 13 - 53 -40 317.JANDARMERIA 5 0 1 4 8 - 27 -19 118.MINERUL VULCAN* 5 0 0 5 0 - 15 -15 0*echipă retrasă din campionat

ŞTIINŢA PETROŞANI - LOCUL TREI, DUPĂ TREI

CLASAMENT DUPAETAPA a III-a

1. Pantelimon – 39 puncte2. Buzău – 353. Petroşani – 334. Chişinău – 325. Iaşi – 306. Bârlad – 27 (-18)7. Braşov – 27 (-132)8. Suceava – 17

Pantelimon-Suceava 33-5Iaşi-Braşov 15-19Chişinău-Buzău 5-7Petroşani-Bârlad 14-21Chişinău-Suceava 19-7Petroşani-Braşov 28-7

Pantelimon-Buzău 10-21Iaşi-Bârlad 5-12Buzău-Suceava 19-5Bârlad-Braşov 12-19Pantelimon-Chişinău 21-12Iaşi-Petroşani 14-21

Rezultate- grupe

SEMIFINALE

Chişinău-Iaşi 15-7Suceava-Braşov 7-17Buzău-Bârlad 24-14Pantelimon-Petroşani 19-14

FINALE

Loc 7-8 Iaşi-Suceava 24-5Loc 5-6 Chişinău-Braşov 24-0Loc 3-4 Barlad-Petroşani 0-26Loc 1-2 Buzău-Pantelimon 12-5

Cu prilejul împlinirii a 20 de ani de ladobândirea personalităţii juridice aForumului Democrat German Romândin Petroşani (FDGRP), am purtat odiscuţie despre FDGRP cu dl. ErnestUlrich (care a trecut de frumoasa vârstăde 85 de ani, La Mulţi Ani şi sănătate!),întemeietorul acestei reprezentativeorganizaţii a etnicilor germani din ValeaJiului, astăzi - preşedinte de onoare.Astăzi, FDGRP organizează omanifestare artistică, în cinstea acesteianiversări. Într-o viitoare ediţie, vomreveni cu un reportaj realizat chiar lalocul sărbătorii.Ilustrăm acest interviu cu fotografii dinAlbumul cu amintiri al FDGRP, în caresunt imortalizate o parte din acţiunileforumului.

Marian BOBOC: În ce an a fost înfiinţatForumul Democrat German dinPetroşani?Ernest ULRICH: FDGRP a fost înfiinţat

în primăvara anului 1990 la propunereaforurilor superioare din Sibiu, unde se aflăsediul central al Forumului DemocratGerman din România. Acesta are filiale înmai multe localităţi din România. Însăpersonalitatea juridică am obţinut-o, dupăînscrierea la Tribunal, în anul următor, în1991. De aceea sărbătorim anul acesta 20de ani la înfiinţare. Forumul este o asociaţieapolitică, non-profit.Marian BOBOC: Câţi membri a avutFDGRP? Câţi mai are?Ernest ULRICH: La un moment dat amavut înscrişi 600, iar astăzi mai avem circa200 de membri. Foarte mulţi dintre membris-au dus, mai ales că între noi s-au aflat şiacei deportaţi în 1945 în URSS, care nu aumai rezistat după chinurile trăite. Marian BOBOC: Pentru că aţi amintitde episodul deportării în URSS aetnicilor germani din Valea Jiului, câţidintre aceştia mai trăiau în 1990 şi câţimai sunt în viaţă în zilele noastre? Ernest ULRICH: Prin ’90 mai trăiau în jurde 15% din 1.700 şi ceva câţi am fost duşi.Astăzi, în Valea Jiului mai trăim vreo 28-30.Marian BOBOC: Cine a fost primul

preşedinte al FDGRP?Ernest ULRICH: Eu am fost.După mine au mai fost d-niiLoy (care acum este plecat înstrăinătate), prof. Şomlok(decedat), Humel (şi el plecat înGermania), d-na prof. Marian.În prezent preşedinte al FDGRPeste dl. Anton Herman.Marian BOBOC: Câte filialeale FDGR există în ValeaJiului?Ernest ULRICH: FDGR are înVale două filiale. Una laPetroşani şi cealaltă la Lupeni,care a fost condusă deregretatul Iosif Tellmann, iaracum este condusă de odoamnă. Membrii filialeiFDGR Lupeni sunt din vestulVăii Jiului: Uricani, Lupeni şiVulcan, iar cei din filialaPetroşani sunt din estul Văii: Aninoasa,Petroşani, Petrila.

Marian BOBOC: Comunitateapetroşeneană vă identifică, nu-i aşa, cuFDGRP.Ernest ULRICH: Într-adevăr. Eu am fostnumit factotum. Am fost şi casier, şi decorvoadă, şi şofer pe microbuzul forumuluiprimit de la Sibiu. După ce nu am mai fostpreşedinte, am fost şi sunt şi în prezentpreşedintele de onoare al FDGRP.Marian BOBOC: Aţi spus că aţi fost unfactotum, că aţi fost şi şoferul FDGRP.Cam câţi kilometri aţi efectuat?Ernest ULRICH: Când am luat în primiremicrobuzul, acesta avea înregistraţi peste100.000 de mii de kilometri. Când l-ampredat, anul trecut, avea 315.000 dekilometri. Şi la motor nu s-a umblat, vădaţi seama. Marian BOBOC: Prin urmare, aţi şofatîn interesul FDGRP peste 150.000 dekilometri.Ernest ULRICH: Da, aşa este. În toatăviaţa mea am şofat de peste 40 de oridiametrul pământului. Marian BOBOC: Care a fost activitateaFDGRP?Ernest ULRICH: Am făcut foarte multeieşiri în comunităţile unde fiinţează filiale

ale FDGR, cu prilejul diferitelormanifestări organizate de acestea. De 15ani FDGRP a înfiinţat un cor femeiesc. Cuacesta am participat la mai multemanifestări artistice, anual, sau de maimulte ori pe an, în multe zone din ţară.Apoi, am făcut multe excursii pe dealuri, pemunţi.Marian BOBOC: În afara preocupărilorculturale, dată fiind vârsta înaintată amajorităţii membrilor săi, înpreocupările FDGRP se regăsesc şiactivităţi cu caracter social? Ernest ULRICH: În ultimii 10 ani, prinajutorul Fundaţiei Saxonia din Braşov, s-auacordat ajutoare - câte un pachet dealimente de 10 kg - pentru şomeri, pentrubătrânii cu pensie mică, sub nivelulsalariului minim pe economie şi celor cumulţi copii. Pentru a aduce aceste ajutoarealimentare în Valea Jiului mă deplasam laBraşov, iar de la Braşov la Prejmer, laÎntorsura Buzăului, de unde le luam.Plecam cu microbuzul nostru de la Braşovla ora 6, şi mă întorceam la ora 18, încărcatcu jumătate de tonă de alimente, făcând,dus-întors, de la Braşov la Prejmer, vreo800 km. Apoi, le distribuiam. Dar îndistribuirea aceste alimente au intervenitalte inconveniente, distanţa prea mare, banicheltuiţi cu deplasarea, alimentele etc., aşa

că ajutorul alimentar s-a transformat într-unul financiar. De vreo 7 ani, FundaţiaSaxonia ne varsă în cont o anumită sumă.Prima dată a fost 80 de lei, apoi 90 de lei.De vreo 3-4 ani valoarea acestui ajutor estede 100 de lei o dată pe an, pentru fiecarefamilie aflată în nevoie.Eu am fost preşedintele, pe judeţulHunedoara, Asociaţiei Foştilor Deportaţi înURSS. Iar deportaţii au primit 10 euro de laForumul Democrat German din Timişoara.În tot judeţul Hunedoara mai sunt 59-60 dedeportaţi în URSS, din care cam jumătatetrăiesc în Valea Jiului. Mai mulţi erau laHunedoara, la Călan. Marian BOBOC: Care au fost motivelecare v-au determinat pe dvs. şi peconaţionalii dvs. pentru a vă reuni şi aface să funcţioneze FDGRP?Ernest ULRICH: Dragostea de a neîntâlni. Să mai stăm de vorbă, să ne spunempărerile, să ajungem la comunicare. Dealtfel cotizaţia pe care un membru oplăteşte FDGRP este simbolică: 1,20 lei pelună, iar cei care sunt în câmpul muncii - 2lei/ lună. În fine, important este spiritulprieteniei şi al apartenenţei la aceeaşi etnie.Marian BOBOC: Mai mult ca sigur, nutoţi etnicii germani din Valea Jiului suntmembri ai Forumului…Ernest ULRICH: Aşa este. Nu uitaţi căsunt destui conaţionali de-ai mei care nu s-au înscris, deoarece ei ştiau povestea cudeportările în URSS, şi le-a fost frică.

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 25 octombrie 20116 SOCIETATE CIVILĂ

www.zvj.ro

CMYK

20 de ani de la înfiinţarea filialei Petroşani,

Forumul Democrat German Român/Demokratische Forum der Deutschen inRümanien � Interviu cu Ernest Ulrich, preşedintele de onoare al Forumului Democrat

German Român, filiala Petroşani

Ernest Ulrich aducând unomagiu la monumentul

ridicat în memoria deportaţilor germani care

au pierit în URSS

Până în urmăcu câţiva anila Petroşani

existaDeutscher

Kindergrarten

Anul 2000. Corul FDGRP -într-un concert la Batiz

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 25 octombrie 2011 7EVENIMENT

www.zvj.ro

CMYK

Doi minori din cartierulParoşeni-Intervenţii au fostprotagoniştii unui accidentdin care, din fericire, auscăpat cu viaţă. Doar unuldintre ei a suferit trauma-tisme pentru care, acum,se află internat în spital.

Sâmbătă, 22 octombrie,în jurul orei patru şi jumătate după-amiaza,H.A., de 9 ani, şi H.M.M., sora lui, învârstă de 14 ani, se plimbau cu AVT-ul de50 de centimetri cubi pe care, în august,tatăl i-l făcuse, de ziua lui, cadou fiului.Secvenţa de mai sus se petrecea înParoşeni, pe drumul de deasupra DN 66A.Vizavi de turnurile de răcire ale termocen-tralei. Undeva în preajma căminului cul-tural.

O manevră greşităşi micuţul ATV (vezi poza), călărit de ceidoi fraţi, a ajuns în prăpastia de pe mar-ginea acelui drum. Băiatul, care ghidonamaşinăria, nu a păţit nimic. În schimb, di-agnosticul pus surorii sale este destul degrav: fractură piramidă nazală, fracturămaxilar stâng, traumatism cranio-facial deschis cu pierderea cunoştinţei şi policon-tuzii. Fetiţa a rămas internată în SecţiaChirurgie a Spitalului de Urgenţă dinPetroşani.

ATV-ul pe care-l conduceabăiatul nu era înregistrat la primărie. Apoi,nici copilul nu avea vârsta de 16 ani. Vârstăcare, după absolvirea unui curs de legislaţierutieră sau după dobândirea permisului deconducere categoria B1, i-ar fi permis săconducă un asemenea autovehicul.

Dacă acest accident s-a produs undeva într-un cartier mărginaşal Vulcanului, este oricând posibil ca altele

mult mai grave să aibă loc în oraş, chiar peşoseaua principală. Pe care pot fi văzuţiadesea alergând puştani de nici şaisprezeceani, călare pe ATV-uri mult mai puternice.

Şi pe aceştia ar trebui să-i aibă în vedere ceide la Rutieră, indiferent că unul sau altul eal mai nu ştiu cui sus pus.

Gheorghe OLTEANU

Despre un

Accident cu un ATV mic şi posibilitatea întâmplării altora, cu dincele mari

În săptămâna 17-21octombrie la ŞcoalaGenerală cu claseleI-VIII Nr. 6 Vulcan s-a derulat primamobilitate a proiec-tului Comenius multilateral.

Proiectul a fost realizat cu spri-jinul financiar al Comisiei Eu-ropene în cadrul Programului SectorialComenius al Programului de Învăţare pe totParcursul Vieţii.Au fost incluse Şcoala Generală Nr. 6 Vul-can - coordonator de proiect, Instituto deeducación secundaria Leopoldo Cano dinValladolid - Spania, Zespół Zzkół Nr 1Sulejówek - Polonia şi Ensemble scolaireSaint-Gabriel din Pont-l’Abbe - Franţa.Echipa de proiect aşcolii coordonatoaredin Vulcan este for-mată din directorulNicolae Nicolae, dir.adj. Rodica Bodnariu,prof. Marinela Moiş şiprof. Eniko Şerban.Aceasta a coordonatactivităţile care s-audesfăşurat în decurs decinci zile. La acestea aparticipat şi primarulGheorghe Ile. În celecinci zile s-au realizat

diferite ateliere de creaţie, informatică,desen, muzică.Participanţii au fost şi în excursie pe De-fileul Văii Jiului, vizitând MănăstireaLainici şi Târgu-Jiu, unde se află operelecelebre ale sculptorului Constantin Brân-cuşi: Coloana recunoştinţei fără de sfârşit,Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, dar şiMuzeul de Artă.

Alina PIPAN

AAmmbbaassaaddoorrii aaii ţţăărrii lloorr eeuurrooppeennee

Vineri, 21 octombrie, la Casa de Cul-tură „Ion Dulămiţă” din Petroşani a avutloc „Bursa locurilor de muncă”, organi-zată de SC Euro Jobs SRL Petroşani,în colaborare cu SC Diacostampet SRL şi cu Primăria municipiuluiPetroşani, în cadrul proiectului euro-pean „Şi tu poţi fi activ, trebuie doar săte descoperi!”. După cum am mai totscris, una dintre activităţile proiectuluieste şi organizarea bursei locurilor demuncă, o activitate cu desfăşuraretrimestrială.

26 de persoane şi-au găsit „norocul”Această bursă a fost a patra organizată de Euro Jobs, la ea aufost invitaţi mai mulţi angajatori din Valea Jiului. Dintre aceş-tia, 10 au pus la dispoziţie aproximativ 60 de locuri de muncăvacante, pe care le amintim: 2 posturi reprezentant vânzări, 1post coordonator vânzări, 2 posturi tapiţer, 2 posturi tâmplarmobilă, 2 posturi vânzător, 1 post croitoreasă, 1 post managerasigurări, 3 posturi consilier asigurări, 1 post bucătar, 1 post os-pătar, 1 post ajutor bucătar, 1 post recepţioner, 4 posturi cusă-tor, 4 posturi dulgher, 4 posturi fierar betonist, 6 posturi zidar,6 posturi muncitori necalificaţi, 3 posturi sudor, 3 posturi fa-ianţor, 4 posturi instalator tehnico-sanitar, 4 posturi instalatorîncălzire, 2 posturi pavator, 2 posturi agenţi asigurări. Din cei peste 80 de tineri şi persoane de vârstă mijlocieprezenţi au fost invitate pentru a participa la eveniment şi toatepersoanele din grupul ţintă al firmei SC Euro Jobs SRL, dinmunicipiul Petroşani, prezentându-se 17 dintre acestea. După contactul dintre angajatori şi persoanele în căutare deslujbe, din sala unde s-a ţinut bursa, s-au întocmit 11 dispoziţiide repartizare pentru persoanele din grupul ţintă, plus alte 15dispoziţii de repartizare pentru persoane venite din Petroşani,Lupeni, Vulcan sau Petrila, care aflaseră de bursă şi din ziarulnostru sau din ştirile Kapital TV.

O problemă - lipsa calificării îndomeniuLa finalul bursei, managerul de proiectCamelia Rusu s-a arătat destul de mulţumită:„Mă bucur că de la bursă la bursă vin tot maimulţi angajatori, cu locuri de muncă tot maidiversificate şi persoane atât din grupul ţintăcât şi neînregistrateîn baza noastră dedate. Ceea ceînseamnă că încet,încet lumea s-a obiş-nuit să prindă în-credere în acesteburse de locuri demuncă. Astăzi(vineri, 21 octombrie- nr.), dacă vor treceşi de interviul de lafirme, peste 25 depersoane îşi vor găsiun loc de muncă,ceea ce nu e rău.

Sperăm în continuare ca la aceste acţi-uni organizate de noi să participe câtmai mulţi angajatori, lucru care nupoate să ducă decât la alte şi alte noiangajări, de care cetăţenii fără un locde muncă din Valea Jiului au o atâtanevoie. Ceea ce este esenţial, probabilaţi văzut şi dumneavoastră, este califi-carea. De aceea, insistăm ca aceia carenu au calificări pentru meserii căutatepe piaţa muncii să se înscrie la SC EuroJobs SRL, ca să-şi obţină calificarea respectivă şi ca să înveţe toate taineleacelei meserii. Acest lucru înseamnăreuşită. De aceea, doritorii să vină cuîncredere la cursurile noastre”.Şi managerul de proiect Camelia Rusuare dreptate. Deoarece mai mulţi anga-jatori s-au plâns după bursă (şi nunumai acum) că nu au avut pe cine sărecruteze pentru interviul necesar an-gajării, deoarece respectivii nu aveaucalificare în domeniu! Vasile Tihaci a fost unul dintre cei careau căutat vineri un serviciu. S-a arătatnemulţumit, deoarece nimeni n-a vrutsă-l angajeze, pentru că nu avea califi-care în domeniu: „Eu am lucrat înminerit. Nu am niciuna din calificărilecerute. Poate doar în asigurări aş fiputut, dar fără carte de muncă, ceea cenu-mi convine. Cred că voi face şi euun curs, pentru o meserie bună şi apoivoi reveni la o astfel de bursă. Eu ştiusă lucrez şi ca dulgher şi ca zidar, darşi ca şi faianţor, dar n-am calificare.N-am hârtia la mână, cum s-ar zice…Pe viitor va trebui să o obţin într-unadin aceste meserii. Apoi, în mod sigur,îmi voi găsi un loc de muncă, cu unsalariu decent, cât să-mi pot întreţinefamilia”.

Corneliu BRAN

Certificat Digital Calificat cu Semnătură

electronică extinsăKit-ul DigiSign cuprinde:� Certificat Digital Calificat valabil1 (un) an care conţine Semnăturăelectronică extinsă;� Dispozitiv Criptografic e-TokenPro USB Aladdin Technologies;� DigiSigner - soft de semnare aoricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro(fără TVA); (30 Euro – Certificatul

digital + 17 Euro - e-Token) Relaţii la: SC Centrul de

Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

8 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 25 octombrie 2011

www.zvj.ro

Pe banii CJ Hunedoara,ZILELE MEDICALE DEVENEPentru susţinerea unei acţiuni dedicate sistemului sanitar hune-

dorean, „Zilele Medicale Devene”, Consiliul Judeţean (C.J.) Hune-

doara a aprobat suma de 4.500 de lei necesară desfăşurării acestei

manifestări.

Manifestarea va avea loc în perioada 4 - 5 noiembrie, la SpitalulJudeţean de Urgenţă din Deva.În cadrul acestui eveniment, vor fi dezbătute probleme medicale de ac-tualitate şi vor fi susţine dizertaţii pe teme medicale, de interes public.Şi-au anunţat prezenţa profesori şi cadre universitare ce fac parte dinelita medicinii româneşti.

Mihaela PETROŞAN

După a patra bursă a locurilor de muncă,

Euro Jobs îşi consolideazălocul de lider zonal pe piaţa

muncii

Dumitru Velea este unul dintre oamenii deo solidă cultură din România (poet, eseistşi nu în ultimul rând dramaturg deprestigiu) de al cărui nume se leagă din1973 (Lucifera, poeme, Ed. CarteaRomânească, Buc., 1973) şi până astăzi numai puţin de 38 de volume, iar despreunele dintre ele am mai scris cu alte ocazii.După Pragul de Sus, apărut cu un an înurmă (Ed. Sitech, Craiova, 2010), autorul,fără o expresă trimitere la judecăţile devaloare discriminante, reconsideră Pragulde Jos, singurul care se bucură atât desensul iniţiatic, în lumea etnologilor, cât şide sensul de realitate ce nu poate fineglijată, după paremiologia românească.Volumul cuprinde nu mai puţin de treizecişi trei de eseuri şi cronici (unele dintre elela graniţa cu evocarea monografică,precum în cazul lui Mircea Andraş, al luiMarian Barbu ori Dumitru Dem Ionaşcu).Cum autorul a trăit o importantă parte avieţii sale în Valea Jiului, la Petroşani, sepoate spune că s-a aflat nu într-o zonă deconfluenţă spirituală românească, ci într-olume a cărei identitate se consolidează petoate treptele valorice repetând schematicexperienţele marilor civilizaţii. Acesteilumi, Dumitru Velea îi acordă un spaţiu

privilegiat. Cei mai mulţi autori care intrăîn atenţia lui sunt spiritele elevate produseîn Valea detaşată în egală măsură prinprofunzimi, dar şi prin înălţimi de vibraţielirică, de idei, de originalitate. Aici, în adâncul oricărui creator se joacăun copil. Uneori sub privirea protectoare aunui bătrân. Şi are loc o recuperare de sine,se menţionează în lada de zestre cu careMariana Zavati Gardner umblă prin lume(p. 312), iar poetul se întoarce la sine luândde la capăt aventura ca stare existenţială,precum în poemele lui Ion Pascal Vlad (p.307), sau ale lui Marian Boboc cu raportuldespre diferenţă şi poezie, ori ale lui DoruRoman despre „safire şi ofrande”. DumitruVelea este beneficiarul unei culturi vaste,cu rezonanţe în registrele cele mai diferiteale culturii universale: mitologie,etnologie, filosofie, istoria religiilor, arte.Şi tocmai lucrul acesta îi permiteexegetului un alt fel de opţiune decât ceastinsă în elogii descriptiviste şi înmonotonia criteriilor axiologice derevistele literare centriste ale scriitorilorromâni legitimaţi.Un spaţiu consistent,tocmai din motive alecompensării, acordă

Dumitru Velea poetuluiMircea Andraş în numelesfâşierii de sine şi alentului sfârşit, pentru careîşi alege ca motto un citatdin Umberto Eco(„Autorul trebuie să moarădupă ce a scris o carte,pentru a nu împiedicadrumul textului”), în carese regăseşte destinulpoetului Nopţii cumesteceni albi (1996).Aici se desăvârşeşte într-un complex juvenilimaginea mamei care îl vaurmări până la neaşteptatulsău sfârşit, la 26 noiembrie2010. În cele 45 de paginiacordate lui MirceaAndraş, Dumitru Veleaeste şi primul lui biograf şicritic literar (nu singurulînsă). Simultan cuimaginea emoţionantconturată a însinguratuluijurnalist de la Ziarul Văii Jiului, autorulreţine repere critice de referinţă,

importantele premii de care s-a bucuratpentru volumele sale de poezie (Noapte cumesteceni albi - 1996; Violet - 1997; Şidacă mâine va veni - 2004; Ca niştespânzurători amintirile - 2004), de teatru(Blestemul zânei - 2003) ori proză scurtă(Opriţi lumea, vreau să cobor! - 2004). Dumitru Velea însă trece peste orgolii şipeste frustrări ca simptome alepersonalităţii, care împart lumeascriitoricească de la noi în centru şiperiferie, fie ca vanitate a unora, fie caidiosincrazie a celorlalţi.Autorul trece şi acest pragoperând doar cu unsistem de valoriechitabil. Aşa seexplică de ce întreaceleaşi coperţiîncap într-o paşnicăcontiguitate numelelui Nicolae Balotă(Un eseu deprofunzime filosofică)cu Introducerea în operalui Al. Philippide (Ed.Minerva, Buc.,1974), al lui Marian Barbucu poezia lui analitică (Provizii de soare,Ed. Scrisul românesc, Craiova, 2004, dar şiOglinzile din Chicago, Poeme americaneetc.), al lui Constantin Câmpeanu (Scrisoridin delira, Petroşani, 1995), ori al luiDumitru Hurubă (Scorpionisme, Ed.Eubeea, Timişoara, 2011), ca să nu maiamintim că tot între aceleaşi pagini îşigăsesc locul un scurt eseu despre Blaga şidao-ism (Doresc să-mi mişc coada prinnoroi), câteva date privind capodoperelebrâncuşiene de la Tg. Jiu din relatările unorcolaboratori apropiaţi ai maestrului,rememorări ale unei celebre prieteniiEminescu-Creangă şi ecourile ei în genezaAmintirilor. Aşa cum aminteam la început, DumitruVelea se lansează cu dezinvoltura pe care i-o poate da o bogată lectură în analize cuimplicaţii adânc filosofice în spiritexistenţialist (Ion Hirghiduş - Femeia luiDumnezeu, Ed. Fundaţiei Alfa, Cluj-Napoca, 2007). Textul este referentul caredegajă referinţa doar sub ochii celui ce ştie

să o surprindă. Este exact ce face şiDumitru Velea când trece odată cu textullimita, ca negaţie a acesteia, şi pătrunde înspaţiul intelectual al aporiilor şiparadoxurilor: „ea nu era nimic/ decâttrecerea spre tine/ şi durerea cuvântului/pietrificat pe gură”. Într-o vecinătate, fie şiîntâmplătoare, îl găsim în Pragul de Jospe Adrian Marino redescoperindu-şi şireconfirmându-şi în Spania vitalitatea,tinereţea şi capriciul, cum el însuşimărturiseşte în Olé Espańa (Ed. Eminescu,Buc., 1974), dar şi pe David Maniu care,timp de cincisprezece ani, scrie şi rescrie o

carte (Încotro, omule?, Ed.Fundaţiei Culturale „Ion D.

Sîrbu”, Petroşani, 1995)despre itinerarul etic al

insului social înconformitate cuconstanteleautodeterminării şi aledevenirii morale. Şi tot

în aceleaşi pagini seîntâlnesc, in memoriam,

Ion Negoiţescu (Rezistenţala suferinţă) şi D. D. Roşca

(Acţiunea eroică în faţaexistenţei), două destine ale lucidităţiitragice convertite într-o atitudine eroicăasupra existenţei, ca să-l cităm pe autor.Poezia feminină este şi ea prezentă prinDorina Brânduşa Landen (sau soţia lui Lotca mit al poetei), prin Camelia Jula(Pirueta versului ca poveste de dragoste)şi prin Raluca Pavel („Poezioare” cumireasmă de busuioc). Pe lângă numeroase alte lucruri care se potreţine sub semnătura lui Dumitru Velea, fieşi limitându-ne doar la Pragul de Jos,remarcăm că autorul nu ocoleşte niciocarte, niciun nume, nicio temă şi lescrutează cu competenţă profunzimile, faceconexiuni de largă respiraţie culturalădepăşind idiosincraziile în care se sufocăelitismul critic românesc. În plus, DumitruVelea reuşeşte să treacă erudit, prinexpertiza genului, dintr-un registrumetatextual în altul, cu siguranţă de sine şieleganţă analitică aşa cum i-o dicteazăfiecare lucrare, fiecare autor, fiecareexperienţă culturală.

Iulian CHIVU (Revista „Agero”)

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 25 octombrie 2011 9CULTURĂ

www.zvj.ro

Reflecţii pe „Pragul de Jos”În umbra unor critici literari plictisiţi, obosiţi şi epuizaţi, îngazetele din provincie (centrul şi periferia!), în revisteleonline sau paper ale românilor din afară, fără a aveaacces în revistele cu ştaif ale sindicatului scriitorilorlegitimaţi, se afirmă tot mai viguros nume de scriitori, decritici literari, de eseişti, care deja confirmă o nouăgeneraţie, o nouă respiraţie a spiritualităţii româneşti,eliberate de orice ifos megaloman. Meteahna trufaşilorcentrişti este veche şi extinsă pe spaţii largi europene, dinmoment ce renascentistul Michel Eyquem de Montaigne-Delecroix o înfiera în secolul al XVI-lea într-unul dineseurile sale: „S-a întâmplat cu oamenii mai învăţaţidecât alţii ceea ce se întâmplă cu spicele de grâu; cresc şise ridică ţinând capul drept şi mândru atunci când suntseci, dar dacă sunt bogate în boabe în vremea coacerii,iată că se umilesc şi îşi apleacă vârfurile”. Acestsemnificativ citat este tocmai motto-ul recentei cărţi a luiDumitru Velea, Pragul de jos, vol. I, Trepte şi căi (Ed.Sitech, Craiova, 2011).

Pentru realizarea unui important institut

de cercetare şi a unei fundaţii de profil în

Ţara Haţegului, Consiliul Judeţean

(C.J.) Hunedoara a aprobat în şedinţa de

ieri asocierea cu două comune: General

Berthelot şi Sântămăria Orlea.

Ieri, la CJ HunedoaraAstfel, consilierii judeţeni au aprobatasocierea C.J. Hunedoara cu comuneleGeneral Berthelot şi Sântămăria Orlea, învederea realizării în comun a proiectului„Institutul de Educaţie şi Cercetare Paleon-tologică Nopcsa”. Prin aceeaşi hotărâre afost aprobată şi asocierea C.J. Hunedoaracu comuna Sântămăria Orlea în vederea re-alizării în comun a proiectului „FundaţiaMemorială Nopcsa”.

Proiecte de amploare cu participare internaţionalăValoarea totală a proiectului „Institutul deEducaţie şi Cercetare PaleontologicăNopcsa” este de aproximativ 5 milioane deeuro, iar valoarea totală a proiectului „Fun-daţia Memorială Nopcsa”se situează în jurul valoriide 6 milioane de euro. În vederea atingerii obiec-tivelor este necesară par-curgerea a trei etape.Astfel, în această primăetapă se colectează date, sepregătesc şi se dezvoltăparteneriate, se realizeazădiverse studii. Tot înaceastă etapă se scrieproiectul şi se obţine fi-nanţarea. Această etapă durează zece luni.Urmează apoi etapa de înfiinţare a Fun-daţiei Nopcsa şi a Academiei Nopcsa, derestaurare, amenajare şi dotare a ansamblu-lui Academiei şi de începere a activităţilorde valorificare, etapă ce se va derula pe operioadă de 30 de luni. Ultima etapă va ficea de valorificare durabilă şi sustenabilă arezultatelor proiectului, care se va des-făşura pe termen nelimitat.Finanţarea identificată ca fiind optimă învederea realizării proiectului este cea oferi -tă prin mecanismul EEA Grants & Norwe-

gian Grants, pe linia de finanţare2009-2014, domeniul prioritarConservarea Moştenirii CulturaleEuropene, care s-a deschis pentruaplicaţii în anul 2011. Conforminformaţiilor de până acum,grantul poate acoperi un procentde 85 la sută din costurile proiec-tului, restul fiind necesar a fiacoperit prin terenuri, construcţiişi bani din fonduri ale adminis-traţiei locale, centrale sau re-gionale, conform legislaţiei învigoare.

Un patrimoniu inestimabilCastelul şi domeniul Nopcsa din satulSăcel, comuna Sântămăria Orlea, reprezintăun complex de patrimoniu aflat la ora actu-ală într-un stadiu avansat de descompunere.Castelul şi domeniul se întind pe osuprafaţă de 1,7 hectare şi momentan suntnefolosite din lipsă de fonduri. În acest mo-ment totul este închis şi sigilat de către

aparţinătorullegal, respectivConsiliulJudeţean Hune-doara. Evident,cu fiecare zi caretrece se de-gradează treptatşi iremediabil.Domeniul de laSăcel a fostcăminul lui FranzBaron Nopcsa

(sau Feri / Francisc / Ferencz Nopcsa) - ul-timul Nopcsa, cel care a descoperit primelefosile de dinozauri pitici din Ţara Haţegu-lui, fondator al paleobiologiei şi al studiilorde albanologie, director al InstitutuluiRegal de Geologie din Budapesta, pre-tendent la tronul Albaniei, spion al Imperiu-lui Austro-Ungar în Transilvania, aventurierşi fotograf, autor a peste 150 de studii despecialitate.Clădirile anexe construite în perioada co-

munistă pe osuprafaţă de circa5.000 de metri pă-traţi lângă casteluldin Săcel au folositinstituţiilor deocrotire a copiilororfani şi defa-vorizaţi şi celor deasistenţă socialăgăzduite aici pânăîn anul 2005. Mo-mentan şi acesteasunt complet ne-folosite, degradatesau cu risc

crescut de degradare.

Parcul dinozaurilorSiturile cu fosile de dinozaur din ŢaraHaţegului se găsesc la Săcel - Sânpetru(schelete) şi la Tuştea - General Berthelot („depozitul” de ouă de di-nozaur). „Institutul de Educaţie şiCercetare Paleontologică Nopcsa”doreşte să devină un element central alcercetărilor de teren în geologie, pale-ontologie şi paleobiologie din România, având un caracter prepon-derent practic şi oferind spaţiu de cercetare,studiu şi experienţă pentru viitoarele gener-aţii de cercetători, dar şi trezind, prin activ-ităţi de educaţie nonformală, expoziţii şioportunităţi de explorare, dorinţa decunoaştere a istoriei vieţii planetare la copiişi tineri, cu scopul de a continua, neîntre-rupt, munca începută de Franz BaronNopcsa.

Pe teritoriul comunei General Berthelot sedoreşte amenajarea unui spaţiu semi-muzeal, de educaţie prin explorare şi activi -tăţi recreaţional-educative în aer liber.Parcul va fi amplasat la o distanţă de apro-ximativ 250 de metri faţă de localitateaGeneral Berthelot. Suprafaţa terenului pecare se doreşte amenajarea acestui parc estede 42.135 metri pătraţi. Parcul va adăposti un număr de aproxima-tiv 20 de exponate, organizate în jurul a 10scene. Se vor regăsi machete ale tuturor di-nozaurilor descoperiţi în Ţara Haţegului ladimensiuni reale, precum şi machete alealtor dinozauri, din aceleaşi specii dar din

alte zone, pentru a reliefa diferenţa de taliedintre aceştia şi dinozaurii din Ţara Haţegului.În ceea ce priveşte proiectul „FundaţiaMemorială Nopcsa”, acesta are ca scopconservarea moştenirii culturale europenedin zonă şi se doreşte a fi un omagiu şi opăstrare a memoriei pentru una dintre celemai prolifice familii haţegane.

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 25 octombrie 201110 DIN JUDEŢ

www.zvj.ro

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

SS--aa rreeddeesscchhiiss îînnttrr--oo ffoorrmmuullăă mmooddeerrnniizzaattăă

CCEEAAIINNĂĂRRIIAA şş ii BBUUZZEE BBAARR HHootteell PPeettrrooşşaannii ..

VVăă aaşştteeppttăămm îînnttrr--oo aammbbiiaannţţăă ccăălldduurrooaassăă

aattââtt llaa pprroopprr iiuu,, ccââtt şş ii llaa ff iigguurraatt ..

BBUUZZEE BBAARR TTEEAAMM

Potrivit declaraţiilor preşedintelui C.J.Hunedoara, pe regiuni, judeţul Hunedoarase află pe locul întâi, iar la nivelul ţăriiocupă locul trei, ca nivel al fondurilor eu-ropene atrase.

„Asta nu înseamnă că sunt pe deplin fericit.Cu un mai mare efort şi cu o aplecare maimare cred că am fi putut obţine chiar maimulte fonduri europene. Echipa de la C.J.este formată din specialişti foarte buni şi

mă bucur că nu au plecat urechea la ofertele venite din partea firmelor private”,a declarat Mircea Ioan Moloţ.Unul dintre cele mai importante contracteîncheiate pe fonduri europene, demenţionat, este proiectul ecologizarea sit-u lui de la Călan, în valoare de

88.894.499 lei. „Este o zonă deplorabilăacolo, este poluare. Ne bucură faptul căacolo vor fi create câteva sute de locuri demuncă. După ecologizare, la Călan se vaconstrui un parc industrial pe o suprafaţă de40 de hectare”, a mai spus preşedintele C.J.Hunedoara.

Moloţ şi-a prezentat

Raportul de preşedinte al Regiunii VestIeri, la Deva, preşedintele Consiliului Judeţean (C.J.)Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, a prezentat un raportlegat de activitatea organismului regional ce coor-donează Regiunea Vest şi al cărui preşedinte a fostpână la expirarea mandatului în data de 19 octombrie2011.

În Ţara Haţegului,

Institut de Educaţie şi Cercetare Paleontologică Nopcsa

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 25 octombrie 2011 11PUBLICITATE

Vând garsonieră str. 1 Decem-brie 1918, bl. 97, ap. 18. Cuplata în rate.

Telefon 0740.463442

Vând apartament 3 camere, înLupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare,baie şi WC de serviciu, balcon,zonă liniştită.

Tel. 0721.333544

Vând apartament cu 3 cam.,conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cuaco periş, în Timişoara, semicen-tral, zonă liniştită, preţ 65 miieuro negociabil. Accept creditbancar şi varianta cu schimbplus diferenţa, prefera bil casă cuteren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148,0724.108787 sau pe e-mail:

carmen_carabus@yahoo.com

Vând garaj str. 9 Mai, lângăpiaţă (construit în 2010, izolatexterior şi interior, apă, curent,uşă la telecomandă), concesiunepe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847

Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi,bucătărie), aproximativ 180mp, situate în Petrila, stradaRepublicii, deasupra CARPetrila.

Telefon - 0733.083379

Vând garsonieră în Petrila, str.Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil.lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091

Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

Vând Fiat Grande Punto, a.f.2007, comenzi volan, 32.000

km, motor 1400 cmc, benzină,albastru indigo, închidere cen-

tralizată, aer condiţionat, 4airbag-uri, 5 uşi, fără accidente,

unic proprietar, înmatri culată.Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă. Relaţii la tel.

0730.004032

Vând 2 calorifere din fontă, 21de elemenţi bucata, 300 de lei/calorifer, 1 calorifer 5 elemenţi -65 lei şi un calorifer 4 elemenţi -52 de lei, fam. Zsiros Alexandru,str. Avram Iancu, bloc 7, ap. 54,Petroşani, tel.0354.109473.

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Ai mare grijă ce decizii iei azi,deoarece există probabilitateade a face o alegere greşită. Im-

pulsivitatea care te caracteri zea -ză poate fi sursa celei mai mari erori dinaceastă lună, ca atare nu te grăbi!

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Banii trebuie drămuiţi cu grijă,pentru că ai de achitat mai multedatorii la fel de urgente. Nu ştii

cui să-i dai azi prioritate, dar aiputea lua o decizie corectă prin care să nufii nevoit să amâni vreo plată.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Eşti foarte ferm pe poziţie,gata să pui punct aici unei situ-aţii care nu te mai ajută la nimic.Ceea ce decizi azi trebuie să

rămână aşa până la capăt.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Ai mare grijă în mâinile cui îţiaşezi azi sentimentele cele maipure, pentru că nu le merită.

Eşti gata să te îndrăgosteşti decine nu trebuie, să spui un mare secretcelui mai mare duşman...

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Nu prea suporţi nesupunereaunora, dar uiţi că fiecare are pro-priile principii şi vrea să se des-

curce pe cont propriu.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Când viaţa personală e de-cepţionantă, îţi poţi concentraatenţia asupra carierei care

merită, momentan, mai multăatenţie din partea ta.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu te aştepta la evenimenteieşite din comun, pentru că tepoţi bucura de o zi liniştită chiar

dacă te ocupi de cele mai banaleaspecte.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Dacă vorbeşti cu ceilalţi doarde pe poziţii adverse, fii sigur căse va găsi cineva care să-ţi taie

elanul şi să te readucă la un tonnormal.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Nu te aventura în cheltuielienorme, ci ţi se cere un dramde prudenţă. Gândeşte-te mai

mult la perspectivele cele mai în-depărtate din punct de vedere financiar, nula cheltuielile curente, pentru că se apropieun eveniment care va necesita un consummasiv de resurse materiale.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Te mai amuzi şi acum, dupăatâta vreme, de o gafă din tre-cut pe care nu o poţi uita. E

prea simpatic momentul ca să nuvorbeşti de el şi acum, după luni de zile.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Te gândeşti foarte serios laviitorul tău şi al familiei, deaceea stai de vorbă cu cei dragi

pentru a pune ţara la cale încele mai mici amănunte.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Te gândeşti la o schimbare încarieră, fie că aceasta ar în -semna un alt loc de muncă saudoar o altă atitudine în relaţia cu

actualii colaboratori.

HOROSCOPHOROSCOP

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la:

0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro,

publicitate@zvj.ro,zvj2008@yahoo.com

sau direct la sediul redacţiei noastre.

www.zvj.ro

Cursuri de dans sportiv!Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat?Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sauavansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt:1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole,concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsulmirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

SC REALCOM SA PETROªANIdistribuitor unic în Valea Jiului al produselor

lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzileagenţilor economici cu produse proaspete de cea mai

înaltă calitate:

Asigurăm transportul franco-magazin.Relaţii la telefon:

0254.542472 sau 0733.960320

- lapte consum- lapte bătut

- sana- iaurt- chefir

- caşcaval- smântână

- unt- brânză

- lapte praf

SERVICII

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu industrialcu teren aferent în municipiulPetroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

Pictez camere copii.Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616

Preţuri fără concurenţă!Servicii complete pentrumaşina ta. Piese ieftine noi şisecond-hand. Uleiuri, consum-abile, uleiuri şi aditivimetabond, produse de spălareecologice. Vă aşteptăm de luni până duminică pe str. Aviatorilor, bl. 23A, parter.

Telefon 0743.070215 şi0722.937928

Agenţia de recrutareVecoRom SRL caută şoferi de camionpentru curse în comunitatepentru o companie de transportinternaţional.Cerinţe:- Permis cat. CE- Atestat valabil transportmarfă- Cartelă tahograf- Avantaj: experienţă pe comu-nitate.

Informaţii la nr. de telefon 0266.317450 /

0743.096546;0746.100891;

office@vecorom.ro.

Clubul Jiul Petroşani angajeazăun fochist.

Relaţii la telefon0762.004551

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

A&A Amicii Timişoara angajează şoferi camion,muncitori necalificaţi şifizioterapeuţi pentru Italia.

Relaţii la telefon0760.460300, Cristi

DIVERSE

Informare

Această informare este efectuată de: SC OASIS SRL

Adresa: mun. Sibiu, str. Dealului, nr. 24 Mobil: 0728.108798

ce intenţionează să solicite de la Administraţia Naţională “ApeleRomâne” Administraţia Bazinală de Apă Jiu-Craiova aviz degospodărire a apelor pentru „Construire ansamblu comer-cial Kaufland Hypermarket şi Galerie cu spaţii comer -ciale“, mun. Petroşani, str. Livezeni, FN, jud. Hunedoara. Această investiţie este nouă - (urmează a se realiza după obţinereaavizelor necesare în baza cărora se va elibera autorizaţia de con-struire). Urmare a realizării şi funcţionării obiectivului vor rezulta perma-nent ape uzate menajere de la grupurile sanitare. Apele uzate rezultate în cadrul obiectivului se vor evacua în reţeauaorăşenească. Această solicitare de aviz este conformă cu prevederile Legii

apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.Persoanele care doresc să obţină informaţii suplimentare cu privirela solicitarea avizului de gospodărire a apelor pot contacta solici-tantul de aviz la adresa menţionată. Persoanele care doresc să transmită observaţii, sugestii şi reco-mandări se pot adresa solicitantului sau la adresa: Administraţia Bazinală de Apă Jiu-Craiova, Bdul Nicolae Ro-manescu, nr. 54, Craiova, Dolj, 200738, telefon/fax: 0251-427597.

Unul dintre cei mai importanţi sportivi dinjudeţul nostru, o adevărată marcă a fotbalu-lui hunedorean, Romulus Gabor, a primitieri din partea Consiliului Judeţean (C.J.)Hunedoara atât o distincţie onorifică cât şiun premiu simbolic în bani.

La 50 de aniPreşedintele C.J. Hunedoara, Mircea IoanMoloţ, spune că această recunoaştere a valoriispeciale pe care o are Romulus Gabor pentrufotbalul românesc şi sportul hunedorean vineacum şi pentru a marca aniversarea a 50 de anide viaţă pe care fotbalistul i-a împlinit pe 14octombrie.„Romică Gabor a fost unul dintre pionii debază ai fotbalului hunedorean şi nu numai. Afost şi este singurul jucător român care areGheata de Aur. De ce îi acordăm acum aceastădiplomă? Pentru că săptămâna trecută RomicăGabor a împlinit şi frumoasa vârstă de 50 deani”, a declarat Mircea Ioan Moloţ, preşedin-tele Consiliului Judeţean Hunedoara.

O carieră de mare sportivRomulus Gabor s-a născut la data de 14 oc-tombrie 1961, în satul Ponor, comuna Pui,judeţul Hunedoara. A început să joace fotbal la13 ani, la Jiul Petroşani. În scurt timp s-a trans-ferat la Corvinul Hunedoara, unde şi-a desfăşu-rat activitatea de jucător până la retragere. După performanţa de la Campionatul Mondialde Tineret din 1981 desfăşurat la Sydney -Australia, a primit mai multe oferte din partea

unor echipe de renume din România şi dinstrăinătate. A preferat însă să rămână la Corv-inul Hunedoara, refuzând oferte de la Steaua şiDinamo Bucureşti, dar şi oferte din SUA sauGermania. A jucat la Corvinul în perioada 1978-1991,apoi un sezon în Ungaria, la Miskolc (1991-1992), şi la U. Cluj (1992-1993). După aceea, amai jucat două sezoane la Corvinul Hunedoara.A început activitatea de antrenor la CorvinulHunedoara, ca antrenor-jucător. A mai antrenatechipele Mureşul Deva,Unirea Alba-Iulia, Politehnica Timişoara şi a activat ca antrenor secund(antrenor principal fiind IoanAndone) la echipa CFR 1907Cluj în perioada 2007-2008câştigând Campionatul şiCupa României.Romulus Gabor a jucat 277de meciuri, a marcat 60 degoluri în Divizia A şi a avut35 de selecţii în echipanaţională. Pentru naţionala de tineret amarcat 4 goluri (la Campi-onatul Mondial de fotbal pen-tru tineret din Australia din1981) şi două goluri pentrunaţionala de seniori. A făcut parte din echipanaţională care a participat laCampionatul European de

Fotbal din Franţa din anul 1984.Romulus Gabor a obţinut cel mai bun rezultatdin carieră la Campionatul Mondial de Tineretdin 1981: medalia de bronz cu echipa, trofeul„Gheata de bronz” pentru cele 4 goluri marcateşi trofeul „Balonul de aur”, fiind desemnat celmai bun jucător al competiţiei.În prezent, Romulus Gabor lucrează la SportClub Municipal Deva.

Mihaela PETROŞAN

Cum s-au făcut primeleprobe cu agentul termic, cum, lacapătul dinspre piaţă al Aleii

Crizantemelor din Vulcan, a şiplesnit conducta. Nu cea nouă,montată în vară, ci una veche,

neînlocuită cu ocazia lucrărilor deacest fel efectuate pe stradaPreparaţiei.

De la racordul de peste drum de liceu şi până încapătul dinspre alee al bloculuinr.8 conducta de termoficareveche, cu diametrul de 400 demilimetri, a fost înlocuită cu unanouă. O alta, tot nouă, de 324milimetri în diametru, care seduce până peste drum de CAP, afost montată din dreptul chioşcu-lui încasatoarelor de la parcare.Buba pentru care, zilele trecute, ladoi-trei metri de chioşcul amintit,asfaltul s-a crăpat şi, din gauraplină cu apă fierbinte, a început săiasă abur este că a cedat lira. Oconductă în formă de liră, cam depatru metri, care trece pe sub aleeşi are rol de reducţie între celedouă conducte amintite.

De ce nu a fostschimbată şi aceasta odată cucelelalte? S-a crezut - după cumam aflat de la cei care, ieri, reme-

diau defecţiunea - că, fiind pusădoar de vreo cinci ani, o să maiţină o vreme. Şi se vede cât aţinut. Nici trei luni. Treaba e că,pentru peticirea locului în care liraa cedat, a fost nevoie să fie spartasfaltul şi să fie date la o partepavelele cele noi de pe trotuar.Cine plăteşte pentru asta? Tot noi,desigur. Apoi, nu este exclus, aşacum grăieşte una dintre regulile

lui Murphy, ca, azi să peticeştiaici, iar mâine să crape în altăparte. Numai ca, Doamne, fereşte!asta să se petreacă pe un ger de săcrapă pietrele...

Gheorghe OLTEANU

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluimarţi, 25 octombrie 201112 ACTUALITATE

www.zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com0766.678380Corneliu BRAN 0761.756833Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro0761.756834Gheorghe OLTEANULoredana JUGLEA 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Irina BOBOC,Valeriu BUTULESCU, GilbertDANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, GheorgheTRUŢĂ, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 1

Telefoanele redacþiei: 0254.549020

0254.549121 (fax) 0728.649495

www.zvj.rooffice@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

Romulus Gabor

A fost premiat pentru întreaga activitate sportivă

A cedat liraNu-i nicidecum vorba de moneda naţionalăa Marii Britanii, veche de sute de ani, căreianu-i cazul să-i avem noi grija, ci de una mainouă. Care nu are mai mult de cinci ani.

CMYK

Vizita din 11-12 septembrie 1934

Marele Voievod Mihai vine din Retezat în Vale. Imnul Regal.Pâine şi sare

După vizita la Sarmizegetusa şi Hunedoara din 9 septembrie, Marele Voievod Mihai a colindato zi, 10 septembrie, frumoşii şi sălbaticii munţi ai Retezatului, însoţit fiind de suita sa şi deprimul ministru Tătărescu şi prefectul Romulus Miocu.

Din Retezat a ajuns la Petroşani, „unde i s-a făcut una din cele mai frumoase primiri”.La sosirea sa, a fost intonat Imnul Regal, iar dr. Ionel Moga, primarul Petroşaniului, l-a

întâmpinat cu pâine şi sare.De la un asemenea important eveniment nu puteau să lipsească autorităţile civile şi militare.

Din cei prezenţi în faţa Primăriei Petroşani, locul unde a fost ridicată tribuna regală, amintim:elevii Cooperativei Şcolare Marele Voievod Mihai din Petrila - conduşi de Gh. Fotescu;Corporaţia meseriaşilor şi Sfatul negustoresc - în frunte cu T. Munteanu şi Emil Pop; ingineriiinspectori D. Dumitriu şi C. Romalo; Mircea Ionescu, Al. Popescu şi V. Serb - directori ai Soc.Petroşani; ing. I.E. Bujoiu - director general al Soc. Petroşani; lt. col. N. Podgoreanu,comandantul Centrului de instrucţie No. 7 Jandarmi, împreună cu ofiţerii; Oprea, Ştefanovici şiBoteanu - reprezentanţii Casei de Asigurări Sociale; P. Turcu şi D. Joandrea, directorii şcolilorprimare, şi corpul didactic al acestora; E. Giurchescu - directorul liceului; medicul decircumscripţie E. Orjehovschi; Boeriu - directorul poştei; T. Fărescu - şeful judecătoriei şijudecătorii C. Ionescu şi C. Cnobloch; E. Fărcaşu - şeful chesturii de poliţie; Silviu Scrob - şefulPoliţiei; prim-pretorul plăşii Petroşani I. Tocaci; preotul I. Miclea - ajutor de primar.

Cuvântarea primarului MogaDupă cum era tipicul vremii, gazda, adică primarul, era obligat a rosti un discurs de primire

a oaspeţilor. Nu s-a abătut de la regulă nici de această dată primarul Petroşaniului, Ionel Moga,din al cărui discurs putem învăţa şi astăzi ce este frumosul patriotism local: „Populaţia acestuioraş, cu mare bucurie şi satisfacţie sufletească, a aflat de venirea Măriei Tale, în ţinutul nostru.Cetăţenii Petroşaniului sunt fericiţi de a vă putea primi în acelaşi loc, unde a avut fericirea dea-l primi acum 14 ani pe gloriosul bunic al Măriei Tale (e vorba de prima vizită regală, din1922, efectuată de Regele Ferdinand, vizită care, raportat la anul 1934, când a avut loc discursulprimarului Moga, se întâmplase în urmă cu 12 ani, nu cu 14 cum apare în discurs - n.a.).

Vă primim cu braţele deschise, cu aceeaşi dragoste, stimă şi devotament.Pentru plăcerea ce ne-aţi făcut cu recenta vizită, Vă oferim în schimb şi noi privelişti şi

aspecte unice, având în această regiune cel mai mare centru de industrie minieră.Veţi vedea aşezăminte şi instalaţii mari şi rare în industria românească. Veţi vedea tot

organismul industriei carbonifere, pulsul şi palpitaţia vieţii grele de miner.Tot cu această ocazie, Veţi cunoaşte frumuseţile naturii, ale plaiurilor şi munţilor noştri de

un pitoresc ca în basme, dătătoare de o adevărată recreaţie sufletească şi trupească. Vă rog caimpresiile ce le veţi câştiga să le păstraţi ca o amintire pentru marele interes ce-l reprezintă dintoate punctele de vedere acest important colţ al ţării româneşti. Când descindeţi pe aceste plaiuri, Vă asigurăm, Măria Ta, de toată dragostea şi de tot devotamentul nostru,prezentându-Vă cele mai respectuoase omagii ale cetăţenilor din comuna urbană Petroşani şiurându-Vă ani mulţi fericiţi, Vă zicem: Bine aţi venit! Să trăiască Augustul Măriei Tale Părinte,Regele Carol II! Să trăieşti, Măria Ta!”.

După acest emoţionant discurs, fata prefectului de Hunedoara, domnişoara Lia Miocu, i-aoferit Marelui Voievod Mihai un superb buchet de garoafe.

La Spălătoria de cărbuni PetrilaCum Spălătoria de cărbuni din Petrila reprezenta atunci perla coroanei tehnice a industriei

carbonifere a Văii Jiului, Marele Voievod Mihai s-a deplasat din Petroşani la Petrila. Aici „avizitat vastele instalaţii ale spălătoriei de cărbuni, proprietatea soc. Petroşani”. Însuşi ing. I.E.Bujoiu, directorul general al Soc. Petroşani, i-a oferit explicaţiile referitoare la funcţionareaacestui important obiectiv industrial al Văii Jiului.

La Casinoul funcţionarilor Petroşani. Masa de amiaziDupă atâta alergătură, vizite, discursuri, explicaţii, Marele Voievod Mihai şi suita sa s-au

retras în saloanele selectului Casinou al funcţionarilor societăţii Petroşani (o parte a clădiriiTeatrului Ion D. Sîrbu).

După cum era şi firesc „masa de amiazi a fost luată în cerc restrâns”.Din parcul alăturat Casinoului se auzea muzica Soc. Petroşani, condusă de „eminentul dirijor

E. Schwach”.

La Lupeni. Vizită la Mina ŞtefanLa orele 16, Marele Voievod Mihai ajunge şi în extremitatea vestică a Văii Jiului, la Lupeni.

Lupenenii şi oficialităţile locale - primarul Gheorghe Furnică, preotul V. Şandru, canoniculgreco-catolic N. Zugravu ş.a. - îl primesc în faţa primăriei. Fata căpitanului Constantinescu,domnişoara Sanda, îi oferă un buchet de flori.

După momentul oficial, Marele Voievod Mihai şi suita sa se îndreaptă către Mina Ştefan,unde efectuează o vizită.

Nu avem date din care să reiasă că Marele Voievod Mihai a coborât în mină, acesta vizitânddoar instalaţiile de la suprafaţă.

Spre seară, Marele Voievod Mihai revine la Petroşani, unde, în noaptea de 11-12 septembrie,şi doarme. A doua zi, a părăsit Petroşaniul, prin minunatul defileu al Jiului, către judeţul Gorj.

În mare, aceasta a fost vizita regală nr. 6 în Valea Jiului.

Vizita din 15-16 iunie 1935

A şaptea vizită regală în Valea Jiului va avea loc în iunie 1935. Practic, putem vorbi dedouă vizite, petrecute în Valea Jiului în zilele de 15 şi 16 iunie 1935.

În vara acelui an, M.S. Marele Voievod Mihai vizitează, timp de aproape douăsăptămâni, împreună cu colegii şi profesorii de la Şcoala Regală, în intervalul 10-22 iunie,mai multe localităţi din judeţul Hunedoara. Dată fiind durata vizitei, putem spune căaceasta a fost cea mai lungă vizită efectuată de un reprezentant al Casei Regale pemeleagurile hunedorene, un adevărat turneu regal.

De aceea, încercăm să refacem, „cadru cu cadru”, filmul acestei vizite în judeţulHunedoara. Şi vom începe cu zilele nr. 6 şi 7 din turneul hunedorean, petrecute în ValeaJiului.

Sâmbătă, 15 iunie 1935

La ACP şi Uzina ElectricăVizita este anunţată pe scurt şi de presa în limba maghiară, care apărea în Valea Jiului:

„Sâmbătă vine Marele Voievod Mihai la Petroşani, dinspre Haţeg, unde se află în momentul defaţă împreună cu colegii de şcoală şi profesorii. Ceremonia de primire va avea loc duminică, laora 9,30, în faţa primăriei. Moştenitorul tronului se află în excursie de studii, iar în Valea Jiuluiva studia industria locală. Se va folosi de această ocazie, ca să ofere un sprijin celor fără locde muncă din Petroşani, Vulcan şi Aninoasa. Tot în acea zi, M.S. Voievod va părăsi Valea Jiului”.

La ora 9, Marele Voievod Mihai, colegii şi profesorii săi au sosit de la Haţeg, unde era garattrenul regal, la Petroşani. Întâi au vizitat Atelierele Centrale ale Soc. Petroşani (azi în ruină). Aici

Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui

Marian Boboc

Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul IV � Nr. 133 � 25 octombrie 2011 � 4 pagini

ISSN: 2065-510X

Astăzi, Regele Mihai I al României împlineşte 90 de ani,

La Mulţi Ani, Majestate!� În anii 1934 şi 1935, ASR Marele Voievod Mihai a vizitat de mai multe ori Valea Jiului

După vizitele Regelui Ferdinand (în 1922), ASR Carol II (1922,1923, 1925) şi ASR Principesa Ileana (1929), în Valea Jiului va sosi în 1934Marele Voievod Mihai. Acesta l-a însoţit pe tatăl său, MS Regele Carol II,la Sarmizegetusa şi Hunedoara. După care a vizitat Munţii Retezat. De aicis-a deplasat în Valea Jiului, pe care a vizitat-o de la est la vest. ASR MareleVoievod Mihai revine în Valea Jiului în 1935.

Întrucât astăzi Majestatea Sa Regele Mihai I al Românieiîmplineşte venerabila vârstă de 90 de ani, redacţia ZVJ îi ureazătradiţionalul La Mulţi Ani! (Marian BOBOC)

Vizita din 1935 în judeţulHunedoara

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIImarţi, 25 octombrie 2011

au fost primiţi de secretarul de stat în Ministerul de Interne, dePrefectul judeţului Hunedoara, şefii administraţiei, poliţiei,jandarmeriei locale, directorul general al Soc. Petroşani şi toţidirectorii şi inginerii Atelierelor Centrale. Fiind situată înapropiere, au vizitat şi Uzina Electrică Petroşani. De aici, s-auîndreptat la…

…PetrilaUnde au vizitat Mina Deak şi Spălătoria de cărbuni Petrila

şi Fabrica de brichete. Profesorul Musceleanu le-a oferitexplicaţiile tehnice. După ora 11, au ajuns în Parcul N.Teodorescu din Petrila.

Întrucât despre vizita la Petrila s-a păstrat o relatareamănunţită în presa de limba română, îi încredinţăm firulpoveştii anonimului cronicar: „Ziua de 15 iunie a fost osărbătoare pe care populaţia şi copiii de şcoală din Petrila nuo vor uita. Măria Sa a binevoit să facă cinste ColonieiFerdinand, alegându-şi ca popas de recreaţie şi loc de examen,după excursia făcută şi vizitarea Spălătoriei şi Minei Petrila,parcul N. Teodorescu, de care a rămas pe deplin mulţumit. Încăde la orele 9 dimineaţa, copiii de şcoală, îmbrăcaţi în costumenaţionale, în frunte cu învăţătorii, au făcut front la intrarea înparc. Parcul, un loc de recreaţie minunat, frumos pavoazat cudrapele naţionale, chioşcurile îmbrăcate în scoarţe naţionale,dintre care unul special împodobit pentru Măria Sa, ca şi floriledin ronduri şi fânul de curând cosit, erau de asemeneanerăbdătoare de a primi cât mai curând pe Împăratul Mic dea-l vedea, de a se simţi lângă el. La ora 11,30, Măria Sa, însoţitde suită şi d-nii Subsecretar de Stat E. Titeanu, prefect dr. R.Miocu, director general al Soc. Petroşani I.E. Bujoiu, directoral Grupului Petroşani T. Timoc, precum şi de d-nii şefi aiexploatărilor locale, îşi face apariţia în aclamaţiunile freneticeale şcolarilor şi populaţiei entuziasmate. În drum, eleva TiliciRodica, premianta clasei a II-a din localitate, înmâneazăMarelui Voievod un buchet de trandafiri, făcându-i urarea BineAţi Venit, Măria Ta! În poarta parcului, Marele Voievod esteprimit de şeful Serviciului de întreţinere local al Soc. Petroşani,d. I. Tilici, care împreună cu d. prefect Romulus Miocu conducmai departe pe Marele Voievod în localul unde a urmat apoiexamenul. După prezentările făcute ad-hoc,Soc. Petroşani, prin îngrijirea lui C. Romalo,a servit diferite gustări excelente Augustuluioaspete şi celor ce-l însoţeau. Plini devoioşie, Marele Voievod şi colegii de clasăintră apoi în examen, sub conducerea d-luigeneral adjutant Tr. Er. Grigorescu”. Şi undocument oficial emis de pretura plăşiiPetroşani confirmă examenul clasei regalesusţinut în Parcul Teodorescu: „Dupăterminarea programului şi cadrele de studiipe teren, s-a procedat la lecţii practice şiscriptice asupra celor văzute pe teren înlocalul Parcului din Petrila”. Tot din presăaflăm cum s-a desfăşurat acesta: „Toatemăsurile fuseseră luate, astfel că o linişteperfectă a domnit tot timpul examenului,Marele Voievod este printre primii caretermină teza şi apoi iese în Parc, unde îşifotografiază o parte din colegi. Întrebat deun coleg: Ce ai scris, Măria Ta?, MareleVoievod răspunde cu cea mai naturală şi

caldă colegialitate: Am scris despre ascensorul acela electricde la mină. Blând, modest, lipsit de orice vanitate sau orgoliu,Măria Sa a făcut o adâncă şi neştearsă impresie asupra celorce pentru prima oară îl vedeau de aproape. După câtva timp,Măria Sa ia loc în chioşcul special amenajat, pentru careexprimă mulţumire, împreună cu alţi colegi şi discută o bucatăde timp despre chestiuni în legătură cu excursia”.

Cum popicăria petrileană se afla la doi paşi de ParculTeodorescu, elevii clasei regale nu au putut rezista tentaţieijocului: „Apoi, intră în sala de popice, unde, pentru primaoară, încearcă acest joc, foarte mult practicat în Valea Jiului.Măria Sa este stângaci. Un amănunt pe care noi nu-lcunoşteam şi care ne-a dus imediat cu gândul la MihaiViteazul. Măria Sa este bun şi îngăduitor; îşi lasă rândul altorcolegi să dea cu bila, şi aceştia nu se sfiesc să-l dea la o parte,ca veritabili cercetaşi. Dar timpul trece. Cineva admiră olovitură a Marelui Voievod, care, de fapt, era rea. Măria Sa îirăspunde prompt: Da de unde bună, nu vezi cât este deproastă?! Deci, Măria Sa este imparţial, începând cu sine”.

După atâta efort intelectual şi fizic, MS Marele Voievod şisuita sa trebuie să se despartă de Petrila, fiind aşteptaţi la masă.„La Surduc, unde era pregătită masa, oficialitatea îl aşteaptă.Se face ora (…), Măria Sa întârzie. Ca toţi copiii, preferă jocul,copilăria, înaintea punctualităţii hraneimateriale. Tot timpul, câţiva fotografi amatorise întrec a-i prinde chipul drăgălaş şi iubit pediferite clişee, spre a-i păstra imagineascumpă. Cred că au reuşit (oare mai existăacele clişee? - n.a.). În sfârşit, aghiotantul,argusul pazei Marelui Voievod, se adreseazăpărinteşte Augustului elev: Să mergem, MăriaTA, căci a venit prefectul să ne spună că eştiaşteptat la masă! Răspuns: Să mergem,atunci… Şi Marele Voievod Mihai, scumpinimilor tuturor românilor, părăseşte Parcul,în aceleaşi aclamaţiuni sincere ale copiilor,lăsând în aer să plutească imagini dinpoveştile minunate unde, numai acolo, se maispune tot aşa, că părinţii şi împăraţii trăiau înmijlocul Poporului în vremile acelea”.Dincolo de relatarea în sine a vizitei regale laPetrila, trebuie remarcat stilul propagandistic,encomiastic, specific epocii, şi de la care nu seputea abate nici I.V., anonimul semnatar alarticolului Marele Voievod Mihai la Petrila.

În fine, după o aşa de călduroasă despărţire, MS MareleVoievod şi suita sa ajung…

…la Restaurantul de vară Gambrinus„La ora 1 ¼ Marele Voievod împreună cu însoţitorii a luat

masa la Surduc, iar după masă a plecat la Haţeg”, notează înacelaşi raport prim pretorul plăşii Petroşani I. Tocaci.

Şi într-un document al Primăriei comune urbane Petroşani econsemnat acest moment: „La orele 12,45 au plecat la Surduc,unde în Restaurantul de vară Gambrinus li s-a servit dejunul”.

Chiar dacă orele plecării din Petrila diferă, cele douărapoarte oficiale sunt identice în rest. Ba mai mult, în raportulprimăriei e consemnată şi…

…o plimbare în Defileul SurducDupă masa de prânz, de la Restaurantul Gambrinus „între

orele 15-17 au plecat într-o plimbare pe Defileul Surduc, pânăla marginea comunei Bumbeşti, de unde, reîntorcându-se, prinPetroşani, au plecat la Haţeg”. Din zapisul prim pretorului I.Tocaci aflăm care a fost…

…atmosfera de la Haţeg la PetroşaniDat fiind importanţa acestei vizite regale, autorităţile locale

au mobilizat cum se cuvine poporul din localităţile aflate pedrumul străbătut de Marele Voievod: „Începând din comunaCrivadia până la Surduc, populaţia satelor, elevii de şcoală,toată suflarea omenească au ieşit în întâmpinarea MareluiVoievod pentru a-l vedea şi admira, a fost o zi de mare (…)”.

Duminică, 16 iunie 1935

O vizită oficialăDupă noaptea de 16-17 iunie, petrecută în trenul regal, garat

la Haţeg, Marele Voievod Mihai şi suita sa iau din nou drumulVăii Jiului. De această dată, vizita are un caracter oficial şifilantropic. Să nu uităm că şi atunci, ca şi astăzi, în Valea Jiuluisupravieţuiau foarte mulţi săraci. Cunoscând această stare depauperizare a unui segment important al populaţiei, MareleVoievod a efectuat această vizită „pentru a distribui ajutoarebăneşti celor necăjiţi şi absolut vizaţi la acest ajutorbinecuvântat”. Precaute, după o cercetare la faţa locului,autorităţile au întocmit din timp „tablourile asupra familiilor ceurmau a primi ajutor, care tablouri s-au verificat cu multă

grijă, pentru a-i lua dintre cei mulţi numai aceia care absoluterau îndreptăţiţi de a primi ajutor. În consecinţă, au primitexclusiv numai aceia care nu au nici o posibilitate de lucru, cufamilii mari, bătrâni fără sprijin şi neputincioşi, fără nici osursă de câştig”.

Dar să vedem cum s-a desfăşurat…

…primirea la PetroşaniSe pare că în 1935 ceasurile oficialităţilor şi ale presei nu

arătau aceeaşi oră. După presă, ora sosirii în Petroşani aMarelui Voievod a fost 10, iar după Primăria Petroşani - 9 ½.C-or fi fost orele 9 ½ sau 10, ce mai contează!... Dar să vedemcare era atmosfera în comuna urbană Petroşani şi cum a decursceremonialul primirii înaltului oaspete.

Marele Voievod de Alba Iulia îşi face apariţia în faţaPrimăriei Petroşani, însoţit de E. Titeanu - ministrul secretar destat la Interne, generalul Grigorescu, colonelul Pălăgeanu,locotenentul Dumitrescu, prefectul R. Miocu şi Ioaniţiu - uncoleg de clasă.

Petroşenenii îi fac o primire entuziastă. În afara autorităţilorcivile şi militare, obligate de protocol să-l întâmpine pemoştenitorul tronului, mai sunt prezenţi reprezentanţii Soc.Petroşani - directorul general I.E. Bujoiu şi directorii T. Timocşi Al. Popescu -, elevii şi profesorii şcolilor, clerul bisericesc,cercetaşii, premilitarii.

În numele militarilor din Garnizoana Petroşani, căpitanul A.Strâmbeanu dă raportul „la Voievod”. Dr. Ionel Moga, primarulPetroşaniului, îi oferă Marelui Voievod Mihai tradiţionala pâineşi sare. După care, rosteşte un discurs de bun sosit, din carespicuim: „Măria Ta! Ne faceţi o deosebită cinste venind astăzipentru a doua oară în mijlocul nostru. Populaţia acestor văi şimunţi, în sufletul căreia sentimentul monarhic are cele maiadânci rădăcini, când a aflat de vizita Mariei Tale pe plaiurilenoastre, a venit aci cu o nespusă bucurie şi fericire să văîntâmpine… Vă mulţumim din suflet pentru această mareatenţie şi vă dorim să vă simţiţi bine la noi. Primiţi cele mairespectuoase omagii din partea noastră. Dumnezeu să deasănătate şi viaţă lungă atât Măriei Tale, cât şi Augustuluipărinte, pentru propăşirea ţării româneşti şi gloria neamuluinostru. Trăiască Măria Sa Marele Voievod Mihai!”.

Ca şi la vizita din anul precedent, tot fata prefectuluiHunedoarei, domnişoara Lia Miocu, şi cercetaşa Adela Hustiau oferit buchete de flori Marelui Voievod Mihai.

Ceremonialul de la Petroşani s-a încheiat cu împărţirea de

În ziua de 26august/8 septembrie1916, la orele 12,lupta s-a declanşat cuimpetuozitate. Prinfocul bine ochit alostaşilor de pecrestele dealurilorBranu şi Angros,duşmanul a fostrepede pironit defront. În Dealul Babii(934 m), pe vechiuldrum Vulcan-Merişor, lupta a luatun aspect decisiv,fiindcă aici se hotăracui îi revinestăpânirea acestorpoziţii, imperiosnecesare atât pentru

noi, cât şi pentru duşman. Ungurii se băteau cu disperare pentru a recuceri ceea ce stăpâniserăfără drept câteva veacuri, iar românii pentru a câştiga şi apăra ceea ce li se cuvenea din strămoşi,dar pierdut prin vitregiile timpului. Din Jurnalul de Operaţii al Regimentului 18 Infanterie „TudorVladimirescu” Gorj, reiese că în cursul luptelor date la Merişor în ziua de 26 august/8 septembrie1916, regimentul a avut următoarele pierderi:

- morţi: 21 oameni, din care un ofiţer (lt. Bălăceanu Gheorghe, comandantul Companiei 1) şi20 soldaţi;

- răniţi: 89 oameni, din care 6 ofiţeri (lt. Nestor Amilcar, comandatul Companiei 10; lt.Popovici Emil, comandantul Companie a 11-a; slt. Georgescu Gheorghe, comandantul plutonului1 din Compania a 9-a; slt. Lutescu Gheorghe, comandantul plutonului 3 din Compania a 2-a, slt.Dobrescu Gheorghe, comandantul plutonului 2 din Compania a 2-a; slt. Tăşcău Ion, comandantulplutonului 1 din Compania 14), un subofiţer (plt. Măroiu Gheorghe, comandantul plutonului 4din Compania 11), cinci sergenţi, cinci caporali şi 72 soldaţi;

- dispăruţi: 8 oameni, din care doi caporali şi şase soldaţi.În urma acestei lupte, prin Ordinul de Zi nr. 41 din 27 august 1916, comandantul regimentului,

col. Jipa Constantin, a făcut următoarele transferuri în rândul ofiţerilor din regiment:- cpt. Dumitru Amzulescu, comandantul Companiei 12, a fost numit comandantul Batalionului

III în locul cpt. Nestor Amilcar, rănit în luptă;- lt. Lupan Gheorghe, comandantul Secţiei 1 Militare, a fost numit comandantul Companiei

10 în locul cpt. Nestor Amilcar;- slt. Cristea Cristache, comandantul Plutonului 1 din Compania 11, comandant al Companiei

PRĂVĂLIA CU ISTORII IIImarţi, 25 octombrie 2011

1916 - 2011,

95 de ani de la luptele purtate de ArmataRomână pentru eliberarea Văii Jiului desub stăpânirea austro-ungară (II)

� Luptele de la Jiu, 15 august - 12 noiembrie 1916

ajutoare băneşti săracilor, „conform tablourilor întocmite în prealabil de către Primăriaoraşului”.

13 familii de petroşeneni şi aninoseni au primit 9.500 leiDe notat că de milostivenia regală au beneficiat, în total, 600 de familii din toată Valea Jiului.Marele Voievod Mihai a distribuit cu mâna sa 500.000 lei, o sumă considerabilă în vremea

aceea, banii provenind din caseta particulară a MS Regele Carol II.De la Petroşani, Marele Voievod Mihai a plecat la…

…VulcanÎn acordurile Imnului Regal intonat de muzica Soc. Petroşani, la Vulcan, Marele Voievod

Mihai a fost primit cu pâine şi sare.Cu mâna sa a dăruit unui număr de 302 familii vulcănene suma de 200.000 lei.Explicaţia că la Vulcan un număr atâta de mare (jumătate din numărul total al familiilor

necăjite din Valea Jiului, care fuseseră trecute pe liste) a beneficiat de ajutoarele regale e aceeacă în timpul crizei relativ trecute minele de aici fuseseră închise, iar Vulcanul ajunsese polulsărăciei Văii Jiului. Chiar, la un moment dat, în Vulcan cea mai prosperă şi cam singură firmăfiind una de… pompe funebre.

Care, din cauza sărăciei, efectua servicii funerare pe datorie…În acest timp lupenenii îl aşteptau şi ei pe Marele Voievod Mihai cu …

…pâine şi sare în faţa Primăriei LupeniAutorităţile civile şi militare, lupenenii de rând, elevii şi profesorii de la şcolile din localitate

l-au primit cu ovaţii pe Marele Voievod Mihai în acordurile Imnului Regal. După consumareamomentului oficial, Marele Voievod Mihai a împărţit 72.300 lei la 107 familii.

La orele 13, Marele Voievod Mihai şi suita sa au luat masa la Cazinoul Societăţii Lupeni,

prânzul fiind oferit de Soc. Petroşani.Nu au zăbovit prea mult la masă, din moment ce pe la orele 15 au fost prezenţi, în extremitatea

estică a Văii, la…

…LoneaŞi aici Marele Voievod Mihai a fost întâmpinat de popor şi oficialităţi în faţa primăriei. Ca

peste tot în Valea Jiului, primarul Petrilei i-a oferit tradiţionala pâine cu sare, ţinând un micdiscurs de bun venit, fanfara a cântat Imnul Regal.

118 familii nevoiaşe petrilene au primit din mâna Marelui Voievod Mihai ajutoare în valoaretotală de 70.700 lei.

Din documentarea noastră reiese că aceasta a fost…

…ultima vizită regală în Valea JiuluiDacă vom mai afla şi de alta/ altele, vom face cuvenitele adăugiri. Reţinem ca şi concluzie a

acestei vizite un fragment edificator dintr-o informare a prim-pretorului Plasei Petroşani, I.Tocaci: „Distribuirea sumelor s-a făcut în comunele aici arătate în cadrul unor serbărigrandioase, izvorâte din căldura sufletului populaţiei din Valea Jiului. Ziua de 16 iunie a.c.pentru populaţia din Valea Jiului a fost o adevărată zi de sărbătoare înălţătoare, când a douaoară (de fapt a treia oară, dacă ţinem cont şi de vizita din anul 1934 - n.a.) a descins în regiuneMarele Voievod Mihai”. Care a mai vizitat odată judeţul Hunedoara, nu şi Valea Jiului, alăturide mama sa.

11 în locul lt. Popovici Emil, rănit în luptă;- slt. Dumitru Ion, comandantul Plutonului 1 din Compania

3, domandant al Companiei 1 în locul lt. Bălăceanu Gheorghe,căzut în luptă;

- slt. Stroescu Marin, comandantul Plutonului 2 dinCompania 12, comandant al Companiei 12 în locul cpt.Amzulescu Dumitru;

- plt. Casandra Constantin, numit comandant al Secţiei 1Mitraliere, în locul lt. Lupan Gheorghe.

Prin intrarea în luptă, la 26 august, a batalioanelor II şi III dinRegimentul 26 Infanterie Craiova, care sosiseră în marş forţatde la Bumbeşti, cu un efectiv de 34 ofiţeri, 2050 oameni trupă,142 cai şi 35 trăsuri, duşmanul a fost nevoit să se retragă sprePui.

Datorită ordinului Corpului 1 Armată dat la 27 august/9septembrie 1916, pentru trecere la defensivă, Divizia 11Infanterie nu a dat ordinul necesar trupelor din Grupul Merişorpentru ocuparea liniei Dealul Blidarul – versantul de vest alvăii Petrosul – de la sud de Baru Mare. Aceste poziţii ar fiformat pentru trupele noastre atât o bună linie de rezistenţă câtşi o bună bază de plecare la atac, deoarece ele se sprijineau laflancuri pe două înălţimi puternice: la sud, pe Vârful Tulişa(cota 1795), iar la nord, pe înălţimile Ponor (432 m).

În noaptea de 29/30 august, trupele duşmane au ocupat fărăluptă tranşeele pe care le părăsiseră în ziua de 27 august şi pecare, conform ordinelor superioare, trupele noastre nu puseserăstăpânire, ci le supravegheaseră numai cu câteva elementeînaintate de siguranţă, pentru a nu provoca lupta.

În ziua de 30 august, colonelul Ion Anastasiu ia comandatrupelor Grupului Jiul Românesc (de vest) în locul coloneluluiPaşalega Dumitru, numit comandantul artileriei Diviziei 11Infanterie.

La 1 septembrie 1916, Divizia 11 Infanterie a primit Ordinulnr. 493 trimis de Corpul 1 Armată, în care se precizauurmătoarele: „O parte din locuitorii de origine sasă şi maghiarădin Transilvania s-au refugiat prin păduri şi, având arme asupralor, atacă oameni izolaţi şi care de luptă. De asemenea, ladiferiţi locuitori s-au găsit porumbei călători destinaţitransmiterii ştirilor de spionaj contra trupelor noastre. Luaţimăsurile necesare pentru curmarea acestor fapte şi puneţipremii pentru cei care descoperă şi aduc asemenea păsări”.

Regimentul 71 Infanterie în luptele pentrueliberarea Văii Jiului de sub ocupaţia austro-ungară

Regimentul 71 Infanterie a fost înfiinţat la 1 aprilie 1914 laCalafat. A avut 3 batalioane de infanterie, o companie demitraliere şi o baterie de artilerie de 53 mm. A aparţinutCorpului I Teritorial Craiova.

La 20 august 1916, Regimentul 71 Infanterie era gata deplecare pe frontul din sectorul Jiului. Regimentul a venitîmbarcat pe calea ferată până la staţia Bumbeşti-Jiu, iar la 25august a continuat marşul de la Bumbeşti-Jiu la Livezeni. Aici,Batalionul 1, comandat de mr. Lăpădătescu Dumitru a pornitîn marş prin Petroşani spre Merişor, pentru a lupta alături deRegimentul 41 Infanterie – col. Obogeanu Mihail. Batalioanele2 şi 3, sub comanda lt.-col Munteanu Nicolae, comandantulRegimentului 71 Infanterie, s-au deplasat prin Iscroni şi Vulcanspre Dealul Babii. După ajungerea în Dealul Babii, mr. LangierHenrich, comandantul Batalionului 2, a condus trupele decercetare ale Batalionului 2 şi 3 pentru a lua contact cu inamiculascuns pe aceste înălţimi.

În ziua de 26 august 1916, Batalionul 1 a înaintat prin luptăofensivă spre Crivadia, ocupând partea de nord-vest a dealuluiBran, cu trei companii în linia întâi şi una în rezervă, având ladreapta Batalionul 1 din Regimentul 26 Infanterie Rovine. Înaceastă luptă, Batalionul 1 a pierdut: 17 oameni trupă morţi şi74 răniţi între care şi lt. (r) Cartianu Gheorghe, comandantulCompaniei 3.

În ziua de 27 august 1916 Batalionul 1 s-a întărit pe DealulBran şi recunoscând poziţia părăsită de inamic, a adunat de pecâmpul de luptă arme şi efecte (ca pradă de război). Spre seară,slt. Zănescu Ivan, comandantul Plutonului 1 din Compania 11,slt. Ştefănescu Dumitru, comandantul Plutonului 2 dinCompania 1 şi slt. (r) Nedelcu Ilie, comandantul Plutonului 3din Compania 1 fac recunoaşterea satului Petros. Aici au găsit,ascunşi în podul unei case, 2 telefonişti unguri, care au fost luaţiprizonieri şi au fost trimişi la Brigada 22 Infanterie.

În noaptea de 29 august 1916, Batalionul 1 a predat poziţiade luptă Batalionului 3 din Regimentul 26 Infanterie, acestatrecând în Câmpul Lupenilor, la stânga Dealului Bran. În ziuade 1 septembrie 1916, Batalionul 1 a primit ordin să reiaofensiva pentru a împinge duşmanul spre Pui-Haţeg. Din cauzabombardamentelor cu artilerie grea, el nu a reuşit să înaintezedecât foarte puţin. Retrăgându-se din luptă, Regimentul 26Infanterie, Batalionul 1 Infanterie din Regimentul 71 Infanteriea ocupat poziţia acestuia de pe Dealul Angros.

La 2 septembrie 1916, lt.-col. Munteanu Nicolae,

comandantul acestui regiment, îmbolnăvindu-se a părăsitcâmpul de luptă cu avizul medicului, predând comandaregimentului maiorului Lăpădătescu Dumitru, iar aBatalionului 1 căpitanului Cioroiu Ştefan, fost comandant alCompaniei 1.

În noaptea de 2 septembrie 1916, Regimentul 71 Infanteriea primit Ordinul de Operaţii nr. 1 al Brigăzii 22 Infanterie, încare se arăta:

„1) Din informaţiile culese rezultă că inamicul areconcentrate forţe puternice pe Dealul Blidarului (849 m) şiValea Petros;

2) Divizia 11 Infanterie are intenţia să atace inamicul şi săocupe satele: Urik-Farkaşpatak-Baru Mare şi Dealul Blidarului;

3) Detaşamentul Merişor va ataca inamicul frontal;4) Detaşamentul Valea Jiului Românesc va face manevră,

atacând inamicul pe flanc şi pe spate, pe două coloane, astfel:Coloana din stânga formată din Batalionul 1 din Regimentul

18 Infanterie, sub comanda mr. Contantinescu Marin, cu unacompanie după Vârful Tulişa (1795 m), una companie dupăVârful Făgeţel (1591 m), plutoanele de la Uricani şi cele 4 secţiide mitraliere.

Această coloană va înainta de la Vârful Băii (cota 1748 m)pe direcţia satul Urik, pentru a cădea în spatele inamicului.

O companie de la Făgeţel împreună cu Compania 12 dinRegimentul 58 Infanterie situată la Câmpu lui Neag, va ocupaDealul Făgeţel (cota 1591 m) cu misiunea să acopere flancul şispatele Detaşamentului Valea Jiului Românesc.

Coloana din dreapta formată din Batalionul 1 dinRegimentul 58 Infanterie, sub comanda mr. Stoian Vasile, vaînainta de la Dealul Sec (cota 1552 m) spre Farkaşpatak (ValeaLupului).

Amândouă coloanele vor fi comandate de lt.-col. NeaguSăvel, comandantul Regimentului 58 Infanterie.

5) Batalioanele 1 şi 2 din Regimentul 71 Infanteriecomandate de mr. Lăpădătescu Dumitru vor înainta de laCâmpul Lupeni (cota 1362 m) spre Piatra Barului (cota 772 m),cu misiunea să atace în flanc şi spate inamicul care se găseştela sud de linia Farkaşpatak (Valea Lupului)-Nagybar (BaruMaru).

6) Batalionul 3 din Regimentul 71 Infanterie va forma laOboroca rezerva Detaşamentului Jiul Românesc, unde se vagăsi şi comandantul Brigăzii 22 Infanterie, col. Ion Anastasiu.

7) Ambulanţa pentru răniţi va fi instalată la Lupeni”.În luptele date în noaptea de 3 septembrie 1916, au căzut:

slt. Ion Dumitrescu – comandantul Companiei 1, slt. DinulescuGrigore din Compania 2, iar slt. Dumitru Marin a fost grav rănitîmpreună cu 120 oameni trupă.

În ziua de 4 septembrie 1916, posturile înaintate conduse desubofiţeri din Regimentul 71 Infanterie au fost atacate dintr-untren blindat inamic cu atâta furie încât orice operaţie a devenitimposibilă. Inamicul înainta din toate părţile spre Lupeni.Trupele noastre începuseră retragerea, iar Regimentul 71Infanterie lupta cu înverşunare pe aceste înălţimi. Batalionul 2a primit ordin de la Regimentul 71 Infanterie să organizeze opoziţie de retragere pe Vârful Muncelului (cota 1362 m), iarBatalionul 3, care era Oboroca, a trecut din rezervă în front cutoate ordonanţele şi bucătarii, deoarece era să fie capturatDrapelul de luptă al acestui regiment. Batalionul 3 a rămas pepoziţie în Câmpul Muncelului, luptând cu inamicul la baionetăşi retrăgându-se abia în noaptea de 4/5 septembrie 1916 spreDealul Babii, unde Regimentul 71 Infanterie, maiorulLăpădătescu – comandantul Regimentului 71 Infanterie – aprimit Ordinul de Operaţii nr. 3 de la Detaşamentul „JiulRomânesc” în care se arată:

„1) Inamicul a respins aripa dreaptă a Diviziei 11 Infanteriela Merişor, aceasta retrăgându-se spre Petroşani.

2) Divizia 11 Infanterie va ocupa o poziţie de rezistenţăcuprinsă între cota 1030 vest Petroşani, dealul Faţa (996 m),dealul Negrii (879 m), Vulcan.

3) Detaşamentul Jiul Românesc va opera în sectorul dinstânga Regimentului 26 Infanterie, până la Vulcan inclusiv.

4) Pentru aceasta ordon:Regimentul 71 va ocupa poziţia de luptă cuprinsă între

Dealul Ursului cota 1030, Valea Aninoasa şi pârâul Crivadii.Două companii din acest regiment vor ocupa Dealul Palina(1016 m).

Regimentul 58 Infanterie va ocupa sectorul din stângaDetaşamentului Jiul Românesc între pârâul Crivadii şi satulVulcan, supraveghind şi Valea Jiului românesc.

Batalionul 4 din Regimentul 18 Infanterie va constituirezerva generală a detaşamentului pusă la dispoziţiacomandantului Brigăzii 22 Infanterie la Aninoasa.

Cele trei divizioane de artilerie din Regimentul 21 Artilerieşi Bateria 8 Obuziere vor ocupa poziţie de luptă de pe DealulUrsului (cota 1030 m) şi pe Dealul Răduţa (cota 795 m).

Bateria de 57 mm va fi în rezervă la Aninoasa.Plutoanele Escadronului 2 Cavalerie vor supraveghea prin

patrule zonele Oboroca (cota 1574 m)-Vulcan-Vârful

Muncelului (cota 1362 m)-Dealul Palina (cota 1016 m), DealulUrsului (cota 1030 m)-Aninoasa.

Aprovizionarea cu hrană şi muniţii a trupelor se va face dela Depozitul Surduc, sub supravegherea preotului Diviziei 11Infanterie.

6) Evacuarea răniţilor se va face cu automobile portbrancardă la Bumbeşti-Jiu.

7) Ambulanţa şi spitalul mobil cu un post de prim ajutor seva instala la Vama Păiuş, în defileul Jiului.

8) Cartierul Diviziei 11 Infanterie va fi la Suduc”.În ziua de 5 septembrie, inamicul a atacat cu forţe superioare

Regimentul 71 Infanterie, acesta riscând să fir împresurat,datorită întreruperii legăturii cu celelalte regimente. În acestelupte au fost răniţi 23 de oameni, dintre care 2 ofiţeri, ambii dinCompania a 9-a: slt. (r) Stănciulescu Constantin şi slt. (r)Solomon Vasile. În seara zilei de 5 septembrie 1916,Regimentul 71 Infanterie a primit ordin de retragere prin PasulVâlcan. Batalioanele Regimentului 71 Infanterie s-au susţinutreciproc cu foc pentru retragere spre Vulcan, dar inamiculocupând acest sat, Regimentul 71 Infanterie a fost nevoit să seretragă pe Muntele Cândetu, în condiţii foarte grele, datoritălipsei de poteci.

În perioada 6-11 septembrie 1916, Regimentul 71 Infanteriea primit ordin să apere vechea frontieră română în sectorulMuntele Cândetu, Pasul Vâlcan, drumul Buliga şi MunteleMuncelu. La 11 septembrie 1916, inamicul ocupă cu forţenumeroase Vârful Obârşia Merişor din Munţii Vâlcan.Batalionul 1 mai avea doar 372 oameni şi 10 ofiţeri. În noapteade 12 septembrie 1916, Regimentul 71 Infanterie a lăsat pecâmpul de luptă de la Obârşia Merişor, Pasul Vâlcan şi VârfulStraja 139 morţi şi 152 răniţi din rândul trupei, datorită luptelordeosebit de grele pe care le-a dus cu trupele Regimentului 179Infanterie bavareză.

În ziua de 13 septembrie 1916, regimentul a adunat şi aîngropat morţii şi a strâns de pe câmpul de luptă materialul derăzboi rămas de la inamic.

În dimineaţa zilei de 14 septembrie 1916, Regimentul 71Infanterie a primit Ordin de marş spre Vulcan-Coroieşti.Companiile 7 şi 8 au fost instalate pe Dealul Coroieştilor, înavanposturi, iar Regimentul 71 Infanterie, în cantonament dealarmă cu Batalioanele 1 şi 2 în Coroieşti şi Batalionul 3 laAninoasa, în rezervă de sector.

La data de 16 septembrie 1916, regimentul 71 Infanterie aprimit Ordinul nr. 266 al Corpului 1 Armată prin care eraanunţat să se pună în marş spre Gura Surducului şi apoi spreBumbeşti, pentru a fi îmbarcat de aici în tren şi deplasat laCăineni, în Valea Oltului, la dispoziţia Diviziei 13 infanterie.

Revenirea armatei românePrimul sol

În dimineaţa zilei de 20 noiembrie 1918, garda din pasulSurduc anunţa telefonic sosirea unui ofiţer român, însoţit decâţiva ostaşi, care voia să vină la Petroşani pentru a lua legăturacu Sfatul Naţional Român.

Pentru întâmpinarea sa a fost desemnat lt.dr. Dominic Stancaînsoţit de gardiştii Nemeş Pavel şi Iosif Mureşan. Aceştia l-auîntâlnit pe solul armatei române la Podul Sălătrucului dincomuna Livezeni.

„Locotenentul Jean Bărbulescu” s-a prezentat tânărul ofiţerromân. El a fost îmbrăţişat imediat cu mare bucurie şi condusîn Petroşani unde a raportat că grosul armatei este încă departe,dar că aceasta va veni din nou în Valea Jiului, după retragereacompletă a nemţilor.

Dar cine era primul sol al armatei române venit în toamnaanului 1918 în Valea Jiului?

Locotenentul Jean Bărbulescu s-a născut la 11 iunie 1890 înlocalitatea Bogaţi-Dâmboviţa, într-o familie de învăţători. Aajuns în Gorj în martie 1909, când, ca absolvent al ŞcoliiSuperioare de Comerţ din Bucureşti, a fost numit funcţionar laBanca din comuna Hurezani. Chiar din primul an al sosirii saleîn judeţul Gorj a înfiinţat, împreună cu alţi cărturari, revista„Zorile”, în care a publicat versuri proprii. Şi-a întreruptactivitatea publicistică fiind mobilizat în campania din anul1913 şi apoi între anii 1916-1918. Reîntors la Hurezani, dupărăzboi, a renunţa la postul amintit, ocupându-se de publicistică.

Cele mai multe articole le-a semnat cu pseudonimul IonMohor. Mai târziu, reprezentanţii unora dintre partidele istoricei-au propus funcţia de primar al oraşului Târgu Jiu, dar el arefuzat-o. În anul 1923 a înfiinţat, deşi nu era gorjan, ziarul„Gorjanul”. Nu a făcut politică. Ziarul său a fost suprimat în1947.

Arestat în 1951 pentru faptul că a fost directorul şiproprietarul „Gorjanului”, Jean Bărbulescu s-a întors dinînchisoare bolnav, încetând din viaţă la Târgu Jiu, în ziua de 8mai 1957. Este înmormântat în cimitirul municipal Târgu Jiu.

Ion ALDESCU

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIV marţi, 25 octombrie 2011

CMYK