ziarul flux, ed. 25 (853)

12
1 EURO..............................15.3051 1 Dolar american ............. 12.2343 1 Leu românesc ................ 3.4164 1 Rublă rusească ............... 0.3769 Maxima zilei 12 pagini Preţ contractual Inteligenţii se împart în două: buni și răi. Proștii se împart în una: răi. (G. Ibrăileanu) Cursul valutar 6.07.2012 STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ Vineri, 6 iulie 2012 BUNĂ DIMINEAŢA! Timpul probabil: Calendar creştin-ortodox Adresa INTERNET: http://www.ux.md 6.07.2012 Soare, 21 34 0 C 7.07.2012 Soare, 21 35 0 C Sf. Mc. Agripina; Sf. Mc. Aristocle CMYK CMYK GRUPUL DE PRESĂ FLUX DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md Poşta Moldovei ABONAREA 2012 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei FLUX ABONAREA 2012 ABONAREA 2012 Traian Băsescu – la a doua suspendare Leo BUTNARU DE LA BOGACI ŞI TELEUCĂ MĂRTURII… (Pagini de jurnal) În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, peste 11 mii de familii de basarabeni au fost deportate în Siberia Mai puţini studenţi şi mai puţine locuri cu finanţare bugetară Crima politico-moral ă a lui Ghimpu 2 2 8 8 6 6 3 3 PAGINA PAGINA PAGINA PAGINA ACTUAL CULTURĂ ADMITEREA POLITIC Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1776 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate- rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei XXX XXX (citiţi pag. 4) (citiţi pag. 4) FLUX GPF EDI|IA DE VINERI Fondat în 1995 z Nr. 25 (853) Merkel vine la Chişinău În cadrul unei conferinţe de presă, susţinută de premi- erul Filat în urma vizitei efectuate în perioada 26-28 iunie la Bruxelles și Luxemburg, acesta a anunţat că, în curând, cancelarul federal al Germaniei, Angela Mer- kel, va efectua o vizită în Republica Moldova. „Am lansat invitaţia doamnei Angela Merkel, cancelar federal al Germaniei, să viziteze Republica Moldova și dumneaei a acceptat invitaţia. Vizita va avea loc în vara anului curent. Aceasta va fi prima vizită a unui cancelar federal al Germaniei în Republica Moldova”, a anunţat prim-ministrul. Totodată, el a precizat că deja a semnat o dispoziţie privind demararea pregătirilor în vederea organizării respectivei vizite. Chiar dacă fură, îi tolerăm, pentru că sunt de-ai noştri Chiar dacă fură, îi tolerăm, pentru că sunt de-ai noştri Pe 2 iulie, exact în ziua în care s-au împlinit 508 ani de la moartea și 20 de ani de la canonizarea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt, primul ministru Vladimir Filat a participat la festivalul „Un trandafir, o lumânare pentru Sfântul Ștefan cel Mare”, care s-a desfășurat în satul Măgdăcești, raionul Criuleni. Premierul a aprins „mai multe lumânări” la biserica din localitate și, ca de fiecare dată, a rostit cu emfază ur- mătoarea frază bombastică: „Marele Ștefan vorbea și promova atunci lucruri valabile și astăzi: credinţă, vitejie și viitorul ţării, prin atenţionarea contemporanilor săi să aibă grijă ce lasă tinerei generaţii. Este de datoria noastră să-l pomenim și să facem astfel încât fiecare copil din această ţară să-i știe viaţa, să-i știe faptele”. Să cazi pe spate de râs. Principalul artizan și promotor al legii cu privire la propagarea homosexualismului în Repu- blica Moldova, a acestei practici sexuale perverse, ne vorbește de Ștefan cel Mare, de credinţă, de vitejie, de viitorul ţării, de grija pentru tânăra generaţie. Păi, nu e clar, domnule prim-ministru, tu cu cine ești, cu Dumnezeu sau cu Satana? Sau vrei să te pui bine și cu unul, și cu altul. Al naibii prim-ministru! Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX Al naibii prim-ministru! Vlad, Vlad, să nu uiţi: să nu uiţi: Moldova nu este a ta și Moldova nu este a ta și a homosexualilor! a homosexualilor! XXX XXX (citiţi pag. 5) (citiţi pag. 5) XXX XXX (citiţi pag. 6) (citiţi pag. 6) XXX XXX (citiţi pag. 3) (citiţi pag. 3) Nicolae Timofti este un preşedinte sincer. El ne-a transmis că trebuie să ne temem XXX XXX (citiţi pag. 2) (citiţi pag. 2) „Bună-i berea, da’ nu-i ca vinul…” Filat, agricultura şi... căldura Ce învăţau şcolarii români în 1941 – Documentar XXX XXX (citiţi pag. 7) (citiţi pag. 7) XXX XXX (citiţi pag. 9) (citiţi pag. 9) În noaptea de 5 spre 6 iulie se împlinesc 63 de ani de la acea noapte neagră din 1949, când 11 mii 293 de familii de basarabeni au fost ridicate de la casele lor și deportate în Siberia și Kazahstan, iar în gospodăriile lor s-au așezat cu traiul „specialiști” veniţi de aiurea pentru a „ajuta” moldovenii „să con- struiască un trai nou”. Astfel, a fost realizată hotărârea biroului politic al Comitetului Central al Partidului Comunist al URSS „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenești a chiaburilor, foștilor moșieri, marilor comercianţi… și alte categorii, pre- cum și a familiilor acestora”.

Upload: ziarul-flux

Post on 10-Mar-2016

295 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

Flux de stiri on-line

TRANSCRIPT

Page 1: Ziarul Flux, Ed. 25 (853)

1 EURO..............................15.30511 Do lar ame ri can ............. 12.23431 Leu românesc ................ 3.41641 Ru blă ru sească ............... 0.3769Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

Inteligenţii se împart în două: buni și răi.

Proștii se împart în una: răi.

(G. Ibrăileanu)

Cursul valutar 6.07.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Vineri, 6 iulie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

6.07.2012

Soare, 21 34 0C

7.07.2012

Soare, 21 35 0C

Sf. Mc. Agripina; Sf. Mc. Aristocle

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUXDIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor TeodorescuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina Deleu

DIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20121 lună 3 luni 6 luni 9 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei

FLUXABONAREA 2012ABONAREA 2012

Traian Băsescu – la a doua suspendare

Leo BUTNARUDE LA BOGACI ŞI TELEUCĂ MĂRTURII…(Pagini de jurnal)

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, peste 11 mii de familii de basarabeni au fost deportate în Siberia

Mai puţini studenţi şi mai puţine locuri cu finanţare bugetară

Crima politico-morală a lui Ghimpu

22

88

66

33

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

CULTURĂ

ADMITEREA

POLITIC

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 1776TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

FLUXGPFEDI|IA DE VINERI

Fondat în 1995 Nr. 25 (853)

Merkel vine la ChişinăuÎn cadrul unei conferinţe de presă, susţinută de premi-erul Filat în urma vizitei efectuate în perioada 26-28 iunie la Bruxelles și Luxemburg, acesta a anunţat că, în curând, cancelarul federal al Germaniei, Angela Mer-kel, va efectua o vizită în Republica Moldova.

„Am lansat invitaţia doamnei Angela Merkel, cancelar federal al Germaniei, să viziteze Republica Moldova și dumneaei a acceptat invitaţia. Vizita va avea loc în vara anului curent. Aceasta va fi prima vizită a unui cancelar federal al Germaniei în Republica Moldova”, a anunţat prim-ministrul. Totodată, el a precizat că deja a semnat o dispoziţie privind demararea pregătirilor în vederea organizării respectivei vizite.

Chiar dacă fură, îi tolerăm, pentru că sunt de-ai noştriChiar dacă fură, îi tolerăm, pentru că sunt de-ai noştri

Pe 2 iulie, exact în ziua în care s-au împlinit 508 ani de la moartea și 20 de ani de la canonizarea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt, primul ministru Vladimir Filat a participat la festivalul „Un trandafi r, o lumânare pentru Sfântul Ștefan cel Mare”, care s-a desfășurat în satul Măgdăcești, raionul Criuleni. Premierul a aprins „mai multe lumânări” la biserica din localitate și, ca de fi ecare dată, a rostit cu emfază ur-mătoarea frază bombastică: „Marele Ștefan vorbea și promova atunci lucruri valabile și astăzi: credinţă, vitejie și viitorul ţării, prin atenţionarea contemporanilor săi să aibă grijă ce lasă tinerei generaţii. Este de

datoria noastră să-l pomenim și să facem astfel încât fi ecare copil din această ţară să-i știe viaţa, să-i știe faptele”.

Să cazi pe spate de râs. Principalul artizan și promotor al legii cu privire la propagarea homosexualismului în Repu-blica Moldova, a acestei practici sexuale perverse, ne vorbește de Ștefan cel Mare, de credinţă, de vitejie, de viitorul ţării, de grija pentru tânăra generaţie. Păi, nu e clar, domnule prim-ministru, tu cu cine ești, cu Dumnezeu sau cu Satana? Sau vrei să te pui bine și cu unul, și cu altul. Al naibii prim-ministru!

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Al naibii prim-ministru!Vlad, Vlad,

să nu uiţi: să nu uiţi: Moldova nu este a ta și Moldova nu este a ta și

a homosexualilor!a homosexualilor!

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5) (citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Nicolae Timofti este un preşedinte sincer. El ne-a transmis că trebuie să ne temem (citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

„Bună-i berea, da’ nu-i ca vinul…”

Filat, agricultura şi... căldura

Ce învăţau şcolarii români în 1941 – Documentar

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

(citiţi pag. 9)(citiţi pag. 9)

În noaptea de 5 spre 6 iulie se împlinesc 63 de ani de la acea noapte neagră din 1949, când 11 mii 293 de familii de basarabeni au fost ridicate de la casele lor și deportate în Siberia și Kazahstan, iar în gospodăriile lor s-au așezat cu traiul „specialiști” veniţi de aiurea pentru a „ajuta” moldovenii „să con-struiască un trai nou”. Astfel, a fost realizată hotărârea biroului politic al Comitetului Central al Partidului Comunist al URSS „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenești a chiaburilor, foștilor moșieri, marilor comercianţi… și alte categorii, pre-cum și a familiilor acestora”.

Page 2: Ziarul Flux, Ed. 25 (853)

6 IULIE 20122 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Întrebarea este dacă a vrut în-

tr-adevăr Nicolae Timofti să afl e

și să soluţioneze ceva ori a dat

doar ascultare consilierilor săi,

care i-au recomandat să mimeze

o activitate intensă, pentru a da

impresia că este interesat și este

în măsură să rezolve niște pro-

bleme grave cu care se confrun-

tă ţara. Lucrul acesta era cu atât

mai important, cu cât în ultima

perioadă au răsunat critici dure

la adresa șefului statului, despre

care s-a spus că ar fi un președin-

te de buzunar al Alianţei, care nu

decide nimic și nu s-a remarcat

prin nimic în cele peste trei luni

de afl are în funcţie.

Președintele i-a chemat la

raport pe guvernatorul BNM,

ministrul Finanţelor, șeful Pro-

curaturii, directorul interimar

SIS, ministrul de Interne, pen-

tru a clarifi ca dacă au acţionat

adecvat instituţiile statului în

vederea prevenirii atacurilor

asupra sistemului bancar și

dacă au fost investigate în mod

corespunzător fraudele re-

spective. „Președintele Timofti

dorește ca în cadrul Consiliului

Suprem de Securitate să fie

clarifi cată prestaţia instituţiilor

statului, abilitate să asigure

securitatea sectorului bancar”,

ne-a asigurat purtătorul de

cuvânt al președintelui, Vlad Ţurcanu.

Scopul nostru nu este stabilirea vinovatuluiCe a reușit să clarifi ce șeful

statului și cât de lămuriţi am fost noi după respectivul con-siliu? Ce am afl at nou și cât de siguri putem fi că lucrurile se vor schimba? Nu am afl at nimic și nu avem nici o siguranţă, pentru că, de fapt, șeful statului nu a urmărit altceva decât să bifeze o acţiune în lista sa de „realizări”.

După cum ne-a spus chiar el, președintele nici nu a încercat să afl e cine ar fi vinovat de atacurile asupra sistemului bancar. Bănu-im, pentru că era speriat de ceea ce ar fi putut să afl e.

„Nu a fost scopul nostru de a stabili vinovatul. Noi am vrut să cunoaștem unele probleme care sunt puse în discuţie în mass-media, în societate”, a precizat Timofti. Chiar dacă șeful statului are o vagă speranţă că fenomenul ar putea fi eliminat în viitor, respectivul viitor pare să fi e destul de îndepărtat. Ba chiar este sigur că într-o perioadă apropiată, atacurile ar putea să se repete.

Cine a băgat frica în preşedinte?Mai mult chiar, șeful statului

ne-a tăiat și ultima speranţă, afi rmând că el însuși se teme: „Cu regret. Eu mă tem. Eu singur mă tem de acest fenomen. Și regret că ele au loc și sunt sigur că vor fi excluse pe viitor, da’ să spun că mâine de acum n-o să mai fi e, nu pot să vă dau așa garanţie”. Prin urmare, nu există cale de scăpare. Să încuiem ușile, să tragem obloa-nele, să ne blindăm subsolurile, să nu ne băgăm nasul în treburile cui nu trebuie și să ne temem cu toţii alături de președintele pe care ni l-a dat Dumnezeu.

Șeful statului știe exact că trebuie să se teamă, pentru că singurul lucru pe care l-a aflat cu certitudine în cadrul CSS este acela că mai există și alte hotărâri judecătorești care ar putea duce la noi atacuri raider. Bănuim că președintelui îi place să se teamă, că frica îi provoacă o stare de euforie. Ne bate gândul chiar că președintele a convocat Consiliul de Securitate pentru a-și mai gâ-dila nervii, pentru a-și amplifi ca starea de frică, pentru a se con-vinge că are de ce să se teamă, iar șefi i structurilor de forţă i-au făcut hatârul și au băgat și mai mult frica în el.

De ce credem că președin-tele nu vrea să știe cine este vinovatul? Ba chiar își pune dopuri în urechi, ca să nu audă cumva, din întâmplare, numele acestuia. Pentru că, la o adică, dacă ar fi dorit să-l afl e, i-l putea spune chiar premierul Filat, pre-zent și el la respectiva ședinţă. Deoarece încă în septembrie trecut, primul ministru declara că știe exact cine este autorul atacurilor raider: „Eu îi cunosc pe autorii și benefi ciarii atacurilor de raider și nu voi mai tolera situaţia când avem infracţiuni și nu avem infractori. Nu mă voi opri până când cei care au comis această crimă nu vor fi pedepsiţi, până la ultimul”. A urmat ceva după aceste declaraţii război-nice? A sărit cumva Procuratura Generală să afle ceea ce știa Filat? Și de ce nu i-a spus pre-mierul măcar președintelui cine sunt vinovaţii, ca să nu-l lase pe acesta să rătăcească în neștire. A, uitasem, pentru că nu acesta a fost scopul.

Nicolae Timofti, un preşedinte care nu ştie nimicCe nu l-a mai interesat pe

Nicolae Timofti despre atacurile

raider? Am putea spune că nu l-a

interesat mai nimic. Președinte-

le știe că ar fi fost iniţiate niște

dosare penale în chestiunea

respectivă, dar nu știe câte și nici

nu-l interesează. „Se lucrează.

Acum nu pot să spun nimic.

Nu știu, nu cunosc”, le-a spus el

ziariștilor.

Nici despre implicarea prim-

vicepreședintelui Parlamentului,

Vlad Plahotniuc, în respectivele

atacuri șeful statului nu știe ni-

mic, pentru că nu-l interesează.

Chiar dacă numeroase instituţii

media au relatat despre acest

lucru, Nicolae Timofti spune că:

„Noi nu putem discuta despre

ce scrie presa”. De ce nu puteţi

discuta, domnule președinte,

dacă chiar dumneavoastră aţi

afi rmat că aţi vrut să cunoașteţi

„unele probleme care sunt puse

în discuţie în mass-media, în

societate”. Doar pentru a le cu-

noaște. Păi, pentru aceasta ar fi

fost sufi cient să citiţi ziarele și să

vă uitaţi la televizor.

De ce a mai fost necesară

convocarea CSS, dacă scopul

nu a fost stabilirea vinovatului?

Și de ce nu a dorit totuși preșe-

dintele să afl e cine este autorul

atacurilor? Pentru a nu-l deranja

și a-l lăsa să facă ce are de făcut

mai departe? De ce au mai fost

„deranjaţi” atunci procurorul

general, ministrul de Interne? Că

poate aveau treburi mai impor-

tante de făcut în acea zi.

Chiar dacă în cadrul Consi-

liului au fost formulate și unele

recomandări de modificare a

cadrului legal „pentru ca Pro-

curatura, Centrul Anticorupție,

Serviciul de Informaţii și Se-

curitate și alte organe de forţă

să poată întreprinde măsurile

necesare, în limitele abilităţilor

pe care le au”, președintele este

mulţumit, în linii generale, de

modul în care au reacţionat

structurile statului.

„Nu vrem să spunem că situ-

aţia în sistemul bancar este cea

mai bună, dar este satisfăcătoa-

re. Înainte de ședinţă, consilierii

noștri au lucrat, au examinat

situaţia și au primit informaţia

de la toate structurile. Toate

structurile de stat abilitate cu

funcţiile legate de acest eveni-

ment au întreprins măsuri care

au redus cu mult aceste încer-

cări”, a opinat șeful statului. Și

dacă toţi au acţionat așa cum

trebuie și și-au făcut treaba, la

ce s-a mai făcut atâta zarvă?

Poate doar de dragul singurului

mesaj clar pe care ni l-a transmis

președintele: să ne temem.

Ioana FLOREA, FLUX

La împlinirea celor 100 de zile de la învestirea în funcţie, președintele ţării, Nicolae Timofti, a convocat pentru a doua oară Consiliul Suprem de Securitate. După prima ședinţă a respectivu-lui Consiliu, în cadrul căreia șeful statului a avut grijă să solicite doar majorări salariale sub-stanţiale pentru judecători, pentru a diminua coruptibilitatea din sistemul judiciar, cea de-a doua ședinţă se anunţa una epocală. După ea, ar fi urmat să ne edifi căm defi nitiv în privinţa preluărilor corporative ostile asupra sistemului bancar din Republica Moldova și să avem ferma convingere că de-acum încolo instituţiile statu-lui vor funcţiona ca ceasul în situaţii similare.

Nicolae Timofti este un preşedinte sincer. Nicolae Timofti este un preşedinte sincer. El ne-a transmis că trebuie să ne tememEl ne-a transmis că trebuie să ne temem

Procurorii DIICOT au descoperit că aceștia au cumpărat fete de liceu de la cei mai cunoscuţi proxeneţi din Caracal.

Distracţia a luat sfârșit la începutul lunii aprilie, când capii reţelei de pro-xeneţi au fost ridicaţi de mascaţi.

Poliţiștii au stabilit că peste 25 de tinere, dintre care 18 minore, au fost racolate de membrii reţelei și șan-tajate să facă sex pe bani cu bărbaţi necunoscuţi.

Amenajarea bazei de la Amenajarea bazei de la Deveselu va începe anul viitorDeveselu va începe anul viitor

Proxeneţii întreţineau relaţii sexua-le cu fetele și le fi lmau pe ascuns, apoi le ameninţau cu imaginile că le vor spune părinţilor sau le vor posta pe internet dacă nu vor întreţine relaţii sexuale și cu alţi bărbaţi.

Potrivit poliţiștilor, majoritatea fetelor erau eleve la două licee de top din Caracal, iar printre clienţii pe care trebuiau să îi satisfacă sexual se numărau și soldaţii americani de la Deveselu.

Membrii reţelei au fost arestaţi Membrii reţelei au fost arestaţi la 6 apriliela 6 aprilie

Proxeneţii le cereau acestora între 100 și 300 de lei (românești (roni) – nota FLUX) pentru un act sexual cu o

minoră. Membrii grupării au obţinut în total peste 65.000 de lei din vânzarea fetelor.

Daniel Marinel Bogdan (39 de ani), soţia acestuia, Simona Mirela Bogdan (23 de ani), Marinel Lăutaru (42 de ani) și pompierul Claudiu Nelu Teculescu (42 de ani) au fost arestaţi la 6 aprilie, pentru trafic de persoane, trafic de minori si proxenetism.

Potrivit romania-inedit.ro, surse apropiate fetelor obligate să se pros-titueze au declarat că au fost drogate și violate în baza militară americană de la Deveselu.

Soldaţii însă nu vor fi trași la răs-pundere, având în vedere că ei sunt scoși de sub incidenţa legilor române și a Tribunalului Penal Internaţional.

Comuna Deveselu, din Olt, a fost aleasă pentru amplasarea scutului american antirachetă pe teritoriul României.

La afl area veștii că vin americanii, localnicii au fost în culmea fericirii spe-rând că zona se va umple de investitori care vor crea locuri de muncă.

Lucrările de amenajare a bazei de la Deveselu, care va găzdui elemente al scutului de apărare antirachetă al SUA, sunt programate să înceapă în 2013.

Sursa: click.ro

Focare de instabilitate în România şi Ucraina.

„Incendiile” se pot extinde şi în Moldova!?

Clasa politică din România și Ucrai-na scapă situaţia de sub control. Reîmpărţirea puterii este fac-torul ce clatină la moment stabili-tatea instituţiilor democratice din statul român.

Concomitent, neglijarea interese-lor majorităţii populaţiei în fa-voarea minorităţii ruse constituie scânteia ce ameninţă actuala pute-re de la Kiev cu alegeri anticipate.

Demisionări în organul legislativ din Ucraina și destituiri în lanţ din funcţii a înalţilor ofi ciali în România subminează stabilitatea orânduirii celor două state învecinate. Situaţia alarmantă din România pune pe gânduri partenerii europeni și americani, în timp ce protestele de la Kiev contra avansării statutului limbii ruse alertează Moscova. Un eventual “efect al dominoului” ar putea afecta și Republica Moldova, slăbind principalul partener european care articulează integrarea europeană a ţării. În cazul Ucrainei, situaţia minorităţii ruse poate determina noi pași fermi din partea Rusiei în vederea promovării drepturilor minorităţilor ruse nu numai din Ucraina, dar de pe tot spaţiul postsovietic, inclusiv din Moldova.

Infectarea clasei politice din Republica Moldo-va de crizele din ţările învecinate se poate pro-duce când Filat se va apuca de remanieri rupând “contractul” cu celelalte componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană. Criza AIE va începe atunci când premierul moldovean se va implica direct în procesul de implementare a Planului de acţiuni privind liberalizarea vizelor, care cuprinde reforma justiţiei, MAI și combaterea corupţiei, de-ranjându-și în mod direct partenerii de coaliţie.

Denis CENUŞĂ

Sursa: cenusadi.wordpress.com

Procedura actuală de exa-minare a pricinilor civile are multe carenţe. Modifi carea Co-dului de procedură civilă este absolut necesară în vederea asigurării unei proceduri mai efi ciente. Din acest motiv, în anul 2011, Ministerului Jus-tiţiei a creat Grupul de lucru pentru elaborarea modifi că-rilor la Codul de procedură civilă, din care au făcut parte și exponenţi ai avocaturii, care a lucrat asupra proiectului de modifi care a acestui Cod mai mult de un an. Grupul de lucru a propus excluderea posibili-tăţii existente la moment de pronunţare doar a dispoziti-vului hotărârii, judecătorilor revenindu-le sarcina să pro-nunţe hotărârile doar după ce le vor motiva integral în scris.

Proiectul de lege elaborat de Grupul de lucru a fost aprobat de Guvern și de Parla-ment pentru lectura întâi. În procesul pre-gătirii proiectului pentru lectura a doua, a fost introdusă iniţiativa legislativă prin care se menţine sistemul existent de pronunţare a hotărârilor, iar motivarea hotărârilor jude-cătorești pronunţate de prima instanţă se reduce doar la situaţiile în care părţile vor cere acest lucru după pronunţarea dispo-zitivului hotărârii sau în caz de contestare a hotărârii judecătorești. Argumentul prin-cipal invocat pentru justifi carea iniţiativei date este reducerea volumului de muncă al judecătorilor.

Această iniţiativă nu a fost discutată în prealabil și pune în pericol accesul cetăţe-nilor la o justiţie transparentă, responsabilă și echitabilă. Regretăm faptul că nu au fost organizate dezbateri cu privire la această iniţiativă, care este fundamentală pentru sistemul justiţiei civile. În același timp, sun-tem frapaţi de faptul că această iniţiativă, care este una conceptuală și în disonanţă cu proiectul de lege aprobat în prima lectură, a fost introdusă în a doua lectură, deși acest lucru nu este consistent cu practica parla-mentară existentă.

Mecanismul propus de motivare a ho-tărârilor judecătorești nu se regăsește nici în una din ţările cu o democraţie avansată. În Germania există un mecanism de pro-nunţare a hotărârilor în formă sumară (art. 313 a) al Codului de procedură civilă), însă acesta poate fi aplicat doar dacă persoana, până la pronunţarea hotărârii, renunţă în mod expres la motivare. Dacă acest lucru se întâmplă, persoana este decăzută din drep-tul de a contesta hotărârea judecătorească. Prin urmare, sistemul german este foarte diferit de cel propus. În Germania, regula este că hotărârea trebuie motivată, până la solicitarea contrarului - iniţiativa propusă pleacă de la prezumţia inversă. În Germa-nia renunţarea la motivare are loc până la pronunţarea hotărârii – iniţiativa propusă prevede că solicitarea hotărârii motivate va avea loc după pronunţarea dispozitivului hotărârii. În Germania renunţarea la moti-vare înseamnă și renunţarea la dreptul de a contesta hotărârea - iniţiativa propusă oferă dreptul de a contesta hotărârea.

Un mecanism de motivare a hotărârilor judecătorești similar celui propus a existat în Republica Moldova până în anul 1998. Cu susţinerea corpului de judecători, s-a

renunţat la acest mecanism, care era unul deosebit de greoi și genera foarte multe probleme practice. Revenind la problemele practice, sistemul propus creează o situaţie absurdă în care părţile vor fi impuse să conteste hotărârea judecătorească fără a cunoaște motivele din cuprinsul ei; se complică examinarea cauzei de apel, deoa-rece în toate cauzele vor fi depuse cereri de apel nemotivate, iar instanţa de apel va fi constrânsă să acorde termen suplimentar părţilor pentru redactarea cererilor, fapt ce necesită timp și resurse suplimentare, puse în sarcina justiţiabililor; va fi îngreunată unifi carea practicii judecătorești, problemă gravă pentru sistemul judecătoresc moldo-venesc, precum și evaluarea judecătorilor; mecanismul propus va impune judecătorii să studieze repetat materialele dosarului, o dată la pronunţarea dispozitivului și o dată la motivarea hotărârii; va fi practic imposibil de a obţine revizuirea hotărârii judecăto-rești; nemotivarea hotărârii judecătorești ar putea genera probleme serioase în procesul de executare a hotărârii; motivarea proastă a hotărârilor judecătorești este o problemă recunoscută în Republica Moldova și re-prezintă una din cauzele încrederii atât de joase a cetăţenilor în justiţie, iar acceptarea iniţiativei va alimenta și mai mult atitudinile negative faţă de sistemul judecătoresc; ini-ţiativa creează spaţiu enorm pentru abuz, cum ar fi atacuri raider, care, spre regret, este un fenomen frecvent în sistemul de drept moldovenesc.

Iniţiativa nu soluţionează problemele existente, ba chiar le acutizează. Sistemul actual de pronunţate separată a dispoziti-vului și de redactare ulterioară a hotărârii motivate, similar iniţiativei în discuţie, ge-nerează probleme grave în ceea ce privește înmânarea hotărârii motivate și calcularea termenelor de atac, probleme care au dus la mai multe condamnări a Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Grupul de lucru creat de Ministerul Justi-ţiei a recomandat renunţarea la practica de pronunţare a dispozitivului hotărârilor judecătorești, pentru a introduce ordine în sistemul căilor de atac și pentru a ordona participanţii la proces. Iniţiativa doar vine să acutizeze problemele existente. Fiind dis-cutată în cadrul Grupului de lucru, ultimul nu a acceptat iniţiativa.

Conceptul motivării integrale a hotărârii judecătorești a fost deja acceptat pentru procedurile penale. Modifi cările adoptate deja la Codul de procedură penală obligă judecătorul care adoptă hotărâri uniper-sonal să pronunţe integral hotărârea. Motivarea unei sentinţe penale necesită,

în mod obișnuit, mult mai multe eforturi decât motivarea unei hotărâri pronunţate în cauze civile.

Iniţiativa propusă vine în contradicţie cu însăși noţiunea și esenţa actului de justiţie și a procesului judiciar care trebuie să fi e unul solemn, iar judecătorul trebuie să fi e impar-ţial, independent, competent și responsabil. Nici unul din aceste puncte de reper ale ac-tului de justiţiei nu poate fi garantat în lipsa motivării integrale în formă scrisă a tuturor hotărârilor emise de judecători.

Promotorii iniţiativei susţin că prin aceas-ta se va reduce volumul de lucru al judecă-torilor și, prin urmare, calitatea celorlalte hotărâri va fi mai bună. Acest argument ni se pare insufi cient și, în oricare caz, absolut inacceptabil. Probleme de administrare și management judiciar nu pot fi soluţionate din contul și în detrimentul standardelor unui proces echitabil. Pe de altă parte, în anii 2010 și 2011 numărul cauzelor examinate de instanţele judecătorești s-a redus. Deși sarcina judecătorilor din anumite localităţi rămâne ridicată, în prezent, Parlamentul examinează mai multe proiecte de legi care vin să soluţioneze problema suprasolicitării judecătorilor. Astfel, se propune simplifi ca-rea substanţială a procedurii de judecare a cauzelor civile; limitarea dreptului instanţei de apel de a trimite cauza la rejudecare; an-gajarea asistenţilor judiciari pentru fi ecare judecător; introducerea funcţiei de admi-nistratori de instanţă, care va contribui la reducerea volumului de lucru administrativ al președinţilor de instanţă și concentrarea acestora asupra judecării cauzelor. Sarci-na judecătorilor va scădea și ca urmare a unifi cării practicii judecătorești și folosirii mijloacelor alternative de soluţionare a disputelor, promovate prin Strategia de Re-formare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016. Mai mult, sarcina judecătorilor este sporită doar în câteva localităţi din ţară, în special în Chișinău. Această sarcină va fi adusă mai aproape de media pe sistem prin optimizarea hărţii judecătorești, optimizare propusă prin aceeași Strategie.

Din considerentele de mai sus, Consiliul Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova consideră iniţiativa în cauză drept una deosebit de periculoasă și nejustifi cată și cheamă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, Parlamentul Republicii Moldova și președintele Republicii Moldova să o respingă.

Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova

Aprobat prin decizia Consiliului Uniunii Avocaţilor

din RM din 29 iunie 2012

Avocaţii moldoveni, îngrijoraţi de intenţiile Guvernului privind modifi cările din Codul de procedură civilă

REACŢIE în legătură cu iniţiativa recentă privind schimbarea modului de motivare a hotărârilor judecătoreşti civile

Parlamentul României s-a reunit joi, 5 iulie, pentru a dis-cuta, în sesiune extraordinară, cererea Uniunii Social Liberale de suspendare a președintelui Traian Băsescu. Reprezentan-tul PSD a citit în plenul celor două Camere ale Parlamentu-lui documentul elaborat de ju-riștii Uniunii prin care se cere suspendarea șefului statului.

Cererea conţine 7 motive de suspenda-

re, președintelui reproșându-i-se încălcări

repetate ale Constituţiei. Între altele, în

document se spune că președintele a uzur-

pat rolul prim-ministrului și s-a substituit în

atribuţiile constituţionale ale Guvernului.

De asemenea, Băsescu este învinuit de

încălcarea în mod repetat a principiului

separaţiei puterilor în stat și independenţei

justiţiei.

Președintelui i se mai reproșează faptul

de fi iniţiat un proiect neconstituţional de revizuire a Constituţiei și încălcarea proce-durii de revizuire a Constituţiei.

Totodată, USL afirmă că președintele Băsescu a instigat la nerespectarea de-ciziilor Curţii Constituţionale și a făcut presiuni directe asupra judecătorilor Curţii, făcându-le „vizite” înaintea unor decizii importante.

La ședinţă de joi a Parlamentului a par-ticipat și Traian Băsescu, care a ţinut un

scurt discurs. El a opinat în discursul său

că obiectivul major al suspendării sale este

că USL vrea “punerea sub control a justiţiei

și a instituţiilor statului”. Un motiv “con-

junctural” ar fi că s-a încercat acoperirea

scandalului de plagiat în care este implicat

Victor Ponta, pe care l-a numit premierul

copy-paste.

Curtea Constituţională se va întruni

vineri dimineaţă, pentru a analiza propune-

rea de suspendare din funcţie a președin-

telui României, judecătorii constituţionali

urmând să dea un aviz consultativ. Plenul

reunit al Parlamentului a votat, joi, ca

avizul consultativ al Curţii Constituţionale privind cererea de suspendare din funcţie a președintelui Traian Băsescu să fi e transmis Parlamentului până vineri, la ora 12.00. Legislativul a respins cererea de înfi inţare a unei comisii de anchetă privind acuzaţiile aduse președintelui Traian Băsescu.

Vineri, Parlamentul va dezbate și va supune votului cererea USL de suspendare a președintelui.

Potrivit Constituţiei României, președin-tele Senatului va prelua, după suspendare, atribuţiile șefului statului.

FLUX

Traian Băsescu – la a doua suspendare

Americanii de la Deveselu, 100 de lei pentru sex cu eleve de liceu

Page 3: Ziarul Flux, Ed. 25 (853)

6 IULIE 2012 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Politic

Acest mare și incoruptibil po-litician este, după cum v-aţi dat seama, liberalul de la Coloniţa, Mihai Ghimpu. Într-un recent in-terviu pentru Europa Liberă, mai sincer ca niciodată, șeful PL a afi rmat următoarele: „Știţi, la noi nici aici nu este prea dulce, dacă pot să mă exprim așa, mierea, câteodată e amară, dar mergem înainte. Fiindcă puterea locală asta înseamnă – administrarea problemelor locale, puterea cen-trală asta înseamnă – obiectivul principal Integrarea Europeană, și el este mai important decât toate celelalte. Chiar dacă, pentru prima dată am să vă spun dum-neavoastră, trebuie să închizi ochii dacă nu poţi schimba nimic și la un corupt, și la altul, numai ca să mergi să realizezi acest obiec-tiv. Fiindcă, realizându-l, rezolvi și aceste probleme minore, ce ţin de corupţie, de privatizări ilegale și multe alte lucruri.”

Corupţia – o problemă minorăZilele acestea, în mediile

de informare s-au spus multe despre perfi dia și perversiunea morală a lui Ghimpu, care, și de această dată, încearcă să ne convingă de faptul că doar el

este singurul curat și necorupt

în actuala confi guraţie a guver-

nării, singurul căruia merită să-i

acordăm întreaga încredere și

putere la viitorul scrutin. Ce ar

trebui să desprindem clar din

această confesiune de credinţă

a lui Ghimpu? În primul rând,

faptul că actele de corupţie, pri-

vatizările ilegale sunt chestiuni

minore în accepţia lui Ghimpu,

dar, fără îndoială, și a celorlalţi

lideri ai AIE. De aici, logic, putem

deduce că la noi, lupta cu corup-

ţia este mimată doar, de dragul

aceleiași Europe care ne dă bani

în acest scop. Adică, în Europa

vor ajunge, în primul rând, toţi

corupţii, raiderii și hoţii, sub

înalta protecţie a politicienilor

care ne-au promis schimbarea

totală și până la capăt.

Tot ce se întâmplă la noi în

ultima perioadă ne conduce

anume către această idee, pen-

tru că cei care se îndoapă, cu

scârbă, din mierea amară, nu

au demonstrat decât dorinţa

de a mușamaliza, de a ascunde

faptele de corupţie și de a folosi

în propriul benefi ciu schemele

de fraudare. Prevalându-se, evi-

dent, de un scop nobil – integra-

rea europeană. Și, să nu uităm,

lupta cu comunismul.

Volcov – arestat de cei pe care i-a acuzatOrice tentativă de demascare

a unor acte de corupţie este imediat contracarată, minima-lizată, bagatelizată sau trecută cu vederea. Săptămâna trecu-tă, administratorul companiei „SGC Grup”, Vladimir Volcov, l-a acuzat pe directorul Serviciului Grăniceri, Roman Revenco, de spălare de bani în cadrul unui proiect finanţat de Uniunea Europeană, care prevede securi-zarea frontierei de stat. Potrivit lui, acesta ar fi fost susţinut de către ministrul de Interne, Alexei Roibu. Volcov a afi rmat, în cadrul unei conferinţe de presă, că Revenco ar fi sustras 130 de mii de euro din respectivul proiect. Tot el a mai declarat că ar fi pusă la cale omorârea lui, pentru că deţine numeroase dovezi în privinţa vinovăţiei celor doi funcţionari de stat.

Comisariatul General de Poli-ţie, dar și Serviciul de Grăniceri au respins toate acuzaţiile, afi r-mând că Volcov este cercetat pentru escrocherie, în două dosare penale, și că nu este manager al proiectului „Reţeaua de Comunicaţii Fixe și Mobile pentru Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova”, așa cum s-a prezentat în cadrul conferinţei.

La o zi distanţă, Vladimir Volcov a fost arestat. Nu suntem noi cei care să apreciem cine are dreptate: Volcov sau cei care îl învinuiesc pe el de escrocherie. Vom spune doar că acesta a fost arestat anume de cei pe care i-a acuzat de corupţie. Și, coinci-denţă, exact după conferinţa în care s-au făcut dezvăluirile. Nu știm dacă vor fi verifi cate acu-zaţiile de corupţie și spălare de bani de către Centrul Naţional Anticorupţie și Procuratura Ge-

nerală, dar și afi rmaţiile lui Vol-cov despre un posibil atentat la viaţa sa. Însă, vorba lui Ghimpu, acestea sunt chestiuni minore. Europa, iată ţinta noastră!

Dosarul de la Londra nu se leagă cu cel de la ChişinăuUn alt caz care a făcut vâlvă

prin presă a fost constatarea ju-decătorilor de la Înalta Curte de la Londra privind implicarea lui Vladimir Plahotniuc în atacurile raider din ţara noastră. Potrivit procurorilor anticorupţie, ceea ce au descoperit judecătorii de la Londra nu are nici o legătură cu ceea ce au ei în dosar și nu-i poate ajuta cu nimic. „Nu avem dovezi că Vladimir Plahotniuc este implicat în atacurile raider. Cu instanţa din Londra nu am luat legătura. În primul rând, nu știu cu cine să iau legătura, în al doilea rând, judecătorii de acolo nu sunt obligaţi să spună ceva”, a declarat procurorul anticorupţie interimar Viorel Morari pentru PROTV.

Prin urmare, Procuratura An-ticorupţie nu dispune de infor-maţii concrete, dar știe, a priori, că respectivele informaţii nu se leagă cu ce au ei la dosar. Și dacă nu se leagă, nici nu-i interesează ce au dibuit judecătorii instanţei de la Londra. Prin urmare, ne spun procurorii, ceea ce se ve-hiculează în presă nu sunt decât zvonuri, neimportante.

În schimb, pentru primul ministru care ne-a bătut capul, luni de-a rândul, cu raideri și cu păpușarul care vrea să acapa-reze ţara, lucrurile sunt clare. Acesta chiar regretă că suntem furaţi cu nerușinare, dar speră că ne vor salva tot cei din afara ţării: „Pentru mine personal totul este foarte clar, însă această claritate urmează s-o aibă și autorităţile

statului – Procuratura și Justi-

ţia. Și dacă acest lucru nu se va

face aici, în Republica Moldova,

urmează ca aceste lucruri să fi e

realizate în afara ţării. Și este

regretabil.”

Mană cerească de la occiden-

tali așteaptă și președintele ţă-

rii, Nicolae Timofti, care afi rmă

că nu-l interesează zvonurile

din presă. „Atunci când va fi

luată o decizie de o instanţă

internaţională și aceasta va fi

comunicată ţării, respectând

procedurile, o vom lua în consi-

derare”, a declarat șeful statului.

Adică, investigaţi, decideţi și

aduceţi-ne decizia pe tavă, că

noi avem treabă, ne integrăm

în Europa.

Sus e putred, afi rmă Ghimpu„Voi tot întrebaţi, dar știţi cine

este Păpușarul? Este Plahotniuc, ce nu se vede...?”, afi rma, plin de curaj, Vladimir Filat, exact acum un an. „Eu îi cunosc pe autorii și benefi ciarii atacurilor de raider și nu voi mai tolera situaţia când avem infracţiuni și nu avem infractori”, a mai adău-gat premierul, în scurt timp. La doar câteva luni distanţă, acesta și-a pus cenușă pe creștet și a regretat că i-a zis păpușarului „păpușar”. Acum înţelegem de ce – nici Filat nu a vrut să pună în pericol obiectivul integrării europene.

Poate că este o misiune in-

grată să încerci să afl i un dram de logică și de consecvenţă în afi rmaţiile lui Mihai Ghimpu, dar mai aducem un scurt citat din gândirea profundă a celui care se jura să promoveze, împreună cu partidul, adevărul în Republi-ca Moldova: „Actul guvernării ni l-am asumat nu pentru inte-resul nostru, a trei partide, sau a liderilor, sau a membrilor de partid, dar pentru cetăţeni, pen-tru binele lor, nu pentru binele nostru. Dar la noi corupţia, dacă picioarele aveau până acum doi metri, acum de patru metri sunt picioarele corupţiei.”

Oricât ar încerca liberalul să se detașeze de corupţi și corupţie, anume el trebuie să-și asume vina pentru creșterea ei

spectaculoasă. „De ce toate se

întâmplă? Din cauza noastră, sus

e putred”, mai constata Ghimpu.

Și îi dăm dreptate, pentru că

unii ca el nu doar că tolerează

și încurajează corupţia, în timp

ce ne vorbesc, făţarnic, despre

cinste și onoare, ci descurajea-

ză din start orice încercare de

luptă cu respectivul fenomen și

zdruncină defi nitiv încrederea în

posibilitatea anihilării acestuia.

„Ce poţi să faci într-un stat,

unde fenomenul cel mai im-

portant e corupţia?”, se întreba

același Mihai Ghimpu. Un singur

lucru – să închizi ochii și să spui

că te integrezi în Europa.

Ioana FLOREA, FLUX

Chiar dacă fură, îi tolerăm, pentru că sunt de-ai noştriChiar dacă fură, îi tolerăm, pentru că sunt de-ai noştriLupta cu corupţia pare să fi luat un nou avânt în ţara noastră, în care se derulează cea mai minunată poveste de succes pe care i-a fost dat vreodată cuiva să o trăiască. Un politician curat ca cristalul, un simbol, am putea zice, al incorup-tibilităţii, un vârf de lance al luptei cu corupţia, a venit zilele acestea cu o nouă contribuţie la cau-za demascării acestui dezgustător fl agel. Politici-anul cu pricina, care admonesta cu ceva timp în urmă electoratul că s-a vândut pe „macaroane și orez” (s-a vândut pe ce i s-a oferit, pentru că lui afaceri de milioane și acţiuni în bănci nu-i propu-ne nimeni), dus iarăși de val, a înștiinţat popo-rul că îi știe pe cei care ne fură, dar îi tolerează, pentru că vrea să ne ducă în Europa.

Declaraţia liderului PL, Mihai Ghimpu, făcută acum câteva zile, precum că tolerează corupţia de dragul integrării europene, nu poate fi trecută cu vederea. Și asta pentru că sunt lucruri care nu pot fi tolerate.

De obicei, declaraţiile năbădăioase ale lui Mi-hai Ghimpu sunt tratate cu indulgenţă de către opinia publică. Această condescendenţă este, de fapt, atitudinea unui medic psihiatru faţă de ieșirile unui pacient proscris, care se consideră ba Napoleon, ba Alexandru Ioan Cuza, ba Mihai Viteazu…

Sunt lucruri care nu pot fi tolerate, oricât de toleranţi am fi . Ideea inoculată de Ghimpu în interviul de la Europa Liberă adie clar a dicta-tură, ca să nu utilizăm mai adecvatul termen „fascism”.

Să ne explicăm. Ghimpu spune cu o dezinvol-tură de papagal că în instituţiile fundamentale ale statului colcăie corupţia. Mai mult, gura pă-cătosului zice: „Pentru prima dată am să vă spun dvs., trebuie să închizi ochii dacă nu poţi schimba nimic și la un corupt, și la altul”.

Spre deosebire de Zubco și de alţii ca el, noi putem citi printre rândurile PL-istului. Acesta face aluzie directă la cei doi demnitari, colegi de Alianţă, Vlad Filat și Vladimir Plahotniuc, cărora nu le poate face nimic, pentru că sunt corupţi până în măduva oaselor.

Punerea celor doi în aceeași oală face parte din strategia perfi dă a lui Ghimpu. Oricât de negativă ar fi atitudinea noastră faţă de Filat, orice om cu mintea teafără înţelege că jafurile date de Plahotniuc prin devalizarea băncilor și desproprietărirea unui număr excesiv de oameni de afaceri nu pot fi egalate cu acţiunile, fi e și corupte, ale prim-ministrului.

Poziţionarea sa între peștii mari ai corupţiei nu este întâmplătoare. Arătând cu degetul la cei doi, Ghimpu se mângâie pe burtă și zice: „Numai eu nu sunt corupt, votaţi-mă pe mine!”.

Despre afacerile de după orele 18 ale acestuia vom discuta cu o altă ocazie. Acum observăm că, condus spre salon de cele mai „nobile” gânduri,

inclusiv de principiul „scopul scuză mijloacele”, Ghimpu e gata să înfulece miere amară, să se întovărășească și cu comuniștii de la Cahul sau de oriunde, numai să-și vadă visul cu ochii – integra-rea în Uniunea Europeană. De aici și ipoteza că, în numele acestei integrări, corupţii și corupţia nu pot și nici nu trebuie deranjaţi.

De aici și până la tolerarea oricărui abuz nu mai există loc nici pentru un chibrit. Ghimpu e gata să accepte orice în numele integrării eu-ropene. De ce să nu închidă dumnealui ochii la niște violuri „nevinovate”, la niște omoruri „ino-cente”, la suprimarea libertăţii de exprimare și la oricare alte drepturi fundamentale ale omului cu preţul integrării europene?

Falsitatea respectivului însă poate fi descifrată fără prea mult efort intelectual. Frustrat pe parcur-sul mai multor ani de zile pentru poziţia sa de veșnic aspirant la un procent electoral, Ghimpu e gata să facă orice pentru a se menţine la putere. Și deși spune că face totul doar ca să nu ajungă la putere comuniștii, Ghimpu se raliază cu ei în teritoriu.

„Scopul scuză mijloacele” – pentru Ghimpu înseamnă posibilitatea de a-și mângâia propria impotenţă într-un fotoliu din Parlament.

Soţiosul de la Coloniţa comite o crimă politi-co-morală de o gravitate indiscutabilă. Pentru el, integrarea în UE este ca un maraton la care pot participa toţi criminalii acestei ţări și cine ajunge primul acolo, acela este eroul naţional. Pentru el nu există criterii de integrare, principii și valori europene. Ghimpu sfidează și discreditează însăși ideea unui parcurs civilizat de integrare europeană, care, în mod normal, se face prin pro-movarea unor reforme majore pe plan economic și, mai ales, în domeniul justiţiei.

Complicele celor doi mari corupţi la care se referă pseudoliberalul va trebui să răspundă nu doar în faţa propriului electorat, minţit și purtat prin teorii periculoase și păguboase, ci și în faţa unei justiţii pe care, până la urmă, tot noi, cetăţe-nii, o vom pune la punct și o vom reforma înainte de a privi spre orizonturile europene.

Sursa: jurnal.md

Aceste „frânturi de înţelepciune” au făcut deliciul mai multor comentatori și bloggeri, care au vorbit pe tonuri diferite (cel mai adesea sarcastic și contondent) despre „mocirla morală” a actualei puteri. Sincerităţile dlui Ghim-pu sunt revelatoare, dar n-ar trebui să șocheze. Clasa noastră politică – o știm - este coruptă într-o proporţie covâr-șitoare. Toţi cei care au democratizat și „statalizat” până acum Republica Moldova au avut ca prioritate agoni-situl averilor personale și colectarea frauduloasă a banilor pentru partid. Declaraţia liderului liberal este însă cu atât mai gravă, cu cât vrea nu doar să recunoască, ci și să justifi ce niște comportamente reprobabile. Aceasta-i noutatea!

Dl Ghimpu, prin felul cum și-a for-mulat intervenţia – simplu și rudimen-tar, cu o tentativă de parabolă despre „amarul mierii” –, de fapt ne-a dat de înţeles că scopul scuză mijloacele. Se înșală. Uniunea Europeană înseamnă un spaţiu valoric, de care nu te poţi apropia viclean, în stil moldovenesc, prin derivă morală și jaf al avutului public. E un non-sens. Realitatea pe care o descriu vorbele dlui Ghimpu e potrivită mai degrabă lumii eurasiatice

în care suntem invitaţi cu insistenţă de Moscova, ajutată de sateliţii săi de la Chișinău. Rusia ne ia în braţe așa cum suntem – corupţi, nedezvoltaţi, cu o proastă aderenţă la democraţie –, pentru că semănăm cu ea, avem aceleași metehne de care suferă statul și societatea rusă, unde dispreţul faţă de lege și abuzul guvernamental au devenit „mărci înregistrate.”

Duplicitatea în raport cu normele nu este proprie doar liderului PL, o întâlnim peste tot. Nu o capitalizează exclusiv cei doi mari „mafi oţi” la care face aluzie Mihai Ghimpu (încercând să se pretindă singurul neprihănit). Corupţia din justiţie, învăţământ, sănătate, din administraţia publică o alimentăm zilnic chiar noi, cetăţenii. Nici presa nu este străină de această mentalitate. Să ne aducem aminte de frazele descalificante ale unor lideri de opinie, „sfătuitori ai neamului”, care ne recomandau, șmecher, să adoptăm Legea Antidiscriminare, dacă asta vor europenii, și apoi să ne vedem de treabă, adică, mai pe șleau spus, să ne întoarcem la obiceiurile noastre vechi în care tot ce nu ne convine și ne de-ranjează este stigmatizat, persecutat și eliminat.

Să fi m realiști. Suntem într-o fază

tulbure. În spatele actualei puteri care,

iată, „de dragul” Europei, nu se încurcă

în scrupule, se aliniază detașamentul

masiv, retrograd, al lui Voronin și puz-

deria „clonelor” sale mai pipernicite,

care ne vor legaţi pe vecie de Rusia.

Pentru a nu dispera și a nu închide defi -

nitiv proiectul prooccidental, e bine să

ne amintim că același traseu defectuos,

aceeași stilistică hopuroasă au avut-o

și fraţii noștri din România. Statul de

drept e o bătălie pe care trebuie să o

porţi în fi ecare zi. Europenizarea, aici,

la noi, începe cu implementarea unor

„forme fără fond”, ele însă își vor face lu-

crarea în timp, îmbunătăţind conduita

guvernanţilor, schimbând moravurile

„supușilor”. Dacă tot avem șansa să

parcurgem un drum pe care alţii l-au

făcut înaintea Republicii Moldova,

măcar să nu dăm în aceleași gropi, să

nu comitem greșeli ireparabile.

Și, mai ales, să fi m atenţi la povestea

cu scopul care scuză mijloacele, adică

îi scuză pe cei corupţi. Dacă nu-ţi pasă

de mijloacele folosite, vei constata la

un moment dat că din scopul nobil la

care ai visat s-a ales praful.

Vitalie CIOBANU

Sursa: europalibera.org

Crima politico-morală a lui Ghimpu

„Știţi, la noi nu este prea dulce mierea. Câteodată e amară, dar mergem înainte, fi indcă puterea centrală asta înseamnă, obiectivul principal In-tegrarea Europeană și el este mai important decât toate celelalte. Chiar dacă, pentru prima dată am să vă spun dvs., trebuie să închizi ochii dacă nu poţi schimba nimic și la un corupt, și la altul, numai ca să mergi să realizezi acest obiectiv”.

Integrare europeană în stil moldovenesc

Guvernul Republicii Moldova a decla-rat drept proiect de utilitate publică de interes naţional lucrările de construc-ţie a gazoductului magistral de presiune înaltă Iași–Ungheni, transmite Agenţia In-formaţională de Stat MOLDPRES.

Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, a specifi cat, că, ast-fel, obiecte ale exproprierii vor deveni bunurile imobile, terenu-rile și construcţiile, proprietate privată, amplasate în extravila-nul satului Semeni și comunei Zagarancea, ambele localităţi din raionul Ungheni.

Potrivit lui Lazăr, citat de MOLDPRES, Guvernul va lua, în numele statului, toate mă-surile necesare pentru ex-proprierea bunurilor imobile situate pe amplasamentul

lucrărilor de utilitate publică de interes naţional. La data intrării în vigoare a legii în ca-uză, vor fi sistate alte tranzac-ţii cu terenurile preconizate pentru expropriere și pentru construcţie din zonă. Conform estimărilor Institutului pentru Proiectare și Organizarea Teri-toriului, în baza înţelegerilor prealabile cu proprietarii te-renurilor, vor fi necesare 112-125 de mii de lei, a adăugat ministrul Economiei.

Prim-ministrul Vlad Filat a spus că este necesar ca proiectul de lege în cauză să fi e aprobat până la încheierea actualei sesiuni a Parla-mentului. Premierul a reamintit că, în zilele următoare, prim-ministrul României, Victor Ponta, va efectua o vizită la Chișinău și a solicitat ca până atunci să fie elaborată agenda privind implementarea acestui proiect. Filat și-a exprimat speranţa că la începutul toamnei curente vor începe lucrările de construcţie a gazoductului.

În bugetul de stat pentru anul

2012, pentru acest proiect au

fost alocate 6,9 milioane de lei.

Construcţia gazoductului

a fost inclusă în Protocolul de

colaborare moldo-român, din

24 mai 2010, și în Memoran-

dumul dintre Ministerul Eco-

nomiei al Republicii Moldova

și Ministerul Economiei, Co-

merţului și Mediului de Afaceri

al României, din 25 octombrie

2010. Scopul principal al ga-

zoductului este de a asigura

o sursă alternativă de rezervă

de livrare a gazelor naturale în

sistemele de transport de gaze

ale ambelor ţări.

Proiectul prevede construc-

ţia a 31 km de conductă pe

teritoriul României și a 9 km pe

teritoriul Republicii Moldova,

plus traversarea râului Prut.

Costul estimativ al proiectului

este de 19 milioane de euro, o

parte din cheltuieli urmând a fi

acoperite din fonduri europene,

mai notează MOLDPRES.

Sursa: InfoPrut

Construcţia gazoductului Iaşi–Ungheni, proiect de interes naţional

ANUNŢRadioclubul ER1K-

SC din orașul Durlești

anunţă, pentru toţi dori-

torii, înscrierea la cursul

de iniţiere în electronică

și radiotehnică.

Cursul este gratuit și

va avea loc în perioada

14 iulie-19 august, în zi-

lele de sâmbătă și dumi-

nică în incinta Liceului

Teoretic „Hyperion”.

Conţinutul cursului

urmărește promovarea

examenului de radioa-

mator.

Înscrieri prin telefon:

069.73.73.88 sau prin

e-mail: radioamator.

[email protected]

Adresa liceului: municipiul Chișinău,

orașul Durlești, str. Cartușa nr.3

(microbuz: 101, 125)

Este un moment propice să discutăm despre calitatea oamenilor politici de azi, cei ce vor să realizeze integra-rea europeană a Republicii Moldova. Într-un interviu recent, acordat Euro-pei Libere, Mihai Ghimpu susţine că știe despre corupţia din Alianţă, dar o trece cu vederea în numele integrării europene.

Page 4: Ziarul Flux, Ed. 25 (853)

6 IULIE 20124 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIDocument

IDIS „Viitorul” a lansat joi, 5 iulie, studiul „De ce federalizarea nu este valabilă pentru Republica Moldova?”.

Studiul abordează procesul de reglementare a confl ictului transnistrean și cuprinde cinci analize scrise de experţi din cadrul mai multor instituţii: Cornel Ciurea, Leonid Litra, Edu-ard Ţugui (IDIS „Viitorul”), Radu Vrabie (Asociaţia pentru Politică Externă) și Raluca Răducanu (România).

Autorii analizează mai multe aspecte ale subiectului, printre care: ideea de federalizare a Republicii Moldova; soluţii de rezolvare a conflictului trans-nistrean; problema văzută din perspectiva SUA și UE; jocul in-tereselor actorilor externi impli-caţi în formatul 5+2; schimbarea formatului misiunii de pacifi care și alte aspecte importante.

Potrivit expertului politic IDIS „Viitorul”, Cornel Ciurea, ideea de federalizare a Republicii Moldova este din nou promo-vată atât de clasa politică, cât

și de societatea civilă, procesul desfășurându-se fără campanii spectaculoase și are, mai degra-bă, un caracter de tatonare. Deo-camdată, ideea de federalizare a Republicii Moldova este promo-vată într-o manieră indirectă în diverse mijloace mediatice, de unii politicieni din opoziţie și de către unii comentatori politici.

Soluţia federalizării comportă un risc maxim pentru Republica Moldova„În aceste condiţii de maxi-

mă incertitudine, atunci când regimul de la Tiraspol rămâne o mare necunoscută, iar situaţia în regiune continuă să fi e neclară, cea mai bună soluţie pentru pro-cesul de negocieri ar fi aplicarea unui set de politici de conserva-re a situaţiei combinate cu un parcurs european mai hotărât și cu încurajarea autorităţilor transnistrene de a colabora pe segmentele în care există inte-res mutual. Soluţia federalizării comportă un risc maxim pen-

tru Republica Moldova, având în vedere lipsa unor garanţii internaţionale pentru Moldova și posibilitatea destabilizării situaţiei interne prin activizarea acţiunilor separatiste ale elitelor regionale”, precizează Cornel Ciurea.

Autorii studiului au trasat diferenţele dintre PCRM și AIE în abordarea problematicii trans-nistrene. În opinia expertului Leonid Litra, se poate observa că strategia PCRM a fost una de blocaj, dar care nu permi-tea apropierea între Republica Moldova și regiunea transnis-treană. De cealaltă parte, AIE are o poziţie mult mai fl exibilă în procesul de negocieri, însă aceasta comportă riscuri care pot aduce rezultate pozitive, dar și daune procesului de reîn-tregire a ţării.

Un Kozak de tip european?„Încrederea, exagerată pe

alocuri, în partenerii europeni este unul dintre momentele care trebuie monitorizate pentru a nu permite un Kozak de tip

european și pentru a fi siguri că înţelegerile la care se ajunge nu depășesc liniile roșii ale Chi-șinăului. În același timp, se re-comandă oferirea unui mandat mai fl exibil negociatorului-șef și o încredere mai mare în această fi gură, având în vedere că Eugen Carpov este un diplomat care are abilităţile necesare pentru a instrumenta dosarul trans-nistrean. Totodată, defi citul de comunicare cu publicul, dar și cu comunitatea de experţi pe problema transnistreană trebuie eliminat urgent, prin crearea unui centru media în cadrul Biroului de Reintegrare care să asigure transparenţa procesului, dar și să ridice gra-dul de informare a cetăţenilor în ceea ce privește procesul de reglementare”, este de părere Leonid Litra.

Ţinând cont de atitudinea specială pe care o are Moscova faţă de Tiraspol, autorităţile mol-dovenești ar trebui să coopereze mai mult cu cele de la Bruxelles, este de părere Radu Vrabie, expert al Asociaţiei pentru Poli-tică Externă (APE). În acest sens,

autorul consideră oportun ca

UE să acorde o atenţie specială

reglementării confl ictului trans-

nistrean în cadrul dialogului UE

cu alţi parteneri din formatul

5+2 - Rusia, Ucraina, SUA - cu

respectarea integrităţii teritori-

ale și a suveranităţii Republicii

Moldova.

Prezenţa militarilor ruşi pe teritoriul Republicii Moldova constituie un factor de intimidare „UE ar putea juca un rol esen-

ţial în vederea transformării

misiunii de pacifi care existentă

în una de observatori civili inter-

naţionali. Misiunea actuală nu

mai este efi cientă, iar prezenţa

militarilor ruși pe teritoriul Re-

publicii Moldova constituie,

mai degrabă, un factor de inti-

midare, decât de consolidare.

Incidentele dese din Zona de

Securitate constituie exemple

elocvente în acest sens”, subli-niază Radu Vrabie.

„Implicată activ în proce-sul de negociere a confl ictului transnistrean de la începutul anilor 2000, problematica trans-nistreană a căpătat substanţă în discuţiile europene odată cu ultimul val de extinderi, când Republica Moldova a devenit stat-frontieră a Uniunii”, susţine Raluca Răducanu.

Procesul de reglementare transnistreană nu este unul public, documentele fi ind ţinute în secretPentru Uniunea Europeană,

continuă autoarea, existenţa unui regim separatist nerecu-noscut care se sustrage oricăror reglementări și norme naţionale și internaţionale, la câteva sute de kilometri de frontiera ei estică, pune o serie de proble-me nu doar în ceea ce privește securitatea și stabilitatea regio-nală, cât și sub aspect economic.

Incapacitatea autorităţilor de la Chișinău de a controla întregul teritoriu și un segment impor-tant din frontieră a făcut ca re-giunea transnistreană să devină adăpost pentru criminalitatea organizată regională și interna-ţională, fapt care afectează în mod direct state membre ale UE, precum România sau Bulgaria.

În capitolul prezentat de Eduard Ţugui, se arată că întreg procesul de reglementare trans-nistreană nu este unul public, documentele fiind ţinute în secret.

„Nu doar protocolul care stabilește graniţele exacte ale Zonei nu este public, secrete sunt și toate celelalte documen-te adoptate în cadrul Comisiei Unifi cate de Control (CUC), care stabilesc: întregul cadru juridic al Forţelor Mixte de Menţinere a Păcii (FMMP), inclusiv instruc-ţiunea pentru șefi i de post, cea care stabilește regulamentul utilizării armelor de foc de către pacifi catori; zonele de control și amplasarea posturilor; rolul exact al observatorilor militari; relaţia dintre CUC și FMMP cu

autorităţile publice locale; etc.”, a explicat expertul IDIS „Viitorul”, Eduard Ţugui.

Mai mult decât atât, a subli-niat expertul, nu sunt publice procesele-verbale ale ședinţelor CUC, inclusiv rapoartele săp-tămânale privind situaţia din Zona de Securitate. Prin urmare, cetăţenii Republicii Moldova nu au cum să cunoască obiectiv situaţia curentă din această ju-risdicţie, nu cunosc exact cum să se comporte în interiorul zonei, cum să treacă de aceste posturi de pacifi catori sau în ce cazuri pacifi catorii au dreptul să tragă în ei, în timp ce autorităţile loca-le nu au o relaţie transparentă cu FMMP și CUC. Comunicatele periodice venite de la biroul de presă CUC sunt mult prea seci, iar discuţiile tripartite pe mar-ginea creării unui site ofi cial al CUC, mai generos în informaţii, n-au dus, deocamdată, la un rezultat pozitiv.

Studiul este realizat în cadrul proiectului Raportul IDIS de prevenire a crizelor, produs cu sprijinul fi nanciar al National En-dowment for Democracy (NED).

Studiu IDIS:

„De ce federalizarea nu este valabilă pentru Republica Moldova?”„De ce federalizarea nu este valabilă pentru Republica Moldova?”CORNELIU CIUREA, LEONID LITRA, RADU VRABIE, RALUCA RĂDUCANU, EDUARD ŢUGUI

DE CE FEDERALIZAREA NU ESTE VALABILĂ PENTRU REPUBLICA MOLDOVA?

Policy Brief2012

Institutul pentruDezvoltare și Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

Studiul este realizat în cadrul proiectului Raportul IDIS de prevenire a crizelor, produs cu sprijinul financiar al National Endowment for Democracy

Martorii acelor evenimente spun că „raznareadka” celui de-al doilea val de deportări în masă a moldovenilor nu prevedea deportarea întregii familii, fi ind ridicaţi doar membrii familiei care se aflau acasă, în unele cazuri copiii singuri, inclusiv sugarii.

Una dintre eroinele acelor eveni-mente, strașeneanca Ecaterina Balta-ga, a povestit că pe o arșiţă infernală, în vagonul de vite, în care sute de

oameni au mers două săptămâni până în Siberia, se afl au 7 copii dintr-o familie, între 1 și 13 ani, ridicaţi din Voinova, când tatăl lor era la deal, iar mama – la spital. „Ani în șir am văzut în vis acea călătorie de două săptămâni, morţii pe care-i scoteau noaptea din vagoane, oamenii sleiţi de foame și căldură, copiii plângând”, spune Eca-terina Baltaga.

Potrivit aceleiași surse, după două

săptămâni au fost îmbrânciţi din tren pe malul râului Irtâș, în raionul Uvat. Oamenii cădeau jos, fi indcă nu-i mai ţineau picioarele, dar erau îmbrânciţi cu baionetele spre malul râului, unde au petrecut prima noapte a calvarului siberian. Localnicii se ascundeau în pădure de frica moldovenilor deportaţi, neștiind că acele trenuri i-au adus în iadul din Siberia pe cei mai harnici oa-meni, care, ulterior, și-au construit și pe acel pământ sălbatic gospodarii, ca în 1956 să le lase și, revenind în Moldova, să o ia de la început.

Conform datelor ofi ciale, în ziua de 6 iulie 1949, au fost deportate în Siberia 11 293 de familii din Moldova sau peste 35 de mii de oameni. Sursele neofi ci-ale afi rmă că aceste cifre nu refl ectă întreaga proporţie a dramei moldo-venilor, deoarece numărul victimelor deportărilor a fost calculat reieșind din 3 membri ai familiilor. Se știe însă, că au fost ridicate familii cu 7-8 și chiar 14 copii. (Sursa: azi.md)

Operaţiunea „Sud”Operaţiune denumită conspirativ

„IUG” (trad. rus. – „Sud”) s-a făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS Nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foștilor moșieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane și româ-nești, a membrilor partidelor politice, a gardiștilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât și a familiilor tuturor cate-goriilor enumerate mai sus”.

Hotărârea, care prevedea „depor-tarea în Kazahstan, Asia Centrală și Siberia a 11 280 de familii cu 40 850 de oameni”, era însoţită de un act adiţional în care se specifi ca decizia Guvernului Sovietic că „deportarea categoriilor menţionate să se facă pe vecie”, opera-ţiunea să înceapă pe 6 iulie 1949, ora 02.00, și să se încheie pe 7 iulie 1949, ora 20.00.

Documente de arhivă indică parti-ciparea la desfășurarea acestei opera-ţiuni a 4 496 de „lucrători operativi” ai Ministerului Securităţii de Stat al URSS, inclusiv aduși din alte republici, 13 774 de ofi ţeri și soldaţi și a 4 705 activiști de partid din Moldova.

Au fost mobilizate 4 069 de autove-hicule pentru asigurarea transportului intern a celor ce au fost ridicaţi și au fost pregătite 30 de eșaloane, respec-tiv, 1 573 de vagoane de vite în care românii basarabeni deportaţi au fost transportaţi în Siberia (Ţinutul Altai, regiunile Kurgan, Tiumeni și Tomsk) și RSS Kazahă (regiunile Aktubinsk, Kazahstanul de Sud și Jambul).

În fapt, au fost deportate 11 293 de

familii – 35 796 de persoane, dintre care 9 864 de bărbaţi, 14 033 de femei și 11 889 de copii. 7 620 de familii au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte – acuzate de „colaborare cu fasciștii”, de „apartenenţă la partidele burghe-

ze românești sau la secte religioase ilegale”.

De notat că acestor „deportaţi pe vecie” li s-au confi scat averile și li s-a interzis să-și ia cu ei bunuri materiale. (Sursa: romania-rusia.info)

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, peste 11 mii de familii de basarabeni au fost deportate în Siberia

În noaptea de 5 spre 6 iulie se împlinesc 63 de ani de la acea noapte neagră din 1949, când 11 mii 293 de familii de basarabeni au fost ridicate de la casele lor și deportate în Siberia și Kazahstan, iar în gos-podăriile lor s-au așezat cu traiul „specialiști” veniţi de aiurea pentru a „ajuta” moldovenii „să construiască un trai nou”. Astfel, a fost realizată hotărârea biroului politic al Comitetului Central al Partidului Comunist al URSS „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenești a chiaburilor, foștilor moșieri, marilor comercianţi… și alte categorii, precum și a familiilor acestora”.

Preşedintele Parlamentului Ucrainei şi-a prezentat demisia

Președintele Parla-mentului Ucrainei, Vladimir Litvin, și-a prezentat miercuri, 4 iulie, demisia, informează EFE. „Co-legi, vă cer să exami-naţi și să acceptaţi demisia mea”, a spus Vladimir Litvin, ime-diat după începerea

ședinţei legislativului de la Kiev, au informat agenţiile locale.

Demisia survine în contextul în care, marţi, a fost aprobată legea care acordă statut ofi cial regional limbii ruse și altor limbi minoritare în unele zone ale ţării.

Vladimir Litvin a denunţat faptul că marţi a fost îndepărtat prin mijloace reprobabile de la conducerea ședinţei în care s-a votat legea.

„Ieri, la ora 13.40, m-au invitat la o reuniune cu președintele (Victor Ianukovici), care s-a prelungit până foarte târziu”, a spus Vladimir Litvin, care a adăugat că, apoi, un deputat a comentat că l-au „păcălit ca pe copii”.

Un total de 19 deputaţi din grupul lui Litvin au votat, în ab-senţa liderului lor, în favoarea legii.

Vladimir Litvin a apreciat că a fost păcălit „poporul ucrainean” și că „rezultatele acestui vot vor avea grave consecinţe”.

Adoptarea proiectului de lege a stârnit proteste în rândul populaţiei.

Miercuri, poliţia ucraineană a lansat gaze lacrimogene în direcţia unor persoane care manifestau la Kiev împotriva legii controversate care face din limba rusă a doua limbă ofi cială a ţării, a constatat un jurnalist al AFP.

Au izbucnit confruntări între manifestanţi - în număr de câteva sute - și poliţie. Cel puţin un manifestant a fost rănit și avea faţa plină de sânge, la această acţiune de protest a opoziţiei.

În afară de Litvin, și-a prezentat demisia unul dintre vicepre-ședinţii parlamentului, Nikolai Tomenko, din partea partidului de opoziţie Batkivshina, al Iuliei Timoșenko, potrivit EFE.

„Dacă dorim să apărăm interesele naţionale ale Ucrainei, să apărăm limba statală, primul lucru care trebuie să fi e făcut este acela de a nu promulga o lege privind limbile aprobată în mod an-ticonstituţional și împotriva regulamentului”, a spus Tomenko.

Președintele Victor Ianukovici i-a invitat pe membrii con-ducerii parlamentului și pe șefi i grupurilor parlamentare la o reuniune pentru a analiza situaţia creată de demisia lui Litvin, a informat purtătorul de cuvânt al președintelui ucrainean, Darka Chepak.

Sursa: money.roP.S.: Legea privind limbile regionale, adoptată de Rada Supre-

mă de la Kiev, stabilește că printre limbile regionale vorbite în Ucraina sunt româna și moldoveneasca ca limbi diferite.

Page 5: Ziarul Flux, Ed. 25 (853)

6 IULIE 2012 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Interviu

- S-a anunţat că Republica Moldova urmează să fi e vizi-tată în această vară de can-celarul Germaniei, Angela Merkel. Ce scop ar urmări ea, efectuând această vizită la Chișinău?- Această vizită este un lucru

bun pentru Republica Moldova. Doamna Merkel, Germania, se bucură de mare influenţă în instituţiile europene de la Bruxelles. Germania poate, pe plan multilateral, la Bruxelles, să infl uenţeze pozitiv percepţia UE asupra aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, iar zilele acestea, la Bruxelles, delegaţia guvernamentală condusă de primul ministru Vlad Filat și mi-nistrul de Externe, Iurie Leancă, a înregistrat pași foarte mari, fără precedent, pe calea inte-grării europene, cu siguranţă, cu sprijinul Germaniei. Vizita doamnei Merkel și, în general, atenţia Germaniei faţă de Mol-dova, trebuie salutată și încura-jată. Pe de altă parte, se naște întrebarea: care sunt motivele atenţiei atât de susţinute din partea guvernului german faţă de Republica Moldova?

- Și, îndeosebi, faţă de rezol-varea confl ictului transnis-trean?- Da, știind faptul că Germa-

nia, în general, are o atitudine foarte rezervată în ceea ce privește aspiraţiile de integrare europeană din partea vecinilor răsăriteni, atitudinea pozitivă faţă de Republica Moldova reprezintă, cel puţin în parte, performanţa guvernului mol-dovean, dar este motivată și de interesul pe care îl menţionam adineauri în rezolvarea pro-blemei Transnistriei. În 2010, doamna cancelar Merkel și președintele de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev, au iscălit, la iniţiativa Germaniei, un memo-randum referitor la rezolvarea conflictului din Transnistria. Memorandumul nu specifică modul în care ar trebui să se re-

zolve confl ictul, dar anticipează un fel de învoială pe plan bila-teral între Germania și Rusia, și anume: dacă Rusia se dovedește a fi constructivă în reglemen-tarea problemei Transnistriei, atunci Germania va depune eforturi pentru a crea un Co-mitet de securitate europeană, bilateral, între UE și Rusia. Este un element al ideologiei politi-cii externe germane, sub toate partidele, Social Democrat sau Creștin Democrat, de a include Rusia, într-un mod sau altul, în procesele de luare a deciziilor în cadrul Uniunii Europene și chiar în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Prin urmare, oficiul doamnei cancelar Merkel, de unde provine această iniţiativă, ea provine din partea consili-erului de politică externă, dl Christoph Horstel, ideea este de a întrebuinţa Republica Moldo-va ca pe un element de schimb sau o monedă de tranzacţie într-o construcţie mult mai mare între Uniunea Europeană și Rusia, în care Germania ar juca rolul-cheie.

- De asta și se crede că Euro-pa s-ar solidariza cu Federa-ţia Rusă în privinţa federali-zării Republicii Moldova?- Nu, dimpotrivă, două lucruri

trebuie precizate. Memorandu-mul germano-rus din 2010 nu prevede nici federalizarea, nici vreo soluţie de nici un fel faţă de reglementarea confl ictului din Transnistria și așteaptă o com-portare constructivă din partea Rusiei, fără să defi nească ce ar însemna anume o comportare constructivă. Rusia a fost, până acum, foarte prudentă faţă de propunerea de la Meseberg, nu a reacţionat nici pozitiv, nici negativ. A adoptat, până acum, o atitudine de expectativă. Im-portant de subliniat că iniţiativa germană este pur germană, nu are susţinerea UE. E posibil că unele state membre ale Uniunii Europene ar susţine această iniţiativă, dar UE nu a acordat

nici un mandat și nici o formă de susţinere din partea Uniunii Europene. E posibil, chiar pro-babil că unii diplomaţi europeni susţin această iniţiativă, dar, în general, UE, colectiv și institu-ţional, nu și-a acordat girul ei iniţiativei germane. Cele spuse până acum nu înseamnă câtuși de puţin că iniţiativa în cauză ar trebui respinsă, dimpotrivă, aici sunt de acord cu politica Guvernului Republicii Moldova, că această iniţiativă poate să genereze o dinamică construc-tivă. Întrebarea este: care sunt ideile spre care se îndreaptă guvernul german în privinţa reglementării conflictului din Transnistria?

- Și care ar fi aceste idei?- Unii diplomaţi germani s-au

pronunţat pentru o soluţie de federalizare. Văd că la Chișinău s-a creat o atmosferă de ușoară alarmă în privinţa federalizării. Unii comentatori de la Chișinău presupun că ar exista presiuni, chiar insistenţe, din partea Uni-unii Europene în mod colectiv sau din partea unor guverne, cum ar fi cel german, pentru ca Republica Moldova să ac-cepte o soluţie de federalizare. O asemenea soluţie, dacă ar accepta-o și Rusia, ar facilita, desigur, marile planuri de poli-tică externă germane. Ar aduce Rusia într-un mod sau altul în procesul de decizii europene prin intermediul Comitetului UE-Rusia pe care l-am menţio-nat. Presiuni nu există, nimeni nu face presiuni asupra Repu-blicii Moldova să accepte fede-ralizarea, nici guvernul german. Discuţiile se poartă la nivel de idei, de sugestii, de eventual muncă de lămurire, că guver-nul german, el însuși având un sistem federal, duce un fel de muncă de lămurire cu Guvernul de la Chișinău, încercând să explice că un sistem federal e un lucru bun. Eu sunt sigur că Guvernul Republicii Moldova nu acceptă sugestii de acest tip

deoarece poziţia Guvernului este că trebuie să avem un stat viabil, funcţional, nu un stat dis-funcţional, care ar fi rezultatul așa-zisei federalizări.

- Dar un stat cu mai multe autonomii e una și aceeași?- Se discută două tipuri de

federalizare. Un tip ar fi federa-ţia de tip clasic, în care unităţi teritoriale, în cazul acesta ar fi Transnistria, posibil și Găgăuzia, s-ar bucura de drepturi de au-toguvernare pe plan teritorial. Alt tip de federalizare care se discută ar fi acela potrivit că-ruia autorităţile de la Tiraspol ar căpăta unele drepturi de decizie în guvernarea centrală din Chișinău. Aceasta nu ar fi o federalizare, nu există nicăieri o asemenea federalizare. Statul California sau Pennsylvania nu are nici un drept de decizie în Guvernul federal al Statelor Unite, statele americane se bucură de autoguvernare în teritoriile respective, la fel lan-durile germane, nu au drept de codecizie. La nivelul guvernului central, landurile au autonomie în propriile teritoriu.

- Nici în Rusia, republicile nu au dreptul. - Evident. Nu folosesc ni-

ciodată termenul Federaţia Rusiei. Rusia este o verticală a puterii. Al doilea tip de propu-nere la care m-am referit este o pervertire a conceptului de federalizare, care datează de pe vremea memorandumului lui Primakov, din 1997, unde se prevedea că Transnistria are drepturi de decizie în politica guvernului central din Chișinău, în chestiunile care afectează interesele Transnistriei, adică în orice chestiune. Aceasta este o pervertire a conceptului de federalizare.

- Deci, riscurile ar fi mai mari decât avantajele?- Avantajele ar fi nule, iar

riscurile ar fi totale. Orice tip

de federalizare în cadrul Repu-blicii Moldova înseamnă, pur și simplu, dizolvarea statului, ar transforma Republica Moldova dintr-un stat într-un teritoriu practic neguvernat, împărţit în mici principate feudale.

- Dar nici Constituţia nu ad-mite așa ceva, federalizare?- Bineînţeles, Guvernul Repu-

blicii Moldova are o atitudine cât se poate de clară în această privinţă, dar este, în același timp, interesat în a dezvolta relaţii cu Germania și UE. Repet că eu nu văd nici un pericol iminent de federalizare, este o chestiune potenţială, latentă, dar nu actuală și ar fi foarte contraproductiv să vorbim mereu despre acest lucru și să-i exagerăm importanţa. Dacă la Chișinău se dezvoltă o atmosfe-ră de îngrijorare, vecină cu alar-ma, referitoare la perspectivele federalizării, aceasta ar putea deveni, cum spune un proverb american, o profeţie care se autoîndeplinește sau o profe-ţie care se îndeplinește în mod automat. Asemenea comentarii alarmiste îi vor încuraja, mai ales, pe promotorii externi ai soluţiei așa-zisei federalizări. Guvernul, Parlamentul, nu vor accepta niciodată o asemenea soluţie. Contextul internaţional actual al problemei transnis-trene este foarte defavorabil Republicii Moldova. Este mai defavorabil decât oricând în trecut din cauza ascensiunii atât percepute, cât și reale a Rusiei în politica internaţională, din cauza crizei din Uniunea Euro-peană, din cauza dezangajării parţiale a SUA pe continent. Toate aceste lucruri fac ca Rusia să devină foarte îndrăzneaţă.

- Dar Rusia ar fi interesată în federalizarea Moldovei?- Depinde, în primul rând,

de ce ar primi Rusia în schimb. Propunerea germană de a crea un Comitet UE-Rusia pentru a gestiona securitatea pe conti-

nent poate fi foarte atrăgătoare pentru Rusia. E posibil că Mos-cova, cel puţin la acea dată, în 2010, a considerat această propunere în mod pozitiv, dar Rusia a adoptat o atitudine de așteptare, sperând, probabil, să obţină și mai mult. Până acum, din memorandumul de la Meserberg, din 2010, nu s-a ales încă nimic. Chiar dacă ea dorește să ajungă la un re-zultat pe baza unei înţelegeri germano-ruse, Moscova nu creează impresia că ar dori așa ceva. Moscova nu iniţiază mișcări în această direcţie. Ea așteaptă ca Germania să iniţi-eze mișcări în așa mod, încât Germania să fie dispusă să plătească un preţ din ce în ce mai mare, văzând că Rusia nu reacţionează sau reacţionează prudent. Prin urmare, Berlinul nu a obţinut nici o satisfacţie până acum, și nu cred că o va obţine prea curând, având în vedere intervenţia domnului Rogozin în Republica Moldova. Propunerile făcute de domnul Rogozin, care merg complet împotriva oricărei înţelegeri ruso-germane, sigur e posibil că Rusia ridică miza în mod deliberat pentru a obţine un preţ mai mare, răspund direct la întrebarea dvs.: în ce condi-ţii ar putea Rusia să accepte o reglementare a confl ictului prin federalizare? În condiţi-ile în care ar obţine avantaje substanţiale. În primul rând, rămânerea trupelor rusești pe

teritoriul Republicii Moldova, în cadrul unui contingent in-ternaţional, fi e parte militar, fi e parte civil, în care partea rusă ar juca rolul hotărâtor într-un cadru multinaţional.

- Asta ar fi o condiţie. Alte condiţii?- Drepturi de decizie ale Ti-

raspolului în politica centrală a Chișinăului și, probabil, concesii din partea Uniunii Europene prin intermediul Germaniei în ceea ce privește regimul vizelor pentru cetăţeni ruși pe teritoriul UE. Moscova este o maestră în a ridica o mulţime de probleme pe ordinea de zi, pentru a jongla cu ele și a le folosi ca monedă de schimb, chiar dacă problemele respective nu au legătură nici logică, nici în conţinut cu pro-blema principală afl ată în discu-ţia. De exemplu, Rusia îi spune Washingtonului: vreţi coopera-re rusească în chestiunea Siriei? Bine, faceţi-ne concesii în ches-tiunea Georgiei. Vreţi cooperare rusească în chestiunea Iranului? Bine. Faceţi-ne concesii în cazul statutului conductelor de gaze ale Gazpromului pe teritoriul Uniunii Europene.

- Totuși, sunt mai multe voci care acreditează ideea că nu contează cum se va numi statul Republica Moldova, stat federativ, stat unitar. Contează ca să fi e soluţiona-tă criza transnistreană?- Aici apar două pericole po-

tenţiale. Una ar fi să ne pome-

nim cu o pretinsă federalizare sub altă etichetă, care ar induce opinia publică în eroare, și alt pericol este acela că ne-am angaja în discuţii nesfârșite la nivel teoretic și am transforma problema rezolvării confl ictului într-o problemă de seminar de știinţe politice comparative. Nu trebuie să ne încurcăm în aceste modele sau în asemenea precedente. Fiecare confl ict are propriile sale caracteristici și se cuvine a fi rezolvat potrivit circumstanţelor locale, care poate fi rezolvat prin măsuri de încredere și programe de cooperare între părţile locale. Anume în acest context se înscriu și eforturile întreprin-se de Chișinău și de Uniunea Europeană de a stabili măsuri de încredere între cele două maluri ale Nistrului, de a încerca să construiască punţi întâi eco-nomice, sociale, apoi politice între conducerea de la Chișinău și conducerea de la Tiraspol. Guvernul Republicii Moldova întreprinde aceste eforturi, eu le susţin. Merită încercat, chiar merită de făcut toate eforturile pentru a stabili o comunicare și anumite punţi de înţelegere în-tre Chișinău și Tiraspol. E soluţia optimă în etapa actuală, apare posibilitatea ca în acest mod să fi e scurtcircuitată Rusia cu rolul ei distructiv și divizant în Republica Moldova.

A intervievat Valentina URSU

Sursa: europalibera.org

Există unele mamifere care obișnuiesc să mar-cheze teritoriul: să nu îndrăznească altă vietate să pășească în „spaţiul vital”. Iată că mass-media naţională ne comunică: cancelarul Angela Merkel vine într-o vizită ofi cială la Chișinău, chiar înainte ca acest lucru să fi fost făcut de noul ţar de la Kremlin. Ce ar căuta cancelarul ger-man într-un stat ex-sovie-tic care este considerat că se afl ă în zona de infl uen-ţă a Rusiei? O personalita-te de un rang atât de înalt nu vine într-o „republică bananieră” pentru a sta la taclale sau purta negocieri cu niște politicieni mă-runţi, vizita este una mai curând simbolică.

Logica geopolitică spune că Ger-mania și Rusia sunt condamnate să fi e parteneri strategici (a se vedea Karl Haushofer), respectiv, această vizită nu poate fi tratată ca una ostilă inte-reselor rusești, ci una cât se poate de „complementară”. Bine, în continuare voi încerca să dezvolt o serie de ipo-teze care nu pretind la exclusivitate. Comentariile și criticile nu pot fi decât binevenite.

Germania sprijină actualul Guvern, atât pe linia diplomatică, cât și pe linia de partid (creștin-democraţii germani au sprijinit aderarea PLDM la PPE). Practic, Berlinul are la Chișinău un guvern fi logerman, care poate juca în calitate de pion în regiune, mai ales după eșecul „regimurilor oranj” de la Kiev și București.

Care ar fi interesele Germaniei în această zonă? Să privim iniţial pro-blema dintr-un context mai general: Berlinul este îngrijorat de politica ne-

ootomană a Turciei, care este pe cale să devină cea mai influentă forţă în bazinul Mării Negre, iar Moscova este îngrijorată de consolidarea poziţiei Turciei în Asia Centrală (îndeosebi în Azerbaidjan și Turkmenistan) și regi-unea Caucazului. Poziţiile turcilor au devenit și mai puternice în urma așa-numitei „primăveri arabe”, care au adus la putere în statele nord-africane gru-pările islamice susţinute de cercurile conservatoare de la Ankara. Turcia este un investitor activ în regiunea de sud a Republicii Moldova (în special în UTA Găgăuzia), regiunea Odesa, precum și în peninsula Crimeea.

În termenii geopoliticii americane, Turcia acţionează în spiritul strategiei „Anaconda”. Preluând controlul asupra zonei de ţărm (rimland), ea împiedică extinderea intereselor statelor din zona continentală (heartland) – Germania și Rusia. Despre pericolul pe care îl poate reprezenta parteneriatul dintre ruși și nemţi au scris mai mulţi autori euro-peni și americani, printre ultimii fi ind George Friedman [1], care reconfi rmă în continuare că cel mai periculos lucru pentru interesele americane îl reprezin-tă alierea resurselor minerale rusești cu înalta tehnologie germană. În acest fel, una din părţile care profi tă de pe urma politicii neootomane este și SUA.

Un alt actor, dar mai puţin vizibil, este China. În iunie 2011, liderul ucrai-nean și cel chinez au semnat la Kiev un acord prin care Ucraina devine un partener strategic al Beijingului, be-nefi ciind de o investiţie de 2 miliarde de dolari. Chinezii investesc activ în Ucraina în industria grea și extragerea de resurse minerale și căile de trans-port (șoseaua Odesa-Reni, spre exem-plu). Dragonul chinez se extinde și în Bielorusia, preluând întreprinderi care reprezintă un interes strategic pentru Federaţia Rusă [2].

China, Rusia, Turcia și UE se află într-o concurenţă pentru construcţia unei autostrăzi în jurul bazinului Mării Negre, fapt care determină implicarea activă a Germaniei în această zonă.

Într-un context mai îngust, Germa-nia este interesată de accesul la Marea Neagră prin porturile din Ucraina (Odesa) și Republica Moldova (Giur-giulești), Zone Economice Libere care sunt conectate la căile ferate care trec printr-o zonă geografi că predominant de câmpie, spre deosebire de portul Constanţa, spre care accesul este mult mai complicat și costisitor. Ieșirea la Marea Baltică și Marea Neagră a con-stituit mereu o prioritate a politicii externe germane. În acest sens, Ucraina

și Republica Moldova devine o zonă de interese comune ale nemţilor și rușilor, în special pentru Germania, pentru care Moldova și o parte a Ucrainei nu reprezintă decât o zonă de tranzit a mărfurilor, iar soluţionarea diferen-dului transnistrean devine o condiţie necesară pentru menţinerea stabilităţii în regiune.

În anul 2012, Banca Europeană pentru Reconstrucţii și Dezvoltare (coacţionar al portului internaţional Giurgiulești) a oferit Republicii Moldo-va credite pentru reconstrucţia căilor ferate, îndeosebi a segmentului fero-viar Giurgiulești-Cahul-Cantemir. BERD urmează să acorde și un împrumut de 180 de milioane euro în vederea achi-ziţionării de vagoane noi pentru trans-portul de călători, transportul pe rela-ţiile către Moscova, Sankt Petersburg, Rostov și București. În colaborarea cu Căile Ferate Române, partea moldo-venească intenţionează să realizeze

conexiunea Odesa–Constanţa și ieșirea către statele baltice [3].

În principiu, Berlinului îi este absolut indiferentă forma sub care va avea loc unificarea Republicii Moldova. Ger-mania ar accepta orice formulă care ar garanta stabilitatea și funcţionarea infrastructurii în zonă. În orice caz, este puţin probabil ca Merkel să pună în discuţie statutul regiunii transnistrene în perioada în care decurg negocieri pentru lichidarea barierelor dintre ambele maluri, un aspect esenţial, de care este interesat Berlinul.

Octavian RACU[1] http://www.stratfor.com/we-

ekly/20101108_geopolitical_jour-ney_part_2_borderlands

[2] http://www.dkvartal.ru/her-cy/30825

[3] http://www.railwayinsider.eu/wp/archives/31170?lang=ro

Sursa: octavianracu.wordpress.com

Nimeni nu face presiuni asupra Republicii Nimeni nu face presiuni asupra Republicii Moldova ca să accepte federalizarea Moldova ca să accepte federalizarea

Interviu cu Vladimir Socor

Vine Merkel. De ce are nevoie Germania de Basarabia?

Sincer vorbind, deja încep a mă obișnui cu diverse declaraţii și atitudini deochea-te ale unor diplo-maţi și funcţionari externi. Aceste atitudini și apreci-eri, de cele mai dese ori, au foarte puţine tangenţe cu realita-tea, iar uneori, sunt exact inverse. Nici nu știi cum să reac-ţionezi la asemenea declaraţii: să râzi, să plângi sau să sucești cu degetul la tâmplă. Una e clar: asemenea aprecieri compromit emiţătorii, aruncă o umbră de neîncredere asupra instituţiilor care le emană.

Astfel, în martie 2011, vicepreședintele SUA, Joe Biden, numea RM o istorie de succes, o ţară mică, însă cu viitor mare. Atunci mulţi au crezut, și mai mulţi au lăcrimat de bucurie, crezând în co-borârea raiului și a Duhului Sfânt în Moldova.

Nu au trecut nici 3 luni de zile, când premierul a recunoscut că reforma trenează, că există blo-caje și sabotări, că anumite structuri oligarhice implementează scheme de corupţie, în proporţie de 6 miliarde de lei anual. Veaceslav Ionița vor-bea, în general, de cifra de 9 miliarde de lei! Mai târziu am asistat la atacuri raider, la scandaluri de corupţie, la reglări de conturi, la privatizări dubioase (vezi Tracom, insulele Sculeni, garajul Parlamentului etc.). ”Povestea de succes” din perspectiva lui 2012 provoacă doar un surâs, dacă nu reacţii isterice.

În 2007-2008, FMI vorbea că în Moldova avem o creștere economică viguroasă. Am râs cu pof-tă. Din păcate, am avut dreptate. Deja în 2009, PIB a scăzut cu 7%, defi citul bugetar a ajuns la 8 miliarde de lei (PCRM afi rmă că 3 miliarde). Construcţiile au ajuns într-o criză totală. Despre ce creștere robustă era vorba, dacă în câteva luni am ajuns la marginea prăpastiei?

La 13 februarie 2012, șeful misiunii FMI în Moldova , Nikolay Gueorguiev, într-un interviu acordat IMF Survey online, declara că nu exclu-de faptul că guvernul va asigura creșterea PIB cu 12% și reducerea sărăciei sub 15 la sută din totalul populaţiei până la fi nele anului 2012.

Ei și? PIB-ul a înregistrat o creștere de doar 1%, salariile bugetarilor (pedagogilor) vor fi îngheţate până în 2015, subvenţiile fermierilor au fost drastic reduse, preţurile la gazele natu-rale, energia electrică s-au majorat (aproximativ 10%), produsele alimentare s-au scumpit drama-tic. Iar cu ele, și sărăcia.

Marţi, 3 iulie 2012, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care a consternat o bună parte din cetăţenii ţării. De fapt, e o re-zoluţie, care, sincer vorbind, frizează absurdul. «Economia Republicii Moldova este încă fragilă, însă reformele radicale au stimulat creșterea sa economică”, se spune în document.

Toate mass-media din ţară au preluat mesajul, că reformele stimulează creșterea economică în Moldova. Această teză ar fi fost adevărată dacă era spusă în 2010, când am avut o creștere de 7%, sau 2011 – 6%. Or, astăzi, «creșterea» e de 1%, și o asemenea apreciere elogioasă sună mai degrabă a bătaie de joc sau e un haz de necaz. 1% nu e creștere, e „zastoi”, mai ales atunci când se reduc exporturile, producţia industrială, locurile de muncă și colectarea impozitelor.

Să vorbești de creștere economică în situaţia în care au crescut amenzile, impozitele, tarifele, preţurile, costul autorizaţiilor, sună ridicol. S-au redus subvenţiile, programele sociale. Doar în 3 luni ale anului 2012, datoria externă a crescut cu 200 de milioane de dolari, ajungând la cifra de 5,65 de miliarde. Deja majoritatea economiș-tilor, și chiar ministrul Economiei recunoaște că această creștere ne conservă pe vecie rămânerea în urma faţă de Occident. Despre ce reforme, în general, vorbesc funcţionarii europeni? În justiţie, unde păpușarul, în ciuda probelor pre-zentate la Curtea Supremă din Londra, se simte bine mersi? Sau poate, prin reforme se are în vedere privatizările masive, desfășurate sub egida Ministerului Economiei? Apropo, însuși ministrul Economiei recunoaște că în acești doi ani și jumătate nu s-au făcut reforme, și că acum este ultima șansă de a recupera situaţia. Atunci, la ce se referă amicii noștri din exterior?

Desigur, aprecierile pozitive sunt necesare. Cu atât mai mult, cu cât sunt și unele rezultate palpabile, pe care, în mod obiectiv, ar trebui să le recunoaștem. Dar aprecierile trebuie să fi e ancorate în realitate. Or, discrepanţele produc confuzii, mai apoi frustrări, iar în fi nal – neîn-credere.

Bogdan ŢÂRDEA

Cum UE şi FMI fac haz de necaz pe seama Moldovei

Page 6: Ziarul Flux, Ed. 25 (853)

6 IULIE 20126 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIScandalos

Eugen Stanciu:Eugen Stanciu:

Vinul este mai puţin dăunător

1. În afară de vin nu servesc nimic din băuturile alcoolice pe care le-aţi numit.

2. Eu consider că toate băuturile alcoo-lice sunt dăunătoare, absolut toate, însă vi-

nul este mai puţin dăunător, mai sănătos. Desigur, în cantităţi rezonabile.

3. Nu prea cunosc preţurile pentru că nu procur și nu consum băuturi alcoolice, dar despre vinuri pot să zic că sunt bune, chiar în comparaţie cu vinurile franceze de calitate, care costă mai mult.

Adelina Adelina Munteanu:Munteanu:

Toate băuturile sunt dăunătoare, dacă sunt consumate în exces1. Prefer berea, îmi place mai mult.2. Toate băuturile sunt dăunătoare, dacă sunt

consumate în exces. Dar care este mai puţin nocivă nu știu.

3. Preţurile noastre sunt destul de ridicate, așa cred eu.

Victor Olaru:Victor Olaru:

Trebuie să atragem atenţia asupra calităţii băuturilor pe care le consumăm

1. Prefer vinul, în special cel de casă, pentru că face bine

sănătăţii și este o băutură tradiţională de calitate înaltă. Asta pentru că poporul nostru are o tradiţie bogată în producerea vinurilor.

2. În general, alcoolul dăunează atunci când este consumat în exces, indiferent de tipul băuturii. Tre-buie să atragem atenţia asupra calităţii băuturilor pe care le consumăm, indiferent că este vorba de vodcă, coniac, vin sau bere. În ceea ce privește sănătatea organismului, trebuie să fi m mai moderaţi faţă de consumul de băuturi alcoolice.

3. La noi, preţurile sunt destul de moderate, fi indcă în ţările europene sunt preţuri mult mai mari. Toto-dată, ar trebui de luat în consideraţie faptul că este economie de piaţă. În Republica Moldova nu avem preţurile maxime sau minime, orice preţ este dictat de necesităţile pieţei și nu putem spune că sunt foarte mari sau foarte mici.

Oleg Conac:Oleg Conac:

Toate băuturile sunt dăunătoare, însă dacă cunoşti limita, atunci e bine1. Prefer vinul rece din beci. 2. Sigur că vinul e mai bun, pentru că este cel mai

folositor pentru organismul omului, adică pentru sânge, pentru dezvoltare. Toate băuturile sunt dăună-toare, însă dacă cunoști limita, atunci e bine. Trebuie să citești ce conţine băutura respectivă ca să înţelegi care e mai dăunătoare și care mai puţin.

3. Preţurile la noi în ţară sunt mai mari ca în ţările europene. Trebuie să cunoști limita, posibilităţile pe care le ai și calitatea produsului pe care îl consumi.

Ana:Ana:

Nu ştiu dacă există băuturi alcoolice folositoare pentru organism

1. Berea, pentru că îmi place.

2. Eu cred că toa-te sunt dăunătoare și nu știu dacă există băuturi alcoolice folositoare pentru organism.

3. La noi, acestea sunt foarte scumpe.

Tudor:Tudor:

Nu este bine să consumi alcool până cazi jos şi nu te mai poţi ridica1. Nu consum ni-

mic, doar apă.2. Eu cred că toate sunt dăunătoare. Pe internet a

fost făcut un sondaj la toate băuturile aparte, care și la ce dăunează. Berea, de exemplu, dăunează la fi cat, ţi se poate umfl a burta. Un păhărel de vin pentru sânge se recomandă la masă, la o sărbătoare, dar nu să con-sumi până ce cazi jos și nu te mai poţi ridica.

3. Eu cred că preţurile ar trebui să fi e mai ridicate, pentru că vinul nostru e de calitate înaltă și e apreciat în alte ţări. Și, în plus, dacă ar fi mai ridicate preţurile nu am vedea atâţia oameni în stare de ebrietate.

Mihai:Mihai:

Câte un pic de vin chiar se recomandă

1. Nu prea con-sum alcool, doar foarte rar și atunci prefer vinul.

2. Toate sunt dă-unătoare, depinde de cantitate, dacă vorbim de care este mai puţin dăunătoa-re. Se știe că, potrivit

unor studii, câte un pic de vin chiar se recomandă.3. Preţurile sunt destul de acceptabile, dar depinde

deja de cât consumă omul. Dacă omul consumă mult poate ar vrea ca preţul să fi e mai mic.

Andrei Balaţel:Andrei Balaţel:

Îmi place vinul, apoi berea, după care vodca de calitate1. În primul rând

îmi place vinul, apoi berea, după

care vodca de calitate și coniacul. Când am posibilita-te, cumpăr coniac scump, că îmi place coniacul.

2. Berea este cea mai dăunătoare, așa cred eu. Efecte pozitive are vinul, mai ales vinurile vechi.

3. Preţurile sunt mai mici decât peste hotare și acest lucru este îmbucurător.

Daria:Daria:

Cred totuşi că preţurile la băuturile alcoolice sunt destul de mari 1. Nu obișnuiesc

să consum bere, vin – nici atât. Când plec la ţară, în vacanţă, prefer, la distracţii, vodca, dar mereu în combinaţie cu fructe sau apă minerală, adică nu vodcă curată.

2. În mod sigur, vodca este cea mai dăunătoare, la fel și berea. Vinul de casă se poate, pentru că știm că e făcut de părinţii noștri.

3. Nu cunosc, în general, preţurile la băuturile alcoolice. Cred că sunt destul de înalte totuși. A fost adoptată și o lege care prevede că, după ora 22.00, nu se permite comercializarea băuturilor alcoolice.

Petrică (MS Petrică (MS Gooţă):Gooţă):

Când e cald afară, o bere la terasă e numai bună

1. Prefer bă-utura în funcţie de ocazie. Fiecare băutură pentru mine necesită ocazie specială.

De sărbători, puţin coniac se poate, dar când e cald afară – atunci o bere la terasă e numai bună.

2. Băutura se bea cu măsură, pentru că toate sunt dăunătoare pentru sănătate. E rău când sunt consu-mate peste limită. Se spune că vinul e sfânt, mai ales vinul roșu e bun pentru sănătate.

3. Îmi plac vinurile de aici și preţurile sunt normale. Mai scumpe sunt în discoteci și depinde de categoria băuturilor, în ce an sunt produse, dar în magazine preţurile sunt acceptabile.

Sergiu Ţepordei:Sergiu Ţepordei:

Prefer berea, pentru că este o băutură uşoară1. Prefer berea,

pentru că este o bău-tură ușoară. Celorlalte nu le dau importanţă, poate doar o gură-do-uă să văd ce fel de vin este. Vodca o beau numai dacă este vreo ocazie mai deosebită.

2. Poate vinul are ceva folositor pentru noi, în rest, toate sunt dăunătoare.

3. Nu cunosc preţurile, dar, din partea mea, poate costa și un milion sticla de votcă, pentru că nu mă interesează.

Anastasia Anastasia Dumbravă:Dumbravă:

Deşi îmi place, uneori, berea, ea nu e recomandată pentru organism

1. Cel mai tare îmi place vinul, dar și be-rea, uneori. Celelalte

nu, pentru că sunt prea tari pentru mine. 2. Din câte am studiat și am afl at, berea nu e prea

recomandată pentru organism, deși mulţi o preferă vara. Vinul roșu chiar se recomandă, câte un pahar pe zi, e bun pentru sânge.

3. Sincer, nu prea procur și nu cunosc preţurile. Vinul pe care îl consum este făcut acasă, iar acela de calitate este destul de scump. Preţul la bere e normal pentru mine.

MarianaMariana

Chiar şi vinul este dăunător1. Fără alcool, niciodată nu am consumat.2. Eu cred că tot al-

coolul este dăunător, mai ales în cantităţi mari. Chiar și vinul. Acestea pot doar să ridice dispoziţia.

3. Nu consum al-cool și, de aceea, nu cunosc preţurile.

Alina JALBĂ, pentru FLUX

Foto: Mihai BUŞILĂ

Deci, să recapitulăm: moldo-venii produc foarte mult vin, dar consumă foarte multă bere, pe care nu o produc, ci o importă. Tot moldovenii (în special, cei de prin nordul republicii) pro-duc multă ţuică, dar beau multă votcă, pe care, de asemenea, o importă, în cea mai mare parte. Mai producem și coniac, pe care, din cauza preţului mult prea mare în raport cu veniturile moldovenilor, îl bem, în special, la nunţi și cumătrii. Și, sărind peste aceste detalii, în linii gene-rale, moldovenii consumă foarte mult alcool, mult peste cât ar fi normal.

Este grav, chiar sinistru, re-cunosc aceiași moldoveni, când se referă la situaţia de care am vorbit mai sus. Ce e de făcut? Dacă am interzice băuturile spirtoase, cum s-a mai întâmplat în perioada sovietică, problema nu s-ar rezolva. Dimpotrivă, ris-căm să o amplifi căm, pentru că fructul interzis e mai ademenitor decât cel ce îţi este oferit pe tavă. O recunoaște chiar ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov. Moldovenii beau mult pentru că nu au cu ce se ocupa, sunt de părere unii, care consideră că consumul excesiv de alcool reprezintă o cauză a sărăciei și a lipsei locurilor de muncă. Alţii se întreabă nedumeriţi de ce moldovenii refuză să bea ceea ce produc ei înșiși, adică vin și ţuică, preferând să cumpere din străinătate băuturi alcoolice care nici bune nu sunt, nici bine nu le fac.

La începutul acestei săptă-mâni, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, ne-a adus o veste care ne-a făcut și mai pesimiști: berea de import, pe care moldovenii nu se mai satură să o savureze, nu este bere, de fapt. Cel puţin, în mare parte. Este surogat, cum s-a exprimat ministrul, adică o băutură care simulează gustul de bere, fabri-

cată din tot soiul de concentrate

și chimicale extrem de (atenţie!)

nocive pentru sănătatea celor ce

o consumă. Și, dacă un ministru

spune asta, este greu să nu-l

credem.

„E o tradiţie șmecheră de a

introduce fel de fel de băuturi

care nu pot fi catalogate ca bere,

pentru că nu conţin hamei, nu

conţin malţul necesar. Și atunci

se spune că este o bere specială

sau o băutură pe bază de bere,

un amestec de cine știe ce acolo.

Și iată acum, când se importă

așa-numitele „beri speciale” sau

băuturi pe bază de bere, nu au

existat și nu există în legislaţie

astfel de noţiuni, la procesul

de certificare, de vămuire, de

control este, practic, imposibil

să se stopeze importul de aceste

produse, foarte nocive, printre altele”, a spus ministrul cât se poate de clar într-un interviu pentru Europa Liberă.

Aţi înţeles bine. Ceea ce bem noi în cantităţi industriale nu este bere, deși, la vamă, atunci când se face vămuirea acestui produs, este trecută în acte ca fi ind bere. De ce? Pentru că în le-gislaţie nu se spune nimic despre așa-zisa „bere specială”, care, de fapt, nu este bere. Prin urmare, nici specială nu poate fi . Și acest lucru ni-l spune senin însuși mi-nistrul Agriculturii. Și, fi ţi atenţi: nimeni nu poate rezolva această lacună cu excepţia… consuma-torului. Asta ne-o spune același Bumacov: „Dar nu este ministrul cel care poate rezolva aceste probleme. Cel mai important în rezolvarea acestei probleme este consumatorul, care trebuie să fi e conștient: ce face? cum face? Și dacă nu va susţine producătorul autohton, atunci nu va avea niciodată producţie de calitate autohtonă și cu preţ bun”. Adi-că, dacă nu vă place vinul, însă preferaţi berea, vă invităm să beţi surogat de import, crezând că beţi bere, iar noi, Ministerul, Guvernul, Parlamentul, Preșe-dinţia, n-avem ce vă face. Că doar n-om interveni în legislaţie, că ne papă mafi a.

Și ca să ne imaginăm mai clar acest tablou sinistru, ministrul Bumacov ne dă chiar și detalii: „Mie îmi pare foarte rău că nu am adus mostre de băuturi care se importă. Dar cu altă ocazie vă asigur că le voi prezenta. Numai la înfăţișare, când privești aceste mostre de băutură pe bază de bere te ia spaima ce se consumă. Dar noi am încercat mai de mult timp cumva să reglementăm acest lucru și, pur și simplu, acum a răbufnit, pentru că nu este posibil nimic de făcut. Noi vom promova reforma în domeniul viniviticol, proiectul modifi cării legilor este în Parlament și sper ca noi să promovăm această ramură mai serios, ca să minima-lizăm consumul de acele băuturi nocive”.

Parcă e clar, dar tot nu e clar. Adică ei, guvernanţii, au încercat să reglementeze acest lucru (în legislaţie, probabil), dar nu au putut să facă nimic? Adică nu le pot interzice marilor importatori „de surogat”, care, în mod sigur, tot de prin birourile Parlamentu-lui și Guvernului trag sforile, să aducă în ţară această „băutură nocivă” și nici să le interzică să o numească „bere proaspătă”. Nu se poate și gata. Maximum ce poate face Guvernul și, în par-ticular, Ministerul Agriculturii,

este să încerce să promoveze mai efi cient vinurile autohtone. De parcă moldovenii n-ar avea habar că în Republica Moldova, pe lângă berea de import, se poate bea și vin.

Păi bine, domnule ministru,

dacă ceea ce se aduce în ţară nu este bere adevărată și conţine produse nocive, de ce nu inter-ziceţi importul acestor produse? Așa cum au făcut, în câteva rânduri, rușii cu vinurile noastre, atunci când „au constatat” că acestea conţin „substanţe noci-ve”? Cine trebuie să-i protejeze pe cetăţeni, inclusiv pe producă-torii autohtoni, dacă nu voi, cei care aveţi și pâinea, și cuţitul? De unde să știe consumatorul care e bere adevărată și care e surogat, dacă voi permiteţi ca și una, și alta să se numească bere? Și cum poate consumatorul să-i penalizeze pe cei care mint în spoturile publicitare atunci când își promovează aceste produse nocive? E cam subţire argumen-taţia, domnule ministru.

Ar mai fi de adăugat, în aten-ţia domnului ministru Bumacov, că noi de vin am auzit, chiar știm foarte multe despre el, doar că este cam scumpușor pentru o ţară care altceva decât vin nu știe nimic să producă. Și ce legătură are promovarea sec-torului vitivinicol cu protecţia consumatorilor în faţa acestei invazii a produselor de import necalitative și chiar nocive? Acum câţiva ani, Uniunea Euro-peană a interzis importul de ju-cării din China pentru că acestea conţineau nu știu ce substanţe chimice care puneau în pericol

sănătatea copiilor. Dacă în Rusia se poate, în UE se poate, la noi de ce nu este posibil? Pentru ce mai avem Guvern, Parlament, președinte de ţară (!) și tot felul de agenţii pentru protecţia con-sumatorului?

Vasile Bumacov a mai spus că Guvernul îi va încuraja și chiar îi va susţine la modul direct pe producătorii/comercianţii de bere (îi are în vedere pe cei cu bun-simţ, probabil) care vor dori să cultive hamei și orz, astfel încât aceștia să poată produce bere adevărată și să nu mai vândă surogat. În acest sens, Ministerul Agriculturii ar fi chiar dispus să le acorde acestora terenuri din proprietatea sta-tului pentru creșterea culturilor respective. Foarte bine, zicem noi, este o iniţiativă salutabilă, dar, iarăși, ceva nu e clar: cum rămâne cu surogatul, domnule ministru? Că doar nu credeţi că cei care fac bani cu sacul din „berea” fabricată în laboratoare de chimie vor abandona acest business de milioane și se vor apuca să are pământul pe care li-l va da în arendă Guvernul. Poate vor exista unul-doi care vor accepta această „ofertă ge-neroasă”, însă, cu certitudine, majoritatea absolută a impor-tatorilor de bere își vor continua afacerea fără nici o remușcare, așa cum o fac și acum.

În afară de aceasta, unii speci-

aliști sunt sceptici faţă de faptul

că hameiul poate fi cultivat cu

succes în Republica Moldova, ţi-

nând cont de condiţiile climate-

rice nu tocmai favorabile pentru

această cultură agricolă, care nu

crește în condiţii de secetă. Adică

ar putea fi cultivat, însă în cazul

că s-ar face niște investiţii consi-

derabile în sisteme de irigare și

utilaj specifi c. În aceste condiţii,

este greu să ne imaginăm că

cei care fac bani fără probleme,

comercializând bere de proastă

calitate și chiar periculoasă pen-

tru sănătate, vor fi dispuși să facă

asemenea investiţii. Dar mai știi?

Poate ministrul Bumacov dispu-

ne de altfel de date.

Or, argumente din care să re-

zulte că, de acum încolo, iubitorii

de bere vor fi mai protejaţi, nu

prea au fost prezentate, iar ceea

ce a spus Bumacov se referă la

un viitor extrem de abstract și

indefi nibil.

Oricum, un lucru a fost totuși

destul de clar: dragi compatrioţi

cărora vă place băutura, nu mai

beţi bere, ci turnaţi-vă mai bine

un pahar de vin. Și dacă tot nu

v-a trecut pofta de bere, mai

turnaţi-vă un pahar de vin. Și

ţineţi-o tot așa până când va

crește orzul și hameiul.

Să fi ţi sănătoși!

Nicolae FEDERIUC, FLUX

„Bună-i berea, da’ nu-i ca vinul…”„Bună-i berea, da’ nu-i ca vinul…”Moldovenii beau mai multă bere decât vin. Cu mult mai multă. Așa arată statisticile din do-meniu. Și asta în pofi da faptului că noi, moldo-venii, suntem cunoscuţi în lumea întreagă (așa să fi e oare?) ca mari producători de vinuri. Pe de altă parte, nu știu ce ONG sau institut din Occident a constatat, cu ceva timp în urmă, că, cică, noi, moldovenii, suntem cei mai beţivi din lume, pentru că

înregistrăm anual cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitor. Că o fi așa, că nu, contează mai puţin, cert este că, într-adevăr, moldovenii, după cum spune o vorbă din popor, nu duc la ureche.

VOX POPULI

Câte un pic de vin chiar se recomandă1. Ce preferaţi să consumaţi: bere, vin, votcă sau coniac? De ce?

2. Care dintre aceste băuturi cre-deţi că sunt mai dăunătoare orga-nismului și, dimpotrivă, care sunt bune pentru sănătate?

3. Ce părere aveţi vizavi despre preţurile la băuturile alcoolice în Republica Moldova?

O, beciuri pline, slăbiciunea mea,O, beciuri pline, slăbiciunea mea,

Să fi e-al naibii cel care nu bea!Să fi e-al naibii cel care nu bea!

Veniţi încoace butii pântecoase,Veniţi încoace butii pântecoase,

Se dă războiul între două clase:Se dă războiul între două clase:

O clasă bea paharele pe toate,O clasă bea paharele pe toate,

Iar alta numai cât pe jumătate.Iar alta numai cât pe jumătate.

O, beciuri pline de vinuri și beţii,O, beciuri pline de vinuri și beţii,

Strămoșii noștri s-au născut în viiStrămoșii noștri s-au născut în vii

Și-n loc de sân, în loc de lapte dulce,Și-n loc de sân, în loc de lapte dulce,

Ei tulburel se învăţau a suge.Ei tulburel se învăţau a suge.

Și parcă vezi și azi cum la războaieȘi parcă vezi și azi cum la războaie

Ies moldovenii noștri din butoaieIes moldovenii noștri din butoaie

Și turcilor ce seamănă pârjol,Și turcilor ce seamănă pârjol,

Cu chiote le-ntind paharul gol,Cu chiote le-ntind paharul gol,

Iar veneticii dornici de petreceriIar veneticii dornici de petreceri

Cad toţi grămadă fără să-i mai seceri.Cad toţi grămadă fără să-i mai seceri.

O, vinule, pe unde doar n-ai fost?O, vinule, pe unde doar n-ai fost?

Și-n chihniţe ascuns la adăpost,Și-n chihniţe ascuns la adăpost,

Și-n cazemate de stejar, măi fi ne,Și-n cazemate de stejar, măi fi ne,

Și pretutindeni n-ai scăpat de mine.Și pretutindeni n-ai scăpat de mine.

Tragi un ulcior, tragi două, trei ulcioare,Tragi un ulcior, tragi două, trei ulcioare,

Și dintr-o dată parcă ţi se pareȘi dintr-o dată parcă ţi se pare

Că însuși globul pământesc e un butoiCă însuși globul pământesc e un butoi

Cu cepul în republică la noi!Cu cepul în republică la noi!

Petru CărarePetru Cărare

Page 7: Ziarul Flux, Ed. 25 (853)

6 IULIE 2012 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Social

În acea zi, probabil, pentru

a-i încuraja pe ţărani, pentru a le

ridica moralul căzut la pământ,

în ţărâna fi erbinte ca scrumul,

premierul Vladimir Filat a efec-

tuat o vizită la un gospodar în

satul Corlăteni, raionul Râșcani.

Împreună cu ministrul Agri-

culturii, Vasile Bumacov, și cu

președintele raionului Râșcani,

Ion Farea, Filat se duce la condu-

cătorul gospodăriei agricole din

Corlăteni, Tudor Gordilă, care

cultivă orz, grâu, tutun, fl oarea-

soarelui și sfeclă de zahăr, pe o

suprafaţă de 1 300 de hectare.

Gospodarul de la Corlăteni se

laudă că aplică tehnologii avan-

sate și că în anul acesta va înre-

gistra o recoltă bună la tutun, de

circa 25 de chintale la hectar de

frunză uscată de tutun. Dar și de

grâu – 3,5 tone la hectar.

La rândul său, premierul Filat

își exprimă aprecierea faţă de

tehnologiile utilizate la cultiva-

rea tutunului și, ca un părinte

grijuliu, încurajează agricultorii

să continue să utilizeze cele mai

moderne tehnologii pentru a

obţine o recoltă și mai bogată.

După asta, premierul merge

la un gospodar din satul Recea,

la Anatolie Biliban, unde vizitea-

ză gospodăria acestuia „Acord”.

Și acesta se laudă cu recolta pe

care o obţine: grâu – 5 tone la

hectar, orz – 4,2 tone la hectar.

Și iarăși, premierul își ex-

primă aprecierea. „Apreciez

optimismul de care daţi dovadă.

Dvs. sunteţi cei care asiguraţi

ţara cu pâine și pentru aceasta

vă mulţumim”, a specifi cat pre-

mierul. Mulţumit de ceea ce a văzut, Filat rostește sentenţios: „Anul agricol 2012 este unul greu, îngheţurile din primăvara curentă afectând mai multe culturi agricole. Totuși, ne bu-curăm că recolta la unele culturi agricole, cum este grâul, este una bogată”.

Și pentru că gospodarii pe care i-a vizitat premierul au spus ceva de necesitatea ca statul să ofere ceva subvenţii în agri-cultură, cel puţin pentru pro-curarea seminţelor de calitate, premierul a declarat sentenţios că „o condiţie pentru acordarea acestora ar trebui să fi e aplicarea de către agricultori a tehnolo-giilor moderne, dar și achitarea impozitelor în conformitate cu legislaţia” (citat din comunicatul de presă al Guvernului – n.n.).

Deci, premierul a efectuat aceste vizite de paradă, la doi agricultori care, datorită „teh-nologiilor înalte”, au reușit să-și salveze de secetă recolta, în condiţiile în care marea majo-ritate a ţăranilor și fermierilor din Republica Moldova nu va avea ce culege la toamnă de pe terenurilor lor pârjolite de secetă. Premierul-fariseu știe foarte bine că cei care au utilaje

și pot aplica tehnologii înalte în agricultură sunt foarte, foarte puţini. Dar el a ales să meargă în vizită anume la cei doi agri-cultori cu „tehnologii înalte” ca să-și facă PR. Dar nu s-a dus să vadă câmpurile arse de soare ale ţăranilor care nu-și vor scoate nici măcar banii daţi pentru seminţe.

Și să vezi vrăjeală. Așa cum am spus mai sus, în ultima zi a lunii trecute, adică pe 30 iunie, premierul a mers în festivista sa deplasare în raionul Râșcani ca doar la distanţă de câteva zile, pe 4 iulie, acesta să declare la Guvern, făcând o mină tragică, că avem secetă și că situaţia este foarte alarmantă în agricultură. Și nu așa oarecum, ci că 90 la suta din suprafeţele agricole din ţară sunt afectate de arșiţă. Filat a mai specificat că, în medie, coefi cientul hidrotermic pe ţară, în perioada lunii iunie-începutul lunii iulie, constituie 0,3-0,4, indicatori ce corespund secetei puternice și foarte puternice.

Bine, tataie, dar ce-ai făcut mata din 2009 până în prezent, în acești 3 ani de guvernare, ca să protejezi agricultorii de secetă. Deja de ani buni, pentru nimeni nu este un secret că în

Republica Moldova nu se mai poate face agricultură fără iriga-re, toţi cunosc acest lucru. Apoi, dacă este așa, câte proiecte a desfășurat Guvernul Filat prin care să le faciliteze ţăranilor accesul la sistemele de irigare, ca aceștia să poată contracta credite, să poată procura aces-te sisteme de irigare și să facă agricultură performantă, cu profi t, ca să poată întoarce banii împrumutaţi? Răspunsul este simplu: nici măcar un proiect de acest gen Guvernul Filat nu a implementat în cei trei ani de mandat. Guvernul Filat, în special premierul, a făcut doar promisiuni și rapoarte festiviste, ca în perioada de tristă faimă a lui Brejnev.

Cum este posibil ca, în plină secetă, primul ministru să efec-tueze o vizită la două gospo-dării agricole, să facă declaraţii despre cât de bine merge agri-cultura, fără ca să observe prin geamul limuzinei sale că toate terenurile agricole sunt pârjolite de soare, iar doar peste 4 zile să se plângă că, iată, avem secetă.

„În 2010, am avut inundaţii, anul trecut – atacuri raider, iar anul ăsta este secetă. Situaţia este foarte gravă”, a spus el. De

parcă de atacurile raider ar fi

vinovată tot natura, clima. De

atacurile raider este vinovat

chiar premierul Filat, pentru că

el l-a adus la guvernare pe însuși

autorul acestor atacuri raider

și coguvernează împreună cu

acesta până în prezent.

Astăzi, la Guvern, urmează să

se întrunească în ședinţă Comi-

sia pentru situaţii excepţionale,

la care guvernanţii urmează să

decidă ce măsuri vor întreprin-

de pentru a diminua efectele

temperaturilor extreme. De

fapt, nu mai pot întreprinde

nici un fel de măsuri pentru a

diminua efectele temperaturilor

extreme, aceste măsuri trebuiau

întreprinse până la începutul

sezonului agricol. Acum, Comi-

sia se întrunește pentru a-i mai

prosti încă o dată pe agricultori,

ca să creeze impresia că gu-

vernanţii sunt tare alarmaţi de

situaţia acestora. Și doar atât.

Nimic mai mult, la anul, pe o

caniculă la fel de toridă ca și în

anul acesta, guvernanţii vor face

din nou aceleași constatări și din

nou îi vor compătimi făţarnic pe

agricultorii afectaţi de secetă.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Ultima zi de iunie. Caniculă aridă, căldură toridă. Toţi ţăranii, agricultorii de tot felul, privaţi sau asociaţi, vor-besc numai despre năpasta ce-a dat pe capul lor și a între-gii ţări: temperaturi de până la 40 de grade Celsius și, de mai bine de o lună, nici o picătură de

ploaie. Recolta este compromisă. Chiar și porumbul, rezistent la secetă, se ofi lește.

Filat, agricultura şi... căldura

Totodată, numărul de lo-curi cu finanţare bugetară pentru studiile superioare de masterat s-a majorat cu 717, comparativ cu anul trecut. În total, la ciclul respectiv vor fi înmatriculaţi 7 965 de tineri.

Pentru cetăţenii străini, inclusiv studii superioare inte-grate și învăţământ medical și farmaceutic, au fost aprobate 1075 de locuri, dintre care 350 – buget și 725 – prin contract.

Cele mai multe locuri cu finanţare bugetară au fost alocate la medicina generală, filologie, limbi moderne, în-văţământ primar și altele. În Planul de admitere 2012 cu fi nanţare bugetară au fost in-cluse și 5 specialităţi noi: Ingi-neria sudării (UTM), Ingineria și tehnologia transportului feroviar (UTM), Securitate in-formaţională (UTM), Protecţia plantelor (USM) și Securitate ecologică (USM).

În acest an, 500 de locuri cu destinaţie specială sunt apro-bate pentru absolvenţii din

raioanele de est ale republicii. Cota deţinătorilor diplomelor de bacalaureat va constitui 90 la sută din numărul total de locuri, restul locurilor fi-ind destinate deţinătorilor diplomelor de studii medii de specialitate.

O cotă de 65 la sută din numărul total de locuri a fost stabilită pentru deţinătorii diplomelor de bacalaureat din localităţile rurale, centrele raionale și orășele mici, restul de 35 la sută revenindu-le candidaţilor din municipiile Chișinău și Bălţi. Ca și în anii precedenţi, 15 la sută din nu-mărul total de locuri prevăzute în planul de înmatriculare cu fi nanţare bugetară vor fi des-tinate anumitor categorii defa-vorizate de candidaţi, inclusiv copiilor orfani, invalizi, absol-venţilor școlilor din localităţile de est ale republicii și din mun. Bender, copiilor din familiile cu patru și mai mulţi copii, din familiile de romi etc.

Potrivit dispoziţiei Ministe-

rului Educaţiei, cererile de parti-cipare la concursul de admitere vor fi depuse în perioada 16-31 iulie 2012, iar rezultatele vor fi anunţate până la data de 3 august 2012. Concursul repetat pentru locurile neacoperite se va desfășura în perioada 04-08 august 2012, rezultatele fi ind anunţate până la 10 august.

Concursul de admitere va fi același, și în cazul locurilor cu finanţare bugetară, și a celor prin contract. Înmatri-cularea se va face în ordinea descrescătoare a mediei de concurs a candidaţilor, în limi-ta numărului de locuri stabilite pentru fiecare specialitate. Înmatricularea la locurile prin contract cu achitarea taxei de studii se va realiza din rândul candidaţilor la admitere situaţi sub ultimul admis la locurile fi nanţate de la buget, în ordi-nea descrescătoare a mediilor de concurs.

Și în acest an, candidaţii vor putea opta pentru 3 specia-lităţi, din același domeniu de formare profesională sau din domenii diferite.

De asemenea, ministerul de resort a stabilit că, din acest an, admiterea în învăţământul superior de stat și privat se va efectua în baza propriilor metodologii de concurs, sta-bilite de fiecare universitate în parte, cu respectarea pre-vederilor legislaţiei în vigoare și a regulamentului aprobat de minister. Informaţia privind metodologia de concurs apro-bată de senatul universităţii

(examene, formule de concurs, probe de aptitudini etc.) urma să fi e afi șată la sediul instituţiei și publicată pe pagina proprie web, cu cel puţin 45 de zile până la demararea concursului de admitere.

Dar, deocamdată, institu-ţiile de învăţământ superior sunt dispuse să activeze în baza vechii metodologii, fără a introduce și examene de ad-mitere, așa cum recomandau unii experţii. Anumite teste de aptitudini vor susţine, ca și până acum, doar viitorii actori, jurnaliști, designeri, arhitecţi,

sculptori, cântăreţi și aspiranţi la alte specialităţi de creaţie.

Totodată, de luni, 2 iulie, a început depunerea actelor în cele 41 de colegii de stat și 5 private. Procesul va dura până la data de 31 iulie, până la 03 august urmând să fi e anunţate rezultatele. În caz de neacope-rire a locurilor, se va desfășura concursul repetat în perioada 04-08 august 2012.

Planul de admitere pre-vede 11 117 de locuri, dintre care 5 386 locuri cu fi nanţare bugetară și 5 731 pe bază de contract.

Admiterea în instituţiile de învăţământ secundar profesi-onal se va efectua în 2 etape: 02 iulie – 10 august, prima etapă, și 15-20 august – etapa a doua.

Planul de admitere pentru învăţământul secundar pro-fesional prevede 14 340 de locuri, dintre care 13 500 de locuri cu fi nanţare bugetară și 840 de locuri pe bază de con-tract. Admiterea în anul 2012 se va efectua la 67 de meserii (profesii), pe 10 domenii ocu-paţionale.

FLUX

Ministrul Educaţiei nu mai vrea acumulări ilicite de bani în şcoli

Ministerul Educaţiei a organizat o ședinţă în cadrul căreia au fost discutate modalităţile de contracara-re a plăţilor informale în instituţiile de învăţământ. La întrunire au participat conducerea Ministerului Educației, reprezentanţi ai Centrului Naţional Antico-rupţie, Procuraturii Generale, Ministerului Justiţiei, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei, Direcţiei Generale Educaţie, Tineret și Sport, Chișinău, și ai Primăriei municipiului Chișinău.

Discuţiile s-au axat pe necesitatea revizuirii actelor norma-tive departamentale ce reglementează activitatea comitetelor părintești, a regulamentului ce vizează cooperarea instituţiilor de învăţământ cu asociaţiile obștești ale părinţilor, în vederea excluderii colectării ilicite a banilor de la părinţi.

Ministrul Educaţiei, Mihail Șleahtiţchi, s-a referit la importanţa actelor normative care ar prevedea sancţiuni pentru managerii și cadrele didactice antrenate în perceperea ilegală a surselor fi nanciare de la părinţi. El a precizat că încasările de bani, de către persoanele fi zice neautorizate, indiferent de scopuri, sunt strict interzise, iar participarea părinţilor la acţiunile de susţinere a instituţiei se bazează pe principiul exclusiv benevol.

Viceministrul Educaţiei, Tatiana Potâng, a precizat că nu există acte normative care ar admite sau ar încuraja colectarea unor sume bănești în cadrul școlilor.

”Ministerul Educaţiei cunoaște despre plăţile informale percepute de către managerii instituţiilor de învăţământ, în afară de cele acumulate de către asociaţiile părintești, cum ar fi la înmatricularea copiilor în grădiniţă sau școală sau pentru diverse cadouri, ceea ce știrbește din imaginea școlii și a cadrului didactic. La fi ecare sesizare, ministerul a reacţionat prompt și a aplicat sancţiuni disciplinare”, a declarat Potâng.

Reprezentanţii ministerului au menţionat acţiunile întreprin-se în vederea cultivării intoleranţei faţă de corupţie în sistemul educaţional: „În curricula școlară au fost introduse elemente anticorupţie predate în cadrul disciplinei ”Educaţia civică”, iar Planul-cadru pentru învăţământul superior la toate specialităţile include obligatoriu disciplinele ”Bazele statului și dreptului” și ”Etica profesională”.

Ministerul Educaţiei a lansat și o campanie de informare și responsabilizare, ”Corupţia omoară educaţia”, prin difuzarea a patru spoturi sociale care promovează ideea unei atitudini adecvate a factorilor educaţionali în vederea minimizării feno-menelor de corupţie.

În scopul reglementării cooperării instituţiilor de învăţământ cu asociaţiile obștești ale părinţilor, Ministerul Educaţiei a ela-borat un regulament prin care să fi e clar stabilite domeniile și responsabilităţile fi ecărui partener de cooperare.

Pentru a exclude orice stipulări care ar presupune acumu-lări de bani de la părinţi, în alte scopuri decât cele prevăzute în Legea învăţământului, ministerul va modifi ca prevederile Regulamentului-tip de activitate a instituţiilor de învăţământ preuniversitar.

În același timp, va fi efectuată o analiză a impactului Regu-lamentului cu privire la cooperarea instituţiilor de învăţământ cu asociaţiile obștești ale părinţilor, acţiunile ulterioare fi ind întreprinse în funcţie de rezultatul acestei analize.

FLUX

Aproape 9 mii de candidaţi au solicitat să le fi e ree-valuate lucrările pe care le-au scris la bacalaureat. Aceștia au depus contesta-ţii la una, două sau chiar la trei discipline. Din cele 118 mii 555 de lucrări scrise în actuala sesiune de bacala-ureat, 16 745 au fost con-testate, ceea ce reprezintă aproximativ 14 la sută din numărul total de lucrări.

Cele mai multe contestaţii – 3897 – au fost depuse la limba și literatura română. Urmează lucrările la mate-matică – 2753 de contestaţii, geo-grafi e – 2627, limba engleză – 2156, limba franceză – 1501 contestaţii. Lucrările sunt reexaminate într-un centru republican, iar rezultatele fi na-le vor fi afi șate săptămâna viitoare.

Anul acesta la bacalaureat au participat 28 377 de candidaţi, care au scris 118 mii 555 de lucrări. De

menţionat că în actuala sesiune de bacalaureat au fost depuse cu 4354 de contestaţii mai puţin decât în sesiunea din 2011.

Totodată, Comisia Naţională de Examene a anulat aproximativ 300 de lucrări ale elevilor care au încăl-cat metodologia de desfășurare a examenelor, adică au deţinut asupra lor telefoane mobile ori au copiat lucrările, parţial sau integral.

Reprezentanţii Ministerului Edu-caţiei și cei ai Agenţiei de Evaluare și Examinare s-au întâlnit cu părinţii și elevii ale căror lucrări au fost anulate. Potrivit ministerului, atât părinţii, cât și elevii prezenţi la întrevedere au re-cunoscut că au avut telefoane mobile, deși au semnat, anterior examenului, o declaraţie, pe propria răspundere în acest sens. În unele cazuri, candidaţii au recunoscut chiar că au copiat.

Părinţii și elevii au solicitat ree-xaminarea fi ecărui caz în parte. Mi-nisterul Educaţiei a precizat că elevii ale căror lucrări au fost eliminate din examen pe motiv de copiere pot să-și vadă lucrarea și să se convingă de

justeţea constatărilor pe care le-au

făcut comisiile de evaluare.

Comisia Naţională de Examene se

va întruni în ședinţă specială în ziua

de luni, 9 iulie, și va analiza suplimen-

tar fi ecare dintre cele 300 de cazuri.

Amintim că lucrările respective au

fost anulate din diverse motive: unii

elevi aveau asupra lor telefoane

mobile, în momentul descinderii

reprezentanţilor Centrului Naţional

Anticorupţie și ai Ministerului Edu-

caţiei în centrele de bacalaureat.

De asemenea, o parte dintre lucrări

s-au dovedit a fi identice, parţial sau integral. În unele lucrări, evaluatorii au găsit inserate copiuţe, iar în cazul altor lucrări, răspunsurile la unii itemi erau de la alt profi l – din testul de la altă clasă sau chiar din testul aplicat în sesiunea 2011. Comisia Naţională de Examene a decis că elevii respec-tivi vor susţine examenul în sesiunea de evaluare 2013.

În acest an, peste 4 mii de tineri nu au fost promovaţi la bacalaureat, ceea ce înseamnă că vor trebui să sus-ţină repetat examenul, într-o sesiune suplimentară. Potrivit datelor preala-bile, din totalul celor 111 mii 184 de lucrări scrise în actuala sesiune de bacalaureat, aproximativ 4 mii, adică 4,03 la sută, au fost apreciate cu nota maximală. Cele mai multe au fost notele de „7”, aproximativ 34 la sută. Totodată, aproape 5 mii de lucrări au fost apreciate cu note negative.

Rezultatele defi nitive ale sesiunii de bacalaureat 2012 vor fi date publi-cităţii în luna iulie, după desfășurarea sesiunii suplimentare.

FLUX

Mii de elevi au contestat notele luate la bacalaureat

ADMITEREA 2012

Mai puţini studenţi şi mai puţine locuri cu fi nanţare bugetarăFebra examenelor de bacalaureat s-a încheiat. Din 16 iulie începe lupta pentru admiterea în universităţi. Anul acesta, în instituţiile de învă-ţământ superior de stat și private vor fi înscriși mai puţini studenţi. Potrivit Ministerului Educa-ţiei, vor fi înmatriculaţi peste 20 de mii de tineri, cu aproape 2 700 mai puţini decât în anul tre-cut. S-a diminuat și numărul de locuri cu fi nan-ţare bugetară. Doar 6 745 de tineri vor benefi cia de studii fără taxă (cu 213 mai puţin faţă de anul 2011), în timp ce 13 920 vor fi admiși cu fi nanţa-re prin contract.

Page 8: Ziarul Flux, Ed. 25 (853)

6 IULIE 20128 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERICultur=

„Educaţia, de cele mai multe ori, e numai pojghiţa

sub care se desfăşoară în linişte, cu încetul, fi rea cea

adevărată” Nicolae Iorga

G`ndul s=pt=m`nii

INTERVIUINTERVIUCALEIDOSCOP

6 iulie EvenimenteEvenimente1413: Prima mențiune documentară a Episco-

piei Rădăuților1415: A fost ars pe rug reformatorul religios

ceh Jan Hus (condamnat ca eretic); erou național al poporului ceh; creator al limbii literare cehe („De orthographia boemica”) (n.~1369)

1483: Richard III este încoronat rege al Angliei1600: Mihai Viteazul se intitulează într-un

hrisov „domn al Ţării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei”, confi rmând, documentar, prima unire politică a celor trei țări române (unirea efectivă fusese realizată la sfârșitul lunii mai 1600)

1885: Savantul francez Louis Pasteur a folosit pentru prima dată vaccinul antirabic

1917: Primul Război Mondial: Trupele arabe conduse de Lawrence al Arabiei și Auda ibu Tayi captureză orașul Aqaba

1919: Dirijabilul englezesc R34 aterizează la New York, după o călătorie ce a durat 108 ore. A fost prima traversare a Oceanului Atlantic de către un astfel de aparat de zbor

1947 Primul avion Dassault MD 315 Flamant a zburat cu succes

1957: Jucătoarea americană de tenis, Althea Gibson, a devenit prima sportivă de culoare care a câștigat Wimbledon-ul la simplu feminin

1964: Premiera primului fi lm Beatles „A Hard Day’s Night”

1995: Abolirea pedepsei cu moartea în Africa de Sud

2000: Cele două camere ale Parlamentului federal al Serbia și Muntenegru au adoptat, în ședințe separate, trei amen-damente la Constituție, care modifi că sistemul de alegere a președintelui țării și diminuează rolul Muntenegrului în cadrul sistemului legislativ de la Belgrad

NașteriNașteri1796: Țarul Nicolae I al Rusiei (d. 1855)1832: Maximilian I al Mexicului (d. 1867)1859: Verner von Heidenstam, poet și prozator

suedez, laureat al Premiului Nobel (d. 1940)

1896: Jean Mihail (Jean Mihailovici), regizor român de fi lm (d. 1963)

1877: Remizov Aleksei, scriitor rus (d. 1957)1907: Frida Kahlo, pictoriță mexicană (d. 1954)1920: Dragoș Vicol, scriitor român (d. 1981)1923: Constantin Bălăceanu-Stolnici, medic și

politician român, membru de onoare al Academiei Române

1935: Tenzin Gyatso, al paisprezecelea Dalai Lama, exilat în India din 1959, laureat al Premiului Nobel

1940: Nursultan Nazarbayev, politician kazah1946: George W. Bush, al 43-lea președinte al

Statelor Unite ale Americii

DeceseDecese1189: Regele Henric al II-lea al Angliei (n. 1133)1218: Eudes al III-lea, Duce de Burgundia (n.

1166)1249: Regele Alexandru al II-lea al Scoției (n.

1198)1415: Jan Hus, teolog ceh (n. 1369)1476: Regiomontanus, astronom german (n.

1436)1533: Ludovico Ariosto, poet italian (n. 1474)1535: Thomas Morus, umanist și politician

englez, sfânt în bisericile catolică și anglicană (n. 1478)

1553: Regele Eduard al VI-lea al Angliei (n. 1537)

1762: Țarul Petru al III-lea al Rusiei (n. 1728)1854: Georg Simon Ohm, fi zician german (n.

1789)1883: Ciprian Porumbescu, compozitor și

dirijor român (n. 1853)1893: Guy de Maupassant, scriitor francez (n.

1850)1914: Delmira Agustini, scriitoare uruguayană

(n. 1886)1916: Odilon Redon, pictor simbolist și litograf

francez (n. 1840)1938: Emile Cohl, regizor și producător francez,

pionier al fi lmului de animație (n. 1857)1957: Aleksei Remizov, scriitor rus (n. 1877)1962: William Faulkner, scriitor american (n.

1897)1971: Louis Armstrong, muzician american de

jazz (n. 1901)2002: John Frankenheimer, regizor american

(n. 1930)2004: Thomas Klestil, politician austriac (n.

1932)2009: Vasili Aksionov, scriitor rus (n. 1932)

SărbătoriSărbătoriLituania: Ziua StatuluiRepublica Moldova: Ziua victimelor stalinis-

muluiRepublica Malawi: Ziua națională - Aniversarea

proclamării independenței - 1964Comore: Ziua națională - Aniversarea procla-

mării independenței – 1975.

- Teatrul din Botoșani este un oaspete fi del al festivalului BI-TEI, ne bucurăm să vă afl ăm și anul acesta printre partici-panţi.- Mai mult, în repertoriul Tea-

trului „Mihai Eminescu” din Boto-șani avem spectacole montate de regizori basarabeni, colaborăm cu Sandu Vasilache, acuma avem un spectacol montat de Petru Vu-tcărău... Lumea estică are totuși o problematică specială, are niște aș-teptări sufl etești speciale, are niște chei cu totul speciale. Din păcate, și cred că ar trebui s-o spunem și pe aceasta, destul de puţin reușim să răzbatem în București sau mai încolo cu această problematică. Este o ușoară respingere a unei școli de teatru – școala rusă, care, nu încape nicio îndoială, are va-lori incontestabile, toată lumea le recunoaște. Dar nu reușim, poate, în toate cazurile să facem transpa-renţă. Pentru un spectacol, dincolo de această bucătărie mediatică: de promovare, de marketing, dincolo de toate acestea, clipa de graţie este cea în care ai spectatorul în faţă, l-ai convins, l-ai emoţionat sau nu, restul sunt vorbe.

- Povestiţi-ne cum a fost în cazul spectacolului „Caii la fereas-tră”.- Spectacolul se joacă la Boto-

șani, a fost montat în stagiunea curentă, îl vom prezenta într-un festival la Iași, apoi la un alt festi-val, la București. El este socotit ca una din reușitele teatrului, drept

care, printre alte spectacole sau printre alte lucruri care ţin și de viaţa contemporană, de iureșul vieţii de fi ecare zi de acum, sunt și lucruri din acestea de respiraţie mai amplă, de încărcare cu semnifi caţii mult mai bogate, decât trepidaţiile, decât spectacolele mici pe care le poţi prezenta și într-un alt cadru și cu care te poţi deplasa. Aţi văzut spectacolul, la noi este vorba de construcţie tehnică.

- Aţi avut probleme cu transpor-tarea spectacolului?- A fost destul de greu, s-a depus

un efort anume, dar rezultatul este important. Colegii mei din aparatul tehnic au înţeles că trebuie fi ecare să contribuie cu munca lui pe care o are, pentru ca produsul fi nal să fi e unul convingător: ori convingem, ori nu. Că s-a mai întâmplat să plesnească o conductă de apă care aducea ploaia, astea sunt lucrurile noastre de bucătărie. Rezultatul fi nal contează.

- Alegerea acestui text a fost a regizorului sau a teatrului?- Alegerea a fost îndelung dis-

cutată, întâi ne-am gândit cu Petru la „Ioana și focul”, dar nu aveam o Ioană sufi cient de convingătoare și iarăși, din bucătăria noastră, aș mai spune că pentru acel spectacol era nevoie de foarte multe veșminte, mai mult de o sută, papuci a fost mai ușor de găsit.

- A fost în ton cu politica reper-torială pe care o are Naţionalul din Botoșani?

- Chiar dacă intru puţin în contra aceea ce acceptă critica, eu cred că un spectacol foarte bine elaborat ca ăsta, cu un efort fi nanciar și artistic cu totul deosebit (o lună și jumătate aproape că închizi teatrul dacă nu ai și o scenă de rezervă doar pentru lucrul la spectacolul respectiv), deci, e minunat să ai un spectacol din ăsta în stagiune, care e cireașa de pe tort, și în jurul lui să așezăm lucrurile mai mici, mai sprinţare, mai ușor de deplasat, mai digera-bile. Pentru că, s-o spunem și pe aceasta, nu chiar un spectator de orice condiţie are starea sufl eteas-că, răbdarea, să urmărească două ore povestea atât de metaforică, atât de încărcată de simboluri care conduc la idei mari, în raport cu un alt spectacol. Per total, un reperto-riu și o stagiune trebuie să împace cât mai multe gusturi.

- În ansamblu, cum se desfă-șoară existenţa unui teatru în Botoșani, departe de atenţia criticilor și spectatorilor care, în mare parte, sunt concentraţi în capitale, de obicei?- În acest an, teatrul din Botoșani

împlinește 175 de ani. A apărut la

o iniţiativă privată a unor oameni

bogaţi, atunci Botoșaniul era al

treilea oraș în Moldova. Doi ani au

adunat banii necesari construirii

unui teatru, iar în alţi doi ani au

construit teatrul, cu tehnica de

atunci, care este o minunăţie. Am

câștigat un proiect de reabilitare a

teatrului cu fonduri europene, asta

însemnând să-l aducem la o formă

cât mai apropiată de cea pe care a

avut-o iniţial, construcţia italiană,

o construcţie care în 8 aprilie 1944

a suferit de pe urma unei bombe

care a căzut pe faţada teatrului. Până în 1956 a fost o clădire pără-sită, în 1956 a fost refăcută, într-o formă sovietică, așa cum, în bună măsură, mai arată și acum. Vrem să-l aducem la forma aceea de la început. Astăzi, Teatrul „Mihai Emi-nescu” din Botoșani înseamnă 175 de ani de teatru în limba română, toate acestea grefate și pe starea economică. Teatrul pe vremea aceea era locul unde doamnele și domnii își etalau ţinutele, caleștile, ceea ce ar fi automobilele de acum. Teatrul avea un peron unde se intra cu fastul de rigoare, un foaier larg și refl ecta și așteptările unui amalgam etnic, erau armeni acolo, evrei, lipoveni, italieni, comunităţi franceze. La o vreme, când niște căi ferate au început să ducă comerţul în altă zonă, orașul a început să decadă și a decăzut și mai accentuat după ’90, dar totuși, există, refl ectă nevoile spirituale, chiar dacă atacul internetului, atacurile mediatice de acum sunt atât de viguroase. Avem și noi un festival în toamnă, pe care l-am reluat, este la a patra ediţie, vin și teatre din Republica Moldova, avem a șasea ediţie de teatru pentru liceeni, ne punem mari speranţe și în tinerii aceștia, care, de fapt, vor fi spectatorii de mâine, încercăm să le deschidem apetitul pentru teatru, să-i educăm în înţelegerea teatrului. Este un me-saj care are și anumite specifi cităţi. Cere, dacă vreţi, și un anumit cod pe care fi ecare trebuie să-l decodifi ce, să-l înţeleagă ca atare, am reluat o revistă a teatrului, „Caietele teatru-

lui Mihai Eminescu”, am scos două volume dintr-o istorie a teatrului, probabil, până la sfârșitul anului va mai ieși un volum, sunt și alte reviste de cultură în care se discută număr de număr și realizările tea-trului. Lumea ne privește cu plăcere și încerc să creez o atmosferă în care localnicii să privească cu plăcere înspre teatru. La anii mei de muncă pe care îi am, socotesc că materia primă pentru tinerii actori și pen-tru toţi alţii este, în primul rând, entuziasmul. Trebuie să ne legăm de idei mari, fi ecare în domeniul lui, eu nu cred că teatrul va schimba viaţa lumii, dar este un fi ricel din elementele care pot contribui... Dacă ne uscăm cu toţii sufl etește, maximizăm profi tul, nu cred că este o alternativă de preferat. Deși, sunt și unii care socotesc că, acumulând nu știu câte sute de cai putere la mașinile lor și cu nu știu câte zeci de camere, poate, trăiesc bine. E o variantă, nu pot să spun că nu, dar parcă există și ăstălaltă. Ar trebui ca cei care, poate, nu avem averi, să nu trăim în genunchi. Această ridicare a omului în picioare se poate face și prin teatru. Repet, nu cred că doar prin teatru, dar și prin teatru.

- Vă mulţumim pentru timpul acordat și vă dorim succes în continuare!- Vă mulţumesc și eu și vă aștept

la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, drumul acolo vă este oricând deschis!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

„Nu cred că teatrul va schimba viaţa lumii, dar „Nu cred că teatrul va schimba viaţa lumii, dar este un fi ricel din elementele care pot contribui”este un fi ricel din elementele care pot contribui”

2.XII.19832.XII.1983O agapă la revista „Nistru”. Prezenţi:

Cibotaru Arh., Nicuţă, Mazilu, Gondiu, mai târziu – M. Cimpoi.

Cibotaru amintește cuvintele de rămas bun ale lui Gheorghe Bogaci: „Plec din Moldova și am să revin doar atunci, când voi afl a că Ciubotarii și Ciobanii se vor reîn-toarce la îndeletnicirile lor de bază”.

7.I.19847.I.1984Pe când era șef la revista „Cultura”, Victor

Teleucă primește pentru a semna un amplu text al lui Sergiu Nucă. Ziaristul povestea cum a urcat în avion, ce văzu de sus în zbor spre Ungheni, când, unde, cu cine s-a întâlnit etc. Redactorul-șef îl cheamă, spunându-i: „Articolul dvs. n-o să meargă”. „Cum? De ce?”, rămâne perplex Nucă, fi ind convins că a scris o capodoperă jurnalistică. „Motivul e simplu, – zice Teleucă. – Nu ne spui în text nicio impresie de pe porţiunea de drum de la redacţie până la aeroport… Restul e clar…”.

24.VI.198624.VI.1986Telefonează George Meniuc. Mă pune

la curent că a mai expediat, prin poștă, vreo zece poezii. „Cred că nu e chiar des. A trecut mai bine de o lună de la pagina anterioară”. Oricum, ceea ce scrie el ţine de nivelul „Fără-de-rândului”. Zice că până la anul nou o să scrie poezii; e într-o stare de euforie lirică. Are în planurile sale piesa „Târgul moșilor”. Materialele le-a și adunat. Perioada de până la 1939. Protagoniștii – un măscărici și un bătrân. Spune despre teme-iul fi losofi c al viitoarei drame pe care încă nu o începe, dat fi ind că îl asaltă versurile. Pentru anul 1988, pregătește un volum ce ar avea titlul „Bucurie”. Speră să-l depună la editură în 1987. Este abonat la „LA”, dar să-l punem la curent în ajunul publicării, pentru ca soţia sa să procure câteva exemplare, pe

care să le trimită prietenilor. Unul dintre ei – Gheorghe Bogaci din Novosibirsk.

16.IX.198616.IX.1986Vinerea trecută, fiind împreună cu

Vlad Zbârciog, ne întâlnim cu Gheorghe Bogaci lângă studioul „Moldova-film”. Fusese la o școală, întâlnire cu elevii. Ne asaltă. Elogios faţă de democratizarea scrisului la „LA”. Mă rog, meritele noastre sunt în pușculiţa comună. Se referă și la articolul lui Guţu „Ce nume porţi?”. Zice că el, Bogaci, pledează pentru toponimul… Chișnău, cum zice poporul, și nu Chișinău. Pledoarie cam hazardată. A revenit de la Universitatea din Novosibirsk, unde a ţinut cursuri, aici, la noi, locurile fi ind „ocupate” de alde Dobrovolschi. Ne promite o co-laborare mai strânsă cu revista. De altfel, Gr. Vieru, în materialul despre Cimpoi, în care își exprima nedumerirea că până în prezent criticul nu are un titlu știinţifi c, fi e și pentru „Narcis și Hyperion”, pe când alţii obţin favoruri pentru compuneri de ieri, se arăta mirat și de faptul că G. Bogaci nu are o catedră acasă, fi ind nevoit să ţină prelegeri la mii de kilometri depărtare de Moldova, în Siberia.

3.X.19863.X.1986Sâmbătă lucrătoare. Ion Vatamanu – la

redacţie. Îmi lasă un autograf nostalgic pe cartea „Dimineaţa mărului”. Din „anexa” la volum: îmi spune că știe că poemul „Prăbușirea prietenului” a fost citit, în casa lui Daragoi (Teleucă), în prezenţa lui Arh. Cibotaru și Stati, și încă a cuiva, numele căruia nu-l poate divulga. De când lumea – informatorul trebuie cruţat. Furia pe care o trezi poemul.

Se zice că Vatamanu i-ar fi expediat ma-nuscrisul „Prăbușirii…” lui Taică (Damian). Acesta i-ar fi spus nu știu cuiva, cu tângă: „Iată, am ajuns să mi se dedice poeme”. În adevăr, în ultimul timp taică se cam răcise cu prietenul.

19.VI.198419.VI.1984Ceva mai târziu am înţeles de ce, ieri, V.

Vasilache adusese vorba și de poezia lui V. Teleucă. De fapt, el însuși „se dădu în vileag”, spunând că la concursul pentru cea mai bună carte a anului (1983) a fost pro-pus cu „Elegie pentru Ana-Maria” și îl are de

concurent anume pe Teleucă. Acesta, după atâtea șanse fructifi cate până în prezent, ar trebui să-i ofere și bătrânului prozator una – doar, bietul V. V., a tot pătimit destul, de cele mai multe ori – pe nedrept. Clar lucru, acum și V. T. are niște atuuri de umbre, um-bre cărora, fi rește, ar vrea să le dea foc… Să vedem ce va decide juriul.

4.XII.1984.4.XII.1984.Îmi telefonează V. Teleucă. Îmi vorbește

foarte frumos despre ciclul de versuri din „Tinerimea”. Am toată convingerea că a fost sincer. „De mult nu am citit un grupaj de versuri atât de descătușat. Băieţii noștri, ai impresia, atunci când scriu poezie se aseamănă cu niște înotători care se opun curentului unui râu de munte și, totodată, mai încearcă să facă și înot artistic. Dar tu, adică poezia ta, a ajuns la mare, în largul ei, nu mai simte nevoia de a opune rezistenţă, ci simte plăcerea de a pluti, de a se descă-tușa”. (Nu o singură dată, și Serafi m Belicov mi-a spus ce crede Teleucă despre poezia mea. Opiniile… coincid.)

7.XII.19847.XII.1984Vizită lui Teleucă, acasă. Revede tradu-

cerea din Byron pentru „LA”.

25.VIII.198525.VIII.1985Teleucă zice că, pe când a fost în Suedia,

a luat o ghindă de lângă sala unde se acordă

Premiul Nobel. A sădit ghinda în curtea Uniunii scriitorilor, lângă havuz. Să vezi, a încolţit! Însă după vreo doi ani, puietul de stejar „nobiliar” dispăru. Cică l-o fi luat cine-va, să-l răsădească sub geamul cabinetului său de lucru.

4.II.19864.II.1986Victor Teleucă repovestește cazul cu

cercurile de cauciuc ce trebuiau aruncate de la distanţă, pentru a fi fi xate într-un cui: scriitorii moldoveni, vreo 10, câţi se afl au atunci la casa de creaţie de la Ialta, pier-deau jumătăţi de zile sau chiar zile întregi, vânzolindu-se în jurul panoului în cuiele căruia trebuiau fixate cercurile. Au fost întrebaţi de unii confraţi de aiurea, când le mai rămâne timp pentru scris…

Tot la o casă de creaţie, Victor Teleucă, de asemenea printre colegii de la Chișinău, îi intrigă pe aceștia, spunând că el, V.T., își cunoaște locul în ierarhia poeţilor, loc pe care nu i-l poate lua nimeni. La insisten-ţa, directă sau ocolită, a prea curioșilor, intriganţilor, orgolioșilor colegi, se vede „nevoit” să-și „divulge” treapta ierarhică. Zice: „Locul 4”. Ceilalţi răsufl ă ușuraţi: pe ei nu-i ameninţă absolut nimic, deoarece toţi ca unul se considerau dacă nu chiar pe primul loc, apoi, sigur, – pe cel secund, dar – incontestabil – în vârful ierarhiei poeţilor din Moldova.

19.II.198619.II.1986 Ieri, împreună cu Victor Teleucă și Ghe-

orghe Mazilu, la o întâlnire cu studenţii anului întâi de la arte. I-a adus la US Dionisie Tanasoglu, conferenţiar la acea instituţie. După câte autografe am semnat, cred că volumul „Formula de politeţe” s-a dus completamente din librăria „Luceafărul” de la parter. Studenţii, studentele – parcă receptivi.

În plan social, continuă darea peste cap a minciunilor, spulberarea cuiburilor de ignoranţi și birocraţi. Dar mai este, mult mai este de făcut. Imunitatea, abilitatea în re-acomodări rămâne încă atuul multor inepţi. De continuat, de continuat! De ce, să zicem, pe oricare suspus, ce are legături cu conducerea unei ramuri de producţie, dar nu face cum trebuie ceea ce trebuie să facă, pe atare gen de ministru îl izgonim din post, însă pe un Cruceniuc, Șleahu și atâţi alţii, pe baza vechilor merite, dar deloc lite-rare, continuăm să-i suportăm, tipărindu-le bătăile de joc faţă de ceea ce a trebui să fi e poezia, proza? Trebuie să perseverăm și în acest domeniu.

21.III.198721.III.1987Roșca Agnesa e tot mai agasantă, tre-

zindu-ne cu telefoane, cerând insistent să i se recenzeze cărţile. Prin Belicov, pentru „MS”, îl indică pe Teleucă; acesta refuză. Prin reprezentanta radioului este rugat Vodă. (Vodă: „Îmi telefonează una de la radio și vorbește cu cuvintele Agnesei despre… Agnesa”.)

12.XII.199112.XII.1991În drum spre Novosibirsk, de unde vro-

ia să-și aducă la Chișinău biblioteca – în genere, cu gând de a reveni acasă, aici, în Moldova, cărturarul Gheorghe Bogaci decedează pe undeva la Moscova: atac de cord. Îl înmormântăm exact o săptămână după Ion Gheorghiţă, în vecinătatea mor-mintelor acestuia și celui al lui Lipcan din cimitirul din strada Armenească. De altfel, pentru a obţine aprobări pentru locuri de înmormântare pe acest petic de pământ înstrăinat, am fost, împreună cu Cimpoi și Rusu, la primărie. Da, să mai rămână și ai noștri pe aproape, să nu fi e duși în pustie-tatea „Doinei”…

La sfârșitul lunii mai, chișinăuienii și oaspeţii

capitalei au avut ocazia să vadă, în cadrul

Festivalului Internaţional al Artelor Scenice

BITEI 2012, unul dintre spectacolele montate

recent de Petru Vutcărău. Este vorba de „Caii

la fereastră” de Matei Vișniec, realizat în cola-

borare cu Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”

din Botoșani.

Teatrul din Botoșani este un prieten fi del al

BITEI, el participând cu spectacole la fi ecare

ediţie a festivalului. Despre „Caii la fereastră”

scriam în ziarul FLUX că este o parodie suma-

tivă a tehnicilor teatrului absurd, dramaturgul

folosind cu dezinvoltură parabola, intertextu-

alitatea, ironia, personajele-simbol, jocurile

gratuite de cuvinte, paradoxurile scenice,

criza comunicării, dezarticularea limbajului,

confuzia spaţială și temporală. Personajele

piesei sunt un Mesager enigmatic și atempo-

ral, mama, fi ul, fi ica, tatăl, soţia, soţul... Ca în

teatrul antic, Mesagerul e un fel de agent al

destinului, un stăpân al registrului temporal,

care apare din când în când, evocând mari evenimente ale istoriei. Piesa într-un act „Caii la fereastră” de Matei Vișniec aduce în atenţie tema războiului, care distruge omul atât din punct de vedere psihic, cât și fi zic, în mod nejustifi cat.

Spectacolul ne duce cu gândul că nu doar războaiele sunt vinovate de dramele cu care se confruntă oamenii, acestea continuă și pe timp de pace, ci, în general, confl ictele de orice gen, care macină personalitatea omului, îl dezumanizează. Sutele de bocanci legaţi cu sfoară, care sunt aduși pe scenă la fi nal, care au călcat cu talpa murdară pe multe sufl ete și conștiinţe, vin să sublinieze, o dată în plus, acest lucru.

Astăzi însă, vă propunem un interviu cu directorul general al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Botoșani, Traian Apetrei, care ne va relata și amănunte din istoria unui tea-tru cu tradiţie, un teatru care adună spectatori de 175 de ani încoace.

Victor TeleucăVictor TeleucăGheorghe BogaciGheorghe Bogaci

Leo BUTNARU

DE LA BOGACI ŞI TELEUCĂ MĂRTURII…(Pagini de jurnal)

Page 9: Ziarul Flux, Ed. 25 (853)

6 IULIE 2012 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Important

“Casa Diana” – o nouă şansă pentru sărmanii din Pogăneşti

- Doamnă Sibylle von Uss-lar, am vizitat recent “Casa Diana” din satul Pogănești și “Casa Angela” din satul Cioara. Este vorba de câte 15 bătrâni și câte 15 copii care primesc zilnic de mâncare. Am afl at că Dumneavoastră sun-teţi fi nanţatorul acestor pro-iecte de caritate. Ce v-a deter-minat să faceţi acest gest?- Noi avem norocul și bucu-

ria să trăim într-o ţară bogată și să câștigăm bine. De aseme-nea, avem trei copii sănătoși pe care îi creștem și cunoaștem îndeaproape de ce are nevo-ie un copil ca să fi e fericit. Noi avem parte de o viaţă fericită și ne-am gândit să împărţim feri-cirea noastră cu cineva care nu are parte de așa ceva. Pentru că există foarte mulţi oameni pentru care și o bucată de pâi-ne poate să însemne un motiv de bucurie.

- Ce v-aţi propus să realizaţi

prin intermediul acestor pro-iecte?- Eu sper că, prin modesta

noastră contribuţie, vom reuși să reducem puţin din numărul copiilor și bătrânilor nevoiași și, în același timp, să le transmi-tem că nu sunt uitaţi de lume și că există persoane care sunt gata să-și asume o parte din nevoile lor. Ne mai dorim ca această acţiune să reprezinte și un bun exemplu pentru cei-lalţi oameni, pentru societatea civilă apropiată de valorile din Occident, acolo unde oamenii îi ajută pe cei nevoiași fără să le-o ceară cineva și fără vreo contribuţie sau ajutor din par-tea statului.

- De ce aţi ales anume Repu-blica Moldova și cum apreci-aţi situaţia din ţara noastră, în special, în ceea ce privește păturile social-vulnerabile?- Îmi place ţara dumneavoas-

tră, am ajuns acolo din întâm-

plare și mi-a plăcut din prima zi.

Mi-au plăcut peisajele, oamenii.

În același timp, am fost nedu-

meriţi și chiar revoltaţi când am

văzut câtă discrepanţă există

acolo între oamenii bogaţi și

cei săraci și câtă lipsă de interes

manifestă primii faţă de cei ne-

voiași. Îmi amintesc și de o vizi-

tă pe care am efectuat-o la Spi-

talul nr. 1 din Chișinău, unde am

văzut copii ai căror părinţi erau

plecaţi de mult timp în străinăta-

te, iar ei au rămas în grija bunicii

sau chiar singuri. Am mai văzut

cum în hotele mari din Chișinău

tot felul de „turiști” străini și ex-

trem de dubioși le examinau pe

tinerele moldovence exact cum

ai examina o marfă la piaţă, iar

ele se lăsau escortate de acești

tipi dubioși.

- Pe lângă aceste programe, al căror iniţiator și fi nanţator sunteţi, ce alte acţiuni cre-deţi că trebuie întreprinse, atât de autorităţi, dar și, de

ce nu, de alte persoane fi zice, astfel încât situaţia copiilor și a bătrânilor defavorizaţi din Republica Moldova să se schimbe în bine?- Cred că este necesar să fi e

promovate mai bine relaţiile

dintre oameni, ca oamenii să

înţeleagă că fi ecare dintre ei

trebuie să-și asume mai multe

responsabilităţi, să nu fi e indi-

ferenţi faţă de soarta celor din

jur. De asemenea, este bine ca

toată lumea să fi e conștientă de

faptul că cei mici, copiii, repre-

zintă comoara pe care o are un

popor, ei sunt viitorul. De aceea,

ei trebuie îngrijiţi și ajutaţi, nu

trimiși în aziluri. Oamenii trebu-

ie încurajaţi să-i adopte pe copi-

ii orfani sau, cel puţin, să-i aju-

te în măsura posibilităţilor. În

acest sens, sunt binevenite can-

tinele sociale, centrele de agre-

ment pentru copiii care provin

din familii social-vulnerabile.

Acești copii trebuie sprijiniţi

prin intermediul unor proiecte

și programe care să le permită

să crească și să se dezvolte la fel

ca și ceilalţi copii. Pentru aceas-

ta este nevoie să fi e dezvoltată

o societate civilă puternică care

să-și asume asemenea respon-

sabilităţi și să ajute statul să le

acorde celor nevoiași atenţia și

sprijinul necesar.

- Doamnă Sibylle von Usslar, vă mulţumim pentru interviu și vă dorim succes.

A consemnat Nicolae FEDERIUC, FLUX

„Copiii sunt comoara unui popor. Ei trebuie „Copiii sunt comoara unui popor. Ei trebuie îngrijiţi şi ajutaţi, nu trimişi în aziluri”îngrijiţi şi ajutaţi, nu trimişi în aziluri”

În satele Cioara și Pogănești din raionul Hân-

cești activează, de peste doi ani de zile, două

centre de ajutorare a persoanelor social-vulne-

rabile. Cu aproximativ jumătate de an în urmă,

jurnaliștii de la FLUX au vizitat aceste centre

unde au cunoscut îndeaproape viaţa unor copii

și bătrâni care, datorită acestor centre, au reușit

să depășească mai ușor greutăţile prin care trec.

Este vorba de câte 15 copii și 15 bătrâni din fi e-

care sat, care au parte zilnic de hrană proaspătă

și de ajutor din partea voluntarilor de la cele

două centre. „Casa Angela” din Cioara și „Casa

Diana” din Pogănești au fost deschise la iniţiati-

va primarului din Pogănești, Anastasia Hatma-

nu. Ambele centre sunt susţinute fi nanciar de

către doi cetăţeni elveţieni de origine germană,

soţ și soţie, Ludolf și Sibylle von Usslar, care au

vizitat ţara noastră și au fost de acord să-i spri-

jine, din cont propriu, pe acești copii și bătrâni.

Am reușit să luăm legătura cu doamna Sibylle

von Usslar, care ne-a povestit ce i-a determinat

să facă acest pas și cum se vede Republica Mol-

dova din Elveţia.

DE LA INIMĂ LA INIMĂ

Paradoxul vremurilor noastre este că avem clădiri mai mari, dar temperamen-te mai mici; autostrăzi mai largi, dar min-ţi mai înguste, cheltuim mai mult, dar avem mai puţin; cumpărăm mai mult, dar ne bucurăm mai puţin.

Avem case mai mari și familii mai mici, mai mul-te facilităţi, dar mai puţin timp, avem mai multe diplome, dar mai puţină înţelepciune, mai multe cunoștinţe, dar mai puţină logică, mai mulţi ex-perţi, dar mai multe probleme, mai multă medici-nă, dar mai puţină sănătate.

Bem prea mult, fumăm prea mult, cheltuim prea nesăbuit, râdem prea puţin, conducem prea repede, ne supărăm prea repede, ne culcăm prea târziu, ne sculăm prea obosiţi, citim prea rar, ne ui-tăm prea mult la televizor și medităm prea rar.

Ne-am multiplicat averile, dar am redus propri-ile noastre valori. Vorbim prea mult, iubim prea rar și urâm prea des. Am învăţat cum să trăim, dar nu cum este o viată, am adăugat ani la viaţă și nu viaţă la ani.

Noi am făcut drumul până la lună și înapoi, dar avem probleme când traversăm strada pentru a-l întâlni pe noul vecin. Am cucerit spaţiul cosmic, dar nu și spaţiul nostru interior, am făcut lucruri mai mari, dar nu lucruri mai bune.

Am curăţat aerul, dar ne-am poluat sufl etul, am divizat atomul, dar nu și prejudecăţile noastre.

Scriem mai mult, dar învăţăm mai puţin, ne-am propus mai mult, dar realizăm mai puţine. Am învăţat să ne grăbim, dar nu și să așteptăm, avem venituri mai mari, dar morală mai puţină, avem mai multe alimente, dar liniște mai puţină, am construit mai multe calculatoare pentru a de-ţine mai multe informaţii și a produce mai multe copii ca niciodată, dar comunicăm mai puţin; am

devenit mult mai interesaţi de cantitate și nu de calitate.

Acestea sunt vremurile fast-food-urilor și ale digestiei lente; bărbaţii sunt înalţi, dar au caracte-re mici; ne interesează profi turile rapide și relaţiile superfi ciale. Acestea sunt vremurile păcii mondi-ale în care există războaie interne; avem mai mult timp liber, dar mai puţină distracţie, avem mai multe tipuri de alimente, dar mai puţină hrană.

Acestea sunt zilele în care avem câte două sa-larii, dar avem mai multe divorţuri, avem case mai frumoase, dar cămine destrămate. Acestea sunt zilele excursiilor rapide, a scutecelor de unică folo-sinţă, a aruncării la gunoi a moralităţii, a pierderii nopţilor, a trupurilor supraponderale și ale medi-camentelor bune la toate, de la bucurie la liniște, dar și care ucid.

Există momente când oferim mai mult specta-col, dar nu avem nimic în depozite, există un timp în care tehnologia ţi-a adus această scrisoare și un timp în care poţi alege fi e pentru a face diferenţa, fi e pentru a atinge tasta …”delete” (șterge)…

Dalai LAMASursa: lorylex.wordpress.com

Manualul de Citire din 1941, apărut la Editura Casei Școa-lelor și Culturii Poporului și dedicat școlarilor din clasa a treia primară, este cu mult mai bogat și mai consistent decât cel din ziua de astăzi.

Lecţiile sunt mai ample, imaginile în creion mai puţine, iar informaţiile sunt din diverse domenii, precum istoria, li-teratura, religia și știinţele naturii.

Practic, putem vorbi de o întreagă programă școlară cuprinsă într-o singu-ra carte de 340 de pagini. Pe atunci, se vede că nu exista nici din partea autori-tăţilor de la învăţământ, dar nici din cea a părinţilor sau elevilor, teama că prea multă carte duce la surmenaj.

Cartea se deschide cu Imnul Naţional, situat sub fotografi a Măriei Sale Regele Mihai I, și continuă cu o lecţie despre anotimpul toamna. „În Septemvrie, zi-lele scad mereu, iar pe la sfârșitul lunii se fac deopotrivă cu noaptea. (...) În Septemvrie, începem și noi școala. Să ne dea Dumnezeu sănătate și în anul acesta, ca să putem spori tot mai mult cu învăţătura!”

„Să se facă din lut chipul Cetăţii Neamţului”Abundă lecţiile de și despre istorie,

cărora le sunt alocate pagini ample. Copiii învăţau despre „Legenda lui Dra-goș Vodă”, „Legenda lui Negru Vodă”, „Condeiele lui Vodă”, „Ostașul lui Ţepeș”, „Cetatea Neamţului” – care avea și o lu-crare pe care trebuia să o facă elevii: „Să se facă din lut chipul Cetăţii Neamţului”, „Neagoe Basarb și Mănăstirea Argeșu-lui” etc.

Iată ce învăţau copiii despre Mihai Viteazul, la lecţia „Mihai și călăul”: „Ase-menea lui Ștefan cel Mare în Moldova, a fost Mihai Viteazul în Muntenia. Mihai, înainte de a fi Domn, a fost cârmuitor (ban) în Oltenia. Era un om drept și bun la inimă.

Românii din Muntenia, nemulţumiţi de Alexandru Vodă, numit și „cel Rău”, din pricina răutăţilor lui, se gândiră să-l aducă la domnie pe Mihai Vodă. Adus la București, Mihai fu închis și apoi osândit la moarte. (...) Mihai a purtat multe și mari bătălii: și, aproape din toate a ieșit biruitor. De aci, numele lui de Mihai Vi-teazul, ce a fost spaima Turcilor”, se ara-tă la pagina 36 a manualului.

Lecţia de istorie despre Mihai Vitea-zul este mult mai amplă decât în orice manual actual. În ambele cazuri, elevilor le este indusă ideea de patriotism și de devotament pe care au avut-o înaintașii noștri.

„În 1593, ajunge domn în Muntenia

Mihai Vodă, fi ul lui Pătrașcu. Domnia a primit-o din mâna sultanului turcesc și Turcii îl credeau supus lor; dar el, în su-fl etul lui, clocotea de mânia răzbunări-lor. Cum a venit în ţară și s-a suit în sca-un, Mihai Vodă n-a avut decât un măreţ gând: să scape pământul strămoșilor de sub asuprirea Turcilor și totodată crești-nătatea, de acești păgâni”.

Despre „Moartea lui Mihai Viteazul” se spune că: „Într-o domnie scurtă de 8 ani, Mihai a putut săvârși fapte mari ce au minunat lumea de atunci. De la el unirea ţărilor surori a rămas ca un vis pentru ani de-a rândul, până ce, la 1918, visul s-a făcut faptă: neamul românesc s-a întregit într-o singură ţară”, scrie la pagina 198.

ReligiaÎn paginile dedicate Religiei, copiii

învăţau despre facerea lumii – „Dumne-zeu a făcut lumea”, – despre alungarea din Rai a lui Adam și a Evei, dar și despre Noe, Avraam, Iosif și fraţii săi, robia din Egipt sau Învierea lui Iisus Hristos.

Deși temele abordate sunt destul de greoaie, având în vedere particularităţi-le de vârsta ale copiilor de clasa a treia, modul în care erau concepute lecţiile era accesibil.

Iată ce puteau învăţa școlarii la lecţia intitulată „Profeţiile”:

„Dumnezeu a făgăduit lui Adam și Evei, când i-a alungat din raiu, că va tri-mite lumii un izbăvitor sau Mântuitor, care a fost Domnul nostru Iisus Hristos.

Izbăvitor sau Mân-tuitor se mai chia-mă, cu un cuvânt evreiesc și Mesia. Iz-băvitorul sau Mân-tuitorul ori Mesia a fost prorocit de pro-feţi (proroci) și de alţi bărbaţi aleși ai poporului israelit. Ei spuneau ce are să se întâmple și amenin-ţau pe neascultători cu pedepse”, scrie la pagina 233.

Ştiinţele naturale

La lecţiile des-pre știinţele natu-rii, elevii învăţau despre compoziţia (alcătuirea) pămân-tului – sol și subsol, apele din scoarţa pământului, despre animale – șarpele, broasca, racul etc.

„Am fost odată cu tata la lac, ca să

prindem raci. Tata își vara mâinile prin găurile de sub mal. Când a prins unul, l-a aruncat pe iarbă, ca să-l văd și eu. Era vânăt și învelit într-o coaja tare. A înce-put să se târască pe uscat, cu cele zece picioare, sprijinindu-se pe partea dindă-răt, care e ca o lopată. Tata mi-a spus că această așa-zisă coadă se mișcă în apă, tocmai ca lopata luntrașului. Împrejurul gurii, racul are niște fi re, din cari două sunt foarte lungi. Cu acestea, mișcându-le, pipăie”. (Lecţia „Racul și lipitoarea”, pagina 258). Ca temă, școlarii aveau de făcut un rac din hârtie.

Un capitol aparte este dedicat știinţe-lor fi zico-chimice. Aici sunt lecţii despre nisip, gresie, pietriș, sticlă, pământ gal-ben, piatră de var, cărbunii de pământ, ţiţeiul, petrolul și păcura, fi erul, fonta și oţelul, aramă, bronz etc.

„Sufl ăm în palmă. Simţim că ceva ne-văzut ne atinge. Când bate vântul, parcă ne izbește nu știu ce. Este aerul în miș-care.

Dacă ţinem subt un vas de sticlă o vietate, după puţin timp moare, din pri-cina lipsei de aer. Dacă am închide un om unde nu intră aer, ar muri. De aceea, aerul locuinţei trebuie primenit zilnic, prin deschiderea ușilor și ferestrelor”, se spunea la lecţia „aerul și atmosfera”, pagina 290.

Anatomia şi igienaEducaţia viza dezvoltarea individului

pe toate planurile. De aceea, un capitol aparte îl ocupa cel despre anatomie și

igienă, în care sunt lecţii despre corpul omului, sistemul osos, mușchi, pielea și bolile de piele etc.

„Pielea trebuie ţinută în mare curăţe-nie. Altfel, se îmbolnăvește. Iată câteva boale ale ei:

1. Bubele dulci. Se ivesc pe faţă și la cap, unele lângă altele. Întâi ies niște bă-șicuţe mici, pline cu un lichid galben și lipicios. Se iau de la om la om, din prici-na necurăţiei. (...)

2. Buboaiele. Cele mai multe buboa-ie se nasc din pricina necurăţeniei pielii sau din cauza sgârieturilor, prin care in-tră microbii și umfl ă pielea într-un loc. (...)

3. Râia. E o boală care nu te ţine la pat, dar face rușine celui care o are, ca și păduchii. Râia este boala celui ce nu știe ce e curăţenia, care trăiește ca vita”, se arată la pagina 305.

Copiii erau învăţaţi că baia este ex-trem de importantă, deoarece „murdări-ile nespălate de pe corp sunt cuiburi de boli, între care râia este cea dintâi”.

„Multe datine avem de la strămoșii romani: numai una n-am moștenit-o: nu ţinem să ridicăm, ca ei, odată cu școala și biserica, și o clădire pentru baia ob-ștească, unde sănătatea și puterea se întreţin ca într-un adevărat izvor al tă-măduirii” – pagina 307, lecţia „Băile”.

„Cum ne apărăm împotriva gazelor otrăvitoare aruncate de aeroplane”Unele lecţii aveau caracter militar, dat

fi ind momentul istoric de atunci. Iată, de pildă, cea despre „Cum să ne protejăm împotriva gazelor otrăvitoare aruncate de aeroplane” – pagina 142:

„Mașinile sburătoare au adus oa-menilor, care călătoresc prin aer, multe bucurii, dar și multe dureri. Tunurile, puștile, mitralierele aduc moartea de-a lungul fronturilor unde luptă soldaţii. Avioanele poartă aceste arme – și altele mai grozave – dincolo de câmpul de bă-tălie, peste sate și orașe. Și ele seamănă repede moartea și pustiirea cum greu ne putem închipui.

Războiul prin aer este mai sălbatic ca cel de pe uscat și pe apă. În toate ţările, lumea învaţă, începând cu copiii, cum să se apere împotriva aeroplanelor și a gazelor otrăvitoare. Se fac exerciţii de apărare în vreme de pace. (...)

Toată lumea trebuie să-și pună pe cap mască cu ochelari în dreptul ochilor și cu un fel de cutie de respirat în drep-tul nasului. Aici sunt substanţe care sorb gazele otrăvitoare din aer”.

În ultimii ani, copiii de astăzi sunt „fe-riţi” de atâta învăţat...

Sursa: ziare.com

Ce învăţau şcolarii români în 1941 – Documentar Paradoxul vremurilor noastre…

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E IPP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 22

MOLDOVA i ARDEALUL 21 – 22 iulie 2012 (2 zile / 2 nop i)

Grup: 18/7 pers. Pre : 100/110 eur/pers. Plecarea: Vineri, 20 iulie, ora 20. Sosirea: Duminic , 23 iulie, ora 22. Traseu: Chi in u-Leu eni-Ia i-Tg.Neam -Dur u-Lacul_Bicaz-Piatra_Neam -Chi in u. Ziua 1 Sâmb t , 21 iulie, IA I în nocturn : Palatul Culturii, Monumentul ecvestru a lui

tefan cel Mare i Sfânt, M n. Sf.Trei Ierarahi, Catedrala Mitropoliei Moldovei i Bucovinei, unde se afl moa tele Sf. Parascheva ocrotitoarea Moldovei, Pia a Unirii, monumentul Libert ii, etc. DUR U Urcare/coborâre pe jos în mun ii Ceahl u pân la cabana Fântanele (1100 m alt.), doritorii pot urca spre vârfurile Toaca i Panaghia (1905m alt.) sau/ i drume ie pe jos spre Cascada Duruitoarea (h30m). M n.DUR U: Vecernia. Cazare: Dur u.

Ziua 2, Duminic , 22 iulie M n.Dur u: Sf.Liturghie, icoana f c toare de minuni ai Maicii Domnului, Lacul i Barajul Izvorul Muntelui (trecerea pe jos a barajului), Lacul Ro u, Cheile Bicazului (pe jos cu trecerea tunelului). M n.Pâng ra i sau/ i M n. Bistri a: Icoana f c toare de minuni a Sf. Ana - mama Maicii Domnului, monumentul i mormântul domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun., Piatra Neam : urcare în mun i cu telegondola, Biserica Sf.Ioan i Turnul lui tefan cel Mare, Program liber: 1 ore;

UCRAINAA Crimeeaa –– unn paradiss laa Mareaa Neagr 9 – 14 iulie 2012 (6 zile / 5 nop i)

Grup: 18/7 pers. Pre : 220/230 eur/pers. Plecarea Sosirea

E M A U S

MOLDOVA ARDEALUL 21 – 22 iulie 2012 (2 zile / 2 nop i)

Grup: 18/7 pers. Pre : 100/110 eur/pers. Plecarea Sosirea Traseu: Chi in u-Leu eni-Ia i-Tg.Neam -Dur u-Lacul_Bicaz-Piatra_Neam -Chi in u.

Ziua 1 IA I în nocturn : Palatul Culturii, Monumentul ecvestru a lui tefan cel Mare i Sfânt, M n. Sf.Trei Ierarahi, Catedrala Mitropoliei Moldovei i

Bucovinei, unde se afl moa tele Sf. Parascheva ocrotitoarea Moldovei, Pia a Unirii, monumentul Libert ii, etc. DUR U Urcare/coborâre pe jos în mun ii Ceahl u pân la cabana Fântanele (1100 m alt.), doritorii pot urca spre vârfurile Toaca i Panaghia (1905m alt.) sau/ i drume ie pe jos spre Cascada Duruitoarea (h30m). M n.DUR U: Vecernia.

Ziua 2, M n.Dur u: Sf.Liturghie, icoana f c toare de minuni ai Maicii Domnului, Lacul i Barajul Izvorul Muntelui (trecerea pe jos a barajului), Lacul Ro u, Cheile Bicazului (pe jos cu trecerea tunelului). M n.Pâng ra i M n. Bistri a: Icoana f c toare de minuni a Sf. Ana - mama Maicii Domnului, monumentul i mormântul domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun., Piatra Neam : urcare în mun i cu telegondola, Biserica Sf.Ioan i Turnul lui tefan cel Mare, Program liber: 1 ore;

UCRAINA Crimeea – un paradis la Marea Neagr 9 – 14 iulie 2012 (6 zile / 5 nop i)

Grup: 18/7 pers. Pre : 220/230 eur/pers. Plecarea Sosirea

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md [email protected]

Page 10: Ziarul Flux, Ed. 25 (853)

6 IULIE 201210 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Frigănele de cartofi şi păstârnacIngrediente: 450g de cartofi , 350g de

păstârnac, 1 ceapă tăiată fi n, 1 căţel de usturoi tăiat mărunt, 1 ou bătut, 4-5 lin-guri de ulei

Pentru servit: 6 felii de bacon, 24 de roșii cherry, 6 ouă

Mod de preparare: Se dau cartofi i și păs-târnacul pe răzătoare. Se pun într-un pro-sop de bucătărie și se storc bine de lichid. Apoi se pun într-un castron. Se amestecă bine cu usturoiul, ceapa, oul, sare și piper. Se împart în 6 porţii. Se încinge uleiul în-tr-o tigaie și prăjește fi ecare friganea for-

mată, până se rumenește. Se frig baconul și roșiile pe grătar. Se fac ouăle ochiuri românești și se servesc împreună cu fri-gănelele, baconul și roșiile cherry.

Sardine pe grătar cu roşii cherry, rucola şi feniculIngrediente: 1 bulb de fenicul, 4 sardine

mari sau 8 mai mici, frunzele de la câteva fi re de cimbru, 2 căţei de usturoi, 20 de ro-șii cherry, puţin ulei, 4 felii de pâine ţără-nească, 100g de rucola, zeama de lămâie, 4 linguri ulei de măsline

Mod de preparare: Se feliază foarte fi n 1 bulb de fenicul, apoi se răstoarnă într-un castron cu apă foarte rece. Se lasă în apă cam 20 de minute pentru ca feniculul să devină crocant. Se iau 4 sardine mari sau 8 mai mici, se curăţă și se aplatizează (se scot capul și coloana vertebrală). Se încin-ge cuptorul pe funcţia grill, la maximum. Se pun sardinele cu pielea în sus pe o tavă de copt unsă. Se adaugă sare și piper și se pun deasupra frunzele de la câteva fi re de cimbru și 2 căţei de usturoi tăiaţi în felii fi ne. Se așază câte 1 mână mică de roșii cherry pe fi ecare sardină. Se stropesc cu puţin ulei și se pun sub grill 4-6 minute până se pătrund. Se pun 4 felii de pâine ţărănească pe farfurii și se așază deasu-pra sardinele și roșiile. Feniculul se scur-ge bine și se amestecă într-un castron cu 100g de rucola, zeamă de lămâie, 4 linguri ulei de măsline, sare și piper. Se servește cu sardinele.

Pilaf cu carne de miel şi spanacIngrediente: ulei de măsline, 2 felii dez-

osate pulpă de miel, tăiate în bucăţi mari, 1 ceapă feliată, 2 căţei de usturoi zdrobiţi, 1 linguriţă seminţe de chimion, 4 păstăi

de cardamom, puţin zdrobite, 300g de orez basmati, 550ml supă de pui, 100g de spanac, spălat și tocat

Mod de preparare: Se încălzește o lin-gură de ulei într-o cratiţă, se adaugă car-nea de miel și se rumenește rapid pe toate părţile. Se adaugă ceapa și usturoiul și se prăjesc 5 minute până când se înmoaie, apoi se amestecă mirodeniile și orezul. Se

toarnă supa, se dă în clocot și se acope-ră cu un capac etanș; se dă focul mic și se fi erbe încet până când se absoarbe – cam 15 minute. În ultimul minut de fi erbere se adaugă spanacul, până când se înmoaie.

Dhal de cocosIngrediente: 250g de linte roșie, 400ml

lapte de cocos, 2 cepe, dintre care una tăiată mărunt și cealaltă – felii, 2 roșii tă-iate cuburi, 2-3 ardei iuţi verzi, 1 lingură de turmeric, 1 mână frunze de coriandru, 2 linguriţe boabe de muștar, lipii, pentru servit

Mod de preparare: Pune lintea, laptele de cocos, ceapa tocată, roșiile, ardeii iuţi și turmericul într-o tigaie cu 300ml de apă. Adaugă sare și piper și lasă să fi arbă

până ce lintea se moaie. Prăjește ceapa

tăiată felii până ce e crocantă, adaugă

frunzele de coriandru și boabele de muș-

tar și mai prăjește 1 minut. Presară apoi

peste linte.

Chifl e glazurateIngrediente: 500g de făină pentru pâine

albă, 100g de zahăr fi n, 1 ou, 350g de za-

hăr pudră, bomboane pentru ornat

Mod de preparare: Se combină făina și

zahărul într-un robot de bucătărie. Cât

mixerul este încă în funcţiune, se adaugă

oul și 250-300ml de apă călduţă, până ce

se formează o cocă moale. Se frământă

pe o suprafaţă presărată cu făină, în jur

de 5-10 minute, până devine elastică. Se

pune într-un bol uns cu ulei, se acoperă

cu folie alimentară unsă cu ulei și se lasă

să odihnească într-un loc călduţ, până ce-

și dublează volumul – cam o oră. Se loveș-

te aluatul cu pumnul, ca să iasă bulele de

aer, și se împarte în 20 de bucăţi egale – se

lasă acoperite cu un prosop de bucătărie

până le vine rândul, ca să nu se usuce. Se

modelează fi ecare bucată sub formă de

baton și se pune pe o tavă unsă cu ulei. Se acoperă cu folie alimentară unsă cu ulei și se lasă la crescut până își dublea-ză volumul. Se încinge cuptorul la 200° C. Se îndepărtează folia alimentară și se coc chifl ele în partea de sus a cuptorului timp de 8-10 minute, până când devin aurii. Se lasă la răcit pe un grătar de sârmă. Pen-tru decorare, se amestecă zahăr pudră cu puţină apă, până când compoziţia se întărește, dar poate fi întinsă. Se înmoaie fi ecare chifl ă în acest amestec și se presa-ră bomboane colorate.

Capricii culinareCapricii culinare

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL ALIMENTELORVişinele

Vișinul este originar din zona corespunzătoa-re nordului Iranului și Turkmenistanului. Este mai rezistent decât cireșul, cu care este înrudit. Vișinul este un pom de înălţime medie (poate atinge maxim 10 m înălţime), cu un coronament mai răsfi rat decât al cireșului. Are frunze eliptice ascuţite la vârf și ușor zimţate la margini. Florile au 2-2,5 cm în diametru și apar odată cu frun-zele, în mănunchiuri de câte 2-4 bucăţi. Vișinele sunt drupe, cu un conţinut mai mic de zaharuri și mai mare de acizi decât cireșele. Au o culoare aprinsă de roșu-grenă.

Benefi cii:Benefi cii interne:Benefi cii interne:

* Ajută la reducerea grăsimilor din sânge dato-rita conţinutului ridicat de fi bre și antioxidanţi.

* Susţin buna funcţionare a creierului și a vase-lor sanguine.

Antocianidele din componenţa vișinelor sunt responsabile pentru culoarea intensă a acestor fructe. Valoarea lor medicală constă în efectul antioxidant, prevenind efectele negative ale radicalilor liberi și reducând riscul apariţiei bo-lilor cronice. Antocianidele echilibrează ritmul cardiac și previn creșterea tensiunii arteriale.

* Ajută la reducerea nivelului de acid uric.* Conţinutul de substanţe anticoagulante este

recomandat persoanelor care au probleme cu sis-temul venos.

* Ajută sistemul imunitar prin conţinutul ridicat de vitamine – B1, B2, B3, B6, B9, C și E și minerale calciu, fosfor, potasiu.

* Datorită efectului laxativ, vișinele pot fi con-sumate pentru a trata constipaţia.

* Ajută la secreţia sucului gastric.* Vișinele sunt, de asemenea, recomandate

pentru a elimina toxinele din organism.Benefi cii externe:Benefi cii externe:

* Infuzia de frunze de vișin este folosită pe tam-poane de vată pentru a stopa hemoragiile nazale și pentru a trata leziuni ale pielii.

* Vișinele au proprietăţi astringente și pot fi folosite pentru a regenera, a tonifi a și a energiza tenul. Totodată, pot fi utilizate și pentru a trata afecţiuni ale pielii precum cuperoza, pete sau pis-trui.

Neajunsuri:* Consumul de vișine nu este indicat persoane-

lor ce suferă de diabet zahar sau persoanelor care au o aciditate ridicată a sucului gastric.

Imprimeurile digita-

le se numără printre

tendinţele inovatoare

propuse de marile

case de modă. Culori

puternice și combina-

ţii inedite de peisaje

adaugă o notă extra-

vagantă ţinutelor de

sezon. Aceste printuri

promovează un stil

îndrăzneţ, dar pot fi

transpuse cu ușurinţă

în cât mai multe tipuri

de vestimentaţie.

Dacă ești adepta unei vestimen-taţii romantice, alege imprimeuri pastelate sau peisaje din natură. Îţi place să ieși în evidenţă prin-tr-un stil vestimentar expresiv? Încearcă printuri cosmice, arhi-tecturale sau combină mai multe tipuri de desene.

În acest sezon, Roberto Cavalli, Dolce & Gabbana și Vera Wang sunt doar câţiva dintre designerii care au promovat pe catwalk mo-dele variate de imprimeuri digita-le. Se poartă rochiile medii, care nu mai au nevoie de foarte multe accesorii pentru a ieși în eviden-ţă, dar și bluzele sau pantalonii scurţi cu imprimeuri digitale. Nu în ultimul rând, încălţămintea cu modele abstracte poate deveni elementul vedetă dintr-o ţinută.

Cum se poartă?Imprimeurile digitale te propul-

sează imediat în centrul atenţiei. De aceea, când le incluzi într-o ţinută ar trebui să renunţi la alte accesorii colorate. Un ceas sau o pereche de cercei nu vor îmbo-găţi în exces vestimentaţia, dar evită brăţările voluminoase sau colierele suprapuse. Dacă îmbraci un top imprimat, combină-l cu o pereche de pantaloni sau o fustă într-o singură culoare. În materie de accesorii alege între o brăţară sau un inel supradimensionat.

Rochiile se asortează cu încăl-ţăminte simplă uni. Nude este alegerea perfectă pentru orice imprimeu, dar poţi opta și pentru o anumită nuanţă regăsită în ves-timentaţie.

Piesele vestimentare cu im-

primeuri abstracte se potrivesc

foarte bine cu alte haine în culori

electrice. În sezonul petreceri-

lor de vară lasă-ţi imaginaţia să

zboare și testează combinaţii cât

mai variate. Ziua păstrează o linie

casual clasică, dar seara experi-

mentează!

Kudika.ro

Fructele de mare sunt cunoscute ca având efecte benefi ce asupra organis-mului, fi ind indicate în regimul alimen-tar al tuturor persoanelor, neinterfe-rând cu diferite boli pe care o persoană le poate prezenta. Singura restricţie la fructele de mare o reprezintă o posibilă alergie alimentară la una din compo-nentele proteice ale acestora.

Ce conţin fructele de mare?Ce conţin fructele de mare?Fructele de mare sunt bogate în proteine

de bună calitate, grăsimi sănătoase, omega 3 și omega 6, minerale care se găsesc mai greu în alte alimente, precum zincul, magneziul, fosfor, calciu, fi ind deosebit de sănătoase și hrănitoare.

Previn cancerulPrevin cancerulFructele de mare, dar și peștele – produsele ma-

rine la modul general, sunt cunoscute pentru efec-tele lor puternice în privinţa protecţiei anticanceri-gene. Consumul de fructe de mare scade riscul de apariţie a cancerului.

Ajută la slăbireAjută la slăbireFructele de mare conţin grăsimi de bună calitate

care au rolul de a mobiliza din depozite moleculele grase deja acumulate.

De asemenea, aceste grăsimi bune au rolul de a proteja și spori sănătatea sistemului nervos, dar și a organismului, în general, pentru că fi ecare celulă prezintă o “hăinuţă” (membrană celulară) alcătuită din lipide de bună calitate.

Detoxifi că organismulDetoxifi că organismulO altă calitate a fructelor de mare constă în ma-

rea capacitate detoxifi antă a acestora. Prin conţinu-tul de nutritenţi, vitamine și minerale, ele prezintă un bun efect detoxifi ant la nivelul întregului orga-nism.

Sporesc memoriaSporesc memoriaAvând un conţinut ridicat în grăsimi de bună ca-

litate care refac structurile neuronilor, fructele de

mare reprezintă un bun suport alimentar pentru tulburările de memorie sau perioadele de supraso-licitare intelectuală.

Previn disfuncţiile sexualePrevin disfuncţiile sexualeFructele de mare conţin minerale și alţi nutrienţi

cu roluri esenţiale în menţinerea sănătăţii organe-lor sexuale. Pentru bărbaţi, consumul de fructe de mare le menţine funcţia erectilă și libidoul, iar pen-tru femei consumul de fructe de mare – bogate în zinc – le ajută să își menţină sănătatea organelor sexuale.

Pentru păr și unghii sănătoasePentru păr și unghii sănătoaseConsumul de fructe de mare asigură necesarul de

nutrienţi pentru a avea unghii rezistente și un păr sănătos, prevenind, totodată, căderea părului. Sub-stanţele grase din fructele de mare funcţionează ca un hidratant natural pentru unghii și păr.

Previn ateroscleroza și bolile de inimăPrevin ateroscleroza și bolile de inimăGrăsimile de bună calitate pe care fructele de

mare le conţin, ca și peștele, de altfel, ajută în men-ţinerea sănătăţii sistemului cardiovascular și pre-venirea aterosclerozei. În zilele noastre, afecţiunile cardiovasculare ocupă un loc de top între bolile care afectează populaţia. Consumul de fructe de mare previne ateroscleroza și bolile cardiovasculare: in-farctul miocardic, tensiunea mare (hipertensiunea arterială), accidente vasculare cerebrale etc.

Să porţi sandale sau fl ip-fl ops și să mergi desculţă pe plajă sunt două dintre cele mai plă-cute experienţe ale verii.

Dacă călcâiele tale nu arată impeca-bil, s-ar putea să te jenezi să faci aceste lucruri și să pierzi toată distracţia. Din fericire, avem câteva recomandări prin care poţi obţine călcâie de invidiat în cel mai scurt timp!

Expunerea constantă a pielii la aer o usucă și poate crea acele inestetice bă-tături. De asemenea, presiunea pe care o exerciţi asupra pielii tălpii atunci când mergi sau când alergi dă naștere cră-păturilor din călcâie. Dacă nu le tratezi odată ce apar, ele se pot adânci, caz în care ești în pericol să începi să sângerezi sau să te infectezi.

Iată ce trebuie să faci pentru a-ţi vin-deca călcâiele crăpate și a preveni apari-ţia unor noi astfel de fi suri ale pielii.

În primul rând, trebuie să îndepărtezi pielea uscată de pe picioare. Dacă mergi la plajă, îţi poţi exfolia pielea natural, plimbându-te desculţă pe nisip.

Până atunci însă, poţi încerca acasă acest tratament: înainte de a merge la culcare, înmoaie-ţi picioarele în apă cal-dă timp de 15-20 de minute. Apoi exfo-liază-ţi pielea de pe călcâie și alte zone uscate ale tălpii cu o piatră ponce, dar cu grijă, să nu iriţi zonele rănite.

Acest procedeu va îndepărta celulele moarte, scoţând la iveală pielea mai fi nă

de dedesubt. Clătește-ţi picioa-rele, usucă-le prin tampo-

nare cu un prosop, apoi aplică o cremă de picioare, un unt de corp sau orice altă cremă hidratantă grasă. Pune-ţi câte o pungă în fi ecare picior, apoi o pe-reche de șosete și te vei trezi dimineaţa cu picioare mai frumoase și mai fericite. Repetă această procedură de 2-3 ori pe săptămână, până ce vor dispărea toate crăpăturile din călcâie.

Dacă niciuna dintre aceste remedii nu funcţionează din cauza că pielea este extrem de uscată sau ai o crăpătură prea mare, fă-ţi o programare la un me-dic dermatolog.

Pentru a preveni aceste neplăceri, poartă pantofi care îţi acoperă tot pi-ciorul, pentru a menţine umiditatea pielii (da, chiar și vara). Bea multă apă în timpul zilei pentru a-ţi asigura hidra-tarea necesară a organismului și, dacă locuiești într-o zonă cu aer foarte uscat, cumpără-ţi un umidifi cator acasă, pen-tru a îmbunătăţi calitatea aerului.

Continua să folosești piatra ponce după duș de câteva ori pe săptămână și nu uita să aplici zilnic o cremă hidra-tantă pe picioare.

Noifetele.ro

STUDIUCafeaua diminuează riscul

apariţiei cancerului de pielePersoanele care beau o ceașcă de cafea pe zi prezintă un risc scăzut de a se îmbolnăvi de cancer de piele. La această con-cluzie au ajuns oamenii de știin-ţă de la Spitalul Brigham and Women din SUA, notează Daily Mail.

„Datele noastre arată că persoanele care beau cafea, care are un conţinut ridicat de cofeină, prezintă un risc scăzut să dezvolte cea mai comună formă de cancer de piele, respectiv carcinomul bazo-celular. Chiar dacă rezultatele obţinute de noi arată că joacă un rol esenţial în prevenirea acestei boli, recomand persoanelor să nu crească aportul de cafea băută zilnic, deoarece efectele protective asupra organismul apar chiar dacă este băută în cantităţi mici”, a declarat Jiali Han, coordonatorul studiului.

Pentru a ajunge la această concluzie, savanţii americani au mo-nitorizat un grup de 112.897 de persoane, timp de 20 de ani. Din numărul total de voluntari, 22.786 de participanţi la studiu au fost diagnosticaţi cu această boală pe parcursul cercetării.

Datele studiului arată că persoanele care beau cafea sau ceai, principalele surse de cofeină, prezentau un risc scăzut de a se îm-bolnăvi de cancer de piele. Această protecţie nu s-a observat și în cazul voluntarilor care aveau inclus în dieta zilnică cafea decofei-nizată.

„Chiar dacă datele obţinute nu sunt unele care să arate o legătu-ră puternică între cafea și prevenirea acestei boli, noi vom urmări în continuare ce efect are acest aliment asupra cancerului de piele”, a punctat Han.

În opinia oamenilor de știinţă, cofeina poate împiedica dezvolta-rea cancerului de piele prin oprirea divizării celulelor sau datorită antioxidanţilor pe care acest aliment îi conţine.

Datele citate de cotidianul britanic Daily Mail arată că numai în Marea Britanie anual sunt diagnosticate în jur de 80.000 de cazuri noi de carcinomul bazocelular. Numărul acestor pacienţi a crescut de patru ori în rândul bărbaţilor și de trei ori în rândul femeilor în ultimii 25 de ani. Expunerea la soare fără protecţie UV reprezintă principala cauză a apariţiei acestei boli.

Gandul.info

Camera copilului trebuie să fi e caracterizată prin culoare, confort și veselie, astfel încât cel mic să se poată bucura de timpul petrecut în propriul sanctuar. Îţi prezentăm câteva teme decorative pe care le poţi utiliza pentru a amenaja dormitorul copilului tău.

Tema marinăO temă decorativă pe care o poţi aborda

pentru camera copilului tău, indiferent de sexul și de vârsta acestuia, este cea marină. Pentru aceasta, ai nevoie de un mobilier alb sau din fi er forjat și accente albastre și roșii. Poţi vopsi pereţii în bleumarin sau bleu des-chis, ori în dungi albe și albastre. Folosește decoraţiuni specifi ce: pești, scoici, ancore, colaci, bărci. Umple mai multe borcane cu

nisip și scoici și amplasează-le direct pe pardoseală, alăturându-le felinare. Feres-trele decorează-le cu plase, ce amintesc de năvoade, și achiziţionează un cufăr, în care copilul tău își poate depozita jucăriile.

Dormitor modernAmenajează dormitorul copilului tău

într-un stil modern, fresh. Folosește cu-lori vii, realizând combinaţii surprinză-toare și spectaculoase. Amplasează în cameră o comodă simplă, minimalistă, dar cu sertare colorate, și un fotoliu de tip balansoar. Pufurile și tabureţii vor fi , cu siguranţă, piesele de mobilier preferate

ale celui mic, în vreme ce perne-le decorative, cu diverse impri-meuri, vor anima camera. Într-un asemenea decor, nu uita de tapet: alege unul fun-ky, cu un pattern vesel și pune-l în valoare cu ajuto-rul unor tablouri cu rame diferite.

Culori pastelate cu accente clasiceÎn cazul în care locuinţa ta este amena-

jată în stil clasic, atunci este recomanda-bil ca și camera copilului să fi e decorată în același stil. Dacă dormitorul celui mic

este amenajat în stil clasic, acest lucru nu atrage după sine faptul că el trebuie să fi e sobru. Folosește un mobilier alb, pe care poţi lipi diferite stickere decorative. Înveselește încăperea folosind accesorii colorate: perdele, draperii, covoare, cor-puri de iluminat. Dacă spaţiul îţi permite, amplasează un fotoliu într-o culoare con-trastantă. În ceea ce privește paleta cro-matică, poţi folosi nuanţe calde de porto-caliu, roz șters, culoarea oului de raţă sau a piersicii, verde pal.

Infl uenţe englezeştiDacă îţi dorești să abordezi o temă dife-

rită, astfel încât dormitorul copilului tău să fi e deosebit, atunci îţi recomandăm să ape-lezi la infl uenţele britanice. Culorile predo-minante sunt roșul și albul și sunt utilizate accente de albastru. Întrucât se afl ă în ten-

dinţe, poţi găsi ușor piese de mobilier cu steagul Angliei imprimat. Ca patternuri, folosește carouri și accesorizează camera cu obiecte în formă de autobuze suprae-tajate, cabine telefonice etc. O alternativă ar fi să decorezi camera în stilul englezesc tradiţional; pentru acesta, folosește moti-ve fl orale, mobilier cu aspect uzat, coșuri împletite și accesorii metalice.

Garbo.ro

TREND ALERT

Imprimeurile digitale

Efecte extraordinare ale fructelor de mare

CASA TA

Teme decorative pentru camera copilului

FRUMUSEŢE

Cum să-ţi îngrijeşti călcâiele

Page 11: Ziarul Flux, Ed. 25 (853)

6 IULIE 2012 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.20 Documen-tar. “Balada pădurii.

Munții Tinlin”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Cinemateca universală. 8.15 Docu-mentar. “Descoperirile antichității”. 9.05 Film. “AVENTURILE LUI HUCKELBERRY FIN” (SUA). 10.00 Ring Star. Concurs mu-zical. 11.00 “Hansel și Gretel”. Spectacol al Teatrului de Păpuși din Târgoviște. 11.30, 4.10 La datorie. 12.00, 5.25 Por-trete în timp. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “Artă și mit”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50 “Stele în oglindă”. Spectacol muzical. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Desene animate. “Eloise merge la școală”. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25 Orchestra de muzică populară “Rapsozii Moldo-vei”. 22.20 Film. “TANDREȚEA CAILOR SĂLBATICI” (Canada). 0.10 Documentar. “Drumeții”. 0.40 Documentar. “Drepturile omului. Minoritățile sexuale”. 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 4.30 Music Mania. 5.00 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La alti-tudine. Reluare 12.15 Film

artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Con-cert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:30 Film seriale: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Te-leshopping 07:45 Film

serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (roman-ce) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teles-hopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film seri-al: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv � Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Legenda căutătorului (r)

11:00 Film: Iubitul mamei mele (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Votul decisiv 16:00 Teleshopping 16:15 Film: Batman se întoarce 19:00 Ști-rile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Fotbal Cupa Romaniei: Dinamo - CFR Cluj 22:30 Film: Dispărut în misiune 2 00:30 Știrile Pro Tv (r) 01:30 Totul despre poker, ep.1 (r) 02:15 Film: Dispărut în misiune 2 (r) 04:00 Fotbal Cupa Romaniei (r) 06:00 Romania, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новос ти 06:10 Документальный фильм “Футбол нашего детства”

07:00 Ростислав Янковский в фильме “Человек из черной “Волги” 08:40 “Армейский магазин” 09:10 “Смешарики. ПИН-код” 09:20 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confi dențe” 13:15 Премьера. Фильм Кирилла Набутова “Вредный здоровый образ жизни” 14:15 Александр Панкратов - Черный, Владимир Меньшов в комедии “Где находится нофелет?” 15:40 “Лучшие моменты “Поля чудес” 16:50 “По следам “Больших гонок” 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 “Время” 22:05 Церемония вручения народной премии “Золотой граммофон” 01:10 Евгений Сидихин в боевике “Между жизнью и смертью” 02:35 Комедия “Карусель” 04:35 “Vrei să fi i Milionar?” (R) 05:25 “Sin-teza săptămânii” (R)

7.00 Bebe m a g i a . 7 . 2 5 S ă

mă aștepți... 9.00 - 14.00, 17.10, 20.30 Serial. 14.00, 18.55 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 “Fabrica de staruri-3”. Concert. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informațional. 23.00 Distractis Show. 23.55, 3.00 Teleenciclopedia. 0.00 O dată’n viață. 1.30 Zona Zero. 4.10 Universul Credinței. 5.50 Pelerin. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5 M O N D E

LE JOURNAL 5:28 DOCUMENTAIRE 6:28 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 PARDONNEZ-MOI 7:54 RE-FLETS SUD 8:46 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 SAM-SAM 10:16 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:21 WOOFY 10:27 LES LÉGENDES DE TA-TONKA 10:39 LÉONARD 10:48 LES P’TITS DIABLES 10:59 LES P’TITS DIABLES 11:10 IRON MAN 11:33 TACTIK 12:02 LA TÉLÉ DE A @ Z 12:32 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PARTIR AUTREMENT 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 SECRETS D’HISTOIRE 16:33 NEC PLUS ULTRA 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUS-TIC 17:57 FLASH INFO 18:02 DÎNER À LA FERME 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:12 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 20:05 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 20:59 LES CHERIS D’ANNE 21:26 Y A DU MONDE À..AVIGNON 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 COUP DE TÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JO-URNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 Y A DU MONDE À..AVIGNON 1:01 LA DAME DE TRÈFLE 2:38 360° - GÉO 3:30 TV5MONDE LE JO-URNAL 3:58 DOCUMENTAIRE

6.00, 13.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Russkii mir. 6.45 Documentar.

“Apa, aurul albastru”. 7.45 Film. “PIȚIGOIUL ÎN PICAJ”. (“Telefi lm-Chișinău”, 1989). 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.15, 0.45 Reșpiro. Program muzical. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Focus. Magazin TV. 11.45, 15.40 Cinemateca universală. 12.00, 15.55 Constantin Rotaru la 60 de ani. Program muzical. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 13.40 Gagauz ogea. 14.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 17.40 Din fondul TV Moldova-1. Picături muzicale. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Poves-tea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 Fotbal. “Zimbru” - “Bangor City” (Țara Galilor). 0.25 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 1.00 TVMi. 1.30 Omul de lângă... 2.15 Grigore Vieru. Versuri. 2.35 Medalion muzical. 3.00 Documentar. “Casa părintească”. 3.30 Cu drag de casa părintească. Medalion muzical. 5.10 Music Mania.

07.00 Concert 08.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nume-le iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscan-

te (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teles-hopping 11:00 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (ultimul episod) (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevă-rate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se în-tâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Serial: Tânăr și neli-

niștit (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: O alegere difi cilă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4279 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Solomon Kane 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Lo-ghin fl Împreună la Jocurile Olimpice 23:15 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.1,2 an 8 00:00 Vis de femeie 00:30 Film: Solomon Kane (r) 02:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Știrile Pro Tv din Sport 03:30 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.1,2 an 8 (r) 04:15 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:45

“Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Марат Башаров в многосерийном фильме “Назад в СССР” 23:15 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Владимир Познер, Иван Ургант в проекте “Их Италия” 01:35 Брендан Фрэйзер, Вупи Голдберг в комедии “Обезьянья кость” 03:10 “Prima Oră” (R) 05:00 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Serial. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Tezaur folcloric. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉ-MATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CA-NADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:50 CHAPLIN 9:57 SAM-SON ET NÉON 10:04 LE PETIT PRINCE 10:31 FLASH INFO 10:34 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:35 À L’ÉCOLE DES PILOTES DE COURSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 L’ALGÉRIE DES CHIMÈRES 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA PART DES ANGES 21:14 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LA DAME DE TRÈFLE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JO-URNAL AFRIQUE 0:58 DIVERTISSEMENT 2:34 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Ga-gauz ogea. 6.40, 13.40

Documentar. “25 de zile în Europa”. 7.40 Film de scurt metraj. “VĂLEU, VĂLEU, NU TURNA”. (“Telefi lm-Chișinău”, 1991). 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTU-RILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.10 Documen-tar. “Arts 21”. 11.00 Electric Light Orchestra. Program muzical. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.50, 17.45 Respiro. Program muzical. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 14.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 15.40 Videoteca copiilor. 15.55 Părinți și copii. 16.25 Magazinul copiilor. 18.00 Russkii mir. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55 Focus. Magazin TV. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Gala Olimpică. 22.50 Alternative. Discriminarea pe înțelesul tuturor. 23.10, 0.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 1.00 TVMi. 1.20 Lanoi în sat. 2.15 Ion Druță. “Cununa cu spini”. Spectacol TV. 2.35 Medalion muzical. 3.00, 4.10 Cântă neamule cu noi. Program muzical. 5.10 Gala Olimpică. 5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Concert 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu

Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nu-mele iubirii (r) (AP) (ro-mance) 07:30 Teleshop-ping 08:00 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (ro-mance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Film: Comoara din spatele cărţilor (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshop-ping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.15,16 anul III 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și ne-liniștit, ep.4278 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Dispariţia 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin fl Împreună la Jocurile Olimpice 23:15 Serial: Mesaje de dincolo, ep.22, an 5 00:15 Film: Dispariţia (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Serial: Lois și Clark, ep.15, anul III (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 Serial: Lois și Clark, ep.16 anul III (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:45

“Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Prime-le știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Pri-mele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Марат Башаров в многосерийном фильме “Назад в СССР” 23:15 “Среда обитания”. “Из чего сделана еда” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Владимир Познер, Иван Ургант в проекте “Их Италия” 01:30 Поединки. “Испытание смертью”. Фильм 2-й 02:20 “Prima Oră” (R) 04:10 “DA sau NU” (R) 05:10 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Serial. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Cu ochii’n 4. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMA-TIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:49 CHAPLIN 9:56 SAMSON ET NÉON 10:03 LE PETIT PRINCE 10:31 FLASH INFO 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:37 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 CASQUE D’OR 16:46 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 L’ALGÉRIE DES CHIMÈRES 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 FORTIER 1:43 FORTIER 2:35 MA CARAVANE AU CANADA 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 DOCUMENTAIRE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Docu-mentar. “Fluviul Yangt-

ze”. 7.40 “Au înfl orit cireșii...” Program musical. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.10 Focus. Magazin TV. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Do-cumentar. “Euromaxx”. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 13.40 Dor. Program muzical. 14.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 15.55 Ring Star. Concurs muzical. 17.45 Respiro. Program muzical. 18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55 Electric Light Orchestra. Program muzical. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 21.50 Respiro. Program muzical. 22.20 Cultura azi. 23.10, 0.10 Serial. “DORA” (Colum-bia, 2004). 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinței. 2.15 Ion Druță “Toiagul păstoriei”. Spectacol TV. 3.00, 4.10 Nicolae Gribincea la 50 de ani. Spectacol muzical. 5.15 Descoperă Moldova. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artis-tic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00

Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nume-le iubirii (r) (AP) (roman-ce) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături

riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping (r) 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (roman-ce) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: De-mon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 ApropoTv (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teles-hopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.13,14 anul III 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4277 17:00 Știrile Pro Tv cu Na-talia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Comoara din spatele cărţilor 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin fl Împreună la Jocurile Olimpice 23:15 Serial: Mesaje de dincolo, ep.21, an 5 00:15 Serial: Lois si Clark (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 ApropoTv (r) 03:30 Serial: Mesaje de dincolo (r) 04:30 România, te iubesc! (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:45

“Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Марат Башаров в многосерийном фильме “Назад в СССР” 23:15 “Опасный рейс” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Владимир Познер, Иван Ургант в проекте “Их Италия” 01:30 Комедия “Мужской стриптиз” 02:55 Поединки. “Испытание смертью”. Фильм 1-й 03:40 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Serial. 10.15, 17.50 Te-leenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Tezaur folcloric. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.10 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JO-URNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:51 CHAPLIN 9:58 SAMSON ET NÉON 10:05 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:33 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 JAMAIS SANS MES PALMES 14:30 LE JO-URNAL DE LA RTBF 15:04 FORTIER 15:50 FOR-TIER 16:52 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAM-PION 17:57 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTRE-MENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:37 MASCARADES 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LA PART DES ANGES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:04 ZONE D’OMBRE 2:19 PARTIR AUTREMENT 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 DOCUMENTAIRE

6.00, 21.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Grădina

sălbatică”. 7.05 Legendele muzicii. 7.15 Do-cumentar. “Artă și mit”. 7.40 Film. “GALOȘII FERMECAȚI” (Czehoslovakia, 1984). 9.15 Documentar. “Descoperirile antichității”. 10.00, 1.30 Știință și inovare. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Focus. Ma-gazin TV. 12.00, 2.15 “Grădina “Ștefan cel Mare”. Spectacol al Teatrului “Ginta Latină”. 13.45 Documentar. “Ariane Mnouchkine și Teatrul Soarelui”. 15.00 Film. “AVENTU-RILE LUI HUCKELBERRY FIN” (SUA). 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.20 Desene animate. “Eloise”. 18.05 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în fa-milie. 21.25 Omul de lângă... 22.20 Respiro. Program muzical. 22.35 Film. “CHARLIE BARTLETT” (SUA, 2007). 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film

artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mi-reasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Te-leshopping 07:45 Film

serial: Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (roman-ce) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teles-hopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (ro-mance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film seriale: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Po-veștiri adevărate (r) (AP) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Spioni ca noi (r) 11:30 În

Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ști-rile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Fără protocol 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Câini si pisici 17:00 Film: Iubitul ma-mei mele 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Legea lui Banks 22:30 Film: Omul de ră-chită 00:45 Totul despre poker, ep.1 01:15 Film: Brokeback Mountain - O iubire secre-tă (r) 03:30 Film: Legea lui Banks (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новос ти 06:10 “Гении и злодеи” 07:15 Фильм “Ботанический

сад” 08:55 “Смешарики. ПИН-код” 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Лабиринты Григория Лепса” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Любовь Толкалина, Анатолий Белый в комедии “Храни меня, дождь” 13:55 “Вепрь”. Многосерийный фильм 15:55 “КВН”. Премьер-лига 17:25 Вечерние новости (с субтитрами) 17:45 Футбол. Суперкубок России. “Зенит” - “Рубин” 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Pri-mele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Большая разница” 22:55 Премьера. Романтическая комедия “27 свадеб” 00:45 Звезды мирового джаза в юбилейном концерте Игоря Бутмана 01:50 Ева Грин в фильме “Чрево” 03:35 Николай Караченцов в комедии “Пока безумствует мечта” 04:45 “Жди меня” 05:45 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 13.20 Bebe ma-gia. 7.40

Muzici și tradiții în Cișmigiu. 9.00 - 13.20, 18.00 20.30 Serial. 14.00, 18.55 Jurnal TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30, 23.50, 2.35 Teleenciclopedia. 15.50 “DA sau NU”. Joc TV. 17.00 Tema săptămânii. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 0.00 Dis-tractis Show. 0.55 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 2.40 Universul Celibida-che. 4.10 Viața satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5 M O N D E

LE JOURNAL 5:28 DOCUMENTAIRE 6:29 RICARDO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:28 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:07 FLASH INFO 10:09 SAMSAM 10:17 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:22 WOOFY 10:28 LES LÉGENDES DE TATON-KA 10:41 LÉONARD 10:50 LES P’TITS DIABLES 11:01 LES P’TITS DIABLES 11:12 IRON MAN 11:35 C’EST PAS SORCIER 12:03 MATIERE GRISE 12:32 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 13:00 FLASH INFO 13:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 13:31 PARDONNEZ-MOI 14:02 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:57 COUSINADES - CROM 16:24 COUSINADES - CROM 16:51 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 LES CHERIS D’ANNE 18:30 LA TÉLÉ DE A @ Z 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:34 FORT BO-YARD 21:26 Y A DU MONDE À..AVIGNON 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 Y A DU MONDE À..AVIGNON 0:58 TARATATA 2:52 D6BELS ON STAGE 3:56 TV5MONDE LE JOURNAL

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Cu-vintele Credinței. 7.00

Festivalul “Steaua Chișinăului”. Selecțiuni. 7.40 Documentar. “Ariane Mnouchkine și Teatrul Soarelui”. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.05 Docu-mentar. “Grădina sălbatică”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 13.40 Rus-skii mir. 14.10 Moldovenii de pretutindeni. 14.40 Din fondul TV Moldova-1. Constantin Moscovici. Serată de creație. 15.25 Film. “GALOȘII FERMECAȚI” (Czehoslovakia, 1984). 17.40 Cinemateca universală. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55 Festivalul “Steaua Chișinăului”. Selecțiunea copii. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Serial. “DORA” (Colum-bia, 2004). 1.00 TVMi. 1.20 Documentar. “Un loc pe acest pământ. Crasna”. 2.15 Film-spectacol. “Neneaca”. 3.00 Galina Gherman. “Două decenii de cântec”. Program muzical. 4.15 Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor 2012. 5.15 Descoperă Moldova. 5.25 Orchestra de muzică populară “Rapsozii Moldovei”.

07.00 Concert 08.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teles-

hopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Eca-terina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film ar-tistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nu-mele iubirii (r) (AP) (ro-mance) 07:30 Teleshop-ping 08:00 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (primul episod) (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (ro-mance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Te-leshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: O alegere difi cilă (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teles-hopping 14:00 Film: Spioni ca noi 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4280 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Chep-tene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Prizonierii timpului 23:00 Film: Departe de Câmpia în Flăcări 01:30 Știrile Pro Tv (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Happy Hour (r) 04:00 Film: Prizonierii timpului (r) 05:00 Vis de femeie (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Поле чудес” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Seara Tarziu” 23:15 “Primele știri” (rus) 23:30 “ДОстояние РЕспублики: Владимир Матецкий” 01:40 Закрытый показ. Премьера. Фильм “Пропавший без вести” 04:20 Комедия Вуди Аллена “Мелинда и Мелинда”

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25, 12.05, 15.25, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Serial. 10.15, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Bebe magia. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉ-MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:51 CHAPLIN 9:58 SAMSON ET NÉON 10:05 LE PETIT PRINCE 10:32 FLASH INFO 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:33 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA PART DES ANGES 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:02 MA CARAVANE AU CANADA 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOUR-NAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 20:59 21E SIÈCLE 21:27 Y A DU MONDE À..AVIGNON 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 FORTIER 22:47 FORTIER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 Y A DU MONDE À..AVIGNON 1:01 NICOLAS LE FLOCH 1:56 NICOLAS LE FLOCH 2:52 DÎNER À LA FERME 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 DOCUMENTAIRE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Baștina. Magazin agricol. 6.55

Documentar. “Artele marțiale chineze”. 7.25 “Au înflorit cireșii...” Program musical. 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 10.05 Reporterul de gardă. 10.30 Film. “TROIȚA” (“Telefi lm-Chișinău”, 1990). 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Desene animate. “Piticii înțelepți”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 “Un sufl et pentru păpușă”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsan-dri” din Bălți. 15.15 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 16.45, 21.50 Respiro. 17.45 Focus. Maga-zin TV. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008-2009). 22.20 Dor. Program muzical. 22.50 Cinemateca universală. 23.05, 0.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). Episoadele 1 și 2. 1.00 TVMi. 2.15 Documentar. “Moldova turistică”. 2.50 O seară de clarinet cu Veaceslav Cernavca. 5.10 Music Mania. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Mu-zică 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nume-le iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături ris-

cante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Emperatriz (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (di-vertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) # 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleo-nii (r) 03:45 Doamne de poveste (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile ProTv fl Ce se întâmplă, doctore? fl Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr

și neliniștit (r) 11:00 Film: Surf Ninjas (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Frumoasa și dictatorul (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4276 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin fl Împreună la Jocurile Olimpice 23:15 Serial: Mesaje de dincolo, ep.20, an 5 00:15 Film: An-trenament tactic 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 După 20 de ani (r) 03:30 Serial: Mesaje de din-colo (r) 04:30 Vis de femeie (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:45

“Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм. Заключительная серия 13:25 “Смак” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 17:05 Андрей Малахов в программе “Детектор лжи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Между нами, девочками” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Pri-mele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Марат Башаров в многосерийном фильме “Назад в СССР” 23:15 “Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 Владимир Познер, Иван Ургант в проекте “Их Италия” 01:30 Фильм “Голубой Макс” 03:50 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 14.30, 16.45, 23.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă (reluare). 9.25 Serial. “FUR-TUNĂ” (Columbia, 2005). 10.15, 17.50 Teleenci-clopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 0.25, 6.30 Reporter. 11.10 Distractis Show. 12.05, 15.25, 18.00, 21.30, 1.35, 5.15 Serial. 13.10, 20.30, 0.50 Serial. “FANTOMA ELENEI”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 4.25 Prim-plan. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTER-NATIONALES 6:33 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 LE MANÈGE ENCHANTÉ 9:48 CHAPLIN 9:55 SAMSON ET NÉON 10:02 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:35 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:02 VISITE LIBRE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:37 LES MAINS NOIRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 JE VOUS AI COMPRIS : DE GAULLE 1958-1962 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 17:57 FLASH INFO 18:04 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FORTIER 20:21 FORTIER 21:27 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES - ILS DAN-SENT 22:45 COUSINADES - CROM 23:12 COUSINADES - CROM 23:39 COUSINADES - PHOTO SÉVICES 23:47 COUSINADES - PHOTO SÉVICES 0:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LÉGITIME VIOLENCE 2:36 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 DOCUMENTAIRE

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 13 IULIE 14 IULIE 15 IULIE 12 IULIE 9 IULIE 10 IULIE Luni 11 IULIE

Miercuri

Page 12: Ziarul Flux, Ed. 25 (853)

6 IULIE 201212 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

- Roman, îţi faci studiile la Constanţa. Cum este viaţa de student acolo?- Constanţa e mereu încân-

tătoare. Cu marea alături simţi că trăiești din plin. Sunt mulţi semeni de-ai mei, tineri și ne-liniștiţi, care se bucură din plin de anii de studenţie. Însă dacă e să vorbim nemijlocit de viaţa de student, atunci pot spune că studentul este student oriunde. Realizez că în anii aceștia, de când sunt la Constanţa, am reușit să fac de toate. Îmi place atmo-sfera de acolo. Voi reveni cu mare drag de fi ecare dată.

- Ai considerat că studiile pe care le vei obţine în România îţi vor oferi mai multe avan-taje de a obţine califi carea pe care ţi-o dorești? - Păi, vroiam să încerc și altce-

va și sunt sigur că studiile făcute în România îţi oferă mai multe avantaje. Sistemul de învăţă-mânt din Republica Moldova are nevoie de reformare urgentă. În România este altfel. Știu unde să aplic cunoștinţele asimilate și pot să-mi găsesc mult mai ușor un post de muncă. Vreau ca și acasă să avem un învăţământ de calitate.

- Ce facultate faci la Constan-ţa? - Sunt student la Universitatea

„Andrei Șaguna” din Constanţa, Facultatea de Știinţe ale Comu-nicării și Știinţe Politice, specia-lizarea Relaţii Internaţionale și Studii Europene.

- Probabil ai întâlnit acolo mulţi semeni de-ai tăi din Re-publica Moldova. Este viabilă Organizaţia studenţilor ba-sarabeni?- Da, sunt mulţi studenţi de

la noi. Când merg pe străzile Constanţei parcă aș fi în Chișinău. OBS este viabilă și împreună reușim să facem niște acţiuni de sufl et. Mi-am făcut mulţi prieteni acolo.

- Ce acţiuni aţi realizat îm-preună cu colegii de la OSB? Intuiesc că aţi avut mai multe activităţi. - Organizaţia studenţilor

basarabeni este foarte activă la Constanţa. Timp de trei ani de zile, de când mă afl u acolo, am organizat o mulţime de proiecte și acţiuni. Balul Bobo-cilor, 1 Decembrie, Festivalul „Zilele Basarabiei” sunt câteva dintre activităţile noastre. Însă ţin la o activitate de-a noastră în mod deosebit. Este vorba de proiectul „Trimite o carte peste Prut”, care s-a desfășurat în parteneriat cu Consiliul Ju-deţean Constanţa. Am adunat de la oamenii cu sufl et mare și de la Biblioteca Naţională cam 35 000 de volume ce au ajuns la noi acasă. E un fond de carte impresionant. Eu cred că astfel de iniţiative trebuie susţinute și desfășurate mai des.

- Ce planuri ai? Susţii licenţa într-un an, nu? Vrei să faci studiile de masterat tot la Constanţa?

- Anul acesta voi termina studiile de licenţă, susţin teza și mă întorc acasă. Vreau să fac studiile de masterat în Chișinău. Și asta pentru că mi-e tare dor de casă.

- Și totuși, vrei să te întorci acasă. De ce? Care este moti-vaţia ta? Crezi că aici vei reu-și să te angajezi, să-ţi găsești un serviciu care ar corespun-de cu studiile pe care le faci? - Dorul de casă nu are nici un

preţ. El mereu te macină și te ade-menește să te revii acolo de unde ţi se trag rădăcinile. Asta este cea mai mare motivaţie pentru mine. Facultatea îmi permite să aleg mai multe domenii de activitate și nu cred că ar fi o problemă cu angajarea. Timpul va arăta.

- Ce te leagă de Noua Gene-raţie? Povestește-ne cum i-ai cunoscut pe tinerii de aici și dacă mai ţii legătura cu ei. - De Noua Generaţie mă

leagă multe amintiri plăcute pe care nu le voi uita nicioda-tă. Sunt membru de când mă ţin minte. Treptat, de-a lungul anilor, am cunoscut mii de ti-neri care știu ce-și doresc de la viaţă, știu că trebuie să înveţe și să persevereze. Din păcate, ţin legătura cu ei mai mult virtual, însă de fiecare dată când vin acasă, în Moldova, trec pe la sediul de pe Iorga, 5.

- Aș fi curioasă să știu ce amintiri ai din campaniile electorale în care te-ai impli-cat. Presupun că ai multe. Tu chiar ai participat destul de activ la astfel de acţiuni. - Am participat la tare multe

campanii electorale. Am amin-tiri de tot felul, unele frumoase, altele mai puţin. Era plăcut când lumea din jur aprecia ceea ce făceam, înţelegea că munceam pentru o cauză nobilă, pentru poporul acesta. Asta este cea mai frumoasă amintire și satis-facţie sufletească de care am avut parte.

- Care a fost cel mai important lucru pe care l-ai învăţat de la familia creștin-democrată? - Am învăţat întâi de toate să

fi u un bun creștin, să-mi iubesc aproapele și să-mi apăr patria. Aceste trei lucruri ar trebui să le simtă și să le cunoască fi ecare om în parte. Le sunt recunoscător „mentorilor” din PPCD pentru aceste învăţăminte valoroase.

- Din ceea ce ne-ai spus mai sus am înţeles că ești foarte atașat de familia noastră po-litică. Ți-e dor de Noua Gene-raţie? - Abia aștept să revin în ţară,

să ne întâlnim cu toţi prietenii, să particip la toate acţiunile organizate de NG. Sunt sigur că voi regăsi aceeași atmosferă prietenoasă și deschisă.

- De unde ești originar?- De baștină sunt din comuna

Sărătenii Vechi, Telenești. Acolo a început colaborarea cu tinerii de la PPCD. Chiar am fost o bună perioadă de timp președintele fi lialei Telenești.

- Ești pasionat de muzică? Te întreb aceasta pentru că tu erai foarte cunoscut pe timpuri, când se organizau școlile de vară. Muzica ta era foarte apreciată. Seara îi dis-trai pe tineri și le ofereai bună dispoziţie. Am dreptate? - Aveţi dreptate, îmi place mu-

zica. La școlile de vară eu eram sufl etul petrecerilor. Cred că-mi reușea să menţin atmosfera. Eu eram Dj-ul acolo. Organizam niște seri de neuitat. Nu depă-șeam niciodată limitele. Totul se desfășura în bună ordine.

- Sunt curioasă să afl u de unde ai moștenit simţul umorului atât de dezvoltat. Respecţi vreo „tradiţie” de familie? - Nu, nu cred că am respectat

vreo „tradiţie” de familie. Pur și simplu, așa este firea mea: nu pot sta supărat și încruntat. N-am pentru ce. Eu trăiesc viaţa

altfel și îmi place să fi u activ și dinamic. Oamenii „plângăcioși” nu fac parte din cercul meu de prieteni. Cred că este un fel de a fi pe care mi l-a dat Dumnezeu. Îi pot face pe oameni să mai uite de grijile cotidiene. În plus, am făcut trei ani de zile artă teatrală. Un pic de actorie nu strică. Ba din contra.

- Te-ai întors recent de la Suli-na. Ai participat la vreo școa-lă de vară?- Da, am participat la Progra-

mul de tabere „ARC 2012”, orga-nizat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în cola-borare cu Autoritatea Naţională pentru Sport și Tineret. Aici par-ticipă tineri din ţările vecine și din diasporă. Este foarte interesant

să intri în contact cu ei. M-am în-cărcat cu energie pozitivă și sunt pregătit pentru alte activităţi. Vara e în plină desfășurare.

- Ce ţi-ai propus să faci vara asta? Presupun că ai ce să faci la Constanţa, cu marea alături.- Nu voi sta la Constanţa. Toată

vara voi fi alături de echipa de la tabăra Sulina. Vom fi bucuroși să întâmpinăm tinerii din diasporă pentru a le oferi o săptămână de vis, de libertate și de odihnă activă.

- Mulţumim pentru timpul acordat. Vacanţă frumoasă! - Mulţumesc și eu. O vară cât

mai activă. Lucia CUJBĂ, FLUX

BerbecÎncă de la începutul săptămânii ce urmează vei dori să schimbi ordinea de zi în familie, în măsura în care e posibil. Te simţi responsabil pentru tot ce se petrece.

TaurNu îţi place, dar nu ai încotro, asimilezi lecţii de viaţă și ești invitat să schimbi multe din-tre concepţiile care au dovedit că nu mai sunt valabile.

GemeniSeriozitatea acestei perioade te poate ajuta să privești cu maturitate piedicile pe care le ai de înfruntat. Profi tă de acest moment de mobilizare.

RacO săptămână încărcată, dar benefi că, indife-rent câte treburi ai sau ce propuneri vei pri-mi de la partenerii importanţi. Renunţă la te-meri!

LeuAi putea resimţi obligaţiile profesionale ca pe o povară grea, mai ales dacă sunt mai multe sau nu te privesc și ești obligat(ă) să le preiei.

FecioarăPui la îndoială, justifi cat, cele mai importante planuri de viitor. Situaţia pe care ai prevăzut-o diferă însă de ce se întâmplă în realitate.

BalanţăO rază de soare apărută la ţanc îţi luminea-ză viaţa. Poate fi de la prieteni, de la o rudă sau, pur și simplu, de la oamenii deosebiţi pe care îi știi.

ScorpionPorţi pe umeri o responsabilitate pe care nu o înţelegi, dar o accepţi. Devine evidentă re-volta ta împotriva misiunii pe care ţi-a dat-o soarta.

SăgetătorLipsurile de acum sunt rezultatul unei evalu-ări eronate a lucrurilor. Ai crezut că e impor-tantă viteza de realizare a planurilor și nu e așa.

CapricornEști înconjurat de probleme difi cile și, deși ai încredere că le vei rezolva, te bate gândul să renunţi la unele, ca să simplifi ci puţin lucru-rile.

VărsătorTrebuie să te retragi puţin și să alegi preocu-pări care te vor ajuta să îţi refaci echilibrul su-fl etesc. E mai important decât orice altceva!

PeştiUnele planuri îţi ies, altele sunt blocate de complicaţii pe care nu le-ai anticipat. N-ai vrut să pui răul înainte și acum trebuie să le abandonezi.

6-13 iulie6-13 iulie

GENERAŢIA 2002

Roman Nicoară: „Sunt membru de când mă ţin minte”Roman Nicoară: „Sunt membru de când mă ţin minte”Roman Nicoară este student la Constanţa și este un vechi și bun prieten al Noii Generaţii. Chiar dacă a plecat la studii în România nu a uitat de colegii de aici. Își amintește cu mare drag de ei și revine ori de câte ori are ocazia. „Sufl etul petre-cerilor, așa cum l-au „botezat” tinerii, Roman își face studiile de licenţă la Universitatea „Andrei Șaguna”, însă vrea neapărat să revină acasă. La Chișinău își va continua studiile de masterat. Și asta pentru că îi este dor de casă și de prieteni. Aceasta pare a fi motivaţia cea mai puternică.

Cursuri particulare de tobe

Baterist profesionist oferă lecţii de tobe pentru persoanele care vor să facă carieră în muzică, cât şi pentru cei care vor să cânte la baterii doar din hobby. Şedinţele conţin lecţii teoretice care includ elementele de bază pentru însuşirea acestui instrument (poziţia mâinilor şi a picioarelor, maniera de execuţie, aranjamen-tul setului de tobe), precum şi ritmuri de toate genurile, începând de la funk, latin, jazz, rock, pop rock, soul, country, fusion, pop etc.

Contacte: 022566791; Contacte: 022566791; 079007559079007559

ÎNCĂ UN „CERTIFICAT DE NAŞTERE”

Un exemplar din prima hartă a Americii a fost descoperit întâmplător la Munchen

Un exemplar din prima hartă pe care apare scris numele “America”, semnată de călugărul și cartograful german Martin Waldseemüller, a fost descoperit, din întâmplare, în Biblioteca Universitară din Munchen.

Descoperirea, considerată “senzaţională” de reprezen-tanţii bibliotecii, a ridicat la cinci numărul exemplarelor din această hartă, veche de peste 500 de ani, realizată de Martin Waldseemüller (1470-1522).

Exemplarul original, denumit adeseori “certifi catul de naștere” al Americii, este expus din 2007 în sala mare a Biblio-tecii Congresului american din Washington, fi ind protejat de o cutie din sticlă, fabricată special pentru această hartă.

La Munchen, harta descoperită, mai mică decât originalul (dimensiuni de 2,32 metri x 1,20 metri), a fost găsită din întâmplare într-o carte cartonată din secolul al XIX-lea, între două pagini de geometrie.

Un lungmetraj des-pre viaţa și cariera balerinului rus Rudolf Nureev va fi produs la Hollywood, pe baza romanului biografi c “Dancer”, scris de Co-lum McCann.

Filmul va fi produs de Trudie Styler, soţia lui Sting, și Celine Rattray, de la compania Maven Pictures, în colaborare cu produ-cătorul italian Davide Azzoli, informează screendaily.com.

Lungmetrajul “Dancer” va prezenta eve-nimentele care au marcat viaţa celebrului balerin rus de origine tătară, relatate de persoanele care l-au cunoscut pe artist, începând cu nașterea acestuia în Rusia, în 1938, continuând cu fuga lui în Occident, în 1961, afi rmarea pe fi rmamentul bale-tului internaţional și până la decesul său cauzat de maladia SIDA, în 1992.

Acest proiect cinematografi c va benefi -cia, de altfel, de sprijinul scriitorului Colum McCann, care va participa la scrierea sce-nariului pe baza romanului său.

Studiourile Maven Pictures au două fi lme în postproducţie: “Filth”, cu James McAvoy, Jim Broadbent, Jamie Bell și Imo-gen Poots, și “Imogene”, cu Kristen Wiig, Annette Bening și Matt Dillon.

Rudolf Nureev este considerat unul dintre cei mai talentaţi balerini din secolul al XX-lea. S-a născut pe 17 mai 1938, în apropiere de Irkutsk, în timp ce mama lui călătorea cu trenul spre Vladivostok, unde tatăl lui, de origine tătară, era comisar politic. A copilărit în regiunea Bașkiria și a fost atras încă din copilărie de dansu-rile populare bașkire. În 1955 a început cursurile de balet la Institutul Coregrafi c din Vaganova și, chiar dacă avea în acel moment 17 ani deja – o vârstă considerată târzie pentru a deveni balerin profesionist –, a devenit foarte repede cunoscut graţie talentului și tehnicii sale.

Anul 1961 a fost unul de cotitură în via-ţa sa. În urma unui accident, prim-solistul Baletului Kirov din Leningrad, Konstantin Sergheev, nu a mai putut dansa, iar în locul acestuia, pentru o prestaţie la Paris, a fost ales Nureev. Tehnica și dezinvoltura tânărului balerin rus i-au impresionat pe specialiștii din lumea baletului. La Paris a luat hotărârea de a nu se mai întoarce în Uniunea Sovietică. În această perioadă l-a cunoscut pe balerinul Erik Bruhn, care i-a devenit protector.

În 1962, a fost invitat de balerina Mar-got Fonteyn pentru a dansa într-o gală de balet, alături de Royal Ballet, la Londra. Nureev a activat la Londra pentru o peri-oadă de aproape 30 de ani. Spectacolele cele mai cunoscute, alături de Royal Ballet, în care a avut-o ca parteneră pe Margot Fonteyn, sunt: “Lacul Lebedelor”, “Gisel-le”, “Frumoasa din pădurea adormită”, “Spărgătorul de nuci”, “Romeo și Julieta”, “Corsarul” și “Don Quijote”.

În anii ‘80 s-a îmbolnăvit de SIDA.În 1983, Rudolf Nureev a devenit direc-

torul Baletului Operei din Paris. În 1988 a primit Legiunea de Onoare în rang de Cavaler, iar în 1992, ministrul francez al Culturii i-a acordat cea mai înaltă distinc-ţie în domeniul artistic: Ordinul Artelor și Literelor în rang de Comandor.

Rudolf Nureev a murit pe 6 ianuarie 1993, la vârsta de 54 de ani, și a fost înmormântat în cimitirul Sainte-Genevi-eve-des-Bois.

Specialiștii CERN au anunţat desco-perirea unei particule asemănătoare cu bosonul Higgs. Deși sunt 99% siguri că aceasta este particula pe care au căutat-o și care ar putea explica cum a luat naștere Universul, ei susţin că vor fi nevoiţi să-și continue studiile pentru a fi 100% siguri, arată „The Telegraph”.

“A fost descoperită o particulă “com-patibilă” cu bosonul Higgs. Este o zi monumentală pentru știinţă”, a declarat profesorul John Womersley.

Experţii de la Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) au susţi-nut o conferinţă de presă la care au partici-pat cinci fi zicieni renumiţi la nivel mondial. Peter Higgs, renumitul fi zician după care a fost denumit și Bosonul Higgs (particula lui Dumnezeu), a fost și el prezent la conferinţa de presă ce are loc în Elveţia.

Oamenii de știinţă consideră că boso-nul Higgs reprezintă cheia către înţelege-

rea Universului. Bosonul Higgs este particula ele-mentară formată imediat după Big Bang, în urmă cu 14 miliarde de ani. Se crede că aceasta a dat masă tuturor celorlalte particule.

Large Hadron Collider (n.r. – „Mare Accelerator de Particule”; LHC) este un accelerator de parti-cule, construit la Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN), între Munţii Alpi și Munţii Jura, lângă Geneva. Construcţia a fost fi nalizată în mai 2008 și a costat peste trei miliarde de lire sterline. Are o formă de cerc cu circumferinţa de 27 km, situat la 100 m sub pământ. LHC este considerat cel mai performant accelerator de particule din lume.

Scopul LHC este de a explora validi-tatea și limitările Modelului Standard, modelul teoretic de bază din domeniul fi zicii particulelor. Teoretic, acceleratorul ar trebui să confi rme existenţa bosonului Higgs, acoperind elemente lipsă ale Mo-delului Standard și explicând felul în care particulele elementare capătă anumite proprietăţi, cum ar fi masa.

Parlamentul European (PE) a respins defi nitiv Acordul co-mercial de combatere a contrafacerii (ACTA). Documentul a fost respins cu 478 de voturi împotrivă, 39 pentru și 165 de abțineri, informează BBC. Astfel, Uniunea Europeană nu va mai putea să ratifi ce acest acord internaţional controversat.

Votul de respingere a fost urmat de o încercare nereușită de a amâna decizia, motivul fi ind investigaţiile în curs de desfășurare la Curtea Europeană de Justiţie cu privire la ACTA. Douăzeci

și două de state membre ale UE au semnat tratatul Acta, deși acesta nu a fost formal ratifi cat. Printre țările din afara UE care au susținut Acta se numără SUA, Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore și Coreea de Sud. Totuși, în urma pro-testelor în masă, câteva țări au hotărât să nu susțină acordul.

Votul este văzut de majoritatea experților drept „o lovitură finală” aplicată tratatului în forma sa actuală. „Respingerea documentului nu înseamnă că Comisia Europeană renunță să găsească răspunsuri la întrebările ridicate de publicul european”, a declarat comisarul UE pentru comerţ, Karel De Gucht.

„Comisia Europeană va continua să solicite avizul juridic al Curţii Europene de Justiţie cu privire la acest acord, dacă acesta prejudiciază sau nu vreun drept fundamental al cetăţenilor eu-ropeni – inclusiv libertatea de exprimare”, a mai spus acesta.

Partidul piraților din Marea Britanie a pledat împotriva Acta. Într-o declaraţie, liderul Loz Kaye a spus că este mulţumit de faptul că politicienii au „auzit” milioane de oameni care le-au trimis mesaje în semn de protest.

Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA) a fost controversat chiar de când a fost propus. Acesta are scopul de a ameliora punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală la nivel internațional.

ELOGIU

Un fi lm despre viaţa şi cariera balerinului Rudolf Nureev, în pregătire la Hollywood

NU AU LEAC

Specialiştii consideră că au descoperit „particula lui Dumnezeu”

„O LOVITURĂ FINALĂ”

Parlamentul European a respins ACTA