Citiþi în pagina 2mesajele ºi scrisorileprimite de la cititorii

noºtri caresunt maideºtepþi

decât noi.

✍ GHEORGHE BURDUJAN

EDITEDITORIALORIAL

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN www.valenii.wordpress.com 1 LEU

ALEGEREA PARLAMENTARULUI

ISSN: 2068 - 0252 / Nr. 48, NOIEMBRIE, 2012

pagina 2

“E NORMAL SÃ FIU LIBERAL,“E NORMAL SÃ FIU LIBERAL,CÃ AM O AFCÃ AM O AFAACERE”CERE”

Aºa îºi justificã Sorin Teju recentaînscriere în PNL, deºi a cochetat

multã vreme cu PSD. În realitate nueste opþiunea domniei sale, ci dorinþa

expresã a marelui voievod dePrahova.

LANSAREA CANDIDAÞILOR ARD Sâmbãtã, 10.11.2012, a avut loc,

la Casa de Culturã a oraºuluiVãlenii de Munte, lansarea candi-daþilor ARD pentrualegerile parlamentare.

Prof . Camel ia NEAGUNU EXIªTI DACÃ NU AICURSURI ªI CREDITE

Vorbeam deunãzi cu un colegde cancelarie care se plângeacã nu mai are timp, cã pânã ºisfârºitul de sãptãmânã esteprezent la cursuri de formare,cã fãrã ele nu se poate, cã altfelnu are “hârtii” ºi “dovezi” caresã-i ateste valoarea, compe-tenþa, abilitatea…

POªTA REDACÞIEI

pagina 3pagina 3

Alegerea parlamentarului este o acþi-une foarte delicatã care ni se întâmplão singurã datã la patru ani. Pare sim-plã, dar nu e deloc aºa. Este asemãnã-toare, dar nu este aidoma cu alegereaprimarului. Nu se rezumã doar la intro-ducerea opþiunii noastre în urna de vot.Nu înseamnã ducerea la îndeplinire acomenzii datã de un primar sau altul. Decizia noastrã trebuie sã fie una bine

chibzuitã pentru ca eficienþa ei sã fiemaximã. Este ca ºi când ai avea în faþata o balanþã pe care trebuie s-o aduci înechilibru, astfel încât un taler sã nuatârne mai mult ºi mai greu decâtcelãlalt. Ce înseamnã asta? Cã parla-mentarul nu trebuie sã fie din acelaºipartid din care face parte primarul.Pentru cã, dacã ai o problemã de rezol-vat ºi primarul nu þi-o rezolvã, atunci teduci la parlamentarul ales de tine ºi-lrogi pe acela sã te ajute. Dacã primaruleste din acelaºi partid cu parlamen-tarul tãu, e lesne de înþeles cã nu veigãsi înþelegerea ºi rezolvarea pro-blemelor tale la niciunul. Acolo undeprimarul nu poate sã facã ceva, trebuiesã facã parlamentarul. ªi viceversa.Iatã de ce este necesarã existenþa unuiechilibru de forþe politice pe plan local.Când o zonã sau alta, respectiv uncolegiu, riscã sã capete aceiaºi culoarepoliticã, situaþia devine gravã subaspectul stabilitãþii instituþiilor statu-lui care definesc democraþia. De ase-menea, experienþa aceluia care doreºtesã devinã parlamentar este extrem deimportantã în coeficientul ecuaþieielectorale. Nu poþi trimite în Parlamentun novice a cãrui prezenþã este justifi-catã doar de existenþa averii personaleacumulate prin cine ºtie ce metode.Acesta nu ar ºti sã rezolve problemelecetãþenilor. Ar fi doar un yes-man, unsimplu vot ºi atât.

pagina 3pagina 6

pagina 3pagina 4

ÃLENiiZiarul Vãii TeleajenuluiVVÃLENii

Universitarul Mihai Apostolache (ARD)

Patron de brutãrie, Sorin Teju (PNL)VERSUS

- Nãscut la Ciorani/Prahova. - Este deputat. - Candideazã pentru un nou mandat

în vederea continuãrii proiectelor ºi înmemoria tatãlui sãu.

- Doctor în drept al Universitãþii dinBucureºti;

- A urmat cursurile a trei masterate:în management politic, managementulsectorului public ºi în studii europeneºi drept comunitar.

- Nãscut la Aluniº/Prahova. - A intrat în partid de câteva

sãptãmâni ºi vrea în Parlament,pentru cã are o micã afacere ºi enormal sã fie liberal.

- Pensionar pe caz de boalã;- “Respectând legea mi-am dez-

voltat tot mai mult afacerea, iarastãzi sunt mândru de realizãrilemele”.

- are o pensie de 744 de lei/lunar

2

ACTUALITATE

POªTA REDACÞIEI“Stimatã redacþie,Bine v-am gãsit!

Sunt Adrian Popescu, locuiescîn Mizil ºi sunt colaborator alsãptãmânalului de informaþie"Mizilul".

Zilele trecute, printr-un con-curs de împrejurãri, am intrat în posesia mai multor numerea publicaþiei "Vãlenii".

Mã bucur sã ºtiu cã am co-legi la Vãlenii de Munte, loculunde cu mulþi ani în urmãeram student al Facultãþii deMontanologie în cadrulUniversitãþii "Spiru Haret".

Vã mãrturisesc faptul cã amcitit cu multã luare aminte arti-colele publicate care în maremãsurã m-au bucurat.

Domnului Gheorghe Burdu-jan aº vrea sã îi spun cã, înopinia mea, naþionalismul esteo stare de spirit cu care, eu celpuþin, mã confund ºi mã mân-dresc. M-au bucurat nespusarticolele: "Fenomenul kitsch",autor profesor MagdalenaBuzea, “La vremuri noi ideinoi”, autor învãþãtor Cristinalordache ºi nu în ultimul rând"Picãturi de viaþã" autor profe-sor, Jeannette Cimanga, articolcare trãdeazã o fire sensibilã ºirealistã.

M-aº bucura mult dacã arexista posibilitatea de a puteacomunica în format electronic.

Sã nu uitãm niciodatã cãrolul nostru este acela de a evi-denþia grijile, nevoile, preocu-pãrile celor care ne citesc ºiprin urmare legãtura cu citi-torii este vitalã pentru exis-tenþa unei publicaþii.

Mult succes ºi sã nu vã daþibãtuþi niciodatã!

Cu prietenie.” Adrian Popescu

Rãspuns: Vã mulþumimpentru cuvintele dumneavoas-trã de apreciere ºi vã aºteptãmla sediul redacþiei noastre întrucunoaºtere. Subscriu acestorcuvinte pe care le reproduc:“Sã nu uitãm niciodatã cã rolulnostru este acela de a evi-denþia grijile, nevoile, preocu-pãrile celor care ne citesc ºiprin urmare legãtura cu citi-torii este vitalã pentru exis-tenþa unei publicaþii”.

Domnule redactor-ºef,Pe strada Cuza Vodã la nu-

mãrul 53, exista o fântânã cuapã potabilã de utilitate publi-cã, în sensul cã noi, locuitoriidin aceastã zonã ne foloseamde ea pentru adãpat animaleledomestice ºi alte necesitãþi cas-nice. Mai ales atunci când seoprea apa la robinte dindiverse motive, aceastã fântânãera o adevãratã salvare pentrucetãþenii de pe Cuza Vodã.

Într-o zi, din ordinul prima-rului sau al viceprimarului,aceastã fântânã a fost astupatãcu pietriº, nisip ºi moloz.

Nu ºtim cine este autorulmoral al acestei decizii crimi-nale, i-aº zice. Noi am fãcut unmemoriu cãtre Primãrie, pecare l-au semnat toþi cetãþeniide pe strada Cuza Vodã. Nu amprimit niciun rãspuns. Nici nus-a luat vreo mãsurã concretã.A venit o datã viceprimarul,

Vasile Gheorghe, s-u uitat, nu aspus nimic ºi a plecat aºa cuma venit.

Ne adresãm ziarului dum-neavoastrã cu aceastã scrisoarecu rugãmintea sã interveniþi pelângã noul primar al oraºuluiVãlenii de Munte pentru ca sãse dea din nou în folosinþãaceastã fântânã cu apã potabilã,pentru cã nouã, locuitotorilorde pe strada Cuza Vodã ne estede de realã folosinþã. Vã mulþu-mim!”

Un grup de cetãþeni

Rãspuns: Stimate domnule,problema fântânii de pe stradacuza Vodã a fost adusã ºi înatenþia fostului prefect aljudeþului Prahova, AdrianDobre, în audienþa colectivã peacesat a þinut-o în sala mare aCasei de Culturã. Ne vominteresa ce mãsuri s-au luat învederea repunerii respectiveifântâni în circuitul alimentãriicu apã potabilã pentrugospodãriile cetãþenior dinacea zonã.

“Stimatã redacþie,1. Din partea cãrui partid

candideazã Sorin Teju? Întrebasta pentru cã USL a încheiato alianþã cu Partida Romilor.Candideazã din partea PartideiRomilor?

2. De ce intrã oamenii deafaceri în politic? Eu cred cãdin cel puþin douã motive: sãîºi dezvolte afacerile sugru-mând afacerile celorlalþi ºi sãobþinã imunitate parlamentarã

care sã îi punã la adãpost deefectele legii penale.

3. Sorin Teju vorbeºte detraseiºti în condiþiile în care afost în douã luni întâi în PSDºi apoi în PNL? Ruºinos… Eramult mai bun decât el IlieMihai.”

Un vechi USL-ist

“Oameni buni,Se vede de la o poºtã cã Teju

brutaru ºi -a cumpãrat locul deparlamentar. În afarã de el ºiBecali, cine a mai primit dero-gare de la PNL sã candidezedacã nu este membru decât deo lunã?

Candidatul USL are un sin-gur scop ºi anume sã partivã.Dupã ce ºi-a pus soþia directoradjunct la Scoala 3 din Vãleni,dupã ce ajunge deputat vreasã-ºi angajeze fata la Ministerulde Externe.

“Eu sunt clar împotri-va bãuturilor alcoho-lice!

Dragi oameni care scrieþi laziarul ãsta de-i spune VÃLENII,vãd cã toatã lumea sare în susde bucurie ºi se trag focuri deartificii, se executã concerte lacomandã de muzicã uºoarã ºide muzicã popularã, se înghe-suie la grãmadã, mãnâncã, beapânã cad pe jos ºi toate asteapentru ce? Pentru un festival albãuturilor alcoholice? Eu suntclar împotriva bãuturilor alco-holice. Festivalul Þuicii o fi elbun dar pentru beþivani acolola ei acasã nu pe strãzile

oraºului, nici sã ocupi PiaþaCentralã timp de trei zile larând, da capo al fine, de parcãam fi pe vremea lui zeusBachus. Când se va organiza ºiîn oraºul nostru un Festival alculturii cu oameni mari, demeserie academicieni ºi scri-itori, ºi actori, profesori univer-sitari etc. cu un târg naþionalde carte, unde sã lanseze cãrþicu autografe de la autori,reviste literare ºi alte minunidin astea. Am vãzut cã anul tre-cut s-a încercat ceva de genulãsta pe la Cheia, dar a muritproiectul cã zice cã USL-ul numai de acord ºi anul ãsta nu s-amai fãcut nika.

Þuica asta mai e ºi scumpãdarar dracii în ea sã dea. O fiea bunã pentru boli de inimã,funcþii hepatice, constipaþie,hemoglobinã, rinichi ºi ce maispune dom profesor Bocioacãîn ziarul Vãlenii de Munte. Darla mine nuº cum dreak se facecã nu se duce nici în ficat, nicila inimã sau rinichi, ci se ducedreacului direct la cap de mãpune jos mintenas.

Eu vreau s-o contest ºi sãrog autoritãþile locale sã numai facã festivaluri pentru bãu-turi alcoholice. Vã mulþumescºi nu vã luaþi dupã ãºtia debeau.”

Haralambie V.

Nu mai e un secret pentrunimeni cã nivelul de trai ºi pu-terea de cumpãrare a români-lor au scãzut drastic în compa-raþie cu anul 2010. Singurelerealizãri notabile ale Guvernu-lui Ponta - Voiculescu au fostcreºterea preþurilor la alimentecu peste 20 la sutã, la benzinãcu peste 14 la sutã (preþul car-buranþilor a fost majorat dinluna mai de ºapte ori), scãde-rea venitului pe familie cu 100de lei, triplarea inflaþiei, scã-parea de sub control a cursuluileu-euro ºi leu-dolar ºi, pelângã multe altele, privatizã-rile ratate.

România este singura þarã

din Europa în care preþurile laalimente au crescut, iar dacãliberalizarea preþului la energieºi gaze naturale se va pune înpracticã, aºa cum preconizeazãGuvernul Ponta, efectul va fiunul dramatic pentru populaþiecare nu va mai putea suportaaceastã facturã.

Douã decenii pierdute con-secutiv au fãcut deja ca naþiu-nea sã arate ca dupã rãzboi: 3milioane plecaþi la muncã înstrãinãtate, doar 4 milioane deangajaþi în þarã (din care jumã-tate la stat ºi un sfert pe sala-riul minim), mai puþini angajaþidecât pensionari.

Creºterea preþului la

energie, încã odatã, va aveaefecte în lanþ asupra întreguluievantai al sectorului economic.Niciodatã, din 2010, preþurilenu au luat-o razna în sus înasemenea mãsurã.

”Am avut o inflaþie mai micãde 2 la sutã în mai ºi în iunie,iar acum inflaþia este la peste5 la sutã” (spune MugurIsãrescu). Iar specialiºtii eco-nomici afirmã cã aceastã situa-þie se datoreazã, în mare parte,deciziilor politice. Actualelecreºteri de preþuri, inflaþia,cursul leu-euro sunt oglindaproastei guvernãri a USL.Circul politic din varã (generatde referendumul pentru demi-

terea lui Traian Bãsescu) a dusla devalorizarea leului, la scã-parea de sub control a preþuri-lor la importuri, dar ºi devansa-rea liberalizãrii preþurilor laenergie ºi gaze naturale audus, în lanþ, la creºtereapreþurilor la carburanþi, ali-mente ºi a facturilor la utilitãþi.

În 2012, în România nu maiexistã aproape nicio familie fã-rã credit la o bancã, unii ro-mâni cheltuind lunar chiar si70% din salariu pentru platadatoriilor, iar scãderile de venitau erodat mult din puterea decumpãrare. Doar bugetarii auavut o creºtere de 8% a salari-ilor în acest an, ºi ar putea pri-

mi ºi restul de bani, pentru areveni la salariile din 2010. Me-diul privat încã suferã.

Prin renunþarea la finanþareaunor investiþii, Guvernul Pontapericliteazã creºterea econo-micã ºi desfiinþeazã locuri demuncã.

Scumpirile care se anunþã înaceastã toamnã-iarnã vor stoar-ce ºi mai mult buzunarele dejagoale ale românilor. Mãsuriledraconice anunþate de guver-nul USL vor umfla cheltuielileunei familii cu circa 10-15%.Cele mai mari "gãuri" în buzu-nar le vor da alimentele, darnici carburanþii sau utilitãþilenu se lasã mai prejos.

ROMÂNIA - SINGURA ÞARÃ DIN EUROPA ÎN CARE AU CRESCUT PREÞURILE LA ALIMENTE

“VOCEA COLEGIULUI” - un ziar ilegalCirculã pe piaþã, de la o

vreme, o nouã publicaþie:“Vocea Colegiului”. USL pro-cedeazã ilegal, pentru cã sevede clar cã respectiva publi-caþie este editatã în regia USL.

Nu este asumatã juridic denimeni, în schimb scriu ºi pu-blicã în ea personalitãþi arhi-cunoscute ale vieþii cotidienelocale ºi judeþene. Sesizãm peacestã cale Biroul Electoral

Central pentru a se lua mãsuraca acest ziar de conjuncturãelectoralã, prin care se profe-reazã acuze ºi injurii nedreptela adresa contracandidaþilor,sã nu mai aparã.

3

ACTUALITATE

“E NORMAL SÃ FIU LIBERAL, CÃ AM O AFACERE” PROFIL DE (CONTRA) CANDIDAT LA PARLAMENTARE

Aºa îºi justificã SorinTeju recenta înscriereîn PNL, deºi a cochetat

multã vreme cu PSD.În realitate, nu este opþi-unea domniei sale, ci dorinþaexpresã a marelui voievodde Prahova, Mircea cel Carese mai numeºte ºi Cosma.Aflatã în secetã mare debani ºi de resurse umaneUSL-Prahova, prin ºeful sãu,ºi-a haruncat o datã privirearoatã peste þinuturile VãiiTeleajenului sã vadã cum ºide la cine sã mai stoarcãceva bãnet, cã de la ugerullui Becali se alimenteazãAntonescu-Cãcãrãu ºi clicasa de la centru. ªi uite-aºa,l-au gãsit pe bietul om bun lasuflet ºi la buzunare. Aºadar,Sorin Teju a devenit mem-bru-organ de USL, mai exactde PNL ºi candidat, zonaColegiul 5 - Valea Teleajenu-lui, pentru Camera Deputa-þilor.

Membru de partid denumai douã sãptãmâni,Sorin Teju îºi doreºte cuardoare sã intre în Parla-mentul României. A avutnevoie de o derogare de laBucureºti pentru a candida?A avut! Cã, deh!, Regula-mentul lu’ peºte din PNLprevede vechime mare, nuglumã, pentru a candida peo funcþie sau alta. Dar s-agãsit ºmecheria cu deroga-rea. ªmecheria ºi incalifica-bila situaþie de a accepta caun membru PNL sã fie, înacelaºi timp, ºi mebru alaltui partid. (PNG - în cazullui Becali). Cã George Becalise aflã într-o situaþie de ile-galitate, nu mai trezeºtemirarea nimãnui.

ªi Sorin Teju a obþinutderogarea. Deoarece a lu’Cãcãrãu e sensibil nevoiemare la oamenii cu bani ºibinecuvânteazã, behãind înnoua limbã liberalã pe laposturile de televiziune aser-vite lui, cã are nevoie de toa-te voturile din þara asta, indi-ferent de la cine vin ele, casã-ºi poatã impune propriasa dictaturã, a radicalismuluiextrem ºi a pumnului hit-lerist de fier. “Deci, lasãþi-omai moale cu liberalismul ºicu Brãtianu. ªi cu vechimeaîn partid. Acum sunt yo, alui Cãcãrãu, ºi liberalismulmeu vreau sã-l impun. PrinOI înºine înainte”!

Sorin Teju nu are treabã cuoile (sau poate cã are ºi nuam aflat noi încã, dar vomafla...). El a crescut frumos,ca o pâine rotundã ºi binedospitã. ªi nici mãcar nu evina lui cã este aºa. Deºipensionar pe caz de boalã(doamne fereºte, nimeni nu-ºi doreºte sã fie bolnav), dro-jdia de bere a fãcut minuniîn cazul sãu privind avereaagonisitã. Cã doar s-a ocupatºi se ocupã de pâine, iarpâinea tre’ sã fie rumenã ºicât mai rotundã. Adicã“mica afacere cu 50 desalariaþi” este brutãria.Sorin Teju este, deci, brutar.Eu nu înþeleg de ce se totfereºte s-o recunoascã? Afacerea asta i-a adus obunãstare materialã demnãde invidiat dar ºi de dorit,dupã cum s-a vãzut, de mãriasa Vodã Mircea Cosma. Tejuspune (eu nu am sã mã legde numele lui ºi nu am sãmã întreb, retoric, de ce îlcheamã “Teju” ºi nu “Vreju”

sau “Deju”, aºa cum fac ceide la USL care, nemaivândbun-simþ, nici idei, nicimotive reale de imputatcuiva au trecut, din nou, laatacuri murdare la persoanã)cã are o "micã afacere cu 50de angajaþi". Afacerea asta“micã” i-a adus în bãtãturã,conform propriilor saledeclaraþii (asta înseamnã cã,cel puþin, încã pe atât nusunt declarate - cã aºa e obi-ceiul pe la noi) dupã cumurmeazã: - 12 terenuri, între care11 intravilane, cele maimulte dobândite princumpãrare, cu suprafeþeîntre 120 metri pãtraþi ºi2.481 de metri pãtraþi.În cursul acestui an SorinTeju ºi soþia sa, care esteînvãþãtor ºi director-adjunct la SAM “Gheor-ghe Pãnculescu” dinVãlenii de Munte, aucumpãrat trei terenuriintravilane, dintre caredouã cu suprafeþe depeste 1.000 de metri pã-traþi ºi au primit ca dona-þie un teren intravilan de155 metri pãtraþi.În plus, familia Teju

deþine un apartament, ocasã de locuit, un spaþiude producþie ºi douãspaþii comerciale, unuldintre acestea din urmãdonat, iar celãlalt cumpã-rat în cursul acestui an.Candidatul Sorin Tejudeclarã cã deþine bijuterii

în valoare de 15.000 deeuro, dobândite în anul1995. - Conform declaraþiei deavere, candidatul liberalare 40.000 de lei pe uncard ºi a împrumutat înnume personal cu sumatotalã de 530.000 de leidouã societãþi comerciale,în condiþiile în care este

acþionar la una dintre eleºi administrator la ceade-a doua.- Omul nostru mai declarãcã are venituri din chiriiîn cuantum de 30.000 delei pe an ºi cã are uncredit de 220.000 de lei,contractat anul acesta lao societate comercialã ºiscadent în anul 2014.- Pe lângã veniturileanuale de 30.000 de leidin chirii, Sorin Tejudeclarã cã în anul fiscaltrecut a încasat 40.000de lei din "închirieri" ºi7.440 lei din amãrâta sade pensie pe caz de boalã.- Breju liberal (vine de labreaz: om breaz, cal breazetc.) este acþionar în douãfirme ºi administrator lao alta, toate trei funcþio-nând la aceeaºi adresã, înoraºul Vãlenii de Munte.

Declaraþia de avere com-pletatã de Sorin Teju conþinenumeroase greºeli gramati-cale cum ar fi: - "bijuteri aur", - "Casa de pensi", - "SC Coperativa",- "venituri din chiri".Dar ce conteazã niºtegreºeli gramaticale acolo?Ce, Becali nu face o grã-madã? ªi doar el este parla-mentar european!?Ce, în Parlament e nevoie sãcunoºti limba românã?

Este de remarcat cã Sorin

Teju, ca ºi primarul nou alesal Vãleniului (cu care, de alt-fel, este prieten la catara-mã), nu pomeneºte nimicdespre maºinile din dotareaproprie ºi personalã. Atâtale sale, cât ºi ale soþiei.

Existã o realitate care dãpeste cap toate buneleintenþii ºi declaraþiile dedragoste pe care Sorin Teju

le face liberalilor, cam de 2-3sãptãmâni încoace. Anume,pensia pe caz de boalã pecare o încaseazã în valoarede 744 lei/lunar. E clar cãaverea sa impresionantã nue construitã pe fundamentulacestei pensii sau pe veni-turile de profesor ale soþiei.Atunci de ce se bucurã Tejula acest mãrunþiº? Se ºtie cãpentru a obþine o pensie pecaz de boalã trebuie sã faciun dosar complex, sã mergipe la diverse comisii de vali-dare pentru aprobãri, sem-nãturi, ºtampile etc. De ce afãcut Sorin Teju acest efort,dacã avea în spate o afacere?O fi bine pentru imaginea tasã ai ºi afacere ºi sã primeºtiºi pensie de la stat, pe motivcã eºti bolnav? Asta ali-menteazã zvonurile cã, înrealitate, Sorin Teju nu estebun la suflet, darnic ºi gen-eros, ci hrãpãreþ adunând,imoral aº zice, bob cu bob,fiecare mãrunþiº pentru a-ºispori propria avere.

Dupã ce a fost validat laPrahova sã candideze pe lis-tele USL, în Colegiul nr. 5pentru Camera Deputaþilor,Sorin Teju a deprins pe loc,aproape instantaneu, limbaduplicitarã, ºmechereascã aUSL-iºtilor declarând cã deafacerea sa nu se ocupã el,cã el este doar acþionar ºi cãde afacere se ocupã soþia.Soþia care este învãþãtoare ºidirector-adjunct la SAM“Gheorghe Pãnculescu”.Mai întâi spune cã are o“afacere cu 50 de angajaþi”ºi cã de asta “este normal sãfie liberal”, apoi spune cã nueste afacerea sa, iar pe lis-tele afiºate la Biroul Electo-ral de Circumscripþie nr. 31Prahova, Sorin Teju figurea-zã ca având profesia de sub-inginer, dar cu ocupaþia depensionar în vârstã de 47 deani. Însã candidatul PNL depe Colegiul nr. 5 tot a fãcuto greºealã: a uitat ce des-criere a postat pe Facebook!Când minte Teju?Declaraþia sa este totalopusã cu autobiografiapostatã pe Facebook: "Vreme de zece ani am fostangajat la Schela Boldeºti.Am renunþat la aceastã sluj-bã ca sã mã dedic afaceri-lor personale.Respectând legea mi-amdezvoltat tot mai multafacerea, iar astãzi suntmândru de realizãrilemele".

4

Sâmbãtã, 10.11.2012, aavut loc, la Casa deCulturã a oraºului Vã-

lenii de Munte, lansarea candi-daþilor ARD pentru alegerileparlamentare ce vor avea loc în9.12.2012: Mihai Apostolachepentru Camera Deputaþilor ºiGabriel Sandu pentru Senat.

Cuvântul domnului GabrielSandu:

“Bunã seara ºi vã mulþu-mesc pentru prezenþa dum-neavoastrã într-un numãr atâtde mare.

Aº vrea sã încep prin a-micere iertare faþã de dumnea-vostrã pentru cã, atunci cândam fost ministru, am promovatprea mulþi proºti ºi în preamulte funcþii. Dar sper cã amînvãþat ceva din aceastãgreºealã. Acum 8 ani am candi-dat ºi am avut aceeaºi adver-sari, echipa lui Patriciu. Eucandidez acum, aici pe ValeaTeleajenului pentru cã amvãzut oameni. Oameni îndãrãt-nici, oameni hotãrâþi. Nu ºtiudacã o sã vã placã ce o sã vãspun, dar am sã vã spun.Existã un aspect care mã de-ranjeazã foarte mult: am fost întoate comunele Vãii Teleajenu-lui ºi nu am auzit decât un sin-gur lucru: “dar ce-o sã zicã pri-marul? Dacã îmi face ceva?”

De ce vã e fricã? ªtiu cã seprimesc diverse ameninþãri.Nici eu nu sunt lipsit de ele.Recent, Mircea Cosma s-a com-portat ca o mahalagioaicã. Afost pentru prima oarã de cândîl ºtiu eu în care s-a luat defamilia mea, de copiii mei, demine nu are importanþã dacãse ia. Eu ºtiu ºi pot sã mã apãr.ªi mi s-a spus, de cãtrebinevoitori: “ai grijã ce miºti,ce spui, aici în Prahova, cãPrahova este luatã în arendã deMircea Cosma”. Am crezut cãe doar un fenomen folcloristic.Dar când am ajuns la Urlaþi ºiam vãzut cã liberalii se com-portã ca fasciºtii, mai rãu decâtcomuniºtii: “cine nu e cu noi, eîmpotriva noastrã”! Am fost laBoldeºti care e ºi el arendat, ºiam ajuns aici, la Vãleni ºi înþe-leg cã ºi Vãleniul se doreºte sãfie luat în arendã. Eu amcrezut cã e o glumã. Dar separe cã nu. Atâta vreme cât nuvom fi egali cu ei, atâta vreme

cât nu vom ºti ce-i al nostru,asta vom primi. Nu cred cã enormal ca noi sã le cerem voiesã trãim. Bunica mea avea ovorbã: “capul tãiat, sabia nu-ltaie”. Dar nici bine nu o duce.Niciodatã! Atâta vreme cât vomfi puternici, atâta vreme câtlumea se va uita la noi ºi varealiza cã reprezentãm ceva,vom câºtiga. Trebuie sã recon-struim o Românie demnã pen-tru ca bunicii noºtri sã aibã obãtrâneþe liniºtitã, iar copiiinoºtri liniºtea unei vieþi nor-male.

Am, sã vã dau o singurãmotivaþie pentru care mie mi-emai bine cu dumneavoastrã,dar ºi dumneavoastrã vã estemai bine cu mine.

Mihai Apostolache înCamera Deputaþilor ºi GabrielSandu în Senat, ºtiind cum sãvã rezolvãm problemele,datoritã experienþei acumulateanterior, vom ºti cum sã vãreprezentãm, dar rugãminteamea este sã nu faceþi pentrunoi mai mult decât facem noipentru dumneavoastrã. Atât!

Am un program foarte clar.Ce am învãþat în doi ani deministeriat nu am învãþat în 13ani de muncã.

Problema care se pune esteurmãtoarea: sã admitem cãvom câºtiga alegerile. Atunciva trebui sã învãþaþi sã necereþi nouã ceea ce aveþinevoie ºi niciodatã sã nu mãîntrebaþi pe mine de ce am eunevoie. Întotdeauna sã mãîntrebaþi ce pot sã fac eu pen-tru dumneavoastrã. Dar vãspun foarte clar cã atâta vremecât vom fi umili, ei or sã dea înnoi. Am umblat prin toatã zonaVãii Teleajenului ºi nu am

vãzut proiecte în derulare, nuam vãzut nici lucrãri specifice.

Închei prin a vã mulþumi cãsunteþi aici ºi vã rog un singurlucru: sã ºtiþi ce vreþi. Eu vãspun foarte clar. Eu ºtiu cevreau, am experienþã suficientãºi vreau un singur lucru: caatunci când dau mâna pestradã cu dumneavoastrã sãzâmbiþi. Vã mulþumesc!”

Cuvântul domnului deputatMihai Apostolache

Vã mulþumesc foarte mult pen-tru participarea din aceastãsearã. Acest lucru demons-treazã faptul cã sunteþi cetãþeniactivi, cã participaþi efectiv laviaþa comunitãþii ºi cã sunteþiimplicaþi ºi cunoaºteþi foartebine problemele zonei.Sunt mulþi oameni care intrãpentru prima datã în politicaromâneascã, oameni care nuau fãcut mai nimic, dar care vinîn faþa cetãþenilor ºi le cervotul de încredere spunându-lecã: “le vor face viaþa frumoasã,cã vor face un Colegiu frumos,cã veþi fi foarte frumoºi dum-neavoastrã ºi lucrurile vor fifrumoase în aceastã þarã. Dragiprieteni, aceste cuvinte lespune ºi copilul meu de 6 ani.Cã vrea sã facã o þarã frumoa-sã. Cum? Asta e mai greu, pen-tru cã e mai complicat la vârstade 6 ani, dar vãd cã ºi la 47 deani existã aceeaºi mentalitatela om. Sã facã din aceastã zonã,o zonã frumoasã! Aºa cumdoreºte fetiþa mea sã facã dinRomânia o þarã frumoasã.Lãsând gluma la o parte,spuneam cã astãzi este atât unmoment al lansãrii candidatuluipentru alegerile din 9 decem-brie, dar, în acelaºi timp, esteºi un moment de bilanþ.Sunt parlamentarul dumnea-

voastrã de 4 ani ºi mi se parenormal sã vin în faþa dumnea-voastrã ºi sã vã prezint unraport de activitate. Dupã cumºtiþi bãtãlia electoralã din 2008a fost durã, dar dusã cu sporti-vitate în sensul cã doreamsã-mi continui proiectelepolitice într-un al doilea man-dat de deputat, deºi eram rela-tiv nou în zonã. În final, dum-neavoastrã aþi decis, în 30noiembrie, ca eu ºi TeodorMeleºcanu sã reprezentãm înParlamentul României zonaVãii Teleajenului, fiind câºtigã-torii de drept ai scrutinuluielectoral.Pentru acei dintre dumneavoas-trã care nu mã cunosc, aº dorisã mã prezint, pe scurt:

Am 33 de ani, sunt nãscut ºiam copilãrit în ComunaCiorani, judeþul Prahova, locu-iesc în municipiul Ploieºti, suntcãsãtorit ºi am doi copii. Atâteu cât ºi soþia mea suntemcadre didactice universitare laUniversitatea de Petrol ºi Gazedin Ploieºti ºi nu avem firme,nu suntem administratori sauacþionari majoritari. Cariera

universitarã am început-o acum10 ani, parcurgând treaptã cutreaptã, de la refernt prepara-tor, asistent, asistent docto-rand ºi, în acest moment, lec-tor universitar doctor laUniversitatea de Petrol ºi Gazedin Ploieºti. Sunt licenþiat din2002 în ªtiinþe Administrative,iar din 2004 în Drept ºi amobþinut titlul de doctor alFacultãþii de Drept din cadrulUniversitãþii Bucureºti în anul2011 cu teza “Statutul juridic alprimarului în dreptul românescºi în dreptul comparat”.Pregãtirea postuniversitarã afost continuã, menþionând aicidoar cã în anul 2006 amabsolvit cursurile postuniver-sitare ale Colegiului Naþionalde Apãrare ºi, de asemenea, în2007, Institutul DiplomaticRomân.

În plan politic am începutactivitatea în urmã cu 15 ani,în cadrul PSD-Prahova, undeam înfiinþat ºi structurat Orga-nizaþia de Tineret, devenindulterior preºedinte TSD.

Am avut onoarea sã fiu celmai tânãr parlamentar din le-gislativ. În anul 2008 am candi-dat ºi am fost ales deputat înCircumscripþia electoralã 31 -Prahova, Colegiul uninominalNr. 5, pe listele AlianþeiPSD+PC, iar din martie 2010m-am înscris în PDL undedeþin funcþia de secretar gene-ral-adjunct ºi coordonator alactivitãþii politice în BazinulSuperior al Vãii Teleajenului.

În cadrul Parlamentului Ro-mâniei fac parte din Comisiapentru Administraþie Publicã ºipânã în 2010 am fost Membrual Comisiei de Afaceri Europe-ne a Parlamentului României.De asemenea, sunt membru îngrupurile parlamentare de pri-etenie cu Germania, Austria,Serbia, Bolivia, dar fac parte ºidin echipa de fotbal a Parla-mentului României. Conformpaginii oficiale a CamereiDeputaþilor, în mandatul 2008-2012, activitatea mea parla-mentarã în cifre se rezumã la:62 luãri de cuvânt, 49 dedeclaraþii politice, 35 de pro-puneri legislative ºi am semnat3 moþiuni. În acest mandat unadin propunerile legislative iniþi-ate numai de mine a devenitlege, respectiv “Legea privindscutirea de la plata impozituluipe pensie a persoanelor cu

handicap accentuat ºi grav”. (...) Þin sã subliniez cã activi-tatea principalã a unui parla-mentar se desfãºoarã încomisiile de specialitate, fiindde la sine înþeles cã pregãtireata profesionalã trebuie sã fie laînãlþimea aºteptãrilor pentrua-þi da girul ºi votul în cunoº-tinþã de cauzã.

Conform declaraþiei de avereºi de interese înregistratã ofi-cial la Camera Deputaþillor, num-am îmbogãþit material înacest mandat, spiritual, însã,da! Am cunoscut oameni ºi va-lori deosebite sub brandul pro-pus de mine “Produs de ValeaTeleajenului”.

În anul 2008 v-am propus treiproiecte majore: “Reabilitareaºi modernizarea SpitaluluiOrãºenesc Vãlenii de Munte”,“Realizarea centurii ocolitoarea oraºului” ºi “Promovarea va-lorilor ºi tradiþiilor izvorâte dinBazinul Vãii Teleajenului”. Amsã încep cu ceea ce nu amreuºit sã realizez, respectivªoseaua ocolitoare. În pofidacelor 3 interpelãri sau inter-venþii în plenul Parlamentului,indiferent ce guvern a fost laputere, nu am obþinut decâtpromisiuni sub pretextul insufi-cienþei fondurilor bugetare (...)

Al doilea obiectiv, respectiv“Reabilitarea ºi modernizareaSpitalului Orãºenesc Vãlenii deMunte, cred cã este vizibil atâtpentru pacienþi, cât ºi pentrutrecãtori cã s-a realizat.Bucuria mea a fost ºi mai marecând, iatã, dupã 72 de ani de lainaugurarea Spitalului (înprezenþa lui Nicolae Iorga), înmandatul 2008-2012, Spitalulare o nouã înfãþiºare: gresie,faianþã, termopane, instalaþiielectrice ºi sanitare noi,oferind condiþii îmbunãtãþitepentru pacienþi ºi personalulmedical. Spitalul se aflã în plinproces de modernizare ºi extin-dere. Prin eforturi propriiîntreprinse în plan politic, evi-denþiate ºi în mod oficial prinintervenþiile ºi interpelãrile dinParlament, am gãsit înþelege-rea tuturor miniºtrilor sãnãtãþiipentru a aloca, în perioada2009-2011, echivalentul în lei asumei totale de 150.000 europentru Spitalul din Vãleni.

Al treilea obiectiv, respectiv“Promovarea valorilor ºi tra-diþiilor izvorâte din BazinulVãii Teleajenului”. În anul2008, când am luat contact curealitãþile zonei, am constatat,cu regret, cã pânã acum nuexista un proiect aplicat pentrupromovarea integralã, în sis-tem unitar, a frumuseþilor,tradiþiilor, obiceiurilor ºi turis-mului de pe Valea Teleajenului.Împreunã cu Asociaþia pentruDezvolarea Localã ValeaTeleajenului, al cãreipreºedinte de onoare sunt, amtrecut la studierea, identifi-carea, cunoaºterea de valoare

(continuare în pagina 5)

LANSAREA CANDIDAÞILOR ARDPENTRU ALEGERILE PARLAMENTARE, COLEGIUL 5 - VALEA TELEAJENULUI

5

ACTUALITATE

LANSAREA CANDIDAÞILOR ARDPENTRU ALEGERILE PARLAMENTARE, COLEGIUL 5 - VALEA TELEAJENULUI

(continuare din pagina 4)

ºi conceperea proiectului inte-grat “Dezvoltarea turisticã aVãii Teleajenului”. În acestsens a fost închiriat ºi dotat cumijloace moderne, informaticeºi editare media, sediul dinstrada Aleea Alunilor Nr. 1, dinVãlenii de Munte. Pe scurt, în perioada 2009 -2012, am efectuat urmãtoareleacþiuni: “Realizãri de acþiunimenite sã punã în valoarecadrul natural precum ºi poten-þialul economic, turistic ºi cul-tural al acestui areal geograficdeosebit”. Menþionez editareaºi distribuirea periodicã, gratu-itã, în toate localitãþile Colegiu-lui, a ziarului “Info Valea Telea-jenului”, crearea unei paginiweb, pe internet, “valeatelea-jenului.ro”, realizarea a treiexpoziþii la Palatul Parlamentu-lui, pentru expunerea ºi comer-cializarea produselor tradiþio-nale de pe zona Vãii Teleajenu-lui, organizarea în anul 2011, laCheia, a Festivalului Rododen-dronului, cu participarea unorpersonalitãþi de prestigiu ºiacademicieni români, dar ºi aunei delegaþii din Turcia. Amavut douã intervenþii în plenulParlamentului României ºi altediscuþii aplicate la MinisterulDezvoltãrii ºi Turismului petema pârtiei de schi de laCheia ºi reabilitãrii accesului laMuntele Roºu, proiecte aflateîn stadiu avansat. Organizareaa trei expoziþii de fotografie laPalatul Parlamentului ºi, deasemenea, în Ploieºti cu fru-museþile turistice, vestigiilearheologice, strãvechile lãca-

ºuri de cult, dar ºi cu oamenisau manifetãri popularetradiþionale. Am fost primulparlamentar din acest judeþcare am organizat trei întâlniriîntre mediul de afaceri dinaceastã zonã ºi mediul adminis-trativ, pentru a realiza o legã-turã mult mai strânsã dintreaceste medii, astfel încâtagenþii economici sã fie susþi-nuþi pentru crearea ºi pentrumenþinerea locurilor de muncã.În semn de preþuire pentru va-lorile zonei, împreunã cuAsociaþia Pentru DezvoltareaLocalã Valea Teleajenului, amorganizat, în 19 decembrie2011, în aceastã salã, “Galapremiilor Valea Teleajenului”.Acest proiect, în anii care vorurma, va avea o dezvoltare con-tinuã.

În afara celor 3 proiecteprezentate ºi asumate în 2008,urmare a celor peste 3.000 deacþiuni ºi întâlniri directe cudumneavoastrã, a sesizãrilor ºipetiþiilor depuse la cabineteleparlamentare din Vãleni,Mãneciu ºi Starchiojd, amreuºit, cu ajutorul colegilor ºiechipei mele, sã contribui, înlimitele respectãrii legii, acolounde am gãsit înþelegere ºi nuîncrâncenare, la realizareaunor proiecte de mai micãamploare în beneficiul comu-nitãþilor locale ºi la rezolvareaunor probleme individuale. Amavut ºi am o relaþie de coope-rare cu toate cultele religioasedin România, sens în care, înmãsura posibilitãþilor mele, încadru legal, am cãutat sã spri-

jin nevoile ºi dezideratelelãcaºurilor de cult din zonã,prin alocarea de la bugetul destat, în mod legal, a unor sumedestinate reabilitãrii, moderni-zãrii sau întemeierii altor bise-rici pe Valea Teleajenului.În încheiere mai vreau sã vã

spun urmãtoarele: da, mã con-sider un traseist! Repet, mãconsider un traseist al Colegiu-lui 5 - Valea Teleajenului, deoa-rece activitatea mea din cei 4ani, atât în Parlamentul Româ-niei cât, mai ales, în cele 10localitãþi de pe Valea Teleajenu-lui, pe fiecare uliþã ºi stradã, auînsumat peste 120.000 de km.fiind alãturi de dumneavoastrãatât în perioada 2008-2010, câtºi în perioada 2010-2012. Cuaceste prilejuri ne-am consul-tat, am discutat ºi dezbãtutproblemele cu care vã con-fruntaþi. Nu am sã vã fac promisiuni

deºarte, decât promisiunea cãvoi continua proiectele înce-pute cu dumneavoastrã în man-datul 2008-2012. Pentru cã efoarte simplu sã faci promisi-uni ºi sã nu ai argumentelenecesare pentru susþinerea lor.

Îmi doresc ca în viitorul forlegislativ al þãrii sã acceadãoameni instruiþi ºi pregãtiþi, cuþinutã moralã ºi fãrã problemecu legea, astfel încât muncanoastrã sã se reflecte încreºterea veniturilor populaþieiºi apropierea României destatele bogate ale UniuniiiEuropene.

În data de 9 decembrie dum-neavoastrã, cetãþeni ai Vãii

Teleajenului, veþi alege între 6candidaþi pentru CameraDeputaþilor ºi 5 pentru Senat.Iar aceia aleºi de dumneavoas-trã sã fie, desigur, cei pe carei-a propus Alianþa RomâniaDreaptã ºi anume GabrielSandu - senator, MihaiApostolache - deputat.Vã mulþumesc cã aþi avut rãb-

darea sã mã ascultaþi, dar v-amspus de la început: este obliga-þia mea fundamentalã, ca parla-mentar al acestei þãri, sã vin înfaþa dumneavoastrã ºi a celor-lalþi cetãþeni ai Colegiului 5 ºisã-mi expun activitatea parla-mentarã. Aceastã activitateeste rezultatul eforturilor co-mune. Ale mele ºi ale dumnea-voastrã, pentru ca aceastã zonãsã-ºi atingã nivelul mult aºtep-tat de fiecare dintre noi. Sigur,mai sunt multe de fãcut, darsunt convins cã împreunã levom rezolva în anii viitori.

Important este ca oamenii sãînþeleagã cã în ParlamentulRomâniei nu merge sigla departid. În ParlamentulRomâniei merg oamenii.Parlamentul României esteforul care vã reprezintã pe

dumneavoastrã. ªi trebuie sãvã reprezinte cu demnitate, cucinste ºi cu încredere. Nu par-tidul conteazã. Întotdeaunaconteazã omul! Nu îmi esteruºine cu ceea ce am fãcut ºicu ceea ce voi face în conti-nuare. Îmi asum orice gre-ºealã, îmi asum orice proiect,îmi asum ºi eticheta de tra-seist, pentru cã am peste120.000 de km. fãcuþi pentruaceastã zonã, în aceastã zonã.Cum spunea Gabriel Sandu, nutrebuie sã vã fie fricã de nimic.Nu cred cã în anul 2012 tre-buie sã acceptãm sã ne mai fiefricã. De ce sã ne mai fie fricãîn anul 2012?

Suntem doi oameni cu multãexperienþã ºi cu multe relaþiipersonale, atât eu cât ºiGabriel Sandu.

Daþi-ne în continuare încre-dere pentru a vã reprezenta cucinste ºi cu devotament înParlamentul României. Gabriel Sandu - senator, MihaiApostolache - deputat! Suntconvins cã împreunã vomînvinge! Gabriel Sandu - sena-tor, Mihai Apostolache - depu-tat. Vã mulþumesc mult!”

Preºedintele organizaþieiPSD Prahova, Mircea Cosma,a declarat cã plecarea depu-tatului Mihai Apostolache laPD-L este o pierdere pentruorganizaþia judeþeanã a social- democraþilor.

“În ultimii 16 ani m-amobiºnuit ca PSD sã fie rezer-va de cadre pentru alte par-tide. Mihai Apostolache a fostun bun membru de partid, acondus organizaþia de tinereta PSD Prahova ºi am investitmultã încredere pentru creº-

terea lui în vederea preluãriiîntr-un viitor mai apropiat saumai îndepãrtat a conduceriiorganizaþiei PSD Prahova, deaceea gestul de azi m-a sur-prins, ca pe majoritatea mem-brilor de partid din judeþ" adeclarat Mircea Cosma.

Liderul organizaþiei localea PSD a admis cã efortul dea-l înlocui pe MihaiApostolache nu va fi uºor.

Preºedintele PSD Prahovaa spus cã Mihai Apostolachel-a susþinut în alegerileinterne din partid pe fostulpreºedinte Mircea Geoanã,dar conducerea organizaþieijudeþene nu a impus unanume vot, ci a lãsat delegaþiisã voteze în funcþie de cumle-a dictat conºtiinþa.

Sursa: AGERPRES

Mircea Cosma recunoaºte cãplecarea deputatului MihaiApostolache este o pierderepentru PSD

Odatã cu venirea în frunteapartidului a lui Crin Anto-nescu, Partidul NaþionalLiberal a cunoscut o degra-dare moralã continuã. Celmai vechi partid din istoriaRomâniei, primeºte azi cali-ficative ca hitlerist, oportu-nist, conjunctural, cameleo-nic, mercantil, un partid debiºniþari, o adunãturã deindivizi cu apucãturi ºi ges-turi fasciste etc. Ce poþi însã sã aºtepþi de la

un partid liberal care sevinde unui biºniþar bigot?

PNL nu se va transformaprea repede dintr-un "grupinfracþional organizat" într-oformaþiune liberalã mo-dernã. Baronii locali prinºiîn scandaluri de corupþie,rasism ºi incompatibilitãþinu oferã nicio garanþie cãvor reveni la valorile ade-

vãratului liberalism. Ei auvrut sã-ºi punã clienþii peliste, atât. Puþin probabil ca,într-o þarã precum România,sã se gãseascã prea mulþiliberali. Totuºi, aºa puþinicâþi sunt, parcã ar meritasã-i reprezinte în Parlamentaltcineva decât ReluFenechiu, Gigi Becali, secu-ristul Felix - Voiculescu sauSorin Teju. Pe lângã afa-cerea Becali (care va spon-soriza partidul cu 20 de mi-lioane de euro s-a adãugatacum “afacerea” DanMihalache, un “universitar”de mahala, un fel delighioanã abjectã cu invecti-va în cerul gurii care l-a ca-racterizat pe ºeful ANI cafiind o “jigodie frustratã”,iar decizia ANI privindincompatibilitatea sa, “omizerie”. Prea departe de

acest limbaj nu este niciMircea Diaconu. Sã nu maivorbim de Antonescu însuºi,cel care dã tonul. În Vãleniide Munte, liberalii îl au peSorin Teju, un fel de Becalial zonei, membru cu dispen-sã de la Crinuþ, cã “e foamede bani” la ºefu’.

Mai sunt totuºi câþiva libe-rali autentici. E drept cã-inumeri pe degete: Tãricea-nu, Chiliman, LudovicOrban, Radu Câmpeanu ºi,mai nou, Neagu Djuvara, celce spunea, într-o emisiunetelevizatã, cã îi este ruºinede situaþia în care a ajunsPNL. Marele istoric s-a alã-turat grupului care îl con-testã pe Crin Antonescu,ºeful care l-a acceptat peBecali în PNL, declarându-ºidezacordul faþã de strategiaactualului lider al PNL.

DEGRADAREA MORALÃ A PARTIDULUI NAÞIONAL LIBERAL(DE LA BRÃTIANU LA GIGI BECALI ªI SORIN TEJU)

6

ACTUALITATE

Consiliul Elevilor - Campanie electoralã

Un experiment civic deo-sebit, cu rolul de a-iiniþia pe elevi în tainele

adevãratului proces electoral,s-a desfãºurat pe 18.10.2012la Liceul TehnologicAgromontan “RomeoConstantinescu” Vãlenii deMunte. Adolescenþii au ales

conducerea ConsiliuluiElevilor reprezentat de unpreºedinte, doi vicepre-ºedinþi ºi un secretar.

Ca ºi în sfera politicului,comisia responsabilã a folositurna mobilã ºi bilete de votcu candidaþii propuºi ºi vali-daþi de elevii din ºcoalã.

Trebuie menþionat cã înaintesã se ajungã la aceastã ultimãfazã, candidaþii s-au aflat încampanie electoralã timp dedouã sãptãmâni. Fiecare din-tre ei ºi-a expus proiectele ºiplanul managerial, dupã posi-bilitãþi, ingeniozitate ºi har,ºi-a alcãtuit platforma - pro-gram, pe care a afiºat-o înºcoalã ºi pe internet sau atransmis-o oral, în întâlnirileelectorale organizate cufiecare clasã în parte.

S-a observat corectitudineîn actul de votare ºi implicarea elevilor în aceastã acþiunedemocraticã. Activitatea s-aîncheiat prin validarea votu-rilor preºedintelui nou alesClaudiu Frîncu de la clsa a X-a, informarea direcþiuniiliceului ºi felicitarea partici-panþilor.

Personal cred cã acþiunea a

fost un succes ºi colegii s-aucomportat democratic ºi civi-lizat.

Mulþumiri doamnei profe-soare, Camelia Neagu, direc-torul educativ al Liceuluipentru eforul depus în orga-

nizarea ºi îndrumarea acti-vitãþii noastre.

Alexandru MORARU,ex-preºedinte C.ª.E. LiceulTehnologic Agromontan“Romeo Constantinescu”

Vãlenii de Munte

Vorbeam deunãzi cu uncoleg de cancelariecare se plângea cã nu

mai are timp, cã pânã ºi sfâr-ºitul de sãptãmânã esteprezent la cursuri de for-mare, cã fãrã ele nu se poate,cã altfel nu are “hârtii” ºi“dovezi” care sã-i ateste va-loarea, competenþa, abili-tatea…

Aplicabilitatea lor, ar vreasã spunã interlocutorul meu,în cazul evenimentelor con-crete de la clasã, e un scena-riu utopic, iar cursanþii teo-

retizeazã la nesfârºit ºipãstreazã numai amintireasãlilor de amfiteatru cu varia-þiunile de socializare.

Cu atâtea ore de POSDRU,nu e de mirare cã sala declasã devine uneori un imensecran de computer, cã ºco-larii au în faþã un profesor“virtual” stresat, care întredouã pauze îºi trimite onlinetema pentru un curs deweekend.

Dar nu exiºti, dacã nu aicursuri ºi credite, mã convin-ge colegul. Cât mai multe ºicât mai diverse, ºi dacã sepoate în acelaºi timp, cã nuse ºtie la ce þi-o trebui înhãþiºul unei realitãþi imprevi-zibile.

Un observator lucid ar des-coperi cã valoarea, competen-þa, profilul adevãratului inte-lectual trec în anonimat dacãnu se burduºeºte de cursuri.

Cursuri se fac în toate

domeniile, cu aplicabilitate înTIC, marketing, manage-ment, formatori de formatorietc. Mentori sunt din ce în cemai mulþi, cursanþi din ce înce mai interesaþi de studiu.

ªi aºa, în acest ritm, vomavea nu peste mult timp, maimulþi profesori formatoridecât profesori, mai mulþiinstructori decât discipoli,mai mulþi arbitri decâtsportivi, mai multe sãli declasã decât elevi.

ªi mai vine mirarea cã sta-tisticile europene dezvãluiecã 40% dintre români citescprost sau nu ºtiu sã citeascã?!

Sã adãugãm ºi faptul cãAlvin Toffler afirma cã analfa-betul viitorului nu va fi celcare nu ºtie sã citeascã, ci celcare nu ºtie sã înþeleagã.

Dar nu exiºti, dacã n-aicursuri ºi credite...

Prof. Camelia NEAGU

Nu exiºti dacã n-ai cursuri ºi credite

Peste oraº lumina zileise vindea încã o datãîntunericului ca sã fie

rãscumpãratã din nou în zori.Grupuri, grupuri de ado-

lescenþi, ca o adiere proaspãtãde toamnã dãdeau un freamãtaparte strãzii. Îi priveam cândieºeau de la cursuri. Treceauîn pas dezinvolt, cum le ºedeabine. Îi urmãream cu privireaîndelung, îndelung pânã la con-templare. Îi vedeam exube-ranþi ºi tandrii, agreabili ºi teri-biliºti, nimic însã în afara bunu-lui simþ. În preajma colegelorîncercau fiecare, în felul lui,sã-ºi defineascã cât mai com-plet cu putinþã personalitatea.Apropierea lor era amicalã, dar

condescendentã. Unii se pri-veau cu discreþie tandrã, alþiicu dragoste respectuoasã, ºitreceau… treceau… ca o revãr-sare de ape.

Cam aºa cugetam, într-o sea-rã, când aºteptam autobuzul,pe strada sufletului. Într-adevaro revãrsare, dar ce dezlãnþuitãrevãrsare!! În câteva minutealeea nu mai este loc public.Cota noastrã de stãpânire asu-pra ei este anulatã de grupuriindecente care fac schimburide replici, în gura mare, de laun capãt la altul al strãzii.Hohote de râs rãnesc auzul ºiun vocabular dincolo depitoresc sfâºie dureros aerultomnatic. Unele fete nu-ºi mai

strigã colegii pe nume, ci folo-sesc epitete care de care maipicante… ºi la care primescrãspunsuri pe care nu îndrãz-nim nici mãcar a le reproduce.

ªi aceste flori umane, mar-cate de vulgaritate vor fiviitorii intelectuali ai acestuiurgisit pãmânt?! Vor fi pãrinþiide mâine care vor dãrui urmaºiacestui mileniu?!

Flori pistruiate, unde suntoare grãdinarii voºtri? Oare eisã nu sesizeze cât de strâmbcreºte lujerul vieþii voastre înacest fertil timp al formãrii? Einu simt cum se risipeºte înneant miresma suavã a puri-tãþii voastre? Dacã aþi epuizatmodelul uman, priviþi în jur ºi

învãþaþi de la Naturã cum sã vãpãstraþi nealteraþi. "Oare dinaceaºi vânã a izvorului þâºneº-te ºi apa dulce ºi apa amarã?"

Copilãria este cel mai mareprofesor pentru lecþiile de maitârziu ale vieþii. Cine îi punepiedici copilãriei va mergeºchiop toatã viaþa.

Dacã eºti pãrinte ºi citeºtiaceste rânduri, gãseºte maimult timp pentru copilul tãu.

Dacã sunteþi copii, adoles-cenþi sau tineri umpleþi vidul încare aþi cãzut cu Absolutuldivin în care veþi afla un izvornesecat de putere pentrusuflet. Acum sunteþi muguriice dau în floare, dar floarea vaface fruct ºi fructul va emana

arome delicate, nu miasmeotrãvitoare. Este un act denobleþe.

Cugetaþi, mai este înca timpsã vindecaþi fracturile dinsuflet!

Prof. CLAUDIA PISÃU

UMPLEÞI VIDUL ÎN CARE AÞI CÃZUT

Marginalizarea socialã esteun fenomen social complex,apãrut ca urmare a scãderii ve-niturilor financiare, pierderealocurilor de muncã sau imposi-bilitatea obþinerii unui loc demuncã, creºterea ratei ºomaju-lui, lipsa unei locuinþe sau im-posibilitatea obþinerii unei lo-cuinþe ºi, nu în ultimul rând,marginalizarea socialã înseam-nã lipsa accesului sau accesdeficitar la serviciile sanitare,educative, culturale, sportive,politice etc.

Cele mai vulnerabile catego-rii de persoane, victime ale ris-curilor sociale, sunt tineriicare au trãit într-un sistem deprotecþie (în cadrul serviciilorpublice specializate ºi/sau aorganismelor private autoriza-te), cei singuri sau familiºticu/fãrã copii, cei care au exe-cutat pedepse privative de li-bertate, persoanele cu un anu-mit grad de handicap sau inva-liditate, precum ºi vârstnicii

fãrã susþinãtori legali, confrun-taþi cu situaþii de pauperizareseverã.

În sprijinul persoanelor mar-ginalizate social au fost elabo-rate o serie de legi cu caracterprotecþionist: Legea venituluiminim garantat, Legea siste-mului naþional de asistenþã so-cialã, Legea asigurãrilor pen-tru somaj, Legea pensiilor etc.

Legea privind prevenirea ºicombaterea marginalizãriisociale are ca obiectiv princi-pal garantarea respectãrii drep-turilor elementare ºi funda-mentale ale omului, cu partici-parea instituþiilor publice, acomunitãþii locale, a reprezen-tanþilor organizaþiilor patronaleºi sindicale ºi a societãþii civile.

Cãtãlina NEDELCUMarginalizarea socialã este definitã ca:

“poziþia socialã perifericã, de izolare a indi-vizilor sau grupurilor cu acces limitat la re-sursele economice, politice, educaþionale ºicomunicaþionale ale colectivitãþii”

(Art. 3 din Legea 116/2002).

MARGINALIZAREA SOCIALÃ

7

ACTUALITATE

Romanii spuneau cã tim-pul fuge. Poate cã de

atunci a început goana timpu-lui ºi goana noastrã dupãtimp. Dar ce ar zice romaniidin vremea spusei dacã artrãi în zilele noastre? Anulare tot 365 de zile, ziua aretot 24 de ore ºi subdiviziunileorei sunt aceleaºi - cel puþinaºa ne aratã instrumentele demãsurat timpul. ªi totuºi...

Noi românii avem un per-sonaj pe nume Fãt-Frumoscare creºtea într-o zi cât alþiiîntr-un an dar el avea motive:trebuia s-o gãseascã ºi s-o cu-cereascã pe Ileana Cosânzea-na dupã care avea de împãrã-þit. Noi? Hai, cu Ilene Cosân-zene mai este cum mai estedeoarece la un momentdat,dupã o cãutare mai lungã saumai scurtã, ne gãsim aleasadar cu împãrãþitul nici vorbã.Cu toate cã elementele detimp au rãmas aceleaºi, ve-

dem pe zi ce trece cã timpulse scurge mult mai repede.Zilele ºi nopþile sunt maiscurte, week-end-ul este maiscurt, vacanþele s-au scurtatºi ele, anotimpurile trecaproape fãrã sã ne bucurãmde ele, ne trezim cu bebeluºiide ieri ditamai flãcãii ºi fetelede mãritat... Practic am ajunssã galopãm prin viaþã ºi mãîntreb de ce? Analizând cums-a scurs timpul am ajuns laconcluzia cã timpul a devenitmai "scurt" dupã '89. Esteadevãrat cã ºi înainte de acelan alergam dupã o casã, dupão maºinã dar în rest eramliniºtiþi. Dupã '89 au apãrutelementele noi cu care nueram obiºnuiþi; alegeri pestealegeri ºi aºteptãri pesteaºteptãri. Nici nu se terminãbine o rundã de alegeri cãtrebuie sã ne prezentãm laalta. Ce ne face sã ne încãpã-þânãm sã alegem ba pe uniiba pe alþii? Tocmai al doileaelement ºi anume aºteptã-rile. De fiecare datã credem -de fapt sperãm - ca nou urca-þii în scaunele puterii îºi vorîndrepta ochii ºi în jos sprenoi ºi nevoile noastre ºi defiecare datã aºteptãrile rãmânîn... aºteptare. Alte alegeri,alte speranþe... alte aºteptãriînºelate ºi tot aºa. Între ale-geri alergãm tot timpul de la

o chenzinã la alta ºi de la opensie la alta îngroziþi cã nuvom mai putea face faþã pre-siunii lipsei banilor. Practic,ne fofilãm prin viaþã în loc sãtrãim. Nici bogaþii nu potspune cã duc o viaþã în caretimpul sã fie mai puþin com-primat doar cã la ei motivelesunt cu totul altele. Nu numaialegerile sunt de vinã pentruaceastã scurtare a timpului; laea contribuie en-gros ºtirilecare devin realitate despre totfelul de scumpiri. Când estesecetã creºte preþul alimente-lor; când nu este secetã pre-þurile tot cresc din alte cauze- acestea fiind legate de do-rinþa de îmbogãþire a unorapeste noapte. Ca ºi când totular sta pe roze - or fi ºi rozepentru unii dar majoritatearomânilor stau pe spinii ro-zelor - au apãrut organismelecontinentale ºi mai ales celefinanciare care ne scurteazãnu doar timpul ci ºi viaþa cuimpuneri de-a dreptul imposi-bil de suportat; datoriileuriaºe în urma unor împru-muturi iresponsabile fãcutede diverse guvernãri ºidevansarea "liberalizãrii"preþurilor la energii vor punecapacul pe noi. Din pãcatepentru mulþi, prea mulþi,români capacul va fi cel alsicriului. Lipsiþi de hranã, cãl-

durã ºi asistenþã, aceºtia vorporni cãtre o lume desprecare credem cã este mai bunãdecât cea în care trãim acum.Spusele mele par a fi sumbredar dacã priviþi în jur puteþivedea cã nu sunt lipsite derealism. Ce este de fãcut? Pãinimic altceva decât sã neîncãpãþânãm sã votãm ºi iarsã votãm - învârtind în urnaputerii aceleaºi bile tocite deatâta învârtit - sperând cãîntr-o zi se va produce minu-nea care ne va da timpulînapoi. Asta înseamnã o viaþãliniºtitã în care sã nu ne maitemem cã nu avem baniinecesari mãcar pentru plataangaralelor iar timpul liber sãfie îndestulãtor pentru plãce-rile vieþii. Sunã frumos, nu?Pentru o clipã putem visa la oastfel de viaþã dar în urmã-toarele clipe vom reveni cupicioarele pe pãmânt pentrua vedea rãutatea oamenilorgata sã se sfâºie pentru temiri ce, indiferenþa politicie-nilor care în afarã de scanda-luri ºi circuri nu oferã nimic,la efortul supravieþuirii de lao zi la alta ºi în final, obosiþide atâta alergãtura prin viaþãfãrã bucurii, renunþãm la totºi la toate ºi ne dorim ca tim-pul sã trecã ºi mai repede.

Gh SÂRBU

Numitã în unele locuri: „floa-rea Sfântului Ioan”, „buruianãde nãduf”, „crucea voinicului”etc., sunãtoarea creºte în regiu-nile de câmpie ºi dealuri. Are otulpinã înaltã de pânã la 90 decm. care poartã multe flori deculoare galbenã. Prin strivire,din ea curge un lichid de culoa-re roºie, culoare cãpãtatã, spu-ne legenda, de la sângele Mân-tuitorului ce-a picurat din rãnileLui când era pe Cruce, la picioa-rele cãruia ar fi crescut câtevafire de sunãtoare.

Se întrebuinþeazã planta în-floritã care conþine tanin ºi uleivolatil, precum ºi o substanþãcolorantã.

Hypericina imprimã planteiacþiune cicatrizantã ºi antisep-ticã, iar taninul are proprietãþiastringente.Sub formã de infuzie sunãtoa-rea se foloseºte cu succes în co-litele cronice ºi în bolile de ficatInfuzia se preparã din douã lin-guri de plantã mãrunþitã la oceaºcã de apã, din care se beadupã fiecare masã câte o lingu-rã. Se poate folosi o infuzie maislabã dintr-o linguriþã de plantãla o ceaºcã de apã din care sebeau 2-3 ceaiuri pe zi.

Extern, bãile ºi cataplasmelede sunãtoare au proprietatea dea calma durerile, cicatrizeazãrãnile, mai ales cele produsede arsuri. Sub formã de gar-garã se recomandã a se folosi îninflamarea gingiilor.

Din sunãtoare se preparã unulei folosit ca pansament înarsuri sau la tratarea ulceruluigastric ºi a bolilor de ficat.

Uleiul de sunãtoare se obþineprin macerarea florilor acesteiaîn ulei de floarea-soarelui timpde 4-6 sãptãmâni, dupã cumurmeazã: se folosesc 20 g. sunã-toare uscatã, acestea se umec-teazã cu 20 g. alcool concentrat(60 grade), dupã 12 ore se ada-ugã 200 g. ulei de floarea soare-lui. Amestecul obþinut se va þi-ne la baie de abur 3 ore, perioa-dã în care se agitã din când încând. Se lasã 2-3 zile dupã carese strecoarã ºi se stoarce cuajutorul unui sãculeþ de pânzã.Dupã o zi se repetã operaþiaobþinându-se un ulei de culoareroºcatã. Uleiul se pãstreazã laîntuneric ºi la rãcoare. Compre-sele de ceai de sunãtoare auacþiune stimulatoare în tenurileîmbãtrânite.

Recoltarea se face în perioa-da înfloritului în lunile iulie-august. Uscarea se face înlocuri bine aerate la semiîntu-neric. Pãstrarea se face în sacisau pungi de pânzã sau hârtie(inflorescenþa întreagã sau subformã de plantã mãrunþitã).

Prof. Viorel ALEXE

FARMACIA VERDE

(SUNÃTOAREA)GALOPÃM PRIN VIAÞÃ

L-ai vãzut printre zeci decãrþi prãfuite ºi uitate devreme ºi nu avea nimic

diferit sau atrãgãtor faþã de cele-lalte cãrþi, însã pe tine te-a atras.Îl priveºti ºi îl atingi cu sfialã,luând o dârã finã de praf. Îl scoþide-a binelea, lãsând un gol întredouã cãrþi, dezamãgite cã nici nule-ai observat. Odatã ce l-aideschis, nu ai mai putut sã-þidezlipeºti privirea de la el. Acolostãteau pozele, frumos ordonate,însã mult prea înceþoºate de pul-berea de praf, pentru a puteaînþelege ce se petrece în ele.

Te ridici cu greu ºi ºtergi

pozele cu o grijã imensã. Întoar-sã în vrajã, priveºti prima pozã ºiîþi scapã un oftat. Nu îþi vine sãcrezi cã eºti tu, cã a trecut atâtatimp de atunci, cã s-au întâmplatatât de multe lucruri. Privireainocentã a copilului din pozã nuseamãnã cu privirea îngrijoratã acelei care o priveºte. Zâmbetulprezent în fotografie dispãrusecomplet de pe faþa ta, fiindînlocuit cu ceva ce nu exprimãniciun sentiment. ªi totuºi, copi-lul erai tu...

Undeva, acolo, în adâncul tãuexistã un loc unde îþi poþi vedeatrecutul, lacrimi, bucurii, surâ-suri, reuºite, soare, ploi, primã-veri... Îþi aminteºti oare cum afost prima ta zi pe pãmânt? Oluminã puternicã þi-a umplutsufletul ºi te întrebai de ce toatã

lumea se uitã la tine, pânã cândai vãzut-o pe ea... mama ta. Cutimpul ai învãþat sã vorbeºti, sãmergi, aveai prieteni, pânã înziua când ai înfruntat primateamã, prima emoþie...

Dai cu grijã pagina la o parte,uitându-te la urmãtoarea pozã,în care apãrea aceeaºi privirefãrã griji. Pe atunci nu ºtiai cesunt grijile, greutãþile, fiindincredibil de supãratã pentruorice nimic. Atunci îþi doreai sãte faci mare, sã ajungi un omimportant, cu un birou plin dehârtii, importante la primavedere, dar, de fapt, total nefolo-sitoare. Îþi doreai sã fii ocupatãtot timpul, cunoscutã ºi apreci-atã. Acum însã, doreºti din toatãinima sã redevii copil, sã nu aigriji... Însã... nu se mai poate.

Scoþi poza din album, ºi þinân-d-o la piept, apoi o apropii deochi. Îþi este dor de copilul dintine. Imaginile împãienjenite alecoplãriei îþi înceþoºeazã privirea.Eºti uitatã printre clipe... ªi lacri-ma clarã luceºte... ºi picã...

Prof. Alina IONESCU(Lic. "Romeo Constantinescu")

Uniforma nu uni-formizeazã inte-ligenþa, bunul simþ,

perseverenþa, succesul,disciplina ºi armoniainterioarã.

Ea construieºte oimagine de ansambluasupra unei vârste ºi aunei “profesii” de scurtãduratã.

Ea, uniforma, deru-teazã privitorul,intimideazã îndrãzneþul,

ispiteºte perversul,scuteºte de efort finan-ciar pãrinþii, dar nurezolvã miile de pro-bleme ale ºcolii ºi socie-tãþii.

Este un mod originalde “a te deghiza” înºcolar chiar dacã vii laºcoalã din când în cândsau te prefaci cã exiºti încatalog în aºa zisa ordinealfabeticã.

Pentru mine personal,

uniforma s-ar rezuma ladecenþã, indiferent deculoare, dimensiune ºimodel, la care s-ar adãu-ga, aºa ca la “trei ace”,spiritul lucid, obrãzniciaintelectualã, simþul va-lorii, inocenþa.

Pune-þi uniforma dar fiidemn de ea!

ªi nu uita cã, totuºi,“haina face pe om

pânã la gât”!

CLIPE UITATE

UNIFORMA ELEVULUI NU UNIFORMIZEAZÃ

8

● Predau lecþii chitarã elec-tricã, acusticã, clasicã în Vãleniide Munte. Tel. 0737386935

● vand dacia papuc fab.2004, 5 locuri. tel. 0736-933841.

● vând logan preferance,an fab. 2005, servo, geamurielectrice faþã, air baguri faþã,gpl omologat. pret 2700 euro,negociabil. Tel: 0731-599002.

● dacia, an 1988, neradiatã,impozit la zi, pretabil programrabla + opel vectra, fabricaþie1992, geamuri electrice,închidere centralizatã, trapã,itp - 02.2014, asigurare - 2013,motor 2000 benzinã, avariatãdreapta/ faþã. Preþ negociabilsau schimb cu auto funcþion-abil. tel: 0727-526460.

● dacia papuc, an 2003,diesel, pompã injecþie mecani-ca. Preþ 1200 euro. telefon nr.:0766-718358; 0723-342466.

● vând sau schimb daciapapuc, an 2004 diesel, propri-etar, stare bunã, distribuþienouã. pret 6500 lei. tel: 0723-151019; 0724-514395.

● dacia papuc 2003, diesel,proprietar, tracþiune faþã în 2locuri, pivoþi, bucºi, discuri defrânã, plãcuþe, capac pompã deapã schimbate, distribuþieschimbatã, baterie nouã în

garanþie, cauciucuri noi faþã.Preþ 1800 euro, neg. Tel: 0726-172283.

● vând vaucer cu dosarcomplet. Preþ 2500lei. Tel:0737262685

● cumpãr 3 tichete rabla.plata imediat dupa verificaredealer auto. ofer 4500 ron. tel:0722-275453.

● înmatriculez orice autoîn bulgaria pe numele tãu, itp,asigurãri. asigur platformãtractãri non-stop. 0727-112943;0766-774565.

● vând staþie auto stormpremier, putere 4 w, cuantenã. pret 350 ron, uºor neg.aratã impecabil. tel: 0761-679963.

● vând detector radarcobra, model sd 7000. pret 100lei. tel 0728143111.

● înmatriculãri Bulgaria penumele tãu 350-turisme pânãîn 2000 cm, 400 euro mai maride 2000 cm, platforme pentrutransport auto fãrã numere va-labile, rapid ºi sigur. tel. 0769-164154.

● dezmembrez renaultlaguna 1 break motor 2200cm3. tel 0721114343.

● Pãuleºti - ultracentral,vând teren cu 900 mp, cu 16 mliniari deschidere, toate util-

itãþile la poartã, zonã de vile.pret 35.000 euro. 0726 -229650.

● Vând teren zona bãr-cãneºti, lângã autostradaBucureºti-Braºov, extravilan(dupã 1 august intravilan),suprafaþa 10.000 mp,deschidere la ºosea 21 m,lungime 499 m, toate actele lazi, preþ 7 euro mp, negociabil.telefon: 0728/420737.

● Ciorani - Prahova, dn1 dAlbeºti - Urziceni, teren intravi-lan 10400 mp, deschidere laºosea 83 mp, stradal, toate uti-litãþile, lângã fostul cap, cadas-tru, intabulare, preþ 15 eu/mpnegociabil. tel. 0745-762467,0722-405506.

● Lipãneºti, ºos. principalãPloieºti - Vãleni, teren 5000mp. tel. 0733-916406.

● Vând teren intravilan2500 mp în Dumbrava. tel:0727-872340.

● Com. Brazi - vând terenintravilan 2500 mp din care1000 m pãtraþi luciu de apã(balta de peºte populatã) iar1500 mp gazon amenajat pen-tru relaxare. relaþii la tel: 0728-850952.

● vând urgent teren extra-vilan, cu suprafaþa de 9000 mp,situat pe ocolitoarea municipiu-

lui Ploieºti, ideal pentruamplasare hotel, service. preþ35 euro/ mp. tel: 0723-703957.

● Vãlenii de Munte, str.Cuza Vodã - vând teren 850mp, toate utilitãþile. tel: 0722-319057.

● vând terenintravilan 1975 mp,com. Poseºti, satValea Screzi, Prahova,amplasat la ºosea, cudeschidere 27m ºimãrginit de pârâulScrezanca. tel: 0721-369792.

● vând teren 575mp cu casã bãtrâneas-cã - dn1 - Bãrcãneºti,la stradã. 650 mil.,neg. tel: 0724-119777.

● vând teren 4500mp, în zona Urlaþi,Valea Pietrei, pe deal.preþ avantajos. tel:0763-999919.

● vând loturi deteren în sat Livadea,Comuna Vãrbilãu(lânga Stefeºti - loc.cotatã cu poluarezero). Una dintre celemai frumoase poziþiidin zona, însoritã ºicu o priveliºte minu-nata. preþ neg. tel:

0762-203356. ● Vând urgent teren în

Oraºul Comarnic, 1000 mp,intravilan, toate facilitãþile.preþ 25.000 euro negociabil.tel. 0762-608446, dupã ora 19.

MICÃ PUBLICITATE GRATUITÃ

VÃLENii

Redacþia

VÃLENII DE MUNTE

Redactor-ºef:Gh. BURDUJAN

Colectivul de redacþie:Prof. Georgeta CHIROIU

Prof. Maria VISOSCHI,Prof. Camelia NEAGU,

Prof. Jeannette CIMANGACãtãlina CÃPLESCU

Potrivit art. 206 CP, respon-sabilitatea juridicã pentru

conþinutul articoluluiaparþine autorului. De aseme-nea, în cazul unor agenþii depresã ºi personalitãþi citate,responsabilitatea juridicã le

aparþine.

Publicaþia „Vãlenii”este editatã de Fundaþia

“ARMONIA”

Talon de micã publicitate gratuitã

NUMELE:________________________________ PRENUMELE:_____________________________ ADRESA :________________________________

Text:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Anunþul se depune la sediul redacþiei(Str. ªtefan cel Mare Nr. 16) sau se

trimite prin mail la adresa redacþiei:ziarul.valenii@yahoo.com

- pentru persoane fizice ºi juridice -

CALCULATOARESERVICE GSM

VÃLENII DE MUNTE, N. IORGA 47

PREÞ PROMO 650 LEI

PREÞ PROMO 399 LEI

Tel: 0728 11 44 24Tel: 0767 872 050