ziarul valenii 1

ÃLENii

Povara ºibucuriacelor 100

de aniîmpliniþi

Dupã 76 de ani de la ultima apariþie aunui ziar local (“Vãleni” - ziar apãrut în1929, prin strãdania avocatului IoanDima), iatã cã Vãlenii de Munte are, dinnou, o publicaþie. Ea s-a nãscut de la sine.Rãdãcina sa îºi trage seva din adâncurilespiritualitãþii vãlenene. Alþii, în locul nos-tru, au tras brazda adâncã, sãnãtoasã, auarat ºi-au semãnat. Noi venim acum sãostoim setea pãmântului care, dacã nuastãzi, atunci mâine, ar fi dat, în modfiresc, o floare. Ioan Alexandru spunea,în drumul sãu spre Moldova, cã “pãmân-tul e greu de atâta verdeaþã!” Fãrã teamade a greºi facem parafraza: Vãlenii deMunte este greu de atâta spiritualitate.Mai înainte mergãtorii noºtri, oamenibuni, au fost: Nicolae Iorga, Dumitru I.Brezeanu, D. D. ªtefãnescu, Ioan Dima.

Poate cã nici astãzi nu am fi reuºit sã neurnim din loc dacã n-ar fi venit sã punãumãrul alãturi de noi primarul acestuioraº, domnul Stelian Manolescu!

Aceastã publicaþie nu are culoarepoliticã. Ea aparþine vãlenenilor. Este otribunã de la care fiecare cetãþean, la unmoment dat, poate sã-ºi facã auzit punc-tul sãu de vedere, într-o chestiune saualta. Deocamdatã va apãrea de douã oripe lunã. Dacã Dumnezeu ne iubeºte (nuvãd motivul pentru care n-ar face-o), vaapãrea sãptãmânal, apoi, de ce nu, înviitor, cu ajutorul nostru sau al celor cevor veni dupã noi, ea va fi un cotidian.

Pe pragul de a deveni municipiu,foarte aproape de aderarea României laU.E., Vãlenii de Munte meritã ºi trebuie sãaibã o publicaþie a sa!

✍ GHEORGHE BURDUJAN

Editorial

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN

Ziarul oraºului Vãlenii de Munte

Argument

9 Mai, ziua oraºului Vãlenii de Munte, ziua Europei, ziua Independenþei de Stat a României.

Anul I, Nr 1, 1-15 Iunie 2005VVÃLENii

Eveniment sportiv internaþional la Vãlenii de Munte

20 de ani în fruntea obºtii

Interviu cu domnul StelianManolescu, primarul oraºului

Vãlenii de Munte

Ediþia cu numãrul 42 a TuruluiRomâniei la ciclism va debuta pe 12 iunie la Vãlenii deMunte. Pagina 12 Pagina 2 ºi 3

Pagina 10

A intrat în tradiþia oraºului, începândcu anul ºcolar 2003-2004, înainte devenirea vacanþei de varã ca ºcolile dinlocalitate sã sãrbãtoreascã Ziua Învãþãmântului.

Ziua învãþãmântului laVãlenii de Munte

Pagina 4

ProvinciaaºteaptãParisul

De la Paris, ohotãrâre a familieiParaschivescuar reglementajuridic ºimoral posibilitatea înfiinþãriiunei sãliM.R.Paraschi-vescu înaºezãminteleculturale dinoraº.

Pagina 8

2

ä Administraþie publicã localã

HOTÃRÂREA NR. 35 DIN 27.05.2005 A CONSILIULUI LOCAL

(Privind încadrarea terenurilor pe zone, în cadrul localitãþii, în vederea stabilirii ºi încasãrii impozitului pe teren)

ZONA A

B-dul Nicolae Iorga (de la nr. 57 la nr. 83- Bl. E 13), de la nr. 56 la nr. 72, Str. BarbuDelavrancea porþiunea de la b-dul N. Iorgala Andrei Mureºanu (de la nr. 1 la nr. 3 -Bloc C -, de la nr. 2 la nr. 4, bloc A ºi B), Str.Criºan - de la nr. 2 la nr. 4 (bloc B 17-B 19),Str. Aleea Alunilor, Str. Popa ªapcã de la nr.2-8, Bl. B5 - B6, Str. Caraiman, Str. GeneralCristescu, Str. Tudor Vladimirescu (de lanr. 7-9, Bl. C7, C8, C9 - nr. 2-4, C12), Str.Berevoieºti porþiunea de la B-dul N. Iorgala str. Mihai Bravu (de la nr. 1 la nr. 9, Bl.E8-E12 ºi de la nr. 2 la nr. 6), Str. Alunilor.

ZONA B

Str. Nicolae Tonitza, Str. Unirii, Str.Berceni, Str. Cojocari, Str. Eaubonne, Str.Florilor, Str., Zambilei, Str. Anton Pann (nr.35 la nr. 47, porþiunea de la str. Mãrãºeºtila str. Barbu Delavrancea), Str. Cismari,Str. Cireºi, Str. Petru Movilã, Str. 1 Iunie,Str. 23 August, Str. Horia, Str. Cloºca, Str.Criºan (partea opusã blocurilor - de la nr.1 la nr. 5), Str. Mãrãºti, Str. EcaterinaVarga, Str. Teleajen, Str. Aurel Vlaicu, Str.Andrei Mureºanu, Str. I.L.Caragiale (porþi-unea de la b-dul N. Iorga la str. MihaiBravu, nr. 2 ºi de la nr. 1 la nr. 7), Str.George Enescu (de la nr. 1 la nr. 31 ºi de lanr. 2 la ntr. 32), Str. Grigore Alexandrescu,Str. Margaretelor, Str. M. Kogãlniceanu,Str.Dimineþii, Str. Libertãþii, Str. 1 Mai, Str.30 Decembrie, Str. Brazilor, Str. Gh. Lazãr,Str. Primãverii, Str. Viorelelor, Str. MihaiBravu, Str. Cornului, Fdt. Trandafirului,Str. Mihai Eminescu, Str. Cuza Vodã, Str.ªtefan cel Mare, Str. Doctor Davila, Str.Ghiduleºti, Str. Costache Negri, Str.

Alexandru Vlahuþã, Str. Crinilor, Str.Bratocea, Str. Barbu Delavrancea (porþi-unea de la pasarela CFR pânã la stradaNicolae Bãlcescu ), de la nr. 5 la nr. 21, dela nr. 6 la nr.28, B-dul Nicolae Iorga (porþi-unea de la intrarea în oraº pânã la staþiaPECO, fãrã zona blocurilor, de la nr. 1 lanr. 55, de la nr. 2 la nr. 54, de la nr. 85 la nr.193, de la nr. 74 la nr. 190), Str. AvramIancu, Fdt. Zefirului, Str. Povernei, Str.Berevoieºti (porþiunea de la str. M. Bravupânã la strada Trãistari de la nr. 11 la nr.75, de la nr. 8 la nr. 64), Str. DimitrieBolintineanu, Str. Vasile Alecsandri, Str.Nicolae Bãlcescu, Str. Popa ªapcã (de la nr.1 la nr. 3), Str. Tudor Vladimirescu (de lanr. 1 la nr. 5 ºi de la nr. 11 la nr. 13), Str.Petre Liciu (de la nr. 1-3, 2-16, pânã laintersecþia cu strada Mihai Eminescu), Str.Petru Rareº, Str. Pictor Nicolae Grigorescu,Fdt. Doctor Carol Davila, Str. Progresului,Str. Alunilor (nr. 3 ºi nr. 2-8) Str. Mãrãºeºti,Str. Frumoasã, Str. Lunei, Str. Plopilor, Str.Viitorului, Str. Serii, Str. Tipografiei, Str.Vãleanca, Str. Înfrãþirii, Str. Izvorului, Str.Oituz, Str. Tãbãcari, Str. Miron Costin, str.Merilor, Str. Veniamin Costache, AleeaBisericii, Fdt. Zorelelor, Str. EcaterinaIorga, Str. Pãcii, Str. Miron RaduParaschivescu, Str. Victor Babeº, Str.Soarelui, Str. Cimiºlia, Str. Independenþei,Str. Castanilor, Str. 8 Martie, Fdt.Tineretului, Fdt. Luceafãrului, Fdt.

Lalelelor, Str. Gh. Pãnculescu, Str. IacobNegruzzi, Str. Drajnei.

ZONA C

Str. B. Delavrancea (porþiunea de la N.Bãlcescu pânã la strada Bughiºoara), de la23 la nr. 53, de la nr. 30 la nr. 74, Str.George Enescu de la nr. 33 la nr. 49, de lanr. 34 la nr. 44, Fdt. Avram Iancu, Fdt.Aninului, Fdt. Tufãnelelor, Str. ValeaGardului, Str. Morii, Str. Alexandru Donici,Fdt. Alexandru Vlahuþã, Fdt. Narciselor,Str. Gh. Ionescu Siseºti, Str. Crizantemei,

Str. Ciprian Porumbescu, Str. BarbuLãutaru. Fdt. Garoafelor, Fdt. EcaterinaVarga, Fdt. Nicolae Bãlcescu, AleeaGladiolei, Str. ªt. O. Iosif, Str. AlexandruOdobescu, Str. Cãrãmidari, Str. Petre Liciu(de la intersecþia str. Mihai Eminescu pânãla strada Trãistari), Str. Gheorghe Asachi,Str. Berevoieºti (porþiunea de la stradaTrãistari la limita oraºului cu sat Olteni),Aleea Socului, Fdt. Victoriei, Str. AntonPann de la nr. 1 la nr. 33, Str.Trãistari, Str.Saranda, Str. Lacului, Str. EremiaGrigorescu, Str. Salcâmilor, Fdt. Trãistari,Str. Bicazului, Str. Liliacului, Str. WalterMãrãcineanu, Str. Crivinei, Str. DoctorIstrate, Str. Ungureni, Str. Libelulei, Fdt.Ungureni, Str. Bughiºoara, AleeaBujorului, Aleea Mãceºului, Str. Ciucaº (dela nr. 9 la nr. 21), Str. Povernei de la nr. 2 lanr. 10.

ZONA D

Str. I.L.Caragiale (porþiunea de la stradaM. Bravu pânã la strada Oituz), de la nr. 9la nr. 17, de la nr. 2 la nr.12, Str. NicolaeFilimon, Str. Stejarului, Fdt. Libelulei, Str.Pajiºtei, Str. Miriºtei, Str. Codrului, AleeaFrãguþei, Aleea Speranþei, Aleea Toporaºi,Prund Teleajen, Str. Frangheºti, Str.Barajului.

CONSILIUL LOCAL AL ORAªULUI VÃLENII DE MUNTE ADOPTÃ PREZENTA HOTÃRÂRE:

Articol unic. - Punctul 6 al anexei nr. 1 la Hotãrâreanr. 22/31.03.2005 se completeazã cu subpunctul d,astfel:

“d) Se interzice instituþiilor publice, operato-rilor economici ºi cetãþenilor, urmãtoarele:

1) Deteriorarea mobilierului urban amplasat în locuripublice, inclusiv folosirea în alte scopuri;

2) Neaducerea la starea iniþialã a spaþiilor verzi, caros-abilului, trotuarelor ºi aleilor dupã efectuarea de diverselucrãri de întreþinere la reþelele edilitare;

3) Abandonarea sau depozitarea deºeurilor menajere ºistradale, a molozului, a ambalajelor, pe spaþiile verzi, cãilede comunicaþie, în locurile publice sau în alte locuri decâtcele special amenajate;

4) Blocarea gurilor de canal, rigolelor sau ºanþurilor, prindepozitarea de deºeuri, pamânt, moloz, materiale de con-strucþii etc.;

5) Recoltarea sau ruperea florilor sau a altor pãrþi deplante/pomi din parcuri publice, spaþii verzi, peluze, alinia-

mente stradale;6) Cãlcarea pe spaþii verzi, peluze de flori, precum ºi

creearea de poteci în parcuri ºi zone verzi;7) Distrugerea indicatoarelor ºi plãcuþelor de avertizare

montate în parcuri. La amendã se adaugã ºi valoarea materi-alelor distruse;

8) Parcarea autovehiculelor, remorcilor, atelajelor etc.,pe spaþii verzi sau trotuare;

9) Utilizarea coºurilor de gunoi stradale în alte scopuridecât depozitarea de cãtre pietoni a ambalajelor ºideºeurilor de mici dimensiuni;

10) Deversarea de reziduuri lichide pe spaþiile publice

(uleiuri, combustibili, apã ºi materii fecale etc.);11) Lãsarea în libertate sau fãrã supraveghere a ani-

malelor, în parcuri ºi zone cu spaþii verzi de pe domeniulpublic;

12) Lipirea afiºelor în alte locuri decât cele special ame-najate prevãzute sau aprobate de autoritatea publicã;

13) Expunerea spre vânzare sau vânzarea de mãrfuri înafara magazinelor;

14) Executarea diferitelor lucrãri de pe domeniul publicsau privat al oraºului, trebuie sã se semnalizeze corespunzã-tor, pe timp de zi ºi de noapte, iar la terminarea acestora sãse aducã terenul la starea iniþialã ºi sã se ridice semnele deavertizare montate anterior;

15) Instituþiile publice, operatorii economici ºi cetãþenii,deþinãtorii de reþele de apã, gaze, canalizare, telefoane,reþele electrice, puþuri, gropi pentru diverse lucrãri etc., cesunt amplasate pe domeniul public sau privat al oraºului,sunt obligaþi de îndatã sã le aducã în stare de funcþionarepentru a nu periclita viaþa cetãþenilor.

Apoi sunt obligaþi sã le verifice periodic, sã le întreþinãpermanent, fiind rãspunzãtori de eventualele accidente.”

Începând cu data de 01 ianuarie2006 se stabileºte încadrarea pezone a terenurilor situate înintravilanul oraºului Vãlenii deMunte.

3

de atunci. În vremurile noas-tre, prin hotãrârile consilieri-lor au fost date aceste onora-bile titluri urmãtoarelorpersonalitãþi: dr.ConstantinGãucan ºi doamnei noastreIrina Loghin (1996), luiAndre Petit, primaruloraºului Eaubone-Franþa,

ºi prof.Stelian Florescu(1998), academician MirceaMalita, ing. Mircea Cosma siTonio Satoh-Japonia (2002).Începând din acest an, dupã70 de ani de la iniþiativa luiNicolae Iorga, am acordatã,în cadrul cursurilor Univer-sitãþii de varã ” Nicolae Ior-ga”, 10 diplome de onoarecelor mai gospodãrite locuin-þe ºi împrejurimi realizate cuforþe proprii.

Oraºul s-a înfrãþitcu localitãþi din

afara þãrii

I.B: ªtim cã oraºul s-a înfrãþitcu localitãþi din afara þãrii. Ni lemenþionaþi ?

S.M: Cu oraºul Eaubone dinFranþa, cu care am desfãºuratacþiuni în interes reciproc. Decurând, am perfectat ºi am deru-lat raporturile cu localitateaCimiºlia din Republica Moldova.La fel am perfectat ºi am definiti-vat documentele cu oraºulSaranda din Albania, acolo undeN.Iorga avea un castel dat deregele þãrii respective.

I.B: Domnule primar, amîncercat sã fac o radiografie aoraºului în anul 1900. Inte-

resante vremuri acelea cu par-fumul specific epocii. Cum seprezintã din punct de vedere algospodarului oraºul la aceastãdatã ?

S.M: Pãi, s-o luãm metodic, cuprezentarea realitãþilor palpa-bile. S-a încheiat extindereareþelei de gaze în tot oraºul. La felºi a apei. Lucrãm acum la schim-barea conductelor vechi. Am ter-minat procesul de urbanizare pebulevard o datã cu terminareablocului din faþa parcului. Altele

care se vor construi au spaþiirezervate în spatele celor exis-tente.

I.B: Dar în domeniul cultu-ral-sportiv ?

S.M: Casa de Culturã a fostextinsã ºi modernizatã astfelîncât, cu dotãrile noi, am trans-format-o în Centrul Europeande Culturã. Avem ºi douã licee:Colegiul Naþional ”N.Iorga”cuprofil de culturã generalã ºiGrupul ªcolar Agromontan ”Ro-meo Constantinescu”. ªcoalageneralã nr.3 s-a transformat înªcoala de Arte ºi Meserii “Ing.Gheorghe Pãnculescu”. S-a re-deschis (pentru cã dupã 1990 aexistat) centrul universitar cudouã facultãþi, de managementcontabil ºi de Drept, cu 128 destudenþi, aparþinând Univer-sitãþii Ecologice Bucureºti. S-adat în funcþiune sala de sport dela Colegiul Naþional ‘’N.Iorga’’ ,iar Sala Sportului din apro-pierea gãrii este în curs definalizare .

I.B: Aþi avut deseori întâlniricu tinerii. Cum vãd ei oraºul înviitor ? Ce mai poate fi adãugat

ca oraºul sã corespundã în tota-litate standardelor europene ?

Le-am promis tinerilor un ziar

local

S.M: Diversificarea activi-tãþilor la Clubul Elevilor, ClubulTineretului, construcþia uneisãli de recepþie ºi distractie laCentrul Cultural, construcþia încurând a unui parc de agrementºi distracþii cu stadion, ºtrand,terenuri de sport (tenis, volei,ring de dans).

Le-am promis un studio deradio ºi TV propriu ºi poate unziar local în care oricine, darmai ales tinerii, sã-ºi spunãopiniile.

I.B: Vã mulþumesc pentruinterviu. Mi-aº dori ca peste ani,când altcineva o sã scrie istoriaoraºului cu detaºarea cuvenitã,sã vadã în faptele de azi reali-zãrile unui gospodar aparte,acela care sunteti, vãlenarulneobosit veghind la devenireaurbei.

Interviu realizat deprof.Ion Bocioacã

dr. Aurelian Pârvulescu

DE 20 DE ANI PRIMAR

INFORMAÞII DE INTERES PUBLICPrimãria oraºului Vãlenii de Munte

funcþioneazã pe baza Legii nr. 215 / 2001privind administraþia publicã localã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare ºia Legii nr. 2 / 1968, privind organizareaadministrativã a teritoriului României cumodificãrile ºi completãrile ulterioare.

Coordonatele de contactale instituþiei:

B-dul Nicolae Iorga, nr. 77 - jud. Prahova

Telefoane:

0244 - 280.8160244 - 281.8810244 - 280.862

Fax: 0244 - 280.631E-mail: [email protected]

Conducerea Primãrieioraºului Vãlenii de Munte

Primar: Ec. Stelian ManolescuViceprimar: Ec. Mircea Niþu

Secretar: Jr. Paul InþãPersoana rãspunzãtoare cu difuzarea

informaþiilor publice: Ec. Eleonora Cãpãþânã

Sursele financiare: Bugetul

Primãria oraºului Vãlenii de Munte

Actele administrative normative de interespublic ce se afiºeazã, sunt:❒ Hotãrâri adoptate de Consiliul Local al

oraºului Vãlenii de Munte;❒ Dispoziþii emise de primar

Împotriva actelor administrative (hotãrâri, dis-poziþii), persoana nemulþumitã ce se considerã vãtã-matã într-un drept legitim al sãu, se poate adresainstanþei de contencios administrativ - potrivit Legiinr. 554 / 2004.

Hotãrârile Consiliului Local al oraºuluiVãlenii de Munte ce au fost adoptate înºedinþa din data de 27.05.2005:

1) Hotãrârea privind încadrarea terenurilor pezone, în cadrul localitãþii, în vederea stabilirii ºiîncasãrii impozitului pe teren;

2) Hotãrârea nr. 37, privind rectificarea bugetuluilocal al oraºului Vãlenii de Munte pe anul 2005;

3) Hotãrârea nr. 33, privind stabilirea modeluluilegitimaþiei de primar ºi consilier local.

Programul de funcþionare: Zilnic 7:30 - 16:00Vineri 7:30 - 13:30

Programul de audienþea) Primar:

Joi - 13:00 - 16:00b) Viceprimar:

Miercuri - 14:00 - 16:00Vineri - 8:00 - 10:00

c) Secretar:Luni - 10:00 - 12:00

Miercuri - 10:00 - 12:00d) Serviciul Administraþie Publicã:

Zilnic

4

A intrat în tradiþia oraºuluiVãlenii de Munte, începând cuanul ºcolar 2003-2004 ca ºcoliledin localitate sã sãrbãtoreascãînainte de venirea vacanþei devarã, Ziua Învãþãmântului. Laprima manifestare de acest gen,ca semn de preþuire a dascãlilor,elevi din fiecare unitate deînvãþãmânt au pregãtit momen-te artistice în care au contopittalent, emoþie, inventivitate ºimult efort.

La rândul lor, directorii dinfiecare ºcoalã au cinstit prinDiplome de Excelenþã pe colegiilor mai vârstnici, pensionaþi,care ºi-au pus în slujba învã-þãmântului românesc ani mulþidin viaþã, suflet ºi dãruire.

Dezvoltarea ºi punerea în va-loare a personalitãþii ºi creativi-tãþii elevilor s-a fãcut ºi prin par-ticiparea lor la realizarea uneiexpoziþii de desene sub generi-cul „România integratã în

Uniunea Europeanã”, fiind încu-rajaþi ºi îndrumaþi sã-ºi formezeun stil de autoexprimare prinintermediul acestei arte dedomnii profesori de arte plas-tice. Iniþiativa manifestãrilor a

venit din partea conducerii ºco-lilor (a Colegiului “N.Iorga “, aªcolii Nr.3 actualmente SAM“Ing.Gh.Pãnculescu” ºi a Gru-pului ªcolar Agromontan “ R.Constantinescu”) cât ºi din par-tea primãriei oraºului, cãreia îimulþumim.

Este mai mult decât bine sãexiste astfel de manifestãri,având drept scop derulareaunei succesiuni de activitãþi caresã configureze personalitateaoraºului ºi a ºcolilor , susþinutãde învãþãtori ºi profesori remar-cabili care sunt prezenþi nunumai în clasã, ci mai în tot ceînseamnã forme ale spiritului.

Anul acesta, ca ºi anul trecut ,sperãm, vom încheia seria ma-

nifestãrilor cu o întâlnire desuflet între toþi slujitoriiCatedrei din oraº, împrejurareîn care ne vom descãtuºaspiritele, ne vom apropia sufle-tele ºi ne vom deschide feres-trele inimii cãtre vacanþa ce seapropie. Învãþãm sã scriem, sãcitim, sã facem calcule matema-tice complicate, sã cunoaºtemlumea în toatã mãreþia ei.Învãþãm sã credem în om, înviaþã. De aceea simþim nevoiaunor asemenea întâlniri, pentrua ne cunoaºte dincolo de ce sun-tem zi de zi, sã ne privim cuochii dinlãuntru spre a nerespecta cu adevãrat.

Prof. Maria CIUBUC

ä Educaþie

Ziua Învãþãmântului

Cultul eroilor

Uneori filele manualelor de istorie parinsuficiente faþã de multitudinea ºi com-plexitatea evenimentelor trecutului cuprecãdere ale istoriei românilor.

Suflete ºi conºtiinþe tinere, elevii aunevoie de suflul din veac al strãmoºilornoºtri, care îºi dorm somnul cel fãrã detrezire în þãrâna din care au fost zãmisliþi,þãrâna care vom fi ºi noi cândva ...

Paginile de istorie au darul de a scoatela ivealã evenimentele istorice, memoriatrecutului întru bunã ºi meritatã cunoaº-tere ºi cinstire a celor care ‘’ în pãmânt sescaldã’’. În acest sens, Cercul ‘’CULTULEROILOR“ are menirea de a îmbrãcademn ºi responsabil, în ºcoalã, bogãþiainformaþionalã ºi afectivã a elevilor, com-pletând fericit lecþiile din manualul deistorie, cu aspecte concrete ºi edifica-toare, cu numeroase exemple de acte deeroism din istoria mai mult sau mai puþinrecentã a patriei române.

De-a lungul vremii, memoria eroilor afost întreþinutã ºi promovatã de spiritealese, scriitori, istorici, comandanþi deoºti, conducãtori de stat, cãrturari,reprezentanþi ai Bisericii.

Este bine ºtiut cã despre cei care nu maisunt, cei întorºi în glia strãbunã, decâtdouã instituþii spun veacurilor pãstrân-du-le memoria: Biserica ºi ªcoala , aceastaexpres prin disciplina “Istorie”.

Activitatea care pãstreazã memoriaeroilor a fost coordonatã în mod organi-zat de Societatea “ Cultul Eroilor “, înfiin-þatã în 1919 sub denumirea de “SocietateaMormintelor Eroilor Cãzuþi în Rãzboi‘’,din 1927 Societatea « Cultul Eroilor «, iardin 1940”Aºezãmântul Naþional ReginaMaria pentru Cultul Eroilor”, care a func-þionat pânã în 1978.

Dupã o perioadã de peste patru deceniide întrerupere, un Comitet de iniþiativãformat dintr-un grup de temerari, ofiþeriîn rezervã, între care general locotenentStelian Popescu, general de brigadã (r)Costicã Moisã, general (r) Marin BadeaDragnea, ca o necesitate impusã destarea de pãrãsire ºi degradare gravã încare se gãseau mare parte din cele peste5.000 opere comemorative de rãzboi ºicimitire ale eroilor construite în perioadainterbelicã“ a reînfinþat vechea societatesub denumirea iniþialã de “ComitetulNaþional pentru Restaurarea ºi ÎngrijireaMonumentelor ºi Cimitirelor Eroilor”aprobatã prin Hotãrârea JudecãtorieiSectorului 1 , Bucureºti , cu nr.664 din19.11.1991 (conform revistei „RomâniaEroicã”, nr.17-18, 2002, serie nouã)Activitatea Societãþii respectiv Cercului„Cultul Eroilor“ funcþioneazã, încã de la

început, sub patronajul MinisteruluiApãrãrii Naþionale ºi al PatriarhieiBisericii Ortodoxe Române.

În ªcoala de Arte ºi Meserii „Ing.Gheorghe Pãnculescu’’, din Vãlenii deMunte, cercul „Cultul Eroilor” funcþio-neazã din anul ºcolar 2000-2001, în bazaRegulamentului de Organizare ºi Funcþio-nare ale Cercurilor „Cultul Eroilor “ .

Au fost ºi sunt cuprinºi cei mai destoi-nici ºi iubitori de istorie elevi din ºcoalã,conduºi de un Birou format din 5 per-soane :prof. Mihai Istudor, vicepreºedinteOprea Mircea, secretar- trezorier MuscaluCostel , membri ai Biroului Ioniþã Vlad,Moise Andreea, toþi aceºtia elevi în clasaa VII-a A.

Activitatea Cercului „Cultul Eroilor“din ºcoalã a fost una fructuoasã, practicmarcându-se prin activitãþi specificetoate evenimentele cu pronunþatã sem-nificaþie istoricã, de la 24 ianuarie, pânãla 30 Decembrie, sub îndrumarea d-luicolonel (r) Nicolae Moise , din Vãlenii de

Munte, ºi a d-lui colonel (r) ConstantinChiper.

În fiecare an, din 2000-2001, deÎnãlþare au fost depuse jerbere de flori laMonumentul Eroilor, din centrul ora-ºului Vãlenii de Munte, dupã ce, în preala-bil, elevii membri ai Cercului “CultulEroilor “ au mers la Cimitirul din locali-tate, punând câte o floare ºi aprinzândcâte o lumânare la mormintele eroilorcãzuþi pe câmpurile de luptã în 1877-1878 sau în cele douã rãzboaie mondiale.

Extrapolând ºi parafrazând, se poatespune cã prin aceste activitãþidesfãºurate în cadrul Cercului “CultulEroilor”, istoria se împleteºte cu viaþa,trecutul cu prezentul, eternitatea cu efe-merul...

Iar dincolo de tot ºi de toate istoria îºiurmeazã drumul ei implacabil ...

Eroii noºtri meritã, în fiecare zi, ne-muriþi...

Mihai ISTUDOR

✔ Magazine alimentare;✔ Ambalator ºi distribuitor de produse alimentare;✔ Distribuitor de materiale de construcþii ºi detergenþi;✔ Sistem rate fixe, fãrã avans, fãrã girant prin RAIFFEISEN BANK;✔ Cele mai mici preþuri.

SC ELIO SRL Vãlenii de Munte

5

Aºezarea urbanã cea maiînsemnatã din partea denord-est a judeþului Prahova,Vãlenii de Munte a înde-plinit, de-a lungul existenþeisale, funcþiile de prestigiu aleunui oraº: capitala judeþuluiSaac (Sãcuieni), vamã , târg,reºedinþa „plaiului“ Teleajen,centru politic al raionuluiTeleajen ºi „cetate” de cul-turã, înnobilatã prin pre-zenþa ºi activitatea savantu-lui Nicolae Iorga în acestelocuri.

În domeniul învãþãmântu-lui, oraºul are o îndelungatãºi frumoasã tradiþie.

Oficial, prin hrisovul din1774, Alexandru Ipsilantiînfiinþeazã ºcoli în toate

judeþele, deci ºi la Vãlenii deMunte, capitalã a judeþuluiSaac, asigurând plata das-cãlilor de „rumâneºte ºi sla-voneºte” din veniturile dom-niei.

Dupã 1845, când judeþulSaac a fost desfiinþat, ªcoalade la Vãleni a continuat sãfuncþioneze ca a doua ºcoalãpublicã a judeþului Prahova,jucându-ºi rolul fixat de diri-guitorii epocii dupã unirealui Cuza ºi dupã indepen-denþa din 1877-1878.

Pe fondul unei atât de fru-moase tradiþii, unitatea noas-trã ºcolarã ºi-a asumat rolulde continuatoare a unuiînvãþãmânt de calitate caresã corespundã aºteptãrilor ºi

exigenþelor comunitãþii.ªcoala de Arte ºi Meserii

„Ing. Gheorghe Pãnculescu”funcþioneazã într-o clãdireconstruitã în 1964, careiniþial a fost destinatã cur-surilor liceale. Din 1971devine ºcoalã generalã de 10ani ºi cu acest statut rãmânepânã în 1973 când va finumitã ºcoalã de 8 ani. Vamai reveni, pentru doi aniºcolari (1984/85 ºi 1985/86)la învãþãmântul de 10 ani.

Pe fondul derulãrii uneisemnificative reforme aînvãþãmântului ºi sub impe-rativul personalizãrii unitã-þilor ºcolare, precum ºi a uneirestructurãri a planului deºcolarizare, în anul 2004 s-aufãcut demersuri pentru in-vestirea unitãþii noastre cudenumirea de ªcoalã de Arteºi Meserii „ing. GheorghePãnculescu “

În cadrul unei festivitãþiemoþionante pe 15. septem-brie 2004, s-a instalat nouafirmã a ºcolii, purtândnumele unei personalitãþi alocului dar cu recunoaºtereinternaþionalã prin invenþiilesale în domeniul rezistenþeimaterialelor, inovaþiei apli-

cate în construcþia cãii feratePloieºti - Predeal ºi a con-tribuþiei sale, alãturi de ing.G. Eiffel la proiectarea ºi con-struirea celebrului turn dinParis.

Sub noul nume, unitateafuncþioneazã în acest anºcolar cu o bazã materialãformatã din 17 sãli de clasãcu mobilier recondiþionat înîntregime prin efortul Con-siliului local, 4 laboratoare(fizicã, chimie, biologie,informaticã), 1 bibliotecã, 1salã de sport ºi terenuri defotbal, handbal ,baschet, 1cabinet medical, 1 atelierºcoalã, 1 chioºc alimentar.Personalul didactic cuprinde47 cadre didactice toate cali-ficate.

Pe baza unei analize con-crete a problemelor ºcolii,legate de dinamica popu-laþiei ºcolare, amplasarea înzona centralã a oraºului,baza materialã, spaþii deºcolarizare s-au elaboratcoordonatele activitãþii pre-zente ºi viitoare.

DIRECTOR,PROF. VULPE FLOAREA

ä Învãþãmânt

Scoala de arte ºi meserii “Ing. Gheorghe Pãnculescu”

Cu adevãrat, vrând-nevrând, este de domeniul evi-denþei cã, eficienþa ºi valoarea procesului de învãþãmântdintr-o anume ºcoalã, ies la suprafaþã cu prilejul concur-surilor ºi olimpiadelor ºcolare, la nivel local, judeþean,zonal ºi, bineînþeles, naþional.

ªi în anul ºcolar 2004-2005 care se apropie de final ,ºcoala noastrã a avut rezultate deosebite la nivelul„olimpicilor” deºi, e adevãrat, se putea obþine o “recoltã” mai bogatã la nivel judeþean, îndeosebi. Dar, înansamblu, ªcoala de Arte ºi Meserii „Ing. Gh.Pãnculescu”ºi-a confirmat valoarea la nivel judeþean, graþie acestorrezultate obþinute cu trudã ºi seriozitate de elevii frun-taºi, în spatele muncii acestora aflându-se eforturiledascãlilor care i-au pregãtit, ºi unii ºi altora cuvenindu-seaprecierile ºi respectul tuturor .

SCURT ISTORIC:

* BORDEA Andreea (cls.a V-a B )- Premiul III -LB.ROMÂNÃ (Prof.Maria CIUBUC)* SCORUS Ioana Cãtãlina (cls.a VI -a B) -Premiul III -LB.ROMÂNÃ (Prof.Maria CIUBUC)* SÃCUIU Alexandra (cls.a VI-a B) - Menþiune -LB.ROMÂNÃ (Prof.Maria CIUBUC)* NICOLAE Daniela (cls.a VII- a B) - Menþiune - BIOLOGIE- (Prof.Mihaela MAREª)* MIHÃILÃ Catia (cls.a VII- a B) - Menþiune - BIOLOGIE - (Prof. Mihaela MAREª)* SANDU Iuliana (cls.a VII- a B) - Menþiune - CHIMIE -(Prof. Ioana COZORICI)* ISTRATE Oana (cls.a VII-a B) - Menþiune - CHIMIE -(Prof. Ioana COZORICI)* BODEANU Andreea (cls.a VII- a B) - Menþiune - CHIMIE- (Prof.Ioana COZORICI)* „ SANITARII PRICEPUÞI “ (cls.a VI- a B ) - PREMIUL I -FAZA ZONALÃ- (Prof.Cornelia TROCARU)* CORUL DE COPII AL SAM .”ING.GH.PANCULESCU” ªICLUBUL ELEVILOR VÃLENI PENTRU SECÞIUNEA ANSAM-BLULUI CORAL LA CONCURSUL JUDEÞEAN DE MUZICÃ -CÂMPINA 2005 - PREMIUL I - (Inv.Manuela VLAD)* DUETUL SURORILOR SLAMNOIU (VIII B SI VII B) PEN-TRU SECÞIUNEA MUZICÃ POPULARÃ LA CONCURSULJUDEÞEAN DE MUZICÃ ªI CLUBUL COPIILOR VÃLENI -CÂMPINA 2005 - PREMIUL III- (Prof. Nicolae DOVANCÃ)* ECHIPA DE FOTBAL BAIETI A SCOLII - LOCUL I (FESTI-VALUL INTERNAÞIONAL „ETNI FAIRPLAY”) - (Prof. ElenaGRIGORESCU)* FILIP Laurenþiu (cls.a VIII- a B)- Locul II (ATLETISM)FAZA JUDEÞEANÃ - (Prof. Elena GRIGORESCU)* TUDORACHE Marilena (cls.a VII- a C)- LOCUL II(ATLETISM) FAZA JUDEÞEANÃ - (Prof.Elena GRIGORESCU)* ECHIPA DE HANDBAL BÃIEÞI - LOCUL III - FAZAJUDEÞEANÃ - (Prof. Elena GRIGORESCU)* ECHIPA DE HANDBAL FETE - MENÞIUNE - FAZAJUDEÞEANÃ -(Prof. Elena GRIGORESCU)

Oilmpicii

6

ECHIPA MANAGERIALÃ :

Director : prof. Eugeniu OlteanuDirector adjunct: ing. Nicolae CursaruDirector adjunct: prof. Angela Rãdulescu

Înfiinþat în anul 1996, liceuleste un tânãr vlãstar alînvãþãmântului de specialitateprahovean pregãtind prindiferite forme de învãþãmânt,elevi pentru o paletã variatã ºidiversificatã de profesii solici-tate de piaþa muncii.

Deºi este o unitate de

învãþãmânt tânãrã, urmeazã otradiþie de peste 200 de ani înpregãtirea si calificarea tine-rilor in meserii tradiþionale saude actualitate.

Prin resursele de care dis-pune, a reuºit sã atragã (în anulºcolar 2004 - 2005), aproxima-tiv 1667 de elevi, atât din oraºulVãlenii de Munte cât ºi din bazi-nul superior al Vãii Telea-jenului, Vãilor Ceraºului ºi aStarchiojdului.

Colectivul didactic este alcã-tuit din 100 de cadre didacticedintre care 48 sunt titulare.Dintre cadrele didactice titu-lare, 20 au gradul didactic I, 8au gradul didactic II, 10 audefinitivatul ºi 10 sunt debu-

tante. An de an, baza materialãa ºcolii s-a dezvoltat astfel încât,în prezent, Grupul ªcolarAgromontan “Romeo Constan-tinescu” Vãlenii de Munte dis-pune de 9 sãli de clasã (pentruînvãþãmântul primar), 4 labora-toare (chimie, fizicã, biologie,multimedia), 12 cabinete ºco-lare (geografie, limba românã,limbi strãine, matematicã, isto-rie, turism si alimentaþie publi-cã, industrie uºoarã, mecanicã,agromontanologie, silviculturãºi industrializarea lemnului,educaþie tehnologicã, religie), 2cabinete de lucru (protecþiamuncii, sediul firmelor de exer-ciþiu - profil servicii), 7 ateliereºcoalã (4-industrie uºoarã,

2-mecanicã, 1- industrializarealemnului), 2 terenuri de sport,1 salã de sport cu anexe afe-rente, 1 bibliotecã cu peste 20000 volume de cãrþi ºi o salã delecturã, 2 loturi didactice cusuprafaþa de cca 0,5 ha ce con-þin plante medicinale.

Se cuvin menþionate. de ase-menea, urmãtoarele aspecte:

Liceul este Centru Naþionalde Perfecþionare pentru cadreledidactice - maiºtrii instructoridin domeniul agromontan siagroturism montan.

Elevii ºi cadrele didactice aleºcolii editeazã revista Mugur ºisunt implicaþi în relaþii departeneriat cu Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din locali-

tatea Cimiºlia, judetul Cimislia,Republica Moldova. Deºi nu autrecut foarte mulþi ani de laînfiinþare, roadele au începutsã aparã. In anii de pionerat ai“tânãrului” Grup ªcolar, cate-dra de chimie s-a remarcat prinrezultatele obþinute con-cretizate în premii la niveljudeþean si naþional la care seadaugã ºi cele obþinute decatedra tehnicã la concursurilepe meserii ºi olimpiadeleºcolare pe diverse profile:textile - pielãrie, servicii, agro-montanologie agroturism -montan, silviculturã, industria-lizarea lemnului, alimentaþiepublicã. Le prezentãm, în sin-tezã :

GRUPUL ªCOLAR AGROMONTAN “ROMEO

CONSTANTINESCU”VÃLENII DE MUNTE

ä Învãtãmânt

Concursuri ºcolare 1998 - 1999:

Etapa naþionalã - 1 menþiune (chimie)

Etapa judeþeanã - 17 premii ºimenþiuni, dintre care:

3 - premiul I;3 - premiul II;2 - premiul III;9 - menþiuni.



1 - premiul I;2 - premiul II;1 - premiul III;9 - menþiuni;3 - premii creaþie “Iulia

Haºdeu” - cls. a IV-a2 - premii povestiri “Ion

Creanga” - - cls. a IV-a2 - premii ortografie ºi punctu-

aþie. - - cls. a IV- a


Etapa naþionalã - 1 menþiune(agromontanologie)Etapa judeþeana - 26 premii ºi

menþiuni, dintre care:5 - premiul I;7 - premiul II;6 - premiul III;8 - menþiuni.Concursuri ºcolare

2001 - 2002:Etapa naþionalã - 1 premiul I ºi o

menþiune (proiecte de mediu) -(creaþie)


8 - premiul I;

7 - premiul II;8 - premiul III;

29 - menþiuni.


Etapa naþionalã - 1 premiul I(proiecte de mediu) Etapa judeþeanã - 25 premii ºi

menþiuni, dintre care:3 - premiul I;3 - premiul II;9 - premiul III;

10 - menþiuni.


Etapa internaþionalã: 1 menþi-une specialã (desen)

Etapa naþionalã - 1 premiul I si omenþiune (proiecte de mediu)-(fizicã)


3 - premiul I;3 - premiul II;8 - premiul III;

21 - menþiuni.


Etapa internaþionalã: 1 menþiunespecialã (desen)Etapa naþionalã - 2 menþiuni

(chimie, industrie uºoarã)Etapa judeþeanã - 29 premii ºi

menþiuni, dintre care:3 - premiul I;4 - premiul II;

10 - premiul III;13 - menþiuni.

Numele ºi prenumele:VÃIDEANU IOANALiceul (ªcoala):Grupul ªcolar Agromontan „RomeoConstantinescu" Vãlenii de MunteClasa:Anul III profesionalã, meseria confecþionerproduse textileProfesor îndrumãtor: Inginer POPESCU RALUCA Maistru instructor: BARBU ANICAA obþinut Premiul al II- lea la faza judeþeanã 2005 a concursului pe meserii, meseria confecþioner produse textile.

Numele ºi prenumele:DOVÎNCÃ V. ANDREEA RALUCALiceul (ªcoala):Grupul ªcolar Agromontan „RomeoConstantinescu" Vãlenii de MunteClasa:a VIII- a CProfesor îndrumãtor: CHIMIE : MEIROªU EMILIALocul ocupat la faza naþionalã 2005 : MENÞIUNE

Numele ºi prenumele:BACHEª DANIELALiceul (ªcoala):Grupul ªcolar Agromontan „RomeoConstantinescu" Vãlenii de MunteClasa:a VIII-a CProfesor îndrumãtor: CIOC CONSTANTIN Locul ocupat la faza internaþionalã 2005 : Menþiune specialã la concursul "Pãmântul, grãdina mea" anul 2005, Târgoviºte;

7

COLEGIUL NAÞIONAL„NICOLAE IORGA"

ä Învãtãmânt

DATE DESPRECADRELE

DIDACTICELIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ: Petruþa Stan, Ana CarmenStãtescu, Romicã Comiºel, Adelina Timaru, Alexandru Constantin,Valentin Emil MuºatLIMBI MODERNE: Iuliana Dumitrescu, Romelia Istrate, AlinaTeodora, Dinu Irinel Mocanu, Chiº Claudiþa, Dinu Toma VasileMATEMATICÃ: Maria Marghioala-Andrei, Anghel Dafina, VasileComan, Ion Dogaru,Constantin Mihalache, Dumitru PopaFIZICÃ: Liliana Jumãrea, ªtefan Crivãþ, Augustin Crivãþ, IonTãnãsescu, Adrian MihalceaCHIMIE: Graþiela Gheorghiu, Ileana Grunbaum, Mariana Sloneanu BIOLOGIE: Georgeta Comiºel, Adriana Neagu, Mihaela PîrvuISTORIE : Zenovia Pãtrãnescu, Constantin Vasilescu, DragoºMocanuªTIINÞE SOCIO-UMANE: Mihaela Florea, Petre VulpeGEOGRAFIE: Constantin Stan, Vasile PavelRELIGIE: George CocoºilãARTE: Marta Circioiu, Carolina Ilie, EDUCAÞIE FIZICÃ ªI SPORT: Luminiþa Pîrvu, Mãdãlina Ionescu, Aurelian ªtefan PlãiºanuEDUCAÞIE TEHNOLOGICÃ: Aurel PredaINFORMATICÃ: Magdalena ªelaru, Dana Any Rafira, Laura Tudose

DOTARE ªI PERFORMANÞE

Construitã între anii 1984 - 1988, clãdirea colegiuluiare 17 sãli de clasã, 5 laboratoare (fizicã, chimie, biolo-gie, informaticã, multimedia), 6 cabinete (istorie,geografie, românã, matematicã, limbi moderne), un ca-binet medical, o bibliotecã având peste 18.000 de vo-lume, o salã de gimnasticã, o salã de sport polivalentã, unatelier pentru pregãtirea tehnologicã ºi un teren desport.

În colegiu se editeazã revistele Ecoul ºi Ieºirea dinrând, precum ºi emisiunea radiofonicã Recreaþia.

Colectivul didactic este alcãtuit din peste 50 de profesori, majoritatea titulari, având gradeledidactice I ºi II. La concursurile ºcolare din 2002 - 2003 s-au obþinut 100 de premii ºi menþiuni laetapa judeþeanã ºi naþionalã. In 2003 - 2004 s-au obþinut 106 premii ºi menþiuni, judeþene,naþionale ºi internaþionale. În 2004 - 2005 s-au obþinut97 de premii ºi menþiuni etapa judeþeanã ºi naþionalã.Promovabilitatea la Testele Naþionale a fost de 93 %, iarla bacalaureat de 98 %. Majoritatea absolvenþilor aupãtruns în învãþãmântul superior. 24 de absolvenþi suntastãzi profesori ai colegiului.Pentru anul 2005 - 2006 oferta curricularãcuprinde:- o clasã a V-a de excelenþã în profilul matematicã;- la nivelul clasei a IX-a: 4 clase de matematicã - infor-maticã, una de ºtiinþe ale naturii, una de filologie ºiuna de ºtiinþe socio - umane;- o clasã a IX-a seral în profilul ºtiinþe socio-umane;- la nivelul clasei a X-a: 4 clase de matematicã - informaticã, una de ºtiinþe ale naturii, douã defilologie ºi una de ºtiinþe socio - umane;- la nivelul clasei a XI-a: 4 clase de matematicã - informaticã, douã de ºtiinþe ale naturii ºi unade filologie;- la nivelul clasei a XII-a: 4 clase de matematicã - informaticã, una de ºtiinþe ale naturii, douã defilologie;- clasa a XIII-a seral are profilul ºtiinþe ale naturii.

SECOLE DE ÎNVÃTÃMÂNTLA VÃLENII DE MUNTE

1797 - în târgul Vãlenilor se deschide ºcoala greceascã în chiliaMãnãstirii

1817 - Ioan Vodã Caragea întemeiazã o ºcoalã româneascã1832 - soseºte primul învãþãtor al ºcolii, Ioan Gherasim Gorjanul, de

la ªcoala „Sfântul Sava" din Bucureºti1840 - se înfiinþeazã ªcoala Normalã care pregãtea învãþãtori pentru

judeþul Saac1908 - ªcoala de Meserii ce funcþioneazã pânã în anul 19481919 - prima grãdiniþã la Vãlenii de Munte1924 - Gimnaziul Industrial1925 - se deschide ªcoala Elementarã Comercialã1946 - Gimnaziul devine Liceu Comercial cu clasa a V-a de bãieþi1947 - ia fiinþã ªcoala Medie de Administraþie Economicã Mixtã1950 - ªcoala Medie Tehnicã Horticolã1956 - ªcoala Medie de culturã generalã de 11 ani1971 - prin Decret Prezidenþial Liceul se numeºte „Nicolae Iorga"1988 - Liceul se mutã în actuala clãdire modernã: 21 de sãli de clasã,

cabinete, laboratoare, cantinã ºi internat1990 - Liceul îºi schimbã profilul din industrial devenind teoretic2000 - Liceul Teoretic „Nicolae Iorga" devine Colegiul Naþional

„Nicolae Iorga"

DIRECTORI: Petre Dumitrescu, Gheorghe Bosovei, Stelian Florescu,Radu Diniþã, Anghel Dafina, Aurel Plaiºanu, Stefan Crivãþ, Petre Vulpe

PREMII OBÞINUTE ÎN ULTIMII ANI DE ELEVI AI COLEGIULUI:

- Nilã Ana Maria, premiul II, faza naþionalã - Lb.ºi lit.românã,prof.Muºat Emil Valentin - cls. a XI-a;- Iordache Mirela, premiul III, faza naþionalã - Lb.ºi lit.românã, prof.Comiºel Romicã - cls. a X-a;- Puºcaºu Bogdan, premiul III, faza naþionalã - Chimie, prof.Grunbaum Ileana - cls. a XII-a;- Matei Rãzvan, premiul II, faza naþionalã - Fizicã, prof.Crivãþ ªtefan -cls. a XII-a ;- Obreja Anca, premiul II, faza naþionalã - Fizicã, prof.Crivãþ ªtefan cls. a XII-a ;- Miclescu George Viorel, premiul II, faza naþionalã - Fizicã, prof.Tãnãsescu Ion - cls. a X-a;- Dumitrache Adina, premiul I, faza naþionalã - Chimie, prof.Gheorghiu Graþiela - cls. a XI-a ºi a XII-a;- Nedelcu Alexandra, premiul III, faza naþionalã - ChimExpert,prof.Grunbaum Ileana - cls.aX-a;- Rãduþu Andrei - premiul III, faza naþionalã - ChimExpert,prof.Grunbaum Ileanba - cls.a VII-a;- Ciucan Ana Maria, Teju Ruxandra ºi Grigorescu Alexandra, menþiuni,faza naþionalã - ChimExpert, Grunbaum Ileana - cls.a VII-a ºi a VIII-a;- Bacheº Daniela Elena, menþiune, faza naþionalã - lb.francezã,prof.Vasile Dinu Toma, cls.a X-a;- Predicioiu Sanda, menþiune, faza naþionalã - chimie, prof.GrunbaumIleana -cls.a XI-a.

8

Rãsfoind arhiva culturalã aoraºului, am descoperit în Adevãruldin 25 august 1999 apelul disperat allui Andrei Paraschivescu, fiul poetu-lui Miron Radu Paraschivescu, caresolicita primãriei încetarea josniceiacþiuni (s.n) de îngrãdire a accesu-lui la mormântului poetului. Se de-plângea acolo ºi starea deplorabilã încare se aflã complexul funerar.

E drept cã nu puteai sã nu simþiindignarea pentru ceea ce fiul poetu-lui preciza: autoritatea localã devineresponsabilã în faþa culturii româ-neºti. Am revãzut recent câteva locurilegate în mod direct de M.R.Paras-chivescu prilejuite de realizarea unuifilm didactic de circulaþie restrânsãpentru elevii Colegiului Naþional„N.Iorga” din Vãlenii de Munte.Ingenios gândite arhitectural, pieselecare compun monumentul suntfisurate de ploi ºi de îngheþ. E ade-vãrat, ca mai toate mormintele dincimitirul oraºului, ºi acesta este sufo-cat de vecinãtãþi. Dacã în cazul altormonumente funerare aflate în custo-dia primãriei autoritãþile pot inter-veni, în cazul de faþã doar familiapoate decide asupra conservãrii ori arestaurãrii grupului funerar.

Am revãzut apoi casa ºi grãdina

superbã a poetului, locul unde acum trei- patru decenii am avut prilejul sã vãdelita scrisului românesc venitã la Vãlenica la o adevãratã Meka.

Cei de prin preajmã spun cã deja casaa fost pusã în vânzare. Preþul este gras,cumpãrãtorul de vazã, din Bucureºti! Nueste problema noastrã cine cui o vinde,pe cât ºi de ce... Fiecare poate îmbrãcaamintirea ori o poate lepãda, ca pe ocãmaºã a vieþii ori a morþii.

O clipã ne-a fulgerat însã mintea: prinfaþa ochilor ne-au trecut obiecte mã-runte, cãrþi, manuscrise, nimicurile esen-þiale care, în totalitatea lor, conferãimaginea integralã a personalitãþii scrii-torului.

ªi am fi dorit atunci ca fiul poetuluiM.R.P., Miticã Paraschivescu, sã mai scrieziarului Adevãrul ºi sã critice auto-ritãþile locale pentru cã nu vor sã înfi-inþeze binevenita casã memorialã M.R.P.

Lãsând gluma de-o parte, am spune cãîn pragul vânzãrii casei acesteia neºtiindce destinaþie i se va da, autoritãþile localear putea înfiinþa o salã Miron RaduParaschivescu la aºezãmintele culturale.Fotografii, manuscrise, obiecte persona-le, aprecieri critice, corespondenþã, toateºi-ar gãsi locul într-un asemenea spaþiu,întru gloria culturii de la Vãlenii deMunte.

Faptul cã mereu ard lumânãri lacapãtâiul lui M.R.P. înseamnã cã nu emort de tot pentru concetãþeni.

De la Paris, o hotãrâre a familiei arreglementa juridic ºi moral posibilitateaînfiinþãrii unei sãli M.R.P. în aºezãminteleculturale din oraº. Ar urma, probabil, ºi odonaþie de obiecte personale.

Aceasta ar fi cea mai lesnicioasã calespre neuitarea unui poet ale cãrui urmemateriale dacã nu încep sã moarã, cusiguranþã cã încep sã disparã.

Valentin Emil Muºat

Analiza evoluþiei statului românîntre lovitura de stat din 1864 ºi ceadin 1930 ridicã acum o problemã defond, pe care ne-am obiºnuit sã oplasãm, încrezãtori, la anexa mitolo-giei noastre istoriografice: problemacelebrului „instinct colectiv” alpoporului român. Aflãm din cãrþile deistorie cum au fost create statulnaþional ( 1859 -1861) ºi statul naþio-nal unitar (1918 - 1920) de personali-tãþi de excepþie, pe un fond de adezi-une relativã a populaþiei, mai degrabãcondusã decît conducãtoare. Pestetimp, dicolo de activitatea politicã aacestor personalitãþi, pare la fel deproductivã ºi infuzia de sentimentpatriotic ºi unionist datã generaþiilorde români. Sunt însã cîteva momentecruciale care infirmã teza „instinctuluicolectiv”. În februarie 1859, cândbucureºtenii, craiovenii ºi ieºenii seîmbrãþiºau pe strãzi, iar proaspãtuldomn se ghemuia paralizat de fricã înfundul cupeului sãu, nu se ºtia cã vaurma un regim autoritar, de camarilã,ºi aducerea din strãinãtate a unor insti-tuþii ce vor transforma statul modernromân într-un organism agresor laadresa propriilor cetãþeni. Entu-ziasmul românilor la momentul MariiUniri n-a putut previziona mareadestrãmare care a urmat ºi incapaci-tatea guvernanþilor de a conservaacest stat rotund ºi firesc, precum ºiinfiltrarea periculoasã a bolºevismuluiîn rândurile muncitorimii ºi criza eco-nomicã de care a profitat acesta. În1928, þãrãnismul a scos mase deoameni în stradã ºi le-a miºcat pe uniluzoriu marº spre Capitalã, fãrã ca

oamenii sã simtã marile dezamãgirinaþionale pe care i le pregãteau lideriiacestuia. Când a fost datã lovitura destat din 7 - 13 iunie 1930 ºi a fost adusCarol II pe tron, entuziasmul popularºi al intelectualitãþii a fost fãrã prece-dent. Toþi sperau într-o domniebeneficã ºi solidã, aducãtoare debelºug. A fost o catastrofã fãrã prece-dent, pe toate planurile. În august1944, în timp ce România era livratã cubraþele ridicate Uniunii Sovietice, po-pulaþia sãrbãtorea în stradã termi-narea rãzboiului ºi pacea, cînd în reali-tate abia atunci începea cel maicumplit rãzboi îndreptat chiar împotri-va ei, a populaþiei. În 1968, românii s-au strâns în faþa clãdirii ComitetuluiCentral al PCR cu un entuziasm spon-tan derutant, fãrã sã înþeleagã cã exactîn acele clipe tocmai legitimau dictatu-ra paranoicã a lui Nicolae Ceauºescu.Pentru revoluþia din 1989 nici nu maieste nevoie de detalii - încã suferim laprezent naivitatea noastrã de atunci,ca pe o gafã repetatã zilnic, pe mãsurãce ne lovim de efectele atitudinii noas-tre din acele zile ºi nopþi de abolire astatului. Ne întrebãm: când a acþionat„instinctul colectiv” ?

Conservatorismul proverbial alpoporului român se referã la rezis-tenþa la modernitate, la scoaterea soci-etãþii din tipare la care cu chiu cu vai s-a adaptat, la schimbarea ritmului sãusocial. De aceea, în planul mecanismu-lui paradoxal, la sfîrºitul fiecãrui pro-ces declanºat printr-o schimbare deritm, rezultatele au fost invers pro-porþionale cu speranþele.

Alex Mihai Stoenescu

ä Culturã

Provincia aºteaptã Parisul

Nicolae Filipescu (1862-1916) a fost unul din puþiniioameni politici români cupregãtire în domeniul ºtiin-þelor politice, cu doctorat înDrept la Paris ºi cu lucrãriasupra sistemului politic ºieconomic al României secolu-lui al XIX-lea. Unul din mariilideri ai Partidului Conser-vator, Nicolae Filipescu a fosttoatã viaþa sa politicã cel maivehement luptãtor românîmpotriva socialismului ºi acomunismului revoluþionar.Era cunoscut, mai ales, pentruviolenþa cu care semnalaParlamentului pericolul pecare îl reprezintã narodnicis-mul ºi influenþele propagan-distice ruseºti pentru þaranoastrã, într-o concepþievizionarã de mare luciditate.La 24 de ani a fondat celebrulziar „Epoca", tribunã a lupteiantiliberale, dar ºi sursã prin-cipalã de informaþie asupradoctrinelor ºi activitãþii par-tidelor din Occident. Ca ompolitic, Nicolae Filipescu aavut meritul de a susþine cîte-va teze fundamentale pentruînþelegerea realistã a proce-selor care au dus la apariþiastatului unitar român: faptulcã între anii 1853 ºi 1864România s-a constituit de susîn jos, prin asumarea de cãtreboierimea naþionalistã a rolu-lui de conducere, poporulfiind nepregãtit pentru o revo-luþie burghezã; faptul cã

împroprietãrirea þãranilor s-aprodus ca urmare a consensu-lui partidelor politice, ºi nu afost opera unui om (Cuza sauKogãlniceanu); faptul cã Ro-mânia ajunsese la neatârnareîncã din 1870, ca urmare a sis-temului de tratate publice ºisecrete pe care le semnase cuMarile Puteri. Deºi era cunos-cut ca doctrinar al PartiduluiConservator, în 1887 NicolaeFilipescu a fãcut un gest care aºocat lumea politicã: ºi-a aren-dat întreaga proprietate agri-colã þãranilor de pe moºiilesale, ajutându-i sã-ºi orga-nizeze un sistem propriu degestionare a veniturilor.

În timpul rãscoalei din1907, nimeni nu s-a atins demoºiile lui. Între 1893 ºi 1895a fost primar al Bucureºtilor,de numele lui legându-seintroducerea sistemului decanalizare ºi de aducþiune aapei potabile, precum ºi deli-mitarea precisã a Capitalei ºi alocalitãþilor sale satelite, camaºa cum sunt ºi astãzi. Între1910 ºi 1912 a fost ministru deRãzboi, pãstrîndu-se în memo-ria istoriei militare imagineaunui lider dominat de patrio-tism robust ºi, mai ales,raþional. De altfel, toate mãr-turiile rãmase de la cei care l-au cunoscut îi atribuie fiecalitatea de „mare bãrbatpolitic" (Enciclopedia „Cuge-tarea), fie aceea de „marepatriot" (Alex. Marghiloman,

Ion C.B r ã -t i a n u ,C o n -stantinA r g e -toianu º.a.). Într-o celebrãcuvîntare din 1894, NicolaeFilipescu a pronunþat pentruîntîia oarã principiile de bazãale sistemului democratic ro-mân: „Domnilor, o naþiune nupoate sã aibã drept temelienumai mobilitatea pasiunilorpopulare.

Nu, sunt câteva principii deguvernãmînt, existã cîtevainstituþiuni mari, cum suntProprietatea, Religiunea, Mo-narhia, care sunt principiile e-senþiale ale societãþei ºi carenu pot fi puse zilnic în discuþieºi periodic la vot". Spresfârºitul vieþii, a iniþiat ºcoalamilitarã de la MãnãstireaDealu, devenitã repede ceamai performantã instituþie deînvãþãmînt a þãrii ºi unde s-auformat mari personalitãþi alevieþii publice româneºti.

Când a murit, onorat detoþi marii oameni poli-tici ai þãrii ºi plîns de elevii sãi,Nicolae Filipescu a primit dinpartea lui Barbu Delavranceaurmãtorul epitaf:

„Dacã veþi face o secþiune înlungul sau în curmeziºul þãrii,nu puteþi tãia nimic fãrã sã tre-ceþi prin trupul acestui titan".

Alex Mihai Stoenescu

UN MARE PATRIOT - NICOLAE FILIPESCU

INSTINCTUL COLECTIV

9

Ianuarie

Aniversare M. Eminescu - searãde muzicã ºi poezie organizatã însala mare a Casei de Culturã, încolaborare cu teatrul “Equinox”.ªi-au mai dat concursul membriigrupului vocal bãrbãtesc al Caseide Culturã.

- Ziua Unirii PrincipatelorRomâne:

În sala mare a Casei de Culturãs-a desfãºurat simpozionul cutema “Unirea, naþiunea a fãcut-o!” -146 de ani de la UnireaPrincipatelor Române, susþinut deprofesorii de istorie ai liceelor dinlocalitate.

Programul a continuat cu unspectacol realizat de formaþiileartistice ale Casei de Culturã.

Februarie

Festivalul naþional de poezie “M. R. Paraschivescu” la a II -a ediþiecu o singurã secþiune “debut înpoezie”. Au fost participanþi de petot cuprinsul þãrii.

Festivalul a început cu unmoment de reculegere la mormân-tul poetului. În continuare s-adesfãºurat simpozionul “M. R.Paraschivescu - personalitate mar-cantã a vieþii culturale în Vãlenii deMunte.

Martie

A debutat cu activitãþi dedicatefemeii.

Spectacolul - “Pentru tine mãmi-ca mea” - oferit mamelor de cãtrecopiii ce urmeazã cursurile de danspopular ºi de societate din cadrulCasei de Culturã. Celorlalte doam-ne le-am oferit o floare ºi un pro-gram artistic prezentat de An-samblul “Ciocârlia” al Ministeruluide Interne.

31 martie - aniversare NichitaStãnescu

Searã de muzicã ºi poezie “Clarde inimã” realizatã de membriicenaclului literar “M. R. Paras-chivescu”, coordonaþi de prof.Camelia Neagu. A participat coralamixtã a Casei de Culturã. A douasearã dedicatã poetului a fost orga-nizatã în parteneriat cu teatrulEquinox, care ne-a prezentat unspectacol de Mihai Vasile.

Aprilie

Am fost gazdele concursuluinaþional de informaticã teoreticã“Campion”, organizat de M.E.C. ºifirma Siveco - Bucureºti. La ClubulTineretului s-au organizat seri dis-tractive pentru finaliºti.

Am fost invitaþi ºi am participat cugrupul folcloric bãrbãtesc la o emi-

siune televizatã pe Naþional TV.

Mai

Pe 2 mai a avut loc în sala marea Casei de Culturã concertul demuzicã religioasã “Hristos a învi-

at” susþinut de corala mixtã a Caseide Culturã, condusã de DanielDuca ºi Grupul psaltic al bisericiiMãnãstirea.

În sãptãmâna 02 - 09 mai - amsãrbãtorit zilele tineretului. LaCentrul pentru Tineret (în foaierulCasei de Culturã) au avut loc con-cursuri de biliard , tenis de masã,ºah, table.

Finalele s-au þinut duminicã08. 05.2005.

În perioada 06 - 09. 05 amgãzduit Festivalul Etni Fair - Playorganizat în parteneriat cu fe-deraþia Naþionalã” Sportul pen-tru toþi”.

09 mai - ziua oraºului Vãleniide Munte, Ziua Europei, ZiuaIndependenþei de Stat aRomâniei - au avut loc o serie deactivitãþi care au devenit dejatradiþionale: parada militarã,parada portului popular,depuneri de coroane de flori,

premierea elevilor câºtigãtori laolimpiadele ºcolare, spectacol înaer liber, foc de artificii, activitãþice s-au bucurat de o largã audi-enþã. Pentru prima datã am orga-nizat cu acest prilej o întâlnire cupersonalitãþi nãscute în Vãleni.

Iunie

01. Ziua Internaþionalã aCopilului - manifestare pregãtitã cumultã dãruire împreunã cu ºcoliledin localitate, spectacole, întrecerisportive, desene pe asfalt, jocuri dis-tractive, carnavalul mãºtilor, târgulmicilor comercianþi - sunt câtevadintre activitãþile organizate cuacest prilej.

Program Casa de Culturã

La Casa de Culturã se desfãºoarãurmãtoarele activitãþi:

Atelier de teatru, formaþie de

dansuri populare, grup folcloric bãr-bãtesc, corala mixtã, dans de soci-etate. În cadrul Casei de Culturãfuncþioneazã Centrul pentruTineret dupã urmãtorul program:miercuri - vineri 14:00 - 22:00, sâm-bãtã - duminicã 14:00 - 19:00; luni,marþi - liber.

Universitatea Popularã “N. Iorga”are în derulare urmãtoarele cursuri:operatori de calcul, bucãtari, ospã-tari, dans de societate.

ä Culturã

Casa de Culturã - realizãri ºi perspective

Biblioteca - M. R. ParaschivescuDe la începutul anului pânã în prezent am înscris la Biblioteca M.

R. P. un numãr de 713 cititori ºi am împrumutat peste 8.000. de vo-lume. Socotim în aceastã evaluare statisticã faptul cã un asemeneaaflux, reflectã preocupãrile cultural - educative ale locuitorilor.

De anul acesta spaþiul bibliotecii s-a extins cu 2 sãli de lecturã,ceea ce a fãcut ca un numãr mare de cititori sã ne viziteze. Bilanþulpozitiv la acþiunile culturale, aprecierile din partea D.J., ConsiliuluiLocal ºi din partea presei ne obligã în continuare. Am cãutat sãmodernizãm dubletele ºi cãrþile mai puþin solicitate în depozitul decarte. Ne preocupãm de conservarea volumelor de carte ºi a publi-caþiilor periodice iar dincolo de cifrele statistice, legãtura cu citi-torii, am þinut-o prin 20 de evenimente culturale:◗ Simpozion - recital de poezie “M. Eminescu”◗ Simpozion - “Unirea - naþiunea a fãcut-o”◗ Festivalul Naþional de poezie M. R. P.◗ “Cu dragoste, pentru sufletul femeii” - spectacol de 8 Martie◗ “Poetica lui I. Barbu - 110 ani de la naºtere◗ Recital de poezie N. Stãnescu◗ Întâlniri cu scriitorii locali - înv. Sisica Popa, Prof. Stelian

Florescu◗ “Mitul poetic al lui L. Blaga - 110 ani de la naºterePrin aceste evenimente, cititorii au redescoperit biblioteca ºi

plãcerea cititului. Doina Miroiu

Se fac înscrieri pentrudeschiderea cursurilor

- operatori date calcul -16.06.2005 - ora 11:00- contabilitate asistatãde calculator:16.06.2005 ora 16:00.- ospãtari- dans de societate20.06.2005 - ora 17:00(începãtori, avansaþi)

10

Uniforma elevuluiUniforma nu uni-formizeazãinteligenþa bunuluisimþ, perse-verenþa, succesul,disciplina ºi armo-nia interioarã.Ea construieºte oimagine de ansam-blu asupra uneivârste ºi a unei“profesii” descurtã duratã.Ea, uniforma,deruteazã privi-torul, intimideazãîndrãzneþul,ispiteºte perversul,scuteºte de efortfinanciar pãrinþii,dar nu rezolvãmiile de problemeale ºcolii ºi soci-etãþii.Este un mod origi-nal de “a tedeghiza” în ºcolarchiar dacã vii laºcoalã din când încând sau te prefacicã exiºti în catalogîn aºa zisa ordinealfabeticã.Pentru mine per-

sonal, uniforma s-ar rezuma ladecenþã indiferentde culoare, dimen-siune ºi model, lacare s-ar adãuga,aºa ca la “treiace”, spiritul lucid,

obrãznicia intelec-tualã, simþul va-lorii, inocenþa.Pune-þi uniformadar fii demn de ea! ªi nu uita cã, totuºi,“haina face pe ompânã la gât”!

VÃLENii

Redacþia———————————

Redactor-ºef:GH. BURDUJAN

———————————Consiliul de

onoare:

Valentin Emil MuºatCamelia NeaguIulia MãrgãritescuIon BocioacãValentina IoanVasile StoicescuAnghel DafinaMihai CozoriciDana MoraruDoina MiroiuConstantin GãucanEugeniu OlteanuEmilia MeiroºuMihai IstudorGabriel TomescuEugen Tãnãsicã

Tehnoredactor:NEAGU CONSTANTIN

Bucuria ºi povara celor 100 de ani împliniþi

În cartierul “Valea Gardului”din Vãlenii de Munte trãieºteElena Macovei care a împlinitrecent (15.05.2005) venerabilavârstã de 100 de ani. Are 6copii, 8 nepoþi, 5 strãnepoþi ºi 2 strã-strãnepoþi.

Într-un timp atât de complex, alsecolului XXI, când individul vrea sãtrãiascã mai bine ºi mai mult, 100 deani de viaþã este un fapt de excepþie,chiar ºi la Vãlenii de Munte, într-unspaþiu geografic supus modernizãrii.

O experienþã ce sfideazã rãzboaiemondiale, miºcãri tectonice, mo-narhii, ºefi de stat, regula pensiei ºiCasa de Sãnãtate...

Cum poartã pe umeri o femeie cen-tenarul dãruit de “cel de sus”, numaiea ºtie.

Probabil cu bucurie ºi povarã, cuindiferenþã, cu inconºtienþã ºi ino-cenþa copilului ce descoperã lumea.

Nici nu ºtii ce sã-i urezi unei astfelde persoane la moment centenar: animulþi ºi liniºtiþi, pace în aºteptarea“marii treceri”, sau rãbdare cu noi ceiprea grãbiþi în a le face pe toate, con-tra cronometru, uitând cã ºi crono-metrul are un secret al lui în a-ºi alegepartenerii de cursã lungã.

În multe rânduri istoriaa confirmat influenþa pecare personalitatea femi-ninã a avut-o în cursuldesfãºurãrii evenimen-telor vieþii, de-a lungultimpului; influenþã uneoribeneficã, alteori mai pu-þin beneficã; oricum, fe-meia va fi jucat dintotdea-una un rol principal pescena istoriei.

În desfãºurarea epo-cilor istorice prin careomenirea a trecut, statu-tul femeii a fost schimbã-tor.

De la despoþiile orien-tale, unde chiar femeiaaristocratã era definitivsechestratã în casã, sauadesea desconsideratã,pânã la situaþia femeii dinlumea elinã, când, abiadupã epoca ce a urmatmorþii lui Alex. Macedon,femeia aristocraticã dinstatele elenistice a benefi-ciat de o oarecare emanci-pare faþã de autoritateabãrbatului ºi pânã laRoma Republicanã, darmai ales Imperialã, cândfemeia a cãpãtat unînceput de independenþãpatrimonialã ºi juridicã.

Cunoaºtem faptul cã opoziþie cu totul excepþio-

nalã o deþineau vestaleleromane, alese de cãtre zeiºi considerate fecioaresacre, protejate de legispeciale spre a nu fi ofen-sate; acestea mergeau înlecticã sau car ºi aveaulocuri speciale la teatru.

În Roma s-au fãcut ºicele dintâi asociaþii femi-nine ºi au avut loc primeleacþiuni ale femeilor îm-potriva unor legi care leîngrãdeau luxul (în anul195 î.e.n. matroanele ro-mane au organizat o ma-nifestare publicã cerândabrogarea Legii OPPIA,votatã în anul 215 î.e.n.,lege care stãvilea uneleexcese vestimentare alefemeilor, frânându-le lu-xul; oricum, este demn demenþionat faptul cã aceas-tã lege fusese votatã deSenat în momente grelepentru stat, când Hanni-bal ameninþa Roma).

În secolul I î.e.n.,matroanele romane dinlumea aristocraþiei consti-tuiserã chiar cluburi femi-nine, unde, în afarã de li-teraturã ºi artã, se discu-tau ºi anumite problemepolitice.

Cluburile erau susþi-nute de femei aristocrate,

cultivate ºi inteligente,dar, câteodatã, intriganteºi depravate.

Cât priveºte cãsãtoria,în societatea anticã,aceasta constituia instru-mentul potrivit pentru aface sã creascã putereaeconomicã ºi politicã aunei familii.

Tânãra femeie nu avea,aºadar, posibilitatea de aalege în mod liber peviitorul ei soþ; cãsãtoria sedecidea de cãtre pãrinþisau tutori.

În Orient ºi în Greciacãsãtoriile se desfãceaucu mare greutate, pe cândla Roma legile erau foartepermisive. De aceea di-vorþul la romani apãreafrecvent, motivat ºi prinfaptul cã femeia dispuneade prea multã libertate.

Unele dintre ascestefemei au rãmas celebreprin faptele lor mãreþe,altele prin dezmãþ, luxsau crime.

Medalioanele femininecare vor urma cuprindreprezentante ale lumiiorientale, ale perioadeielenistice ºi ale RomeiRepublicane.

Alin Stoicescu

FEMEI CELEBRE DIN LUMEA ANTICÃ (I)

ä Amalgam

Din caietul grefierului1. Acþiune civilã vizând restituire aur,

în speþã a unui cocoºel.Reclamantul, persoanã octogenarã,

cu handicap auditiv nu îºi poate contro-la decibelii, folosiþi în instanþã,atrãgând nemulþumirea magistratuluicare se vede obligat sã intervinã datfiind împrejurarea cã din probeleadministrate nu se dovedeºte existenþaobiectului adus judecãþii.

- Domniºoarã grefier, se adreseazãjudecãtorul, vã rog sã consemnaþi cãreclamantul cere restituirea cocoºelu-lui, care din punct de vedere fizic numai existã în prezent.

2. Acþiune civilã prin care seurmãreºte anularea înscrisului contes-tat de reclamant.

În cauzã, magistratul antameazã cã oexpertizã grafologicã rezolvã neechivocfondul cauzei.

Pârâtul prin întâmpinarea depusã, înºedinþã publicã se opune celor prezen-tate în cuprinsul acþiunii ºi solicitã a fiaduse probe.

- Domnule judecãtor, intervine recla-mantul, vã rog sa admiteþi ºi o expertizãgrafologicã pentru a fi examinatã chi-tanþa depusã la dosar ºi a se stabili dacãeste falºã.

Vasile Stoicescu

Cã

ldu

rã m

are

.S

ete

a e

la

fe

l.

11

În conformitate cu Legea 371 /2004, prin Hotãrârea ConsiliuluiLocal nr. 14 din 11.03.2005, s-aînfiinþat Poliþia Comunitarã aoraºului Vãlenii de Munte care aînceput sã funcþioneze de la01.05.2005.

Poliþia Comunitarã a fost cre-atã ca serviciu fãrã personalitatejuridicã în cadrul Primãriei,având urmãtoarele atribuþii:

a) asigurã ordinea ºi liniºteapublicã în zonele ºi locurile sta-bilite prin planul de pazã ºiordine publicã, previne ºi com-bate încãlcarea normelor legaleprivind curãþenia localitãþilorºi comerþul stradal, precum ºialte fapte

b) asigurã paza obiectivelorºi a bunurilor de interes publicºi privat stabilite de consiliullocal, conform planului de pazãºi ordine publicã;

c) asigurã însoþirea ºi pro-tecþia reprezentanþilor primã-

riei ori a altor persoane cufuncþii în instituþiile publicelocale la executarea unor con-troale sau acþiuni specifice;

d) participã, dupã caz, laasigurarea f luenþei traficuluirutier, cu ocazia efectuãrii unorlucrãri de modernizare ºi repa-raþii ale arterelor de circulaþie

e) asigurã supraveghereaparcãrilor auto, a unitãþilorºcolare, a zonelor comerciale ºide agrement, a pieþelor, a cimi-tirelor ºi a altor locuri stabiliteprin planurile de pazã ºi ordinepublicã;

f) constatã contravenþii ºiaplicã sancþiuni contra-venþionale, conform legii, pen-tru încãlcarea prevederilorlegale referitoare la tulburareaordinii ºi liniºtii publice, curãþe-nia localitãþilor, comerþul stra-

dal, protecþia mediului încon-jurãtor, precum ºi pentru fap-tele care afecteazã climatul so-cial, stabilite prin lege, hotãrâriale consiliului local sau dispozi-þii ale primarului;

g) participã la asigurareamãsurilor de ordine, cu ocaziaadunãrilor publice, mitingu-rilor, manifestãrilor cultural -artistice ºi sportive organizatela nivel local;

h) intervine, împreunã cuorganele abilitate, la solicitareacetãþenilor, pentru aplanareastãrilor conflictuale, prindereaunor fãptuitori, rezolvarea u-nor cazuri sociale, stabilirea si-tuaþiilor de fapt sesizate ºi rezol-varea acestora;

i) acþioneazã, împreunã cupoliþia, jandarmeria, pom-pierii, protecþia civilã ºi alte

autoritãþi prevãzute de lege, laactivitãþile de salvare ºi evacua-re a persoanelor ºi bunurilorpericlitate de incendii, explozii,avarii, accidente, epidemii,calamitãþi naturale ºi catas-trofe, precum ºi de limitare ºiînlãturare a urmãrilor provo-cate de astfel de evenimente;

j) controleazã modul dedepozitare a deºeurilor mena-jere, industriale sau de orice felºi de respectare a igienizãriizonelor periferice ºi a malurilorcursurilor de apã sesizând pri-marul cu privire la situaþiile defapt constatate ºi la mãsurile cetrebuie luate în vedereaîmbunãtãþirii stãrii de curãþe-nie a localitãþii;

k) comunicã, în cel mai scurttimp posibil, organelor abilitatedatele cu privire la aspectele deîncãlcare a legii.

Poliþia comunitarã

FurtÎn ziua de 29.04.2005,

orele 08:20, ASAP Chi-vulescu Cristian, aflându-se în serviciu de patrulare,pe strada “Cuza Vodã” dinVãlenii de Munte, a obser-vat trei indivizi cu o cãruþãcare predau fier vechi(piese masive) la centrulde colectare aparþinând SCDrafor SRL din Vãlenii deMunte. Cele trei persoanepredaserã 1.685 kg fiervechi (compus din seg-mente de ºinã CFR, cilin-dru excavator, suport ban-dã transportoare, alte pie-se) în valoare de cca.6.000.000 lei.

Observând cã fierul

vechi nu poate proveni dingospodãria proprie, ASAPChivulescu Cristian araportat ºefului de unitatecare a dispus constituireaunei echipe de cercetarecare a constatat urmã-toarele: cei trei, Chi-cioreanu Nicolae, Chicio-reanu Gabriel (fraþi) ºiCiobanu Cristian, audeclarat cã fierul vechiprovine de pe PrundulTeleajenului. Conduºi lafaþa locului, ei nu au pututjustifica provenienþa fieru-lui vechi ºi, în final, aurecunoscut cã l-au furat dela parcul auto al SC Apasco- Mãneciu.

Celor trei autori ai furtu-lui li s-a întocmit dosarpenal.

AccidentÎn ziua de 15.05.2005,

pe B-dul “Nicolae Iorga”din Vãlenii de Munte aavut loc un accident decirculaþie soldat cu vãtã-marea gravã a unei per-soane. La faþa locului s-adeplasat o echipã formatãdin CS Enescu Georgel -ofiþer CP, ASP Petre Florin- agent Poliþia Rutierã ºiASP Beznea Valentin -tehnician criminalist, ca-re au constatat urmã-toarele: autoturismul Da-cia 1300 , cu nr. PH -08 -GEB, condus de MateescuCosmin Georgel, se de-plasa pe DN 1A din di-recþia Ploieºti - Mãneciu.

La intersecþia b-duluiNicolae Iorga cu stradaGh. Lazãr, a executat virajla stânga fãrã a acordaprioritate de trecere unuiciclomotor condus deMilitaru Elena Mãdãlina -(elevã în clasa a XII-a)

care circula regulamen-tar. Ciclomotorul a lovitautoturismul în spate -dreapta fiind proiectat pecarosabil. În urma acci-dentului victima a fosttransportatã la spitaluldin Vãleni, apoi la

Spitalul de Urgenþã dinPloieºti, cu diagnosticul:Traumatism cranio -facial, comoþie iniþialã,traumatism ambii ge-nunchi. Vinovat de acci-dent este conducãtorulautoturismului.

Poliþia de proximitate - un nou serviciual Poliþiei RomâneObiectivele poliþiei de proximitate:

☞ pãstrarea unui dialog permanent cu cetãþenii pentru prevenirea ºicombaterea infracþiunilor, stabilind de comun acord mãsurile ce trebuieluate pentru creºterea gradului de siguranþã;☞ reducerea numãrului de infracþiuni ºi altor fapte antisociale prinpregãtirea antiinfracþionalã ºi antivictimalã a populaþiei;☞ încurajarea cetãþenilor sã informeze în timp optim Poliþia atunci cândau cunoºtinþã despre pregãtirea sau sãvârºirea unor fapte antisociale.

Poliþia oraºului Vãlenii de Munte

Urmãrile accidentului în care a fost implicat moto-scuterul.

Poliþist de proximitate,Ag. ªef Adj.

Cãtãlin StanciuTelefoane:

0244 - 280.820 ºi0721.412.381

12

SportCICLISM

Duminicã, 12 iunie, oraºul nostru va gãzdui unul dintre cele maiimportante evenimente sportive ale anului: Turul României la ciclism,ce va debuta la Vãlenii de Munte.

Ediþia cu numãr. 42 va cuprinde la start rutieri din: Bulgaria,Germania, Grecia, Irlanda, Macedonia, Republica Moldova, Olanda,România, Turcia ºi Ucraina. Sponsorul principal BRD SocieteGenerale va susþine competiþia cu 900 milioane de lei, premiile totalefiind de 180 milioane de lei (500 de dolari pentru locul I, 300 dedolari pentru locul II ºi 200 de dolari pentru locul III).

Spre deosebire de anii trecuþi, ultima etapã (Curtea de Argeº - BîleaTunel/ 88 km.) este una dintre cele mai dure.

Competiþia se va încheia în data de 19 iunie la Bîlea Tunel.

Sportul la Vãlenii deMunte

C.S. KOMURA O siglã europeanãSensei NICOLAE PÃTRAªCU a

fost atras de artele marþiale chiarºi atunci când în România erauinterzise. În 1990 a înfiinþatC.S.KOMURA-VÃLENII DE MUN-TE. Începutul a fost mai timid,dar sportivii atraºi de spiritulartelor marþiale au progresat ºimeritele au fost rãsplãtite prinKyu (centuri) ºi medalii, la con-cursuri judeþene, naþionale,europene ºi chiar mondiale.

1 DAN (centurã neagrã) a fostobþinut de Emil Drãgãnescu(care are acum clubul sãu în Plo-ieºti), Mihai Dinescu (care ur-meazã cursurile de antrenor)Cãtãlin Marin, Mãdãlina Militaruºi Laura Cernat. Pânã în 2000Emil Drãgãnescu ºi colegul sãuCristian Anghelescu ocupau în

fiecare an un loc pe podium. În octombrie 2000 Clubul

nostru a primit o invitaþie la unconcurs mondial, care s-a des-fãºurat pentru prima datã înRomânia, la Oradea. Au partici-pat 3 sportivi: Alexandra Bo-beicã (la proba de Kata, copii) ºiau obþinut medalia de bronz;Laura Cernat (la probe deKumite, 50 kg, cadete) ºi a obþin-ut medalia de bronz ºi EmilDrãgãnescu care a pierdut în faþareprezentanþilor Egiptului.

În 2003 ni s-a oferit posibili-tatea de a participa la un concurseuropean, organizat în Viena.Rezultatele au fost ºi de dataaceasta remarcabile. MihaiDinescu, Mãdãlina Militaru, Ga-briela Vasile ºi Laura Cernat au

obþinut cinci medalii de bronz laseniori, echipe ºi individual ºi omedalie de argint, învingândchiar ºi reprezentatele Chinei,þarã care a fost invitata deonoare. Clubul a obþinut peste40 de medalii de aur, argint ºibronz într-un singur an. Suntînscriºi sportivi începând cuvârsta de 6 ani iar perfor-manþele au fost obþinute de copiide 9 ani.

Clubul este afiliat la FederaþiaRomânã de Karate Modern ºiparticipã la stagii de pregãtireinternaþionale. În prezent antre-namentele se desfãºoarã în Salade Sport a ªcolii de Arte ºi Mese-rii “ Gheorghe Pãnculescu” întreorele 12:15-14:30.

Laura Cernat

De curând, în oraºul nostru s-a constituit“Clubul Sportiv Teleajen” care funcþioneazã pelângã primãrie ºi care are mai multe secþii: oechipã de fotbal participantã la campionatuldiviziei “D” care îºi desfãºoarã activitatea peStadionul Orãºenesc sub conducereaantrenorului Ion Albinã. Echipa, în campiona-tul 2002-2003 ºi 2003-2004 a fost implicatã înlupta pentru câºtigarea seriei ºi totodatã acce-derea într-un campionat superior (divizia C).

Echipa de volei activeazã într-un campionatsuperior cu rezultate destul de bune, fiindpregãtitã ºi condusã de domnul profesorPleiºanu Aurel. Mai existã o echipã mixtã detenis de masã care activeazã în campionatulrepublican ºi care prin rezultatele ei, face cinsteoraºului. Oraºul Vãlenii de Munte se mai poatelãuda cu încã douã echipe de fotbal: de juniori

ºi de cadeþi (nãscuþi în 1990 ºi mai mici) partici-pante la campionatele judeþene cu rezultateapreciabile; de altfel echipa de juniori, în cam-pionatul 2003-2004 a ajuns pânã în finalã,jucând cu ºcoala de fotbal din Buºteni.

În afarã de miºcãrile sportive mai susmenþionate, cetãþenii oraºului sunt atraºi, dincând în când, de activitãþile pe care liceele ºiºcolile din oraº le organizeazã la diferite ocazii:campionate între clase, campionate între ºcoli,pe plan local, acestea desfãºurîndu-se sub con-ducerea profesorului Ghiury Tuzz. Tinerii, ºi nunumai, pot sã îºi petreacã timpul liber, într-unadin sãlile Casei de Culturã (tenis de masã, ºah ºitable).

Albinã Florin Baches Olivian

Divizia D - Etapa a 33-aPetrotrans Ploieºti - FC Petrolul Ploieºti 1-4 (0-2)

Marcatori: Oct. Gheorghe (70-penalti)/M. Harga (12), Al. Bãdiceanu (32-penalti, 63),V. Dinu (80).Coruna Cîmpina - Steaua Mizil 2-3 (0-1)

Marcatori: S. Ciocoiu (65), Fl. Costache (90)/ S. Ciocoiu (3-autogol), I. ªerban (51, 59).AS Vãlenii de Munte - Voinþa Bãlþeºti 4-0 (3-0)

Marcatori: L. Cruceru (3), Fl. Banu (32, 64), Ad. Grigore (89).CS Brazi - Voinþa 2000 Mãgurele 3-1 (2-0)

Marcatori: M. Ciobanu (2, 85), C. Bociu (27)/St. Militaru (73).Unirea Urlaþi - Petrolul Bãicoi 0-3 (0-2)

Marcatori: V. Pupãzã (8), G. Chivu (35), D. Petre (86).CS Floreºti - CS Ceptura 4-2 (1-1)

Marcatori: S. Rãdoi (2), D. Strat (65), S. Cristea (70), Ad. Rotaru (79)/ D. Costache (15,82).Matizol Ploieºti - Petrolul Teleajen Ploieºti 3-0 (1-0)

Marcatori: R. Vlad (26), A.Gheorghe (78), Gh. Bãrãgan (82). Joc întrerupt în minutul86, omologabil cu scorul stabilit pe teren.AS Bãneºti Urleta - Caraimanul Buºteni 1-1 (0-1)

Marcatori: G. Gorgan (84)/M. Pîrva (30).

Clasament:

1. Matizol Ploieºti 31 21 8 2 61-17 71 (23)2. Voinþa Gornet 31 19 10 2 77-32 67 (19)3. Caraimanul Buºteni 31 18 8 5 84-30 62 (17)4. Steaua Mizil 31 16 9 6 61-39 57 (12)5. Petrolul Teleajen 31 15 4 12 54-42 49 (4)6. Coruna Cîmpina 31 13 8 10 66-46 47 (-1)7. CS Brazi 32 12 9 11 54-50 45 (-3)8. AS Bãneºti 31 12 7 12 38-47 43 (-5)9. Petrolul Bãicoi 31 11 9 11 51-51 42 (-3)10. CS Ceptura 31 12 5 14 56-73 41 (-4)11. AS Vãleni 31 11 5 15 44-51 38 (-10)12. Voinþa 2000 31 10 6 15 48-49 36 (-9)13. Petrolul Ploieºti 31 11 3 17 56-59 36 (-9)14. CS Floreºti 31 10 5 16 43-63 35 (-13)15. Voinþa Bãlþeºti 31 8 5 18 37-70 29 (-16)16. Unirea Urlaþi 31 7 3 21 30-89 24 (-24)17. Petrotrans 31 4 4 23 44-96 16 (-32)

Echipa RUPS Negoieºti s-a retras din campionat, în tur.Clasamentul include rezultatele etapei a 33-a, neomologate.

ziarul valenii 1

Documents