(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

8.11.2014

Soare, 8 19 0C

7.11.2014

Soare, 10 17 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.59841 Do lar ame ri can ............. 14.85551 Leu românesc ................. 4.20131 Ru blă ru sească ............... 0.3241Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„Cărţile au aceiași dușmani ca și oamenii: focul, apa,

dihăniile, timpul - și propriul conţinut.”

Paul Valery

Cursul valutar 7.11.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 7 noiembrie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mc. Marchian și Martirie; Sf. Tavita

Majoritatea ţigărilor care ajung în România din ţara noastră sunt de contrabandă. Imaginaţia contrabandiştilor nu are limite

Alegeri SUA: Republicanii au câştigat scrutinul şi preiau controlulasupra Senatului

Cetăţenii blamează guvernarea pentru dezastrul din ţară şi îşi îndreaptă speranţele către Planul Roşca

ASOCIAŢIA „CONTRA CORUPŢIEI”: Poliţiştii protejează afacerile cu droguri în Republica Moldova

66

88

22

55

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

FLAGRANT

EXTERNE

ACTUAL

SCANDALOS

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014GPF

Fondat în 1995 Nr. 41 (966)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

VICTOR CIOBANU:

„Învăţăturile şi învăţămintele creştine sunt cele de la care trebuie să pornească orice politică în stat”Europa Liberă continuă să propună aspecte din platformele concurenţi-lor electorali care să ajute votantul

să ia o decizie corectă în ziua alegerilor. În aceste alegeri parlamen-tare, PPCD este numărul 2 în buletinul de vot. Pe lista electorală sunt 63 de bărbaţi și 21 de femei. Pe primele cinci locuri sunt: Iurie Roșca, Victor Ciobanu, Dinu Țurcanu, Igor Ciuru și Radu Bușilă. De data aceasta, PPCD vine cu un nou simbol electoral, un cerc alb pe un fundal kaki cu o sabie în mijloc și cu inscripţia „Planul Roșca”. Programul formaţiunii începe cu un capitol numit „Credinţa ca factor de coeziune”. Liderul partidului, Victor Ciobanu, explică de ce au insistat pe acest capitol.

Continuare în pag. 5

Cum percepe MAI problema trafi cului şi

consumului de droguri

Pentru ministrul de Interne al Republicii Moldova, anul 2014 a fost un an „difi cil”. Neputând să ignore în continuare semnalele venite din partea societăţii civile privind creșterea alarmantă a trafi cului și con-sumului de droguri în Republica Moldova, ministrul a fost nevoit să dispună organizarea unei operaţiuni în toată ţara – operaţiunea „î”. Aceasta, deși nu rezolvă nici pe departe problemele de fond, a fost percepută de majoritatea cetăţenilor drept un spectacol bine regizat. Adevărul este că „prada” cu care se laudă la televiziune poliţia reprezintă un biet mizilic în comparaţie cu tonele de stupefi ante care reușesc să ajungă pe teritoriul ţării noastre.

Continuare în pag. 4

DR. NORBERT NEUHAUS:

Republica Moldova are şansa să facă ceva Republica Moldova are şansa să facă ceva comparabil cu miracolul economic germancomparabil cu miracolul economic germanInterviu cu expertul în economie,

administraţie publică

şi dezvoltare regională din

Germania, Dr. Norbert

Neuhaus

Cine ţi-o mai lua mărgele, să se deşire ca ele… (citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

7 NOIEMBRIE 201422F L U XF L U X Actual

Echipele mobile ale Par-tidului Popular Creștin Democrat continuă să viziteze localităţile din ţară. Exponenţii PPCD discută cu cetăţenii în pieţe, la câmp, pe străzi-le orașelor și satelor din Moldova. În această săp-tămână, candidaţii PPCD au vizitat UTA Găgăuzia, raioanele Fălești, Florești, Nisporeni, Cimișlia, Ba-sarabeasca, Șoldănești, Rezina, Hâncești.

Oamenii sunt profund dezamăgiţi și nemulţumiţi de situaţia economi-că, de condiţiile de muncă, de im-posibilitatea de a-și găsi un serviciu onorabil, în preajma familiei. Nivelul de trai foarte redus, regresul econo-mic evident, nedreptăţile și abuzuri-le pe care le comit cei de la putere, îmbogăţirea lor continuă, în timp ce ţara se sufocă în sărăcie și disperare, sunt doar o parte dintre aspectele invocate cu indignare de cetăţeni la întâlnirile cu Iurie Roșca și echipa sa.

Potrivit serviciului de presă al Par-tidului Popular Creștin Democrat, oamenii blamează această guverna-re, care, timp de cinci ani, s-a ocupat doar de cheltuirea banilor luaţi cu împrumut de la diferite instituţii cre-ditare internaţionale. Niciun cetă-ţean nu a putut să spună măcar ceva despre realizările acestei guvernări făcute pe bază de resurse interne și prin încurajarea solidarizării oame-nilor de afaceri, a specialiștilor, ex-perţilor, meșterilor, altor persoane cu viziuni și cu idei creative în vede-rea soluţionării măcar a unei proble-me dintre multele pe care le avem. Unii oameni chiar au opinat că timp de cinci ani, ţara a fost guvernată de niște grupări care ne-au adus noi probleme, în loc să mai înlăture din-tre cele existente.

Una dintre „isprăvile” conducerii liberal-democrate, ce trezește mul-te reacţii negative în societate, este așa-zisa Lege pentru asigurarea ega-lităţii. Mai mulţi oameni au remarcat caracterul diabolic, imoral și anti-creștin al acestei „opere” legislative.

Un alt subiect, despre care se dis-cută practic la orice întâlnire, este dezastrul din agricultură. Chiar și acei oameni care sunt antrenaţi în alte domenii se arată oripilaţi de re-zultatele semnării Acordului de aso-ciere cu UE.

Totodată, candidaţii PPCD au re-marcat, în repetate rânduri, faptul că multe speranţe ale oamenilor se îndreaptă spre Planul Roșca. Ei își doresc un stat puternic, o conduce-re dreaptă, o guvernare care să aibă grijă de cetăţean și să se ocupe în mod prioritar de dezvoltarea ţării. Anume programul creștin-demo-craţilor răspunde acestor așteptări, afi rmă cei care au lecturat docu-mentul, în care văd singurul proiect de ţară valabil pentru Republica Moldova.

Vicepreședintele PPCD, Igor Ciu-ru, a declarat, în acest context, că afl area permanentă a candidaţilor PPCD în localităţi este importantă și „prin faptul că doar așa oamenii au ocazia să cunoască cu adevărat cine suntem, cu ce viziune vrem să con-ducem ţara, cum să ne construim relaţiile cu vecinii și, mai ales, cum trebuie organizată Republica Mol-dova în interior”. Potrivit lui Ciuru, „în situaţia în care PPCD activează în condiţii de blocaj mediatic, discuţia cu cetăţeanul la locul lui de muncă,

în stradă sau în piaţă rămâne cea mai efi cientă metodă pentru noi de a ne face cunoscuţi. Din păcate, grupările de la putere au acaparat aproape toate posturile de radio și televiziune, iar în programele de știri se face o propagandă intensă exclusiv în favoarea celor care con-trolează aceste instrumente mass-media, fără a-i oferi omului posibi-litatea să facă o alegere liberă între toate ofertele electorale”, a mai spus creștin-democratul.

FLUX

Cetăţenii blamează guvernarea pentru dezastrul din Cetăţenii blamează guvernarea pentru dezastrul din ţară şi îşi îndreaptă speranţele către Planul Roşcaţară şi îşi îndreaptă speranţele către Planul Roşca

Moto: „I-am dăruit Moto: „I-am dăruit diamante, iar ea m-a trădat”diamante, iar ea m-a trădat”

Mihai Ghimpu se poate simţi răzbunat. Și pentru „diaman-tele” dăruite fără rost Anei Guţu. Și pentru nerecunoștin-ţa celor pe care i-a ajutat „cu bani”, atunci când nu au avut ce mânca. Și pentru trădarea celor pe care „i-a făcut mi-niștri”, aducându-i în politică de la „muște și pătlăgele”.

La vremea când cei șapte deputaţi revolu-

ţionari din Partidul Liberal au vrut să-l „refor-

meze” pe Ghimpu, acesta i-a anatemizat: „Ați

trădat partidul. Nu aveți loc pe pământ”. Și iată

că profeţiile bătrânului liberal au cam început

să se îndeplinească. Adică, nu chiar direct, dar

cel puţin partidul pe care și l-au creat reforma-

ţii, a încetat să nu-i mai încapă.

Trădarea trădăriiStimaţii foști colegi „trădători, îngâmfaţi, ră-

tăciţi, fi lateliști”, cum i-a numit Ghimpu, eroii

salvatori ai cursului european, cum s-au auto-

intitulat ei înșiși, rămași acum fără un alt scop

măreţ în faţă și cu speranţele de a ajunge în

viitorul Parlament spulberate, s-au împrăștiat

ca mărgelele atunci când se rupe șiragul.

Mișcările tectonice au început mai de demult, însă cutremurul s-a pro-dus odată cu demararea campaniei electorale. După multe frământări, negocieri, tratative se-crete și mai la vedere, PLR a decis să se avânte în campania electorală pe cont propriu. Dar fără copreședintele Ana Guţu pe listă, care a declarat că se retrage de bună voie. În bunele tradiţii ale acestei formaţiuni, un

grup de reformaţi s-a răzvrătit iarăși, pentru că a simţit iz de trădare și pactizare cu oligarhii. Nouă la număr de data aceasta, ei au acuzat echipa de conducere a PLR de lipsă de viziune și incapacitate de a crea o mișcare de „demni-tate naţională de promovare a liberalismului și a reformelor reale”.

Pe un ton patetic, ei au avertizat că un even-

tual eșec la alegerile din 30 noiembrie ar fi un fi asco pentru partid și ar duce nu doar la dispersarea susținătorilor din teritoriu, dar și, culmea!, la o dezamăgire pentru votanții pro-europeni.

Astfel, evaluând că partidul nu are șanse să treacă pragul electoral de 6%, ceea ce va duce la risipirea „voturilor proeuropene” și va redu-ce șansele formării unei majorități proeuro-pene în viitorul Legislativ, respectivii membri „activi” ai partidului au apelat la sentimentele patriotice ale lui Ion Hadârcă, solicitând retra-gerea PLR din cursa electorală.

Și dacă-i trădare, apoi să știm și noi despre asta. În replică la respectivul apel, conducerea formaţiunii a acuzat-o pe copreședinta PLR de faptul că a trădat „așteptările și încrederea electoratului, întreaga echipă, structurile teri-toriale și simpatizanții partidului”.

Menţionând că „subiectul și opiniile Anei Guțu nu mai sunt de actualitate electorală pentru noi”, conducerea PLR a sugerat că cei care recurg la astfel de acțiuni, „demonstrează că poartă mesajele unor alte partide politice”. Dar să nu le arătăm cu degetul.

Continuare în pag. 5

Cine ţi-o mai lua mărgele, să se deşire ca ele…

7 NOIEMBRIE 2014 33 F L U XF L U XInterviu

- Domnule Norbert Neuhaus, dum-neavoastră veniţi în Moldova în-cepând cu anul 2000. Încă în acel an aţi spus că Republica Moldova seamănă mult cu Germania de după al Doilea Război Mondial, di-ferenţa fi ind aceea că ţara din care veniţi a fost cu mult mai distrusă, avea datoria să plătească despă-gubiri de război, iar fondurile pri-mite pentru refacere au fost mult mai mici decât banii pe care i-am primit noi. Ce puteţi să ne spuneţi acum, la o distanţă de aproape 15 ani, despre felul în care a evoluat Republica Moldova?- Venind spre Chișinău, în avion

mi-am amintit de sentimentele mele din 2000, când am văzut această ţară pentru prima dată. Mi-am amintit de visele ce le-am avut atunci, în 2000, când am văzut potenţialul acestei ţări. Atunci mi-am imaginat la ce ni-vel de dezvoltare ar putea să ajungă Republica Moldova în 10-15 ani, dacă va fi pus în valoare ceea ce are ţara. Uitându-mă la situaţia de azi, mă văd nevoit să vă spun că sunt deziluzio-nat. Constat cu regret că ţara voastră a avut până acum doar guvernări lip-site de viziune, dar și de capacitatea de a consolida forţele societăţii în ve-derea îmbunătăţirii nivelului de trai. Se pare că au lipsit aproape cu desă-vârșire politicile de dezvoltare care

se impun în mod obiectiv. Priorităţile naţionale au fost neglijate, iar intere-selor personale sau de grup le-a fost acordată prioritate. În 15 ani s-ar fi putut face foarte mult. O arată exem-plul Republicii Germane. Noi în peri-oada 1950-1965, prin efortul conso-lidat al oamenilor și autorităţilor, am făcut atunci un salt enorm, chiar dacă ţara fusese distrusă de război. Nouă ne-a reușit „miracolul economic ger-man” nu pentru că am fi avut mai multe resurse sau posibilităţi decât moldovenii. Noi ne-am unit pentru a ne reface ţara și am reușit.

Dar unde este miracolul economic moldovenesc? Regiunea de unde vin, de la Trier, a fost una foarte ase-mănătoare cu Republica Moldova; o regiune agricolă și viticolă foarte slab industrializată, care a fost ani de zile cea mai săracă dintre regiuni-le vestice ale Germaniei. Dar printr-un efort de 25 de ani am reușit să ur-căm de la cei mai modești indicatori social-economici la o situaţie peste media generală pe ţară. Ne-a reușit graţie cointeresării investitorilor lo-cali, iar în anii 2008-2009, când toa-tă lumea s-a confruntat cu o mare criză, regiunea noastră nu a simţit acest regres. Asta deoarece am avut un plan local de dezvoltare prin care i-am putut interesa pe investitori să ne fi e solidari.

Astăzi, în opinia mea, RM are

nevoie de un Master-plan de dez-

voltare regională, de unul pentru

infrastructură, un Master-plan în do-

meniul energetic și încă unul pentru

favorizarea ideilor inovative. Unul

dintre avantajele Moldovei la nivel

în regiunea în care vă afl aţi este fap-

tul că sunteţi unica ţară din Europa

unde există cinci limbi materne de

importanţă regională. Acesta este

un potenţial foarte mare. Dacă veţi

reuși să-l combinaţi cu o infrastruc-

tură de acces la internet, avansată,

în toată ţara, aveţi posibilitatea să oferiţi servicii internaţionale de aici, din fi ecare sătuc din Moldova. Dar pentru aceasta aveţi nevoie de o strategie, de un proiect de ţară prin care să opriţi exodul tineretului bine pregătit, care astăzi pleacă din ra-ioane la Chișinău, iar mai apoi peste hotare.

- Și la ce exemplu european credeţi că ar putea să privească Republica Moldova?- Luxemburgul poate fi în acest

sens un model pertinent. Este cea mai mică ţară din Uniunea Euro-peană, dar are, de exemplu, cei mai mulţi sateliţi comerciali plasaţi pe orbita planetei noastre. Există acolo un sat în care lucrează câţiva speci-aliști foarte bine pregătiţi, cu salarii foarte mari, care dirijează sateliţii din spaţiu. Dar domeniile în care și Moldova poate să-și găsească o nișă foarte profi tabilă sunt foarte multe. Trebuie, pur și simplu, să vă puneţi în valoare creativitatea.

- Ce neajunsuri de sistem ar trebui să fi e remarcate în primul rând, când este vorba despre Republica Moldova?- În Moldova nu există o atmosferă

creativă, unde iniţiativa este favori-zată. De exemplu, în orașul Lvov din Ucraina iau naștere toate ideile cele mai noi și mai interesante; astăzi, dacă vorbim despre procesul inova-tiv din Ucraina, trebuie să remarcăm faptul că primele lucruri se fac la Lvov. După aceea, ideile respective sunt multiplicate în toată Ucraina. Lvovul s-a transformat într-o avan-gardă a creativităţii. Și RM trebuie și poate să devină un avangardist în generarea de idei, soluţii etc.

- Una dintre problemele interne, care generează multă instabilita-te și tensiuni, este aceea că unele forţe politice ne împing spre Vest, iar altele spre Est. Cum, în opinia Dumneavoastră, ar trebui să pro-cedeze autorităţile moldovene în relaţiile cu Vestul și cu Estul?

- Guvernul RM trebuie să valorifi ce la maximum statutul constituţional de neutralitate permanentă, pentru a evita situaţiile în care Republi-ca Moldova s-ar putea pomeni în postura de dușman al unor actori internaţionali. A nu fi dușmanul ni-mănui, ci partenerul tuturor, este o însușire pe care ţara voastră ar tre-bui să și-o consolideze defi nitiv. În opinia mea, Moldova are o vocaţie specifi că. Moldova poate fi un pod dintre Vest și Est, iar din această ca-litate a sa ar putea să câștige enorm de mult atât ca expresie economică, dar și diplomatică, tehnologică, de securitate naţională. Repet, din ţara voastră poate fi deservită, în limbile materne ale cetăţenilor moldoveni – româna, rusa, ucraineana, bulga-ra, găgăuza foarte asemănătoare cu turca, o piaţă de circa 350 de milioa-ne de oameni. Republica Moldova ar trebui să profi te de suveranitatea sa pentru a dezvolta niște vectori sectoriali de servicii internaţionale prin legi cadru care sunt interesante pentru diferite întreprinderi. Voi aţi putea să fi ţi puntea de legătură co-mercială între oamenii de afaceri din diferite ţări. Aveţi, așa cum am mai spus, avantajul celor cinci limbi, dar și capacitatea unică de a-i înţelege pe oamenii de diferite culturi. Capa-cităţile moldovenilor nu se limitează doar la calitatea de a fi interpreţi la nivel lingvistic, ci și culturali.

- Ce sfat aţi avea Dumneavoastră, ca expert în economie, dar și ca cetăţean al Germaniei, pentru ti-nerii din Republica Moldova care sunt tentaţi să plece din ţară în că-utarea unei vieţi mai bune în altă parte?- Implicaţi-vă în crearea unui spa-

ţiu în care creativitatea, ideile, iniţi-ativa, vor fi puse în valoare. Aici, în Moldova, viaţa este mai interesantă pentru o persoană creativă. Voi, spre deosebire de europenii din Vest, aveţi ocazia să participaţi la edifi ca-rea unei ţări. În Uniunea Europeană deja totul este făcut. Dar aici, în ţara voastră, puteţi face multe lucruri noi, poate chiar mai bune decât în altă parte, inclusiv în UE. Dar prima și cea mai importantă condiţie este să fi ţi solidari și să vă implicaţi în asi-gurarea unui spaţiu propice pentru oameni creativi. Totul pornește de la viziune și de la creativitate. Dar vizi-unea voastră ar trebui să cadreze cu identitatea voastră culturală și spiri-tuală, cu rostul de a fi al Moldovei, cu vocaţia ţării.

- Domnule Norbert Neuhaus, vă mulţumim mult pentru acest in-terviu!- Vă mulţumesc și eu! Sper ca în

următoarea perioadă să reușiţi să faceţi ceva comparabil cu miracolul economic german!

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

DR. NORBERT NEUHAUS:

Republica Moldova are şansa să facă ceva Republica Moldova are şansa să facă ceva comparabil cu miracolul economic germancomparabil cu miracolul economic german

Interviu cu expertul în economie, administraţie publică şi dezvoltare regională din Germania, Dr. Norbert Neuhaus

Universitatea Populară oferă:Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe

Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri:

• traininguri • seminare• mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente

corporative etc.• zile de naştere

Servicii suplimentare:• Asigurarea suportului tehnic (sonorizare,

proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport fl ipchart, pupitru etc.).

• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje:• Amplasarea sediului UP – centrul

municipiului Chişinău• Preţuri accesibile• Posibilitatea de negociere• Locuri de parcare

Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/ziTarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.Reduceri pentru arenda de lungă durată.

Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

7 NOIEMBRIE 201444F L U XF L U X Scandalos

Urmare din pag. 1Vreau să vă reamintesc că, la mo-

ment, în Republica Moldova sunt peste 10.000 de dependenţi de he-roină, care consumă, în total, apro-ximativ 6 kilograme de drog pe zi! De obicei, dintr-un gram de heroină se fac cinci porţii, adică „cecuri”. Un „cec” costă 400 de lei, iar un gram 2.000 de lei. Aceasta înseamnă că 6 kilograme de heroină consumate zilnic de moldoveni ridică profi tul trafi canţilor la 12.000.000 de lei, ceea ce constituie echivalentul a 650.000 de euro!

Chiar dacă nu deţin sufi ciente pro-be în acest sens, este clar pentru ori-cine faptul că comercializarea aces-tor cantităţi uriașe de droguri nu se poate desfășura fără complicitatea poliţiei și doar un eventual cutre-mur în cadrul Ministerului de Inter-ne ar putea demola eșafodul pe care corupţia și criminalitatea organiza-tă l-au construit cu mare grijă de-a lungul ultimilor ani. Dacă ministrul

de Interne este cu adevărat hotărât să stopeze trafi cul și consumul de droguri în ţara noastră, va trebui să aibă curajul de a desfășura opera-ţiuni de anvergură chiar în cadrul ministerului pe care îl conduce. Nu am însă niciun temei să crede că-l va avea. În primul rând, fi ecare minis-tru are deasupra lui un șef care ori știe de toate neregulile, ori participă și el la acestea. În al doilea rând, am constatat cât de adâncă este prăpas-tia dintre funcţionarii Ministerului de Interne și societatea civilă. Este inexplicabil faptul că, în materie de prevenire și intervenţie, reprezen-tanţii Ministerului de Interne nu sprijină (măcar verbal) activităţile ONG-urilor care activează în cadrul aceluiași domeniu pentru realizarea unui scop comun. Așadar, este legi-tim să ne întrebăm: dacă anul 2014 nu ar fi fost un an electoral, oare ar fi dat dovadă de atâta zel Direcţia An-tidrog a Ministerului de Interne? Ce l-a împiedicat pe domnul ministru

să înceapă combaterea acestui fe-nomen mai demult și să nu-i lase pe trafi canţii de droguri să-și sporească averile murdare și să-și consolideze puterea obţinută prin mijloace ile-gale? Un răspuns posibil ar fi că nici acest minister nu a fost preocupat niciodată de reformele structurale în domeniile pe care le administrea-ză.

În fond, toate relele pleacă de la complicitatea întru corupţie și fără-delege dintre poliţie, justiţie și poli-ticieni. Aceeași complicitate care ex-plică, poate, de ce atâţia ani de zile combaterea trafi cului și consumului de droguri nu a fost decât un slogan și, probabil, așa va rămâne încă mul-tă vreme.

La fi nal, aș vrea să vă spun că mi se rupe inima când călătoresc prin raioanele ţării noastre, unde copiii consumă alcool și droguri, ca urma-re a sărăciei, corupţiei și indiferen-ţei autorităţilor statului. De aceea, vreau să declar toleranţă zero faţă

de problema drogurilor, pentru că nu putem accepta abuzul de droguri ca parte a vieţii noastre cotidiene. Nu sunt nici poliţist, nici judecător, nici politician, dar sunt la fel de în-

grijorat ca toţi părinţii pentru soarta generaţiei tinere, pentru viitorul Re-publicii Moldova.

Zaharia ZANOSIEV, preşedintele Centrului Internaţional Antidrog

Calitatea capitalului uman este afectată de nivelul precar al sănătăţii populaţiei, avertizează autorii Raportului de Stare a Țării 2014, realizat de Expert-Grup ea fi ind infl uenţată negativ de involuţiile din sectorul sănătăţii.

Speranţa de viaţă la naștere este una dintre cele mai mici din regiune, fi ind cauzată de un mod de viaţă nesănătos, dar și de accesul restrâns la servi-cii medicale de calitate. Totodată, situaţia econo-mică și socială nefastă menţine la cote alarmante incidenţa bolilor generate de factori sociali (HIV, tuberculoza), precum și rata alcoolismului. În ul-tima perioadă, a crescut însă îngrijorător de mult nivelul narcomaniei, se mai arată în raportul Ex-pert-Grup.

Deși, deocamdată, mai degrabă, neglijată, pro-liferarea narcomaniei este una dintre cele mai îngrijorătoare tendinţe din ultimele două decenii care riscă să submineze, împreună cu alcoolismul, tentativele Guvernului și fi rmelor de a promova o cultură modernă a muncii.

Există unele boli și tulburări care, negestionate în timp util, pot, pur și simplu, să submineze pe termen lung calitatea capitalului uman. Iar alco-olismul și narcomania sunt două asemenea fl a-geluri care, de multe ori, sunt trecute cu vederea atunci când este analizată starea capitalului uman al ţării, sunt de părere autorii studiului.

În cazul alcoolismului, parcă se conturează o anumită tendinţă pozitivă în ultimele două de-cenii, legată de o prevalenţă în ușoară scădere, însă aceasta rămâne încă foarte înaltă. Angajato-rii, mai ales în regiuni, se plâng de faptul că alco-olismul este una dintre cele mai difi cile bariere în calea educării unei culturi moderne a muncii.

În cazul narcomaniei însă, situaţia este de-a dreptul îngrijorătoare, deoarece se constată creș-terea vertiginoasă a numărului de bolnavi afl aţi în evidenţa instituţiilor curativ-profi lactice. Și dacă acum un deceniu narcomania era, mai degrabă, asociată cu ideea unui comportament deviant în grupul tinerilor, acum acest fl agel ocupă și alte grupe de vârstă, inclusiv a populaţiei economic

active.Potrivit experţilor,

politica de stat de des-curajare a viciilor – fu-matului, alcoolismului, narcomaniei – trebuie să devină mult mai ac-tivă, iar elitele politice trebuie să acorde maxi-mum de suport acestor acţiuni. În 2013-2014, eforturile Guvernului în domeniul politicilor an-tifumat nu au avut spri-jinul necesar din partea Parlamentului.

În special, se impu-ne ţintirea mai bună în cadrul acestor politici a categoriilor de populaţie care sunt cele mai vulne-rabile în faţa viciilor men-ţionate – copiii și tinerii, pentru că anume aceștia sunt purtătorii viitorului capital uman al ţării.

FLUX

Cum percepe MAI problema Cum percepe MAI problema trafi cului şi consumului de droguritrafi cului şi consumului de droguri

EXPERT-GRUP: Proliferarea narcomaniei este una dintre cele mai îngrijorătoare tendinţe din ultimele două decenii

1995

1400

1380

1360

1340

1300

1300

1280

1260

1240

1220 0

50

100

150

200

250

300

350

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Bolnavi afl aţi în evidenţă în instituţiile Bolnavi afl aţi în evidenţă în instituţiile curativ-profi lactice, la 100 000 de locuitoricurativ-profi lactice, la 100 000 de locuitori

Surse: BNS, Banca de Date, Indicatorul „Morbiditatea populației Surse: BNS, Banca de Date, Indicatorul „Morbiditatea populației prin tulburări narcologice după persoane cu morbidități, prin tulburări narcologice după persoane cu morbidități,

ani, indicatori și boli”.ani, indicatori și boli”.

Reprezentanţii Asociaţiei „Contra Corupţiei” afi rmă că în Republica Moldova, afacerile cu droguri sunt protejate de oamenii legii. Ei au prezentat cazul unui bărbat care a fost dat în urmărire generală după ce a fost implicat într-o schemă de cultivare și comercializare a substanţelor narcotice, iniţial, „afacerea” fi ind acoperită inclusiv de poliţiști.

În cadrul unei conferinţe de presă la agenţia „INFOTAG”, președintele Asociaţi-ei, Vladimir Maiduc, a prezentat în detalii cazul cetăţeanul Vitalie Czine, care a fost cooptat de niște persoane străine pentru a cultiva canabis în Moldova. Potrivit spuse-lor lui Czine, el ar fi anunţat șeful biroului SIS din Strășeni, Dorin Gore, care, la rândul său, l-a informat pe șeful Inspectoratului Naţional de Investigaţii, Vadim Răileanu. Vitalie Czine i-ar fi contactat și pe alţi an-gajaţi ai Inspectoratului Naţional de Inves-tigaţii, dar și pe poliţistul de sector din Bu-covăţ, Dumitru Postolachi, iar aceștia i-ar fi promis că îi vor proteja „afacerea”.

Czine a primit 50 de mii de euro din care a construit șapte sere în comuna Bucovăţ, raionul Strășeni, conform celor mai noi teh-nologii. Seminţele au fost aduse din Olan-da, fi ind plantate în total 1,8 mii plante de canabis. Potrivit membrilor Asociaţiei, în urma comercializării canabisului urma să fi e obţinut un venit de circa 500 de mii de dolari.

Despre această activitate ilegală au afl at superiorii din cadrul Inspectoratului de Po-

liţie Strășeni, care l-au informat pe vicemi-nistrul de Interne, Veaceslav Ceban, care a dispus efectuarea unor percheziţii la domi-ciliul lui Vitalie Czine.

Czine s-a adresat angajaţilor de la In-spectoratul Naţional de Investigaţii pentru protecţia promisă, însă aceștia i-au reco-mandat să ia vina asupra sa.

Fostul viceministru de Interne, Ghenadie Cosovan, a menţionat în cadrul conferin-ţei că acest caz este unul extrem de grav, având în vedere că au fost implicaţi și oa-menii legii.

„Republica Moldova s-a transformat într-o ţară de consum de droguri grele, cum ar fi heroina, cocaina etc. În cadrul MAI au apă-rut unele subdiviziuni care prezintă pericol pentru societate. Acestea nu emană sigu-ranţă, dar tutelează criminalii”, a afi rmat Cosovan, precizând că, de obicei, cazurile legate de droguri nu au fi nalitate.

„Banii acumulaţi din trafi cul de droguri constituie un articol deosebit de important în suplinirea bugetului tenebru al crimei organizate. Din aceste surse are loc cum-părarea deputaţilor, a reprezentanţilor or-ganelor de drept. În loc să fi e stârpită, cri-ma organizată înfl orește în RM”, a mai spus fostul viceministru.

Juristul Pavel Midrigan a menţionat că societatea trebuie să prevină astfel de ca-zuri și să determine organele de drept să-și facă meseria.

„Autorităţile vorbesc de pericole exter-ne, dar avem un pericol real în interiorul ţă-rii. Birocraţia internă este în strânsă legătu-ră cu lumea criminală”, a afi rmat Midrigan.

FLUX

ASOCIAŢIA „CONTRA CORUPŢIEI”:

Poliţiștii protejează afacerile cu droguri în Republica Moldova

7 NOIEMBRIE 2014 55 F L U XF L U XPolitic

Urmare din pag. 1- Republica Moldova este, practic,

singura ţară europeană care este

atât de omogenă sub aspect creș-

tin. Toate etniile care convieţuiesc

aici au ca bază factorul religios, și

acest lucru poate servi drept factor

de coeziune pentru ţara noastră. Noi

avem nevoie de unitate naţională

pentru a ne consolida eforturile în-

tru dezvoltarea Republicii Moldova.

Din păcate, dezbinările pe criterii

istorice și lingvistice care s-au per-

petuat în ultimii 25 de ani nu au aju-

tat Republica Moldova să iasă din

această criză. Ea a fost întotdeauna

divizată pe criteriul Est-Vest. Dar ni-

ciodată nu s-a pus ca bază unitatea

naţională, și anume factorul de cre-

dinţă, ortodoxă, în special.

- Cum se comportă feţele biseri-cești din Republica Moldova, in-clusiv în campania electorală?- Eu nu cred că trebuie să punem

accentul pe feţele bisericești, dar pe

spiritul și valorile creștine care stau

la baza factorului psihologic și su-

fl etesc al fi ecărui cetăţean din Repu-

blica Moldova. Vorbim mai mult ca

despre o stare de spirit care ne leagă și ca o etnopsihologie a oamenilor care locuiesc în Republica Moldova.

- Ar fi o diferenţă între un îndru-mător moral și agitator electoral, dacă ne referim și la rolul bisericii în campania electorală?

- Din câte cunosc, toate feţele bi-

sericești au primit, practic, ordinul

să nu facă campanie electorală. Mă

refer la slujitorii bisericii. Și, cu si-

guranţă, aceste lucruri nu trebuie

amestecate. Biserica își are rolul său

în cadrul societăţii. Statul cu cam-

pania electorală își are rolul său. Ele trebuie să meargă paralel și să fi e complementare.

- Aţi amintit și dumneavoastră că Moldova este un stat laic. Din pro-gramul Partidului Popular Creștin Democrat „principiul simfoniei dintre cele două autorităţi, spiri-tuală și politică, trebuie să repre-zinte acel echilibru necesar în rela-ţia dintre biserică și stat”. Cine ţine cont de acest lucru?- Din păcate, actuala guvernare,

dar și celelalte care s-au perindat, nu prea au ţinut cont de aspectul valo-rilor moral-creștine. Dimpotrivă, au mers împotriva voinţei Domnului, anume cu adoptarea acelei legi pri-vind egalitatea de șanse, și nu nu-mai. Cred că guvernanţii trebuie să se raporteze la valorile moral-creș-tine și atunci când adoptă anumite legi sau promovează anumite poli-tici în Republica Moldova. Anume învăţăturile și învăţămintele creș-tine sunt cele de la care trebuie să pornească orice politică în stat.

- De ce faceţi trimitere că anume creștinismul răsăritean reprezintă

matricea spirituală ce coboară în rădăcinile istorice?- Pentru că, din păcate, valorile

creștine au cam decăzut în partea

din Occident. Și mulţi prieteni de-ai

noștri, inclusiv din Uniunea Euro-

peană, spun că salvarea creștină a

Europei rezidă anume în ţările din

Est. Și de aici se poate produce o re-

voluţie spirituală, o revoluţie crești-

nă care să ajute ca valorile creștine,

care au stat chiar la formarea Uniunii

Europene, să revină pe făgașul poli-

ticii promovate de Bruxelles.

- Dar nu vi se pare că uneori valori-le bisericești sunt utilizate de dife-riţi actori, inclusiv politici, pentru a manipula opinia publică?- Ba da, îi vedem pe actorii politici

mai des la biserici doar de sărbători-

le mari, de Paști și Crăciun, cu niște

lumânări de un metru, stând în faţa

altarului și nefăcând altceva decât

campanie electorală. Din păcate, nu

vedem promovarea valorilor crești-

ne în politicile și în treburile statului

pe care îl administrează.

Sursa: europalibera.org

VICTOR CIOBANU:

„Învăţăturile şi învăţămintele creştine sunt cele de „Învăţăturile şi învăţămintele creştine sunt cele de la care trebuie să pornească orice politică în stat”la care trebuie să pornească orice politică în stat”

Urmare din pag. 2Ce-i drept, până a se ajunge la această dis-

cordie și ruptură, s-au mai tras niște sfori prin culise, s-au mai purtat și niscaiva tratative, doar-doar se va reuși să rămână și lupul sătul, și oaia întreagă. Secretos cum este, Hadârcă a scăpat totuși câteva vorbe despre negocierile purtate cu Iurie Leancă pentru constituirea unui bloc electoral cu actualul premier în frun-te. Fără știrea lui Filat, evident. La rândul său, șeful PLDM le-a propus reformatorilor, prin gura Anei Guţu, câteva locuri eligibile pe lis-ta formaţiunii. Bineînţeles, nu prea multe. Iar echipa lui Hadârcă a avut bănuiala că ar putea fi trași pe sfoară. Și nu băgăm mâna în foc că nu au avut dreptate. Astfel că propunerea a fost declinată, iar liberalii reformatori au de-clarat solemn că nu se vor lăsa băgaţi „în bu-zunarul cuiva”.

În cele din urmă, Ana Guţu, care obișnuieș-te să-și expună pe blog gândurile cele mai intime, a concluzionat că echipa PLR ar fi fost subjugată de un grup de oligarhi. La fel ca și vizionarul său fost șef de partid cândva, libe-rala cu diamante face previziuni sinistre și pro-gnozează că PLR „va dispărea în neant după alegeri”.

Aşteptându-l pe GodotNeîmpăcata reformatoare a mai atins zilele

acestea un punct sensibil, afi rmând că mem-brii formaţiunii au tot fost duși de nas cu pro-misiunea că ex-premierul Ion Sturza va veni în PLR. Potrivit Anei Guţu, „încă actualii” săi colegi de partid nu au întreprins nimic pe par-cursul acestui an, decât doar l-au tot așteptat pe Godot, adică pe Ion Sturza.

„Pentru PLR, așteptarea lui Ion Sturza a fost letală”, concluzionează Guţu, care bănuim că o fi și mare consumatoare de umor negru.

Groparul partidului are și un nume. Ana Guţu a dezvăluit că cel care a purtat negocieri cu omul de afaceri a fost Oleg Bodrug.

„Bodrug se întâlnea cu Sturza, își scriau, însă se creează impresia că negocieri adevărate nici nu au fost, deoarece eu o dată m-am întâl-

nit cu el, în toamna 2013, și mi-a spus că nu are intenţii să intre în politică. Bodrug a fost cel care ne-a dat speranţe, ne spunea că negoci-ază și că totul va fi bine”, a afi rmat ea în cadrul unei emisiuni televizate. Mai mult decât atât, liberala reformatoare a precizat că anume Bodrug și Hadârcă i-au sugerat să spună în ca-drul unei emisiuni că Sturza va veni, punând-o astfel „într-o situaţie incomodă”.

Ion Hadârcă mai crede și acum că Ion Sturza pute fi „locomotiva” care i-ar fi dus spre victo-rie pe reformatori, doar că, afi rmă el, cineva l-a „împiedicat” pe omul de afaceri să revină în politica moldovenească. „Cineva a stat în ca-lea lui”, a declarat resemnat președintele PLR.

Nu știm dacă fostul premier bănuia ce rol i s-a atribuit și câte patimi va isca. Dar avem însă vaga bănuială că distinsa doamnă trișează un pic. Pentru că anume ea a alimentat cel mai mult și mai insistent speranţele reformatorilor care-l așteptau pe „Godot”. Ana Guţu a conti-nuat să vorbească despre venirea lui Ion Stur-za în familia unită a reformaţilor, poate chiar și la cârma partidului, chiar și atunci când acesta a precizat, răspicat și repetat, că nu revine în politică și că nu pretinde la șefi a vreunui par-tid sau la un loc pe listele electorale.

Însă nici atunci Ana Guţu nu s-a lăsat bătu-tă, încercând să interpreteze unele afi rmaţii ale fostului premier și explicând că mesajele acestuia cu privire la nedorinţa de implicare în politică ar fi doar o stratagemă menită să-i liniștească pe unii care sunt îngrijorați de re-venirea lui Ion Sturza pe scena politică.

PLR a jucat un rol istoric, dar spectacolul s-a terminatDincolo de faptul dacă PLR a fost creat pen-

tru a slăbi poziţiile partidului condus de Mihai Ghimpu și a-l scoate pe acesta de la guvernare, sau dacă liberalii reformaţi și-au jertfi t confor-tul politic pe altarul cursului european, acesta are toate șansele, vorba Anei Guţu, să dispară în „neant”. Mai ales că este ajutat și de „partene-rii” de la guvernare, care trag cu sârg de refor-matori. Astfel, dacă unii s-ar mulţumi cu un loc pe lista electorală a PLDM, o bună parte dintre peleriști au început să migreze, dezinteresat și exclusiv din porniri patriotice, către democraţi.

Unul dintre ei, fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuţa, plecat ceva mai devreme, cu mult zgomot și declaraţii răsunătoare din PLR, a aderat acum câteva zile la Partidul De-mocrat. Decizia a fost luată după o discuţie cu

șeful democraţilor, Marian Lupu, „despre vii-torul politicilor militare și de apărare în Repu-blica Moldova”. Marinuţa s-a lăsat sedus, fără regrete, de „echipa de profesioniști” cu viziuni proeuropene și prodemocratice a lui Lupu și Plahotniuc.

Probabil, animaţi de aceleași idealuri pro-europene au fost și alţi 20 de reprezentanţi ai Partidului Liberal Reformator care au părăsit ceva mai devreme formaţiunea și au aderat la PD. Da, și i-au dat ascultare lui Marian Lupu, care a chemat partidele fără șanse de câștig la alegerile din noiembrie să se alăture echi-pei democraţilor. Și știţi cum e cu cântecele de sirenă.

Cea mai proaspătă dezertare din PLR este a lui Octavian Bodișteanu, ministrul Tineretului și Sportului, care a luat această decizie „difi ci-lă” pentru a-și putea duce la bun sfârșit man-datul de ministru, dar și pentru „a nu participa la anumite jocuri și pentru a nu fi supus anu-mitor presiuni politice”.

Bodișteanu a mai declarat că echipa PLR a jucat un rol istoric în salvarea cursului proeu-ropean. Doar că spectacolul a luat sfârșit. La-mentabil.

Ioana FLOREA, FLUX

Cine ţi-o mai lua mărgele, să se deşire ca ele…

7 NOIEMBRIE 201466F L U XF L U X Flagrant

Poliţiștii de frontieră din Vaslui, coordonaţi de procurorii DIICOT, au ne-utralizat recent un grup infracţional, constituit de cetăţeni moldoveni, care au pus la punct o schemă de contrabandă cu ţigări cu ajutorul unor aparate de zbor de mici dimen-siuni. Aceștia parașutau încărcături cu ţigări din motodeltaplane, care zboară la altitudini relativ reduse și nu pot fi detectate de radare.

Potrivit procurorilor, activitatea grupării era bine organizată și plani-fi cată în cele mai mici detalii. Astfel, membrii grupării se deplasau din timp în România, pentru a recunoaș-te locul unde urmau să fi e parașuta-te coletele. Ei intrau în ţara vecină prin punctul de trecere a frontierei Albiţa, separat, cu autovehicule di-ferite, pentru a nu putea fi stabilite eventuale legături între ei. De ase-menea, membrii grupării foloseau aparate telefonice special achiziţi-onate pentru ziua când desfășurau operaţiunea de contrabandă.

În noaptea de 29/30 octombrie 2014, un aparat de zbor tip delta-plan a survolat de două ori terito-riul României, la intervale scurte de timp, fi ind parașutate în zona comunei Viișoara, judeţul Vaslui, un număr de 4 colete în care se afl au, în total, 7969 de pachete cu ţigări, de diferite mărci, cu timbru fi scal al Re-publicii Moldova.

Doi dintre membrii grupării, am-bii cetăţeni moldoveni, care aveau rolul de a prelua coletele parașuta-te, au fost depistaţi de către poliţiș-tii de frontieră români, fi ind reţinuţi pentru săvârșirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat și introducerea în ţară a ţigărilor de contrabandă.

Poliţiștii de frontieră moldoveni au identifi cat posesorul motodeltapla-nului, suspectat că ar fi complice la comiterea infracţiunii de contraban-dă. Acesta ar fi un cetăţean al orașului Comrat, care, potrivit sursei, intenţio-na să înstrăineze de urgenţă aparatul de zbor. În urma unor percheziţii la domiciliul suspectului, au fost ridica-te un aparat de zbor de tip deltaplan, fără acte de provenienţă și înregistra-re, cartele SIM ale operatorilor au-tohtoni și români, înscrisuri ce atestă cumpărarea în cantităţi deosebit de mari a produselor de tutungerie etc.

Potrivit Poliţiei de Frontieră, pe cauza dată se desfășoară acţiuni procesual penale și măsuri de inves-tigaţii în vederea stabilirii tuturor circumstanţelor și identifi cării com-plicilor la comiterea infracţiunii.

Un studiu al companiei de consul-tanţă KPMG relevă că în România, comerţul ilegal cu ţigări a crescut anul trecut cu 15%, circa 2,9 mili-arde de ţigarete fi ind vândute pe piaţa neagră. Dacă aceste ţigarete ar fi fost cumpărate în mod legal, România ar fi încasat suplimentar la bugetul de stat circa 311 milioane de euro, estimează analiștii KPMG, conform dailybusiness.ro.

Intrările de ţigarete pe piaţa ro-mânească au crescut cu 13% anul trecut, la 3,27 miliarde de ţigarete. Avansul a fost alimentat în principal de ţigaretele ieftine fabricate cu sin-gurul scop de a fi trafi cate cu etiche-tare de duty free, care au înregistrat

o creștere de circa 2,5 ori, la 1,12 mi-liarde ţigarete.

Fenomenul este alimentat de di-ferenţele mari de preţuri dintre Ro-mânia și ţările vecine care nu sunt membre UE, precum Republica Mol-dova, Ucraina, Serbia.

Cea mai importantă sursă externă este Republica Moldova, chiar dacă s-a înregistrat o scădere cu 20 la sută faţă de 2012, la 760 de milioane de ţigarete. Și intrările din Ucraina au consemnat un declin considerabil, de 88%, la doar 70 de milioane de ţigarete.

Valoarea medie a unui pachet de ţigări în ţara noastră este de aproa-pe trei ori mai mare decât pe piaţa românească. Valoarea ţigărilor de contrabandă și contrafăcute livrate ilicit pe piaţa din România a consti-tuit circa 400 de milioane de euro, cifra egalând exportul legal de măr-furi, conform mold-street.com.

La comercializarea acestor ţigări, venitul ajunge însă la un miliard de euro pe an. Diferenţa, care este în mare parte profi tul trafi canţilor, ajunge la 600 de milioane de euro.

Mai puţin de 1% din ţigările care sunt aduse din Moldova și Serbia reprezintă importuri legale. Restul sunt catalogate drept ţigări de con-trabandă și reprezintă 40% din volu-mul total al pieţei negre din Româ-nia.

Potrivit studiului realizat de KPMG, una din fi ecare zece ţigarete consumate în UE anul trecut provi-ne de pe piaţa neagră. Dintre aces-tea, 33% sunt “illicit whites” (un tip emergent de ţigarete ilegale, fabri-cate cu singurul scop de a fi trafi ca-te). Astfel, pierderile statelor mem-bre UE cauzate de comerţul ilegal cu ţigarete s-au ridicat la aproximativ 10,9 miliarde de euro.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Sloganul electoral din campania trecu-tă, „Moldova fără sărăcie”, nu a dat re-zultate. Ba dimpotrivă, situaţia la acest capitol doar s-a înrăutăţit în ultimii ani.

Astfel, Republica Moldova a ajuns, practic, cea mai săracă ţară din Europa. Într-un top al prosperităţii pe 2014, ţara noastră se situează în coada clasamentului. Potrivit unui studiu al institutului britanic Legatum, mai prost decât noi la capitolul sărăcie stau doar Bos-nia și Herţegovina. Iar la capitolul economie, suntem chiar pe ultima poziţie din top dintre statele europene.

Studiul ia în calcul opt capitole: economie, antrepre-noriat, guvernare, educaţie, libertăţile individului, să-nătate, siguranţă și securitate, capital social. Per total din 142 de state ale lumii, Republica Moldova ocupă locul 89 la categoria prosperitate. Stăm prost și la ca-pitolul guvernare, unde ocupăm locul 102, libertăți personale – locul 107 și capital social – locul 102. Cel mai mic scor însă ţara noastră îl înregistrează la nivelul economiei – 125, conform jurnaltv.md.

Studiul Legatum Institute vizează și alte aspecte, cum ar fi corupţia la nivel de business și guvernare. Astfel, potrivit raportului, 86,4 la sută dintre moldo-veni cred că acest fenomen este pe larg răspândit în ţara noastră.

România ocupă locul 60 în acest top al prosperităţii, în coborâre cu cinci poziţii faţă de anul trecut, fi ind de-pășită de statele vecine Bulgaria și Ungaria, precum și de ţări ca Mongolia, Kazahstan, Uzbekistan sau Belize, potrivit incont.ro.

Este cea mai slabă clasare a României din 2009, de când institutul Legatum efectuează acest studiu, cu excepţia anului 2012, când a ocupat aceeași poziţie ca și acum.

România se afl ă în clasamentul prosperităţii sub mai multe ţări din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Slove-nia (24), Cehia (29), Polonia (31), Slovacia (35), Ungaria (39), Bulgaria (48) și Croaţia (50).

De asemenea, România este devansată de Trinidad Tobago (43), Thailanda (51), Mongolia (52), Belarus (53), Kazahstan (55), Vietnam (56), Uzbekistan (57), Be-lize (58) și Grecia (59). Ucraina se situează pe locul 63 în acest top, iar Rusia – pe locul 68.

Pe primul loc în topul prosperităţii, pentru al șaselea an consecutiv, se clasează Norvegia, fi ind urmată de Elveţia, Noua Zeelandă, Danemarca, Canada, Suedia, Australia, Finlanda, Olanda și Marea Britanie.

Ultimele patru poziţii sunt ocupate de Republica Centrafricană, Ciad, Congo și Burundi.

În ultimii ani, nivelul de prosperitate al ţării noastre a degradat constant: dacă în 2011 ne afl am pe locul 79, în 2012 am coborât pe 84, iar în ultimii doi ani, RM se afl ă pe locul 89.

FLUX

Majoritatea ţigărilor care ajung în România din ţara noastră Majoritatea ţigărilor care ajung în România din ţara noastră sunt de contrabandă. Imaginaţia contrabandiştilor nu are limitesunt de contrabandă. Imaginaţia contrabandiştilor nu are limite

Republica Moldova rămâne lider la sărăcie

De ce se depreciază valuta naţională?De la începutul anului, pe piaţa valutară din Moldova s-a înregis-

trat o depreciere a leului moldovenesc faţă de dolar de 13,7%, iar

faţă de euro cu 3,4%. Totodată, în această perioadă euro s-a depre-

ciat faţă de dolar cu 9%, a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe

de presă, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin

Drăguţan, conform News-Moldova.

Deprecierea leului în raport cu dolarul american înregistrată în ultimele zile în Moldova este explicată de guvernator prin „ajustarea naturală la ceea ce se întâmplă pe piaţa regională din punct de vedere politic, fi nanciar, eco-nomic”.

„Nu putem pretinde că în RM în această conjunctură internaţională totul este bine”, a spus Drăguţan.

„BNM intenţionează în perioada următoare să urmărească atent cererea și oferta de pe piaţa valutară și să intervină atunci când este nevoie cu suma necesară pentru a calma spiritele. În același timp, nu intenţionăm să irosim rezervele valutare pentru a combate ceea ce se întâmplă pe piaţa ucrainea-nă și rusă”, a continuat guvernatorul BNM.

Anterior, și directorul Departamentului operaţii valutare și relații externe al Băncii Naţionale a Moldovei, Lucia Hadîrcă, afi rma că deprecierea leului moldovenesc în raport cu dolarul SUA a fost condiţionată de un șir de factori interni și externi, unul dintre care este întărirea dolarului faţă de alte valute pe pieţele externe, pe fondul unei dinamici pozitive a economiei americane.

Un alt factor este situaţia geopolitică din regiune, în special din Rusia și Ucraina, în care rubla și grivna s-au devalorizat considerabil, a mai declarat ea, după cum relatează NOI.md.

Totodată, încă un factor de depreciere a leului este situaţia creată pe piaţa valutară internă a Moldovei, în cadrul căreia se înregistrează o ofertă scă-zută de valută din partea persoanelor fi zice și cererea sporită de dolari din partea persoanelor juridice.

Comentând cursul de schimb al leului moldovenesc în raport cu dolarul american, reprezentantul BNM a menţionat că valutele naţionale din ţările din regiune s-au depreciat faţă de dolarul american într-o măsură mult mai mare decât leul moldovenesc. Spre exemplu, dacă de la începutul anului leul s-a depreciat cu 13,4 la sută, atunci grivna ucraineană – cu peste 50 la sută, iar rubla rusească – cu 29 la sută.

BNM a afi șat ieri un curs de schimb de 14,86 lei pentru un dolar și de 18,54 lei faţă de euro.

FLUX

7 NOIEMBRIE 2014 77 F L U XF L U XSocial

Au promis salarii mai mari pentru medici, medicamente și polițe medicale mai ieftine pentru unii moldoveni. Anii au trecut, mandatul s-a scurs, iar aceste idei așa și au rămas niște promisiuni neonorate.

Cele mai multe promisiuni au fost sonori-zate de către Partidul Democrat și cel Liberal Democrat. Promisiunile electorale ținteau exact acolo unde pe moldoveni îi doare – me-dicamentele vor fi mai ieftine, polița la fel, serviciile medicale vor fi și ele mai accesibile și mai calitative. Toate acestea au fost rostite acum patru ani. Acum, în toiul altei campanii electorale unde se face uz până la refuz de alte făgăduieli, putem compara între ceea ce am fi putut avea și ceea ce avem de fapt.

Într-o analiză publicată pe platforma pro-mis.md, un produs al asociației ADEPT, sunt relevate promisiunile electorale, dar și reali-zările partidelor care s-au afl at la guvernare în ultimii patru ani. Astfel, cu cele mai multe, dar nu și tocmai realiste promisiuni s-a lansat Partidul Democrat. Încercând să convingă că merită voturile alegătorilor, membrii aces-tei formațiuni au promis polițe mai ieftine pentru tinerii de până la 30 de ani, majorări esențiale de salarii pentru lucrătorii medicali, dar și modernizarea infrastructurii instituțiilor medicale. Acestea așa și au rămas la capitolul restanțe. Totuși, una dintre realizările acestui partid, atrag atenția autorii analizei, este asi-gurarea facilităților pentru unele grupuri de moldoveni și aici vorbim despre asigurarea cu poliță medicală a celor care au în grija lor o persoană cu dizabilități, precum și asigura-rea serviciilor medicale gratuite în baza poliței pentru mamele care îngrijesc copii de până la trei ani și care nu sunt încadrate în câmpul muncii.

Și Partidul Liberal s-a întrecut la promisiuni.

Unele au fost realizate, cum ar fi îmbunătățirea

condițiilor de muncă pentru medicii de fami-

lie, prin renovarea a 25 la sută dintre toate

centrele de sănătate, relansarea serviciului de

urgență aerian, chiar dacă aceasta din urmă

este o reușită pe jumătate.

„Cu toate acestea, au fost înregistrate pro-

grese nesatisfăcătoare în promovarea și dez-

voltarea sistemelor private de asigurare me-

dicală și mărirea salariilor personalului din

sistemul de sănătate, care este doar proporţi-

onal cu mărirea indicelui preţurilor de consum

și a infl aţiei”, se arată în analiză.

Realizări în domeniul sănătăţiiPrintre cele mai mari realizări se numără

creșterea nivelului de fi nanțare pentru ocroti-

rea sănătății din bugetul public de stat și din

fondul Companiei Naționale de Asigurări în

Medicină. În același timp, volumul asistenței

externe a ajuns la 91 de milioane de dolari.

La reușite mai este trecută și micșorarea

prețurilor la medicamente, chiar dacă vorbim

de o reducere ușoară a acestora – în 2011 pre-

ţurile la medicamente s-au micșorat în compa-

raţie cu 2010, dar începând cu 2012 acestea

au început a crește conform următorului ritm:

2012: +1.4%; 2013: +4.2%, iar în primele 8 luni

ale 2014: +4.2%.

În perioada respectivă au fost reparate mai

multe instituții medicale, aceasta fi ind la fel o

promisiune electorală. Astfel, au fost reparate

8 spitale republicane, inclusiv printr-un parte-

neriat public-privat; 3 spitale municipale; 15

spitale raionale, inclusiv unul printr-un parte-

neriat public privat; peste 60 de centre de să-

nătate din zona rurală; 11 centre de sănătate

publică; 2 centre de transfuzie a sângelui și mai multe staţii de asistenţă medicală urgen-tă. La capitolul realizări se mai menționează promovarea autonomiei în cadrul asistenței medicale primare, completarea categoriilor asigurate de către Guvern și introducerea screening-urilor pentru maladiile cardiovas-culare și oncologice.

Restanţe în sistemul de sănătateDeocamdată, diferențele dintre zonele rura-

le și urbane privind direcţionarea investiţiilor rămân foarte mari, în defavoarea mediului ru-ral, desigur. Mai mult, investițiile din fondul de dezvoltare al Companiei Naţionale de Asigu-rări în Medicină pentru orașe sunt în creștere. Partidele afl ate la guvernare n-au reușit niciun progres în restructurarea reţelei de spitale publice, fi ind comasate doar două spitale în unul. În plus, în defavoarea realizării acestei activităţi din programul de guvernare, la în-ceputul anului 2013 Parlamentul a suspendat mai multe acte normative ale Ministerului Sănătăţii ce vizau reorganizarea unor spitale afl ate în capitală. Parlamentul a decis că mai întâi este nevoie de un document strategic de reformare, iar Ministerul Sănătății așa și nu l-a prezentat, deși s-a angajat să o facă.

Patru ani au trecut, iar salariile medicilor au fost majorate nesemnifi cativ. În 2013 și 2014, leafa medicilor s-a mărit cu câte 21 la sută și constituie 4,873 lei. Ea rămâne a fi însă de două ori mai mică decât salariul din domeniile activităţilor fi nanciare, de asigurări și a tehno-logiilor informaţionale.

O altă promisiune neonorată rămâne salari-zarea rezidenților. Chiar dacă există o Hotărâre de Guvern și un ordin al Ministerului Sănătății, lucrurile nu s-au schimbat. Doar o mică parte dintre aceștia își pot ridica banii promiși.

Autor: Irina PAPUC

Sursa: e-sanatate.md

Promisiuni pentru sănătate. Ce au promis şi ce au reuşit să schimbe partidele în ultimii patru ani

Poliţa de asigurare medicală se va scumpi substanţial în 2015

Poliţa de asigurare medicală se va scumpi cu aproximativ 800 de lei în 2015 și va costa 4 860 de lei, după cum prevede pro-iectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medica-lă pentru anul viitor elaborat de Ministerul Sănătăţii. Mărimea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se preco-nizează a fi majorată de la 8% la 9%, care vor fi achitate în părţi egale de către angajat și angajator.

Ministerul Sănătăţii justifi că necesitatea majorării primei prin creșterea perma-nentă a volumului serviciilor medicale prestate.

„Se mărește complexitatea cazurilor tratate, numărul vizitelor la medicul-speci-alist, numărul investigaţiilor în cadrul serviciilor medicale de înaltă performanţă, numărul solicitărilor de asistenţă medicală urgentă, numărul de vizite în cadrul în-grijirilor medicale la domiciliu”, se arată în nota informativă care însoţește proiectul de lege.

De asemenea, conform explicaţiilor Ministerului Sănătăţii, în anul 2015 urmează a fi efectuate servicii medicale noi, care necesită consumabile costisitoare. Este vor-ba despre acordarea asistenţei medicale stomatologice copiilor cu vârsta de până la 12 ani în volum deplin, cu excepţia protezării și restaurării dentare; acoperirea chel-tuielilor pentru exoprotezele și implanturile mamare, necesare pentru reabilitarea pacientelor cu tumori maligne, acoperirea cheltuielilor pentru protezele individu-ale și consumabilele necesare pentru reabilitarea chirurgicală și protetică a pacien-ţilor cu tumori maligne ale capului, gâtului și ale aparatului locomotor, chirurgia endovasculară, tratamentul invaziv al infarctului miocardic și altele.

În proiect este păstrată norma reducerii primei de asigurare obligatorie de asis-tenţă medicală cu 50 și 75 la sută pentru cei care vor procura poliţa de asigurare medicală în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a legii.

Pentru anul 2015, este prognozată majorarea veniturilor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală cu 656 766 mii de lei sau 13,9% și a cheltuielilor cu 556 766 mii de lei sau 11,5%.

Sindicatele nu sunt de acord cu posibila majorare a contribuţiilor pentru poliţa de asigurare medicală și cer retragerea proiectului respectiv. În caz contrar, sindica-liștii vor recurge la acţiuni de protest, avertizează aceștia într-un memoriu pe care l-au transmis Ministerului Sănătăţii.

FLUX

Asociaţia Promo-LEX a lansat ieri al treilea raport al Efortului de Mo-nitorizare a Alegerilor Parlamentare din 30 noiembrie 2014. Documentul cuprinde atât constatări generali-zate cu caracter electoral transmise de către observatorii din teritoriu în perioada 16 octombrie – 5 noiem-brie 2014, cât și aspecte de fi nan-ţare a campaniei electorale. Analiza fi nanţării campaniei electorale este realizată pe baza rapoartelor fi nan-ciare ale partidelor, prezentate la CEC începând cu data de 10 octom-brie 2014 suprapuse și comparate cu constatările observatorilor din teritoriu.

Observatorii Promo-LEX au sem-nalat existenta unor tendinţe îngri-jorătoare în ceea ce privește fi nan-ţarea campaniei electorale. Astfel, în raport se menţionează că 743 de cetăţeni au contribuit la fondu-rile de campanie ale partidelor, cu suma totală de peste 29 de milioane de lei. Totodată, niciun concurent electoral nu a raportat săptămânal veniturile în publicaţii de circulaţie republicană.

Un singur concurent electoral (PCRM) a virat în fondul electoral mijloace din contul partidului. Iar trei din 15 concurenţi electorali (PL, PFP, PDA) au prezentat rapoarte fi -

nanciare cu zero venituri și cheltu-ieli.

În raport se mai arată că 85,2% din cheltuieli au fost alocate pentru publicitate și circa 13% pentru chel-tuieli de transport. De fapt, doar 3 din 15 concurenţi electorali (PP „Patria”, PSRM și MPA) au refl ectat în rapoartele fi nanciare cheltuieli de transport, deși întreprind zilnic nu-meroase deplasări în teritoriu.

De asemenea, niciun concurent electoral nu a raportat cheltuielile în ceea ce privește locaţiunea încăperi-lor, retribuirea muncii, recompense și serviciile de întreţinere a sediilor permanente, chiar dacă observato-rii Promo-LEX din teritoriu constată utilizarea a cel puţin 226 de sedii.

Conform rapoartelor fi nanciare prezentate, plafonul de 55 de mili-

oane de lei stabilit de către CEC nu a fost atins de niciun concurent elec-toral. Un singur concurent a ajuns la 18,47% din maximul fi xat de CEC.

Ca și în primele două rapoarte de monitorizare, observatorii Promo-LEX au atenţionat că sunt utilizate în continuare resursele administrative, iar concurenţii implicaţi în campa-nie încearcă să cumpere voturile alegătorilor prin oferirea de cadouri electorale.

Referindu-se la refl ectarea cam-paniei electorale în mass-media, în raport se menţionează că doar pa-tru dintre concurenţii electorali sunt predominant subiectul articolelor preluate de instituţiile de presă lo-cale și regionale.

FLUX

Tendinţe îngrijorătoare în Tendinţe îngrijorătoare în fi nanţarea campaniei electorale fi nanţarea campaniei electorale

7 NOIEMBRIE 201488F L U XF L U X Externe

Republicanii au câștigat marţi, 4 noiembrie, ale-gerile legislative parţiale de la jumătatea manda-tului în SUA, preluând controlul asupra Sena-tului și confi rmându-și majoritatea în Camera Reprezentanţilor, într-o victorie care exprimă dezavuarea faţă de pre-ședintele Barack Obama și aliaţii săi democraţi, relatează France Presse, citată de Agerpres.

Adversarii președintelui ameri-cani controlează în prezent în între-gime Congresul, ceea ce îi plasează în poziţia de a dicta agenda parla-mentară pentru ultimii doi ani ai lui Barack Obama la Casa Albă.

Priorităţile vor fi economice, sus-ţineau ei înaintea alegerilor. Zeci de legi „procreștere” sunt pregătite pentru a autoriza construcţia oleo-ductului Keystone XL între Canada și Golful Mexicului pentru a încuraja producţia de gaze naturale, pentru a ajuta micile întreprinderi și pentru a reduce birocraţia.

„Această experienţă de interven-ţie prea mare a statului a durat su-fi cient. Este timpul să schimbăm di-recţia! Este timpul să repunem ţara

pe calea cea bună!” a anunţat după

propria sa realegere senatorul repu-

blican Mitch McConnell, care în ca-

litate de lider al majorităţii în Senat

încarnează opoziţia faţă de Obama.

După ce au recucerit Camera Re-

prezentanţilor în 2010, republicanii

au revenit acum la putere în Senat,

trecând de la 45 la cel puţin 51 de lo-

curi din cele 100, potrivit televiziu-

nilor americane. O alegere senatori-

ală rămâne în suspans în Louisiana,

unde un al doilea tur va avea loc în

6 decembrie.

Dar alegerile au căpătat forma

unui avertisment trimis americanilor

obosiţi de patru ani de război în tran-

șeele parlamentare. Nicio reformă de

amploare nu a fost adoptată de Con-

gresul divizat, în special, asupra imi-

graţiei, care rămâne un dosar fi erbin-

te, cu peste 11 milioane de persoane

fără acte în regulă instalate în SUA.

Sondajele la ieșirea de la urne ara-

tă un electorat dezabuzat: 79% din

persoanele care au votat dezaprobă

activitatea Congresului și două tre-

imi estimează că ţara se îndreaptă

spre o direcţie greșită. Mai puţin de

unul din trei americani se declară sa-

tisfăcut de administraţia lui Barack

Obama, cifră echivalentă pentru

conducătorii Partidului Republican

în Congres, potrivit CNN. Doar 22%

cred că viitoarea generaţie de ame-

ricani va trăi mai bine decât genera-

ţia actuală.

Barack Obama, care nu s-a pro-nunţat marţi, i-a invitat pe responsa-bilii Congresului la Casa Albă vineri, potrivit purtătorului său de cuvânt. Noul Congres își va începe mandatul în 3 ianuarie, iar până atunci actualii aleși își vor continua activitatea.

Președintele își va încheia astfel mandatul cu partidul advers contro-lând cele două camere ale Congresu-lui, așa cum au fost în această situ-aţie înaintea lui George W.Bush, Bill Clinton, George Bush și Ronald Rea-gan. Alegerile de la jumătatea man-datului au căpătat în mod tradiţional

forma unor voturi sancţiuni împotri-va partidului la putere în Casa Albă.

Nici reducerea șomajului la 5,9%, cel mai scăzut nivel în ultimii șase ani, nici creșterea robustă a PIB-ului, plus 3,5% în trimestrul al treilea, nici reforma sistemului de sănătate nu par să fi adus credit președintelui democrat.

Acumularea controverselor și scan-dalurilor (dezvăluirile asupra agenţi-ei de spionaj NSA, orientarea politică a fi scului, disfuncţionalităţile din spitalele militare, afl uxul imigranţi-lor clandestini la frontiera mexicană,

contaminarea infi rmierelor america-ne de Ebola) și crizele din străinătate (Ucraina, Siria) nu au făcut decât să întărească percepţia unei absenţe de „leadership” la Casa Albă.

Rămâne de văzut ce vor face repu-blicanii cu majoritatea lor. Respon-sabilii partidului sunt conștienţi că Barack Obama își păstrează dreptul la veto și că nu va promulga legi care să-i demoleze marile proiecte în lu-cru ale mandatului său, începând cu reforma sistemului de sănătate, Obamacare.

FLUX, după Agerpres

SONDAJ-ŞOC ÎN FRANŢA:

Le Pen îl zdrobeşte pe Francois Hollande

Liderul partidului de extremă-dreapta Frontul Naţional, Marine Le Pen, este de două ori mai popular în Franţa decât președintele în funcţie, socialistul Francois Hollande.

Doar 14% dintre alegătorii intervievaţi de institutul Ifop au spus că ar vota cu Hollande dacă săptămâna aceasta s-ar organiza alegeri prezidenţiale, în timp ce 29% ar pune ștampila pe Le Pen. Mult peste Hollande se afl ă și fostul președinte Nicolas Sarkozy (centru-dreapta), pe care l-ar alege 26% dintre cei chestionaţi, conform Newsweek, citat de dcnews.ro.

Sarkozy și-a anunţat intenţia de a candida împotriva lui Hollande la alege-rile prezidenţiale din septembrie 2017.

Marine Le Pen continuă creșterea spectaculoasă la capitolele intenţie de vot și încredere, pe fondul nemulţumirii electoratului faţă de politicile stân-gii. Rezultatele de luni, 3 noiembrie, consemnează o creștere de 10% din 2012 până în prezent.

Sondajul Ifop o plasează pe Le Pen cu un avantaj minor în faţa rivalului său Alain Juppe, liderul partidului de centru-dreapta UMP. 28% dintre res-pondenţi au declarat că ar vota cu Juppe dacă el, și nu Sarkozy, va fi candida-tul UMP. Popularitatea lui Juppe cunoaște o creștere surprinzătoare pentru un politician condamnat pentru corupţie în 2004.

Mai mult, sondajul Ifop spune că Hollande n-ar putea să ajungă nici măcar în turul al doilea al prezidenţialelor, având o intenţie de vot mai scăzută de-cât cea a colegilor socialiști Manuel Valls și Arnaud Montebourg.

„Este absolut fără precedent ca un președinte în funcţie să fi e o minoritate în propria tabără. Vedem cum mai puţin de jumătate dintre votanţii socia-liștii l-ar prefera la următoarele alegeri prezidenţiale”, spune Frederic Dabi, directorul adjunct al Ifop.

FLUX

Planurile premierului conservator David Cameron de a limita numărul de imigranţi care vin din spaţiul Uniunii Europene în Marea Britanie au nemul-ţumit-o pe cancelarul german Angela Merkel, care ar fi afi rmat că în această eventualitate „nu va mai face eforturi să ţină Marea Britanie în UE”, spun surse din Berlin, citate de Der Spiegel și The Independent.

Politicile antiimigraţioniste ale Londrei îi vizează, în special, pe românii și bulgarii care își caută locuri de muncă în regat, dar îi ocolește pe străinii musulmani, care creează adevărate enclave islamiste în marile ora-șe britanice.

Într-o discuţie între cei doi politicieni, Merkel i-ar fi spus lui Cameron că Marea Britanie a ajuns într-un „punct fără întoarcere” în relaţia cu Uniunea Europea-nă, fapt care nu mai poate fi trecut cu vederea de Ger-mania, scrie Jurnalul Naţional.

„Marii Britanii îi revine datoria să clarifi ce rolul pe care dorește să îl joace în viitorul Uniunii Europene. Nu este o problemă bilaterală între Germania și Marea Britanie, ci este o problemă între Marea Britanie și toţi partenerii săi europeni”, a explicat luni, 3 noiembrie, purtătorul de cuvânt al cancelarului Angela Merkel, Steff en Seibert, confi rmând informaţiile publicate an-terior de Der Spiegel.

Germania își dorește ca Marea Britanie să rămână în cadrul blocului comunitar, dar Merkel a făcut foarte clar faptul că „principiul general al libertăţii de mișca-re în interiorul Uniunii Europene nu este negociabil”, a afi rmat el într-o conferinţă de presă la Berlin, citat de Agerpres.

Pe fondul unor presiuni crescânde din partea Par-tidului pentru Independenţa Marii Britanii (UKIP) în perspectiva alegerilor naţionale din mai 2015, dar și partea propriilor aleși conservatori, David Cameron pregătește o declaraţie în care va solicita reformarea pieţei muncii în interiorul Uniunii. Surse din guvernul lui Cameron spun că Marea Britania ia în calcul limita-rea numărului de asigurări sociale (fără de care nu se poate munci legal) care pot fi acordate imigranţilor.

Măsura a fost criticată, luna trecută, de președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care a spus că o astfel de practică ar fi incompatibilă cu principiul liber-tăţii de mișcare, care este un fundament „esenţial” al UE.

Pe de altă parte, Cameron a promis că, dacă va câști-ga alegerile de anul viitor, va organiza un referendum în Marea Britanie în care cetăţenii sunt îndemnaţi să aleagă dacă vor să părăsească Uniunea Europeană sau nu. Cameron a adăugat că își dorește ca Marea Britanie să rămână în UE, însă numai în cazul în care au loc re-forme ale Uniunii.

Sursa: FrontPress.ro

ALEGERI SUA:

Republicanii au câştigat scrutinul Republicanii au câştigat scrutinul şi preiau controlul asupra Senatuluişi preiau controlul asupra Senatului

Germania ameninţă Marea Britanie: Ori renunţă la politicile antiimigraţioniste, ori părăseşte UE

7 NOIEMBRIE 2014 99 F L U XF L U XExterne

Gorbaciov va apăra poziţia lui Putin la întâlnirea cu Merkel Ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov a anunţat ieri că va apăra

poziţia lui Vladimir Putin în criza ucraineană și va denunţa „in-

gerinţa” americană, la o întâlnire cu Angela Merkel, cu ocazia ce-

remoniilor de comemorare a căderii Zidului Berlinului, relatează

AFP, citată de Mediafax.

„Voi lua ferm apărarea Ru-siei și a președintelui Vladi-mir Putin” la forumul politic programat pentru duminică, 9 noiembrie, în cadrul acestui eveniment, a declarat Gorba-ciov pentru agenţia rusă In-terfax.

„Sunt convins că Putin apă-ră astăzi mai bine decât orici-ne interesele Rusiei. În politica sa, există, desigur, motive de critici. Dar eu nu vreau să fac aceasta și nu vreau ca altcineva să o facă”, a adăugat el.

Germania marchează duminică 25 de ani de la căderea Zidului Berlinu-lui, iar cu această ocazie este prevăzută o ceremonie la care sunt așteptaţi să participe Angela Merkel, Mihail Gorbaciov, președintele Parlamentului European, Martin Schulz, și fostul lider al sindicatului polonez Solidarita-tea, Lech Walesa.

Întrevederea intervine în condiţiile în care Rusia și Occidentul se con-fruntă cu cea mai gravă criză de la sfârșitul Războiului Rece, pe fondul confl ictului din Ucraina.

„Rusia a creat (după dispariţia URSS) noi relaţii și noi structuri de coo-perare. Totul era bine, dar aceasta nu a fost pe placul tuturor din Statele Unite”, a mai afi rmat Gorbaciov.

„Statele Unite au alte planuri, au nevoie de un alt context, care să le permită să se amestece peste tot. Dacă este bine sau rău, nu îi privește. Ceea ce îi interesează este să se implice”, a menţionat Gorbaciov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

„Sunt ferm convins că problema Ucrainei este doar un pretext folosit de Statele Unite pentru a se amesteca” în afacerile altor ţări, a conchis el.

Foști consilieri ai lui Gorbaciov și-au exprimat recent dezamăgirea în le-gătură cu ceea ce ei consideră drept o „trădare” a occidentalilor, în special din cauza promisiunii nerespectate de a nu continua extinderea NATO către fostele ţări din blocul de Est.

FLUX

Acorduri fi scale secrete între Luxemburg și 340 de multinaţi-onale, printre care Apple, Ama-zon, Ikea, Pepsi sau Axa, pentru a-și reduce la minim impozitele, au fost dezvăluite ieri de 40 de media internaţionale care se bazează pe documente obţinute de Consorţiul internaţional al jurnaliștilor de investigaţie (ICIJ), relatează AFP.

Aceste acorduri, încheiate între 2002 și

2010, înseamnă miliarde de euro de încasări

pierdute pentru statele unde aceste companii

realizează benefi cii, potrivit ICIJ și media par-

tenere, printre care Le Monde, The Guardian,

Süddeutsche Zeitung și Asahi Shimbun.

ICIJ a dezvăluit în ianuarie plasamente ale

demnitarilor chinezi în paradisuri fi scale.

În ancheta sa de șase luni, intitulată „Luxem-

bourg Leaks” sau „LuxLeaks”, ICIJ a avut acces

la 28.000 de pagini de documente de „tax

ruling”, care arată cum marile companii „se

bazează pe Luxemburg și regulile sale fi scale

suple, dar și pe defi cienţele de reglementare

internaţionale, pentru a transfera profi turi

pentru ca acestea ori să nu fi e impozitate, ori

să fi e impozitate foarte puţin”, scrie Le Monde.

Practica așa-numită „tax ruling”, care este

legală, permite unei companii să se interese-

ze în avans cum va fi tratată de administraţia

fi scală a unei ţări și să obţină anumite garanţii

juridice.

Grupurile implicate – printre care sunt men-ţionate Apple, Amazon, Verizon, AIG, Heinz, Pepsi sau Ikea – realizează astfel miliarde de euro de economii anual datorită creării unei fi liale, a unui holding sau a mutării unui se-diu social pe teritoriul Marelui Ducat. Evident, acestea au avut drept scop să plătească impo-zite cât mai mici posibil, notează AFP.

Grupurile franceze Axa și Credit agricole apar „în datele furnizate de PwC”, cabinetul de audit și de consiliere PricewaterhouseCoo-pers (PwC) care a întocmit între 2002 și 2010 documentele obţinute de ICIJ, „dar la un nivel mai scăzut”, potrivit Le Monde. „Ei profi tă de un mediu favorabil gestionării fondurilor de investiţii”, a adăugat cotidianul.

PwC a redactat aceste documente „și a ne-gociat termenii cu administraţia luxembur-gheză”, precizează Le Monde.

„Luxemburgul păstrează aceste acorduri fi scale secrete” și „nu le notifi că partenerilor europeni”, deși este „pus la curent, în fapt, de aceste multinaţionale, cu privire la strategia lor de evitare a impozitării”, adaugă cotidianul.

În Australia, analiza detaliată a documen-telor făcute publice de ICIJ a început deja, a anunţat ieri Chris Jordan, înalt responsabil al administraţiei fi scale. Practic, se verifi că ce companii plătesc exact impozitele datorate pentru profi tul pe care îl obţin în urma activi-tăţii prestate.

The Guardian estimează că „aceste dezvă-luiri vor fi jenante pentru noul președinte al Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, care a fost premier al Luxemburgului între 1995 și 2013”, respectiv perioada în care acor-

durile menţionate de ICIJ au fost semnate.

CE a deschis în iunie patru an-chete asupra practicii fi scale „tax ruling”, care vizează state mem-bre. O anchetă vizează Irlanda și se referă la acordurile încheiate între administraţia fi scală și gigan-tul american al internetului Apple, suspectat că a benefi ciat de un tratament favorabil contrar regu-lilor europene pentru concurenţă.

O a doua anchetă are în vede-re suspiciuni de avantaje fi scale acordate de Olanda lanţului Star-bucks, în timp ce a treia vizează acordurile încheiate de Luxem-burg cu „Fiat Finance and Trade”, care furnizează servicii de mana-gement fi nanciar grupului de au-tomobile Fiat. Ultima dintre aces-te anchete, deschisă în octombrie, vizează Gibraltarul.

În ediţia ziarului „Le Monde” din 29 octombrie, ministrul luxem-burghez de Finanţe, Pierre Gra-megna, a apărat practica de „tax ruling”. Aceasta „face parte din pa-trimoniul nostru și vrem să o perpetuăm, res-pectând regulile”. „Menţinerea unei anumite competitivităţi, loiale, între state în domeniul fi scal este indispensabilă”, a adăugat ministrul din Marele Ducat.

La rândul său, OCDE a publicat în septem-brie recomandări adresate statelor G20 împo-triva „optimizării fi scale”, care constă în stra-

tegii sofi sticate și cel mai adesea legale, care

permit multinaţionalelor să plătească impozi-

te cât mai mici posibil.

OCDE militează pentru restabilirea „suvera-

nităţii fi scale”, care presupune că benefi ciile

trebuie să fi e taxate unde sunt realizate, no-

tează AFP

Sursa: agerpres.ro

Ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, declara marţi, 4 noiembrie, într-un interviu pentru cotidianul german Bild, că autorităţile de la Kiev inten-ţionează să „recupereze” re-giunile din estul ţării, după alegerile separatiștilor de duminică. „Câteva regiuni din estul Ucrainei se afl ă, de fapt, sub controlul tero-riștilor proruși și trupelor rusești. Dar ele sunt regiuni ucrainene, iar noi le vom recupera”, a dat el asigurări, confi rmând înăsprirea to-nului de către președintele ucrainean Petro Poroșenko, luni, notează Mediafax.

Șeful diplomaţiei ucrainene nu a făcut nicio precizare cu privire la o eventuală ofensivă militară, după ce ultimele înaintări ale trupelor guvernamentale, la sfârșitul lui au-gust, s-au soldat cu înfrângeri ustu-rătoare. După ce s-a afl at pe punc-tul de a înăbuși rebeliunea, armata ucraineană s-a lovit – afi rmă Kievul și Occidentul – de susţinerea sepa-ratiștilor de către trupe ale armatei rusești, acuzaţii respinse de către Moscova.

Așa cum a făcut Poroșenko luni, Klimkin a catalogat scrutinul de duminică – pe care Occidentul l-a

condamnat, iar Rusia l-a recunoscut – drept o „încălcare majoră” a Pro-tocolului de la Minsk, încheiat pe 5 septembrie între Kiev și separatiști cu participarea Moscovei și OSCE.

Serviciul de stat pentru protecţia frontierelor a anunţat ieri că Ucrai-na a impus controlul pașapoartelor la frontiera cu estul separatist. Ori-ce cetăţean ucrainean sau străin va trebui să prezinte de acum pașapor-tul pentru a intra în zona afl ată sub controlul separatiștilor sau pentru a o părăsi, a informat serviciul într-un comunicat.

Această măsură vizează să izoleze și mai mult acest teritoriu, după șap-te luni de confl ict armat, soldat cu peste 4.000 de morţi.

Străinii care au intrat în est pe la

frontiera ruso-ucraineană afl ată sub

controlul separatiștilor nu vor mai

putea pătrunde în restul ţării, a pre-

cizat serviciul.

Această decizie intervine la o zi

după ce Kievul a anunţat că întreru-

pe fi nanţarea bugetară pentru acest

teritoriu.

Ucraina a înăsprit tonul după

alegerile organizate de separatiști

duminică. Președintele ucrainean

Petro Poroșenko a declarat marţi

că puterea centrală rămâne atașată

planului de pace, dar că va adopta o

serie de măsuri pentru a se apăra și a

izola teritoriile controlate de rebeli.

FLUX

NOU SCANDAL INTITULAT „LUXLEAKS”:

Acorduri fi scale secrete între Acorduri fi scale secrete între Luxemburg şi 340 de multinaţionale Luxemburg şi 340 de multinaţionale

Cum vrea să recupereze Ucraina regiunile din estul ţării

7 NOIEMBRIE 20141010F L U XF L U X România

Prinși în febra campaniei electorale și bombardaţi cu mesaje mobilizatoare de genul “Tu decizi viitorul ţării!” riscăm să nu mai vedem pădurea din cauza copa-cilor. Chiar contează cine ne conduce?

Pe termen scurt, nu prea, să ne relaxăm. Ca ritm anual de creștere (sau scădere), PIB-ul nostru se sincronizează cu PIB-ul ţărilor vecine.

De ce? Pentru că dinamica economiilor sărace, inclu-siv a noastră, este imprimată de evoluţia economiilor dezvoltate. Cum ar zice socialiștii, avem binomul Cen-tru-Periferie. Explicaţia este simplă: de la Centru vin banii! Atunci când în ţară intră capital, se fac investiţii, cresc veniturile, consumăm mai mult; dacă nu ne mai vin bani din exterior, atunci rămânem nemâncaţi. Exa-gerez, dar aţi prins ideea, economia României este dependentă de capitalul ex-tern (gândiţi-vă de unde au băncile bani să dea credite) și, cumva, acest lucru este in-evitabil și chiar dezirabil. O economie săracă are nevoie de capital pentru a-și crește productivitatea, de aceea investiţiile străine sunt bi-nevenite. Problemele apar, desigur, atunci când în loc de investiţii străine primim fl uxuri speculative, adică atunci când importăm infl a-ţia altora; atunci nu se cre-ează locuri de muncă, atunci banii se risipesc și batem pa-sul pe loc. Dar asta este via-ţa, nu stăm acum să facem teoria chibritului.

Trebuie să stăm cu mâna întinsă la băncile occidenta-le? – veţi întreba. Nu, nu e musai. Dacă economia Româ-niei ar fi un paradis fi scal sau măcar dacă am duce o po-litică responsabilă de cultivare a capitalismului autentic prin impozite mici și birocraţie redusă, atunci acumula-rea internă de capital ar crește. Dar așa ceva probabil nu se va întâmpla, politica responsabilă nu este “rentabilă”, credeţi-mă pe cuvânt, nu stăm acum să explicăm.

Dar ce am spus mai sus nu înseamnă totuși că nu con-tează cu cine votăm. Ba da, contează, pe termen lung contează chiar foarte mult, dovadă România și Polonia care au plecat de la același nivel de trai în urmă cu un sfert de secol și acum le separă vreo 8000 de dolari pe cap de locuitor. Asta este, n-am avut noroc să fi m guver-

naţi ca polonezii.Concluzia? Contează cu

cine votaţi, dar asta nu tre-buie să înfi erbânte minţile nimănui. Schimbările bruș-te se produc extrem de rar. Rar schimbăm cu adevărat meniul, uneori avem parte de o mâncare puţin diferită, de cele mai multe ori (ne) alegem (cu) aceeași cior-bă reîncălzită. E nevoie de mai multe guverne succe-sive care să implementeze politici sănătoase pentru a crește substanţial nivelul de trai. Alegerile prezidenţiale nu înseamnă mare brânză câtă vreme, cum ar spune un amic de-al meu de la Fi-losofi e, societăţii românești îi lipsește un consens consti-tuţional elementar favorabil dezvoltării.

Bogdan GLAVAN

Sursa: Logica economica

Cât mai mult protocol, implicând un ritual amintind de epoca de pia-tră, face din funcţia publică un loc infracţional din orice punct de vede-re al democraţiei. Consolidarea pro-tocolului, incluzând și coloanele ofi -ciale tot mai prezente, cu mult peste cele ale Salvării și Pompierilor, se face în distrugerea normalităţii cli-matului social. Omul politic român are o putere pe care psihiatria, dacă i s-ar solicita avizul în cazul unui sim-plu cetăţean, ar declara-o maladie destul de gravă, obligând la un tra-tament obligatoriu. Acest protocol, afl at în discuţie, generează întregi

spaţii de manifestare aberaţiilor sub care se manifestă corupţia. Toţi funcţionarii, de la un nivel în sus, vi-sează imunităţi, permisivităţi de tot felul, avantaje peste avantaje. Sunt singurele idealuri ale omului politic din România, realizabile în totalita-te. Un inventar al patrimoniului pu-blic care intră sub raza protocolului de stat, și care trebuie făcut, ar arăta imensa gaură dată bugetului public de statul însuși. Societatea nu mai poate înţelege, din motive diverse, că favorurile sunt incriminate de aproape orice modalitate de coexis-tenţă. Dictatura comunistă a lăsat la

dispoziţia profi torilor aceeași men-talitate prin care, în anii ‘50, oame-nii erau scoși din case și în locul lor intrau hoardele de politruci, rudele celor de acum. Atunci a început con-stituirea fondului locativ afl at la dis-poziţie până astăzi.

Palatele afl ate la dispoziţia ofi -cialilor români sunt încă un teribil punct nevralgic al reformei. Adău-gat cheltuielilor imense pentru de-plasări, locaţii externe, vacanţe, ne-potismului și nevestismului etc., ne putem apropia de încă o latură a im-posibilităţii schimbărilor. Funcţiona-rii statului au ajuns în situaţia de a-și face singuri regulile, inclusiv schema de personal. Ambasade, ministere pot fi declarate fundaţii fi nanţate de stat. Contribuind din plin la distru-gerea climatului public, arogându-și o autoritate împrumutată din psiho-logia lui N. Ceaușescu, protocolul de stat este folosit la consolidarea unei mafi i cu toate verigile de funcţiona-re. Degradarea instituţională statală generează o decădere în mediul in-dependent, unde lucrurile ar trebui să fi e altfel. Oriunde ai căuta o breșă de normalitate în România, nu o poţi găsi. Când unii, când alţii, dintre ac-torii activi pe scena socială, se întrec în paralizarea celor care nu fac parte din structurile de management ale mortifi cării.

Aș spune că, tot mai accentuat, România se reinstalează într-o dicta-tură perpetuă, acesta fi ind singurul rezultat al alegerilor și al mișcărilor cu pretenţii politice. Lupta pentru putere este singura ofertă a știinţe-lor politice în România, de regăsit în majoritatea intervenţiilor multor im-provizaţi aparţinând cu angajament

fostelor structuri comuniste. Instau-

rând o sălbăticie de junglă, prin im-

punerea unor fi guri detestabile, cla-

sa politică speră ca prin acest circ să

triumfe la nesfârșit. Bazându-se pe

ampla legalizare a abuzului, consti-

tuţională și legislativă, pe o imunita-

te parlamentară și nu numai, demnă

de o ripostă publică de tip revoluţio-

nar, această clasă politică instituie o

nouă și tacită luptă de clasă. Riscu-

rile opoziţiei sunt enorme, invocân-

du-se principiul majorităţii, de parcă

diagnosticul unui bolnav ar fi pus în

piaţa publică.

Președintele încă în exerciţiu al

României, ţinând cont de situaţia

momentului, când asupra tuturor

partidelor plutesc nori apocaliptici,

ar fi trebuit să declare stare de ur-

genţă, amânând cu câteva luni ale-

gerile. Nu este deloc exclus ca, după

aceste alegeri, să avem anticipate

generale. Posibilitatea constituirii

unor noi nuclee politice cu oameni care nu au făcut până în prezent politică pare să aibă, în sfârșit, un moment revelatoriu. Dacă nu se va întâmpla așa ceva, va fi încă un epi-sod din fi lmul știut.

Traian Băsescu dorește, în con-tinuare, același protocol zero. Din palatul lui N. Ceaușescu dorește să se mute în casele activiștilor fostului Comitet Central. Aceasta este sin-gura moștenire a regimului pe care l-a guvernat. Obrăznicia, tupeul, in-triga, abuzul. Ar fi putut, în ultimul moment, să arate o minimă disponi-bilitate spre normalitate. Limitarea drastică a avantajelor se impune, începând cu președintele și până la ultimul benefi ciar. Avantajele actua-le oferite demnitarilor, președinţilor și ex-președinţilor arată prăpastia dintre societate și aleșii săi.

Ioan VIERU

Sursa: cotidianul.ro

Protocolul mumifi căriiProtocolul mumifi căriiTraian Băsescu nici nu a părăsit bine un palat, Cotroceni, și îl vrea pe celălalt, de fost preșe-dinte. Evident, care i se cuvine, după cum prevede legea. Pe vremuri, dacă ne amintim bine, Traian Băsescu nu a plecat dintr-o locuinţă de protocol, care i se oferise în calitate de

ministru, decât foarte greu. E limpede, omul acesta nu mai înţelege sub nicio formă viaţa decât prin logica profi tului maxim. Locuinţele de protocol au devenit un accesoriu mult prea la îndemâna unor largi categorii de funcţionari guvernamentali. În aproximativul noţional, ele reprezintă un capitol din formele patrimoniului co-munist. Funcţionarul longeviv al statului român actual nu mai are nicio percepţie a reformei și nici a ideii de reprezentare reală a acesteia. El crede că totul i se cuvi-ne, că este un personaj excepţional, că își poate permite absolut orice abuz. Fără aceste manifestări ale parveni-tismului el nu mai există. Din abuz în abuz, omul politic român și-a constituit o autoritate de neegalat, extrem de efi cientă!

Cât de mult contează cu cine votăm?

7 NOIEMBRIE 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Clădirea Muzeului Naţional de Etnografi e şi Istorie Naturală, fost Muzeu zooagricol şi a

meşteşugurilor populareMonument de arhitectură de însem-nătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Aca-demia de Știinţe, amplasat pe strada Mihai Kogălniceanu, 82 A.

Muzeul a fost fondat de Zemstvă în 1889, în baza exponatelor expoziţiilor agronomice și de artizanat, organizate în Chișinău. Primul sediu al Muzeului a fost în clădirea Upravei Zemstvei, pe strada Leova (actuală Șciusev). La începutul secolului al XX-lea, spaţiul a devenit neîncăpă-tor pentru exponatele acumulate și F. Oster-man, primul custode al Muzeului, s-a adresat Zemstvei cu propunerea de a lărgi spaţiul mu-zeal. Zemstva, în frunte cu baronul A. F. Stuart, a susţinut această idee, propunând pentru con-strucţia Muzeului o parte a cartierului ocupat de Upărava Zemstvei, sectorul viran mărginit de străzile Meșanskaia (Sfatul Ţării) și Reni (Ko-gălniceanu).

Sediul Muzeului a fost proiectat de arhitec-tul V. N. Ţâganco, supravegherea tehnică era realizată de către Poluianovski, realizarea – Gr. Lavrov. Construcţia Muzeului a fost terminată în 1905, inaugurarea a avut loc în iunie 1906.

Imobilul este primul edifi ciu construit pen-tru sediu muzeal. În scopul organizării unor spaţii ample, s-a apelat la arhitectura islamică, în varianta Ţărilor Magribului. Structura spaţial volumetrică este simetrică în raport cu două axe, reciproc perpendiculare, în locul intersec-ţiei fi ind amplasat un volum dominant prin pa-rametri și înălţime, la care din ambele părţi sunt alipite câte un pavilion amplu. Clădirea este amplasată cu o mică retragere de la linia roșie ridicată pe un demisol înalt, care, din cauza că-derii reliefului, este utilizat numai în partea cur-ţii interioare. Decoraţia plastică a interioarelor este deosebit de valoroasă, fi ind utilizate vitra-lii policrome în spiritul artei orientale, care aco-peră din interior lanternoul, elemente turnate din fontă a balconului perimetral – trepte, colo-nete, îngrădire, din stucatură au fost modelate stalactite la baza plafonului, elemente decora-tive care sub forme de bandouri împodobesc partea superioară a pereţilor etc., ornamente epigrafi ce în stil naskh. Faţada este simetrică, cu dominarea pavilionului central, dotat cu lu-mină superioară printr-un lanternou din tavan. Decoraţia plastică a faţadelor este în aceeași cheie stilistică cu a interioarelor – panouri po-licrome din maiolică, care conturează părţile componente, denticule la coronament, ferestre cu partea superioară în potcoavă etc. În compo-nenţa incintei intră și zidul din piatră cu grilaje din fi er cu design artistic.

Sursa: monument.sit.mdPe teritoriul Muzeului se afl ă un pavilion con-

struit din lemn, pentru orchestră la manifestările artistice ale Muzeului. A fost construit în 1887, arhitect A.I. Bernardazzi.

11.XII.199411.XII.1994Acum, cu Sfânta Carte pe masă, recitind „Epis-

tola către Efeseni a Sf. Apostol Pavel”, găsesc în ea ca și cum referinţe la gloata noastră de inte-lectuali și, sper, scriitori subtili, curioși, care, cu intim tremur de emoţie, cutreieram măreţia de prea-adâncă odinioară a Efesului. Așadar, oare-cum extrase niţel adaptat la ceea ce vor să expri-me citatele despre noi, artiști și pelerini (vreo 38 la număr, români); ele sunt următoarele: Cap. 2/ 19 – „Deci, dar, nu mai sunteţi străini și locuitori vremelnici, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfi nţii și casnici ai lui Dumnezeu”. [Noi, adică, ne-am fi putut simţi, retro-imaginativ-afectiv, concetăţeni cu anticii efeseni și casnici de-ai zeiţei Artemis, de-ai lui Dionysos, de-ai celor care frecventau bi-blioteca, teatrul; de-ai celor care stăteau în spital (căci a fost aici și o bolniţă)].

Iar scriitorul care, de regulă, se referă la Ego și Alter Ego își poate apropia de înţelegere și de condiţie îndemnul Apostolului Pavel: „Să vă dăru-iască, după bogăţia slavei sale, ca să fi ţi puternic întăriţi, prin Duhul Său, în omul dinăuntru” (Cap. 3/16.). O! acolo, la Efes, omul dinăuntru se sufocă de emoţie la gândul și simţul anticilor, deoarece orașul-stat Ephesas (gr.) a fost fondat încă hăt în sec. XI î. Hr. de ionieni pe locul unei așezări a cari-enilor (când o mai fi fost să-și întemeieze aceștia localitatea!).

Astfel, precum spuneam, oarecum adaptat sensibil, de data aceasta la vocaţia scriitorului, vocaţie provenind de la latinescul vocatus, ce în-seamnă chemare, aducem următorul citat: „…să umblaţi cu vrednicie, după chemarea cu care aţi fost chemaţi” (Cap. 4/ 1.). Acest episod ar fi răsu-nat deosebit la Delfi , în preajma Parnasului, în amfi teatrul în care, plasat numai (!) într-un singur loc special (era indicat printr-un semn anume), dacă vorbeai, vocea îţi răsuna în propriul interior, ca într-un uriaș spaţiu de rezonanţă. Ce senzaţie stranie, de mister inexplicabil! Eu „m-am verifi cat” de trei ori, prima dată, ţin minte, spunând versuri din Virgiliu: „Aurea prima sata est aetas, quae vin-dice nullo…”; clamam în latină, pentru ca să fi u mai aproape de greci. Sus, la stadium (stadion), s-au luat la întrecere alergare Ioan T. Morar (ini-ţiatorul) cu lunganul, deșiratul Florin Iaru, care a sosit pe locul… doi. Apoi altă generaţie: Octavi-an Paler cu mai tânărul Andrei Burac, unul la 68, celălalt la 56 de ani, dar alergând… convingător!

Un alt pasaj, 4-7, l-aș transcrie (dislocându-l din context creștin și plasându-l în contextul politeismului elen) astfel, ca rostit, să zicem, de Oracolul lui Apollo acolo, pe pantele Parnasului, la Delfi : Iar fi ecăruia dintre noi i s-a dat harul după măsura darului Muzei.

Cred că putea avea semnifi caţie ilustrativ-in-structivă, aplicată la condiţia noastră de hălădu-itori printre ruine și obsesii homeriene și următo-rul extras (4-14): „Ca să nu mai fi m copii duși de valuri, purtaţi încolo și încoace de orice vânt al învăţăturii, prin înșelăciunea oamenilor, prin vi-cleșugul lor, spre uneltirea rătăcirii”.

Nu că aș adapta cu tot dinadinsul textul apos-tolic la umila noastră afl are acolo, la Efes, însă veneam cu toţii de pe valuri, de pe corabie, pe culmea orașului-cetate de altădată, dinspre nord, pe lângă fostul arsenal, unde mai că te disloca vântul puternic; la intrarea în complexul turistic neguţătorii propuneau marfă felurită, unul din-tre colegii noștri (Doamne, iartă-mă, de greșesc) a profi tat de neatenţia meseriașului-negustor, sustrăgându-i o piată-două semipreţioase, prefă-cându-se că le pune la loc, în cutia cu foarte multe alte pietre pentru coliere. L-a privat, cred, pe turc și de un inel de argint (prost), punându-l pe deget să-l măsoare și cam pe deget „uitându-l”, pentru că în acea îmbulzeală de turiști-cumpărători nu mai poţi supraveghea pe oricine, în special dacă acesta e un armeano-român sau invers… Turcii par a avea încredere în străini, dacă îi văd cobo-rând din autocare luxoase. Nu prea au cerșetori. Nu știu cum stau cu furturile, dar, se pare, mult mai bine decât la noi; adică, nu se șterpelește fără nerușinare făţișă.

Și un alt detaliu care ne-ar putea cât de cât edifi ca asupra problemei onestităţii: la intrarea în Moscheea Albastră, vizitatorii își lasă zecile lor de perechi de încălţări luxoase pe care, am remarcat,

nu o are în grijă nimeni. Și nu cred să se fi întâm-plat cazuri de deposedare a picioarelor turistice de comodele sau constrângătoarele lor încălţări.

Deci, să citim în continuare din Epistola către Efeseni, aducându-i sensurile spre trăirea și re-velaţia pe care le poţi avea tu, vizitator de peste secole, acolo, pe unde a pășit în sec. I d.H. Aposto-lul, adică acum 1 900 de ani (Pavel a fost executat la porţile Romei în anul 67 e.n.); evanghelistul a scris (4-22): „Să vă dezbrăcaţi de vieţuirea voastră de mai înainte, de omul cel vechi…”. Într-adevăr, pe un anumit timp, cel de afl are acolo, la Efes, Pergam, Delfi sau pe Acropole, conștiinţa și in-conștienţa adâncimii de secole te transformă, te „dezbracă” de tine însuţi, cel de astăzi, „de omul cel vechi”, pentru a te transfera sau autotransfe-ra, imaginativ-informaţional, cultural-istoricește, tocmai spre cei mai vechi decât toţi, spre oamenii antichităţii, spre și printre… colegii noștri din fa-buloasele vremuri, colegi care, precum… noi, ve-neau la Izvorul Poeţilor, acolo, la Delfi , pe o treap-tă (nivel alpin) al Parnasului, să bea din apa care, cică, îţi sporește harul. Apoi se mai zice că, de sus, de pe stâncă, în acel izvor a fost aruncat și ucis un mare creator al verbului legendarelor vremuri (nu care cumva Esop?). Din preajma izvorului, Octavian Paler, alţii, luau drept amintire câte o ră-murea cu câteva măsline coapte pe ea, dar amare, pentru că doar atunci când sunt murate ele își pi-erd amăreala oarecum veninoasă. Alţii luau câte o frunză-două de laur. Eu am desprins o frunză de salcâm, ca să o prind, strâns, între degetele mari și podul palmei, după care, trăgând aer în plămâni, să fac, ștrengărește, să vibreze frunza a cântec de cocoșel tomnatic sau a cotcodăcit de puică. De, fi ecare cu seriozitatea sau frivolitatea sa în faţa zeilor! Oricum, eu rămâneam în perimetrul artei, dând, creator, acel „cu-cu-ri-gu” din frunză de sal-câm, spre culmile sau defi leurile Parnasului. De ce aș minţi că mereu am fost prea grav, prea sobru acolo, în templele vestalelor și ale legendelor? Că doar zice și Apostolul în epistola sa către Efeseni (4-25): „Pentru aceea, lepădaţi minciuna, grăiţi adevărul fi ecare cu aproapele său, căci unul altu-ia suntem mădulare”.

Iar dacă adevăr vorbi sfântul, pentru înainte-învăţătură, nu pot să nu amintesc aici și de ne-plăcutul episod pe care noi, grupul de scriitori români (fi rește, nu am fost cu toţii participanţi „activi” la episod), l-am teatralizat, involuntar, la intrarea în muzeul din Delfi , unde se afl ă, de al-tfel, și renumitul Omphalos. Cearta se aprinse din cauza că unii constatară că, să vezi, grupul nu are un anumit șef, care să trateze unele chestiuni or-ganizatorice, cum ar fi – plătim noi, ca scriitori și ziariști ce suntem, taxa în dolari pentru vizitare sau suntem scutiţi de ea? (Cei care aveau legiti-maţiile de presă, inclusiv eu, aveam a economisi vreo 20-30 $.). Cum și unde ne adunăm, dacă gru-pul se dispersează și fi ecare o ia razna prin… an-tichitate, prin seducătorul Delfi ? Etc. Era oarecum vizat, indirect, Laurenţiu Ulici, că s-ar eschiva, chipurile, de la îndatoririle sale. „Domnule, ziceau unii, ești șef de Uniune, fi i și aici!” Laurenţiu însă para, spunând că aici, la poalele Parnasului, el e egalul tuturor celorlalţi, nu e șef.

Problemele dirijorale și le-a asumat, și vreau să spun – nu fără seriozitate, gravitate, chiar pe-danterie și ușor aplomb, efi cient, – Ion Mircea. Ardelenii au un spirit gospodăresc mai accentuat, ceea ce am remarcat și în cazul colegului Ion Pop, care, orice ar fi făcut, excludea „a lehametele”, ludicul, bășcălia. Avea pe chip expresia unui bi-rocratism… colegial, dar intransigent, care, recu-nosc, mie, uneori, îmi displăcea.

Ei, dar aceasta – ca divertisment. Până la urmă, grupul nostru a rămas compact, am colindat, uniţi, cuprinderile delfi ce, am comentat, ne-am amuzat. Florin Iaru a fost rugat să recite un re-cent, dar deja ajuns celebru concetti al său și, odată ce spuse că se jenează de doamnele Mălăn-cioiu, Babeţi și Bitel, se opri-propti în loc pe terasa pe care coboram și-i zise tare, răsunător, răspicat poemul: „În creierul meu o femeie suge p…!” Pof-tim, olimpianism… Pentru că noi suntem diverși, dar și mai diverși în diverse situaţiuni. A-a! să nu uităm și de poemul lui Florin pe care l-a improvi-zat la seara de poezie română acolo, pe vapor. S-a prezentat ca un Moș Crăciun al șperţarilor, cu un enorm sac negru din plastic, în care zângăneau sticle goale. În faţa a vreo două sute de spectatori prezenţi la seara noastră, a prins a scoate din sac sticlă după sticlă, și le-a tot scos, câteva zeci, spu-nând în engleză cam astea (eu unul la capitolul

britanic stau prost, dar astea le-am înţeles); deci, arătând spre sticlele goale, Iaru zise: „Acesta este poemul meu și eu voi muri în poemul meu”. Clov-neria lui ingenioasă avu efect, confraţii de aiurea au râs și au aplaudat.

Ce să mai rememorez despre ai noștri? Dacă un ucrainean s-a rătăcit și a ajuns la Istanbul, doi colegi de-ai noștri, Radu G. Ţeposu și Marius Ghi-ca, întârziind prin Smirna/ Izmir, au rămas niţel de vapor, fi ind aduși la bord cu șalupa. E-he, frate, ce proces au prins unii să le intenteze! Păi cum de v-aţi permis voi să nu fi ţi ordonaţi și să ne faceţi delegaţia demnă de oprobriu? Pentru că și așa se vorbește că unii dintre noi beau mult, că joacă poker, că se culcă cel mai târziu, spre dimineaţă, că!... Ieși ceva asemănător mahalagismului bucu-reștean, simile celui care avea să se declanșeze la Delfi … Alţii mergeau mai departe, speriindu-i pe puţin întârziaţii colegi, că pentru șalupă vor tre-bui să plătească dolari grei. (Și ai fi putut crede asta, deoarece acei care sufereau de rău de mare, pentru un apel la medic, pentru o injecţie trebu-iau să plătească 25-30 de dolari.)

Dar s-a trecut cu bine și asta. Și altele. Pentru că – ce coincidenţă la capitolele relatărilor mele! – zice Apostolul Pavel în continuare (4-26): „Mâni-aţi-vă și nu greșiţi; soarele să nu apună peste mâ-nia voastră”. Sau 4-27: „Nici nu daţi loc diavolului”. Bineînţeles, cineva ar zice că eu dirijez, regizez aceste paralelisme ale pildelor evanghelice cu păcătoasa noastră afl are în călătoria de neuitat, dar sper să fi u crezut că unele coincidenţe sunt absolut în afara contribuţiei mele.

Uite, aici mă întreb: Oare ce o fi scriind domnul Paler în jurnalul dumisale? Scria des, chiar și în pu-blic, pe navă, în aglomeraţie, în autobuz, printre ruinele antichităţii pe care le vizitam. După ce am încheiat interviul/ dialogul nostru în cabina pe care venerabilul coleg o împărţea, la nivelul de jos, cu Sorin Preda, l-am întrebat dacă urcă sus sau rămâne, zise: „Mai rămân să-mi mai comple-tez jurnalul”, la care eu, cu respectiva doză de au-toironie, am spus că, mai știi, mă pomenesc trecut printre alte nume ce vor fi reţinute de egografi a maestrului. Dar să știţi că problema a cam luat amploare, la un astfel de dialog despre fi xarea în Jurnal dându-i curs și Ioan T. Morar, care îl ruga pe dl Paler să-i spună în ce revistă va publica frag-mentele respective, pentru ca el, Morar, să fi e la curent, să le citească…

(La acest moment, adică ceva mai sus, am fost întrerupt de un apel telefonic: Rodica Iuncu îmi solicită o colaborare pentru ziarul „Mesagerul”, unde s-a angajat recent. Îmi propune să ţin o ru-brică, texte concise, 11,5 pagini dactilografi ate, onorariu… onorabil, periodicitatea urmând să o decid eu… Rodica pleacă la București să-și întâm-pine fi ica ce-i vine de la Londra, unde benefi ciază, pe durata unui an, de o bursă de studiu. Altceva: de la Lidia Panfi l-Mânăscurtă afl u că progenitura pisicii noastre, Vasiliţa, nu-și mai poate imagina existenţa ei cotidiană fără să poarte pălărioară și fustiţă. Când are nevoie să-și facă treburile fi rești, miaună să fi e dezbrăcată de fustiţă. He, ce motiv-mijloc de-a afl a când trebuie să iei măsurile de rigoare, dacă dorești să dresezi vreun animăluș, vorba lui Mircea, mezinul lui Mânăscurtă.)

Apoi acolo, la Efes sau Pergam, Acropole sau Delfi , de ce nu s-ar fi potrivit excelent spusa Apos-tolului (5-8): „Altădată eraţi întuneric, iar acum sunteţi lumină… umblaţi ca fi i ai luminii…”? Că doar ne luminam în sinea noastră, în conștiinţa noastră, cei care aveam doar vagi cunoștinţe des-pre antichitate și Socrate (ce tandem!), însă cărora abia peste ani și ani ni s-a oferit ca ofrandă posi-bilitatea de a simţi palpabil această străvechime, nemijlocit și măreţ. Și puteam să fi m atenţi acolo, printre… superbele și mult spunătoarele ruine, colonade, statui etc. la alt sfat al Sfântului Apos-tol Pavel (5-16): „Deci, luaţi seama cu grijă cum umblaţi, nu ca niște neînţelepţi, ci ca cei înţelepţi. Răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt”.

O! tocmai că răscumpăram vremea, fi ecare cum și cât era în stare să facă asta. Răscumpăram miracolul de care ne-a ţinut la depărtare, izolaţi, comunismul, sărăcia; comunismul cu toate atri-butele sale diavolești: securitate, ideologie exe-crabilă, sârmă ghimpată. Iar zilele rele sunt, fi reș-te, acolo (aici), la noi, de unde am plecat și unde ne vom reîntoarce după acel 24 noiembrie.

Cam acesta ar fi și genericul acestor note dis-parate despre călătoria mea și a colegilor mei: Răscumpărând timpul.

Leo BUTNARU

RĂSCUMPĂRÂND TIMPUL(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

7 NOIEMBRIE 20141212F L U XF L U X Cultur=

Nicolae Constantin Paulescu s-a născut la data de 30 octombrie 1869, în București și a decedat la 19 iulie 1931, în orașul natal. Ce l-a făcut cunoscut a fost, în primul rând, faptul că a contri-buit la descoperirea hormonu-lui antidiabetic eliberat de pan-creas, numit, ulterior, insulină.

„Pancreina”, care a fost brevetată de dr. Paulescu, în aprilie 1922, era un extract apos al omogenizatului tisular de pancreas bovin, purifi cat parţial prin adăugare de acid clor-hidric și sodă caustică. Administrând acest preparat bolnavilor săi numai sub formă de clismă, nu a avut niciun efect asupra glicemi-ei. În schimb, în 1916, Nicolae Paulescu a izo-lat substanţa, pe care a numit-o pancreină (azi considerată a fi insulină), și a injectat ex-tractul său în venele jugulare ale unor câini diabetici. Astfel, și-a dat seama că glicemia lor patologică a revenit, temporar, la normal.

Nicolae Paulescu a studiat medicina la Pa-ris și a lucrat o perioadă în spitalele parizie-ne, însă în anul 1900 revine în ţară, unde este numit profesor de Fiziologie la Facultatea de Medicină și director al Clinicii de Medicină internă de la spitalul St. Vincent de Paul din București.

Prelegerea cu care își deschide, în anul 1902, cursul de Fiziologie se numește „Ge-neraţia spontanee și darwinismul în faţa metodei experimentale”. În anul 1905, ţine trei lecţii faimoase:„Finalitatea în biologie”, „Materialismul”, „Sufl et și Dumnezeu”.

În concepţia prof. Paulescu, exprimată în cadrul unuia dintre cursurile ţinute la facul-tatea de medicină despre rolul spitalului, ca așezământ de tămăduire a suferinţelor și despre medic, ca slujitor al oamenilor, medi-cul are de îndeplinit o slujbă sacră. Pornind de la pasajul Evangheliei după Matei, capito-lul XXV, 36-40, „Bolnav am fost și M-aţi cer-cetat… Întrucât aţi făcut unuia dintr-acești fraţi ai Mei, mai mici, Mie Mi-aţi făcut”, dr. Paulescu face următoarea afi rmaţie: „Dum-nezeu vrea ca iubirea pe care i-o datorează oamenii să se reverse asupra bolnavilor să-

raci. Toţi oamenii, buni sau răi, virtuoși sau vicioși, conaţionali sau nu, primesc în spital aceleași îngrijiri, fără să se ţină seama de me-ritele sau nemernicia lor…”.

Ucenicii prof. Paulescu primeau o educa-ţie profund creștină: „Când veţi intra în vreun spital, dezbrăcaţi-vă de patimile de cupidita-te și de orgoliu, lepădaţi-vă și de trândăvie și daţi-vă cu totul bolnavilor, cărora să le fi ţi recunoscători dacă, îngrijindu-i, vă vor per-mite să vă instruiţi. (…) Urmând preceptele carităţii, îngrijiţi pe bolnavul mizerabil, nu ca pe un om, nu ca pe un frate care suferă, ci ca pe Însuși Dumnezeu…”.

Aurel Abramovici, unul dintre foștii săi studenţi, vorbea cu admiraţie despre sa-vantul român care a descoperit insulina: „Ca profesor, Paulescu era o fi gură covârși-toare. Lecţiile lui de fi ziologie erau extrem de impresionante. Care dintre noi nu a fost cuprins de emoţie atunci când, în faţa unei studenţimi atente și iubite, evoca existenţa dumnezeirii, a acelei forţe supreme în care el credea cu o convingere neclintită? Viaţa lui, pe care o petrecea mare parte în laborator, a fost o perseverentă și dezinteresată cerce-tare a adevărului și o străduinţă continuă și neobosită pentru alinarea durerilor omeni-rii. În aceasta punea el tot sufl etul, pentru că o considera suprema ţintă a vieţii lui”.

Nicolae Paulescu a fost un medic care și-a iubit vocaţia și pacienţii, de care se îngrijea cu multă atenţie, atât trupește, cât și sufl e-tește. Într-o zi, i-a fost adus la cabinet un bolnav sărac, plin de păduchi. Laborantul cabinetului s-a plâns, la vederea mizeriei pe care o lăsase în urmă, cel afl at în suferinţă: „Și acesta fu cu păduchi!” După ce profesorul i-a prescris bolnavului reţeta, împreună cu ba-nii necesari pentru procurarea medicamen-telor și l-a condus până la ușă, l-a certat dur pe angajatul său: „Ia mai taci din gură! Și nu te apuca ca un năuc să spui cuiva… să nu-l umilești. Cine știe de unde i-a luat?… Bietul om… Parcă a vrut el să-i ia?!”

Nicolae Paulescu era de părere că doar morala creștină deţine remediul patimi-lor care întemniţează sufl etele oamenilor: „Medicul trebuie să fi e, în același timp, un savant care iubește din tot sufl etul știinţa medicală, adică știinţa omului; să fi e o fi inţă care se jertfește pentru alţii, până la moar-te; în sfârșit, să fi e un apostol al omenirii, sau, mai bine zis, un apostol al moralei… Prin profesia sa, medicul devine prietenul și confi dentul celor ce suferă, fi e ei bogaţi sau săraci, tineri sau bătrâni, care-l ascultă și se supun prescripţiilor lui. Or, cum un medic instruit cunoaște instinctele – și, prin urma-re, patimile – îi este ușor ca, prin grai și prin exemplu, să lumineze omenirea și să-i în-drume educaţia socială care combate aceste patimi”.

Deși contemporanii săi darwiniști păreau imbatabili, totuși dr. Nicolae Paulescu a avut mereu argumente știinţifi ce plauzibile, care îi întăreau afi rmaţiile: „Viaţa este efectul a două cauze imateriale: una, cauza secundară sau sufl etul, unică pentru fi ecare fi inţă vie-ţuitoare; alta, cauza primară sau Dumnezeu, unică pentru totalitatea fi inţelor vieţuitoare. A demonstra existenţa unei cauze prime a vieţii, imateriale, unice și infi nit înţelepte – iată limita sublimă la care ajunge fi ziologia. Această primă cauză este Dumnezeu. Omul de știinţă nu se poate mulţumi deci să zică: „Credo in Deum” (Cred în Dumnezeu). El trebuie să afi rme: „Scio Deum esse“ (Știu că Dumnezeu există)”.

Sursa: activenews.ro

Scriitoarea Lydie Salvayre,

laureată a Premiului Goncourt 2014

Scriitoarea Lydie Sal-vayre a fost recompensa-tă, miercuri, 5 noiembrie, cu premiul Goncourt pe 2014 - cel mai prestigios

trofeu literar francez –, pentru volumul său „Pas pleurer”, lansat la editura Seuil, informează AFP, citată de MEDIAFAX.

Romanul „Pas pleurer” a fost ales cu cinci vo-turi contra patru obţinute de scriitorul algerian Kamel Daoud, autorul volumului „Meursault contre-enquête”.

Volumul „Pas Pleurer” vorbește despre răz-boiul civil din Spania și este scris pe „două voci” – una revoltată a scriitorului Georges Bernanos, un martor direct al confl ictului, și una tonică, a mamei naratoarei, care, la 75 de ani după, și-a șters totul din memorie, cu excepţia unor mo-mente frumoase de atunci.

Lydie Salvayre s-a născut în 1948, din părinţi spanioli, republicani exilaţi în sudul Franţei la sfârșitul războiului civil din Spania. Franceza nu este limba sa maternă, pe care a descoperit-o și cu care s-a familiarizat prin intermediul litera-turii. După ce a absolvit cursurile Facultăţii de Litere din Toulouse, s-a înscris la Facultatea de medicină, în 1969, ulterior specializându-se în psihiatrie.

Lydie Salvayre a început să scrie la sfârșitul anilor 1970, publicându-și iniţial textele în re-viste literare din Aix-en-Provence și Marsiliam, la începutul anilor 1980. După mai multe selecţii pentru diverse premii literare, volumul „La Com-pagnie” a primit Prix Novembre și a fost ales cea mai bună carte a anului de revista literară Lire, în 1997. Scriitoarea a mai primit premiul François Billetdoux, pentru romanul „B.W”. Volumele sale au fost traduse în peste 20 de limbi străine, iar unele au fost adaptate pentru scena de teatru.

FLUX

Îngăduiţi-mi să rezum puţin pen-tru a mă face explicit. E vorba de trepidaţia sportivă a străzii, închisă circulaţiei rutiere, cum spune criti-cul, și vuind de ovaţiile privitorilor. Chestie, aceasta, cam deranjantă, deși n-o spune nicăieri direct. Dar se poate înţelege din scrupulul cu care consemnează pe cei 40000 de mara-toniști, ca și alergarea „mai modestă, dar la fel de zgomotoasă” din ziua în care își redacta textul. Ghilime-lele cu care își prevede califi cativul „originale”, atribuit unor probe de

BAC din anul curent în Franţa, cum ar fi surful, intră și ele, pe cât simt, în economia acestui rictus vag sau doar foarte bine ţinut în lesă și în contraponderea căruia criticul așază prompt, spre a-și prezerva imagi-nea, mărturisirea că e pasionat de rugby (cine ar fi admis?!), snooker și șah. Bănuiala că ai de a face totuși cu o formă complicată erudit a unei obișnuite iritaţii îţi vine și de la pa-ranteza că francezii, tocmai ei, au o singură revistă de șah și confundă snooker-ul cu biliardul, astfel încât

„nu transmit la televizor nici mă-car campionatul mondial”. În fi ne, atitudinea se precizează: făcând jogging, cu mic, cu mare, de câteva ori pe săptămână („Uite, chiar acum, doi bătrânei își dau ultima sufl are alergând pe malul Senei, în ritmul crosiștilor sau ce-or fi ei pe voie rapi-de”), urmașii lui Proust nu se dove-desc nici cu temele la zi, nici tocmai consecvenţi: „Naţionala de rugby a Franţei joacă de la o vreme ţurca”.

Nu m-aș întreba dacă era neapă-rat nevoie de o notă ca asta (sub-textuală totuși); în defi nitiv, de pe malurile Senei se vede mai bine. Mă întreb doar cât e de judicios să discriminezi între trasul de fi are la sală și ceea ce Nicolae Manolescu numește fi tness intelectual. „Fran-cezii, spune criticul, și nu numai ei, au uitat dictonul mens sana in cor-pore sano. Și se preocupă exclusiv

de corp”; și se întreabă de ce este obligat o dată pe an să-și facă anali-zele, „dar nicio reglementare nu pre-vede teste de înţelegere, de vorbire sau de memorie”. Astea, evident, în ideea că lucrurile ar fi diferite radi-cal, nu convergente, cum cred eu, ca unul care se mai ţine de jogging. Dar nu contează prea mult: se poa-te polemiza. Eu n-aș vedea în preo-cuparea fi e și exclusivă de corp (pe care criticul o impută francezilor) în mod necesar o dezinteresare sau, horribile dictu, chiar o desconside-rare a imponderabilelor. O să invoc drept dovadă o observaţie perso-nală. Nimic rasist, nimic etnic, aver-tizez, doar ceva la îndemâna oricui are ochi să vadă și minte să compa-re. Stau de ceva timp la Bălţi, fi eful șovin de la noi, și ce m-a izbit la un moment dat? Tineretul rus, cât am întâlnit, e vădit mai bine legat decât

semenii basarabeni. Sunt mai înalţi

și au, cum să spun?, o altă expresie

facială, mai nuanţată. Pe tinerii ruși

nu i-am prea văzut fumând, ai noștri

fumează pe-un capăt. Primii trag de

fi are, cum spune Nicolae Manolescu,

ori în sac, dintre ultimii în sălile de

forţă, ce păcat, nu prea întâlnești.

Chestiunea e de principiu. Felul cum

arătăm, în media noastră statistică,

spune o grămadă de lucruri în or-

dine social-economică și culturală.

Și pași în adâncul aparenţelor se

pot face, fi indcă diferenţele de as-

pect sunt, în defi nitiv, o inegalitate

în sens ontologic. Se vede și după

fi zicul nostru în ce condiţii trăim,

cum gândim și, da, cam câtă cultură

avem. La fi tnessul sui-generis ajungi

după un prealabil fi tness intelectu-

al. Asta i-aș replica marelui critic.

Ghenadie NICU, pentru FLUX

NOTE DE PRIVITOR

Despre fi tnessul intelectual Despre fi tnessul intelectual şi fi tnessul propriu-zisşi fi tnessul propriu-zis

Oare cum arată voie rapide, pe care Pompidou a creat-o cu patruzeci de ani în urmă de-a lungul Senei? Dă un search pe Net, parcă îl aud pe cineva descurajându-mi începutul de reverie. Într-adevăr. Dar pe mine mă interesează anume vederea ce se revelează din ferestrele criticului: punctul exact de plecare te poate ajuta să înţelegi mai bine eșafoda-jul ulterior. Mă refer la editorialul lui Nicolae Manolescu din nr. 17 pe anul curent al României Literare, De ce nu și un fi tness intelectual? Criticul face acolo niște observaţii

de netăgăduit bun-simţ, pe care însă circumstanţele lecturii le relativizează pe neprins de veste, descoperin-du-le și o latură, cum să spun?, oarecum ingenuă.

145 de ani de la naşterea savantului Nicolae Paulescu, primul care a descoperit insulina

7 NOIEMBRIE 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05,

7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00

ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.25, 17.15 Desene animate.

«Legenda lui Zorro». 10.00, 23.30 Emisiune consacrată minorităţilor

naţionale. 10.30 Știință și inovare. 11.00 Reporter de gardă. 11.25,

2.20 World Stories - lumea în reportaje. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la

noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.25

«Sufl et din sufl etul lumii». Spectacol muzical. 15.10 Desene animate.

«Alba ca zăpada». 16.05 Centrul de Sănătate Publică Chișinău – 70 de

ani în slujba sănătății. 16.30 Accente economice. 19.00, 4.00 MESA-

GER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna

concurentului electoral. 22.25 Săptămâna sportivă. 23.10 Orchestra

de muzică populară «Barbu Lăutaru». 0.00 Film. «ÎMPUȘCĂTURI PE

BROADWAY» (SUA). 1.35 Fii tânăr! 2.50 Legendele muzicii. 4.30 Evantai

folcloric. 5.15 Tezaur. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md

14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30

Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro

TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.md

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV.

Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Pasiune interzisă(r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r)

12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Com-

plicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4851 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te

iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial:

Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15

Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshoping 10:15 La Maruţă (r) 11:45 Serial:

Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.15,

an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00

Serial: Trandafi rul negru, ep.41 15:00 Film: Amintiri șterse 17:00 Știrile

ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed.14 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.6, sezon 5 00:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30

După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское”

17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

„Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Pri-

mele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Кирилл Сафонов

в многосерийном фильме „Улыбка пересмешника” 00:20 „Pri-

mele știri” (rus) 00:35 „Познер” 01:30 Премьера. „Нерассказанная

история США”. Фильм Оливера Стоуна 02:25 Премьера. Александр

Гордон, Екатерина Вуличенко в многосерийном фильме „Умник”

03:15 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

11:00 Știri. 11:10 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00

Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35

Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15

След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия.

США 1995 17:40 Час пик. Комедийный боевик. США 1998 19:50 Uni-

tatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Гарри Поттер и философский

камень. Фэнтези. Великобритания 2001 23:00 Știri. 23:30 Гарри

Поттер и философский камень. Фэнтези. Великобритания 2001

(продолжение) 00:00 Unitatea de Gardă. 00:10 00:50 Дела семейные

с Еленой Дмитриевой. 01:30 Știri. 02:00 Откровенный разговор.

02:50 Час суда с Павлом Астаховым. 03:35 Știri. 04:05 Matinal. 05:50

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:30 TÉLÉTOURIS-

ME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE DESSOUS

DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES

NOUVELLES TECHNOS 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25

TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07

CURIEUX BÉGIN 10:34 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE !

EXPRESS 11:16 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:30 LES P’TITS PLATS DE BABETTE

11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO

13:10 ALORS ON CHANGE ! 13:38 JACKIE SANS KENNEDY 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:02 JE VOUS AI COMPRIS ! DE GAULLE 1958-1962 16:45 DANS

LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:04 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:38 CEUX DE

14 20:29 CEUX DE 14 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:01

ÉCHAPPÉES BELLES 23:31 PORTRAITS / AUTOPORTRAITS 0:00 LE JOURNAL

DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53

MÉTÉO 1:01 PICKPOCKET 2:19 LE CONSEILLER 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 TEMPS PRÉSENT

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.15 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35,

8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00,

17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.25, 17.15 Desene animate. «Legenda lui Zorro».

10.00, 23.30 Emisiune consacrată minorităţilor naţionale. 10.30 Baștina.

Magazin agricol. 11.20 Accente economice. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine

la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.25

Natura în obiectiv. 13.55 Documentar. «La drum». 14.30 Ansamblul

«Frunza nucului». Program muzical. 14.50, 1.45 Săptămâna sportivă.

15.35 Documentar. «360 grade GEO: Guadelupa, cel mai bun rom din

lume». 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala

2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral.

22.25 Profi l de savant. Profesorul Maria Gonceariuc. 22.40 Electorala

2014. Votul tău. 22.50 Evantai folcloric. 0.00 Film. «GREENBERG» (SUA,

2009). 2.30 Identitate Basarabia. 4.30 «1989». Toamna Națiunilor. 5.30

Știință și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile

Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.

md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV.

Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r)

15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4852 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00

Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial:

Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r)

05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshoping 10:15 La Maruţă (r) 11:45 Serial:

Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.16, an

4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00 Serial:

Trandafi rul negru, ep.42 15:00 Film: Căsnicia, o afacere perfectă 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed.15 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.7, sezon 5 00:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apro-

po Tv (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Улыбка пересмешника”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele

știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское”

17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Pri-

mele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай

поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00

„Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Кирилл Сафонов в

многосерийном фильме „Улыбка пересмешника” 00:20 „Primele știri”

(rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 „Структура

момента” 02:15 Премьера. Александр Гордон, Екатерина Вуличенко

в многосерийном фильме „Умник” 03:05 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

Час пик. Комедийный боевик. США 1998 11:00 Știri. 11:10 Час пик.

Комедийный боевик. США 1998 12:10 След. Детектив. Россия 2012

13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35

Гарри Поттер и философский камень. Фэнтези. Великобритания

2001 17:00 Știri. 17:10 Гарри Поттер и философский камень. Фэнтези.

Великобритания 2001 (продолжение) 17:40 Друзья. Комедия. США

1995 18:05 Час пик. Комедийный боевик. США 2001 19:50 Unitatea de

Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Гарри Поттер и Тайная комната. Фэнтези.

США, Великобритания 2002 23:00 Știri. 23:30 Гарри Поттер и Тайная

комната. Фэнтези. США, Великобритания 2002 (продолжение) 00:00

Unitatea de Gardă. 00:10 00:50 Дела семейные с Еленой Дмитриевой.

01:30 Știri. 02:00 Откровенный разговор. 02:50 Час суда с Павлом

Астаховым. 03:35 Știri. 04:05 Matinal. 05:50

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:27 LITTORAL 5:54

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOUR-

NAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH

INFO 10:07 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:34 VISITE LIBRE 11:00

FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD

11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:39 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO

13:10 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 SECRETS DE LA GRANDE

MURAILLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 CEUX DE 14 15:52 CEUX

DE 14 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MON-

DE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26

MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:38 HISTOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS

20:34 HISTOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 UNITÉ 9 22:45 UNITÉ 9 23:34 ACOUSTIC

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 0:53 MAGAZINE 0:53 MÉTÉO 2:40 LE POINT 3:35 TV5MONDE LE

JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:01 DES CAMIONS ET DES HOMMES

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.25 Unda Bugeacului. 6.40 Profil

de savant. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30,

8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.25,

17.15 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 10.00, 0.00 Emisiune

consacrată minorităţilor naţionale. 10.30 Vectorul European. 11.00

Evantai folcloric. 11.40 Știri pozitive. 11.55 Cine vine la noi? Program

de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 14.00 Documentar.

«Drumeții». 14.35 Fii tânăr! 15.25 «1989». Toamna Națiunilor. 16.30

Ruskii dom. 18.00, 22.35 Spectacol omagial dedicat celor 75 de ani de

la nașterea lui Dumitru Matcovschi. Transmisiune în direct. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014.

Tribuna concurentului electoral. 22.25 Electorala 2014. Votul tău (rus).

0.00 Documentar. «La drum». 1.00 Cinemateca universală. 1.20 AR-

Telier. 1.50 Serial. «SIMULATORII» (Argentina). 2.45 O seară în familie.

4.30 Cuvintele credinței. 5.15 Știri pozitive. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md

14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare

17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Mar-

ket 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile

Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.

md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro

TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV.

Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r)

12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Com-

plicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4853 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te

iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial:

Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15

Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshoping 10:15 La Maruţă (r) 11:45 Serial:

Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.17,

an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00

Serial: Trandafi rul negru ep.43 15:00 Film: Autostrada destinelor 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Visuri la cheie, ed.3

22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.8, sezon

5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r)

05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Улыбка пересмешника”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele

știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское”

17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

„Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым

21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Кирилл

Сафонов в многосерийном фильме „Улыбка пересмешника” 00:20

„Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости

01:25 „Политика” 02:15 Премьера. Александр Гордон, Екатерина

Вуличенко в многосерийном фильме „Умник” 03:05 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

Час пик. Комедийный боевик. США 2001 11:00 Știri. 11:10 Час пик.

Комедийный боевик. США 2001 12:10 След. Детектив. Россия 2012

13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35

Гарри Поттер и Тайная комната. Фэнтези. США, Великобритания

2002 17:00 Știri. 17:10 Гарри Поттер и Тайная комната. Фэнтези.

США, Великобритания 2002 (продолжение) 17:40 Друзья.

Комедия. США 1995 18:05 Час пик. Комедийный боевик. США 2007

19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Гарри Поттер и узник

Азкабана. Фэнтези. США, Великобритания 2004 23:00 Știri. 23:30

Гарри Поттер и узник Азкабана. Фэнтези. США, Великобритания

2004 (продолжение) 00:00 Unitatea de Gardă. 00:10 00:50 Дела

семейные с Еленой Дмитриевой. 01:30 Știri. 02:00 Откровенный

разговор. 02:50 Час суда с Павлом Астаховым. 03:35 Știri. 04:05

Matinal. 05:50

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:27 CHRONIQUES

D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ

7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-

CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07

AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02

LITTORAL 11:31 CURIEUX BÉGIN 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS

BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11 VISITE LIBRE 13:37 ARTISANS DU

CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES

16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPI-

ON 18:00 FLASH INFO 18:04 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO

19:29 L’INVITÉ 19:40 UN SOUPÇON D’INNOCENCE 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 LE GRAND TOUR 0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO

0:59 ODYSSEUS 1:44 ODYSSEUS 2:30 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE

LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 3:59 DES CAMIONS ET DES HOMMES

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.25 Ruskii dom. 6.40 Tezaur. 6.55,

7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI.

9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.25, 17.15 Desene animate. «Legenda lui

Zorro». 10.00, 23.30 Emisiune consacrată minorităţilor naţionale. 10.30

O seară în familie. 11.35 Videoteca copiilor. 12.00 Youth Orchestra. Pro-

gram muzical. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 14.00, 1.30 Documentar.

«Centralele nucleare, dezafectare imposibilă?». 15.25 Moldovenii de

pretutindeni. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Documentar. «Arts 21». 18.00,

3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.30 Super-loto «5» din «35». 21.35

Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25 Reporter de

gardă. 22.45 Cultura azi. 0.00 Serial. «SIMULATORII». 1.00 Art-club

(rus). 2.50 Legendele muzicii. 4.30 Avangaraj. 5.30 Vectorul European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55

Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic

17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market

9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30

Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile

Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV.

Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r)

15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4854 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00

Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial:

Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r)

05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshoping 10:15 La Maruţă (r) 11:45 Serial:

Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.18,

an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00 Serial: Trandafi rul

negru ep.44 15:00 Film: Totul pentru fetele mele 17:00 Știrile ProTV cu

Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: Las Fierbinţi ep.13 (ultimul episod)

21:45 Film: Legiunea 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film:

Legiunea (continuare) 00:15 Serial: Fringe, ep.9, sezon 5 01:00 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu

Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Улыбка пересмешника”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele

știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское”

17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

„Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым

21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Кирилл

Сафонов в многосерийном фильме „Улыбка пересмешника” 00:20

„Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости

01:25 Премьера. „Бунт Енисея. Родные берега” 02:15 Премьера.

Александр Гордон, Екатерина Вуличенко в многосерийном фильме

„Умник” 03:05 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

Час пик. Комедийный боевик. США 2007 11:00 Știri. 11:10 Час пик.

Комедийный боевик. США 2007 12:10 След. Детектив. Россия 2012

13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35

Гарри Поттер и узник Азкабана. Фэнтези. США, Великобритания

2004 17:00 Știri. 17:10 Гарри Поттер и узник Азкабана. Фэнтези.

США, Великобритания 2004 (продолжение) 17:40 Друзья. Комедия.

США 1995 18:05 Напряги извилины. Комедийный боевик. США 2008

19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Гарри Поттер и Орден

Феникса. Фэнтези. США, Великобритания 2007 23:00 Știri. 23:30

Гарри Поттер и Орден Феникса. Фэнтези. США, Великобритания 2007

(продолжение) 00:00 Unitatea de Gardă. 00:10 00:50 Дела семейные

с Еленой Дмитриевой. 01:30 Știri. 02:00 Откровенный разговор.

02:50 Час суда с Павлом Астаховым. 03:35 Știri. 04:05 Matinal. 06:00

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20

MÉTÉO 5:30 UNE BRIQUE DANS LE

VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV-

5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS

PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRO-

NIQUES D’EN HAUT 11:31 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 11:59 UN GARS,

UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 HEP TAXI ! 13:38

THÉ POUR TOUS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 FORTIER 15:47 FORTIER

16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:38 UN JOUR, UN DESTIN 21:16 NOUVO 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 LES FRAGMENTS D’ANTONIN

23:27 DÉLICATE GRAVITÉ 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:49

200 MILLIONS DE CRITIQUES 2:41 MISE AU POINT 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL

3:50 MÉTÉO 4:00 DES CAMIONS ET DES HOMMES

10 NOIEMBRIE 11 NOIEMBRIE 12 NOIEMBRIE 13 NOIEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

7 NOIEMBRIE 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecSăptămâna nu este una dintre cele mai plăcute. Se arată stre-santă și plină de emoții negative. Deși mai multe oportunități ro-mantice ți se arată, preferi parte-nerii cu simțul umorului. TaurO relație importantă pentru tine va ajunge într-un punct critic, în special la mijlocul săptămânii. Asta nu înseamnă un sfârșit, ci, din contră, există șansa ca punc-tul critic să însemne emoții pu-ternice bune. GemeniEste cazul să faci câteva schim-bări în viața ta. Te poți simți ca și cum preșul ți-a fost tras de sub picioare, însă îți revii repede.RacVei interacționa cu numeroase persoane și ai putea fi uimită de sentimentele puternice pe care le simți, parcă dintr-o dată. Stai departe de tentații, dacă nu vrei să strici relații vechi, frumoase.LeuTe simți în formă, însă familia ta ar avea cu totul altceva de zis. Ascultă sfaturile de la un prie-ten drag, pentru că te vor ajuta pe viitor. Confruntă-te cu tot ce îți iese în cale și vei avea numai succese.FecioarăCaută metode să te mai des-prinzi de stresul cotidian, pen-tru că îți poate afecta starea de sănătate. Anumite informații pe care le afl i săptămâna aceasta ar putea fi vitale și îți vor deschide ochii către viitorul tău.BalanţăSimți nevoia să îți îmbunătățești garderoba sau locuința și îți dorești foarte mult să mergi la cumpărături. Scapă de lucrurile vechi și achiziționează-ți altele noi, însă nu uita să pui și o sumă limită de cheltuială!ScorpionVei fi în elementul tău. Te simți bine și plină de energie, dar vei avea și momente ușor dramati-ce, în special în apropierea zilei de joi. E important să gândești ce ai de gând să zici înainte să zici, altfel ți-ai putea face proble-me.SăgetătorPreferi să stai în tăcere și să ana-lizezi toate informațiile înainte să-ți exprimi un punct de vede-re. Nu rămâne prinsă asupra su-biectelor care nu sunt importan-te.CapricornCel mai mult te interesează viața socială și chiar ai șansa să cunoști oameni noi sau să îți ”combini” cercurile de prieteni. Atenție la persoanele care par să vrea mai mult din relația cu tine, s-ar pu-tea să aibă scopuri ascunse. VărsătorTe gândești foarte mult la carie-ra ta și chiar ai putea avea o idee mai bună asupra direcției pe care vrei s-o iei în continuare. PeştiIdeea de a-ți transforma viața cu totul este foarte atractivă pen-tru tine zilele acestea, dar s-ar putea să visezi prea mult cu ochii deschiși, iar țelurile tale să fi e prea greu sau imposibil de obținut. Rămâi cu picioarele pe pământ!

7-14 noiembrie7-14 noiembrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 1315TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014. 6.10

Documentar. «La drum». 6.40 Chișinăul de ieri

și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25,

21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.25, 17.15 Desene animate. «Le-

genda lui Zorro». 10.00, 23.30 Emisiune consacrată minorităţilor naţionale.

10.30 Dor. Program muzical. 11.00 Cultura azi. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine

la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.25

Documentar. «Euromaxx». 14.25 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 14.45

Erudit-cafe. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna

concurentului electoral. 22.25, 0.00 Gala boxului profesionist la Chișinău.

Turneu internațional. Transmisiune în direct. 0.20 Film. «PLUTONIERUL

ROCCA» (Italia). 1.50 În premieră. 2.50 Program muzical. 4.30 În premieră.

«Ion Ungureanu. Spectacolul vieții mele». 5.35 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00

Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30

Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile

Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Produs autohton 22.10 Fără măști

22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30

Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00

Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30

Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial:

Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial:

Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4855 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune

interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00

Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Na-

talia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshoping 10:15 La Maruţă (r) 11:45 Serial: Tranda-

fi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.19, an 3 13:00

Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00 Serial: Tranda-

fi rul negru ep.45 15:00 Film: Scandalul majoretelor 17:00 Știrile ProTV cu

Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României, ed.10 23:45 Film: O fi ică nouă

01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră”

09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Te-

leshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный

приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Улыбка

пересмешника”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20

Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 16:55 „Человек и

закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес”

21:00 „Primele știri” (rom) 21:15 „Время” 21:45 „Moldova are Talent 2”

23:35 „ДОстояние Республики” 01:45 „Primele știri” (rus) 01:55 „Вечерний

Ургант” 02:40 Ролан Быков, Александра Захарова в детективе „Серые

волки” 04:25 Леонид Филатов в фильме „Город Зеро”

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

Напряги извилины. Комедийный боевик. США 2008 11:00 Știri. 11:10

Напряги извилины. Комедийный боевик. США 2008 12:10 След.

Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой.

14:00 Новости. 14:35 Гарри Поттер и Орден Феникса. Фэнтези. США,

Великобритания 2007 17:00 Știri. 17:10 Гарри Поттер и Орден Феникса.

Фэнтези. США, Великобритания 2007 (продолжение) 17:40 Друзья.

Комедия. США 1995 18:05 Всегда говори «ДА». Комедия. США 2008

19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”. 21:35 Кобра.

Боевик. США 1986 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кобра.

Боевик. США 1986 (продолжение) 00:20 01:05 Дела семейные с Еленой

Дмитриевой. 02:00 Новости. 02:30 Откровенный разговор. 03:20 Știri.

03:50 Matinal. 05:40

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:26 EN VOYAGE !

EXPRESS 5:40 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO

7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETI-

TRENAUD 10:34 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:03 PASSE-MOI

LES JUMELLES 11:32 AL DENTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS

BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 MAGAZINE 13:39 VOYAGES AU

BOUT DE LA NUIT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ODYSSEUS 15:47

ODYSSEUS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE

MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES

FRANÇAIS 20:29 LES CARNETS DE JULIE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE

2 21:56 MÉTÉO 22:00 CEUX DE 14 22:51 CEUX DE 14 23:44 GEOPOLITIS

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 LA VIE DEVANT SOI 2:38 QUESTIONS À LA UNE

/ INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO

4:00 DES CAMIONS ET DES HOMMES

6.05, 8.30, 9.10, 10.00, 12.55, 13.10, 20.55,

21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014. 6.10

Documentar. «Global 3000». 6.35 Identitate

Basarabia. 7.05 Desene animate. «Alba ca zăpada și cei șapte pitici». 8.00,

8.35, 9.20 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Magazi-

nul copiilor. 10.30 Un pas spre sănătate. 11.05 Casa mea. 11.30 Stil nou.

12.00 Documentar. «Paul Smith, creator de modă pentru bărbați». 13.00,

21.00 ȘTIRI. 13.20 Rugby. Campionatul European pe națiuni. Preliminarii.

Moldova - Polonia. Transmisiune în direct. În pauză: Știri pozitive. 15.00,

4.30 «Cântecul e toată viața mea». Diana Văluță. Spectacol muzical. Partea

I. 16.00 Documentar. «Eurobox». 16.30, 3.35 Tinere talente. Selecțiuni de

la festivalul «Maria Drăgan». 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus).

17.50 Noi și lumea. Interviu cu Philip Batson, ambasadorul Marii Britanii

în RM. 18.10, 4.00 MESAGER. 18.45 Fotbal. Preliminariile Campionatul

European 2016. Moldova – Liechtenstein. Transmisiune în direct de pe

stadionul «Zimbru». În pauză: Electorala 2014. 21.25 Desene de colecție.

22.25 Film. «DANSURI LA LUGHASA» (Irlanda, 1998). 0.00 Fii tânăr! 0.50

Avangaraj. 1.50 Serial. «SIMULATORII».

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial

11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății

11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market

9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00

Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Concert

18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.30 Serial 19.30 Serial 20.25 Market 9000.

md 20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30

Market 9000.md 22.35 Muzică 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.35 Film

artistic 01.00 Film artistic 02.30 Film indian 05.30 Concert 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30

Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial:

Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial:

Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4856 17:30 Serial:

Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30

Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături

00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r)

05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshoping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă,

doctore? 11:15 Visuri la cheie (r) 13:00 Stirile PRO

TV 13:30 Teleshoping 13:45 MasterChef (r) 15:45

Vocea României (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranţa

State 20:45 Film: 2012 00:00 Film: Legea puterii 01:30 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile ProTv cu Speranţa State (r) 03:15 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranţa State (r)

06:00 Новости 06:10 „Игорь Ливанов. С чистого

листа” 07:00 Марк Бернес в детективе „Дело

№ 306” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00

„Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Tele-

shopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Людмила Гурченко. Дочки-

матери” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости (с субтитрами) 12:35

„Идеальный ремонт” 13:35 „И все-таки я люблю…” Многосерийный

фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30

„И все-таки я люблю…” Многосерийный фильм. Продолжение 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 „Ледниковый период” 21:00 „Primele știri” (rom)

21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35

Комедия Леонида Гайдая „Бриллиантовая рука” 01:20 „Primele știri”

(rus) 01:35 Комедия „Секса много не бывает” 03:15 „Анна Нетребко.

„И тут выхожу я!”

6:30 Новости. 7:00 Кит Киттредж:

Загадка американской девочки.

Семейный. США 2008 9:00 „Autostrada”. 10:00 Вам письмо. Мелодрама.

США 1998 12:15 Доктор Голливуд. Мелодрама. США 1991 14:00

Новости. 14:10 Бэтмен и Робин. Фэнтези. США 1997 15:55 Кобра.

Боевик. США 1986 17:00 Știri. 17:10 Кобра. Боевик. США 1986 18:00

Эта дурацкая любовь. Комедийная мелодрама. США 2011 20:00 Вести

недели. 21:00 Властелин колец: Братство кольца. Фэнтези. США 2001

23:00 Știri. 23:30 Властелин колец: Братство кольца. Фэнтези. США

2001 (продолжение) 0:40 Вести недели. 1:30 „Autostrada”. 2:30 Știri. 3:05

Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 3:55 Откровенный разговор.

4:50 Доктор Голливуд. Мелодрама. США 1991

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20

MÉTÉO 5:28 MEDITERRANEO 5:54

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JO-

URNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 OUTRE-Zapping

10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:13 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:20

BRIGADE ANIMO 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 LA PETITE GÉANTE

10:53 LA PETITE GÉANTE 11:07 LANFEUST QUEST 11:32 L’OREILLE DES KIDS -

LES SCIENCES 11:46 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 12:03 7 JOURS SUR LA

PLANÈTE 12:32 AMÉRIKOLOGIE SPÉCIAL BRÉSIL 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE

FINE 13:29 PARDONNEZ-MOI 14:00 36,9° 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02

MIDI EN FRANCE 16:00 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 16:59 MAGAZINE

17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 200 MILLIONS

DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO

19:25 TERRIENNES 19:31 L’INVITÉ 19:39 MAGAZINE 21:25 FRÈRES D’ARMES 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 LE PLUS GRAND CABARET DU

MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 BAS LES COEURS 2:32 ACOUSTIC 3:00 STARS PARADE

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:01 LE POINT

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Legendele muzicii. 6.20 Documentar.

«360 grade GEO: Condorul Anzilor». 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00, 8.35,

9.20 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.05 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 11.55 Moldo-

venii de pretutindeni. 12.25 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.25

Documentar. «Euromaxx». 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur.

15.00, 1.00 «Cântecul e toată viața mea». Diana Văluță. Spectacol muzical.

Partea II. 16.00 În ritm de dans. 16.30 World Stories - lumea în reportaje.

17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria

«Milioane pentru Moldova». 19.00 MESAGER. 19.45, 22.25 Prin muzică în

Europa. 21.25, 5.30 Identitate Basarabia. 22.25 Film. «UN NOU ÎNCEPUT»

(SUA, 2009). 2.00 Serial. «PLUTONIERUL ROCCA» (Italia). 3.30 Casa mea.

4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitu-

dinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30

Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping

16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Știrile

Euro TV. Reluare 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile

Euro TV. Reluare 20.55 Market 9000.md 21.00 Film artistic 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00

Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30

Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial:

Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial:

Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4857 17:30 Serial:

Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30

Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături

00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r)

05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshoping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: În

căutarea semnelor: Tărâmul întunericului 13:00

Știrile PROTV 13:05 Teleshoping 13:20 Apropo Tv

14:15 MasterChef (r) 16:00 Film: Robosapiens 18:00 România, te iubesc!

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranţa State 20:45 Film: Percy

Jackson și Olimpienii: Hoţul Fulgerului 23:00 Film: Omen: Profetia 01:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Știrile ProTv cu Speranţa

State (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv

cu Speranţa State (r)

06:00 Новости 06:15 Василий Лановой, Ирина

Скобцева в фильме „Пятьдесят на пятьдесят”

08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Tele-

shopping 10:35 „Пока все дома” 11:25 „Фазенда” 12:00 „Primele știri”

(rom) 12:15 Новости (с субтитрами) 12:45 „ДОстояние РЕспублики:

Виктор Резников” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 „Черно-белое” 16:20

„Большие гонки” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:25 „Своими глазами” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de

moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное

„Время”. Информационно-аналитическая программа 23:20 „Театр

Эстрады” 01:20 „Primele știri” (rus) 01:35 „Толстой. Воскресенье” 02:30

Премьера. „Нерассказанная история США”. Фильм Оливера Стоуна

03:30 Андрей Ростоцкий, Владимир Меньшов в приключенческом

фильме „Перехват”

6:30 Știri. 7:00 Эта дурацкая любовь.

Комедийная мелодрама. США 2011

9:00 Desene animate. 9:30 Magazin UEFA Champions League. 10:30

Бэтмен и Робин. Фэнтези. США 1997 13:00 Властелин колец: Братство

кольца. Фэнтези. США 2001 14:00 Новости. 14:10 Властелин колец:

Братство кольца. Фэнтези. США 2001 (продолжение) 17:00 Știri. 17:10

Властелин колец: Братство кольца. Фэнтези. США 2001 (продолжение)

17:45 Вам письмо. Мелодрама. США 1998 20:00 Новости. 20:35

Последний самурай. Боевик, история. США 2003 23:00 Știri. 23:30

Последний самурай. Боевик, история. США 2003 0:20 След. Детектив.

Россия 2012 1:10 Новости. 1:40 Кит Киттредж: Загадка американской

девочки. Семейный. США 2008 3:20 Știri. 3:50 Последний самурай.

Боевик, история. США 2003

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:30 ARTISANS DU

CHANGEMENT 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:21 MÉTÉO 7:25 WARI 7:55 REFLETS SUD 8:46 ET

SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO

10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:13 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:20 BRIGADE ANIMO

10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 LA PETITE GÉANTE 10:53 LA PETI-

TE GÉANTE 11:07 LANFEUST QUEST 11:32 TACTIK 12:00 TOUR DU FASO 2014

12:52 QUOI DE NEUF DOC ? 13:00 FLASH INFO 13:02 COUP DE POUCE POUR

LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITER-

RANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:33 DU

CÔTÉ DE CHEZ DAVE 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO

18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JT

DES NOUVELLES TECHNOS 19:23 MÉTÉO 19:27 L’INVITÉ 19:36 VOYAGES AU

BOUT DE LA NUIT 20:31 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56

MÉTÉO 21:59 UNE AFFAIRE DE FEMMES 23:45 PORTRAITS DE MAÎTRESSES

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 LES FRAGMENTS D’ANTONIN 2:27 SUPPORTER 2:37

HISTOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

3:50 MÉTÉO 4:00 KIOSQUE

14 NOIEMBRIE 15 NOIEMBRIE 16 NOIEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

7 NOIEMBRIE 2014 1515 F L U XF L U X

O cercetare a experţilor de la Mackintosh School of Architecture a demon-strat că uscarea rufelor în casă poate provoca apariţia astmului, rinitei alergice și a mai multor tipuri de alergii. Acest lucru este cauzat de ume-zeală.

Un studiu realizat recent de spe-cialiștii de la Mackintosh School of Architecture a relevat faptul că uscarea rufelor în casă, și nu în aer liber, ar putea cauza probleme se-rioase de sănătate. Asta pentru că ele provoacă o umiditate ridicată, ce crește riscul apariţiei astumului, rinitei alergice și a altor tipuri de alergii, relatează BBC.

Experţii din Glasgow au făcut cercetări în 100 de case, descope-rind că locuitorii din 87% dintre acestea obișnuiau să își usuce în interior rufele proaspăt spălate.

„Mergând în casele oamenilor, am afl at că își uscau rufele în su-fragerie sau în dormitor”, a expli-cat cercetătoarea Rosalie Menon. „Unii își decorau, pur și simplu, casa, fără să fi e conștienţi că ele pot elimina chiar și doi litri de apă în aer”, a adăugat ea.

În plus, în 75% dintre locuinţe, nivelul de umiditate din aer era atât de ridicat încât exista riscul apariţiei acarienilor. În 25% dintre case, era probabilă apariţia unui tip de mucegai care provoacă in-fecţii severe la plămâni.

Drept urmare, Mackintosh School of Architecture au cerut

constructorilor ca în viitor să in-

cludă în proiectele de locuinţe și

spaţii special amenajate pentru

uscarea rufelor.

„Aceste spaţii ar trebui să fi e în-

călzite separat și ventilate”, a preci-

zat Menon, în cele din urmă.

Gandul.info

Diverse

STUDIU

De ce este periculos să usuci rufele în casăDe ce este periculos să usuci rufele în casăFARMACIA NATURII

CĂTINACe conţine cătina?Ce conţine cătina?

În primul rând, culoarea porto-calie ne indică încă de la început că este foarte bogată în betacaroten, precursorul vitaminei A. Cătina mai este bogată în enzime, proteine, ceruri, substanţe activatoare ale imunităţii, vitamine și minerale din belșug.

Cum și la ce folosim cătina?Cum și la ce folosim cătina?Pentru că are un gust acrișor

și astringent, multe persoane nu agreează să consume cătina ca ata-re. Așadar, puteţi pune câteva fruc-te de cătină într-o salată cu fructe dulci și aromate. Le mai puteţi fo-losi în ceai, în dulceaţă, dar și într-o combinaţie foarte apreciată: cătină cu miere.

Pentru a obţine un adevărat eli-xir, puteţi să adăugaţi și propolis în combinaţia de cătină cu miere.

La ce este bună cătina?La ce este bună cătina?Cătina este bună atât ca “uz in-

tern”, cât și sub formă de ulei ori în frumuseţe.

Consumând cătină, vă bucuraţi de o imunitate crescută, nu degea-ba natura a lăsat să culegem cătina înaintea sezonului rece – tocmai pentru a ne pregăti să înfruntăm bolile de sezon. Cătina mai este indicată pentru scăderea colestero-lului rău, putând fi consumată și de cei care suferă de fi cat gras.

Bogată în vitamine și substanţe activatoare, cătina mai este de-numită și “ginsengul românesc” tocmai pentru că activează funcţi-ile creierului și stimulează libido-ul. Consumată în sezonul cu “zile scurte și nopţi lungi”, adică atunci când funcţiile creierului sunt in-fl uenţate de vreme și avem nevoie de alimente cu efecte energizante, cătina previne inclusiv depresia și combate astenia de toamnă.

Cătina mai prezintă puternice proprietăţi antioxidante, protejând inima și vasele și luptând, totodată, împotriva cancerului.

Cătina și uleiul de cătinăCătina și uleiul de cătinăîn uz externîn uz extern

Cătina este recomandată în cre-mele pentru ten sau piele, având un puternic efect de întinerire și energizare a zonelor cutanate ce par afectate de trecerea timpului.

La nivelul părului, cătina acce-lerează creșterea părului și previne căderea acestuia. Poate fi folosită cu succes în alopecie. Se amesteca ulei de cătină cu câteva bobiţe de cătină zdrobite, cu o linguriţă de vitamina A uleioasă și una de vita-mina E cosmetică, 10 picături de lă-mâie, o linguriţă de miere și masca este gata! Se masează energic scal-pul până se înroșește, apoi se lasă masca să acţioneze o oră. Această mască se folosește de 3 ori pe săp-tămână.

Uleiul de cătină ori preparatele din cătină mai prezintă efect cicatri-zant și regenerator, fi ind indicate în tratarea vergeturilor “tinere” (cele roz), în psoriazis sau zone cutanate expuse traumatizării (incluziv zona coatelor, călcâielor sau zonele cu piele groasă). Evitaţi totuși contac-tul cu rănile deschise (sângerânde).

Kudika.ro

Un specialist britanic în stomatologie afi rmă că efectele bolilor gingivale au fost mult exagerate, în scopul de a spori vânzările de apă de gură și periuţe de dinţi cu design special. Dar aceste produse nu sunt neapărat necesare; spăla-tul regulat pe dinţi, alimen-taţia sănătoasă și evitarea fumatului sunt cele mai efi ciente mijloace de îngrijire a dinţilor.

Paul Batchelor, conferenţiar în cadrul University College London, a declarat recent că periodontita – o boală a gingi-ilor frecvent întâlnită – este o componentă normală a pro-cesului de îmbătrânire și că sângerările gingivale în timpul periajului nu înseamnă neapărat că persoanei respective îi vor cădea în scurt timp toţi dinţii.

Este o exagerare, a spus el. Dacă o persoană nu se spală regulat pe dinţi, va avea o tendinţă spre infl amaţii și sân-gerări ale gingiilor, dar acestea nu vor avea impactul sever și rapid arătat în reclame. Acest fel de „a crea o problemă” în mintea utilizatorilor este un mijloc de a-i convinge să cumpere mai multe produse scumpe de îngrijire a dinţilor

și tratamente stomatologice costi-sitoare.

Doar 10% dintre persoane au nevoie de tratamente pentru boli gingivale, iar dentiștii ar trebui să se concentreze asupra celor care fumează și au o alimentaţie proas-tă. Desigur, sângerările gingivale nu trebuie ignorate, a adăugat el, deoarece indică faptul că persoa-na respectivă nu se spală corect pe dinţi, ceea ce poate duce la apari-ţia cariilor.

Spălarea regulată cu o pastă de dinţi ce conţine fl uor este cea mai bună metodă de a preveni cariile, care repre-zintă o problemă mult mai serioasă, a spus el. Iar tratamen-tele stomatologice costisitoare împotriva periodontitei vor avea prea puţin efect dacă oamenii nu au grijă regulat de dinţii lor, a afi rmat expertul într-un articol publicat în Bri-tish Dental Journal.

În cazurile mai grave de periodontită, se poate recurge la tratamente stomatologice adecvate, realizate de profesi-oniști, pentru a preveni pierderea dinţilor, a explicat Fran-ces Hughes, specialist în domeniul periodontitei la King’s College London

Doctorulzilei.ro

Moda confi rmă încă o dată im-portanţa de necontestat pe care o au accesoriile în peisajul stilistic imaginat de către designerii mo-mentului. Este și cazul eșarfei, acce-soriul elegant și de bază în peisajul tomnatic, ridicat la rang de vedetă sezonul acesta, datorită noilor sale interpretări și stilizări. Iată, așadar, cum trebuie să porţi eșarfa în toam-na lui 2014:

Poartă eșarfa prinsă Poartă eșarfa prinsă cu o curea în taliecu o curea în talie

Ca o declaraţie de stil, eșarfa prinsă cu o curea la nivelul taliei este cel mai râvnit și surprinzător mod de a încorpora acest accesoriu în ţinuta ta. Eșarfa trebuie să fi e lun-gă și cu imprimeuri în concordanţă cu cromatica generală a outfi tului ales și o regăsim cel mai bine ilus-trată în colecţia Burberry pentru se-zonul de toamnă/iarnă 2014-2015. Christopher Bailey, directorul artis-tic de la Burberry, ne îndeamnă să purtăm eșarfa deasupra rochiei sau chiar a paltonului, pe după gât, iar partea din faţă să fi e prinsă în talie cu o centură.

Eșarfa purtată parte peste parteEșarfa purtată parte peste parteCa o confi rmare a faptului că

simplitatea va fi mereu la modă, ca-sele de modă Prada și Marc Jacobs au pus în scenă pentru acest sezon eșarfa cravată sau „the tie-scarf”. Lungă și subţire, de lăţimea unei cravate masculine, acest tip de eșar-fă poate fi purtată cel mai bine pe-trecută parte peste parte, aruncând nonșalant una din părţi pe spate.

Alege să porţi eșarfa pe umeriAlege să porţi eșarfa pe umeriO eșarfă XXL poate fi purtată pe

umeri. O poţi lăsa să cada lejer, îi poţi face nod sau o poţi înfășura în jurul umerilor, dar în așa fel încât să cadă natural pe lângă coate. Optea-ză pentru modele groase, lână sau cașmir, și cu o cromatică în armonie cu restul ţinutei.

(Va urma.)

Divahair.ro

Laptele, cel mai bun prieten

al frumuseţiiConsumul regulat de lapte este o recomandare medi-cală pentru dieta zilnică. Trebuie să știi că pe lângă benefi ciile pentru sănătate, laptele este un ajutor exce-lent pentru tratamentele de înfrumuseţare.

Laptele este foarte bun pen-tru curăţarea tenului. Înmoaie o bucată de vată sau un disc dema-chiant în lapte proaspăt și șterge întreaga faţă. Clătește-te apoi cu apă curată și încearcă să repeţi acest proces în fi ecare zi, pentru a curăţa porii și pentru a avea un ten mai curat.

Aplică lapte proaspăt pe faţa și pe gâtul tău. Lasă-l să se usuce timp de 10 minute. După aceea, clătește-te cu apă. Acest proces îţi va catifela pielea în mai puţin de câteva minute.

Într-o ceașcă amestecă două linguri de lapte proaspăt, o lingu-ră de miere și o lingură de zeamă de lămâie. Amestecă până obţii o cremă omogenă și aplic-o pe pielea curăţată în prealabil. Lasă acest amestec să se usuce timp de 10 minute. Pielea ta rămâne mai catifelată și mult mai curată.

Dacă vrei ca tenul tău să fi e cu o nuanţă mai deschis, amestecă puţin lapte cu făină albă și aplică acest amestec pe tenul tău. Aci-dul lactic din lapte va acţiona ca un înălbitor asupra pigmenţilor pielii tale.

Dacă vrei să mai scapi de riduri și să ai o faţă mai strălucitoare, fă o pastă prin pisarea unei jumătăţi de banane și adăugarea a câtor-va linguri de lapte. După ce te-ai spălat pe faţă, aplică această cre-mă și las-o să acţioneze timp de 15 minute, după care clătește-te cu apă.

Evzmonden.ro

Apa de gură şi periuţele scumpe nu au niciun efect Ce trebuie să faci, de fapt, ca să nu-ţi pierzi dinţii

Cum porţi eşarfa în sezonul rece 2014 (I)

7 NOIEMBRIE 20141616F L U XF L U X

Cimitirul Vesel din localitatea Săpânţa, judeţul Maramureș, faimos pentru crucile viu colo-rate pe care sunt scrise epi-tafuri insolite, este prezentat într-un documentar care a fost difuzat duminică, 2 noiembrie, de televiziunea francofonă TV5 Monde, informează MEDI-AFAX.

Sub titlul „Roumanie, les récits d’un cimetière” („România, poveștile unui cimi-tir”, n.r.), documentarul prezintă viaţa unor locuitori ai comunei Săpânţa, care par să aibă o relaţie specială cu moartea.

Filmul începe prin prezentarea Maramureșului, o regiune din nordul României, la graniţa cu Ucraina. „Această regiune este ţara bisericilor și a operelor de artă sculptate în lemn”, se spune în introducerea aces-tui documentar.

Această producţie continuă cu prezentarea unor lo-calnici, între care o femeie de 85 de ani, care așteaptă cu seninătate momentul marii treceri, precizând că nu știe cât mai are de trăit, însă este deja „pregătită”.

„La Săpânţa, un sat ortodox din România, locui-torii au o relaţie puţin specială cu moartea. Familiile economisesc bani de-a lungul anilor pentru a putea să comande o cruce de lemn artistului Dumitru Pop. Sculptura trebuie să fi e bogat ornată și să ilustreze via-ţa celui dispărut”, se spune în acest documentar, care poate fi vizionat și pe site-ul tv5mondeplus.com.

Realizat de Vincent Froehly, acest documentar îi in-vită, totodată, pe cei care îl vizionează să viziteze acest „cimitir vesel” și să admire această „operă de artă”.

Filmul este o coproducţie Germania–Franţa, din 2013.

Cele câteva sute de cruci cu epitafuri din Cimitirul Vesel de la Săpânţa sunt sculptate în lemn de stejar, după metoda artistului popular Stan Ioan Pătraș, cel care, timp de 50 de ani, începând cu 1931, s-a dedicat sculptării crucilor din cimitir. După decesul acestuia, în 1977, opera sa a fost continuată de ucenicul său, artistul Dumitru Pop Tincu.

Cimitirul Vesel din Săpânţa a devenit re-numit prin textele scrise în memoria celor decedaţi, imaginile sculptate și culorile stră-lucitoare de pe crucile din acesta. Epitafurile de pe crucile din acest cimitir variază între lejer și amuzant, între sensuri profunde și universale, în care decedaţii îi vorbesc direct privitorului.

FLUX

Magazin

Destinaţia turistică: Fântâna Cadânei din LipnicDestinaţia turistică: Fântâna Cadânei din LipnicCinci secole în urmă, prin

1469/1470, Ștefan cel

Mare câștiga o bătălie

mare împotriva tătarilor

de pe Volga ai Hanului

Mamac, pe lângă Lip-

nic, un sat din nordul

Moldovei. Istoria spune

că bătălia a început de

lângă Fântâna Cadânei,

învăluită și ea în misterul

unei legende frumoase,

veche de secole.

Potrivit legendei, numele fântâ-nei vine de la o fată frumoasă, care, fi ind urmărită de un turc ce încerca s-o ducă în haremul său, a sărit într-o fântână de lângă Lipnic.

Fântâna datează încă dinaintea bătăliei de la Lipnic (fi ind, astfel, cel puţin din secolul XV). A fost re-construită de câteva ori, iar în 1970 capătă statutul de monument pro-tejat. Ultima renovare a fântânii s-a realizat în 1989, informează fanta-nacadanei.wordpress.com.

La 545 de ani distanţă de la bătă-lia în care Ștefan cel Mare i-a înfrânt pe invadatorii tătari, fântâna legen-

dară, afl ată în preajma satului, a fost

restaurată din donaţiile oamenilor.

Cu suportul și ajutorul a zeci de

susţinători, ea a căpătat o altă înfă-

ţișare. Cioplită în piatră de Cosăuţi,

cu o cumpănă din lemn și un zid de-

corativ de protecţie, împrejmuită de

dealuri și lacuri, Fântâna Cadânei își

așteaptă vizitatorii.

„Călătorule, bine ai venit la o fân-

tână învăluită în tradiţie și mister” –

acesta este mesajul care îi întâmpină

pe cei care vin să vadă monumentul

istoric, meleagurile ce aduc aminte

despre bătălia lui Ștefan și să-și ima-

gineze scenele de luptă purtate aici.

Pe 27 septembrie, la inaugurarea

complexului istoric Fântâna Cadâ-

nei, comunitatea locală a demon-

strat cât de important este acest

proiect pentru toată zona și cât de

așteptată a fost iniţiativa de resta-

urare a monumentului. Implicarea

autorităţilor locale, în special a pri-

măriei în organizarea evenimentu-

lui, este un exemplu demn de urmat

pentru oricine își dorește să schim-

be la faţă această ţară.

Lipnicenii au întâmpinat oaspeţii

în straie naţionale, cu pâine și sare,

cântece interpretate de ansamblu-

rile folclorice locale, buciumuri, un

recital tematic din partea copiilor și

o înscenare spectaculoasă cu Ștefan

cel Mare și oștenii săi veniţi la fântâ-

nă să-și potolească setea.

Iniţiativa de restaurare a monu-

mentului istoric a venit de la un grup

de tineri care împărtășesc „aceeași

pasiune pentru istoria și tradiţiile

neamului”. Proiectul de renovare

a fântânii a urmărit mai multe sco-

puri, inclusiv „să creeze o destinaţie

istorică unică în măsură să aducă

mai aproape spiritul locului și valo-

rile naţionale, să restaureze fântâna

existentă potrivit cerinţelor de au-

tenticitate, să promoveze fântâna

ca parte a circuitului turistic în zonă,

care, de asemenea, include, printre

altele, mori de vânt, mori de apă,

biserici din lemn, conace boierești,

case-muzeu și peisaje naturale, să

dea un exemplu de reabilitare a

monumentelor, având în vedere că

monumentele în Republica Moldo-

va sunt într-o stare de permanentă

degradare și să ofere comunităţii

posibilitatea de a se implica”.

FLUX

Manuscrise gastronomice inedite, descoperite la Arhivele Naţionale din Sfântu Gheorghe Două manuscrise gastronomice da-tând din anii 1737 și 1740 au fost des-coperite printre documentele afl ate în fondul Arhivelor Naţionale din Sfântu Gheorghe. Unul din-tre acestea, intitulat Cărticica micului bucătar, a fost expus la sediul institu-ţiei și cuprinde câteva zeci de reţete inedite, cum ar fi supă cu lămâie, căpșuni sau cânepă, chiftele cu melci sau raci, cârnaţi cu carne de viţel sau știucă și migdale.

Bâziac Eniko Iren, specialist în cadrul Direcţiei Arhivelor Naţionale Covas-na, a declarat pentru AGERPRES că a descoperit aceste reţetare în fondul familiei Apor, unul dintre cele mai bogate și valoroase din patrimoniul insti-tuţiei. „Puţină lume știe că noi deţinem aici un tezaur extraordinar, deţinem fondul Apor, care are o întindere de șase secole și totalizează circa 30 de metri liniari de documente (...) Sunt pergamente foarte valoroase, diplome nobiliare, privilegii imperiale și regale, un fond absolut impresionant (...) Documentele în sine sunt niște hârtii moarte, dar în ele există poveste”, a declarat Bâziac Eniko Iren.

Ea a menţionat că nu a reușit să identifi ce autorul „Cărţii micului bucătar”, dar e evident că persoana care a scris-o a călătorit foarte mult.

„În istoria Ardealului există o adevărată tradiţie și artă gastronomică. (...) În general, marile familii nobiliare aveau câte un reţetar secret. De obicei, reţetarul era ţinut de doamna casei, pentru că orice familie nobiliară care se respecta dorea să iasă în evidenţă și să surprindă cu ceva deosebit, inedit și dacă se poate cu lucruri cât mai rafi nate. (...) Nu pot să afi rm clar cine l-a scris, doamna casei sau altă persoană, dar din câte am văzut parcurgând reţetele respective mi-am dat seama că persoana care le-a scris a călătorit foarte mult la viaţa ei, a călătorit foarte mult și a strâns reţete peste reţete. Sunt cele mai inedite supe, peste 30 de reţete de preparat vânatul, opt feluri de a prepara capul de vită, 34 de reţete de cârnaţi, zeci de reţete de torturi. (...) Sunt foarte interesante, dar nu sunt o creaţie originală, e ceva adus, în această cărticică uitată de lume găsim gastronomie italiană, franceză, olan-deză etc.”, a mai spus specialista.

Reţetarele sunt scrise în germană și maghiară și sunt destul de greu de descifrat din cauza vechimii, prin urmare ar necesita timp și efort pentru a putea fi traduse și reunite într-o adevărată carte de bucate. Bâziac Eniko Iren a amintit că cele mai vechi cărţi de bucate apărute în centrul Europei „Cartea de bucate a principelui Transilvaniei”, datată în jurul anului 1630, și „Cartea de bucate a Annei Bornemissza”, din anul 1680.

FLUX

Cimitirul Vesel de la Săpânţa, promovat într-un documentar la TV5 Monde