#condusă dcroman al

l'fVictor Babiuc, îa să efectueze -o vizită-

■ i a decis să revină in ■iad de pe aeroportul din

Lvacareîl transporta pe 'cifre Sarajevo nu a

M in i s t r u l r o m â n a l A p ă r ă r i i a d e r i s s ă m i n ă în ţ a r ă f ă r ă a m a i o f e r t o a v iz i ta p r o g r a m a t ă l a Z c n i r a

primit avizul de aterizare din partea comandantului SFOR, deşi, conform declaraţiilor lui Babiuc, programul vizitei în Bosnia fusese convenit cu acesta. După ce a fost menţinut

în zbor Ia graniţa dintre Croaţia şi Bosnia-Herzegovina, avionul a aterizat în cele din urmă pe aeroportul din Zagreb. Ulterior, autorizaţia de aterizare a fost obţinută, dar ‘programul

delegaţiei nu a mai putut fi respectat, aceasta decizînd să revină în ţară.

Piloţii aparatului au declarat că, la decolarea de la Bucureşti, p lanurile de zbor fuseseră

avizate de toate statele ale căror - teritorii au fost survolate, iar avizul de aterizare. era deja obţinut.

Programul vizitei de o zi pe care Babiuc urma să o efectueze

în Bosnia includea o în tîln ire cu com an­damentul SFOR de la

Sarajevo, un dejun cu militarii români încartiruiţi la Zenica, precum şi o în tîln ire cu autorităţile locale şi conducerea combinatului siderurgic din Zenica.

1313.000| | lei/lună

[;aaţi-vă ACPM!

r r ' l ^ ‘ ( - rb O '

ziar măqpmdmtA N U L IX N R . 2 1 6 3

I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

L U N I2 9 D E C E M B R I E 1 9 9 7

1 2 P A G I N I 6 0 0 L E I

Vremea va fi în general închisă. Cerul, temporar noros,.pe alocuri va mai ploua. La munte, izolat, va ninge. Temperaturile ma­xime vor fi cuprinse între 2-5 grade C. Meteorolog: Constanţa NAGYI.

in pag ina a 12-a: harta privind sta rea probabilă a vremii, valabilă pentru azi.

iui kemultumirea la romaniILER GHIOREANU

Di

iţă

99!

3 ti

ltimul sondaj de opinie realizat, la cererea Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă, de către Centrul de Sociologie Urbană şi Rurală în luna decembrie

|este semnificativ pentru starea de spirit a românilor, •timentul de nemulţumire în faţa prestaţiei politicienilor itidelor politice, a Parlamentului şi Guvernului a cuprins mai mulţi cetăţeni, o dată cu cel al frustrării resimţit în îEeîmplinirii angajamentelor electorale ale actualei puteri neputinţei în faţa greutăţilor vieţii. Deasupra cifrelor pe bvi le vom oferi mai jos se aşează, îngrijorătoare pentru ::r, aprecierea conform căreia populaţia României a-scăzut [.aproape un milion. Reţineţi: România are acum cu aproape milion de locuitori mai puţin decît avea înainte de

soluţia din decembrie 1989. Această cifră adună copiii :ai puţin născuţi şi bătrînii mai devreme morţi - lor lurîndu-Ii-se cei plecaţi definitiv din ţară, care însă nu pot i foarte mulţi îneît să atenueze grija pentru viitorul unui «por aflat într-o perioadă prea lungă de ^tranziţie şi cu trspective incerte, în ciuda promisiunilor actualilor şvemanţi. Iarăşi în ciuda asigurărilor date de preşedinteleI , de premier sau de unii şefi de partide, viitorul an este

a oferi şansa unei redresări îndelung aşteptate. Mii de trai a scăzut prea mult în ultimele douăsprezece

' iii pentru ca el să înceapă a urca într-o perioadă în care economică abia urmează să înceapă - după cum

imâunii oameni politici angrenaţi în gîndirea şi aplicarea- d(Jeotl Stea de nemulţumire la'români este dată, aşadar, de fcoti a ce s_a întîmplat pînă acum, de şansa minimă de redresare11 £ ârii într-un viitor apropiat şi de incapacitatea politicienilor

: a face ceva concret pentru â determina schimbările pe 3 le declară necesare. Românii au fost întrebaţi de cei -tau efectuat sondajul la care mă,refeream mai sus

jbăjaăioarele:Gt de mulţumit sînteţi de - banii pe care îi aveţi (79%

nemulţumiţi), viaţa politică din ţară (74% sînt mulţumiţi), -curăţenia şi îngrijirea localităţii (60% sînt

asistenţa medicală (60% sînt nemulţumiţi), aporturi (58% sînt nemulţumiţi);Cit de mulţumiţi sînteţi, în general, de felul în care 5p? - Nu prea mulţumiţi (43%), deloc mulţumiţi (15%),

de mulţumiţi (40%), foarte mulţumiţi (2%);Cum este viaţa dumneavoastră în prezent, comparativ tea de acum un an? - Mult mai bună acum (1%), mai ti acum (16%), aproximativ la fel (39%), ceva mai proastă :j),.mult mai proastă (9%);Cum credeţi că veţi trăi peste un an? - Mult mai bine

ceva mai bine*(33%), aproximativ la fel (20%), ceva ,t(g-prost (17%), mult mai prost (4%), în timp ce un număr

—______ ;________;_______ -Ica , continuare în pagina a 12-a

ifca

Zlflrin nb.

zio

0 ' c

în cadrul-unui eveniment monden cum e Marele Bal al Operei, a face comparaţii şi a te , raporta la ceea ce a fost altădată este pe cît de periculos, pe atît de tentant; fiind pîndiţi de cele mai multc ori de subiectivism. Iată de ce vom aprecia eforturile organizatorilor: Opera Româ­nă Cluj-Napoca, Centrul de A faceri T ra n s ilv an ia ş i/ Mikotronic-Pioneer, în intenţia lor de a oferi o seară plăcută, - agreabilă, interesantă, din care nu au lipsit focul de artificii din P iaţa "Avram Iancu”, spectacolul extraordinar al O perei Rom âne, vernisajul expoziţiei pictorului R ad u v Maier, parada modei, show- time-ul, cocktail-ul. Dar din care au lipsit tombola şi VIP-urile.

La commedia e... infinita!

Întîm plările năstruşnice, adevărate sau inventate din lumea operei au fost puse în scenă de Emil Strugaru, într-o colaborare perfectă cu Petre Sbârcea (conducerea muzicală) şi A d rian M ureşan (coregrafia). Şerban Băcilă, Mugur Bogdan, Petre Ghilea,

Mircea Moisa, Hercz Peter, Ştefan Popescu, Ion Pojar, Elena Andrieş, Rodica Balteş, Ramona Eremia, A sineta Răducanu, soliştii în balet: Ioan Dorin Coşeriu, Cristian Gună, Dan Orădan, Gyorgy. Szirb', Livia Gună, Codruţa Oancea, Anca Opriş, Carmen Stan, Gabriela Serdean, orchestra, corul şi ansamblul de balet al Operei Române au- dat viaţă unor cunoscute pagini -muzicale din "P aiaţe”, ”Tosca”,, "Don Pasquale”, "Carmen”, "Faust”, "Liliacul”, ”My Fair Lady”, "Lacul lebedelor”. Este de subliniat şi evoluţia copiilor de la cercul de gim nastica al Palatului copiilor Cluj-Napoca (profesori Mariana Radvany şi Vaier Lup), prezenţi în spectacol cu dansuri de societate, rock şi rap. .

Transilvania Fashion

Transilvania Fashion a ajuns la ed iţia a XI-a. De măre rafinament şi gust, ea s-a adresat

Dem ostene ŞOFRON Foto: Ion PETCU

continuare în pagina a 4-a

B e s ă r b ă t o r i C l u j u l ’

n u d u c e l i p s ă d e o r ă ş e l e

p e n tru c o p iiPerioada Sărbătorilor de iarnă a adus cu sine o serie

de elemente surpriză pentru copiii clu jenilor - şi nu numai pentru ei. Pe teritoriul Clujului.au răsărit, cu această ocazie, nu m ai puţin de trei orăşele a le copiilor 9-„Lumea lui Prichindel”, din p a rcu l S tudioului de radio; „Paradis”, în cadrul bazei de agrem ent din cartierul, Grigorescu şi tradiţionalul orăşel a l copiilor organizat în Parcul Feroviarilor. Fără a-şi fa c e în vreun f e l concurenţă, cele trei orăşele ale copiilor s-au bucurat deopotrivă de vizitatori de toate vîrstele.

„Lumea lui Prichindel”- un succes care a întrecut aşteptările

D eschis în perioada 19 decembrie-26 decembrie a.c., orăşelul din parcul Studioului de radio din cartierul Grigorescu a

Florea, a Adrianei Costea şi a lui Lucian Enache, spectacole de teatru de păpuşi realizate de membrii T eatrului de păpuşi PUCK, p ro iec ţii de,desene animate, discoteci în aer liber pentru toţi amatorii de dans şi momente de folclor realizate de ansamblurile de la Terapia, cele

| tem».

I .

•j : f .

?* « r fia

* k***ggg|p '

. -

r

în trecu t : aşteptările organizatorilor lui. Ei au împărţit peste patru sute de bilete de tombolă copiilor vizitatori ai orăşelului, iar cei doi moşi Crăciun aju taţi de o armată întreagă de spiriduşi ai radioului au oferit cadouri celor mai cuminţi şi mai curajoşi copii care şi-au pus în valoare talentele artistice pe scenă şi în îaţa unui public în toată regula. Programul ’Lumii lui Prichindel” a cuprins

muzică uşoară în interpretarea Cam eliei Fărăgău, a Alinei

două leagăne dc copii din Cluj- Napoca şi de copii veniţi tocmai din Ocna M ureş. M om entu l- culminant al programului a fost marea tom bolă desfăşurată în ' prima zi de Crăciun, în Cadrul căreia au fost acordate peste, douăzeci de prem ii. Premiul rîvnit de toţi vizitatorii ”Lumii lui Prichindel”, un calculator Pen­tium, a fost cîştigat de Alexandra Şerban, în v îrs tă de 11 ani.

Laura M ORAR Foto: Eugen OLARIU

continuare în pagina a 12-a

Turda, Radio Transilvania a sărbătorit

U N A N D E - U L T M A S C U M T E

Transilvania, cel mai Itat post al oraşului ^ a sărbătorit vineri un l;t emisie. Plasat strategic,

^ “doua zi de Crăciun, cînd -a şi-a făcut deja “plinul”, (lail-ul din Salina Turda1 onorat atît de mai toate alitâţilc locale, cît şi dc ■latorii care au ţinut să fie

t’ijlociil celor pe care îi Jtăzi de zi.

;l mai fierbinte moment' Si lei s-a consumat tot în-

salină, la 120 de metri sub păm înt, cînd, la invitaţia redactorului şef Alin Todea, miss Turda-1997 a putut fi sărutată de onorata asistenţă contra unei sume stabilită de fiecare în parte după inimă şi... buzunar. Din păcate, prea puţini au fost cei carc- s-au încumetat la un atît de dificil test al bărbăţiei, dar multe au fost vocile carc au spus că un asemenea eveniment trebuia anunţat din tim p,

pentru că fâră antrenament...Seara, la teatru, ‘Talisman”

a cîn tat pentru Radio Transilvania şi ascultătorii săi, după care întregul colectiv redacţional a petrecut “în "familie”. Le dorim colegilor deja Turda nesfirşite minute dc emisie şi să găsească întotdeauna calca ultrascurtă spre suflcturascultătorilor... şio undă supcr-ultrascurtă spre redacţia noastră

MihaPHOSSCrHIR) IfYTCr"

P 'I I I I

II . .

C u o c a z i a C r ă c i u n u l u i , M o ş u l

a î m p ă r ţ i t ş i o . . . D a c i e

în anul 1998 magazinul Sora va organiza tombole lunare

A R D A F

Citiţi pagina 12

-*n tra lă u n iv l l l l 1. . . __

■ Ajunul Crăciunului ’97 s-a J prezentat într-o formă cu totulI deosebită pentru clienţii mai | tnult sau .. mai puţin■ consecvenţi ai magazinului .■ Sora. Unitatea în cauză a fost | asaltată m iercuri, 24■ dccembrie, de o sumedenie de

„colindători” care mai de careI mai nerăbdători de a afla

■ 1 • I I I I

# I

numărul cîştigător la tombola ■ Crăciunului. Nu de altceva, J dar premiul pus în joc, o I Dacie nou-nouţă, nu ar fi I stricat nimănui. în prezenţa ■

' unui ju riu - a lcă tu it d in ■ reprezentanţi ai publicului şi J ai presei şi sub ochii a zeci de |

Laura M O R A R !continuare în pagina a 12-a ■

— — — — — — —i _ J

(T ) luni, 29 decembrie 1997 AGENDA A D E V Ă R U V.........i l i i s Nd e C l u j

• Azi: Calendarul ortodox: Sf.14.000 de prunci ucişi de Irod; Cuv.Marcel; Calendarul greco- catolic: SfMarcel, cuv., egumenul Mănăstirii Acem iţilor (+ 470); Calendarul romano-catolic'. Sf.Thomas Becket, ep.m.

• M îine: Calendarul ortodox: Sf.Mc.Anisia; Cuv.Teodora; Calendarul greco-catolic: Ss.Anisia, m. (s.IV); Zotic Orfanotropul, pr. (s.IV); Calendarul ronumo-catolic: Sf. Ilaria, m.

î i felicităm pe loţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

t e l e s p e c t o l ®

■ 1'RfiECTURA.CONSIUULJUDEIEAN: 19-64-16 • .

• PR1MÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMÂRIADEJ: 21-17-90• PR1MÂRIA TURDA 3131-60 .• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRI A HUEDIN: 25-1548

PRIMĂRIA GHERIA 24-19-26■ P01J'P A CLUJ-NAPOCA:

. > 955 si 43-27-27• POLTflA FEROVIARĂ auJ-NAPOCA:

' • 1349-76 POIJTt A DEJ: 21-21-21

• POIjjlA1URDA31-21-21 .POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22

• POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA 24-14-14• POMPIERII: 981 _• PROTECŢIA CI VILĂ: 982 .

GARDAFINANCIARĂCLUJ:.19-52-23 si 19-16-70, int 158

• DIRECPA GENERALĂ A MUNCII Şl PROTECŢIEI SOCIALE: 979

• SALVAREA: 961 .SALVAREA CFR: 19-85-91

• INTERNATIONAL 971• INTERURBAN: 991

INFORMAŢII: 931 •'• DERANJAMENTE: 921 '• ORA EXACTĂ 958 .• RATERMOFICARE: 19-8748 .• SCMONIENAYSA41-51-71 :• R.A APĂ CANAL: 19-63-02 ■• S.C. "SALPREST1 SA: 19-55-22

COMENZI SPECIALE PENTRU TRANS­PORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132 SCPRIVAL: 1743-86

• DISTRIBUTIA GAZELOR NATURALE: - INTER VENIU GAZE 928; 433424

• REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şef reprezentanţi 43-38-10; Informaţii: 43-38- 11;Halăinspectii:43-38-08.

• AEROPORT: 956 .. . . ' . . . GARA Ciuj-Napoca: 952

• AGENŢIA CFR: - internaţional 19-24-75; intem-43-20-01;Turda - 31 -17-62; Dej - 21 -20-22

C U R S E IN T E R N A Ţ IO N A L E d in A u to g a r a I I :

• Ciuj-Napoca - Budapesta, cu plecare din CIuj-Napocaînzilelede luni, marţi, miercuri, joi-şi vineri la •ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă Ia o ra li,00.• Ciuj-Napoca - Miskolc, cu plecare din Ciuj-Napoca miercuri ora 7,00 şi înapoiere din Miskolc joi ora 11,00.

IN FO R M A ŢIIAutogara I : 14-24-26 . Autogara II: 43-52-78

T A U O M : 15.12,1997 -29.03.1998♦ în 31 d e c e m b r ie , 1, 2 ian u a rie zborurile sînt anulate.♦ în 3 ian u a rieCluj -> Buc. Buc.-> Cluj 1330 1430 12,10 13,10

♦ în 29, 30 dcccm brieCluj -> Buc. Buc.-> Q uj - 11,50 12,50 10,30 11,30Preţ bilet: pentru cetăţeni români _______ si străini - 200.000 lei

TELEFOANE: 43-25-24; 13-01-16 - pentru externe.

DAC VIU:dc luni pînă vineri

Bucureşd Cluj ■) Bucureşti 8,30 9,35 - 9,50 10,55 17,20 18,25 - 18,40 19,45

S trJ lo rc j nr.l'III.: n-hVMO,-r-H-K;

11.1 l'AX- 13-M-26

Direcţia Santară a Judeţului Cluj

_ anunţă , : ■în perioada 31 decembrie 1997-

4 ianuarie 1998, asistenţa medicală de u rg en ţă , este asigurată de Serviciul Judeţeân de Ambulanţă şi de camerele de gardă ale unităţilor sanitare.. Policlinica de Copii (str.Moţilor nr. 19) funcţionează între orele 7-19. Asistenţa stomatologică de urgenţă, este asigurată Ia Policlinica Judeţeană de Stomatologie, str.Mihai Eminescu nr.16, în program permanent.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTA"

în perioada 22-31 decembrie, Policlinica este închisă pentru sărbătorile de iarnă.

F A R M A C IIFA R M A C II C U SE R V IC IU

P E R M Â M E N T :; F a rm ac ia CORAFARM” , str. Ion M eşter

nr.4, telefon 42-65-40, Farmacia "INTERPHARM”, str.Primaverii nr.6. ■ . . . ;

G A RDA DE N O A PT E : F a rm ac ia n r.4 ,” H E D E R A ” , str.Gh.Doja nr.32, telefon 13-00- 77, orar 20-8.

Luni, 29 decembrie. P ro g ram u l 1: 7,00 Matinal*

8,30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Ciuj-Napoca (r); 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR' Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Secretul (r); 13,00 Credo (r); 13,40 D ebut - C ălătorie prin labirint (magazin); 14,00 TVR Info; 14,10 C ristal (r); 15,00 Pasiuni (serial); 15,50 Obiceiuri de C răciun în lum e; ‘ 16,00 Em isiune în lim ba m aghiară; 17,35 Casă de piatră (serial)!18.00 Studioul de film al TVR prezintă: W ilhelm Filderman - V iaţa ca luptă (docum entar);19.00 Sunset B each; 19,50 Agenda muzelor; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai sp u n ! ;-20,00 Ju rn a l, m eteo , spo rt; 20,45 Baywatch; 21,40 Camera ascunsă - Farse; 22,00 Feţele schim bării' (m agazin); 23,00 Ju rna lu l de noapte; 23,15 C anary W harf (serial); 23,40 Scena (magazin); 0,10 Pop Show Nocturn.

Program ul 2: 8,00 Euronews (în limba română); 8,30 Ecclesiast ’97 (r); 9,00 Club 2020 (r); 9,30 . E cran u l (r); 10,00 V arie tă ţi

: in te rn a ţio n a le ; 11,20 Film:. Unchiul meu extraterestru (r);

13.00 De la egal Ta egal ... cu: Radu Beligan, Corina Chiriac, Florin Piersic, Dorel Vişan; l4 ,00 Convieţuiri (magazin); 15,00 TVR Info; 15,10 Prinţesa Staria (desene animate); 16,00 Micaela (serial); 16,50 Cristal (telenovelă); 17,40 Tribuna partidelor parlamentare (magazin); 17,50 Vedete interna­ţionale în concert; 19,00 O altă putere (magazin); 19,30 Sănătate,. c ă -i m ai bu n ă d e c ît toate! (magazin); 20,00 Pasiuni (serial); 20,55 Doar o vorbă săţM mai spun!; 21,00 Credo; 22,00 Film: Zăpezile de pe Kilimanjaro (SUA' 1951); 0,05 Ecoturism (magazin); . 0,30 TVM Mesager.

PR O TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Chestiunea zilei

re tro sp e c tiv ă ; ■ 9 ,40 T e le sh o p p in g ; 9,45 L um ea film u lu i (r); 10,15 M .A .S.H .i

10,45 Film: Guvematoarca (r); 12,25 Predator 2 (I,r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Predator 2 (II,r); 14,30 Serial: Maria; 15,20 Teleshopping; 15,30 T înăr şi

, neliniştit; 16,15 Marimar (serial); 17,00 Ş tirile Pro T V ;. 17,15 D eşteap tă-te rom âne!; 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Ştii şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului;19.30 Ştirile Pro TV; 20,15 Film: Simte-te ca acasă (SUA 1992);22.05 Ş tirile Pro TV; 22,15 Famiiia-Bundy; 22,45 Seinfeld (serial); 23,15 Ştirile Pro TV*: Prima pagină; 23,45 Cinemateca Pro TV: Armăsarul negru (SUA 1979); 2,50 Ştirile Pro TV; 3,20 Teleshopping; 3,30 întreruperea programului; 5,40 Ştii şi cîştigi! (r); 6,10 Roata norocului (r); 6,40 Prima pagină; 6,50 Teleshopping.

Marţi, 30 decembrieProgram ul 1: 7,00 Matinal;

8.30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Ciuj-Napoca; 10,00. TVR Info;10.05 TVR Ia şi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Pasiuni (r); 13,00 Credo (r); 14,00 T yR Info; 14,10 Cristal (r); 15,00 An nou, an vechi ... (I); ,15,30 Ecclesiast ’97; 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17,30 Dosarele istoriei; 18,30 S ingur în faţa is to rie i (d o cu m en ta r); 19,00 Sunset Beach; 19,50 ,Agenda m uzelor;' 19,55 D oar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,.00 Jurnal, meteo, sport; 20,30 Hello, Dolly -film ; .23,05 R eflecţii ru tie re (m agazin); 23,15 Ju rn a lu l de noapte; 23,30 Canary W harf se r ia l; ' 23 ,55 U n iv e rsu l cunoaşterii; 0,45 Petreceţi eu noi ... (emisiune muzicală).

P ro g ra m u l 2: 7 ,00 TVM Telematinal; 8,00 Euronews (în limba română); 8,30 Ecclesiast ’97 (r); 8,55 Baywatch (r); 9,55 Portrete-în acvaforte (r); 10,30 Festivalu l naţional de muzică uşoară, Mamaia ’97 (selecţiuni); 11,25 TVR Info ;: 11 ,3 0 ’ G igi Sfîrlează; 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Scena (r); 13,25.TVR Info;13.30 Faţă în faţă cu autorul (r);

14.00 C o nv ieţu iri (m agazin );15.00 TVR Info; 15,10 Prinţesa Staria; 16,00 M icaela (serial); _ 16,50 C rista l; 17,40 T r ib u n ă ' p a r tid e lo r p a rla m e n ta re (m agazin ); 17,50 Seară românească la „Cerbul de Aur” ;19.00 Studioul de film al TVR prezintă: Stratul cel mai adînc al o raşulu i; Satul ascuns; 20,00 Pasiuni ( s e r ia l ) ; '21,00 Sensul tran z iţie i (m ag az in ); 22 ,00

.„Traviata” de Giuseppe Verdi; 0,15 P e le rin a je : P e rm an en ţa spiritualităţii M ănăstirii Neamţ; 0,45 TVM Mesager.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 S e in feld (r) ; 10,15 : M.A.S.H.; 10,45 Film: Simte-te ca acasă! (r); 12,30 Armăsarul negru (I/r); 12,55 Ştirile J>ro TV; 13,00 Arm ăsarul negru (I i/r) ; 14,30 Maria - serial; 15,30 T înăr şi neliniştit; 16,15 Marimar (serial);17.00 Ş tirile P ro TV; 17,15 Profesiunea mea - Cultura; 18,25 Ş tirile Pro TV; -18,30 Ştii şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ş tirile Pro TV; 20,15 Spitalul de urgenţă (serial); 21,15 De' partea legii (serial); 22,05 Ştirile Pro TV; 22,15 Fam ilia Bundy; 22,45 Seinfeld (serial); .23,15 Ştirile Pro TV - 'P r im a pagină; 23,45 Cinemateca Pro TV: Avarul (Franţa 1979); 2^50 Ştirile Pro TV; 3,10 Teleshopping; 3,20 Deşteaptă-te, române! (r); 4,15 Profesiunea mea - cultura (r).

Redacţia nu îşi asumă responsabi- , li lalea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

O p e r a M a g h i a r ăprc/intâ marţi. 30 di\cmhru- ora 18.1!) Conlcsa Maril/ji

T e a t r u l N a ţ i o n a lprezintă in.mt, 3<i detei:il'ne om 19 Comedia erorilor

Rl'.l’U i l . I ' 'A - l n l a t ă in plus - S U . \ - p r u m e r a i l O . 12.30; 15.17.111,

2 6 d e c - 1 i a n * V K 'IO R IA - S in g u r acasâ 3 -" -------------------------- ^ S U A (II; 13, 15, 17, 19) * ARIA -

Dragoste şi confuzie - Frsnv.a - premieră (11; n , ÎS. 17, 19) * I'AVORIl - l 'a ţ i iu h ţ i - SUA <11. I3 . ' t J . 16, 18,30) * M Â R Â ŞU - SaU \ Butinaii i i Noimi - S l 'A i H - l s . 17. 19). sala 11. G o a n a dup* cadou - MJA (1V><), 15.'''!. 17,10)

I LUDA l'OX - Air Forec One - MIA DK.l: A R IA - Iubitul meu se i n so a ră - SUA.

GHERLA: PACEA - 25-28.12: P a c i f i c a t o r u l SUA; 29-31.12: i ( îoana după cadou - SU^; 1-4.01: E v e n t ’I l o r i z o n - SUA.

Luni 29 decembrie3P' ' 5 : 00 V ideotext;

H'* 1 0 : 3 0

0 fereastră deschisă spre lumel

9713 - doc.rel; 11:00 C38 Chicago cp. 168 - doc.rel; 12:00 Videotext; 16:30 Highlight - Leon Patillo - doc.; 17:00 H ighlight - Larry Howard - doc; 17:30 Videotext;

. 21:00 Dedicaţii muzicale - muzică; :21:31 Videotext; 22:00 Fitai; 23:30 V ideotext; . 3 :00 înch iderea programului.

_ Program Dişcovery 18:00 Poveşti despre

supravieţuite: “Trecătoarea Prince Regent”; 18:30 Flightline;,19:00 Cele mai bune automobile britanice: “Rolls Roycc 20:00 Rechinii - ri poveste adevărată; 21:00 Ştirile

D işcovery; 21 :30 D ezastre: “Castelul din cărţi de joc”; 22:00 Fălci: “Plaja periculoasă”; 2:00 Cele mai bune automobile britanice: “Rolls Royce “ ; 3:00 Dezastre: “Pachetul cu cărţi de joc”; 3:30 Dincolo de anul 2000; 4:00 Program D.W.

Luni; 29 decembrie9,45 Desene anim ate; 10,00

Matinal NCN; 10,20 Spionaj în doi - film (r); 11,55 IIEAT - magazin pentru tineret; 18,00 D esene anim ate; 18,15 R etrospectiva

-săptăiflînii; 18,25 Opinia zilei; 18,30 Arte fără limită - magazin cultural; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Sport; 19,15 Totul despre sport - emisiune

în direct; 20,15 în sprijinul legii; 20,25 Paris „lumini” - reportaj; 20,50 Goana sălbatică - film; 21,55 Ştirile nopţii; 22,00 Partea finală a filmului.

PORTALEXPORT - IMPORT S.R.L.

. Luni, 29 decembrie8,00 Videotext; 9,00 Reluări;

15,00 Videotext; 17,15 Dulce ispită- serial; 18,00 Desene animate; 18,30 Safari - documentar, 19,00

-Max G lick - serial; 19,45 Videoclipuri; 20,00 J.F.K. - film, p. I; 21,40 Farmacia de gardă - serial; 22,10Micile bucurii ale vieţii- serial; 22,40 Film scurt metraj; 23,10 Durata unei clipe - film artistic; 0,35 Videoclipuri; 1,00 Electric Blue - program erotic.

Luni, 29 decembrie

Radiojurnal România Actualităţi. 7,30 Revista presei centrale. 9,30 “Ce mai crcdc lumea”, sondaj pe (cmc dc actualitate. 10,00-14,00 CD Player. 10,50 “Plus", pamflet, Adrian Suciu. 11,30 “Trei minute” - interviul zilei. 13,00 Radiojurnal - Radio România Actualităţi. 14,00-18,100. Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîtcva vorbe", declaraţia zilei. 15,30 “Cc mai crcdc lumea”, r. 10,30 “Ochiul şi ure­chea”, comentariu civic. 17,50'Tlus".r. 19,05 “CD Sport", Cătălin Berindean. 19,10 “CD Radar ’80” - Dan Creţa. 22,00‘Tura dc noapte”, Cretina Stihi.

A M t a d io S o n i t ţrM«H, ■

Luni, 29 decembrie Ştiri: 8,10,12,14,16,18, 20,21.

6-9 "Cafeaua dc serviciu” (maxima,

power playul şi calendarul zilei, meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda C lujului, programe TV şi cincma). 9-14 "Zborul 914" (informaţii localc, Internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14-1,6 Dedicaţii muzicale (în direct). 16-18 McSonic (emisiune concurs cu premii McDonald's); 18-19 Rondul .de seară (retrospectiva sâpiâmînii). 19-20 "Clopote tubularc” (Marius Aciu). 20-21 Invitaţi în studio. 21-23 "Pompele lui Rareş” (R areş. Crişan). 23-1 "Muzica şi muzichia” (Ma­rius Braşovean). 1-6 Music Non-Stop.

UNIPLUS RadioLuni, 29 decembrie

Ştiri: 8, 9 ,1 0 ,1 2 ,1 3 ,1 5 ,1 6 ,1 7 . Program informativ BBC'. 6,00-6,30; 11,00-11,15! 14,00-14,30; 18,00- 18,45; 21,00-21,10.6,00-10,00 “Un alt înccput". 7,40 Cursul valutar. 6,45; 9,45 Horoscop; 7,50Reţcta zilei; 8,15 Sport pc j mapamond; 8,35 Revista presei locale;

8,50 Punct ochit - comentariul zilei; 9,3 5 Programul cinematografelor, 9,50 Agenda culturală; 10,00-11,00 “Music Non-~ Stop”. 11,15-15,00 “La lumina zilei".15,05-16,00 Music By Request. 16,05-18.00 Coca - Cola Planet Live - reluare. ~ 19,00-21,00 "Uniplus la raport” - retrospectiva zilei. Sport pc mapamond; Rctrospcctiva evenimentelor săptămînii, Ştiri localc; Univcrsitas; Evenimente naţionale şi externe; Flash cultural. 21,30- •23.00 “Greatest Hits". 23,00-02,00 "Univers rock” - realizator Sebastian Hctca. 02,00-06,00 “VOA Express”.

Luni, 29 decembrie

m ii» . Contact ştiri:

W Ă C T l'™. D“ni------------- d i m i n e a ţ a ,

România! (“Actualitatea”, meteo, remember, sport,«horoscop, aniversări, 1:45 Revista presei ccntralc). 8,00 Azi în Ciuj-Napoca (Meteo - zona Cluj, 8:10 Revista presei localc, 8:20 Retrospectiva ştirilor locale ale săptămînii trccutc,

Recomandări TV, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Program cinematografe, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar, 9:05 Microbiografie sonoră, 9:40 Contact Sport). 11,00 Contact FM (Muzică non- stopi Informaţii diverse, Divertisment, Concursuri). 19,00 Scara la Ciuj-Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 22,00 Caleidoscop - realizator Florin Petrescu. Emisiune cu caracter cultural-ştiinţific. 0,00 Radio Contact Zero - legătura dintre soldaţii români aflaţi în misiune la'Zcnica în Bosnia şi familiile acestora rămase în ţară este intermediată via-sătclit dc către Radio Contact România.

Luni, 29 decembrie6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi

Dan Horea). 8,00 Emisiunea în limba maghîară. 10,00 Radiocircuit - Emisiunea

Departamentului Studio-urilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj - redactor Dan Moşoiu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Exclusiv magazin, redactori Stela Maria Rareş şi Sergiu Alex. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, redactori Stela Maria Rareş şi Sergiu Alex. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi, noi încercăm sâ vâ răspundem! Telefonul nostru 064/ 420031, redactor Ana Huţanu. 13,55 Ştiri, 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax - redactor Ioana Kanya. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Serata muzicală radio I, redactor Ciprian Rusu. 20,00 Ştiri. 20,05 Serata muzicală radio II. 21,00. Ştiri. 21,05 Ateneu, emisiune culturală rcdactor Dan Moşoiu. 21,50 Buletin dt ştiri.:21,58 închiderea programului.- 1

Programul de fu tic ţio ^%al Bibliotecii Judeţene

“OCTA VIAN.GOG A ” q ^ ,

în perioada sârbătorii0fJ de iarnă

- 29-30 decem brie: progj

'■ * s 3-3 1 decembrie: orele 9 .]j- 1-4 ianuarie: închis

P r o g r a m u l d e lu c ru a

A g e n ţ i i lo r d e V o iaj

C F R în p e r io a d g

s ă r b ă t o r i l o r d e iarnă♦ 29-30 dec.: >

- p ro g ra m n o iw ,♦ 31 <lec.: 7-13♦ 1-2 iun.

■ ♦ 3 ian .:♦ 4 iun.:

- lib e r 7-13- iilier

iCRIBUBGIE ESTEnciDr.TOMA T. MUGEj

__ ♦ transplant de pâr♦îndepărtarea ridurilor (k

şi sechelelordupăacneeprintratanîn chimic ♦ lifting facial ♦ rinop/ast].

♦ chirurgia sînului ♦ varice ♦ abdominoplastie ♦ lipoaspiraij(

♦ chirurgie plastică

UN CADOU DE SĂRBĂTORI!

STR.PASCALY jffi.7 ,814-14-91111

^ P O L I C L I N IC A IN T E R S E R V 1 S A N

slr. I’an-alj nr.5, cart. (ihcorgh:-!INTERNE ♦ CARDIOLOGIE * MM

LOOE .♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCKI.NOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE

~ ECOGRAFIE ♦ ALERGOIDQI ' DERMATOLOGIE ♦ CHMJR®

ORTOFTOIE ♦ OUL ♦ OFIAfMMQ • GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGIE

PEDIATRIE ♦ UROLOGIE - ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • ECOGRAFIE Estminări Uoppler-Histerasa]|ţiB| nf

ppn(m sterilitate frn iiiii LABORATOR

(Biochimic - Bacleriologie Imunolojt Parazitologie Determinare Rh - TtsH sarcină - Antigen HBS - Elisa Tal Examinări citologice pentru depisliK cancerului de col uterin - Investigaţii puii sterilitatea feminină şi masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICi

v orele 7 - 21 Medic de gardă: orele 21 - 7

: Rezervare, consultatil . Ia teL 41.41.63.

s.c. D en ta l ROVA SOCOLOV

| Calea Moţilor 106, ap.Sl Tratam ente stomatolo^£l

- complex»;O terapie

■ .O protetică (ceramică)O chirurgie (rezecţit, implant*)

P ro g ra m ă r i la teL: 43002Şîntre 26 dec. 1997 şi 6 ian. 199*

c a b in e tu l va fi închis..Pentru studenţi, pension*şomeri; reducere' 20%

ş i •artei tpe' ii ii

i

ile 1 jcsibICDl II fi

adusAl!

agajscrin;iteuriiuei’traiiiletaiapM'

2 la■actii :in E

PROF. UNIV. Dr. DIIHAICÂIUGÂE1 Dr. ANGELA CĂLUGĂRU

Str. Prahovei nr. 11(Sngă bistrka Bob)

p p n n n am o f t a i,m oI,0GI£L , M i, V S

17-20 - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.6jj|

ALIANŢA ASTISCICID l i f e l i n e— — Su(fctuInostruIadispal'iŞ’

dumneavoastră. Tcfcfod W dc Doaplc, telefonul vieţi'

19 16 4 7G ardă dc noapte, orcla 20-0£

Linia telefonici dc intervenţie în cf^ şi prevenţie a suicidului iniţiată j 311 riLABORATORUL DE SĂNATAÎ MINTALĂ CLUJ stă la dispoziţia d'dc luni pîn vineri, între orele 8 - P

Vi aşleptă)n apelurile numărul 1 8 6 8 6 4 ._______

âcial i a 'gani: ATClinsenţi;

Ten

CiIiile;atruîmpl!um:ireîrop

Ucr% aJroce-aiun:-înmii

31Ull'■temaDupJfcia

ct

lUj

' 13

’ Ug

°iajd a ,

a i,nâ

3rmai

ROZA VINTURIIOR luni, 29 decembrie 1997

1 r ■

AUAMUL SI pE © H 0 1 IĂ

[ A M G JU E A Z A CALE POLITICĂ

mpâr'lor fct|

5Plasti|rice'PiraliJ

wâ un an de cum pănă, ”„1 îşi schiţează o nouă Mie.' Obiectivele sa le , sînt jai largă recu n o aşte re •naţională,, legătu ri m ai ^ cu vecinii conservatori - se temeau odinioară de Şederea revoluţiei islamice chiar încercări ale u n o r i;ri iranieni de a ap lan a lunile cu W ashing tonul

două d ecen ii de ^ are. Iată cîteva indicii Site. In 1997, Republica iaică Iran, o ţară bogată în noi şi gaze na tu ra le , cu aţie strategică a respins Udaţii co nserva to ri la

jtdinţie, pentru a alege cu sare majoritate un p reo t jil şiit musulman, care a

un ton mai moderat şi promis să edifice o societate lila bazată pe .-domnia leg ii;. Eistat încercărilor SUA de ■I îngrădi şi izola prin politica

administraţiei Clinton care consideră' Iranul şi Irakul vecin, drept state paria; a semnat cel mai mare acord al său de investiţii cu un consorţiu de firme străine din domeniul energetic, dorind să desfidă ameninţarea sancţiunilor economice impuse de o lege americană condamnată

( R e u t e r )

în Asia şi Europa; a făcut să slăbească suspiciunile . unora dintre vecinii săi din Golf şi şi-a îmbunătăţit relaţiile cu puterea economică a regiunii, Arabia Saudită; a negociat sfîrşitul unui impas diplomatic prelungit cu Uniunea Europeană; a organizat o conferinţă islamică şi a moştenit pentru următorii trei; ani conducerea unei organizaţii ce-i reprezintă pe cei 1,2 miliarde de musulmani de pe glob. ■

Veterani încărunţiţi ai

revoluţiei islamice din 1980 şi ai războiului cu Irakul se întrunesc în continuare în fiecare vineri la Universitatea

: din Teheran şi incantează „Moarte Americii” şi fo a r te Israelului” la rugăciunile săptămînale. însă jumătate din populaţia de 60 de milioane a ţării s-a născut după răsturnarea şahului; în 1979, şi nu are experienţa fervorii revoluţionare care pătrunsese în toate domeniile vieţii.

Singura pată neagră este 'lupta pentru putere care îi opune pe susţinătorii liderului suprem, ayatollahul Aii Khamenei, şi pe cel al preşedintelui ales Mohammad Khatami. „în 1998, vor apărea probabil partidele politice, ceea ce va întări poziţia lui Khatami contra lui Khamenei”, a arătat un diplomat european.

I PARIS: Semnarea Convenţiei OECD împotriva l j corupţiei în comerţul internaţional jI Prima Convenţie a OECD

care incriminează corupţia în domeniul comerţului internaţio­nal, flagşl mondial din ce în ce mai condamnat, a fost semnată la Paris, la sediul OECD, de reprezentanţii a 34 de ţări.

Această Convenţie permite, incriminarea ca delict penal a

| corupţiei active (cea a corupătorului) a oricărui agent public străin (funcţionari,

| parlamentari sau conducători de | întreprinderi parastatale) sau a - unor intermediari, indiferent■ dacă sînt sau nu cetăţeni ai uneia | dintre ţările semnatare. Pe lîngă■ un aspect condamnabil din punct • de vedere moralj corupţia I practicată în scopul obţinerii unui

I

american al Comerţului a estimat pierderile înregistrate din cauza nefinalizării unor contracte la cifra de 45 de miliarde dolari în doi ani.

Potrivit ministrului francez de Finanţe, Dominique Strauss-Kahn, care a prezidat reuniunea împreună cu doamna Guigou, în Franţa sumele încasate sub formă de mită reprezintă „pînă la 5 chiar 10 la

document coercitiv din punct de Ivedere juridic a văzut luminaşi

( A F P )

contract a paralizat complet concurenţa, a subliniat doamna Guigou. Sumele puse în joc sînt enorme, dar estimările trebuie preluate cu prudenţă. Ministerul

sută din valoarea totală a contractelor”.' Convenţia, pe care Strauss-Kahn o consideră o primă etapă - un comitet de lucru avînd acum sarcina de a vedea dacă poate fi extinsă - a fost semnată de 29 de membri ai Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, dar şi de cinci ţări nemembre (Argentina, Brazilia, Chile, Bulgaria şi Republica Slovacă). Acest

zilei sub impulsul Franţei şi al Germaniei, americanii J pronunţîndu-se în favoarea unei I rezoluţii simple de teamă ca | europenii să nu încerce să îngroape definitiv acest dosar. Ca o dovadă de bunăvoinţă, Germania şi Franţa au interzis sau vor interzice de-acum încolo unei întreprinderi să deducă din- impozit sumele oferite sub formă de mită - numite eufemistic „cheltuieli comerciale suplimentare” - unor firme străine. Cu toate acestea rămîn încă multe portiţe prin care se pot strecura corupătorii: aşa- numitele paradisuri fiscale sau statutul filialelor unor grupuri internaţionale, de exemplu, la fel ca şi partidele politice care rămîn în afara cîmpului de acţiune al acestei Convenţii. I

O ALIANŢA NATO MDI COMPLtXn RiSCri

Ifl DtVINĂ GltCU DC CONDUSNATO a cîştigat p robabil

izboiul rece, dar riscă să fie undată de un v a l de ipirante, state candidate şi •artenere, din Balcani pînă în tpele Asiei centrale, care vor ii intre în

3 n t a 16

( R e u t e r , A F P )

inclusiv comanda operaţiunilor de pace din Bosnia.

Optimiştii Alianţei susţin că parteneriatele dau ţărilor mai îndepărtate sentimentul real al unei securităţi sporite şi ajută

la întărirea

Potrivit unor oficialităţi ile NATO, f le x ib il i ta te a (

RAFIE posibilitatea de a fi condusă) i entităţii vestice de apărare. » putea fi prim a v ic tim ă a proliferării de c o n s ilii de parteneriat cu. foştii adversari iiiPactul.de la V arşo v ia , stliisiv Rusia însăşi. \ , Alianţa tre b u ie să se

iegajeze în tr-o co o p e ra re serioasă în m a te r ie de securitate cu . ţă r i de dimensiunea R u s ie i şi irainei, pe de o parte, şi cu ile mici, dar importante, ca

ia şi M acedonia, pe de M parte.«Ajunge să fie la fel de rău

a la OSCE”, a bom bănit un acţionar veteran al A lianţei

Europa, re fe rin d u -se Ia rganizaţia g ig a n t ic ă , ' d a r eputincioasă care grupează

statele din Europa, SUA nada. Provocarea, afirm ă

îcialitâţi ale NATO, constă a face e f ic ie n te n o ile

'Sanisme şi a se asigura că *T0 m en ţin e un c o n tro l As al a c t iv i tă ţ i lo r sa le înţiale de se c u rita te ,

nolojt Tali

i Tot ţista ţii pol

[NIC.1

-1itii

VA|

n4*

028

democraţiei şi Ia

promovarea controlului civil asupra forţelor armate.

.Urmează să se stabilească şi alte asemenea relaţii pentru că NATO, împinsă de statele membre din sud, a lansat un dialog de securitate cu o serie de ţări din sudul şi estul Mcditcranei.

Totuşi, nu este clar dacă astfel de aranjamente vor face Alianţa mai mult sau mai puţin capabilă să răspundă crizelor reale de securitate de dincolo de propriile frontiere. Această întrebare a. fost scoasă în evidenţă de eşecul NATO de a acţiona cu ocazia tulburărilor din Albania de la începutul lui 1997, care au fost în cele din urmă—ţinute sub control datorită unei iniţiative italiene, împreună cu un mic grup de state europene. Unii diplomaţi sînt de părere că în prezent NATO pare la fel de indecisă şi în cazul crizelor ce se conturează în provincia. sîrbă Kosovo sau în Insula Cipru din estul Mediteranei, unde sînt implicate două state aliate din NATO, Turcia şi Grecia.

B E N J A M I N N E T A N Y A H U

„ S I N G U R Î M P O T R I V A

T U T U R O R ”Primul ministru, israelian

Benjamin Netanyahu a reuşit în 1997 să-şi atragă furia lumii arabe, a comunităţii internaţionale, a unei mari părţi din israelieni şi din d ia s p o r a evreiască, şi ( A F P )

chiar a conducătorilor din propriul său partid. Acest campion al naţionalismului şi al colonizării şi-a menţinut totuşi poziţia graţie sprijinului constant pe care i I-au oferit păturile israelienedefavorizate. Talentul său de tactician, divizările dintre adversarii săi şi soliditate^ poziţiei sale instituţionale l-ar putea ajuta să cadă din nou în picioare în 1998.

E forturile pe care Netanyahu le face pentru a asigura com unitatea internaţională că „nu a îngropat” , acordurile referitoare la autonom ia palestiniană şi Ia retragerea parţială din Hebron, la care consimţise la începutul lui 1997, nu au putut şterge impresia că este primul, dacă nu singurul responsabil de această criză. în octombrie preşedintele Bill Clinton i-a administrat lui Netanyahu un

afront fară precedent pentru un premier israelian, refuzînd să-l primească la Casa Albă în timpul vizitei pe care a făcut-o în Statele Unite. „ N e ta n y a h u este primul

şe f de guvern al

Israelului care a reuşit, în acelaşi timp, să-i priveze pe palestinieni de speranţele lor, să-i înfurie pe liderii arabi, să devină indezirabil în ochii administraţiei americane, să provoace rebeliune în rîndul iudaismului mondial şi să intre în conflict cu jumătate dintre israelieni”, aprecia cotidianul „Haaretz”.■ însă , dat fiind că

: administraţia americană îşi arată nemulţumirea faţă de opoziţia laburistă al cărei lider, Ehud Barak, nu a reuşit pentru moment să-şi impună autoritatea, Netanyahu- dispune încă de o bună capacitate de supravieţuire politică. însă următoarea criză se conturează deja, o dată cu votarea bugetului, la sfîrşitul lui decembrie, din care aripa populistă a coaliţiei a făcut un test. al promisiunilor sale făcute păturilor defavorizate.

SUA TREBUIE SĂ ACURDE MAI MULTĂ ATENTIE POTENŢIALULUI

MILITAR AL CHINEIStatele Unite trebuie să

acorde o atenţie sporită m odernizării potenţial periculoase a arm atei chineze, a afirmat la 11 decembrie Kurt Campbell, viceministru-adjunct al apărării pentru problemele Asiei şi Pacificului, la. un forum al Clubului naţional al presei cu privire la posibile viitoare ameninţări chineze.

Aceste necunoscute includ în principal intenţiile militare ale B eijingului, dar şi interesul său faţă de un război „asim etric” şi profitarea de punctele vulnerabile expuse ale SUA, a menţionat Campbell. „Este vorba de capacităţi ce se dezvoltă în anumite zone de orientare a efortului, în materie de rachete, sateliţi sau inform aţii” , a afirm at Campbell. Afirmaţiile lui Campbell intervin într-un moment cînd S U A \i China şi-au început prim ele „convorbiri consultative” oficiale în materie de apărare, care vizează încurajarea unei

Pentagon i-a reunit pe general-locotenentul Xiong Guangkai, şef-âdjunct de Stat Major al Armatei Populare de Eliberare, şi pe ministrul adjunct al Apărării, Walter

(Baut5Fr~Ilui Campbell, apropierea americană de China ar urma să fie „o combinaţie de forţă şi respect”, susţinînd în acelaşi timp o mai mare transparenţă în probleme m ilitare. „Dacă strategia noastră chineză este prea dură, ne vom îndrepta spre confruntare şi conflict, ceea ce nu este în interesul nim ănui. Dar prea m ult respect ar însemna o atitudine de ploconire nepotrivită”, s-a exprimat Campbell.: Richard Fisher, expert militar în problemele Chinei la Fundaţia Heritage, un institut privat de cercetări din Washington, a declarat la forum câ această ţară se pregăteşte să folosească rachete, forţe aeriene şi navale „dacă socoteşte necesar” pentru a prelua

mai bune în ţe legeri şi " Taiwanul şi „ a opri sau a comunicări între instituţiile lupta, dacă este cazul”, cu

forţele americane venite în apărarea Taiwanului.

militare chineză şi amerieană. Sesiunea de două zile de la

( A F P )

Tensiunea greco-turcă din Mării Egee şi în legătură

■Ciprul a devenit în 1997 dilemă greu de soluţionat tru americani şi europeni,

:®plicîndu-se şi mai mult !“rma unui recent conflict :|re Turcia şi Uniunea ^opeană. Cu prilejul -mmit-ului de Ia Wcmburg, „Cci 15” au :foat să admită Ankara în ;roccsul de extindere a Jiunii pînă nu va îndeplini uimite condiţii, în primul 3d respectarea drepturilor fiului şi a dreptului 'Raţional. . ' . ■

După înfrîngcrea suferită, -.'cia a acuzat imediat UE

cedat cerinţelor Greciei

şi că a barat calea Turciei, sub presiunile Atenei. Grecia cere de mulţi ani ca A nkara să-şi prezinte revendicările, în primul rînd în legătură cu insula imia (Kardak, pentru turci) la Curtea Internaţională dc Justitic.

Atena a replicat anunţînd că într-o asemenea eventualitate va lua „toate măsurile necesare”. Partea europeană, Parisul, Bonnul şi Londra, şi-au înm ulţit. apelurjle adresate Ankarei, sugcrîndu-i că, în opinia lor,

colonii engleze, după obţinerea independenţei.

în conflictul dintre UE şi Turcia, Statele Unite au rolul de intermediar. „Sperăm mult ca această controversă să înceteze”, a afirmat secretarul de stat

cipriote, însărcinîndu-1 cu acest dosar pe em isarul special, Richard Holbrook. Americanii urmăresc „afacerea” rachetelor ruseşti S-300 pe care Nicosia intenţionează să le desfăşoare. Ankara, carc neagă caractcrul

prima oară de foarte mulţi | ani cînd a avut loc un tete-â-

Itete greco-turc.Pe plan militar, în noua I

i

TEXSIIMLE lllffli; GRECII Şl THK IA - 0 Iffi DILEMĂ 1'H.WItU i l l i ld l SI KUROPEMîn timp ce „Cei 15” lansau la

Luxemburg procesul de aderare a Ciprului, noile tensiuni s-au concentrat rapid asupra^ viitorului insulei, divizate în 1974 între ciprioţii greci şi ciprioţii turci. Ankara a anunţat că, drept răspuns la atitudinea europeană, pârtca de nord, ocupată dc 35.000 de soldaţi turci, ar putea să fie definitiv integrată, chiar anexată Turciri.

n-au fost tăiate toate punţile.Pentru Marea Britanie, care va

prelua preşedinţia semestrială a UE începînd din 1 ianuarie, problem a ciprio tă şi, în consecinţă, dilema greco-turcă, va fi mai greu de soluţionat ca niciodată. Londra se va afla în prima linie pentru că Marea Britanie este, îm preună cu Grecia şi Turcia, una dintre cele trei puteri „garante” ale fostei

american, Madeleine Albright, în opinia căreia „este foarte im portant ca Turcia să se orienteze spre Vest, spre Europa”. în opinia americanilor, tensiunile dintre Grecia şi Turcia, ambele membre ale NATO, sînt periculoase pentru întreaga zonă a Balcanilor şi estul Mediteranei. Preşedintele Bill C linton a continuat să reafirme importanţa unei soluţionări a problemei

defensiv al acesto r arm e, afirmă că va replica în cazul în care acestea vor fi desfăşurate în 1998. Atena a reafirmat în nenumărate rînduri dreptul absolut al Nicosiei de a se apăra.

în noiembrie, cei doi premieri turc şi grec, Mesut Yilmaz şi Costas Simitis, s-au întreţinut îndelung cu p rile ju l unui summit balcanic. A fost pentru

structură regională a NATO s-a putut realiza un anumit ech ilib ru în tre A tena şi A nkara. La A tena, se acred itează ideea că ameliorarea „pas cu pas” a | dialogului cu Ankara mai este îneş posibilă. Guvernul grec a reafirm at „vocaţia europeană” a Turciei. Totodată, el co n tin u ă ' să afirm e că nu se va mai . opune unei finanţări de 410 Im ilioane de dolari destinate Ankarei în cadrul U niunii V am ale dintrp UE şi Turcia, dacă aceasta se va ad resa C urţii Internaţionale de Justiţie.

III

II

■a

Iuni, 29 decembrie 1997 A R T Ă C U L T U R Ă d e C l u j v

<LdMXt A ASKLBPVOSOrganizaţia de A jutor M edico-Social ASKLEPYOS

din Cluj-Napoca ne-a com unicat că a prim it din partea J o h a n n ite r Unfall Hilfc (Germania) un transport constînd din 11 camioane cu ajutoare umanitare: îm brăcăm inte, încălţăm inte, jucării, alimente, în total aproxim ativ 200 de tone. Transportul este însoţit de o echipă de reporteri ai postului de radio Antenne Bayem , din Germania, care au organizat şi campania de strîngere a tuturor lucrurilor care formează obiectu l donaţie i, în m area lo r m ajo rita te cadouri de să rbăto ri D onaţiile au fost obţinute în urm a unei cam panii foarte m ari de strîngere de fonduri pentru România, distribuirea acestora urm înd să se facă în prezenţa reprezentanţilor mass-media din Landul Bavaria. Donaţiile vor fi distribuite către: Căminul de copii Huedin; Căminul de c o p ii G ilău ; C ăm in u l d e . c o p ii L u n can i (a l O rg a n iz a ţie i Umanconstruct, Cluj-Napoca); Căminul spital pentru copii handicapaţi neuropsih ie B rîncoveneşti; C entru l m edical A ESK U LA P, S ib iu ; Consiliul local al oraşului Cristuru Secuiesc; Ferma Larga; Fundaţia

:de Ecologie Umană OASIS, Tîrgu M ureş. . M .B

Festivalul-concurs de grafică satirică

si caricatură flIBERNAUA 97• u n f e s t i v a l r a t a t •

Desfăşurată într-un anonimat absolut jenant, datorat unei organizări care nu suportă nici un fe l de comentarii, prima ediţie clujeană a Festivălului-concurs de grafică satirică şi umoristică “Hibernalia" '97 (zis naţional) s-a consumat, sîmbătă, în holul Casei de Cultură Studenţeşti, într-o atmosferă crispată şi glacială, pe care nici zîmbetele de complezenţă, nici aprecierile laudative, nici momentele muzicale reuşite, susţinute de Corala Universitarilor Clujeni, dirijată de p ro f Aristotel Cruceanu, şi nici chiar intervenţiile epigramistice ale unor cunoscuţi "satiriconi" clujeni nu au reuşit să o încălzească. .>

, J s :.«...........j' iSxsKjt* .. i .

Un afiş ca vai de lume...Cîteva zeci de lucrări, multe precare

ca expresie şi chiar execuţie plastică, contrastînd cu altele, remarcabile (dar puţine!), cît să încapă pe panourile sărace ale mei amante de gazete de provincie, au arătat, mai ales oaspeţilor, imaginea chinuită a unei manifestări ce ar fi meritat o soartă mai bună. Iar dacă, ‘in geografia genului, alături de alte oraşe, se aşează acum şi Clujul, oferind cetăţenilor săi «glazura» de pe tortul de ciocolată pîrît, confecţionat din mămăligă neexplozivă” (v. caietul-program), o spunem, -ca sâ fie clar pentru toată lumea, că, prin manifestarea de sîmbătă (căci duminică n-a mai fost să fie) s-a făcut, într-un. mod lamentabil. Pentru a demonstra, însă, că sîntem oameni de onoaTe, am rămas în joc pînă la capăt (adică nu ne-am complăcut în postura de trădători), surclasîndu-i pe toţi cei trecuţi, ostentativ, înaintea noastră în caietul- program “Adevărul dc Cluj” acordînd Premiul I, în valoare dc 800.000 Ici. O “ciosvîrtâ”, acolo, vorba unui altfel onorabil caricaturist, pe care îl admirăm,

la care replica noastră e câ, în definitiv, nu-i împiedica nimeni pe nenumăraţii organizatori şi sponsori “pe hîrtie” să mai “rotunjească” suma la 1,1a 5 sau 10 milioane, dacă le dâ mîna, cît sâ pună măcar de-un jambon! Mai zicea cineva - nu-i. dăm numele, pentru câ noi am fost şi rămînem oameni de onoare - câ nu-i mai arde de-a mai organiza festivaluri cîte zile o mai trăi! Cred şi eu, dacă n-a cooperat cu cine trebuia! Păcat de oboseala şi implicarea sinceră a unora din comitetul de organizare, între care neobositul cercet. şt. Alexandru Stănescu,,Silvia şi Marian Popescu şi alţii, a sponsorilor reali, a celor care au crezut, chiar şi pentru o clipă, dar au rămas dezamăgiţi. în ceea ce ne priveşte, experienţa ne-a:dat o lecţie de a nu ne mai lăsa antrenaţi în acţiuni care ne dezonorează. .

Iar acum, pentru că şi aşa am acordat neperinis de mult spaţiu unui festival ratat, vi-i prezentăm, totuşi, pe caricaturiştii premiaţi: Premiul 1 - Pompiliu Dumitrescu, premiul “Adevărului de Cluj”; Premiul II - Octavian Bour, oferit de “Mediamira", 300.000 lei; Premiul III - Gheorghe Găzdaru,.premiul oferit de Societatea Cultural Patriotică “Avram Iancu” din România, în valoare de 150.000 lei. Juriul a mai acordat: Premiul de excelenţă - Marcel Chimoagă; premii speciale ale Asociaţiei Caricaturiştilor Profesionişti din România - Octavian Covaci (oferit de SC “Feleacul” SA), Mihai Boacâ (oferit de Biblioteca judeţeană “O. Goga”), Anton Dragoş (oferit de “Actualitatea clujeană'1); premii de certitudine în caricatură - Teodora Ciobanca, Valentin Munteanu; Premiul onorific pentru management - Sorin Postolache.,

M.BOCU Foto: N. PETCU

U n p l u s d e f r u m u s e ţe t r ă i r e %

i i r %

Gaet&ftc- T

î

î ‘ f i:

Abordarea dc intre Donizetti a unei teme legau• de uaUi, în slr insa legăturii cu limbajul muzical al operei italiene, cu bogăţia ei melodii ă, inspirată adesea din cînlecul popular, ri prezintă elemente care l-au condus pe compozitor la o măiestrie deosebită a scriiturii. De uLi cantabilitatea w wtuozitalea pe iare le reclamă acestea din partea interpreţilor, de aici situarea lui Donizetti, alaiuri Je Rossini şi Belim, în ritului marilor creatori de opera din prima jumătate a secolului al XlX-lca Sim entatca expresiei muzicale, adecvate evoluţiei dramatice, expunerea caracteristica in lerţe sau sexte, armoniile aparent simple şi dulci fac din opera lirico-dramatică Lucia diLammermoor un etalon pentru ceea ce se cunoaşte sub genericul opera "seria", veritabil precursor al operelor lui Verdi, de mai tîrziu. '

‘ î

BB1S S IM ţî:

în recentul spectacol cu “Lucia” oferit clu jen ilo r de .Opera Română, într-o distribuţie omogenă şi, îndrăznim să spunem “în formă”, au creat numeroase momente de virtuozitate vocală: baritonul Gheorghe Mogoşan (Lord Enrico Ashton), soprana Elena Rotari, de la Teatrul de Oferă din Constanţa (Lucia, sora lui), tenorul Viorel Săplăcan (Sir Edgardo di Ravenswood), tenorul Ştefan Popescu- (Lord Arturo Buklaw), basul Szabo Bâlint (Raymondo Bidebent), mezzosoprană Ana Oros (Alisa,

însoţitoarea Luciei), tenorul Petre Ghilea (Normano), între cele mai reuşite înscriin- du-se: cavatina lui Enrico din actul I, aria Luciei din tabloul 2 al aceluiaşi act, duetul Lucia - Edgardo din finalul actului I, duetul Lucia - Enrico din actul al II-lea; corul, cavatina şi sextetul din finalul actului al II-lea, stretta din finalul actului al II-lea, scena nebuniei. în ciuda cantabilităţii sale, opera lui Donizetti nu e cîtuşi de puţin uşor de interpretat; ea pune interpreţilor mari probleme de susţinere, suflu, nuanţare şi, nu în ultimul rînd, de ambitus vocal, cerinţe cărora protagoniştii spectacolului la care ne referim le-au făcut în mare parte faţă. Corul a creat, sub mîna maestrului său, Tiberiu Popa, momente memorabile, orchestra dirijată de maestrul Petre Sbârcea însoţind,

la rîndu-i soliştii şi ansam blul într-d comunicare ce a subliniat fiorul dramatic îq succcsiunea tablourilor.

Foarte puţinii spectatori care âu jertfit dini timpul preţios de dinaintea sărbătorilor spre a se delecta lă un spectacol care le-a răsplătii efortul, au răspuns cu aplauze prelungite prestaţiei artistice a interpreţilor - în

. deosebit celei a sopranei de coloraturi: dramatică Elena R otari - bis-ul plutind iii aer la “scena nebuniei” , m ai ales. 0 subliniere pentru solo-ul de flaut, precum şi pentru Rodica Popescu Moisa (adaptarea regizorală) şi Andrei Şchiopu (adaptare^! scenografică).

M ichaela BOCU: F o to : I . PETCU

, şi unul dintre panouri, aproximativ în aceeaşi notă

/HawU at Qp&Mi

şc

!1C.im

|:learîrt'stan |a a 'spj m ispt :ro

Papamanos Furs - blănuri nobile 1997-1998

urmare din pagina 1

fem eilor dc succcs, sensibile şi seducătoare.Am apreciat d c s i g.n u I original, paleta c o l o r i s t i c a variată, eleganta şi simplitatea, prospeţimea si s o b r ie ta te a ,

toate la un loc conferind modelelor unicitate. Şi cînd afirm acest lucru mă gîndesc la Casa de moda A dris C luj- N apoca (colecţiaCONNEXiuni, creatori Adriana Cristea şi Marcela Duca), la Casa de modă S tail C luj- Napoca, (colecţia Fantezii de iarnă, creator Silvia Sechel), F iala C enter C luj-N apoca (colecţia A quoî tu penses?), Papam anos F urs (colecţia Blănuri nobile W inter 1997- 1998) şi, nu în ultimul rînd, la Casa de modă D elphi & Company Mirolux (colecţia Haute Couture, design Cătălin

Sex on the Beach la 6 şi 8 am

Botezatu). Toate, nume rep rezen ta tive, pentru piaţa românească şi internaţională, toate prezentînd modele integrate spectacolului, dovedind că industria modei înseamnă astăzi artă, ştiinţă, management, marketing, publicitate, promovare, comunicare - aceasta din urmă realiza tă prin intermediul manechinelor de la Stail M odeling Agency şi Transilvania Fashion.

^Şbow ^ im eInvitatii ediţiei 1997 au fost

P au la Seling , L a u re n ţiu Cazan, Narcisa. Suciu şi d a n s a t o r i i Marius Popa şi J a k o 1 i Melinde. Nume cc nu mai au nevoie dc nici o p re z e n ta re ^ - , realizările lor*, a r t i ş t i c.e rcprezcntînd tot atîtea succcse. :

■ ■ K l lI I P

I N I -f / iV ^f 1 «j

i j -

^ | i

|CO NNEXiuni sau ce-i al tău e al tău! j |

Stail - nuantfele momentului

ARTĂ-CU LTU RĂ luni, 29 decembrie 1997M

tic ÎE

itdii • spre plătii agitf mod ituţă idiii î. O im şi tarea are!

^ “înmormîntarea, ^ului” constituie,unul"cele mai vechi ritualuri:.reştine care's-au mai ^ t ’în zonele mai izolate, ' ;Ji;laYe montane, sau în •j| unor comunităţi ■ mai «păstrătoare ale tradiţiilor. ;>mtatul etnomuzicolog, •1 MEDAN^din Cluj-

releva în urmă cu două obiceiul COMIN-

^ CRĂCIUNULUI, aşa 3 se defasura în satul său jl, NIREŞ, pe cursul ilo’ciu al Someşului, în Jiu! Clujului. Informaţia a preluată de alţi reputaţi

-ologi ( I . . Ghinoiu, N , ■;jre),* inserînd-o între ■icatele / spirituale ale Iclorului românesc din slvania. Dar iată cum se nla acest obicei:[a sfîrşitul colindatului din [e trei zile ale ,Marii „....i, în noaptea de 28 3 29 decembrie, ceata dc ciori, care a”umblat cu jindul” înscenează o rormîntare simbolică a iranului, a timpului şi . a jiitâţii autohtone,.celebrate î spaţiul carpatic, MOŞ IÂCIUN. Unul din “cetaşi”, jşmîntat cu straie albe şi cu joc era aşezat pe o scară din m, sau pe o leasă de car şi -a dus la rîu, “pe ultimul ian”, însoţit de alaiul tinerilor'

sat, fete şi feciori, care ...au ş i- “ se cîntau ’rteşte”(boceau). în ' afara

pitiilui principal, Crăciunul, a alt fecior “slujea” ca un ,i, iar un al treilea era

snsiderat cantorul, care dădea Ispunsurile la ectenii. Lăutarii :arc-i însoţeau trăgeau “pe . .

"j£u6 streşini ie sfiînl lăcaş în ţ>M0 ie an nou"

Biserica din Bradet, ji__________________________I j

strune” cu ja le , ca la înmormînţările adevărate ale junilor nenuntiţi. Şi, la fel ca în ritualul funerar adevărat, în fruntea cortegiului era purtat “bradul” sau “suliţa” (cum i se mai spunea însem nului de mormînt, precreştin), substitut al celui “plecat” şi nenuntit.

Lipsa “crucn mortului” din fruntea cortegiulu i este un sem niflcant elocvent, demonstrînd cu atît mai mult vechim ea V precreştină a

obiceiului. încă şi mai sem nificativ - descifrînd rosturile acestui ritual - era textul bocetului incantat de tinerii din alaiul funerar:

“Măi Crăciune, măi, bătrîne, Astăzi te-ngropăm pe tine • Haideţi toţi, cu mic, cu mare, Să ducem Crăciunu-n vale v Şi să-l băgăm în produc Pe el să punem butuc.O, Crăciune, o bătrîne,Du-te de la noi cu bine Mergi pe Apa Sîmbetei, -

Şi-napoi nu mai veni,C-a venit altu Crăciun .Şi-a fi ca tine mai bun”.La “produc” (la vad) îşi luau

toţi “iertăciune’ de la cel care dispărea; apoi îl aruncau în undă, sau pe podul de gheaţă^ pentru a /‘pleca” la Apa Sîm betei, în lumea BLAJINILOR, a MOŞILOR şi a STRĂMOŞILOR unde “se adună tot ce “nu mai încape în astă lume”.

După o scurtă adăstare, feciorul care simboliza pe bătrînul Crăciun se ridica “renăscut şi reîntinerit”, spre bucuria întregii asistenţe, apoi plecau în alai vesel, cîntînd şi jucînd, spe sat, spre “casa de joc”, unde organizau festinul comun, .. “Com îndarea mortului” adică “pomana” şi ofranda Anului..

A ceastă străveche personificare a tim pului îmbătrînit, sortit “inevitabilei plecări” şi renaşterea unui “nou timp”, a unui “nou an” nu înseam nă acea MARE AŞTEPTARE a omenirii, acea “sete” de schimbare şi de mîntuire prin NAŞTEREA FIULUI CELUI SFÎNT? '

“Comîndarea Crăciunului” poate fi considerată în acelaşi timp un “scenariu, astral”, trecerea soarelui de lă tristul şi înfriguratul solstiţiu de iarnă la lum inosul şi de speranţe dătăto r echinocţiu de prim ăvară.. De aceea, descătuşaţi de teroarea frigului şi a întunericului, oamenii trad iţionali, locu itorii ţinuturilor carpatice aşteptau bucuria vieţii si LUMINA DIN

'LUMINĂ.' ' ; " .•• Dr. Maria BOCŞE

E x p o z i ţ i a E v a L U K A C S S O L Y M O S S Y

Recent, a avut loc vernisajul expoziţiei personale de grafică: si pictură a cunoscutei graficiene Eva Lukâcs Solymossy, Im Galeria Gy. Szaho Bela.' Născută ia 18 ianuarie 1946 la Dej, absolventă m institutului Pedagogic de Arte Plastice din Ciuj-Napoca, promoţia 1966, w mai bine de (ret decenii de creaţie m tiţeat o operă autentică, apreciată în ţară şi străinătate,

5 pastelurile sate care i-au adus consacrarea fiind expuse nu l ■ mai la Cluj, , Dej, Baia Mare, Blaj etc. dar şi pe sintezele

mr reputate galerii şi muzee de peste hotare (Canada, îoronţo - Galeria Del Bello -,sauîn Ungaria, la Budapesta, 'yiHle Muzeului istoric etc.).

în universul săli plastic Jfat şi puternic comunicativ îmbină calităţile u n u i.

senator inspirat cu nobleţea poezia unui valoros

'Oponist al culorii. Dar ceea dă coerenţă şî o inefabilă' ergie fiecărei lucrări, fie

pastel, ulei sau desen, este LUMINA, care a însoţit-o de la primii paşi în orizontul creaţiei; expresie nu numai a calităţilor pur plastice, ci mai ales, a unei particu lare tră iri în faţa motivului - nevoia de sinteză) de armonie, de speranţă pentru

cunoaştere şi

titudine pentru elem entele simple, care “arheologizează” în memoria noastră colectivă: m untele, cetatea, arborele, cuplul, fata, floarea, scoica, toate reinstaurîrid o ordonanţă sim bolică. Iar frum useţea m odulării liniei şi culorii augmentează parcă muzical

.. această rememorare a esenţelor.Credem că în această recentă

expoziţie Eva Lukâcs ni se dezvăluie plenar, mărturisind ataşam entul s ă u . pentru LUMINĂ, pentru' c larita te ,' bucurie şi frumuseţe în lumea plină de convulsii şi contraste a sfîrşitului de mileniu.‘ într-o coloană din Corinth,

desenată abia presimţit parcă cu veneraţie dar şi sfială de Eva Lukâcs Solymossy stăruieamintirea celor ce-au construit,

înţelegere prin • au trăit’ au'sperat. Este Grecia sine - punte de rca'ă dar este şi “arheologizarea” bucurie către esenţei ei constructive, a bucuriei

de a trăi, de a realiza. Cu adîncimea unui suflet transilvan,E va . Lukâcs S o l y m o s s y recreează o

Cu forţă şi sensibilitate, artista . atinge acel prag rezervat doar deplinei maturităţi creatcjare, I cînd imaginea plastică are | puterea de. a dezoculta, de a transform a “v iz ib ilu l” - în . “sensibil”. Fie în pastel, ulei sau desen, structura imaginii I metaforă din ciclul dedicat | Greciei este expresia sublimată a unei muzicalităţi interioare, . a unei spiritualităţi în armonie * cu sine şi cu existenţa. Dar mai t presus de toate resimţim taina | şi frumuseţea “dulcelui sţil i clasic” al umanităţii eterne, încifrâte în desfăşurarea I secvenţială a motivelor ce | concentrează în gravitatea şi | eleganţa structurii modularea i poetică a‘ culorii, jocul luminii, bucuria descoperirii de sine în I edificarea unui autentic şi | original univers artistic. j

Dr. Alexandra RUS Iceilalţi. •

Cu modestie dar şi cu s e n i n ă t a t e a c o n v in g e r i i ;Eva Lukâcs a abordat mai ales . motive plastice Grecie deopo- ale p la iurilo r hivă pentru sinetransilvane, dar şi concretizări ale “spiritului locu lu i” din p e re g rin ă ri le sale prin lume. Şi la nivelul motivului, Eva Lukâcs optează cu promp-

şi pentru noi; îm bracă ca într-un ca le i­doscop de ima­gini coloana de re m e m o ră r i- , reminiscenţe a acelei lumi văzute şi ştiute, situată între realitate si vis.

C o n c e r t e x t r a o r d i n a r

MARIANA NICOLESCO şi ;Laureaţii Concursului Oarclee

"Unii dintre cei mai remarcabili artişti pe care Concursul de Canto «Hariclea Darclee» de la Brăila, oraş cu tradiţii vechi şi nouă capitală a speranţelor liricii mondiale, i-a adus într-un mod atît de strălucit în atenţia generală, ne oferă în această seară (23 decembrie 1997 - n.n.) privilegiul de a asculta voci dintre cele mai frumoase ale tinerei generaţii, interpretţnd pagini glorioase ale muzicii universale. Un mare sentiment de dragoste s-a statornicit între mine şi aceste formidabile talente, pe care le-am simţit din prima clipă avide de cunoaştere, aspirind spre împlinirea artistică prin arta sacră a cîntului, căutînd perfecţiunea, în. măsura în care ne este dat cel puţin în imaginar să ne apropiem de aceasta " - spunea soprana Mariana Nicolesco în prologul Concertului extraordinar, susţinut pe scena Ateneului Român de cunoscuta-artistă, împreună cu cîţiva dintre laureaţii amintitului concurs.

{

w —

Un concert care a prilejuit şi evoluţiile laureaţilor clujeni, deţinătorii celor mai importante premii: Ramona E rem ia , M a riu s V lad (Budoiu), Tatiana Lisnic, Ion Ţibrea, Victoria Vizin (U ngaria),' care îşi desăvîrşeşte , studiile postuniversitare la clasa prof. ■ uniy. A lexandru Fărcaş, precum şi tînără speranţă George Petean. Prezent Ia concert, rectorul Academiei de Muzică “Gh. Dima” din Ciuj-Napoca, dl prof. univ. Alexandru Fărcaş, a ţinut să n e m ărturisească: “îm preună cu ce ila lţi protagonişti (Irina Ionescu, Iordache B asalic, Oana Andra, D oina D im itriu , D aniel Patacă, S tefania

- Ştefan alături de- clujenii menţionaţi), pe care-i regăsim în programul Concertului extraordinar, în compania O rchestrei sim fonice a F ilarm onicii «George Enescu», sub conducerea muzicală a maestrului Marco Balderi, marea Doamnă a scenei lirice , M a ria n a Nicolesco, ă dat clasă de referinţă, s tilis tică si

interpretativă, a creat o înălţătoare atm osferă de comuniune şi simţire artistică. Gestul domniei sale reiterează m area şcoală de -cînt' a neam ului, creează acel minunat climat de preţuire şi promovare a tinerei generaţii de artişti lirici, cum numai marile spirite au făcut-o în istoria genului, v ;

Fie ca aceste clipe să rămînă înscrise cu LITERE DE AUR în . cartea mare care este PANTHEONUL creaţiei interpretative al tinerilor form aţi în am fiteatrele ALMEI MATER MUSICAE clujene”. ; s- '

Reamintim cititorilor noştri că "Soprana - M a ria n a Nicolesco este Membru de Onoare al Academ iei Române, D octor Honoris Causa al A cadem iei de Muzică “Gh. Dima”, Cetăţean de onoare al municipiilor Bucureşti, Ciuj-Napoca şi Brăila. Â fost distinsă dc către guvernul francez cu titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor şi i s-a decernat M edalia UNESCO pentru Merite Artistice.

M ichaeia BOCU

în interviul cu actorul Marius Bodochi, publicat în ziaruj nostru din 25-28 decembrie, în loc de “superficialitatea meseriei de actor este că el nu rămîne decît

în sufletele oamenilor şi toate mor odtftă cu el” se va citi “superbitatea meseriei de actor este că nu rămîne decît în sufletele oamenilor şi toate mor odată cu ei”.

Cerem scuze actorului Marius Bodochi şi totodată cititorilor.

6 ) luni, 29 decembrie 1997 PURUCJTATF. ' S e ^ fu Ş UO .

Surprize Kodak şi fluturaşi ia magazinul din oras!

PHOTOI N T E R N A T I O N A L

Ai văzut? Vitrinele oraşului au fost invadate de fluturaşi coloraţi! Sunt vestitorii

re{elei de magazine Photo International. Aici poţi găsi calitatea desăvârşită a

produselor şi serviciilor Kodak, şi, în plus, celor mai fideli cumpărători li s-au

pregătit mari surprize! Ei vor primi Cartea de fidelitate, care le va aduce, pentru

flecare procesare foto la Photo International, mereu alte surprize! Urmăreşte

fluturaşii Photo International! Prinde surprizele Kodak!

Cluj, Piaţa Unirii nr. 19

Developăm surprize Kodak.

O L; INTERNATIONAL .

Distribuitor exdbsW at&rfzaft al produselor Kodak

CRĂCIUN FERICIT!S o c i e t a t e a N a ţ i o n a l a

a P e t r o l u l u i

^ "pm m " s.a.S u c u r s a l ă P E C O C l u j

urează",-tuturor clienţilor, partenerilor de afaceri şi

; salariaţilor să i, v ,

u n A n N o u p l i n d e b u c u r i i , p r o s p e r i t a t e ,

m u l t e î m p l i n i r i

ş i u n s i n c e rLA MULŢI ANI!

Vă invităm acum în staţiile noastre PECO unde pentru alimentarea autoturismelor dvs. cu benzină

în valoare de peste 80.000 lei veţi p rim i un frum os d a r din partea societăţii.

te l / f a x : 1 9 8 8 1 4 - 1 9 4 9 1 7T TvS. - 1 i 't t .1-

leaşin g^M A rate BRIETA distribuitor TUNGSRAM

B E C U R I TUNQSRAM

2230 |*W>ue+TVAT U B U R I TUNGSRAM

2QW . 40W

7 5 5 0 -7 9 2 Q i. ib u e « mStr.Meseriilor nr.23 Tel:437434;437439

:epirai

C â r s a l i j f ; ;■c u c e a m a r m a r e

p r i z ă l a p u b l i c . , - . '

HBO - este cel -.mal- mare -canai T V de-;- - ;. . \ filmedin lume;;- - v: :, ;-HBO --. es te p re z e n t - în ; oraşu l tă u , r începând cu d a ta d e 1 ia n u a rie 1938,

/K B G .- Iţ i aduce: acasă cele m ai noi şi mai bune.film e» e v e n im e n te sportive.

• de senzaţie,, concerte f i spectacole Tn ■ . . . . • exclusivitate, .y ^ . ' ' - , ,HBO - este un canal d e te le v iz iu n e fă ră publicitate, su b titra t in teg ra l în lim ba • ' ’ : rom ână. - ■ - " <HBO - es te tran sm is p rin sate lit 7 z ile ‘ d in 7 în tre o re le 14 .00 şi 02 .00 .HBO - îţi o feră în tre 1-10 ian u arie 1988 to a te fiim e ie şi spectacolele g ra tu it.

...numai prin reţeaua ‘ , televiziunilor prlnr cabisj!

e

m m gm« S i

■ H m

în Cluj prin: PORTAL-B-dul Eroilor Nr. 9, Tel. 145167/194090,

TV CABLU-Str. D ecebal Nr. 3*7, Tel. 432.456, SELTRON-Str. Prim ăverii Nr. 1, Str. Decebal Nr. 132, Bl. C54, Sc.l, Tel. 426.004 .

în A lba Iulia p rin ASTRAL TV, Str. Vasile Goldiş nr. 10, bl. 5A, ap . 3, te l. 817-299. '(578041)

CINEMALA TINE ACASĂ

gw/TBţJjl fl _ D S iS H f T E CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîm bă tă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢ1A TURDA:(CilJlj rtătfJLM \*M Ini ti luni-vineri 8-16; tel/fax 3143-23; SUBREDA CŢIA D EJ: luni-vineri 8-16; ( d / f a 21-60-75. luni, 29 decembrie 1997

E >

■ţi nevoie de un consiliereconomic?

Witi sâ aveţi o evidenţă contabilă corectă, fără riscul de-a f i

fraţi pentru n erespectarea yit’lor de depunere a documentelor 0Ur contabile?

CONT JUNIOR "G " SAA * » 4 3 2 8 9 5 sau « 9 4 .5 6 4 .7 0 2 .

Ş D E X® Cel mai mare

distribuitor en gros

de îmbrăcăminte import DOREŞTE

SÂRBĂTORI FERICITEw

ii

i i

La Multi Ani!

* fuste „* rochii * sacouri* îmbrăcăminte copii

ioi găsiţi întotdeauna ÎMBRĂCĂMINTE SO R TATĂ de cea m ai bună calitate

tovere întaloni

calita te s u p e r io a ră A P R E Ţ U R I E X C E L E N T E !WAŢII LA TELEFOANELE18-623482 sau 064- 193493epozit: Vlaha, jucl.Cluj. :)rar; Zilnic 8-20, Sîmbătă: 8-16.

\mamm Cuinpărandnunim3prodiise ve(i primi cadou un săpun DIAL antibacterian (142 gr) in valoare d e 1 2 . 0 0 0 l e i ' !ANTIREUMATICCod nr. 5271

POLAR ICE - cremă - gel analgezică; produs deosebit de p e r f o rm a n t c o n tra reumatismului pe bază de camfor şi mentol, înlătură

durerile reumatice, mtramusculare;' acţionează eficient asupra sistemului muscular osos şi încheieturi, se foloseşte şi în cazuri de crampe şi răceli musculare. ~

VAPORIZING RUB - Cod nr. 5270 - decongestionant nazalşi contra tusei, pe bază de mentol, camfor şiuleideeucalipt.Se foloseşte pentru decongestionarea căilor nazale şi înlăturarea tusei datorate răcelilor puternice, pentru combaterea sinuzitei. Acţionează eficient şi asupra sistemului muscular, înlăturând durerile.PETROLEUM .TELLY - Cod nr., 5077 -produs de referinţă alînaltei tehnologii americane, cremă pură cu extract natural de petrol, ajută la vindecarea pielii foarte degradate, în speciala bătăturilor; revigoreazăşi ajută laobunăcirculaţieperiferică. R Efect dezinflamatoriu I[Completaţi cu litere de tipar şi citeţ Cuponul de Conundi. Se accepţi şi copii xerox.^ .Trimiteţi-I prin po;tă, menţionând cât mai exact adresa dvs. (Localitatea, cod poştal * telefonul dvs. pentru confirmarea comenzii), numărul de bucatf şi codul produselor, pe I adresa A & A AMERO Co., CJ». 149 O.P. 22, Bucureşti. I

ISunu de plată + taxele poş te le ^ de^amb^are^or^n^chlUte la ridicarea coletului |

Pentru Inform aşi tau woliciîâri urgtnt* 1*1:01/ 5l2.08.54. JDoresc să cum păr: : PR ET / L E I ' *N n B u c . ....POLAR ICE 255 gr. (cod 527IJ..... ......... . 53.600 lei I

I| Nr.Buc...... . VAPORIZING RUB 113 gr. (cod 5270).,............... - 53.600 lei , j

Nr.Buc............ PETROLEUM ÎELLV 226 g r (cod 5077)........... ...... 33.600 lei II

| Nume ............. ......................... . Prenume

Nr......B tS c ,.. , ._Ap......-Localitate.......---------j| Jţţdţj fţofiţd jStrada ,.. .H

T u

n e co n tac tez i

S C E L E C T R O D A N I E L L A

I M P E X S R LCLUJ-NAPOCA, Piaţa Unirii nr.23

î Tel: 431791, Fax: 1948602 • ------- . . . — i —... .. . . i n , *

Noi te conectămOFERTĂ PROMOŢIONALĂperioada 2 - 3 1 d e c e m b r ie• conectare GRATUITĂ• abonament GRATUIT 3 luni• 1 CD cu corul Madrigal GRATUIT în pachetul cu CONNEX GO

1 C D c u G y u r i P a s c u

D ea le r a u to riz a t

 D E m p L S t i m a ţ i c i t i t o r i

v ă a n u n ţ ă m p r o g r a m u l g h i ş e e l o r d e m i c ă ş i m a r e p u b l i c i t a t e

• 2 9 ,3 0 decembrie- deschis 8-16

® 31 decembrie, 1 2 ,3 ianuarie - ÎNCHIS

® 4 ianuarie (duminică) - deschis 9-14

# 5, 6 ianuarie - deschis 8-16

DEVÂRULe Cluj zia r independent

O R G A N IZ E A Z A

ABON AM EN TELOR

punde ■urilor ««/ Dvs.

e abonezi,PUIlzi c; A . • .

C l Ş t l g l

■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ I

Ă R U b d e C l u j f- c u p o n d e a b o n a m e n tibonîndu-vă la ziarul ADEVĂRUL de Cluj pe minim 3 luni punzînd la cele 2 întrebări de mai jos, puteţi participa la tombola îată de ziarul ADEVĂRUL de Cluj în colaborare cu firma ROYAL LOYALTY 1- Unde este situat sediul ziarului Adevărul de Cluj?2. De cîţi ani este prezentă marca de televizor ROYAL

'Mmentele se pot încheia la: l’cpia'a «

perfecţiunea ideîaiiului■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ a

■ Doresc să fac un abonament la ziarul A DEVĂRUL de Cluj pe minim 3 luni în valoare de 13.000 lei/lună (plus taxele poştale)

■ Nume .......................................... Prenume .....i■ Vîrstă .................. Adresa: str.............!...».......;J...........................„. i n r ................ b l ................ sc* 3pi etaj ■ localitatea....... cod ■ Profesia ......... ................ .................... . Funcţia ........ ............................. ; r ă s p u n s : 1 ) ....... . .................... 2 ) ................. ..........

;te oficiile poştale de pe teritoriul judeţului Cluj;APEX SRL, str.Inocenţiu Micu Klein nr. 17, telefon 196213 iul ziarului ADEVĂRUL de Cluj, str.Napoca nr.16, telefon 194981

Vă rugăm să completaţi în întregime acest talon, să răspu ndeţi ia cele 2 întrebări şi să îl trimiteţi împreună cu copia chitanţei de plată la sediul ziarului ADEVĂRUL de Cluj, str.Napoca nr.16, Ciuj-Napoca. Data limită de trimitere a cupoanelor: 27 ianuarie t998 (data poştei). Tragerea la sorţiva avea locîn data de.30 ianuarie 1998.

Rugăm persoanele care s-au abonatdeja la ziarul ADEVĂRULde Cluj pe minim3luni să trimită talonul cu copia chitanţei la adresa de mai sus pentru a putea participa lâ tragerea la sorţi.

8 luni, 29 decembrie 1997 PUBLICITATE d e ^ f » 5 ^

25 lANIJAllIE 199» îimR E D U C E R E

Iraupert, «mut |î sumutr .R A rrrr t■ ' v i : : -

■ ■ M M!£L - v^ E S 0 B i k S ^ j H ? ^

i P F ' iA L U . 5I r S(r. Oaşului ar. 42A.

.13Hala Agroalimentară

‘-ţa Mihai Viteazul etaj I

tel 433555,136822, ORAR 8-18 a P-

tel 132897, ORAR 9-1* c Cafea Victoriei nr. 100

(Materna, TURDA) te l: 433804

Citiţi zilrii{

M O B t t ÎN R A T lF A R ^ d o b a n d a ® p r o d u c ă t o r l a c o m a n d a

U H U .Cm M m *

i\re*c\2.ct

> G ă s i ţ i f o r m u l a r u l d e p a r t i c i p a r e in:<- Reţeaua magazinelor ALCOM-Cluj

-M agazinul V TOTAL- Magazinele STAIL şi DALI

- Reţeaua magazinelor CONIS

Ş 3

La MyhtCalculatoarele A L P I S

JJ 2a>

• i e ă r l ă t o r î i oP r i l e i u '

A S T R A S A CLU Jo n l o , J e

• CLUJ-NAPOCA

• TURDA• DEJ

str.Horea nr. 1 7 - tel. .432463,432492 str.Primăverii 10/22 str.Libertătii nr.7 - tel. 432144i • ... ■Piaţa 16 Februarie nr.2, ap.19

urează tuturor colaboratorilor

S Ă R B Ă T O R I F E R IC IT E >i t7 0 £ u £ ţ£ s 4 * t c fVă reamintim că A sigurarea O bligatorie de R ăspundere C ivilă A uto poate fi achitată

la unităţile noastre din judeţul Cluj, precum şi la următoarele societăţi: v . ^O SC Asigurări Ion Ţ iriac O SC R oum anie A ssurance Internaţional ­ei SC OMNIASIG O SC A utosincronO SC Asigurarea Populară

A S T R A P R E I A R I S C U L !(603775)

VINZARI CUMPĂRĂRI

• Cumpăr acţiuni. Tel. 19-92- 03. (565821)

• Vînd casă, grădină în Cojocna str.. T raian nr. 18. Inform aţii Cojocna str. Traian nr. 14 Chifor V asile.tel 116 A sau telefon 22- 07-40 Bistriţa. (596332) . ..

• Vînd Renault Laguna 1800 cm c fa b ric a t 1994, s ta re ireproşabilă, neînmatriculat, preţ 16.900 DM. Tel. 069/48-29-65.(566426)

• Vînd Mercedes 230E fabricat 1991 irep ro şab il, un s in g u r p roprie tar neînm atriculat, preţ 18.500 DM. Tel. 069/48-29-65.(566427)

• Vînd Volkswagen Passat. Tel. 42-66-15. (596348) .

PIERDERI• Pierdut cîine W elshterrier

mascul 3 ani, maro cu negru sub tratament. Recompensă. Tel. 13- 66-22; 1340-63. (596336)

DECESE - COMEMORĂRI

DIVERSE• Farmacia Interpharm din

Q uj -Napoca, str. Primăverii nr. 6 c a r tie r M ănăştur, angajează farmacişti, inclusiv pensionari. Informaţii la teL 17-13-65. (566493)

Angajăm farm acist pentru ac tiv ita tc depozit. C urricu lum vitae la OP. 1 CP. 1038 pînă la 15.01.1997.(566527)

• Ţ in e v id e n ţă c o n ta b ilă co m puterizată . "Tel. 15-75-76. (596193)

* Sînt alături de familia Creţu în momentele grele prin care trece şi exprim ' condoleanţe celor afectaţi. Ioan Ureche. (A)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a mamei dragi prof. dr. ing. CORNELIA FLOREA, care ne-a părăsit prea repede. Înmormîntarea va avea loc marţi, 30 decembrie, la ora 12, în Cimitirul Mănăştur. Fiicele Simona şi Ioana. (566534)

• Cu durere'în suflete ne despărţim de draga noastră fiică, soră, cumnată şi mătuşă, prof. dr. ing. CORNELIA FLOREA. Tata Vasile şi familia Sucală. (566535)

* Sîntem alături de familia Alexandru Cîmpeanu din Dej, la marea durere pricinuită de moartea prematură a. fetiţei lor. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Mătuşa Maria şi Ileana mare. (566540)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ şi ta tă BOJAN IOAN, în al 51-lea an al vieţii. Înmormîntarea va avea loc azi, 29 decembrie 1997, în comuna Feleacu la ora 13. Fie-i ţărîna uşoară.' Soţia Maria, fiul Nelu şi nora Doiniţa. (566536)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o grea- suferin ţă , a unchiului nostru TĂNASE A L E X A N D R U . Înmormîntarea va avea loc azi, 29 decembrie 1997, orele 14 la capela mică a Cimitirului Central. Liana, Mergean şi Nejdet. (566542)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a soţului, ta tălu i, bunicului, cuscrului, cumnatului OLARU FRANCISC din Palatca. Odihnească-se în pace. Înmormîntarea va avea loc în comuna Palatca, m arţi 30 decembrie ora 12. Familia îndurerată. (566546)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre -mamă, bunică şi străbunică, a văduvei MIRON MARIA (a Ciunganului) născuţă în satul Rediu. Înmormîntarea va avea Ioc azi, 29 decembrie, ora 12 din str. Maşiniştilor nr. 203. Familia îndoliată. (566548) .

• Sincere condoleanţe familiei T a rţa Vasile la pierderea scumpei lor mamă, soacră,"bunică şi străbunică. Dumnezeu să o odihnească între aleşii săi. Familia Ilie Roşu. (566531) ;

• Banca Dacia Felix îşi exprimă adînca tristeţe ;la d ispariţia fostului coleg GORCEA PAMFIL şi transmite sincere condoleanţe familiei îndoliate. (566532)

• • Sîntem îndureraţi de dispariţia fulgerătoare a lui BOJAN IOAN din comuna Feleâcu, suflet generos- şi afectuos. Ne-a fost alături Ia bine şi la râu în momentele importante ale vieţii Nu-1 vom uita niciodată. F ra ţii, cumnaţii, nepoţii, verişorii şi cuscrii. (566537)

• Consternaţi, sîntem alături de familia Semenescu în marea durere cauzată de dispariţia fulgerătoare a fiicei dragi, ANA. Asociaţia locatari str. Mehedinţi nr. 31. (566538)

* Sîntem alături de tine, Mihu, în marea durere. Oana şi Ionuţ Istrate. (566539)

* Un ultim omagiu celui care a fost ing. ISA GĂVOZDEA GA VRII* Sincere condoleanţe familiei îndoliate din partea foştilor vecini din str. Godeanu nr. 8. (566545)

FIRMA ROMANO-DANEZA- ciî'sediul tn CLUJ-NAPOCA,

ACTIVITATE: comerţ cu produse de uz veterinar şi pentr hrana animalelor, utilaje agricole şi consultanţă veterinara

angajează: DIRECTOR EXECUTIV cu experienţă managerială

înscrierea pe bază de CURRICULUM VITAE. care va fi depus la punctul de lucru din loc. FLOREŞTI, str. AVRAj|

IANCU, nr. 350, jud. CLUJ.Constituie avantaje: studii superioare în domeniul sanfc

1

veterinar; cunoaşterea unei limbi de circulaţie intemaţiona

înscriere: zilnic între orele 9-14 iar sâmbăta între orele 9-' Termen limită: 05.01.1998, ora 15

Informap’i suplimentare la tel. 265666 sau 092.236080

• Sîntem alături de d-1 Nelu Miron în aceste momente grele p ricinuite de trecerea în nefiinţă a mamei dragi şi-i transmitem sincerele noastre condoleanţe. Vecinii de pe scară. (566549) .

• Un ultim omagiu celei care a fost prof. dr. ing. CORNELIA FLOREA din partea » C atedrei de M anagem ent şi Ing ineria Sistemelor şi a studenţilor de Ia Ing inerie Economică. (566550)

• Un ultim omagiu dragului nostru coleg ing. ISA GAVRILĂ, plecat p rea timpuriu dintre noi. Sîntem alăturj de familia îndoliată. Colegii de la Inspecţia Judeţeană în C onstrucţii, Lucrări Publice, Urbanism şi ^menajarea Teritoriului Cluj.(A).

• Sînt momente grele în viaţă pe care trebuie să le învingi. împărtăşim durerea ta, Nelu, acum cînd destinul vieţii te desparte de mama ta MIRON SANDA. Fam ilia Colceriu Emil. (566551)

• Cu neţărmurită durere anunţăm trecerea în nefiinţă^ d-nei prof. . dr. ing. CORNELIA FLOREA, distins cadru didactic şi valoros om de ştiinţă, care a contribuit cu profundă abnegaţie la instruirea a zeci de generaţii de studenţi şi a adus contribuţii rem arcabile pe tărîmul cercetării ştiinţifice în inginerie. Regretăm profund trag ica _ d ispariţie şi transm item sincerecondoleanţe familiei îndoliate. Consiliul Facultăţii de Mecanică. (566554)

• Un ultim omagiu iubitului MATE MIHALY. Familiei îndoliate sincere condoleanţe. Asociaţia de locatari str. Fîntînele nr. 40 bl. V6 şi familia Pintican Nicolae,*din cartieru l. ’ G rigorescu. Înmormîntarea va avea loc în data de 30 decembrie 1997 ora14 în C im itiru l C entral. (566555)

_ • Anunţăm cu durere scum pa noastră ma ŞTEFAN ANA,;de 88 ani stins din viaţă în 25 decemb 1997. Să se odihnească în pa F iul L iviu. cu soţia Bc (566553) v

:iîhraareU’ai;lil;isic

1 1 ioni j “Ai :i Vi

•> Sîntem alături de colt noastră Sorana Popa în act ie) a momente grele pricinuite Iţe fo trecerea în nefiinţă a mai i ] ' sale. Sincere condoleat : Colectivul de cadre didact al Liceului Teoretic nr. 5 CI Napoca. (566547)

. ■• L a trecerea a 5 ani, gîndim cu dragoste la cea c a fost cea mai bună mai soacră ~ ş i .bunică P MARGARETA, decedată în decembrie 1992. Cristina, 1] - Clşi Gabi. (566520)

mal

■aTra;alat

htr

• Cu aceeaşi trist anunţăm împlinirea de ufl de cînd un crud destin , r™ smuls de lîngă noi pe draj —- nostru soţ, tată, socru ţi bi* MOLDOVAN ŢRAl (PUIU). ' Dumnezeu odihnească în pace suflet ol bun. Cei care nu te vor * n ic iodată, soţia şi coft (566543)

• Un sincejr. omagi**, împlinirea a 4 ani de la dec* celui ca re a fost SEf^ ALEXANDRU. Te vom pă» în suflet cu dragostef recunoştinţă. Valerica, An® Grigoraş. (566544)

• A trecut un an trist zîmbetul, fără bunătate^ dragostea lui MIRC* BREAZU. Nu va fi nicio<® uitat. Amintirea lui trăi*j (596321)

ta cotr-Iolî

vohri:

HA :i d

stipi

Mulţumim tuturor c\ care au fost lîngă noi în noastră durere pricinuiţi* m oartea scumpului nr»S MIRCEA VIOREL SIÎ* Familia îndurerată Mari*J. Călin, Cristina. (566533) J

• Mulţumim tuturor cr­eare au împărtăşit durere» noi Ia despărţirea de iuţj noastră SCIIULLER MAR? născută Brassai. Fam», îndurerată. (566541)

gVĂRULC!HI____ SP O R T luni, 29 decembrie 1997 3 1

I U '-/vapâca şiJ lRlE: Ovidiu Maier J u partea maestrului; l'jjtişun frumos cadou,~ f .,cu ocazia zilei, de!•» • »TT”[.Campanie anu- U - J ,«Transilvania Sport. I , nava fi şi.ultima,; 1 - |’a Transilvania Sport !".;j “orientarea” • Eva

data aceasta fiind vizaţi şi colegi de breaslă,- p lus C.S., “Universitatea” • In Divizia A m asculină de baschet luptă aprigă pentru medalii şi evitarea: retrogradării. La cei doi poli se află şi echipele clujene “U” şi Carbochim « Eveniment atletic clujean dato ra t lui Gelu

a xul I Ia Budapesta în mg (8^5), dar şi

!a săritura în lungime :)■ Laszlo Sărucan pe. : în Grand Prix-ul an*Remus Moldovan :iimit antrenor al :arei A masculine de U” - CUG • 15 ani de ',i în nefiinţă a celui ce ililvansuc • Fotbaliştii isie guvernamentală, e de... doi bani şi Armătură Cluj tot mai : A • Florin Purice de

pc locul I la Grenoble puternic turneu

snal de fotbal-tenis • Adevărului de Cluj” - Yiscopoleanu • Pro

Sbow la ediţia I (17-19 ie) ci “U” Explorări Baia

anitaionaj

e9-

060

re r tmaiani

cembj înpa| t Bel

s colej

raite ţe focul I,. “U” ARDAF mai d]*Gontineac - rugbist le a l! de 100.000 de franci idatt j . Alţi trei invitaţi de 5 0 a cotidianului “Adevărul__ f: Anişoara Ctişmiraniţ -lolanda Balaş Soter şi tacj m at

pffiUARIE: surorile Bama [ă îtfl-H dreptul în 1997 a, Tg Cluj şi UTA şi-au

supremaţia în turneul [raal de fotbal-tenis de Transilvania Sport î ş i ,

Hacurile murdare, de

Luchianov, 8,04 m la săritura în lungime, Bucureşti, Grand Prix • Recepţie la gala oferită de CSS Voinţa sportivilor laureaţi în 1996 • 125 de ani de la înfiinţarea Societăţii de patinaj -

, Cluj (20 februarie) • In exclusivitate pentru “Adevărul de Cluj”, Liliana Năstase • Arbitrul Radu Timoc (polo) pe

Jocul 2 în lume. îi dorim un an 1998 la fel de strălucit “ Noutăţi tehnice în C.N. de raliuri • Bron? pentru “U” Cluj în cadrul C.N. pe echipe în proba de arme cu aer com prim at. în lotul antrenorului Valentin Micuşan se află Sebastian M icuşan, Kozma N orbert, Bogdan Micuşan • Adunarea generală a DJTS-ului clujean. Realizări, minusuri, perspective sînt trecute în revistă în mod pertinent • M em orialul şah ist “A ndor Ştefan” la Gherla • în Sala sporturilor “Horia Demian”, într-un atractiv meci de baschet masculin, România - Croaţia 65- 108 în preliminariile C.E.-, grupa I (26 februarie). Cu o singură concluzie - sîntem departe, departe de lumea bună a celor cu mingea sub panou.

MARTIE: oaspete de seamă la C iuj-N apoca: proaspătul campion mondial de box Mihai Leu. A fost una din ultimele

acţiuni sportive datorate inegalabilului om de sport, regretatul Mircea Nicorici • Victor Morca a împlinit 70 de ani. Din care aproape 50 de ani sînt dedicaţi gazetăriei sportive. , Şi sînt 50 de ani neîntrerupţi în . slujba, sportului românesc. Şi- Victor Moreă avea să fie marele neîndreptăţit al anchetei iniţiate de către D ivizia Sport a Studioului . teritorial de radio Cluj. Aşa este cînd premiile se ; dau între prieteni'.. • Melinda Marton realizează un 13,26 m la triplusalt, rezultat care îi aduce locul 3 la Naţionalele de seniori şi tineret, reprezentanţii clujeni sînt la înălţime, printre laureaţi numărîndu-se Dan Monea (locul 3 la 400 m), Laszlo Sărucan (locul 2 la 60 mg), Gelu Luchianov (locul 3 la lungime cu 7,70 m), Cristian Pap (locul 1 la hcxatlon), Adrian Dan (bronz cu 4.985 de puncte), Mihaela Botezan (locul 3), Eva Miklos (locul 3 la senioare şi 2 la tineret în proba de 60 mg;

locul 1 la lungime cu 6,40 m) • Cupa “Constructorul” a ajuns la ediţia a 19-a” Finale interzonale la karate tradiţional, organizate de clubul Sutemi • CSM ARDAF este revelaţia SL la polo • Sergiu Dascăl (iocul 3) şi echipa naţională pe locul 2. la Crosul Balcanic • Paneth Farkas a împlinit 80 de ani (17 martie). Peste 65 de ani dedicaţi tenisului de masă « Memorialul “Florica Murariu” la rugby a ajuns la ediţia a IV-a; Pe locul 1 şi cîştigătoare a fost “U” :16 Februarie Cluj • Laszlo Sărucan, Andreea Burlacu, Dorel Greta, Mihaela Oană, Mihaela Botezan şi(de premiere atletism • Cupa “FORTUR”: la şah, ediţia I, cu Marius Ceteraş (seniori) şi Adrian Groza (juniori^ pe locurile întîi • Cupa “ALFA ’ la automobilism, viteză pe circuit • Diana Bolos (TELECOM Cluj, antrenor Melintia Măcelaru) se clasează pe locul 3 în finala pe ţară j a

şi Gelu Luchianov pe podiumul de premiere în finalele CN de

• '

i

I

Romeo G ontineac

...

' i r S ILVA - bronz ediţia 1996 -1997

atletism a copiilor născuţi 1984- 1985* Cupa FORŢA Taekwon- do • “U’ ARDAF (antrenor Neculae Pop) şi Victoria Someş Dej (antrenor A lexandru Mureşan) se clasează în primele “6” în CN masculin. : -

APRILIE: prezenţă clujeană în Final Four, Napoli, Italia, prin arbitrul Radu Timoc • “U” ARDAF şi Victoria Someş Dej. se califică şi în turneul final al C upei României Ia volei masculin • ARDAF Cluj în finala Ligii cam pionilor la fotbal-tenis. Ca şi în 1996, clujenii vor ocupa în final locul 3 • Masă rotundă sub auspiciile “Adevărului de C lu j”: “Implicaţiile reformei în educaţia fizică şi sport”. Moderator, lector drd. Traian Bocu • Un singur antrenor pentru “U” URSUS la handbal, feminin, în persoana dom nului profesor Dinu

Cojocaru • “U” Cluj este dublă cam pioană - europeană universitară, Grenoble, Franţa, cu uri total de opt medalii (şase pentru echipa, masculină dc volei), două pentru alergătoarele de sem im arator, M ihaela Botezan şi Cristina Rusu • Surorile Fey se clasează pe locurile 1 şi 2 în Ungaria, într-un puternic concurs de orientare sportivă • “U” SILVA, antrenori Ioan Bînda şi Fidelia Crişan, ocupă locul 3 în CN de. volei feminin, perform anţă , realizată pentru a doua oară consecutiv. La junioare i, titlul de vicecampioană revine echipei turdene CSS Casirom Turda (antrenori Alexandru Lazăr, Bardoc Francisc şi Sorin Pop) • • Enciu Stoica îşi dă în petec în întîlnirea “U” 16 Februarie - Farul. ' \ -

; (va urma) , \ - Dem ostene SOFRON

n u m s e a m n a

i n s e a m n a

Ţ ..... ...............— - Jtl

P-ţa Mihai V iteazu 9Tel: 0922 11 4 0 2 , Fax: 0 6 4 /4 3 2 3 0 8

I

/ ‘ ■ x ■■ "

G S M , 0 O M M L ! ) N ! Q ( G Ă T 8 O N i l

Distribuitor autorizat: ERICSSON, NEC, SONY Service aujorizat: ERICSSON, BO SCH

D E A L E R A U T O R I Z A T

TE LE FO N IE M O B ILĂ D IG ITA LĂ [ E S f iT l '

luni, 29 decembrie 1997 SPORT E l l ţ

TclcclipDeşi pe scena

sărbătorească a finalului de ari ’97 s-au perindat sportivi

s

Povestea celor 20 de etape (I)

• ETAPA I. Start luat sîmbătă 2 august. Pentru Oţelul Galaţi un start ca din puşcă, scor net cu Sportul Studenţesc. Mai net la Petroşani în partida Jiul - Gloria Bistriţa (începutul tragediei pentru trupa 'ortacilor”, respectiv o înfiimurare prematură pentru bistriţeni). Surpriză în Giuleşti, unde trupa noului comandor rapidist, Mircea Lucescu (”I1 Luce”) a trebuit să se mulţumească doar cu o "remiză albă” în faţa nemţenilor. A fost prima surpriză în contextul acestui rezultat obţinut de mult mediatizata formaţie! Rapid. Pentru ”U” un debut cu stîngul, dar în faţa campioanei ţării, Steaua, pe Ghencea (rezultat totuşi onorabil pentru un lot văduvit de unele prezenţe de valoare desprinse din lotul echipei; în plus prin retragerea "baciului” Dan Anca de la conducerea tehnică postul a fost oferit lui Adrian Coca; "mariajul” nu s-a confirmat, dar mai pe larg despre acest subicct în pagina specială dedicată lui ”l f j . A fost debutul formaţiei C;S.M. Reşiţa, considerată la finele turului prelungit marea surpriză a ediţiei. La comanda vulcanului Ion Sdrobiş în Valea Domanului au început să plece steagurile vizitatoarelor venite cu gînd de mărire (începutul a fost făcut de Petrolul, "găzarii încasînd două

Doabe” fară să reuşească a da vreuna; s-a lansat pe piaţa fotbalistică internă un nume de tunar intitulat Ciocoi, care pe lîngă prenumele neaoş românesc de Vasile I-a adăugat şi pe cel italienesc San Siro, al celebrului stadion milanez). Bilanţul primei etape: 5 victorii ale formaţiilor gazdă (Univ. Craiova7- Dinamo 2-1, Steaua - ”U” 2-1, Oţelul - Sportul Studenţesc 4- 0, F.C. Naţional - Farul 2-0 şi CSM Reşiţa - Petrolul 2-0), două ale oaspeţilor (Jiul - Gloria 0-5 şi Foresta - F.C. Argeş 1-2) şi două remize ’ (Rapid - Ceahlăul 0-0 şi F.C.M. Bacău - Chindia 1-1). La bilanţ se mai adaugă 24 de goluri înscrise (14 de gazde, 10 de oaspeţi).

• ETAPA A II-A, programată la mijloc de săptămînă, miercuri, 6 august, a fost un prim test de verificare a pregătirilor în contextul de suprasolicitare (trei etape într:o săptămînă). Testul s-a răsfnnt negativ asupra a patru dintre formaţiile gazdă care au cedat în faţa oaspeţilor, alte două trebuind să se mulţumească doar cu un egal, doar trei dintre formaţiile ce au evoluat "acasă” reuşind să-şi adjudece victoria. Concret: F.C. Argeş - Univ. Craiova 1-0 (şi piteştenii încep să se umfle în pene); ”U” Jiul 3-0 (scor de forfait în faţa echipei debusolate a "ortacilor") şi Chindia - Foresta 1-0 (tîrgoviştenilor li s-a urcat mîndria pînă peste tumul Chindiei, crezînd că nu mai au probleme, în timp ce pentru "pădurari” contactul cu prima scenă fotbalistică a ţării a fost prea dur şi cu trac, aceasta fiind a doua înfrîngere în decurs de patru zile). Să revedem şi prestaţia echipelor ce-au evoluat în deplasare: Dinamo - Rapid 0-2 (a fost prima demonstraţie a "punctului de vedere” al lui Lucescu legat de modul cum preconizează să arate ce poate trupa din Giuleşti; ce-i drept succesul a fost facilitat şi de procesul prelungit de întinerire aflat în plină evoluţie la Dinamo, proces ’ controlat” de diverse somităţi ale Ministerului de Interne, minus ministrul Dejeu care se pare că este străin de patima balonului rotund); Ceahlăul - Steaua 1-2 (a fost mare tristeţe sub "Pietricica”); Sportul Studenţesc - F.C. Naţional 0-1 (a doua înfrîngere a alb-negrilor din Capitală, un tobogan fară oprelişte după cum se va vedea pînă la finele toamnei prelungite); Gloria - Oţelul 0-3 (un duş extrem de rece servit de bistriţeni părintelui Gloriei, Jean Pădureanu; un prim moment al adevărului pentru bistriţeni, care după scorul de la Petroşani, din prima etapă, au crezut că au campionatul la discreţie, automulţumirea păguboasă fiind sancţionată cu scor de forfait de oţelarii gălăţeni, în rîndul cărora a început să acţioneze cu mare eficienţă fostul "stîlp de control” al clujenilor Vasile Brătianu II); Farul - CSM Reşiţa 1-1 (constănţenii nu mai reprezintă valoarea cunoscută şi, în plus, au desconsiderat nou- promovata echipă reşiţeană,’ considerată o pradă uşoară); Petrolul - F.C.M. Bacău 2-2 (o "remiză” greu de înţeles şi acum după 20 de etape; băcăuanii erau măcinaţi de furtuna iscată prin schimbarea staff-ului tehnic, Mircea Nedelcu fiind trecut j)e linie pseudo-moariă în calitate de aşa-zis director tehnic, "transplantul” cu Mihail Marian dovedindu-se pînă în final dc tur, cu aducerea lui Florin Halagian, o tentativă sortită cşccului). Ultimele date ale bilanţului etapei cu numărul doi: doar 20 dc goluri marcate (9 de către gazde şi 11 de către oaspeţi). După două etape în fruntea clasamentului patru echipc cu cîte 6 punctc, departajate de golaveraj: Oţelul, F.C. Naţional, Steaua şi F.C. Argeş. ’ U” la mijloc. Pc ultimele două trepte ale scării clasamentului, la fel ca şi în ierarhia de după turul prelungit Sportul Studcnţcsc şi Jiul. Pc treapta a 16-a Dinamo (şi scaunul lui Comei Ţălnar a început să sc clatinc ameţitor).

Victor M OREA

noştri. Fiindcă Hagi este, intr-adevăr, o legendă vie. Q , simte astfel să încerce (de-l ţin puterile) a-şi reprezenta Ci<e fi arătat naţionala ultimilor 10 ani fără omul de lapupit cum ar arăta România la Coupe du Monde fără căpitatl : Adică fără marea ei certitudine. Fiindcă Hagi nu-{ ., — — — _ ™ ™ ™ dispecerul de superclas 0

M i m jŢ T ft am | impecabilul executamm | "directelor", ci şi c a t a i f

1 energiilor întregii echipă— --------------------------------------— J echipei devenită una din c^ '

Olimpului mondial. Edificare în care Hagi şi-a avut un p ^ uriaş cuvînt. îndreptăţită deci Oda ce i-a fost închinată. 0^ care Eroul a primit-o cu sfială excedat, parcă, de pr<jp*

cu titluri mondiale şi continentale, figura cea mai intens luminată de bliţuri s-a numit Hagi. Transfigurat astfel în steaua din virful Bradului în care sportul r românesc şi-a aninat odoarele | anului. Dar o stea de o factură. aparte. Una care n-a stră lu cit^ ^ doar în anul de referinţă, '97fiind doar un reper în zenitul ei. Şi care - se anticipează fără rezerve - va continua să strălucească. Deşi ceasul ei biologiceste înaintat. Materia cerească din care a fost plămădită - aceeaşi - ,care i-a zămislit pe Nadia şi Ilie Năstase - lucrează însă după virtute. Şi frisomrid la acuta fu bmecuvintat! cM Cqalte legi. De aici credinţa că (şi) ’98 va fi anul lui Hagi. Ca ş i menestrelul şi-a încheiat cîntarea. Care eracmtarea m ^ .anul de după, astfel ca secolul nostru să poarte numele legendei tuturor, fiindcă Hagi e o Stea în fereastra fiecăruia dintre „pe care avem privilegiul de-a o vedea manifestîndu-se sub ochii - N uşa DEMl^j

RETROSPECTIVA EVENIMENTELOR SPORTIVALE ANULUI 1997

■ f i N i î n m c03.01.1997 - Jo se Luis

Chilavert, portarul paraguayan al echipei argentiniene Velez Sarsfield, a cîştigat “Balonul de Aur' al Americii de Sud pe anul 1996. Premiul a fost acordat' de cotidianul “El Pais” din M ontevideo în urma unui referendum printre ziariştii sportivi ai continentului.

05.01.1997 - Prestigiosul cotidian sportiv italian “Gazetta dello Sport” l-a desemnat drept cel mai bun fotbalist al secolului de la Juventus Torino pe internaţionalul francez Michel Platini. El a jucat lâ “Juve” între anii 1982-1987.

08 .01 .1997 - F edera ţia ' Internaţională de Istorie şi Statistică a Fotbalului (IFFHS) a desem nat formaţia italiană Juventus Torino drept cea mai bună echipă de club din lume în 1996. Cîştigătoare a Ligii C am pion ilo r şi a Cupei Intercontinentale, Juventus a devansat formaţiile America Caii (Colum bia) şi FC Barcelona (Spania).

1 1 .01 .1997 - C ăpitanul naţionalei România, Gheorghe Hagi, a dat în judecată FIFA şi UEFA, precum şi clubul FC Barcelona, solicitînd să fie considerat jucător comunitar. Hagi a fost reprezentat de avocatul lui Bosman, Jean LouisDupont.

12.01.1997 - Alergătoarea< Elena Fidatov (România) a cîştigat crosul.de la Amonebieta (Spania).

17 .01 .1997 - Dublului medaliat olimpic şi recordman mondial, americanul Michael Johnson i-a fost decernat premiul “Jessie Owens” pentru întreaga sa activitate sportivă.

19 .01 .1997 - Schiorul german Dieter Thoma a realizat o săritură-record în concursul de la Sapporo (Japonia). După ce în prima parte a concursului Thoma sărise 121,5 m, el a reuşit 134,5 m, adjudeeîndu-şi astfel locul 1 în competiţia contînd pentru Cupa Mondială. Recordul trambulinei era de 128 m. • Românca Elena Fidatov s-a clasat pe primul loc în concursul feminin de cros (5 ,664. km) de la Sevilla

(Spania) contînd pentru “IAAF World Cross Challenge".

20.01.1997 - Românca Irina Spîrlea s-a calificat pentru prima dată în cariera sa în sferturile de finală ale Open- ului Australiei, învingînd-o In două se tu ri pe Karina Habsudova, cu 6-4, 6-4. Cea de-a doua reprezentantă a României, Ruxandra Dragomir, a pierdut în optimi în faţa elveţiencei Martina Hingis, scor 6-7,1-6.

21.01.1997 - M exicanul Guillermo Canedo, unul dintre vicepreşedinţii FIFA şi director al Comitetului de Organizare a Cupei Mondiale a decedat, suferind de cancer. Canedo (76 de ani), de profesie avocat, a intrat în Comitetul Executiv al FIFA în 1962 şi a fost conducătorul comitetelor de organizare a Cupei Mondiale, Ge a avut loc în Mexic, în 1970 şi 1986. .

22.01.1997 - Irina Spîrlea a pierdut în două seturi - 5-7,2- 6 meciul cu Martina Hingis (Elveţia), în sferturile de finală ale Open-ului Australiei.

24.01.1997 - Tribunalul din Manheim l-a condamnat pe Peter Graf, tatăl jucătoarei de tenis Steffi Graf, la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni privare de libertate, pentru evaziune fiscală. • Rusul Alexei Urmanov a cucerit titlul de campion european la patinaj artistic. • Cuplul O ksana Griusciuk / Evgheni Platov (Rusia) s-a clasat pe primul loc în proba de dans la Campionatele Europene de patinaj artistic de la Paris-Bercy.

25 .01 .1997 E lve ţianca Martina Hingis a cîştigat finala turneului fem inin de la Melbourne - Australian Open, întreeînd-o cu 6-2, 6-2 pe franţuzoaica Mary Pierce. • Rusoaica Irina Sluskaia s-a > c la sa t pe primul loc la Campionatele Europene de patinaj artistic de la Paris- Bercy.

26.01.1997 - Ju că to ru l american Pete Sampras (nr.1 ATP) a cucerit titlul primului turneu de “Mare Slam” al anului - Open-ul Australiei. în finala" probei masculine de simplu, Sampras a dispus cu 6-2, 6-3, 6-3 de spaniolul Carlos Moya.

Consilierii gherleni poarta grija fotbaliştilorLa o rcccntă şedinţă a Consiliului local Gherla, s-a hotărît

acordarea unui ajutor băncsc în valoare dc 10 milioane Ici cchipci dc fotbal OLIMPIA. Banii sînt ncccsari achitării datoriilor faţă dc RENEL şi RAGCL pentru consumul dc curent clcctrie şi apă. Suma primită cstc binevenită, avînd în vedere greutăţile cu carc sc confruntă Asociaţia sportivă OLIMPIA în privinţa onorării obligaţiilor pentru unele scrvicii dc gospodărie comunală.

în cc priveşte sponsorii formaţiei OLIMPIA, neapărat trebuie să scoatem în evidenţă rolul Fabricii de mobilă aparţinînd R.A. ’Multiproduct, dar şi sprijinul nemijlocit ai unor patroni generoşi,

dintre care îi amintim pc domnii Adrian Neamţu şi Petru Fulea, ambii alături zi dc zi lîngă fotbaliştii divizionarei C. Ce bine'ar fi dacă şi alţi patroni s-ar adăuga la cci doi, avînd în vedere că în localitate sînt înregistrate peste 500 firme private.;.

SZEKELY Csaba

28.01 .1997 - Rom ânul Cornel Gheorghe a cucerit medalia de argint, în concursul masculin de patinaj artistic, din cadrul Universiadei de iarnă de la Muju-Chonju (Coreea de Sud).

29 .01 .1997 - îno tă torii români Larisa L ăcustă şi Nicolae Butacu s-au clasat pe primul loc în probele de 200 m bras, respectiv 200 m spate, la Cupa M ondială de la Glasgow.

01 .02 .1997 - înotătorii români Nicolae Ivan şi Beatrice Coadă au cîştigat medaliile de bronz în proba de 100 m liber, respectiv 200 m mixt, la Cupa Mondială de la Gelsenkirchen (Germania).

02.02.1997 - Atleta Elena Fidatov (România) s-a clasat pe primul loc în concursul feminin de cros de la Tourcoing (Franţa).

05 .02 .1997 - înotătorii români Nicolae Butacu şi Beatrice Coadă s-au situat pe locurile 3 în probele de 100 m mixt în concursul de nataţie de la Imperia (Italia), contînd pentru C upa M ondială. • U niunea E u ro p e an ă a Ju rna liş tilo r Sportivi i-a desemnat pe dublii campioni olimpici Alex Popov şi Svetlana Masterkova drept cei mai buni sportivi ai Europei pe anul 1996. Popov a cucerit aurul olimpic la Atlanta, în concursul de nataţie în probele de 50 şi 100 m liber, în tim p ce M asterkova a cucerit, în concursul de atletism, locul 1 în probele de 800 şi 1500 m.

06 .02 .1997 - Form aţia italiană Juventus Torino şi-a adjudecat Supercupa Europei, întrecînd, la Palermo, în manşa a doua pe Paris Saint Germain cu scorul de 3-1 (1-0). în prima manşă, disputată pe terenul echipei franceze, formaţia italiană cîştigase cu scorul de 6-1. • Ita lianca D eborah Compagnoni a cucerit titlul mondial în proba feminină de slalom, special, din cadrul Campionatelor Mondiale de schi alpin de la Sestriere, Italia. • Rusul Denis Pankratov a stabilit un nou record mondial în proba masculină de 100 m fluture, fiind cronometrat cu timpul de 51,93 sec. în acelaşi concurs de la Imperia, contînd pentru Cupa M ondială la nataţie, Beatrice Coadă a sosit a doua în proba feminină de 400 m mixt, în timp ce Larisa Lăcustă s-a clasat a treia în proba de 200 m bras.

07.02.1997 - Norvegianul

Kjetil-Andre Aamodt s-a ci pe primul loc în pr m ascu lin ă de combi,

a ilespreifi JOIacial nta imU(î-ten ipii H ; bde fostşe iii kB( tta inip

ai

wia i

&ită|

(slalom şi coborîre), din Campionatelor Mondiale schi alpin de la Sestriere.

09.02.1997 - în ultima întîlnirii de Cupă Davis (g Mondială), echipa de ' Olandei a cîştigat cu 3-2/tx susţinut la Bucureşti, cu far Rom âniei. • Elena Fid (România) s-a situat pe locu concursul de la Albi (Portugalia), contînd pentru Cross Challenge”.

10.02.1997 - Meciul d echipele conferinţelor Ei şi Vestului din campioi profesionist nord-america baschet (NBA), aşa-numih — star gam e”, s-a încheia victoria Estului cu scoru 132-120. Cel mai val: jucător al finalei (MVP),a desem nat Glen Rice.

13.02.1997 - Seledcţrs d iv iz ionară a RomânItgeri pierdut- cu 0-1 meciul b® Thailanda la turneul dŞffld Bangkok, ocupînd în grupă.

1 6 .02 .1997 -Elena Rd (România) s-a situat pe loc în concursul de c ro s u l Diekrich (Luxemburg).

19.02.1997-Atleta rorr Iulia Negură fost suspen pe doi ani de Feder Română de Atletism, du a fost depistată pozitiv control antî-doping efectu noiembrie.

2 2 .0 2 .1 9 9 7 - Pugil': român Mihai Leu (28 de Ş

devenit campion monifo ca teg o rie i' semi‘mijl( (versiunea WBO), întrecif la pu n cte , într-o desfăşurată la HamburS p an a m e zu l San*1 Samaniego.

26.02.1997 - înotătO' Iulia Pantelimon (Jj Suceava) a fost exclusa viaţa sportivă de către Fe£ ţia Română de Nataţie, f dopaj. Pantelimon a fost &

' perită pozitiv la două cont* anti-doping, efectuate & iulie 1993 şi la 30 mai După prima abatere, ea3 suspendată 1 an, dupâ ^ fost exclusă pe viaţă din' conform regulamentului.

27.02.1997 - Trăgâ’ român Sorin Babii a cL medalia de bronz In P1 individuală de pist° Campionatelor Europene (aer comprimat) de la Var? în concursu l pe ecf1 România a ocupat loc1, doilea, adjudeeîndu-şi de argint.

(Va urma)

-talii adu ocal ai di 'Mai ’isîi sliii

«iuti -lînv lin] săii

iaut intre găsit ?iuh str-i ^ '

iiijosWiHc >zil< : ince: 'Peri

;!3te 1 şi “ «fel iad< * la

%ta%,UP%w%

EVEN IM EN T luni, 29 decembrie 1997 (lT)

'UI

itant

. ‘Pe

a-OdiF o p n :

Cu Cc Mostra

IVl

1 s-a cl în Pr ornbif dinei

'ndia|e îtriere, Jltirria MS (Gi te 3-2 cu fon3 Fid; Kk)cu|Albii

ertu

ciul d .or Es impior nerica numiţi icheia scoru i val: i/P),a

ridelucru, camaca- fabrică de hîrtie dm

id e Est, comunista, 'Idrich a venit imbracat'Elegant sacou d ^ ja »^ Itt. Colegii su te- jii privit întrebători (era

^ 1980), dar nici unu «dt motivul unei antici :,,[c deplasate: Friednch i t de extremă stînga --se de forţele de ordine ăiania de Vest _‘5 în cazul altor şapte foşti

,i celebrei Facţiuni a Roşii (RAF) adăpostiţi

’ nii de Est la sfîrşitul 10 cu consimţămîntul ijlii secret STASI,- marea de haine noi era

care s-ar fi gîndit.3|de terorişti.a petrecut iicapitala Franţei, înainteuţifl să pâTESCSSCa IvrxT ,iese pînă atunci zeci de !i inclusiv pe şeful'ii federaţii patronale |s,Hans-Martin Schleyer. W “desperados” dezac- tle căror fotografii erau- iţjetutindeniîn Germania,:

I jitmai întîi că-şi vor găsi jjâiMozambic sau în alt - Isalist african, de unde staţia de vară. • • ionul moment, Germania «oferit să-i adăpostească, ţ-teioriştii au venit aici, llprin capitala cehă, Praga, h i începe o nouă viaţă o de Zidul Berlinului fost im şoc cultural”,• îşi sie Friednch, cate a fost ii orăşelul Schwedt, la

IjeBerlin şi aproape de gia- “După Paris, oraş, şi unde mă sim-

ca acasă,- am

ajuns la Schwedt Oraşul era groaz­nic, nu se întîmplă nimic, nu era nici măcar ceva frumos de văzut Oamenii erau mărginiţi şi provin­ciali”. Friednch a fost trimis la fa­brica VEB Papierwerk, unde a fost pus să lucreze» ca macaragiu, cu toate că avea o diplomă occidentală în afaceri. Pentru muncitori şi vecini el era un proiectant căzut în dizgraţia autorităţilor de la Bonn şi care a ales să trăiască în socialism.

mai multe ori să-i găsim un prieten, dar pur şi simplu n,u a mers”, a povestit un fost membra al STASI care s-a ocupat de refugiaţi in Germania de ' Est, într-un documentar pe importantul canal TV german ARD. Acesta, care a

. dorit să i se păstreze anonimatul, a evocat eforturile depuse de STASI pentru ca Maier-Witt să se adapteze. “Problema a fost că era o comunistă absolut convinsă, cu

Poveste ou terorişti (I)

lecjio;

STASI Ic-a confecţionat terorişti­lor noi identităţi, le-a găsit slujbe şi şi-a dat toată silinţa să îi integreze pe toţi în societatea socialistă. Con­ducerea est-germană părea că simte o afmilate faţă de “antiimperialiştii” contrafăcuţi, de vreme ce atît Berlinul de Est, cît şi RAF, erau duşmanii declaraţi ai capitalismului

In unele cazuri, pregătirile grijulii n-au urmat făgaşul dorit Inge Veitt,' una din cele mai căutate teroriste din RAF, care jucase un important rol în organizarea fugii ;lor în statul muncitorilor şi ţăranilor, a fost transferată din Dresda, după unele peripeţii. In timpul unei călătorii în Vest, o cunoştinţă a recunoscut-o pe Veitt, după un afiş al poliţiei,, ca fiind femeia care a rănit grav un poliţist în timpul unui schimb de focuri la Paris. •

Foştii extremişti au fost instruiţi _ de noii for stăpîni să ducă vieţi liniştite. Copilul pe care l-a avut Friedrich cu soţia sa, ex-ierorista Sigfrid Stemeberck, a făcut din cuplu o familie est-germană tipică, dar Silke Maier-Witt, o altă fugară a întîmpinat mult. mai multe ' dificultăţi în ce priveşte integrarea.

“Eră singură şi am încercat de '

o cunoaştere teoretică excelentă a marxism-leninismului. Ştia mai mult decît unii dintre noi, iar acest/ hieru nu era tipic pentru Republica Democrată Germană”. în ultimii ani ai statului socialist est-german, mulţi cetăţeni începeau să se sature de sistem şi tînjeau după Vest.

Manifestaţiile de protest din 1989,1 care au condus la căderea Zidului Berlinului, ar fi trebuit să-i îneînte pe ex-teroriştii-RAF. La urma urmei, ei îşi doriseră întotdeauna o revoluţie, iar acum mulţimile se revoltau /împotriva unei conduceri opresive.- însă ei ■■ aşteptau cu nelinişte o bătaie în uşă care a r / i pus capăt vieţilor lor duble',“în mod normal, dacă zona, ta de exil este ‘ocupată’, pleci, dar noi nu ştiam încotro să fugim, N-am vrut să plec in Cuba, Vietnamul era în afara discuţiei. în nici un caz nu mă puteam duce în China sau în Coreea de Nord”, a declarat Friedrich. “A trebuit pur şi simplu să stăm şi să aşteptăm”.

STASI i-a asigurat că dosarele lor au fost distruse, dar nu era. adevărat. Detectivi vest-germani care au inventariat miile de dosare rămase de la fostul regim le-au pus

deoparte pe cele suspect de ' subţirele, care. conţineau mult

mai puţine documente decît cele ale cetăţenilor est-germani

. obişnuiţi. Zece dintre ele s-au dovedit a fi falsuri, iar teroriştii reformaţi au fost demascaţlunul cîte unul '

Inge Veitt nu s-a bucurat deloc de evenimentele din 1989; La fabrica sa din Magdeburg, i-a avertizat pe colegii săi de muncă asupra pericolelor din Vest. După ce Susane Albrecht, fosta membră a RAF, facînd parte din grupul’ celor 10 care se ascundeau în Germania răsăriteană, a fost descoperită, Veitt se simţea încă în siguranţă, privind peste Umerii colegilor ei pe cînd citeau în ziar despre arestare. Şase zile mai , tîrziu a fost şi ea arestată.

Friedrich şi Veitt au fost trimişi în închisoare şi eliberaţi între timp. Majoritatea celorlalţi aii reuşit să obţină reduceri ale pedepselor, cooperînd cu serviciile secrete interne germane pentru a dezvălui informaţii despre foştii lor fraţi şi surori de arme. în unele cazuri delictele pe care le-au comis au intrat sub ■ incidenţa prescripţiilor germane.

Friedrich, fost ideolog-şef al RAF, consideră că timpul petrecut în Germania de Est i-a permis-să renunţe treptat la terorism şi să înceapă o viaţă normală. Veitt rămîne cu convingerea că sistemul politic al Germaniei de Est era mai bun.: Recent, în faţa unei audienţe

: numeroase, la Universitatea Hamburg, Veitt a rememorat cu plăcere perioada petrecută ca muncitor-model şi a elogiat capacitatea Germaniei de Est socialiste de a rezista capitalismului timp de 40 de ani.

C r ă c iu n u l a a d u s ş a s e c îş t ig ă to r i

a i c o n c u r s u lu i m ik o t r o n icCea de-a doua zi de

Crăciun a adus cu ea ultima tragere ia sorţi a numelor câştigătorilor dincadrul organizat- Mikotronic colaborare .Adevărul

concursului de firma Pioneer în

cu ziarul de Cluj"

Datorită Sărbătorilor de iarnă firma Mikotronic Pioneer a pus la dispoziţie cîte două premii I, II şi III Numărul cîştigătorilor desemnaţi vineri în jurul orei 12 (din cauza programului de sărbători a magazinului Musicolor, ora

tragerii la sorţi a fost decalată) a fost, aşadar, şase în loc de trei:

■ Eduard Guţiu şi Alexandru Drăgan premiul I (un telefon).

■ Dan Greavu şi Maria Mencu - premiul li (un calculator)

• Cristina Copăcean şi Vionca Moldovan - premiul III (un binoclu)

Cîştigătorii sînt rugaţi să se prezinte cu buletinul de identitate, luni, la magazinul Musicolor din Piaţa Mihai Viteazul pentru a-şi ridica premiile

Sărbători începute prea devreme si terminate... în arest

în 23 decembrie, în jurul orelor 19.00 Moldovan Sabin (65 de am) şi ginerele acestuia, Radu Vasile (43 de am) stăteau acasă, în Dej Oamenii îşi începuseră sărbătorile mai devreme La un pahar, cei doi puneau ţara la cale. La un moment dat, au început să se contrazică. De aici şi pînă la ceartă nu a fost decît un pas Sîngele a început să le fiarbă în vene. în miezul certei, socrul a înşfăcat un

cuţit şi a început să-şi taie ginerele. De trei ori în gît şi în piept Radu Vasile a fost transportat de urgenţă ia spital Moldovan Sabin a fost dus în arest, unde îşi va petrece toate Sărbătorile de iarnă, întrucît, pentru tentativă de omor este cercetat în stare de arest preventiv (deocamdată mandatul este eliberat pentru 30 de zile)

D.C.

Cadouri pentru deţinuţi. Irauk Penitenciarul Gherla a losl vi/Uat dc “ unui număr dt- opt cultc lehuioase. La biscnca si

I" . ".î'.itu s-au oficiat sluibe religioase şi van oigani/alI - . ' T 1 i l '"i • 1 t i * "In jurul uriaşului brad impinlobil din ciulea

îeciul j'i a u t Ioc concerte de eohndc susţinute dc coiul 3Ul di '■ munM penilencurului.jltimui _ - | in d u str ii gh erlen e au p ,irlicip.il în aceasta perioada

-.i ve io -ed n ca liv e si religioase. în d u h u l iin itâ lu , un ' :: ird e deţinu ţi au partic ipa t la C o n c u rsu l "C in e Mie, " . rv linie creştine" si au \ i /io n a l Itlim il “ Viaţii lu i Isiii".

'.vu.niati .sau lai carnali de lain ilio s-au b iic iu .it şi ei laan iU r al u n o r culte, e a ie au o le n t a ees to ia c a Jo u ii ,

rom| '■ 1 ir dulciuri şi cozonaci1 Anului Nou, un grup ile deţinuţi va pre/enta un

!SiJc colinde, obiceiuri si tradiţii populare de la emnpana '■'j 'n:aiea acţiunilor orgam/a'c in perioada Sărbătorilor ' r.i transmise direct în ţoale carnetele de deţinere prin

- il st.idioului TV din incinta penitenciaruluiSZ. Cs.

ia Pdj

:rosq

spemederj, dupj itiv'ectus

âto

J?Fej

id e | ontr3 la li1 (3 3 5 <A in s(

? ] Pi

5t0|iear?eh;yoi

C u m f a c e ţ i

c u j p f s a uIdeea trăznitâ mi-a venit acum, &i toiul Sărbătorilor dc iama.

Am ţinut cont dc frigul pe care îl simţim zilnic în locuinţele noastre. De căldura care o primim cit "porţia” pe baza cupoanelor, date în dar dc Guvern, caro nu încălzesc nici măcar îndrăgostiţii,/Ierna noastră a fost primită brac de majoritatea îaterlocutorilbr. O primă concluzie: sexul tare,are mai multă rezistenţă la frigdecît sexul inimos. Dc asemenea, în “ IragostA la 15 grade C, şi vîrstă îşi spune din plin cuvîntul. m

• M arilena II., 22 an i, mai rar. Numai cînd ştiu că studentă: ”Hai că-mi place ? trebuie să mă dezbrac, mă.apucă întrebarea! Nu contează dacă eşti f frigurile. îmi piere tot cheflii în

I I A DISPĂRUT MOŞ CRĂCIUN1?pe întreabă copiii săraci. Ba se mai întreabă şi adulţii. Mai 'iin vîrstă, singuri, firă familii. Această categorie de oameni 11 în plus de sărbători. Depresiile sînt iminente. Astfel,-în J sărbătorilor creşte numărul sinuciderilor. Ieri, doi oameni [iau decis că e mai bine să nu mai facă umbră pămîntului. intre ei, la cei 82 de ani ai săi, fără familie, fără prieteni, jîsit spînzurat de calorifer, de către o vecină, la periferia ţiului nostru. Cel de-al doilea a fost găsit spînzurat în itr-unul dintre satele din jurul Gherlei, de către un ^ venit să împrumute un topor. D.C.

îmbrăcată sau dezbrăcată, contează cu cine faci dragoste. Eu mă "încălzesc” la orice temperatură, dacă partenerul meu este sexy şi viril”. \ . :

• C onstantin M., 38 ani, jurist: ”Păi ce, domnule, sîntem

'laponi să facem dragoste îmbrăcaţi? Să zicem că la noi bărbaţii, ar fi mai simplu. Dar femeile ce fac? Şi apoi, ce naiba, merită să. tremuri un pic de frig. Eu unul sînt pentru sex la pielea

asemenea condiţii. Cu toată ’cuponiada” pentru încălzire;. apartam entele nu , sînt mai călduroase. Camerele sînt adevărate peşteri. Nici un reşou nu poţi să pui în casă că plăteşti la curent electric <fe te usuci. Cîte o dată mă bucur câ bărbatul meu este plecat mereu -în deplasare”. - ‘ ’

* Romică S., 25 ani, patron: ”Normal că fac! Doar am un adevărat harem! Ah, dacă fac sau

In cinci zile, două accidente fale şi şapte accidente grave oselele judefului

^’e foarte aglomerate ale Sărbătorilor de iarnă, circulaţia !J-a confruntat cu cîteva probleme deosebii dc grave. In 'zile,9 accidente grave, dintre care două mortale au pus 'Recreare familiile celor implicaţi, Ca şî în ficcare an, în 'Noadă, parcă toţi şi-au pierdut răbdarea. Pietonii sînt -'taţi ca oricînd, trccînd “pe roşu” sau în ccle mai ■*aic locuri. Şoferii, dc asemenea. Toţi sc grăbcsc, unii ;?i “înveseliţi” de ccle cîteva pahare băute pc nerăsuflate, ftele evenimente rutiere se ivesc la tot pasul, Două ®doliate,' acum de sărbători, şi alte şapte familii cu 1 ia spitale plătesc un tragic tribut neatenţiei. D.C.

asta? Dragoste se face numai în "costumul” lui Adam. Aşa e mai sexy”. ! ■ , - - ■.

• V iorica II., 48 an i, vînzătoare "’Ati înnebunii eu toţii! I uuiea tiaiesle ? din cc în ce mai J .greu şi \otiâ \a

goală, în orice anotimp. Este W- nu cu pijama? Păi, cum vine sănătos şi mai excitant”.

• K aro ly Z ., 45 an i, muncitor: ”Aş face dragoste cu pijama, vă spun sincer, • dar n-am descoperit încă metoda. La miije în casă este aşa de frig, încît îmi vine în gînd mereu "poezia” pe care am auzit-o recent: . ”în casă-i frig, afară-i arde dc frig,/ Deschid fereastra larg-şi dragoste la strig,/ Să ne trăieşti gm ern (partid), că nc-ai călit1”, (’el puţin de sărbători, cînd ;j\ cin ' ,s atîtea zile libere şi ai băut o butelie cu vin merităsă faci dragoste cu o ■ 1 • ' femeie şi . întT-un - , • ,congelator"^ t, * •

• Luminiţa M., 3l(f an i, econom istă I

pielea goală. Eu i-am spus lui Gicu al meu, că p înă la primăvară nu stăm de vorbă.. Omul a înţeles şi se duce prin vecini, la una mai tînără. Nu mă mai interesează dacă-mi dă leafa lunar”. v

• Ramona L., zisă ”Zuzu”, 19 ani, liber profesionistă: ”Nu . folosesc pijamale. Eu "lucrez” ’ în orice condiţii şi la orice temperatură. "Pentru bani ş i ' ursul joacă”. Noi damele ne-am propus să mărim tarifele la

, 150.000 lei pentru o prestaţie în perioada sezonului rece, şi în condiţiile vitrege în care servim clienţii”.

• Marius P., 29 ani, inginer: "Nu sînt deloc pretenţios, n-am fost niciodată, dar nici nu pot să fac dragoste ca boschetarii. Hai să zicerii că aş trece peste frig, că te mai încălzeşti, dar fără duş... Dacă nici măcar o viaţă sexuală normală nu poţi să-ţi peimiţi astăzi, atunci ce? Măcar chestia asta nu te costă nimica, • dacă nu o faci în "deplasare”. Mie îmi place sa lac se\ îmbra- cal... jiima-iuma, cu bluza dc pijama si cu . nc\asta altuia1”

Bubu ZA G O R E

««■9 c tu iiu iiiin a .i”F ără pijama, dar mull f.‘

(f2 ) _ luni, 29 decembrie 1997 ULTIMA ORĂ A D E V A R U Vd e C i m ^

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ Şl METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CUIJNAPOCA

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul\ Cluj, valabilă pentru 29.12, a.c. în jurul orei 15.

??«/]

□Hemulfumirea la români

urmare din pagina 1

foarte mare dintre cei chestionaţi - (23%) au răspuns pur şi simplu că nu ştiu; ■ .

C îtă în c red ere ave ţi în u rm ăto are le in s titu ţii? - Parlament (68% răspund că au puţină sau foarte puţină încredere, în timp ce abia 27% au încredere în organul legislativ), Guvern (59% spun că nu au încredere, iar 36% răspund că au), Justiţie (58% nu au încredere în Justiţie, iar 35% au încredere), Poliţie (54% nu au încredere în Poliţie, în timp

. ce 42% au), Primărie (52% au încredere, 44% nu au), preşedintele ţării (40% nu au, iar 56% au). Foarte interesante sînt răspunsurile la întrebarea dacă românii au încredere în . bănci: 64% răspund că nu au încredere, în timp ce 24% au. Conduc-în topul. încrederii armata, cu 78% capital de încredere; şi biserica - 76%;

Sînteţi mulţumiţi de ceea ce face Guvernul în următoarele < domenii: combaterea crimi­nalităţii (63% nemulţumiţi), cultură (64% nemulţumiţi), învăţămînt (65% nemulţumiţi), combaterea corupţiei, (68% nemulţumiţi), industrie (77% nemulţumiţi), sănătate (78% nemulţumiţi), agricultură (79% nemulţumiţi), locuri de muncă (86% nemulţumiţi), nivelul de trai (88% Nemulţumiţi), salarii (88% nemulţumiţi);

C redeţi că program ul de refo rm ă al G uvernului va reuşi sau nu? - Nu va reuşi (30%), va reuşi (40%), nu pot aprecia (30%);

. Care sînt grupurile sociale cele m ai dezavantajate de reform a actuală? - Ţăranii (33% dintre cei intervievaţi), muncitorii (23%), tinerii (22%), pensionarii (10%), alte categorii de intelectuali (4%);

în ce m ăsu ră s în te ţi m u lţu m iţi de ac tiv ita tea preşedintelui Constantinescu?- în foarte şi mare măsură (42%), în mică şi foarte mică măsură (55%). Avînd în faţă cifrele oferite, puteţi trage singuri concluziile necesare.

C u o c a z i a

C r ă c i u n u l u i ,

M o ş u l

a î m p ă r ţ i t

o . . . D a c i es i9

* în anul 1998 magazinul Sora

va organiza tombole lunare •

urmare din pagina 1clujeni care au făcut

cumpărături în valoare de cel puţin 50 de mii, bonul desemnat cîştigător a fost cel cu numărul 02#0188 din data de decembrie 1997. Din cauza lipsei posesorului bonului cîştigător, numărul acestuia fost afişat în cadrul magazinului Sora. Fericitul cîştigător al D aciei, L iontina Costişor, pensionară, cu domiciliul stabil în Cluj-Napoca, nu a întîrziat. însă să se prezinte pentru a-şi ridica premiul.

Pentru a crea o tradiţie de bun augur,_ reprezentanţii magazi­nului Sora şî-au propus să lumineze în'fiecare lună viaţa clujenilor - şi nu numai a lor. Tombola Crăciunului va fi, aşadar, prima dintr-un . şir de astfel de manifestări organizate lună de lună. Premiile vor consta în excursii în străinătate sau diverse obiecte de uz casnic oferite celor mai buni (sau mai norocoşi) clienţi. Acestea fiind spuse, noi nu putem decît să vă urăm spor la cumpărături.

rad/oONTACT 8 9 ,8 c m

THE GREATEST FM EXPERIENCE *

p re z in tă marţi, 30 decem brie

şi m iercuri 31 decem brieo re le l 1 ,30 -16 ,30

R etrospectiva ştirilor locale a le anului 1997

De sărbători Clujul nu linse lipsă de orăşele pentru copiiurmare din pagina 1

„Lumea lui Prichindel” nu a fost scutită de surprize neplăcute de genul dispariţiei beculeţelor sau a cutiilor cu donaţii pentru copiii nevoiaşi. Problemele nu i-au descurajat pe organizatorii care şi-au propus să transforme această primă iniţiativă într-o tradiţie. Porţile orăşelului copiilor de la. Radio Cluj vor fi redeschise cu ocazia zilei de 1 iunie şi a sărbătorilor de Paşti.

„Paradis” la ştrandul din Erlgorescu

Ştrandul din cartierul Grigorescu a găzduit deschiderea unui orăşel al copiilor care se vrea permanent

Organizat cu sprijinul societăţii româno-americane ProConstruet, noul orăşel se află încă într-o fază incipientă. Speranţa organizatorilor este aceea ca . majoritatea propunerilor să fie puse în practică pînă în vara anului viitor. Indiferent

mai multe noroaie „comercianţi” de petarde în p, ■ S-ar părea că singurele posibijj^ pe care le au vizitatorii de a p de personaje a căror culoare ^ îndoim că se datorează m i^ ? vremurilor în care trăim sînt ac ţi '

de nivelul la care au ajuns lucrările de a privi părculeţul de dincoj0de amenajare, orăşelul cu numele porţile lui sau de a intra cel ^„Paradis” a atras, vineri, o mulţime pînă la gara amenajată ţde copii doritori să asiste la apropierea intrării. Oricum trej,.spectacolul oferit de magicianul reprezintă principalul punct JBelloni. atracţie al orăşelului.Acestea f,

Orăşelul copiilor spuse, nu ne putem abţin? cdin P arcul Feroviarilor v_■ .. _lf . rezista orăşelul dm Parcn

|iV16 CU dinţii dc tradiţie Feroviarilor în condiţiiNimic nou în Parcul concurenţei care-i face cu oclijjjj

Feroviarilor. Aceleaşi puncte de - o fi bună păstrarea tradiţiei, ţj.interes, acelaşi trenuleţ, poate doar pînă la o limită... -

PDSR Suceava cere demiterea lui Sorin Moisescu şi a lui Dan VoineaPDSR Suceava, i-a cerut, sîmbătă, preşedintelui

Constantinescu să-i demită din funcţie pe procurorii Sorin Moisescu şi Dan Voinea. într-un comunicat remis presei, Biroul Executiv al PDSR Suceava îşi exprimă “surprinderea, neliniştea şi îngrijorarea” privind “noile încercări instrumentate de actuala Putere, de discreditare a domnului Ion Iliescu şi a PDSR-ului în faţa opiniei publice interne şi internaţionale” şi apreciază că recentele declaraţii ale şefului secţiei Parchetelor militare, generalul Dan Voinea, confirmate de procurorul general al României, Sorin Moisescu,

conform cărora Ion Hiescu urmează să fie cercetat legătură cu evenimentele din decembrie' 1989, “arat, •foarte clar că avem de-a face cu un nou act (j răzbunare politică al celor care guvernează ţara”.

PDSR Suceava consideră că Ion Hiescu esteunuj din primii interesaţi să afle “cine au fost cei care a tras asupra sa în acele momente confuze” şi Parchetului General să înceteze “instrumentare; arbitrară a unor dosare politice, de natură să lovi în liderii Revoluţiei şi, în principal, în preşedintei! Ion Iliescu”

S o c i e t a t e a d e ' A s i g u r a r e - -

R e a s i g u r a r e A R D A F S . A .vă stă la dispoziţie pentru încheierea

‘«îSggpSof-'. asigurării obligatorii de răspundere civilă auto pe teritoriul României prin agenţiile din toată ţara şi în municipiul

Cluj-Napoca, la următoarele puncte dc lucru:• Str.Pavlovnr.il •Str.Pasteurnr.79• Str.Napoca nr. 16 • Piaţa Cipariu nr.l5, bl.3A• Str.Fabricii nr.9 • Str.Xenopol nr.l (cart.A.Mureşanu)

3- ’ zilnic între orele 8-20I i AUTO MIRCEA S.R.L. -str. Albac nr.l 5

- str.Decebal nr.16 ■• toate oficiile poştalei

Conform Hotărîrii Guvernului nr.848 din 15.12.1997 beneficiază de oREDUCERE DE 10%

toţi posesorii de autovehicule care pînă la data de 31 decembrie 1997 achită integral prima pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto ■

pc teritoriul României pe anul 1998 *IMPORTANT!

Dacă pînă la data de 31.01.1998, cumpăraţi Tichetul ARDAF pe anul 1998 pentru această asigurare, vă aşteaptă un minunat cadou: -

o s u p e r b ă DACIA IMOVA ş i m u l t e a l t e s u r p r i z e , oferite prin tragerea la sorţi care va avea loc în 20.02.1998.

ARDAF - Investiţi pentru siguranţa Dumneavoastră!

Miercuri, 31 decembrie Programul 1: 10,00 TVR Info; 10,05

în lumea poveştilor: Întîlnire cu mari vedete mici din lumea muzicii şi dansului; Film: Privighetoarea; 12,00 TVR Info; 12,05 Serial: Pasiuni (r); 13,00 Dosarele istoriei

,.(r); 14,10 Serial: Cristal (r); 15,00 Din străbuni: colinde, datini şi obiceiuri de Anul Nou; 15,30 Lege şi fărădelege; 15,45 Divorţul de catifea: Ceho-Slovacia; 16,00 Sailor Moon (desene animate); 16,25 Tribuna partidelor parlamentare; 16,50 România văzută dinspre Ţara Soarelui Răsare (Japonia); 18,00 Sport: Istoria schi­ului olimpic; 19,00 Serial: Sunset Beach (cp. 119); 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport; 20,30 TVR România Internaţional - 2 ani. 21,00 Despre TVR, la aniversare - cu şi fără nostalgii; 21,30 Gntccc pentru copii; 22,00 REVELION 1998;

Programul 2: 10,00 Telecinematcca: Hcllo, Dolly; 12,35 Sunset Beach (r); 13,25

TVR Info; 13,30 Portret în oglindă (r);14.00 Emisiune în limba maghiară; 15,00 TVR Mo; 15,10 Prinţesa Staria (desene animate); 16,00 Serial: Micaela (ep. 87); 16,50 Serial: Cristal (ep. 178); 17,40 Viaţa e minunată; 19,45 Serial: Pasiuni (ep. 4);20.30 Film: Utopia; 22,00 REVELION 1998.

PROTV7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Serial:

Tînăr şi neliniştit (r); 9,40 Teleshopping; 9,45 Serial: Seinfeld (r); 10,15 Serial: M.A.S.H. (ep. 141); 10,45 Sport la minut;11.00 Serial: Capcana timpului (ep. 85);12.00 De partea legii (r); 12,55 Ştirile PRO TV; 13,00 Film: Avarul; 14,30 Serial; Maria (ep. 85); 15,20 Teleshopping; 15,30 Serial: Tînăr şi neliniştit (ep. 428); 16,15 Serial: Marimar(ep. 16); 17,00 Ştirile PRO TV; 17,15 Pro şi contra; 18,00 Am întîlnit şi români fericiţi; 18,25 Ştirile PRO TV;18.30 Ştii şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului;19.30 Ştirile PRO TV; 20,15 Bilboard

.Music Awards 1997; 22,00 Program special REVELION ’97-’98; 2,00 Film: Masca; 4,00 Acum şi atunci; 5,45 Roata norocului (r); 6,15 Bilboard Music Awards (r). ..

Joi, 1 ianuarie Programul 1:'9,00 Lumină din lumină;

10,15 Sailor Moon (desena animate); 11,10 Serial: Pasiuni (r); 12,00 Muzica şi Steaua Polară (r); 13,00 Din albumul celor mai

■ în concert la “Cerbul de Aur”; 22,00 Film: Mama e în ţinută de luptă; 23,45 La mulţi ani cu sănătate!; 0,30 Magazin umoristic. - P rogram ul 2: 10,00 Varietăţi internaţionale; 11,00 Serial: Canary Warf (r); U,30 Gigi Sfîrlează (desene animate); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Feriţi-vă de măgăruş!; 13,45 Şlagăre pe zăpadă; 14,00 Dacă doriţi să revedeţi din programul de Revelion...; 15,00 TVR Info; 15,10

kcuhi 't o Sa fie icmul îstant istcap; ‘Mul *esi :atanti imp c Mtu :ie îi -tea. pline; ‘îce 7 aţiile :lţun

::rcdc Sartin şteca 'sarea l’şitoai a sută auare »

O); 13,30 Serial: Dragul de Raymond ( e p ; f. 13); 14,00 Film: Masca (r); 16,0? “2- -- * * JC dW

-Tală a iepre:

Jiatiil iil'ţu

cîntece PRO TV Junior; 9,30 Desen* animate; 10,30 Serial: Superboy (ep. 20,11.00 Stan şi Bran; 11,30 Tom şi Jeflj (desene animate); 12,55 Ştirile PRO13.00 Concert: Pavarotti şi prietenii (P

frumoase melodii' populare; 14,00 TVR,- Surfiştii aerului (desene animate); 16,00Info; 14,10 Disney prezintă: Aladdin Serial: Micaela (ep. 88); 16,50 Obiceiuri(desene animate); 14,35 Concertul de Crăciun în lume: Franţa(r); 17,00 CeaiulOrchestrei Filamonice din Berlin, dirijor de la ora 5 (divertisment); 19,00Claudio Abbado; 16,00 Camera ascunsă; Videotonomatul de seară; 20,00 Serial:1630 Dacă doriţi Să revedeţi din programul de Revelion...; 17,00 Sport ’97. Retrospec­tiva anului sportiv; 18,00 Serial: Hollyoaks, (ep. 42); 18,30 Dacă doriţi sâ revedeţi din. programul de Revelion...; 19,00 Serial: Sunset Beach (ep.120); ^S^Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Serial: Dr. Quinn (scria V, ep. 7); 21,30 Vedete internaţionale

Pasiuni (ep. 5); 20,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!;’ 21,00 Dacă doriţi să revedeţi din programul de Revelion...; 21,30 Film: Băiatul cu pârul verde; 22,55 Magazin sportiv; 23,30 Balul Operei din Cluj- Napoca; 1,00 TVM Mesager.

PROTV8,00 Desene animate; 9,00 Montaj

Divertisment (Rozon); 16,30 F iM Casablanca; 18,30 Ştii şi cîştigi; 19,W Roata norocului; 19,30 Ştirile PRO Tvi 20,15 Serial: Susan (ep. 16); 22,45 Ştiri» PRO TV; 23,00 MTV European Mus*" ’97 Awards; 0,30 Acum şi atunci (r); 2,IM Casablanca (r); 4,00 Tom şi Jerry (r);_5^* Dragul de Raymond (r); 6,00 Ştii şi cîştigi (r).

Ziarul nostru foloseşte serviciile inform ative ale

agenţiilor de presă Rompres şi M ediafax

iitorizatâ pnn S.U. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judccâtona Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22 .03 .1991 cod fiscal 2 0 4 4 6 9

I L I E C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;

VALER CHIOREANU(re d ac to r şe fad ju n ct); MARIA SÂNGEORZAN (red ac to r şef ad junct).

Tel.19.16.81; fax:19.28.28; E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social,

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 194.981 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

" Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRUŞ Tel/fax: 19.74.18

T IP A R U L E X E C U T A T L A ^ ----- 13400 Cluj-Napoca, Str. Fabriciinr.93-105= = W ) « V r

tel: 15.42.64: tel/fax: 41.40 54 / / npo«™ite ,.r.r