lictor Ciorbea speră să finalizeze tugetul pînă la sfirşitul săptămînii

Premierul Victor Ciorbea şi-a exprimat, luni, speranţa că proiectul de buget pe 1998 va fi finalizat pînă sîmbătă sau duminică. Pentru finalizarea buge­tului, Executivul va avea consultări, în această săptămînă, cu partidele din opoziţie. Prima întîinire a fost

programată pentru luni, la Palatul Victoria, cu o delegaţie a principalului partid de opoziţie, PDSR, condusă de Hilegard Puwak. Ciorbea a spus că miercuri va avea loc o şedinţă de guvern dedicată exclusiv dezbaterilor referitoare la buget, urmînd ca

discuţiile să fie reluate vineri, aşa îneît pînă la şfîrşitul acestei săptămîni, proiectul de buget să fie finalizat. Ciorbea a afirmat că în-buget vor fi prevăzute sume pentru derularea unor programe privind închiderea de mine şi, după caz, retehnologizarea, dezvoltarea

infrastructurii, promovarea sectoru­lui privat, a întreprinderilor mici şi mijlocii, a exporturilor şi agriculturii. Ciorbea a adăugat că există o întîrziere importantă, de cel puţin 1 an, a aplicării programului ASAL, datorită modificărilor aduse fondului funciar.

Ofertă specialăde abonamente

adevărulde Clujpreţul rămîne

13 .000IltfO J U - lei/lună

ionaţi-vă ACUM!

; o )■ . ÎW W - ■ ■ ■■

u; . 5 |

1\ \1' -

1 i5- >

r iV’ '3

■ I* ; f :

£ îÎL J| ji * L.

hftia ' - ntodi»

ziar independent[ h t tp : / /w w w .d n tc j .r o /a d e v a r u l

ANUL X NR. 2221 ISSN 1220-3203

MARTI 10 MARTIE 19S8

16 PAGINI 800 LEI

I9 3 0 -I9 9 8“Saga Gupei

Mondiale de fotbal”

Ediţia braziliană 1950 - un nou inceput ai competiţiei

REFORMA-0 CONSTRUCŢIE FĂRĂ PROIECT

GOIA

T ot ce se modifică în Rom ânia se zice că este reformă. L egea tichetelor gratuite de m asă înseam nă reform ă, cum to t reformă înseam nă, în concepţia m inistrului

Justiţiei, e lim inarea b an cru te i frau d u lo ase din r în d u l infracţiunilor; şi tot în num ele reform ei s-a adoptat o decizie privind înfiinţarea cabinetelor demnitarilor, modificarea Legii administraţiei publice locale prin care i se permite lui V ictor Ciorbea să fie şi primar general, şi prem ier. în num ele reformei a crescut numărul m iniştrilor, al secretarilor de stat, al altor funcţionari din adm inistraţia centrală şi locală. Preşedintele României zice că nu prea se face reform ă, iar premierul zice că se face m ultă, îneît ne-o poate servi pe pîine. în vizitele sale în străinătate, care au devenit tot mai frecvente şi cu o suită tot mai mare, bine aleasă pe sprinceană, Constantinescu se laudă cu marile progrese pe care Ie facem în privinţa reform ei şi invită oam enii de afaceri să vină în România sâ se convingă de acest adevăr. N u e nevoie să vină, în p lin ă revoluţie informaţională, pentru a-şi da seama de cum m erg treburile în Rom ânia.

Nimeni n u spune că nu se face reform ă în ţara noastră. Numai că ce se face, se face la întîm plare, determinat de o situaţie d e m oment, conjuncturalâ, sau la presiuni extem e sau interne. Reform a este o construcţie de importanţă vitală nu în prim ul rînd pentra prezentul ţării, cît pentra viitorul său, al generaţiilor care vin. De aceea nu avem voie sâ facem totul la întîmplare şi im provizat. Reform a trebuie sâ se facă pe baza unui proiect general, com plex, care să vizeze absolut toate sectoarele şi dom eniile de activitate, într-o deplină corelare. Numai că la noi reform a este o construcţie care se face fară proiect, fără o m achetă; azi se pune o cărămidă, se m ai extinde fundaţia într-o direcţie şi se astupă în alta, se clădesc ziduri fară să aibă fundaţie, se u ită că trebuie locuri pentru uşi şi ferestre, se m ai ridică un etaj, după care se constată că nu s-a lăsat .loc pentra scară etc. Cam aşa m erge reforma în Rom ânia.

De opt ani guvernele care s-au perindat au avut un m inister al Reformei, chiar dacă în unele perioade s-a num it altfel. Dar el nu a fost funcţional, deoarece nu i s-au atribuit răspunderile care i s-ar fi cuvenit - acelea de a coordona reforma în întreaga societate românească. Pentra unii, reforma

D i n 2 9 d e lo c u in ţ e , a u ră m a s d o a r d o u ă n e o c u p a t e a b u z i v

Membrii comisiei locale sînt presaţi... cu cîte o sută de dolari!

Chestiunea atribuirii celor 29 de locuinţe din fondul im obiliar de sta t a răm as, ca de a tîta v re m e , în a e r . R e lu a tă consecutiv timp de patra şedinţe, în d e c u rsu l a d o u ă lu n i, repartizarea locu in ţelo r este pasată cînd în sarcina consiliului, c înd în cea a com isiei sociale a C L sau a executivului. (Tactica de a se învîrti în ju ra i cozii pînă c înd răm în fară ea este ceva caracteristic p en tru consilierii clujeni).

T e rg iv e rs a re a a tr ib u i r i i locuinţelor în cauză este cu ătît m ai g re ii-d e -e x p lic a t cu c ît a ce as ta se face p e o d u ra tă d e te rm in a tă (d e 2 -2 ,5 an i) .

Executivul estim ează că acesta este termenul necesar instanţei spre a so lu ţio n a c e re r ile de revendicare a im obilelor de către foştii proprietari sau m oştenitorii acestora. Interesul faţă de spaţiile scoase la repartiţie este justificat, ţinînd cont de criza de locuinţe d in m un ic ip iu l C iu j-N ap o ca . P în ă în p rezen t, D A F IS are în re g is tra te 6 0 0 d e c e re r i . Totuşi, pentru cele 29 de spaţii în d is c u ţie , s în t lu a te în n e g o c ie re d o a r 6 4 d o s a r e , depuse încă de anul trecut.

In ş e d in ţa a n te r io a r ă , consilierii îi îm putern ic iseră pe cei patru co leg i d in co m isia socială (Ioan M arinescu, C aius

Comşa, Ionel C hicinaş şi M iko L au re n ţiu ) să ia „ ta u ru l de coame” şi să soluţioneze cererile de locuinţă pe baza criteriilor stabilite de CL. D ar, săptăm îna trecută, aceştia au ceru t să fie deg rev a ţi de a c e a s tă sa rc in ă grea, iar aceasta să fie trecută p lenului c o n siliu lu i. C o m isia doreşte sâ se ocupe doar de s o lu ţ io n a re a c o n te s ta ţ i i lo r . C o n silie ru l Io a n M a rin escu , preşedintele com isiei cu bucluc, a r e v e n i t , se p a r e , a s u p ra dem isiei şi a p led a t (în num e propriu) pentra „reîntoarcerea la

Luminiţa PURDEAcontinuare tn pagina a 6-a

Folosind mass-media ca paravan, se plătesc poliţe

I n s p e c t o r i i

g u v e r n a m e n t a l i s î n t

c h e m a ţ i î n c o n t r o l

l a P r i m ă r i a

C i u j - N a p o c aLa şfîrşitul săptămînii trecute, primarul

Gheorghe Funar anunţa că urmează să fie controlat de corpul de control al primului ministru. Informaţia a fost obţinută de la „colegii’’ politici udemerişti. Ieri, Primăria a acreditat ideea că noul control este opera liderilor PUNR, Valeriu Tabără şi loan Gavra.

continuare în pagina a 16-a Amănunte în pagina a 16-a

In prezenta ambasadoruluiMarii Britanii. Christopher Crabbie

Astăzi debutează la Ciuj-Napoca British Dance

Festivalîi revine m unicip iu lu i nostru

p lăcu ta m isiune de a deschide F e s t iv a lu l b r i ta n ic d e d a n s c o n te m p o ra n , 4-27 m artie . Şi n u o r ic u m , c i în p re z e n ţa E x c e le n ţe i S a le , d o m n u l C h r is to p h e r C ra b b ie , am basadorul M arii B ritanii la B u c u re ş ti ş i c u p a rtic ip a rea unc ia d in tre reprezentantele dc frunte ale dansului contemporan britanic, P h o en ix .

C ele trei spectacole ale trupei P h o e n ix v o r fi prezentate pe scena T eatrului M aghiar de Stat C iuj-N apoca, încep înd cu orele 1 9 , a s t ă z i , 10 m a r t i e , în p ro g ra m f i in d in c lu se T e m p la te s o f G lo ry / T ip a rele G lo r ie i , C o v e r in g G ro u n d / A c o p e r in d p ă m în tu l , N ever S till/ N ic io d a tă în rep au s .

Patru trape britanice de dans v iz itea ză R o m ân ia în cadrul F e s tiv a lu lu i b r i ta n ic de dans c o n te m p o r a n : P h o e n ix ,R a n d o m , Y o la n d e S n a ith şi R u sse ll M a l ip h a n t fiind nume cunoscute în în treaga lume. Ele v o r p r e z e n ta s p e c ta c o le pe scenele tea tre lo r naţionale din B ucureşti, Iaşi şi T im işoara şi pe scena T eatru lu i Dram atic din C onstan ţa , în in ten ţia declarată de a în tă ri legă tu rile artistice rom âno-britanice.

Demostene SOFRON

il p r o c e s u l d e c a l o m n i e c a r e i - a iSLst i n t e n t a t d e p r e f e c t

Funar în t î r z i e s ă p r e z in t e p r o b eGheorghe F u n ar n -a reuşit

ifţi ieri s ă a d u că în fa ţa fribunalului p ro b e care să Hsţină acu za ţia de corupţie Jjusi p refec tu lu i A lexandru [hcaş şi preşedintelui FPS Cluj, ¥ u Sârbu.'Martorii p r im a ru lu i au

Jgiunentat că proiectul întocmit 5 cei doi lideri ţărănişti locali 18 favoarea f irm e i ro m ân o -, [fre Polus nu este cu totul M dar nu au putu t proba ¥ |i l câ e i a u p r im it u n t0®ision d in p a r te a firm ei Nru a in term edia vînzarea ¥ teren din comuna Floreşti. .uttr-o încercare de a dovedi !°vâţia celor doi, primarul a

so lic i ta t au d ie rea u n u ia ' d in adm inistratorii clujeni ai firmei P o lu s . F u n a r v re a s ă - l chestioneze, sub ju râm în t, pe P a s z k a n y A rp ad Z o lta n în p riv in ţa detaliilor ascunse ale afacerii d in Floreşti. “D om nul Paszkany este tutorele dom nului prefect. Dom nul prefect face tot ce îi spune domnul Paszkany, inclusiv în legătură cu P o lu s ’, afirm ă Funar. v

El spune că are m otive să c read ă c ă Paszkany nu este străin de dotarea prefectului şi a cîtorva colaboratori ai acestuia cu telefoane mobile, fapt care, dacă se va dovedi adevărat, ar p u te a f i in te rp re ta t ca o

recom pensă m aterială acordată în u rm a sp rijin u lu i leg a t de terenul din Floreşti.

M a rto ru l P a sz k a n y v a fi audiat la următorul termen, fixat

23 m a rtie . P re fe c tu linA lexandra Fărcaş adm ite că îl cunoaşte pe Paszkany, cu care “povesteşte” , dar declară că nu a prim it vreun cadou din partea lui. “Telefonul m eu m obil l-am prim it cadou din partea firmei care a lansat programul Connex. Probabil că şi dom nul prim ar a p r im it un a s tfe l de c a d o u ” , spune prefectul.

Fărcaş pare să regrete acum că a iniţiat procesul de calomnie p e n tru câ a c e s ta p re su p u n e c o n su m de tim p . “ D o m n u l Funar are timp destul pentru că n u face mai nim ic la Prim ărie,

Caius CHIOREANcontinuare în pagina a 1 6 /

P r im a r u l d e c la r ă c ă v a o p r i m a n ife s t ă r ile m a g h ia r ilo r d in 1 5 m a r t ie

Prefectul spune că Funar are libertatea cuvîntului, dar nu a acţiunii •Primarul G heorghe Funar a

anunţat ieri că vor fi organizate, în 14 şi 15 m artie, m anifestări de stradă ale rom ânilor, astfel îneît m aghiarii să n u -şi poată în d e p lin i p ro g ra m u l d e comemorare a 150 de ani de la declanşarea R evoluţiei ungare de la 1848.. “Sâ m eargă în U ngaria dacă

vor să comemoreze. Pentra orice adunare p u b lică e n ev o ie de

primarul va aproba organizarea, pe to t parcursul z ile lo r de 14 şi 15 m artie, a m an ifestărilo r de s tra d ă a n u n ţa te d e V a tra Rom ânească, PU N R şi PR M . El c o n fe c ţio n e a z ă a s t f e l u n argument legal p en tra a interzice orice a ltă adunare p u b lic ă în zonă.

Intenţiile prim arului se lovesc, ca în to ţi anii p recedenţi, de o p o z iţ ia r e p r e z e n ta n tu lu i

aprobarea P rim ărie i” , dec la ră Guvernului în teritoriu. PrefectulFunar, antpninţînd că “va aplica A lexandru Fărcaş î i am inteştelegea dacă m aghiarii se vo r prim arului că legea n u prevedeîntruni în stradă în data de 15 o b l ig a t iv i t a te a a c o rd u lu i

„ _ P rim ărie i p e n tru o rg an iza reaBIBLiO1 ^ \ nu*tă Pra denţă, u n o r a d u n ă ri c o m e m o ra tiv e .

f-ewTRALÂ UN IV

“D om nul p rim ar are în acest caz libertatea cuv în tu lu i, da r nu şi a acţiun ii” , spune prefectul.

L a fel ca în anii d in urmă, singurele m anifestări de stradă o rg a n iz a te de U D M R în 15 m artie co n stau în depunerea u n o r coroane de flori la plăcile în ch in a te m em oriei lu i Petofi S a n d o r şi g e n e ra lu lu i Bem . S im p o z io a n e le ş t i in ţ if ic e şi s p e c ta c o le le c o m e m o ra tiv e încep de astăzi. Comemorarea va lua sfîrşit în seara de 15 martie p r in tr-u n co n ce rt su sţinu t de form aţia “T akats T am as DBB” la d isco teca “H u lly G ully”.

(C.C.)

S l marţi, 10 martie 1998 AGENDA ADEVÂRUTdie Cluj

• Azi: Calendarul ortodox: Sf.Mc.Ciprian, Dionisie şi Codrat; Calendarul greco-catolic: Ss.Cuadrat, Ciprian şi însoţitorii din Corint (+ 258); Calendarul romano-catolic: Ss.40 desoldaţi, m.

• Mîine: Calendarul ortodox'. Sf.Sofronie, patriarhul Ierusalimului; Sf.Mc.Trofim şi Lalu; Calendarul greco-catolic: Sf.Sofroniu, arhiep.Ierusalim (+ 638); Calendarul romano- catolic: Sf.Rozina.

îi felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

PREFECTURA,CONSILIUL . JUD EŢEA N: 19-64-16 PR IM Ă R IA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 PR IM Ă R IA DEJ: 21-17-90 P R IM Ă R IA TURDA: 31-31-60 PRIM ĂRIA CÎM PIA TU RZII: 36-80-01 PR IM Ă R IA HUEDIN: 25-15-48 PR IM Ă R IA GHERLA: 24-19-26 PO LIŢIA CLUJ-NAPOCA:

9 5 5 si 43 -27-27PO LIŢ IA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 PO LIT IA DEJ: 21-21-21 P O U Ţ IA TURDA: 31-21-21 PO LIŢIA CÎMPIA TURZH: 36-82-22 PO LIŢIA HUEDIN: 25-15-38 PO L IT IA GHERLA: 24-14-14 PO M PIERH: 981 PR OTECŢIA C M L Â : 982 G A RD A FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70, in i. 158 D IRE CŢIA GENERALĂ A M UN CH S I PROTECŢIEI SOCIALE: 979 SALVAREA: 961 SA LVA REA CFR: 19-85-91 INTERNAŢIONAL: 971 INTERURBAN: 991 INFO RM ATH: 931 DERANJAMENTE: 921 O R A EXACTĂ: 958 R .A . TERM OFICARE: 19-87-48 S C M ONTENAY SA : 41-51-71 R .A . APĂ CANAL: 19-63-02 S .C . 'SALPREST* S.A.: 19-55-22 C O M E N Z I S P E C IA L E P E N T R U TR A NSPORT REZIDUURI: 11-10-12 inL 132S C PR1VAL: 17-43-86 D IS T R IB U Ţ IA G A Z E L O RNATURALE: - INTERVENŢU GAZE 9 2 8 ,4 3 3 4 2 4R E G IS T R U L A U TO R O M Â N : Ş e f rep rezen tan ţi: 43-38-10; Inform a|ii: 4 3 - 38-11 ; I la lă inspcc|ii: 43 -38-08 . AEROPORT: 956 GA RA Cluj-Napoca: 9 52 AGEN ŢIA CFR: - in ternaţional 1 3 4 0 - 0 9 ; in te rn -43-20-01;T u rd a -3 1 -1 7 -6 2 ; Dej -2 1 -2 0 -2 2

" t c n n f c k aU T O

C U R S E I N T E R N A Ţ I O N A L E

d in A u to g a ra I I :• C l u j - N a p o c a - B u d a p e s t a , c u

p l e c a r e d i r i C l u j - N a p o c a î n z i l e l e d c l u n i , m a r ţ i , j o i ş i v i n e r i l a o r a7 , 0 0 ş i î n a p o i e r e a d in B u d a p e s t a în

z i l e l e d c m a r ţ i , m ie r c u r i , v i n e r i ş i

s îm b ă tă l a o r a 1 1 ,0 0 .

I N F O R M A Ţ I IAutogara I: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78

TAKO.M:/*.»/- 2 9 .0 3 .1 9 9 8 luni-vineri

Quj -> Buc. Buc. -> Quj9,15' 10,15 7,45 8,4518.45 19,45 17,15 18,15

sîmbătă Quj -> Buc. Buc. -> Quj13.45 14,45 12,15 13,15Preţ bilet: pentru cetăţeni români

si străini - 247.500 lei TELEFOANE: 43-25-24;13-01-16 - pentru externe

POLICLINICA FĂRĂ PLATÂ

"FAMILIA SFÎNTÂ"9-13 martie

Medicină generală. Dr.M.Suciu - 12 (12-14), dr.S.Loga - 13 (14-16), dr.L. Rasa-9 (16-17), dr.R. Cotârlâ- 11 (10-12), dr.V. Tătaru - 9 (12- 14), dr.C.Nistor -11 (12-14), dr.I. Boilă - 9, 10, 12, 13 (10-12), dr. S. Damian - 12 (15-17); Tratament homeopat. Dr.L. Barbăalbă- 11, 13 (10-12); Interne. Dr.F. Gherman-9, 11 (10-12), dr.A. Iancu - 10 (11,30-13), dr.Gh.Uza-9 (13-15), dr.C. Vlad - 11 (14-15), dr.D. Pîrv - 9 (15-16), dr.Cs. Szakacs- II (15-17), dr.N.Pop - 12 (14-16);Reumatologie. Dr.I. Alb • 10 (12-14), dr.C.Zotta - 13 (14-16); Ginecologie. Dr.C. Fodor- 10, 12 (10-12); Chirurgie. Dr.C. Cosma - 10, 12 (10-12); Pediatrie. Dr.R. Mitca -10(13-15), dr.L. Toma- 12 (10-12); Dermatologie. Dr.H. Radu- 12 (12-14), dr.S.Bârlea- 11 (15-17); Ecograf.Dr.M.Călin-13(10- 12); Psihiatric. Dr.I.Bâdescu - 10 (13,30-15), dr.L.Glodan-11(13-15); Ortopedie. Dr.Z. Popa -9(11- 12); O.R.L. Dr.C-tin Rădulescu - 9 (12-14), dr.I.Mihali - 13(12-14), dr.C. Ncuman - 10 (16-17); Neurologic. Dr.M.Bârlea-11(15- 17), dr.CBatez-12(15-16); Psiho­logic. Psih.L. Boilă-10(15,30-17); Chirurgie estetică şi reparatorie. Dr.T.Mugca -10,12(16-20).

Consultaţiile se fac numai cu bilet de'trimitere la sediul Policlinicii. Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş,nr.3, ap. 12.

F I L M E REPUBLICA - Prît-ă-portcr (Crima în lumea modei) - Franţa - premieră

1 (10; 1230; IS; 1730;20) * VICTORIA ■* - Infanteria stelara - SUA (11; 13,30;

16; 18,30) * ARTA - Dublu extaz - România - premieră (11; 13;

6 - 1 2 martie

15; 17; 19) * FAVORIT - Ace Ventura - Ub nebun în Africa - SUA (11; 13; 15; 17; 19) * MÂRÂŞTI - sala A: Iloţii - Franţa - premieră (13; 15; 17; 19), sala B: Iubitul meu sc însoară - SIJA (13.30; 15,30. 1730).

TURDA: FOX - Şapte ani în Tibet - SUADEJ: ARIA - Ştiu cc ai făcut adâ-varâ - SIJA: Pacientul englez

GDI KLA: PACEA - 9-12.03: Striptease - SUA

U N I P L U S R a d i o 8 9 ,4 M H z

ie*

" " " 1

1 S I 1 S

I*

"DIMINEŢILE CU FELIX””în emisiunea asta voi fi întotdeauna prim ul!”

U N I P L U S R a d i o 8 9 ,4 M H z

- dis de dimineaţă la 6:30

BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic; 8-12,45; 1330-20,00; sîmbătâ: 8-13,30.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECIIA COPII, ORAR: luni-joi: 9-19,45; v'ineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTORA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13.45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECÂ, ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13.45. CENIRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR: luni- vineri: 9-16,00. FILIALAECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8-12.45; 14-18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Americană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7-9). Orar. luni - joi: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9 -14.

■ Biblioteca “Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă: 9 -13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Oran marii: 18-19; joi 19-20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada LI.C. Britianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” (str. Memorandumului 8). Oran hrni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar. luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Quj (str. Ţebei nr. 21). Orar: hrni 12-1930; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos" (str.Clinicilor nr28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literaturi creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brâtianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 -17; hini şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis.în prima duminică din lună; intrarea liberă.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul memorial “Emfl Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă si duminică între orele 10-14. :

Marţi, 10 martie P r o g r a m u l 1: 6 ,0 0 R o m ân ia : o ra 6

f ix ! ; 8 ,3 0 S a i lo r M o o n ( r ) ; 9 ,0 0 T V R C lu j-N a p o c a ; 1 0 ,0 0 T V R In fo ; 10 ,05

T V R Iasi; 1 1 ,0 0 T V R T im işo a ra ; 12,00 TV R h tfo ; 12,05 U ltim e le ş t i r i f r ) ; 13,00

C redo ( r) ; 1 4 ,0 0 T V R In fo ; 1 4 ,1 0 C ris ta l

(r); 15 ,00 în v in g ă to ru l - E m isiune pentru p e rso an e c u h a n d ic a p ; 1 5 ,3 0 E cc les ias t

’98; 1 6 ,0 0 E m is iu n e în lim b a m aghiară;1 7 .0 0 T V R In fo ; 1 7 ,1 0 S a i lo r M o o n ;

17,35 C a să de p ia tră ; 1 8 ,0 0 în flagrant;1 8 ,30 In te rac tiv T e le - jo c ; 1 9 ,0 0 Sunset B e a c h ; 1 9 ,5 0 A g e n d a M u z e lo r ; 19 ,55 D o a r o v o r b ă s ă ţ - i m a i s p u n ! ; 2 0 ,0 0 J u rn a l , m e te o , s p o r t , e d i ţ i e s p e c ia lă ;2 1 .1 5 F ilm : L u n a ( I t a l i a 1 9 7 9 ) ; 2 3 ,4 0 J u rn a lu l d e n o a p te ; 2 3 ,5 5 U n iv e rs u l c u n o a ş te r i i : R o b o to p ia (d o c u m e n ta r ); 0 ,45 C a n a ry W harf.. P r o g r a m u l 2:- 6 ,3 0T V M .T e le m a tin a l; 8 ,0 0 D e g e ţ ic a ( r ) ;8.25 Ecclesiast ’98 (r); 8,55 B ayw atch (r);

9 ,55 S cena p o litică (r); 1 0 ,3 0 V izita toru l ( r ) ; 1 1 ,3 0 S p o r tu r i e x tr e m e ( r ) ; 1 2 ,0 0 S unset B each (r); 12 ,45 S cen a (r); 13,15 D oar o v o rb ă să ţ- i m ai s p u n ... (r) ; 13,30 A rhive ro m â n e ş ti ( r) ; 1 4 ,0 0 C onvieţu iri;

1 5 ,1 0 L im b i s t r ă in e . F r a n c e z ă ; 15 ,35 . D eg eţica ; 1 6 ,0 0 M ic a e la ; 1 6 ,5 0 C rista l; 1 7 ,4 0 T r ib u n a p a r t id e lo r p a rla m e n tire ;1 8 .0 0 H e i R u p ! H e i R a p ! ; 1 9 ,0 0 Ş tir i

b a n c a re ş i b u r s i e r e ; 1 9 ,1 0 D o s a re le istoriei; 2 0 ,1 0 U ltim ele ş tir i; 2 1 ,0 0 Sensul tranz iţie i; 2 2 ,0 0 T ea tru lir ic . Inv ita ţie la

aniversarea soprane i A rta F lo rescu ; 23,15 Pelerinaj: T inereţea V iene i creştine; 23,45 R ecita l cam eral; 0 ,3 0 T V M . M esager.

P R O T V : 7 ,0 0 O r a 7 , b u n ă d im in e a ţa !; 9 ,0 0 P u ls u l f in a n c ia r ; 9 ,15

T în ă r ş i n e l in i ş t i t ( r ) ; 1 0 ,0 0 V ă ru l d in străinătate (r); 1 0 ,3 0 M A S H ; 11,00 Film: C oliv ia n eb u n ilo r n (r) ; 12 ,55 Ş tirile P ro Tv; 1 3 ,0 0 A u d ie n ţa n a ţio n a lă (r); 14,15 T e le s h o p p in g ; 1 4 ,3 0 N e m u r i to ru l ( r) ;1 5 .1 5 M a r ia ( s e r ia l ) ; 1 6 ,1 5 M a rim a r (serial); 17 ,00 Ş tirile P ro T v; 17,15 T înăr şi n e lin iştit; 18 ,00 V ă ru l d in s tră inătate ;

1 8 .2 5 Ş t i r i l e P r o T v ; 1 8 , 3 0 R i ş t i ş i c îş t ig i! ; 1 9 ,0 0 R o a ta n o ro c u lu i ; 1 9 ,3 0 Ş tir ile P ro T v ; 2 0 ,1 5 C h ic a g o H o p e ;

2 1 ,1 5 D e p a r t e a l e g i i ( s e r ia l ) ; 2 2 ,0 5

Ş t ir i l e P r o T v ; 2 2 ,1 5 S e in fe ld ; 2 2 ,4 5 Ş tir ile P ro T v ; 2 3 ,1 5 P ro fe s iu n e a m ea ,

c u ltu ra ; 0 ,4 5 N e m u rito ru l (se r ia l) ; 1 ,3 0

P u lsu l fin an c ia r , 1 ,45 W h o K ille d B u d d y B lu e (film e ro tic ); 3 ,1 5 Seinfeld ( r) ; 3 ,4 0

Ş tir ile P r o T v ( r ) ; 4 ,0 0 M a ria ( se r ia l /r ) ;4 ,4 5 M a rim a r (r).

Miercuri, 11 martie P r o g r a m u l 1: 6 ,0 0 R om ânia: o ra 6

f ix !; 8 ,3 0 S a ilo r M o o n (r) ; 9 ,0 0 T V R C lu j-N ap o c a ; 1 0 ,0 0 T V R In fo ; 10 ,05

T V R Iaşi; 1 1 ,0 0 T V R T im işoara ; 12 ,05 Seria l: U ltim e le ş ti r i (r); ( 3 ,0 0 F o tb a l D iv izia A ; 1 4 ,5 0 D ebu t: V asile N edelcu , reg iz o r la T e a tru l d in G alaţi; 1 5 ,3 0 P ro

P a t r i a ; 1 6 ,3 0 T r ib u n a p a r t i d e l o r p a rlam en ta re ; 1 7 ,0 0 T V R In fo ; 1 7 ,1 0

S a i lo r M o o n ; 1 7 ,3 5 C a să d e p ia t r ă ( s e r ia l ) ; 1 8 ,0 0 M e d ic in a p e n tru to ţi;1 8 .3 0 In te rac tiv T ele jo c ; 19 ,00 S unse ţ B each (se r ia l); 1 9 ,5 0 A g en d a M u zelo r ( ş t i r i c u ltu ra le ); 1 9 ,5 5 D o a r o v o rb ă s ă ţ- i m ai sp u n !; 2 0 ,0 0 Ju rnal, m eteo ,

sp o rt, e d iţie sp e c ia lă ; 2 1 ,1 0 Im pact: „Ş i te ro r iş tii s e îm p u şc ă n u -i aşa?” , (p .II) ;2 1 .3 0 F o t b a l R e tu rU l S u p e r c u p e i E u ro p e i; 2 3 ,3 0 J u rn a lu l de noapte; 2 3 ,4 5 C u ltu ra în lu m e (m agaz in ); 0 ,15 F o tb a l R e tu r u l S e m if in a le lo r C u p e i I ta l ie i ( în reg is tra re ) . —-

P r o g r a m u l 2 : 6 ,3 0 T V M .T e le m a tin a l; 8 ,0 0 D e g e ţic a ( r ) ; 8 ,3 0

C a n a iy W h a rf (r); 8 ,55 C u o c h ii’n 4 (r);9 ,4 5 P o r tre te în a c v afo rte ( r) ; 1 0 ,15 T e le e n c ic lo p e d ia ( r ) ; 11 ,05 V a r ie tă ţi

in te rn a ţio n a le ; 11 ,25 T V R In fo ; 11 ,30

C o m o rile lu m ii ( r ) ; 12 ,00 S unse t B each ( r) ; 12 ,45 A lfa s i o m eg a (r); 13,15 D o a r o v o rb ă ... ( r) ; 13 ,25 T V R In fo ; 13 ,30 M ap am o n d (r); 14 ,00 Em isiune în lim ba m ag h ia ră ; 1 5 ,0 0 T V R In fo ; 15 ,10 L im b i s tră ine : g e rm a n a ; 15 ,35 D egeţica; 1 6 ,0 0 M ic a e la ( s e r i a l ) ; 1 6 ,5 0 C r i s t a l ( te len o v e lă ); 1 7 ,4 0 T rib u n a p a rtid e lo r p a rlam en ta re ; 1 7 ,5 0 T V R In fo ; 18 ,00 H e i-R u p ! H e i-R a p !; 19 ,00 Ş tir i b an care ş i b u rsie re ; 1 9 ,1 0 C lu b 2020: geopo litică (m a g a z in ) ; 1 9 ,4 0 D re p tu l la a d e v ă r ;2 0 ,1 0 U l t im e le ş t i r i ( s e r ia l ) ; 2 1 ,0 0

A v o ca tu l p o p o ru lu i; 2 2 ,0 0 Film : R ăp iri

o rg an iz a te (Ita lia 1975); 23,15 0-

M u n d i . D in n o u acasă: L to js V ăd u v a ; 0 ,0 0 Rock magazin; 0,30 M esag e r.

P R O T V : 7 ,0 0 O ra 7, b,, d im in eaţa !; 9 ,00 Pulsul financiar,}p

T în ă r ş i ne lin iştit (r); 10,00 SeriaL vin d in s tră in ă ta te (r); 10,30 M.A.S^1 1 ,00 C apcana timpului; 11,45 De p ^ le g i i ; 1 2 ,5 5 Ş tir ile P ro Tv; i u P r o fe s iu n e a m ea, cu ltura (r); [ ||j

T e le sh o p p in g ; 14,30 Nemuritorul m

1 5 ,1 5 M a ria (seria l); 16, 15 M rĂ (se ria l); 17,00 Ştirile Pro Tv; 17,15^

ş i n e lin iştit; 18,00 Vărul din străinii,,,1 8 ,2 5 Ş tir ile P ro Tv; 18,30 Rişj,, c îş tig i! ; 19 ,00 Roata norocului; i j j Ş t ir ile P ro T v ; 20 ,15 Film: C w |

(C an ad a/A n g lia 1994); 22,05 ŞMcft T V ; 2 2 ,1 5 Seinfeld (serial); 22,45 Şijj

P ro T V . P rim a pagină; 23,15 Pro, c o n tr a ( ta lk sh o w ); 0 ,20 Nemurito,] (se r ia l); 1 ,10 Pulsu l financiar, l,ISfj

■ ero tic : H u n g ry F o r You; 2,45 Safy (r); 3 ,15 Ş tirile P ro Tv (r); 3,20 Striat M a ria ( r ) ; 3 ,5 0 M arim ar (r).

Redacţia nu îşi asumă responsabil*, pentru schimbările intervenite în prognnj posturilor de televiziune.

CHIRURGIE ESIEiî Dr. TOMAT. MUGEA]

f▼ umugicpiasnca♦ chirurgia sinului♦ abdominoplastic♦ lipoaspiraţie♦ transplant de păi♦ lifling facial♦ rinoplastie♦ varice j

lent chimic al acncein\ NR’ s14-U-:

♦ tratam SIRPW

0 fereastră deschisă spre lume!

\ Marţi, 10 martie6,00 Videotext;-21,00 Dedicaţii

muzicale - muzică; 21,30 Videotext.

Marţi, 10 martie8,00 Video-text; 9,00 Reluări;

PORTAL Videotext;EXPORT-MMRT&.R.L 1 7 , 1 5

Preciosa- serial; 18,00 Desene animate; 18,30 Deşertul vorbeşte - documentar; 19,00 Casa de nebuni - serial; 19,30 Farmacia de gardă - serial; 20,00 Kokoda crescent - film artistic; 21,40 Brigada de şoc - divertisment; 22,10 Videorame 2000 - documentar; 23,00 Transformările - film; 1,00 Diri dosarele fierbinţi - program erotic.

Teatrul Nationalprezintă a/i, 10 nurlie ora 19: 'litanie vals

Teatrul Maghiarprezintă a/i. 10 martie or.t 19: Nevcr Still, Templatcs Of Glorv, Coverinc Grnnnd Phocntx Ilance t 'omp.iny (Spectacol dc dans al Inipct britanice Phoecix

A RadioSonieFM 68,9 MHz

M a r ţ i , 10 m a r t ie Ştiri: 8,10,12,14,16,18,20,21.

6 -9 " C a fe a u a de se rv ic iu ” (m ax im a, p o w e r p l a y u l ş i c a le n d a r u l z i l e i ,

m e te o , h o r o s c o p , c u r s v a lu t a r , i n f o r m a ţ i i u t i l e , a g e n d a C lu ju lu i ,

p r o g r a m e T V ş i c in e m a ) . 9 - 1 4 " Z b o r u l 9 1 4 ” ( in f o r m a ţ i i lo c a l e ,

in te rn a ţio n a le , s p o rt , d iv ertism en t ş i m uzică). I4 -I6 D e d ic a ţiim u z ic a le . 16-

18 " M c S o n ic ” (em isiu n e c o n c u rs cu p rem ii M c D o n a ld 's ) ; 18 -2 0 R o n d u l de

seară ( re tro sp ec tiv a săptăm înii). 20-21 In v ita ţi în s tu d io . 21 -2 3 "S u p er S onic

H i t s " ( I o a n a L a s c u ) . 2 3 -2 " S o n ic

R o c k ” (R a re ş Io n ). 2 -6 M u sic N o n - S top.

POLICLINICA INTERSERVISAN ,01

# 1s t r . P ascaJy n r .5 , c a r t €hrorghs:itP

STOMATOLOGIE NON-STOP®INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEW LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ END0CR®] LOGIE ♦ REUMATOLOGE ♦ fXtffii FIE ♦ ALERG0L0G1E ♦ DERMATO, G IE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPED': ♦ O .R .I. ♦ OFTALMOLOGI 4 GB COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIA1

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCm

R A D IO L O G IE • ECOGRAFIE

E x a m in ă r i D opplei

sterilitate feminină LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Parazitologie Determinare Rh - Tulii sarcină - Aniigen HBS - Elita Tal ] Exam inări filologice pentra cancerului de col uterin ■ sterilitatea feminina şi masculina) Z I L N I C , i n c l u s i v DUMINIO

o r e l e 7 - 2 1 M e d ic d e gardă: o rele 2 1 -7 R e z e r v a r e , c o n s u l t ă r i i

I a t e L 4 1 . 4 1 . 6 3 .

FARMACIIFarmacii cu serviciu

permanent: Farmacia"CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-6540, Farmacia ”INTERPHARM”, str. Primăverii nr.6, telefon 42-71-95 orar 8-22.

Garda de noapte: Farmacia nr.l, Piaţa Unirii nr.37, telefon 1946-06, orar 20-8.

s.c. D e n t a l ROVA- S O C O L O V

Caiea Moţilor 106, ap -lŢ *1 Tratamente stomatologia

complexe:O terapieO protetică (ceuL-uîcâl O chirurgie (rezecţii, implant!;

Programări la teL:Zilnic oran 9-19

sîmbătâ 10-13Pentru studenţi, pmM* ţomeri, reducere 20V«?§?

M a r ţ i , 1 0 m a r t i e aS Ştiri locale: ^ 6:40,7,7:40,8,8:40,

- f y t 9,10,12,13,14,15,« 4 aci a ,6’ 11 ’ 1S-1 2 .0 r / f[ Calendarul zilei:9.40.13.40.17.20.6 .0 0 -1 0 ,0 0 “P rim u l sa lu t” . 6 ,2 0 A g e n d a z ile i. 7 ,2 0 R e v is ta presei. 8 ,20 ” C D S port” (C ă tă lin B erin ­d e a n ) . 9 ,2 0 “ C e m a i c r e d e lu m e a ” , sondaj p e tem e d e actualitate. 6 ,5 0 ,7 ,5 0 H o ro s c o p . 1 0 ,0 0 -1 4 ,0 0 C D P la y e r .

1 0 .2 0 P r o g ra m u l c in e m a to g r a fe lo r .1 0 ,5 0 “P lu s" , p a m fle t, A d r ia n S u ciu .

1 1 ,2 0 , 1 3 , 2 0 B u l e t i n f i n a n c i a r .1 4 .0 0 -1 8 ,0 0 C a le id o s c o p C D . 1 4 ,3 0

“Z iua în c îtev a v o rb e” , d e c la ra ţia z ile i.15 .20 “ C e m a i c re d e lu m ea” , r . 1 6 ,4 0 “ O c h iu l ş i u r e c h e a ” . 1 7 ,5 0 “ P lu s ” .r.

18 ,10 “ C D S p o rt” , C ă tă lin B erin d ean .1 9 .0 0 “ R e tro G o ld ” - T ib e r iu C rişa n . 20 :57 ,24 ,2 ,4 R etrospec tiva ş tir ilo r zilei.

2 1 .0 0 "T u ra d e n o ap te” , C ris tin a Stihi.2 2 .0 0 “ C u c a p s a p u s ă ” , H o r a ţ iu N ico a râ s i T u d o r R u n can u .

M a r ţ i , 1 0 m a r t ie5 :0 0 -8 :0 0

iu rd /»rQ u n 4’H I H L f d i m i n e a ţ a !8 : 0 0 - 1 1 : 0 0

P auzele d e d im in eaţă (m eteo , 8:08 revista p re se i lo c a le ; 8 :2 0 a c tu a l i ta te a lo ca lă , rec o m a n d ăr i T V ; 8 :3 7 T ra f ic , an u n ţu ri utilitare, ag en d a cu ltu rală ; 8 :50 horoscop;

9 :0 5 m ic r o b io g r a f i e s o n o r ă ; 9 :2 0 r e c o m a n d ă r i T V ; 9 :4 0 s p o r t ) . 1 1 :0 0 - 19:00 C o n tac t F M . 1 9 :0 0 -2 2 :0 0 Seara Ia

C lu j-N a p o c a . 2 2 :0 0 -2 3 :0 0 F a b r ic a d e

h itu ri - rea liza to r A lex P re d a . E m isiunea c a re te a ju t ă s ă d e s c o p e r i h i tu r i l e m om entu lu i ş i a le v iito ru lu i. 23 :00-24:00 C o n ta c t G o ld - r e a l iz a t o r A le x a n d ru

G h eo rg h iaş . E m is iu n e d e d ic a tă m uzic ii a n i lo r ’5 0 - ’ 8 0 . 2 4 :0 0 - 3 :0 0 S u p e r 50

(reluare). 3 :0 0 -5 :0 0 D isco n tac t.

RA D I O C L U JM a r ţ i , 1 0 m a r t i e

6 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa ( re d a c to r D a n

H o r e a ) . 8 ,0 0 E m is iu n e a î n l im b a m a g h i a r ă , 1 0 ,0 0 R a d io c i r c u i t -

E m isiunea D epartam en tu lu i S tudiourilor

T e r i to r ia le R a d io C o n s ta n ţa , A n te n a B u c u r e ş t i lo r , R a d io I a ş i , R a d io T g .

M ureş, R ad io T im işo ara , R adio C ra iova ş i R a d io C lu j d e Ia C lu j p re z in tă D a n

M o şo iu : 1 1 ,00 B u le tin de ştiri. 1 1 ,0 5 -

1 3 .0 0 E x c lu s iv m a g a z in , r e d a c t o r i M e lan ia D ră g a n & C o n stan tin C o lh o n .

1 2 .0 0 R a d io ju r n a l t ra n s i lv a n . 1 3 ,0 0

R a d i o ju r n a l B u c u r e ş t i . ' 1 3 ,1 5 M ic r o f o n u l a s c u l t ă t o r u lu i .

D u m n e a v o as tră în treb a ţi, n o i în ce rcăm

să v ă răsp u n d e m . T e le fo n u l n o s tru 0 6 4 / 4 2 0 0 3 1 , r e d a c t o r C r i s t ia n Z o ic a ş .

1 3 ,5 0 B u le tin d e ş tiri. 16 ,00 E m isiu n ea in l im b a m a g h ia ră . 1 8 ,0 0 R a d io fa x , r e d a c to r C o n s t a n t in M u s ta ţă . 1 9 ,0 0

R ad io ju rn a l B u cu reşti. 19 ,15-21 ,00 D in g răd in a c u f lo r i m u lte , p rez in tă F lo r in

M u n tean . 2 0 ,0 0 Ş tiri. 2 1 ,0 0 Ş tiri. 2 1 ,05 A te n e u . E m is iu n e c u ltu ra lă . R e d a c to r O a n a C r is te a . 2 1 ,5 0 B u le tin d e ş t i r i .

2 1 ,5 8 în ch id e re a p rogram ulu i.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUtl Dr. ANGELA CĂLUGĂRII

~ Str. Prahovei nr. ti(S'ngâ biserica Bob)P R O G R A M OFTALMOLOGII

.. L, Mi, V -17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:!^

ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E

Sufletul nostruladisp®?1

d e noapte, telefonul vi*®'

19 1647G a r d ă d e n o a p te , o r e le 2 0 ^

L in ia tele fon ică de intervenţie ct®** s i p rev en ţie a suicidului iniţială

LABORATORUL DE SANAîATEHlINTALĂCLUJslăladisporitia*’d e lu n i p în ă vineri, între orele 8

Vă aşteptăm apelurile numărul 186864.

5e C lu j ROZA VINTURILOR marţi, 1O martie 1998 (3

E X T IN D E R E A N A T O Ş l © E O C C I D E N T .(A r t ic o l s e m n a t d e J a m e s K u r t h

î n p u b l i c a ţ i a „ O r b i s ’j

Extinderea N A TO este cca m ai portantă iniţiativă de politică ex ternă. , celei de-a doua administraţii C linton fj se aşteaptă ca admiterea celor trei soi membri să devină efectivă în 1999. ţcest an va m arca cea de-a 50-a juiversare a înfiinţării NATO, precum ,'zcce ani dc la destrămarea Tratatului jc la Varşovia, corespondentul istoric jj opozantul NATO. Privite în ordine (ijaologicâ, p r im u l d in tre aceste ttoimente - în fiin ţarea NATO - a jontribuit mult la apariţia celui de-al joilea - destrămarea blocului sovietic, Ddtani mai tîrziu, în timp ce acest al doilea eveniment a oferit ocazia pentru ol de-al treilea - extinderea NATO jdini a include m em brii centrali ai jtiicfei organizaţii a Tratatului de Ia faşovia, între care Varşovia însăşi, ţcest moment reprezintă împlinirea a deiă idei istorice grandioase - cea a Europei şi cea- - m ai a m p lă a Occidentului.Ideea extinderii NA TO conţine, însă,

similitudini c u u n a lt ev en im en t tant de Ia începutul războiului

:j«e şi care a p re ce d a t, de fa p t, [amstituirea Alianţei Nord-Atlantice, şi jtime, d iv iza rea co n tin en tu lu i în iuropa de V e s t şi cea de E st la

Lferinţa de la Ia lta din 1945, care a kutâ dispară, tim p de mai bine de I d e ani, c eea ce fusese E uropa intrală. în p lus, extinderea proiecţiei «dentale în Europa Centrală ar putea iterveni exact în momentul în care Mceptul în s u ş i de c iv ij iz a ţie aidentală a fost abandonat de statul « rep rez in tă p u te rea centrală şi

lâ a N A TO -SU A . Şi dacă aşa sin lucrurile, a tunci ideea de Occident aiya fi împlinită, ci abandonată.

Ideea de Europa şi problema frontierei estice

U na dintre tezele susţinute de adepţii extinderii NATO este că aceasta va face ca noii membri să revină în Europa. D in momentul constituirii sale, N A TO a fost considerată apărătoarea Europei îm potriva Uniunii Sovietice, o m are putere aparţinînd unei regiuni străine - E uras ia . D ar a e x is ta t în to td e au n a conştiinţa că o parte din E uropa - care e ra identificată prin term enul „Europa de E st” - a fost capturată de U niunea S o v ie tic ă , n a ţiu n i le e i d e v e n in d prizonierele acesteia, fapt considerat o nedreptate mare, o nedreptate istorică. A cum , o dată cu adm iterea Poloniei, R ep u b lic ii Cehe şi U n g a rie i în N A TO ( şi, în cele din urm ă, şi în U n iu n e a E uropeană) - aceste naţiuni au ajuns, în sfîrşit acasă,

Europei A lianţei nord-atlantice este ea însăşi foarte neclară. Problema privind locul prin care trece frontiera de răsărit a Europei şi ce înseam nă ea a fost o chestiune d isp u ta tă tim p d e m ulte generaţii. Ea rid ică nu numai aspecte de strategie şi d ip lom aţie, ci şi de cultură şi identitate. Astfel, în tim p ce M ettem ich spunea, printr-o expresie celebră, că „E uropa se sfirşeşte la L a n d s tra s s e ” ( .d ru m u l de ieşiredin Viena spre est), despre „Europa de U ra li” . ' In tre de a ce s te d o u ă o regiune vastă, la d isp u te pe

de Gaulle vorbea la Atlantic pînă la lim itele stabilite definiţii se întinde care a dat naştere .m ăsură .' E s te

re g iu -

au revenit în căminul lor european căruia îi aparţin de drept.

Dar, desigur, m ai există şi alte naţiuni indiscutabil europene, care răm în fară un căm in, cel pu ţin pen tru u n tim p . C ea m ai m are p a r te a m em brilor europeni ai N A TO au dorit să adauge România (candidatul susţinut d e F ran ţa) şi S loven ia (can d id a tu l p re fe ra t al I ta lie i) pe l is ta n o ilo r m em bri, dar Statele Unite s-au opus. Alte state, şi ele europene, dar situate şi m ai departe spre E st ( este vorba mai ales de statele baltice) şi-au exprim at de asem enea d o rin ţa de a adera la A lianţă, dar NATO nu a arătat lim pede cum şi cînd anume vor adera sau dacă m ăcar li se:va perm ite acest lucru. A,, devenit clar că gran iţa de răsărit a-;

biserica rom ano-catolică şi bisericile ■ ortodoxe de răsărit. A ceasta corespun­dea, la rîndul ei, frontierei şi mai vechi dintre partea vestică şi cea estică a Im periului Rom an - de fapt, străvechea îm părţire între Apus şi Răsărit.

M ai tîrziu, către secolul al X IX -lea, a apărut ideea că Europa se îm parte în trei părţi - de Vest, Centrală şi de Est. E uropa de Vest, sau O ccidentul, era form ată d in ţări precum M area Britanie, Franţa, Ţările de Jos, Spania, Portugalia şi ţ ă r i le sc a n d in a v e - m a re a lo r m ajoritate fiind riverane la O ceanul A tla n t ic şi d e v en ite im p e r ii p r in teritoriile cucerite dincolo de O cean, începînd din secolul al X V -lea şi p înă în secolul al XlX-lea. E le erau astfel a tît puteri europene, cît şi m ondiale. Europa C entrală - „M ittclcuropa” - era fo rm a tă d in G e rm a n ia , Im p e r iu l

H absburgic şi o mare parte din Italia - ţări ce făcuseră parte din Sfîntul Im periu Roman şi care păreau a fi în u rm a c e lo r d in V e s t, s u b .

r a p o rtu l u n i tă ţ i i

n e acuprinde în a tît de d ife r ite S l o v a c i a , R o m ân ia , ţă r i le republicile baltice, M oldova şi, nu în Rusia, de fapt cea

carep re ze n t ţă r i

precum Polonia, U n g a r i a , b a l c a n i c e , Belarus, Ucraina, u l tim u l r în d , m ai importantă şi

m ai con troversa tă dintre ele. Secole de-a rîndul a existat un consens larg privind faptul că frontiera răsăriteană a E uropei co respunde graniţei d in tre

naţionale, democraţiei liberale şi dezvoltării industriale - considerate

d rep t trăsături im portante ale unui stat m odem .C ea m ai problem atică zonă era însă

E uropa de răsărit. Ea cuprindea acele tărîm uri estice ale Europei ce fuseseră achiziţionate fie de Im periul Rus - în care E uropa devenea Eurasia -, fie de Im p e riu l O tom an , în care E u ro p a devenea Orientul A propiat. Im periul R u s se ex tin sese re c e n t spre v e s t îng lobînd ţări ce păreau a fi europene în cel m ai deplin sens al cuvîntului, m ai ales prin religia lor rom ano-catolică sau p ro tes tan tă : F in lan d a , E sto n ia , L eton ia şi L ituania - ţările baltice p re c u m şi o p a rte în se m n a tă d in Polonia. Im periul O tom an se extinsese

şi el, însă cu m u lt m ai înain te, spre vest, acoperind ţări care n u erau pe d ep lin europene (m ai a les prin faptul c ă a p a r ţin e a u r e lig ie i o r to d o x e de ră să r it) - ţă r ile b a lc a n ic e p recum R om ânia, Serbia, B u lgaria şi Grecia. A c e s t a m a lg a m d e o r to d o x is m răsăritean a dat naştere la acea anomalie care este Europa răsăriteană: Infringerea Im p e r iu lu i O to m an , în ră z b o a ie le balcan ice şi d e străm area Im periului R us, în prim ul război m ondial, au dus la eliberarea acesto r părţi a le Europei, d îndu-le po sib ilita tea să dev ină mai europene. A c es t lu cru a fost foarte e v id e n t în c a z u l ţă r i lo r b a lt ic e şi P o lon iei. P e d e a ltă p a rte , năru irea I m p e r iu lu i G e rm a n ş i a c e lu i H a b sb u rg ic ( p u te r i le c e n tra le ale E uropei C entra le), la. sfîrşitu l prim ului război m ondial, a creat o situaţie în care zone, cîndva în m od lim pede europene, au devenit m ai puţin europene. Slovenia - teritoriu austriac - şi C roaţia - teritoriu ungar (am îndouă cato lice) au devenit o parte a Iugoslaviei, dom inată de Serbia ortodoxă. U n a lt teritoriu , Transilvania ( care cuprindea com unităţi catolice şi pro testante num eroase ) a devenit o parte a R om âniei, o ţară preponderent ortodoxă.

Prăbuşirea puterii germ ane la sfîrşitul celui de-al d o ilea războ i m ondial şi ocuparea unei m ari părţi d in Europa Centrală dc către U niunea Sovietică a transform at noi părţi c îndva în m od clar europene în zone m ai pu ţin europene. G e rm a n ia d e E s t , P o lo n ia , Cehoslovacia, U ngaria (ţări fie catolice, f ie p ro te s ta n te ) au în c e ta t p m ai reprezenta E uropa C entra lă, devenind, în schim b E uropa dc Est. C ît priveşte ţă r ile b a ltice - E sto n ia , L e ton ia şi L ituania -, e le au părut că părăsesc cu to tu l E u ro p a , f i in d în c ă o d a tă încorporate în tr-u n im periu rus.

(va urma)

e s t e v e r d e l e

c ă s e a s o r t e a z ă

V Pentru cei dintre dumneavoastră care se vor abona - Vv între 23 februarie şi 11 martie - -

la reţeaua de telefonie mobilă CONNEX GSM, - ' MIKOTRONIC va organiza, în data de 13 martie, o tragere la sorii

. care va avea ca premiu un pachet CONNEX O f vi ; . Mai mult, în perioada 1-8 martie,

' premii surpriză în toate magazinele noastre. .

SEDIU CENTFtALStr. Gheorghe Bilaşcu nr. 107.Tel: 064/190416, Fax: 064/t94215 Magazin PioneerP-ţa Unirii nr. 28 TelVFax: 064/193233

Magazin Musicolor' P-ţa Mihai Viteazul nr. 11 Tel./Fax:064/432572

GSM România1 Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 5..- Tel./Fax: 064/438058

Softgrup Computere Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 1 Tel: 064/430000, Fax: 064/412652

N 1K O TR O N IC•MM EXSM . HQ1JDWG LTDd e a l e r a u t o r i z a t

TVoVIDEOomFihPfiOm C O N N 1 KV . -.i*

J i r

| (jT) marţi, 10 martie 1998 POLITICĂ ADEVARUT de Clui---------ureco-catoncii îşi reafirmă dreptul de proprietate asupra Bisericii "Schimbarea la fată"

Eparhia Română Unită cu Roma Greco-Catolică Cluj-Gherla le reaminteşte ierarhilor şi credincioşilor ortodocşi: că sentinţele: judecătoreşti justifică preluarea Bisericii “Schimbarea la faţă” de către greco-catolici. “Pentru a arăta credincioşilor ortodocşi că Biserica Greco-Catolică nu a ocolit legea şi nici nu a încălcat-o, vom susţine şi in faţa lor acelaşi lucru ca şi in faţa instanţelor judecătoreşti,^.şi anume că ari. 3 din Decret-lege 126/90 se referă la bisericile şi lăcaşurile de cult parohiale, nu Ia cele episcopale, cum este in cazul de fată fosta Catedrală Episcopală Greco-Calolică “Schimbarea la faţă". Nici cea de-a doua teză a Bisericii Ortodoxe Române, conform căreia bisericile au fost construite de foşti credincioşi greco-catolici, actualmente ortodocşi, şi-că aparţinesacestora din urmă, nu stă in picioare, deoarece Catedrala Greco-Catolică a fost donată de către Sfinlul Scaun de la Roma in 1930, ea aparţinind înainte Ordinului călugăresc a i Franciscanilor Minoriţi (...). Nu poate fi contestată calitatea de, proprietar al Episcopiei Române Unite cu Roma în toţi aceşti ani, noi fiind,lipsiţi abuziv doar de dreptul de folosinţă, care in orice stat de drept, este un atribut indispensabil al proprietăţii" - se arată într-un comunicat al Biroului dc presă al Eparhiei Române Unite cu Roma Greco-Calolică de Cluj-Gherla., în comunicat sc face apel la credincioşii greco-catolici “ să

nu răspundă eventualelor provocări”.

Arhiepiscopia romano-catolică refuză ortodocşilor oficierea

.V ■

slujbelor în Biserica Piariştilorîntr-o scrisoare adresată IPS Jakubinyi Gyorgi, arhiepiscop

al Arhiepiscopiei romano-catolicc dc Alba-Iulia, primarul Gh. Funar arată ci, “urmare a deciziilor instanţelor de judecată, care au hotărit retrocedarea bisericii episcopale "Schimbarea la Faţă” de către Biserica Ortodoxă Română către Biserica Greco-Catolică Unită cu Roma, a apărut o stare confiictuală artificial creată între cele două confesiuni,'în inima Transilvaniei. Deoarece instanţa de judecată a hotărit evacuarea bisericii episcopale pînă ia data de 13 martie a.c. Consiliul local I-a mandatat pe primarul municipiului Ciuj- Napoca să intervină pe lingă înalt Prea Sfinţia Voastră pentru a facilita oficierea slujbei religioase in cadrul Bisericii Piariştilor şi pentru credincioşii ortodocşi. în urma dialogurilor puttate cu Înalt Prea Sjinţia Sa Bartoiomcu Anania, Arhiepiscopul Clujului, Vadului-şi Feieacului, domnia sa şi-a arătat disponibilitatea de a sluji cuviniul Domnului, împreună cu enoriaşii fie separat, fie alternativ, în lăcaşul Bisericii Piariştilor, pe "o perioadă determinată, înscrisă într-un protocol bilateral. Această rugăminte adresată Prea Sfinţiei Voastre - dacă va fi acceptată - va demonstra că, prin credinţă şi bună înţelegere, barierele dogmatice pot fi depăşite în spiritul,şi toleranţa cuvîniului Minluitoruiui."

Râspunzînd solicitării lui Gh. Funar, arhiepiscopul Jakubinyi Gyorgi precizează: “Primind faxul primarului municipiului Ciuj- Napoca, domnul Gheorghe Funar din 7 martie 1998, trebuie său comunic că, conjiictul ivit intre Biserica Greco-Catolică şi Biserica Ortodoxă Română nu poale fi extins şi asupra Bisericii Piariştilor. în interesul păcii religioase şi etnice din municipiu, nu pot permite folosirea Bisericii Piariştilor şi de către Biserica Ortodoxă Română." ' -

Uniunea Z iariştilo r Profesionişti din România, ca organizaţie profesională şi totodată ca uniune de creaţie ce cuprinde ziarişti cu atestat din întreaga ţară, cu filiale în m ajoritatea ju d e ţe lo r - reprezentînd laolaltă peste 60% din tirajele ce apar, ca şi n u m e ro a se p o s tu r i de ra d io şi televiziune locale sau centrale - salută apariţia în Capitală a Clubului Presei.

■ U .Z .P . e s te interesată în acţiunile ce pot conduce la solidaritatea de breaslă, în sensul prom ovării valorilor esenţiale ale democraţiei într-un stat de drept.

■ U .Z .P . d ec lară că nu are n im ic îm potrivă ca m em brii săi să facă parte şi din amintitul club, în m ăsura în care doresc să participe la dezbaterile pe care le iniţiază. A tragem însă atenţia că, aşa cum

m enţiune întrucît, d e-a lungul an ilo r, acte legislative, fie că este vorba despreiniţiative prom ovate de U .Z.P. au fost co d u l d e o n to lo g ic , despre diversedeturnate sau însuşite de diverse grupuri ordonanţe guvernamentale, despre atît ded e in te re s e , re z u lta tu l f iin d u n jo c periculos cu factorii Puterii, în detrimentul opiniei publice, ca şi al unităţii presei rom âne. .

U.Z.P. işi men|ine disponibilitatea de a dialoga deschis cu reprezentanţii Puterii

controversatele amendamente ale Codului P en a l, sau a lte leg i şi hotărîri ale Parlam entului României vizînd presa.'

■ U .Z.P. îşi declară, o dată în plus d isp o n ib ilita tea de a participa la identificarea şi form ularea tuturor acestor norme legale.

■ Cu această ocazie, g ăsim de cuviinţă să

■ în condiţiile în care, la scara m ass- ream in tim dom nulu i preşedinte Emilm edia din România, se simte nevoia unor C o n s ta n tin e sc u ,. ca şi Guvernuluinorm e legale care să jaloneze exercitarea R om âniei că, de aproape un an, amprofesiei de ziarist, ca şi libera circulaţie solicitat instituţiilor în cauză un dialoga in fo rm aţie i, sau care să stăv ilească deschis, transparent, dar au fost preferateproliferarea prin presă a unor afirm aţii ce po t pune în discuţie drepturile personale,iniţiative pe care le propune şi C lubul

nu a făcut-o în tim p U .Z .P., nici Clubul P rese i, du p ă cum am aflat,- se p oa tePresei, n ici a lt organism de acest fel nu se constitui o bază de discuţie pentru U .Z.P.,poate erija sau pronunţa în numele întregii A.Z.R., A.Z.M.R., S.Z.R. cu care, laolaltă,bresle, al presei rom âne. Facem această să colaborăm pentru prom ovarea acestor

- se pare - înţelegerile tacite cu cîţiva editori şi redactori şefi din Bucureşti - neglijîndu-se, cu sau tară bună ştiinţă, puterea de penetrare a presei judeţene.

Comitetul Director al Uniunii Ziariştilor

Profesionişti din România

Dublă lovitură a Pl\lL la ClujFuziunea din tre PN L şi PA C

pare a se realiza, în ciuda unor p re v e d e r i p e s im is te , fă ră problem e de orgolii. înain te ca fo ru l p rin c ip a l al p a r tid u lu i condus pînă în aceste zile de Nicolae M anolescu să îşi acorde girul, fuziunea dintre PN L şi PA C poate fi considerată deja înfăptuită. M anolescu a prim it deja o funcţie importantă m PNL şi, p ro b ab il, a ce laşi lu cru îi

aşteaptă” p e liderii filialelor judeţene. N u pot fr prevăzute p ro b lem ele u n ifică rii P N L - PA C în teritoriu, dar este cert

că, cel puţin la Cluj, coagularea a ”prins” viteza Bucureştiului. Fapt ce se datorează şi vizitei Ia Cluj, zilele trecute, a liderului M ircea Io n escu Q u in tu s, şi, poate, prestaţiei liderului PNL C lu j, p ro m o v a t de cu rîn d m inistru al Transporturilor.

La Cluj, jocurile de culise au anticipat chiar realizarea fuziunii. Surprinzător, acestea au fost "regizate” cu participarea unor m em bri ai PL - p a rtid care, propunînd form ula Federaţiei L ib e ra le , se d e ta ş e a z ă de unificarea liberală g îndită .de

M ircea Ionescu Quintus ca pe o absorbţie în PN L a celorlalte " f ra c ţ iu n i l ib e r a le ” . A c e ş ti m em bri ai PL Cluj au denunţat, în cadrul unei acţiuni ce se dorea a fi o veritabilă lovitură de teatru, s tilu l a u to r ita r p rom ovat de Cerveni, optînd pentru înscrierea în PN L, a lă tu ri de m em brii f i l i a le i P A C . S o rin C o c iş , artizanul desprinderii din PL a unui m asiv grup de foşti membri ai PL !93, estimează că gestul său a redus cu aproximativ 80 la sută forţa organizaţiei de la Cluj a partidului condus de avocatul

Cerveni. L a sfirşitul tre c u te , în a in te ca Mircej Ionescu Quintus să-fi ajuns li se d iu l PN L Cluj pentri conferinţa de presă, Sorin Cociş îi întîmpina pe ziarişti în calitate de gazdă. De altfel, trecerea sa la PNL nu a surprins pe nimai fiind anunţată cu mai mult fc; în urm ă. Surprinzătoare râmi declaraţia sa privitoare la ac ” 80 la sută” , care, dacă este spiritul adevărului, statuteaziidublă lovitură a PNL la' C/iTîa b so rb ţia PAC şi pe aceei practic, a PL.

Dan I

îm p o tr iv a le g a liz ă r ii h o m o s e x u a lită ţiiAzi, d in n e feric ire , sc

în c e a rc ă . de c ă tre conducerea Rom âniei să se abroge art. 200 din C odul P e n a l, în le g ă tu ră c u i n I e r z i c e r e a homosexualităţii, fapt ce va duce la ad în c ire a c riz e i m o ra le d in s o c ie ta te a noastră. ■

F u n d a ţia - C u l tu ra lă "SA R M ISEG ETU ZA " se

opune do rin ţe i g u v e rn u lu i R o m ân ie i de a le g if e ra anorm alul ca norm al şi îşi exprimă uimirea că un guvern în care m ajoritatea m em brilor săi aparţin unui partid creştin d em o cra t sâ in tre în contradicţie cu m ajo rita tea c o v îrş ito a re a p o p o ru lu i român care este creştin.

N um ai p r in re s p e c tu l tradiţiei noastre m orale vom

putea depăşi starea actuală de criză şi vom putea fi un e x em p lu de a rm o n ic şi p ro g re s i n r în d u r ilc naţiunilor Europei.

Fundaţia Culturală "SARMISEGETUZA",

Preşedinte Ionuţ ŢENE

Secretar general Samoilă LUCA

Miniştrii Cabinetului Ciorbea s-au reunit, luni, în şedinţă de guvern, pentru a finaliza proiectul de buget pe 1998.

înaintea începerii şedinţei, miniştrii au fost solicitaţi să se pronunţe asupra caracterului pe care îl va avea bugetul în acest an şi ce se va întîmpla dacă nu va fi promovat de Parlament.

Vă prezentăm cîteva din declaraţiile făcute.

Andrei Marga, ministrul Învăţămîntului: “Bugetul, per g.lobal, este reformist, în sensul că alocă o seamă de resurse prin proiecte, iar proiectele înseamnă reformă. Eu mă gîndesc la ameliorarea actualului proiect de buget, încît e l să întrunească votul Parlamentului. Voi face, în ce mă priveşte, în aşa fel, încît să fie un buget acceptabil”.

Horia Ene, ministrul Cercetării şi Tehnologiei: “Bugetul este unul de austeritate. îşi propune reforma, d a r în condiţii de austeritate. Vom vedea ce se întîmplă dacă nu va fi promovat de Parlament”.

Nicolae Noica, ministrul

nevoilor şi necesităţilor actuale. Consider că o alocare atentă a sumelor de bani, chiar dacă este de austeritate, va putea concretiza nişte proiecte. Suma- care s-a alocat MLPAT este bună, în comparaţie cu situaţia generală a bugetului. Pentru satul românesc s-a alocat o sumă de

reformist. Va încerca acelaşi guvern sau un altul să promoveze acest proiect sau altul”. -

Dinu Gavrilescu, ministrul Agriculturii: “Nu pot să apreciez în momentul ăsta cît este de reformist bugetul, însă în orice caz, este un progres în materie,

M em brii C abinetu lu i C iorbea despre p roiectu l

de buget p e 1 9 9 8

1 0 ori mai mare (anul trecut - 30 miliarde de lei, iar anul acesta - 300 de miliarde), pentru alimentarea cu apă şi pietruirea drumurilor comunale. Eu sînt convins că toate forţele politice care sînt responsabile vor înţelege că ţara, la ora actuală, are nevoie de buget şi trebuie lăsate la o parte luptele acestea, pe care eu le consider de orgolii”..

ministrulCrin Antonescu,Lucrărilor Publice şi Amenajării Tineretului şi Sportului: “ProiectulTeritoriului: “Proiectul de buget nu este definitivat şi, cel puţin înde anul acesta caută să răspundă cîteva elemente ale sale, el este

faţă de felul în care s-a făbut pînă acum bugetul. Vom vedea ce se va întîmpla în Parlament”.

Dudu Ionescu, , ministrul Apărării Naţionale: “Cred câ foarte multă lume vorbeşte despre reformă fără a avea aceeaşi percepţie. în condiţiile unor restricţii bugetare impuse de venituri, nu ştiu cum aş putea să spun cît de reformist sau nu este bugetul. Tot capot să spun e că propunem'nişte politici care sînf spre bunul mers al reformei. Suma alocată MApN e

deocamdată superioară celei de anul trecut. Nu cred că bugetul nu va fi votat în Parlament, pentru că nu cred că domnii parlamentari nu âu conştiinţa importanţei acestui proiect de lege”.. Ion Caramitru, ministrul Culturii: “Nu sînt mulţumit de sumele alocate, mai ales că în prezent, problemele ministerului reprezintă o continuare a lucrărilor începute anul trecut la monumente, pe de o parte, iar pe de altă parte sînt evenimente foarte mari: Festivalul Enescu, Tîrgul de la Leipzig, de la Paris, Moscova, care au fost începute anul trecut şi trebuie să se materializeze anul acesta, dar sînt optimist. Suma pe care noi o cerem în plus nu este prea mare, este accesibilă, adică 125 de miliarde de lei”. Ioan Bruckner, ministrul Sănătăţii: “Proiectul de buget este unul foarte auster. Ministerul Sănătăţii solicită 5.000 de miliarde de lei, reprezentînd un buget minim care sâ ne permită să facem reformă în sănătate. în cazul în care nu va trece în Parlament, cade Guvernul, se alege un alt guvern, care să facă un proiect de buget mai bun. Altă soluţie nu există”.

Ion Diaconescu afirmă că

îniîlnirea PNTCD- PD a fost “sinceră”

şi s-a desfăşurat înlr-o “atmosferă

de prietenie”P re şe d in te le PN ŢC D , Ion

Diaconescu, a apreciat că întîlnirea PN ŢC D -PD , dc .sîm bâtă , a fosfc “sinceră” şi s-a desfăşurat într-o “atmosferă dc prietenie”. El a arătat câ “s-au tăcut unele progrese” şi câ soluţiile, avansate de către fiecare parte, vor fi analizate atît în forurile1 de conducere ale PNŢCD, cît şi cc: preşedintele Constantinescu şi cn membrii Guvernului. Negocierile vor continua pînă la găsirea unei s o lu ţ i i , a sp u s Diaconescu. p rccizînd că nu s-a stabilit un te rm en lim ită p en tru aceste negocieri. Diaconescu considerări, Ia id e n tif ic a re a so lu ţiilo r it rezolvare a crizei politice, Guvernul şi adm inistraţia trebuie lăsate să lucreze. “Neînţelegerile coaliţiei nu trebuie s ă afecteze Guvernul şi ad m in istrarea ţării” , a declarat preşedintele PNŢCD.

El a sp u s că problemele guvernării şi soluţiile de rezolvare a lo r în ace st m om ent rămîn a c e le a ş i, in d ife ren t de echipa guvernam entală. Întîlnirea dintre c o n d u c e r ile PN ŢCD şi PD> consacrată lămuririi relaţiilor dintre cele două partide, s-a încheiat, sîmbătă, Iară ca părţile sâ ajungă la o concluzie comună. Preşedintele PD , Petre Roman, a declarat, la sfîrşitul întîlnirii, câ a existat, din p artea am belor partide, “voinţa deblocării situaţiei” şi câ fiecare p a r te a a sc u lta t cu interes

• propunerile celeilalte.

r A D E V A R U Lde Ciul ARTĂ-CULTURĂ marţi, 10 martie 1998 (5

RfDM-ART G a le r ia R O M - A R T d ip lom aţie i român& d& la B on n

I U tu f» p im aE c o u r i t t t i p i i v î x î h i M9r e ş c i t i n 1 d u i M S t ic i i r c f i i i . . . l i i c c r c •

Ne sosesc veşti din Germania, de la am icii “Adevărului de Cluj", ai Clujului ş i a i României, fam ilia dr. Maria R od ica şi Hans-Joachim GROVE, cum se ştie, Cetăţeni de onoare ai municipiului Ciuj-Napoca. la tă ce ne scrie dl Grove:

“Recent, trimisul special al Ambasadei României la Bonn, dl Pamfil Roman, s-a aflat la Wendeburg, ca oaspete al familiei Grove. Motivul vizitei: informa­rea gazdelor cu privire la răspunsul reprezentanţeidiplomatice române referitor la conţinutul documentaţiei cu acţiunile umanitare ale Galeriei ROM-ART- Documentaţia a fost inmînată PreşedinteluiConstantinescu la 17 decembrie 1997, cu ocazia vizitei sale la Bonn. In textul documentaţiei se solicită Preşedinţiei şi celorlalte organisme din _ conducerea statului un sprijin constructiv, nebirocratic pentru desfăşurarea şi ducerea la bun sfîrşit a acţiunilor umanitare viitoare ale Galeriei ROM-ART. Aceasta pentru că, donatorii şi voluntarii care participă la aceste acţiuni în timpul lor liber, fiu au

posibilitatea şi nici banii necesari jemni a asigura diferitele certifi­cate, adeverinţe TUV şi altele, astfel îneît vama românească să fie satisfăcută în birocratismul său. Ambasadorul ne scria că, în perioada următoare, vom primi răspunsul Preşedintelui cu privire la problemele ridicate de noi. în locul acestuia primim în schimb sprijinul Ambasadei din Bonn pentru acţiunile programate, ambasadorul mulţumeşte tuturor donatorilor. care au susţinut acţiunile pentru România”. Redăm, ■ pentru edificarea

cititorilor, următoarele:“Aşa după cum v-a fost

transmis din partea biroului Ambasadei, am înmînat personal. Preşedintelui României, dlui Emil Constantinescu, documentaţia dumneavoastră, cu rugămintea' respectuoasă de a o studia, eu urmînd sâ vă informez de urgenţă în legătură cu răspunsul Preşedintelui, Cu această ocazie . aş dori să subliniez, încă o dată, cît de mult preţuiesc angajarea dumneavoastră şi modul în care aţi oferit- ajutor compatrioţilor mei, cu speranţa câ unele neajunsuri din ţara mea nu vă vor prejudicia acţiunile. în calitatea pe care o aveţi de Cetăţeni de

onoare ai municipiului Ciuj- Napoca vi se cuvin mulţumirile noastre cele mai profunde. Dar aş dori să mulţumesc şi tuturor acelor cetăţeni şi instituţii (din Germania - n.n.) care s-au alăturat, din inimă, acţiunilor dumneavoastră de ajutorare” - se spune, între, altele, în scrisoarea adresată familiei Grove de către ambasadorul României, la Bonn, Tudor Dunca., Ce ne scrie, în continuare, dl Grove? “Noi, iniţiatorii acţiunii de ajutorare a României, vom pregăti un nou pachet cu ajutoare medicale pentru secţia de pediatrie a Institutului Oncologic şi Leagănul de copii din Ciuj-Napoca, pentru finele lunii martie a.c. Un transport de proporţii mai mari va fi organizat doar atunci cînd vom primi asigurări din partea Preşedinţiei că nu vom mai fi şicanaţi”. înainte de plecare,

trimisul Ambasadei. României a vizitat expoziţia de ouă încon­deiate din Bucovina, deschisă în Atelierul din Wendeburg al Galeriei ROM-ART, iar dl Hans Joachim Grove a dăruit oaspetelui .un tablou reprezentînd biserica evanghelică din localitate. Despre toate cele de mai sus a apărut un amplu articol şi în cotidianul “Braunschweiger Zeitung - Peiner Nachrichten”. Pentru că nu toate acţiunile iniţiate de ROM- ART au fost cunoscute îndeajuns şi pentru că nu peste tot s-a manifestat transparenţa necesară, galeristul Grove intenţionează să scrie, chiar în acest an, o carte care să cuprindă, pe larg, tot ceea ce această familie a întreprins în aceşti ani, pe tărîm umanitar, pentm România. Cartea ar urma să fie tipărită la Ciuj-Napoca, în ediţie bilingvă româno-germană.

Michaela BOCU

A mai căzut o stea...

Cine a spus că şi primăvara cad stelele? După o viaţă scurtă, care i-a oferit nemeritat de puţine bucurii, mai degrabă greutăţi, poate mai multe şi mai chinuitoare deeft ale altora, după o existenţă care ar fi putut evolua către un . destin filosofic sau literar, a plecat dincolo, să guste din spectacolul lumii, DORIN SERGHIE, fostul nostm coleg de redacţie. A plecat, trist şi însingurat, pentru că nu a ştiut sau nu l-au ajutat alţii să se înţeleagă, acest copil mare, înzestrat cu talent, pe care ursitoarele l-au părăsit cînd avea mai mare nevoie. Steaua a căzut, ca un semn ceresc prevestitor de rele, viaţa s-a frînt, ca fumul căzut din poezia care i-a fost lui Dorin atît de dragă. Adresăm condoleanţe familiei şi-l rugăm pe bunul Dumnezeu să-i ierte păcatele şi să-i primească Tn pacea sa sufletul chinuit.

Adevărul de Cluj"

E x p o z i ţ i a d e p i c t u r ă M A R C E L L U P Ş E

PORTRET MARCEL LUPŞE - Născut la 21 august 1954, Dej. Absolvent în 1979 al Institutului de Arte Plastice “Ion Andreescu” Cluj, clasa prof. Vasile Crişan. Membru UAP. Expoziţii personale: 1979, 1985 - Cluj, Galeriile “Tribuna”; 1982 - Dej; 1984 - Baia Mare, Galeria UAP, 1985 - Braşov, Galeriile “Arta”; 1982,1983, 1987, 1995 -Tîrgu Mureş, Galeriile “Vatra”; 1989 -. Bucureşti, Galeriile “Orizont”; 1991, 1992 - Bistriţa, Galeriile UAP; 1993 - Besanşon - Franţa; 1994 - Bistriţa, Colecţia Naţională de Gravură

. Contemporană; 1994 - Cluj, Biblioteca Centrală Universitară; 1994 - Oradea, Muzeul Ţării Crişurilor; 1997 - Bistriţa, Galeriile Inspectoratului pentru cultură.

Repertoriul tematic pe care-l propune

Expoziţia Marcel Lupşe în Galeria VECHE din Ciuj-Napoca, dezvăluie o alegere a motivelor determinată de încărcătura lor simbolică intrinsecă: păretar, arc de triumf, cerdac, buchetul miresei etc. Avînd nostalgia vîrstelor primordiale ale satului, Marcel Lupşe ajunge în lucrările sale (ne gîndim şi la ciclurile anterioare) la o imagine meditativă în care transfigurarea poetică este din ce în ce mai evidentă. Plinătatea de expresie a formei delimitează cu multă rigoare şi sensibilitate suprafaţa de culoare, astfel că, interesul plastic sc difuzează armonios în întreg spaţiul compoziţional.

M agdalena VA IDA

In curind, la Ciuj-Napoca,

Ai VHea Colocviu Studenţesc Anuai CEP cu tema:

“XXIst Cenlurys (Cis) Inleiîiflitinu

Cfiiiiiiunitiev. IncliviclimK, «inel

Insllliillrm"*Civic Hdueation Projecl (CEI1),

i organizaţie internaţională non- I profil, afiliată la Yalc Univcrsity si la Central European Univcrsity, organizează în colaborare cu Facultatea dc Studii Europene a

Universităţii “Babeş-Bolyai” din Ciuj-Napoca un colocviu studenţesc cu tema: “XXIrt Century: (Dis) Intcgrating Communities, Individuals. and Institutions”. La colocviu vor participa 40 dc studenti din Bucureşti, Ciuj-Napoca, Timişoara. Iaşi, Baia Marc, Sibiu si Chişinău. Vor participa, de asemenea, profesori CEP din România si din Republica Moldova, precum si profesori din diferite centre universitare ale tării. Studenţii vor pre/enta lucrări în limba engleză sau franceză şi vor participa

. h dezbateri intcrdisciplinarc pc tema enunţată mai

Manifestarea va fi găzduită, în perioada 13-15 martie a.c., dc către Facultatea de Studii Europene a Universităţii “Babeş-Bolyai” (str. Em. dc Martonnc Jir- 1), potrivit următorului program: vineri, 13 martie, la ora 10, deschiderea oficială în Aula Magna a Universităţii; sesiuni de comunicări: vineri, 13 martie, între orele 11-12,30 şi 13,15- 16,30; sîmbătă, 14 martie, între orele 10-13,15; duminică, 15 martie, între orele 9-12,15 şi 13- 14,30. Tema colocviului invită participanţii sâ analizeze care va fi relaţia dintre individ, comunitate- şi instituţii şi care va fi rolul societăţii civile în secolul ®mător. Colocviul îşi propune, în acelaşi timp, să Ca o ocazie pentru studenţi de a-şi îmbunătăţi capacitatea analitică si dc comunicare.

Muzeul de istorie al oraşului9

Gherla în aşteptarea... francezilorNu exagerăm deloc, cînd afirmăm câ modernizarea

clădirii care adăposteşte Muzeul de istoric al oraşului Gherla deţine un adevărat record în materie. Este vorba de perioada îndelungată afectată reparaţiilor şi dotărilor. Lucrările se tărăgănează de peste ... 15 ani (!) şi nu există şanse pentru finalizarea investiţiilor începute. Totuşi, în ultimii opt ani s-a făcut ceva: în ultimii trei ani s-au mai investit nişte bani, dar nu din bugetul local, ci din buzunarul... francezilor. Da, cu sprijinul şi ajutorul prietenilor din Yzeure, localitate înfrăţită cu Gherla, s-a amenajat sala francofonă de la etaj şi a început amenajarea unei săli vecine. Dar, totul a rămas în faza dc şantier. Resursele financiare s-au epuizat, iar francezii nu au mai trimis francii promişi. Şi, uite-aşa, modernizarea Muzeului dc istorie al oraşului Gherla tot nu s-a terminat. Mai sînt trei săli de amenajat, însă lipsa banilor îşi spune cuvîntul. Este păcat fiindcă acest lăcaş de cultură din Gherla a devenit în ultimii ani un adevărat centru al spiritualităţii locale. Aici se organizează expoziţii, evocări istorice şi simpozioane, activităţi culturale cu rezonanţă istorică. Renovarea muzeului gherlean merită mai multă atenţie şi preocupare atît din partea edililor oraşului, cît si a Consiliului Judeţean.

SZEKELY Csaba

C o n c e r te le A c a d e m ie i d e M u zicăMiercuri, 11 martie a.c., cea dc

a 33-a Stagiune dc recitaluri şi concerte a Academiei de Muzică “Gh Dima” programează, la ora 18,30, în Studioul

. dc concerte, un concert de muzică contemporană, cu participarea Cvartetului PRO MUSICA NOVA, alcătuit din: Flavius Trif - clarinet, Maria Selena Pop - pian. Lucia Florescu, Mario Florescu - percuţie. Invitaţi în concert: Dorin Andone, de ia Teatrul Naţional, Dorina Mangra - vioară, Marius Gagiu - flaut, Ioan Goilă - clarinet, Daniel Simon - clarinet, Mircea Neamţ - trombon, Grigore Pop - percuţie, Corala ANTIFONIA, condusă de Constantin Rîpă. Programul concertului cuprinde lucrări de: C. Rîpă, D. Cojocaru, D. Rotaru, D. Belinschi, F. Donceanu, M. Brânduş şi R. v. Oesten.

u n

S fie c & zca t de- f? *WCcwt£eDuminică, în organizarea Căminului cultural şi a Bibliotecii

comunale din Panticeu a avut loc un spectacol pentru femeile din comună, la reuşita căruia au colaborat: Teatrul dc Păpuşi “PUCK”, care a prezentat spectacolul cu piesa “Cenuşăreasa”, precum şi Ansamblul de cîntece şi dansuri “Dorulcţ” al elevilor din clasele primare de la Liceul “N. Bâlcescu” din Ciuj-Napoca (instructor Petru Pop); elevii Şcolii generale din Panticeu au prezentat un montaj litcrar- muzical; a urmat o întîlnire cu scriitori clujeni, la carc au participat poeţii Marcel Murcşanu, Negoiţă frimic, Ioan Pop şi epigramistul Adrian Trif.

| c u l t u r *e l C C F a n u n ţ ă :Ifrancais Se mai pot face înscrieri laIcluj-napoca cursurile de limba franceză

organizate dc CCF după cum urmează: sesiunea martie - mai, pentru adulţi şi adolescenţi: cursuri intensive (30 de ore în 2 săptămîni), 'cursuri semiintensive (42 de orc în 7 săptămîni), cursuri extensive (28 dc ore în 7 săptămîni), curs de conversaţie cu lector francez (20de ore în 10 săptămîni), cursuri specifice (40 de oreîn 10 săptămîni) şi anume: pregătire BAC, opţiune franceză: pregătire examen de admitere la facultate, opţiune franceză; pregătire probe acces DALF şi DALF; pentru copii: 20 de ore în 10 săptămîni. înscrierile se fac Ia secretariatul CCF, str. I.I.C. Brâtianu nr. 22, zilnic între orele 9-18. Locuri limitate.

ORCHESTRA DE CAMERĂ A OPEREI ROMÂNE INYITlMîine, 11 martie a.c., la ora 17,30, Orchestra de cameră

a Operei Române din Ciuj-Napoca invită publicul la un concert cameral realizat cu sprijinul Uniunii dc Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România (U.C.I.M.R.). La pupitru: Cristian Oroşanu; solişti: Ioan Baiu ; cpm, Nfcolaie Bivol - corn; concert maestru: Adrian Kis. în program: A. Vivaldi - Concert pentru doi corni şi orchestră; L. Boccherini - Musica Nottuma di Madrid; W.A. Mozart - Simfonia nr. 36 - “Linz”.

S e m i n a r i i d e s t u d i u b i b l i cîn organizarea Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi

Români, Filiala Cluj, de astăzi sc reiau seminariilc de studiu biblic. Doritorii sînt invitaţi să participe alături dc IPS Arhiepiscop Bartolomeu Anania şi preot lector Ioan Chirilă, dc Ia ora 16,00, în aula Facultăţii de Drept (strada Avram lancu).

R u b r ic ă re a liz a tă d e M . B O C U

VioloncelistulRăzvanSuma

• u n t a l e n t d e o s e b i t •

Solistica în spa ţiu l ei artistic se desfăşoară din m o m e n tu l în c a re in s tru m e n tis tu l fo a r te b u n - - c u te h n ic ă e x p re s iv ă , s o n o r ita te fru m o a să ; m uzicalita te, tem peram ent psihologic elastic ş i varia t dozat, s e n s ib i l i ta te cu capacităţi de a p ă tru n d e în c o d u l s t i l i s t i c a l p iese lo r - p o a te p re lua c o r e c t m a te r ia lu l m u z ic a l a şa c u m l-a structura t com pozitoru l p en tru a - l "“colora ” cu p a r tic u la r ită ţi p s ih ic e p în ă la e v o c ă r i d e o p u te rn ic ă p la s tic iza re sonoră. Dacă, în p lu s de acestea , so lis tu l-a r tis t p o a te p r in c u ltu ră să “în a l ţe ” m u z ic a sp re zone spirituale, în sensu l asem ănător f ig u r ilo r de s til din p o ezie , a tunci s o lis t ic a c u c e r e ş te spaţiile creaţiei artistice de m a reperform an ţă .în acest caz se poa te vorbi de poetica m uzicii!

Recentul concert al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii “Transilvania”, dirijată dc Camil Marincscu, l-a avut ca solist pe tînărul violoncelist clujean, Răzvan Suma, încă student la Academia dc Muzică din Bucureşti. EI a interpretat “Concertul pentru violoncel şi orchestră în Do major” dc J. Haydn. Susţinerea partiturii clasice de către Răzvan Suma a fost revelatoare, oferindu-i talentatului solist un mare succes. Tînărul violoncelist are foarte multe premise pentru o mare carieră solistică. Calităţile lui evidente, unele în mai mică sau mai mare măsură, întrevăd cele afirmate dc noi mai sus, Răzvan Suma creînd realmente Artă!Cantabilitatea interpretării lui are însă şi ceva original şi de un foarte bun gust muzical. Melodiile concertului sînt redate intr-o cursivitate sonoră ce lasă “în umbră” dificultăţile tehnice. în plus de aceasta reglajul temperamental este cu o pronunţată încărcătură stilistică ce va pune în viitor, o dată cu maturizarea solistului, şi cu condiţia unei culturi spirituale “înalte”, o interpretare cu o puternică doză de nobleţe.

Despre premiile obţinute la multele concursuri naţionale şi două importante internaţionale (mai ales “C. B. Viotti” la Vercelli, în Italia) sau despre succesele obţinute în concertele din Franţa, Ungaria, Austria, Germania, Bulgaria, Italia se pot scrie mai multe pagini...

Emiliu DRAGEA

S L marţi, 10 martie 1998 OMUL SI SOCIETATEA A D E V A R O i lde Cluj ■ 1

D espre activitatea desfăşurată d e f i l i a la j u d e ţe a n ă

' “Transilvania”, cu sediul în Dej, a asociaţie i um anitare A N M R F (A so cia ţia N aţională M u tu a lă R om ânia-Franţa) am m ai avu t o c az ia să scriem în p a g in ile z ia r u lu i n o s tru . A s o c ia ţ ia num ără peste 1.700 de m em bri, 3 0 d e m e d ic i c o n s u l ta n ţ i , coordonaţi de dr. M aria D um itra şi d is t r ib u ie g ra tu i t , a n u a l , m e d ic a m e n te în v a lo a re d e m ilioane de lei. De asem enea, tu te lează şcoala post-licealâ de a s is te n te “ L ouis P a s te u r” în colaborare directă cu Şcoala de in firm iere d in La R o ch e-su r- Y on (regiunea V endee, Franţa), în p lu s , ca o rg an iza ţie n o n -

. guvernam enta lă şi n o n -p ro fit, este to t m ai prezentă în v iaţa o raşului cu program e adresate p r e p o n d e r e n t c e tă ţe n i lo r acestuia.

D upă ce în 1997 A N M R F a dem arat program ul “U n pahar de lapte pentru fiecare” în cadrai Şcolii A jutătoare din D ej, anul acesta asociaţia a lansat u n nou p ro g ra m in ti tu la t : “ Ig ie n a

c o r p o ra lă este b u n ă p e n tru sănătatea mea”. în cadrul acestui p ro g ram realizat îm preună cu p a r te n e r u l f ra n c e z A m itie - P a r ta g e şi c u a ju to r u l d e ap rox im ativ 1 m ilia rd lei (în p r o d u s e ) o f e r i t d e f irm a “C osm ence” (Les createurs de beaute - Paris), au fost distribuite p ro d u se c o sm etice d e s tin a te ig ie n e i c o rp o ra le Ş c o l i i A jutătoare, Şcolii post-liceale şi C lu b u lu i S p o r t iv “ U nirea” din D e j . -

D e a se m e n e a , î n p e r io a d a 2-27 m a r tie , e s te în c u rs de desfăşurare un concurs te le fo n ic pe te m e d e ig ienă. Cei care sună la telefonul 064/216844, de lu n i p în ă v in e r i în tre o re le 18-19 şi răspund co rec t la întrebarea zilei, a u şa n sa să c îş tig e o g a m ă de p r o d u s e “ C osm ence” în valoare de 400 m ii lei. N um ele cîştigătorulu i (dacă sîn t m ai mulţi, se desemnează p rin tragere la sorţi) se .

comunică a doua zi la orele 17. C oncursul este m ediâtizat de televiziunea locală prin cablu, de TV R Ciuj-Napoca şi Radio Cluj (1b. ro m ân ă ş i m a g h ia ră ) , organizatorii fiind deschişi unei colaborări cu alte studiouri TV d in judeţ.

Şi pentru că to t vorbim de concursuri, ANM RF şi-a propus ca asociaţia să participe la un c o n c u rs in te rn a ţ io n a l

sponsorizat de AIR-France. Un trofeu înm uiat pe 26 septembrie de preşedintele Senatului din Franţa va recom pensa cel mai bun proiect vizind o activitate d e sfăşu ra tă de O N G -u ri pe tă rîm u l c o la b o ră r i i d in tre o rg a n iz a ţ i ile ro m â n e ş ti şi franceze.

Ce altceva mai putem adăuga? Succes! ■

Magdalena VAIDA

- 4 - 4î ş i

i *

l a ii " : . .

, * ai fi — ■>t i i - ' . '

M —lliBIfiiMBB!

Şedinţa Consiliului local (JberlnPe ordinea de zi a u ltim eî

şe d in ţe a C o n s iliu lu i lo ca l Gherla au figurat 10 probleme. Cei 21 de consilieri au tratat cu to a tă se r io z ita te a d iscu ta rea a s p e c te lo r g o s p o d ă re ş t i . şi edilitare trecute pe agenda de lucra a şedinţei. Chiar la prim ul punct a fost înscrisă problem a privatizării celor două societăţi co m erc ia le : SC “C o n struc ţii Prestări Servicii” şi SC “Produse Ceramice” . P înă la sfîrşit, cei 21 de consilieri n u au ajuns la o decizie finală. în cazul celor d ouă un ită ţi econom ice s-au ridicat unele divergenţe privind patrim oniul de care dispun. L a SC “Produse Ceramice” nu s-a rezolvat încă litigiul cu Consiliul local referitor la cele 17 hectare de păşune, suprafaţă ce aparţine dom eniu lu i public de in teres lo c a l , ia r r e fe r i to r la SC “C onstrucţii Prestări Servicii” , acestei societăţi nu i s-a sem nat documentaţia, deoarece a cuprins în patrim oniu unele clădiri şi bunuri m ateriale, care sînt ale... statului. In am bele cazuri, s-a cerut refacerea documentaţiilor. A fost p re ze n t la şedin ţă şi

preşed in te le FPS Cluj, Radu Sîrbu, care a plecat acasă firi o hotărîre definitivă cu privire la privatizarea celor două unităti econom ice din Gherla.

M ulte discuţii s-au purtat |a ultim a şedinţă a Consiliului local G h e r la şi pe marginea promovării oraşului de pe &®es în categoria municipiilor, cei prezenţi în sală dorind cu toţii acest p a s important în viaţa c o tid ia n ă a localităţii, C onstatarea unanimă a fost că Gherla întruneşte toate condiţiile p ro m o v ă r i i în rîndul m u n ic ip iilo r , o dorinţă mai veche a locuitorilor oraşului.

în general, consilierii gherleni d au d o v a d ă de multă responsabilitate în rezolvarea problem elor înscrise pe ordinea de z i a şedinţelor Consiliului local, însă nu ar strica şi mai m ultă operativitate în fmaiizama unor planuri şi proiecte aflate cam de m ult în dezbatere. Cum a fost, şi este în continuare, p r iv a t iz a re a - societăţile: comerciale, pasul hotărîtor fiind am înat de la o lună, la alta.

SZEKELY Csaba

i1

pentru Dezvoltaref j j • _______1 y

" f -

sprijină financiarprograme naţionale

anti-SIMA g en ţia C anadiană pen tru

Dezvoltare Internaţională (C1DA),. prin interm ediul 'reprezentanţei

UNICEF în România, a lansat, miercuri, un proiect de cooperare în valoare dc un milion de dolari c an a d ie n i, destinat sp rijin ir ii României în aplicarea programului naţional dc luptă împotriva HIV/ SIDA. Dianc Marlcau, ministrul cooperării internaţionale şi ministru al ■ m mcofonici din Canada, s-a în tîln it, cu ocazia lan să rii proiectului, cu Ministrul Sănătăţii din România, Ion Bruckner, şi cu

, Adrian Strcinu-Ccrccl, directorul S p ita lu lu i de Boli In fccţioase Colcntina şi preşedinte al Comisiei SIDA din MS. Cu acest prilej, Dianc Marleau a anunţat că suma donată vizează punerea în aplicare a tre i program e p rin c ip a le , respectiv: dezvoltarea strategiei naţionale de luptă împotriva SIDA, educarea adolescenţilor pentru viaţă punîndu-se accentul pe protejarea lor împotriva infectării cu HIV, precum şi acordarea unui suport financiar pentru îngrijirea copiilor infectaţi din Spitalul Colcntina.

“în România există un pericol serios ca lumea să considere că infecţia cu HIV/SIDA este doar o boală a copiilor şi că răspîndirea ei a fost oprită prin îmbunătăţirea practicilor medicale”, a spus Maie A youb von Kohl, reprezentant special al UNICEF în Rom ânia Prezentă la Spitalul Colentina, von Kohl a avertizat câ datele indică o tendinţă de schimbare, în prezent înregistrîndu:se o creştere rapidă a numărului de adiţlţi şi tineri la care in fec ţia s-a transm is p e cale heterosexuală. Cele m ai m ulte cazuri de S ID A -in R om ânia , respectiv 89,6 la sută, au fost înregistrate la copii de pînă la 14 ani. Dintre aceştia, 87,6 la sută au mai puţin de 10 ani. Foarte ridicat tămîne numărul de îmbolnăviri, la

' copiii sub un an.. De asemenea,■ numărul dc'cazuri este mai ridicat - Ia sex u l m asculin . N um ăru l

cazurilor de'infecţii cu HIV la copii este de 2.983, craci sute dintre ele

„fiind confirmate juKl997, iar şaşe dmtre-aceşti,copii au fost născuţi;

..k-|iKeţ»itu]_bB«tiî ra-oars. , ;

Membrii comisiei locale sînt presaţi... cu cîte o sută de dolari!

urmare din pagina 1s t i lu l v e c h i d e m u n c ă , re p a rtiz a rea să f ie fă c u tă de ex ecu tiv ”. La reac ţia co leg ilo r carc au rem arcat că se încearcă o p a sa re a r e sp o n sa b ili tă ţ i i , co m isia neasum îndu-şi n ic i o obligaţie, pcuncristul M arinescu a făcut publice presiun ile care se fac asupra lor. în u n a dintre m ic ro ş c d in ţc lc s o c ia le , u n a d in tre persoanele de pe listă a încercat sâ fie m ai convingătoare şi lc-a oferit fiecărui m em bru c îte 100 de d o la r i . C e ila lţ i m em bri au sublin iat faptul că d e m e rs u r i le f ă c u te p în ă în

prezent la D A FIS, de a studia dosarele, au fost zădărnicite de lip sa unei funcţionare şi au mai cerut o păsuire de vreo 10 zile.

P înă Ia urm ă, s-a ajuns tot acolo de unde s-a plecat acum citeva şedinţe: com isia sâ facă propunerile şi consiliu l să le aprobe. M îine, com isia socială va avea încă o tentativă de urnire a b o lo v a n u lu i r e p a r t iz ă r i i locuinţelor. D upă cîte se pare, p înă sc vor ho tărî consilierii cui şi ce sâ atribuie, spaţiile în cauză Vor fi ocupate în totalitate abuziv (se pare. că, doar două au mai răm as libere).

REMEMBERU n grup de pensionari d e la Institutul O ncologic C luj, în

cuvinte calde şi p line de dragoste, doresc să m enţină viti im aginea celui care a fost un m arc medic prim ar, internist, D u m itra R oşu. F ost a s is ten t al -celebrului p ro feso r Iuliu H aţieganu, D um itru R oşu a lucrat la Institutul O ncologic zeci dc ani, dăruit fiind, pc dc-a-ntrcgul nobilei profesii şi bolnavilor.

O d u c e m d in c e în c e m a i ră u

Evoluţia preţurilor la unele produse alimentareîn p e rio a d a 1 9 8 9 -1 9 9 8 în C iu j-N a p o c a

PRODUSUL

Ulei -LapteZahărFăină albăOrezUntPuiPulpă de porc Pulpă de viiă Salam de vară Parizer Cremvuşti Telemea de vacă Brînză de vacă G riş ,IaurtSana, ;Ouă ,Pîine

U.M.

Sticla 1/21 1kgkgkgpachetulkgkgkgkgkg ’kgkgkgkg

buc.kg

PREŢUL ÎN LEI1989 iunie 1997 martie 1998

7.50 '2 ,509.005.00

12,009.00

6 3 .0 026.0025.0040.0028.0033.0014.0016.004.50 0,601.00 1,404.50

3.500 1.9004.5003.5005.600 3.400

21.50022.00024;70021.300 18.00020.30013.00011.0003.600

850 950 700

2.800

7.200 2.9005.800 4.500 6.1007.200

21.00033.00035.000 35.50026.000 33.400 22.00015.200 4 V800 1.7001.800

8003.200

P r e ţu r i le produselor alimentare diferă de la o prăvălit la alta, dar sînt în limite foarte ap ro p ia te . R aportat la 1989, preţurile au crescut între 500 şi 1.400 ori, în timp ce salariul m ediu pe economie a crescut de 190 ori. Interesant este cum a evoluat preţurile la produsele am intite în ultimele opt lui C om paraţi singuri creşterile it s a la r i i ş i p e n sii cu cele Ii p roduse alim entare esenţiale, E v o lu ţia pre ţu rilo r ne aduct surprize de la o zi Ia alta, aşa ci nu să nu se mire clujenii daci vor constata peste o săptămîni

: sau două alte preţuri Ia carne, lapte, p îine decît cele prezentatei de noi. E le au fost valabile joi 5 m artiera.c.

s£e*T

D upă cc în in terven ţii anterioare am scris despre celexiouă astenii: de toam nă- iam â şi primăvară, in i s-a solicitat ca în tr - . o lucrare aparte să n jă re fer în general Ia influenţa.prm uvprii a su p ra OTganîsroUlui,

R elaţia dintre om şi natură este astăzi bine cunoscută şi a intrat deja în conştiinţa poporului. Sîntem fiii soarelui, am auzit adesea şi nu ne m irăm că strămoşii noştri se închinau la soare. Sîntem copiii naturii. Om ul este creaţia cea mai perfectă a n a tu r i i , fo rm a c ea m ai e v o lu a tă a transform ării continue spre perfecţiune a acesteia program ată în genom de către Creator. Şi atunci ne m iră sau ne surprind d iferite stud ii p riv itoare la in fluen ţa naturii în general şi a anotimpurilor în particu la r a su p ra om ului? R ela tiv la am biţia trufaşe privitoare la pretenţia că om ul este stâpînul naturii, azi ştim că acest lucra poate deveni realitate num ai dacă om ul cunoaşte şi se supune legilor ei.

D intre toate anotimpurile, efectul cel mai polivalent asupra fiinţelor îl exercită primăvara. Aceasta pentru cîteva m otive care se. conjugă: - primăvara survine după iarnă, în care fiinţele şi în special om ul a fost privat atît de razele binefăcătoare ale

- soarelui cât şi d e căldură;. O prim ă vâra se caracterizează printr-o mare instabilitate a.vremii: fiig-cald, nor-

O iam a ce precede primăvara a obligat om ul să consume o alim entaţie săracă în v itam ine şi m ai bog a tă în p ro teine, grăsim i şi glucide concentrate, ceea ce nu este fiziologic;

O în consecinţă, prim ăvara găseşte om ul într-o carenţă mai m ult sau mai puţin accentuată de vitamine.

D in aceste motive - şi altele - primăvara este anotimpul în care se trezesc sau apar o serie de manifestări patologice din care m en ţio n ăm b o lile ap a ra tu lu i osteo- articular (cu deo'sebirc cele din grupul reumatismelor) diferite forme de răceli şi de gripă, boli infecţio-contagioase, boli cardio-vasculare, apar hem optizii (mai ales în cadrul tuberculozei pulmonare) m elen e sau h em atem eze ( în cadru l u lcerului gastro-intestinal). Prim ăvara a p a r m ai d e s d ife r i te fo rm e de meteorosensibilitate adică apar fenomene neplăcute - dureri, d isconfort mai ales a le a p a ra tu lu i o s te o -a r t ic u la r la schim bările de tem peratură, presiune a tm o sfe r ic ă sau u m id ita te . A u ţp r ii. britanici vorbesc chiar de o corelaţie între stresul m eteorologic şi unele forme ale

num ai cu efecte benefice precum se Ia prim a vedere. Pe lingă lumina ce ue întăreşte sufletul şi mai ales oasele şj dinţii prin aportul de vitamina D şi Ca ce-i condiţionează, întăreşte sistemul im un şi pe cel neuro-vegetativ, vindeca unele boli de piele, vine şi cu efecte negative - m ai ales în cadrul fenomenelor de m eteorosensibilitate - menţionater°a înainte,

Prim ăvara se aşteaptă nu numai cu m are b u c u rie , d a r şi cu pregătirea necesară vestimentară, cu pregătirea fi®2 şi sufletească de Sfintele Sărbători de Paşte. S-o aşteptăm pentru explozia de alb a florilor şi de verde a griului, pentru că atunci apar urzicile (care spală şi în tăresc sîngele l), spanacul, păpădia, zarzavaturile, iar mai încolo fructele, cireşele, căpşunile şi celelalte. Despre toate acestea altă dată. .

Considerând asemănarea între âstennie descrise în intervenţiile anterioare şi un nou sindrom 'cunoscut sub numele de obosea lă c ro n ică , în intervenţia viitoare vom stărui asupra acestuia în dorinţa de a nu sc confunda. ’ . ,

■soare,vînt-linişte; plQme-senm,.modificări bolii canceroase!, /

01376556

âgEc fuT L PUBLICITATE C L IJJ-N A PO C A : lu n i-v in e r i 8-16; s îm b â tâ 9 -14 ; tel/fax 19-73-04; SU B R E D A C Ţ IA TI R l ) \ : lu n i-v in e ri 8-16; tel/fax 31-43-23; S U B R E D A C Ţ IA D E J: lu n i-v in e r i 8-16; tel/lax 21-60-75. marţi, 10 martie 1998 ( 7

Consiliul de Adm inistraţie a lTrustului de Instalafii-Montaj şi Construcţii

{ I I . M . ) S J L C i u j - N a p o c astr.Piteşti nr.7,

prin Directorul general Traian OARGA

c°nvoaca 0enera|g Ordinara a Acţionarilorîn data de 27 m artie 1998, ora 10, la Clubul CFR, strlDobrogeanu

Gherea nr. l, Ciuj-Napoca, cu următoarea O RD IN E DE ZI:1. R a p o r tu l d e g e s t iu n e a l a d m in s t r a to r i lo r .

2. P r e z e n ta r e a b i l a n ţ u lu i ş i a c o n tu lu i d e p r o f i t p e n t r u e x e r c i ţ iu l f in a n c ia r

1 9 9 7 .

3. R a p o r tu l c o m is ie i d e c e n z o r i .

4 . A p r o b a r e a b u g e tu lu i d e v e n i tu r i ş i c h e l t u i e l i p e 1 9 9 8 .

5. M o d i f i c ă r i în S t a tu tu l ş i C o n t r a c tu l d e S o c i e t a te :

- M o d i f i c a r e a c a p i t a l u lu i s o c ia l ; " ,

- I n t ro d u c e re a u n u i n o u a r t i c o l în s ta tu t c u p r iv i r e l a e x c lu d e r e a a c ţ i o n a r i lo rc a r e a d u c c o n c u r e n ţă t r u s tu lu i , t r u s tu l n e f i i n d o s o c ie ta te d e s c h is ă ;

- A d o p ta r e a u n u i a c t c o n s t i t u t iv c a r e s ă c u p r i n d ă to a te m o d i f i c ă r i l e

a d u s e S ta tu tu lu i p r in a c t e a d i ţ i o n a l e p în ă la z i .

6 . Î m p u te r n ic i r e a C o n s i l i u l u i d e A d m in is t r a ţ i e p e n t r u a s e m n a c o n t r a c t e , în t e m e iu l a rt. 143 d i n L e g e a n r . 3 1 /1 9 9 1 ( r e p u b l i c a t ă ) , a s o c ie r i , î n f i i n ţ a r e a d e

s o c i e t ă ţ i m ix te e tc . , '

7 . îm p u te r n ic i r e a C o n s i l i u l u i d e A d m i n is t r a ţ i e p e n t r u a s e m n a c o n t r a c tu l

C o l e c t iv d e M u n c ă .

8 . D iv e r s e . (604190)

C O S M O S T R A D I N G S R La n g a j e a z ă :

FUNCŢIONARĂ / OPERATOR PCpentru filiala C L U J

Cerinţe: - vârsta maxim 30 ani, minim studii medii f- persoană serioasă şi organizată s- cunoştinţele de operare PC (DataBase şi Windows) şi contabilitate primară sunt apreciate.

Compania oferă candidatei ideale un salariu atractiv, un mediu de lucru plăcut precum şi posibilitatea îmbogăţirii cunoştinţelor profesionale.

V ă r u g ă m tr im i te ţ i u n C V ş i f o t o r e c e n tă p e a d r e s a :Str,: 11 Iunie nr,. 29, sector 4, Bucureşti până la data de

^16.03.1998. Vă rugăm menţionaţi pe plic : DP - OG C luj J

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TURDAP ia ţa 1 D ecem b rie 1 9 1 8 n r.28

organizează în data de 2.04.1998 LICITAŢIE pentru închirierea urm ătoarelor

terenuri situate în TurdaData

licitaţiei*

A dresaterenului

Suprafaţa D estin a ţie Pret>

02.04.1998 str.Lianelor nr.8, bl.F1,

ap.44

4,5 mp. a cc esspaţiu

comercial

6.000 lei/mp./lună

02.04.1998 str. Lotus nr.24,bl.A2,

ap. 1 1

5 mp. ab cesspaţiu

com ercial

6.000 lei/mp./lună

02.04.1998 str.Macilor nr.12,bl.B5,

ap .1 1 '

5,6 mp. a c c e sspaţiu

com ercial

6.000 lei/mp./lună

02.04.1998 Calea Victoriei nr.98

5 mp. . a c c e s 6.000 lei/mp./lună spaţiu comercial

02.04.1998 str.Cucului fn. 717 mp. teren agricol 200 lei/mp./an

înscrierile la licitaţie s e fa c în c ep în d cu d a ta d e 2 3 .0 3 .1 9 9 8 . în ca zu l prezentării unui s in g u r ofertan t, licitaţia s e v a relu a d u p ă

o să p tă m în ă , în a c e le a ş i condiţii.D o cu m en tele licitaţiei s e vor p u tea o b ţin e d e la Prim ăria T urda

încep înd cu data d e 2 3 .0 3 .1 9 9 8 , în tre o r e le 1 2 -1 5 .In form aţii s u p l im e n ta r e s e p o t o b ţ in e în c e p în d c u a c e e a ş i

d a tă la te le fo n 3 1 3 1 6 0 in te r io r 120. (15011)

D acă tot aveţi un calculator, sigur aveţi nevoie şi de o im prim antă.Odată ce aveţi printuri, poate vreţi copii. Ş i de ce să rtu le trim iteţi p rin fax? M inolta vă face o ofertă la preţuri de excepţie: setul form at d in copiator + im prim antă + fax.Fie. că doriţi un copiator de volum m ic sau mediu, imprimantă laser, fax termic sau cu hârtie normală, M inolta vă oferă oricare combinaţie dorită.

■ ( - ‘t A 'W ţ '- .f

. . . . ; O fC om b in a ţia reco m an d a tă :

5J5L

1 4 9 0 $ *De ce să nu vă scutiţi buzunarul de un efort suplimentar?

£ Preţul nu include TVAProdusele pot fi comandate şi separatMINOLTA D E A L E R I I M I NOL T A DIN ZONA CLUJ ROMÂNIA CRISTAL SOFT INEL SRL MICRO COMP SRL MEGATEL SRLCLUJ Str. Eroilor nr.11 Str. Ursului nr.12 Calea Arioatei Române Str. ProgresuluiP-ţaCipariunr.15 2500. Alba Iulia 4400. Bistriţa Bl.15, ap. 38 Nr. 42/AM.IIIA, mezanin, Tel: 058/81.31.59 Tel: 063/23.27.96 3825,Carei 4800, Bala MareCluj, 3400 Fax: 058/81.61.07 Fax: 063/23.27.98 Tel: 061/86.63.76 Tel: 062/42.37.75Tel: 064/19.93.22 Fax: 042/31.53.03Fax: 064/19.90.36

MINOITA

Consiliul de A dm inistraţie a

SC NAPOLACT SA Ciuj-NapocaB -dul 21 D ecem brie 1989 n r.95-97

în temeiul prevederilor art. 111 din Legea nr.31/1990, republicată şi art. 15 din Statutul societăţii,

convoacăAdunarea Generală O rdinară a Acţionarilorpentru ziua de 26 m artie 1998, ora 10, la Casa Tineretului din

Ciuj-Napoca, str.Tineretului nr.53-55, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la şfîrşitul zilei de 28 februarie 1998.

O RD IN EA D E ZT:1. Raportul anual a l adm inistratorilor pentru 1997;2. Raportul Cenzorilor priv ind bilanţul contabil ş i execuţia bugetului

de venituri ş i cheltuieli p e anul 1997;3. Bilanţul contabil, contul de pro fit ş i pierderi, repartizarea profitului

ş i fixarea dividendului, descărcarea de gestiune a adm inistratorilor la încheierea exerciţiului fin an ciar 1997;

4. M odul de distribuire a dividendelor; ~ ^5. Program ul de activitate p e 1998; g6. Bugetul deven ituri şi cheltuieli p e anul 1998.

în cazul în care în data de 26 martie 1998, prezenţa acţionarilor nu asigură reprezentarea capitalului social prevăzut de lege pentru validitatea deliberărilor, adunarea generală se convoacă pentru data de 27 martie 1998, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră.

Începînd cu data de 11 martie 1998, documentele şi materialele informative referitoare la problemele propuse la ordinea de zi se pot consulta la sediul societăţii, Compartimentul acţionariat, între orele 10-13.

Calitatea de acţionar se va dovedi cu buletinul de identitate şi certificatul de acţionar, procură specială sau extras de cont. Reprezentarea este permisă numai prin acţionari.

Procura specială de reprezentare se obţine de la sediul societăţii începînd cu data de 11 martie 1998. După completarea ei se va depune la sediul societăţii pînă la data de 20 martie 1998, ora 14.In form aţii suplimentare ia telefon 06 4 /4 13 8 5 8 int. 30.

(jT) marţi, 10 martie 1998 PUBLICITATE Si C L U J-N A P O C A : lu n i-v in cri 8-16; s îm b ă tă 9-14; le l /fa i 19-73-04; S U B R K D A C JI \ T I Kl» V- s lu n i-v in e r i 8-16; lei/fax 3 1 4 3 -2 3 ; S U B R E D A C Ţ IA D E J: lu n i-v in c r i 8-16; ic i/la x 21-60-75.

A D E V Â R U T d e O l u l

10 % reducere pentru comenzi

până în 21 aprilie 19981Execută la îna lt nivel calitativ: PAVILIOANE HXPOZIŢEONALE

TERASE PISCINE PLIABILE INSCRIPŢIONĂRI PANOURI NELUMINOASE

PRELATE pentru CAMIOANE, VAGOANE ACOPERIRI ŞI PANOURI pentru BENZINĂRII

CORTURI

Comercializează la preţ de importatorI FOLIE pentru prelate, copertine, bannere FOLIE tip PLASĂ pentru agriculturăS tr Câmpina n r 51 te l/fa x 064415296

Tfel mobil 092359012

ACORDâm o REDUCERE do prut dc

J N E f f f l M B l

C LU J-N A PO C A : - ^♦ Piaţa 1848 nr.1 ~

Tel. 437429; Tel/Fax 437430 w ^ S l t î t &_ *_ _♦ Livezii 63 Tel. 437444(Zona Carbochim - Clujana).

DEJ: ♦ Str.EcTeodoroiu nr.56Tel. 2150731

HUEDIN: ♦ Str.A.lancu nr.1.Tel. 253493

V IN Z A R I C U

P L A T A Î N

Ia m agazinul

• produse electrice, e lectro casnice, televizoare;• frig idere, congelatoare, m aşin i de spălat;• a rtico le sport: biciclete, corturi, schiuri, clăpari

etc.• arme cu aer com prim at;• artico le de pescuit (lansete, mulinete) INFORM AŢII: B -du l21 Decembrie 1989 nr.152,

te le fon412917; 092.354122.

IN T E G R A T E D C O M M U N IC A T IO N S Y S T E M S v ă î n l e s n e ş t e o r i e e d i a f o g

S C GRANDERffAR s a

CLUJCluj-N apoca, s tr .M igda lu lu i nr.20,

telefon 0 6 4 /4 3 3 0 0 6 O rgan izează . _

LICITATIEiPUBIilCApentru vînzarea a

5 autobasculante R1 9 2 1 5L ic ita ţia va av ea Ioc Ia C a rie ra P o ien i, c o m u n a

P o ien i, ju d e ţu l C lu j, în d a ta d e 16 .0 3 .1 9 9 8 şi 2 3 .0 3 .1 9 9 8 , o ra 11.

P artic ip an ţii la lic ita ţie v o r depune la ca se ria so c ie tă ţii sum a d c 1 00 .000 lei.

Informaţii suplimentare la telefon064/ 4 3 3 0 0 8 ._____

SATEC M OTORS L td .Vă oferă

p-fc «| • moto şi electrostivuitoare noi sauj t A J second hand.dinstoc sau la comandă;

Sa lS u M l • reparaţii, recondiţionâri, piese de — schimb pentru BALKANCAR în

special, sau alte tipuri: |CATERPILLAR, LINDE, STILL, TOYOTA etc. 1

Comenzi la telefon:0 4 8 / 6 6 .8 5 .7 1 .0 9 2 -3 2 .0 2 .7 7 .

.

liaLLca D ACIA RILLXSucursala Cluj

V I N D E L A L T C IT A T IE P U B L I C Ă

calculatoare 386 şi 486 §în diferite configuraţii

Licitaţia va avea loc joi, 12 m artie 1998, ora 11, la sediul sucursalei băncii.

în cazde neadjudecare la prima licitaţie, aceasta se va repeta în fiecare zi de joi la aceeaşi oră.

Infprmâţii'laisediul.s^ (bănciiPiaiaUniriinr^31rsl/a te/eforiil97047.

A veţi o a facere b u n ă şi d o riţi sâ o d ezvo lta ţi?

N oi v ă o fe rim cred ite în u rm ă to a re le condiţii:• Cele mai mici dobânzi de pe piaţă• Sum a pină la 15.000 dolari

• • Garanţii flexibile• Term en de ram bursare pană la 18 luni• Posibilităţi de finanţare repetată

P rogram ul CAPA

Informaţii la tel/fax: 064-420-748 Str. Ţebei nr.29, Cluj Napoca W orld V ision International Romanian American Enterprise Fund

COMPANIE STRĂINĂ DE DISTRIBUŢIE DE PRODUSEDE LARG CONSUMangajează, p e n tr u CLUJ:

SALES SUPERVIS0H•C erin ţe: studii universitare, experienţă relevantă în vânzări* aptitudini manageriale.

AGENŢI COMERCIALIC e r in ţe : vârsta 22-32 ani, stagiul militar satisfăcut, carnet de conducere, studii superioare, experienţă în vânzări.Se oferă posibilitatea obţinerii unor venituri substanţiale în funcţie de performanţă, training, maşină de serviciu.

vD acă su n te ţi o persoană dinam ică, am biţioasă cu bune aptitudini de

'.omunicare trim iteţi acum un C V şi o fo togra fie recentă la CP 12-O P5, Bucureşti. Term en lim ita 16,03.1998

iMANAGERUL

sc FIJ¥UySO sacu sediul în Cluj-Napoca, str.Maxim Gorkittr.167

convoacă

A dunarea G enerală O rdinară a Acţionarilor»

pentru data de 25.03.1998, ora 14, la sediul societăţii, pentru toţi acţionarii înregistraţi la sfîrşitul zilei de24.03.1998, cu următoarea ordine de zi:

Nr. ORDINEA DE ZI/. Raportul managerului. §2. Raportul Comisiei de Cenzori. |3. Aprobarea bilanţului pe anul 1997. 14. Aprobarea B. V.C. pe anul 1998.5. Aprobarea Organigramei.6. Aprobarea programului de investiţii pe anul 1998.7. Aprobarea modificării statutului.8. Aprobare privind închirierea unor spaţii.9. Aprobare privind vînzarea unor active.

10. Aprobarea listei cu mijloace fixe propuse pentru casare.

11. Numirea cenzorului extern..12. Diverse. "

în cazul în care prima şedinţă nu întruneşte condiţiile pentru a fi statutară, se convoacă Adunarea Generală Ordinară a acţionarilor pentru data de30.03.1998.

Relaţ ii suplimentare(se P?h°Pli£& Iatelefon435059inL130

rfg‘cftTiUt' PUBLICITATE C L U J-N A P O C A : lu n i-v in e r i 8-16; s îm b â iă 9-14; (el/fax 19-73-04; S U B R E D A C Ţ IA TI K l ) \ lu n i-v in e ri 8-16; lei/fax 31-43-23; S U B R E D A C Ţ IA D E J: lu n i-v in e r i 8-16; tel/fax 2 1 -6 0 -7 '

marţi, 10 martie 1998 (9

SCM A L V I N A srlB -du l M u n c ii n r .8 -1 4

angajeazăp en tru C L U J - N A P O C A

◦ agent! comercialio şoferi distribuitori

*◦ monipulanţi

Telefon 415659.

în conformitate cu Legea nr.137/1995 <R E G I A A U T O N O M Ă

D E T E R M O F I C A R E C L U J - N A P O C Aanunţă începerea demersurilor de obţinere a

acordului de mediu pentru lucrarea _" R e p a r a ţ i i coş d e fu m Ia 3 c e n tra le te rm ic e :

- C T 15, 16, 17 M ă n ă ş tu r ” .Eventualele sesizări şi sugestii se po t depune la

APMCluj, Calea Dorobanţilor nr.99, Ciuj-Napoca.

sc C O T U U M U C sm.A n g a j e a z ă

f A G E N T I C O M E R C I A L I *Condiţii: - vîrsta minimă 22 ani

- domiciliul stabil în Ciuj-Napoca Cei interesaţi vor depune un C. V. pe adresa:

B-dul M uncii nr.8în incinta societăţii SADA SA, jpentru domnul Berciu Flavius. "

SC TONBA SRL Ciuj-Napocap ro d u că to a re d e b isc u iţi şp r iţa ţi

cu sediul pe str.Maşiniştilor nr.95

A ngajează C 0 N T A B , L A U T O R IZ A Tcu carte de m uncă

C o n d iţii: - studii superioare economice- vechime 3 ani în domeniu- cunoştinţe de lucru pe calculator I

:dNFORMATnilîÂjrELEFON;432758:

C o n s iliu l l o c a l a l o r a ş u lu i C îm p ia T u r z i iorganizează în data de 26 m a rtie 1998, ora 10

LICITAŢIE PUBLICĂ în v e d e re a § concesionării u n u i n u m ă r de 10 lo tu r i te re n

p e n tru c o n s tru ire a d e locu in ţe în c a r t ie ru l S ă r it.' Inform aţii suplim entare şi docum entele licitaţiei se

po t obţine la sediul Prim ăriei oraşului C îm pia Turzii, Serviciul A .T.U .

înscrierile se fac în perioada 19-25 martie 1998.

V IN ZA R ICUMPĂRĂRI

{p re la te a u to /) ţc o p e r t in e Jp {b a n n e reCalea Turzii 174telefon 1 2 . 7 6 . 6 9

> Vînd o cameră 32 mp, bucătărie, baie, cameră pentru alimente, pod mare construibil, curte mare, pivniţă, curte comună (primul apartament), bun pentru

full extras 26000 USD. Tel. 094- 661-282 (001385)

Vînd Mercedes 250 D 1986privatizare. Telefon 13-51-94. caroserie 124 str. Gr. Alexandrescu

* Vînd lucrări de diplomă itt managementul turismului şi amenajare turistică. Informaţii la tel. 061/ 71-17- 18. (020019)

(001390)• Vînd casă particulară 100 mp

finisată, în oraşul Sovata judeţ Mureş, curte, grădină, anexe gospodăreşti. Tel. 065-57-77-72. (020040)

• Cumpăr Renault 25 an de fabricaţie 1984 defect sau accidentat. Informaţii la tel. 43-09- 97.(011506)

• Vînd si montez parbrize auto. Tel. 16-35-35 si 092-28-21-58.(011492)• Vînd teren 1750 mp. Tel. 14-

60-36. (001216)• Vînd teren în Borhanci.

Informaţii la tel. 41-09-65 orele 17- 19.(001386)• Vînd teren pentru construcţii.

Tel 17-36-31. (001431) ,• Vînd casă şi teren 1000 mp

posibilităţi parcelare Calea Baciului nr. 58. (020014)• Cumpăr urgent apartament 2

camere preferabil Mărăşti. Fără intermediari. Ofer maxim 90 Bilioane, plata imediat. Tel. 41-02- 28.(001391) ,• Vînd apartament patru camere,

două balcoane, TV Cablu. Str. Aurel Vlaicu nr. 38 bl. V8 sc. 2 ap. 60.(001395)• Vînd teren construcţii intravilan 932 mp str. Odobeşti nr. 6.

• SC Davsam Company SRL Bucureşti vinde zilnic Dacii orice tip, zero km. Eventual schimbă cu autoturisme rulate. Tel. 01/ 212-26-54, 018. 62-20-51. Fax: 01/ 212-26-53. (658002)

• Vînd urgent şi ieftin Dacia 1310 an fabricaţie 1988 motor 1400,5 viteze motorul complet nou, în rodaj, preţ informativ 12.500.000 Iei. Informaţii la tel. 19-44-58 între orele 7-8 şi 18-21. (011512) ’

• Vînd Renault 19 GTD înmatriculat recent şi Dacia Nova. Informaţii tel. 092-34- 59-90 /16-72-61. (020008)

• Vînd urgent camion 5 tone gaz diesel preţ 22 milioane negociabil. Adresa: str.Retezat nr. 1 bloc R2 sc. 2 ap. 34.(001439)

nr. 28 ap. 65 ore 16-20 12.400 DM. (001396)

• Vînd VW Transporter an fabricaţie 1983 benzină 1900 cmc, înmatriculat, pret negociabil. Tel. 15-73-03; 094-848-001. (001434)

• Vînd Dacia l310 din 1990 vopsea originală, adusă din Polonia. Str. Cosaşilor nr. 14. (011497)

, • Vînd Dacia 1310 lux în garanţie 10 mii km bord CN, convenabil. Tel. 18-08-67 seara. (011511) '

• Vînd Renault 18,1600 cmc, excepţional. 1900 DM. Tel. 13-02- 83.(020034)

• Vînd Dacia 1300 an fabricaţie 1976 preţ convenabil. Relaţii la adresa: str. Fabricii de Zahăr nr. 13 bl. 64 ap. 22 între orele 8-20. (020005)

• închiriez casă. Tel. 18-49- 16. (001344)

• închiriez beci 25 mp zona Gării. TeL 13-12-56. (020011)

• Vînd auto tractor şi auto Raba an fabricaţie 1987. Relaţii telefon 01/628-83-98. (001366)

• Vînd telefon GSM 150-600 DM. Informaţii teL 092-25-88- 09/ 16-72-61. Vînd telefon GSM 094 83-90-56 / 094 83- 96-82. (020009)

• Dau în chirie garsonieră în Zorilor. Tel. 15-76-16. (011508)'

• Dau în chirie garsonieră lux cu garaj, telefon, frigider, cablu, str. Detunata. Tel. 14-97-57. (011521)

• Dau în chirie apartament două camere ultracentral. Tel. 13-8945 (011530)

• Dau în chirie apartament 2 camere nemobilate str. Fabricii tel. 41-61-96. (020010)

• închiriez cameră în centru pentru studentă. Tel. 19-0543. (020023)

• Vînd usă stejar, un televizor alb-negru. fel. 15-28-61. (001397)

Vînd un pat de copil şi o masă

• Cetăţean străin caut pentru închiriat pe termen lung casă sau apartament cu 2-3 camere şi garaj, telefon internaţional. Informaţii tel. 19-38-93; 1948-68. (001352)r j .. .... „. Vînd Dacia fabricaţie 1991,............... r___ r„ ______

Informaţii str. Mărgăritarilor nr. 9. preţ 15.500.000. Tel. 13-12-07. de birou, 4 bucăţi suport draperie. • Tînăr serios caut de închiriat oDirti, miercuri, sîmbătă orele 16- (001401) Telefon 1849-04. (001406) cameră de preferinţă în Zorilor sau18.(001389) • Vînd Opel Ascona an 1987 • Vînd nuc (arbore) şi vioară Central. Tel. 1245-33. (020026)■ Vînd garsonieră. Tel. 18-86-02. înscris pe persoană fizică. Tel. 16- veche. Tel. 19-77-04 între’orele 18- • Intelectual caut de închiriat

C A R T E ADacă vă veţi regăsi în CARTEA GALBENĂ şl concurenţa Dvs. nu, înseamnă că stnte(i cu un pas înaintea ei.

A D R E S E L O Rm*

• Stop. Vînd Jeep Grand * Vînd 250 oi cu miei. Sat Cherokee limited 1995 înmatriculat Gâdălin nr. 113. (001388)

• Vînd magnolia 50 puieţi de 5 ani Transplantarea optimă martie: aprilie. Tel. 065-22-52-05 după ora 15.(011515)

• Vînd înscriere (contract) Dacia cu-ridicare din Piteşti în 17 sau 26 tfiartie. Tel. 144 2 42. (020015)

ÎN C H IR IE R I• Închiriez rochii de mireasă

import modele unicate. Tel. 18-80- 96(011500).

T e l.: 0 6 4 - 1 2 .4 2 .4 7 ~Informap f i înscrieri prin agenţii n o ftiî d e - ]

publicitate sau la tei/fax 124247 - Ciuj-Napoca. jC arte* f lu lh w il este m arcă Înregistrată a S .C . S E D O N A Ţtmişzvara la O S X M . B u o u e ftL

• Dacă cineva îi cunoaşte pe Duma Simion şi soţia născută Minzat Iulişca, în CF 661 Cîţcău, să fie anunţaţi a se prezenta la Judecătoria Dej în data de 1.04.1998, deoarece urmează a se întăbula imobilul de alte persoane. (14943)

• Angajăm muncitori necalificaţi. Informaţii latei. 15-7147 orele 10- 14. (020020)

• Angajez vînzâtoare maxim 30 ani. Tel. 43-59-59 după ora 10. (020031)

• AJVPS Cluj vinde Ia licitaţie următoarele . mijloace fixe: incubator + ecluzor tip Iaşi, incubator tip Bismark, incubator + ecluzor tip Naţional, remorcă auto. Licitaţia va avea loc în 11 martie 1998 ora 10 la Fazaneria Dczmir. (011468)

• SC Multirol Prodcom SRL angajează vînzătoare cu experienţă şi contabil şef. Condiţii: studii superioare, vechime minimă de specialitate 5 ani. Acte necesare: curriculum vitae, copie carte de muncă. Acestea pot fi depuse la serviciul personal, magazin “Dorna” Piaţa Unirii nr. 26. Persoana de contactat d-ra Paula Iosub. (011525)

• Firmă de construcţii angajează cu carte de muncă: inginer sau maistru constructor, zidari, zugravi- vopsitori, mozaicari-faianţari, dulgheri, mecanic utilaje, excavatorist, macaragiu, paznici (pot fi şi pensionari) necalificaţi. Relaţii la tel. 19- 85-10 zilnic între orele 8-16. (020021)

(020027) 14-01. (001432) 19. (011353)

AGENŢI DE VÂNZĂRIINIŢIATIVĂ... ENERGIE ... FLEXIBILITATE

DACA AVEŢII

CARSTRADING

■ B u n e abilităţi d e co m u n ica re şi influenţare■ Dorinţa d e a reuşi într-un m ediu d in am ic■ C arnet d e c o n d u c e r e

Vă aşteptăm s ă creăm un viitor îm preună.

Ne puteţi contacta prin Centrul de Dezvoltare Managerială, Str.Borzeşti nr. 17-19, tel. 430.001 şi 430.002, însoţiţi de un CV şi o scrisoare de motivaţie.

Data limită: 18 martie a.c.

apartament nemobilat. Tel. 43-25- 93 ora 9-16. (020017)

D IV ER SE

• Transport marfă 5-20 tone; TeL 15-54-07; 15-77-66. (000709)

• Prestăm servicii complete pentru obţinereaautorizaţiilor şi avizelor legale (sanitară, PSI, mediu şi protecţia muncii). TeL 18-56- 29; 18-76-28. (001387)

• Angajez urgent brutari calificaţi şi fete cu posibilităţi de calificare în panificaţie. TeL 18-52-38 orele 9-12. (001448)

• Angajăm urgent barman. Tel. 43-26-19 str. Căii Ferate nr. 12. (011516)

• Angajez personal pentru magazin alimentar în zona Mănăştur Grigorescu şi Mărăşti. Interviul miercuri (11 martie 1998) la ora 9 pe str. Mureşului nr. 28. Tel. 14-87-74. (011517)

• SC Bingo Mărăşti angajează ospătare pentru sală dc bingo. Condiţii vîrsta maximâ'27 ani, aspect fizic plăcut, seriozitate. Informaţii suplimentare Ia tel. 09238-79-62 sau 41-43-78 între orele 14-16 sau 18,30-23. (011519)

• în conformitate cu Legea nr. 137 /1995 Spitalul Orăşenesc Cîmpia Turzii anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Spital Orăşenesc Cîmpia Turzii situat în oraşul Cîmpia Turzii str. Avram Iancu nr. 33. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (020041)

• în conformitate cu Legea nr.137/1995 Sîmpălean Iosif anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul construirea unei case de locuit în comuna Mihai Viteazu, str. Cimitirului nr.799/D. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (15014)

• în conformitate cn Legea nr.137/1995 Ştiopei Vasile anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Mănăstirea "Schimbarea Ia Faţă” în Cheile Turzii. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (15012)

• Cine vrea să investească afacere în Dubai sau sâ cumpere marfa ieftină, sunaţi la tel. 12-81- 67. (011420)

• Angajez femeie pentru ajutor de bucătar vîrsta 18-27 ani. Tel. 43-25-05. (020035)

• Caut dc închiriat casă sau apartament cu două camere, preţ 120 mărci pe lună. Telefon 17-32-22 (020016)• In conformitate cu Legea nr.

137/ 1995 ţlalazs Iosif, Porumb Sabin şi Janko Andrei anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului dc mediu pentru obiectivul Amenajare a 3 locuri dc parcare auto, situat în str. Mureşului nr. 40 bloc Sl Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu sc vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (001440)

• Cine a văzut accidentul lingă Clujana din data de 25 octombrie 1997 după ora 21 scara, vă rog să luaţi legătura cu noi in str. Porumbeilor nr. 16 sau la tel. 13- 86-58. (020013)____________

PIE R D E R I• Pierdut autorizaţie sanitară cu

nr, 19411 pentru Farmacia Aloc Corn SRL. Se declară nulă. (001402)

• Pierdut căţel caniche negru (bolnav) în zona Grădini Mănăştur. Telefonaţi la tel. 16-474)2. Recompensă substanţială! (001433)

• Pierdut carnet de student pe numele Gădălean Ioana. îl declar nul. (001436) ' -

• Pierdut carnet de student pe numele Ciobanu Oana Călina, j l declar nul (001444)

• Pop Liviu domiciliat în Panticeujir. 254 pierdut carte de identitate Dacia seria A/0474258. O declar nulă. (011498)

• Pierdut contract ICRAL nr. 31/ 25/270794 pe numele Dezso Ion. îl declar nul. (011499)

• SC P. D. Gewalt SRL pierdut chitanţier numerotat de Ia 1451 la 1500. Se declară nul. (011503)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Buciură Gabriel. O declar nulă. (011509), • Pierdut carnet de student şi legitimaţie pentru transport pe numele Gârba Radu. Le declar nule. (020007)

• Pierdut adeverinţă acţionar SC ■ CARBOCHIM SÂ pe numeleCrăciunescu Viorel. O declar nuli (020022) -

marţi, 10 martie 1998 D t i D f t f i T A T J E C L U J-N A P O C A : lu n i-v in e ri 8 -16 ; s îm b ă tă 9 -14 ; tel/lax 19-73-04 ; S U B R E D A C Ţ I \ 11 K t) \ ‘ L t O L f M i f \ i C lu n i-v in e r i 8 -1 6 ; tel/fax 3 1-4 3 -2 3 ; S U B R E D A C Ţ IA D E J: lu n i-v in e r i 8 -16 ; te l/fa x 2 1 - 6 0 - "

A D E V A R U Te0@ C l u i

DECESE COMEMORĂRI

• Cu inimile zdrobite de durere, anunţăm trecerea în nefiinţă, după o lungă şi grea suferinţă, la vîrsta de 76 de ani, a iubitei noastre soţii, mame, soacre, bunici şi străbunici, MOLDOVAN IULIANA. Chipul tău blînd, dragostea şi căldura cu care ne-ai înconjurat nu le vom uita niciodată. înmormîntarea va avea loc în data de 11 martie 1998, orele 11, la Capela Cimitirului Central în veci nemîngîiaţi, soţul Iuliu, fiul Flaviu, nora Rodica, nepoţii Flavia şi Luţu cu Alexandru şi Anca, strănepoţii Rareş şi Andrei. Dormi în pace, suflet blînd. (001408)

• Cu inima îndurerată anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată şi soţ, MACEA MANOILĂ în vîrstă de 56 de ani. Înmormîntarea va avea loc miercuri, 11 martie, la orele 13, din Capela nouă a Cimitirului din Mănăştur. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndoliată. (001435)• A încetat din viaţă, Ia 56 de

ani, scumpul nostru frate BODA ŞTEFAN. îţi vom purta veşnică amintire. Odihneşte-te în pace. Fraţii Traian din Cluj şi Sandu din Zalău cu familiile. (001441)

Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru tată, socru şi bunic BODA ŞTEFAN, în vîrstă de 56 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc miercuri, 11 martie 1998, ora 15, la Capela nouă a Cimitirului Mănăştur. Familia îndurerată Dan, Dana şi Ioana. (001442)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea dinviaţâ a scumpei noastre mamă, soacră, bunică şi străbunică SUCIU VERON1CA în vîrstă de 83 de ani înhumarea va avea loc la data de 10 martie ora 13 în comuna Chinteni nr. 320. Familia îndurerată Mureşan Ioan, Lucreţia, Daniel, Mihaela, Vlâduţ. (011505)

• Cu durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru părinte MATVEEV BORIS pensionar M. A. I. şi I. O. T. C. la vîrsta de 88 ani. Ceremonia de înhumare va avea Ioc Ia Cimitirul Mănăştur în data de 11 martie 1998 ora 12 Odihnească-se n pace. Fii Mihai, Alexandru, Boris cu familiile. (011520)

• îndoliaţi anunţăm încetarea din viaţă a fratelui, cumnatului şi unchiului nostru col. (r) veteran de război CAIA VASILE. Dumnezeu să-l odihnească. Familiile din Bicazu-Ardelean şi Brăşăuţi. (011524)• Cu profunde sentimente de

compasiune sîntem alături de Mihai Jebeleanu şi familia sa în aceste clipe grele pricinuite de decesul bunicii dragi. Sincere condoleanţe. Paula, Laura, Ovidiu. (001403)

• îl însoţim cu un bocet pe VASILE CAIA în trecerea spre eternitate. Familiile Arcaş. (001404)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune colegului profesor Dancsuly Andrei, Ia trecerea în eternitate a soţiei sale dragi. Catedra de Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea Babeş-Bolyai (001407)

Porumb cu durere nemărginită anunţă pe cei care au cunoscut bunătatea, blîndeţea, hărnicia şi generozitatea adoratei mele mame MARINA AURELIA în vîrstă de 79 ani, pensionară ICRA Cluj că după mulţi ani de suferinţă a plecat la cele veşnice. O vom conduce pe ultimul drum miercur^ll martie ora 13 de la Cimitirul central. Am fost unicul ei vis şi sens al vieţii pentru care.a trăit şi muncit oferindu-mi multă fericire. Dragostea şi recunoştinţa mea o va însoţi în eternitate. Adio dulce, scumpă şi iubită mamă. Te vom plînge şi regreta toată viaţa. (011527)• Cu adîncă durere anunţăm

încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru SOTAN IOAN. Înmormîntarea va avea loc azi 10 martie 1998 în satul Ardeova comuna Mănăstireni judeţul Cluj la ora 13. Nu te vom uita niciodată. Familia îndurerată. (011513)

• Cu profundă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitei noastre mame şi bunici AURELIAJEBELEANU prof. pens. Dumnezeu să-i odihnească sufletul nobil, blînd şi iubitor. Înmormîntarea va avea loc miercuri 11 martie la ora 12 în Cimitirul Central. Familia (020030)• Cu adîncă durele anunţăm

încetarea din viaţă a iubitei noastre surori, cumnate şi mătuşi POP ANA, la vîrsta de 77 ani. Înmormîntarea va avea loc azi, 10 martie, ora 15 la Cimitirul Central. Familia Simion Pop. (020004)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic GIIERAN GAVRILÂ din satul Miceşti. Odihnească- se în pace. Familia îndurerată. (020042)

• Cu o mare durere anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a scumpei mele fiice şi respectiv soră ROŞCA FLORIANA 44 ani. Înmormîntarea va avea loc în Cimitirul Mare, miercuri 11 martie 1998 ora 10. Mama, fratele şi Cosmin îndureraţi. (020032)

• Sîntem alături de familia Cserei acum cînd a plecat dintre noi la numai 25 de ani, fiica lor GHIZI. Asociaţia de locatari din str. Oltului nr. 38 vă prezintă sincere condoleanţe. (001369)

• Ne exprimăm profundul nostru regret faţă de pierderea bunului prieten col rezervă CAIA VASILE. Sincere condoleanţe familiei. Familiile gl. rezervă Ungureanu, Dan Ungureanu şi Pop Viorica. (001398)

• Cu adîncă durere în inimi aducem un ultim omagiu scumpei noastre mătuşi ANA POP, născută în Aşchileul Mare, care a încetat din viaţă la vîrsta de 77 ani. Nu-i vom uita bunătatea şi dragostea. Fie-i ţărîna uşoară şi amintirea eternă. A fost şi va rămîne omul adevărat. Familia Ana şi Ilarie Sălăgean. (001399)

• După o lungă şi grea suferinţă, cea mai dragă mătuşă a mea ANA POP s-a înălţat la cer. O voi purta mereu în suflet cu adîncă recunoştinţă. Dumnezeu s-o odihnească. Mariana Sălăgean. (001400)

Sîiitem alături de domnul director general ing. Moldovan Flaviu, la marea durere pricinuită de decesul mamei dragi. Sincere condoleanţe. Colectivul Financiar -Contabilitate SCERS-CUG. (001409)

• împărtăşim durerea colegului nostru Flaviu Moldovan la pierderea mamei dragi. Familia Bădău.(001410)

• Sîntem alături de familia Moldovan în aceste momente de grea încercare, prin trecerea în nefiinţă a soţiei, mamei, soacrei, bunicii şi străbunicii dragiMOLDOVAN IULIANA. Dumnezeu să o odihnească. Familia Zoe şi Nelu Eniu.(001411)

• Sîntem alături de familia Moldovan în aceste momente grele de încercare prin trecerea în nefiinţă a mamei dragi MOLDOVAN IULIA. Dumnezeu să o odihnească. Familia Pătrunjan. (001413)

• Sîntem alături de colegul nostru ing. Moldovan Flaviu Ia trecerea în veşnicie a mamei dragi. Consiliul de Administraţie al SC ERS- CUG SA Ciuj-Napoca. (001414)

• Sincere condoleanţe d-lui director general ing. Moldovan Flaviu la trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Conducerea SC ERS-CUG SA Ciuj-Napoca. (001415)

• Sincere condoleanţe domnului director ing. Moldovan Flaviu la trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Serviciul Administrativ SC ERS-CUG SA. (001416)

• împărtăşim durerea şi sîntem alături de colegul nostru ing. Moldovan Flaviu la trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Fabrica de oxigen.(001417)

• Sîntem alături de colegul nostru ing. Moldovan Flaviu la trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Serviciul Import- Export SC ERS-CUG SA.(001418)

• Sincere condoleanţe colegului nostru ing. Moldovan Flaviu la trecerea în nefiinţă a mamei dragi, după o grea suferinţă. Serviciul Producţie. (001419)

• Sîntem alături de domnul director general ing. Moldovan Flaviu şi îi împărtăşim durerea la trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Sindicatul SC ERS- CUG SA. (001420)

• Sîntem alături de domnul director ing. Moldovan Flaviu Ia trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Biroul Personal. (001425)

• Vîrtej de neastîmpăr ţi-a fost viaţa/Şi n-ai urît-o niciodată/ Deşi ţi-a hărăzit de la-nceput/ Să fiu de toate însetată/Un ultim omagiu prietenei noastre dragi CSEREI GHIZELA la trecerea în eternitate. Dumnezeu să o odihnească în pace. Nu te vom uita niciodată. Familia Vescan Cristi şi Cecilia. (011504)

• Sîntem alături de colega noastră Porumb Maria în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a mamei sale dragi. Sincere condoleanţe din partea colegilor de la R. A. “Apele Române” -Filiala Cluj. (011507)

Sîntem alături, în aceste grele momente, la pierderea mamei dragi, de domnul director ing. Moldovan Flaviu. ServiciulAprovizionare-Depozite. (001427)

• Sîntem alături de domnul director ing. Moldovan Flaviu la pierderea mamei dragi, la trecerea în nefiinţă. CAR CUG. (001428) -

• Sîntem alături de colegul nostru ing. Kandrai Eugen în marea durere pricinuită de dispariţia soţiei sale. Sincere condoleanţe familiei. Colectivul 232 ICPIAF. (001437)

• Asociaţia locatarilor str. Peana nr. 7 este alături de familia dr. prof. univ. Jebelean Gelu în marea durere prin pierderea mamei sale d-na prof. JEBELEAN AURELIA. Sincere condoleanţe. Dumnezeu s-o odihnească. (001438)• Lacrimi şi “mărţişor” celui

care a fost GRINDEAN LUCIAN-SILVIU, decedat la 1 martie 1998. Durerea noastră îşi are expresia ei nedefinită în spaţiu şi în timp. Neîmpăcaţi cu eroarea din ceasul tău biologic-hain destin-ne laşi cu suflet pustiit şi gol şi chinuit de dragoste- aşteptare, dragoste- neîmplinire.. . şi atîta dor! Trăind, gîndind... “de n-ar fi fost”. .. In suflete speranţa ca o binecuvîntare şi ochii trişti mereu în spovedanie şi în rugăciune.. . Speranţe ca un drog! Durerii noastre neştiute poţi Doamne Tu să-i dai contur? Fiul Răzvan Grindean şi soţia Alexandrina Popa. (001443)• Sîntem alături de verişorii

noştri, Veronica şi Sandu cu familia în aceste momente grele, iar pentru unchiul CULI RACOLŢA, regrete eterne. Familia ing. Dogaru Claudiu. (001445)

• Cu profundă tristeţe ne despărţim de fratele nostru drag, NICOLAE RACOLŢA, din Cubleşu -Someşan. Fie-i ţărîna uşoară! Fratele şi surorile, în veci nemîngîiaţi.(001446)

• în aceste momente dureroase cauzate de decesul celei care a fost un om deosebit, profesorJEBELEANU AURELIA, sîntem alături de familia îndoliată. Familia Popica.(001447) '

• Cu deosebită durere şi cu nespusă părere de rău, ne luăm rămas bun de la doamna profesoară AURELIAJEBELEANU. Condoleanţe familiei îndurerate.Dumnezeu să o odihnească în pace. Familia Nistor. (001449)

• Profunda noastră compasiune d-lui director general Flaviu Moldovan, la trecerea în eternitate a mamei dragi. Sincere condoleanţe familiei. Colectivul şi conducerea SC Fortpres CUG SA. (001450)

• Sîntem alături de colegul nostru Teodor Sârb şi transmitem sincerecondoleanţe familieiîndurerate. Serviciul Juridic din cadrul Primăriei. (011501)

• Adînc îndureraţi de dispariţia locatarului nostru HANEŞ IOAN, transmitem familiei sincere condoleanţe. Dumnezeu să-l odihnească. Locatarii din str. Mehedinţi nr. 42-44. (011510)

Sîntem alături de colega noastră Puica Valerica şi exprimăm sincere condoleanţe în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Colegii de la Filiala Plafar Cluj. (011518)

• Cu tristeţe îmi iau rămas bun de la prietenul meu DORIN. Sper să găsească odihnă, iar familia îndoliată alinare. Caius. (011526)

• Dragă Mery şi Gaby sînt alături de voi în marea voastră durere pricinuită de pierderea mamei atît de iubită de voi. Mia Sonia. (011528)

• Rămîn alături de dumneavoastră, doamna Mery şi domnul Gaby cu sufletul acum cînd sînteţi zdrobiţi sufleteşte după pierderea Iui MAMI. Somn lin. Zsuzsa. (011529)

• Sincere condoleanţe familiei îndurerate la încetarea din viată a celui care a fost EGYED GHEORGHE fostul nostru coleg, membru al Consiliului de Administraţiei la SCCA Metalurgia. Salariaţii Secţiei Metal 2. (011531)• Sîntem alături de prof. dr.

Gheorghe Jebeleanu şi-i împărtăşim durerea Ia pierderea acelei unice fiinţe care este mama. Catedrele de Biochimie UMF “Iuliu Hatieganu” Ciuj-Napoca. (020029)

• Sîntem alături de vecina noastră Victoriţa în marea durere pricinuită de dispariţia aşa de timpurie a fiicei sale dragi GHIZI CSEREI. Sincere condoleanţe. Familia Nuţu. (020037)

• Sincere condoleanţe familiei Caia pentru decesul dl. col. r. CAIA VASILE. Fam. Pânzaru. (020033)

• Sîntem alături de domnul director Flaviu Moldovan Ia trecerea în nefiinţă a mamei sale. Sincere condoleanţe. Corina şi Dorel. (020039)• Un ultim omagiu vecinului

nostru MACEA MANOILĂ şi condoleanţe familiei îndoliate. Locatarii blocului Cl str. Ion Meşter nr. 7. (020001)

• Sincere condoleanţe familiei Sârb la pierderea tatălui drag. Colegii de Ia Biblioteca UT-CN. (020002)

* Sincere condoleanţe familiei Flaviu Moldovan în marea pierdere suferită. Familia Dorin Ilieş. (020036)

• Sîntem alături de bunii noştri prieteni Mery şi Gabi Porumb la marea durere suferită prin pierderea mamei dragi. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Fam. Pui (020003)

• Sîntem alături de colega noastră Gabi, în marea durere pricinuită de moartea fratelui el Colectivul Serv. Financiar- Contabil SC Flacăra SA. (020012)

• împărtăşim cu sincere regrete despărţireaprematură de cea care a fost KANDRAY GONGY prietena, vecina şi buna colaboratoare în cadrul Comitetului Asociaţiei de locatari din str. Padin 9-13 bl D10. Transmitem sincere condoleanţe familiei îndurerate. (020024)

• Pios omagiu la 2 ani de la despărţirea de dragul nostru FLORIAN OŢELAC. Familia Tonea. (001325)

mnuldirector ing. Moldovan flaviu la pierderea maniei dragi Antrepriza Transport-CFtl (001430)

• împărtăşim durerea şitristeţea unchiului Moldovan Iuliu precum şi familiei vărului Moldovan Flaviu pricinuită de pierderea mătuşi noastre IULIANA. Familia PoienarE. (011514)

• Azi, 10 martie 1998, stîmplinesc doi ani de cînd ne-a părăsit dragul nostru sot şi tată, FLORIAN OŢELAC, ani de lacrimi şi regrete ce nu ne vor părăsi niciodată. La trista comemorare, înălţăm o fierbinte rugă, ne plecăm nemîngîiaţi şi cerniţi de durere în faţa mormîntnlui tău. Fie ca sufletul tău bun si plin de dragoste să se odihnească în pace. Nu te vom uita niciodată. Soţia Lenuţa, copiii Florin şi Cosmin. (001380)• La şase luni de la încetarea

din viaţă a prof. dr. doc. IOAN SIMITI, care a fost mentorul şi sprijinitorul nostru de-a lungul timpului,! evocăm cu cele mai pioase sentimente! H. Popescu, C. Polinicencu, S. E. Leucuta, V, Zaharia. (001392) ’

• Aducem un pios omagiu maestrului nostru, prof. dr.,,doc. IOAN SIMITI, la şase luni de la trecerea în eternitate. Colectivul Catedrei de Chimie Organică, Facultatea de Farmacie. (001393)

• A trecut un an cumplit pentru mine de cînd a trecu! în nefiinţă fără de rămas bun cel care a fost tată şi bunic ORDA CORNEL. Cu inimi îndurerată fiica Jutka. (020028)

• Recunoştinţă întregului colectiv al Clinicii de Chirurgie a Spitalului CFR pentru profesionalismul, devotamentul, îngrijirea şi înţelegerea acordată pe perioada spitalizării fostei paciente MOLDOVAN IULIANA. Familia. (001412)

• Mulţumim colectivului de medici de la Medicala nr. 1: dr. Bărăianu dr. Simiti, dr. Olenic, dr. Chiş şi celorlalte cadre medicale, care au fost alături de noi şi l-au îngrijit cu multă competenţă şi devotament pe RAD CONSTANTIN, pînă în ultima clipă a vieţii (011522)

• Mulţumim celor care au fost alături de noi în greaua încercare prilejuită de moartea dragului nostru soţ, tată, bunic şi socru RAD CONSTANTIN şi a celor cartl-au condus pe ultimul drum Familiile Rad şi Gheţiu. (011523) .

• Mulţumim celor care s-auluptat să-l salveze pe iubita' nostru Dr. IOAN POPA, colectivul Clini01Neurochirurgie în frunte cu Dr. Ştefan i. Florian, colegu din Clinica Radiologiei Institutul Inimii, Clinica Nefrologie, colegilor Şj prietenilor care ne-au fost alături. Familia. (011532) ^

• Mulţumim rudelor, vecinilor, prietenilor şi în ®°“ deosebit colegilor din cadru Direcţiei Sanitar Veterinare Cluj care au fost alături de ntn în aceste momente greje pricinuite de despărţirea de dragul nostru soţ şi tată me®cveterinar dr.DANCIU IOAN.Familia. (020006) _

A D E V A R Q JL .d e C lu j SPORT marţi, <0 martie <998 ()(/]

Gabriela Szabo a realizat un nou record mondialAtleta româncă Gabriela Szabo a realizat, duminică, la Reuniunea

dc L Sindc'.fingcn-indoor, un nou record mondial dc sală la proba dc 2000 ni. ca tcrminuid cursa în 5:30.?f). Vechiul :ccord (5:34,52) îi ,.p.utnca americancei .Vlaay Deekcr-Slanc} si fusese rcali/.U lai ii« ianuarie 1985. ia los Angelcs.

• De ce i-a fost frică iui Remus Vlad... a scăpat, graţie unei prime reprize de vis a studenţilor clujeni şi a absenţelor cu care reşiţenii s-au prezentat la’ Cluj. Părerea unanimă împărtăşită şi de cei doi tehnicieni a fost că “U” a dominat sub toate aspectele primele 45 de minute graţie unui joc exact al liniei de mijloc, extrem de laborioasă şi bătăioasă, cu un plus pentru Alin Minteuan, excelent suplinită de intercalările în atac ale lui Jula, Moldovan (ce fază a creat în minutul 25!) şi Cristi Pojar (coautor la primul gol). Cu toate acestea primele două goluri clujene au fost înscrise în urma unor faze fixe pe care Ţălnar le aprecia la conferinţa de presă ca o dovadă de maturizare din partea jucătorilor. “Pînă la acest meci noi nu am înscris decît un singur gol din faze fixe. La golul doi Liviu Mihai, Popescu şi Zotincă au respectat întocmai schema de la antrenament”. ' .........

• Despre al doilea mitan tehnicianul clujean are o părere aparte susţinînd că după înscrierea celui de-al treilea gol a intervenit relaxarea specifică fotbalistului român şi nicidecum oboseala acumulată. Noi, zicem, câ a fost cîte un pic din fiecare.

• Nu încheiem consideraţiile despre joc fară a aminti buria evoluţie a lui Miteuan, Vasile Mare, Cristi Pojar şi M. Popescu precum şi debutul în faţa propriilor suporteri a celor două achiziţii din această iamă: Cioabă şi Dianu. -

• Miercuri, la Bacău, Ţălnar va da ochii cu fostul său dascăl, Florin Halagian, înfrînt sîmbătă la Bistriţa. Care va fi replica fostului elev în fata fostului dascăl?

Codin SAMOILÂ

“ R u ş in e să v ă £îe!”A fost Ieit-motivul galeriei steliste în momentul cînd scorni devenise

4-0 pentru “bancari”. De fapt ce s-a întîmplat duminică pe Ghencea? Nimic altceva decît că steliştii şi-au pierdut cumpătul, în frunte cu al lor căpitan Marius Lăcătuş şi majoritatea celorlalţi: Ca nişte fazani, steliştii au căzut în cursa întinsă de “bancari”, aventurîndu-se (minus portarul Ritli) cu toţii în atac, complâcîndu-se într-o dominare sterilă şi fară orizont. în zi de graţie, “bancarii” au zburdat literalmente pe contra-atac şi golurile au început să pice în poarta stelistă înscrise pe rînd de Radu Niculescu (15), Carabaş (29 şi 54) şi Liţă (59). Ele puteau fi duble atît de “şvaiţer’ a fost defensiva stelistă. Ultima treime a partidei a fost pentru stelistf o “cursă contra cronometru” după egalare, soldată cu eşec, cele două goluri marcate de Cătălin Munteanu (61) şi Lăcătuş (70) nereuşind decît sâ atenueze proporţia scorului înfrîngerii.

T e l e s p e c t a t o rFiindcă a fost anunţată cu surle şi trîmbiţe am aşteptat cu nerăbdare

noua emisiune “REPRIZA A 3-A”. Deziluzie. L-am văzut doar pe Emil Grădinescu la o masă enormă bună şi pentru niscai invitaţi la dezbateri interesante. Unul singur a catadicsit să onoreze invitaţia, Cătălin Munteanu. In rest, pustietate şi ca atare emisiunea s-a desfăşurat non-stop cu imagini de la meciuri, însoţite de obişnuitele comentarii, ceva rubrici noi (despre paradele portarilor şi cele mai frumoase goluri). Reclama cu care a fost anuntată emisiunea s-a dovedit un staniol sclipitor peste o banală acadea.

Romeo V. CÎRTAN

internaţionalITALIA - 2 4

Valladolid 36, Oviedo 34, Salamanca, Racing Santander, Merida 31, Compostela, Tenerife 28, Sporting Gijon 7.

Golgeteri: Rivaldo (FC Barce­lona), Vieri (Atletico Madrid) 16, Luis Enrique (FC Barcelona) 15.

Rezultatele etapei a 24-a:* Bari - Empoli 2-0 (Masinga

32, Ingesson 89)* Brescia - Lecce 3-2 (Adam 9,

Cyprien 35, Kozminski 63, respectiv Palmieri 22, M. Rossi 32)

. * Fjorentina - Piacenza 1-1 (Morfeo 72-penalty, respectiv Dionigi 26-penalty)

* Milan - Sampdoria 1-0 (Ziege 37)

* Napoli - Bologna 0-0* Parma - Internazionale 1-0

(Crespo 78 ; Ronaldo a ratat un penalty în minutul 67). * Udinese - Juventus 1-1

(Bachini 76, respectiv Del Piero 89) . ;

* Vicenza - Atalanta 1-0 (Di Napoli 82) „

* Lazio - Roma 2-0 (Boksic 50, Nedved 62)

Clasament: Juventus 52, Lazio, 48, Internazionale 47, Parma 44, Udinese 43, Roma 41, Fiorentina 39, Milap 38, Sampdoria 34, Vicenza 29, Bologna 27, Brescia, Bari 26, Piacenza 24, Empoli 23, Atalanta 21, Lecce 13, Napoli 11.

Golgeteri: Bierhoff (Udinese) 17, Del Piero (Juventus), Batistuta (Fiorentina) 16, • Ronaldo (Internazionale) 15, Montella (Sampdoria) 14.

GERMANIA - 2 4* Werder „ Bremen -

Kaiserslautem 1-1 (Pfeifenberger

SPANIA - 2 8* FC Barcelona - Real Madrid3-0 (marcatori Anderson, Figo, Giovanni şi se pare că titlul s-a decis cu zece etape înaintea încheierii campionatului)* Atletico Madrid - Betis 0-0* Salamanca - Espanyol 2-1* Real Sociedad - Zaragoza 0-1* Deportivo La Coruna - Oviedo 2-1* Sporting Gijon - Celta Vigo 0-1* Tenerife - Athletic Bilbao 0-2* Mallorca - Valladolid 1-1-* Racing Santander - Compostela 1-1* Valencia - Merida s-a disputat aseară tîrziu.

Clasament: FC Barcelona 55, Real Madrid 50, Celta 47, Atletico Madrid 46, Real Sociedad, Athletic

14, respectiv Schonberg 35)* VIL Bochum - Hamburg SV

0-0* TSV 1860 Munchen -

Borussia Dortmund 4-2 (Stevic 4, Hobsch 9, 25, Winkler 15, respectiv Moeller 81, Schneider 84)

* Hansa Rostock - Bayer Leverkusen 1-2 (Studer 46, respectiv Kirsten 13, Zivkovic 39)

*FCKoIn-Hertha Berlin 2-0 (Tretschock 4, Munch 88)

* Karlsruhe - Borussia M’GIadbach 2-5 (Regis 28, Keller 58, respectiv Paslack 17, 88, Juskowiak 49, Effenberg 68, 90)

* Arminia Bielefeld - MSV Duisburg 3-3 (Meisner 6, Reina 70, Daei 84, respectiv Wolters 66, Salou 75, 87)

* V1B Stuttgart - Vfl WoHsburg2-1 (Prager 21, Djordjevici 77, respectiv Lisztes 61)

* Schalke 04 - Bayern Munchen 1-0 (Linke 19)

Clasament: Kaiserslautem 54, Bayem Munchen 47, Bayer Leverkusen 45, Schalke 41, Stuttgart 40, Hansa 35, Duisburg, Werder 34, Hcrtha 33, Borussia Dortmund 32, Bochum, Koln 30, Wolfsburg 29, TSV 1860 28, Borussia M’GIadbach, Hamburger, Karlsruher 26, Arminia 25. C.B.

* Gannes - Strasbourg 1-0(Vanenburg 73 pen.)

* Chateauroux- M ontpellier 0- 1 (Rizpetto 70)

* Monaco Lens 0-1 (Ziani 53)* Paris St Germain - Toulouse

1-1 (Simone 57 - Tiehi 58)* Rennes - Le Havre 2-2 (Huard

35, Capron 68 - Becanovic 19,64)Clasament: Metz 53, Lens 52,

Marseille 50, Monaco 49, PSG 46, Bastia 43, Bordeaux 43, Lyon 43, Auxerre 39 etc.

A nglia ■ 2 9* Liverpool - Bolton 2-1 (Ince

. 58, Owen 65 - Thompson 7)* Sheffield Wednesday -

Manchester United 2-0 (Atherton 27, Di Canio 88)

* Southampton - Everton 2-1 (Le Tisier 69 pen., Ostenstadt 86 - Tyler 89)

* Chelsea - Aston Villa 0-1 (Joachim51)

Celelalte partide au fost amînate din cauza Cupei. Clasament: MU 59, Liverpool 50, Arsenal 48, Blackburn 48, Chelsea 46, Derby 45, Leeds 42, Leicester 40, West, Ham 40, Southampton 40 etc.

R.C. M UNTEANU

10 martie £■ Acum un sfert de veac, m

1973, în oraşul Rotterdam, în această zi au început întrecerile celei de a IV-a ediţii a Campionatelor Europene de atletism pe teren acoperit. Delegaţia României a obţinut cîte o medalie de aur şi, respectiv, una de argint. Titlul de campion al continentului a fost cucerit de Carol Corbii, care a cîştigat proba de triplusalt cu o performanţă de 16,80 m, devansîndu-i pe ceilalţi medaliaţi, pe polonezul Michâl Joachimowski (16,75) şi, respectiv, pe sovieticul Mihail Bariban (16,38). Medalia de argint a fost obţinută de Valeria Bufanu, în proba de 60 m garduri, cu 8,16 sec, în urma lui Anne Ehrhardt (R.D.G.) - 8,02

^ LASZLO Fr.

F ra n ţa - 2 8* Lyon - Nantes 0-0* Metz - Marseille 3-2

(Rodriguez 23,.77, Song 71 - Ravanelli 55, Brando 76)

* Bastia - Auxerre 1-2 (Szierczenski 13 - Jeunechamp 50, Gonzales 67)

* Bordeaux - Guingamp 4-2 (Wittord 27, 52, 63, Ferrer 28 - Tasfout 36, 7 4 ) ___________

| în sem ifinalele juniorilor I

CSS T u lcea , CSS C raiova ş i LAPI Dej în f in a lăClasament final: 1. CSS Tulcea (15:3) 10,2. CSS Craiova (14:6) 9,

3. LAPI Dej (10:10) 7,4. Constanţa (8:11) 7, CSS Ştei (4:12) 6, 6. CSS Cluj (5:14) 6.

CSS Tulcea, campioana en-titre 1996-97 şi CSS Craiova (locul 5 în ediţia trecută) şi-au respectat cărţile de vizită, calificîndu-sc din nou pentra turneul final de “6”. Calificare dc carc a fost foarte aproape şi cealaltă finalistă de anul trecut, CSS Constanţa. Echipă cc a pierdut calificarea la setaveraj, norocoasa numindu-sc LAPI Dej. Dar prezenţa dejenilor în finală nu constituie deloc o surpriză, dejenii fiind în general o prezenţă constantă în finalele naţionale.

Sub conducerea profesorilor Armând Dimitriu (antrenor principal) şi Radu Miclea (secund), sc vor bate pentra o clasare cît mai bună Daniel Ciufu, Alexandra Rus, Ovidiu Teuşan, Cristian Florcscu, Ionuţ Sabo, Adrian Tcrpca, Sebastian Pop, Traian Tohati, Cristian Vâdcanu, Marinei Cristea, Mihai Rus şi Radu Tccsi.

CSS Viitorul Conis Cluj, antrenor Ovidiu Vasu, repetă, din păcate, parcursul semifmal dc acum doi ani, desfăşurat tot la Ciuj-Napoca. Şi încheiat tot cu ratarea calificării în finală. ,

Dem ostene SOFRON ------------------ . x

Bilbao, Betis 44, Mallorca 43, Espanyol, Zaragoza 39, Valencia 38, Deportivo La Coruna,

Turneul Celor Cinci Naţiuni

Irlanda - la 7 minute de o mare surpriză:

1 Franţa ■ Irlanda 18-16 1

Franţa a păstrat echipa care a zdrobit Scoţia cu 51-16, singura modificare în 15-le de start fiind reintroducerea lui CristOphe Lamaison, accidentat la cap la ora respectivului meci. Antrenorii francezi îşi anunţaseră însă intenţia de a opera mai multe schimbări în cazul în care scorul... ar lua proporţii. O presupunere logică ţinînd cont că reprezentativa “cocoşului galic” era lansată spre un nou Grand Slam, sau luînd în considerare că Irlanda nu mai cîştigase la Paris din 1972. Sub conducerea noului antrenor Warren Gatland, reprezentativa “trifoiului” a fost însă... de nerecunoscut,1 conducînd la pauză cu 13-6! După ce Lamaison a deschis scorul cu o lovitură de penalitate, flanker-ul - Eric Elwood a egalat şi, în min. 36, Dennis Hickie a. reuşit o intercepţie transformată în eseu:' Elwood a punctat cu transformarea de rigoare şi o nouă lovitură de penalitate, fixînd scorul la pauză. £ei 80,000 de spectatori de. pe : StaS de France au foşţ ţinuţi pc '.

finali» min.". 59 ,

Philipe Bemat-Salles a fructificat o acţiune pe partea, dreaptă a atacului francez, plasînd mingea în' terenul de ţintă irlandez, la mijlocul butului. Transformare Lamaison fără probleme, dar Franţa era în continuare condusă cu 13-6. Un alt atac francez, de data aceasta pe partea stingă, a fost pe moment blocat de irlandezi, dar grămada gazdelor a împins melee-ul spre linia de but şi căpitanul Rafael Ibanez s-a prăbuşit în eseu cu 7 minute înainte de fluierul final, aducînd Franţei o victorie extrem de dificilă.

Marcatori: Bemat-Salles şi Ibanez - eseuri, Lamaison - transformare şi 21. pen., respectiv Hickie - eseu, Elwood transformare şi 3 l.pen.

Franţa: Sadoumy - Bemat Salles, Lamaison - Glas, Dominici, Castâignede, Carbonneau - T. Lievremont, Magne, M. Lievremont, Pelous, Brouzet, Toumaire, Ibanez, Califano.

Irlanda: O’Shea - Wallace, Maggs - Heriderson, Hickie,

• Elwood, McGuinness - Costello, Ward, Corkery, Wood, O’Kclly, Johns, P. Wallace, Corrigan.

G alezii a u c în ta t pe “W embley”

• Tara Galilor - Scoţia 19-13 •

- După ce “Arms Park” a intrat pe mîna buldozerelor, pregătin- du-se să găzduiască finala Cupei Mondiale din 1999, Ţara Galilor a susţinut medulidoâcasa ctifScoţîâ

Ţpe ‘\yţmbley-.|4u.ţipai. ’

70.000 de spectatori au asistat la această partidă din “templul fotbalului”, suporterii galezi invadînd literalmente Londra După cum a debutat jocul, se părea că nu prea vor avea motive de bucurie, “oaspeţii” reuşind în prima repriză două eseuri, prin Gregor Towsend şi Damien Cronin. Dar repriza secundă a văzut o echipă galeză revenindu-şi din pumn şi fâcînd uitat “măcelul” înregistrat în etapa precedentă (60-26 pentru englezi, tot/ la... Londra). Aripa Wayne Proctor a reuşit să plonjeze în terenul de ţintă al “ciulinilor ’ (lîngă fanionul de pe partea dreaptă de atac), după ce Walker fusese placat la 2 metri de but, iar Arwell Thomas (care a preluat de la Neil Jenkins sarcina execuţiilor din faze fixe) a fost în zi bună, reuşind 11 puncte.

Marcatori: Proctor - eseu, N. Jenkins - l.pen., A. Thomas - transformare şi 3 l.pen., respectiv Townsend şi Cronin - eseuri, ' Chalmers - l.pen! : .

Ţara Galilor: Jenkins - Proctor, . Bateman - Gibbs, Walker, A.

• Thomas, Howley (cpt) - A- Lewis, B. Williams, Young, Lewellyn, Voyle, Charvis, M. Williams, Quinnell. ■ . . . '

ScoţiarD. Lee - Stanger, Tait- Townsend, Logan, Chalmers, G. Armstrong (cpt) - Hilton, Bullock, • Stewart, Cronin, Wair, Wainwright,

. Holmcs. ' ' •Clasament: Franţa (3) 6 p (93-

- 49), Anglia (2) 2 p (77-50), Tara Galilor (3) 2 p (45-73), Scoţia (3)

, 2 p (46-96), Irlanda. (2) 0 p (32- 35).;’ ................................. '

•r'Ţ-ŢA-L-y '

”M -am abonat”

este e»C Presia zil^ i

Pentru cei dintre dum neavoastră care se vor,abona între 23 februarie şi 27 martie

la reţeaua de telefonie m obilă C O N N EX G SM ,LOTUS G SM COM M UNICATION va organiza, în data de 31 martie,

la m agazinul ERICSSO N din W orld T rade P iaza o tragere la sorţi care va avea ca prem ii un pachet C O N N E X

şi 3 com bine m uzicale AIW A. în toată această perioadă, veţi beneficia de o ofertă specia lă de preţuri

pentru telefoanele Ericsson, Sony şi N ec.Mai m ult, în tre 1 -8 martie,

premii surpriză în toate rtiagazinele noastre.

iiStr. Mihai Viteazu nr. 9 Tel ./Fax : 064/432308

i ’Lorus- DEALER AUTORIZAT} *OSM C D M M U M 1 C A r I 43 N a

; Distribuitor autorizat: ERICSSON, SONY, NEC <, Sirykc;âutori/at: ERICSSON,BOSCH Ţ .**.." ş

1 2 ) ' m arţi, t O m artie 1 9 9 8 SPORT adevărOTde Ciul

1930-1SS8 “Saga CupeiEdiţia braziliană 1950 - un nou început al competiţiei

M m m oA m REîH m pC u doi an i înainte de debutul ediţiei franceze 1938, la C ongresul

F IF A de la B erlin se stabilise ca ed iţia 1942 să fie organizată de G erm ania. N um ai că în 1942 bătrîna E u ro p ă era leagănul celui m ai p u stiito r războ i m ondial. Puţine erau în E uropa oazele de pace (una re la tiv ă şi m ă gîndesc Ia P ortugalia , E lveţia , Turcia, Suedia). P a n z e re le Iui H itle r d e filau d e la A tlan tic p înă sp re U ra li. C onflagraţia m ondială a luat sfîrşit în 1945 şi lum ea şi-a adus am in te de fotbal. D in Ita lia a ven it m area veste că “Z eiţa de au r” (după care a u alergat M usso lin i şi H itle r ca s-o topească) a fost regăsiţă şi că a ajuns cu b ine în E lveţia . C upa M ondială de Fotbal re in tră pe rol. U n rol lung p în ă în 'z ile le noastre aflate în p rag de m ilen iu trei.

hw C P A IC E SK IP B C

L a 1 iulie 1946, la L uxem burg se adună în congres 34 de federaţii afiliate la F IFA . A fost realm ente u n co n g res istoric p rin deciziile luate: în sem n de mare cinstire pen tru cel care a dat v iaţă întrecerii fo tb afistice jnond ia le com petiţia se v a n u m i “C upa Jules R im et”; re în toafcerea federaţiilor b ritan ice în sînul FIFA de unde s-au desprins cu insularul o rgoliu în 1929; se hotărăşte ca a p a tra ediţie să fie a tribu ită ca organizare B raziliei, ca o recunoaştere a im ensei popularităţi d e care se b ucură fo tbalu l în Ţ ara Cafelei şi a reuşite i propagande făcută de ech ipa B razilie i în turneul final al ed iţiei a treia; F ran ţa 1938; ar m ai fi de adăugat angajam entul B razilie i de a constru i la R io de Janeiro u n stad ion de peste 150.000 locuri (şi “M aracana” a devenit realitate chiar în zilele turneului final, răm înînd p înă astăzi cel m ai mare stadion de fotbal din lume, cu o capacitate d e v îrf de 200.000 spectatori).

I — . .

pRomene o m N tm o m e susurprize

■ S-au înscris 33 de ţări. C alificate din oficiu Italia, cam pioană m ondială en-titre, respectiv Brazilia ca ţară organizatoare a turneului final. Se hotărăşte renunţarea la sistemul deficitar al “optim ilor” elim inatorii Cu ieşirea d in cursă a opt echipe. Se revine la sistemul grupelor prelim inare ale turneului final, folosit pentru prim a dată în ediţia inaugurală U ruguay .1930.

■ Masive forfaituri în rîndul ţărilor înscrise pentru participarea la preliminarii. Ţările devenite de “democraţie populară , aflate sub “aripa ocrotitoare” a colosului sovietic, renunţă să participe. Aşa s-a ajuns ca două m ari puteri fotbalistice, Cehoslovacia şi Ungaria; finaliste ale ediţiilor 1934, respectiv 1938, să renunţe la participare, în privinţa R om âniei efectele sărăciei de după război au însem nat grele problem e de ordin m aterial, plus că “jandarm ul sovietic” era la post.

■ Se retrag din com petiţie Austria, Belgia, Scoţia faceasta pur şi sim plu din orgoliu), A rgentina (devenită “specialistă ’ în forfait), Peru , Ecuador, Turcia, iar p rin pierderea prelim inariilor ies din cursa pentru turneul final Ţ ara Galilor, Irlanda, Finlanda, Portugalia şi F ranţa (aceasta din urm ă a susţinut o triplă partidă cu Iu g o slav ia :; 1-1 Ia Paris şi B elgrad, respectiv 3-2 pentru Iugoslavia în m eciul de baraj disputat în Italia, la Florenţa). ,

■ Pentru că situaţia devenise critică în sensul necompletării tifle i de 16 finaliste se adresează d in nou invitaţii speciale Portugaliei şi F ran ţe i. Inv ita ţii de “u ltim ă o ră” cînd d in punct de vedere organizatoric fuseseră constituite două grupe a cîte 4 echipe şi răm ăseseră “locuri vacante” . Portugalia a refuzat. Franţa a acceptat da r după ce a aflat că va face parte din grupa a IV-a, îm preună cu U ruguay şi B olivia şi că u rm a să susţină un jo c la Porto Alegre, ia r celălalt Ia R ecife, distanţa dintre cele două oraşe fiind de peste 3 .500 km, iar d iferenţa de tem peratură de vreo 35 grade C elsius;' F ran ţa a declarat ferm forfait.

y î i , --Vi t - -> • .

a s * : \ v . - r ?

"Maracana" cel mai mare stadion al lumii, ctitorit cu prilejul ediţiei Brazilia 1950

■ D atorită “dezertărilor” de u ltim m om ent, programul grapelor nem aiputînd fi restructurat, ediţia braziliană a debutat cu 13 echipe (exact ca în prim a ediţie), respectiv două grupe de 4, una de 3 şi una de n um ai,două echipe. A şa a ajuns U ruguay să susţină ta singur jo c în grupă, respectiv trei partide în grupa finală şi să cîştige pentru a doua oară titlul suprem , în tim p ce marea învinsă, Brazilia, a susţinut trei partide în grupa 1 a turneului final şi alte trei în grupa celo r patra calificate în turul doi al turneului final...

■ M area surpriză a ediţiei a fost victoria SUA cu 1-0 în faţa Angliei, o echipă de profesionişti, considerată alături de Brazilia a doua favorită a turneului final. A doua surpriză a fost mfiîngerea Braziliei în finala cu Uruguay, înflîngere ce s-a constituit în adevărat doliu naţional. _

■ în ediţia b raziliană au fost d isp u ta te2 2 de partide din care* 19 ' s-au încheiat cu victoria unora dintre protagoniste, iar 3 la egalitate (toate trei cu acelaşi scor de 2-2). în total au fost înscrise 88 de goluri (69-19) revenind o m edie de 4 goluri de meci. Alte detalii despre turneul final în FIŞIER.

FIŞ IER ED IŢIA B R A Z IL IA 1950f 9Ig ru p a 1 i z m u f l , H e m , iugosi/ma, e m i ) ~]

■ Rio de Janeiro: BRAZILIA - MEXIC 4-0 (1-0). Cu toate că în poarta mexicană s-a aflat celebrul Carbajal (cel care va fi prezent la cinci ediţii ale Cupei Mondiale de Fotbal, ultima cea din 1966), brazilienii au “făcut legea” înscriind patra goluri, trei după pauză, prin Ademir (2), Jair si Baltazar.

■ Belo Horizonte: IUGOSLAVIA - ELVEŢIA 3-0 (3-0). Scor stabilit în prima repriză prin golurile marcate dc Tomaşevici (2) şi Ognianov.

■ Porto Alegre: IUGOSLAVIA - MEXIC 4-1 (2-0). A doua victorie a “plavilor” care au punctat prin Ceaikovski (2), Tomaşevici şi Bobck. Golul mexicanilor l-a marcat Casarin.

■ Sao Paolo: BRAZILIA - ‘ELVEŢIA 2-2 (2-1). Emoţii mari a provocat acest egal în tabăra braziliană, decisiv pentru a “merge mai departe”, rămînînd ultimul meci, cu Iugoslavia. Pentru brazilieni au marcat Baltazar şi Alfredo II, golurile elveţienilor fiind semnate ambele de Fatton.

■ Porto Alegre: ELVEŢIA - MEXIC 2-1 (2-0). După o primă repriză bună, soldată cu două goluri marcate de Fatton şi Bader, elveţienii s-au resimţit în secunda. Mexicanii au marcat prin Velasquez.

■ Rio de Janeiro: BRAZILIA - IUGOSLAVIA 2-0 (1-0). Meciul cheie, al calificării pentru, turul doi al competiţiei în privinţa brazilienilor, “plavilor” fiindu-le suficient şi un egal. Acţiune fulgerătoare a brazilienilor în min. 3 şi gol Ademir. Pe “Maracana” lumea e în delir, 150.000 de spectatori scandau şi crntau “O Brasil ha de ganhar”. Zizinho (70) a “pus capac” disputei înscriind al doilea gol al brazilienilor.

Clasamentul: .1. Brazilia 3 2 _ I 0 8-2 52. Iugoslavia 3 : 2 0 1 7-3 . 43. Elveţia 3 1 1 1 4-6 34. Mexic 4 0 0 4 2-10 0

Ic e m /i 2-a wigiR cm , s p a n ia , m J

Secvenţă din partida SUA-Anglia 1-0: Williams, portarul echipei Angliei surprins de şutul anonimului Gaetjens (SUA), balonul

oprindu-seîn plasă, corisfinţindcea mai mare surpriză a ediţiei ’ braziliene si chiaratuturor ediţiilor

ftCRl/M A Z-A (HAUA, SUEDIA, PARAGUAY) 1■ Sao Paolo: SUEDIA - ITALIA 3-2 (2-1). Jeppson (2) şi

Andersson au marcat pentru suedezi, Muccinelli şi Carapellese pentru “azzurri”.

■ Curitiba: SUEDIA - PARAGUAY 2-2 (2-1). Palmer şi Sundquist, respectiv A. Lopez si F. Lopez autorii golurilor. .

■ Sao Paolo: ITALIA - PARAGUAY 2-0 (1-0). Victorie a italienilor dar ce folos deoarece pentru “turul doi” s-a calificat Suedia. Golurile italienilor au fost marcate de Pandolfmi şi Carapellese.

Clasamentul.1. Suedia 2 - 1 1 0 5-4 32. Italia : 2 1 0 1 4-3 23. Paraguay 2 0 ' 1 1 2-4 1

■ Rio de Janeiro: ANGLIA - CHELE 2-0 (1-0). Prima prezenţă a englezilor la un turneu final, debut victorios prin golurile marcate de Mortensen şi Mannion.

■ Curitiba: SPANIA - SUA 3-1 (0-1). Surpriză la pauză cînd americanul Souza de sorginte hispanică a înscris în poarta lui Eizaguire. Trei goluri spaniole după pauză marcate de Basora (2) şi Zarra în poarta lui Borghi şi surpriza a fost anulaţi

■ Belo Horizonte: SUA - ANGLIA 1-0 (1-0). Enormă surpriză, “l l”-ele Angliei alcătuit din jucători de clasă capotează.în faţa unor anonimi. Unicul gol a fost marcat de Gaetjens.

■ Rio de Janeiro: SPANIA - CHELE 2-0 (2-0). Ambele goluri au fost marcate în prima reprizl Autori: Basora şi Zarra.

■ Rio de Janeiro: SPANIA - ANGLIA 1-0 (0-0). Meci cheie pentru calificarea în turul doi. Victorie a ibericilor prin golul Iui Zarra. -

■ Recife: CHILE - SUA 5-2 (2-0). Cremaschi (3), Robledo şi Prieto au marcat pentru chilieni, respectiv Pariani şi.J. Souza pentru nord-americani.

Clasamentul:1. Spania 3 3 0 0 6-1 62. Anglia 3 1 0 2 2-2 23. Chile 3 1 0 2 5-6 24. SUA 3 1 0 2 4-8 2

jG ZU P A A tf-A (URUGUAY, E D U m i■ Belo Horizonte: URUGUAY - BOLIVIA 8-0 (4-0). Un simplu

“galop de sănătate”. “Vinovaţii” pentru... ploaia de goluri: Schiaffino (4), Miguez (2),. Vidai şi Ghiggia.

Clasamentul:1. Uruguay 1 1 0 0 8-0 23. Bolivia 1 0 .0 1 0-8 0

O Rio de Janeiro, 13 iulie: BRAZILIA - SPANIA 6-1 (3-1). Din nou delir pe “Maracana”, unde 200.000 spectatori scandează “Brazilia campioană mondială”. Ademir (2), Chico (2), Jair şi Zizinho au punctat pentru Brazilia, golul spaniolilor, de onoare, fiind marcat de interul dreapta Igoa.

O Sao Paolo, 13 iulie: URUGUAY - SUEDIA 3-2 (1-2). Succes în extremis al “Celestei” conturat la modul chinuit abia în repriza secundă, suedezii conducînd la pauză prin golurile lui Palmer şi Sundqvist Golurile uraguayenilor au fost marcate de Miguez (2) şi Ghiggia. \

O Sao Paolo, 16 iulie: SUEDIA - SPANIA 3-l(2-0). Demolaţi moral după “remiza’; cu Uruguay, fotbaliştii spanioli au cedat unei echipe extrem de ambiţioase, victoria Suediei şi ocuparea în final a locului trei în clasamentul “turului doi” (de fapt echivalentul medaliei de bronz) fiind decisă de golurile marcate de Mellberg, Palmer şi Johnsson. Pentru spanioli a marcat Zarra.

O Rio de Janeiro, 16 iulie: URUGUAY - BRAZILIA 2-1 (0-0). Adevărată tragedie naţională în Brazilia. Micuţa Uruguay a recidivat după 20 de ani cucerind titlul suprem în faţa echipei Braziliei considerată înainte de acest meci drept favorită în proporţie de 99" la sută. Şi totul în doar 14 minute din repriza secundă, care au îndoliat Brazilia. Bucurie paroxistică după o repriză albă cînd mijlocaşul dreapta Friaca a deschis scorul pentru Brazilia în min. 47. Golul egalizator al “Celestei”, marcat de Schiaffino (în min. 65) n-a anulat încrederea imensei aglomeraţii de pe “Maracana” în Brazilia. Dar a venit “lovitura de măciucă” a lui Ghiggia în min. 79 şi Brazilia a fost K.O. Fotbaliştii carioca n-au mai reuşit nimic în ultimele 11 minute ale partidei. Şi astfel după 20 de ani “Celesta” cîştigă pentru a doua oară titlul suprem (la a doua sa participare într-un turneu final). Iată şi formaţiile care au evoluat: URUGUAY: Maspoli - M. Gonzales, Tejera - Gambetta, Varela, Andrade - Ghiggia, Perez, Miguez, Schiaffino, Motan; BRAZILIA: Barbosa - Augusto, Juvenal - Bauer, Danilo, Bigode - Friaca, Zizinho, Ademir, Jair, Chico. A arbitrat Reader (Anglia).

Clasamentul final:1. Uruguay 3 2 1 0 7-5 52. Brazilia 3* 2 0 1 14-4 . 43. Suedia 3 1 0 2 6-11 24. Spania 3 0 1 2 4-11 1GOLGETERII EDIŢIEI: 9 goluri - Ademir (Brazilia); 5 goluri

- Schiaffino (Uruguay) şi Basora (Spania); 4 goluri - Chico (Brazilia), Ghiggia (Uruguay), Miguez (Uruguay) şi Palmer (Suedia).

W nK m iLfim ALeetD R'P/m F ■O Rio de Janeiro, 9 iulie: BRAZILIA - SUEDIA 7-1 (3-0). Pe

‘Maracana” delir, victorie confortabilă la un scor foarte sever, suedezii fiind partenerii unui joc de... antrenament pentru brazilieni Dezlănţuit, Ademir a marcat 4 din cele şapte goluri, celelalte fiind înscrise de Chico (2) şi Maneca. Golul de onoare al suedezilor a fost înscris de Andersson. >* O Sao Paolo, 9 iulie: URUGUAY - SPANIA 2-2 (1-2). Două goluri în prima repriză pentru spanioli, ambele semnate de extremul dreapta Basora, respectiv unul singur pentru “Celesta”, marcat de mijlocaşul Varela, egalitate după pauză prin golul înscris de extremul dreapta uruguayan Ghiggia şi tabela de marcaj a rămas apoi neschimbată pînă în final (consemnată fiind totuşi, o mare ratare a centrului atacant spaniol Zarra).

I'

• < **. ~î" \

*** **■ * *’**

41-*

S S

| Pagină realizaţi de Victor MOftEA 1

ExplozieîntribuneleMaracaneiîn momentul cînd Friacaa deschis scorul, entuziasm potolit de funerara tăcere dinfinal

cînd "Celesta" a cîştigat pentru a doua oară titlul suprem

[ ADEVARULI deiCiUB BURSE-FINANTE-BĂNCI marţi, <0 martie <998 (li) |

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI9 m a r ' t i e 1 9 9 8

is im b D e n u m i m s o c ie t a t e V N V a r C u m p . v i n * . D o a e . I n c h . N r . t r z

C a t e a o r t a 1 ( 14- s o c le ta t l )

A LR O SLATINA 2 5 0 0 0 --1 5 8 5 0 0 5 9 5 0 0 5 8 0 0 0 5 9 0 0 0 2 8 3

A TB err A N TI BtOTK3 E IASI •to o o dL450 4 5 0 0 4 3 5 0 4 4 5 0 8 5ARCTIC GĂIEŞTI 1 0 0 0 O 5 1 0 0 5 2 5 0 5 0 5 0 5 3 5 0 6 8A U TO M O B ILE DAC IA P ITE Ş TI IO O O O 7 0 0 7 1 0 7 0 0 7 1 0 3 5 9A ZO M U R E Ş TG .M U R E Ş IO O O -1 1 0 3 0 1 9 4 0 1 9 5 0 1 9 2 0 4 6

C M P bct C O M P A SIBIU IO O O -1 1 2 5 0 1 2 6 0 1 2 7 0 1 2 5 0 4 5

e u i El P^TROAPARATAJ BUCURES7 IO O O 1 1 3 5 0 1 3 7 0 1 3 3 0 -1 3 7 0 4 3

O IL O IL T E R M IN A L C O N S T A N T A IO O O -1 1 0 3 0 1 0 4 0 1 0 3 0 1 0 3 0 1 3 8O L T C H IM RM. VALC EA IO O O - 3 . 3 1 0 0 3 1 5 0 3 2 0 0 3 1 0 0 1 5 0

INX O T E U N O X T A R O O V 1 S T E 2 5 0 0 0 1 2 3 7 0 0 2 5 0 0 0 2 4 1 0 0 2 3 7 0 0 5

fC L e c r P O L IC O L O R BUC URtS»TI IO O O O 6 0 5 0 6 1 0 0 5 9 0 0 6 0 5 0 4 1

S N C k t Ş A N TIE R U L NAVAL constamta 2 5 0 0 0 O 8 1 5 0 8 2 0 0 8 2 0 0 8 2 0 0 4 2S O F S O P E R T BAC AU -io o o - 2 3 8 0 4 0 0 3 9 2 3 8 0 3 3

T E F W t T E R A P IA C LU J-N A PO C A IO O O -1 1 3 7 0 0 1 3 8 0 0 1 3 6 0 0 1 3 7 0 0 1 1 0

T o t a l c a te g o ria 1 1 ,4 4 8

Piaţa mobiliară RASDAQ - 9.03.1998[fteţ roedia|preţlachldeTej\'aIoire( USorietite comcrdali (Cod fiscal) |Nr. acpaDi|CiBtilatt]

ROII’ jROMARC FUEL (487601)|sask |.SANEx.q(i99(ăij~

Xi rr«tminim

Pwfmaxim

13 2101361! 2300} 4MM 4624.391

llMFP jARA-IMEPSA-LAG (12«W.7lj 52I523;| 1300} 400», 3630.36]24 . .37i452| UOOjHOOj I4l3jîf

IROMB JRCMCIM BVCVRESTi-Bi:p2«»0) .... .24 3m[ losooof'RBO( fiŢ:RBOMi:CAMCA BUCUREŞTI (315631S)| " ' 9j »874[ 345Qof 371

4640] 971732IIQo| 3«00j 1893420730) 1400] >36941520;

1090001 3362Q60po|3

Mediafrcccdcatâ

2376.662170.76

114899.3?36854.0 36000] 3270430001 35400.76

22] 27037rStA jjcĂSIAI. DEVA (2092256) iKl.AI. ]R1.I.MKNT1 ALEXANDRIA (2(.9;63 l)

11000] 10753.9 I0»00] 29075531 10564.1123] 151683] I9»P 19

ARS A E R O S TA R BAC AU 2 5 0 0 0 - 3 6 0 5 0 6 4 0 0 6 2 0 0 6 0 0 0 4A E R A E R O T E H BUCUREŞTI 2 5 0 0 0 O 7 3 0 0 7 8 0 0 7 5 0 0 7 5 0 0 2A LB ALBAPAM ALBA 1U U A IO O O 1 - 7 0 0 7 1 0 6 9 0 7 0 0 21A LM A U M ENTARA C LUJ - N A P O C A IO O O O 9 1 0 - 9 2 0 8 7 0 9 1 0 2 2AM C AM C O O TO PEN I 2 5 0 0 0 6 1 6 6 0 0 1 6 7 0 0 1 6 3 0 0 1 6 6 0 0 - 17A M P A M E P T E C U C I IO O O 0 7 8 0 8 2 0 6 0 0 7 9 0 3A M O A M O N IL S L O B O Z IA IO O O O 5 5 0 5 6 0 5 8 0 5 5 0 6 3A M Y A M Y L O N SIBIU IO O O O 6 2 0 6 5 0 O O 0A PC A PC A R O M BUZĂU 1OO0 4 7 3 0 7 4 0 6 9 0 7 4 0 2 8A P S - A P S A BAIA MARE IO O O - 2 - 5 8 0 5 9 0 5 8 0 5 6 0 8A R M A R M A TU RA C LUJ - NAPO C A IO O O 3 3 4 5 0 3 5 0 0 3 4 0 0 3 4 5 0 1 8A R T A R T R O M SLATINA 2 5 0 0 0 1 6 2 0 0 6 3 0 0 6 1 5 0 6 2 0 0 IOA S V A S T R A V A G O A N E AR A D 2 5 0 0 0 O 6 9 0 0 7 0 0 0 6 8 5 0 6 9 0 0 16A U R A U R O R A TG .FRUM O S IASI 2 5 0 0 0 -1 2 5 5 0 0 2 0 0 0 0 2 5 3 0 0 2 6 0 0 0 4TLV BA N C A TRANSILVANIA C LUJ 1 0 O 0 1 3 5 5 0 3 6 0 0 3 6 0 0 3 6 0 0 2 7c m CCXVJP.HOTei.fERA WreRCtWriNEWTAL IO O O s> 2 5 0 0 2 5 5 0 2 7 5 0 2 5 5 0 1 3 4C R B C A R B ID -F O X TARNAVENI IO O O -1 2 2 0 0 2 2 5 0 2 2 0 0 2 2 0 0 1 8CBC C ARBO C H IM C LUJ - NAPO C A 2 5 0 0 0 5 6 6 0 0 9 2 5 0 6 5 5 0 9 2 0 0 9C P L C ARM ETAPLAST DEVA 2 5 0 0 0 O 8 2 0 0 9 0 0 0 6 2 0 0 8 2 0 0 2C R N C A R N E ARAD 2 5 0 0 0 - 2 3 0 0 0 3 2 0 0 3 0 0 0 3 0 0 0 3CAS C A S IR O M TU RDA . IO O O 2 3 1 2 3 1 5 3 0 5 3 1 4 4 2C E R C E R C O N AMESUL CAMPIA-TURZII 2 5 0 0 0 9 1 3 4 0 0 1 4 0 0 0 1 2 8 0 0 1 3 4 0 0 4 0C P R C H tM O P A R BUCUREŞTI 2 5 0 0 0 O 1 4 6 0 0 1 5 0 0 0 1 4 5 0 0 1 4 6 0 0 6C IP . C IP R O M PLOIEŞTI 1OO0 - 2 1 0 2 0 1 0 3 0 1 0 2 0 1 0 2 0 3 9C M F C O M E L F BISTRITA 2 5 0 0 0 2 3 6 5 0 3 7 5 0 3 6 0 0 3 8 5 0 -13C O N C O N D O R DEVA 2 5 0 0 0 O * 2 5 5 0 3 1 0 0 O O OC O S CQMB. DE OTELURI SPEC. r.no.vnT 2 5 0 0 0 - 4 1 0 1 0 0 1 1 2 0 0 1 0 5 0 0 8 7 0 0 5D O R D O R O BANTUL PLO IEŞTI 3 0 0 0 7 2 9 0 0 2 9 5 0 2 9 0 0 2 9 0 0 6 9ELN E L C O N D ZALAU IO O O -1 1 3 9 0 1 4 0 0 1 2 6 0 1 3 9 0 3 8ELC E LEC TR O C ERAMICA T U R D A 2 5 0 0 0 1 1 5 7 0 0 1 7 0 0 0 1 6 0 0 0 1 6 2 0 0 3E H P C O M P . E N E R G O P E TR O L «««m 2 5 0 0 0 O 1 7 0 0 0 1 7 3 0 0 1 7 0 0 0 1 7 0 0 0 9E R M E R M A T PLOIEŞTI 2 5 0 0 0 O 5 0 0 0 5 5 0 0 O O 0F E L F ELEAC UL C LUJ- NAPO C A 1OO0 -1 7 4 0 7 5 0 7 5 0 7 4 0 2F S P FO R A J S O N D E PLO IEŞTI 2 5 0 0 0 4 4 1 5 0 4 5 0 0 4 3 0 0 4 1 0 0 8F O R FO R A J S O N D E C R A IO V A IO O O 4 7 0 0 7 5 0 6 1 0 6 0 0 1 5G R X O R IM E X T O .J IU 2 5 0 0 0 1 7 4 7 5 0 6 0 0 0 4 5 0 0 5 3 0 0 9H D J - H ID R O J E T BREAZA 2 5 0 0 0 O 7 3 0 0 7 6 0 0 O O OLAI I.A .I.F .O . ZALAU 2 5 0 0 0 O 4 9 5 0 5 5 5 0 O - O OIM P IM P A C T BUCUREŞTI 6 0 0 0 1 1 3 1 0 0 1 4 4 0 0 1 3 5 0 0 1 3 5 0 0 1ID A IN D A 3 R A R A ARAD IO O O O 5 3 0 5 7 0 5 6 0 5 6 0 17S R M IN D U S T R IA SÂRMEI oampiatuiii 2 5 0 0 0 O 6 0 5 0 6 2 5 0 6 0 0 0 6 1 0 0 4IR S M . P . IRIS BARLAD IO O O -1 7 9 0 8 0 0 7 7 0 7 9 0 18M E F M E F IN SINAIA 2 5 0 0 0 o 7 3 0 0 7 3 0 0 7 2 0 0 7 3 0 0 3A L F M O BILA ALFA O RA D EA IO O O -1 3 8 5 3 9 0 3 8 5 3 8 5 7M O B M O BIS SEBES 2 5 0 0 0 5 0 3 0 0 0 O 3 0 0 0 3 0 0 0 1M O L M O L D O M O Bl LA IASI IO O O -1 2 8 1 2 9 5 2 9 5 2 8 1 1 9M P N M O PAN T G . MUREŞ IO O O 4 6 5 0 9 0 0 8 1 0 8 9 0 3 0M P R M O PARI V RÂMNIC U VALC EA IO O O 1 7 1 0 7 3 0 7 0 0 7 1 0 9M P O M O R A R IT PANIFICAŢIE G A LA IO O O 4 8 6 0 8 7 0 6 0 0 8 7 0 6 7N V M N A VLO M A R BUC URESTI 2 5 0 0 0 O 1 6 0 0 0 1 7 8 0 0 1 6 0 0 0 1 6 0 0 0 3N V L N A V O L O LTEN ITA IO O O 1 5 0 0 5 2 0 5 0 0 5 2 0 12N E P N E P T U N CAMPINA 2 5 0 0 0 O 3 1 5 0 3 3 0 0 3 1 5 0 3 1 5 0 2N C L N (C O LIN A IASI 2 5 0 0 0 O 4 0 0 0 4 5 0 0 4 0 0 0 4 0 0 0 1F*CA‘ “ P E C O ARAD , IO O O o 1 2 5 0 OP P L PR O D P LA S T BU C U R EŞTI : 2 5 0 0 0 . o ' 2 4 2 0 0 2 4 5 0 0 2 4 5 0 0 2 4 2 0 0 - ' -ioV A C PRODV1NALCO C LU J-N A PO C IO O O o 9 2 0 - 9 4 0 9 2 0 0 2 0 4P M B P R O M ET BECLEAN 2 5 0 0 0 1 3 4 0 0 0 > 4 5 0 0 4 3 0 0 4 3 0 0 2R O B R O B IN E T E IN D USTRIALE BAC. 2 5 0 0 0 O 7 7 0 0 7 8 0 0 7 8 0 0 7 8 0 0 9S A N S A N EVIT ARAD IOOOO O 4 2 5 0 4 4 0 0 4 2 0 0 4 2 0 0 4S N T Ş A N T IE R U L N A V A LTU LC E A 2 5 0 0 0 -1 4 5 0 0 4 8 0 0 4 5 0 0 4 5 0 0 2S E M S E M ANATDAREA B U C U R E S T 2 5 0 0 0 o 4 6 0 0 4 8 0 0 4 6 0 0 4 6 0 0 10S D T SID E R TR A N S CALARASI IO O O - 2 3 6 8 3 7 0 3 7 0 3 6 8 9S L C S IL C O T U B ZALAU 2 5 0 0 0 11 1 1 3 0 0 1 2 4 0 0 1 0 1 0 0 1 1 5 0 0 13S IN S I N TE R O M C LUJ-N A PO C A 2 5 0 0 0 1 1 2 1 0 0 1 2 4 0 0 1 2 1 0 0 1 2 1 0 0 3S T Z S I N TE ZA ORADEA IO O O O 6 6 0 8 7 0 8 6 0 8 6 0 1 4S R T Ş IR E T U L PAŞCANI 2 9 1 3 4 o 4 0 1 0 0 4 0 5 0 0 4 0 3 0 0 4 0 2 0 0 9S M S S O M E S DEJ 2 5 0 0 0 1 3 3 5 0 3 4 5 0 3 3 0 0 3 4 0 0 2S T R S TR A TU S M O B BLAJ • IO O O -1 4 5 5 4 6 0 4 6 0 4 5 5 1 6T M R T O M IR IS IASI 2 5 0 0 0 o 3 9 5 0 4 4 0 0 O O OT R S T U R tS M IMNn.MNI*OUM.|WPOO» 2 5 0 0 0 1 0 9 8 5 0 IOOOO 9 9 0 0 IOO O O 2 8U C M “ U .C .M . RESITA 2 5 0 0 0 o 5 3 5 0 5 6 0 0U A M U A M T ORADEA 10O O • 1 5 1 0 5 3 0 5 2 0 5 2 0 5U Z T U 2 T E L PLOIEŞTI 2 5 0 0 0 5 1 0 8 0 0 1 1 8 0 0 1 2 0 0 0 1 0 8 0 0 2 6V E S V ES SK3 H ISO ARA 2 5 0 0 0 -1 6 0 0 0 7 4 0 0 6 0 0 0 5 8 0 0 8Z H B ZA H A R U L BUZĂU IO O O -2 6 2 0 6 4 0 6 6 0 6 2 0 2 6Z IM Z1M TUB ZIMNIC EA 2 5 0 0 0 o* 7 2 0 0 7 5 0 0 7 2 5 0 7 2 0 0 4

IPTRM |PETŢR0M1DLA (186Q1I2)|B[OR ]BtOFARM BUCUREŞTI (341563)'

“Sil I0563J 220001 2450 _2334O47l........ 23000] ..24»65»WO|*35] 122491 18500] 19000] IM42 52] J 18700] 1730807-j»»C

22006.3118993.5

668261jl.lC'A ţTlPSCA ■ Bl: (361376)''“

JlOOj51634]

33(K)j 3203 66] 3100] 214088000] 3352.22," 3548.541 3400] 208065550)

ELECTROMAGNETICA - BUCUREŞTI 414118)[COMVEX (1909360)

jMT.CM iMOI.DOaM NT (2064663)

2lJ 100589] 18126] 5848) _~~3l

3426.17196003881

32OOOj 314»]1871.14

31438.5149] 95631780001* 19004* 18462.82] 18000} 176560000]... 1881859

1CONCEFA-SB(787460)|RATTNAR1AASTRA ROMAN (1346828) (

| nj~iQ93io] aio] 1512.0811275.421

joois fTOMALIMENTr BUCUREŞTI (1561923) jsOTP jSOCEP CONSTANTA (1870767) *

20j 115901] . l7Qoj___________6| 2989] 38500] 41000] 40507.61

I250| 165286500] 1142.72

1 7 ' .2iT52t27r~:21°oi 230 226321] 2300] I19106080]... 3151.06

1251 147822500] 1333.174000(4 121077500] 38283.29;

]RUI.M ]Ri;i.MEXTI BARLAD (2808089)]TEHV ITEHNOREMAT BUCUREŞTI - BU (1579785) J]baR1) ]BAI) RI.TMENT1 BRAŞOV (1094542)

30| 10961] 10000] Tio

Şl 11)0 jlnX) BlXTRESTl. BU (ISTWtT ]aJ.PO JaUROM OT (1541764)

3] 136853)2Î| • 45496] 2100] 2200] 719937

600} 800] 798.07]10300] 11531020'

60Q] '|0921880of 780.81

tmn.|i)ucru. (1154610)ifOBR ]POLA.NA BRAŞOV (1099j 08)

2200] 100278203700] 9S84360QI*

33] 5199] 1750(4 18000] 17630.9] 17600] 916631001***Î8] 30841] ~ 250Qp 2500] 2500] 2SOO| ) 771C2S' **

X 77] 25095| . 3700] 40 ;

80| 110436] 610JlUSBRAŞOV -BV(| 10930 *] _ 34] 57191] .POC

660} 647.62 ] 630] 7I520865(~120(4 8 8303) ...I.1|~I ZT*4643Î9

jcOER IcOMBINATUL s£eRURGÎC S1DEX (1639739)1''26] 3479] 18500] 185Qof 18500] 18500] 643615;

Total categorii | ♦ ||

Oferta publica OEPA BucuiaatlTOTAL OBNBWAL

Cursuri pe piaţa valutară anuntafe

d e BNR în data de 9 .0 3 .1 9 9 8

DENUMIREA VALUTEI CU RSU L ÎN L E I

S H I U N G A U S T R IA 6 3 0 ,0 0

D O L A R A U S T R A L IA 5 4 0 5 ,0 0

F R A N C B E L G I A - 2 1 5 ,0 0

D O L A R C A N A D A 5 7 4 6 ,0 0

F R A N C E L V E Ţ IA 5 4 3 5 ,0 0

M A R C A G E R M A N \ 4 4 3 1 ,0 0

C O R O A N A D A N E M A R C A 1 1 6 3 ,0 0

P E S E T A S S P A N IA 5 2 ,2 9

M A R C A F IN L A N D E Z A i 4 6 0 ,0 0

F R A N C F R A N Ţ A 1 3 2 2 ,0 0

U R A S T E R L I N A 1 3 2 6 0 ,0 0

U R Ă I T A L I A 4 ,5 1

Y E N J A P O N I A 6 3 ,3 0

G U L D E N O L A N D A 3 9 3 2 ,0 0

C O R O A N E N O R V E G IA 1 0 6 5 ,0 0

E S C U D O S P O R T U G H E Z 4 3 ,3 2

C O R O A N E S U E D IA 1011,00D O L A R S U A 8 1 1 3 ,0 0

E C U 8 7 7 6 ,0 0

D S T 1 0 8 9 7 ,0 0

Cursuri la casele de

schimbvalutar din Cluj-Napoca

în datade 9.03.1998

VALUTA SSUA DM

CUMPĂRARE 8200 4530

VÎNZARE 8370 4660

BNR fa c e urm ătoarele p re c iză r i în le m tu r ă cu a c e s te cu rsu r i:1. Cursurile incluse în această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare

autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii

afective de schimb valutar şi înregistrări contabile.

!ATPA jATHKNEK PALACE BU (1569250) 15;| 174531 3400] " 3600| 3533.96|

1016.5619349.71

]U1IC ţLUJERUL COFETARII BUCUREŞTI (437671)" J 7| , 595411 , 950] 1000} 979.71]aMR(> fyMBRO (2691530"

QMPANIA DE REMORCARE MARITIMA 1(1874343)

■ORI F JDELFIXCOM (2351539)I

J650aj 26900) 2666X?

3526.879801 58333380E 933.7

2650 51701100] 26248.76081? 76oj 88oJ 849.55 J 82 oj 5166902dj «25.07

ţMCTA ]MOB STRAT (713594),MA1?, jMAnZOl. - FU (1333223)

21] 2912] ISOOOj 1850(4 17701.06]28] 132387] ; 340] 382.67

|caM) ]CAUMANESTlCACrULATA- VL(3237l50) ~] , 22] 58625f 631iv F O A IV E C A - PH (3347498).......... " fT ' >4 7198] 185

22] 2386f~ 17000] 17500] I7231.S.77 zaTÎÎ

15000] 51545500] 19221.9“ — t50660610]

44612400]388.8

jROMC |rOMC1F (932314)]COC.I) jCOMTEX ÎS (1961008)

18882.89

jASHII lAŞTRAL BUCUREŞTI ■ BU (355011) NORD ]NORD ■ BU (1553) 54) ~

23840

~"]CHIM COMPLEX BORZEST1 (960322)|ROMT }ROMPORTMET ■ CL (1643705)

12] 3235f II

ISSX. i5)14 j

]CC< K jcOCCR - BU (327763)Ţş] 69720] 46(4 0] <72 15

1464741(*~

4262637J41504601 18811.7941204900

36346451 1518.0714339.13

1100032911801

]ambii Jamco buftea :bu (7788291) Z...s> l L J?500j 37(KX 33144 U| 36001 325145

]E]JjG ]ELECTROC ARBON (15153 82)~] 5} 18543] I600| 1634.97

]CSMPETROM!N(l 888004)I ~ I7| 237>| ' 12200} 135008] 1335067

jlCMH-Bi;(J3l977)]0PTX jOPTIMEX ■ BU (472780)

“ Tj 78]__2197] 12

2 1941 MOOOj 14514000 13006.69

14036.061

160013132.63;

Vtr. j>rt| mcdln S)

94.5767.24

-6JI 4T1.7?Q.S4

"*6.97-01

•4.443.574.09

0-11932.324.345n;5210.712.210.01

'-ŞlT-012-5.547.24

11.1114oi:

4.921.5S2.96♦7.92-lil

'7l-2*

0.37-I0.66-3.31042

~2.140.212.61;-4.475.31.5.96

12714.04} 2.3

SPAM fsmT AMIDON (Ml 111)I05611 2400141462

i|3BRX j|FIBRX (2-614597) ~5Îq 520

2277t iiooof"

2432.32: 230tf " 520p

27244000f_ ~~I4512.Q2|237041OOj 2511 64]

113001 11032.93 1100023177960)2512200of*

513.09■3.16113019

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

- persoane fizice - % - persoane ju r id ic e - %Banca la

va dara 1 luni 5 luni • luni 6 tuni 12 luni

BCR* 12 55 54 54 55 55

BANCOREX* 15 55 50 50 50 50

BRD* 14 55 60 51 61 65 *

** 14 - 6 V 65 67 66

BA* 14 60 61 62 •5 65

Banc Poat* 15 57 41 45 47 82lonflrlac* 15 . 57 . 70 65 67 66BANKCOOP* 14 54 56 57 56 59Bucureşti 15 41 - - . .

Transilvania ' 14 55 46 46 45 46Remineaaci 18 60 56 55 52 •0CEC 15 50. 55 56 . 60ALIANŢA 20 54 56 58 . 58 62Albina* 12 60 . 62 - • * . 62 62B.I.R.* 18 56 59 50 51 52LOIALCOOP 16 40 42 - -

Banca lavedere 1 luni 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR 12 53 54 54 55 55BANCOREX 15 50 45 45 45 45BRD 14 55 60 61 62 63BA* 14 60 61 ' 62 63 63Banc Post* 13 35 37 38 - 41Ion ŢlrfaC* 13 55 65 60 - 02BANKCOOP* . 14 53 54 50 50 90Bucuraţi) 13 33 . - - .Transilvania . 14 40 36 38 35 36Românească 18 50 54 53 52 50CEC 12 - - - . 35Albina 12 50 52 52 52 32B.I.R. 17 42 59 44 44 42LOIALCOOP 16 40 42 - . -

V r e ţ i s ă fiţi la

c u r e n t c u e v o l u ţ i a

v a lo r i i a c ţ iu n i lo r p e

B .V .B ş i R A S D A Q ?

D o r iţ i s ă fiţi la

c u r e n t ’c u e v o l u ţ i a

p ie ţ i i im o b i l i a r e

l o c a l e ?

V ă i n t e r e s e a z ă

d o b î n z i l e ş i

c u r s u r i l e d e s c h i m b

a l e l e u lu i?

D a c ă r ă s p u n s u l

e s t e D a , a t u n c i

c it iţ i , z i l n ic , a c e a s t ă

p a g in ă .

Piaţa imobiliarăiONA

GARSC(milioi

JNIERE ine lei) APART.

1 CAM.APART. 2 CAM.

(miL lei)APART. 3 CAM.

(milioane Iei) APART. 4 CAM. (milioane Iei)Conf. 1 Conf. 2 (mii. lei) Conf. 1 Conf. 2- Conf. 1 Conf. 2 Coaf. 1 Coaf. 2

Gbeorgfaeni 68-73 50-53 70-75 90-100 65-70 100-130 70-90 120-140 -Mio&tur 60-66 48-52 65-75 90-100 65-75 100-120 70-80 100-130 90-120MarSsti 55-65 43-48 70-80 90-140 - 120-160 120-150 -Zonlor 62-67 70-80 90-110 120-140 120-150 -Pau 80-100 120-150 - 140-160 - 200-250 -

Centra 100-120 90-130 * 120-160 - ' 150-170 13O-1S0 -A. Mureeinu •“ - ■ * 120-160 -■ 150-170 - 200-250 -

îria 55-60 - - - 70-90 85-100 - 80-100 -Grigorescu 62-65 ” 65-75 88-100 75-80 110-130 - 120-140 ■ -

Gruia 50-50 45-50 • * 75-90 ■> 85-100 - 90-100 -CHIRII

Gheorgheni ISODM 130DM - - .100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ -Mănăştur 150DM 150DM 100$ 100$ 100$ 100-150 $ 100$ 100-200$ -MărisU 120DM 120DM 100$ 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ -Zonlor ISODM 150DM 100$ 100-150$ ; - 100-150$ - 100-200$ -

Pau “ " 100$ 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ -Centru “ * 120$ 100-150 $ - 100-150 $ - - 100-200$ -

A. Muresanu ~ ~ - 100$ - 100-150$ - 100-200$ -Ins 100DM ~ - 100$ - 100-150$ - 100-200$ -

Gngoreacu 150DM 130DM 100-150 DM100-150 $ - 100-150$ - 100-200$ -Gruia 100DM * " 100$ - 100-150$ - 100-200$ . *

(l4 ) marţi, to martie 1998 ECONOMIA A D E V Ă R U L 'eS< 2 C l u a

; Judeţu l C'uj oicra condiţii f d e o se b ite p en tru c re ş te re a

1 0 I I I I 1anim alelor. Cu toate greutăţile în tîm pinate de crescătorii de

■•animale, av în d în v e d e re , / în a in te d e toa te , p re ţu r i le " s c ă z u te de v a lo r i f ic a re a "p ro d u s e lo r a n im a lie re ,■zootehnia a înregistrat c îţiva paşi însem naţi.-A nu l trecut, în s ă , p r im u l a l r e fo rm e i 'structurale prom ovată de noua

- guvernare, a lovit puternic şi a c e s t s e c to r care , p r in tr -o

şpo litică coerentă şi v iabilă, ar «fi pu tu t contribui esenţial Ia , / f e la n s a re a e c o n o m ie i.{rom âneşti.ţ în 1 9 9 7 , e f e c tiv e le de .-.animale existente în ju d e ţ au « în reg is tra t scăderi la to a te -,’şpeciile. C auzele sînt m ultip le • jşi nu ne propunem să insistămiăc u m asupra acestora. S ingura n o astră consolare este că faţă de

alte ju d e ţe proporţiile declinu lu i zo o tehn iei în jud . Cluj sîn t m ai

Huedin şi R ăscruci au fost desfiinţate, ponderea creşterii oilor m utîndu-se în sectorul privat. în prezent, în judeţul nostru sînt 34.316 deţinători d e oi, pe o gospodărie revenind o medie de 6,9 o i - 18.356 de gospodării; în tre 6-10 oi - 10.858; între 11- 20 de oi - 4.219; între 21-50 de oi - 555; în tre 51-100 de oi - 183; între 101 şi 200 de oi - 222; între 201 şi 500 de oi - 30; peste 500 de o i .- o singură gospodărie. în sectorul de stat sînt de 8 unităţi care deţin un efectiv de 5.421 de oi.

în ultim ii ani, deşi efectivele de ovine au scăzut, datorită unei mai bune dirijări a procesului de selecţie şi reproducţie, au sporit considerabil producţiile obţinute. Astfel, în 1989 s-au realizat 2.668 tone de cam e de la un efectiv de peste 507 mii capete, iar la sfîrşitul anului trecut - 4.855 tone. Creşteri însemnate s-au realizat şi la p roducţia de lapte: 40.300 h l în 1989 şi 122.425 hl

, -sa

reduse.> Declinul zootehniei a început d in anul 1990. în acest an existau ^11.100 bovine, 507.600 ov ine, 362 .500 porcine. Pragul cel m ai

dc jo s a tins la bovine a fost stab ilit la 116.900 capete. Începînd cu anul 1994, în urm a aplicării u n o r m ăsuri de stim ulare a crescătorilor de anim ale, asistăm Ia un u şo r revirim ent. Putem socoti că a fost făcut un pas cu d rep tu l. S în t m enţionabile cîteva fenom ene. Este demn dc rem arcat faptul că ponderea efectivelor dc anim ale s-a m utat în secto ru l p rivat, unde bovinele au ajuns sâ deţină 92 la sută, po rcinele 73 ,8 la su tă , ovinele 96 la sută. A crescut, apoi, num ărul ferm elor p rivate carc deţin m ai m ulte

_ anim ale şi obţin perform anţe tehnice şi econom ice superioare. ■•Dacă în 1990 astfel dc ferm e erau inexistente, la începutul anului trecu t peste 10 la sută d in efec tive sc a flă în gospodării cu m ai

-m ult dc 5 vaci, 20 dc porc i, 50 dc o i şi peste 100 de păsări. P racticarea unei mai bune furajări a determ inat o creştere a p roducţiei m edii dc lapte ob ţinu te d e Ia o vacă furajată. D acă m edia realizată în 1989 era dc 1.867 litri, în 1996 s-au înregistrat 3.443 litri. Producţiile ar putea creşte considerabil, dar, din păcate, efectivele dc animale s în t foarte d ispersa te , la nivelul judeţu lu i

prevenind, în medic, pc o gospodărie , 1,5 vaci cu lapte, 2,3 porci, •6,9 oi şi 16 păsări. Potenţia lu l gen e tic existent al raselor de /an im ale d in judeţ, p o sib ilita tea am elio ră rii acestora perm ite

sporircap roducţh lo r Scâderi a fee fcc tiv c lo rT au în re g is tra t la toa te spec iile . D acă la bov ine efectivele au scăzut doar cu aproximativ 6.000 c a p e te anu l t re c u t fa ţă d e 1996 , cea m ai îngrijorătoare scădere s-a înregistrat la porci - peste60.000 de capete. Principalul furnizor de came dc p o rc din judeţ - “Agrocom suin” Bonţida a fost nevoit, să-şi reducă efecti vele aproape la jumătate, în tr-o perioadă scurtă preţurile la cam e de porc s- au m ajorat de cîteva ori. Regresul zootehniei în ju d e ţu l nostru, care dispune de condiţii deosebite p e n tru creşte rea an im ale lo r, s-a soldat cu o dim inuare considerabilă a consum ului de proteine de origine animală. (Peste 70 la sută din consumul alim entar m ediu z iln ic, exprimat pe o persoană, provine din produse neanim ale). Cu toa tă creşterea vertiginoasă a preţurilor la came - în special de porc, b o v in ă şi pasăre - (cu 291,4 la sută în luna ianuarie 1998 faţă de aceeaşi lună a anului trecut), cîştigurile producătorilor agricoli se m en ţin Ia un nivel foarte scăzut. Deşi dispunem de condiţii bune pentru sporirea efectivelor de animale, am ajuns în situaţia paradoxală să redevenim im portatori de cam e.

O specie neglijată la noi în ultim ii ani (explicabil, de altfel) o reprezintă ovinele. Faţă de 507.600 de oi existente la sfîrşitul anului 1989, la 31 decembrie 1997 aveam 368.000 de oi din care 360,5 m ii în sectorul privat. C om plexele de îngrăşate a m ieilor de la

anul trecut. Producţia medie de lapte dc Ia o oaie a fost în anul de referinţă de 33 litri, iar anul trecut de 48 litri. Un factor descurajant în extinderea creşterii o ilor îl constituie preţul scăzut de valorificare a lînii. Preţul mai scăzut al cărnii de oaie, ceea ce o face mai accesibilă unor categorii largi ale populaţiei, impune o atenţie deoseb ită dezvoltării o ieritului în judeţu l nostru. Existenţa a peste 150.000 ha de pajişti naturale permite sporirea num ărului de ovine şi caprine la circa 650.000 de capete.

în condiţiile actuale de sărăcie, în care se zbate marea majoritate a populaţiei, carnea de oaie este m ai accesibilă decît cea de porc, vită sau pasăre. Este o sansâ pe care nu trebuie sâ o uităm.

Ion RUS

s u t > f o c î n c r u c i ş a tT o a te se ism e le carc b în tu ie ş u b re d a

noastră econom ie, tot m ai nu m ero ase ş i cu urinări g rave, lovesc n ccn iţâ to r ag ricu ltu ra , a l cărei sistem im unologic este ex trem de re d u s . S e n s ib ili ta te a cc c a ra c te r iz e a z ă a p ic u ltu ra o expune unei serii de p erico le inevitabile, în lipsa unui sistem de p ro tec ţie corespunzător. Această ra m u r i este u n fel de cop il v itreg a l econom iei căru ia i se cere m ult şi i se d ă puţin . C reşterea p re ţu rilo r la c a fa ira n ţi cu 50 Ia sută pune în p e rico l de mcţţute cam pania agricolă d c p rim ăvară , în genera l în tre g ciclul de p ro ducţie d in acest a ţ C onsecin ţe le sînt incalculabile; /Jfcaportul de preţuri d in tre , ind u strie ş i .

agricultură a suferit u n dezech ilib ru c r o n ic ' f tr ie , în c o n d iţi ile a c tu a le r is c ă să se aca&izeze, m ărind considerabil p erico lu l de faŞtnentare a agriculturii. A ces t echilibru se reflectă în raportul dintre preţurile produselor industria le şi -preţul p ro d u se lo r ag rico le vîndute dc producătorii agricoli. R âportiţl d intre indiqii preţurilor p ro d u se lo rag rico le ş t î n d i c i i p re ţu r i lo r c e lo r in d u s t r ia l e cum părate de Agricultori a av u t o evo lu ţie s o io a s ă în u ltim ă ani: raportat ta anu l (990 , î n '1992 - 50 ,8 1a sută; 1993 - 6 7 Ia su tă ; 1994 - 73,3 la ’sută: 1995 - 67 ,9 la sută; 199 6 - 6 5 la s u tâ jta r în 1997 - 47 ,6 la şu tă . D acă în p e rioada 1993-1996 raportu l d e p r e ţu i indUstrieragriciriturâ a în reg istra t uri

proces de îm bunătăţire, în 1997 a avut loc o cădere d e m ari p ro p o rţii a acestu ia . Dezechilibrul decurge d in faptul că in timp ce în 1990 preţurile p roduselor agricole, în ansamblu, au crescut de 312 de ori, preţurile p ro d u s e lo r in d u s t r ia le c u m p ă ra te d e agricultori s-au m ajorat, în aceeaşi perioadă d e 781 de o ri. D acă u rm ărim c ifre le ,

^observăm că num ai în anul 1997, faţă de anul anterior, preţurile produselor industriale cumpărate de agricultori au crescut la 259,3 la sută faţă de cele ale p roduselor agricole care au crescut la num ai 190,2 la sută.

Această situaţie a agravat starea de criză existentă în agricultură. Dezechilibrul actual în tre evoluţia preţurilor produselor agricole şi cea a p ro d u se lo r in d u s tr ia le p en tru agricultură este m are şi cu totul anormală* fa ţă de s itu a ţia E x is ten tă în ţări cu o-

-econom ie echilibrată. în Franţa, Germania, .B e lg ia ,,M a re a B rita n ie , O landa, SU A , Canada,. D anem arca,: Jap o n ia , Spania » a lte le , rap o rtu l d in tre in d ic ii p re ţu rilo r p rim ite d e a g r ic u lto r i p e n tru p ro d u se

pentru produsele industriale variază între 75,8 Ia su tă şi 115,3 la su lă (în cazul Spaniei), în perioada 1991-1995. Un raport de p re ţu ri in d u strie -ag ric u lţu râ norm al trebuie sâ fie de peste 80 la sută. Sînt ţări

"unde p ro cen tu l î n fav o area agricu ltu rii

- depăşeşte sută la sută. Ideal ar fi ca şi în ţara noastră să se ajungă Ia un echilibru norm al între industrie şj agricultură (în ce priveşte preţurile), creîndu-se, astfel, condiţii pentru dezvoltarea întregii producţii agricole şi a econom iei în ansamblu. Pentru aceasta, o c e r in ţă im portan tă este o rg a n iz a re a şi fu n c ţio n area sistem ului de n eg o ciere a preţurilor. Negocierile de preţuri trebuie să se realizeze pe bază de argumentaţie tehnico- econom ică şi a evoluţiei pieţei interne şi a c e le i m o n d ia le . A n a liza şi n e g o c ie re a preţurilor este o operaţiune com plexă care n e c e s i tă o te m e in ic ă a p ro fu n d a re a proceselor tehnice, tehnologice, economice*

Îi sociale, a economiei d e p iaţă m odem e, nsă avem de-a face cu un proces com plex,

supus unor influenţe şi conjuncturi m ultiple, ca ră n u po t fi lăsate să se desfăşoare ţa întirhplare. Este nevoie, mai ales în condiţiile* actuale, c înd economia noastră se a flă în tr-

. u n p ro fu n d şi con trad ic toriu p ro c es de i transformare, <jc radine, reguli şi norm e bine

s ta to r n ic i te p r iv in d p r o d u c ţia , com ercializarea, preţurile, profiturile.• F o cu l încru c işa t Ia care este supusă* agricultura, în ultima perioadă, în lipsa unui sistem de proteeţie tem einic, poate avea consecinţe grave pentra întreaga econom ie naţională,

' - - ■ ’ ' Ion RUS

Ministrul M ediu lu i -este nem u lţu m it. de bugetul alocatInstituţiei pe care 6 conduce

•Ministrul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Romică T6.mescu, este nemulţumit de bugetul alocat, în acest an, instituţie! pe care o conduce. Tbmescu a declarat,.luni, într-o conferinţă • de, presă, ' că

de miliarde de lei, reprezentînd 0,3 la sută din PIB. “Conform unor date preliminare privind constituirea bugetului pe acest an,' Ministerului Mediului îi va fi alocată o sumă total insuficientă, respectiv 205 miliarde de lei,

ttfCţşitâţile . ; financiare.'/ ale - rşpllŞentind 0,06 la sută dht PIB.V . .reprezentanţii . ; 5fîM31M ar np'roape 1.000 Deşi- suma -este aproape similară • Finanţelor,'-■•/£*.•" / ■**•/»**¥-.• a * ; '-•■' •.' "'-.fi :-!î

cu eea alocată în cursul anului - trecut, ea poate fi considerată mult mai mică, dacă ţinem cont de rata inflaţiei”, a explicat ministrul Mediului. El a adăugat' că a încercat, în nenumărate noduri, sâ-i sensibilizeze atît pe

Ministerului

Executivului, în scopul majorării bugetului alocat MAPPM. “Aş dori să se înţeleagă că, în acest domeniu, ar trebui să se facă "un efort financiar mai mare, dacă se doreşte acea integrare europeană de care se vorbeşte atît. Avem nevoie de bani pentru amenajarea unor cursuri de apă şi efectuarea unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, precum şi pentru diminuarea efectelor poluării ‘în zonele unde aceasta a atins eotc. alarmante”,, a afirmat Tomesctt -Deşi-suma esfe aproape similară ' Finanţelor,' cît şi pe membrii

ip£.

în atenţia agenţilor economici performanţi

C atedra de m anagem ent din U n iv e rs ita te a T eh n ică C lu j- N a p o c a în c o la b o ra re cu C EM A T B ucureşti organizează un c u rs s c u r t d e A n a liza diagnostic a firm ei” . Interesul faţă de acest curs nu poate fi decît ridicat fiindcă va fi susţinut de renumitul specialist în analize financiare prof. dr. ing. Cezar M erentă. D om nia sa va trata o serie de teme de m are actualitate cum ar fi: m odelul de abordare

strategică la nivelul unei firme şi locul analizei diagnostic în cadrul m odelului; particulari­tă ţi le a n a liz e i fin an c ia re , a analizei capacităţii de adaptare la piaţă; analiza calităţii şi a resurselor um ane etc., C ursu l se v a desfăşura în z i le le de 1 8 -2 0 .0 3 .1 9 9 8 la F acu lta tea de C onstrucţii de

- M aşini. Inform aţii suplimentare şe p o t o b ţin e la telefonul 415.484 sau 415.051/108. )

Regenerarea păşunilor naturale - la ordinea zilei

şi fn comuna ŢagaL ocuitorii com unei Ţ aga sîn t

recunoscuţi ca m ari crescători de a n im a le . In a c e a s tă zo n ă efec tive le d e {animale nu au . s c ă z u t n ic i d u p ă 1989; D im potrivă, în u n e le sa te ,'to t mai m ulţi gospodari s-au a p u ca t. de creşterea bovinelor, ovinelor şi a porcinelor.. * '

D upă ultim ele date furnizate de in g . A n d re i Ş te iu de , la Centrul agricol Ţaga, în comună e x is tă 1 .1 5 0 b o v in e , 1 .149 porcine şi peste 3.100 ovine. în v e d e re a a s ig u ră r i i h ra n e i necesare furajării acestui efectiv mare de anim ale este nevoie de p ăşune . D in a c e s t pu n c t de vedere, edilii com unei stau bine. în îm prejurim ile celo r cinci sate com ponente ale com unei existâ?

m ari suprafeţe de păşuni. Zilek trecute cu fost transportate pe

; c îm p sute de tone de gunoi de , grajd- Prin grija Consiliului local au fost delim itate suprafeţele

- d e s t in a te d e ţin ă to r i lo r i e a n im a le şi s-a în to cm it W program , cu privire la acţiunile d e c u ră ţire şi fe rtiliz a re a păşunilor naturale.

în c o m u n a Ţ aga sînt înregistrate 902 gospodării ale populaţiei care deţin animale. D acă fiecare dintre deţinătorii de animale prestează doar cîteva ore d e m u n că la am enajarea păşunilor, putem spune câ la Ţ a g a su p ra fe ţe le destinate

• furajării anim alelor se află in - ijnini b u n e . , - ' .

7 / / ' * SZ. C?-

M ]adevarulde Clui EVENIMENT marţi, 10 martie 1998

Focuri, focuriOdată cu venirea primăverii, a început şi

sezonul incendiilor. Oamenii aprind deşeurilc vegetale, şi, plictisiţi, p leacă lăsînd focul nesupravegheat. Un vînt şi... flăcările scapă de sub control, cxtinzîndu-se şi m istuind totul în drumul lor.

Plantaţia de p in i în flăcăriîn 7 martie, în Lunca Arieş, comuna Poşaga,

dc dimineaţă, pc la ora 9,00, gospodarii au ieşit în cîmp, sâ facă curat. Cum erau destule resturi vegetale, oamenii le-au aprins. în scurt timp, un vînt rece a purtat flăcările p înă în litiera plantaţiei de pini din apropiere. A u fost alertaţi pompierii militari, carc au lucrat mai bine de patru orc pentru a stăvili incendiul.

Cabana se tran sform ase în to r ţăîn Someşul Cald, comuna Gilău, gospodarii

au aprins vegetaţia uscată. Şi în acest caz, focul, scăpat dc sub control, s-a întins. De astă-datâ, la cabana lui B .V . C u to a tă

intervenţia prom ptă a pompierilor militari, 40 de mp din cabană au fost mistuiţi de flăcări.

P atru in c e n d ii in tr-o sin g u ră z iZiua de 4 m artie a fost o zi a focului. în

Aghircş-Fabrici, lîngă fabrica dc ţiglă şi bolţari, în com una Sînpaul, sat Mihăeşti şi în com una Fildul de Jos, gospodarii au aprins deşeurilc vegetale de pc păşuni, focul scâpînd, în toate aceste cazuri, dc sub control şi m istuind în total, 29 de hectare dc vegetaţie. Orc lungi dc lupte cu focul puteau fi evitate uşor, dacă g o sp o d a r i i în c a u z ă a r fi ră m a s să supravegheze flăcările buclucaşe. Cel de-al patrulea incendiu a înghiţit 3.000 dc kilograme de fin din gospodăria lui M.A. din Cetan, com una V ad. A ici, B .L., un ţine de cinci ani, pentru a nu fi observat dc părinţi, s-a ascuns în dosul unei căpiţe, ca să se poată ju ca în voie cu o cutie de chibrituri. Joaca lui a declanşat un incendiu dc proporţii, cele 3.000 dc kilogram e dc fin fiind transform ate în scrum, într-un spectacol terifiant, în carc uriaşa torţă lum ina pe o d istanţă de cîţiva kilometri.

D.C.

Ediţia 180 9 martie '98

15(2) MARILUON - NO ONE CAN 14(NE) TEXAS - EVERYDAY NOW 13(-) ENYA - ON MY WAY HOME 12(15) SLADE - MY OH MY 11 (T) MICHAEL SMITH - DO YOU

CREAM OF ME 10(9) CHICKEN SNACK - l’D

RATHER GO BLIND 9(4) JOAN BAEZ - FOREVER

YOUNG8(11) FRANKIE MILLER -

JEALOUSY 7(5) SKEETER DAVIS - THE END

OF THE WORLD 6(10) ALICE IN CHAINS - DON'T

FOLLOW5(2) IGGY POP - IN THE DEATH

.4(3) JERRY BUTLER - HE WILL

3REAK YOUR HEART 3(8) DUSTY SPRINGFIELD - IF

YOU GO AWAY 2(6) STANDARD WEINBERGER -

DREAM A RIVER 1(1) TANITA TIKARAM - THE WAY

THAT I WANT YOUPropuneri1. HEINZ - JUST LIKE EDDIE2. ELLA FITZGERALD - LOVE IS

THE THING SO THEY SAY3. FRANK SINATRA - FIVE

MINUTES MORETemă: eseu cu titlul: "Afinităţi”

Topul e s te realizat d e RONA şi difuzat luni, ora 21.30

Galeria cu hoţiLingurar Claudiu Lucian (18 ani) s-a

specializat în furturi d in m agazine şi consignaţii. P ro f ită d e n e a te n ţ ia vînzătoarelor şi şuteşte tot ce-i pică în mînă.. Nu iartă nimic! “Marfa” o vinde cui apucă, h preţuri avantajoase. Are la activ cinci tauri. M ulţi ani a fost internat la Şcoala de reeducare de Ia Nedelea. Apoi a fost “chiriaşul” Penitenciarului Gherla, unde a stat, cuminte, aproape doi anişori. C înd îl vedeţi, asiguraţi-vă buzunarele. “B rune- ţelul” e periculos, credeţi-mă.

A s o c i a ţ i a A c c e p t p r o p u n e m o d i f i c a r e a a r t i c o l e l o r d i n

C o d u l P e n a l , r e f e r i t o a r e l a h o m o s e x u a l iAsociaţia pentru drepturile

minorităţilor sexuale Accept propune Ministerului Justiţiei un proiect de modificare a unor dispoziţii din Codul Penal, referitoare la viaţa sexuală.

Proiectul propunedezincriminarea relaţiilorhomosexuale liber consimţite, între

. persoane adulte, şi adoptarea unor dispoziţii penale unice pentru situaţiile în care relaţiile sexuale se situează în afara legii, indiferent de orientarea sexuală a celor care le comit. Textul final al proiectului de lege a fost realizat, pentru Asociaţia. Accept, de către avocatul Monica Macovei. Documentul a fost prezentat public, vineri, în cadrul conferinţei de presă de la sediul Grupului pentru . Dialog Social din Bucureşti.

Dacă iniţiativa Asociaţiei Accept va fi adoptată de Ministerul Justiţiei, articolele 199, 200 şi 201 vor fi abrogate, iar articolele 197, 198, 202 şi 204 vor suferi modificări. Modificările propuse urmăresc punerea de acord a legislaţiei interne cu prevederile internaţionale, precum şi cu recomandarea AdunăriiParlamentare a Consiliului Europei privind recunoaşterea drepturilor homosexualilor.

Avocatul Monica Macovei este de părere că iniţiativa legislativă în cauză “face distincţie între termenii de raport, act şi perversiune sexuală, astfel îneît să intre în sfera firescului relaţii pînă acum

discriminate şi considerate nefireşti". Ea a adăugat câ redefinirea acestora ca relaţii sexuale liber consimţite sau prin constrîngere cuprinde toate situaţiile posibile şi elimină posibilitatea interpretării abuzive a legii.

Proiectul de modificare a Codului Penal oferă minorilor o mai mare protecţie, în cazul agresiunilor sexuale, a mai spus Monica Macovei, arâtînd că vîrsta minimă a victimei a fost ridicată, de la 14 la 15 ani. Avocatul a precizat că, în majoritatea ţărilor europene, vîrsta prevăzută pentru aceste situaţii este de 16 ani, dar, Tn cazul României, introducerea acestei limite ar presupune modificarea Codului familiei. Potrivit legilor în vigoare, românii se pot căsători la 16 ani, numai cu acordul părinţilor,

sau la 15 ani, şi cu acordul autorităţii tutelare.

Monica Macovei a precizat că nu cunoaşte care este ultima variantă a proiectului Ministerului Justiţiei, de modificare a Codului Penal. Ea consideră că proiectul Ministerului de Justiţie va fi supus dezbaterii Parlamentului în momentul în care ministerul va finaliza şi propunerile de modificare a altor articole, nu numai cele referitoare la homosexuali.

Avocatul Monica Macovei a mai afirmat că demersurile pentru, modificarea Codului Penal trebuie începute în cel mult o lună de zile, pentru ca România să demonstreze că urmăreşte sâ îndeplinească recomandările făcute de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în momentul ridicării monitorizării, în aprilie 1997.

P o l i ţ i a d in G h e r la

p e u r m e le m i n o r i l o r . , h o ţ iŞi la începutul acestui an m ulte bătăi dc cap au dat poliţiştilor gherleni

doi hoţi m inori, renumiţi prin spargerile date. Este vorba de C ristian C oşergar şi Marius Covaciu, do i copii în vîrstă de 12 ani, adevăraţi “recordm ani” în m aterie de furt. U nul dintre ei, C oşergar, a săvîrşit într-o săptăm înă 6 furturi. Toâte au fost com ise în locuinţe particulare, iar printre obiectele “şutite” se află biju terii şi produse electrotehnice.

Poliţia oraşului Gherla, îm preună cu Parchetul de pe lingă Judecătorie din localitate s-au pus serios pe treabă şi urm ăresc zi de zi “ traseele” celor doi, iar Parchetul a întocm it o adevărată listă (cam lungă!) cu persoanele prejudiciate.

Hoţul sen tim en ta l...U na dintre cele mai neobişnuite

capturi ale lunii în curs parc să constituie un avertism ent pentru cei care si-au luat obiceiu l dc a fura de prin cim itire. L'n clujean în vîrstă dc 42 dc ani a fost prins de că tre lu c ră to rii p o s tu lu i dc politie din G ilău. V inovat dc a fi furat p este 350 dc flo ri de p c ' m o rm in te , c lu jean u l c u p ric ina s-a a les cu un d o sa r penal pc cinste. V aloarea fio rilo r care i-au adus p e R .C , în a ten ţia poliţiştilor se rid ică la ap rox im ativ un m ilion dc lei.

Dosar pentru ., ap el ia m ilă

S fîrş itu l săp tăm în ii trecu te a p r i le ju i t p o l i ţ i ş t i l o r c lu je n i realizarea unei cap tu ri m ai puţin obişnuite. M .M ., în v îrstă d e 39 de ani, orig inar d in T u rd a, la ora actuală stabilit în H uedin , a fost în atenţia lucrătorilor dc poliţie. Luna m artie i-a adus o m u lu i nostru , considerat v inovat pentru apeluri repetate la m ila pub lică - un dosar penal în toată regu la .

R azie cu norocR a z ia e f e c tu a tă d c c ă tre

lucrătorii Serviciului de Poliţie din M ihai V iteazu l a ad u s cu sine a p lic a re a a 17 sa n c ţiu n i ' contravenţionale, confiscarea mai m u lto r o b ie c te d e s tic lă r ie în valoare dc peste trei m ilioane dc lei şi em iterea a c inc i m andate dc executare a pedepsei. Controlul cu p r ic in a a d u s la d e sc o p e rire a id e n t i tă ţ i i c e lo r c in c i a u to r i „necunoscuţi” ai furtului din data dc 2 m artie a cărui ţin tă a fost societatea com ercia lă C arinag SA. P re ju d ic iu l - cu o p o sib ilita te aproape inex isten tă dc recuperare - dc aprox im ativ op t m ilioane dc lei r e p re z in tă c o n tr a v a lo a re a ţevilor do a lum in iu subtilizate dc la SC C arinag S A şi valorificate la centrele dc co lectare a fierului vechi d in Turda, C ei c inc i tovarăşi dc aventuri, fiecare aflat în posesia cîte unei porecle sem nificative - M u tu ’ (2 6 d c a n i , d in M oldoveneşti), P inocch io (25 de ' ani, d in T urda), G ig i (28 de ani, din T urda), Luigi (27 ,d c ani, din U n ire a ) ş i R â u l (1 6 a n i, din M o ld o v e n e ş t i , s in g u r u l fă ră antecedente penale) - sc a flă în arestul po liţiei.

Grupaj realizat de Laura MORAR

Parastas la cimitirul foştilor deţinuţi politici din Gherla

La M onum entul dedicat foştilo r deţinuţi politici din cim itirul ortodox G herla a avut loc un parastas organizat de filiala Cluj a Asociaţiei foştilor deţinuţi politici. Un m are num ăr de locuitori ai urbei şi invitaţi din alte localităţi ale judeţu lu i au participat la acest evenim ent com em orativ. C u acest prilej a fost organizată o slujbă relig ioasă oficiată de un sobor de preo ţi. D upă ce au depus je rb e de flo ri, participanţii-la com em orare s-au deplasat la cim itiru l fo ştilo r deţinu ţi po litici de lîngă Fabrica de cărăm idă unde se află m ormintele a 60 deţinuţi politici.

L a co m em orările organizate la sfîrşitu l săptămînii trecute în oraşul Gherla a fost prezent şi domnul prof. Septimiu Rîmboiu, preşedintele AFDP Cluj.

SZ.Cs.

Vine, vineprimavara...

I N F O C O M S o l u t i o n soferă tuturor celor care se vor abona în perioada 23.02 -12.03

; şansa de a câştiga la tombola - -

CONNEX

M ărţişorul

si multe alte surprize, numai in Cluj, aleea Padin. nr. 22 - 2.4, Complex Flora Pentru detalii sunaţi la 064/161080, 092.300887, 092.300886

Distribuitor s k Y f o n ESI3T

DEALER AUTORIZAT

ÎB m M MOtU OWTMj

.16) marţi, 10 martie 1998 ULTIMA ORĂg.:|:

R E F O R M A -

O C O N S TR U C ŢIE F A R Â P R O IEC T__________ urmare din pagina 1__________

a fost înţeleasă că se face în economie. Dar titularul de Ia reformă n-a făcut ce a gîndit nici în economie, pentru că miniştrii de la Industrie, Agricultură, Transporturi, Comunicaţii, Turism, Comerţ îşi făceau reforma cum credeau de cuviinţă.

Ce face acum Ilie Şerbănescu, ministrul Reformei? Nu văd să aibă o anume răspundere, deoarece de privatizare se ocupă ministrul privatizării, de restructurarea în transporturi, industrie, agricultură etc. se ocupă miniştrii respectivi. Se pare că Ilie Şerbănescu ar fi un fel de consilier căruia i se cer păreri. Şi cam atît.

în orice ţară în tranziţie cele mai importante departamente guvernamentale sînt cele ale reformei şi finanţelor. Titularii lor sînt un fel de vicepremieri, datorită sferei foarte largi de acţiune, de importanţă decizională. La noi

'cei doi sînt socotiţi miniştri de categoria a doua, funcţiile de miniştri de stat (vicepremieri) fiind repartizate pe criterii politice.

Ilie Şerbănescu - adică ministrul Reformei (indiferent cum se numeşte) - trebuie să fie persoana numărul unu din Guvern, după premier. El trebuie sâ coordoneze, în baza unui program foarte precis, pe termen scurt, mediu şi lung, întregul proces de reformă din perioada de tranziţie. Indiferent dacă este vorba de reforma în învăţămînt, în armată, în industrie, agricultură, turism - totul, absolut totul, să-şi găsească proiecţiile şi corecţiile în “Computerul” Reformă.

Chiar dacă Guvernul se va mai cîrpi pe ici, pc colo, chiar dacă ţărăniştii vor da dovadă dc înţelepciune, pentiu a nu se compromite definitiv şi pc termen lung, şi vor renunţa la Victor Ciorbea şi vor consimţi la numirea altui premier, reforma tot nu va intra în normalitatc dacă nu va fi proiectată de cele mai luminate minţi româneşti şi dacă nu-i va fi coordonată “execuţia” de cei mai pricepuţi şi cinstiţi oameni. Schimbarea de concepţie nu se poale realiza peste noapte - aşa că vom mai pierde cîţiva ani buni în înfăptuirea reformei - pînă ce nu se. va diminua excesivul amestec politic in viaţa economică, pînă ce în fruntea partidelor şi în Parlament nu vor ajunge autenticele valori dc carc dispune, poporal român.

Am convingerea câ actuala coaliţie aflată la putere şi-a epuizat posibilităţile, că mai mult nu poate face pe linia reformei în întreaga societate românească. Dar, cu regret trebuie să recunosc că nu văd, Ia ora actuală, care ar putea fi forţele politice capabile să înfăptuiască o adevărată şi eficientă reformă în România. Există opinii că alegerile anticipate nu ar duce la nimic bun, că ar fi un dezastru pentra România, sau aşa ceva. Sincer vorbind, ce rău ar putea fi mai rău decît cel prin care trecem acum. Probabil că sancţiunea pe care ar da-o electoratul anumitor forţe politice, ar fi un serios semnal de alarmă pentra ceea ce numim “clasa politică românească”.

Folosind mass-media ca paravan, se plătesc poliţe

Inspectorii guvernamentali sînt chemaţi în control la Primăria Ciuj-Napoca

De unde nu-i foc nu iese fum! Ieri, Prefectura Cluj a confirmat sosirea în Ciuj-Napoca a dlui Dinculescu, din partea Direcţiei de control, Departamentul administraţie publică, al Guvernului României. Venirea Ia Cluj a in&Ţectorului guvernamental este urmare a unui memoriu înaintat Preşedinţiei, respectiv Comisiei Naţionale de Acţiune înpotriva Corupţiei şi Crimei Organizate. Respectiva comisie a dat în cercetare cazul Guvernului. Memoriul a fost redactat pe data de 4 februarie a.c. şi este semnat, în mod surprinzător, de „reprezentanţii mass-media din Ciuj-Napoca”, concentraţi pare-se într-o singură semnătură indescifrabilă. Textul memo­riului face referire la faptul că Primăria Ciuj-Napoca nu a

obţinut „descărcarea de gestiune începînd din 1994 şi pînă în prezent”, dar şi la faxurile şi telefoanele Primăriei utilizate în interesul partidului lui Funar. Spre a fi mai „concret”, autorul memoriului menţionează numele unui funcţionar (Ioniţă) care ar fi enervat mass-media şi filialele teritoriale ale PUNR cu sute de telefoane şi faxuri! în toamnă, la Primăria Ciuj-Napoca a fost chemat corpul de control al primului ministru, căruia i s-a cerut să cerceteze... comunicaţiile (prin fax şi telefoane).

Întrucît ziarul nostru a scris despre „indisciplina” financiară constatată de organele de control ale Curţii de Conturi la Primăria Ciuj-Napoca, subliniem faptul că nu am făcut mei un fel de demers către guvernanţi.

Informaţiile pe care le deţinem le-am oferit, nediscriminatoriu, cititorilor ziarului şi-atît. De altfel, contribuabilul are dreptul să afle cum anume este cheltuit banul public. Ceea ce-am scris rămîne valabil, descărcarea de gestiune n-a fost acordată. Dar jocurile politice, cu vendetele de rigoare, în nici un caz nu pot fi făcute pe seama „anonimei” mass-media. Aceasta a scris şi a semnat ceea ce a crezut de cuviinţă. Rămîne caprotagoniştii luptelor să aibă tăria de caracter să-şi însuşească propriile acuzaţii!

Altfel, vă vom ţine la curent, cu obiectivitate, despre cele constatate de trimisulGuvernului.

Luminiţa PURDEA Maria SÂNGEORZAN

B ila n ţu l R o m â n ie i p rivind aliniere a legislaţiei interne la cea europeană este “ foarte prost”

Bilanţul României privind alinierea legislaţiei interne la cea europeană este “foarte prost”, a apreciat, luni, preşedintele Emil Constantinescu.

“Bilanţul României privind annonizarea la legislaţia europeană este foarte prost, şi nu e de natură să ne plaseze într-o situaţie bună”, a arătat Constantinescu.

El s-a întîlnit, la Palatul Cotroceni, cu grupurile parlamentare ale PAR. Pe agenda discuţiilor s-a aflat, printre altele, activitatea legislativă. Preşedintele Constantinescu şi-a exprimat nemulţumirea privind ritmul “extrem de lent” al adaptării legislaţiei româneşti la cea europeană.

Emil Constantinescu s-a referit la acest aspect şi din perspectiva

lansării Conferinţei Europene, Ta care va participa, joi, la Londra. Conferinţa Europeană va consacra efectiv demararea negocierilor de aderare la UE a ţărilor asociate.

Şeful statului român a atras atenţia că aceste carenţe în plan legislativ se alătură celor din plan economic. Adaptarea normelor interne la legislaţia UE ar putea da mai multă coerenţă şi demersurilor politice pe plan intern; a mai arătat Constantinescu.

El consideră câ întîrzierile înregistrate în plan legislativ au avut drept cauză şi lipsa de comunicare între Guvern şi Parlament şi, respectiv, în interiorul Parlamentului. El consideră că parlamentarii s-au plîns în mod “nejustificat” de lipsa “materialului de lucra” care trebuia trimis la

Guvern. PreşedinteleConstantinescu a precizat că, dacă doreau, parlamentarii puteau apela la dreptul lor de ă avea iniţiativa legislativă şi puteau contribui la accelerarea procesului de armonizare legislativă La rîndul său, Guvernul, s-a plîns de ritmul în care Parlamentul aprobă proiectele de legi, a mai arătat Constantinescu.

Preşedintele Constantinescu a afirmat, la începutul întîlnirii cu parlamentarii PAR, că doreşte să se elaboreze o primă situaţie a stadiilor în care se află diferitele proiecte de legi legate de armonizarea legislaţiei interne cu cea comunitară “Pînă acum nimeni nu era în stare să prezinte o situaţie coerentă în acest sens”, a spus Constantinescu.

Deputaţii PDSR nu intenţionează

s ă su sţin ă bugetul pe anul 1998Deputaţii PDSR nu intenţionează să sprijine în

Parlament bugetul de stat pe 1998. Această opinie a fost împărtăşită de majoritatea deputaţilor PDSR prezenţi la şedinţa de ieri a grupului parlamentar. Liderul grupului, Adrian Năstase, a declarat, după şedinţă, câ soluţiile Guvernului “nu sînt convingătoare” şi câ PDSR “are mari semne de întrebare privind acest buget”. Năstase a precizat, totuşi, că poziţia PDSR va fi definitivată în următoarele zile.

“Nu ştiu dacă vom sprijini un astfel de buget, avînd în vedere felul în care Guvernul a luat ultimele măsuri de creştere a fiscalităţii”, a spus Năstase. în acelaşi sens, deputatul Dan Marţian a declarat agenţiei MEDIAFAX că nu crede că există elemente care vor face PDSR să voteze bugetul.

Alternativa României vrea ca partidele din CDR să participe pe

liste separate la alegeriPartidul Alternativa României se pronunţă

pentru participarea partidelor din CDR pe liste separate la alegerile locale, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele PAR, Adrian Iorgulescu. Lorgulescu este de părere că, în acest mod, partidele componente ale CDR îşi vor putea evalua mai corect ponderea pentru alegerile generale, iar listele vor fi alcătuite în cunoştinţă de cauză”. Vicepreşedintele PAR a menţionat că a făcut această propunere preşedintelui CDR Ion Diaconescu, care, însă, a spus câ PNŢCD nu agreează o asemenea variantă. Vineri a avut loc Consiliul CDR, unde membrii alianţei au negociat conţinutul viitorului protocol al Convenţiei, fără a lua, însă, o decizie.

| ES E3J E33 ES SIS ES

F u n ar în t îr z ie să p rez in te probeurmare din pagina 1

: cînd eu am atîta treabă încît ecare minut mă strescază”. efectul nu va renunţa însă la iuzâ ca să nu existe temei să sc eadă că suspiciunile primarului nt întemeiate.“Afacerea Polus”, numele sub ire este tratat subiectul în presă, demarat în toamna anului

trecut. Prefectul a înaintat Guvernului proiectul vînzării unui teren din Floreşti firmei Polus, în vederea ridicării unui orăşel comercial. Polus a construit astfel de centre comerciale în mai multe oraşe ale lumii. Primarul s-a ridicat împotriva proiectului pentru câ o parte din teren este revendicată

de locuitori ai cartierului Mănăştur. Datorită regimului, juridic incert al terenului, Guver­nul nu a aprobat încă vînzarea. Prefectul a trimis superiorilor săi de la Bucureşti rugămintea dc a urgenta soluţionarea cazului, astfel încît clujenii să conştientizeze că dominaţia lui Funar în judeţ a luat sfîrşit.

VICTOR CIORBEA ANUNŢĂ CĂ VA DECLANŞA CONTROALE IN RÎNDUL

FOŞTILOR DEMNITARI CARE NU . ŞI-AU DEPUS DECLARAŢIA DE AVERE

Premierul Victor Ciorbea a anunţat, ieri, câ vor fi declanşate procedurile, conform legii, privind situatia declarării averilor foştilor miniştri. El a prcci/al câ această decizie a fost luată avînd în vedere faptul că a expirat termenul prevăzut de lege referitor1 la depunerea declaraţiilor dc avere dobîmlitc în timpul mandatului, urmînd sa fie sesizată, în vederea verificărilor, Curtea de Apel.

Exte rn e

■ AUTORITĂŢILE SÎRBE AU REMIS ALBANEZILOR DIN KOSOVO CADAVRELE A 62 DE PERSOANE UCISE ÎN VIOLENŢELE DIN PROVINCIE.Corpurile a 6’2 de albanezi victime ale confruntărilor cu poliţia sîrbă din Kosovo, au fost remise, ieri, responsabililor albanezi din Srbica, a anunţat Liga Democratică din Kosovo (LDK), citată de AFP.

Autorităţile sîrbe au anunţat sîmbătă, că 26 de 'terorişti” albanezi au fost ucişi în cursul operaţiunilor poliţiei de săptâmtna trecută, din enclava din sudul Serbiei.

-Albanezii din Srbica au fost invitaţi să ajute la identificarea cadavrelor. "Poliţia din Srbica a anunţat câ nu va interveni în procesul de identificare şi înhumare a victimelor”, a declarat un activist pentru drepturile omului, din Srbica. Funeraliile albanezilor vor avea loc, probabil, marţi.

Familiile victimelor cer autopsierea cadavrelor de către medici legişti ai unor organizaţii internaţionale, a anunţat Centrul american de Informaţii din Pristina.

■ LIDERII ALBANEZI DIN KOSOVOAU ANUNTAT CĂ PRINTRE VICTIMELE ATACURILOR SÎRBE DIN DRENICA SE AFLĂ 14 FEMEI Şl 12 COPII. Printre victimele atacurilor trupelor iugoslave asupra localităţilor albaneze din regiunea Drenica se află 14 femei şi 12 copii, a anunţat, ieri, Xhemail Mustafa, purtătorul de cuvînt al liderului albanez, Ibrahim Rugova, citat de AFP.

“Unele corpuri sînt carbonizate şi au fost Identificate cu dificultate”, a afirmat Mustafa, adăugînd că cele 26 de cadavre au fost transportate duminică seara de autorităţile sîrbe de la morga spitalului din Pristina tn localitatea Srbica, localitate aflată In regiunea Drenica.

Liga Democratică din Kosovo, condusă de Ibrahim Rugova, anunţase anterior că autorităţile sîrbe au transferat la Srbica un număr total de 62 de cadavre.

■ ZECI DE MII DE ALBANEZI AU MANIFESTAT ÎN REGIUNEA KOSOVOÎm p o t r iv a r e g im u l u i de laBELGRAD. Zeci de mii de etnici albanezi au manifestat, ieri, la Pristina şi în alte oraşe ale provinciei Kosovo, împotriva regimului sîrb, relatează AFP.

La Pristina, manifestanţii au protestat paşnic, timp de aproape o oră, şi s-au dispersat fără ca poliţia să intervină. In schimb, la Peci, Klina şi Istock, etnicii albanezi care au încercat să ajungă ia manifestaţii au fost opriţi de forţele sîrbe de ordine, care, potrivit declaraţiilor unor martori, au utilizat bîte şi au tras focuri de avertisment. -

Manifestaţii au mai avut loc şi în localităţile Gnjilane şi Kosovska Mitroviţa, situate în apropiere de Pristina. Etnicii albanezi au purtat pancarde pe care au scris “Republica Kosovo”, “SUA, puteţi sâ ne ajutaţi", “Jurăm că ne vom sacrifica viaţa pentru Kosovo".

Mişcările de protest au fost convocate de partidele albaneze din Kosovo şi susţinute de guvernul în exil al provinciei, condus de Bujar Bukoshi, care trăieşte în Germania. Bukoshi a afirmat câ independenţa provinciei reprezintă o pretenţie minimă a guvernului pe care 1 conduce.

Demonstraţiile au avut drept .scop denunţarea “violenţei şi a terorii sîrbe’ după o săptămînâ de ciocniri între poliţie Ş1 separatişti, soldate, potrivit unor surse albaneze citate de AFP, cu cel puţin 8° morţi. .

Manifestaţiile sînt menite, totodată, să sprijine eventualele iniţiative ale celor şase ţări din Grupul de Contact pentru Bosnia, (Germania, Franţa, Statele Unite, Marea Britanie, Rusia, Italia), ai căror reprezentanţi, reuniţi la Londra, au căutat metode prin care să se evite escaladarea conflictului în această provincie. ,

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Ciuj-Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9 .

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARlASÂNGEORZAN(redactorşef adjunct). Tel.19.16.81; fax:19-28.28;E-maiJ: adevcj@mail.dntcj.ro

Secretar de redacţie Tel/fax:de serviciu: Horea PETRUŞ 19.74.18

REDACŢIA: Ciuj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social, Cultural: 19.74.90 şi 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

1 1 1 1 1

TIPARULEXECUTAT LA------ "B*-- --------Garamofl