mutaţii din Comisia de învăţămînt 0 refuzat categoric participarea lui ţieteanu la dezbaterea Ordonanţei je modificare a Legii învăţămîntului

George Pruteanu, preşedintele Comisiei de învăţământ din Senat, a solicitat, miercuri, omologului său din Camera Deputaţilor, Anghel Stanciu, să fie lăsat să participe la dezbaterea Ordonanţei de modificare a Legii învăţământului. El s-a deplasat, pentru ■ aceasta, Ia Camera Deputaţilor, dar Anghel Stanciu i-a comunicat că

solicitarea lui s-a lovit de refuzul vehement al membrilor comisiei. Pruteanu a declarat că atitudinea colegilor săi din Cameră are la origine “ambiţii mici care urmăresc să creeze scandal”. Şeful Comisiei de învăţămînt din Senat, ţărănistul George Pruteanu, a; fost promotorul modificării Ordonanţei în sensul realizării unui

cadru mai restrictiv pentru învăţămîntul minorităţilor. Atitudinea lui, care a coincis de multe ori cu poziţia PRM şi PUNR, a fost una din cauzele conflictelor dintre PNŢCD şi UDMR.

Poziţia lui Pruteanu nu a fost, însă, singulară în PNŢCD, ea fiind împărtăşită şi de alţi senatori ţărănişti, chiar la votul final exprimat în plen.

[fată specialăde a b o n a m e n t e

adevărulda Cluj _ - PREŢUL R Ă M Î N E

p W l i ii] 13 .000

lei/lună

onatHră ACUM!

pŞŞŞj

1 > fc

i ■*f

t" *i ^ ' 1 ^

jV I *|* \

l r

I t c j p . ' i r( h t tp : / /w w w . d n te j. r o /a d e v a r u l

sdar imte&măemtANUL X NR. 2223 ISSN 1220-3203

JOI12 MARTIE 1338

16 PAGINI 800 LEI

La BDF nu stie stînga ce face dreaptap a g ir ia f lG ?■

intre Kosovo si Ţinutul SecuiescVALER CHIOREANU

E ste de mirare că nu s-a făcut încă o comparaţie dintre situaţia din Kosovo, unde autorităţile sîrbe poartă un adevărat război cu albanezii majoritari, şi cea din

Ţinutul Secuiesc, unde există un conflict mocnit între maghiarii majoritari şi românii din zonă. Cu tot caracterul ei risca(n)t, apropierea se impune datorită unor situaţii asemănătoare, uneori pînă la identitate. Albanezii din Kosovo şi-au proclamat independenţa sub forma unei republici nerecunoscute de nimeni, maghiarii din Ţinutul Secuiesc n-au anunţat deocamdată că au creat în regiune un stat, dar se bucură de o largă autonomie, rezultat al practicării sistemului democratic al alegerilor libere şi al presiunilor atît asupra autorităţilor, cît şi a românilor minoritari. “Republica Kosovo” este condusă de un preşedinte care locuieşte într-un. apartament dc bloc, Ţinutul Secuiesc se află sub autoritatea majorităţii maghiare instalate în organele de conducere locale. Preşedintele “Republicii Kosovo” doreşte independenţa “statului” pe care îl conduce, pe cînd Consiliul Reprezentanţilor UDMR, 'un miniparlament local, încearcă, şi reuşeşte în mare măsură, să-şi subordoneze activitatea politică, administrativă şi culturală din Ţinutul Secuiesc. în amîndouă zonele amintite învăţămîntul se desfăşoară în limbile celor care reclamă independenţa - în primul caz, sau autonomia - în cel de al doilea. Şi unii şi ceilalţi doresc mai mult decît au: o recunoaştere internaţională a statutului lor de autonomie deplină. Albanezii cred că se poate atinge acest scop prin lupta armată, pe care au declanşat-o în urmă cu cîtva timp, maghiarii din Ţinutul Secuiesc apelează Ia metode paşnice, prin presiuni exercitate, cu ajutorul Ungariei şi al altor prieteni din străinătate, Ia organismele politice

continuare în pagina a 16-a

U Gherla nemulţumirile in rihriul sedrelor didactice continuă

ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE SÎNT SUSPENDATE

Dc Ia începutul săptămînii, ■ Există grave probleme şi în unităţile de învătămînt dinWO de membri; ai

Sindicatului învăţămîntului preuniversitar din Gherla au intrat în grevă japoneză. Cu banderola pe mină, profesorii Şi învăţătorii intră în clase, îşi fac orele, dar în prezent sînt suspendate toate activităţile «traşcolarc desfăşurate cu elevii.

După cum ne-a declarat Pţof. Gheorghe Tarta, liderul Sindicatului învăţămîntului Preuniversitar din zona Gherla, pe lîngă cadrele didactice din oraş, au intrat m grevă de avertisment Profesorii şi învăţătorii care lucrează în cele 10 comune arondate sindicatului. Nemulţumirile membrilor de sindicat sînt multiple, JQcepmd cu salarizarea şi pM «baza materială insuficientă.

oraşul Gherla şi în cele 10 comune din împrejurimile urbei. Atît iu cele 10 şcoli din Gherla, cît şi la unităţile şcolare şi preşcolare din mediul rural, banii alocaţi gospodăririi clădirilor sînt

•insuficienţi, ca să nu mai vorbim de lipsa lucrărilor de modernizare. La liceul Teoretic "Petru Maior", de exemplu, modernizarea şcolii necesită noi sume de bani, însă bugetul local încă nu a ... sosit. După cum ne-a spus directorul liceului, prof. Dorel Chelsoi, numai pentru refacerea sistemului de canalizare din incinta şcolu ar avea nevoie de... 80 milioane lei. Resursele financiare lipsesc.

SZEKELY Csaba

Vineri, 13 martie, expiră termenul de evacuare acordat dq Judecătoria Cluj preoţilor de la Biserica “Schimbarea la Faţă”, fn absenţa unei’decizii judecătoreşti de amînare a punerii în aplicare a sentinţei, mîine dimineaţă portăreii vor evacua forţat prelaţii şi credincioşii ortodocşi din biserică.

Gurtea de Apel Bucureşti ra decis retrocedarea bisericii greco-catolicilor, orice încercare de dialog între cele două culte rămînînd fără rezultat

Pentru câ ortodocşii rămîn fără lăcaş de cult în zona centrală a oraşului dacă evacuează “Schimbarea la Faţă”, ei refuză să respecte decizia Curţii. Procedura de evacuare silită va fi greu, dacă nu imposibil, de dus la îndeplinire, credincioşii ortodocşi fiind hotărîţi să nu părăsească biserica. . _ -

Douăzeci de mii de semnături s-au adunat deja pe un formular prin care ortodocşii solicită procurorului general să iniţieze apelul în anulare faţă de hotărirea Curţii de Apel, pe care o apreciază ca netemeinicâ şi generatoare de tensiuni sociale. Ieri a sosit la Cluj unul din consilierii juridici ai Patriarhiei pentru a redacta memoriul care va fi trimis procurorului general. Tot ieri, ortodocşii urmau să înainteze Judecătoriei o contestaţie prin care cer amînarea punerii în aplicare a sentinţei pînă după consumarea recursului în anulare.

Încercînd să prevină izbucnirea unui conflict între credincioşi, conducerea Poliţiei Cluj a avut întîlniri cu ambele culte. O desfăşurare masivă, vineri, a forţelor de ordine ar putea împiedica dezordinea, dar nu ar face decît să sporească amărăciunea intervenţiei agresive a profanului în domenii ale sufletului. Evacuări silite dc biserici au mai avut Ioc în judeţul Cluj în ultimii ani, nici una însă atît de tensionată. Procedura standard presupune ca executorii judecătoreşti să ia cheile bisericii, sâ golească incinta, să închidă şi să predea cheile noilor proprietari. Manualele nu oferă portăreilor instrucţiuni de acţiune în cazul unei biserici pline de oameni care refuză să iasă şi nu spun nimic despre modalitatea dc a-i scoate cu forţa pe preoţi afară din altar.'

Caius CHIOREAN

A m b a sa d o ru l

M arii B ritan ii

r e a firm ă p o li t ic o s

sp r ijin u l ţă r ii s a l e

p en tru R o m â n ia

Christopher Crabbie, ambasadorul Marii Britanii în România, s-a declarat ieri îneîntat de vizita pe care a făcut-o în Cluj, a patra în cei doi ani ai mandatului său. El a căzut de acord cu prefectul Alexandru Fârcaş câ nivelul investiţiilor engleze în judeţ este mult prea scăzut.

Crabbie apreciază că legile actuale din România nu-i inhibă pe investitori şi îşi afirmă intenţia dc a se implica în creşterea schimburilor dintre cclc două ţări, frecvenţa vizitelor sale în Transilvania lăsind impresia câ recomandările sale dc afaceri ar viza zona dc vest a ţârii.

Politeţea diplomatului britanic nu poate însă anula sentimentul că Regatul Unit păstrează

Caius CHIOREANcontinuare în pagina a 4-a

Se pare că, cu cit au loc mai judeţene. Acum, în schimb, rezidenţi şi stagiari (caracterizat că recunoaşte anumite influente multe înarşun, mitinguri şi s-au simţit influenţele altor prin varietatea si sarcasmul autohtone, dar şi americane pichetăn, cu atît ingeniozitatea manifestaţu, susţinute de diverşi lozincilor). ’ Influenta transoceanică constă înp T c T e T ' r f l mai Pn nemulţumiţi. Două exemple, Secretarul, filialei Cluj a „învîrtirea” manifestanţilor în

s i £ 2 0 pichetare în sM,ul americano-mioritic« “ 4 - S S

trotuarul dm faţa instituţiei sPŞeific sunetul „cristalin al acţiunii de protest, nc-a declarat zgomotosPrefecturii, urmată de predarea tălăngilor şi vacarmul creat), zgomotos.doleanţelor ^ a u to r itâ ţ i iş ^ r ş u l medicilor şi farmaciştii O relatare detaliată în pagina a 16-a

2 ) joi, 12 martie 1998 AGENDA A D e f Ă R u T c 8 e C l u j

• Azi: Calendarul ortodox: Cuv. TeofanMărturisitorul; Sf. Grigorie Dialogul; Calendarul greco-catolic: Ss.Teofan, cuv. (+ 817). Grigore Dialogul, pp. (+ 604); Calendarulromano-catolic: Sf.Maximilian, m.

• Mîine: Calendarul ortodox: Aducerea moaştelor S f Ierarh Nichifor,- patriarhulConstantinopoluhii;Calendarul greco-catolic: ,4 Transferul moaştelor S f Nichifor, arhiep Constantinopoluhii (846); Calendarul romano-catolic:

. Sf Teodora, m.Ii felicităm pe toţi cei care, împăr­

tăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus. :

(EliEpEipANEPREFECTURA , CONSILIUL JU D EŢEA N : 19-64-16 'PR IM Â R IA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30

• P R IM Â R IA DEJ: 21-17-90 P R IM Â R IA TURDA: 3 1-31-60

• P R IM Â R IA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 PR IM Â R IA HUEDIN: 25-15-48 PR IM Â R IA GHERLA: 24-19-26 P O U Ţ U CLUJ-NAPOCA:

. 955 s i 43 -27-27P O L IT U FEROVIARĂ CLUJ-N APO CA : 13-49-76 P O L IT U DEJ: 21-21-21 P O L IŢ U TURDA: 31-21-21 P O L IT U CÎM PIA TURZH: 36-82-22 P O L IT U HUEDIN: 25-15-38 PO LITIA GHERLA: 24-14-14

• PO M PIER H : 981• P R O IE C T U CIVILA: 982

G A RD A FINANCIARĂ C LUJ:19-52-23 si 19-16-70, in i. 158

D IR E C T U GENERALĂ A M U N CH SI PR O IE C Ţ IE I SOCIALE: 979

• SALVA REA : 961• SA LV A REA CFR: 19-85-91

INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORM AŢII: 931

DERANJAM ENTE: 921• O R A EXACTĂ: 958

R.A . TERMOFICARE: 19-87-48 S C M ONTENAY SA: 41-51-71

• R .A . APÂ CANAL: 19-63-02• S .C . ’S A L P R E S T S.A.: 19-55-22

C O M E N Z I S P E C IA L E P E N T R U TR A N SPO R T REZIDUURI: 11-10-12 ini. 132

• SC PRIV AL: 1743-86 D IS T R IB U Ţ IA G A Z E L O R NA TURALE: - INTERVENŢII GAZE 9 2 8 ;4 3 3 4 2 4R E G IS T R U L A U TO R O M Â N : Ş e f rep rezen tan ţi: 43-38-10; Inform aţii: 4 3 - 38-11 ; Hală inspecţii: 43 -38-08 . AEROPORT: 956 GA RA CInj-Napoca: 952 AGENŢIA CFR: - in ternaţional 1 3 4 0 - 0 9 ; in te r n -43-20-01 ;Turda -3 1 -1 7 -6 2 ; D e j-2 1 -2 0 -2 2

G U R S M E R IF M ir -

TAUOM: 18. 01- 29.01.1998 luni-vineri Buc. Blic. -> Quj 10,15 7,45 8,4519.45 17,15 18,15

sîmbătâBuc. Buc. -> Cluj14.45 12,15 13,15

Cluj9,1518.45

Cluj ->13.45Preţ bilet: pentru cetăţeni români

si străini - 247.500 lei TELEFOANE: 43-25-24; 13-01-16 - pentru externe

CURSE INTERNAŢIONALE

din Autogara II:• C i u j - N a p o c a - B u d a p e s t a , c u

p l e c a r e d i n C i u j - N a p o c a î n z i l e l e d c l u n i , m a r ţ i , j o i ş i v i n e r i Ia o r a 7 ,O O şi î n a p o i e r e a d in B u d a p e s t a in

z i l e l e d c m a r ţ i , m ie r c u r i , v i n e r i ş i s îm b ă tâ l a o r a 1 1 ,0 0 .

INFO RM AŢIIAutogara I: 14-24-26 -

POLICLINICA FARA PLATĂ

"FAM ILIA SFÎNTĂ"9-13 martie

Medicină generală. Dr.M.Suciu - 12 (12-14), dr.S.Loga- 13 (14-16), dr.L. Rasa - 9 (16-17), dr.R. Cotârlă - 11 (10-12), dr.V. Tătaru - 9 (12- 14), dr.C.Nistor - 11 (12-14), dr.I. Boilă-9, 10, 12, 13 (10-12), dr. S. Damian - 12 (15-17); Tratament homeopat. Dr.L. Barbăalbă -11,13 (10-12); Interne. Dr.F. Gherman - 9,11 (10-12), dr.A. lancu -10 (11,30-13), dr.Gh.Uza- 9 (13-15), dr.C. Vlad -11(14-15), dr.D. Pîrv - 9 (15-16), dr.Cs. Szakacs -11 (15-17), dr.N.Pop - 12 (14-16);Reumatologie. Dr.I. Alb - 10 (12-14), dr.C.Zolla - 13 (14-16); Ginecologie. Dr.C. Fodor- 10, 12 (10-12); Chirurgie. Dr.C. Cosma - 10, 12 (10-12); Pediatric. Dr.R. Mitca- 10(13-15), dr.L. Toma - 12 (10-12); Dermatologie. Dr.H. Radu -12(12-14), dr.S.Bârlea-11 (15-17); F,cograf. Dr.M.Câlin -13 (10- 12); Psihiatric. Dr.I.Bâdescu - 10 (13,30-15), dr.L.GIodan - 11 (13-15); Ortopedic.Dr.Z. Popa-9(ll- 12); O.R.L. Dr.C-tin Rădulescu - 9 (12-14), dr.I.Mihali- 13(12-14), dr.C. Neuman - 10 (16-17); Neurologic. Dr.M.Bârlea- 11 (15- 17), dr.C.Batez-12(15-16); Psiho­logic. Psih. L. Boilâ - 10(15,30-17); Chirurgie estetică şi reparatorie. Dr.T.Mugea-10,12(16-20).

Consultaţiile se fac numai cu bilet de trimitere la sediul Policlinicii. Programarea bolnavilor - de luni pini vineri, intre orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi Ia sediu, Aleea Micuţ, nr.3, ap.12.

F I L M E

Autogara II: 43-52-78

RFPUR1 IC A - Prcl-ă-portcr (Crimă Sn lumea modei) - Franţa - premieră

I 6-12 martie 1 00; 12,30; 15; 17,30; 20) * VICTORIA•---- 1 - Infanteria stelara - SUA (11; 13,30;16; 18,30) * ARTA - Dublu extaz - România - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * FAVORIT - Ace Ventura - Un nebun în Ârrica - SUA (11; 13; 15; 17; 19) * MÂRÂŞTI - sala A: Iloţii - Franţa - premieră (13; 15; 17; 19); sala 13: Iubitul meu sc însoară - SUA (13.30, 15,30: 17.30).

TOR DA: FOX - Şapte ani în Tibet - SUADEJ: ARTA - Ştiu ce ai făcut aMâ-vară - SUA; Pacientul englez

GIU RLA: PACEA - 9-12.01: Striptcase - SUA.

Ha***;-V - i ”0 zis marna: ijg i» ' ■ . - | ioi, m ăi co p ile ...!”

m• w *

3

1 -

D an ie l B oroştean-u n tip haios, la o emisiune serioasă

D a n i - lîngă tine,

” Toată ziua bună ziua”de luni pînă vineri de la ora 12:00 la

U N IP L U S R a d io 8 9 ,4 M H z

BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătâ: 8-13,30.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa-Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceami nr.7):

' ORARrium-vmeri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13.45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) hmi, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECÂ, ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR: luni- vineri: 9-16,00. FILIALAECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

■ Biblioteca Academiei (strada KogălniceanuT2 -14). Orar: luni -- sîmbătă 8-12.45; 14-18.45.

M Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni -.10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Americană ”J.E.K.” (strada Universităţii 7-9). Orar: luni - joi: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA

■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9 - 14.

■ Biblioteca “Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 -9 ). Orar marţi: 18 -19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada l.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Ilermann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar: hmi, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Blblos” (str.Clinicilor nr28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10-17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brâtianu 22). Orar: miercuri-duminică 10-17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis.în prima duminica din lună: intrarea liberi

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului m\21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; hmi şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; shnbătă si duminică între orele 10- 14.

Joi, 12 martie Programul l:România:ora6fix!;

8,30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Ciuj- Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR laşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Ultimele ştiri (r);13.00 Sensul tranziţiei (rj; 14,10 Cristal (r); 15,00 Dialog. Actualitatea editorială; 15,30 Pompierii vă informează!; 15,45 Lege şi fărădelege;16.00 Convieţuiri, ^ ---------------17.00 TVR Info; 17,10 Sailor Moon; 17,35 Casă de piatră; 18,00

18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,15 Melrose Place; 21,15 Doctor în Alaska; 22,05 Ştirile Pro TV; 22,15 Seinfeld; 22,45 Ştirile Pro Tv; 23,00 Întîlnire cu presa; 0,00 Prima pagină; 0,15 Nemuritorul (serial); 1,00 Pulsul financiar; 1,15 Film erotic: Club V.R.; 2,45 Seinfeld (r).

Timpul Europei (magazin politic); 18,30 Interactiv Tele-joc; 19,00 Sunset Beach; 19,45 Tragerile Loto; 19,50 Agenda Muzelor; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!;’20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,15 Dr. Quinn;22.15 Cu ochii’n 4 (anchetă); 23,00 Pariul trio (cursă hipică); 23,05 Reflecţii rutiere; 23,30 Bank-Note; 0,00 Canary Wharf; 0,30 Magazin muzical-umoristic.

Programul 2: 6,30 TVM. Telematinal; 8,00 Degeţica (r); 8,30 Canary Wharf (r); 8,55 Universul cunoaşterii (r); 9,55 Medicina pentru toţi (r); 10,25 Feţele schimbării (r); 11,25 TVR Info; 11,30 Spdrturi extreme (r); 12,00 Sunsel ileach (r); 12,45 Impact: „Şi terorişlii sc împuşcă nu-i aşa ?” (p.II/r); 13,05 Castelul <lc filme; 13,20 Doar o vorbă ...(r); 13,25 TVR Info; 13,30 Dreptul la adevăr (r);1.4.00 Emisiune în limba germană;15.00 TVR Info; 15,10 Limbi străine. Spaniolă; 15,35 Degeţica; 16,00 Micaela; 16,50 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 Ceaiul de la ora 5 ...; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Faţă în faţă cu autorul; 20,10 Ultimele ştiri (serial); 21,00 în faţa dvs.!; 22,00 Film: Banii (Suedia 1938); 23,15 Time out (emisiune sportivă); 0,30 TVM. Mesager.

PRO TV: Ora 7, bună dimineaţa!;9.00 Pulsul financiar, 9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10,00 Vărul din străinătate (r); 10,30 M.A.S.H.; 11,00 Film: Camilla (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Pro şi contra (talkshow) (r);14.15 Teleshopping; 14,30 Nemuritorul (r); 15,15 Maria (serial);16.15 Marimar.(serial); 17,00 Ştirile Pro Tv; 17,15 Tînăr şi neliniştit (serial); 18,00 Vărul din străinătate;

1984); 0,00 Jazz Alive; 0,30 T V M Mesager .

PRO TV: 7,00 Ora 7, b u n i dimineaţa!; 9,00 Pulsul financiar, 9 , ÎS Tînăr şi neliniştit (r); 10,00 V ă r u l din străinătate (r); 10,30M.A.S.H. I Beverly Hills (r); 11,45 Melrose P l a < f c

(r); 12,55 Ştirile Pro TV; 1 3 ,0 » întîlnire cu presa (r); 14 - ,3 )Nemuritorul (r); 15,15 Serial: M a r 1»;

16.15 M a r i i m (serial);Ştirile p r o T x;17.15 Am

întilnit şi români fericiţi; 1 7 , 2 Urmărire generală; 18,00 V ă r u l dij străinătate; 18,25 Ştirile ProTV; 18 ,2 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,15 Dosarek X; 21,15 Film: Misterul din H a v« i Falls II (SUA 1993); 22 ,45 Z o n Crepusculară; 23,15 Ştirile P ro TV; 23,45 La limita imposibilului; 0 ,2

Serial: Cristal (r); 15,00 De la lume Aventuri în casa morţii (serial); 1,01 adunate...; 15,30 Emisiune în limba Muzică; 2,00 Baschet NBA germană; 17,00 TVR Info; 17,10 Mapamond; 17,35 Casă de piatră

• telespectator •Vineri, 13 martie

Programul 1:6,00 România: ora 6 fix!; 8,30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Ciuj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iasi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Serial: Ultimele ştiri (r); 13,00 Convieţuiri; 13,30 Sănătate, că-i mai bună decît toate! (r); 14,00 TVR Info; 14,10

(serial); 18,00 Ora Warner; 19,00 Sunset Beach; 19,50 Agenda Muzelor (ştiri culturale); 19,55 Doaro vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,15 Film: Entitatea (SUA 1983); 23,15 Jurnalul de noapte; 23,30 Planeta Cinema. Lumea e o scenă, oamenii actori...; 0,20 Film: Străzile din L.A. (SUA 1992).

Programul 2: 6,30 TVM. Telematinal; 8,00 Degeţica (r); 8,30 Canary Wharf (r); 8,55 Dr. Quinn (r); 9,55 în flagrant (r); 10,25 Cultura în lume (r); 10,55 Ecoturism (r); 11,30 Comorile lumii (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Timpul Europei (r); 13,15 Doar o vorbă săţ-i mai spun... (r); 13,30 Tezaur folcloric (r); 14,00 Bank-Note (r); 14,30 TVR Ciuj- Napoca; 15,10 Limbi străine pentru copii: engleză şi italiană; 15,35 Degeţica; 16,00 Serial: Micaela; 16,50 Cristal; 17,40 Tribuna partidelor parlamentare; 17,50 TVR Info; 18,00 Pentru dv., doamnă!; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Contemp- Art (magazin); 20,10 Ultimele ştiri (serial); 21,00 Robingo 2; 21,40 Vînare de vînt^22,20 Lumea sportului; 23,00 Serial: Perla Coroanei (SUA

Redacta nu iţi asumă responsah litatea pentru schimbările intervenite« programele posturdor de televiziune.

A R adio So n icO fereastră deschisă spra lume!

Joi, 12 m artie6,00 Videotext, 21,00 Dedicaţii

muzicale - muzică; 21,30 Videotext Joi, 12 m artie

PORTAL v,L"EXPORT-MPOHT S.H.L. Ş Q Q

Reluări; 15,00 Videotext; 17,15 Preciosa - serial; 18,00 Desene animate; 18,30 Provocarea - documentar; 19,00 Casa de nebuni - serial; 19,30 Farmacia de gardă - serial; 20,00 O viaţă luxoasă - film; 21,40 Brigada de şoc - divertisment; 22,10 Din culisele ■ grădinii zoologice - documentar; 23,00 La limita imposibilului - film; 1,00 Electric Blue - program erotic.

Teatrul Naţionalprezintă azi, 12 martie ora 19: Titanic vals.

▼FM as,O MHz

Joi, 12 martie Ştiri: 8,10,12,14,16,18,20,21.

6-9 "Cafeaua de serviciu” (maxima, power playul şi calendarul zilei, meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertismenfşi muzică). 14-16 Dedicaţii muzicale. 16-18 "McSonic” (emisiune concurs cu premii McDonald's); 18-20 Rondul de seară (caleidoscop). 20-24 "Top Sonic Boom", r. 24-2 "Puterea muzicii” (Horaţiu Truşcă).

Opera Maghiarăpic/mta a /i, 12 mai tic ora 18.30 Baiadera

FARMACIIFarmacii cu serviciu

permanent: Farmacia"CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40, Farmacia TNTERPHARM”, str. Primăverii nr.6, telefon 42- 71-95 orar 8-22.

Garda de noapte: Farmacia nr.l, Piaţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 20-8,

^ Joi, 12 martie '-*?• Ştiri locale:

6:40,7,7:40,8,8:40, 9,10,12,13,14,15, 16,17,18. 6,00-

1 2 .& T Î \ 10,00 “Primulsalut”, 6,20 Agenda zilei. 7,20 Revista presei. 8,20 ”CD Sport” (Cătălin Berindean). 9,20 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Calendarul zilei. 6,50,7,50Horoscop. 10,00-14,00(3) l’layer. 10,20 Programul cinematografelor. 10,50 “Plus”, pamflet, Adrian Suciu. 11,20,13,20 Buletin financiar. 13,40 Calendarul zilei. 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe”, declaraţia zilei. 15,20,“Ce mai crede lumea”, r. 16,40 “Ochiul şi urechea”. 17,20 Calendarul zilei. 17,50 “Plus”.r. 18,10 “CD Sport”, Cătălin Berindean. 19,00 “CD Jam” - Horaţiu Nicoară. 20:57, 24,2,4 Retrospectiva ştirilor zilei. 22,00 “Cu

capsa pusă”, Horaţiu Nicoară şi Tudor Runcanu.

[( RADIO CLUJ )jJoi, 12 martie

6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Cristina Pînzaru). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - emisiunea Departamentului Studiourilor teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de ia Cluj prezintă Mihaela Dîmbean. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Exclusiv, magazin. Redactor Florin Zaharescu. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Impact ’98. Redactor Lucia Ţibre. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, redactor Delia Bob. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21,00 Din grădina cu

Închiderea pro

J l ,

flori multe. Prezintă Florin Muntean.20.00 Ştiri. 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu. Emisiune culturală. Redactor Gheorghe Bodea. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.

Joi, 12 martie5 : 0 0 -

8:00 Bună W T n C T dimineaţa!

8:00-11:00Pauzele de dimineaţă (meteo, 8:08 revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 Trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-21:00 Seara la Ciuj-Napoca. 21,00-22,00 Conversaţia de joi - realizator Dragoş Stanca. 22,00-24,00 In arşiţa muzicii - realizatori Raluca Moianu şi Adrian Popescu. Emisiune cu şi despre ritmurile tropicale. 24,00-1.00 Contact jazz - realizator Corneliu Stroe. 1:00-5:00 Discontact. .

C H IR U R G IE E S T E T IC / ,

D r . T O M A T . M U G E /A a :----«InotirS▼ vmiuigiw tex*’ —♦ chirurgia sîrrutui♦ abdominoplastie♦ lipoaspiraţie♦ transplant d e p ă r♦ lifting facial♦ rinoplastie♦ varice i

tent chimic al a c n e e i iLY NR.7. a 1 4 - 1 4 - 9 C

♦ tratam MILPISC

' POLICLINICA ' INTERSERVISAIM

str. Pascal} nr,5, cari. GheorgheniSTOMATOLOGIE NON-STOPINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ N E U R O LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO LOGIE ♦ REUMATOLOGE ♦ E C O G R 1 FIE ♦ ALERGOLOGE ♦ DERM ATO LX GIE ♦ CHIRURGIE ♦ O R T O P E D ! ♦ O.R.L ♦ OFTALMOLOGIE ♦ G T>1 COLOGIE ♦ ONCOLOGE ♦ P E D IA T R II

♦ UROLOGE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFIE

Examinări Doppler - ' HisterosalpingograM p en tm

- sterilitate feminină LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Im u n o lo g je Parazitologie Determinare Rh - T e s te i sarcină - Antigen MBS ■ E li sa T e s t- Examinări citologice pentru d e p is ta re cancerului de col uterin - Investigaţii pexrtn sterilitatea feminină ş masculină)ZILNIC, i n c l u s i v DUMINICI

o r e l e 7 - 2 1 M e d ic d e gardă: o re le 2 1 - 7 Rezervare, co n su lta ţii

. . la teL 4 1 . 4 1 . 6 3 .

Dental R O V A SOCOLOV

[Calea Moţilor 106, ap .5 J ' Tratamente a tsm a to îo ^ h i

complexatO terapieO protetică (ceramică)O chirurgie (rezeeţii; nnp laxU s)

Programări la teL* 4 3 0 0 2 8 Zilnic orar: 9 -1 9

sîmbătâ 1 0 1 3

CABINET PRIVAT DE OFTALMOLOGI ŞieiCINĂGENERMimmPEDuwPROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGĂRU

Dr. ANGELA CĂLUGĂRIIStr. Prahovei nr. 1 1(Bagă biserica Bob)

P R O G R A M O F T A L M O L O O T y

L, Mi, V -17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICID

L I F E L I N ESuflctulnostniladispoeitia. dunnnavoastii Telefbnin jd e noapte, telefonu l v i e ţ i i

19 16 4 7 ~G a r d ă d e n o a p te , o r e l e 2 0 - p g

L in ia te le fo n ică de in tervenţie î n c r i z ^ s i p re v e n ţie a suicidului i n i ţ i a t ă h c

LABORATORUL DE S A N A T A T E MINTALĂ CLUJ stă la d i s p o z i ţ i a < tV s

d e lu n i p în ă vineri, între o r e le 8 _ ;> ->

. Vă aşteptăm apelurile ^ numărul 186864.

JDEVAHULde Cluj__ ROZA VINTUR/LORa

EXTINDEREA N A T O Şl I D E E A D E O C C ID E N T(Articol semnat de James Kurth in publicaţia „Orbis")

joi, 12 martie 1998

jdeea de Occident si problema angajării americaneDe la începuturile sale, NATO a

f0st văzut drept apărătorul Europei, par această concepţie nu oferea o bază suficient de p u tern ică p e n tru participarea celu i m ai im p o rtan t aieiiitmi al Alianţei, Statele Unite ale Americii. Cel mai bine ar fi fost ca America însăşi sâ fie o parte din Europa sau, şi mai bine încă, dacă Europa şi America ar fi făcut împreună parte dintr-o sferă şi mai mare pe care su împărtăşească. Întîmplarea a făcut ca această sferă mai mare să existe deja - nimic altceva decît civilizaţia occidentală sau , m ai s im p lu , Occidentul, Vestul. Astfel, scopul NATO nu era doar de a apăra Europa împotriva Uniunii Sovietice; N A TO era apărătorul Vestului îm po triva Estului sau, m ai concret, al civilizaţiei occidentale îm p o triv a în a p o ie r ii tiraniei şi chiar barbariei Estului. Forţa ideii de civilizaţie occidentală consta io mai multe aspecte, între care măreţia tradiţiilor c u ltu ra le şi fa rm e c u l libertăţilor politice, dar şi coincidenţa clară d in tre g ra n iţa c iv i l iz a ţ ie i occidentale şi graniţa intereselor vitale

SUA. A c es te in te rese e rau concentrate în zona Atlanticului de

ord şi a statelor membre ale NATO. In deceniile care au urmat sprijinul

îenn al Am ericii faţă de civilizaţia occidentală avea sâ fie subminat de două mari schimbări. Una dintre ele a fost c reş te rea to t m ai in te n să a intereselor am ericane, îndeosebi a celor economice, în afara frontierelor Vestului. C ealaltă a fost creşterea continuă a d iv e rs ită ţii c u ltu ra le , îndeosebi a ideologiei multiculturale, în chiar Statele Unite. în anii '70 aceste schimbări au dus la declinul ideii de Occident în rîndul marii părţi a elitei

am ericane, pentru ca în anii ’90 ea să fie elim inată cu totul.

Interesele pe care SU A le aveau, în m om entul înfiinţării N A TO în 1949, în Am erica Latină din A sia de est au început, treptat, să nu m ai poată fi cuprinse în 'ideea de O ccident - dacă elitele de afaceri şi politice ale SUA a r fi continuat sâ pună accentul pe ideea civilizaţiei occidentale, aceasta a r fi ech ivala t cu o re trag ere d in Am erica Latină. M arele tribut de sînge şi bani plătit de SUA în războaiele d in C oreea şi V ietnam cu greu putea ■ fi v ăzu t d rep t în fo lo su l ap ără rii c ivilizaţiei occidentale.

Afirmaţiile am ericanilor că ideile şi valorile lor sînt universale n u puteau fi susţinute dacă ele purtau num ele de “civilizaţie occidentală” sau “Vest” . A r fi însem nat câ ele n u sînt universale şi pentru Est (Asia de est, de exem plu) sau Sud (Am erica Latină). D evenise deci necesar ca term enul “civilizaţie

d rep tu rilo r om ulu i, care, pe lîngă faptul că erau universale, răspundeau m ai b in e v a lo r ilo r am ericane de individualism şi liberalism . Nu a fost deci o în tim plare faptul că liderii politici am ericani au încetat a mai folosi ideea de civilizaţie occidentală cam în aceeaşi vrem e în care au început să o folosească fără întrerupere pe cea a drepturilor omului, adică în anii ’70. Ideea drepturilor omului a devenit noul crez american. Şi, deşi asem enea unui alt crez american - cel al libertăţii şanselor - el este lâic, are caracteristici ce sînt în mod clar o m oştenire a religiei protestante ce a dom inat începuturile Americii. Este m ult m ai probabil ca individualismul, liberalismul şi drepturile omului să emane dintr-o societate protestantă s e c u la r iz a tă , d e c î t d in tr-u n aconfucianistă, islam istă, ortodoxă şi c h ia r c a to l ic ă , de a se m e n ea s e c u la r iz a tă . C o m u n ita r ism u l,

occidentală” să fie înlocuit cu altceva, autoritarism ul şi ordinea socială sîntto t aşa cum c iv ilizaţia occiden ta lă ' trăsăturile ce em ană mai degrabă din înlocuise deja term enul de Europa, aceste ultim e societăţi, chiar dacă eleC are sâ fi fost însă acest nou term en? sînt valori universal recunoscute.

E l a a p ă ru t su b fo rm a id e i i (Va uma)

DEZINTEGRAREA CIVILIZAŢIEI OCCIDENTALE - LIMITELE PIEŢEI

SI DEMOCRAŢIEI» »

(Articol apărut în „Foreign Policy" sub semnătură lui Jaques Attali)

Distrugerea inevitabilă

Din cauză că atît economia de piaţă, cît şi democraţia se bazează pe principiul reversib ilită ţii opţiunilor, fie ele ale liderilor politici, ori bunuri de consum tehnologic sau curente culturale, îmbinarea dintre ele nu poate asigura o bază solidă pentru o civilizaţie durabilă. De exemplu, nici o democraţie de piaţă nu are o politică du rab ilă în dom eniul sănătăţii sau o concepţie permanentă privind planificarea urbană, sau un cure de schimb valutar fix între ţări. Economia de piaţă şi democraţia au tend in ţa de a încura ja e fem eru l, egoismul pe termen scurt şi nu interesele com une pe term en lung. U rm ările distructive ale acestei valabilităţi pot fi uriaşe: p ieţele lasă to t m ai pu ţin ioc contractelor sau investiţiilor' pe term en lung. în politică, deciziile nepopulare sînt amînate la nesfîrşit în folosul unor raţiuni politice de moment. Condusă de manageri şi oameni politici din ce în ce mai pricepuţi în a sonda opinia pub lică , ev itîn d răspunderea, societatea devine trep ta t incapabilă de a face faţă unor provocări de duraţă vitale.

Ascensiunea dictaturii pieţei

C ea m ai dăunătoare d in tre acele deficienţe ale principalelor valori ale civilizaţiei occidentale este cea de-a doua: conflictul intrinsec dintre econom ia de piaţă şi democraţie. Ca în orice conflict, trebuie să fie un singur învingător.

Este evident că astăzi, în întreaga lume, economia de piaţă este mai dinamică decît democraţia. Ea este susţinută de forţe mai pu tern ice . Goana frenetică după bani pentru finanţarea alegerilor, răspîndirca

corup ţiei şi am p lasa rea c rim in alită ţii econom ice s în t to t a tî te a sem ne ale victoriei democraţiei economiei de piaţă asupra eticii democrate. -

U rm ările ar fi g rav e . M inorită ţi puternice, dornice de a profita din plin de ceea ce le oferă economia de piaţă, vor d o ri să a ibă co n tro lu l to ta l asupra resurselor lor şi vor începe să vadă in ­d ec iz iile co lec tiv e lu a te pe cale democratică de m ajoritatea săracă doar poveri insuportabile. Vom asista la apariţia unei noi c lase de “nom azi ai înaltei tehnologii”, a căror principală funcţie va fi să producă şi să canalizeze informaţia. Mijloacele de informare în masă vor cădea în mîinile unor conglom erate, care vor avea p o sib ilita te a de a influenţa comportamentul cetăţenilor din întreagă lume, fâcînd să le crească scepticismul fa ţă de chestiun ile p o litice şi valorile democratice. în cele din urmă, democraţia va dispare,-lăsînd locul jnecanismelor de piaţă şi corupţiei. Vom avea un fel de dictatură a pieţei - “lumpen market” - fără in stitu ţii dem ocratice p u tern ice drept contrapondere.

în astfel de co n d iţii, c iv iliza ţia occidentală însăşi va fi sortită năruirii. Statui-naţiune tradiţional va fi slăbit de pe urma diminuării credinţei pe care i-o datorează cetăţenii săi, sau al refuzului e lite lo r n a ţio n a le de a-şi exercita răspunderile, de a deveni lideri politici, sau de a-şi plăti impozitele. El va lisa loc ascensiunii unor oraşc-state puternice, în tim p ce en tită ţi n e s ta ta le agresive (companii mari, sau chiar entităţi ilegale precum Mafia, cartelurile drogurilor sau tra fican ţii dc a rm am en t nuc lear) vor exploata cconomiâ dc piaţă şi absenţa unor autorităţi locale puternice, ameninţîn- du-ne siguranţa şi viaţa.

(Va urma)

• •

p r i m ă v e r i i

e s t e

c ă s e a s o r t e a z ă

l a f i .

Pentru cei dintre dumneavoastră care se vor abona între 23 februarie şi 11 martie

la reţeaua de telefonie mobilă CONNEX GSM, MIKOTRONIC va organiza, în data de 13 martie, o tragere la sorţi

care va avea ca premiu un pachet COIWIEX P o /Mai mult, în perioada 1-8 martie,

premii surpriză în toate magazinele noastre.

SEDIU CENTRALStr. Gheorghe Bilaşcu nr. 107 Tel: 064/190416, Fax: 064/194215 Magazin Pioneer P-ţa Unirii nr. 28 Tel./Fax: 064/193233

C L U J ^ W »

Magazin MusicolorP-ţa Mihai Viteazul nr. 11 Tel./Fax:064/432572

GSM RomâniaBd. 21 Decembrie 1989 nr, 5 Tel./Fax: 064/438058 Softgnjp Computere Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 1 Tel: 064/430000, Fax: 064/412652

] M I K O T R O N I CEmt noUHNG ITDXV o VIDEOoHIIloPHOTO

d e a l e r a u t o r i z a t

CQ N N EHTELEFONIE MOBILĂ DtQTTALĂ Gsm

{[" exclusivitate pentru "Adevărul de Cluj"- Christopher Crabbîe, ambasador ai Marii Britanii la Bucureşti)

"Românii sînt singurii responsabili de viitorul lor99

- E x ce len ţă , a ţi a f irm a t că v iz ita ţi d e s tu l d e des zona T ra n s ilv a n ie i. D e ce?

- A şa este. îm i p lace m odul dc v iaţă al rom ânilor din această parte a ţârii, îm i plac apoi oamenii, carc sînt extrem dc prietenoşi, deschişi.

- C u m ap rec ia ţi s ta re a R o m ân ie i în ace st m artie 1998?

- M ă aflu în R om ânia dc aproape doi ani. Tim p în carc în ţara dvs. au

avut loc num eroase schim bări. Şi mai sînt şi a lte le de făcu t. Este clar că traversaţi o perioadă econom ică foarte grea. D ar re fo n n a trebuie înfăptuită în R o m ân ia , cu to a te s a c r if ic i i le şi consecinţele, şi nu sînt puţine.

- C r e d e ţ i c ă p r i m u l m in is t ru C io rb ea v a re u şi?

- R om ânia trebuie să reuşească în reform a econom ică, exact aşa cum a reuşit şi în cca politică.

- R o m â n ia j o a c ă o c a r t e im p o rtan tă în su m m it-u l de m iercuri, 11 m artie , d e Ia L o n d ra .

- D o u ă s în t s c o p u r i le a ce s te i conferinţe. Să dovedească faptul că în d ezv o lta rea U .E . a u loc şi un ro l important toate statele, în egală măsură, de la statele lum ii africane la ţara dvs. Al doilea scop declara t al summit-ului londonez este de a întări relaţiile dintre ţările africane m em bre sau pe calc de a

deveni m em bre cu statele cu un statut bine definit. Un exemplu dacă doriţi, strîngcrca legăturilor în lupta împotriva crimei organizate, sau dezvoltarea unor po litici ex terne cît mai eficiente şi viabile în cazul tuturor statelor lumii. T rebuie.să depăşim pragul teoretic şi să devenim m ai practici, numai aşa vom reuşi.

- în cc s ta d iu se a flă re la ţi i le b ila te ra le ro m ân o -b ritan ice? în ce d irec ţii a r tre b u i acţionat?

- Personal, doresc o întărire la nivel economic, prin prezenţa unui num ăr cît mai m arc dc investitori britanici în Rom ânia. Sînt prea puţini şi poate nu cci mai semnificativi...

- E x is tă o frică de a in v esti în R o m ân ia?

- N u aş num i-o frică, cît mai degrabă o im posibilitate dc a produce, de a face bani. Investiţiile sc fac pentru a aduce

profituri, acest lucru trebuie bine înţeles de factorii în drept. Aveţi un potenţial economic extraordinar, carc poate şi trebuie folosit judicios. A cest potenţial material şi uman poate atrage investitori serioşi. Şi nu trebuie să fie neapărat britanici. A vînd po tenţialu l de carc vorbeam, Rom ânia nu trebuie să sc bazeze numai pe noi, străinii. Românii sînt singurii responsabili de viitorul lor. La cîte schimbări au avut Ioc din 1989 şi pînă în prezent, au dovedit că pot face faţă. Legat dc relaţiile bilaterale, sînt mulţumit dc aspectul cultural, mult mai dinamic şi eficient, m ult mai activ la nivelul instituţiilor dc învăţămînt şi artă.

- Ce p la n u ri aveţi p e n tru 1998?- Am foarte multe proiecte pentm

anul în curs. M ă gîndesc la întărirea schimburilor b ilaterale la înalt nivel, la în tă r ire a re la ţ i i lo r e co n o m ice , la amplificarea schim burilor culturale. Şi m ă mai gîndesc la cca de a treia ediţie a fe s tiv a lu lu i b r i ta n ic dc dans contemporan.

Demostene ŞOFRON Foto: Ion PETCU

mmm

Ambasadorul Marii Britanii reafirmă politicos sprijinul ţării sale pentru România urmare din pagina 1______

r e z e rv a t r a d i ţ io n a lă fa ţă d c R o m â n ia . M ai m u lt d e c î t colaborarea econom ică cu ţările d in Balcani, britanicii par sâ fie preocupaţi dc situaţia m inorităţilor, dovadă şi implicarea lor energică în s i tu a ţ ia d in K o s o v o . Am basadorul Crabbic a afirm at câ a fo s t bucuros să co n sta te că prestaţia trapei engleze de dans “ Phoenix” la C luj-N apoca a fost urm ărită, în arm onic, dc rom âni şi m a g h ia r i . “ A d o u a e d iţ ie a F e s t iv a lu lu i b r i ta n ic dc d a n s m o d e rn d o re ş te să c e le b re z e preluarea şefiei U niunii Europene dc către M arca B ritanic, dar are şi scopul dc a prom ova com unicarea în tre oam eni”, a spus dip lom atul englez. ;

Ş e f ia b r i ta n ic ă a U n iu n i i Europene nu schim bă sem nificativ situaţia Rom âniei, englezii fiind recunoscuţi pentru pragm atism ul atitudinii politice. A m basadorul C rabbic a reafirm at sprijinul ţării sale pentru adm iterea Rom âniei în N A T O şi UE, da r a m enţionat că p ro g ram u l de re fo rm ă tre b u ie continuat. “Rom ânia va fi m em bru al NA TO şi al U E , dar nu ştiu cînd se va în tîm pla aceasta’ , a declarat el.

Teodor Meleşcanu, liderul ApR, îl “intersectează” vineri pe Ion Iliescu la

Cluj-NapocaLiderul ApR, Teodor Meleşcanu,

soseşte vineri la Cluj-Napoca. în cursul dimineţii va susţine o conferinţă de presă la sediul din Cluj-Napoca al partidului, după care se va deplasa la Frata, pentru un miting electoral. După miting, liderul ApR va pleca la Turda, unde intenţionează să viziteze două societăţi comerciale de tradiţie. Teodor Meleşcanu va părăsi Clujul în aceeaşi seară, înapoiodu-se la Bucureşti.

Reamintim câ în aceeaşi zi liderul PDSR, Ion Iliescu, îşi încheie vizita în judeţul Cluj. Programul diferit al celor doi rivali politici le va da, însă, prea puţine prilejuri să se întîlnească.

(D.B.)

Astăzi si mîine

I o n I l i e s c u s e v a p l im b a p r in p ie ţ e l e ş i în t r e p r in d e r i l e c lu j e n e

Preşedintele PDSR Ion Iliescu soseşte astăzi la Cluj pentm o vizită de două zile. Programul său, aşa cum a fost întocmit de filiala clujeană a partidului, arată ca unul de campanie electorală: Joi, ora 7,33 - sosire la Gara Centrală; 8,30- 9,40- întîlnire la Primăria Iclod cu agricultori din zonă; 10 - vizită ia Gherla, întreprinderile Somvetra, Sortilemn şi Mobila; 11,30 - întîlnire cu activul PDSR din Gherla; 13,30- vizită la Napopan Cluj-Napoca; 15,30 - 18,30 - reuniunea lărgită a Consiliului Judeţean Cluj, la Casa

Tineretului; 19 - cdnferinţă de presă; Vineri, ora 8,30 - vizită în Piaţa Mihai Viteazul, 9,30 - vizită la Flacăra; 10,30 întîlnire cu Asociaţia patronilor şi micilor meseriaşi; 12 - întîlnire cu activul PDSR din Turda.

Din Turda, liderul principalului partid din opoziţie îşi va continua periplul prin judeţe transilvane, menit să explice filialelor PDSR strategia politică pentm anul în curs şi să verifice pregătirile din teritoriu pentm eventuale alegeri anticipate.

(C.C.)

M inorităţile d in Ungaria

R eprezentarea parlam entară amînată sine dieDeocamdată nu sc ştie dacă problema

re p re z e n tă r i i m in o r i tă ţ i lo r în Parlamentul Ungariei v a fi rezolvată cu ocazia alegerilor parlam entare din luna mai sau cu cea a a legerilo r locale din luna octom brie, se p o a te citi într-o relatare a A genţiei U ngare de Presă (M T I). D a că e a v a fi în tr -a d e v ă r

.rezolvată... Pentru că, în condiţiile în care ciclul legislativ este pe cale să se încheie, deputaţii A dunării Naţionale au luat o hotărîre ambiguă: au fost de acord câ, în principiu, minorităţile din Ungaria ar treb u i să a ib ă re p re z e n ta n ţi în Parlam ent, dar au respins modificarea procedurii care a r fi perm is ca alegerea deputaţilor m inoritari să aibă loc cu

ocazia alegerilor parlamentare din luna mai. R ecunoscînd că este vorba de o “ lipsă de coerenţă procedurală” , Zoltan G al, p re şed in te le P a rlam en tu lu i,-a explicat presei că pentra remedierea ei este nevoie de promovarea unei noi iniţiative de modificare a procedurii care să fie exam inată şi dezbătută de comisia p a r la m e n ta ră care se o c u p ă de problem ele constituţionale.

T o sc . D o n c se v , p re şe d in te le în exerciţiu al organizaţiei M asa Rotundă a M inorităţilor, care a fost prezent ja dezbateri şi la vot, şi-a m anifestat perplexitatea faţă de decizia echivocă a Parlamentului, menţionează MTI. Lider marcant al minorităţii bulgare, Doncscv

a declarat ziariştilor că, din punctul dc vedere al m inorităţilor, soluţia cca mai avantajoasă ar fi fost alegerea parlamen­tarilor acestora cu ocazia scrutinului din lu n a m ai. D in c o lo d c c o n s t itu ­ţionalitatea ei, ca ar oferi m inorităţilor şi un sentiment dc siguranţă. Principala team ă a preşedintelui M esei Rotunde a M in o rită ţilo r e s te c â tă ră g ăn a rea procedurii parlam entare va duce la sc o a te rea de pc o rd in e a dc zi a problemei reprezentării parlamentare a minorităţilor. încă o dată se dovedeşte că amînarea nu este altceva decît forma cea mai subtilă, dar şi cea mai cinică, a negării...

Dorin SUCIU

15 0 de ani de la Revoluţia

R o m â n ă de la 1848

■ Manifestări organizau ta Cluj-Napoca ■

în zilele dc 14 şi 15 martie a,c. Primăria municipiului Cluj. Napoca,. împreună cu Uniuna “Vatra Românească”, Societatea “Avram Iancu”, Teatral National Cluj, Casa de Cultură a Studenţilor şi Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale organizează manifestările dedicate amversft \ 150 de ani de Ia Revoluţia Româna din 1848, Aceste manifestări se vor desfăşura după următorul program:

Sîmbătă 14 martie 1998Ora 11.00, Sala dc sticlă a i

Primăriei municipiului Cluj- Napoca

- Expoziţie documentari: “15; dc ani de la Revoluţia Română a: Ia 1848”. Prezintă d-na Florica Munteanu, de la Direcţia Judcleari Cluj a Arhivelor Naţionale.

- Simpozion cu tema “Primei; semne ale Revoluţiei Române d: la 1848”, prezintă; prof, univ, dr, doc. Crişan Mircioiu - “Ce trebuie sâ ştim despre Revoluţia Româna de Ja 1848 din Transilvania”; pro' univ. dr. loan Silviu Nistor, cercel şt. Gelu Ncainţu - "Primele semn ale Revoluţiei Române dc la 1845 din Transilvania”; prof. Teodc: Popa - “Dascăli români fc revoluţia dc la 1848”; VasiL Lechinţan - “Silviu Dragomir-li) ani de (a naştere” - autorii

- Expoziţie de carte istoria referitoare la Revoluţia Română;: la 1848.

- Depunere de coroane de fler. la Crucea de pe Cetăţuic (mari sc vă dcsJăşura din faţa Primar::, municipiului Cluj-Napoca - P-u Unirii - str. Gh. Doja - str. Hora - Crucea dc pc Cetăţuic).

Ora 17.00 Casa de Cultură! Studenţilor - Spectacolul cu pis “Avram Iancu de Lucian Blaga- Fragment ,în interpretarea cunoscutului actor clujean Manii Bodochi şi un Recital dc poezie.

Duminică, 15 martie 1998Ora 13.00 - Te Deum h

Catedrala Ortodoxă RomâniOra 14.00 - Depuneri dejerit

dc flori la monumentul lui Avram Iancu, monumentulMemorandiştiior, Şcoala Ardeleană şi la cele două pfc memoriale dc pc strada Avrar Iancu nr. 17 si 20.

wmmm

Prem iu l “ H an na h flrendt” ar putea poposi la C lu j-N a p o c a

Un important premiu internaţional, ce răsplăteşte instituţii care s-au remarcat “în mod excepţional’ prin eforturile lor pentru promovarea reformei în perioada posteomunistă, ar putea fi atribuit în anul acesta Universităţii “Babeş-Bolyai". Trebuie remarcat faptul că pe lista nominalizărilor se regăseşte: şi Facultatea de Studii Europene, care concurează pentm obţinerea premiului independent de candidatura U.B.B., dar şi Colegiul Noii Europe din Bucureşti. Cuprinderea pe lista finală a celor trei instituţii de învăţămînt superior din România s-a făcut după selecţia ce a întrunit la “start” 100 de nominalizări. Această listă finală conţine încă trei instituţii de învăţămînt superior, din Varşovia, Praga şi Sofia.

Candidaţii sînt analizaţi de o comisie internaţională, condusă de Lord Dahrendorf (Camera Lorzilor, Londra), şi alcătuită din nume ae rezonanţă ale vieţii sodo-culturale europene şi nord-americane. Premiul “Hannah Arendt se atribuie, anual, după cnteriul pe care l-am anunţat anterior, partea sa financiară fiind de 300.000 D.M. Banii nu sînt oferiţi pentm proiecte viitoare, ci pentm activitatea desfăşurată pînă în prezent de o anumită instituţie. Premiul a fost instituit în urmă cu patru ani de Institutul pentm Ştiinţe Umane din Viena şi Fundaţia germană Korber. Anul trecut, premiul "Hannah Arendt" a fost acordat Colegiului Invizibil de la Budapesta.

Cercetătorul Hannah Arendt s-a remarcat prin studiile sale privind societăţile totalitare. (D.B.)

Numărarea voturilor pentru Buget ar putea scoate la iveală o situaţie surprinzătoare

S-a acreditat în ultim a vrem e ideea - câ votul din Parlament privind Bugetul de stat pe 1998 va avea ca efect final înlocuirea, fie a premierului Ciorbea, fie a întregului Cabinet pe care acesta îl conduce. Comentatorii apreciază că p ro g n o za O poziţie i, p o triv it căre ia Guvernul va fi schimbat pînă Ia finele lunii m artie, are toate şansele să se adeverească. Privită de m ultă lume ca pe o veritabilă bombă cu efect întîrziat, plasată în Palatul Victoria, chestiunea Bugetului a produs o firească agitaţie la n ivelu l conducerii PNŢCD, care, zilele trecute, a încercat să-şi apropie, poate în disperare de cauză, sprijinul inam icului politic numărul unu, PDSR. C hiar dacă, aşa cum se sconta, PD SR a venit în întîm pinarea propunerilor P N Ţ C D c u u n re fu z n e t, u n ii parlam entari din Opoziţie nu exclud

posibilitatea ca, în m om entul votului pentra Buget, să se producă surprize de proporţii. Se ştie câ Bugetul a determinat infinite discuţii în culise, independente de cele oficiale, purtate “ la v î r f ’, în tre lid e ri a i partidelo r parlamentare. Pornind, poate, tocmai de la o astfel de discuţie, senatorul Costică C iu rtin (a le s p e l is te le PU N R ) avansează ideea că, dată fiind procedura votului secret, B ugetul a r putea căpăta g iru l u n u i n u m ă r su f ic ie n t de parlamentari pentru a fi aprobat. Ciurtin spune că s-ar putea găsi destule voturi în “ograda” O p o z iţie i, a s tfe l îneît in c lu s iv îm p o tr iv ir e a P a r t id u lu i D e m o cra t s ă f ie a n ih i la tă . Cu suspiciune, C iurtin priveşte în primul rînd către PD SR , dar nu trebuie uitat că sprijinitorii lui Gheorghe Funar, între care se găseşte şi senatorul clujean, au

acuzat în m ai m ulte rînduri iute# parlam entarilor PU N R de a vot»11 ţărăniştii în chestiunea Bugetului.

D in terito riu , semnalele aratăţ partidele Opoziţiei nu sînt foarte to* pregătite pentra alegeri anticipate. M ApR, care pare să oscileze între Put[|t şi O poziţie, n u le doreşte

P e n tru C lu j, simptomatice si»'declara ţiile liderilor UFP, din calrezu ltă extrem de clar câ terme®alegerilor anticipate trebuie amînatpdupă verificarea lâ conducerea ţăruunui G uvern format din tehnici®'V arianta a fost explicată îfl uimad o u ă z ile de N icolae Căra )’reprezentantul în UFP al unui pan1P R M - indicat de sondaje ca fund^o vertiginoasă creştere în prefenn.electoratului. oB,ţ

Dan BRit

ag^L RiUIL PUBLICITATE C L U J-N A P O C A : ■ lu n i-v in e ri 8-16; s in ib â lâ 9-14; ttVhx 19-73-04; S U B R E D A C Ţ IA T I l i ! ) V lu n i-v in e ri 8-16; tel/fax 3 1 4 3 -2 3 ; SU B R E D A C Ţ IA D IÎJ : lu a i -v in e r i 8-16; Ici/lax 21-60-75.

jo i, 12 m a rtie f 9 9 8 ( 7

s c U R S U S s a

SECRETARY TO FIN ANCE DIRECTOR

URSUS SA a m em ber o f the South African B rew eries Group

s e e k s a s e c r e ta ry t o th e F i n a n c e D ir e c t o rSkills reauired in clude:

♦ C om puter know ledge- Excel- W ord v- Pow erPo in t (an advan tage)

♦ Good English know ledge♦ General o ffice com m unication a b ility♦ Enthusiasm and energy.Please fax your C V to Tony Jennings at

064/192171.

Consiliul de Administraţie a

SC flGROMCC MIHM viTcnzuLsn

c o n v o a c ă

A d u n a r e a G e n e r a lă a A c ţ i o n a r i l o rpentru data de 27.03.1998, ora 10, la sediul societăţii.

ORD IN EA DF. 7T:1. Raportul Consiliului de Administraţie.2. Raportul Comisiei de cenzori.■3. Aprobarea contului de profit şi pierdere pe anul 1997.4. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli -

pe anul 1998.In cazul neîndeplinirii cond iţiilo r de cvorum , a

doua A dunare Generală se va întruni în acelaşi loc, la aceeaşi oră, avînd aceeaşi ordine de zi, la data de13.04.1998. jişomJ

Institutul Român de Cercetări Economico-Sociale şi Sondaje

B u c u r e ş t i membru activ a l-

I N T E R N A T I O N A L E U R O G R U P C O N S U L Torganism de lucru al Comunităţii Europene

anunţă deschiderea la C iuj-Napoca a cursurilor pentru dobîndirea profesiei de

EVALUATOR IMOBILIARIn s titu tu l a re a c re d ita re a M in is te ru lu i

Învăţămîntului şi Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale fiind unica instituţie acreditată pentru cursurile de calificare în profesie. RELAŢII SUPLIMENTARE:

• C iuj-Napoca, str.Pavlov 27, telefon 064-191991

1604199! Persoana de contact: Mariana Buruiană

PACHET INTEGRAT W IND OW S DE MANAGEMENT, GESTIUNE Şl CONTABILITATE

Instalare şi acces gratuitei Consultanţă şi service gratuite i

TRANSARl

C l u j - n a p o c a , S t r . Z r i n y l n r . 4 ; Tel; 064-414170; 094 637303. Fax: 064-414879

http://w w w .transart.ro; e-m ail; ncoman@ transart.ro

CIELO (STOC LIMITAT! PRE| (USD) OFERTA SPECIALĂ (USD) CASH/RATE. LEASING

GL \0 .2 5 < y 7 .9 5 0 / 8 .4 50GLE i V i g o 8 .5 0 0 / 9 .0 00G LE AC 1 1 Jfeo 9 .9 5 0 /1 0 .4 5 0G LE A C A T 12/900 1 0 .9 0 0 / 1 1 .400H /B G L AC Ai.70 dv 9 .9 0 0 / 10 .400TICOSL "SsZOO’" 5 .9 5 0 / 6 .3 00SX 6 .9 5 0 / 7 .4 5 0

Pe durata promoţiei, at&t creşterea ratei de TVA de la 18% la 2276 căt şi accizele vor (I suportate de către Daewoo Automobile.

ESPERO 1.8 PRET (USD) OFERTĂ SPECULLĂ (USB) CASH/RATE. LEASING

A C \5 .9 5 ( X 1 2 .9 5 0 / 1 3 .4 5 0A C A B S idxSJBO 1 4 .3 0 0 / 1 4 .8 0 0A C A T iş re ISO .1 4 .4 0 0 / 1 4 .9 0 0A C A T A B S S7.90CK 1 5 .4 0 0 / 1 5 .9 0 0ESPERO 1.5A C N ^ .9 5 ţy 1 1 .9 5 0 / 1 2 .4 5 0A C A B S 1 5 > 0 0 1 2 .9 0 0 /1 3 .4 0 0A C A T *$.95b* 1 2 .9 5 0 / 1 3 .4 5 0

O F E R T A D A E W O O S E P R E L U N G E Ş T E P A N A L A 3 1 M A R T I E !• Acum DAEWOO vă a|ută să luaţi hotărârea la care vă gândeaţi de miât Verificaţi propunerea DAEWOO d&n tabelul alăturat şl veţi vedea de ce.• Pentru modelele neincluse |n oferta promoţională primiţi cadou un telefon GSM DAEWOO cu conectare şi abonament Dialog gratuite (3 luni), precum şi un cupon valoric cu care puteţi achiziţiona orice produse electronice DAEWOO în valoare de 200$.• 5003)00 de lei brut fiecărei persoane care educe un cumpărătoriAnunţaţi cel mai apropiat Centru zonal Daewoo: Bucureşti, Radu Cristian, Stan Claudiu 01/2100156; Braşov, Avromescu Constantin, Dumitraşcu Mhai 068/319845; Constanţa, Manta Cătălin, 041/B94738; Clui Tautu Călin, 064/190350; laşi. Stroia lucian, 032/217866; Timişoara, Cristea Lucian, 056/197372; Craiova, Popa Dorel, 051/146890; Craiova (penfru angajaţi Daewoo), Dimulescu Dan, 051/147800; 141300 Int 2279,1187

Pentru detalii contactaţi ce l mai apropiat distribuitor autorizat DAEWOO AUTOMOBILE:CLljj IAT.SA Tel.: 064/41.07.68 Fax: 064/41.07.69 • CLUJ FELEACTel.: 064/43.84.41 Fax: 064/43.84.42 • BUCUREŞTI - AUTO MARCUS TeL: 01/255.09.77 Fax: 01/255.00 66 • BUCURESn-Fi (RnflFRVirr s r l. Tal • OUfi7S ftft os Fav npvYi qq . bi ir»i îpcgT KTrHkî r!! !!a! bV * .48/210.80.27 • BUCUREŞTI - SEBASTIAN S.R.L Tel./Fax:01/330.60.09 • BUCUREŞTI - EUROCENTER-BÂNEASATel.: 01/23230.62 Fax: 01/23230.61 • BUCUREŞTI CAR SERVICE ST/ * 01 0 58 82 dc 01 1112. W-BUWR ni^^DGA|£A<IUUA SATEX S.R.L Tel.: 058/81.04.57 Fax: 058/81.01.53 «ALEXANDRIA GRUPO TRANSNAŢIONAL Tel.: 047/32.43.97 Fax: 047/32.50.00 • ARAD IAT.SA TeJTFax: 057/28.73.66» ARAD FRANCKMAR TeL: 057/24.61.44 Fax: 057/22.39 72 • racAU i atc a t«» . ot vi CoS-

^ ^ *BARLAD IAT.SA TeL: 035/42.13.21 Fax:035,'42.11.89-B«TRITACOM AUTOSPORTm /Fax:063/23.15.5G^5.01^3« BOTOŞAf«XANDOR Ţel.': 031/53.47.40 Fax:

656/22.7650 Fax: 056/14.41.44-T1VI1ŞQARAI.A.T.S.A. Tel.: 056/20.02.15 Fax: 056/2019.20 .... .065/25.55.44 .ŢX1LCEA DELTASERylCETeL/Fax: 040/52.12.59 . TURNU-SEVERIN lA T.SATel.JCEAVA SEVERIN Tel.: 030/21.00.32 Fax: 030/52.03.69 • TECUCI WOTAN IMPEX S.R.L. Teh/Fax: 036/81.5» 58/48 29 09 . TIMIŞOARA AUTO WFITTol ■ AlM/A H n E M f i T V l

P6 75. A4*Tă J i ŞIA/rSA/ :06S 3666Fa3C

( 8 ] joi, 12 martie i 998 ^ A D E V Ă R U L^—y ____ a U D Lrt L I l r \ t B* lu n i-v in e r i 8-16; lei/lax 31-43-23; S U B R E D A C Ţ IA D E J: lu n i-v in e ri 8-16; le i/fax 21-60-75. Q | | | |

ACORDăm o REDUCERE de preţ do

•» /

c l u j - n a p o c a " ' -♦ Piafa 1848 nr.1

Tel. 437429; Tel/Fax 437430♦ Livezii 63 Tel. 437444

(Zona Carbochim - Clujana). D E J: ♦ Str.EcTeodoroiu nr.56

Tel. 215073 HUEDIN: ♦ Str.A.lancu nr.1.

Tel. 253493

. .A C O R D !

In tem eiul L egii n r .3 1/1990, m anagerul

SC AGROCOMSUIN SA Bonţida#

cu sed iu l în localitatea B on ţida nr.834 jud .C lu j, înreg istra tă la R eg is tru l C om erţulu i sub n r .J l2 /3 5 4 /l9 9 1

c o n v o a c ă Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilorla d a ta de 3 0 .03 .1998 , o ra 10, pentm to ţi acţionarii înregistraţi în R egistrul

conso lida t al ac ţionarilo r la d a ta de 20.03.1998.L ocul de desfăşurare a adunării este sediul societăţii d in com una B onţida nr. 834,

ju d .C lu j, avînd u rm ătoarea ord ine de zi:/. Raportul de gestiune al managerului pe anul 1997. 3

2. Raportul Comisiei de Cenzori pe anul 1997. Ş3. Aprobarea Bilanţului Contabil şi a contului de profit şi pierderi pe anul 1997.4. Aprobarea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli si a programului de producţie pe anul

1998. -5. Fixarea remuneraţiei cuvenite managerului şi a cenzorilor.6. Alegerea cenzorilor permanenţi şi a cenzorilor supleanţi.7. Aprobarea A.G.A. privind stabilirea duratei de recuperare a valorii neamortizate a

imobilizărilor scoase din funcţiune (pentru imobilizări necorporale - 2 ani, pentru imobilizări corporale - 3 ani) în conformitate cu prevederile Legii nr.l 5/1991 şi O.G. 54/1997.

8. Aprobarea listelor de mijloace fixe propuse la conservare şi la casare. .9. Aprobarea începerii demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu a societăţii.

D o cu m en ta ţia re fe rito a re la o rd in e a d e z i poa te fi c o n su lta tă d u p ă data de 1 4 .0 3 .1998 , lase d iu l so c ie tă ţii în tre o re le 8 -16 .

P o triv it p rev ed erilo r leg a le , a c ţio n a rii po t p a rtic ip a Ia a d u n a re d irect cu b u le tin u l de id en tita te sau prin p ro cu ri sp e c ia le a co rd a te u n o r re p re z en tan ţi a c ţio n ari, a lţii d e c ît sa la ria ţii so c ie tă ţii, proUuri ce p o t fi r id ic a te d e la sediu l so c ie tă ţii.

în c a z u l în care nu se va în tru n i c v o ru m u l p re v ă z u t d e leg e , a d o u a A d unare G e n e ra lă se c o n v o a c ă la data de 3 1 .0 3 .1 9 9 8 , o ra 10, în ace laşi Io c şi c u a c e e a ş i o rd ine d e zi.

Informaţii suplimentare la telefon 064-432269; 432658, fax 064-432657.

Consiliul dc Adm inistraţie a S C T U R D A P A N S A T l i r ( l 3>

Str.Roşiori n r .lîn tem eiul p revederilo r a r t . l l l din Legea n r.31 /1990 , republicată şi art.13

d in S tatutul societăţii, con v o acă -

Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilorpentm ziua de 28 m artie 1998, ora 10, la clubul societăţii, pentm toţi acţionarii

înregistraţi în Registm l Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 26 martie 1998.O rdinea dc zi:1. Raportul anual a l adm inistratorilor pentru anul 1997;2. Bilanţul contabil, contul de p ro fit ş i pierderi, repartizarea profitului ş i fixarea

dividendului, descârcareadegestiuneaadministratorilorlaîncheiereaexerciţiului financiar 1997;

3. Raportul cenzorilor p riv in d bilanţul contabil ş i execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli p e anul 1997;

4. Bugetul devenituri ş i cheltu ielipe anul 1998;5. împuternicirea C onsiliului de Administraţiepentru: . -

a) vînzarea de active; ’■ iib) gajarea, ipotecarea sau închirierea activelor societăţii; ec) contractarea de împrumuturi bancare p e termen scurt, mediu sau lung,

inclusiv îm prum uturi externe; -d )a semna contracte, în temeiul art.143 din Legea nr.31/90 (republicată)

privind asocieri, înfiinţări de societăţi mixte etc.6 . Diverse. .

în cazul în care în data de 28 martie 1998 prezenţa acţionarilor nu asigură reprezentarea capitalului social prevăzut de lege pentm validitatea deliberărilor, adunarea generală se convoacă pentra data de 29 m artie.1998, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră.

Începînd cu data de 12martie 1998, documentele şi materialele informative referitoare la problemele propuse la ordinea de zi se pot consulta la sediul societăţii, Compartimentul acţionariat, între orele 10-13.

Calitatea de acţionar se va dovedi cu buletinul de identitate şi certificatul de acţionar s a u procură specială. Reprezentarea este permisă numai prin acţionari.

Procura specială de reprezentare se obţine de la sediul societăţii începînd cu data de 12m artie l998 . După com pletarea ei se va depune la sediul societăţii pînă la data de 26 martie 1998, ora 14. -

Informaţii suplim entare Ia telefon 064/433372 int.13.

*coNVOcnTon*Consiliul de Adm inistraţie a

S C u r S u s s acu sediul în Ciuj-Napoca, str.M ănăştur nr.2 6, Nr.Reg.Com. J12/91/1991

convoacă A d u n a r e a G e n e r a l ă a A c ţ i o n a r i l o rpentru data de 6 aprilie 1998, ora 11 a m. la Casa de Cultură Studenţească

din Ciuj-Napoca, Piaţa Păcii nr.1-3, cu următoareaO R D T N F. D F. 7 1 :

1. R a p o rtu l d e activita te a l adm in is tra to rilo r p e a n u l 1997.2. P rezen tarea B ilan ţu lu i p e exerc iţiu l 1997, a con tu lu i de profit şi

p ie rd e r i ş i a p rop u n erii de rep a rtiza re a p ro fitu lu i.3. R a p o rtu l C om isiei de C enzori.4: S upunerea sp re ap ro b a re a B ila n ţu lu i p e 1997, a Raportulu i de

activ ita te ş i a p ro p u n erii d e rep a rtiza re a p ro fitu lu i.5. P rezen ta rea B ugetu lu i p e a n u l 1998.6 . A p ro b a rea bugetu lu i p e 1998.7. D iverse .

Începînd cu d a ta d e 25 m artie 1998, docum entele şi m ateria le le informative se po t consu lta la sediul socie tă ţii d in C iu j-N apoca, str.M ănăştu r nr.2-6, B iroul A cţionari, în tre o re le 8 -12 a .m . unde se p o t p ro cu ra şi form ulare de procuri specia le p en tm reprezen tare , ca re se p rez in tă la intrare.

P o t pa rtic ip a acţionarii înscrişi în R eg is tm l A c ţionarilo r p în ă în data de 31 m artie 1998, p e baza B uletinu lu i de Iden tita te sau cu p rocuri speciale. (76t63l) P re ş e d in te le C o n s iliu lu i d e A dm in is tra ţie

SRL de TEHNICA PARASOLARĂ

_ i n S tr.Pavlov nr.6-8/1I A R A S U N PR0D. Tel/Fax 192536

s Vă aşteptăm la ştandul nostru din cadrul expoziţiei AM BIENT - CONSTRUCT

în perioada 12.03-16.03, unde expunem produsele noastre 1

i

N O U ! grilaje, uşi de garaj, p o rţi industriale.

V IN D E M♦ 2 a u to tira ri de 2 0 1

c u p re la tă şi dubă

♦ au to cam io n IFA-LW 50 j

♦ 2 au to d u b e SA V IEM !

în stare bună de funcţionareTelefon 155407.

• Vînd Renault 19 GTD înmatriculat recent şi Dacii Nova. Informafii tel. 092-34* 59-90 / 16-72-61. (020008)• Vînd Opel Ascona an 87.

Tel. 16-14-01. (020077)

V IN ZA R ICU M PĂRĂRI

• Cumpăr ambalaj bere. Tel. 15-54-07 (001515)• Vînd acţiuni Dacia Felix,

1500 lei/bucată. Tel. 094-84- 17-77. (011582)• Vînd en gros televizoare color

Philips noi sigilate, maşini de spălat îndesit Wirlpool, preţ 3.200.00 negociabil. Telefon 062- 43-40-52; 094-57-90-84. (011538)• Vînd moară şi Mobra. Telefon

41-15-51 sau 06-54-12-38-6. (011601).• Vînd maşină fabricat îngheţată

2 capete. Tel. 16-44-27 informaţii zilnic orele 8-22. (011620)• Vînd televizoare second-hand.

Tel. 094-50-11-95, 43-08-71. (020082)• Vînd teren pentru construcţii.

Tel. 17-36-31. (001431)

• Vînd urgenf 2 camere ultracentral. Tel. 19-30r08; 13-65-96.(001508)• Vînd urgent apartament

două camere Mănăştur, Calea Floreşti, parter, balcon închis, parchet, lambriuri, telefon, tv cablu pentru pretenţioşi. Preţ negociabil. Tel. 17-27-66 sau 17-25-23.(011564) .

• Vînd teren 2300 mp cu autorizaţie de construcţie, situat în Gheorgheni Ia capătul liniei autobuzului 32. Telefon 15-35-45 după ora 20. (001370) •• Vînd urgent apartament 3

camere în Plopilor noi, preţ avantajos. Tel. 42-71-15 sau 42-00-20. (001461)' • Vînd garsonieră confort 1 zonă excelentă. Tel. 092-367- 695. (001484)• Vînd urgent garsonieră

confort I str. Răsăritului nr. 106 bl. M3 ap. 4 zona Mărăşti. (011603)

• Vînd apartament 2 camere confort etaj 1 cartier Grigorescu. Tel. 18-30-44. (001457)• Vînd 2 apartamente cu 2

camere în cartierul Mănăştur şi unul în Zorilor. Tel. 12-78-96. (001514)• Vînd apartament două camere

în Mănăştur 4 din 4, preţ 90 milioane lei negociabil. Ocupabil imediat. Tel. 15-45-87; 12-12-62. (011621)

• Vînd clădire abator carmangerie mezelărie. Informaţii Cluj tel. 16-36-76 sau Iara 162. (020061)• Vînd una bucată remorcă de 5

t în stare bună. Tel. 42-06-69 zilnic orele 19-20. (011571)

• Vînd Dacia 1991. Tel. 13-12- 07. (001507)• Vînd talon + carte identitate

Ford Fiesta şi Peugeot 305. Tel. 094-66-32-54,sau 068-12-96-11 (011534) -• Vînd Toyota Starlet două

bucăţi fabricaţie în 1980 una pentru piese de schimb 320(1 mărci. Tel.* 14-85-75. (011556)• Vînd Suzuki Vitara Cabrio

1992 1600 cmc accesorizat. Telefon 09-45-32-88-9. (011562)• Vînd Dacia 1310 an fabricaţie

1989. Informaţii tel. 15-89-59. (011613)• Vînd Dacia 1300 an fabricaţie

1979 stare foarte bună. Tel 15-45- 62. (020084)• Vînd maşină de cusut Privitei

cu 20 modele, in perfectă stare de funcţionare. Ţel. 094-81-80-47. (011606)• Vînd motocultor nou SUA de

3,5 CP. Preţ negociabil. Relaţii str Postăvarul nr. 11 cartier Iris (011609)• Vînd tractor U445 cu cabină,

remorcă, plug, disc, toate fabricate 1993, preţ informativ 59 milioane. Informaţii tel. 19-52-58. (001515)

• SC Davsam Corapany SRL Bucureşti vinde zilnic Dacii orice tip, zero km. Eventual schimbă cu autoturisme rulate. Tel. 01/ 212-26-54, 018. 62-20-51. Fax: 01/ 212- 26-53.(658002)• Cumpăr Dacia 1310. Tel.

42-68-64. (011605)

• Vînd 2 butoaie de tablă- Preţ 25.000 lei/bucată. TeL 43- 86-09 (001501)

SC SELENUM SRL

calculatoaresecond-hand

c u liv ra re la domiciliu

• Vînd Lada 1200 în stare hună de funcţionare. Tel. 14-69-10. (001480)

• Vînd Oltcit Club 1991. Telefon 12-31-44. (001492) Tel. 144541

A D E V A B U L

, i f s C lu in g r n M f Z - M T A T U C L U L N A P O C A lu n i-v in e r i 8-16; s îm b ă tă 9-14; tel/fax 19-73-04; S I B R K I ) \ ( Ţ 1 \ 'H 'R I U :

r 4 / O L i \*M , l r \ l C r lu n i-v in e ri 8-16; tel/fox 3 1 4 3 -2 3 ; SU B R E D A C ŢIA D E J: lu n i-v in e ri 8-16; te l/la x 21-60-75. joi, 12 martie 1998 ( V )

m M C M H H . a . - m —Opera Română Clpj•organizează la data de 30.03.1998, ora 10, CONCURS pentru ocuparea postului de

m u n c i t o r c a l i f i c a t p a n t o f a r Itreap ta profesională III. s

Dosarele se depun la secretariatul instituţiei p în ă la data de 27.03.1998, ora 13.

In fo rm a ţii sup lim en tare: la telefon 192976.

vinde EN GROSle g u m e , fr u c t e , c itric e

la depozitul de pe s tr.F ab ric ii n r.123(lîngă T ăbăcărie , ca r tie r M ă ră ş ti)

T e le fo n 0 1 8 5 9 1 2 4 5 .C a c e lc m a l m ic i p r e ţ u r i !

VÂ AŞTEPTĂM!(604205)

în baza art. 117 d in L e g e a n r . 3 1 /1 9 9 0 ş i a a c tu lu i c o n s t itu t iv a l so c ie tă ţii,

Consiliul de administraţie al ' " -

SC COMCEREAL SA CLUJconvoacă:

A D U N A R E A G E N E R A L Ă O R D IN A R Ă Ş I E X T R A O R D IN A R A

a acţionarilor so c ie tă ţii în d a ta d e 2 7 .0 3 .1 9 9 8 , o ra 11 ,0 0 , Ia s e d iu l so c ie tă ţii î n P - ţa Avram Ia n c u n r. 15, p e n tru to ţi a c ţio n a r ii în re g is tra ţi în R e g is tru l a c ţio n a rilo r la sfârşitul z ile i d e 2 0 .0 3 .1998 .

- O rd in e a d e z i a a d u n ă rii g e n e ra le e ste u rm ă to a re a :1. P rezen ta rea R a p o r tu lu i d e g e s tiu n e şi a R a p o r tu lu i C o m is ie i d e c e n z o ri

A p ro b a rea B ila n ţu lu i c o n ta b il p e a n u l 199 7 şi a C o n tu lu i d e p ro f i t şi p ie rd e ri. ■S tab ilirea B u g e tu lu i d e v e n itu r i şi c h e l tu ie li p e a n u l 1998 . .M a jo ra rea c a p ita lu lu i so c ia l c u d ife re n ţa d in r e e v a lu a re a m ijlo a c e lo r f ix e co n fo rm H G 9 4 5 /1 9 9 0 , H G 2 6 /1 9 9 2 , H G 5 0 0 /1 9 9 4 , p re c u m ş i c u te re n u l a fe re n t so c ie tă ţii c o m e rc ia le , c are a fo s t o b ţin u t c u ce rtif ic a tu l d e a te s ta re a d rep tu lu i de p ro p r ie ta te a su p ra te re n u lu i a v â n d s e r ia M 07 n r. 1 9 1 0 /1 9 9 7 . R e g le m en ta re a d ife re n d u lu i p a tr im o n ia l d in tre S .C . C O M C E R E A L S A şi A N P A - R A , î n v e d e re a d e f in it iv ă r ii P r o to c o lu lu i d e sep a ra re în tre c e le d o u ă soc ie tă ţi. '

6 . A le g e re a c o n s iliu lu i d e a d m in is tra ţie .7. A n a liz a o p o rtu n ită ţii d iv iz ă r i i so c ie tă ţii. . . ^8 . D iv e rse . ■ , Rîn c e p â n d cu d a ta d e 2 4 .0 3 .1 9 9 8 , d o c u m e n te le şi m a te r ia le le in fo rm a tiv e §

referitoare la p ro b lem ele p ro p u se la o rd in e a d e z i se p o t c o n s u lta la sed iu l so c ie tă ţii.C a li ta te a de a c ţio n a r s e v a d o v e d i c u b u le t in u l d e id e n ti ta te şi c e r tif ic a tu l d e

acţionar, p ro c u ră sp ec ia lă sa u e x tr a s d e co n t. R e p re z e n ta re a e s te p e rm isă n u m a i p r in acţionari.

P ro c u ra sp ec ia lă d e re p re z e n ta re se o b ţin e d e la s e d iu l so c ie tă ţii în c e p â n d c u data d e 2 4 .0 3 .1 9 9 8 . D u p ă c o m p le ta re a e i se v a d e p u n e la se d iu l so c ie tă ţii p â n ă la data d e 2 7 .0 3 .1 9 9 8 , o ra 8.

Informaţii suplimentare la telefon 064/195557.

?•

3.4.

5.

C o n s i l i u l L o c a l M i n t i u G h e r l i i

j u d e ţ u l ClujO r g a n i z e a z ă în z i u a d e 3 1 m a r t ie 1 9 9 8 , o ra 1 0 *

L IC IT A Ţ IE P U B L IC Ă la închirierii u rm ă to a re lo r sp a ţii:1 . S p a ţ i i d e l a f o s t u l C A P M i n t i u G h e r l i i n r . 3 9 0

• una m agazie în suprafaţă de 70,40 mp.• una cam eră fost ate lier m ecan ic în suprafaţă de 29,25 mp.• două beciuri la subsolul fostu lu i sediu al C .A .P .-u lu i, în supra fa ţă

de 77,90 mp.• una cameră, de la fostul sediu al C .A .P .-u lu i, în supra fa ţă de 25

• mp. •• spaţiul fos te i plăcintării în suprafa ţă de 26,30 mp• un bazin din tablă de metal de 4 .000 I• una cameră fosta m ăcelărie din M intiu Gherlii nr.382, în suprafa ţă

de 20 mp.• coteţe pentru porci, din beton, în suprafaţă de 37,00 mp.

C e re rile d e p a rtic ip a re la licitaţia în c h irie rii s p a ţiilo r s e v o r d e p u n ep înă în z iu a d e 3 0 m a rtie 1 9 9 8 .

Licitaţia v a a v e a lo c la s e d iu l P rim ă rie i.RELAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFON: 241767.

Vînd la preţ avantajos 2 Mii hol (scai) vizibile pe s(r. Horea nr. 59-63 bl. AII ap. 1 Cabinet stomatologic, luni orele 9-13, marţi şi joi orele 15-20.(000100)Vînd teleron GSM 150-600

DM. Informaţii tel. 092-25-88- 16-72-61. Vînd telefon

GSM 094 83-90-56 / 094 83- 96-82. (020009)Vînd 250 oi cu miei. Sat

nr. 113. (001388)Vînd urgent convenabil

extensibilă. Tel. 43-06- -(001513)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

Schimb apartament 3 camere lila cu similar Cluj. Relaţii la 1.5-60-52. (020097) ...

ÎNCHIRIERI1 Dau în chirie 2 garaje de 30 şi mp amenajate ca spaţii

■“merciale în Sibiu. Informaţii «2-33-43 sau 42-66-36.•11623)Dau în chirie apartament 3

••Bere ultracentral etaj 1, “•dolari/lună. Tel. 18-85-08. (*#1491)Uau in chirie casă. Tel. 18-49- •■(011607)1 Dau în chirie apartament cu camere (mobilat) în cartierul

'Wgheni. Tel. 17-82-94.

1 Student caut de închiriat «onieră. Tel. 18-03-85, 19-38- ^20075) ■

DIVERSE

* Angajez conducător auto ?r°resionist pc autocamion ^ T e l . 15-54-07. (001517)

• C ă lă to riţi cu m icrobuz cu aer condiţionat de Ia Com atim T ra n s în z ile le de m a r ţ i , m ie rcu ri, v ineri şi dum inică. Tel. 14-00-77. (001350)

• Firm a SC Furu T ransporte SÂ o rg a n iz e a z ă c o n c u rs p e n tru ocuparea postu lu i de d is p e c e r t r a n s p o r tin te rn a ţ io n a l în d a ta de 14 m artie 1998 ora 10 Ia sediul firmei str. Bucureşti nr. 68 ap. 87. In form aţii Ia tel. 43-31-77 (001482)

• SC Artinfo SRL acred ita t de MS şi MEN în co lab o rare cu SC D on SRL organ izează în d a ta de 21 m a rtie o ra 9, c u r s u r i de p r e g ă t i r e în vederea obţinerii certificatului de a te s ta r e p ro fe s io n a lă in a c t iv i ta te a de d ez in sec ţie - d e ra tiz a re . în sc r ie r i p în â ia d a ta de 19.03.1998. o ra 18 la se d iu l SC D on SR L C iu j- N apoca, s tr . Iuliu M aniu nr. 33 ap. 9 tel. 19-82-08 orele 11- 18. (001483)

• A n g a jăm c o n fec ţio n e re s u p e r io r c a lif ic a te p e n tr u co nfec ţii dam e, se rii scu rte . Tel. 19-68-17. (011588)

• F irm ă de c o n s t r u c ţ i i angajează cu carte de muncă: in g in e r sau m a is t ru co n stru c to r, z idari, zu g rav i- vopsitori, m ozaicari-faianţari, d u lg h e r i , m ecan ic u t i ia je e x c a v a to r i s t , m a c a ra g iu , pazn ici (pot fi şi pensionari) necalificaţi. Relaţii la tel. 19- 85-10 zilnic în tre orele 8-16. (020021)

• SC In terbrands, angajează pen tru departam entul m aster- fo o d s: a g e n ţi c o m e rc ia li . P e n tru in fo rm a ţii su n a ţi Ia te le fo n : 0 6 4 -4 1-64-39 .(020069)

• Executăm deratizări. Tel. 17-11-88(001519)

• Societate comercială caută p ro ie c ta n ţ i şi f irm e de construcţii pen tru realiza rea unui sediu în Cluj. Inform aţii la tel. 19-93-51. (020096)

• Angajăm salesman în Cluj. Condiţii: - 20-25 ani; - dinamici şi comunicativi; - studii superioare sau medii; - experienţă în vînzări şi distribuţie în domeniul bunurilor de larg consum; - carnet categoria B. Avantaj: - autoturism; - cunoştinţe PC; engleza. Oferim: - oportunitatea unei cariere; - training; - salariu atractiv. Trimiteţi CV pînă la 20 martie la fax 01/211-45-97. (658104)• Societate comercială angajează

vinzătoare pentru magazin alimentar şi raion mezeluri-came. Informaţii tel.42-69-38. (001481)• în conformitate cu Legea nr.

137/ 1995 SC Gach Romania SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Comercializarea produselor tipografice, situat în Ciuj-Napoca, str. Meteor nr. 23. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (001487)

• Societatea comercială Agressione angajează tîmplari: Tel. 41-44-50. (001495)• în conformitate cu Legea nr.

137/ 1995 Spitalul Orăşenesc Cîmpia Turzii anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivele microcentrală termică şi dispensar medical uman în Cîmpia Turzii str. Avram Iancu nr. 33. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99 (011600) '

• SC Prestissimo Mibai Impex SRL Ciuj-Napoca, cu ultimul sediu în Ciuj-Napoca str. Gr. Alexandrescu nr. 23, bl. E10, ap. nr. 16 pîrît în proces cu Coop Metalcoop Cluj, str. Universităţii nr. 10, în Dosar nr. Î799/1998, avînd ca obiect/litigiu comercial, este citată la Judecătoria Ciuj- Napoca la data de 30 martie 1998, ora 8 sala 95. (011614) ,• Societate comercială angajează

absolventă liceu cunoştinţe PC. Informaţii tel. 43-72-00, (011618)• Angajăm inginer mecanic cu

cunoştinţe în domeniul vînzări pentru o tipografie de ambalaje. Prezentare cu curriculum vitae între 16-18 martie orele 10-14 str. Rădăuţi nr. 5 cartier Gruia. (001496)• în conformitate cu Legea nr.

137/ 1995 Cooperativa Tricotajul anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul atelier tricotaje situat în str. Dîmboviţei nr. 47. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM, Calea Dorobanţilor nr. 99. (020090) / ’ .

• în conformitate cu Legea nr.137/1995 Alexandru Marcel anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul realizare balcon parter, situat în Dej, str.Dl.Rozelor nr.12, bl.Bl, ap.l. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, sc vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (14945)

• Registrul Auto Român organizează concurs pentru ocuparea funcţiei dc şef de reprezentanţă Cluj inginer cu cel puţin 5 ani vechime în domeniul proiectării construcţiei şi exploatării autovehiculelor. Termen final de prezentare a cererilor la sediul RAR Bucureşti Calea Griviţei nr. 391 sector 1 în daţa de 20 martie 1998. Concursul va avea loc la data de 26 martie. 1998 orele 10 la sediul menţionat.(011624)• Liceul Gh. Şincai str. Avram

Iancu nr. 33 Cluj anunţă concurs pentru ocuparea postului de lîmplar, în 9 aprilie 1998. Informaţii la sediul liceului.(011625)

PIERDERI

• P ierdu t câ(e l ra sa Caniche negru G ăsito ru lu i recom pensă m are . Vă rugăm sunaţi la tel. 16-47-02. (011619)

• Pierdut contract parcare pc numele Chiş Emanoil. îl declar nul. (001474)• Pierdut carnet dc student pe

numele Stan Ileana Mihaela. îl declar nul. (001498)

• Perde Lucreţia pierdut carnet dc sănătate. îl declar nul. (011612)• Murcşan Angelica pierdut

carnet student şi legitimaţie transport. Lc declar nule. (020099)• Pierdut legitimaţie de serviciu

pe numele Nergheşan Lidia. O declar nulă. (020086)________

DECESECOMEMORĂRI

* Preşedintele C onsiliului de A d m in is tra ţie a l SC B obîlna SA D ej, cu se d iu ] în s t r .C a rp a ţi n r.1 9 c o n v o acă Adunarea G enerală A nuală a A c ţ io n a r ilo r la d a ta d e 10 aprilie 1998, o ra 9, la sediu . D acă p r im a a d u n a re n u va în tru n i cvorum ul n e ce sa r se reconvoacâ adunarea pc da ta de 15 ap rilie 1998 la aceeaşi o ră şi acelaşi loc. O rd in ea de z i: p re z e n ta re a b i la n ţu lu i c o n ta b il pe a n u l 1997;aprobarea bugetu lu i de v en itu ri şi ch eltu ie li pe an u l 1998; m a jo ra re a c ap ita lu lu i social; diverse. (14944)

• In g in e r cu e x p e rie n ţă în o rg a n iz a r e a şi c o n d u c e re a p r o d u c ţie i de t r i c o t a j e şi confecţii, îm i o fe r serv ic iile . Telefon 14-53-72 (001504)

• SC Bingo Mărăşti angajează ospătare pentru sală de bingo. Condiţii vîrsta maximă 27 ani, aspect fizic plăcut, seriozitate. Informaţii suplimentare la tel. 09238-79-62 sau 41-43-78 între orele 14-16 sau 18,30-23 (011519)..........................

In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Bota Remus anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul locuinţă S+P+M în Cluj Napoca str. Croitorilor nr. 10. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (011599)• în conformitate cu Legea nr.

137/ 1995 Hristea David anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul grajd şură situat în Răscruci. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. .(011604)

• Cu s u f le tu l în d u r e r a t , a n u n ţ t r e c e r e a în n e f iin ţă a d r a g u lu i m e u s o ţ D O R IN S E R G H IE . Î n m o r m în ta r e a a re loc azi, 12 m artie , o ra 12, la C im it iru l C e n tr a l . F ie ca b u n u l D u m n e z e u să -i p r im e a s c ă la S in e ş i s ă - i odihnească în pace sufletul său m are! Soţia F lavia.

• ' C u d u r e r e a n u n ţă m în c e t a r e a d i n . v ia ţă a sc u m p u lu i n o s t r u ER D ELY IM R E (K IK I). în h u m a re a va avea loc în d a ta de 13 m artie o ra 13. F a m ilia în d u re ra tă . (001499)

* C u adîncă d u re re în suflet an u n ţăm decesul fu lg eră to r al m am ei şi bunicii noastre dragi U R S A T I . N A ST A SIA . În m o rm în ta re a va av ea loc a z i 12 m a r t i e o r a 15 d in C apela 1 C im itiru l M ănăştur. N u te vom u i ta n ic io d a tă s c u m p a n o a s t r ă b u n ic ă şi m a m ă . D u m n e z e u să te o d ih n e a s c ă în p a c e . C o p ii B răzdău T eo d o r şi M ircea cu fam iliile. (011596)

(jo) joi, 12 martie 1998 PUBLICITATE• C u d e o se b ită t r i s t e ţ e şi

d u re re ne despărţim d e d ragu l n o s t r u so ţ şi t a t ă V IR G IL B U D U R O IU , s u f le t n o b il şi generos. Te vom iub i m ereu şi v e i f i v e şn ic în s u f le te le n o a s t r e . în m o r m in ta r e a v a avea loc vineri, 13 m artie , o ra 12, Ia C ap ela d in C im it iru l C e n tr a l . M ire la şi B o g d a n . (001505)

• în m o m en te le d e m a re d u r e r e p r in c a r e t r e c i , cu g în d u l şi sufletu l s în t a lă tu ri d e tine, Dane. A dela. (0 )

• G H IZI d ragă, azi n u mai cîntăm, nu m ai visăm , azi ne d e sp ă rţim cum se d e s p a r t apele de u s c a t p e n tru a ne în ti ln i .d in n o u c în d v a . Ce m in u n e că a i fo s t , ce în tâm p la re că n u m a i e ş ti! (011615)

• Sîntem a lă tu ri de colegul p r o f . d r . 'G h . J e b e le a n u la trecerea in e te rn ita te a m am ei d r a g i . F a m il ia p r o f . d r . Grigorescu-Sido. (001490) • Un ultim omagiu celui care

a fo st E R D E L Y IM R E . Sincere condoleanţe fam iliei îndo lia te . C oleg ii d e Ia P ro Press. (011616)

• Colectivul Policlinicii n r . 1 este alături de colegul as. m ed. G ic u F e o rd e a n la d e c e su l m am ei. Sincere condoleanţe. (001493)

• C u in im ile z d r o b i te d e d u r e r e a n u n ţă m în c e ta r e a p re m a tu ră d in v ia ţă d u p ă o lu n g ă şi g rea su fe rin ţă a fiicei ş i s u r o r i i n o a s t r e d r a g i C S E R E IG H IZ E L A în v îrs tă de 24 ani. Lacrim ile noastre îţi v o r u d a veşn ic m o r m in tu l în m o rm in ta rea va avea Ioc în d a ta de 12 m artie 1998 ore le 14 Ia C a p e la n o u ă d in C im itiru l M ăn ăştu r. F am ilia în d u re ra tă . (011598)

• Un pios om agiu celui care a fo st co lo n e l ( r ) V A S IL E CAIA v e te ran de ră zb o i, u n truditor al scrisului pe frontu l istoriei m ilitare ai lite ra tu rii, un om bun şi m odest. Să-i fie ţărina uşoară! Sîntem a lă tu ri de fa m ilia g re u în c e r c a tă . S ec ţia de I s to r ie M i l i t a r ă CIuj-Napoca. (011617)

• C u to t s u f le tu l s în fâ m a lă tu ri de tine, d ra g ă Gicu la d e c e su l m am ei ta le . S e c ţia R adiologie Po lic lin ic^ nr» 1. (001494)

• A lă tu ri de F lav iu , acum cîn d sufletul ales al m am ei a p leca t în lum ea celo r d rep ţi. Colegii de liceu. (001500)

• S in c e re c o n d o le a n ţe f a m i l ie i î n d u r e r a t e , la în c e ta r e a d in v ia ţă a c e lu i c a re a fost ing. B U D U R O IU V IR G IL d e la S C IT C Softw are SA C luj. Colegii de la S C IP A C IF A T T C lu j . (020085)

• S in c e re c o n d o le a n ţe fa m ilie i B ra ic a Ş te fa n ia p ie rd e re a m a m e i d r a g i . A so c ia ţia d e lo c a t a r i M u n c i to r i lo r 18 b lo c M 7 . (020095)

• Sîntem a lă tu ri de colegul n o s t r u D r â ja n C o rn e l Ia d u r e r e a - p r i c in u i tă d e pierderea tatălui. Colegii de la S C T ra n s ilv a C lu j SA . (001502) • S in c e re c o n d o le a n ţe

familiei Boancă G avril p en tru decesul ta tă lu i d rag . A sociaţia de lo c a ta r i M e h e d in ţ i 3 7 . (020089)

• Sîntem a lă tu ri de D unca D a n la m a r e a d u r e r e p ric in u ită de decesul ta tă lu i s ă u . S in c e re c o n d o le a n ţe . M u re ş a n A le x a n d ru şi Societatea Dalex. (001503)

• U n p ro fu n d r e g r e t Ia t r e c e r e a p r e m a tu r ă în e te rn ita te a' prietenului nostru in g . V IR G IL B U D U R O IU . Odihnească-se în pace. Sincere condoleanţe familiei îndoliate . A di şi Gigi M orar. (020083)

• Un g în d p io s v a în s o ţ i în to td e au n a a m in tire a d -lu i p ro fe s o r M A T E I G U Ţ U , p r ie te n şi c o la b o r a to r deosebit. S incere condoleanţe familiei, d in p a r te a Societăţii Nechi. (020081)

• C u lac rim i în su f le t ne despărţim de scum pul nostru g in e r e şi c u m n a t V IR G IL B U D U R O IU . S o c r i i şi cu m nata cu fam ilia. (001506)

* în treg u l colectiv a l firm ei R JR In tertobaco este a lă tu ri d e d o m n u l d i r e c to r D u n c a D a n şi d e co le g u l n o s t r u D u n c a M irc e a în m a r e a d u re re pricinuită de d ispariţia t a t ă lu i lo r , d is t in s u l p r o f . N IC U LA E DUNCA. Fam iliei îndo lia te sincere condolean ţe . D um n ezeu să-l o d ih n e a sc ă . (001475)

* Sîntem cu inim ile îndoliate p e n tr u cel m ai b u n v e r iş o r care a fost şi va răm îne N ELU BOCA. Verişorii Nelu C ornea, M ă r iu ţa , G a b i , O l im p iu , A n iş o a ra , S u s a n a , M a r ia , V a ie r , R o m e lia , A l in a , N a s ta s ia , A u re l , C r i s t i , C ip r ia n , D u c u , A n g e lic a , C am elia, Elena, Săndei. Fic-ţi ţă r în a uşoară , d ra g ă N E L U . (001511)

• Sintem cu sufletul a lă tu ri de D an în m a re a s u f e r in ţă p ricinu ită de m o artea ta tă lu i d ra g . S in c e re c o n d o le a n ţe . Fam . Becichi. (020087)

• SC A v o g ad ro P ro d este a lă tu r i d e D a n D u n c a în aceste clipe de g rea suferin ţă . (020088)* P e n tru om ul d e a le a s ă

o m e n ie , so ţ, t a t ă , s o c ru şi b u n ic , p ro f . N IC U L A E D U N C A , un g în d p io s d e veşnică aducere am in te . Vom p ă s tra vie în in im ile n o a stre n o b le ţe a su fle tu lu i său b u n , cald şi generos. F am ilia p ro f. T eo d o r C rişan. (001476)

• A n u n ţă m c u n e s p u s ă d u re re îm p lin irea unu i an de Ia t r e c e r e a în n e f i in ţă a iu b itu lu i n o s tru so ţ, t a t ă şi bunic avocat pensionar IOAN COSM A d in D ej. P a ra s ta su l de p o m e n ire se v a o f ic ia duminică 15 m artie orele 12 Ia B ise rica g re c o -c a to l ic ă d in D e j. V e şn ic ă p o m e n ire . Fam ilia în d u re ra tă . (011594)

* Sincere condoleanţe d-lui M o ld o v a n Iu l iu şi fa m il ie i M oldovan Flaviu , la trece rea în e te rn ita te a soţiei şi m am ei d r a g i . F a m il ia Ţ ic ă lo iu . (001520)• C u profundă în tr is ta re şi

adîncă durere aducem u n pios o m ag iu şi în tre a g a n o a s t r ă recunoştin ţă celui c a re a fost p ro feso r de excepţie, d ire c to r şi d irec to r adjunct al Liceului T eore tic Simion B ărn u ţiu d in Ş im le u l S i lv a n ie i, j u d e ţ u l S ă la j, om de aleasă p ro b ita te m o r a lă şi p r o f e s io n a lă , c o leg u lu i n o stru N IC U L A E D U N C A . F am ilie i în d o lia te m in g î ie re a n o a s t r ă şi a t im p u lu i . D u m n e z e u s ă - l o d ih n e a s c ă . P e r s o n a lu l u n ită ţii. (001477)

• Sîntem a lă tu ri de d oam na contabil şef R odica M oldovan la d u r e re a p r i c in u i tă p r in tre c e re a în n e fiin ţă a m am ei so a c re . S incere c o n d o lean ţe fam ilie i îndo lia te . C olectivul T ESA al SC Iris SA. (011595)

* A z i, 12 m a r t i e la îm p lin ire a a 6 a n i d e c în d CĂIENARU ALEXANDRU a t r e c u t în lu m e a v e şn ic ă să în ă l ţă m o r u g ă şi să re c h e m ă m a m in t i r i l e , păstrindu-l în mijlocul nostru . Fam ilia. (011608)

• îm p ă r tă ş im p r o f u n d a d u r e r e a p r o f . d r . G h . J e b e le a n u la p i e r d e r e a ire c u p e ra b ilă a m am ei sa le d r a g i . F a m il ia B e n g a şi C a te d ra de Biologie C e lu la ră şi M oleculară. (011597)

• A ducem un pios om agiu co l. ( r ) M O L D O V A N G H E O R G H E la şa se săp tăm în i d e Ia t r e c e re a în eternitate. S lujba de pom enire va avea loc sîm bătă 14 m artie 1998 la Biserica Sfînta T reim e de pe str . B isericii O rtodoxe. Fam ilia în d u re ra tă . (011610)-

• A d re să m s in c e r e condolean ţe şi p ă re r i de r ă u co legulu i n ostru D an D u n c a p e n t r u m a re a s u f e r i n ţ ă p ric in u ită de m o artea ta tă lu i ' său. B iroul R J Reynolds C lu j. (001478)

• S în tem a lă tu r i d e d -n a S e rg h e i în m a r e a d u r e r e p ric in u ită de m oartea soţului d r a g D O R IN S E R G H E I . A sociaţia de locatari. (011602)

* M u lţu m im d in s u f le t tu tu ro r celor ce au fost a lă tu ri de noi şi i-a u c o n d u s pe ultimul d rum pe dragul nostru soţ, ta tă şi bu n ic p ro fe so ru l P O M P E IU M U R E Ş A N . O d ih n e a sc ă -se în p a ce ! Fam ilia. (011622)

• Sîntem a lă tu ri de fam ilia D u n c a în a c e s te m o m e n te t r is te p ric in u ite de m o a rte a nem iloasă a celu i c a re a fost n a ş u l n o s tru iu b it D U N C A N IC O L A E . F in i i V a s ile T e r e z ia , C ă lin , C a m e lia . (011611) .

• Un u ltim o m a g iu co locataru lu i n o stru D U N C A • N IC O L A E şi s in c e r e condoleanţe familiei îndo lia te . L o c a ta r i i b lo c u lu i A le e a F ir iza n r . 4. (001479) • A trecut un an de la moartea

tatălui nostru NAGY BELA (pens. ITA) cel care mi-a fost ca un tată. Cu respect si recunoştinţă fiica Ciro. (020064)• Un gînd de adio şi sincere

regrete la despărţire» de prietenul drag şi omul de omenie NICOLAE DUNCA din Şimleul Sivaniei. Familiei îndurerate un cuvînt de mîngîiere. Profesor Mureşan Maria si familiile Mureşan şi Pal. (020091)

• S în tem a lă tu ri d e co lega n o a s t r ă A u r ic a B la g a în m a r e a d u re re p r ic in u i tă de m o a rtea fratelui d rag . Colegii d e la Şcoala n r. 10. (001488)

• Un ultim om agiu colegului n o s tru BUDUROIU V IR G IL d isp ăru t p rem atu r d in tre noi. S in cere co n d o lean ţe colegei n o a s t r e B u d u ro iu M ire la . Colegii de Ia IT C F iliala C luj. (020093)• Sîn tem a lă tu ri d e fam ilia

B u d u r o iu în a c e s te g r e le m om ente cauzate de d ispariţia lu i V IR G IL . S in c e re c o n d o le a n ţe d in p a r t e a fam ilie i Bibolar. (001489)

• S in c e re c o n d o le a n ţe c o le g u lu i n o s t r u N ic o la e S u c iu . A te lie ru l P ro ie c ta re M A FIR . (020092)

: f c Ijii i§i£t

. Externe>~y /

■ BRUXELLES. Consiliul NATO a luat cunoştinţă, miercuri, dc cererea Tiranei dc a disloca trupe la graniţa Albaniei, în scopul evitării extinderii conilielului din Kosovo, relatează AFP. Ministrul albanez al Apărării, Pcrikli Teta, a cerut ea NATO să deslîisoare trupe la frontiera sa eu Iugoslavia pentru “o mai bună controlare a situaţiei”. în urma evenimentelor din Kosovo. Ambasadorii statelor membre NATO au refuzat cerci ca Tiranei, dar si-au exprimat solidaritatea eu un stal membru al Parlcncrialului pentru Pace. “Neliniştea Albaniei este legitimă, dar nu se pune problema unei angajări militare a NATO în raport cu situatia din Kosovo”, a declarat un diplomat al Alianţei. Partcneriatul pentru Pace prevede o serie dc măsuri carc sâ ajute Tirana sâ facă fată unei e\cntualc crize. Una dintre acestea se referă la trimiterea dc experţi ai Alianţei pentru consilierea autorităţilor albaneze. NATO consideră că o intervenţie armată în Kosovo este prematură, preferind să aştepte consecinţele deciziilor luate, luni, Ia Londra, de către Grupul de Contact pentru fosta Iugoslavie. Grupul a cerut Consiliului dc Securitate al ONU sâ analizeze modalitatea dc impunere a unui embargou internaţional total asupra vîn/ărilorde anne spre Federaţia Iugoslavă.

■ VIENA. Consiliul permanent al Organizaţiei pentru Securitate si Cooperare în Europa (OSCE) a cerut, ieri, autorităţilor dc la Belgrad să accepte o anchetă internaţională asupra execuţiilor sumare care ar fi putut avea Ioc în Kosovo, informează AFP. Consiliul permanent al OSCE, reunit în sesiune dc urgenţă, a cerut părţilor implicate în conflictul, din Kosovo “încetarea necondiţionată a oricărei forme de violenţă” şi a făcut apel ia Belgrad "să coopereze total cu reprezentanţii OSCE”. Ministrul polonez dc Externe, Bronislav Geremek, a cărui ţară asigură'în prezent preşedinţia OSCE, a anunţat, marţi, că este gata să se deplaseze la Belgrad pentru a prezenta autorităţilor iugoslave şi reprezentanţilor albanezi din Kosovo planul său de soluţionare a conflictului din enclava din sudul Serbiei. OSCE aşteaptă acordul autorităţilor iugoslave pentru fixarea unei date în vederea trimiterii la Belgrad a unei misiuni conduse dc spaniolul Felipe Gonzalez. Consiliul permanent al forului european a-decis, dc asemenea, intensificarea misiunilor sale din Albania şi Macedonia.

■ STRASBOURG. Parlamentul European a obţinut, miercuri, dreptul dc a fi consultat în toate etapele extinderii Uniunii Europene, relatează AFP.

Marea Britanic, care asigură preşedinţia’ colectivă a UE, a anunţat că Parlamentul European este asociat procesului de extindere. Parlamentarii europeni reuniţi la Strasbourg au primit aceeaşi asigurare şi din partea Comisarului European pentru Afaceri Externe,II uns van den Broek.

Ca urmare, deputaţii europeni au renunţai la ameninţarea privind blocarea procesului de extindere şi vor vota în cursul zilei de miercuri un text privind padcncriatclc de pre-uderare. convenite între LE si statele candidate la aderare, cu excepţia Turciei.

Cîteva grupuri parlamentare europene ameninţaseră, marţi, câ \or bloca documentul privitor la parteneriatc dacă nu obţin o participare mai marc la procesul de extindere.

Cea de-a patra extindere a UE de la semnarea tratatului dc Ia Roma, în 1957, esţe ‘ şi cca mai amplă din istoria comunitară. în principiu, UE a acceptat extinderea cu 11 state din Europa Centrală şi de Est şi cu,Cipru. Negocierile dc aderare vor începe iniţial cu şase state - Polonia, Ungaria, Cehia, Slovenia, Estonia si Cipru.

■ IERUSALIM; Armata israelianâ a fost nevoită să recunoască, miercuri, câ militarii săi au ucis din greşeală trei muncitori» palestinieni, marţi seara, în regiunea Hebron, din Cisiordania, informează AFP. Generalul Uzi Dayan, şeful comandamentului central ai

armatei, a declarat că palestinienii nu aveau nici o intenţie dc a comite vreun atentat, contrar impresiei pc carc le-au creat-o militarilor israelieni care au deschis focul în direcţia vehiculului palestinian.

Ancheta deschisă pc marginea acestui incident a stabilit câ soldaţii au deschis focul după ce unul dintre ei a fost lovit de microbuzul cu carc sc deplasau muncitorii palestinieni. Incidentul a avut Ioc Ia un post de control rutier al armatei israelicnc, de la frontiera dintre Israel şi Cisiordania. '

Potrivit informaţiilor armatei, militarii israelieni au crezut că palestinienii puseseră la calc un atentat în momentul în carc au văzut microbuzul deviind de la ruta obişnuită şi accidentîndu-1 pe unul dintre ei.

PARIS. Traficul aerian de pe aeroporturile pariziene Roissy, Orly şi Bourget continua să fie perturbat, miercuri, din cauza unei greve a pompierilor, începută marţi dimineaţa şi carc va cofltinua cel puţin pînă azi Ia ora 6.00 GMT, informează AFP.

Pe aeroportul Roissy, numai 11 pompieri asigurau securitatea singurei piste deschise, cele 1,150 de aterizări şi decolări prevăzute neputînd fi efectuate normal. Autorităţile apreciau că întîrzieriie vor fi de aproximativ o oră în jurul prînzului şi de circa trei ore către seară.

Pompierii negociază de circa un an cu ii Direcţia Aeroporturilor din Paris respectarea unei hotârîri guvernamentale datînd din 1995, în carc se stipulează întărirea securităţii în incintele publice ale aeroporturilor, pentru a se preveni riscul izbucnirii incendiilor şi pentru a se evita intrarea în panică a călătorilor.

■ KIEV. Guvernul ucrainean nu va închide centrala nucleară de la Ccmobîl pînâ în anul 2000, aşa cum se angajase anterior, în cazul în care Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) nu va finanţa construirea şi punerea în funcţiune a două reactoare nucleare la centralele de la Rivna şi Kmelnitski, a anunţat, ieri, o

- oficialitate ucraineană, citată de AFP.Autorităţile de la Kiev consideră câ lucrările

la cclc două reactoare sînt necesare-pentru compensarea pierderilor energetice care ar ! apărea după închiderea centralei de la Ccmobîl.

BERD nu a deblocat încă fondurile pentru finanţarea lucrărilor la cclc două reactoare, exprimînd unele îndoieli cu privire la eficienţa economică a acestui proiect, al cărui cost este estimat la 1,2 miliarde dc dolari.

La sfîrşitul anului 1995, Ucraina şi Grupul celor şapte state puternic industrializate au semnat un memorandum care prevede închiderea centralei de la Ccmobîl pînă în anul 2000, în acest sens, ţările G7 s-au angajat să acorde Ucrainei un ajutor financiar dc 3,1 miliarde de dolari. Reactorul numărul 4 al centralei de Ia Cemobîl a explodat în aprilie 1986, provocînd cel mai grav accident din industria nucleară civilă.

Cele cinci centrale nucleare ucrainene - Ccrnobîl, Rivna, Kmelnitski, Pivdeno Ukrainska şi Zaporijia (cea mai mare din Europa) - asigură aproximativ 50% din energia electrică necesară Ucrainei.

■ MOSCOVA. Premierul cccen, Şainil! Basacv, a declarat, miercuri, că negocierile cu ( Rusia sînt inutile, din cauză că autorităţile de Ia Moscova sînt incapabile să le abordeze cu seriozitate, relatează AFP. “Rusia este incapabilă să-şi respecte angajamentele şi se dovedeşte a fi un partener de discuţii neserios"a spus Basacv, citat de agenţia rasă Interfax.

Premierul cecen a declarat câ, în cursul întîlnirilor, negociatorul şef rus Ivan Rîbkin şi omologul său cecen Movladi Udugov “beau

i ceai. schimânmabilităţi diplomatice şi apoi se despart”, fiecare parte intcrprctînd diferit rezultatul acestor convorbiri. Basaev nu susţine, totuşi, întreruperea negocierilor.

Convorbirile ruso-ceccnc privind statutul republicii caucaziene sînt în impas încă dc la

iîncheicrea războiului; în august 1996. Ceceniareclamă recunoaşterea dc către Moscova a independenţei sale, cerere respinsă categonc de Rusia, care consideră republica musulmana drept parte a Federaţiei. Rusia este dispusă sâ garanteze Ceccnici doar un statut de largă autonomie: Şamil Basacv a devenit celebru în

s urma organizării unui atac cu luare dc ostatici, în timpul războiului,ruso-ceccn, pentru aobliga autorităţile dc la Moscova să înceapănegocierile cu liderii de Ia Groznîi.

a d e v a r u l .

d e C i u i __________ BURSE-FINANTE-BĂNCI joi, 12 martie 1998 (13)

SURSA DE VALORI BUCUREŞTI Piaţa mobiliară RASDAQ - 11.03.19981 "1 m a r t i e " 1 9 9 8

D e n u m tr e s o c ie ta te i V a r | C u m p . | V ln z . | D ese . | In c h . | N r.tiz i

C ategoria I (1 4 a o c la ta tl )ALR< SLATINA 25000 4- 60500 62000 59000 62000 485ANTIBIOTICE IAŞI 1000 -2 4500 4550 4550 4500 60ARCTIC G Al LSI! 1000 1 5200 - 5400 9150 5350 74AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI 1000 -1 680 690 660 690azomures t g .mur^ 1000 -2 1850 1870 186C 1850

chpU L COMPA SIBIU IOOO 1 1250 1270 1250 1260 70ELECt'ROAPARATAJ BUCUR 1O00 2 1430 1450 1370 1430 99OIL TERMINAL CONSTANTA IOOO O 1040 1040 1010 1040 231

oltbbt OLTCHIM RM. VALC EA IOOO 2 3150 3200 3100 3150 126OTELINOXJTARG O VIST E 25000 -1 23600 24000 23700 23600 18POUCOLOR BUCUREŞTI IOOO -Ar 6050 0150 6050 6050 26ŞANTIERUL NAVAL CONSTAh 25000 O 8100 8150 6050 8100 91SOFERT BACAU 1000 n 381 398 370 360 22

terbet TERAPIA CLUJ-NAPOCA 1000 3 14500 14700 13800 14500 209Total categoria 1 1,922C atego ria a ll-a ( 76 a o c le ta tt )AEROSTAR BACAU 25000 -3 5650 5800 5800 5600 4AER.OTEH BUCUREŞTI 25000 5 7900 8600 8400 8700 10

alb- ALBAPAM ALBA IULIA 1000 1 710 720 710 710 22alm ALIMENTARA C LUJ-NAPOC A IOOO O 900 910 900 9 00 20

AMCO OTOPENf 25000. 9 18100 18100 18000 18200 20amp AMEP TEC UC1 1000 -2 730 760 760 760 9ĂîrfO AMO NIL S LO BOZ IA 1000 -2 510 520 500 520 23AHY AMVLON SIBIU . IOOO -2 640 650 630 630 1ATC AFCAROMBU2AU 1000 -2 720 730 710 730 21APS AFSA BAIA MARE 1000 -2 560 570 570 570 2ARM ARMATU RA C LU J-N APOC A 1000 O 3400 3500 3500 3400 25ART ARTROM SLATINA 25000 O 6150 6200 6150 6150 15ĂSV ASTRA VAG O AN E ARAD 25000 O 6850 7000 6900 6850 - 17AUR AURORA TG.FRUMOS IAŞI 25000 0 25500 28000 0 0 0TLV BANC A TRANSILVAN IA C LUJ 1000 o 3550 3600 3550 3550 11CHI COMP.HOTEIIEBA INTERCONTINENTAL 1000 11 2400 2450 2450 - 2450 218CRB C ARBID. FOX TARN AVEN 1 1000 1 2150 2200 2200 2150 18CBC C ARBOC H IM C LUJ - NAPOC A 25000 1 9100 9200 8600 9000 6CPL CARMETAPLAST DEVA -. 25000 A- 8500 9000 8500 8500 1CRN CARNEARAD 25000 2 3090 3250 3050 ' 3100 8CAS CASIROM TURDA 1000 -2 305 310 312 305 -- 33CER CERCON ARIESULCAMPIA-T 25000 -Ar 10000 11300 12100 10000 24CPR GHIMDPAR BUCUREŞTI 29000 -3 14000 14400 14200 14000 3CIP CIPROM PLOIEŞTI 1000 ‘1 1020 1030 1010 1020 71CMF COMELF B1STRITA 25000 -1 3550 3700 3550 3550 “ 5CON CONDOR DEVA 25000 O 2700 3100 0 O 0COS COMB. OE OTELURI SPEC. TARGO 25000 7 10300 11100 11000 11O0O 2DOR DOROBANŢUL PLOIEŞTI 3000 -1 2800 2600 2850 2800 : 73ELN ELCOND ZALAU . ' IOOO -5 13501 1370 1150 1330 33ELC ELEC TROC ERAMIC A TURDA 25000 1 15700 16000 16000 15700 3EMP COMP. ENERGOPETROL CAM 25000 1 17400 17700 17400 17600 10ERM ERMAT PLOIEŞTI 25000 8 5000 0 5500 5500 4FEL F ELEAC U L C LUJ - NAPOC A IOOO -3 660 750 740 710 2FSP FORAJ SONDE PLOIEŞTI 25000 O 4000 4500 4200 4450 6FOR FORAJ SONDECRAIOVA IOOO -8 640 700 770 690 22GRX GRIMEXTG.JIU 25000 O 4250 5000 0 0 0HDJ HIDRO JET BREAZA 25000 1 6900 7500 6850 7250 2IAI 1 A-I.F.O. ZALAU 25000 6 4850 5450 4800 5450 ■ 2/MP IMPACT BUCUREŞTI 6000 O 12700 14400 13500 13500 2IDA . 1N DAG RARA ARAD 1000 -7 463 500 510 463 12IsRM INDUSTRIA SÂRMEI CAMPIA 1 25000 -2 6100 6300 6100 6100 7IRS M. P. IRIS BARLAD 1000 1 770 800 770 770 30HEF MEFIN SINAIA 25000 -4 6800 7000 6750 6750 1ALF MD Bl LA ALFA ORADEA 1000 1 400 403 396 .400 7UO& MOBISSEBES 25000 O 4500 0 O O 0MOL MOLDO MOBILA IAS! 1OO0 -3 272 277 277 270 25MFN MO PAN TG. MUREŞ 1000 7 690 930 660 690 36MPR MOPARIV RÂMNIC U VALC EA 1000 2 - 740 760 730 740 24MPG MORARIT PANIFICAŢIE GALA 1000 O 920 930 900 920 82NVM NAVLOMAR BUCUREŞTI 25000 1 16100 17000 16100 16100 1NVL NAVOLOLTENITA 1000 1 500 510 SCO 500 13NEP NEPTUN CAMPINA 25000 O 3150 3330 3150 3150 1NCL NICOLlNAtASl 25000 0 4000 4500 4000 4000 1PCA“ * PECO ARAD 1000 0 1250 0PPL PRODPLAST BUCUREŞTI 25000 0 24100 24800 24100 24000 - 9VAC PRODVINALCO CLUJ-NAPOC 1000 0 ©20 940 920 920 11PMB PRO MET BEC LEAN 25000 0 4000 . 4500 0 O 0ROB ROBINETE INDUSTRIALE BAC 25000 6 7600 7900 7500 7600 30SAN SANEVIT ARAD 10000 -2 4200 4300 4300 4300 ' 65HT ŞANTIERUL NAVAL TULC EA 25000 3 4700 4800 4800 4600 2SEM SEMANATOAREA BUCUREST 25000 -2 4450 4700 4550 4500 12SOT SIDERTRANS CALARASI 1000 O 368 3 7 4 368 367 10SLC SILCOTUBZALAU 25000 -8 11200 12900 10700 13000 18SIN SINTEROMCLUJ-NARDCA 25000 O 11300 12000 11700 11500 11STZ ' SINTEZA ORADEA IOOO -2 820 830 830 820 38SRT ŞIRETUL PAŞCANI 29134- 3 42100 45000 40300 44500 13SMS SOMES DEJ 25000 O 3250 3300 3300 3300 2STR STRATUSMOB BLAJ 1000 O 450 455 450 400 29TMR TOMIRIS IAŞI 25000 -5 3950 4000 3900 3900 1TRS TURISM TRANSILVAN IA CLUJ 25000 -8 8900 9450 8450 9000 • 8UCM‘* U.C.M. RESITA 25000 O 5200 5600UAM - UAMT ORADEA 1000 -3 473 500 510 480 15UZT UZTEL PLOIEŞTI 25000 -3 11000 11200 11000 11000 . 18VES VES SIGHIŞOARA 25000 7 6650 7900 6000 6600 4ahb ZAHARUL BUZĂU IOOO -9 482 500 530 500 41iIIM ZIMTUBZIMNICEA 25000 -1 7250 8600 7200 7200 4

Total ca tegoria a ll-aT o tal c a te g o ria 11 II

1,272

Cursuri pe piaţa valutară anuntate de BNR în data de 11.03.1998

DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI

JHILING AUSTRIA 626,00dolar a ustra lia 5381,00

JHANC BELGIA 213,00J>0LAR CANADA 5725,00JRANC ELVEŢIA 5404,00JARUA GERMANA 4401,00^COROANA DANEMARCA 1155,00j)ESETAS SPANIA 51,93JIARCA FINLANDEZA 1450,00JRUNC FRANŢA 1313,00JJRA STERLINĂ 13237,00J jrAitalla 4y47J E v ja po n ia 62,65JăiLDEN OLANDA 3905,00J)oroane n o r v e g ia 1059,00JŞCUDOS PORTUGHEZ 43,04^OROANE SUEDIA 1005,00J /olar su a 8065,00Ecc 8719,00

l&ST 10831,00

Cursuri la casele de

schimb valutar din Ciuj-Napoca

în data de 11.03.1998

VALUTASSUA DM

CUMPĂRARE 8180 4500

VÎNZARE 8300 4600

MLface următoarele nrecizări în lem tură cu aceste cursuri:■ Cursurile incluse în această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare

'.orizate să efectueze operaţiuni pe piaţa Valutară..^■Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii •'bve de schimb valutar şi înregistrări contabile.

Societate comerciali (Cod N r. M cpwni

j f f lB . j s r a O M BUCUREŞTI - BC (335588)

jlN B R jÎNTKX BRAŞOV -BV (I0»»7}3|

Î.O .M P |C N M P E T R O M N X l« M 0 Q 4 ).

ANK jS A N î;X -0 (1 9 9 0 2 3 )

~1nOl)Al.LMLyr(22COQ2l)| m A R » ţM A R M O S IM -U D (2 150373)

jn iA Jm,ţc M V X JC O M V E X (1 909360)"*

Mţ744)

L - , JASIGURAREA ROMANEASCA (ASHtOM )

. r _ • K)3ww).ţn i ic i . j m x T i i . ; i

jB A R i; { ÎĂ U R U L M E M I BRAŞOV (I W4V4tT

ISOCP jSQCFF CONSTANTA (1870767)

i ' IC A jU T Ş C A - BU (361226)

ţ l IZ lM {UZINELE SODICE GOVORA .; V L (I4 6 7 IŞ » )..

| a \ n )RAflXARlAASlRAROMAN(n4MÎ8)

] R O C F jR O M C A R B O N - BZ (1 158050)

;|ROMC J R O M C IF (932314))

| f A E T iF A R M A V E T -

ţlA R V flA R BRAŞOV (1132930)

i'R! A l jK C L M E N T I A I.E X A N T )R 1 \(7M 66* U

H i r o | \ i r R O M - 0 T (I5 4 I7 6 4 >

iC A R Z . jC A R O M ONEST! (9384701

ţC SIA jC A S IA ). » i: VA (7092236)

ţANCN’ ţA S CON (?967734)~

jV IC q J V IC T O R IA PRAHOVA (1301257)3

jPOBR jFCIA.VA BRAŞOV (10991 OH)

jl'T H M |F E T R O M m iA (lil6 0 7 l2 )

ţTME P ţA N A -lM EP SA - AG (121396)

jitIR B O C jT U R B O M E C A N IC A BUCUREŞTI (3156315)

]A M R O jÂKlBRO (2691530)

fC A l.U ,/cĂ LIM A N E S T1-C A C njE A TA - V t (3237150)

tCOER/C O M B IN A T U L SIDERURGIC SIDEX f ( ţ 639739)

ţp A N V I f A N V I lA X - BU (33S029)

ţM O C T jM O D E L CONS‘1 ANTA - CT ( H 9 » 6 t )

li.E sy ţCiBS-pii(i3:;7SO)

jCOC.n jC O M T E X -IS (1961008)

ţFRAGA (1567454)

ţA THE NEC PALACE -B L '(1569750)

]M IC M ţ^ O L D C C IM N T (706466))

U N T III ţA N TIC O R O ZIV BUCUREŞTI - BU (3Z6R65)

jR O F ir JROMARC FLEC (487608)

]ka|)Y |rA 1 I.NARIA DARMASESFl (963796)(M.ŢX.N ]m KTEX - N T (7955991)

ţm B J i jF IB R EX <2614597)

jCFOF JC E V IR O FA R M ■

C a s tita te

15:

127!

40

24

Pw|minim

Preţmaxim

32338] 52000

: 4 7 4 3 8 2 T 1600I7?039| .3200

184591:

209495J

147324)

33396]

1600

3700

648 j j 31500

19586 10500

J ţ W o f )

65450)

67t8«r21001900

3 5 2 7 6 ])

1 I 6 1 4 | 11000

90182)

7065)

30383]

4 8 0 2 ) 1 8 5 0 0

4658]

5000]

19000

18000

.6519]44592JT

124362 f~

1800

630

6 4 6 3 ) 1 2 0 0 0

113930)

3852 18000

42844 [~ 1400

1490))

22721 26000

7 3 9 8 0 f

3299

3285] 15000

28386) 1900

4101 j )30596fI 1392)

3600

■eţ media Preţ închidere Valoare total*

5900&3 38653.63:1 59000 >7600of2 8 S 0 f 2793.12;

lIlX K K j 108334.811

20QM 1920.1;

15500] 14102.531

38O0i iiruft1 jp 0 [ .1 2 4 9 .8 7 :

I70a | f ; 168003:4Q0O| j 98Î i 3i

3300q [ *

. 11000; 10652.64

2 5 0 ^ 2349.95:

2200j 2197!Î4:

2320

4000

15750

3600

21000.19000

13700

740

12500;

19000

810

17000

12750

. 4100

3800

3107 13000

1874j 20000

.4489

13500

2018.2

3642.87;

11027.12;

19626.

19667.77;

674.8:

1543.4340639.26;

16808.82;1900

18295.28

9986.88

13092.85

11177,19

6913.8)

60<| 1325008200 f

Media | Var. preţprecede»/» f medii (%)

54868-Iţ 1 ~ 6.89

1860 93iţ

4000j| 89591830 ^

10900<^ 5172071

3 4 3 5 .4 4 1 51.56

354434250

108340.01] -0.01

1959.15)

1551 27074041

2696385'

13481.74)

ISOOj 26184j651>r1600] 247509450)

3474.1)

1099:1 . C

3 7 I» / )

3780OJ

213517500)

20937S20o/)*

1532.021) :

3822.8)“

20864270oj

32 4 7 3 .3 7 ))

I0786 .87 j

4.6

•1.81

13.71)

9 6 6

4.21:

-0.55

-125

2000] 198501100)...... 2 Ş 0 0 .4 9 f

143802

4000)..

IlOPOţ

135601920

12850 5 9 0 0 ])

2311.34

4204.43)

I30oŢ

128069000)

11817110o|)109398750)

108143600)

III 1441] 12 71.54j~

95Q| 9572951oj"~

13000)

34 4 1 .0 */*)

19500]

19500)

94246000]

91612500]

9 3 3 .7 3 ])

1 898 9 .4 5 /)

18500] 91549400)

21577.57]

1810135]

13500] 88606500] 14033.36]

2000]

7Qo/~

...I2500/ )

85786300]

84252310]

804385 0 0 f"

680] 7823Q j5of~

12019 8 ] )

659 44 |)

18 70904000]

6 6 1 2 7 1 0 0 /*

411001]

26600]

60552500]

60331700|

18652.07]

1 5 0 9 2 3 ]

39110 88]

720 | 5 8 5 6 5 1 9 4 "

2555573)79887/*

-6.03

-0.05

-12.69

-13.36

-0.79

3 05

3.23

2.76

3 96

3.35

-8.86 1.15

-3.15

-3 3 9

13.05

3 54

2.32

-132

2.26

09 3.9

-3.52

17000] 56083000] 17996.62] -5.541700l] 55217000)

looor

I6 5 0 f )

38Q0[~

5 3 9 3 3 4 0 0 ^

*5 0 8 9 7 7 5 0 /"

1600o / *

1824 83)

490921Q I]

4454OOO0/*'

101112?/)

44221

3800]

3516.23]

10000] 42344400

25511]

13000)41027850

40679500

20001] 37559000.

31036100

18117.92]

2499.Z

20011.31

3 7 4 8537

1929.78)

11281.03

3.05

411)

22.74

0.28

2.886.220 9 7

1.83

•1 3 4

-131

0 1 5

0.65

2.97

-0.93)

0 6 5

R a t e l e a n u a le a l e d o b î n z i l o r a c o r d a t e d e u n e l e b ă n c i c o m e r c i a l e , c u a c t i v i t a t e in j u d e ţ u l C l u j , la d e p o z i t e l e i n le i

- p e r s o a n e f i z i c e - % - p e r s o a n e j u r i d i c e - %

- Banca . la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR* 12 53 54 54 55 55

BANCOREX* 15 55 50 50 50 50

BRO* * 14 55 60 61 61 «3

** . 14 «3 65 67 69

BA* 14 60 61 62 83 63

Banc Poit* 15 37 41 45 47 52

io n Ţlrlac* 12 57 70 65 67 68

BANKCOOP* 14 54 56 57 58 î»

Bucureşti 13 50 - -

Transilvania 14 55 46 46 45 45

Românească 15 60 55 53 52 60

CEC 15 50 53 . 56 ■ 60

ALIANŢA 20 54 56 58 58 62

Albina* 12 60 62 - 62 62 62

B.I.R.* 18 59 59 50 51 52

LOIALCOOP 16 40 42 - - * ■ - ' -

Banca ta vad ere 1 tună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR 12 53 54 ' 54 55 55BANCOREX 15 50 45 45 45 45BRO 14 55 60 61 62 63BA* 14 60 61 62 63 63Banc Post* 13 35 37 38 - 41Ion Ţlrlac* . 13 55 65 60 - ' 62BANKCOOP* 14 53 54 50 50 50Bucureşti 13 45 - - - ■ -Transilvania 14 40 38 38 35 35Românească 18 50 54 53 52 50CEC 12 - - - - 35Afbfna 12 50 52 52 52 52B.I.R. 17 42 59 44 44 42LOIALCOOP 16 40 42 - - -

V r e ţ i s ă fiţi la c u r e n t c u e v o l u ţ i a

v a lo r i i a c ţ i u n i l o r p e

B .V .B ş i R A S D A Q ?

D o r i ţ i s ă fiţi la

c u r e n t c u e v o l u ţ i a

p ie ţ i i i m o b i l i a r e

l o c a l e ?

V ă i n t e r e s e a z ă

d o b î n z i l e ş i

c u r s u r i l e d e s c h i m b

a l e l e u l u i ?

D a c ă r ă s p u n s u l

e s t e D a , a t u n c i

c it iţ i , z i l n ic , a c e a s t ă p a g i n ă .

Piaţa imobiliarăZONA

GARSC(milioa

NIERE ine lei)

APART. 1 CAM.

APART. 2 CAM. (mii. lei)

APART. 3 CAM. (milioane lei)

APART. 4 CAM. (milioane lei)

Conf. 1 Conf. 2 (mii. Iei) Conf. 1 Conf. 2 Coof. 1 Coof. 2 Coof. 1 Coof. 2Gheorgheni 68-73 50-53 70-75 90-100 65-70 100-130 70-90 120-140Ministur 60-66 48-52 65-75 90-100 65-75 100-120 70-80 100-130 90-120M irişti 55-65 43-48 70-80 90-140 - 120-160 - 120-150 -Zonlor 62-67 70-80 90-110 - 120-140 120-150 -

P iu “ ' .80-100 120-150 140-160 - - 200-250 -Centru 100-120 • 90-130 120-160 - * 150-170 - 130-150 -

A. Mnresami * • 120-160 ' ■- 150-170 . *- 200-250 -Iris 55-60 - 70-90 - 85-100 - 80-100 -

Grigoreşcu 62-65 65-75 88-100 75-80 110-130 120-140 -Gniis 50-50 45-50 - 75-90 * 85-100 ■ - 90-100 -■

CHIRIIGheorgheni 150DM I30DM - “ 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ -

Ministur 150DM 150DM 100$ 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ -M irişti 120DM 120DM 100$ 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ -Zonlor 150DM 150DM 100$ 100-150$ - ■ 100-150$ - 100-200 $ -

Pat* * • 100$ 100-150$ 100-150$ - 100-200$ *’ ■ 120$ 100-150 $ - - 100-150 $ - 100-200$

A. Muresanu * ~ - • 100$ 100-150$ - 100-200$ -Iris JOODM ~ - • 100$ ■ - 100-150$ - 100-200$ -

Grigoreşcu 1S0DM 130DM 100-150 DM 100-150 $ - 100-150$ - 100-200 $ -Gruia 100DM • ■ 100$ - 100-150$ - 100-200$ -

joi, 12 martie 1998 O M UL S I SO CIETATEA / :

ADEVARUTde Cluj **RADU SÂRBU.-DIRECTORUL DIRECŢIE» TERITORIALE CLUJ A FPq

£ ”N E OPUNEM U N EI IN V ESTIŢII D E 1 0 M ILIOANE DOLARI?”

« s o s e a

W l

! ■

Intr-o duminică însorită de septembrie a anului 1992, împreună cu dl. Alexandru Fărcaş, făceam campanie- electorală într-unul din satele judeţului Cluj. Ţăranii, după ce ne-au ascultat, au scos o hartă a României pe care şoseaua Borş - Oradea - Cluj - Braşov era îngroşată cu carioca verde şi ne-au întrebat dacă este adevărat că pe acolo se va face o autostradă care ne va lega de Ungaria, în cazul în care C.D.R. va cîştiga alegerile. Harta o aveau de la domnul Moţiu, pe vremea aceea fruntaş al P.U.N.R., care le-a prezentat-o ca pe o dovadă materială a pierderii Transilvaniei în cazul în care noi am fi cîştigat alegerile ... însă le-am pierdut. Regimul Iliescu, susţinut de Funar, Vădim şi Verdeţ, a supravieţuit alegerilor din 1992 prelungind izolarea României.

După alegerile din 1996 ţara s-a angajat ferm pe drumul integrării europene. în aceste circumstanţe s-a hotărît construirea, în anii viitori, a unei autostrăzi care sâ ne lege de centrul şi vestul continentului şi care, fatalmente, va trece prin Ungaria. Din motive care în acest moment nu au importanţă, traseul autostrăzii va fi prin Arad - Timişoara - Deva - Alba Iulia - Sibiu - Valea Oltului. Peste tot în lume, zonele de intensă dezvoltare economică sînt de-a lungul autostrăzilor. Oraşele de pe Valea Mureşului şi din Banat vor înflori din punct de vedere economic. Clujul, care va fi ocolit de autostradă, va trebui sâ găsească alte argumente pentru a se menţine în atenţia investitorilor. Din această perspectivă construirea unui aeroport internaţional şi realizarea unei zone libere de vamă ar fi salutare. Ambele proiecte necesită însă bani mulţi, pe care momentan Clujul nu îi are. .

De aceea construirea unui centru comercial la nivel european mi se parc că trebuie privită ca o oportunitate excepţională, care ar trebui susţinută din toate puterile de către organele administraţiei publice locale. Intre Cluj şi Floreşti, pe partea stingă a şoselei, s-ar putea construi un centru comercial care să constituie un punct de interes pentru întreaga Transilvanie. Clujul universitar, Clujul medical, Clujul industrial ar putea deveni şi un pol . comercial. Sînt investitori dornici să construiască. Au proiecte bune şi au bani. Aceştia sînt firmele METRO, din Germania si GRANIT POLUS INVESTIMENT Co. Inc. din Toronto, Canada. Ambele firme au ales terenul dintre Cluj şi Floreşti, situat pe o şosea de mare circulaţie şi în imediata’ vecinătate a oraşului. Mai mult de jumătate din

populaţia Clujului, locuitorii cartierelor Zorilor, Mănăştur şi Grigorescu, ar putea ajunge în 30 de minute pe jos în această zonă. Mai mult decît atît, prelungind pe cheltuiala lor reţelele de infrastructură pînă la marginea comunei Floreşti, ar subvenţiona practic dezvoltarea oraşului în singura direcţie firească: spre vest. Nu pe dealurile de la sud şi nord de oraş şi nici spre est, încotro nu prea are loc. Cred că, în cîţiva ani, Floreştiul ar fi înglobat în oraş, aşa cum s-a întîmplat cu Someşeniul. Şi mai cred, că valoarea caselor ar creşte repede, de cîteva ori, iar valoarea terenurilor din 'Floreşti ar spori de zeci de ori.

Magazinele METRO fac doar vînzări en gros. Există deja trei astfel de magazine; la Bucureşti şi Timişoara. Probabil că mulţi dintre dumneavoastră ştiţi ce însemna METRO. De aceea am să vă descriu POLUS, care este mai mult decît un supermarket,

în prezent, a fost înfiinţată S.C. POLUS TRANSILVANIA COMPANIE DE INVESTIŢIIS.R.L., societate cu capital integral străin, avînd ca unic proprietar societatea GRANIT POLUS INVESTIMENT Co. Inc. Toronto. Această firmă are ca prim obiectiv construirea la Cluj a unui centru comercial, după modelul celor 26 astfel de “POLUS CENTER” existente în lume, urmînd ca în viitor să ia fiinţă alte 5 asemenea centre în principalele oraşe ale ţării. Investiţia estimată pentru Cluj depăşeşte 10.000.000 USD.

Cînd ai un asemenea investitor, normal ar fi să încerci să-l ajuţi în realizarea proiectului sau. Din păcate, normal i s-a părut doar prefectului şi directorului F.P.S. Pentru că primarul, domnul Funar, se opune din toate puterile sosirii la Cluj a “uneia dintre cele mai iredentiste corporaţii din lume”. De unde şi pînă unde ‘.‘iredentistă”?! Doar

P U N C TE DE VEDEREeste un mic orăşel comercial.

Un centru POLUS are 100.000 mp în clădiri, din care 56.000 mp magazine şi 44.000 mp depozite, birouri, cabinete medicale, cabinete notariale şi de avocaţi, săli de cinematograf, de spectacole, de şedinţe, săli de sport, bowling şi patinoar acoperit, grădiniţă, restaurante cu bucătarii specifice (grecească, italienească, chinezească), precum si fast-food-uri. GRANIT POLUS INVESTIMENT Co. Inc. garantează contracte cu 12 firme străine (TESCO, LA STANDA, DANONE etc.) prezente în fiecare “POLUS CENTER” din lume. Restul spaţiilor sînt subînchiriate altor societăţi etalon din ţară şi străinătate (aprox. 180). Condiţiile de concurenţă sînt impuse de proprietar, prin existenţa a cel puţin două firme din acelaşi domeniu de activitate. Locurile de parcare pentru 3.500 autovehicule ocupă 40.000 mp. în afara centrului propriu zis se va amenaja, pe 4 ha, un parc cu fîntîni arteziene, lac artificial, hotel, teatru în aer liber şi cîteva blocuri de apartamente. Un astfel de centru asigură aproximativ 2.500 locuri de muncă, în mod direct şi cca 7.000 locuri de muncă în mod indirect. POLUS aduce anual sume importante, la bugetul statului. De exemplu, cel din Budapesta vărsa aproximativ 30.000.000 DM/an sub formă de impozit pe profit şi cca 5.800.000 DM/an sub formă de impozit pe salarii.

Societatea pe acţiuni GRANIT POLUS INVESTIMENT Co. Inc. Toronto (Canada) este una dintre cele mai renumite companii de investiţii imobiliare şi construcţii, avînd în proprietate cca6.000.000 mp clădiri de birouri, hoteluri, blocuri de apartamente şi dispune de fonduri de investiţii de peste 3 miliarde USD. Preşedintele societăţii este domnul Demian Sandor, evreu născut în Odorhei, emigrat înainte de război în Ungaria, iar în 1956 în Canada, unde a făcut o carieră strălucita în lumea finanţelor. Are cetăţenie canadiană şi maghiară şi a condus, cu ocazia vizitei în România a preşedintelui Ungariei, delegaţia oamenilor de afaceri. în 1995 a fost desemnat “Omul Anului” la Bursa din New York.

dînsul ştie. Mai mult: ne-a acuzat pe noi, cei doi care am încurajat venirea la Cluj a corporaţiei, că am fi luat comisioane. Astfel de investitori nu dau comisioane. Ei sînt încurajaţi să construiască prin oferirea a tot felul de facilităţi. Unii le atribuie terenul gratuit sau pentru sume mici, ştiind că vor cîştiga enorm din impozite şi taxe. România le oferă facilităţi fiscale şi vamale, fiind vorba de o investiţie de peste 5.000.000 USD (de fapt, de 30 milioane USD). -

Precum domnul Moţiu în 1992, domnul Funar în 1998 mobilizează ţăranii împotriva investiţiei, dezinformîndu-i de două ori. Mai întîi îndemnîndu- i să revendice un teren pe care nu au dreptul sa-1 revendice, iar apoi ascunzîndu-le faptul că valoarea bunurilor imobiliare din apropiere ar creşte

. imediat şi de multe ori.Deoarece diversiunea funariotă şi-a găsit

suporteri în oameni care, la fel ca domnul primar, pun interesul politic egoist, înaintea interesului general, (mă refer la domnul deputat PD Păcurariu)

,şi a devenit subiect predilect in presa locală, cred câ este momentul să lămurim opinia publică cu privire la teren.

Tot terenul care se află în dreapta şoselei, cum mergi de la Cluj spre Floreşti, â aparţinut ţăranilor. Cînd s-âu făcut acolo puţurile şi filtrele de apă, pămîntul s-a expropriat, iar ţăranilor li s-au dat terenurile din stingă şoselei, care fuseseră

. expropriate de la grofii Mikel Alexandru şi Csatho Pal. înainte de a se face vreo hîrtie de împroprietărire pe aceste terenuri, autorităţile comuniste s-au răzgîndit şi le-au dat ţăranilor pămînt mai spre sud, pe nişte terenuri expropriate de la Biserica Ortodoxăa. Pămînturile din stingă şoselei au rămas-în proprietatea privată a statului român. Apoi, din acestea, nişte pămînturi în apropierea Clujului au fost atribuite unor cetăţeni, alte pămînturi au fost atribuite Staţiunii Didactice Experimentale de pe lingă. Universitatea de Ştiinţe Agricole, iar 23,84 ha au rămas în proprietatea privată, a statului român. .

Situaţia juridică a terenului care face obiectul

propunerii de hotărîre guvernamentală, atît dt mult şi demagogic contestată, este următoarea :

- pe baza extrasului C.F. nr. 3469 a comunei - Floreşti, terenurile identificate de pe “Foaia de

avere” prin nr. topografic 1890/1; 1890/2/1/2; 1890/ 5/1/11/2; 1890/5/1/12/2; 1890/5/1/13-64; 1890/5/ 1/65/2; 1890/5/1/66/2, în suprafaţă totală de 23,8ţ ha, conform înscrierii în '“B. Foaie de proprietate

’ ” intrat la, 2 august 1948 - Nr. 3826 în umuadresei Nr. 74 din 27 iulie 1948, a Ocolului Agricol Gilău, a aparatelor tehnice de parcelare şi în baza legii de reformă agrară nr. 187/1945, se intabulează dreptul de proprietate asupra imobilelor de sub Nr. ser. A + 1 -3, transcrise din C.F. nr. 3348, cu titlul de expropriere în favoarea: 1 Statului Român R.P.R., rezerva pentm Cluj Mănăştur”. Exproprierea

’ acestui teren de la moşierii Mikes Alexandru si Csatho Pal a fost hotărîtă de Preşedintele Comisiei de îndrumători judeţeni pentm aplicarea reformei agrare în şedinţa din 26 martie 1946, în baza Legi nr. 187 din 23 martie 1945 pentru înfăptuirea reformei agrare.

-aceasta “expropriere” nu s-a făcut pentru o caua de utilitate publică şi nici în urma unei despăgubiri de nici un fel, deci actul în sine este în confiscat, prin care acest teren a intrat în proprietatea privata a statului roman. Ultima înscriere în cartea funciari, pe “foaia de proprietate” datează din 26 octombrit 1956, fără să se schimbe regimul juridic de pînă atunci respectiv, proprietarul. Terenul în cauză, de la expropriere pînă în prezent, nu a fost atri prin nici o hotărîre a organelor competente sânt vreo măsura administrativă legală prevăzută prii Legea nr. 187/1945, cap. IV, art. 9, art. 13, art lî alin. 2, niciunei instituţii a statului, fapt confirmat de extrasul de C.F. Astfel terenul în cauză nu iuti sub incidenţa niciunei legi, prin care să apartini domeniului public sau de utilitate publică, noţiune formulată prin Legea nr. 33 din 27 mai 1991, privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, la capitolul 1, articolul 6.

Iată aşadar adevărul cu privire la terenul vizi pentm o investiţie excepţional de importantă penlnt oraşul nostru. Domnul Victor Romita Constantineseu, preşedintele Consiliului Judeţea Cluj, a declarat că prefera să iniţieze un proiecţie hotărîre de guvern pentru a atribui terenul floreştenilor, numai să nu se facă investiţia, is primarul din Floreşti “se bucura”: neînţelegînd ii 24 de ha de păşune nu produc nici pe departe dl 24 de ha de supermarket. Vă las pe dumneavoastii, stimaţi concetăţeni, să vă imaginaţi cum sîntes priviţi, atît ca şi clujeni, cit şi ca români, atunci cînd, prin reprezentanţii noştri aleşi din administraţia publică locală (domnul primarii domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, peunerişti ca şi precursorul lor, domnul Moţiu), ne opunem unei investiţii de 10.000.000 USD !! şi cînd ne gîndim că aproape întreg guvernul României negociază cîteva săptămîni bune pentru o tranşă de împrumuturi doar cu ceva mai mare, de cîteva zeci de milioane de dolari!

Personal am convingerea că Guvernul va găsi n cale pentm a rezolva problema în favoarea noastră a clujenilor şi nu în favoarea unor politicieni tot mai mărunţei.

Posesorii de cârduri se aot declara mulţumiţi :

C L U J U L A R E 5 B A N C O M A T E D O L D O R A D E B A N IB A N C A C O M E R C IA L Ă

IOM ÂNÂ dispune, la nivel naţional, le 63 de bancomate operaţionale, dintre are două la sediul său din Cluj. Acestea leimit deţinătorilor de caiduri obţinerea le n u m era r, in d ife re n t de b a n c ă tmitentă a cărţii de plată, cu condiţia a aceasta să fie emisă în sistem VISA, dastcrCard/Eurocard, Plus sau Cinrss ;i să existe disponibilităţile necesare în :ont. Pentru cârdurile p roprii în lei BCR V isa Clasic şi M aestro) Banca Comercială percepe un comision de 1,5%, respectiv 1%, d in sum a iolicitată. La utilizarea cârdului Zisa Clasic la automatele altor bănci « plăteşte un comision variabil de ),5% precum şi unul fix, de 1.500 Iei, jentru fiecare tranzacţie; M aestro e jompatibil doar cu ATM -urile BCR. rotodatâ, BCR mai impune şi anumite restricţii: pentru cele două cârduri ale sale, sum a m axim ă ca re p o a te fi solicitată într-o zi se ridică la 2 milioane

lei, numărul maxim de tranzacţii este cinci iar valoarea unei singure tranzacţii nu poate depăşi 1,5 milioane Iei; pentru cărţile de plată ale altor bănci e valabilă doar ultima condiţie.

BCR acordă pentru disponibilul din conturile cârdurilo r p rop rii o dobîndă de 25% , cu 13 procente mai m ult d ec ît cea p e n tru

conturile curente.

Se apreciază că în anul 1997 valoarea totală a

tra n z a c ţiilo r e fec tu a te prin au tom atele B C R se rid ică la aproximativ 95 miliarde lei. Surse din cadrul sucu rsa le i locale a băncii preconizează că, pînă la finele lui 1998, se vor mai instala încă trei bancomate în municipiul Cluj.

BANC POST dispune de 30 de

autom ate bancare operaţionale in principalele oraşe ale ţării, dintre carc trei în Cluj: două bancomate exterioare (la sediul băncii şi la oficiul poştal din P-ţa Păcii) şi unul interior, la Regionala CFR. Acestea acceptă, pe lingă cârdurile proprii (Ultra şi Prospera) şi pe cele

a ale altor bănci, dacă acestea sînt Visa ^ sau Plus. în primul caz, comisionul

percepu t pentru extragerea de numerar e de 0,5% din suma solicitată, iar, în situaţia utilizării cârdurilor Banc Post la ATM-urile altor bănci, la acesta se mai adaugă şi o taxă fixă de 1.500 lei. Pentru cardurije proprii, suma zilnică disponibilă în cont e de 90% din totalul deţinerilor, iar suma maximă pentru o tranzacţie pe ATM e de 2 milioane. Disponibilul din contul de card e bonificat cu o dobîndă de 30%

TOT MAI MULŢI...Încet dar sigur, românii au început să conştientizeze

avantajele utilizării cărţilor de plată în tranzacţiile cotidiene. Prin urmare, le folosesc din ce în ce mai mult, numărul posesorilor de cârduri înregistfînd o creştere semnificativă în ultimii doi ani, apreciindu-se, în momentul de faţă, existenţa In circulaţie a circa 50-60 de mii de cârduri. Concomitent, s-a produs şi o sporire şi diversificare a ofertei de "bam de plastic”. Astfel, în România, la începutul lui 1998, şase bănci comerciale emiteau cârduri în lei sau/şi valută: Banca Comercială Română, Banc Post, Banca' Română pentru Dezvoltare, Bancorex, Banca Comercială Ion Ţiriac, Banca Agricolă.

Printre facilităţile titularilor de cărţi de plată se înscrie şi posibilitatea de a obţine numerar de la automate bancare (ATM). Cum orice serviciu costă, şi această operaţie e supusă t comisionării, care diferă însă în cazul în care se utilizează■ A TM-urile băncii emitente a cârdului folosit sau ale altei bănci, ţ

pe an.BANCOREX dispune Ia sediul său

din Cluj de un singur automat bancar exterior, care va intra în funcţiune în

mai puţin de trei luni. Pînă atunci,' posesorii de cârduri pot apela la ghişeele băncii pentm obţinere de numerar, fiind acceptate cârdurile emise în sistem Visa şi MasterCard. Comisionul e de 0,5%.

într-un material realizat de revista "Capital”, s-a alcătuit un clasament al numărului de cârduri emise de fiecare

bancă în parte; pe primul loc se afliBCR (cu Maestro)-26.815 cardun.urmată de Banc Post-9.000, BRD (c Prima>2.500, Bancorex (lei şi valul [ 2.000, BCIT-1.000, Banca Agricol* 660.

A l in TU D O R

EVENIMENT joi, 12 martie 1998 (15,

se p re g ă te ş te de re s tru c tu ra re , d a r su ccesu l

depinde ş i de s ta b ilita te a p o lit ic ăRomânia se pregăteşte să uca efectivele militare şi să

formeze din temelii structura Armatei. Aceasta este o 0pera)iune dificilă, în orice ţară |n lume, fie ea mai stabilă olitjc şi economic decît

m

Deşi a atins, încă din noiembrie 1995, efectivele prevăzute prin Tratatul de reducere a armamentului convenţional în Europa, Urmata Română continuă ţjucerile, într-un ritm din ce io ce mai alert şi mai alarmant, pentru cei ameninţaţi să-şi piardă un loc a muncă pe care-l credeau gur, :Dincolo de mult-trîmbiţata

profesionalizare, programul de ■estructurare în armată

ă, în principal, crearea mei structuri piramidale, în are ponderea să o deţină

ofiţerii cu grad inferior, iar raportul ofiţer/subofiţer să devină 1/3. Astfel, cei mai vizaţi pentru disponibilizare sînt oofiţerii cu grad superior, maiori, locotenent-colonel, colonel. Aceştia reprezintă categoria căreia i se ad resează , în special, Ordonanţa nr. 7/1998. care prevede măsuri de protecţie socială pentru personalul disponibilizat în urma restructurării din Armată.

G eneralul de brigadă Neculai Bălan, şeful Direcţiei Management Resurse Umane (DMRU) din MApN, Spune că, deşi Ordonanţa 7 se adresează întregului personal din MApN, prevederile ei sînt menite să tenteze, în special, o anumită categorie, aceea a

ofiţerilor cu grad superior. De altfel, sondajele de opinie realizate de către MApN în rîndul cadrelor active, arată că doar 17% dintre ofiţeri ar ieşi din Armată, însă dintre aceştia m ajoritatea sînt ofiţeri superiori. Venită în urma reducerii drastice de fonduri, care nu mai permite păstrarea unei armate supradi­mensionate în raport cu posibilităţile de întreţinere şi instruire a ei, restructurarea urmăreşte, în fapt, o reabilitare a carierei m ilitare, prin selectarea severă a celor care pot ajunge ofiţeri superiori. Păstrată în condiţiile actuale. Armata Română va ajunge, în curînd, să aibă în proporţie de 62% ofiţeri cu vîrste peste 45 de ani, ceea ce reprezintă.

de Mihaela Dumitrescvconform generalului Bălan, “o bombă de personal’ .

Conform şefului DM RU, această redimensionare are în vedere reducerea numărului de ofiţeri cu grad de maior şi locotenent-colonel, nefiresc de numeroşi în prezent. Faţă de procentul normal de 40% , România are, acum, 54% maiori, locotenenţi-colonei şi colonei. Această inflaţie de ofiţeri superiori s-a accentuat în perioada 1990-1998, cînd foştii locotenenţi şi căpitani au avansat în grad. Concomitent cu inflaţia de “superiori”, procentul de ofiţeri tineri (sublocotenenţi, locotenenţi şi căpitani) este de 46%, deşi, în mod normal, ei ar trebui să reprezinte 60% din totalul cadrelor militare.

LA7 9 D E A N I

E S T E

C E R C E T A T

DE P O L I T I E■■ -4 -

Oştire care a produs anumite «fii în rîndul celor prezenţi la

ea buletinului de presă al iţiei judeţene Cluj a fost

.prinderea lui L.R., cea mai vîrstnică persoană aflată în eercetarea poliţiei. Născut la stirşitul p rim ulu i război

ial, omul cu pricina a fost îpistat ca autor a douăsprezece Saturi de păsări. Romantic

abil, se pare, autorul a -referat perioada nopţii pentru şi putea duce lă bun sfîrşit uţiunea de aprovizionare cu M . C ercetat pentru

larea” a 64 de găini (dintre 23 au fost ochite în cursul

tenului raid) a căror valoare Spăşeşte binişor şase milioane 'iei, omul nostru a avut noroc Hunăvoinţa Parchetului de pe

Să Judecătoria Ciuj-Napoca Mată fiind vîrsta înaintată -

['fieani - a dispus cercetarea îu stare de libertate.-

Laura MORAR

p o r n i i d i n g h e r l a t e r o r i ţ e a ţ ă o s t r a d a î n t r e a g aîn oraşul Gherla toată lumea ştie de strada

Pescarilor. Este o uliţă aflată la marginea urbei, unde la orele serii nu e bine sâ te "plimbi". Aici, în 11 cocioabe locuiesc tot atîtea familii de romi, jnajoritatea dintre ei fiind recunoscuţi ca cej mai “vestiţi” hoţi din localitate.

După cum am aflat de la Poliţia oraşului Gherla romii locuiesc fără forme legale. Nu au adresă, exactă, mulţi nu au acte de identitate. Chiar şi în privinţa autorizaţiilor de construcţii sînt probleme,

să nu mai vorbim de numărul locatarilor pe... metru pătrat. într-una din cocioabe (fiindcă nu se poate numi casă) locuiesc nu mai puţin de... 17 persoane. Nu e de mirare, dacă strada Pescarilor este evitată de ceilalţi locuitori ai oraşului Gherla. Poliţia gherleană doreşte să facă ordine în privinţa zonei" respective, dar pentru lămurirea problemelor de lopuinţă este nevoie şi de sprijinul Primăriei locale...

Nu ştim însă, sincer, ce şi pe cine aşteaptă să le facă ordine în ogradă!

C u "urechea" la ... p o p u la ţie. Legea care permite desfăşurarea operaţiunilor de ascultare a persoanelor la domiciliu de către organele poliţieneşti a fost votată, vineri, de către Camera Superioară a Parlamentului . german (Bundesrat), relatează AFP. în urma votului parlamentarilor, legea a fost adoptată definitiv, după o lungă perioadă de discuţii contradictorii pe această temă.

Bundesratul, dominat de către membrii opoziţiei social- democrate, a aprobat proiectul de lege votat cu o zi mai devreme în Camera Inferioară

(Bundestag). Votul reprezintă o , înfrîngere pentru, cancelarul Helmuth Kohl, întrucît Parlamentul a aprobat versiunea modificată a proiectului, care prevede exceptarea de la ascultare a unor categorii profesionale cum ar fi medicii, ziariştii sau avocaţii. Guvernul cerea exceptarea de la ascultare doar a clerului, a avocaţilor specializaţi în procese penale şi a deputaţilor.

Deşi membri ai coaliţiei guvernamentale, mai mulţi deputaţi ai Partidului Liberal Democrat au votat alături de

social-democraţi, ecologişti şi comunişti.

Noua legislaţie permite poliţiei, sub control judiciar, să planteze microfoane în locuinţele suspecţilor său sâ instaleze dispozitive de ascultare la distanţă. Legea le oferă anchetatorilor posibilitatea de a asculta şi altceva decît convorbirile telefonice, cum era permis pînă acum.

Pentru adoptarea legii a fost nevoie de o modificare a Constituţiei, care prevedea inviolabilitatea dom iciliului cetăţenilor. ■ ‘ r

Ziaristul carc în 1993 a scris a rtico lu l care a d e c la n şa t scandalul Paula Joncs i-a cerut scuze preşedintelui american, recunoscînd că a fost manipulat de adversarii de dreapta ai lui Bill Clinton, informează AFP.

“ Scorm onind în v ia ţa dumneavoastră personală, le-am dat adversarilor politici, care au finanţat şi au susţinut afacerea Jones, ocazia de a se folosi de p rocedura ju r id ic ă pentru a termina ceea ce am început eu”, scrie z iaristu l l i b e r

profesionistD a v i d * B r o c k , î n t r - o s c r i s o a r e deschisă publicată în numărul din luna ap rilie al rev is te i “Esquire”.

“Dacă vom continua în acest fel, dacă vînătoarea de vrăjitoare pe tărîm sexual devine modul de a cîştiga în politică, putem şi ch ia r vom d is tru g e to a te persoanele publice”, apreciază ziaristul.

A rtico lu l său d in 1993, publicat în revista conservatoare “American Spectator”, afirma că Bill. C lin ton se fo lo sea , în vremea cînd era guvernator de Arkansas, de poliţişti pentm a-i aduce femeile pc carc şi le dorea.

Ziaristul menţiona pentm prima dată exem plul unei anum ite Paula.

U lterior, Paula Jones, fosta angajată a statului Arkansas, l-a dat în judecată pe Bill Clinton p e n t r u a h ă r ţ u i r e

sexuală. Ea îl a cu ză că a c h e m a t - o

într-o cameră de h o te l , în 1991,

c e rîn d u -i o favoare se x u a lă pe ca re ea a

refuzat-o. Procesul va începe pe 27 m ai, la L ittle R ock, capitala statului Arkansas.

“Eram sigur de acest articBl atunci cînd l-am scris. Dar, pe m ăsu ră ce a n ii au trecu t, cred ib ilita tea p o liţiş tilo r s-a dovedit a fi foarte îndoielnică”, spune David Brock în scrisoarea deschisă. El afirmă că poliţiştii se aşteptau să fie plătiţi pentm ceea ce declaraseră, “erau lacomi şi av eau m o tiv a ţii dezgustătoare”.

Z ia r is tu l re c u n o a ş te , dc asemenea, că a fost ghidat în această poveste de către bancheri care îl susţin pe preşedintele rep u b lic an al C am ereiR e p re z e n ta n ţilo r , N ew tGingrich, unul dintre principalii o p o zan ţi ai p re şe d in te lu i Clinton.

m t u m c n o R .

M A f l W E C A l

p e m u c ă i - ă î n j u r a t

P E M A Q I S i m t

Un infractor va fi judecat pentm că, în timp ce era în boxa acu za ţilo r, i-a în ju ra t pc magistraţi. .

Parchetu l T rib u n a lu lu i Bucureşti a dispus trimiterea în judecată a lui Bogdan Călinescu (29 ani), cunoscut recidivist, pen tru că i-a în ju ra t pe ju d e c ă to rii V asile M irea , p reşed in te le Ju d ecă to rie i sectomlui 4, şi Cornelia Popa.

La 10 sep tem b rie 1996, Judecătoria sectomlui ,4 avea pe ro l p ro cesu l lu i C ă linescu , acuzat de furt. Pentm că procesul era la u ltim u l te rm en de ju d eca tă , ia r av o ca tu l in cu lp a tu lu i n u v en ise , judecă to rii au desem nat un apărător din oficiu. Călinescu nu a fost de acord, susţinînd câ mai

trebuie audiaţi martori şi că îşi va angaja un alt avocat, în final so licitînd stab ilirea unui alt termen dc judecată. Judecătorii au respins cererea inculpatului.

P o tr iv it re c h iz ito r iu lu i, Călinescu s-a enervat dc faptul câ i-a fost refuzată cererea şi a început să-i înjure pc judecători. A ceştia au fo s t n e v o iţi sâ suspende şedinţa şi sâ evacueze sala de judecată. Pentra această faptă, Călinescu va fi judecat pentm ultraj, de către magistraţii de la Judecătoria sectomlui 4.

C ă lin e scu a fo s t a res ta t, p rim a d a tă , la 3 feb ruarie 1989, f iin d e lib e ra t la 14 fe b ru a rie 1992 , după ce a executat o parte din pedeapsa aplicată pentru o tîlhărie.

w w w w j m i n H i ,v?< CarosabiI. C arosab 11 .«^Carosabil

Netonul

identificatd e c e d a t

în 10 martie, la ora 19,00, la intersecţia străzilor Observator cu Zorilor, Miculici Vlad Miron (19 ani) conducea Mecedesul cu numărul de înmatriculare MS - 01 - PH V . La in tra rea în intersecţie nu a observat un p ieton , călcîndu-1. în urm a leziunilor, omul a murit. Este vorba despre un bărbat în vîrstă de aproximativ 50 -55 de ani, solid, care avea pe cap o cuşmă din blană de miel neagră şi era îmbrăcat cu pantaloni de culoare închisă. Alăturat, în sperânţa că familia îl va putea identifica, vă prezentăm fotografia victimei.

■ C adavru l se află la m orga Institutului de Medicină Legală

■ Cluj. ■■ .-A...'.

C a u c iu c u l

a e x p lo d a t"

s i m a ş i n a9 9

a a j u n s î n ş a n ţIeri, la ora 0,10, la ieşirea din

localitatea Buneşti, în Mintiul Gherlii, Blidara Sorin (30 de an i) , d in Fundu M oldovei, ju d e ţu l Suceava, conducea autoturismul său Renault 16, cu numărul de înmatriculare 1 SV 343 . într-o curbă uşoară la dreapta, cauciucul din spate, din dreapta a explodat, iar maşina a fost proiectată în şanţ. Cei doi pasageri care se aflau în maşină au fost răniţi grav.

' D.C.

Vine, vine primavara . . .

IN F O C O M S o lu t io n s, oferă tuturor celor care se vor abona în perioada 23.02 -12. 03

: > . şansa de a câştiga la tombola

MărţişorulCONNEX

msi multe alte surprize, mimai in Cluj, aleea Padin, nr. 22 - 24, Complex Floră Pentru detalii sunaţi la 064/161080, 092.300887, 092.300886

Distribuitor s k Yf o n G s r c r

DEALER AUTORIZAT

CONNEXm&om mmli pomii Is sa r -

16) joi, 12 martie 1998 ULTIMA ORĂA

In tre Kosovo

s i ’

u r m a r e d i n p a g i n a 1

Internaţionale. în asta constă marea deosebire Intre albanezii din'Kosovo şi maghiarii din Ţinutul Secuiesc.

Este o diferenţă esenţială, care ar putea fi Insă,-în anumite condiţii, anihilată. Să încerc explicarea acestui gînd care pîndeşte minţile m ultor transilvăneni, români sau m aghiari. Declanşînd ostilităţile împotriva . autorităţilor sîrbeşti, albanezii din Kosovo s-au văzut destul de repede înfrînţi de reacţia violentă a Belgradului. In aceste condiţii, ei nu au ezitat să apeleze la ajutor din partea organismelor interna­ţionale, care, la rîndul lor, s-au grăbit să se pronunţe, exercitînd presiuni asupra preşedintelui sîrb pentru a oferi albanezilor o autonomie lărgită. Cei mai vehemenţi adversari ai Serbiei s-au dovedit a fi Marea Britanie, SUA şi G erm ania, care au •determinat Impunerea unui embargou internaţional asupra Belgradului.

-Conducătorii “Republicii Kosovo" au mers însă mai departe, cerînd pur şi simplu intervenţia în zonă a trupelor NA TO , bineînţeles, cu scopul obţinerii statutului de independenţă de către albanezi. Dacă NATO va interveni sau nu, este o problemă pe care o va rezolva viitorul. Important rămîne deocamdată faptul că ajutorul armat a fost cerut după ce lideri ar Organizaţiei Nord- Atlantice au evocat posibilitatea intervenţiei militare în ţări nemembre NATO chiar în absenţa unui mandat ONU.

Să lăsăm deocamdată situaţia din Kosovo şi să ne referim la aceea din Ţinutul Secuiesc. Sâ pre­supunem, nu chiar prin absurd, că maghiarii din zonă îşi aleg conducători mai radicali şi, nemulţumiţi de statutul de autonomie pe care 11 au în realitate, doresc sâ internaţiona­lizeze situaţia prin con­flicte provocate cu autori­tăţile române,, urmate de apeluri la intervenţia NATO, ale cărei graniţe estice vor coincide în curînd cu acelea dintre. Urigaria şi România. Ce se poate întîmpla şi cum poate fi rezolvată această situaţie - este gîndul care nu poate fi în lătu rat dintr-o analiză cît de cît lucidă a situaţiei din Transilvania în condiţiile în care Ungaria este membră a NATO, iar România, nu, iar reconcilierea istorică dintre cele două ţări a rămas, în duda declaraţi­ilor de amiciţie ale liderilor lor, o vorbă goală de conţinut

La Ciul, Cartel Alfa tiescBriste su ita p roteste lor orig inale

ADEVĂruj?]

mm Arsenalul sindicaliştilor s-a diversificat

, Ie r i, cca 200 de s in d ica liş ti dinC.N.S.Cartel Alfa (din Turda, Huedin, A ghireş şi Cluj-Napoca) au pichetat Prefectura Cluj timp de două ore. Filiala clujeană a fost cea care a deschis lanţul acţiunilor de protest organizate de cartel în toată ţara. Respectiva pichetare s-a făcu t în mişcare, participanţii învîr- tindu-se în ju ru l clădirii Prefecturii. Acţiunea a fost pregătită cu minuţiozitate, timp de două zile. Pancardele, surlele, cheile, tobele, talgerele, zecile de tălăngi şi clopoţei, farfuriile de metal, întreaga dotare care de obicei se întîlneşte pe stadion, la meciuri, au fost „arm ele” fonice Iacaie au recurs sindicaliştii pentru a-i „trezi” pe reprezentanţii în teritoriu ai Guvernului, dar şi pe trecători.

" ) . . . l E a c c f c ş a l

r e v a n d k d r î s o r .

în manifestul „deşteptător”, redactat de sindicalişti în termeni patetici, se anunţă sosirea vremurilor „cînd nu se mai poate ierta m inciuna şi accepta noi prom isiuni deşarte” . A cesta conţine refuzul categoric „ de a mai săruta mîna celor ce lovesc în ei cu legi nefireşti şi conduc maşinăria nimicirii în masă”. De asemenea, sînt menţionate condiţiile în care sindicalişii vor accepta „soarta şi

jugul vieţii”. Asemeni celor 10 porunci, cartelarii au identificat 10 revendicări, care condinţionează „acceptarea sorţii şi jugului vieţii”. Doleanţele vizează oprirea distragerii în masă, reducerea impozitelor, oprirea decăderii morale, crearea de locuri de muncă, corelarea salariilor cu preţurile ş.a. Ultimatumul se încheie printr-un apel d irec t că tre p re fec tu l de C lu j, dl Alexandra Fărcaş („numit în funcţie prin vo in ţa G uvernu lu i şi nu a lui Dumnezeu”). Acestuia i se adresează următoarele:,.Dorinţa noastră este ca şefii d-voastră să vă înţeleagă şi să vă ajute, ori să vă demită!”.> *

„Emllciţ. Emiluţ/ Te-atn 'T'” ales şi ta ne ...aţ..."

Dacă conţinutul manifestului nu este destul de sugestiv pentra ceea ce doresc m em brii c a rte lu lu i, in sc rip ţiile pancardelor au completat, edificator, mesajul. Pe acestea se putea citi: „Emilut, Emiluţ, te-am ales şi tu ne . . .u ţ . J ” (omisiunea anumitor litere din ultimul cuvînt aparţine manifestanţilor); „Ciorbea, Ţapul şi cu rîia/Bîntuie azi România”; „1907-FIămînzi, 1929-Lupeni, 1933- Griviţa, 1998 Cluj”; „Vrem taxă pe aer”; „La Tîrgovişte, zidul şi Ţepeş v-aşteaptă”; „A ţi făcu t d in astă ţară, sărăcie şi pomană”; „Contractul cu România a adus sărăcia”; „Români, treziţi-vă, cele două su te de z ile . au tre c u t” ;

„PNŢCD=Foamete”. etc. /De asemenea, erau purtate “r pancarde m ai p u ţin L originale, fiind reproduceri r | a unor caricaturi din ziare, I r în care protagoniştii erau preşedintele şi premierul. • 1

„Farfuria-j !S 1 goală/Ciorbea ••

n@ omoară" ■ |~*V acarm ul sonor era

întregit şi prin scandarea loz inc ilo r: „V rem să muncim, nu să cerşim”, * „Ciorbea şi cu gaşca lui sâ ** se ducă d racu lu i” ; ^ ţ „Farfuria-i goală, Ciorbea ne omoară” şi alte urări de suflet adresate Guvernului şi prefectului.

Deşi liderul Grigore Pop anunţase încă de la început că nu se aşteaptă la o reacţie din partea prefectului, totuşi scenariul cuprindea şi predarea manifestului. După o oră şi jumătate a sosit momentul soliei la prefect. Şefii pichetărilor, însoţiţi de ziarişti, au ocupat pentru scurt timp Sala mică a Prefecturii, în aşteptarea numitului Guvernului în fruntea judeţului. Dar, zadarnic! Prefectul, prin mesager, a anunţat că domnia sa va urca doar cînd se va face linişte afară, fiincă în condiţiile date nu se poate purta un dialog.

Sindicaliştii votMfnm'.nîa dsestago! cu , ceresaa d® ăamitâre q

. ™ / ■ - p r e f « t o ! i i i

Liderii, supăraţi, au declarat presei ci m an ifestu l o ricum va fi trimişii Bucureşti, dar prima revendicare va i demiterea prefectului „incompetent şi ignorant” .

Cartelarii sînt hotărâţi să continue ş astăzi, cu forţe proaspete, pichetarea Prefecturii.

Luminiţa PURDEA

i §EJ E3 523 S3 B

L a B D F n u ş t i e s t î n g a c e f a c e d r e a p t aP r e ş e d i n t e l e B ă n c i i D a c i a

F e l i x l o a n M î n e c a n c e r e

p r e l u a r e a d a t o r i i l o r b ă n c i i

l a d a t o r i a p u b l i c ă

Preşedintele Băncii Dada Felix, loan M înecan, s-a adresat, printr-o scrisoare, Camerei Deputaţilor solidtînd ca prin Legea bugetului de stat pe anul 1998 sâ fie preluate la datoria publică datoriile acestei bănci, în sumă de 2.171 miliarde de lei. Mînecan consideră că acest fapt este posibil prin adoptarea unui amendament la Legea bugetului de stat. Banca Dada Felix este datoare eu -1.818 miliarde de lei la BNR, 341 miliarde lei la CEC Bucureşti şi 12 miliarde lei la FPS. Printre argumentele invocate în favoarea rezolvării acestei solicitări sînt amintite: această bancă este prima bancă privată din România; planul de reorganizare admis de judecătorul sindic şi de Tribunalul Judeţean Cluj este dificil de realizat în condiţiile existenţei acestor datorii; alte

rambursa; banca are pe rol, la instanţele de judecată, peste 1.200 de procese, pentru recuperarea creanţelor de peste3.500 miliarde lei. Preşedintele Băncii Dacia Felix consideră câ, în cazul lichidării bândi, datoria către BNR, CEC şi FPS-ar afecta tot bugetul de stat, întrucît profitul celor trei instituţii ar fi diminuat cu pierderile înregistrate. Biroul Permanent al Camerei a trimis solicitarea preşedintelui băncii la Comisia pentru buget-finanţe.

bănci aflate în aceleaşi condiţii au fost sprijinite prin preluarea la datoria publică a unor datorii. Mînecan apreciază că raţiunile care au stat la baza deciziilor privind susţinerea finandară a Băndi Agricole şi Bancorex trebuie sâ fie valabile şi pentru Banca Dacia Felix. In solicitare se menţionează că: banca are de recuperat de la societăţi cu capital de stat creanţe de peste 200 de miliarde de lei, societăţile fiind în imposibilitate de a le

V i c e p r e ş e d i n t e l e . . . i n f i r m ă

Vicepreşedintele Băncii Dacia Felix, Eugen Bungărdean, a declarat câ banca clujeană nu a făcut nici un demers pentru ca datoriile pe care le are către BNR, CEC şi FPS să fie preluate de datoria publică. Bungărdean a afirmat câ acest lucru nici nu este posibil în momentul de faţă pentru că banca se află In litigiu cu BNR. El a spus că o astfel de posibilitate ar putea fi exploatată în momentul în care situaţia BDF legată de funcţionarea ei şi planul do organizare va fi clanficată de către instanţă, respectiv de Curtea de Apel Cluj. Vicepreşedintele BDF a declarat, Insă, că Guvernul a luat măsuri discriminatorii faţă de băncile din România atunci cînd a acceptat sâ preia la datoria publică datoriile unor bănci ca Banca Agricolă, Bancorex sau BCR.

C o m i s i a d e î n v ă ţ ă m î n t d i n C a m e r a D e p u t a ţ i l o r a

a m e n d a m e n t e l o r M i n i s t r u l u i E d u c a ţ i e i N a ţ io n a l eMembrii Comisiei pentru învăţămînt

din Camera Deputaţilor au discutat, miercuri, amendamentul Ministerului

- Educaţiei Naţionale la Ordonanţa de modificare a Legii învătămîntului, referitor la învăţămîntul obligatoriu de nouă ani, însă o decizie finală a fost amînată pentru şedinţa de săptămîna viitoare. Comisia pentru învăţămînt din C am era Deputaţilor a început dezbaterile generale la această O rddnanţă prin analizarea amendamentelor formulate de Mini­sterul Educaţiei Naţionale (MEN),

Vicepreşedintele Comisiei, deputatul

' UDMR Asztalos Ferencz a declarat că propunerile MEN la Ordonanţă “sînt foarte importante din punct de vedere al viitorului sistem de învăţămînt din România”. El a precizat câ aceste amendamente se referă la structura sistemului de învăţămînt, la diferitele examene din cadrul învăţămîntului si la descentralizarea, din punct de vedere financiar, a sistemului de .învăţămînt. '

La rîndul său, fostul ministru*al Educaţiei Naţionale, deputatul PNŢCD Virgil Petrescu (membru al Comisiei), a declarat că nu s-a luat nici o decizie referitoare la propunerile MEN.

î n c e p u t d e z b a t e r e a

l a L e g e a î n v ă ţ ă m î n t u l u i“Dezbaterile s-au amînat pentru

săptămîna viitoare pentru ca anumite propuneri care au fost mai puţin argumentate să fie susţinute de reprezentanţii ministerului’, a spus Petrescu.

. Referitor la învăţămîntul obligatoriu de nouă ani, Virgil Petrescu a arătat că MEN va trebui să precizeze o singură variantă de realizare a acestui lucru şi nu trei, cîte au fost prezentate la Comisie.

La şedinţa Comisiei pentru învăţămînt a fost prezent şi secretarul de stat al MEN, Mihai Gorcea...

A v e m n e v o ie a e

C o l u m n a l u i T ra ia n ?în Planul urbanistic general al

municipiului Cluj-Napoca se aşteaptă în curînd modificări importante. Toate acestea costă bani, care se iau în principal din bugetul local. De aici controversele dintre consilierii clujeni: “Ne putem permite construcţii de genul Columnei lui Traian Tn mărime naturală sau există alte priorităţi?’’.

Radio CONTACT vă propune o dezbatere pe această temă.

Invitaţii lui Dragoş STANCA la emisiunea “Conversapa de joi seara” sînt consilierii locali Ion MARINESCU, preşedinte al Comisiei sociale, şi Romulus ZAMFIR, preşedinte al Comisiei de urbanism.

Telefoanele ascultătorului sînt 414.666 şi 155.008: Emisiunea va începe pe 89,8 FM astăzi la ora2 1 ,00 .

■B a g a E a i s e u s g n a e a B B ^ 3 B B E E 8 1 B 3 8 g M ^ ^ @ 3 B B B 8 ^ i M i B 5 I H i E f a i B l M B g i l B B I B I ! 8 3 B a i E 3 I B I

Fostul preşedinte al României, senatorul Ion Iliescu, preşori:ntc al P.D.S.R., în direct la Televiziunea Europa Nova. Canal 26 (ETER), astăzi 12 martie a.c., de la ora 20,30, într-o emisiune interactivă. Tema emisiunii - de la România lui Iliescu, la România lui Constantinescu Moderator - Octavian IACOB.

P N L î ş i s t a b i l e ş t e n o i

s t r u c t u r i d e c o n d u c e r e

l a C î m p i a T u r z i i ş i F r a l a

PNL Cîmpia Turzii şi-a stabilit noul Birou permanent. Preşedinte a fost ales Gheorghe Lazăr, iar vicepreşedinte loan Macra. Secretar al subfilialei este Dan Cristian. în comuna Frata, liberalii au stabilit în fruntea subfilialei o reprezentantă â sexului frumos, Reliana Sălăgean. Doamna Sălăgean va fi secondată de Gicu Trifu, ales vicepreşedinte, şi de Valentin Kenves, secretar.

La alegerile din cadrul organizaţiei Cîmpia Turzii a participat Anton Ionescu, lider a PNL Cluj şi ministru alTransporturilor.

■ W J J iL U * â llp iln ln Cluj-Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469 __

ILiE CÂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (redactorşef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;E-mail: adevcj@mail.dntcj.ro

Secretar de redacţie Tel/fax:de serviciu: Horea PETRUŞ' 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16 Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social, Cultural; 19.74.90 şi 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.45.81 fSubredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; feinj Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75 IRUTEXECCTA'