Liderii PAC şi PL’93, NICOLAE MANOLESCU şi DINU PATRICIU au semnat, duminică, în sala de conferinţe a hotelului Bucureşti, protocolul de constituire a:

ALIANŢEI NAŢIONALE LIBERALE

Atentignare pe adresaiblţitbrilor̂ ADEVĂRULUI; DECLUJ”!Din cauza grevei difuzorilor dc presă, redacţia ziarului nostru a

luat măsura, bcncfîcâ pentru cci carc nc preţuiesc, dc a-şi putea procura ziarul dircct dc Ia REDACŢIE. Vă aşteptăm!

♦ Agenda f l ' +Roza vînturilor /3♦ Politică/4+Arta-cultură-

ştiinţă-învăţămînt/5♦ Publicitaîe/6-8 +Sport/9-J0♦ Eveniment/li♦ Ultima oră/i2

z ia r in depen den t tANUL VII NR. 1713

ISSN 1220-3203LUNI

8 IULIE 1996 12 PAGINI 400 LEI

Vremea va fi călduroasa cu cerul variabil, temporar noros după amiaza, cînd vor cădea pe alocuri averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 28 şi 3l°C. Ieri, la ora 12, la Cluj-Napoca se înregistrau 21°C, îarpresiunea atmosferică era de 730,2 mmMg;

In pag. a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru 8 iulie.

Ion Iliescu - candidat independent la Preşedinţie?ION GOIA

rontul Salvării Naţionale - constituit ca formaţiune politică de dl Ion Iliescu, pentru a participa la alegerile din primăvara anului 1990 - a cîştigat, atunci, detaşat

sufragiile parlamentare. Meritul acestui cîştig nu a fost doctrinar. El s-a datorat, la acea vreme, încrederii celor mulţi în cele două personalităţi de marcă ale momentului:'Ion Iliescu . şi Petre Roman. Cei care au pus ştampila pc buletinele de vot pe semnul trandafirului, au văzut dc'fapt, prin simbolul respectiv pe Iliescu şi Roman. • , ,

Dar cum trandafirii au ţepi şi nu sînt de o singură culoare, era firesc să se înlîmple ceva ”în numele trandafirului”. Şi întîmplarea a venit în 1992, între alegerile locale şi cele generale, cînd trandafirul înflorit în primăvara lui 1990 dădea semne de ofilire-şi devenea iminentă pierderea de petale. Spunînd lucnirilor pe nume - plutea sciziunea trunchiului . FSN.v Preşedintele Iliescu 9 susţinut, încă din perioada premergătoare' rupturii, gruparea din FSN antî-Roman, care a devenit ullcrior-.PDSR. Nu am argumente doveditoare că preşedintele ar fi fost iniţiatorul sau fermentul sciziunii. Dar încă d e ; la începutul anul 1991 erau sesizabile unele dezacorduri dintre preşedinte şi premier, care devenise^ între timp, lider naţional al FSN. Posibil ca aceste dezacorduri să fi existat din primele luni. Mai mult ca sigur că dl preşedinte ar fi dorit ca FSN să devină un partid puternic, de 0 anume orientare, iar Petre Roman şi ai lui s-au opus. Tentativa de la Convenţia .Naţională, din 1992, a aripii devenită PDSR, de ă prelua conducerea partidului a eşuat, şi atunci sciziunea a fost iminentă.

întrebarea care se poate pune, acum, cînd dl Iliescu se pregăteşte să-şi depună candidatura pentru un nou mandat, este următoarea: ce s-ar fi întîmplat dacă în toamna lui 1992 ar fi candidat sub semnul unui singur trandafir, adică susţinut de FSN, devenit mai tîrziu PD? Indiscutabil, la alegerile parlamentare, FSN-ul d-lui Roman obţinea mult mai multe voturi decît noul intrat în arenă - PDSR. Nu este o probabilitate, ci o certitudine. Electoratul din 1992 avea mare încredere în preşedinte, dovadă şi numărul mare de voturi obţinute la. prezidenţiale. Dc aceea, pentru parlamentare electoratul d-lui Iliestu s-a îndreptat, în parte, spre partidul căruia i s-a alăturat şi care l-a susţinut!

Cursa 1996 pentru Palatul Cotroceni a fost lansată, unii : pretendenţi făcînd acest demers mult prea devreme. Preşedintele nu şi-a anunţat, oficial, candidatura, dar, cu cîteva luni în urmă, a zis că, dacă o va face, va-merge sub flamura celor trei trandafiri. Conducerea PDSR nu a avut emoţii că lucrurile ar putea avea alt curs, deşi cam de un an de zile d_l Iliescu a mai tras-o de urechi, a mai pus-o la colţ,, evident fără nici o schimbare în bine. .

Genetic, unii copii sînt programaţi să facă rele, iar societatea, mediul în care trăiesc, le poate aduce mici corecţii şi, în

1 ______ continuare în pagina a 4-a

3GoCoOs

Hirudoid9 Gel/Crem ăTRATAMENTUL Pe SUPRAFAŢA ÎNTINSĂ

A VARICCLOR 1

TROMBOFUBITA SUPERFICIALA

TROMBOZA HEMOROIDALA

CONTUZII Şl ECHIMOZE

HEMATOAME, EDEME

CICATRICICHELOIDE .................. MimuiTMFLUDAS TRADEMG

C*lraGlulMtinr.333 «•clor 6 • Bucuraţtl

Ttlcfon: 221.1773 615.9295

_ 614.3574 Fax: 312.5776ACEST M8XCAMEM1 K fCMII ElJBEM fjW. mVJVJK. kEOCAUll

Prinţul Paul de România la Cluj'NapocaFundaţia Prinţul Paul de România, împreună

cu Academia de Muzică din Bucureşti, a organizat, la 2 iulie, Gala decernării premiilor anuale de muzică ale Fundaţiei. La gală a participat o mare parte a corpului diplomatic, personalităţi ale culturii româneşti, cunoscuţi oameni de afaceri .Festivitatea a avut loc la World Trade Center, sala New York.

~ în cadrul festivităţilor s-au acordat zece premii a cîte 500$ şi cîte o medalie de argint celor mai merituoşi absolvenţi ai Facultăţii de interpretare muzicală din Bucureşti.'

Cu ocazia decernării premiilor a avut loc un spectacol susţinut de premianţi, urmat de un cocktail oferit de Manhattan Cafe.

Prinţul Paul de România a acordat premii şi înalte distincţii unor personalităţi consacrate din domeniul muzical: Angela Gheorghiu, maestrul Constantin Duţu, meastrul Cristian Mandeal, criticul muzical Iosif Sava. . ;'v -

După decernarea premiilor de la Bucureşti, PrinţulPaul de România se dedică unei acţiuni

''Umanitare la Gluj-Napoca, unâe astăzi va doţsa,- împreună cu 6rgânizaţîa Farmaciştii fără froiţtiere. - Franţa, materiale, echipamente; medicale şi medicamente în valoare de 100 milioane lei pentru Spitalul clinic judeţean. O altă donaţie este electrocardiograful "Dopler” cu ultrasunete, ce are o valoare dc peste 285.000$, adică peste un miliard de lei. M

Prinţul Paul de-România va dona Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei o medalie rară din argint masiv, emisă cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea Fundaţiei Regele . Carol I. ; ..

Domnia sa va fi primit la Prefectura judeţului

în fotografie: Prinţul Paul de România, îm preună cu Angela G h e o rg h iu , în m o m e n tu l decernării premiului.

Cluj de către dl prefect Grigore Zanc, şi la Primăria municipiului Cluj-Napoca de către dl primar Gheorghe Funar.

După primirile la nivel oficial, domnia sa va vizita municipiul Cluj-Napoca.

; C. ZAM FIR

Parlamentarii în faţa alegătorilor

matei Boilă:"Opoziţia este considerată

ca un rău necesar”R: D-le Matei Boilă,

mandatul dv. de senator PNŢCD se apropie de sfîrşit. Cum s-a desfăşurat activitatea dv. în Parlament?

MB: Sigur, activitatea mea în Parlament trebuie să fie privită, şi e firesc să fie aşa, în funcţie de ceea ce Parlamentul trebuia să facă. în accastă privinţă, ştiţi foarte bine, Parlamentul este, teoretic şi declarativ, puterea legislativă în ţară, care face legile şi controlează, într-o anumită măsură, celelalte puteri. Ceea ce constituie o piedică pentru societatea românească neinformată în aprecierea Parlamentului este necunoaşterea

' democraţiei. Parlamentul nu este o instituţie omogenă. E format din cei aleşi şi lucrează pe principiul dem ocratic al majorităţii. Desigur, Opoziţia, din care am făcut parte şi eu, îşi are rolul ei foarte important într-o '

democraţie, vine cu soluţii proprii, critică şi atrage-atenţia asupra greşelilor pe care consideră că le face majoritatea parlamentară. ,

R: Cum şi-a îndeplinit Opozi(ia acest rol?

MB: La noi în ţară democraţia nu este înţeleasă. Opoziţia este considerată ca un rău necesar, pentru că reprezentanţii Puterii nu au ce să facă, asta este situaţia pe plan internaţional. Opoziţia n-a fost niciodată ascultată, n-a fost niciodată luată în considerare în vreo problemă fundamentală de-a noastră. într-o democraţie, n-aş spune mai avansată, ci măcar mai liniştită, există o funcţie constructivă a Opoziţiei. Soluţiile propuse se discută, sînt luate în considerate, se caută soluţii...

R: în ce stadiu sâ află dcmocraţia^româneascâ în

;opinia dv., d̂ It Boilă?- . MBrMajoritateâ(actuală din

Parlament nu a făcut o reformă efectivă şi nici nu a dorit-o, nici într-un domeniu. Noi, Opoziţia, am luptat împotriva acestui lucru. De pildă, pentru îmbunătăţirea legii privitoare la privatizare, a celei privitoare la problema ţărănească, la pensii, a legii fondului funciar. Am avut numeroase interpelări pe aceste teme. Nu am fost băgaţi în seamă, în altă ordine de idei, legea aceasta a caselor naţionalizate... A fost o reîmpărţire a furtului făcut de comunişti. Au furat o dată, mai fură o dată pentru a da la foştii ştabi. E o minciună că vor să-i protejeze pe chiriaşi. Noi âm luat poziţie de fiecare dată, dar nu am fost ascultaţi-

R: în acest context, cura vedeţi activitatea Parlamen­tului?

Dan BRIE' ‘ ' '' /continuare în pagina a 4-a

Precizăriîn l e g ă tu r ă cu

h o tă rîrea F u n d a ţie i D ifu zo rilo r de P resă ş i C a r ie d in C lu j- N a p o c a p r i v i n d a m e n in ţa r e a cu s i s ta r e a to ta lă a d es fa c er ii de p re să ş i c a r te p e r a z a m u n icip iu lu i nostru în ce p în d cu data de 8 iu lie a .c ., B irou l de p re să ă l P rim ărie i a f o s t îm pu tern icit să f a c ă u r m ă to a r e le p re c iză r i:

1. A existat un dialog permanent între direcţiile de specialitate, din Primărie şi Consiliul local pe de o parte, şi reprezentanţii -firmelor care distribuie, presă şiîcarte : în .municipiul Cluj-Napoca. Conducerea Primăriei a fost preocupată permanent de modernizarea modalităţilor de desfacere a presei şi a cărţilor, insistînd pentru . realizarea unui comerţ civilizat prin renunţarea la modalităţile improvizate - practicate de către difuzori (tonete şi tarabe acoperite cu , folie de plastic sau tablă ruginită, legate cu lanţuri de stîlpi etc.): Doar cîţiva dintre difuzorii de presă: şi carte s-au preocupat ; \ d e modernizarea reţelei proprii. Cei mai mulţi dintre ei s-au complăcut într-o situaţie de- provizorat, ; rămînînd insensibili lă solicitările Primăriei.

2. Recent, pe baza' unei Hotărîri a Consiliului local, s-a trecut la stabilirea noilor amplasamente pentru desfacere de presă şi carte in zona centrală a municipiului Cluj-Napoca. Spaţiile respective urmează să fie atribuite firmelor cîştigătoare ale licitaţiilor.

3*. în şedinţa Consiliului local din data de 18 iulie a.c. va fi supus discuţiei şi aprobării un nou proiect de hotărîre vizînd stabilirea am plasamentelor pentru desfacerea de presă şi carte în toate cartierele municipiului; Totodată, din iniţiativa domnului primar, se va propune reducerea tarifului pentru cei care se ocupă cu desfacerea de presă şi carte de la 9.000 lei/m2/ lună în prezent, la 5.000 lei/ m2/lună.

4. Nu sîntenrde acord cu pretenţiile ilegale ale

continuare în pagina a 4-a

ADEVARULde CBuj AGENDA luni, 8 iulie 1996 (? )

• Azi: Calendarul ortodox: Sf. Mare Mc.Procopie; Sf. Epictet şi Astion; Calendarul greco-catolic: Ss.Procopiu, m. (+ 303), Epictet, p. şi Astion, m. în Halmyris, Dobrogea (+ 304); Calendarul romano-catolic-, Ss. Âquila sil'riscilla; Sf. Virgin ia. ;

• Mîine: Calendarul ortodox'. Sf.Sfinţiţi Mc. Pangratie şi Chirii; Sf. Mc. Andrei şi Prov; Calendarul greco- catolic: Sf. Pancraţiu, ep.m. din Tauromenia - Sicilia (s.I-II); Calendarul romano-catolic: Sf. Veron icaG iulian i.fc.

Ii felicităm pe loji cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai

• I’REFECIURA.CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16 , ,

PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 PR1MÂR1ADE): 21-17-90. ..' ;.

• PRIMĂRIA 1URDA:3l,?l-6!) " -• PRIMĂRIACÎMPIAHJRZÎI: 36-80-01

PRIMÂRIAHUED1N: 25-1548 '• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 .• POLlTIACLUI-NAPOCA:955si

43-27-27 :• PajTTA FEROVIARĂ aUJ-NAPOCA:

1349-76 -; . ' '• POLrnADEJ:21-21-2l• IX5LITLA.TURDA:3I-21-2I .• POUTIA ClMHATURZn: 36-82-22

POU’flA HUEDIN: 25-15-38 '• POLITIA GHERLA: 24-14-14• POMI’IERII: : .• PRaiECTlACiVILĂ CLUJ-NAPOCA:

19-50-29 . ■• GARDAHNANCIARĂCLUJ: i 9-52-23

si 19-16-70, int. 158• SALVAREA: 961 : '• SALVAREA CER: 19-85-91• INTERNATIONAL.: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931.• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958• REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE

DISPECERAT: 19-8748• RECJ A AUTONOMĂ DE APĂ CANAL

DISPECERAT: 19-63-02.• REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI

PUBLIC DISPECERAT: 1544-78 S.C. ''SALPREST' S A DISPECERAT: 19-55-22 .

• COMEN3 SPECIALE PENIRU TRANSPORT RE3DUURI: 11-10-12 _ int 132

• DISTOIBITIIAGAZELOR NATURALE: 1NTERVENT1I GAZE 928; DISPECERAT 433424

• REGISTRUL AUTO ROMÂN: 19-21-00.

PLECĂRI D IN CLU J-N A PO CA principalele direcpi . \

trenuri accelerate^ rapide şi intercity• BAIA MARE,SATU MARE (prin Doi!: 1*1.57• W.STR1TA: 15.37 •BRAŞOV: 1,48 ' '• Bl JCURE S il (prin Sighişoara): 10,05; 11,11: 22,10; 2.U.S(prin Sibiu - Piatra Olt): 11,48 •BUDAPESTA: 0,30; 16,09,■ •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 (prin Ploieşti-Buzău): 11,40• IAŞI: 0.20; 13,17; 21.21 ; •ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07• SATUMARE: 4.08; 11,57• SIBIU: 11,(8:15,10• SIGHF.TU MARWAŢIEI: 5,55 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,-46; (prinOradea): 14,35; Irt.22; 23,17 •TÎRGU MUREŞ: 16,15; 20,29 •INTERNATIONAI.CRACO VIA: 7,49• INFORMAŢII GARA: 952

AGENŢII DF. VOIAJ CFR• INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-2-1-75 (internaţional)

ORARUL CU RSELO R TAROM D e l u n i p î n ă v in e r i.

Plecări din Cluj-Napoca . . - 8,20 şi 18,50-

Plecări din Bucureşti 6,50 şi 17,20 D e t u n i p î n ă s îm b ă tă . Plecări din Cluj-Napoca -13,05 Plecări din B ucureşti - 11,35 Cursele spre Bucureşti circulă prin Oradea şi durează cea. 2 ore.P re ţ bilet: români - 54.700 lei

străini - 55 .dolari.TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

CURSE- INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Napoca-- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca îu ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc îu ziua dc joi ora 11.

INFORMAŢIIA utogara I: 14-24-26 A utogara II: 13-44-88

Programul Policlinicii ! fără plată “Familia Sfintă” ;

8r-12 iu l ie iMedicină generală: dr. I. Boilă!

8, 9, 11, 12 (10-12), dr. C .R ăfan-, 10 (12-14), dr. M. Suciu - 10 (10-' 12), dn C. Popa 11 (12-14), dr. S.' Loga 9 (14-ifi), : dr.M.Marica 11 (15-17), dr.L.Barbăalbă 12 (10-12),: dr. L. Rasa 8 (16-17); Interne: dr.i F. Gliemian 8, 10 (15,30-17 si 10-- 12), dr. I. Paţin 10 (l5-17),:dr.A. Iancu 9 (11-13),' dr.Cs.Szakacs 10 (14-16), dr. C'Vlad 10 (14-16);,: Pediatrie: dr. R.Mitea 9 (13-15), dr. Lupea D. 10 (12-14), dr. M. B ayradar: 12 (15-17), dr. A .; T em peleanu 8 (13-15); Reumatologie: dr. F. Bayradar 10,; 12 (15-17), dr.C.Zotta 8 (14-16); Ginecologie: dr.C.Fodor 9, 11 (10- 12); Chirurgie: dr. C. Cosma9 (10-12); Psihiatrie: dr. L. Glodan 9 (12-13); Dermatologie: dr. H: Radu 11 ■

112-14); Ortopedie: dr.Z.Popa 8 (11-13); O .RL.: dr.C-tin Rădulescu 8 (12-14), dr.I.Miliali 12 (12-14); Psihologie: psili.L.Boilă 9 (15-17).

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri între orele 12-14, la fir. de telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3, bl.12, ap. 12.

Notă: In perioada 15-16 .august Policlinica tară plată va fi închisă.

ar?; 17,30); * F av o rit - Dangerous m inds-M inti periculoase-SU A (11; 13; 15; 17; 19).

.T I J R D AF « \ - Z ile c iuda te -S U A -

premicră; Tineretului - Sabrina- SUA - prem ieră .

DE.IA rţa - Asasini cibcrneticicni

- SUA - premieră;- Panică la hotel Mnjcsfic - SUA - premieră

CÎMPIA TURZII M uncitoresc - Tatăl miresei

- SUA - prem ieră; - Ultima şansă - SUA - premieră

G IIIC R L A ^P a c e a - Ju d g c D red d -

Judecătorul - SUA - premieră - Fără scăpare - SUA

5-11 IULIE CLU.J-NAI’OCA

Rcpnblica-Srg Bilko-SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19;21) * Victoria - Copycat-Crime la indigo-SUA-prcmieră .(11;13,15; 15,30; 17,45; 20) * Arta- Zi dc sărbătoare-l'rariţa (13);Podurile din Madison County- SUA(15; 17,30; 20) * M irişti- sala A - Ultima sansă-SUA (13; 15; 17; 19); sala B: 5- 7.06:96 - Panică la holcl Majcslic-SUA (13.30; 15,30;17.30); 8-11.06. -Jadc-Obscsia, pcricuioasă-SUA (13.30; 15,30;

Notă: PROGRAMUL DF, VARA: Cinematograful „Republica’1 - ultimul spcclacol esic la ora 21, Cinematograful ..Mărăşti’' - I.IM este ’ închis. I.a cincmalograful „Arta".primul spectacol incepc la ora 13..

în .scopul atragerii spălătorilor la spectacolele cinematograficc, în perioada 21 iunie - 31 augusl a.c. se pradica tarile reduse pentru copii, elevi, studenţi, mililari în lernien, velcrani dc r;i/boi şi soliile aceslora, handicapa! i şi la spectacolul de la ora l.v. liilelcle sc eliberează pe ba/ă dc Icsilintalie. • . -

BIBLIOTECI■ B.CU. "Lucian Blaga" (strada.

Clinicilor2): Orar: zilnic: 8-13,45; 14,30 - 21,sîmbătă: 8-14, duminica: închis. . . f ~

■ Biblioteca judeţeană "OCTAYTAN GOGA": SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni- joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri ̂joi: 14-19,45;Tnarţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminică - închis. SALA DE LECTURĂ şi MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni- vineri: 8-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 12.45; 14— 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9); luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7-9). Orar: luni - vineri 12-16

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11).'Orar: luni, miercuri:: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Ileltal" (strada Clinicilor̂ 18). Orar: zilnie'10 - 18; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (slrada Kogălniceanu 7-9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10- 18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis. .

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. .

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul Naţional dc Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis ■ 1

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis. , . .

■ Muzeul, Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închişi.

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5) J.uni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Lsac 23). Orar: miercuri- duniinică 13-17; Juni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14. *

■ Parcul Etnografic Naţional "Romulns Vuia": orele 9-17.

Luni, 8 iulieP rog ram ul 1: 13,00

Actualităţi; 13,10 TVR Iaşi; 13,55 TVR Cluj-Napoca; 14,40 TVR ‘Timişoara; 15,45 Documentar; 16,00 Actualităţi;, 16,05 De. luni pînă luni: retrospectiva evenim entelor politice interne şi internaţionale ale săptămînii; 16,35 Ne-am interesat pentru dvs.; 17,05 Emisiune în limba maghiară; 18,35 Agenda Festivalului internaţional „Cerbul de Aur”; 19,00 Atlas; 19,30 Desene animate; 20,00 Actualităţi; 20,40 Serial: Baywatch; 21,30 Festivitatea de deschidere „Cerbul de aur” şi concursul CD; 22,40 Recital popular-pop: Loredana Groza, Duetul „Stereo”, Monica Anghel; 23,00 Actualităţi; 23,30 Recital La Bouche.

Programul 2: 11,30 Desene animate; 12,00 Recital La Bouche (r); 14,00 Actualităţi; 14,10 Desene animate; 14,35 Confluenţe (r); 14,55 Serial: Perla Neagră (r); 15,40 Secretul apelor albastre -desene animate; 16,05, Serial: Dragostea mea, durerea mea; 17,05 Măseaua de minte; 17,45 Serial: Andrea Celeste; 18,30 în faţa dvs.; 20,00 Arte vizuale; 20,30 Tribuna nonconformiştilor; 21,00 TVM Mesager; 21,30 Sfinx; 22,00 Serial:. Santa Barbara; 22,45 Magazin sportiv .internaţional; 0,30 Muzica e viaţa mea !.

TVR CLUJ-NAPOCAProgramul 1 - 14,00 - 14,50:

Retrovizor. Moment poetic: Nicolae Mocanu. întrebări pentru o funcţie.'Reforma sanitară - strategii, obiective şi rezultate.

PRO TV7,00 Bună dimineaţa !; 9,00

Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport Ia minut; 10,00 Serial: Paradise Beach (r); 10,30 Lumea filmului (r); 11,00 Film: Day for

Night (r); 12,30 Serial: Prinde­ţi* 1 pe Smart (r); 13,00 Serial: Cheers (r); 13,30 Serial: Acapulco Heat (r); 14,20 Serial: Vcrdict: crimă! (r); 15,10 Sport;

,15,40 Portret sportiv;: 16,00 Serial: Paradise Beach; 16,30 Serial: Tînăr şi neliniştit; 17,30 Serial: Taxi; 18,00 Ştirile Pro Tv; 18,15 Bună seara, Bucureşti I; 18,45 Serial: Cheers; 19,20 Doar o vorbă să-ţi mai spim ...; 19,30

'spectatorŞtirile Pro Tv; 20,00 Film: Dead Ahead (Anglia); 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: M.A.S.H.;22.30 Film: l’crry Mason: The Case o f the Musical Murder. (SUA); 0,40 Ştirile Pro Tv.

Marţi, 9 iulieP rogram ul 1: 7,00 TVM.

Telemalinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Serial: Baywatch (r); 11,00 Film: Rashomon (r); 12,15 Ritmuri muzicale; 12,40 Desene animate; 13,10 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,00 TVR Cluj- Napoca; 15,30 Fii tu însuţi !; 16,00 Actualităţi; 16,10 Convieţuiri; 17,00 Cazuri şi necazuri în dragoste; 17,50 Viaţa Partidelor Parlamentare; 18,15 Agenda Festivalului Internaţional „Cerbul de Aur” ; 18,40 Medicina pentru toţi; 19,10 Serial: Tarzan; 19,40 Urgenţe în agricultură; 19,45 Actualităţi;20.30 Serial: Cuceritoarele;21.30 Festivalul „Cerbul de Aur, Braşov.- Recital Tom Jones (1);22.30 Actualităţi; 22,50 Recital Tom Jones (II); 23,50 Serial: Frumoasa şi bestia ; 0,40 Magazinul notelor blue.

Programul 2: 7,00 La prima oră; 8,30 TVR Cluj-Napoca;

PORTALEXPORT - IMPORT S.B.L.

FARMACIIFarm acii cu serviciu

perm anent: F arm acia"CORAI'ARM", str. Ion M cstcr nr. 4, tel. 17-51-05.Garda de noapte: I;armacia nr.

4 "Hcdcra", str. Gh. Doja nr. 32, telefon 13-00-77, orar 20-8.

Luni, 8 iulie 19967,45 Buletin informativ; 8,00

Documentar - Ţesînd pentru Germania (r)- 2 MAX; 8,30 Documentar - Femeile din Malawi (r) - 2 MAX; 9,00 Buletin informativ; 9,15 Concert simfonic - Ceaikovski (r)- 2 MAX; 10,15 Buletin informativ; 10,30 Film - Noaptea generalilor - p.I (r) - 1 MAX; 11,45 Documentar - Deversări în mările din Nord (r)- 2 MAX; 12,10 Buletin informativ; 16,30 Buletin informativ; 17,00 Documentar - Greva din Franţa - 2 MAX; 17,30,Documentar - Artele fără limite - 2 MAX; 18,00_ Buletin informativ; 18,15 Film -

Întîmplări din viaţa mea - 2 MAX; 19,45 Buletin informativ; 19,50 Documcntar - Ziua în care am devenit cetăţean german - 2 MAX; 20,20 Magazin - Bulevard Germania -2 MAX; 21,00 Buletin informativ; 21,30 Program satelit.

9,20 Ora de muzică; .10,05 M agazin satelit;. 11,30 Don Quijote (desene animate); 12,00 Teatru TV; 14,00 Actualităţi; 14,10 Serialul serialelor;. 14,40 Secretul apelor albastre -desene animate; 15,05 Telccncidopcdia, (r); 16,15 Serial: Dragostea mea, durerea mea; 17,00 23 de m ilioane (I); 17,40 Serial: Andrea Celeste; 18,30 23 de milioane (II); 20,00 Cu cărţile pe faţă. Noutăţi editoriale; 21,00 TVM Mesagcr; 21,30 între da şi nu; 22,00 Credo; 23,15 Teatru Tv. P ' - ■

PRO TV :7,00 Ora 7, bună dimineaţa!;

9.00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45.Sportlaininut; 10,00 Serial: Paradise Beach (r); 10,30 Serial: M.A.S.H. (r); 11,00 Film: Dead Ahead (r); 12,55 Ştirile Pro Tv;13.00 Serial: Cheers (r); 13,30 Film: Perry. Mason (r); 15,10 Procesul europenelor (r); 15,40 Lumea rugby-ului ( r ) ;-16,00 Serial: Paradise Beach:; 16,30 Serial: Tînăr şi neliniştit; 17,30 Serial: Taxi; 18,00 Ştirile Pro Tv; 18,15 Bună seara, Bucureşti !; 18,45 Serial: Cheers; 19,20 Doar o vorbă să-ţi mai spun ...; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 SeriaL Spitalul de urgenţă; 21,00 Serial: Secrete de familie; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: M.A.S.H.; 22,30 Deşteaptă-te, române (talkshow); 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Sport la minut; ştiri sportive; 0,30 Film: V ideodrom e (Canada).

POLICLINICAINTERSERVISAN

str. l’awalv nr.S.cari. Gliciipjicni

INTERNE • CARDIOLOGIE NEURO­LOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCRI­

NOLOGIE • REUMATOLOGIE • ECOGRAFIE’ALERGOLOGIE • DER­

MATOLOGIE • CHIRURGIE •- ORTOPEDIE • O.R.L. •

; OFTALMOLOGIE • : GINEC0L0GIE«0NC0L0GIE

PEDIATRIE-UROLOGIE ACUPUNCTURA

LABORATOR (Biochimie - Bacleriologie Iraunologie - Parazilologie Determinare Rh - Tesle de sarcină - Antigen HBS - Elisa TesI - Examinari cilologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină) ZILNIC, in c lu siv DUMINICA

o re le 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 21 -1Rezervare, consultam

s ' la teL 41.41.63. ’

Luni, 8 iulie 199610,00 Ştiri şi actualităţi; 10,10

Inima unui copil - film (r); 17,15 Bulevard Germania - rep. DW;18.00 „Top 40" muzică uşoară - rep. DW; 18,30 Regatul Unit azi - doc. ; 19,00 Şliri şi actualităţi;20.00 Bibi şi prietenii lui - desene animate; 20,30 Peştele - rep.; 20,50 Şantajul - Ulm; 22,10 Întîia zi - film.

ALIANŢA ANTISU1C1D LI F E LI N E

Suflctulnostru la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul dc noapte, telefonul vieţii.

4 1 41 6 3Z iln ic între ore le 20-24.

*sSB l

PROGRAMUL RADIO CLUJLuni, 8 iulie: 6,00 Bună dimineaţa (vă spune

Delia Bob). 10,00 RADIOCIRCUIT, emisiune multiplex a Departamentului Studiourilor Teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio laşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova, Radio Cluj., 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Rotondi literară, redactor: Dora l’avel. 11,30 Caleidoscop muzical. Muzică de toate genurile şi pentru toate gi ismrile, prezintă:. Marius Merca. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, redactor Stela Maria Rareş şi Sergiu Alex. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului, vă ascultăm şi încercăm să aflăm pentru dumneavoastră. Telefonul nostni OM/18.72.66. Redxtor: AncaMureşan. 18,00 Radio Fax, redactor, Constantin Mustaţă. 19,00 Radiojurnal* 19,15 Magazin sportiv. 20,(K) Serată muzicală; redactor Ciprian Rusu. 21,55 Buletin de ştiri. 22,00 Închiderea programului.

tX,\iVc K...

Luni, 8 iulie 19966-11,00 Radioprogram

"Primul salut”. 10,50*10,55 Plus. Adrian Suciu. 11,00-13,00 Muzică, publicitate, ştiri. 11,30- 11,35 Revista presei centrale şi europene. 11,35-13,00. Muzică,

publicitate, ştiri. 13,00-13,20 Radiojurnal România actualităţi. 13,20-16,00 Caleidoscop CD. Muzică, actualităţi „culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele dc peste zi. 15,50- 15,55 Plus r. 16,00-17,00 Muzică, ştiri, publicitate. 17,00-18.00 Greierii şi mămăliga emisiune dc actualitate rock. 18,00-19,00 Muzică, publicitate, ştiri. 19,30-21,30 CD Radio '80 - Dan Crcţa. 21,30-21,35 Retrospectiva, ştirilor zilei. 21.35-23,00 Mu/,icn, 'publicitate. 23,00-24,00 Program preluat RFI. 0,00 - 6,00 Muzică, publicitate, ştiri.

S .C . Dentai R0 VA- S 0 C 0 L0 V

Calea Moţilor 106, ap.5 Tratam ente

stomatologice complexe: > terapie> protetică {ceramice)> chirurgie [rezecţii, implante)

Programări la tel.; 4 3 0 0 2 8 Zilnic orar: 9-19 ' sîmbătă 9-14

Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRII Dr.ANGELA CĂLUGĂRII

Str. Prahovei nr. 11. tlUmâ biserica Boh)

T e i.:4 2 .5 S .1S ;te !/ fa x :1 9 .1 4 S 8 _

luni, 8 iulie 1996 ROZA V/NTURILORadevărulde Clm

PLEDOARIE PENTRU MENŢINEREA FORŢEI DE REACŢIERAPIDĂ DIN ESTUL ASIEI ’

1 Puşcaşii marini americani au fost anul irecut'ţinta unor atacuri - -~^iar nu din partea unor oponenţi înarmaţi. După cc trei militari au

■7violat o elevă de 12 ani din Okinawa în luna septembrie, rezidenţi locali şi teoreticieni americani au pus sub semnul întrebării necesitatea menţinerii puşcaşilor marini pe insulă. Chalmcrs Johnson, preşedintele Institutului de cercetări politice din Japonia a declarat că „ ei nu au nici un motiv să mai rămînă acolo”. Analiştii Michael Mochzuki şi Michael O’Hanlon de la Brookings au argumentat că nu este.nevoie decît.de Flota a VH-ă a Forţelor Navale Americane şi de Forţa a V- a Aeriană din Japonia, împreună cu forţele de infanterie şi aeriene americane din Coreea. Dar după reuniunea la nivel înalt americano- japoneză din aprilie, cei 20.000 de

■ puşcaşi marini continuă să se aflein Okinawa. :

Unii susţin, că(„International Herald Tribune” )

( situată la o distanţă de numai 700 mile nautice) sau în oricare altă parte din estul Asiei. - v

Ei ar putea porni la luptă utilizînd în mare parte mijloacele de transport existente deja în apropiere - avioanele C-130 ale Marinei Militare cu baza în Okinawa, aparatele C-130 din Alaska aparţinînd Forţei Aeriene, amfibii şi nave de sprijin de la Sasebo şi Yokosuka din Japonia, aparţinînd Forţei Navale Americane, nave maritime care staţionează în Guam şi nave aparţinînd altor ţări. După cum comenta în legătură cu această problemă Douglas Paul, fost director pentru problemele Asiei în Consiliul Securităţii Naţionale, „nu lipseşte capacitatca de transport” : Puşcaşii marini de pc Okinawa

reprezintă forţa de reacţie rapidă a

aceasta sedatorează numai faptului că ei fac parte din forţa de 100.000 dc militari americani din regiune - un număr pc care celelalte ţări din

■ Asia îl găsesc liniştitor. Dar, după cum declara recent ministrul d r - externe indonezian, tratatul de securitate americano-japonez este „un factor care contribuie la securitatea generală a Asiei de Est şi Pacificului”. Dacă aşa stau lucrurile, aceasta face din puşcaşii marini din Okinawa o forţă strategică. '

Angajamentele militare peste mări ale Americii se deosebesc de cele ale oricărei alte ţări". Numai în estul Asiei, Statele Unite sînt angajate să apere alte nouă ţări. Iar cînd alte ţări au nevoie de ajutor, America sare adeseori în sprijinul lor, aşa cum s-a întîmplat în Bangladesh după ce această ţară a fost devastată de către un taifun în 1991. Forţele cu baza în Statele Unite nu pot răspunde singure acestor sarcini. Transportul de pe Coasta de Vest a Statelor Unite pînă în Japonia - aproximativ 5700 mile nautice - poate dura aproape 30 de zile. Şi transportarea pe calea acrului a 16.500 de puşcaşi marini şi a echipamentului lor ar necesita 4500 dc zboruri ale unor avioane strategice de transport de lip C-141, potrivit unui studiu al departamentului Forţelor Navale.

Dar Statele Uuite dispun dc numai 187 dc avioane C-141, 104 aparate C-5 şi 22 de avioane C-17. Dacă un conflict major ar avea loc în Coreea sau Arabia Saudită - sau in.ambele -, transporturile aerian sau maritim ar fi copleşite, încercînd să deplaseze forţe de la bazele din SUA. De asemenea, ar fi blocate porturile şi aeroporturile de la celălalt capăt. Okinawa constituie un clement important în atenuarea poverii pe care o reprezintă transportul pentru America. Pe lîngă cei 20.000 de puşcaşi marini desfăşuraţi pe insulă, Corpul, puşcaşilor marini are depozitate aici 5.000 dc piese de echipament.

Statele Unite au, de asemenea, un depozit de combustibil de 50 milioane de galoane. (O forţă expediţionară de puşcaşi marini - aproximativ 40,000 dc oameni - utilizează pînă.la 1,75 milioane de galoane de combustibil într-o zi de luptă).

• : Mulţi analişti scapă din vedere următorul lucru: puşcaşii marini de pe Okinawa nu depind prea mult dc capacităţile limitate de transport aerian si maritim ale Americii în eventualitatea unei crize în Coreea

regiunii. Ei fac ceea ce nu pot face navele şi avioanele. Ei sînt gata să

întărească forţa celor 37.000 dc militari americani din Coreea în cazul unui pericol foarte real. Dar ei totodată fac faţă oricăror probleme care apar în celelalte ţări din Asia de Est şi de Sud-Vest,

Cînd în războiul din golf au fost necesare forţe de uscat, Okinawa : a furnizat 5.000 de puşcaşi marini sub formă de întăriri. Iar cînd seceta a lovit Insulele Truk, în 1992, infanteriştii marini au furnizat apă, utilizînd unităţi de epurare. în prezent, ci sprijină eforturile americane de căutare a militarilor americani dispăruţi în Cambodşia şi Vietnam. Din 1990, puşcaşii marini de la baza Okinawa au sprijinit şase operaţiuni pentru situaţii neprevăzute. -

Şi mai important este ceea ce aceşti puşcaşi marini ar putea face pe viitor. în regiunea Asia-Pacific există 22 de dispute teritoriale, potrivit unui raport al Biroului General de Statistică din SUA, din; care multe se referă la teritorii aflate pe mare sau în apropierea mării. Dacă izbucneşte un conflict, pnşcaşif marini pot interveni ca forţe invitate pentru menţinerea păcii sau pot veni în ajutorul unei ţări ameninţate. Anul trecut, puşcaşii marini au zburat din Okinawa cu avioane C-130 pentru a sprijini un asalt cu amfibii la Tinian, în Insulele Mariane, simulînd o recucerire şi retrocedare a insulei către guvernul său de drept. Unele dispute sc referă la teritorii aflate în proximitatea unor puncte maritime de sprijin, precum strîmtorile Malacca şi Singaporc. în porţiunile lor cele mai înguste, aceste strîmtori au numai 8,4 şi, respectiv, 3,2 mile nautice, dar aproape 700 de tancuri petroliere foarte mari le tranzitează anual. Dacă aceste strîmtori sau altele ar fi contestate, puşcaşii marini ar putea sprijini zonele de coastă şi ar patrula cii aparate F/A 18 care operează de pe bazele expediţionare din apropiere. •

Dar cea mai mare valoare a puşcaşilor marini constă în ceea ce fac ei în fiecare zi - ei sprijină strategia unui „angajament de cooperare”. Reprezentînd numai 20 la sută din forţele americane din estul Asiei, puşcaşii marini participă la o treime dîn cele 220 de exerciţii militare sponsorizate de către SUA, deslaşurate anual în regiune, majoritatea împreună cu forţe ale altorţări. ■

DE CE NU AU NEVOIE SUA DE 0 APĂRARE ANTIRACHETĂ

CU BAZA ÎN SPAŢIU(A rtico l sem n a t d e W illiam S afire

în „ In tern a tio n a l H e ra ld T ribu n e”)Statele Unite nu au nici o

apărare împotriva unor eventuale! rachete balistice,'* deoarece aceasta s-a împotmolit într-o dezbatere care durează de un •- deceniu," în prezent' lipsită de orice semnificaţie, Cînd preşedintele Ronald Reagan â propus un sistem de apărare cu baza în spaţiu, în 1983 , planul denumit „Războiul Stelelor”, nu numai că a contrazis teoria Distrugerii Reciproce. Asigurate în privinţa distrugerii (MAD), dar era şi imposibil din punct de vedere tehnologic -'ce sistem ar ̂fi putut opri miile de rachete sovietice ?

în prezent, ameninţarea nu vine din partea miilor de rachete ale unei superputeri, ci doar din partea cîtorva rachete ale unui stat potenţial nuclear; sau din lansarea accidentală ori dintr-o informaţie greşită privind lansarea' de genul alarmei false care a ajuns direct la „valiza” nucleară a lui,Boris Elţin în ianuarie ca reacţie la o experienţă norvegiană cu o rachetă ştiinţifică; sau din partea unui grup de terorişti care cumpără sau fură unul dintre cele 400 de lansatoare mobile SS-25 ale Rusiei şi le dotează cu un focos nuclear sau biologic. ,

Gîndiţi-vă la preşedintele care primeşte o ameninţare cu rachete nucleare din partea Irakului, Coreei de • Nord sau Hezbollahului. El ar putea considera-o o glumă - cu riscuri uriaşe pentru un orăş american. Ar putea să răspundă ameninţînd la rîndul său că şterge naţiunea respcctivă de pc faţa Pămîntului

- dar fanaticilor sinucigaşi nu le' pasă, şi milioane de americani nu ar mai ajunge să se bucure de teribilă răzbunare..

De ce nu avem un sistem de apărare cu baza în spaţiu, acum cînd ştim că accst lucru este posibil ? Argumentul că ar costa prea mult s-ar spulbera la prima _ explozie. Un alt argument este că teroriştii nu ar folosi rachete ci bombe; este posibil şi trebuie v să avem im sistem de a ne apăra de bombe, dar cea mai evidentă ameninţare vine din spaţiu. Faptul că nu există un sistem perfect de blindaj nu înseamnă că trebuie să rămînem descoperiţi.

Ar putea rachetele unui stat potenţial nuclear să atingă ţărmurile noastre ? în august1994, John Deutch, atunci ministru adjunct al apărării, afirma că „dacă nord-coreenii desfăşoară rachete Taepo Dong2, Guam, Alaska şi unele porţiuni din Hawai ar fi expuse riscului”. Ulterior, CIA estima că această desfăşurare ar putea avea loc cu mult înaintea anului 2.000. în prezent Congresul legiferează crearea unei „Echipe B” pentru reevaluarea atitudinii faţă de ameninţarea pe care o reprezintă rachetele, pe care John Deutch o acceptă pentru a evita o investigaţie dc către GAO în legătură cu rolul politicii în elaborarea estimărilor. _

Este apărarea nucleară prea costisitoare ? Folosiţi 25 la sută din bugetul acordat CIA perntru a construi un scut deasupra capelelor noastre.

SUA DOMINĂ CU AUTORITATE NOUA ORDINE

MONDIALĂ(AFP)

Supremaţie americană, tatonări europene şi vociferări ale ruşilor: după cinci ani dc la dizolvarea Tratatului de la Varşovia, la 1 iulie 1991, SUA şi NATO - pe care acestea o domină - fac legea în noua ordine mondială fără teamă de concurenţă. Majoritatea fostelor satelite ale Moscovei nu greşesc că bat cu atîta insistenţă, de la sfîrşitul războiului rece (1989), la porţile Alianţei Nord- “Atlanticc, a cărei credibilitate a fost redobîndită datorită Bosniei. Unii membri ai fostului Tratat de la Varşovia, în special Bulgaria şi Slovacia, nu urmează totuşi acceaşi calc. Relaţiile cu Moscova au fost astfel menţinute, chiar reînnoite prin intermediul, printre altele, livrărilor de armament. Pentru Polonia, Ungaria şi Republica Cehă, în schimb, tentaţia Vestului este 1 foarte puternică. în caz de ameninţare, numai americanii contează cu adevărat, apreciază acestc ţâri.

Dc fapt, Europa nu prea există în domeniul apărării. Singura organizaţie europeanăcompetentă în materie de apărare, Uniunea Europei Occidentale (UEO) - creată în 1948, înainte de NATO (1949)-, a rămas „ o cochilie goală”, care dc-abia acum înccpe să sc umplă. Forţele

militare ale ţărilor europene nu s în t ... cu . toate acestea de neglijai.Colectiv, ele ar putea chiar echivala cu puterea militară americană. Dar cu condiţia unei voinţe politice comune în Europa, destul dc greu de realizat.

SUA au recunoscut posibilitatea pentru europeni de a desfăşura operaţiuni de anvergură medie (între 15.000 şi30.000 de oameni) cu mijloace militare ( . structură a comandamentului, logistică, strîngere a informaţiilor) ale NATO, dar fără o participare a trupelor americane.

La fel ca şi slaba sa reprezentare în forţa de pace IFOR din Bosnia (Moscova nu a putut furniza decît 1.500 de militari ruşi IFOR, care numără în prezent 60.000 de oameni), Rusia pare să se bazeze astăzi mai mult pe vociferările sale pentru a contracara hegemonia americană.

în lipsă de alte mijloace pentru a o împiedica, Rusia care trebuie să redevină „un pol mondial”, potrivit noului om forte al Kremlinului, generalul Alcksandr Lebed - îşi caută încă propriul loc în noua ordine mondială. „Deoarece e clar că este greu să găseşti parteneri strategici în Europa”, Moscova trebuie să acorde „o atenţie sporită ţărilor din Pacific, inclusiv Chinei” , apreciază astăzi oficialităţile ruse, rccunoscînd limitele marjei lor de manevră. Pentru a atenua în Rusia efectele negative ale extinderii sale spre Europa de Est, NATO i-a propus Moscovei să refleeteze cu privire la încheierea unui tratat de pace sau a unui pact dc sccuritate. Aliaţii aşteaptă şi astăzi un răspuns din partea ruşilor. ■

SIPRI DESPRE EDIFICAREA NOULUI SISTEM DE SECURITATE ÎN EUROPAîn 1995, dezbaterile şi deciziile

asupra unui nou sistem de securitate în Europa s-au concentrat asupra a cinci probleme: soluţionarea con­flictului din Bosnia şi Herţegovina; lărgirea NATO şi a UE către Est; parteneriaftil transatlantic, incluzînd prezenţa Statelor Unite şi pilonul european al Alianţei Atlantice; evoluţiile din Rusia (războiul din Cecenia şi dificultăţile asociate cu politica de transformare radicală şi reformă internă), precum şi discu­ţiile'iniţiate de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) asupra unui model de securitate europeană pentru secolul al X_XI-lca. Poziţiile SUA, ale statelor europene şi ale UE în aceste chestiuni au relevat atît similitudini cit şi diferenţe în abordări şi în conceptele dc securitate europeană, se arată în Raportul pe anul 1996 al Institutului Internaţional pentru Cercetări în Domeniul Păcii (SIPRI) de la Stockholm.

Analiza conduce pînă acum la următoarele concluzii:

' 1. Sistemul de securitate va rezulta din coroborarea unor structuri diferite, mai degrabă decît doar dintr-un singur model. Colaborarea în domeniul securităţii sc va dezvolta la niveluri bilaterale, subrcgionale şi regionale. Ce

necesitatea urgentă de a redefini unele dintre principiile fundamentale care guvernează relaţiile dintre statele din regiune. Aceasta se referă în special la principiile suveranităţii in contextul neintervenţiei în afacerile interne

(Buletinul pentru presă al Institutului de la Stockholm)înseamnă în practică „indivizibilitatea securităţii” statelor continuă să fie o întrebare deschisă Integrarea lor în structurile occidentale este o prioritate a politicii de securitate pentru statele membre din Europa Centrală şi de Est. Pentru NATO şi UE, această integrare pune problema reconcilierii intereselor legitime de securitate ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est şi ale Rusiei şi reprezintă în acelaşi timp unica şansă de a influenţa procesele, interne din aceste state promovînd stabilitatea în perioada de tranziţie.

2. Potrivit Codului de conduită dintre state, din 1994, există

ale statelor, autodeterminării şi integrităţii statelor.

3. Există o relaţie strînsă între securitatea internă şi cca externă.O parte integrantă a sistemului cuprinzător dc securitate şi principala modalitate dc a preveni conflictele trebuie să fie crearea societăţilor civile, democratizarea relaţiilor interne ale unui stat şi respectarea principiilor, regulilor şi normejor adoptate.

4. în procesul de edificare a securităţii europene, conceptele abstracte, modelele şi deliberările sînt mult mai puţin importante decît reacţia la necesităţile reale de prevenire a conflictelor şi rezolvare

a crizelor.5. Controlul şi reducerea

armamentelor din Europa trebuie să rămină o prioritate în procesul de creare a noului sistem de securitate.■ Planurile de extindere a NATO şi UE- au determinat o concepţie mai practică în ce priveşte stabilirea unei „comunităţi pluraliste în domeniul securităţii”, evitîndu-se în acelaşi timp crearea unor noi linii de divizare strategică sau a unor blocuri militare. NATO, ,UE şi OSCE au făcut unele progrese în . tcdefmirea şi rearanjarca securităţii propriilor lor membri. Următoarea etapă va fi punerea în aplicare a unei strategii, dc lărgire pentru a include statele din Europa Centrală, însotită dc edificarea unui parteneriat strategie, pentru a integra Rusia într-o comunitate a securităţii europene. Aceasta ar revitaliza comunitatea atlantică şi ar oferi Rusiei şi vecinilor ei din vest un nou aranjament de securitate, pe bază de cooperare.!

TRUPELE AMERICANE DIN PANAMA SE ANGAdEAZA ÎNTR-O OPERAŢIUNE ANTIDROG ÎN AMERICA DE 5UD

(AFP)

Trupele americane staţionate în Panama s-au angajat într-o operaţiune dc susţinere a luptei antidrog în Columbia şi Peru, au lăcut cunoscut în aceste zile surse oficiale de la Washington. Forţe americane, ale căror efective nu au fost precizate, participă la operaţiunea „Laser Strike” (Atac cu iaser), potrivit declaraţiilor lui Rick Scott, locotencnt-colonel, purtător de cuvînt al Pentagonului. Operaţiunea, aflată în curs din

luna aprilie, este condusă „în cooperare cu alte agenţii ale guvernului Statelor Unite şi din ţările aliate. Ea „nu vizează o problemă particulară din Panama (...), ci dificultăţile existente în alte ţări din regiune”, potrivit declaraţiilor lui Glyn Davies, purtător de cuvînt al Departamentului de Stat. Peru şi Colu ’ ' -ezintă obiectivele operaţiunii. Mai multe ţări din regiune participă la „Laser Strike”, în special Columbia, Bolivia, Ecuador, Honduras, Peru şi Venezuela.

Trupele, americane utilizează - pentru acest tip de operaţiuni avioane radar AWACS şi radare instalate lâ sol. Ele furnizează sprijin logistic şi asigură operaţiunea dc culegere de informaţii pentru a ajuta forţele aflate pe teren.

Potriv it canalelor de televiziune americane, Armata de

. uscat, Aviaţia militară şi Marina - sînt implicate în această operaţiune.

în luna mai, informaţii provenind din Columbia s-au referit la operaţiunile de

recunoaştere întreprinse de armata columbiană la frontiera cu Panama, pentru a verifica dacă trupele nord-americane efectucază manevre în zona limitrofii Darien.

Trupele americane, ale căror efective se ridică în prezent la 7.300 de militari, urmează să se retragă din Panama în anul 2000, dar William Hughes, am basadorul american în această ţară, a declarat recent că SUA intenţionează să menţină bazele militare şi după această dată. ■

ADEVARULde O iui POLITICĂ luni, 8 iulie 1996 { 4

în mimăriiI 1690 din data Jc II iunie ly '-f’ al ziarului "A d e v ă ru l dc 1 ' l u f . in .'irtici'luI "HANI l’H N IRU HIM.RK’I SI M A N A ''U R I” sc în ş iiin iea /j printr-im I’.t x

al Prefecturii |iidc!ulm 1 ’luj ca. la intervenţia domnului proiect tiriii-.'rc- /a n e , au fost a c o rd a le A rh ie p is c o p ie i V a d u lu i. r e lc a c u lm si Ciulului : i 7 milioane lei si ,m K 's t r c p a r t i / a te pc parolm Nimic r.m in accastă su s lin c rc *i b ise ric ilo r si m ănăstirilor in Lonslruc;ie sau rcp.ir.ilii: d in ludctu l

nostru Num.ii c.i ir,tcr\entia d-lui profL’i_t ir.i ta rd i 'a si s - i l'.kiii in scop clei toral înaintea lurulni il-i

AtCfisl i i i ile ru n tic a tc'st lac ii l.i J l n u n e . dcpu l.it 1’ 11 N R in<.a iu Iiiii.i aprilie, cind am awil i' inlilmre cu d l se c re ta r d i s fa t ;il Cultelor, IViita. si lu d-na lirsaihe şefa sectorului do înM’s 'tn ii d in a c c s t s c a c l j r i . i l A lu n e i, si în înlîlnirilc ulicrioare pc carc le-am a \ u t , s-.iu s ta b il i t si'iiulo dc ham ncctsare >1 mis-.'i coniuiiiiat \e rhal. dar t u r e p a r t i ţ ia in cuantumului pentru fiecare parohie nom inalizată

liste reg re ta b il, d a r nu .singular. c ind c ineva îşi asum a r e s p o n s a b i l i ta te a d i mersurilor pentru interese mai puţin ''o r to d o x e " , de inducere in eroare a opiniei publice şi de creare a unui capital politic.

Inii pcrnnt sa exem plific ea/u l bisericii din Aglures - b ah n e i Personal am dus to a ta d o c u m e n ta ţia la Bucureşti .si am re /o M t-o in do y j /i le . vâisîndu-se în contul acesteia suma de 7 milioane lei suma p e tc a r e | am a n u n ţa t-o p re o tu lu i Stoian în ziua de IX mai Dc a l t f e l , p a ro h ia în constru itie de l<i A uhiriş - Fabrici a mai bcneticw t de4 milioane lei tot ca urm are a in te rv en ţiilo r tăcu te de mine la fostul sec ie tar dc stat al Cultelor. Vlâduicscu.

Nu am dat replica alunei, pentru ca nu am do rit sa creez anim ozităţi politice O public acum pentru a lacc cunoscut slujitorilor bisericii adevărul si interesul pe carc personal si în tregul partid l-a m anifestat la(â de acea-dâ in s titu ţie fu n d am en ta la a statului de drept - b iserica

Deputat P.U.N.R. Costică CIURTIN ■

în urma recentelor alegeri locale, dl Nicolae Chiş a devenit primar. O foarte scurtă carte de vizită: are 44 de ani, a venit cu mai mulţi ani in urmă din judeţul Sălaj, de meserie este inginer zootehnist. A fost un bun şef de fermă zootehnică la fostul CAP Huedin, unitate dintre cele mai ; : remarcabile din judeţ la producţia de lapte. E ,b ine să facem precizarea că aceste performanţe erau încă dinainte de a veni dl Chiş la CAP, dar are meritul că le-a menţinut. A ajuns, apoi, : »datorită împrejurărilor generate de intîmplăriiî; de după Decembrie 1989 şeful Centrului

'^ e contractări şi achiziţii de animale. Dorea să^ realizeze la Huedin, unde funcţiona în condiţii bune un abator care rezolva problemele din zonă, zonă foarte bogată în animale, o făbricuţă de preparate din carne. Dar n-a fost să fie aşa şi pînă la urmă a ajuns din inginer zootehnist... şomer. , . ,

Am dorit să stau de vorbă cu d-1 Chiş, în ziua primului tur de scrutin. Nu am reuşit, deşi a fost informat asupra dorinţei mele. A mai lipsit de la întîlnirea programată, în afară de d-1 Chiş, care a candidat pe listele CD, fiind membru al PNŢCD şi

candidatul UDMR la postul de primar. N-au vrut să ne vedem, e treaba domniilor lor. însă vineri dimineaţă, în 5 iulie, am ajuns în biroul primarului din Huedin...

- Domnule Chiş, vă felicit pentru alegere. M-am înţeles,foarte bine cu toţi primarii care au stat în

Huedinul n-are viceprimai

acest birou în ultimii 15 ani. Vreau să spun că Huedinul a avut, cu o singură excepţie numai oameni de ispravă; mă gîndesc, în primul rînd, Ia Andrei Cristea, care a ieşit la pensie cu aproximativ 10 ani în urmă şi pe care îl vizitez ori dc cîte ori vin în oraş. Sper să spun acelaşi lucru -i despre dv. după încheierea acestui mandat. ;

- Sînt nou în această foarte responsabilă funcţie, aşa că o să caut să “exploatez” cît se poate experienţa predecesorilor şi îndeosebi a domnului Cristea.

- Cu ce ginduri aţi pornit Ia drum?- Cu gîndul de a fi un bun primar, să nu amestec

politica cu administraţia locală. în accle primării unde interesele de partid sînt dominante, treburile nu ies bine. , ' . '

- D-le Chiş, aflu că după atîta vreme de la încheierea alegerilor nu aveţi “vice”? ^

- Aşa este. De fiecare-' dată cînd------------- ^ consiliul a trebuit să voteze persoana

viitorului viceprimar scorul a fost egal. Din păcate au fost mult prea multe runde.

- înseamnă că funcţionează■ factorului politic. Sigur că primarul

este mai mare în primărie, dar “vicele” şi secretarul sînt, sau trebuie să fie, profesioniştii care aplică legile, toate actele normative. Aici, în opinia mea, trebuie să primeze factorul politic. Legea-i lege, se aplică indiferent de

: naţionalitate şi apartenenţă politică.- Sperăm să rezolvăm această problemă în şedinţa

de marţi, dacă nu...Am, discutat multe cu noul primar al Huedinului,

despre gîndurile sale, despre anumite proiecte. Le las, însă, în carnet pînă la o altă dată, cînd vom sesiza sau nu schimbarea despre care d-1 Chis vorbea.

Ion GOIA ■

(Parlamentarii in faţa alegătorilor^Matei Boilă:“OPOZIŢIA ESTE

CA UN RĂUu rm a re d in p a g in a 1 ’

MB: ...A fost una dezastrupasă. S-a crczut, de exemplu, în plan economic, că e posibil să facem un ghivcci între economia planificată şi economia liberă, menţinînd avanta­jele uneia şi avantajele celeilalte, dar,; ■ iată, ne găsim în faţa situaţiei că economia, ca şi societatea, nu înmă­nunchează avantajele, ci dezavanta­jele ambelor tipuri economice. Sîntem într-o situaţie disperată din această., cauză. Ain făcut mereu interpelări în accst sens. Am vrut o legislaţie care sâ favorizeze efectiv o reformă. N- am reuşit. Dar nu înseamnă că nu mi-am făcut datoria. Parlamentul nu. trebuie blamat numai din pricina vinii majorităţii.

R: Credeţi că lumea a înţeles modul dc acţiune a] Opoziţiei?

MB: Sper ca din toamnă să avem un Parlament mai bun. Asta va reflecta faptul că lumea a înţeles ce anume vrea Opoziţia.

R: D-le Boilă, veţi candida din nou Ia toamnă?

MB: Nu ştiji. De fapt, asta nu depinde numai de mine, ci şi de modul în care se orientează, în general, partidul. Eu cred că, în privinţa aceasta, ar fi foarte bine să - realizăm' un transfer al muncii politice către generaţia mijlocie şi tînără. In acelaşi timp, trebuie să-i păstrăm pc bâtrinii de bună credinţă.

R: Cc aţi făcut şi ce veţi face din toamnă, dacă veţi fi din nou senator, pentru cei care v-au votat?

MB: Ce pot cu să fac pentru cei care m-anl votat? Să contribui la promovarea legilor celor mai bune! Asta e datoria mea principală. Rolul meu nu trebuie confundat cu rolul secretarului dc partid.

R: V-aşi ruga să comentaţi

CONSIDERATĂ NECESAR”afirmaţia lui Ioan Gavra conform căreia cetăţenii nu vor accepta noi taxe şi impozite către Consiliile locale şi, deci, nu vor exista resurse financiare mai mari.

MB: în general Opoziţia a fost de părere' să existe o autonomie administrativă cît mai mare. Organele locale trebuie să-şi rezolve singure problemele şi numai acele probleme ce nu pot fi realizate la nivelul lor să fie realizate de organele superioare. Taxele ce se încasează trebuie să rămînă la dispoziţia administraţiilor locale şi nu cum e acum, că taxele sînt luate la bugetul Central şi ei le repartizează. Majoritatea parlamentară, pe cît poate, încearcă să menţină centralismul. Ei au in mîna lor fondurile şi le repartizează cum vor si unde vor. ■

PRECIZĂRIurmare din pagina 1

Fundaţiei Distribuitorilor de Presă şi Carte din Cluj în legătură cu:

a) renunţarea Ia organizarea licitaţiilor pentru amplasamentele stabilite prin hotărîri ale Consiliului local;

b) acceptarca politicii faptului împlinit, adică "amplasamentele existente care nu contravin legii să nu fie supuse licitaţici, avînd în vedere că fundaţia cuprinde 97 Ia sută din totalul difuzării”;

c) îngheţarea tarifului dc închiriere la 200 Iei/m2/zi peo perioadă dc 5-10 ani;

d) nerespectarea prevederi­lor Legii nr. 50/1991 privind

eliberarea autorizaţiilor de construire.

Primăria municipiului Cluj- Napoca este decisă să acţioneze şi în continuare pentru respectarea legislaţiei, iar difuzorii de presă şi carte sînt invitaţi să se, prezinte la licitaţie, contribuind astfel la intrarea în legalitate ' a activităţii pc care o desfăşoară, sub aspectul amplasamentelor şi a construcţiilor (chioşcuri şi tonetc) pc tare le utilizează. Conducerea Primăriei invită la un nou dialog Fundaţia Difuzorilor dc Presă şi Carte din Cluj-Napoca precum şi alţi difuzori în accst domeniu din Cluj-Napoca în ziua de 8 iulie a.c., ora 13, în Sala dc sticlă a Primăriei. ■

Ion Iliescu

independent la

Preşedinţie?i iurmare din pagina 1

cazuri de excepţie, îi poate îndrepta pe calea cea bună.

Să uităm cele spuse pînă acum şi să ne imaginăm ce s-ar înlîmpla dacă ar deveni realitate ceea ce am scris in titlu? Greu de imaginat toate consecinţele asupra spectrului politic românesc, a configuraţiei viitorului Parlament şi, implicit, a viitorului Guvern. încercăm sâ imaginăm un posibil scenariu al actului final al alegerilor din toamnă: preşedintele Iliescu obţine mai multe voturi decît ar fi obţinut mergînd mînă în

,mînâ cu PDSR (datorită, imaginii deloc favorabile pe care o are acesta în societatea românească din motive arhicunoscute), iar PDSR ar avea mai puţine voturi mergînd Ură Ilicscu.

Dacă aş fi Ion Iliescu, aş opta pentru varianta de independent. Dar ştiu că preşedintele mai face o ultimă încercare pentru a aduce pe drumul cel bun ’Tiul rătăcitor”. în anul 2000 va fi prea tîrzir. r 'ră "tătic”, PDSR nu are, la această orâ, forţa pe carc, lipsit de modestie, şi-o afişează. ■

Comitetul Naţional al PAC a votat, sîmbătă, în favoarea unei alianţe electorale cu PL’93.

Preşedintele PAC, Nicolae Manolescu, a declarat, într-o conferinţă de presă, că o astfel de alianţă constituie fundamentul unui bloc politic liberal. - —

Manolescu a propus întregii Opoziţii desemnarea unui candidat unic la Preşedinţie, în aceiaşi termeni în care s-a pronunţat şi Consiliul Naţional al PL’93. Propunerea

M M \a lion a l al * l'l l a voiai |i(‘[i(ni o alianţa rtiMloralâ iu*

'n o

liberală, însuşită şi de PAC, viza desemnarea unui candidat unic, ales dintre cei trei candidaţi ai Opoziţiei - Emil Constantinescu, Petre Roman şi candidatul ANL -, în cadrul unui Colegiu alcătuit

din cel puţin 1000 de electori, reprezentarea partidelor fiind direct proporţională cu numărul de voturi obţinute în consiliile judeţene.

Preşedintele PAC a afirmat, ca şi liderii PL’93, că alianţa rămîne deschisă şi altor formaţiuni care se vor dovedi liberale. Manolescu a spus că, pînă acum, au existat contacte cu conducerile PDAR, PNL- Cîmpeanu şi MER, dar că nu s-a luat nici o decizie privind primirea în alianţă a vreuneia dintre aceste formaţiuni. ■

Consiliul Naţional al PL’ 93 a votat pentru realizarea unei alianţe politice cu PAC

Consiliul Naţional a! PL’93 s-a pronunţat, sîmbătă, în unanimitate, îh favoarea realizării unei alianţe politice cu PAC.

Cele două partide ar urma să candideze pc liste comune în alegerile parlamentare, sub denumirea de Alianţa Naţional-Liberală (ANL) şi sâ susţină un singur candidat la Preşedinţie.

Liderii PL’93 au afirmat că alianţa este deschisă şi altor partide: din Opoziţie/ Potrivit unor surse din conducerea partidului, PDAR şi PNL-CD ar putea adera la ANL1, în perioada imediat următoare. ^

Liderul PL’93, Dinu Patriciu, a declarat, sîmbătă, că ANL se doreşte “un pol liberal de

centru-dreapta, care să reechilibreze spectrul politic românesc”. în opinia sa, ANL va fi, alături de CDR şi USD, a treia forţă a Opoziţiei.

: Consiliul Naţional al PL’93 a hotărît, de asemenea; să propună din nou Opoziţiei desemnarea unui candidat unic la Preşedinţie. PL’93 propune ca alegerea acestuia să fie făcută de "către un Colegiu format din cel puţin 1000 de electori. Fiecare partid din Opoziţie ar urma să fie reprezentat în acel Colegiu, proporţional cu numărul de voturi obţinute în alegerile pentru consiliile judeţene. în consecinţă, candidatul ar trebui desemnat dintre Emil Constantinescu, Petre Roman şi candidatul ANL. ■

Alianţa a fost parafatăLiderii. PAC şi PL’93,

Nicolae Manolescu şi Dinu Patriciu, au semnat, duminică, In sala de conferinţe a hotelului Bucureşti, protocolul de constituire al Alianţei Naţional-Liberale.

Partidele membre ale ANL vor candida pe liste comune Ia alegerile parlamentare şi vor susţine un singur candidat la Preşedinţie. Protocolul de constituire prevede formarea unui singur grup parlamentar şi a unor grupuri comune dc consilieri locali şi judeţeni care vor activa sub titulatura ANL. Alianţa va fi condusă de către un Comitet Naţional de Coordonare, format din cîte doi membri ai fiecărui

partid component. Sloganul electoral al Alianţei va fi, potrivit liderului PL’93, Horia Rusu^ “Alegeţi calea dreaptă”.

PDAR, PNL-CD şi MER ar putea adera la Alianţa Naţională Liberală în perioada imediat următoare.

Preşedintele PAC, Nicolae Manolescu, a dcclarat agenţiei MEDIAFAX că au existat “discuţii incipiente” şi cu PNL* Câmpeanu, dar mai mulţi lideri ai PL’93 şi PAC,s-au arătat sceptici în privinţa oportunităţii acceptării acestui partid în cadrul alianţei. Potrivit protocolului de constituire, deciziile privind acceptarca a noi membri sc iau în consens.

Victor Surdu, preşedintele

PDAR, prezent, duminică, la semnarea protocolului, a declarat că partidul său ar putea deveni, miercuri, al treilea partid al Alianţei) Surdu a afirmat că va pleda pentru intrarea PDAR în ANL, la şedinţa de m iercuri.a Biroului Permanent al partidului, care va dezbate această problemă.

La ceremonia de duminică de la hotelul Bucureşti a participat şi omul de afaceri George Constantin Păunescii, care s-a întreţinut amical cu Dinu Patriciu şi Nicolae Manolescu.

Semnarea protocolului de constituire al ANL survine votului favorabil încheierii Alianţei dat, sîmbătă, de Consiliul Naţional al PL’93 şi de Comitetul Naţional al PAC.

Comitetul Director al PSM apreciază ca pozitiv scorul obţinut în alegeri

în ziua de 6 iulie a.c., s-a desfăşurat şedinţa Comitetului Director al Partidului Socialist al Muncii, cu participarea parlamen­tarilor PSM şi a preşedinţilor organizaţiilor judeţene ale partidului. ‘

Au fost analizate rezultatele obţinute de PSM în alegerile locale de la 2 şi 16 iunie, şi s-a

stabilit strategia pentru participarea Partidului Socialist al Muncii la alegerile legislative şi prezidenţiale.

Comitetul Director a apreciat ca pozitiv scorul obţinut în alegerile locale. în comparaţie cu alegerile din 1992 - la care PSM a participat doar la nivel parlamentar s-a obţinut un număr

dublu de voturi, PSM fii^ partidul care a cunoscut cea mai mare creştere a numărului de aderenţi şi simpatizanţi - sc spune în comunicat. Au fost apreciate cu deosebire rezultatele obţinute în judeţele Brăila, Dolj, Giurgiu, Tulcca, Vaslui şi altele, considerîndu-se că votul dat PSM a fost mai ales unul politic. *

( 5 ) luni, 8 iulie 1994 ARTÂ-CULTURÂ-STUNTÂ-ÎNVA TĂMÎNT.... .............. .. . J J-------;......................... / t i-KY.

r

INSTRUMENTIST! GHERLEI» ÎN ...

AMERICAMesagerii folclorului

someşan duc faima frumuseţii datinilor : şi - obiceiurilor populare din această zonă bogată şi peste hotare, an de an cîntecele şi dansurile de pş valea Someşului Mic bucurmdu-se de multe aprecieri din partea specialiştilor şi a publicului. v , 1

La începutul lunii iulie, unul dintre cei mai talentaţi instrumentişti din oraşul Gherla, naistul Constantin Istici, a plecat în Statele Unite ale Americii, unde, împreună cu Ansamblul de cîntece şi dansuri “Someşul-Napoca”, va participa la un turneu artistic. Originar din Oltenia, naistul gherlean, un adevărat om de cultură (el lucrînd la Casa de cultură din urbea de pe Someş) va prezenta în faţa publicului american un repertoriu bogat şi variat, din care nu lipsesc inestimabilele valori ale folclorului transilvan.

în timp ce edilii Gherlii nu sînt capabili să organizeze'cea dc a Vl-a ediţie a Festivalului “Trioul transilvan” (lipsa banilor îşi spune cuvîntul, dar, credem că şi lipsa de interes...), iată că un grup restrîns de muzicanţi clujeni arc posibilitatea de a face cunoscute peste ocean frumoasele melodii de pe meleagurile somesene.

SZ. Cs. ■

Seminariiledemocraţieif

w In urnid iii a v o ani. prncininciiii n u lc c lj .ih po lone/i .i.i iT ’ j-nzHt .-un diisniciilc Ncn Seliool fur Social KcnMrch (Ne* Vnrkl. sumnarii 'p a u l i /a le j^ ip r j per-ipeclisei schnnbarii ilcin-.'cr.ilice a Micieunlor din I'.ur>ip:i ctntml.i m i,!M:ik'a:M După ll|00s-a Lt-:i\iii,ii|iin.k,H europeană de dem ocracy M>minar> ca jmiU'.i dc tcrccU rea Ira-i/itiii ris^rilonc. in (.ourdonarea renum itei universităţi iRv.yi'rkwe hi 1( | , |> dslkl de doni'icrac} M tm inars au I u l iu n u la umurMUţile rtm H'K'iresti si Cluj I.a aniM .rs,iriaa/ae am dc la lansarea friu Incasei in iţia tive . pr.'t:inntiiLi intelectiiali din Lur-y-i ic tiriU şt răsăriteană {Adam Michnik, Marcm Krol. IVi im l lrn.h Prcu-iv Clan Oile. V arlm Hutona. J.iini-. Kis [van Vejvuda. Mic Ins Il.r.ivh ele ) publică la Pr.igi \n |j iu u l i:. l /b ie ta Matynia ied |, (irapplinu n ilh Dvmucraci. B clibcralion*. un [’nsi- C om un isl S -ic ie ti» (.Sociologuke NaU.iil.iieNivi. 1006) Din Rum.nu. n volum, sînt p re /a le studii ale lui (a lin Ana^tasiu ţi Andrei Marga

Despreromâniidiruregiunea Transcarpatica “Drujba/Prietenia”. Acum, avem şi viceprimarul român. în celelalte noi un ziar, cum putem, fiind ajutaţi localităţi avem primari români, nu şi

, - D om n u le dr. S im io n ca , pentru începui dteva date despre viaţa c u ltu ra li ş i socia lă a românilor, a maramureşenilor din regiunea Transcarpatică.

- Sîntem circa 48.000 de români din peste 300.000 cîţi au fost în 1918. Românii din dreapta Tisei au aparţinut, în timp, mai multor state: Austro-Ungaria, Cehoslovacia, fostul URSS, acum Ucraina. Vă daţi deci seama prin ce am trecut, prin ce trecem. Cu toate -acestea, am' reuşii să ne păstrăm şi graiul, puţin arhaic, portul, obiceiurile, tradiţiile, fiinţa. Nu ne diferenţiem cu nimic de maramureşenii din România. Acum însă e greu pentru noi.

- In ce sens?- Cca mai importantă problemă

e cea a învăţămîntului în limba română. Avem 13 şcoli din care doar două cu predare în limba română. Profesorii predau limba si lilcratura română fără

. _ de prietenii de la “Graiulprogramă, dintr-un singur manual, ■ Maramureşului” din Baia Mare. Maielevii neavind manuale. La ora scoatem foi volante, dar nu sîntactuală avem la studiu în România rezolvări. Avem nevoie de informaţie

la nivel regional. Sîntem deci nevoiţi să ne adresăm oficialităţilor din Bucovina. Una este Bucovina, noi sîntem vecini cu Maramureşul,

66

o ţară, o patrie: liinterlocutor dr. Gheorghe SIMIONCA, preşedinte al Societăţii culturale "George Coşbuc", Slatina •

română”

70 de copii. Cît priveşte învăţămîntul, ar li bine ca o delegaţie oficială din România să ne viziteze şcolile, să vadă cum stau lucrurile. Celelalte

•materii - matematica, -istoria,: geografia, fizica - se predau după' manuale vechi, tipărite în Republica . Moldova.

- Alte probleme?- Drepturile omului. Am fost,

sîntem români, chiar şi în paşapoarte. Sîntem români, nu moldoveni, nn ucrainieni, nici un stat na a reuşit să schimbe originea noastră. A dispărut şi singurul ziar care se traducea în limba română din ucrainiănă,

din ţară. Or, în această direcţie ne ajută foarte mult Fundaţia Culturală Română. :

- Politic?- Nu avem nici un reprezentant de

al nostru, din Transcarpatia, în Guvern,.în Parlamentul Ucrainei. Şi nici hu cred că-1 vom avea curînd. Sîntem două raioane, alcătuind circa

: 30 de procente. Dacă am fi toţi în- tr-un singur, raion alta ar fi situaţia. Aşa însă... Nici în regiune nu avem un reprezentant de al nostru, tot din acelaşi motiv. Iar alte naţionalităţi nu vor vota pentru noi niciodată. Primarul oraşului Slatina este ungur,

altceva Basarabia de Sud. departe unii dc alţii. Un alt dat de punctul vamal de trecere, unul singur, la Taras, pe o rază de 30 km. Ca să ajungem în România trebuie să înconjurăm pe la Halmeu, sau prin Ungaria, saii-pe la Cernăuţi, cînd - vă rog să reţineţi - între centrul Slatinei şi al Sighetului sînt doar 800 dc metri! ..

- Sînteţi-preşedinte al Societăţii culturale "George Coşbuc”. Ce

, trebuie s i şlim despre societate?- A luat fiinţă în anul 1989, are

peste 500 de membri. Ne străduim să nu pierdem ceea ce am păstrat aşa

de greu. Să ne dezvoltăm, acesta este ţelul societăţii. După statut, apărăm interesele sociale şi culturale ale românilor din zonă. Ne implicăm în probleme de învăţămînt, de legislaţie, de organizare a unei vieţi culturale, care să ne unească tot mai mult. Nu avem un local al nostru, e o mare problemă. Tot^ce facem, facerii acasă sau afară,! pe străzi.

- Vedeţi o reîntoarcere a ' acestor ţinuturi la Patria Mamă?

- Ce greu e de răspuns la o asemenea întrebare! Noi am fost în Românjaîn 1918. Am fost apoi cedaţi cehilor, după cehi ne-au luat ungurii, apoi am fost “eliberaţi de ruşi. A mai fost o şansă în 1940, ratată. Că sîntem împotriva Pactului Ribbentrop- Molotov e clar. Am vrea să putem

-circula liberi, să ne vedem neamurile, prietenii. Pentru că avem o singură ţară, o singură patrie. Avem o ţară, o patrie: îimba română.

Demostene SOFRON ■

Am participat recent, împreună cu prof. dr. Mircea Popa, cunoscutul critic şi istoric literar, la invitaţia prietenului nostru comun, conf. univ. dr. Cseke Peter, de la Departamentul de Jurnalistica al Facultăţii de5 Ştiinţe Politice, Administraţie Publică şi Jurnalistica din Cluj-Napoca, la “tabăra” (termenul aparţine organizatorilor) de la Arcuş (sau Arkos, conform dublei inscripţionări), iniţiată de Asociaţia Ziariştilor Maghiari din România şi desfăşurată sub genericul Rolul, istoric al presei. Au fost prezenţi reprezentanţii unor importante publicaţii în limba maghiară, redactori de la posturi de radio şi TV care emit şi în limba lui Ady Endre, cadre didactice, cercetători, precum şi redactori ai unor publicaţii în limba română sau în limba unor minorităţi din România. Au mai răspuns invitaţiei 4-ra Cătălina Ani, din partea Consiliului pentru Minorităţile Naţionale de pe. lîngă Guvernul României, şi dr. Balazs A'dam, ataşatul cultural al Republicii Ungare la Bucureşti.

Ca să fiu sincer, eu am acceptat invitaţia în primul rînd pentru a avea ocazia de a discuta cu colegii maghiari anumite aspecte ale deontologiei ziaristicii, ştiut liind faptul că şi jurnaliştii pot contribui, prin relatări subiective, trunchiate, uneori tendenţioase, la crearea unor tensiuni şi controverse în relaţiile roniâno-maghiare./

Prima surprizăplăcută - mi-a oferit-o localitatea

Arcuş,.,un , un sat cochet, cu drum asfaltat şi gospodari “tot unul şi unul”, situat la circa 5 km de oraşul Sfintu Gheorghe. Aici se află Centrul de Cultură Arcuş, instituţie ! aflată in subordinea Direcţiei pentru Administrarea Centrelor de Cultură din cadrul Ministerului Culturii, direcţie care mai are în subordine .încă şapte-centre similare: “George Apostu” (Bacău), Bran, “Brătianu”

' (Argeş), Tescani, “Kalinderu” (Bucureşti), Mogoşoaia

(centru naţional) şi Sinaia (centru european). Graţie d-lui Viorel Dimitriu, directorul economic al Centrului de Cultură Arcuş am putut afla date privind bogata activitate cultural-artistică desfăşurată aici:'conferinţe internaţionale, festivaluri naţionale.-de muzică şi teatru, prelegeri academice, simpozioane etc. La Arcuş s-au organizat cinci ediţii ale unei tabere de sculptură, artiştii lăsînd în parcul dendrologic al centrului (întins pe o suprafaţă de 7 ha) un număr de 67 de monumente din lemn, piatră sau metal (între acestea le-am remarcat pe cele ale sculptorului spaniol Inglo Glas, cu un stil inconfundabil, amintind de formele lui Henry Moore. ■ >

. , Revenind la întîlnirea propriu-zisă, trebuie arătat că programul taberei (prompt reflectat în paginile ziarului

judeţean H arom szek) a c u p r in s următoarele |comunicări: Interferenţe în presa română şi maghiară i din perioada interbelică (dr. Mircea Popa); Confluenţeîn presa minoritară în perioadele interbelică şi Ipostbelică (dr. Gelcu Maksutdvici); Valorile inedite |ale presei maghiare din România (dr. Kantor Lajos); iStructura presei maghiare din Transilvania în sec. .XX (conf. univ. dr. Cseke Peter); Reviste sociale din I

Ardeal - 70 de ani de la apariţia |revistei “Korunk” (dr. Kantor |Lajos, dr. Gali Erno); Bibliografia ,presei maghiare din România I(David Gyula, Szigcti Rudolf, |Szabo Zsolt, Kusalik Peter,. |Meszaros Jozsef). Reuniunea a mai ,inclus o masă rotundă cu tema '

Structura presei în viitor, excelent moderată de dl IKantor Lajos, redactorul-şef al revistei Korunk, precum |şi o recepţie, cu adevărat “regală", la castelul din Arcuş i(fosta casă de oaspeţi a familiei Ceauşescu). j

Am venit de la Arcuş convins că dialogul dintre Iromâni şi maghiari este posibil şi la nivelul ziariştilor ' |şi că se impun eforturi pentru identificarea punctelor j comune şi cunoaşterea reciprocă a valorilor culturale, a tradiţiilor care ne leagă. Cel puţin pe durata taberei, la Arcuş nu s-au auzit note discordante, falseturi. Nimeni nu a folosit “arcuşul” presei pentru a cînta “în strune” ostile dialogului româno-maghiar. De aceea crcd că asemenea acţiuni sînt cît se poate de binevenite.

Ilie RAD ■

■ FILM ■ FILM ■ FILM;Depardieu - Livi - Lauzier din nou împreună

Numele lui Gerard Depardieu şi Jean Louis Livi, agentul său, sînt asociate unor mari succese cinematografice: Mon pere ce heros, Le colonel Chabcrt/ Colonelul Chabert. De la 1 aprilie ei şi-au reunit forţele pentru un nou film, Gaulois, comedie realizată de Gerard Lauzier, cu care au lucrat şi pentru Mon pere ce heros. Depardieu deţine rolul principal în accastă comedie, care povesteşte întîmplările unui profesor mutat de la o şcoală foarte bună, la una cu probleme. Filmările au loc la Paris şi în studiourile Epinay.

Mm/ Reno în SUA; Luc Besson a cumpărat scenariul unei comedii poliţiste, Bonjour Homicide, scris de Frawley Becker, care are ca personaj principal un poliţist francez venit la Miami să ancheteze o moarte suspectă. Deşi Besson nu a anunţat nimic oficial, se ştie că Jean Reno va fi protagonistul acestui film, iar ca parteneră se vehiculează numele actriţei Angcla Bassett (Strânge Days, Waiting to Exhale / Unde ne sînt bărbaţii).

M edia Pictures International ■

66 A

III

diabetul zaharat. Sindroame“Prin Legarea cercetării

ştiinţifice de anumite probleme, munca universitară nu este jugulată, din contră, ştiinţa se apropie de viaţă, viaţa şi ştiinţa formînd o unitate” , scria profesorul luliu Haţieganu. Aserţiune valabilă, perfect verificabilă şi în cazul prof. dr. Ştefania Kory Calomfirescu şi Adela Maria Moş. Autoare aflate la al doilea volum,, după “Profilaxia primară a accidentelor Vasculare”. De data aceasta cu o monografie “de o reală valoare ştiinţifică şi practică” : “Complicaţiile neurologice în diabetul zaharat. Sindroame

FILM armată de visTrei motive fac din “Sergentul Bilko” o comedie de văzut. O

temă de cercetare, ratată încă din start din motive de personal uman, dar şi dc deturnare a fondurilor, o posibilă închidere a bazei militare Fort Baxter, urmată dc o la fel dc posibilă punere pe liber a personalului militar, o poveste dc iubire Bilko - Rita întinsă pe durata a şapte ani, nefinalizală. Că toate au happy-end atunci aceasta se datoreşte unui singur om, sergentul Ernest G. Bilko. Inteligent, sclipitor, descurcăreţ, abil, îndemînatic, distins şi destins 24 din 24 de ore. Natural în tot ce spune şi face. Acesta este Stcvc Martin în sergentul Bilko, om în jurul căruia gravitează toţi şi toate. înconjurat de un pluton cu nimic mai prejos decît el.

• La fel de dinamic şi exploziv, capabil de a ieşi din cele mai delicate situaţii. Şi nu oricum, ci cu fruntea sus.

Cu filmul lui Jonathan Lynn sîntem departe de imaginea disciplinatei armate americane. De data aceasta o armată de vis: pocker, femei, baccara, pariuri, alergări şi curse de cîini, hochei în dormitoare, bătăi, instrucţie zero, debandadă în toată puterea cuvîntului. Greu de oprit, aflată sub controlul... Bilko. Scăpată^ însă de cele mai riguroase controale. O armată în care se rîde, cîntă şi dansează. Un film de văzut, deconectant, savuros şi răcoros ca o cupă dc şampanie.

D e ...^ .w n e ŞOFRON* “Sergentul Bilko” : producţieJJ.I.P., S.U.A.,.1995, regia:

Jonathan Lynn, scenariul: Andy Breckman, scenografia Lawrence Pauli, muzica: Alan Silvestri, montajul: Tony Lombards; cu Steve Martin, Dan Aykroyd, Glenne Haedly, Phil Hartman. ■

neurologice paraneoplazice” , apărută în editura orădeană Librăriile Crican, 1996, într-un moment în care problema diabetului este departe de, a fi rezolvata fiind de mare şi strictă actualitate, prin vîrste, prin consecinţe, prin numărul mare de diabetici din România (circa 700.000), numărul nou şi tot mai alarmant dc cazuri, în absolut toate mediile şi nu în ultimul rînd, prin tratamentul de.urmat. Şi “cheia tratamentului rămîne arta medicului dc a individualiza fiecare caz în parte”, ca să revin din nou la profesorul Haţieganu. Lucru care lc reuşeşte autoarelor din plin. Cele două capitole stau mărturie. Primul, amplu, “ Complicaţiile neurologice în diabetul zaharat” , porneşte de la un “scurt istoric”, parcurge o întreagă tematică, “Clasificarea diabetului zaharat” , “Definiţia şi clasificarea neuropatiei diabetice”, “Tabloul clinic al complicaţiilor neurologice în diabetul'zaharat” , “Neuropatia d iabetică” , “Tratamentul neuropatiei diabetice periferice”, pentru a ancora în “Recuperarea

bolnavilor cu accidente vasculare cerebrale pe fond de diabet zaharat”. , : ’ ,• Al doilea, “ Sindroam e neurologice paraneoplazice” , mai scurt, dar la fel de dens în informaţie: “Etiopatogenie”, “Clasificare”, “Morfopatologie", “Aspecte clinice şi paraclinice în sindroamele . neurologice paraneoplazice”, în fine, “Diagnostic”, de.o importanţă aparte, “pentru că .diagnosticul corect cere observaţie clinică, cercetări minuţioase sau sînt diagnosticate cînd deja nu se mai poate face nimic pentru salvarea vieţii pacientului”.,

Am început cu profesorul Haţieganu, mă reîntorc tot la el în finalul rîndurilor dc faţă. Scria profesorul: “Soarta unei cărţi este determinată nu numai de conţinutul său, ci şi de felul cum este primită de publicul cititor”. Ea va fi primită aşa cum se cuvine, sînt convins de acest lucru, fiind “utilă tuturor studenţilor şi medicilor", tuturor celor afectaţi.

D em ostene SO FRO N ■

I a d e v ă r u l .

d e C B u b

n r f n t f Z ' n ~ A T C ( 11M-NAl’tK 'A:lnni-\incriX-16;«.îm liăla1-1:td Cit IO-7.VD4;Sn)HI.I>.U ’JTAlT KDA: r U i S L ' i h i I A U luni-vincri8-16;tcWaî31-4î-23;SUBREDACŢIADEJ!luni-vincri»-16‘,tcVfM21-60-'T5. luni, 8 iulie f 996 (V) |

a n u n ţ a .

licitaţie publică în data dc 19.07.1996. ^

Lista cu mijloacele fixe supuse licitaţiei se află afişată la sediul societăţii din Bd. 21 Decembrie nr.95-97.

Licitaţia va începe la ora 12, şi în cazulîn care rămîn poziţii din listă nevîndute, licitaţia se reia în fiecare vineri la aceeaşi oră.

Informaţii la telefon: 413858 interior 14, 37.

(760459) f

SPITALUL CLINIC DE ADULŢI

cu sediul în Cluj-Napoca, str. Constanţa nr. 5,

organizează L IC IT A Ţ IE în d a ta dc 25 iulie 1996,

orele 9, la Direcţia Sanitară a judeţului Cluj, str.

C lin ic ilo r n r. 3 - sa la de şe d in ţe , pentru medicamente şi materiale sanitare, iar îndata de 26 iulie 1996, orele 9, tot la aceeaşi adresă,

pentru medicamente compensate şigratuităţi livrate prin farmacii, la care se va avea în

vedere cota de adaos propusă în ofertă.

Caietele de sarcini se pot cumpăra de la Spitalul clinic de adulţi Cluj-Napoca începînd cu data de 9.07.1996. Ofertele se vor depune la sediul Spitalului clinic de adulţi Cluj-Napoca pînă la data de 24 iulie 1996, orele 14.

Informaţii suplimentare la telefon: 064-130975.(761314)’ - ■

ROMANIA INTERNATIONAL SRL

The w orld ’s lârgest in ternaţional express cou rie r company, providing-rapid “door to door” delivery o f documents and parcels

FIELD SALES EXECUTIVEWe offer :* Car, attractive salary and oiher benefits* Training and development opportunities in a challenging and rewarding environment.

Werequire:ooCSm<oo

* Sales ability and persuasiveness '* Planning and organisational skills -* Good level of English* Enthusiastic and dynamic person* Good communication skills* Iniţiative and adaptability* Driving skills* Relevant sales experience 'would be an advantage

W e expect your application letter + CV in English + recent photo to be in our ^office - Bldv E ro ilor no10, no l a t e r th a n « '« « •19.07.1996 C luj WE KEEP YOUR PROMISES.

N O U !!! numai in perioada 1.07-31.08.1996

S C . T R A N S E L E C T R O N IC S R L G R A T U IT

SISTEME DE AIAKMAcontra efracţiei in apartamente, magazine, sedii de firme cu dispecerizarc si interventie asigurata de F O R Ţ A 2

la un pret absolut accesibil.-C O N T A C T A T I-N E A C U M L A

T E L /F A X 414751str. Buftea nr. 12 ap. 22

:©r-

SOCIETATEA COMERCIALA"M ECANICA MARIUS"

S.A.Cluj-Napoca . . _

| ' cu sediul în B-dul Muncii nr. l 0, |j tel/fax (064)-415067; tel..415068; telex: 031276 |

. u _ ----------------_ _ -------------

- remorci m onoax agricole ş i pentru autoturisme;- aparate de stropit şi aspersdare;- mori cu ciocane;- adăpători pentru păsări, bovine şi porcine;- unelte agricole, grapă cu discuri şi pluguri; -piese de schimb pentru tractoare şi combine.

- rezervor polstif de 2.500 litri.

Magazinul “Mccanica Marius” B-dul Muncii nr. 89 (vis-a-vis dc sediul u n it ă ţ i i ) comercializează atît. produsele societăţii cît şi produse de uz gospodăresc , piese auto şi articole de menaj.

(362271)

s.c. A C O M I N S.A. Cluj

A N G A JEA ZĂM U N C ITO R I C A L IF IC A Ţ I în meseria de:

O ZIDAR O DULGHER O FIERAR-BETONIST

In vederea selectării pentru lucrări în Israel după un stagiu de aproximativ 3 luni de zile!

- Condiţii de salarizare avantajoase. Informaţii la sediul societăţii din Cluj, str. Căii Ferate nr. 10 sau telefon 130916.

(362269)

A veţi problem e financiare?

D oriţi o so i u t ie/ rrapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

Lichidarea stocului pentru

777 USD*COPIATOR

13 copii/min, format A4 model 1994 |

•Fără c o n s u m a b ile , p re ţu l nu include TVA

M I N O L T A

M inolta R om ania

F i l i a l a C lu j S t r . D e v a n r . 1 -7 T e l: 0 6 4 / 1 9 . 9 3 . 2 2 - F a x : 0 6 4 / 1 9 . 9 0 . 3 6

/ (763427)

Lichidarea stocului pentru copiatoare model 1994

1.290 USD*COPIATOR

15 copii/min, format A4/A3 zoont model 1994

*Cu trei ani garanţie, preţul nu include TVA

M inolta Romania

F i l i a l a C lu j S t r . D e v a n r . 1 -7

M I N O L T A E S i J I S S -(7-63427)

( l u n i , 8 i u l i e 1 9 9 6 D ! IS2 i I f 'E T A T E CLUJ-NAPOCA: luni-vineri8-16; sîmbâtâ?-14; tel/fax 19-73-04; ŞUBRED ACŢIATIIRD A:l u m , I 7 7 Q r U B L I L l l A I t lunt-vincriS-16; tel'fax31-4^-23;SUBREDACţIADE.I:lun>-vincri8-16;tcl/fax21-60-7?. C E 3 J J °

D I S P O N I B I L D I N I U L I E P Â N Ă Î N S E P T E M B R I E

Dobândă pe an la preţuri exprim ate în $. Plata în lei la cursul oficial al zilei!

0 o f e r t ă e x c e p ţ i o n a l ă p e n t r u C i e l o ş i T i c o !

- 1 a n : d o b â n d ă 8 %

- 2 a n i : d o b â n d ă 9 %

- 3 a n i : d o b â n d ă 1 0 %

X ’. ' - " . i - 3 0 % a v a n s

- L i w a r e i m e d i a t ă

- C A S C O I N C L U S

- G a r a n ţ i e : a u t o t u r i s m u l !

T o a t e f o r m a l i t ă ţ i l e d e c o n t r a c t a r e s e f a c d i r e c t l a s e d i u l d i s t r i b u i t o r u l u i n o s t r u !+ D istribu itorii autorizaţi RODAE în to td ea u n a la d isp o z iţ ia d vs. -

CLUJ l.A .TSATel: 064/41.07.68 Fax: 064/41.07.65-CLUJ FELEAC Tel: 064/43.84.41 Fax: 064/43.84.42* BUCUREŞTI EUROCARTet 01/628.31.45 Fax: 01/312.80.66 Tel/Fax: 01/628.31.45 • BUCUREŞTI - EUROSERVICE S.R.L. Tel: 01«75.66.95Te)./Fax: 01 ,'330.39.99 • BUCUREŞTI ■SEBAST1AN S.R.L. Tei: 01/330.28.52 Fax: 01/330.60.09* B U C U R E Ş T I-EUROCENTERBĂNEASA Tel: 01/665.60.35 Fax: 01/322.39.39 «BUCUREŞTI CAR SERVICE STAR Tel: 01/850.55.82 Fax: 01/311.12.99'BUCUREŞTI RĂDĂCINI Tel: 01/211.10.46 Fax: 01/210.76.52* BUCUREŞTI NETLEASING &FACTORINGCo.S.R.L.Tel/Fax:01/210.63.98/210.62.90*ALBA-IUUASATEXS.R.L.Tel: 058/83.04.57 Fax:058/83.01.53* ARAD IAT.SA.Tet 057/28.78.38 Fax: 057/28.73.66* BACĂU IAT.SA Tel: 034/11.99.97 Fax: 034/16.13 90* BAIAMARE SERVICE AUTO MUREŞAN Tel/Fax: 062/41.57.30 • BĂRLAD IAT.S.A. Tel: 035/41.43.21 Fax: 035/41.51.89 • BISTRIŢACOMALTTOSPORTTel: 063/23.15.50 Fax: 063/2156.24 • BOTOŞANI NANDOR Tel: 031/5350.39 Fax: 031/51.44.80 * BOTOŞANI SATTTel: 031/53.12.15 Fax: 031/53.17.99 * BRAŞOV l.A.T.S A Tel:' 068/31.12.46 Fax: 068/31.82.65 • BRAŞOV ROMINTRADE S A Tel/Fax: 068/15.39.88/15.39.89 • BRĂILA C0MIKA1L Tel: 039/68.60.39 Fax: 039/68.13.10 • BUZĂU AGROMECANICA SA. tel: 038/41.59.12 Fax: 038/42.32.40 • CARANSEBEŞ TEO&MARY OIL Tel: 055151.45 69 Fax: 055/22.31.15 * CĂMPINA GIA MOTORS Tel/Fax: 044/37.48 50 • CÂMPULUNG IA T .S A Tel: 048/21.63.99 Fax: 048/81.47.24 * CONSTANŢA KAMSAS Tel: 041/66.42.95 Fax: 041/69.17.56 • CONSTANŢA lA .T .S A Tel: 041/64.28.47 Fax: 041/64.24.91 • CRAIOVA REDEXIM Tel/Fax:051/41.48.88* CRAIOVA CENTRULDE VĂN2ĂRI Şl SERVICE Tel: 051/14.46.52 Fax: 051/14.59.79 «CRAIOVA-SERVICIUL SERVICE RODAJE-ReL cu publicul Tel: 051/41.77.99* DEVA DACIASERVICETd: 054/22.58.40 Fax: 054/22.58.41 • FOCŞANI DIVERSISSA.Tel: 037/62.35.27 Fax:037/61.75,89 • GALAŢI I.AT.S.A. Tel: 036/44.26.33 Fax: 036/46.29.54 • GIURGIU PRODAS Tel: 046/21.35.23 • IAŞI AUTO DINASTYTel: 032/25.03.30 Fax: 032/25.03.29 • IAŞI INTERNAŢIONAL-COMPLEX SERVICE Tel: 032/23.32.96 Fax: 032/13.01.25 • MIERCUREA CIUC IA T .S A Tel:: 066/12.48.08 Fax: 066/12.39.62-ORADEA (FELIX) IA T S A. Tel: 059/46.39.16 Fax: 059/43.14.80* PETROŞANI GENERAL TRANS S A Tel: 054/54.20.41 Fax: 054/54.13.54* PIATRA NEAMŢ TRANS SERV S.R.L Tel: 033/21.67.54 Fax: 033/22.19.00* PITEŞTI I.A.T.SATel:048/63.42.00int.250 Fax:048/63.02.06* PLOIEŞTI FAREDOS.R.L. Tel~ 044/11.38.98 Fax: 044/11.43.56 *RĂMNICU-VĂLCEAINOACOM S A Tel/Fax: 050/71.70.21* REŞIŢA IAT.S.A Tel: 055/23.43.08 Fax: 055/23.40.74 *SATU MARE IA T .S A Tel: 061/73.08.20 Fax: 061/73.61.68* SIBIU I.A.T.S A Tel:

069/22.68.83 Fax: 069/22.96.62 • SLOBOZIA MIVA SERV Tel/Fax: 043/21.23.96 • SUCEAVA IA T .S A Tel: 030/21.35.10 Fax: 030/22.52.78 • TĂRGOVIŞTE ^ ~ ^VIRAFAT1PROO SERV COW S.R.L Tel/Fax: 045/63.4931 • TÂRGU-JIU IA T.SA Tel/Fax: 053/21.27.96 ■ TĂRGU MUREŞ IAT.SA. Tel: 065/16.55.44 Fax:065/16.80.26 • TIMIŞ GIROC GIROTW LTD. Tel: 056/18.41.55 * TIMIŞOARA I.A.T.SA Tel: 056/20.02.15 Fax: 056/20.02.16 • TULCEA AGROMEC Tel:040/52.36.07 Fax: 040/52.39.04*TURMU-SEVERINIAT.SATefc 052/31.47.72 Fax: 052/31.19.83

D A E W O O

C I E L . O FORŢA TEHNOLOGIEI

73.08.Z0 Pax: W l//3 .b l 68 • SIBIU I.A.T.SA Tel:

R O D A EAUTOMOBILE

OFERTA TRANZIŢIEI!486-80 M IIz , 256 K , 4M B , H D D 545 M B ,

M o n ito r G V C 14” S V G A c o lo r L R , N I

P R E Ţ 2 .899.000 L E I(cu T .V A . in c lu s)

5x 86-133 M H z , 256 K , 4M B , H D D 545 M B , M o n ito r G V C 14” S V G A c o lo r L R , N I _

P R E Ţ 3 .159.000 L E I(ţ u Ţ.VjV, inyluş)

Preţul fiecărui sistem include şi oImprimantaformatA3

(9 ace, 110 eps, emulare IB M , EPSON) P O L I C O M C O M P U T E R S s . a .

Tel^Fax: 064 - 414434,064 - 413492 O P Ţ I O N A L Ş I Î N 1 2 R A T E L U N A R E l

S.C. "VICARIO & BASILIO" S.R.L. ARAD

Str. Remus. nr. 27 , Tel/Fax: 0 5 7 /2 8 4 6 2 9 Vă oferă m ateriale pentru hidroizolaţie import ITALIA, produse VIAPOL; cu flexibilitate de la -5 la -15, pe bază de uleiuri răşinoase naturale, agrementate în C.E. şi în România;- Rulouri 1x10 m [montare simplă la cald)- Garanţie 1 0 ani.

Vă mai putem oferi:- Termoizolaţie placată cu aluminiu- Termoizolaţie acoperită cu hîrtie ignifugă- Ţiglă canadiană- Cimenturi speciale pentru renovări (cimenturi asmotice antiacide şi cimenturi hidroizolante).

Produse fabricate de firma EKOS din Italia.- Coloranţi- Pavaje mobile.

(763415)

Tineri-tinere, dinamici, posesori autoturism (pentru deplasare).

Relaţii suplimentare la sediul firmei din B-dul Muncii Nr. 14 (incintă SA.D.A.)

tel./fax: 415543._______I n t e r v i u l ş y a a v e a J o c î m d a t a d e l l ^ i u l i e ,

ţ ) I ^ K o r ă ^ 1 7 . 3 6 - l a s e d i u l f i r m e i W ^ ^

'S.C. ONESTO S.R.L." CASĂ DE AMANET

în incinta Restaurantului 8Fetiţele Vieneze”, ş

str. Memora ndiumilui nr. 13 Tel. 19-59-66

V in z ă r h c u m p â r ă r lapartamente-case, terenuriprinPRIMORDIAL

str.Braşov nr.44, ; | tel. 147897, orele 10-17 .3

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

CONTRACTAREA LOCUINŢELOR PENTRU TINERII CÂSÂTORITI ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE ORDONANŢEI

GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 19/1994

Solicitanţii înscrişi pe listele de priorităţi pentru cumpărarea unei locuinţe în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului României nr. 19/1994 care nu au primit repartiţie, sînt invitaţi, în perioada 8 iulie 1996 -11 iulie 1996, la sediul Direcţiei de administrare a imobilelor de stat (D.A.I.S.) din Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989nr. 108, camera 2, între orele 8-11, pentru a putea solicita contractarea apartamentelor rămase nerepartizate, situate la etajele superioare şi parter.

Repartizarea se.face în data de 23 iulie 1996, orele 10 în B-dul 21 Decembrie nr. 67 camera 10, în ordinea listei de priorităţi întocmită în funcţie de punctaj.

Menţionăm că repartiţiile obţinute nu pot face obiectul tranzacţiilor între persoane fizice.

BB

i i

C A S A l u a ;AGENŢIE IMOBIL ARÂStr. I.C. Brătianu nr. 17, ap. 104 3 .0 0 .6 5 1 4 3 : 1 7 .5 6

CASA DE AMANEAucnnc imobiliara intcrmo.lii.ri;COMISIOANKMINIME

A g e n ţia DMFOMAXStr.Nnpoca nr.4, ap.53

T e le fo n 1 9 1 5 8 4 . I

*1rj I

V. ----------------------- *JLJ 'V . ■ V I V I V a 1 ,

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• V înd sau închiriez u rg en t sp a ţiu com ercial. Tel 18-86-68. (029434)

V indem , cum părăm , închiriem terenuri şi imobile. T el 19-51-41 o rele 9-15. (029487)

• V îud garson ieră şi apartament Mănăştur. Tel 17-01-70. (029492)

• Vînd garsonieră I. Tel 19-02-81. (029521)

buldoexcavator rusesc, Castor P603, Trailer 20 tone Tel. 066/ 11-24-06; 066/21-71-61 (018202). • Vindem ieftin echipament de tîmplărie din import. Tel. 43-24-72 (018237) .

• * Vindem 2 inese biliard aproape noi 1, 5 m ilioane/ bucata. Tel. 43-24-72 (018239)

5Tâ g Ec fJ iUL PUBLICITATE CIUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîmbătâ9-H;tcl/fax 19-73-04; ŞUBRED ACŢI ATI IRD A-luni-vineri >-l 6; ttl/fa i31-43-23;SUBREDACŢIADEJiluni-vincri8-16;tc]/fai21 (ift luni, 8 iulie 1996

P R f N T i tel/fax: 137523

1432680

5x86 A M D /133 >2.419.000Lei + IV A

3.049.000 LEI +TVA

* Vînd teren în Beliş. TeL 19-14-06 (347656)

* Vînd apartam ent 4 camere cu scară interioară zona P ata, deosebit Tel. 12-39-24 (347733)

• Cum păr garsonieră sau a p a r ta m e n t 1-2 camere, preferabil central sau zona Pata-Gheorgheni. Tel 14-78-38 orele 19-21. (000100) '

♦ Vînd apartam ent 3 camere confort I parte r, p iv n iţă , la m b r iu r i , sem ifin isa t, c a r t ie r Plopilor nou. Tel 18-30-59 după ora 17. (029329)

• Vînd apartam ent 4 cam ere p a r te r , s t r . A. Vlaicu nr. 62, ap. 38, după ora 17. Inform aţii tel 43- 81-63. (1)29455)

♦ Vînd ieftin casă în Turda; str. Argeşului nr. 15. Tel 31-47-74. (029474)

• Vînd apartament !1 cameră zona ca lvaria , M ănăştur, perspectivă de telefon. Str. Calea Florcşti nr. 4, Bl. B 1, sc. 2, ap. 65. (029473);

• Vînd casă centru. Tel 43- 16-78. (029476)

• Vînd casă 1 camera confort + dependinţe. Tel 19- 76-63 după masă. (029494)

• Vîud urgent garsonieră Mărăşti, plata în valută. Str. Cojocnci nr. 23,;B1. C9, ap. 39, între orele 18-21 (029500)

• Vînd garsonieră pe str. C ireşilo r la parter, cartier Zorilor. Informaţii la tel 43-81- 10 dim ineaţa sau 12-10-95 după ora 17. (029501) '

• Vînd casă, grădină, în Fundătura. Informaţii tel Iclod 228. (029502)

• - Cum păr garsonieră (apartament 1 cameră). Tel 16- 36-83.(029506)

• Vînd maşină de cusut Danemarca, maşină de. scris portabilă,' aspirator Siemens şi Elin, cuptor cu microunde, televizor Philips sport alb- negru, scaun auto copii' bicicletă semicursă copii Pegas Camping şi Montain Bike copii Austria, pat m obil cu saltea. Tel 13-32-89. (029513)

• V înd com bină agricolă import Germania. Tel. 41-17-72 (018298)

• Vlnd urgent dormitor s ti l com plet “ A rt N ouveaux” • p e n tru p re ten ţio şi, s ta re foarte , bună. Tel. 13-35-33 după ora 19. (347731)

Vînd 4 cam ere decomandate sir. A. Vlaicu nr. 17 ap. 1 9„e ta j 4 ’ din 8. (347602) , v V ;

• Vind cabană pentru pretenţioşi la Someşul Recc în construcţie. Tel. 16-52-82 între orele 18-22. (347711) ,

• Vînd apartament 3 camere parchetat, beci, garaj beton, zona Pata. Str. Godeanu nr. 7 tel. 15-88-58. (347720)

• Vînd apartament 4 camere str. Teleorman nr. 65 bl. T6-7 sc. 2ct. 3 (017180)

• Vînd 96 ari intravilan Oradea, cu 50 m la E60. Informaţii tel. 059/ 14-28-22 (018290) ,

• Vînd apartament 2 camere cartier Mărăşti, str. Brăila nr. 4 bl. G4 ap. 25. (018310) ‘

• Vînd apartament 2 camere P-ţa Mihai Viteazu. Tel. 13-20- 20 după ora 15. (018317)’ • Vînd urgent apartament 2

camere, 56 mp, finisat, pivniţă, ocupabil im ediat, preţ avantajos. Str. Dunării nr. 69, ap. 16. (029356)

• Vînd casă modestă cu grădină, str C. Nottara nr. 12. Tel 15-17-51. (029393).

• Vînd apartament 3 camere în Turda, str. Macilor im 18, Bl. P, sc. 2, et. 1, ap. 14, Micro 3.(029412)

• Vînd casă cu curte şi grădină 2400 mp în satul Drctca, comuna Mănăstireni, jud. Cluj, la 38 km dc Cluj. Tel 19-83-42 orele 18-22. (029436)

• Vînd 3 camere. Str. Pata nr. 28, Bl. P13, sc. 3, ap. 22 parter. (029442)

• Vînd garsonieră confort I, str. Dîmboviţei nr. 85, Bl. D17, et. III, ap. 41. Vizibil zilnic. (029448)

• Cum păr Dacia 1300. ■ Ofer 4, 5 milioane. Tel. 13- 51-64. (018223)

• Vînd Ford Scorpio n eg ru , ABS, in jecţie , în m a tr icu la t, 1993. Tel. 19-74-52 (018315)

• Vînd ieftin Mercedes C180 nou, 1. 000 km. Inform aţii Arad, tel 057/ 24-81-43.(029271) :

• Vînd Mercedes 200D an 1980 şi Opel Ascona d ie se l an 1982, neînmatriculate. Tel 14-77- 19.(029516)

• . Vînd ceară albine. Caut beneficiar. Informaţii telefon 16-27-23 Cluj între orele 9-12. (347694)

• Vînd 2 fotolii pat şi canapea pat în stare bună. Tel 18-27-74. (029430)

: • Vînd turmă de capre, 34 bucăţi. Tel 16-96-58 orele 21- 24. (029463)

• Vînd mobilier de cameră şi canapea. Tel 13-61-72 orele 11-17. (029477)

• Vînd pat de copil cu 3 sertare şi tricicletă. Tel 13-17- 98. (029504) /

• Vînd dulap, pal, masă extensibilă şi cuier lemn. Tel 18-15-91. (029507)

• Vînd 2 măsuţe. Tel 13- 78-60. (029514) '

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Dau în chirie apartament cu o cameră, minim 1 an, plata anticipat. Tel 13-32-56 după ora 18. (029456)

• Dau în chirie apartament ; 3 camere mobilate, telefon,M ănăştur şi etaj casă particulară , 3 cam ere nem obilate,; G heorgheni. Inform aţii tel 16-65-31. (029482)

•- Caut dc în ch iria t garsonieră sau apartament 2 camere, în Zorilor cu telefon, plata în lei lunar. Tel. 19-04- 23. (347649) "

Fam ilie tînără , in te lectua li, căutăm spre înch iriere apartam ent 2-3 camere. Asigurăm buna întreţinere. Tel 19-64-14 sau 15-44-63 (029420)

• Caut- de în c h ir ia t apartament 3 camere. Ofer 100 DM. Tel 14-77-19. (029515)

• Studenţi căsă to riţi, căutăm urgent de înch iria t locuinţă, pe 2 luni, la preţ rezonabil în lei. Tel 12-47-22 între orele. 9-13. (029519)

• Caut chirie." Tel 41-45-58. (029520)

• Caut locuinţă de închiriat, prefer Gheorgheni. Tel 060/61- 41-85. (029528)

DIVERSE

Angajăm secretară . Condiţii: operare calculator, vîrsta maximă 35 ani. Tel 15- 66-87 orele 9-17. (029454)

• Angajăm şofer cu maşină personală. T el 41-46-21. (029478)

• Asociaţia de caritate Revoluţia Română ’89 ; Cluj convoacă Adunarea generală în 9. 06. 1996, orele 14, în B-dul Eroilor nr. 40 ’ Conducerea ACRRD ’89 Cluj. (029530)

• Ofer împrumut. Tel. 16- 20-42. (347712)

• în conformitate: cu legea 137/95 M anciu A lexandru anunţăr începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de m ediu pentru “Casă de vacanţă” situată în zona Pleşu S ălic ii, com una C iurila . E ven tuale- sesiză ri se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (029471)

PIERDERI

• P ierdu t cîine lup zona Republicii, accidentat partea stînga torace; sub tr a ta m e n t. G ă s i to ru lu i recompensă. Tel 14-13-89; 41-11-47 (029522)

• Vînd Dacia 1310 an 1994, 20. 000 km, stare bună. Tel. 15-65-91 (347642) :

• Vînd Seat Ibiza diesel, au 1985, înmatriculat, stare foarte buuă. Relaţii la tel. 16-33-21. orele 13-21 (018182)

• Vîml Lada de 10 ani, stare bună, Tel. 17-30-44 zilnic. (018309) ^

Vînd BMW 323i. 1984. T tl 23-14-88. (029331)

• Vîud boxă portbagaj din fibră sticlă, pentru pretenţioşi. Tel 13-51-84. (029367)

.• Vînd 4 anvelope Good Year 175x14 cu jenţi şi capace. Tel 12-43-57. (029505)

- • Vînd VW dubiţă: Tel 18- 15-91. (029508) ’

■ Cumpăr injectoare Audi 100, benzină, model 1977. Tel 14-25-15. (029529),

• Schimb garaj situat sub bloc în cartier Zorilor, cu altul mai înalt, situat în aceeaşi zonă. Tel 12-31-37. (029510)

• V înd du lap cu r a f tu r i , canapeae x te n s ib ilă , m asă bucă tă rie , p a tru scaune, totul lemn masiv; maşină spălat Alba-Lux. Tel 19- 95-56.(029450)

Schimb apartament 2 camere confort 2 cu apartament 2 sau 3 camere confort 1. Tel.15-78-24. (347732)

___ În c h i r ie r i ___• Intermediem chirii. Tel.

19-09-28 (347183)- • Caut-ofer chirii. Tel. 14-

08-97 (017261)înch iriez rochii de

mireasă unicate cu accesorii. Relaţii la telefon 17-39-13 sau16-54-04 între orele 8-12 şi 19- 22.(347716)

• închiriez- spaţiu comercial 96 mp pe palier cu Interservisanul. Tel 43-24-72 (018238). * închiriez vilă cu garaj în P-ţa Engels. Primesc oferte reprezentanţe sau persoane fizice străine. Tel 14-86-06 sau 14-77-16.(029345)

• Transport marfă. TeL 14-67-36. (347432)

• Agenţia de Turism M arse l o rg an izează , excursii în Turcia 1a preţul de 260. 000 lei (cazare, masă) Informaţii Ia sediul firm ei str. Iaşilor nr. ,12 tel. 13-68-38. (347670)

• Execut jaluzele lemn tei, cu garanţie. Tel. 41-02- 79. (018087)

• Casă de am anet. O ferim îm p ru m u tu r i. Adresa: G rigorescu, str. lancu de H unedoara nr. 11, tel 41-21-92. (029337)

• A ngajez v în z ă to r băiat Piaţa Obor. Tel 17- 89-17. (029369)

• Curs înot copii. Tel 18-34-95. (029503)

• SC P io v ra organizează excursie la dep o z itu l E u ro p a d in Bucureşti, lunea, o ra 22. Tel 41-37-06. (029512) .

• SC Cleo Cari Trans SRL pierdut autorizaţie sanitară nr. 14799 şi auto rizaţie veterinară nr. 1628. Se declară nule. (029368)

• Todea Nicolae pierdut .carte de id e n u ia ie nr. A 0390915. O dec la r nulă. (029432)

• Pierdut paşaport seria. 1 1263493 pe numele Bakhtiar F iroozi. dacă pu te ţi da informaţii vă rog sunaţi la tel 064/41-46-21. (029479)

DECESECOMEMORĂRI

• Vînd- obiecte folosite: frigider auto, saltea şi barcă pneumatică, maşină spălat şi storcător, motor electric 2, 2/ 220. Tel 18-67-37. (029464)

• Vînd maşină de scris şi maşină electrică de găurit. Tel 18-15-91 (029509)

• Vînd magnetofon Tesla şi benzi înregistrate. Tel 18-15- 91. (029511)

• Dau în chirie pe term en lung apartam ent 4 camere, mobilat, telefon şi to t c o n fo rtu l, c a r tie ru l Zorilor. Tel. 13-59-64; 16- 63-52 (018302)

* Dau în chirie apartament 3 camere în vilă, garaj, Andrei M urcşanu. Tel 41 t43-60. (029404)

• Ofer chirie garsonieră mobilată în zona Mărăşti. Tel 18-00-60. (029428)

• Confecţionăm şi reparăm jaluzele din lemn de tei în termen scurt. Tel. 13-03-09; 059/15-39-93. (011534) '

• Căutăm oferte pentru reparat dulap frigorific. Spital CFR, str. Republicii nr. 18 tel. 19-95-96 (347724)

• Caut colaboratori vîrsta18-30 ani, absolvenţi de liceu. R elaţii la tel. 14-04-95. (347728)

• Călătoriţi cu microbus CIuj-Budapesta şi retur, aer condiţionat Tel. 19-27-57 sau19-81-02 (017678)

C ontab ilita te pe calculator. Tel. 43-11-37 (018273)

• Cu adîncă du rere an u n ţăm în c e ta re a d in viaţă a scumpului nostru soţ şi ginere, BARTALUŞ LUDOVIC (ADAM ), în vîrstă de 69 ani, pensionar al H id ro c o n s tru c ţie i T a rn iţa . În m o rm în ta rea va avea loc azi, 8 iulie 1996, orele 14, la Cimitirul C rişa n . F 'am iliaîndurerată. (029518)

• Cu adîncă d u rere an u n ţăm în c e ta re a d in v ia ţă a scum pei noastre mame, CĂPRAR MARIA, în v îrs tă de 72 an i. Înmorm întarea va avea loc în localitatea C ăprioara în data de 8 iulie 1996, ora 12. Fiul Ţicu cu familia. (029527)

• Sîntem a lă tu r i de colega n o a s tră D oina H arm ath şi familia sa în aceste clipe grele pricinuite de p ierderea maniei sale dragi. Sincere condoleanţe. Colectivul adm inistrativ al liceului “ Emil R acoviţă” (018311)

• Profesorii liceului “ E m il R a c o v iţă ” sîn t ală tu ri de dna contabilă Doina H arm ath şi familia sa în aceste momente grele pricinuite de trecerea în n e fiin ţă a m an ie i sa le . S in cere co n d o lea n ţe . (018312)

, • Sîntcm alături de

dom nul preşed in te Oros C o n s ta n tin în marea d u re re p r ic in u ită de decesu l f ra te lu i drag. S incere condoleanţe din ,/' partea colectivului Secţiei n r . 6 a C ooperativei “ Interm od” . (029523)

• Colectivul Secţiei nr. 7 este a lă tu ri de domnul p re ş e d in te OrosC onstan tin în dureroasa despărţire de fratele drag, t r a n s m iţ în d u - i sincere condoleanţe. (029524)

• Secţia întreţinere a C ooperaticei ’ “ Interm od” este a lă tu r i de dom nul p re şe d in te O rosConstantin la trecerea în nefiin ţă â .fra te lu i drag . S in ce re co n d o lea n ţe .

(029525)

• Un u ltim ,şi pios om agiu ce lu i ce a fost SZEKELY ALADAR, om de a leasă" ţinu tă m orală Fam. Hurgoiu. (029526)

• Se împlinesc astăzi 6 luni de la fulgerătoarea şi trista despărţire de iub itu l nostru nepot şi v e r işo r , ADRIAN M U T U L E A C . Dorul, durerea şi iub irea din sufletele noastre îl vor însoţi m ereu d incolo de niorm înt. Dumnezeu să-l o d ih n ească în pace! Familiile Mihuţiu şi Cojoc. (029418)

• P rezen t m ereu în gîndurile noastre, aducem un pios omagiu celui ce a fost d irectorul suc. Cluj a BRD, A D R IA NMUTULEAC la scurgerea a 6 luni de ja nedreapta tre c e re în n e fiin ţă . Salariaţii Băncii Române p e n tru D ez v o lta re - Sucursala Judeţeană Cluj. (100548)

• Au trecut 6 luni triste de aştep tări zadarnice şi zbucium sufletesc, de cînd destinul nemilos l-a smuls

•d in tre noi pe iub itu l n o s tru fiu , so ţ, ta tă şi g in e re , econom istADRIAN MUTULEAC, la num ai 46 de ani. Grija, dragostea şi ocrotirea lui cu care ne-a înconjurat ne lip sesc en o rm . Fie ca sufletul lui nobil, iubitor de o am en i să se o d ih n e asc ă în pace! 11 re a d u c e m o clipă în m em oria celor care l-au cunoscut, stim at şi iubit, o d a tă cu com em orarea

care va avea loc duminică, 14 iulie 1996, ora 12,30 la B ise rica Sf. M ănăstiri Râmeţi, jud. Alba. Familia veşn ic nem îngîiată.

(100548)

■j

luni, 8 iulie 1996 SPORTA D E V A R U Ld © C B u l

rU lfM

BUFB96

■ GRUPA A: Anglia - Elveţia 1-1, Olanda - Scoţia 0-0, Anglia Scoţia 2-0, Olanda - Elveţia 2- 0, Anglia - Olanda 4-1 (cel mai bun meci al englezilor la turneul final) şi Scoţia - Elveţia 1-0. Clasamentul final:- Anglia 1, Olanda 3, Scoţia 3 şi Elveţia 1 punct. Calificate in “sferturi” Anglia şi Olanda (ultima graţie golaverajului mai bun ca al Scoţiei).

■ GRUPA B: F ran ţa - România 1-0 (datorită acelei gafe monumentale de portar, înfrîngere ce şi-a pus puternic amprenta pe evoluţia ulterioară a tricolorilor), Bulgaria Spania1-1, Bulgaria - România 1-0 (meci în care s-a “evidenţiat” arbitrul danez Peter Mikkelsen, care n-a validat un gol absolut regulamentar al tricolorilor văzut de întregul mapamond prezent în

Jp'Sţâ micilor ecrane),. Franţa - Spania 1-1, Spania - România2-1 şi F ra n ţa '- Bulgaria 3-1. Clasamentul final: Franţa 7, Spania 5, Bulgaria 4 şi România 0 puncte. Calificate în “sferturi” Franţa şi Spania.

■ GRUPA C: Germania - Cthia 2-0 (meci tare cu 10 “galbene”), Italia - Rusia 2-1, Germania - Rusia 3-0, Cehia - Italia 2-1 (mare surpriză, mare), Italia - Germania 0-0 (partidă încare.Italia a ratat un penalty şi n-a reuşit, în superioritate numerică, să cîştige), Cehia - Rusia, 3-3 (partidă de mare tensiune, cînd de la 2-0 s-a ajuns

SCURTA ISTORIEAu trecut opt zile de la cortina finală la EURO '96. A devenit

o amintire frumoasă victoria obţinută în finală de Germania cu scorul de 2-1 în faţa Cehiei, marea surpriză a turneului. O finală care a durat 95 de minute, pentru prima dată acţionînd acea regulă a "golului de aur" sau a "morţii subite" (de fapt tot un fel de... loterie, şansa fiind de astădată alături de echipa lui Berti Vogts, indiscutabil merituoasa campioană a continentului). Scurta istorie de faţă este răspunsul nostru la solicitările telefonice şi scrise făcute de unii fani ai fotbalului, amatori de date statistice. Prin urmare vă prezentăm rezultatele înregistrate în turneul fina) al lui EURO '96, în' ordinea cronologică a desfăşurării lui, începînd cu partidele din grupe.

: la 2-3, golul egalizator şi al calificării fiind marcat în ultimele minute d e . joc de Smicer). Clasamentul final: Germania 7, Cehia .4, Italia 4 (golaveraj inferior) şi Rusia un punct. Calificate în “sferturi” Germania şi Cehia.

■ GRUPA D: Danemarca - Portugalia 1-1, Croaţia - Turcia 1-0, Portugalia - Turcia 1-0, C ro aţia - D anem arca 3-0, Portugalia - Croaţia 3-0 (calcul greşit al croaţilor în privinţa “încrucişărilor din sferturi”) şi D anem arca - T urcia 3-0.. Clasamentul final: Portugalia 7, Croaţia 6, Danemarca 4 şi Turcia 0 puncie. Calificate pentru “sferturi” Portugalia şi Croaţia.

■ “ SFERTURILE” DE FINALĂ: Anglia - Spania 4-2 (la finele timpului regulamentar de joc şi al prelungirilor scorul a fost 0-0, iutrînd în rol “loteria” loviturilor de la 11 metri, englezii transformînd 4, spaniolii doar 2; meci viciat de arbitrul francez Marc Bafta, care n-a acordat spaniolilor uu gol perfect valabil, înscris în timpul regulamentar de joc); Germania - Croaţia 2-1 (apropo de socoteala greşită a croaţilor); Franţa - Olanda 5-4 (tot 0-0 după expirarea timpului regulamentar de joc şi al prelungirilor, din nou intrînd în rol “loteria” penaltyurilor); Cehia - P ortugalia 1-0 (şi “uliţa cehă”... avansează).

■ SEMIFINALE: Cehia -

Franţa 6-5 (la finele prelungirilor tabela de marcaj indica 1-1, verdictul final dîndu-1, iarăşi, “loteria” loviturilor de la 11 metri, “decesul” cocoşului galic fiind “semnat” de Pedros, care a ratat un penalty, în timp ce cehii le-au marcat pe toate 5), Germ ania - Anglia 6-5 (adevărata finală a turneului, meci de zile mari; 1-1 pe tabela de marcaj la finele timpului regulamentar şi al prelungirilor; “loteria” penaltyurilor.a fost favorabilă germanilor, cel care a ratat pentru englezi numindu-se Southgate; extraordinară atmosfera de pe celebra catedrală a fotbalului englezesc, stadionul Wembley, arhiplin, cu dăruite aplauze pentru învingători şi învinşi). .

■ FINALA: GERMANIA - CEHIA 2-1 (0-0,1-1). A cîştigat echipa care merita să... cîştige într-o finală dramatică. Cehii au condus cu 1-0 prin golul lui Berger (care a transformat un penalty, “cadou” al arbitrului italian Păiretto, una din cizmele arbitrajelor proaste ale turneului final), golurile germanilor fiind marcate de Bierhoff, eroul finalei (unul din ele, al doilea' în min. 5 al prelungirilor, fiind unicul “gol de aur”, de 24 de carate). Şi astfel Germania cîştigă cel de al treilea titlu continental, egalînd pe cel ăl titlurilor de campioană a lumii.

Rom eo V. CÎRŢAN ■

Pentru FC Universitatea “capitolul” Sovata, staţiunea cea mai des vizitată de fotbaliştii de primă şi secundă divizie, datorită excelentelor condiţii oferite (terenuri de antrenament, săli de forţă, bazine de înot, cazare şi masă) a luat sfirşit.

Un altul a început. Partidele de verificare. .• -

Joi, la întoarcerea spre casă, universitarii, din rîndul cărora nu au lipsit Bănceu şi Dican, s-au oprit la Tîrnăveni pentru un amical; în compania formaţiei Iacale, Chimica, pe care au învins-o cu 6-1 (4-0) prin golurile marcate de Stan (2), Marcă, Maier, Mariş şi Elek Szemely. La un interval scurt de timp, sîmbătă, ,pe stadionul bazei sportive CMC-SM Invest, “şepcile” lui Dan Anca au susţinut primul joc în faţa propriilor suporteri veniţi,, spre surprinderea reporterului, în număr destul de mare; adversar divizionara C Romhills. Ca o paranteză, nu au lipsit de la “numărătoare” Gh. Vasile, Sorin Vădana împreună cu juniorul, conducerea CFR-ului Mircea Balaş, Sandu Matei, şi Ioan Martin, Ioan Ciocan - antrenor principal la Minaur Zlatna şi... bineînţeles numeroşi ziarişti.

înainte de a face o scurtă radiografie a jocului prestat de fotbaliştii Universităţii, merită să subliniem ataşamentul fată de culorile

Reîntîlnire aşteptată cu nerăbdare

FC UMVERSIWEA - ROMHILLS 4-1 (3-0)

GABI PELE B A I *I A ÎNCHEIAT | ir iiimiiiA

Imagini frumoase, pe I micul ecran, în prim plan | cu fostul tricolor Gabi Pele | Bal int, secund al naţionalei

României, alături de o I tînără superbă, în vîrstă de | 21 de ani, tînără sa soţie.| Naşi - Gică Hagi şi soţia.

Deci Gabi Pele Balint a I pus punct burlăciei. î i | dorim şi noi tradiţionala | urare “casă de piatră” şi ■ măcar un moştenitor care I să-i calce pe urme.

î i I

Retrospective fotbalistice Divizia A, seria a Il-a (VI)

1 14. OLIMPIA SATU MARE. Un drum sinuos pentru noua promovată în | eşalonul secund (dar cu vechi state de servicii în fotbalul divizionar, chiar şi

pe prima scenă). Un drum cu suişuri pe scara clasamentului, cînd se credea | că va fi una din revelaţii, dar şi cu alunecări bruşte şi periculoase spre subsol, | încheiat cu răsuflări de liniştire în final, cînd formaţia sătmăreană s-a oprit k_ K treapta a 14-a a ierarhiei. A acumulat 45 dc puncte din 14 victorii şi 3

paluri (17 au fost înfrîngerile). Eficacitatea a fost dală de cele 46 de goluri Ţ ’(locul 12 în ierarhia înaintărilor). Defensiva a fost mult sub valoarea atacului, f încasînd 53 de goluri (locul 13 în, clasamentul apărărilor). Pentru noul | campionat sătmărenii îşi propun un ţel foarte îndrăzneţ, promovarea, fără i acoperire însă prin prisma bilanţului cu care a închciat întrecerea.| 15. MINARUR ZLATNA. O promovată alcătuită'din ... mercenari, cu | rezultate contradictorii: un mers ascendent.în prima parte şi o cădere j spectaculoasă spre final, cu un stop la timp înainte de atingerea punctului I critic numit... retrogradare, la bariera zonei oprindu-se în ultimul moment, j Un atac destul dc percutant atestat dc cele 48 dc goluri marcate (locul 11 în j ierarhia eficacităţii) şi o apărare superioară, care a primit doar 42 de goluri j (locul 8 în clasamentul defensivelor). Un total dc 44 dc puncte adunate din | 13 victorii şi 5 egaluri (16 au fost partidele pierdule). Un paradox al ...| mercenarilor de la Minaur Zlatna: echipa încheic întrecerea pe locul 15 dar | cu un golaveraj pozitiv (+6). Poale că în viitoarea stagiune, sub bagheta i clujeanului Ion Ciocan, care a preluat frîiele conducerii tehnice, Minaur Zlatna ; îşi va recîştiga stabilitatea din prima parte a întreccrii trecule/pierdută spre

final-, .16. GLORIA REŞIŢA. Cea de a doua cchipâ din Valea Domanului. S-

a salvat în extremis de la retrogradare. O echipă modejîlă, care a luptat pentru un singur ţel: rămîncrca în A. Şi a rămas datorită unui concurs fericit de împrejurări (una din ele numindu-se ... FC Bihor). Atacul echipei, unul lamentabil, care abia a reuşit sâ înscrie 30 de goluri (locul 17 în ierarhia eficacităţii). Apărarea foarte slabă a încasat 58 dc goluri (locul 16 în clasamentul defensivelor). Puncte adunate, cu chiu cu vai, 41, din 12 victorii şi 5 remize . Dacă şi în ediţia viitoare se va tîrî ca iii cea pe care o analizăm, verdictul va fi unul singur: retrogradarea.

17. FC BIHOR ORADEA. Cd mai neprevăzut şi surprinzător dcznodâmînl: o echipă cu vechime în fotbalul românesc şi care s-a afirmat pregnant pe prima scenă, a alunecat - purtată dc avalanşa necruţătoare a mediocrităţii, alimentată de seismele din cadrul conduccrii echipei, care a vîndut tot ce era dc vîndut în materie de jucători de valoare - necruţător şi dc ncoprit spre retrogradare. Păcat. Şcoala orâdeană de fotbal a fost una recunoscută iar acum, echipa sa fanion a retrogradai în eşalonul trei, un dcznodâmînt care la începutul campionatului nici prin absurd n-a fost inclus in calcule iar primele rezultate lăsau chiar sâ sc întrevadă o posibilă înrolare

a formaţiei în lupta de la celălalt pol, al promovării. Numai că uşurinţa cu care au fost "distribuite” valorile, râspîndite în întreaga ţară, cele rămase fiind marcate de incertitudinile alarmante legate de incompetenţa conducerii clubului, în final şi-au spus cuvîntul, formaţia de pe Crişul Repede devenind echipă de B. Cu un atac ultramediocru, care a marcat doar 33 de goluri (dintre care 8 echipei de juniori a lui FC Maramureş, cînd echipa băimăreană, s-a deplasat la Oradea Iară seniori, în grevă). Concluzia este clară, evidenţiată şi de locul 16 ocupat de atacul orâdean în ierarhia eficacităţii. Catastrofală a fost defensiva, care a încasat 74 de goluri (locul 17 în clasamentul apărărilor), în sfirşit, mediocritatea s-a concretizat în bilanţul final cu doar 31 de puncte agonisite din 9 victorii şi 4 egaluri (21 au fost înfrîngerile). Din toamnă, FC Bihor, echipă de tradiţie, se aliniază pe baricadele Diviziei B. Foarte grele...

18. FC VÎLCEA RM. VÎLCE A. Retrogradarea a fost prefaţată de evoluţia echipei încă din campionatul anterior. în plus a nimerit şi într-o serie tare, a doua. Bilanţ slab, retrogradant: doar 21 de puncte adunate cumplit de greu din 5 victorii şi 6 egaluri, 23 de partide fiind pierdute (vîlcenii au devenit adevărată ciucă a bătăilor şi acasă şi în deplasare). Atacul a fost cel mai rudimentar, exprimat prin cele doar 26 de goluri marcate (locul 18 în ierarhia eficacităţii, cu o medie de 0,76 goluri pe meci). Apărarea vraişte, catastrofală, a recepţionat 78 de goluri (tot locul 18 în clasamentul defensivelor, cu o medie de 2,29 goluri primite de meci). Şi pentru vîlceni, tot o echipă cu trecut în fotbalul divizionar şi prezenţe în primul eşalon, din toamnă începe calvarul Diviziei B. Cum va fi parcurs acest calvar? Zău că nu ştiu.

V icto r ROM AN ■

P.S. Analiza şi aprecierile au fost făcute după clasamentele publicate în conformitate cu Comunicatul F.R.F. de omologare a rezultatelor jocurilor de fotbal din competiţiile republicane 1995-1996. Facem această precizare pentru faptul că faţă de modul de apreciere a ierarhiei şi întocmire a clasamentelor, în caz de egalitate de puncte s-a ţinut cont de rezultatele directe între echipe şi nu dc criteriul golaverajului, al numărului de victorii sau goluri marcate (caz concret, de exemplu, conform clasamentului seriei a lira, situaţia echipelor CSM Reşiţa şi Corvinul Hunedoara care au 47 de puncie, prima fiind clasată pe locul 9 deşi golaverajul ei este inferior celei de-a doua +1 faţă de +9).

clubului ale lui Maier, Cioloboc, Brătianu, Bănceu şi Adrian Falub, jucători pe care suporterul de rînd îi dădea ca şi plecaţi, ademeniţi în această vară de unele cluburi de Divizie Naţională. Meritul mai sus

r amintiţilor este cu atît mai mare cu cît este ştiut faptul că “U” s-a

.confruntat cu serioase probleme financiare, preşedintele Sorin Bagiu fiind un client permanent a celor mai importante bănci din urbea noastră, iar în ultimele zile Prefectura şi Primăria i-au devenit un al doilea loc de muncă. Efortul a meritat. Consiliul local a aprobat suma de 400 milioane lei necesare pregătirii centralizate de vară şi a închcicrii contractelor de joc.

Revenind la partida în sine, după această necesară dizertaţie, evoluţia per ansamblu a studenţilor este îmbucurătoare. Ambiţia \ şi profesionalismul lui Dan Anca se reflectă printr-o circulaţie rapidă a mingii, dar şi a jucătorilor are nu şe află în posesia accsteia, pase dintr-o singură atingere şi, extrem de important, şuturi la'poartă, din ce în ce mai rar-.văzute pe terenurile de fotbal. în primele 20 de minute, datorită presingului avansat al liniei de mijloc, cu cele două noutăţi, Stan şi Olariu, revelaţia Diviziei C a încasat 3 goluri semnate de Ovidiu Maier (lovihlră liberă de la 17 m, la vinclu), Szemely (şut plasat din interiorul careului de 16 m) şi H.

Cioloboc (după o combinaţie de marc efect cu Ov. Maier).

Repriza a doua a aparţinut celor care nu au prins primul unsprezece. Romhills-ul, supervizată de pe margine de patronul Mircea Hartmath, a încercat mai mult reuşind chiar să înscrie prin băiatul directorului tehnic Augustin Ţegean, însă la scorul de 4-0. Cosmin Mariş cu 7 minute înainte transformase o . lovitură de pedeapsă pentru un fault comis asupra lui.

Ca o concluzie, meciul ne-a arătat o Universitate mai arţăgoasă şi cu un gram în plus de ceea ce multor echipe româneşti le lipseşte: tupeul (în această urnă am introdus şi Naţionala). Fireşte că nu am găsit doar plusuri, însă minusurile, plecările hazardate în atac ale celor doi fundaşi laterali şi nedublatc la timp de ceilalţi colegi, pot fi corectate. Timp mai este.

FC “U”; Ceclan - Şandru, Falub, Brătianu, Bănceu - Stan, Cioloboc, Maier, Olariu - Mariş, Szemely. Au mai jucat: Mare, Pădure, Dan Mugurel, Truşcă, Ghenţi, Borleanu, Mihu, Sărmăsan, Bîtiu, Felner.

ROMHILLS: Nădăban - R. Roman, Creţa, Pap, Bolboacă - Chiş, L. Roman, Nemeş, Bologh I - Crişan, Soos. Au mai jucat: Andrei, Bologh. II, Iancu, Ţegean, Pop Aurelian, Rus.

Au arbitrat: V. Jucan, M. Albon, C. Mândruc.

Codin SA M O ILA ■

De contractul Ini Maradona in Japonia s-a ales... praful

Presupusul contract al lui Maradona cu un club de fotbal din Japonia s-a încheiat lamentabil. Marele jucător argentinian urma să evolueze două sezoane contra fabuloasei sume dc 20 de milioane de dolari, la un club al cărui nume nici măcar nu fusese făcut public. “Aranjamentul” a căzut datorită faptului că legislaţia japoneză este foarte severă cu cei care s-au făcut vinovaţi de traficul sau consumul de stupefiante. Astfel că Maradona, care este un “client” vechi al acestor articole de lege nu a fost acceptat în Japonia, el urmînd să evolueze în continuare la echipa argentiniană Boca Juniors: ■

Portughezi in “Primera Division”şi F.C. Barcelona fusese strict, verbal.

Un alt internaţional portughez, fundaşul Carlos Secretario, fost coleg de echipă la F.C. Porto cu portarul Vitor Baia, a semnat un contract pe o durată de patru ani cu Clubul eternei rivale a F.C. Barcelona, Real Madrid. Declaraţia îi aparţine chiar lui Secretario şi a fost făcută publică în aceeaşi zi de vineri. > ■

Portarul portughez Vitor Baia, care a evoluat pînă la finele sezonului trecut la F.C. Porto, a semnat vineri un contract cu o durată de 8 ani în favoarea clubului spaniol F.C. Barcelona - a anunţat preşedintele clubului catalan. în aceste condiţii, F.C.Barcelona a renunţat la serviciile portarului german Andreas Kopke, proaspăt campion european cu echipa naţională a Germaniei. Acordul dintre Kopke /

Valem ia - La Reggiana lui LucescuAtacantul columbian Aldolfo Valencia în vîrstă de 28 de ani, va

juca cu începere din sezonul viitor la echipa ̂ italiană de primă divizie Reggiana, echipă nou promovată şi antrenată de românul Mircea Lucescu. Valencia a mai jucat în campionatele de fotbal europene sub culorilc lui Bayem Munchen pentru carc a înscris 15 goluri în 20 de partide şi Atletico Madrid (9 goluri în 20 de partide). Internaţionalul columbian, care a jucat In sezonul trecut la un club - din Bogota, a “strîns” 48 de selecţii în reprezentativa columbiană pentru care ă înscris 22 de goluri.

C. BARA ■

In sfirşit, la Gherla un primar amator de ... sportZilele trecute, Ia un antre­

nament efectuat de echipa Olimpia Gherla, antrenorul I. Tătaran îşi exprima satisfacţia cu privire la instalarea noului primar al urbei de pe Someş, pe care toată lumea îl cunoaşte ca mare amator de ... sport. Intr-adevăr, domnul învăţător Nicolae Pop, noul primar al

Gherlii iubeşte mişcarea fizică, sportul în general. în ultimii şase ani, cei care au condus destinele sportului în oraşul Gherla au

■ făcut foarte puţin pentru formaţiile ce activează în diferite eşaloane competiţionale. Toţi conducătorii grupărilor sportive din localitate s-au plîns de lipsa de interes şi indiferenţa foştilor

primari postrevoluţionari. Nici unul dintre ei nu s-a implicat în viaţa sportivă, ca să nu mai vorbim dc sprijin sau ajutor concret. Noul primar Nicolae Pop, din prima zi a instalării s-a interesat de soarta echipei de fotbal. Dar nu-i este indiferentă nici demararea pregătirilor la formaţia de popice ce activează

în Superligă. De fapt, în programul electoral al domniei sale au fost incluse şi cîteva puncte cu privire la sprijinirea şi revigorarea activităţii sportive, a educaţiei fizice în şcolile oraşului. Dă Doamne să fie într-un ceas bun.

SZEKELY Csaba ■

ADEVARULde Ciul SPORT luni, 8 iulie 1996

jocurile Olimpice Atlanta 1996 (I)

Q9P

Două săptămîni ne mai despart pînă la startul cclui mai/grandios eveniment al lumii sportive, Jocurile

JT Olimpice de vară. Şi nu numai al lumii sportive ci al întregii planete. Evenimentul aşteptat cu nerăbdare, pregătit ani dc-a( rindul cu

__ meticulozitate dp bijutier.Atlanta 19% De la oficiali la sportivi, un

singur gînd, medalia olimpică, recorduri. ;0 enormă emulaţie care produce în mişcarea olimpică, de la un ciclu la altul, mutaţii deosebite, noi eroi, legende.: Vorbind despre mulaţii să ne oprim lă suila ce

urmează: de. ordin sportiv (introducerea unor discipline şi ramuri sportive noi), economic (comercializarea J.O., în sens bun,, anularea statutului dc amator), >ocial şi politic (înscrierea şi admiterea unor state noi, rezolvarea unor diferende politice, implicarea autorităţilor statale în sprijinirea sportului, înfiinţarea centrelor naţionale de cercetări ştiinţifice^, congrese şi seminarii internaţionale sportive, o; mai largă audienţă a sportului în rîndul maselor, şi mai ales în rîudul copiilor).

Atlanta 1596 - aniversare centenară a J.O. moderne. Pentru că exact cu o sută de ani în urmă, 311 tineri se întreceau, la Atena, citadela antică a jocurilor, în ceea ce avea şă devină, în , timp, evenimentul sportiv numărul 1 al planetei Terra, cel mai mare şi de preţ simbol al prieteniei, solidarităţii şi păcii în lume. De la debutul de 311 sportivi s-a ajuns după o sută de ani la peste 10.000, reprczcntînd 197 de ţări. O dovadă în plus a ruperii barierelor lingvistice, religioase, sociale, economice, politice şi nu în ultimul rînd,' etnice.

Vorbeaim, dc cei o sută de arii. Ei au la bază iniţiativa Baronului Pierre de Coubcrtin, omul care a creat Charta Olimpică şi simbolul celor cinci cercuri înscrise pe drapelul J.O. (simbol trainic al legăturii celor cinci continente). încă de pe vremea lui, Comitetul Internaţional Olimpic (C.I.O.) devine autoritatea supremă luînd deciziile unde şi cine anume organizează ediţia următoare, de nominalizare a disciplinelor, sportive. Şi lot de numele lui Coubertin se leagă şi Congresul Olimpic; loc de înfîlnire al federaţiilor naţionale, şi al comitetelor olimpice naţionale. -

O b iectivele J.O .J.O. îşi depăşesc, prin organizare şi participare

menirea, devin un festival olimpic, o extravaganţă, dacă vreţi, sportivă, cum rar ne este dat să vedem. Ele, J.O,, reflectă realizările umane, pe baza valorilor reale, sc caracterizează

printr-un spirit de comunicare, de participare activă, de plăcere, spontaneitate şi fair-play. Le-aş detalia în esenţa lor. Începînd cu spiritul de comunicare: organizarea unor jocuri compacte, contactul între sportivi, pe teren/în

' arenă, în Satul Olimpic, organizarea unor jocuri sportive îritr-un deplin spirit american; participare: încurajarea concurenţilor, în ideea participării la un eveniment unic în viaţa lor, dar şi încurajarea spectatorilor; plăcere: exprimarea bucuriei; spontaneitate: prietenia reală, naturală; fair-play: tratarea egală a competitorilor, bazarea întrecerilor pe un spirit de competiţie onestă:

Ţ elu r ilePromovarea şi dezvoltarea calităţilor fizice şi

morale, trăsături care vstau la baza sportului. . Educarea tineretului prin sport în spiritul fair- play-ului, al înţelegerii şi prieteniei. Extinderea principiilor olimpice în întreaga lume, determinînd înţelegerea internaţională.

S im b olu l- Este dat de cele cinci cercuri legate între ele.

Culori simbolice şi emblematice: albastru, galben, negru, verde, roşu.

D evize”Citius-AItius-Fortius”: mai repede, mai sus,

mai puternic. Aspiraţie spre noi şi noi recorduri. Spre performanţe greu de egalat, dăinuitoare în timp. -

S tea g u lAlb, dimensiunile 3x2 m, cu cele cinci cercuri,

reprezentînd identitatea cu fiecare drapel naţional. Prima dată ă fost folosit la J.O. de la Anvers în 1920.

F la c ă r a: Este parte integrantă a Jocurilor Antice, unde

ardea pe altarul zeiţei Hera. Cari Diem, unul din organizatorii ediţiei din 1936 (Berlin), a introdus ştafeta torţei olimpice, cu startul dintre ruinele Olympiei. Acolo este aprinsă flacăra de razele soarelui, fiind purtată prin diferite ţări, pînă ce ajunge în oraşul gazdă, la festivitatea de deschidere.

Im nulA fost compus'de Spiru Samara, compozitor

grec, avînd la bază versurile poetului Kostis Palma. Primele acorduri, acum o sută de ani, la Atena in 1896.

(va urma)

D em ostene SOFRONB

TENISJubileu Graf

la Wimbledon; Lui Sleffi i-au trebuit, vineri, ■26 de minute pentru a cîştigă setul trei al meciului cu Kimiko Date (6-2,2-6,6-3) şi a se califica în a opta finală pe arenele londoneze, întîlnind-o pentru a 35-a oară pe Arantxa Sanchez.: Deşi în setul doi-spaniola a revenit de la 1-4, egalînd la 5,

} prima jucătoare a lumii s-a impus, clar (6-3,7-5): Acest al 7-lea titlu la Wimbledon a fost al 20-lea succes de Grand Slam şi a 100-

ra victorie în circuitul WTA!începută vineri, semifinala

Todd Martin - Malivai Washington a, avut o desfăşurare dramatică. Condus cu 2-5, Washington a refăcut la 5-5 pentru a greşi în finalul setului, după care şi-a adjudecat setul doi. In acest moment partida a fost întreruptă din cauza ploii. La reluare Martin a reuşit din nou un break timpuriu (în ghemul 2) şi a condus cu 5-3, după care

jucătorul de culoare a revenit din ; nou, egalînd la 5 şi la 6. în." tiebreak avantajul a alternat, Martin cîştigînd în final cu 8-6. Răspuns prompt al lui Washington care a pierdut setul 4 cu 6-3, după care ploaia a întrerupt partida pînă a doua zi. Sîmbătă din nou Martin a realizat

. break-ul în ghemul 2, conducînd „ cu 3-0. Washington a găsit

resurse să refacă şi a rezistat : presiunii de a fi condus la 5, 6,7 şi 8, realizînd break-ul decisiv în ghemul 19: 5-7, 6-4, 6-7, 6-3, 10;8!

în cea de-a doua semifinală Krajicek. ă trecut 'rapid de Stoltenberg (7-5, 6-2, 6-1), punînd pe tapet prima finală între doi jucători necolaţi capi de serie din istoria turneului de la Wimbledon (şi al doilea caz în istoria turneelor de Grand Slam). v Cum cei doi nu s-au întîlnit anterior, pronosticuri sînt greu de dat. Vom reveni cu amănunte în ziarul de marţi.

Radu C. M UN TEA N U

ISAH

(versiunea FIDE)Meciul -'pentru titlul

mondial de şah ce se dispută la Elista (capitala Republicii Autonome Kalmucia) între Anatoli Karpov (Rusia) şi Gata Kamsky (SUA) a continuat cu partida a 15-a, încheiată remiză la mutarea a 42-a. , '

Scorul a devenit 9,5-5,5 puncte. în favoarea lui Karpov, care mai are nevoie de un punct pentru a deveni campion mondial. -

Potrivit regulamentului,- meciul cuprinde 20 de partide, învingător fiind declarat şahistul care obţine primul 10,5 puncte.l

Pe gloriosul stadion Bislett s-a disputat primul Grand Prix din scria Golden Four,- cu faimoasele bare de aur masiv la vedere. Reunind numeroşi atleţi de primă mină, meeting- ul a produs numeroase rezultate de valoare mondială. Ca dc obicei, ele au fost obţinute, preponderent, în curscic de fond, unde încurajările venite din tribune reuşesc să-i stimuleze pe performeri. în probele de sprint, proximitatea spectatorilor (pista fiind foarte aproape dc tribune) dăunează concentrării (în plus materialul de confecţie adaptat şi pentru probe nordice in timpul iernii, nu c (poate) cel mai adecvat).

Marele şoc l-a produs înfrîngcrca proaspătului recordman mondial la 200 m, după o seric dc 21 succese consccutivc 0n mai bine dc doi ani). Cu cxcclcntc performanţe la 100 m, namibianul Frankie Frcdricks a luat un start perfect (după unii puţin furat) şi a > ciştigat (19,82”) in faţa lui Michacl Johnson (19,85”), care a avut ocazia să constate că nu va alerga singur în finala olimpică. Marc favorit la 400 mg, Dcrrick AdJcins s-a impus (48,18) în faţa coechipierului său Mauricc Mitchcll (48,52”) şi a veteranului suedez Svcn Nylander (48,86”), ”Snta” i-a

revenit lui Dentiis Mitchell (10,09”), care şi-a devansat conaţionalii Tim Harden şi JefT Lane. Cursa de 5000 m a consemnat infrîngerea lui Moses Kiptanui (sosit al 4-lea). La conducere s-a aflat mult timp marocanul Salah Hissou, dar pe ultima linie dreaptă el a fost depăşit de Paul Hitoh, kenyanul tenninînd în 7:29.55. Interesant că un

După'un început mai ezitant, Patrick Sjoberg s-a impus cu 2,31 m la săritura în înălţime, fiind urmat de Tim Forsythc, Kreissig şi Iloen (toţi cu 2,28). După ce 1- a învins de cîteva ori pe Sotomayor în cursul sezonului, Troy Kemp nu a reuşit decît tui 2,20 m, ieşind al 7-lea. Cum era de aşteptat, Jonathan Edwards s-a impus la tripliLsalt cu 17,68 m). Un excelent

torenţială!) un 67,06 m la prima | încercare; Tanya Damaska .a ■ reuşit un 66,52 m la ultima * aruncare, devansîndu-le pe I Shikolenko şi conaţionala sa |Karen Forkcl (care o întrecuse

l

Performanţe de valoare mondială la Oslo

contracandidat la titlul olimpic, Haile Gcbrcssalasie (care se antrenează intens în Europa) a afirmat că nici un sportiv serios nu ar trebui să forţeze cu doar cîteva zile înainte dc J.O., dar acest timp care a spart bariera de 7:30 (performanţă realizată cu ani în urmă doar dc Morcelli, Kiptanui şi Aouita) constituie un mare suport nţoral pentru kenyan. La 800 m, "trădătorul danez” Wilson Kipkctcr (căruia federaţia kenyană i-a refuzat viza olimpică) a ciştigat în faţa norvegianului Radal, stabilind cea mai bună performanţă mondială din ultimii dpi ani (1:42,76). în proba de o milă Noureddine Morcelli (beneficiind şi dc serviciile fratelui său Aii, pc lingă ”iepurele" oficial asigurat dc organizatori la fiecare cursă) a ciştigat (3:48,16) în faţa campionului olimpic Fcmiin Cacho (3:49,56), stabilind şi el cca mai bună performanţă a sezonului.

număr acrobatic a realizat norvegianul Pal Ame Fagemes la suliţă, el reuşind să-şi valideze aruncarea de 85,06 (nou record naţional, cu care a ocupat locul 3) oprindu-sc cu tot corpul paralel cu linia de aruncare, după o cădere ”în ... nas”. în absenţa lui Jan Zclczny, proba a fost adjudecată de neozeelandezul Gavin Loftgrove (88,20 m), urmat de germanul Boris Henry (87,86).

Din punctul nostru de vedere, cea mai palpitantă a fost cursa de 5000 m fentei. La 3000 m în frunte a trecut Gabricla Szabo, ]a 4000 prima a trecut Femanda Ribeiro, dar pe ultima turnantă sportiva noastră a întrceut-o şi părea scăpată în învingătoare. Din păcate Gabi nu şi-a putut menţine ritmul şi pe ultimii doi metri a cedat, portugheza cîştigînd cu 14:41,07. La suliţă s- a impus Trina Hattcrstadt, norvegiana reuşind (pe o ploaie

la campionatele Germaniei). Deţinînd cea mai bună | performanţă a sezonului, Felicia | Ţilea a terminat doar a 7-a . (59,52 m, cu patru încercări * ratate). O altă reprezentantă a | noastră, Carmen Stanciu, s-a | pierdut în pluton la 1500 m, dar . a avut scuza că la start erau I aliniate mari vedete, precum | Sonia O’Sullivan şi Maria ■ Mutola. în final irlandeza s-a ! impus în faţa britanicei Kelly I Holmes, stabilind cu 3:59,91 cea | mai bună performanţă a i sezonului. La400 m, austraiianca J Kathy Freeman (50,11”) s-a I impus în faţa jamaicanei Julliet | Campbell (50,90”), punînd-o pe ■ gînduri pe absenta Maric-Jose * Perec. Excelentă a fost şi cursa I de 100 m, în care veterana | Marlene Ottey (36 ani, 30 de ■ medalii la marile competiţii) s-a * impus cu 10,95. După ce a I condus pe primii 60 m, Gwen | Torrence a fost din nou întrecută ■ dc Inge Miller, cea care a ■ eliminat-o din echipa olimpică la | 200 m în trialul de la Atlanta. |

Extraordinară comportarea celor aproximativ 100.000 de ■ spectatori, care nici cînd ploua | torenţial nu au apelat la umbrele, | pentru a nu jena vizibilitatea . altora! I

Radu C. MUNTEANU! |

Telefonul... nedorit

Deşi desprinderea Aurorei de ”U” era ca şi certă, sentimentala din mine păstra, vaga speranţă că plecarea n i , ^ se va produce, şi se bucura că vestea transferului nu explodează.

Sîmbătă în să ,, telefonul nedorit a sunat, Aurora Dragoş spunîndu-mi că a semnat pentru ACRO. Nu pentru că ar fi ademenit-o sirenele Bucurcştiului, ci pentru o problemă de viaţă: apropierea de alesul inimii:

Aşadar, după voleibalistul Vlaicu, căpitanul sextetului campion şi fotbalistul Ritli cerberul şepcilor roşii, alt lider de echipă a părăsit Clujul.

Amar "pasiv” pentru performanţa de pe Someş. Va mai suna oare alt telefon?

(n ş .d .) i

§2 CICLISMCum era de anticipat,

weekend-ul a produs schimbări majore în actuala ediţie a Turului Franţei. Vineri, pe o ploaie “dantescă”, coborîtă din infernul cerului, 7 rutieri (în frunte cu Lance Armstrong) “au pus mănuşile în cui’1, aţintindu-şi ochii spre ... Atlanta. După o serie de tentative de evadare (ghinionistul, Melichor Mauri ratind un viraj cu ciţiva kilometri înainte de finiş, cînd era al doilea), olandezul de 24 de ani Michael Boogert (Rabobank) a ciştigat etapa1 a 6-a, Arc-et- Senans - Aix-les-Bains (208 km) în faţa lui Zabel şi Jalabert, realizînd cel mai mare succes al său de la trecerea la profesionism cu doi ani în urmă. Clasamentul general nu a suferit însă modificări majore, tricoul galben rămîmndu-i lui Stephane Hculot (34h55’27"), principalii favoriţi “stind” la peste 4 minute în spate.

Ce s-a întimplat sîmbătă e greu de descris în cuvinte. Rezumîndu-mă la afirmaţia lui Stcphan Roche (învingător al Turului în" 1987, comentator Eurosport la accastă ediţie), “aşa o zi nu vezi dccît o dată într-o generaţie!”. Etapa a 7-a (Chambety-Les Arcs, 199 km) se anunţă din start extrem de dificilă, eu urcarea pe La Madeleine (2000 m), o coborîre de 19 km (pantă 7,9%) pînă la Beaufort (borna 142 km, la o altitudine de 750 m), 20 km de urcuş de gradul “I” pînă la Roscland (1968 m, diferenţă de nivel 1218 m), o coborîre vertiginoasă şi un urcuş de coşmar (tot “I”) pînă la Les Arcs.

Etapa a adus abandonul rapid al tricoului galben, urcuşul spre La Madeleine nipînd plutonul în grupuri şi grupuleţe. Conducerea ostilităţilor a ! preluat-o echipa germană Tclckom, cu olandezul Rijs angajat special pentru

TUrul - complet

bulversat!această competiţie, dar Iiidurain_ Zulle, Rominger şi Olano s-au regrupat la coborîre. Vircnque a punctat consistent în clasamentul Căţărătorilor, apoi conducerea a preluat-o coechipierul său de la Fastina, I.aureiit Dufaux, dar nici el nu a rezistat, fiind depăşit pe ultimii km de Luc Leblanc (Polti), fostul campion mondial. Pedalînd “în draci”; gmpul în care se aflau Rominger, Olano, Bctzin, Rijs ş.a.m.d. i-au adus pe fugari (mai puţin Leblanc) recordmanul orei găsind resurse pentru a sc desprinde de rest, ocupînd locul 2. Lupta pentru

■ cîştigarea tricoului galben a fost extrem de încîlcită pînă la finish, fiind decisă Ia fracţiuni de secundă. -Acesta i-a revenit (premieră în Tur) rusului Evgheni Berzin (cîştigător al Giro-ului 1994), care l-a devansat cu 0,16 secunde (înregistrate la contratimpul din prolog) pe campionul mondial en titre, Abraham Olano.'

In'durain a" cedat absolut surprinzător la ultimul urcuş, fiind depăşit de Zulle după ce elveţianul suferise două căzături! Mai şifonaţi au ieşit Jalabert şi Boardman (la 12 minute de învingător), care şi-au diminuat

• considerabil şansele- Duminică s-a disputat contratimpul individual Bourg-Saint-Maurice. Val d’Iserc (30 km), terminat după închiderea ediţiei. Va reuşi “El Rey” să'refaca distanţa? Indurain e vestit pentru capacitatea sa de a smulge chiar minute întregi la contratimp, dai şi Rominger e un maestru recunoscut al sprintului prelunga Gura lumii zice că anul acesa echipa Banesto e prea slaba pentru a-1 putea susţine cum trebuie pe Indurain, dar Stcphan Roche e convins că navarezul va avea puterea sâ revină ...

&

♦ Clasamentul etapei: 1. Luc Leblanc (Polti, 5h47’22", v.nicd 34,545 km/h), 2. Tony Rominger (Mapei, la 47"), 3. Pctcr Lutten berger (Carrera), Richard Vircnque (Fcstina), Laurent Dufaux (Fcstina) şi Abraham Olano (Mapei, toţi la 52"), 7. Bjame Rijs, Evgheni Berzin etc. (la 56"),... 15. Zulle (la 3’29"), 16. Indurain (la 4’19") etc. 29. Jalabert (la 12’ 55")

♦ Clasament general: Beizin 40h47’53", Olano (a.t.), Rominger (la 7"), Rijs (la 8"), Ullrich (la 30"), Virenque (la 31"), Dufaux (la 37")... Zulle (la 2’30")... Indurain (ia 3’32")... Jalabert (la H’58”) etc.

♦ Clasament pc cchipc: Mapei 122h28’45", Telekom (la 0’28"), Rabobank (la 12’10") etc.

♦ Clasamentul pc puncte: Moncassin (GAN) 164 p, Zabel (Telekom) 154 p, Blijlcnens (TVM) 121 p etc.

♦ Clasamentul căţărătorilor: Vircnque (Festina) 101 p, Rominger (Mapei) 63 p, Dufaux (Festina) 50 p etc.

R adu C. M U N TEA N U !

Q î) luni, 8 iulie 1996 E V E N I M E N TA D E V Ă R U Ld e G I u i

•; ; PTn ~ „ L I ! \ IA 1 • j • * - - l 1 1> . I . ■ 1 :

I

| Făurirea României Mari ta1 1 Deccmbrie, 1918, după ' atîtea veacuri dc sacrificii ^materiale şi jertfe umane, este, | fără îndoială, un moment de■ referinţă al istoriei noastreI naţionale. Unirea cu România ' a Transilvaniei, Crişanei, | Maramureşului ş i ' Banalului, | după ce alte teritorii înstrăinate• reveniseră la patria mamă* (Basarabia şi Bucovina) marca

' I începutiil unei noi epoci, cîndstatul român trebuia să-şi

■ organizeze principalele■ instituţii.I Au fost înfăptuite o serie | de reform e (agrară,i administrativă etc.) şi s-a creatJ Constituţia din 1923. în acestI context, în 1929, în timpul| guvernării lui Iuliu Maniu a■| fost adoptată Legea pentru- organizarea poliţiei generale■ a statului, pe principiul divi-

. | ziunii funcţiilor poliţieneşti şi

descentralizării serviciilor. Legea fixa atribuţiile poliţiei admini­s tra tiv e (apărarea libertăţii, proprietăţii şi siguranţei persoa­nelor, prevenirea infracţiunilor la lege, executarea măsurilor de politic, sprijinirea operei dc asistenţă, cu veghere la respecta-

juilidară avea ca scop constata­rea şi urmărirea în conformitate cu regulile de procedură penală a oricăror infractori şi trimiterea lor înaintea justiţiei, iar poliţia de siguranţă şi informativă culegea şi instrumenta datele şi indiciile privitoare la faptele sau stările de fapt contrare ordinei publice şi siguranţei statului, urmărirea si constatarea

speciale. Legea mai cuprindea ■ norme de organizare şi J funcţionate â Prefecturii I Poliţiei M unicipiului | Bucureşti, inspectoratele ■ regionale de poliţie^ a poliţiilor dc la oraşe şi rurale.

Prin cele 6 capitole şi !43 | de articole Legea ilustra rolul | pc care poliţia trebuie să-l aibă într-un stat de drept.

I

ILegea pentru organizarea |

poliţiei generale a statului |s-a votat în Senat pe 6 iulie ■1929, iar în Adunarea JDeputaţilor în şedinţa din 8 Iiulie 1929. Accastă Lege a |fost sancţionată prin Decret ■Regal la 20 iulie 1929 şi a I

■ intrat în vigoare la 21 iulie I 1929.

De Ziua Lor, poliţiştii au | fost felicitaţi de către prefectul judeţului, <11 Grigore / ane,primarul municipiului Cluj- |Napoca dl Gheorghe Funar, |precum şi de inspectorul şef .la I.J.P. dl colonel Victor ■Mărincaş. - r .v .- ■ I

Oaspeţi din Indonezia la Penitenciarul

din Gherla- în cadrul iniţiativei M isiunii creştine pentru închisori din România, ta sfirşitul săptămînii trecute, la Penitenciarul din Gherla, deţinuţii s-au întreţinut cu un grup de creştini din Indonezia. Cu prilejul întîlnirii din clubul unităţii, locatarii închisorii au asistat la o prelegere biblică şi la un reuşit concert dc cîntcce creştine, prezentai de corul care însoţeşte grupul din Indonezia. Oaspeţii şi-au exprimat Convingerea că educaţia moral-crcştină produce schimbări structurale în conştiinţa şi conduita celor aflaţi în detenţie. La începutul acestei săptămîni grupul creştin din Indonezia va vizita Penileneiarul din Timişoara. .

(SZ. Cs.) ■

" M o d a A r g o s " şi n o s t a lg i i le d u p ă o p icătu ră de soare.

Un vagon a fost , incendiat la Apahidal;n vanon a luat foc,

miercuri, în comuna Apahida (jud . Cluj), pe liniile de garare a locomoţie clor si a va «o a ne l o r : st oase di n uz, care se află într-uii parc din Apahida. incendiu] a fost provocat (Ic <> ţigară aruncată iuir-iiii vagon, unde noaptea uncie persoane îşi <;âscsct

R ă s p u n d e m c i t i t o r i l o r■ Un grup de cititori din cartierul "Grigorescu”,

ne întreabă ce competenţe are Judecătoria.- Judccâtoria este o instanţă de primă verigă,!

care soluţionează infracţiuni ca insultas calomnia, furturile, înşelăciunile, ameninţarea, violarea de domiciliu etc. Caracteristice pentru această instanţă sînt procesele civile, litigiile patrimoniale etc.

în ari. 21 din Codul de procedură penală se- prevede în lermeni expliciţi:Judecătoria judecă toate procesele şi cererile, îu afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe. Este, am putea spune, instituţia cea mai apropiată de interesele cetăţeanului. Victima se adresează Judecătoriei cu o PLÎNGERE PREALABILĂ. Dacă făptuitorul este necunoscut, persoana vătămată se poate adresa organului de cercetare penală pentru a-f.'putea identifica.Dificultăţi mari, care solicită cu adevărat pe judecători, prctinzîudu-le o concentrare deosebită, sînt cererile şi procesele civile. ' •

Există în aceste cazuri o sferă foarte largă (ie interese şi dorinţe. După 1989 s-au schimbat structural raporturile de proprietate şi cei frustraţi în drepturi pe timpul dictaturii vor să şi le redobîndească. Mulţi nu se pricep să întocmească acte si din accaslă cauză procesele se amină.

Procesele civile dau magistraţilor mari bătăi de cap; pensiile de întreţinere, litigiile patrimoniale între persoanele fizice, avînd ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil în cazul în care valoarea litigiului nu depăşeşte 300.000 lei şi nu priveşte o succesiune sau împărţeli de bunuri, acţiunile posesorii, cererile privind înregistrările în registrele de'stare civilă, plîngerile împotriva

încheierilor de aprobare a proceselor verbale de constatare a contravenţiilor vamale, luarea unor măsuri asigurătorii, sau a unor măsuri vremelnice în cazuri urgente, cererile urgente referitoare la popriri, litigiile de muncă privind pretenţiile băneşti a căror valoare nu depăşeşte 100.000 lei; Judecătoria are în competenţă şi căile de atac referitoare la cauzele menţionate mai sus. Cererile, acţiunile, litigiile la care legea se referă stîrncsc, de regulă, pasiuni de tot felul; petiţionarii protestează, şi nu de puţine ori recurg la procedee ilegale, la falsificări ide acte. Participînd la o şedinţă a Judecătoriei în care se dezbat

procese, ne formăm în mod cert o imagine aproape completă, de ceea ce înseamnă justiţie, rolul pe care ea îl are, solicitudinea, răspunderea extraordinară pc carc o poartă magistralii.

Jurist, Ion GHERCIOIUB

Continuă contrabanda

cu carburanţi

attămisl. 6

Contrabanda, cu carburanţi peste Dunăre ̂ rămas una dintre problemele principale cu care se confruntă poliţiştii din judeţul Caraş-Severiu,. deşi embargoul împotriva Iugoslaviei s-a ridicat, s-a com unicat... v ine ri,' în conferinţa de presă a IJP Caraş- Sc veri n.

în primele şase luni ale accstui an, au fost reţinuţi 740 de contrabandişti,, dintre care 40 au

■ fost arestaţi preventiv.Problema . coordonării,

poliţiştilor din judeţele Timiş, Caraş-Severiu şi Mehedinţi, pentru întărirea supravegherii frontierelor, a fost discutată zilele trecu le cu conducerile Inspectoratelor Judeţene de Poliţie din cele Irci judeţe, a declaraţ, corespondentului MEDIAFAX. gen..de brigadă Nicolae Berechet, adjunct al şefului IGP. . .' Pen t ru p r i ma d a l ă i n . a c e s t an,

t r a f i cu l i l ega l de c a r bu r an ţ i pes t e D u n ă r e a s c ă z u t în a c c a s l ă săp t ă mî nă . t lcoareCe în Iu go s l av i a p re ţu l c a r bu r a n ţ i l o r a fos t r edus.

Condamnat la trei ani

de “reeducare prin muncă”

lui I,iu Nianchun, adăugînd că sentinţa ar li trebuit să ţină cont şi dc anul petrecut, deja, în detentie dc soţul ei.

Poliţia chineză a hotărît ca un cunoscut activist laburist să. efectueze o condamnare dc trei ani dc ,“reeducare prin muncă”, ' în plus faţă de termenul de un an pe care l-a petrecut deja în detenţie, a anunţai, vineri, soţia sa, citată de REUTER.

Liu Nianchun, în vîrstă de 48 dc ani, a fost acuzat că ar fi primit ajutoare ilegale din partea organizaţiilor pentru drepturile omului din străinătate şi că ar fi elaborat un apel public, alături dc fostul lider al studenţilor, Wang Dan.

Chu Hailan a declarai că poliţia din Beijing a anunţat-o, vineri, cu privire la pedeapsa administrativă. pronunţată împotriva soţului său, carc a fost transferat, probabil, la ferma 'luanhc, din sudul capitalei chineze.

Această măsura încalcă prevederile locale, a îrreciat solia

Poliţia bulgară a reţinut

un grup de nouă ţigani români

Banda de ţigani a pătruns miercuri seara într-un magazin din ccntrul oraşului Plcvna. In timp ce bărbaţii s-au îngrămădit în jurul vînzăloarei, asallînd-o cu întrebări despre costul mărfurilor, femeile au început să ascundă pc sub fuste articole de îmbrăcăminte, după care au încercai să părăsească pc furiş magazinul. Ele au fost insă trădate de o debutantă în meserie care s-a împiedicat de pragul uşii şi a scăpat prada. ■ .

.Sosiţi repede la faţa locului, poliţiştii bulgari au Tcuşit să aresteze o parle din bandă, toţi cei, nouă ţigani fiind domiciliaţi în Turnu Măgurele. Potrivii datelor■ preliminare, paguba produsă de hoţi se ridică la peste 25.000 de leva (aproximativ o jumătate dc milion de Ici). .

ai|polîţîeiTraficul ilegal de valută îşi are

"cuibul” în centrul Clujuluil’olilia l-a prins îu flagrant

pc uIiit inIui" Chiorcan ’lraiau in liin|i ce încerca sâ "plase/e", in Piaţa l niiii. valută unui celălean străin. Avea asupra lui .125 dolari.

47 .m ărci, 100 guldeni olandezi, 2500 Torinţi si4.340.000 Ici. Valuta şibanii au fost confiscaţi,' ia r trafican tu l T raian a] fost amendai cu 150.000 lei.

Ţiganii cumpără tot şi vînd la suprapreţ

Vineri, iu /oua ccntrală ţi pic|clr agroalinicntarc din Cluj- Napoca s-a desfăşurat o amplă acţiune poliţienească. Ajit fost controlaţi: Iii agenţi economici; (52 producători individuali; 109 persoane au Tosl legitim ate; 9 au fost amepdate contravenţional cu peste 10 milioane lei. Poliţia a verificai» ia Primăria Cluj-Napoca, 8 persoane dacă posedă cariiet de producător. Uoca Enieric şi Iloca Ileana din Cluj-Napoca au fost identificaţi în timp cc ofereau spre vînzare Wtşii Şi vinete cumpărate dc la olteni. | i«anii '"comcrciaiili" cumpără cn-gros dc la producători legume ţi fructe pc carc ic nev îmi la siiprapic|. Mafia ţigănească a "monopoli/al" pieţele Clujului!

Tot mai mulţi minori îngroaşă rîndurile infractorilor

M aicr loau. dili ( lu j- Mapoca a fiisl prădal in timp cc a adormit in apropierea gării in noaptea de 25 iunie a.c. I s-a rural 1.653.0110 Ici. l’olilia l-a prins pe hoţ. K1 sc numeşte Dondoş Alexandru Claudiii. de !(> ani. din Cluj- Napoca.

Aii fost iden tificaţi Foctcanu Alin (17 nui) si l’ălăngcan Romeo (18 ani), ambii din Cluj-Napoca, care sînt autorii unui furt din locuinţa lui P. Nicolae. slr. llorca nr. 17. l'i au furat 4 milioane lei, din care s-au rccupcraf ... 50 mii Ici.

Un fost lider de sindicat este cercetat de poliţie

Poliţia a dispus înccperca urmăririi penale împotriva lui llişan Iosif (42 ani), fost lider de sindicat la RENEL Cluj, care este acuzat dc înşelăcinoc, fals şi uz de fals. ” Preşedintele" din perioada 1992-1995 a făcut mai multe deplasări în ţară cu delegaţii emise, aprobate şi decontate de administraţia regiei. Dar, in paralel, 1.1. a ridicat avans pentru deplasare si dc la caseria sindicatului, după carc îşi întocmea şi aproba ordinele de deplasare, decontate dc sindicat, fn accst fel şi-a însuşit 1.990.154 ici, din care s-au recuperai I50.'>00 lei.

Violul din ”Valea Broaştei• »

k. \ . (20 ani), din com. C ă m ă ra ş a rec lam at la politic că în 5 iulie a.c., in ju ru l o re i 13.30 a fost -violată dc un b ă rb a t necunoscut. Victima a făcut autostopul. A făcut cu mîna unei maşini pc str. Traian \ ii iu. Dacia 13 10 cu nr. MS-01-WYB s-a oprit şi doi t in e r i re sp ec tab ili, an inv ita t-o să urce. După cîtcva i i i in i i te în Apali ida la locul num it ” Valea Broaştei” marina s-a oprit.

A iitostopislu u fost "ins itată" \ă coboare. După care, prin violentă unul din ci a întreţinut relaţii sexuale cu aceasta. După viol, fala a fost a b a n d o n a tă la marginea şoselei. Poliţia a identificat maşina şi pe cei doi 'necunoscuţi. Mureşan Lucian (24 ani), pa tron , propricta ru la u loturisnm lui şi Vcrcş O vid iu (24 ani), dc profesie ... violator. Acesta a fost arestat, urmînd să fie trimis in judccalâ.

M u lte d in p as tile le "a n ti-b a b y " s -au d o v e d it a fi a n t in e v ra lg ic e d e cea m a i p ro as tă ca lita te . D ar, c o m e r ţu l p a ra le l fu n c ţ io n e a z ă to t d a to r ită n a iv ită tii u n o r o a m e n i! ' ' " '

^ Grupaj realizat de Vasile MOLDOVAN ̂

ADEVARULde C8ui

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

ULTIMA ORĂ luni, 8 iulie 1996

• ClllJ-N•Taml|a

• Bell* r f l ) ■ Tiy„ . .

•Bălţoara •Turda* \ w

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul| Cluj, valabilă pentru 8 iulie, a.c. în jurul orei 15.

Bogdan Niculescu-Duvăz acuză existenţa unei reţele a vînătorii ilegale în România

Deputatul PD Bogdan Niculescu-Duvăz, iniţiator al proiectului Legii fondului cinegetic adoptat în această sesiune de către cele două Camere, a afirmat, vineri, într-o conferinţă de presă, că reclamarea legii la Curtea Constituţională reprezintă intersele unei reţele care practică yînătoarea ilegală cu străini şi alimentează piaţa internaţională a trofeelor de vinătoare. ;; -

Bogdan Niculescu-Duvăz, care este şi vicepreşedinte al Asociaţiei Generale a Vînătorilor şi Pescarilor Sportivi, a spus că această reţea' fiîneţionează mai ales în judeţele Mureş, Covasna şi Harghita, astfel explicîndu-se de ce sesizarea la Curtea Constituţională a fost iniţiată de senatorii UDMR. Iniţiatorii

sesizării t către Curtea Constituţională afirmă că articolul 15 din-Legea fondului cinegetic încalcă principiul ocrotirii proprietăţii private, deoarece condiţionează despăgubirea producătorilor agricoli pentru pagubele produse de vînat. Producătorii agricoli pot fi despăgubiţi numai dacă au luat măsurile de protecţie a culturilor şi animalelor domestice, prevăzute expres de Ministerul Agriculturii şi Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului., înlăturarea acestui articol ar permite oricui să ucidă oricînd şi

; oriunde animale sălbatice - inclusiv ”trofee” - sub pretextul că au produs pagube agricultorilor. •

Deputatul PD a afirmat că aceste

prevederi ale legii sînt normale şi că iniţiatorii sesizării către Curtea Constituţională urmăresc menţinerea situaţiei actuale, în care lipsa unei legi a fondului cinegetic permite satisfacerea unor interese de moment, în detrimentul dezvoltării, in viitor, a fondurilor de vînătoare.

Bogdan Niculescu-Duvăz a respins acuzaţiile, formulate în timpul dezbaterilor din Senat, potrivit cărora AGVPS ar încerca, prin această lege, să centralizeze activitatea de vînătoare. El a spus că în întreaga lume există cîte o singură asociaţie de reprezentare la nivel de ţară, care este afiliată la o organizaţie internaţională a vînătorii.

"Adie vîntul şi pe coastele Apusenilor, răscolind şi aplecînd vegetaţia. Cît despre ploaie, problema rămîne la discreţia ... meteorologilor". /

Balcanică, relatează REUTER. în afara statelor balcanice - Bulgaria, România, Iugoslavia, Grecia, Albania şi Turcia - la conferinţă au participat, dar în calitate de observatori, celelalte trei state formate pe teritoriul ex-iugoslav - Croaţia, Bosnia şi Slovenia -, statele Grupului de contact pentru fosta'Iugoslavie - Statele Unite, Marea Britanic, Franţa, Germania şi Rusia - precum şi reprezentanţi ai unor organizaţii ş i , bănci internaţionale. Macedonia, care urma să participe la reuniune, s-a retras în ultimul moment, din cauza unei vechi şi . aprige dispute cu Grecia, legate de numele ţării.

“Este foarte important faptul că statele acestei regiuni se reunesc pentru a vorbi ele însele despre propriile responsabilităţi şi propriul viitor”, a afirmat, Ia sosirea pe aeroportul din Sofia, ministrul adjunct de Externe al Rusiei,

Vagon distrus de incendiu

Un vagon al trenului intercity 542, care circula, sîmbătă, pe ruta Constanţa- Bucureşti-Sibiu, ă luat foc în jurul orei 17.17. Trenul a fost oprii între localităţile Jegălia şi Perişoru din judeţul Galaţi. Pentru stingerea incendiului au intervenit patru maşini ale pompierilor militari.' Pompierii au reuşit să evacueze pasagerii şi bagajele şi să stingă focul, în jurul orei 18,20. Surse din cadrul Comandamentul trupelor de Pompieri au declarat câ nu s-au înregistrat victime. Au ars mobila şi tapiţeria, instalaţia electrică, partea superioară a vagonului şi s-a deformat structura metalică. Cauza incendiului este în curs de stabilire de către o comisie mixtă SNCFR-Pompicri militari. Primele cercetări indică drept posibilă cauză a incendiului blocarea sabotului de frină la una dintre roţi.l

Ziarul nostru foloseşte serviciile informative ale agenţiilor de presă; Rompres şi Mediafax.

Turcia va sprijini integrarea Român iei în NATO

Şeful Statului Major General al Armatei Turciei, general de armată Ismail Karadyi, a declarat, sîmbătă, la sfirşitul vizitei pe care a efectuat-o în România, că Turcia va Susţine intrarea României în NATO, însă a evitat să precizeze Telul concret în care o va face.

“Pregătirea, din punct de vedere militar, a armatei române, îndreptăţeşte integrarea în NATO. Insă se simte nevoia unei modernizări a tehnicii de luptă”, a adăugat Karadayi.

în opinia demnitarului turc, includerea României în Alianţa Nord-Atlantică este un obiectiv important pentru Turcia, avînd în vedere poziţia geostrategică a României.

General de Corp de Armată Dumitru Cioflină,

omologul român al lui Karadayi, a declarat că, în prezent, România şi Turcia produc împreună un

. TAB 6x6, iar în derulare se află proiecte vizînd producţia dc muniţie de artilerie.

Ca plan de perspectivă, cele două state vor colabora pentru producerea de tancuri, TAB-uri, muniţie de infanterie şi echipament de comunicaţii.

Generalii Karadayi şi Cioflină au hotărît să se înfilnească, începînd cu 1996, în două reuniuni anuale, în România şi în Turcia, alternativ. I

Colaborarea militară româno-turcă se desfăşoară pe baza a şapte protocoale şi acorduri bilaterale în domeniul tehnicii militare, topogeodeziei, medicinei militare, confidenţialităţii informaţiilor, cultură şi stat major. ■

Bulgaria şi România dezvoltă legaturile comerciale şi de transport

Bulgaria şi România au anunţat, sîmbătă, că intenţionează să dezvolte comerţul bilateral prin înfiinţarea unei bănci comune şi a unor zone de comerţ liber, precum şi prin modernizarea infrastructurii în domeniul transporturilor.;

Ministrul'transporturilor din România, Aurel Novac, şi omologul său bulgar, Stamen Stamenov, au semnat, la sfîrşitul celor trei zile de convorbiri, un protocol privitor la deciziile luate în timpul discuţiilor. >

De asemenea, Sofia şi Bucureştiul intenţionează să înfiinţeze companii cu aport de capital român şi bulgar pentru producerea de motoare diesel, de maşini agricole, de echipament de telecomunicaţii şi construcţii navale, precum şi pentru repararea autocamioanelor, locomotivelor şi vagoanelor de tren.

Cei doi miniştri au mai afirmat că lucrările de reparaţii la podul de la Giurgiu-Ruse vor fi finalizate pînă la 31 octombrie a .c .l

■n* •a»'* i "’&es c u r t

Suspendaretemporară

Guvernele Greciei şi Turciei au căzut de acord să suspende toate exerciţiile militare în Marea Egee, pe durata sezonului de mare afluenţă turistică în regiune, în perioada iulie-septembrie, a anunţat, sîmbătă, un purtător de cuvînl al NATO, citat de REUTER. Sursa citată a adăugat că se speră ca acest lucru să pregătească terenul pentru viitoare măsuri de reclădire a încrederii reciproce între cele două state, vcchi rivale. Grecia şi Turcia, ambele membre ale NATO, au fost la un pas de a declanşa un conflict din cauza pretenţiilor teritoriale ale fiecăreia asupra unor insule de mici dimensiuni din Marea Egce, la începutul acestui an.

Secretarul general al NATO, Javicr Solana, a încercat încă de atunci să medieze disputele dintre cele două ţări, insă crizele guvernamentale produse atît la Atena, cît şi la Ankara i-au făcut munca imposibilă. ■

Miniştrii de Externe din statele balcanice s-au reunit la Sofia

Miniştrii de Externe şi demnitari întîlnire este expresia voinţeidin peste 12 state s-au reunit, noastre politice de întărire asîmbătă, la Sofia, pentru a participa stabilităţii, securităţii şila o conferinţă de două zile dedicată cooperării, regionale, pe bazadezvoltării cooperării economice ş i , principiilor bunei vecinătăţi”, aîntăririi securităţii în Peninsula . afirmat, la deschiderea lucrărilor

conferinţei, premierul ţării-gazdă, Jan Videnov. El a adăugat că speră ca reuniunea să ofere “ încă un impuls” procesului de pace din fosta Iugoslavie şi, prin aceasta, să contribuie la extinderea securităţii in Balcani. : .

Retragerea Macedoniei de la lucrările acestei reuniuni reaminteşte participanţilor profunzimea problemelor cu care se confruntă zona balcanică, îndeobşte cunoscută pentru numeroasele şi sîngeroaselc conflicte regionale. Grecia se opune instituirii numelui de Macedonia, deoarece se teme că fostul stat iugoslav ar putea ridica pretenţii teritoriale asupra provinciei omonime din Grecia. Ministrul grec de Externe, Tlicodoros Pangalos, notînd că Skopje a acceptat, denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FROM), a afirmat că regretă decizia

Nikolai Afanasievski. “Această guvernului macedonean. Româniaeste reprezentată la aceaslă reuniune de ministrul de Externe, Teodor Melescanu.

P rc jc d in te le Ion Iliescu *. afirm ai sîm bătă, în conferinţa

ca a simţit că are '‘datoria morală şi politică’1 de a interveni In favoarea limbii române în faţa parlamentarilor Republicii Moldova, în alocuţiunea rostită, vineri* JQ faţa Parlamentului de 1» Chişinău, preşedintele Uiţseu şi-a exprimat “nedumerirea faţă de falsa problemă” creată k jurul denumirii lim bii oficiale a Republicii Moldova. “Orkîfe pasiuni ar stîrni şi oricare ar li substratul politic al controverselor^ nimic nu poate schimba realitatea că limba pe care o vorbim şi noi ţi dumneavoastră este una şi aceeaşi; limba rom ână” Preşedintele a adăugat că cca mai elocventă dovadă a acest til fapt este faptul că sc adresează în româneşte parlamentarilor moldoveni, care îl înţeleg Ia ră a apela Ia traducător. “Cred c a a venit momentul cînd ş» aciMstă chestiune să fie soluţionată natural şi f ă r ă inutile politi/.m”, a conchis jefui stalului român.

Articolul 13 al Constituţiei Republicii Moldova stipulează câ denumirea oficială a lim b ii de stal esie “l im b a moldovenească". C e rc u r ile uniierMtaro. cărora li s -a u .i'lăii^at sindic.)lele si u n e le formaţiuni polilice, a u orfani/al Ia Chişinău, în primăvara anului trocul, am ple manifestări yrovislc, c e r in d preşedintelui si ini] i r / c procedura de am endare a ('iiii'stitiitiei, p e n truconsfinţirea limbii române ca limbă de slat 111 Moldova. După săptămîni de p ro te s te , preşedinkk Mircea Snejjur s-a angajat să lanseze ac ea s tă procedură. înlre t im p . Academia Republicii Moldova a anali/al din puncl dc vedere ştiinţific problema denumirii oficiale a limbii dc s ta t , deci/înd că limba sorbită pc teritoriul Republicii Moldova este limba română. Cu toa te acestea, Parlamentul nu a ţinut eoni de acest u-rdicl academic, iar Constituţia a răm a s neschimbată.

Intervenţia preşedintelui Iliescu h Parlamentul Moldovei; a stîrnil interesul p resei moldoveneşti* ju rn a liş tii întrebîndu-l pe şeful statului român dacă demersul său arc «înotaţii electorale, ambele ţări avînd alegeri prezidenţiale programate pentru toamnă. Ian Iliescu a răspuns că era dc datoria sa "morală şi politică’' să consemneze realitatea referitoare la limba români, “independent de disputele politice din cele două ţă ri”. “Fiind moldoveni, «înteţi j români", le-a răspuns preşedintele Iliescu ziariştilor de-la Chişinău, subliniind că acest fapt nu contravine sub nici o formă independenţei de sfat a Republicii Moldova.

Ton Iliescu s-a aflat înccpînd de vineri în Republica Moldova, într-o vizită oficiali de două zile.

1

Autorizata prin S.C. nr. 128 /1991. judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr.1 J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1S91 cod fiscal 204469

ILIE CĂLIAN (rcdactor şef); VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28

Secretar de redacţie de serviciu: Victor MOREA Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307

Redactori: 197.490,192.127 şi 197.507;Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

TIPARUL EXECUTAT LA 3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7 ■ Tel. 40-(0)64-199898,154264

Garamond— Tipografic s.r.L “