Ieri, la ora 14, a expirat termenul de depunere la redacţie a epigramelor c0ncursului “Săptămîna epigramei wjlilicc”, organizat de ziarul “Adevărul jjjCluj”. Regulamentul prevede că vor []atribuite Marele premiu şi alte patru premii pentru epigramişti între 15 şi jj5 de ani, nepublicaţi sau foarte puţin cunoscuţi - aşadar Ucenici Doar cinci

Premiile concursului “SĂPTĂMÎNA EPIGRAMEI POLITICE”autori au îndeplinit aceste condiţii. Insă alţi zece autori corespund doar la a doua condiţie - astfel că, printr-o ordonanţă de urgenţă a redacţiei, s-a înfiinţat secţiunea Uceninici întîrziaţl

Cît despre Consacraţi - am primit epigrame din partea a 20 de autori.

Marele premiu a revenit lui Barbu Penea. Premiile I şi II: Lia Crişan şi Dan Cristian Albu: prem ial III •

Ucenici întîrziaţi: Dumitru Vâlăsu- tean. Aşadar, la concursul nostru au participat în total 35 de autori, cu 290 de epigrame. In ziarul de sîmbătă veţi putea citi cele mai frumoase epigrame

- inclusiv ale Consacraţilor. Cîştigătorii secţiunii Ucenici sînt invitaţi la redacţie sîm bătă, Ia ora 10, pentru a-şi lua premiile. Sînt aşteptaţi şi Consacraţii care doresc să-i cunoască pe premiaţi şi să-i invite la Cenaclul “Satiricon” al epigramiştilor clujeni. îi rugăm insistent să nu aducă cu ei sticle cu şampanie, vin si trăscău...

^ Agenda f î ţ Roza violurilor /3 ţ Arti-cultură /4 ţ Culturi-ştiinţă-

învdţămînt/5 I Politică/6 ţ Publicitate/7-10 ţ Omul şi societatea/II ţ Sport /12\ Pagina cu tineri /13 ţ Economia /I4 ţ Eveniment/15 \ Ultima oră/16 '

s 3

I i1 ; t* i i*

* & “:|

z ia r m d @ p m .d m t

ANUL IX NR. 2026 ISSN 1220-3203

VINERI 18 IULIE 1997

16 PAGINI 600 LEI

Vremea se va _____încălzi în cursul zilei, cerul va fi variabil, du ţă-am iaza temporar acoperit. In zona de munte şi pe alocuri pot cădea avene de ploaie însoţite de descărcări electrice. Maxima zilei va fi de 24°C - 27°C după ce dimineaţa vor fi 10°C - 13°C. Meteorolog de serviciu Nicokta MATEI

In p ag ina a 16-a: h a ita privind sta rea p rob ab ilă a vremii, valabilă pentru azL

D ă -i c u g u r a !MARIA SANGEORZAN

Ni

a:eInsul Dat

te de itigat eue. •îint ■ţului irului voie, tnit i din efici-

isiU e de intre i i i

u demult, ministrul de externe' român, Adrian Severin, şi secretarul de stat american, dna Madeleine Albright, au ajuns la o concluzie extrem , de inteligentă: să

vorbească mai puţin şi să facă mai mult. în ftlosofia populară, înţelepciunea respectivă era şi este formulată astfel:„Vorbă multă, sărăcia omului”.

Este greu de spus cit de eficientă este în politica externă şi în dezvoltarea parteneriatului americano-român chestiunea cu discreţia şi acţiunea!'în ce priveşte reforma, însă, lucrurile sînt limpezi. De şapte ani şi jumătate tot la capitolul introducere sîntem, în privinţa a ceea ce-ar trebui să fie reformă. Buimăcită de evenimentele din decembrie 1989, lumea n-a ştiu bine nici ce vrea, nici încotro se îndreaptă. Nu s-a ştiut, clar, nici că reforma înseamnă re-formarea societăţii pe bazele economiei de piaţă, iar nu ale societăţii socialiste. Probabil că undeva, prin. anii 1995/1996 s-au mai limpezit apele, sub presiunea opţiunii NATO/Rusia, Uniunea Europeană/Orient. Posibil ca m sondaj credibil al aderenţei la reformă să indice preferinţa marii majorităţi pentru reformă. Nu în privinţa acceptării doctrinei stăm rău, ci la punerea sa în practică. Adeziunea formală, cultivată ani de-a rîndul, pe fondul duplicităţii cvasigenerale, continuă să inducă în eroare. Tragedia n-ar fi mare, dacă nu s-ar întîmpla acelaşi lucru şi la nivelul de sus, al puterii. Nici o putere n-a îndrăznit să zică BA! reformei.

\iici nu avea cum să o facă, întrucît nu numai oamenii, ci şi •j iliimile trăiesc sub vremuri (vorba cronicarului). Rînd pe Jind, au depus omagiile în faţa reginei numită REFORMA, C.P.U.N., F.S.N., P.D.S.R. & comp., C.ţ).R.& comp. Toate guvernele post-Mănescu şi-au făcut un titlu de glorie din înaintarea pe calea „reformelor democratice". Evantaiul reformelor s-a restrîns şi a devenit, pur şi simplu, REFORMA, ii numele căreia se face şi se drege totul.

Premierul Victor Ciorbea a fost vexat de acuzaţiile că nu înfăptuieşte REFORMA. Din punctul propriu de vedere (juristul din premier. îşi spune cuvîntul), reforma se face intens: au fost adoptate 650 de acte normative, din care 40 sînt Ordonanţe de urgenţă ce vizează strict reforma. Alte argumente aduse de premier s-au referit la macrostabilizarea economică şi la Privatizare. Este punctul domniei sale de vedere! Fără a-i contesta meritele, remarcăm totuşi că, de jos în sus,, altfel se văd lucrurile. Cu toate riscurile simplificării, putem spune că mult nu s-a înaintat la săpatul tunelului. Minerii n-au dat cu Ma, dar au cîştigat meciul cu puterea!

Regiile sînt menţinute pe seama fiscalităţii individuale«arme! •

^AntiniinM fn » 44 >

■MM

în u r m a d e m i t e r i i d in S o c i e ta t e a “A v r a m ia n c u " \

W iclor C iorH ea jse c o n s ilie ră , to tu ş i, m e t |

• M o ţii cred altceva • Iapare acest simbol naţional, niciodată din această “societate |acest “Crăişor”, la care noi, dubioasă”. Fapt este că în imoţii, ţinem atît de mult. în rest, declaraţia ^ reprodusă de jnu pot să pierd ceea ce n-am ~ “Adevărul , V ictor Ciorbeaavut niciodată. Nici o clipă eu “regretă că apare acest simbolnu am fost prezent la vreo naţional, acest “Crăişor ... Cereuniune a acestei asociaţii şi nici ■ regretă Victor Ciorbea, nu estenu am acceptat vreodată această gi®)1 de ghicitjirobabilasocierea calitate. Prin Urmare, atît

Peţlîngătaxajlocală-de looiel/mc/apăîpotadllă. f|fclu]eanuhva p lă tl:$£

Se ştie, Societatea cultural- patriotică “Avram Iancu” a hotărît să-i retragă lui Victor Ciorbea calitatea de preşedinte de onoare. Reacţionînd Ia această decizie, prim ul m inistru a declarat, în cadrul unei conferinţe de, presă, că “Eu regret un singur lucru, faptul că

acordarea, cît şi retragerea ei fac parte dintr-un joc al acestei asociaţii, care nu are nici o legătură cu cel care vă vorbeşte”. Citatul a fost reprodus după ziarul “A devărul” al cărui reprezentant a fost prezent la conferinţa de presă.

M ai m ulţi c itito ri ne-au telefonat ieri la redacţie, revoltaţi de faptul că primul ministru ă afirmat că el n-a făcut parte

num elui C răişorului de Societatea în cauză. Ceea ce ar putea să fie un argument în favoarea afirmaţiilor cititorilor care ne-au telefonat la redacţie.

A devărul în legătură cu acordarea şi retragerea calităţii de preşedinte de onoare premierului este următorul. La ultima Conferinţă Naţională a societăţii, filiala din Bucureşti a venit cil propunerea respectivă,

continuare în pagina a 6-a

A venit Adrian Năstase, se pregăteşte Ion Iliescu

Adrian Năstase, prim vicepreşedinte al PDSR, îl precede la Cluj-N.apoca pe liderul Ion Iliescu. Ieri, în drumul său dinspre Zalău către Bucureşti, Năstase a avut o scurtă întrevedere cu liderii locali ai partidului şi cu reprezentanţii presei. Prim -vicepreşedintele fostului partid de guvemămînt a participat ieri la Consiliul judeţean al PDSR Sălaj, după care, în jurul orei 15,00 a pornit spre Cluj- Napoca. - ,

Ion Iliescu . va sosi marţi la Cluj-Napoca în vederea Consiliului judeţean Cluj al PDSR. Se pare că liderii PDSR s-au decis să acorde o mai mare importanţă Ardealului după pierderea alegerilor din 1996. De curînd, Oliviu Ghennan a fost “trimisul special” al Bucureştiului la alegerile din cadrul PDSR Cluj. -

D an BRiE

i 0 cotizaţie| lunară de 200j de lei şi pentrui salubritate!I După taxa de apă pe care o | plăteşte lunar clujeanul, din | toamnă, Consiliul local mai adaugă

o „infimă” taxă de 200 de tei şi I pentru salubritate. Pic, cu pic, se | goleşte buzunarul! Începînd de la i 1 septembrie, Primăria instituie o ! taxă specială pentru salubritate,I după cum urmează: persoane fizice,| 200 de lei/persoană,lunar şi j persoane juridice, 2.000 de lei/. lunar. încasarea se va face de către I cele două firme care se ocupă de | salubrizarea oraşului, SC „Salprcst”

şi SC „Privai” SNC.. Serviciul de gospodărie ' comupală din Primărie, care se | ocupă şi de acest capitol important I din viaţa urbei, susţine ca este . imperios necesară înmulţirea ' punctelor gospodăreşti, deoarece în | anumite zone, acestea lipsesc cu

dcsăvîişire, altele sînt într-un stadiu avansat de degradare, iar altele sînt greu accesibile şi incapabile să- preia volumul de gunoi menajer.

| Ca urmare a acestei situaţii, se creează rampe de gunoi clandestine care, pe lîngă aspectul neplăcut, sînt şi nişte focare de infecţie. Pentru a rezolva problema este, nevoie de bani, iar edilii noştri ■ s-au gîndit că sursa o constituie tocmai locuitorii Clujului. Aceştia mai plătesc lunar o anumită sumă,

Lum in iţa P U R D E Acontinuare în pagina a 16-a

G lie o r g lte F u n a r e v ită ira tfln irea c u „ co n siliu l u n g a r

. — - .vii-■ « a o i i y i i i ; i .lunua m is iu ic 'Viiul preşedintelui moldovean îl vi/itea/ă zilnic pc Ilie Ilaşcu

riJJca ^ sănătate a acestuia este foarte bună. t-.l afirmă'că s»! . Rcr ubl,cii Moldova poarta negocicri cu autontăţilc ^ '-E-slrcne in vederea eliberării grupului de deţinuţi politici.

Întîlnirea dintre prim arul Gheorghe Funar şi consulul ungar la Cluj-Napoca s-a amînât pe săptămîna viitoare. Bitay Karoly şi-a manifestat intenţia de a avea o întrevedere cu primarul, pentru a-şi prezenta echipa de colaboratori. Vizita d-lui consul la Primărie era programată pentru 17 iulie (ieri), ora 12.00. *

Cauzele amînării rămîn

învăluite în mister. Surse autorizate din Primărie afirmă că Gheorghe Funar s-a îmbolnăvit duminică, la manifestarea de la Mărişel-Fîntînele. Aceleaşi surse spun că boala lui Gheorghe Funar nu este foarte gravă, astfel încît el se va putea întoarce chiar de mîine la Primărie. Zvonuri mai puţin demne de crezare afirmă că primarul este internat în tr-unul dintre spitalele

beneficiare ale acţiunii “PRO SĂNĂTATEA”, iniţiată chiar de Gheorghe Funar.

Primarul municipiului Cluj- Napoca este unul dintre cei mai înverşunaţi adversari ai deschiderii consulatului. El consideră că m ajoritatea clujenilor de etnie maghiară sînt împotriva unui consulat ungar la Cluj-Napoca. Funar este supărat pe '‘cei care vor să

deschidă consulatul” (aici l-am putea include şi pe d-1 consul) că nu s-au adresat Primăriei în vederea obţinerii unui sediu. El îi acuză de rea-credinţă şi de maniere “lotreşti”. “Nu e nevoie de un consulat al Ungariei la Cluj-Napoca” - spune răspicat primarul m unicipiului Cluj- Napoca, Gheorghe Funar.

D an BRIE

mC iu l

^ I S i

vă >® astasă<laş'iăPf|i^u

S - p >

d ia U O g EaServiciul GSM pentru tine

(865720)Telezimex - Str. Izlazului Nr. 18 Nei Marco - Str. Mihai Viteazu 32 Amic Impex SRL - P-ţa Unirii Nr. 16 Computerland Cluj - Bd. Eroilor Nr. 25 Euro GSM - Bd. 21 Decembrie Nr. 112 Sharrom Cluj Napoca - Str. Pascaly Nr. 5 Dialog Shop - Str. Memorandumului Nr. 3 Integrated Comm. System - Bd. 2.1 Decembrie Nr. 133

A D E V Ă R U Ld e C i u l AGENDA vineri, 18 iulie 1997

•Azi: Calendarul ortodox: + Sf.Mc.Emilian de la Durostor; SfMc.Iachint; Calendarul greco- catolic. Sf.Emilian, m. din Duros- tonim (+ 362); Calendarul roma­no-catolic: Sf.Frederic, ep.m.

•Mîînc: Calendarul ortodox. + Cuv.Dia şi Teodor, Cuv. Macrina; Calendarul greco-catolic: Ss.Macrina, sora Sf.Vasile cel Mare, cuv. (+ 379); Dios, cuv. (+ 431); Calendarul romano-catolic: Sf.Aisenie. pustnic.

ti felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus. .

(PL E B E I O ANEI’REFECrURA.CONSUJUL JUDEŢEAN: 19-64-16PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:19-60-30 PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 PRIMĂRIA TURDA31-31-60 PRIMĂRIA ClMPIA TURZH: 36-80-01 PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 PRIMĂRIA GHERLA 24-19-26 POUIUaUJ-NAPOCA 955 si 43-27-27POUTIA FEROVIARĂ ; CLUJ-NAPOCA 1349-76 POUUADEI:21-21-21 POLIŢIA TURDA31-2i-21 POLITIA CÎMPIA HJRZII: 36-82-22 POIlilAHUEDIN: 25-15-38 POLIT1AGHERLA-24-14-14 POMPIERII: 981 .PROIECŢIA CIVILĂ: 982 GARDAFINANOARĂCLUJ:19-52-23 si 19-16-70, int 158

SALVAREA: 961 - SALVAREACFR: 19-85-91 INTERNATIONAL: 971 ~ INIERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931 DERANJAMENIE: 921 ORAEXACTĂ: 958 REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-8748 SCMONIENAYSA DISPECERAT: 41-51-71 ' V REGIA AUTONOMĂ DE APÂ CANAL DISPECERAT: 19-63-ffi S.C. "SALPREST SA DISPECERAT: 19-55-22COMENZI SPECIALE PENIRU TRANS­PORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132 SCPRIVAL: 1743-86 DISTOIBUTIA GAZELOR NATURALE: INIERVENT11 GAZE 928; DISPECERAT 433424 ,REGSTRULAUTO ROMÂN: .Şef reprezentanţă: 43-38-10 informaţii: 43-38-11 Hală infecţii: 43-38-08. :

CURSE INTERNAŢIONALE d in A u to g a ra II;

• Quj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri la ora 7,00 şi hiapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă la ora II,00.• Cluj-Napoca-Miscolc, cu plecare din Cluj-Napoca miercuri ora 7,00 şi

' înapoiere din Miscolc joi ora t i ,00.IN F O R M A Ţ II

Autogara I: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78

Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga" Cluj\a o Cot a iMntiiU informaţii despre.- serv icn it (Ic asiiti-nlâ sivi.iU ,- leijulatic.- ( omutnIMca I uroptannprin C en tru l d c In fo rm a te C o m u n ita ra . s t r M ih a il K i'iu lm tiam i n r 7, lt-1 l ') 5 f r2 0 l’i u tilam luni-ji'i ('R-lc MTK.IÎ iw k 'UlO-14,00

<|URSf>AERIENF/|TAROM: luni-vineri

Biic-> Cluj Cluj -> Uiif- 7,00 8,U0 8,30 9,10 18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50 13,20 15,20* *) Sîrnbâtă - prin OradeaPreţ bilet: pentru cetăţeni romani

si străini - 200.000 leiTELEFOANE: 43-25-24;

ţ 43-26-69 - pentru externe PAC AIR;

începînd cu (lata dc 5 mal « va opera *i pe ruta:

Cluj Timişoara Budapesta 6,45 . 7,30 - 8,20 9,10 Budapesta -^Timişoara Quj

20,00 21,50 -22,40 23,25 B-dul liniilor 6-8

llil : l‘)-l 1-7(1, 10-2(i-.S7;11 r r.\x 19-78-06POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ

"FAMILIA SFÎNTĂ"în perioada 14 iulie - 15

august 1997,^Policlinica fără plată "Familia Sfintă" este închisă pentru concedii de odihnă.

FARM ACII!FARMACII CU SERVICIU

PERMANENT: FARMACIA "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05. GARDA DE NOAPTE: FARMACIA nr. 3 "HYGIEIA AESCULAP", P-ţa M. Viteazul, nr. 36, orar 20-8.

18-24 iulie 1997VICTORIA - Doamna şi

vagabondul - SUA - premieră (10; 12; 14; 16; 18; 20)* ARTA- Creaturi fioroase - SUA - premieră (10; 12; 14; 16; 18; 20) * MĂRĂŞTI - sala A: Iubire şi sacrificiu - India (12,45; 15; 17,15; 19,30); sala B: Un bărbat multiplicat - SUA (13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT - Dante’s Peak - SUA (11; 13; 15; 17; 19).

TURDA: FOX - Soluţii extreme - SUA; TINERETULUI- Fetele mortale - Hong-Kong; Risc maxim - SUA.

DEJ: ARTA - 18-19 iulie: Graba strică treaba - SUA; 20- iulie: Puterea - SUÂ.

GHERLA: PACEA - Evita -SUA; Graba strică treaba - SUA.

BIBLIOTECI■ B.C.IT. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogăiniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIA TECA (Str. M. Kogăiniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogăiniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogăiniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis. ,

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis : ">

■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). OTar: zilnic 10-18; snnbătă: 9 -13; duminică: închis .

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogăiniceanu 7 - 9). Orar marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului C ultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”BibIos” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

j B S S i i E ' / -■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa

Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artâ, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 1 0 -1 6 ; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă si duminică intre orele 10- 14.

■ Parcul Etnografic "Romulus Vuia”: zilnic între orele 10-17; luni-închis

Vineri, 18 iulie Program ul 1: 5,50

Teleshopping; 6,00 România: ora 6 fix !; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi. Reporter în direct; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Media-club (r); 12,35 Din viaţa rromilor; 13,05 Secretele nisipului (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Şeicul (r); 15,00 Sailor Moon (desene animate); 15,30 Emisiune în limba germană; 17,00 TVR Info; 17,05 Katts şi cîinele; 17,35 Tribuna Partidelor Parlamentare; 19,00 Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun !; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Tezaur folcloric. Permanenţe ale cîntecului românesc; 21,30 Film: Femeia din umbră (Italia 1991), p.II); 23,05 Comorile lumii: Catedrala din Strasbourg; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,50 Concert

Placido Domingo; 0,50 Ciclism Turul Franţei (rezumat); 1,00 Film: Creaturile întunericului (SUA 1996).

Programul 2: 7,00 TVM; 8,00 Contele Mac Duckula (desene animate); 8,30 Canary Wharf (r); 9,00 Dr. Quinn (r); 10,00 Universul cunoaşterii (r); 10,40 Yeti (r); 11,30 Sunset Beach (r); 12,30 Un secol de cinema: Robert Mitchum, vedeta dificilă (r); 13,30

• telespectator •TVR Cluj-Napoca; 14,00 Pentru dvs., d-nă !; 14,30 Un bunic fericii;15.00 TVR Info; 15,30 Choppy şi prinţesa (desene animate); 16,00 Secretele nisipului; 17,00 Şeicul;18.00 Gimnastică Campionatele naţionale - concursul pe echipe şi individual compus (direct); 19,00 Program pentru tineri; 20,00 Şcoala vedetelor.Concert live - Timişoara ’97; 21,00 Robingo 2;

PROGRAMUL TELEVIZIUNILOR PRIN CABLU

0 fereastră deschisă spre lumel

Vineri 18 iulieCANALUL TVC

5:00 Deschidereaprogramului; 5:05 Videotext; 10:30 East LA Warrios cu L H Jacobs; 12:00 Cum ar trebui să trăim? - Era romană; 13:00 Cum ar trebui să trăim? - Evul mediu; 13:30 Videotext; 16:00 Cum ar trebui să trăim? - Era renaşterii; 16:30 Cum ar trebui să trăim? - Era reformei; 17:00 C38 Chicago : "Faţă în faţă"; 23:00 Soţ şi iubiţi; 22:30 Videotext; 3:00 închiderea programului.

CANALUL DISCOVERY 18:00 Oamenii extremelor;

18:3% Ambulanţa!; 19:00 Conexiuni de James Burke - Deja vu; 19:30 Jurassica - Coame,turme şi ierarhii; 20:00 Fascinaţia naturii - Sanctuare: Madagascar; 20:30 Fascinaţia naturii - Giganţii de la Nullarbor; 21:00 Invenţii; 21 ;30 Călători în timp - Prăbuşirea regeilor Maya; 22:00 Fascinaţia naturii - Teritoriul crocodiililor;

23:00 Noii detectivi - Morţii vorbesc; 0:00 Dosarele justiţiei;

. 1:00 Hitler - seducătorul; 2:00 Oamenii extremelor; 2:30 Ambulanţa!; .3:00 Călători în timp - Prăbuşirea regeilor Maya; 3:30 Conexiuni de James Burke - Deja vu; 4:00 Program D.W.

Vineri, 18 iulie9,00 Desene animate; 9,10

Supersoc 2 - film pentru copii; 9,15 Trei deastine -serial; 10,00 Matinal NCN; 10,20 Tăcere mortală- film (r); 11,50 Breviar economic; 12,20 Paris „lumini”- reportaj; 17,15 Made în Germany - magazin economic;18.00 Desene animate; 18,10 Supersoc 2 - film pentru copii;

, 18,15 Am întrebat pentru dvs.;18,30 Big top 40; 19,00 Ştirile NCN; 19,10 La dispoziţia dumneavoastră; '20,10 Avanpremiera sportivă; 20,25 Mîinile sus d-le Trimmel- film;22.00 Ştiri; 22,05 Rana cerului- film; 23,30 Paris „lumini” - reportaj.

RADIO CLUJVineri, 18 iulie

6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi: Anca Băltan). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit: Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj prezintă Dan Moşoiu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Salonul artelor, redactor: Ană Marius. 11,30

U N I P L U S R a d i oVineri, 18 iulie

6,00-10,00 Un alt început. 6,00-6,30 Program informativ BBC. 8,00, 9,00,10,00 Ştirile Uniplus. 7,40 Cursul valutar. 7,45,8,45,9,45 Horoscop. 7,50 Reţeta zilei.* 8,15 Sport pc mapamond. 8,35-8,50 Informaţii utilitare - telefoane în direct. 9,15 Info - litoral. 9,20 Revista presei locale. 9,35 Programul cinematografelor. 9,50 Agenda culturală. 10,00-11,00 Music non stop. 11,00-11,15 Program informaliv BBC. 11,15-21,00 “89,4 grade plus”. 12,00,13,00 Ştirile Uniplus. 14,00-14,30 Program informativ BBC. 15,00 Ştirile Uniplus. 15,05-16,00 Music by request. 16,00,17,00 Ştirile Uniplus. 18,00-18,45 Program informativ BBC.

19,00-21,00 Coca Cola Planet Live. 20,00 Ştirile Uniplus. 21,00-21.30 Program informativ BBC. 21,30-23,00 “Pulsul adolescenţei” - realizatori Tania şi Felix. *VIP- uri în vacanţă. 23,15-0,00 Top 190.240. 0,00-0,30 Soul at Miduight - realizator Tania. 0,30- 3,00 Music non stop. 3,00-6,00 VOA Express.

Vineri, 18 iulie6 , 0 0 - 1 2 , 0 0

' R a d i o p r o o r a m ‘Î W 1* “Primul salut’ . 7,00

ByitSil R a d i o j u r n a l România Actualităti. 8,00, 9,00, 10,00,11,00,12,00 Ştiri locale.9.30 “Cc mai crede lumea”, sondaj pc teme dc actualilatc. 10,30 Revista presei centralc. 10,50 “Plus”. Adrian Suciu. 11,30 “Exprcsso” (reportaj). 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi, 13,20-17,00 Caleidoscop CD.

14,00,15,00,16,00 Ştiri locale.14.30 “ Ziua în cîteva vorbe” (declaraţia zilei). 15,50 “Pluş”.r,16.30 “Ce mai crede lumea”, r17.00 “Ochiul şi urechea”, comcntariu civic. 17,00-19,00 Muzică, publicitate. 19,00-19,05 Ştiri locale. 19,05-19,10 “CD Sport” . 19,30-21,00 “Top CD Hop”, realizator Robert Horvath.21.00 Retrospectiva ştirilor’zilei. 21,05-23,00 Muzică, publicitate. 23,10-2,00 “Rendcz vous” nocturn. 2,00-7,00 Muzică, publicitate.

Vineri, 18 iulieContact ştiri: 5,30-

__ 23,30 (din oră

18,30) Buletinul de ştiri si rubrica “Actualitatea “B.B.C’. World Scrvice la ora 18,00. 5,00-8,00 Bună dimineaţa, Românial

(“Actualitatea” , - Meteo, Remember, Sport, Horoscop, Aniversări, 7:45 Revista Presei Centrale). 8,00 Azi în Cluj- Napoca (Meteo - zona Cluj, 8:10 Revista . Presei . Locale, "Actualitatea”, Contact trafic, Anunfuri utilitare, Agenda culturală, Programcinematografe, Horoscop şi Aniversări. 9:05 Microbiografie sonoră. 9:40 Contact Sport.11.00 Contact FM (Muzică non- stop, Informaţii diverse, Diver­tisment, Concursuri). 19,00 Scara la Cluj-Napoca (19,00- 19,20 Pepsi Music Show). 22,00 Music By Request - realizatori Raluca Moianu şi Alex Preda.,24.00 Răspunsuri la scrisori - realizatori Camelia Oiegaş şi Vlad Rişca 2,00 Full Contact (Dialog nocturn cu ascultătorii pe teme alese de aceştia).

PopularăDeşi cursurile s-au încheiat, la

Universitatea Populară din Cluj- Napoca cercul ”Din tainele naturii” îşi continuă activitatea şi pc parcursul verii, în prima şi a treia marţi din lună, la ora 17, în Piaţa Unirii nr.24. Instituţia mai invită pc cei interesaţi la un ciclu de trei confcrinţe susţinute de Rolf Vornchm, din Viena, după următorul program: astăzi, 18 iulie a.c., la ora 18: ”0 călătorie în Ind ia” , prezentare cu diapozitive.

21,40 Concursul Naţic^ , „Căluşul românesc” ediţii^ XXVIII-a, Caracal, 1 9 9 7 ; 22] ; Jurnalul de la ora Z E C E ; 21| -i Nocturna sportivă; 0 ,0 0 T ; Mesager; 0,30 Din viaţa rrontî Tradiţie şi a c tu a lita te ; Expresul de noapte.

PRO TV: 7,00 O ra », ^ „ dimineaţa !; 9,00 Sport la 9,15 M.A.S.H.; 9 ,4 5 T în e ^ s neliniştit (r); 10,30 F orţa drag

‘ (r); 11,15 C ape timpului; 1 2 ,0 0 Se:| Apocalipsul ( e p 12,55 Ş t i r i le P ro

13.00 Mafia autom obilelor (î* ,’87); 14,30 Desene a n im a te ; l4 /Povestea zilei cu M a g ic ia n jj15.00 Matlock ; .15 ,50 S p c rh S1 plajă; 16,00 Tînăr ş i n e lin is j n 16,45 Forţa dragostei; 1 7 ,3 0 X r( prinţesa războnică; 1 8 ,1 5 Spc minut; 18,25 C h e s t iu n e a z: 18,30 Ştiri; 18,35 C in e e s te ??; 19,00 Ştii şi c î ş t i g i ! ; ^ Ştirile Pro Tv; 20,00 D o s a r e i21.00 Film: Flantliners (S U A 'j23.00 Ştirile Pro T v ; 2 3 , 2C limita imposibilului; 0 , 1 0 Z Crepusculară; 0,40 S p o r t la m ştiri sportive; 1,40 F i lm : S h ai \ Express (SUA 1 9 3 2 ) ; Flantliners (r); 4,25 M a tlo c ; 5,10 Xena, prinţesa r ă z b o n ic6.00 Dosarele X (r).

Redacţia-na îşi a su m ă r e s ţ bilitatea pentru schimbările inter in programele posturilor d e te le x p

^ POLICLINICA INTERSERVISA!

str, Pascaly nr.5, c a rt <5heorţşINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ XE

LOG3E ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOG NOLOG3E ♦ REUMATOLOGI ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOQ DERMATOLOGIE ♦ CHIRURG

ORTOPEDIE ♦ 0J1L ♦ OFTALAKX GMECOLOOE ♦ ONCOLOGI

PEDIATRIE ♦ UROLOGIE ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • E C O G R H Erarâiiri Doppler - Histerosa!ţii«ţ

pentru sterilitate fem la isz LABORATOR

(Biochimie - Bacterioiogie I mn not? Parazitologie Determinare R h - ^ sarcină - Antigen HBS - E lisa 'fh;: Eiaminări cilologicc p en tra deţiitf cancerului de col uterin - Investigaţi^ sterilitatea feminină şi masculină) ZILNIC, inclusiv D U M I )

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: o re le 2 1 • Rezervare, c o n s u l t a i

. la teL 4 1 . 4 1 _ B 3 .

Caleidoscop muzical, redactor Marius Merca. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, Ediţia de vineri: redactor Anca Băltan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti; 13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi la 064/420031; vă răspunde: Cristian Zoicaş. 13,55 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, redaclor Dan Horea. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Partidele politice, redactor Traian Bradea. 19,20 Un milion de prieteni, redactor Melania Drăgan. 20,00 Buletin de ştiri. 20,05 Top 20+1? Topul Muzicii Uşoare, redactor Marius Merca. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului

Activităţi de vacanţă la Universitatea

S . C . D e n t a l R O \

S O C O L O V

livhPriişijRine

*'■Lor

Calea Moţilor 1 0 6 , a p j , Tratamente s t o m a t o l o g

complexe;> terapie> protetică (ceramică)> chi/urgie (rezecţii, itnj#

Programări la tel.: 4 3 0 0 2 tZilnic o ra r : 9 —1 9

sîmbătă 9 - 1 4 Pentru studenţi, p e n s i t f şomeri, reducere 2 0 % .

mM M

sep,-YdisţliMmStalla scideincCoi

i' arc coo (! Mv

PROF. UNIV. Dr. MIHAI C Ă I4 rect

Dr. ANGELA CĂLUGĂRIS tr. P ra h o v e i n r _(Ungă b i s e r i c a B o b )

PROGRAMOITAI.TVTrAT ^ L , M i, V - 1 7 _ 2 <

S ~ 8 - 1 2 Tel.: 42.56.18; t e l / f a x - 1 9.

AUAMŢA AMTISUICID f iL I F E L I N

Sufletul n o s t r u fa dunmcavoQstiă. t Sdc noapte, telefonul

1 9 ! < S 47*%G ardă de n o a p te , o r e t c

Linia (clcfonică d c i n t e n s 1criză şi prevenţie a s u ic id u l , , . - i

de LABORATORUL DE S 4 \ MINTALĂ CLUJ stă iade luni pînă vineri, î n t r e o r e l e I

Vă aşteptăm a p c l u r numărul 186864.

conf] ţie c flotei fiolă Aliat Scca: teci: !*ech

. :m-.

vineri, 18 iulie 1997 ROZA VÎNTUR1LOR d g ^ fu T1*

Proiect de recomandare privind limba si cultura aromânăîn cadrul sesiunii de vară a Adunării parlamentare a Consiliului

Europei de la Strasbourg, la 24 iunie 1997, a fost prezentată,

Prezentăm în continuare proiectul acestui document:1______ Iugoslavă Macedonia şi Serbia, patriile

lor diferite, precum şi în România, . 3 . Germania, Statele Unite şi Australia/

s j^îuropei atrage atenţia asupra situaţiei Majoritatea vorbitorilor sînt persoane îni l ..............u vîrstă. Aromâna, o limbă minoritară, este

în pepcol.3. S-a luat act de amploarea problemei

prin extinderea cooperării culturale la ţările din Balcani, patria aromânei.

4. Soarta limbii şi a culturii aromâne este similară cu cea a numeroaselor culturi din Europa care s-au pierdut sau sînt pe cale de dispariţie. Cu toate acestea, stabilitatea pe continentul nostru, şi în special în regiunea Balcanilor, depinde de acceptarea unui sistem pluralist de valori culturale.: 5 . Aromânii nu formulează revendicări de natură politică, ei cer doar să fie sprijiniţi să-şi păstreze limba şi qultura, a căror dispariţie pare inevitabilă dacă instituţiile europene, şi în primul rînd

2. Din cele 500.000 de persoane care Consiliul Europei, nu le vor oferi acest vorbeau aromâna, la începutul secolului ajutor. - ' .

jalXX-Iea au mai rămas în prezent circa g. Adunarea reaminteşte documentele jumătate, fiind dispersate în Albania, pe care le-a adoptat asupra unor probleme Bulgaria, Grecia, fosta Republică conexe, îndeosebi Recomandarea 928

l i —Adunarea parlamentară a Consiliului

’uropei atrage atenţia asupra situaţiei critice a lim bii şi culturii aromâne.

: Prezente de peste 2.000 de am în Balcani, i astăzi ele sînt în pericol să dispară.

Pentru a preveni o asemenea pierdere . culturală pen tru întreaga Europă,■ Adunarea doreşte să încurajeze statele din Balcani - unde, trăiesc aromânii - să le

; susţină limba în învăţămînt, religie mass-media. Carta europeană a limbilor

•regionale sau minoritare ăr putea fi pusă • în aplicare în legătură cu aceasta. Se face .

de asemenea apel la alte state membre, j precum şi la Consiliul de cooperare culturală. " ■ ■

1. Adunarea este îngrijorată din cauza situaţiei critice a limbii şi culturii aromâne

■' existente în Peninsula Balcanică de peste două milenii. : Vt-\3

m ax ,

clic

(1981) referitoare la problemele de educaţie şi de cultură ridicate de limbile

1 minoritare şi dialectele din Europa, Recomandarea 1283 (1996) în legătură cu istoria şi studierea istoriei în Europa şi Recomandarea 1291 (1996) privind cultura idiş. ' : _

7. In aceasta din urmă era vorba despre crearea* sub auspiciile Consiliului Europei, a unui “laborator al minorilăţilor etnic? dispersate”, al cărui obiectiv <l-ar constitui în primul rînd promovarea supravieţuirii culturilor minoritare sau a memoriei lor, efectuarea unor sondaje în rîndul persoanelor care mai vorbesc încă lim bile m inoritare, înregistrarea şi conservarea monumentelor create de aceste culturi şi a elementelor care aţestă limba şi folclorul lor, publicarea documentelor de bază şi promovarea unei legislaţii care să apere culturile minoritare împotriva discriminării sau a distrugerii

■ lor. ■';8. Adunarea' recomandă Comitetului

de M iniştrii: să încurajeze statele balcanice în care trăiesc aromâni , să semneze, să ratifice şi să pună în aplicare Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare şi să le invite să-i sprijine pe aromâni, în primul rînd în următoarele domenii: a) învăţămîntul în limbă lor maternă, b) slujbe religioase în aromână

în bisericile lor, c) ziare, reviste, emisiuni de radio şi televiziune în aromână, d) sprijin acordat asociaţiilor lor culturale, să invite celelalte state membre să susţină lim ba aromână, de exemplu prin înfiinţarea unor catedre universitare pentru acest obiect de studiu şi prin difuzarea în Europa a celor mai interesante produse ale culturii aromâne prin intermediul unor traduceri, antologii, cursuri, expoziţii sau producţii teatrale; să înfiinţeze burse pentru artiştii şi scriitorii proveniţi din rîndul minoritarilor aromâni din toate ţările balcanice pentru a le permite să lucreze şi să creeze în mod util în domeniul; limbii şi culturii aromâne; să ceară C onsiliului dc cooperare culturală să coordoneze activităţile centrelor academice aromâne din întreaga Europă; să invite Ministerele Educaţiei din statele membre să includă istoria culturii aromâne în manualele de istorie europeană; să caute căi de cooperare, precum şi parteneriate pentru organizaţii, fundaţii şi alte organisme interesate din sectorul privat pentru punerea în practică cu succes a acestor recomandări; să ia în considerare cultura arom ână' în punerea în practică a Recomandării 1291 (1996), în primul rînd în ceea ce priveşte “laboratorul minorităţilor etnice dispersate”.

*7Sar tţ

3 parteneriatului-Rusia

încep săin c u to r . A FP, AP}

Rusia şi Germania au finalizai prcicctele privind reuniunea Consiliului parteneriatului NATO • Rusia care oferă Moscovei ua cuvînt de spus în chestiunile Atanleî occidentale de apărare, Consilia crcat în urma acordului semnat în luna mai de

Boris Eiţîn şi <le jpiitf'&cm NATO,.sc întruneşte la ţiift mvtl dc ambasadori la Bruxelles.

Pe de altă parte, Evghcnî Pnmakov, şeful diplomaţiei ruse, şi Klaus Kinkel, omologul său german, au confirmat la încheierea - d iscuţiilor, pe aeroportul Şeremetievo din Moscova, că prima reuniune a Consiliului la nivel de miniştri de externe va avea' loc în luna septembrie la New York- « , Primakov a- precizat câ«af discutai detaliile primei reuniuni: la nivel de ambasadori cu Madeleine Albright, secretarul de stat al SUA, carc a vizitat Rusia ja sfirşitul săptămînii trecute, şi cu Robia Cook, ministrul britanic de externe, aliat îa Moscova la începutul acestei săptămîni* Consiliul comun NATO - Rusia

i[! Şrc ca obiectiv să amelioreze cooperarea dintre cei doi foşti adversari din perioada războiului

i f fece, oferind Moscovei un cuvînt

ZAm i

BOtŞTat*,

I I

Naţiunile Unite se pronunţă pentru "descu rajarea a ctivă " a implantărilor israeliene

(tfauter, AFPi

A dunarea Generală a recom andat ca membrii N aţiunilor U nite ”să descurajeze activ” genul de activităţi care contribuie la construirea de implantări israeliene în teritoriile ocupate . şi a cerut ca Israelul să furnizeze informaţii privind bunurile produse în implantări. Părţile direct im plicate, israelicnii şi palestinienii, s-au confruntat în faţa Adunării Generale, ; acuzîndu-se reciproc înaintea exprimării votului că pun în- pericol procesul de pace din Orientul Mijlociu.

Rezoluţia a fost votată, la reluarea linei sesiuni'speciale de urgenţă a Adunării, cu 131 de voturi pentru faţă de treix voturi împotriva şi 14 abţineri. Ţările care au votat împotriva rezoluţiei au fost Israelul, Micronezia şi Statele Unite. Cele care s-au abţinut sînt: Andora, Australia, Costa Rica, Croaţia, Germania,-Letonia, Lituania, Insulele Marshall, Nicaragua, România, Rusia, Ruanda, Slovacia şi

Uzbekistan. Docum entul condamnă nerespectarea de către Israel a unei rezoluţii din luna aprilie, care cerea încetarea construcţiei celor 6.500 de locuinţe în Har Homa (în limba ebraică sau Jabal Abu Ghneim în limba arabă), regiune din sudul Ierusalimului, capturată în timpul războiului din 1967. ;, Noua rezoluţie recomandă ca statele-părţi la cea de-a patra Convenţie de la Geneva, care interzice construirea de implantări în teritorii ocupate, să convoace o conferinţă care să stabilească măsurile necesare pentru punerea în aplicare a convenţiei şi cere secretarului general al ONU să prezinte un raport în termen de trei luni. Sugerînd aplicarea de sancţiuni, cărora doar Consiliul de Securitate le poate da un caracter obligatoriu, rezoluţia recomandă ca mem brii ONU ”să descurajeze activ activităţile care contribuie în mod direct la construirea sau desfăşurarea de implantări israeliene în teritoriile palestiniene ocupate, inclusiv în ■ Ierusalim”. Rezoluţia cere ca Israelul ”să pună la dispoziţia statelor membre informaţiile

necesare privind m ărfurile produse sau fabricate în implantările construite ilegal” . - se pare pentru a le putea boicota.

într-o versiune anterioară, redactată în termeni mai duri, se solicita în mod explicit ca membrii ONU să înceteze să mai ofere sprijin, prin intermediul companiilor sau al persoanelor fizice, pentru . im plantările israeliene şi să interzică im portul; mărfiirilor produse sau fabricate aici. Acelaşi proiect prevedea excluderea temporară a Israelului de la deliberările ONU, ce numără .185 de m em bri, subliniind că "participarea normală la lucrările Adunării Generale nu poate fi realizată” atît timp cît un stat violează .dreptul in ternaţional şi rezoluţiile ONU. Această versiune a fost înlocuită cu pasaje din Carta ONU în care se menţionează că ţările membre, "pentru a li se asigura drepturile şi avantajele ce le revin din participarea ca membri în ONU, trebuie să-şi îndeplinească cu bună credinţă - ob ligaţiile asumate”. ;■

. Luînd cuvintul înain tea votului, Bill R ichardson,

reprezentat al SUA, a apreciat proiectul drept ”o rezoluţie partizană, avînd ca scop nu încrederea sau dialogul, ci confruntarea” . ”Term enii rezoluţiei nu vor servi cauzei păcii în Orientul Mijlociu”, a adăugat; R ichardson, reafirmînd opoziţia Statelor Unite faţă de construirea de

, implantări în Har Homa. . Richardson, a cărui ţară este

principalul sponsor al negocierilor din O rientul Mijlociu, a precizat că cererea ”de boicotare parţială a Israelului” vine în contradicţie cu exigenţele continuării procesului de pace. Richardson a criticat limbajul "explicit sau implicit, care pune în cauză, participarea oricărui- stat membru la

•Adunarea Generală” şi s-a opus organizării unei conferinţe a statelor-părţi la cea de-a patra Convenţie de

_ la Geneva. Lucrările Adunării Generale au fost din nou suspendate, de data aceasta temporar, pentru a fi reluate, se pare, după prezentarea de către secretarul general al ONU a următorului raport.

de spus, dar nn şi un drept de veto, in problemele dc securitate ale Alianţei. -

Pnmakov şi miniştrii de externe din cele 16 târî membre ale NATO se vor întîini înstimpul viitoarei sesiuni a Adunării (îenerale a Naţiunilor Unite, ce Va debuta la 16 septembrie. Alianţa occidentală a elaborat cu yreuialc un proiect de compromis, supus spre atenţie Moscovei, asupra modului de funcţionare a

Jieşedinţiei noului Consiliu . NATO - Rusia. Modul de

‘'''nligurare a preşedinţiei opune (ic cîtcva zile NATO - care doreşte să-i confere lut lavief Mana, secretarul general al Alianţei, un rol preponderent în această instanţă - şi Rusia, cate tcclamă< o conducere .‘echilibrată”.

Iran - flsia centrală: "Calea ferata a mătăsii"rriu î ficonornis»*)

Anul trecut, iranienii au terminat porţiunea finală - între Mashhad şi Sarakhs - a ceea ce le place să numească calea ferată a mătăsii, după ruta comercială medievală ce lega China de Europa. Optimiştii consideră această cale ferată nouă care duce spre T urkmenistan şi mai departe drept un panaceu miraculos pentru toate problem ele economice ale Iranului, în special pentru dificultatea întîm pinată în atragerea investiţiilor străine şi perspectiva ca resursele de P'. îrol să se epuizeze în aproximativ. 15 ani. Pentru Com unitatea Statelor

Independente (CSI), Iranul este cca mai firească şi cea mai clară rută de tranzit pentru mărfurile lor.

într-adevăr, pentru Kazahstan, Uzbekistan şi alte ţări din Asia centrală, foste componente ale Uniunii Sovietice, care nil au ieşire la mare, calea ferată a mătăsii asigură accesul către porturile şi pieţele îndepărtate la care înainte nu se putea ajunge. Din Asia centrală vin materii prim e ca bumbacul, hipercomprimat pentru a fi la fel de greu ca piatra. Din direcţie inversă vin maşini şi frigidere şi alte bunuri de consum din zona porto franco a D ubaiului. Datorită căii ferate,1 susţine guvernul iranian, comerţul anual de tranzit din CSI prin Bandar

Abbas s-a triplat din 1994 la 1,5 m de tone. : .

Se poate să fie aşa, dar au fost numeroase obstacole pe această cale. Unul important a fost ca ecartamentul Iranului nu este la fel ca al vecinilor săi. Drept urmare, comerţul transfrontalier atît de lăudat a crescut aproape imperceptibil anul trecut. Pentru a salva aparenţele, au fost instalate .macarale costisitoare la staţia Saraks, aflată la frontieră, pentru a transfera încărcătura în parcul de vagoane iranian.

Oficialităţile căii ferate din Iran intenţionează să-şi tripleze pînă în anul 2020 reţeaua de cale ferată de 7.740 kilometri. Se speră că, cu mult înainte de aCeastă dată, o nouă linie între Mashhad şi Rafq va reduce cu

900 de kilometri drumul către Bandar \ Abbas. O altă legătură,'între Zahedan şi Kerman, va lega reţelele Asiei centrale cu acelea din Pakistan şi India, tranzitînd Afganistanul. '

V isurile de strălucire economică, ale Iranului erau pe cale să se evapore. Dar danele portului Bandar Abbas sînt înţesate de vapoare; portul este plin de containere venite din străinătate, stivuite parcă la înălţimea unor case. în urmă cu aproape 400 de ani, Bacon scria că Iranul ”are deschidere la mare, în mijlocul lumii”. Poate profita această ţară d e- fericita sa amplasare?

Misiune “educativă”

a Alianţei atlantice in Polonia, Cehia

şl Ungaria{AFP]

îlÂTO a trimis*săptămînă aceasta o misiune în trei ţări est- europene invitate să adere la Alianţă pentru a le explica marile linii ale “planificării apărării”, element principal al sistemului organizaţiei, a anunţat marţi o oficialitate nord-atlantică de la Bruxelles;. Destinatare ale acestei “misiuni educative şi explicative”, Polonia, Republica Cehă şi Ungaria vor fi vizitate apoi de experţi militari at NATO însărcinaţi cu efectuarea “unei- analize aprofundate" a armatelor locale ş i cu examinarea condiţiilor adaptării acestora la normele Alianţei.

Această primă misiune aliată după invitaţia adresată celor trei ţări' de a se alătura Alianţei va ft finalizată paralel eu demararea Unor negocieri ee vor avea loc întfe lunile septembrie şi decembrie asupra redactării unui protocol dc aderare. Ha vizează fri principal să dea viitoarelor membre o explicaţie asupra “sistemului foarte complicat” al “planificării apărării”, piesa centrală - a funcţionării Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, a precizat aceeaşi oficialitate sub acoperirea anonimatului.. .

în fiecare an, membrii NATO sînt obligaţi să răspundă unui chestionar detaliat asupra forţelor m ilitare (personal şt echipamente) puse la dispoziţia Alianţei, astfel îneît' ceî aproximativ 18.000 dc oameni care participă la structura integrată să poată elabora planurile destinate garantării securităţii membrilor şi care sînl revăzute în mod regulat. Denumit şi “declarare a forţelor”, acest chestionar - care precizează, de exemplu, perioada de timp necesară pentru funcţionarea unităţilor respective - va face ulterior obiectul unor cereri diverse din partea autorităţilor militare ale Alianţei, modernizare, inlensificare a antrenamentelor etc.

Pentru Polonia, Republica Cehă şi Ungaria, prezentarea chestionarului NATO nu este “coercitivă”, avînd maî mult aspectul “unui simplu exerciţiu” destinat să-i obişnuiască pc viitorii membri cu uzanţele şi practicile Alianţei, potrivit aceleiaşi surse. Printre celelalte lucrări practice primordiale,, cei trei aleşi vor trebuLsă depună eforturi în domeniul “clasificării*’ (secrete) a informaţiilor, astfel îneît regulile de securitate să fie similare celor în vigoare în cadrul NATO, şi să definească, îa lunile următoare, contribuţiile pe care intenţionează să te aloce bugetelor civile, militare şt infrastructurilor AUanţci. în total, bugetul anual al NATO reprezintă aproximativ două miliarde dc dolari. Hi vor trebui totodată să accelereze însuşirea limbii engleze şi, în principiu a celei franceze - a doua limbă oficială practicată în cadrul Alianţei - de către militarii lor şt să*şi' - amelioreze“interoperabilitaţea” cu NATO, mai ales în domeniile comunicaţiilor şi apărării acriei?. Polonia, Republica Cehă şi Ungaria vor trebui, în sfîrşit, să- şi exprime doleanţele în legătură cu ceea ee ar urma să fie instalat pe teritoriul lor (tartîcrc generale), ştiind că î? este imposibil să ceară tnipf; (ţ!.»îc permanente sau arme m ickm , 5u virtutea acordului închciai între Moscova şi NATO.

HIRUKJI # B u j ARTĂ-CULTURÂ vineri, 18 iulie 1997

Iîn exclusivitate pentru “Adevărul de Cluj

P e s te 1 .50(1 d e p e r s o a n e candidează

p e n t r u o c u p a r e a c e lo r 9 7 5 d e postii

d e c a d r e d id a c t ic e d in ju d e ţ u l Cluj

interviu cu dr. Stda-Maria IVANEŞ

• Rep.: Stela-Maria fvăneş sau Stela-Maria Rareş, cum te cunosc ascultătorii sau telespectatorii, ai acum un "dr. ’’ în faţa numelui. Eşti, de curînd, doăor în filosofie. Puţini ziarişti se pot mîndri cu un astfel de titlu ştiinţific, nu?

Stela Maria Ivaneş: Nu ştiu. Pur şi simplu, nu ştiu.

• Rep.: Teza fa de doctorat este foarte interesantă, am auzit... -

O, da. De aceea am şi ales acest subiect; este o teză interdisciplinară de politologie, filosofia ştiinţei şi mass-media. Poate că acest aspect este mai deosebit. Titlul ei: “Ştiinţa contemporană şi politica ştiinţei”. La sfîrşitul mileniului, ce-i ca şi dus, să recunoaştem că nu are cum să nu fie fascinantă această tematică. “Ştiinţa este partea cea mai interesantă de fericire” doar, spunea Sofocle.

• Rep.: Ai utilizat o bibliografie foarte nouă?

S.M.I.: Am folosit experienţa şi lectura de o viaţă şi, într-

adevăr, ţ i o bibliografie de specialitate, foarte nouă. Nu e uşor însă la noi să faci acest lucru pentru că, pur şi simplu, avem încă un mare gol informaţional în unele domenii. Au am avut noroc cu fiul meu, Cris Ivaneş, absolvent al unei universităţi de elită şi de mare prestigiu din Milano, secţia Ştiinţe politice - relaţii internaţionale, cu cîţiva prieteni americani, germani şi francezi care lucrează la universităţi reputate. Să nu uităm Intemetul. Dar, cărţile sînt foarte scumpe, la fel şi Intemetul, cu toate că ar trebui să fie la îndemîna tuturor. Nu sînt un lux, ci. instrumente de lucru. Aceasta, dacă vrei să fii competitiv...

* Rep.: Remarc o abordare foarte modernă în ceea ce te priveşte.

S.M.I.: O ' abordare interdisciplinară a Ştiinţei Mari (cum numea Price ştiinţa contemporană) nu este numai tulburătoare şi responsabilă, ci absolut necesară. Nu se mai poate altfel. Politica ştiinţei trebuie să fie corectă şi eficientă (inteligentă, flexibilă, modernă), pentru ca întreg caruselul, care este o socjetate omenească, să funcţioneze normal şi prosper. Sâ nu uităm, lucruri vitale pentru om, cum sînt longevitatea, sănătatea (trupului, a minţii şi a spiritului), natalitatea, bunăstarea, bogăţia, felul sănătos, comod şi frumos în care se poate trăi, ţin de cultură’ Iar aceasta înseamnă: cultură politică,

cultură ştiinţifică, cultură religioasă, cultură civică, cultură artistică etc. Fără o politica sănătoasă, care să ofere unei societăţi omeneşti o modalitate normală şi foarte bună de viaţă, nu utopică, absolut imaginară, bolnavă şi exact pe dos, aşa cum a făcut comunismul, viaţa acelei societăţi rămîne tristă, oribilă şi scurtă, cum spunea, cîndva, Hobbes. Ştiinţa te poate ajuta să trăieşti mult şi bine. Să trăieşti liber te ajută politica. Să trăieşti frumos te pot ajuta alte felii ale culturii. Iar cultura religioasă te ajută să ajungi, cu adevărat, un om şi nu un “biet măscărici al firii”, cum se temea Shakespeare şi cum s-a întîmplat de prea multe ori în istorie.' '

• Rep.: Există dreptate pe lume?S.M.I.: Dreptatea este, cu

adevărat, o virtute socială, aşa cum0 credea încă Aristotel. Dar cine-1 făcut numai din lumini, nu şi din umbre? Mai degrabă ai crede că se apropie de adevăr Democrit, care considera dreptatea ca fiind împlinirea obligaţiilor. Dar trebuie adăugat imediat: a obligaţiilor ce fac bine oamenilor.în ansamblu, conform unor legi democratice reale. Altfel, nazismul sau alte totalitarisme ar avea, uşor, justificare. Oricum, , a socoti dreptatea o datorie este extraordinar, dacă te gîndeşti la morala creştină - orice creştin are datoria de a fi fericit şi de a lupta, din răsputeri, pentru cele trei valori - piatră de temelie: iubirea,

credinţa, speranţa. Omul e | dator să-şi exercite aceste ■ potenţialităţi care îi definesc * condiţia sa superioară. Din această perspectivă viaţa, într- adevăr, are un sens. Şi o frumuseţe superbă.

• Rep.: Ştiinţa este putere? ;S.M.I.: Categoric. Francis

Bacon a intuit sau chiar a ştiut acest lucru. De aceea trebuie să ne sprijinim pe ştiinţă pentru ca să schimbăm lumea, dar şi mentalităţile. Ei, da, acesta e cel mai greu lucru cu putinţă. Octav Onicescu, marele savant român îmi spunea într-un interviu: “Cine nu înţelege, e contra”.

Peste 1,500 de persoane î candidează pentru ocuparea celor 975 de posturi de cadre didactice scoase la concurs de Inspectoratul Şcolar Cluj, a declarat, m iercuri, agenţiei MEDIAFAX, inspectorul cu probleme de personal, Maria Măcelaru.

Cea mai mare concurenţă se înregistrează pentru posturile de profesori de chimie, unde s-au înscris 22 candidaţi pe un loc. Numărul de locuri nu a fost completat în cazul posturilor de maiştri şi ingineri, iar la posturile cu predare în limba maghiară

concurenţa este de maxim candidaţi pentru un loc. posturile cu predare în ^ ■minorităţilor, candidaţii^ susţine examenul în ’ljr română sau in altă limbi : care concurează pentru im- cu limba de predare diferişi limba în care şi-au Scut stţ vor susţine un test oral în fc respectivă.

Concursul pentru posturi predare în limba română var loc în data de 22 iulie, pentru posturile în limt minorităţilor urmînd să examenele în 22 si 23 i

d

Trebuie să cunoşti. Trebuie să |cunoşti multe şi mult. Nu-i simplu într-o epocă de explozieinformaţională exponenţială. ■ Dar, avem computerul! Fără el |batem pasul pe loc, cu rîvnă sau ■fără. Trebuie însă să gîndim .selectiv şi creativ. Nimeni, Iastăzi, nu mai poate fi, din |păcate, encicloped. Excepţiile, rare, întăresc regula. Dar să ne ferim şi de specializarea prea îngustă cate te face pînă la urmă să cunoşti totul... despre nimic, cum glumea, serios, G.B. Show.Fiecare trebuie să cunoască |

Astăzi, componenţii Ansam­blului folcloric de copii "Transilvania" al S.C. "Remarul - 16 Februarie" S.A., din Cluj- Napoca, pregătiţi de soţii Adriana şi Simion Chcrcctieş, însoţiţi de orchestra de muzică populară dirijată de loan Mo loca, vor pleca spre Polonia, pentru ă participa la un mare festival internaţional de folclor pentru copii în localitatea Novi Sacz. Cele 14 perechi de dansatori, cele trei soliste vocale, precum şi orchcslra vor evolua ca reprezentanţi, ai României într-o serie de spectacole şi parade ale portului popular, care vor culmina cu gala laureaţilor

din 27 iulie a.c. Se speră într-o reuşită, eventual şi într-un premiu, mai ales că este prima ieşire peste hotare a tînărului ansamblu folcloric de copii.

Vor fi prezentate, dintr-un repertoriu bogat, suita de dansuri din Chinteni, de pe Cîmpie, ponturi de pe Cîmpie, două suite din Banat, Fecioreasca fetelor din

Crihalma şi un dans de fete din Sibiu. Cu o menţiune specială pentru costumele copiilor, noi şi frumoase, mai ales cel de Bihor, finalizat chiar în aceste zile, cu ajutorul unei foarte inimoase foste dansatoare a ansamblului, "mare", dna Lola Minteoan. Ansamblul ţine să mulţumească : prin intermediul acestor

extrem de bine domeniul său. Dar o gîndire globală, sistemică şi predictivă este absolut necesară, mai ales la oamenii de decizie. De la toate palierele.' ■

Continuarea interviului - în . numărul de mîine al ziarului. I

. " IM ichaela BOCU |

J

însemnări ale noastre dlor ing. Vasile Mureşan - managerul societăţii, Marian Vaier - lider sindical şi Cornel Lazăr - directorul Clubului artistic al S.C. "Remarul - 16 Februarie" S.A. pentru implicare şi sprijin concret în organizarea participării la festival, precum şi, tuturor angajaţilor care au manifestat înţelegere, acordînd ajutorul lor extraordinar şi benevol. Nu ne rămîne decît să ţinem pumnii strînşi membrilor Ansamblului folcloric de copii "Transilvania", pentru a putea consemna, la revenirea lor acasă, un frumos şi meritat succes internaţional.

M .B O C U

c u l t u r a l ă ^ A c ţ u a l i ţ a t e â ^ c u l ţ u r a l ă

Concert coral extraordinar de muzică sacră

Academia dc Muzică “Gh. Dima” din CIuj-Napocâ, Primăria municipiului, Inspcctotatul pentru Cultură al Judeţului Cluj, în colaborarc cu Filarmonica Naţională a Republicii Moldova prezintă luni, 21 iulie a.c., la ora 18,30, îa Studioul dc Concertc at Academiei, un Concert coral extraordinar dc muzică sacră susţinut de Corala “DOINA” a Fi la rmonicii Naţionale a Republicii Moldova. Manifestarea este ocazionată de aniversarea a 56 de ani de la eliberarea Bucovine) dc Nord, a Ţinutului Herţa şi a Basarabiei. Dirijor: Veronica GARSTEA. în program lucrări dc: G. Musiccscn (“I.audă Domnului”), M. Berezovschi (“Uşile pocăinţei”), P.I.Ccaiiovskî (“Isus prunc”), S. Rahmanlnov (“Nane otpuşlacşi”), Cl. Moutcvcnfi (Tasciatcmi moriro”), A. Arhanghel (“Cu glasul meu”), A. Lotti fCmcifixus”), Lomachin C'Prc Tine Te lăudăm”)', Ccşnacov (“Jcttva vccemeut"), laţincvici (“Tobe poem"), G. Musiccscu (“Iîeruvic .

Caricaturistul Virgil TOMULEŢ - OM AL ANULU11997 •O corespondenţă dc ultimă oră ne informează că Amcrican Biographical

Institute Inc., cu sediul la Ralcigh, Carolina dc Nord, SUA, l-a nominalizat pc artistul Virgil Tomuleţ pentru acordarea prestigiosului titlu de OM AL ANUI.iJI 1997. Felicitări colaboratorului nostru şi la mai marc!

Colocviu de admitere la doctoratUniversitatea Tehnică din Cluj-Napoca anunţă că în

luna petombrie a accstui an va organiza colocviul de

admitere la doctorat potrivit următorului program: 6-17 octombrie - perioada de înscriere; 20 octombrie - testul de limbă; 22 - 30 octom brie - colocviul de admitere; 1 no iem brie 1997 - înmatricularea doctoranzilor.

Concert la două orgiLuni, 21 iulie a.c., ora 19, Ia Biserica “Sf, M ihatf din Cluj-

Napoca" va avea loc un concert la două orgi, respcctiv la palm nriini, sus(inut de Zita Magyari şi Zsuzsa Barta. în programul concertului piese de J.G, Albrechtsberger, J.S. Bach, F. Lachner, W.A, Mozart, L. van Bcethoven.

Marc succes al unui tînăr pianist clujcanNe face mare plăccre să-i informăm pc cititorii noştri că pianistul

Dinu Toma CONSTANTINESCU, absolvent al Liceului de Muzică din Cluj-Napoca, promoţia 1997, clasa dnci prof. Monica Novcanu, a reuşit ia examenul de admitere la Conservatorul Naţional de Muzică din Paris. După prima etapă, desfăşurată în primăvara acestui an, la Paris, din 185 de candidaţi au reuşit, fiind reţinuţi pentru etapa a doua a admiterii, 40 dc tineri pianişti. Concitadinul nostru s-a numărat, după consumarca cclci dc a doua etape, între cei 12 fericiţi cî.ştigători. Marile podiumuri dc concert ale lumii aşteaptă lansarea acestui talent autentic, produs al şcolii muzicale clujene.

G rupaj realizat de NI. BO CU

-C IReo&to. ncu£ătct&%

O revistă a românilor de pretutindeni Curierul Românesc, anul IX nr. 5 (124), mai 1991

detitesiaciŞa

|Pr|d<jde|Ofitoijfiilanitci!ccjpasp»sitsil'artîedi

rea"înpcsitti

jo i’căînwcalpriisjdiţ.văSInsii

isleJxtcJări.ictuiiistel>r;"

materializează proiectele consemnate în articolul-prograu «Remedii pentru depărtare» semnat de noul redactor-şel Vladimir Simon în numărul 2/1996.

Sumarul bogat şi divers este dezvăluit de genericele cefe;24 de pagini, semnificative şi pentru conţinutul acestora: Calendar, Viitorul apropiat, Teme esenţiale, Repere ît tranziţie, Labirintul democraţiei, Interviul lunii, Literaturi Arte, Scena şi ecranul, Fără prejudecăţi, Destine, Dialoguri Scrisori, Dosare întredeschise, Români în lume etc.

Volens-nolens revista are, după cum ;se observă, alun ^obişnuită a unui Magazin, care reuşeşte sâ înfăţişeze ceea ce Se scrie şi se’spune despre românii din ţarăTşî3iasporă. Cm aspectele despre diaspora sînt m ai puţin cunoscute, insistăm, de data aceasta, asupra lor. Astfel, în pagina Destine Ilie Traian inaugurează rubrica “Marii anonimi ai exilului” cu dl Viorel Negru Djulvez (Florida, S.U.A.), iar li “Scrisul în diasporă” prezintă două izbutite profiluri • Florentin Smarandache (Arizona, S.U.A.) şi Theodor Dania: (New York, S.U.A.). Interesante “Dialoguri” semnează Radi 1 Ovidiu Georgescu cu balerina româncă Aurora Muntos^"'1 (Goteborg, Suedia) şi Vasile Nanea cu prof. univ. dr. Orele Popescu (Argentina). Aurica M untoiu, fostă elevă a Iii Oleg Danovski, plecată din România cu unsprezece am fc urmă, este astăzi una dintre cele mai m ari balerine alt Suediei! Profesoară şi balerină (sau invers), dna A. Mtmtoiî a înfiinţat şi trupa “Dansteater Thalia”. Ultimul mare succes “Tango, Buenos Aires 1907”, capul de afiş al stagiunii, s adus din nou în prim-plan pe românca A. Muntoiu, cai împreună cu soţul, Florin, un balerin de certă valoare, impE cu succes şcoala de balet românească. '

Prof. univ. dr. Oreste Popescu este unul dintre cei ns apreciaţi economişti din Argentina, de pe continentul latine- american şi chiar din lume. în 1953, preşedintele S.U.A Hairy Truman, l-a cooptat în echipa de economişti care i avut sarcina de â elabora studii şi propuneri pentru refoifi economiei americane. Cîteva opinii: ‘«"Cincinalele* sfc indispensabile. Nu există economie fără planificare. Aceasl este o adevărată ştiinţă. Cincinalele din perioada trecutin-i- fost bune deoarece fimeţionau într-o economie centratei Iniţiativa particulară trebuie să aibă un rol important.»

Cele două pagini de SCRISORI reunesc date şi ştin du® cele mai incitante despre românii din diasporă sau dm tal­ion Cepoi la rubrica “Se duc românii exilului” reuşeşte' caldă evocare a prof. Ilie John Smultea, S.U.A., stins £ viaţă la 82 de ani, care a fost un întemeietor de comumU- românească, de tradiţie culturală şi istorică, un simbol pen- toţi românii din America.

Publicaţii din diaspora: ziarul “America” consemn# că preşedintele Uniunii şi Ligii Societăţilor române S.U.A., dl Jack P. Moga, s-a dedicat sporirii permanent' influenţei lobby-ului românesc, promovînd acţiuni - susţinere a României în cele mai importante momente istoriei sale. Revista “Semnalul” din Toronto, Canada, cit dr. S.Z. Strulovici, este axată pe probleme generale evrefc'dar şi pe cele specifice evreilor români, imprcsionînd X j» 1

w-.Cii

C,ţfcdic<ii%il

calitatea limbii române folosite. Cele 43 de pagini au- conţinui eterogen, aducînd fapte specifice dc cultură iuda Demn de reţinut: în urmă cu 120 de ani la Iaşi a înfiinţat prim ul teatru evreiesc din lume!

Vasile Sav semnalează apariţia în Editura “Clusiurn volumului “Călătorii prin tranziţie” dc poetul thaifon; M ontri Umavijani, un iubitor statornic al culturii ronf carc a tradus în thai din Eminescu şi Blaga, scriind, insp' zeci de poeme despre România.

Curierul Românesc nr. 5/1997 aducc un profil apart peisajul gazetăresc al momentului, fiind realmente o re'-' a românilor de pretutindeni.

%

HVSC

•Va,

Sine

rMHt*

vineri, 18 iulie 1997 CULTURĂ-STtINTĂ-ÎNVĂ TĂMÎNT ADEVĂRULcfle CBm I

Gasamisia EMâssmali da ^rassspisiMi n t e r l o c u t o r p r o f . d r . M i h a i L U C A N , ş e f u l C l i n i c i i d e U r o l o g i e C l u j - N a p o c a ,

p r e ş e d i n t e l e c o m i s i e i •cea cardiacă, pulmonară situaţia unei dialize anuale şi cel al unuiIdeea profesorului dr. Mihai

acan, sprijinită de la bun început le organele locale, a devenit în yinp realitate. Transplantul renal ^tc o prioritate medicală clujeană, jat cele 164 de transplanturi efectuate pînă în prezent în aproape sapte ani sînt dovada grăitoare a profesionalismului şi competenţei.

Recent, o altă idee generoasă a prins contur, Comisia Naţională je Transplant, comisie pendinte <ie Ministerul Sănătăţii. Care a şi organizat astfel de comisii pentru toate specialităţile medicale, scopul fiind imul consultativ, în vederea ameliorării asistenţei medicale în teritoriul respectiv. Cît priveşte comisia de transplant, în mod particular ea are o situaţie mai specială, ea are de a face cu o situaţie specială în România, siiigtia ţară din Europa care nu

Jareîncă un sistem de transplant 'edificat .

• Deşi motivaţii sînt. •- Aparent, doar aparent,

■realizarea unui sistem de transplant 'în România pare o activitate cel puţin disproporţionată în raport cu situaţia dramatică, nu exagerez cînd afini! acest lucru, a medicinii jonianeşti. Disproporţionată pentru ca transplantul este o activitate medicală de vîrf, care presupune catari extrem de mari şi doar la prima vedere ar avea o Adresabilitate limitată. Trebuie să, .vă spun că mortalitatea prin Insuficienţe organice a diverselor Sisteme şi organe ale omului este roade ridicată la nivelul întregii feti. Şi datorită faptului că la ora actuală, în România nu există un |wtcm de supleere ă funcţiei jHjnelor decît pentru rinichi:

este dramatică şi este exemplificată de situaţia listei de aşteptare. Numai în Statele Unite, la ora actuală sînt 70.000 de oameni care aşteaptă un transplant şi din care mor circa 30 Ia sută, care nu ajung să facă un transplant. Lucrurile au o

transplant, acesta din Urmă se dovedeşte a fi cel mai rentabil. Pentru un pacient, dializa costă 12.000 USD; anual, iar pentru transplant este de 7.000 USD în primul an. în cel de al doilea an costă numai 3.500 USD.

importanţă medicală şi economică. Medical, pentru că transplantul se adresează unui număr mare populaţional, economic, pentru că această activitate duce la o reinserare socială a celui ce a suferit un transplant

* Transplantul presupune o banca de organe...

t Nu există bancă de organe, nu există decît o bancă de date referitoare la bolnavii ce urmează să fie transplantaţi sau date referitoare la posibilii donatori sau non-donatori.

• La cît se ridică costurile nnni transplant?

- Este foarte greu de spus. Vă pot spune doar despre transplantul

'flitra insuficienţa hepatică, pentru " renal. Făcînd raportul dintre costul

• Ce probleme sc ridică? .- în primul rînd, sînt mîndru că

s-a reuşit aprobarea primului Centru naţional de transplant la Cluj-Napoca. Era normal să fie aşa, Clujul să aibe această prioritate, prin antecedentele sale. Dar şi prin istoria recentă cu priorităţi multiple în transplantul de organe. Persistă în mintea noastră o mentalitate veche, care persistă şi în mintea celor de la Bucureşti. Tendinţa de a centraliza totul în Capitali Este un capitol care încet, încet se încheie şi pe care nu trebuie să-l mai deschidem niciodată. Mă bucur că şi organele locale sprijină progresul îh domeniul medical fără reţinere. Marele dezavantaj al clinicii pe care o conduc îl

constituie spaţiul. Avem dificultăţi importante din punct de vedere al circuitelor normale, pentru care trebuie sâ găsim uneori soluţii extreme. Această clinică care s-a dezvoltat impetuos şi care-şi dovedeşte din plin utilitatea trebuie ajutată şi susţinută, trebuie înţeleasă Un alt element votat de comisie îl constituie ameliorarea fiecărui centru. în sensul stimulării schimbului de noţiuni ştiinţifice, de activitate de tansplantare în aceste centre. Elementul priniordial fiind schimbul de organe. Pentru că o identitate genetică între două persoane străine este întîlnită una la 16 milioane. La nivelul ţării noastre, această identitate, ca şi în lume, este greu de găsit. Noi lucrînd cu identităţi parţiale. Elementul esenţial este o apropiere cît mai mare între donator şi primitor.

• Mi se par fireşti cîteva cuvinte despre echipa dvs.

- Sîntem membri ai Sistemului European de Transplant cu sediul la Roma. Echipa, noastră este una lînără, poate cea mai tînără echipă chirurgicală din Cluj-Napoca. Colegii mei au atins un înalt nivel de eficienţă medicală, lucru care mă mulţumeşte. Cu atît mai mult cu cît adresabilitatea este foarte mare, noi operînd de dimineaţa pînă seara, în numai două săli de operaţie. Cererea de prestaţii este şi ea foarte mare iar condiţiile de lucru sînt cele care sînt. Mai este ceva. Consiliu] Europei a cuantificat în 1996 activitatea de transplant ca nivel de civilizaţie pentru o anumită ţară. Lucra care spune foarte mult.

D em o stene ŞO FR O N Foto: Gyrica ELOD

aligatorii Festivalului LALEAUA DE AUR vor merge la Disneyland - Paris

! Mirabela Daueranunţînd prem iul acordat de alteţele lor regale Prinţul f ?[Prinţesa Paul de România: o excursie la Disneyland - Paris celor două I c'ştigătoare ale Festivalului Lalelelor. •

»Prinţul şi Priaţcsaau donat Marele Premiu •

Cunoscuta interpretă de' muzică uşoară. Mirâbela Dauer a fost directorul celei de a treia ediţii a Festivalului LALEAUA DE AUR, desfăşurat la Piteşti. Primul loc â fost ocupat de două participante la festival. Ca urmare, Prinţul şi Prinţesa Paul de România au anunţat ca premiu adiţional pentru cele două clasate pe locul 1 - Lavinia Năstase şi Georgiana Iordache - o minunată excursie la Disneyland-ul din Paris, care va avea loc împreună cu alteţele lor. .

Potrivit Biroului de presă din Bucureşti al Prinţului Paul de România, Alteţa Sa doreşte să încurajeze acest gen de festivaluri muzicale, promovînd limba română şi melodiile în limba ţării noastre. Întrucît s-a potrivit să fie ziua de naştere a Mirabelei Dauer, ea l-a rugat pe Prinţul Paul să-i îndeplinească o dorinţă: aceea de a include între participanţii la excursia de la Disneyland pe micuţa Cornelia Die, în vîrstă de S ani, care a deschis festivalul cu o minunată baladă româneasca.

M ich ae la BOCU

J Oi ocazia lansării filmului de R eanim ate “DOAMNA ŞI t^A BO N D IJL" produs de jj^iourile W alt Disney

,d f dibuitorii BUENA VISTA au - b^ERNATIONAL si

a AFILM, împreună cu t dc publicitate KIPER ~'*U/CIIAMPIONS vă invită

I U C ^ - l^ aţilaOr£ani7ârCaC0N- va ucMdMNAŢIONAL DE cinematografului).

® 4V* V ,â o \n i!T "AMNA ŞI . ^ !bicctul desenelor

^ # i S ? l l 9 9 7 , î n c u . u l "-Fbil11e-ii» 'n toatc oraşele în care

ja i tp c j7ă “DOAMNA SI rc'-gjjABONDUL”, pe trotuarele

c;Prl 'a cincmatografclor unde este J ^ :8«vlramat acest film sc va

" la?ura un concurs dc desene pe

Concurs de desene p e asfalt

“DOAMNA SI VAGABONDUL”idal'a(

iuffi t

asfalt. (Acolo unde spaţiul nu permite se va pune la dispoziţia copiilor hîrtie dc desen şi concursul sc va desfăşura ‘în holul

clini şi

Participanţi: copii pînă la 14 ani. .■ Organizatori sînt: BUENA VISTA INTERNATIONAL, ROMÂNIAFILM, Agenţia de publicitate KIPER LASCU/ CIIAMPIONS, editurile ERC

PRESS şi ELIXIR PRESS. Oficiile şi filialele locale ale ROMÂNIAFILM.

Sponsori principali: Mc. DONALD’S şi POLAROID.

Se estimează că vor participa în jur de 700 de concurenţi în 12 oraşe, în faţa a 14 cinematografe.

O fn oraşele în care există M cDonald’s, (Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara) primilor 25 dc înscrişi Ii se va oferi cîte o invitaţie la accstc restaurante.

■ Primilor 50 dc participanţi de la fiecare cinematograf li se vor oferi cîte o invitaţie Ia film şi reviste editate de ELIXIR PRESS şi ERC PRESS.

■ Autorii celor mai reuşite desene de la fiecare cinematograf vor fi premiaţi cu cîte un aparat foto Polaroid, două perechi de ochelari de soare Polaroid, tricouri, insigne, albume cu autocolante P ANINI.

Lansarea filmului la Cluj- Napoca va avea loc la Cinematograful VICTORIA, înscrierile urmînd să se facă la faţa locului

Concursul dc desene pe asfalt va începe mîine, 19 iulie a.c., la ora 8,30.

Lecturi cotidiene

Revislâ de Interferenţe culturale româno-japonezeEste vorba despre numărul

antologic “HAIKU. Revistă de interferenţe culturale româno- japoneze" fondată de Florin Vasiliu care este şi redactor şef, poetul clujean Aurel Rău făcînd parte din Colegiul de redacţie şi "Caiet haiku” nr. S/aprUie 1997alCereuhâ de creaţie Cluj-Napoca, redactat de Iulian Dămăcuş.

Despre prima ne informează chiar LIŞ1 Florin Vasiliu: “Numărul aniversar al revistei HAIKU cu prilejul împlinirii a 5 ani de existenţă (1991- 1996), apărut anul trecut, a fost destinat cu precădere cititorilor români (haiku-urile fiind traduse numai în limba franceză, nu şi în limba engleză, din lipsă de colaboratori). De aceea am luat hotărîrea ca anul acesla să alcătuim un număr aniversar exclusiv poetic, destinat unui public mai larg român, anglofon şi fiancofon. Acest număr cuprinde peste 140 de poeţi haiku, care în majoritate au fost formaţi la şcoala acestei reviste”, număr care conţine şi mesajele de salut ale lui Sono Uchida (preşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Haiku - HIA) şi cel al ataşatului cultural al Ambasadei Japoniei la Bucureşti, domnul Hiroshi Kudo, din care cităm: “îmi face o deosebită plăcere să vă adresez Dumneavoastră şi .membrilor Societăţii Române de Haiku sincere felicitări cu ocazia aniversării a cinci ani de existenţă”.

Ne bucurăm că din cei peste 140 de poeţi publicaţi în antologie, clujenii au o pondere mare cantitativ şi valoric. Pe "lîngă consacraţii

(alfabetic) Horea Bădescii, Virgil Bulat, Constantin Cubleşan, Bazil Gruia, Vasile Igna, Mircea Petean, Augustin Pop, Aurel Rău, apar şi cei afirmaţi în aceşti ultimi ani - Nicolae Benea, Ileana Buda, Cornelia Cociş, Iulian Dămăcuş, Olimpia -Brendea-Deşliu, Gabriela Groza Genţiana, loan Marinescu, loan Pop, Teofil Voinescu-Amadeus şi Octavian Gr. Zcgreanu.

, în mult mai modestul caiet clujean sînt prezentaţi Olimpia Brendea-Deşliu (Xrîmţti de miracol -/ în tabloul verii/ un ciot înfrunzitv), loan Pop ^“Murdară vremea/ şobolanii dau roată/ un colţ de senin”), Gabriela Groza Genţiana (“Murmurul sevei în măr.../ Imnul naturii/aprilie”) şi tînărul elev al liceului “Ana Ipătescu” din Gherla, Augustin Tătar (“Cu păpădii/ primăvara zîmbeşte/ amintirilor”).

loan POP

S f i r p r i z e l e “ p l a n e t e i r o ş i i ” i c o n t i n u ă s ă u i m e a s c ă l u m e a i

*UULriÂ)EA ROMANA DE HAIKU

'ERCUL DE CREAŢIE DIN CLUJ - NAPOCA

CAIET HAIKU

Nr. 5 - aprilie 199? -

(AFP)Probe ce semnalează că apa a

curs cîndva în valuri pe “planeta roşie”, stinci de toate felurile, o colină enigmatică - Marte continuă să emoţioneze lumea ştiinţifică şi să captiveze omenirea. La cîteva zile după aterizarea sondei Mars Pathfinder pe suprafaţa “planetei roşii”, Agenţia spaţială americană (NASA) înregistra în poziţiile sale de pe Internet peste 220 de milioane de apeluri exprimînd admiraţia nemărginită a lumii faţă de acest eveniment.

La rîndul lor, conducătorii ştiinţifici ai echipei de la Jet Propulsion 'Laboratory din Pasadena (California) sînt îneîntaţi peste măsură de ceea ce descoperă, în special de faptul că în urmă cu unul, două sau trei miliarde de ani pe şesul de la Ars Vallis, unde s-a instalat sonda, a existat apă. “Uriaşe cantităţi de apă” , s-au revărsat, o parte “a rămas în bălţi, apoi s-a evaporat” - a declarat Michael Mălin, unul dintre oamenii de ştiinţă, de la Pasadena. Clişeele furnizate de sondă arată, într- adevăr, pietre şi stînci cu forme circulare aşezate într-o configuraţie caracteristică,’ precum şi bălţi secate. .

La picioarele sondei se află “urma unei bălţi din care apa s-a evaporat, lăsînd o crustă de cîţiva milimetri grosime prin depunerea particulebr în suspensie” - explică M. Mălin. în altă parte se observă “pietrişuri mărunte pe jumătate îngropate în sol”, caracteristice unei evaporări cu depuneri de materie. Cît despre masa de apă care a inundat în mai multe rînduri şesul de la Arcs Vallis,- omul de ştiinţă apreciază că aceasta era “enormă”, putînd atinge adîncimi de sute de

metri, ceea cc înseamnă cantităţi echivalente cu un milion de metri cubi, suficiente pentru a umple bazinul mediteranean. •

Prezenţa, cîndva, a apei în acest loc sporeşte posibilităţile să fi existat odată aici viaţă. Dar micul robot mobil Sojoumer, care şi-a început analizele asupra prafului roşiatic ce acoperă solul şi asupra unei stînci, “Bamacle Bill”, nu este dotat corespunzător pentru a putea dezvălui vreo eventuală urmă de activitate biologică. Cu ajutorul spectrometrului său cu raze X, el scrutează stîhca pentru a-i stabili compoziţia chimică şi a retransmite datele înmagazinate spre sondă. ,

Fotografiile făcute atît de Pathfinder, cît şi de robot îi uimesc deopotrivă pe cercetători. In faţa coloritului şi a tonalităţii lor diverse, James Bell, un ah om de ştiinţă, crede că visează. “ Mă tot întreb cînd mă voi trezi” - spune el fascinat.. Bell consideră că “suprafaţa Planetei Marte rugineşte”, dar nu se ştie nici de ce şi nici în ce ritm. Solul conţine oxid de fier, care imprimă planetei culoarea sa'caracteristică. Studiul culorilor este extrem de important pentru a determina mineralogia solului, comparîndu-i coloraţiile cu cele ale mineralelor de pe Terra, în acest sens, oamenii de ştiinţă sînt surprinşi de aspectul unei coline: pe una dintre laturile sale s-a depus o pulbere albicioasă, în timp ce restul peisajului este roşiatic.

în fiecare etapă a explorării, Planeta Marte îi uimeşte deci cu ceva în plus pe cercetători: “Avem mai multe întrebări decît răspunsuri” - a declarat Matt Golombek, responsabilul ştiinţific al proiectului.

A D E V Ă R U Ld e C H m

POLITICĂ vineri, 18 iulie 1997n 7(?)

ROMÂNIA - laborator interesant pentru studenţii străini• Peste 75 la sută dintre clujeni au studii liceale

La cursul de vară organizat în fiecare an de Universitatea “Babeş-Bolyâi” pentru studenţii străini, sociologul Vasile Drncu a prezentat cursanţilor factorii care au determinat comportamentul electoral al clujenilor. Pe plan naţional Clujul este oraşul cu cel mai mare nivel de şcolaritate raportat la numărul de locuitori, peste 75 la sută dintre clujeni avînd cel puţin studii liceale. Deşi există un mit despre faptul că Gheorghe Funar a fost votat de către cei cu studii medii, sondajele efectuate de Metro Media Transilvania au relevat că un număr im portant de intelectuali au votat pentru un partid de factură naţionalistă, adică PUNR. Explicaţia a fost dată prin proporţia şi structura de vîrstă a oraşului nostru, care ă determinat votul resentimental,

dar şi prin mulţumirea cetăţenilor faţă de administraţia publică locală. Clujul este singurul oraş din ţară unde există o. anumită satisfacţie în acest sens. •

Sondajul a relevat şi faptul că, la nivelul mentalităţii colective, oamenii fac o corelaţie negativă între reuşita în viaţa personală şi politic, intelectualii veritabili neimplicîndu-se prea mult în viaţa politică. Pentru că nu a existat o concurenţă de valoare, selecţia elitei politice s-a făcut în mod arbitrar şi aceasta reprezintă cea mai mare disfuncţionalitate, în viaţa românească de după '89. La noi, fiind o societate săracă, principala motivaţie a oamenilor politici este bunăstarea materială şi nu există nici măcar o responsabilitate simbolică între electori si cei aleşi. “Scandalul

caselor” nu mai este o necunoscută pentru nimeni. Cei mai mulţi dintre cei aflaţi în serviciul public înţeleg ca o primă datorie să-şi construiască2-3 case şi abia apoi, dacă mai au şansa să-şi menţină respectiva funcţie, să gîndească la perspectiva societăţii. Din nefericire, şansele nu sînt prea mari ca lucrurile să se schimbe decît eventual în viitoarea generaţie de politicieni. Barometrul de opinie publică arată că oamenii nu au încredere în instituţiile politice ale statului, procentul cel mai mare fiind obţinut de biserică, armată şi preşedinte, fapt care. demonstrează că aceste instituţii nu funcţionează.

Unul din factorii care a determinat comportamentul electoral al cetăţenilor a fost şi influenţa mass-media. Clujenii

consumă foarte puţină presă scrisă, iar majoritatea inform aţilor le obţin de la televizor.: Aceasta se datorează în primul rînd calităţii presei care este la un nivel scăzut, iar jurnaliştii sînt mai degrabă ingineri şi filosofi decît specialişti. Nu putem însă compara cantitatea cu calitatea unui comportament Deşi 73 Ia* sută din informaţii sînt de la televizor, televiziunea nu este şi principala sursă credibilă, radiourile fiind preferate.

Concluziile studenţilor străini au fost că România este un laborator interesant, în care se poate studia cum se naşte o societate democratică, întrucît există toate condiţiile pe fondul atîtor contradicţii. ^

Claudia N ISTO R

Actuala putere foloseşte FMI şi Banca Mondială pis post

de... sperietoare- afirmă intr-o conferinţă de presă

organizată la Turda , prof . 1 Vasile Mirtăuş, deputat P U N R -

Aflîndu-se în vacanţă parlamentară, prof. Vasile Miclăuş, deputat PUNR, a organizat o conferinţă de presă în sala de protocol a Primăriei din Turda, la care au participat consilierii municipali ai acestei formaţiuni politice şi reprezentanţii mass-media. ,

Fiindcă cele 200 de zile ale Contractului cu România s-au scurs, spunea deputatul PUNR-ist, îmi permiteţi să fac o scurtă trecere în revistă, pentru a informa cetăţenii asupra celor promise de actuala putere în campania electorală şi a celor ce au fost îndeplinite.

Ca partid de opoziţie, PUNR consideră că puterea nu răspunde cerinţelor populaţiei, fapt dovedit de situaţia tot mai precară în care aceasta se zbate. Deciziile luate de guvern, susţinea vorbitorul, sînt dictate din afară. Fondul M onetar Internaţional şi Banca Mondială,

sînt instituţiile care dictează ce şi cum trebuie să facem pentru a ajunge... undo9

Deşi în campania electorală s-a promis că se va da pămînt săracilor, familiilor tinere, fermierilor, ce a făcut puterea? Modifică Legea 18 în favoarea celor avuţi. Procedînd în acest fel, pînă la urmă, principalul beneficiar al ei va fi parlamentarul ţărănist Lupu, care, de altfel, a şi fost cel care a propus restituirea a 50 ha teren agricol şi 30 ha pădure foştilor p roprietari, fiindcă-are ce moşteni de la socrul său!

Ce a mai realizat actuala putere? Conducerea ţării, prin ordonanţele de urgenţă, încercînd astfel să blocheze activitatea parlamentară, fâcîndu-i pe plac aliatului ei credincios UDMR-ul! Aşa se face că în numai 6 luni de guvernare, Executivul a profnulgat de trei ori mai multe

, ordonanţe decît guvernul Văcăroiu în întreaga sa guvernare! De altfel, PUNR-ul

, a atacat Guvernul în instanţă, pentru că a intrat în ilegalitate prin emiterea ordonanţei referitoare la reorganizarea învăţămîntului şi utilizarea limbii materne în administraţia locală, respectiv inscripţionarea bilingvă a localităţilor unde se regăsesc etnici maghiari în proporţie de minimum 20%.

Deputatul Vasile Miclăuş a vorbit şl despre aderarea României la NATO. Toţi am dorit acest lucru - a spus el. Cele două mari puteri (SUA şi Rusia) au fost de altă părere. Aşa cum bine se ştie, poporul român a aşteptat 40 de ani să vină americanii, să ne salveze. N-au venit. A venit preşedintele Clinton. Cu un refuz elegant La summit-ul de la Madrid, susţin guvernanţii, s-a specificat că România va intra în NATO în al doilea val. Adică în 1999. Din lectura Comunicatului de la

' Madrid se vede clar că aşa ceva nu este prevăzut Atunci? Cînd PUNR a solicitat în campania electorală din 1992 baze americane în Dobrogea (se ştie de ce) toţi au sărit ca arşi şi au strigat: PUNR a înnebunit! Acum actuala putere, ca să ajungă unde n-a ajuns, a cedat

şi în dreapta şi în stînga, chiar şi teritorii româneşti, deşi, aşa cum susţinea preşedinteleConstantinescu, se ştia de Ia început că nu vom fi primiţi în NATO. De ce atunci atîta zarvă pentru o cauză pierdută? Cine va suporta cheltuielile? Sau a fost şi aceasta o diversiune pentru a abate atenţia poporului de la situaţia grea în care se găseşte?

Puterea a m inim alizat şi moţiunile de cenzură. în loc să vadă în ele un semnal de alarmă tras pentru a nu mai continua această politică falimentară, premierul Ciorbea şi-a permis să le ia în zeflemea. A dat vina pe... moştenire,' deşi atunci cînd a promis rom ânilor raiul pe pămînt, ştia bine ce va moşteni. Pe marginea campaniei anticorupţie, nu s-a făcut mare tapaj? Totul a fost doar un foc de paie. Cîte dosare au fost

. instrumentate? Cînd dezvăluirile au ajuns la PD totul a fost stopat

S-a vorbit şi se vorbeşte mereu despre reformă. Cu cine vor să o facă. guvernanţii? Cu investitori străini. Să cumpere străinii ce a creat poporul român prin sudoare, nu şi românii! Legea investitorilor autohtoni n-a fost aprobată. Se ştie din cauza căror interese.

Ion CO RDOS

Vlad Roşea s-a întîlnit cu Comlsi de Dialog Social din Cluj

• în septembrie vor avea ioc mişcări dt protest ale sindicatelor •

Miercuri după-amiază a avut loc disponibilizării dc personal btisj şedinţa extraordinară a Consiliului din învăţămîntul superior, preţ Consultativ de Dialog Social, la şi aceea a salarizării acestuia, care au participat subprefectul Dl Grigore Pop, liderul c b ^ ; judeţului, Peter Buchwald, al Cartelului Alfa, a atenţi/' preşedinte al Comisiei de Dialog asupra mai multor probi® Social, reprezentanţi ai Prefecturii, - creşterea îngrijorătoare a fiscafe ai Patronatului şi ai Sindicatelor, monopolul' R.E.N.E.L-«hi deputatul P.D. Iuliu Păcurariu, privinţa livrării şi costului enerprecum şi dl Vlad Roşea, secretar' de stat la Departamentul Relaţiilor cu Sindicatele şi Patronatul. Dl Vlad Roşea a sosit la Prefectura Cluj cu o oră şi 20 de minute Mrziere, venind din direcţia Sibiu- Tg. Mureş. El a declarat că scopul deplasărilor în teritoriu este “o informare necesară despre părerile sindicaliştilor, despre ceea ce se întîmplă în fiecare localitate. Din toate aceste deplasări va rezulta o listă de concluzii, listă necesară pentru a informa Guvernul în legătură cu problemele pe care le ridică ţara”.

Reprezentanţii sindicatelor au expus problemele specifice cu care se confruntă. S-a discutat, de asemenea, statutul Consiliului de Dialog Social, dl Radu Cămărăşan. de la Uniunea Consultativă Sindicală cetind ca acest consiliu să fie mii mult decît o “curea de transmisie” între Putere şi Sindicate.

Dl Gheorghe Ardeleanu, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj, a afirmat că “sectorul privat fiind singurul profitabil, este necesar un fond naţional creat pentru acest sector”.

D-na Daniela Pipaş, preşedinta ; Confederaţiei Sindicatelor Neafiliate din învăţăminte! Superior Cluj, a pus pe tapet problema

electrice, transformarea F.P. urilor în societăţi pe acţiuni pete contribuabililor. Dl Pop cornii măsurile de indexare “frecţii pe picior de lemn” şi a avertizat “d> Guvernul nu ia măsuri concrete mărire a veniturilor, în septeni vor avea loc mişcări”

Preşedinta,C.N.S.L.R. Fte’ Cluj, d-na Florentina Mărgines:' declarat: “Dl Ciorbea a tr* complet că a fost sindicat D-na Mărginean susţine că ds dintre legile votate în ultimulli: nu sînt viabile: legea asigure! medicale şi cea a pensionării* a adăugat: “Dorim restructurare,! să ştim ce alternative avem, pik protecţia socială”.

Participanţii la această şediuŞ mai subliniat şi alte probleme cate se confruntă agenţii econot şi sindicatele din judeţul G' privind accelerarea privaţii dobînzile bancare, situaţia cc| >din indii minieră, metatoî de maşini utilaje alimentare

Vlad-"osca a apreciat rc Comisiei Consultative de Dii Social şi a promis că va aduc cunoştinţă primului ministru' Ciorbea şi Guvernului problem discutate, pentra a se găsi sote corespunzătoare.

Andreea MARC

l-lC I V I T A S l a n s e a z ă R e ţ e a u a d e

R e s u r s e p e n t r u O N GIeri a fost lansată oficial Reţeaua Centrelor de Resurse pentrt|

Organizaţiile Neguvemamentale, la sediul Fundaţiei CIVITAS pemte^ Societatea Civilă. Programul este finanţat de Fundaţia Phare. j

Reţeaua oferă consultanţă, asistenţă tehnică şi instructaj pentnj dezvoltarea instituţională şi profesională a organizaţii^ neguvemamentale. Mormape sînt stocate în 5 baze de date: dosp^ finanţatorii interni şi externi ai organizaţiilor neguvemamentalej

-Cîte otganizaţii de acest fel există în România şi care sînt acested Despre legislaţia privitoare la ONG-uri; Principalii agenţi ma»; media; Date despre ambasadele care activează in România. |

D-l Pop Daniel, coordonator al programului, ne-a declarat d; f serviciile oferite de reţea sînt gratuite. Pînă acum, 60 de organizat; neguvemamentale din Cluj s-au arătat interesate de asistenţa oferi:.' de Reţeaua de Resurse pentru ONG! i

Andreea MARCln

V ic to r M e a s e c o n s id e r ă , to tu ş i, m o ţ• M oţii cred altceva •

- urmare din pagina 1

gîndind câ în acest fel îl vor interesa pe Ciorbea să dea ajutor Ia ridicarea unei statui a lui Avram Iancu în Capitală. S-a votat cu majoritate în favoarea propunerii, dar încă dc atunci unii vicepreşedinţi ai societăţii au fost împotrivă,' părăsind chiar sala la aflarea rezultatului. Ulterior, Biroul Societăţii a încercat să ia legătura cu premierul. N-a reuşit decît să-l contacteze pc consilierul acestuia, Mihai Ilanagic, carc lo-a confirmat că i-a adus la cunoştinţa lui Victor Ciorbea propunerea. Dc remarcat că premierul a fost invitat la Conferinţa Naţională la carc a fost ales ca preşedinte dc onoare, şi a trimis un mesaj dc salut, cu urări dc succes. Pentru ca acum să spună că n-a ştiut nimic dc intenţia societăţii. ■Mă rog, unii oameni pot spune cc doresc. Să mai

amintim că încă din vara trecută, la sărbătoarea de pe M untele Găina, V ictor Ciorbea a promis că va primio delegaţie â societăţii, care dorea am intitul ajutor la ridicarea unei statui a lui Avram Iancu în Bucureşti, precum şi în legătură cu situaţia grea a moţilor. Puiul dc moţ cocoţat pe tronul din Palatul Victoria, prea ocupat cu demersurile pentru primirea României în NATO şi UE, n-a găsit timpul necesar să primească delegaţia. Astfel că toate promisiunile salc .au rămas baltă. La aceasta sc adaugă o scrie dc măsuri ale guvernului, pc carc moţii le- au resimţit contrare intereselor lor, şi avem schiţat un tablou al relaţiilor, deloc cordialc, dintre premierul preşedinte de onoare (pînă zilele trecute) şi moţii din rindurile cărora susţine el câ provine.

j PUNR ar putea j j propune la toamnă j ■ celorlalte partide de ■ I opoziţie să Intre tn |

Opinii • Opinii • Opinii • Opinii • Opinii

Rom ânia p înă la Madrid şi după...

igrevă parlamentarăPUNR ar putea propune J

I partidelor din opoziţie ca în I| sesiunea parlamentară de || toamnă să intre în grevă, a i. declarat, miercuri, senatorul !• Vasile Dobrescu, secretar I| general al PUNR. || Dobrescu a spus că |. aceasta este o consecinţă a ■■ faptului că nu au fost luate ' I în considerare argumentele | | PUNR pentru modificarea | | proiectelor dc .lege sau i

ordonanţelor emise de ■I Guvern. I| “O asemenea atitudine |

exclude total opoziţia şi ne i P face să ne simţimI ineficienţi”, a spus I| Dobrescu. Totodată, PUNR || va lua în consideraţie şi i. eventualitatea sprijinirii .' PDSR în convocarea unei ■I alte sesiuni extraordinare || parlamentare, dar numai |■ după “evaluarea forţelor i

politicc alcr Opoziţiei”, a 'I adăugat Dobrescu. I

Nimic nou sub soare pentru români, condamnaţi şi după Madrid la aceeaşi amăgire. Au fost prea destule semnale, pentru oamenii politici şi diplomaţii români, cu substrat de certitudini, că NATO nu ne va accepta nici lâ Madrid şi nici mai tîrziu; chiar dacă unii din acest organism suprastatal ne susţin. încă din martie curent, trimisul american la Moscova, Strobe Talbott, vorbea deschis de primul val şi primirea în NATO a unui număr de trei state, numin- du-le. Adică, ţările din grupul de la Vişcgrad (constituit din iniţiativa altora). Despte al doilea val, preciza că acesta va fi “în discuţie abia în 2015 şi nu mai devreme”. Alte sutse euro-atlantice de calmare a Rusiei adăugau amănuntul că “primul val dc primire de membri noi s-ar putea sâ fie singurul val”. Cam în acea vreme Ia Bucureşti, comisarul european pentru monitorizarea României, ilans van de Broek, anunţa câ “eliminarea vizelor pentru cetăţenii români se amină”. Acestea şi altele conturau viitoarele decizii privitoare la marginalizarca unor state, est-.

europene, inclusiv a României.Dacă nu an fost suficiente şi

evidente probele paşilor viitori ai NATO, le-a confirmat întîlnirea celor doi preşedinţi, Elţîn şi Clinton, la Helsinki. Acolo s-a -parafat politic sentinţa ce avea s-o comunice summiţ-ul din 8 iulie 1997, de la Madrid. Ialta, Malta, Helsinki, trei acorduri secrete ruso- americane care marchează istoria prezentă şi viitoare.

Alt summit, in 1999, va aduce şi alt val de candidaţi? Probabil DA. Probabil NU. Pînă atunci politica şi propaganda vor cultivao nouă şi reală sau falsă speranţă, în caz de refuz, se vor confecţiona motivări destule şi nu va fi la Washington mai mult decît uri jubileu NATO festiv, însoţit dc alte aminări şi promisiuni.

Şi, totuşi, românii trecuţi prin atitea dictaturi şi ocupaţii străine nu au fost naivi despre cc se va întîmpla la Madrid; deşi sondajele arătau că peste 80% din populaţie doreşte intrarea în Pactul Militar Nord-Atlantic. Dar majoritatea nu şi credea în primirea României. Incit nu c o surpriză hotărîrea din

Spania. Acum trebuie să & politicienii şi actuala pc demnitate naţională. România! voie să fie considerată de nins

, parteneră bună doar în răzbec | la stingerea conflictelor de atf

Mai trebuie încercat o * Continuare strategiei pentru in» în NATO rămîne prioritsn. necesară. Dar şi o alternai11 ahă amînare şi respingere SS construită, care să călăuzei; activitatea politică şi diplotf României. Poate fi gînditâ o» Mică Antantă. Sau un tnH NATO. Sau un statut de ncufJ a României ce. poate fi ispitişi; pentru NATO, cît şi P^ Federaţia Rusă, care pînă la să-l garanteze dcopţotrivă. Fcj nu celc 100 de milioane dedj anual în plus a fost R Congresul American moi ncnomins « irii României, j

Oricum nu poporal clasa politică poartă vreo nu este deocamdată (?) p iw j NATO în rindurile sale; cC>. pentru că s-a născut aici pc CP. în stînga Dunării şi ling* ■ ' Neagră. Dc aceea, singuri sţ, • românii n-au ahă alegere dea-- asuma ca şi strămoşii, accst 4-, geopolitic şi strategic europe

TeodorTANj ^

@ v i n e r i , 1 8 i u l i e 1 9 9 7O M M D i t f ^ M T A T V luni-\incri 8-16; simbala 9-14; lol/lax 19-73-04; SI'I1R K IH C | 1 \ TI RIU:

K L i D i * i W # I A I 1 Mmr Iu ni-vlneri 8-16; tel/foi 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; te l/tu 2 1-60-75a d e v ă r u l

d e O l u i

SC DELRORfl SAA n g a je a z ă

pentru SUCURSALA CLUJ

co n ta b ilaCondiţii:

- vechime minim 3 ani;- vîrsta maximă 35 ani.- cunoştinţe de operare pe calculator;

Curriculum Vitae se vor depune la sediul: str.D îm bovitei nr.77 sau la

telefon/fax: 064/ 412740.

SG M E TE X C O M SAcu sediul în Dej, Piaţa 16 Februarie nr.3, judeţul Cluj V IN D E p rin lic ita ţie pub lică u rm ătoare le active:1.Maj*a/inîncâHâminte(unitatta95ldmf}cj,str.(:rîngulu)nr.32. Maga/in tricotaje (uniUtu 1171 din Utj. slr.Mârăşcşli nr.3.

Licitaţia va avea loc în data de 24 august 1997, ora 10, lasediul societăţii şi este licitaţie deschisă cu strigare.

Preţul de pornire a licitaţiei este:211.145 mii lei pentru unitatea nr.95 92.280 mii lei pentru unitatea n r.l 17

Garanţia de participare la licitaţie este 10% din preţul de pornire a licitaţiei.

Taxa.de participare la licitaţie este 300.000 lei.Terenul ocupat de aceste active nu face obiectul licitaţiei,

urmînd a fi vîndut după obţinerea titlului de proprietate.Documentaţia privind activele vîndute se ridică de la

secretariatul societăţii.Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul societăţii

sau la telefon nr.064/215206. ' (342341)

te h n o fr igUTILAJE PENTRU INDUSTRIA SCI ALIMENTARA SI TEHNICA FRIGULUIriHHoraifl

mediul în Cluj-Napoca, str. Fabricii de Chibrituri nr.5-11, telefon 064/ 4352 79, fax 064/ 435302

^ n i / c a z a în ficcari>yU^MART|a s a p t a m i n i i o r a T l ( ) T ; I C T T /

pentru valorificare m ijloace fixe şi obiecte de inventar ce au aprobare C A + A G A pentru valorificare şi casare şi anume:

♦ s tru n g u ri d ife rite t ip u r i; ,♦ m aşin i de rectificat;♦ m aşină de a lezat; ;♦ m aşin i dc freza t; , *♦ d u la p u ri m etalice de vestiar şi scule.Orice informaţie suplimentară se poate obţine zilnic orele

MS, telefon 064/435279 - Serviciul Mecano-energetic.

fP-

Universitatea de Medicina şi Farmacie

"luliu Haţieganu" Cluj-Napoca

Anunţă JC O N C U R S

pentru ocuparea următoarelor posturi de Dirigenţi de Şantier

pe perioada executării lucrărilor de investiţii:

♦ 2 ingineri constructori♦ 2 ingineri instalaţii în construcţiiInformaţii şi înscrieri la biroul personal,

telefon 195516 sau Serviciul ielwic 196332.

Banca Română pentru DezvoltareSucursala Zonală Cluj

ORGANIZEAZĂ CONCURS pentru ocuparea a 2 (două) posturi de

(bărbaţi)Condiţii:

- studii economice superioare- vîrstă maximă 35 ani- cunoştinţe limba engleză- cunoştinţe operare PC

Candidaţii vor depune la sediul Sucursalei B.R.D. Cluj, Piaţa Unirii nr.7 pînă la data de 23 iulie 1997, următoarele acte:

- cerere de înscriere la concurs;- C u rr ic u lu m v itae ; .- acte doved itoare pen tru stud ii (în copie);- cazier ju d ic ia r .în data de 24 iulie 1997 va avea loc

intervievarea candidaţilor înscrisi la concurs.INFORMA TU LA TELEFON 43.03.83.

%(7 6 Q 9 0 4 )

C onducerea B .R .D . Sucursala Z o n a lă C L U J

SC SUPEHMOPAN SAStr.A urel Vlaicu nr. 11 Cluj-Napoca,

organizează CONCURSîn data de 22 iulie 1997 ora 10, pentru ocuparea postului de i

CASIER. cR E LA Ţ II L A TE LE F O N 4 1 4 3 9 5 .

d-3ţ;

Pentru ca tu să poţi sta de vorbă când vrei, unde vrei şi cu cine vrei,

Dialog îţi oferă

Pachetul promoţional al Verii Dialog

Terminal Philips Fizz încărcător de birou

Baterie de mare capacitate . Abonament Dialog 150 pentru 3 luni

Toate acestea pentru doar 3 8 0 $!<TvAinciuS)Taxă de conectare inclusă. Număr limitat de oferte!

Doar în perioada 17 - 23 iulie!

Şi daca eşti într-adevăr pus pe fapte mari, da o fugă la Maratonul Dialog şi câştigă premiile Verii!

Miercuri, 23 iulie, ora 15.00, la statuia lui Matei Corvin.

Informaţii suplimentare la 0 1 / 203 33 33Serviciul G S M pentru tine

a d e v ă r u l d e C l u j

a n o i tf'M YAYE ('Ll J--N \l’CX\V:luBi-Mncri*-lti»inibala^14ilc|/ r a i lM m srHRMH('|I ViliR»*P U & L IC I1A I t luni-vineri 8-16; td /fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ; lun i-v incn 8-16; te l/ta i 21-60-75.vineri, 18 iulie 1997 (jf

I U ©'97V.F.M.

; i l § 5 ^ 4 * P l P E â =R O M C O M S . R . L . * |

13* 1*4 GiRUPUt-

Comercializează conducte şi fitinguri din PE şi PVC

pentru reţele de

APÂ, CANALIZARE Şl GAZr A A y .^ - la conducte şi » r I I v / / \ s t fitinguri pentru - ■ • v / v ^ ' canalizarev»., aw t * * sv* * * r v

pe perioada 7-19 iulie 1997

3 4 0 0 C lu j - N a p o c a , s t r . C â m p i n a n r . 5 1 [T e l.: 0 6 4 - 4 1 5 5 6 6 , T e l . /F a x : 0 6 4 - 4 1 5 4 9 9

S o c i e t a t e d e V a l o r i M o b i l i a r e

. cautăanalişti financiari şi

agenţi de valori mobiliareO fe r ta ' ;

Posibilităţi de pregătire . ■Formarea într-un domeniu de viitor Şanse de promovare Salariu atractiv

C erin ţeStudii superioare Cunoştinţe operare calculator Capacitate de analiză şi sinteză a datelor

N e găseşti prin:

I CDM : C entru l de Dezvoltare M anageria la C lu j* — — ♦ ^ i ’ - • ^

(764007)

Informaţii: tei 430001, 430002. Data limită: 28.07.97

S n v i r «««im nM mvmi»'W«gwiUMMiMiig|giMrwwAiM « * tw « n n i in m iw w il iw « « w

• © O o Q f H B t e J g X g y Bvinde la LICITAŢIE înfiecaremarţi, ora 8 începînd

cu data de 22.07.1997pînă la finele anului, şină uzată de tramvai şi fonduri fixe

disponibile casate.Licitaţia va avea loc la sediul regiei d in B-dul 21

Decembrie nr. 128-130, Cluj-Napoca, unde se pot consulta şi listele’nominale cu fondurile fixe disponibile.

R elaţii su p lim en ta re la B ir o u l teh n ic , te lefon 4 3 0 9 1 7 , in t .1 4 5 .

S u n te ţ i u n u l d in t r e m ic ii î n t r e p r in z ă t o r i

c a r c e s te p r e g ă t i t p e n t r u d e z v o l ta re şi d o r e ş te c r e d i t ? E l c o n s tă î n :

Suma până la 15.000 dolari Dobândă între 22%-26% la dolar/an, în funcţie de

scopul investiţiei Termen de rambursare până la 18 luni

Serviciile noastre se ad resează persoanelo r ju rid ice din jude ţu l C luj, cu m inim um un an de experien ţa in

dom eniul de ac tiv itate al firm ei

Programul CAPAInformaţii la tel/fax 064-420-748

Str. Tebei Nr. 29, Cluj-Napoca World Vision International

Rnmanlan-American Enterprise Fund

(76M9.1)

E x p lo a ta r e a M in ie r ă A g h ir e şvinde prin licitaţie publică:

• Autoturism ARO 244-D- 10,5 milioane lei + TVA

R • Autoturism DACIA BREAK T S X 1310| - 8 milioane lei + TVA~ • 2 buc. maşină cusut Monica

’ : - 400.000 lei + TVA• 3 b u c . m a ş in i c u s u t in d u s tr ia l

’ - 560.000 lei + TVA• alte utilaje propuse la casare pe 1997 Licitaţia se ţine săptămînal Ta sediul E.M.

Aghireş în zilele de joi la ora 9, începînd cu ziua de 24.07.1997.

La licitaţie pot participa cei care au achitat 0,5% - taxa de participare şi au depus 10% garanţie din valoarea mijlocului fix licitat.

vinde zilnic între orele 8-16 de la Ferma nr.4 Avicola Apahida® pui de carne©puicuţe pentru ouă rasa ROSSO.IN F O R M A T IIS U P L IM E N T A R E L A

TE LE FO N I 3 0 9 8 8

S C R O E O TC A TTE L G A Z S A

Str. Cantonului fn Someşeni (lîngă depozit central PECO)

ANGAJEAZĂ:© vopsitor industrial

• m uncitori necalificaţi

VINDE

- 1

- 8

[

♦ spaţiu comercial270mp în cart.Mănăşiur

♦ rezervoare cu capcitatea de 500 1 pentru apă, produse petroliere, ulei etc.

♦ pompe pentru benzină-motorină (uzate)

$ piese de schimb pentru camion FORD

♦ butelii tip "turist” pentru aragazINF& RM AŢIILA^TELEFON

f4 f & 6 7 6 6 7 .

D i s t r i b u ţ i a d e G a z e

N a t u r a l e T î r g u M u r e ş v

R e g i o n a l a C l u j

cu sediul în Cluj-Napoca, str.D ecebal nr.93organizează

în data de 1 august 1997 | L i C I T A T I Er~ ~ j"

pentru vînzarea unor mijloace fixe aprobate pentru scoatere din funcţiune.

Lista cu mijloacele fixe se poate consulta 1a. sediul D..G.N. Regionala Cluj - Compartimentul Mecano-Energetic.

Licitaţia se va repeta în fiecare dată de 1 şi 20 ale lunilor următoare, pînă la epuizarea vînzării mijloacelor fixe precizate mai sus.

S C M E T E X C O M S A

cu sediul în Dej, Piaţa 16Februarie nr.3, judeţulQuj î- V IN D E prin licitaţie publică m ob ilie r comercial- ÎN C H IR IA Z Ă prin licitaţie publică un camion RABA de 10 tone şi u n ifron.. Licitaţia va avea loc în fiecare zi de marţi de la ora începînd cu data de 5 august 1997.

C

Dej, Piaţa 16 Februarie nr.3 sau la telefon nr.064/215206. P

ComerţtInternaţional

Anvaieam v SRLi

distribuitor carburantSI

spălători autoCondiţii;- - vîrstă - fem ei în tre l8 şi 30 ani

- bărbaţi între 25 şi 3,5 ani Interviul va avea loc sîmbătă la ora 10 pe Calea j

Turzii la AW AII + Curriculum Vitae.m m R n / i A n i ^ A m E i i B F 0 i \ i m $ 4 8 8 k

B an ca d e C red it C ooperatist B A N K C O O P S A

Filiala DejV I N D E L A L I C I T A T I E P U B L I C A

■ • apartament 2 camere şi dependinţe Dej, str.Ec.Teodoroiu nr.68: 30 milioane lei

• apartament 2 camere şi dependinţe, str.Luceafărului nr.3, preţ 28 milioane lei

• casă cu 2 camere, dependinţe şi teren, ţ Răzbuneni nr. 120, preţ 44 milioane lei |

Licitaţia în data de 23 iulie 1997 ora 10, ia \ sediul BANKCOOP DEJ, str.NJorga nr.5. I

© SUPREMED I S T R I B U T I O N

B-dul 21 Decembrie nr. 120%

DISTRIBUITOR AUTORIZAT "NOVA BRASILIA”, T e le fo n : 0 6 4 - 1 9 4 .1 8 2 , fax: 194.181

A N G A J E A / A• G E S T I O N A R (c u g a ra n ţi i im o b ilia re , ia r

p e n tru b ă rb a ţi s ta g iu l m il i ta r sa tis fă c u t) ; a• Ş O F E R D I S T R I B U I T O R - c u g a r a n ţ i i*

im o b ilia re .C. V. se poate depune la sediul societăţii sau se

trimite prin fax. (86572) '

T r i b u n a l u l C l u j -p rin executorul judecătoresc

vinde ta lic ita ţie p u b lică• televizoare color cu teletext• combină muzicală• video Philips• receiver antenă parabolică• 2 calculatoare 386 cu imprimantă• maşină de scris electrică• cuptor cu microunde• casă de baniLicitaţia va avea loc în data de 21 iulie 1997.

ora 8, camera 10 la sediul Tribunalului Cluj. Executori judecătoreşti.

R E L A ŢII S U P L IM E N TA R E LA TE LE FO A N E LE : 194404 S A U 134986.

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarul A B E V Ă R U H .văjmteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. <8® ClBlj

vineri, 18 iulie 1997 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBRKDACţIATIJRDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31*43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. ■

ADEVARULd e € 2 ! u j

ANUNŢ DE LICITAŢIE PUBLICĂ DESCHISĂ FĂRĂ PRESELECŢIE

CU CONTRACT ”LA CHEIE”1. Obiectivul licitaţiei: deviere reţea apă fierbinte str.Venus şi

str.Baladei, Cluj-Napoca2. Natura lucrării similare: lucrare similară conform anexei

DL11, grupa 8, subgrupa 8.2.3. Persoana juridică achizitoare: REGIA AUTONOMĂ

DE TERMOFICARE CLUJ-NAPOCA4. Sursa de finanţare: buget local5. Organizatorul licitaţiei: Regia Autonomă de Termoficare

Cluj-Napoca6. Termenul limită de depunere a documentelor ofertei:

4 august 1997, ora 9 la sediul regiei7. Deschiderea licitaţiei: 4 august 1997, ora 10 la sediul regiei 8; Documentele licitaţiei : Costul unui exemplar DL este 130.020

lei, şi se poate procura de lâ sediul regiei9. Vizitarea amplasamentului: seva contacta R.A. Termoficare,

ing.Ioana Râmniceanu10. Condiţii de participare:

A. cifra de afaceri medie anuală realizată în ultimii trei ani, numai din acitivitatea de C+M (actualizată) este de minim:

. V 10 miliarde lei.B. valoarea aferentă unei lucrări similare ca natură şi volum cu obiectivul supus licitaţiei, terminată şi recepţionată în ultimii 5 ani este de minim: 2,5 miliarde lei.C. capacitatea financiară (la ultimul an sau semestru încheiat) este de minim: 1,2 miliarde lei.\i760903)

I gTurdalact SAanunţă CONCURS pentru o ou par ea unui post dee c o n o m i s t

Concursul va avea.loc în \kî de 30.07.1997.

nditii de participare:

I* studii superioare finanţe-' contabilitate; • vechime minimă 5 an i în domeniu.

*5?

* » E v ra tf A cnsT Ă na ism EG U A w :

%" u m e m &tra n s p o r t , n re a t ţ i m o n ta t

G R A T U IT !

RHOBlSlSti ş i i d L ____ _1 C luJ-N apocă

. Str. Oaşului nr. 42A teL: 433555,136S33, ORAR *-18 l: Hala Aeroalimentara P-ia Mihai Vitca/ul etaj 1

rid.: 133897, ORAR 9-18 o Calea Victoriei nr. 100 ;

(Materna, TURDA) ş tel : 433804

MAI COM ERCIALIZĂM

LAC, D I.JAN T.C jD E OASE. 5CUIE-;MP0<T PENTRU LEMN. SALTELE RELAXA_____________ ________

MOBILA ÎN RATE FĂRfDOBĂNDĂfflPRODUCĂTORLACOMANDĂ

Str.lUUU MANIU nr.l6 (fostă 6 Martie)Tel/Fax: 064/430407 ORAR: Zilnic: 8-19; Sîmbătă: 8-13, Duminică: închis.

V I N D E Distribuitor en gros Magazin cu amănuntul

• S IN T E ZA O R A D E A -V O P S E LE , EM AILU RI, G RUNDURI, CH ITURI, LACURI• P O L IC O LO R BU CUR EŞTI - V O P S E L E AU TO , G R U N D U R I, C H ITU R I,

DILUANŢI A U TO ; ,• PE R IN D O R A D E A - PERII, M ĂTU RI, S E T GĂLEATA cu S T O R C Ă TO R

M ATERIALE DE C O NSTRU CŢII - V A R 2 ,5 kg; HUM Ă 2 ,5 kg; IPSO S 1/1;C IM ENT ALB 1/1; CR ETĂ DE M U N TE 1/1; C H IT ALB 1/1; C H IT RO ŞU 1/1.

ad ao s 0-12%O LACURI, D ILUANŢI O D IV E R S E (Oxizi, Aracet, Prenadez etc.)O C O VO R PVC, PENSULE, B ID IN E LE, PAPETĂRIE O D ETER G E N ŢI GRANULAŢI, D E TE R G E N ŢI LICHIZI O VA SE EM AILATE O V A S E Z IN C A TE ;O STIC LĂRIE O TA C ÎM U R I IN O X

m tJ ^ N T R U J C â N B ^ I M P A R L

ONORATA CLIENTELA s c M A C R O G R O U P

v ă a ş te a p tă lanoul punct

de schimb valutard e s c h i s p e s t r . G h .D o jan r . 12 în incin ta m agazinulu i "S P O R T U L ”. O fe rta n o as tră : servicii prompte ş i cursuri de schimb pmmotionale.

T elefon 197660

s . c . 0 N E S T 0 s . r . l .

CASĂ DE AMANETP -ţa M ih a i V iteazu l

: n r . 42. (603423)

VINZARICUMPĂRĂRI

ir

u

91.luj.

Consiliul lo ta l a l munitipiului Cluj-NapotaDirecţia de Gospodărie Comunală

organizează licitaţie \- fară prcsclccţic - s

1. O biectivul licitaţiei: achiziţionarea de corpuri de iluminat şi lămpi pentru modernizarea sistemului de

Cluj-Napoca;2. P e r s o a n a ju r id ic ă ac h iz ito a re : C onsiliu l local al

municipiului C luj-N apoca c u sed iu l p e C alea M oţilo r nr.1-3, C luj-N apoca. , ; , ;

3. S u rs a d e f in a n ţa re : B uge tu l local.4. O rg a n iz a to ru l licitaţiei: F iliala de Reţele Electrice

Cluj, cu sediul pe str.M em orandum ului nr.27 C luj- Napoca.

5. T e rm e n u l lim ită d c d e p u n e re a o fe rte lo r: data de 28 .08 .1997 ora 11.

6. D csch id c rc a licitaţiei publice: data de 28.08.1997 ora 12.

7. D o cu m e n te le lic itaţiei: C aie tu l d e sarcin i pentru licitaţie. .

S. C o n d i ţ i i dc p a rtic ip a re : îndep lin irea condiţiilo r de ca lifica re prevăzute în anexa - D L1 la norm ele

^ m e to d o lo g ic e , la care:• C ifra m edie anuală de afaceri pe u ltim ii 3 ani (actualizată) - m inim 2% din valoarea ofertei• V aloarea pentru fiecare altă lucrare sim ilară efectuată

(actualizată) - m inim 0,5% d in valoarea ofertei• C apacita tatea financiară la u ltim ul an sau sem estru -m in im valoarea ofertei, pe o durată de 3 luni.

•; Vînd mochetă 29.500 lei/ mp, linoleum 21.500 lei/mp. Tel. 19-88-17. (590126)

• Vînd SRL 1993 fără activitate. Tel. 16-86-63 între orele 18-22. (560069)

• Cumpăr jocuri electroniee tip Poker. Tel. 12-46-30. (560093)

• De vînzare teren construibil 928 mp., satul U rişor. D orito rii se pot adresa la L ucreţia Moldovan, sat Urişor nr.130 sau la tel. 01/220-89-23. (342338)

• Vînd 3 camere Grigorescu etaj 8, mobilat, bucătărie Germania, telefon, maşină spălat vase, cuptor microunde, frigider’, maşină spălat. Informaţii orele 17-22 tel. 18-11-85; 18-11-28. (559903) <

• Vînd intravilan Floreşti 58 ari teren. Tel. 26-51-87 zilnic orele 18-20. (560001)

• Vînd 25 ari teren pe malul lacului Someşul Cald, cu apă, curent, ieşire lac. Tel. 41-21-92. (590148)

• Vînd teren construcţii la intrare în Sînnicoara,' apă, gaz, lumină. Informaţii tel. 13-61r70. (560095) ’

• Vînd grădină 566 mp sau 1/ 3 str. Brăduţului rir. 11 tel. 15- 73-30. (560098)

• Vînd teren arabil 3 ha, cu posibilităţi construcţie cabană şi 6600 mp grădină, comuna Gîrbău, preţ convenabil. Tel 19- 57-84. (590001) .

• Vînd apartam en t 2 camere ;decomandat, finisat (fa ian ţă , gresie, proaspăt zugrăv it I ta lia ), beci, parcare, preţ fix 60 milioane. Informaţii după ora 14 str. Mehedinţi nr. 38-40 ap. 43. (560101)

• Vînd casă în Bonţida nr. 125. (559989)

• Vînd casă str. Cîmpului nr. 124. (560034)

;• Vînd urgent apartament 3 camere confort 1. Tel. 16- 68-29. (560042) .

Vînd avantajos 3 camere parter, Mărăşti-central. Tel 15-26-43. (590026)

• Vînd 2 camere confort I, Aurel Vlaicu Sud (Streiului), et. 7 din 8, finisat, telefon, garaj din cărămidă. Tel 15- 10-43; 092-244-938. (590048)

• Vînd apartam ent 3 camere decomandate, finisat, telefon, Mărăşti. Tel 14-74- 63. (590076) ' < ■ ■

• Vînd casă cam eră, bucă tărie , . dependinţe, grădină, zona Gheorgheni preţ 80’ milioane. Tel 17-17- 64.(590081)

• Vînd u rgent casă bătrînească şi m ateriale construcţie casă, în Răcătău. Relaţii R ăcătău nr. 34. (590111)

• Vînd apartam en t 3 camere decomandate, P-ţa Cipariu, etaj I, 32 mii USD negociabil. Tel. 19-75-82 (590141)• Vînd apartament 2 camere

str. Horea nr. 67-73 etaj 1.' Zilnic orele • 8-22 tel. 13-71-01. (559949)

• Vînd 2 camere, hol, bucătărie, telefon. Str. Reşiţa nr. 2 ap. 17 (559990)

• Vînd casă, teren în comuna Dăbîca nr. 483, vizibile în zilele de 18, 19, 20.07.1997. (560010) ,

Vînd casă cu grădină str. Oaşului nr. 353. (560071)

Vînd casă 3 camere, dependinţe, garaj str. Cocorilor nr. 2 preţ 55 mii DM. Tel. 41-02- 40. (560072)

Vînd urgent casă 3 camere cu toate utilităţile în Someşeni. Se acceptă plata în rate sau schimb cu apartam ent 3-4 camere +diferentă. Tel. 41-61-77. (560087)' ;; : ; ‘

V Vînd foarte urgent 3 camere în Plopilor, parter, cu telefon şi modificări,. Tel, 18-03-09. (590015) \ ^

• Vînd apartament 2 camere decomandate, garaj, beci, str. Mureşului nr. 54, Bl. B3, sc. I, et.I, ap. 4. Vizibil după ora 16. (590044)

• Vînd apartament 3 camere în Floreşti, lingă Poştă, cu gaz,' str. Gh. Doja Bl. L, sc. 3, et. II, ap.21. Vizibil în 17-18 iulie, toată ziua. (590049) •

• Vînd o cameră cu dependinţe, dulap cu 2 usi şi pat copil. Tel.13-26-71 orele 20-21! (590077)

• Vînd casă cu 2 camere şi bucătărie, în comuna Baciu, str. Pădurii nr, 344, posibilitate de J apă, ;gaz, -preţ negociabil 95.000.000 lei. (590078)

• Vînd apartament 3 camere, 95 mp, în bloc nou construit. Telefon 092-244-519. (590085)

• Vînd apartament 3 camere finisat str. Bucureşti nr 70, et. I, ap. 8. Tel. 43-22-82 sau 12-29-22. (590105). • Vînd apartament cu 2 camere str. Muscel nr. 9, ap. 2. Informaţii zilnic orele 16-21. (590121) ,

• Cumpăr urgent apartament 2 camere confort, etaj 2 sau 3, cartier Zorilor sau central. Tel 43- 84-76 sau 12-78-79 între orele 18-21. (590123)

*. Vînd apartament 3 camere finisat preţ 80 milioane. Tel. 43- 59-79. (590144)

• Vindem piese pentru Aro, TV, Raba, Oltcit, Dacia, în s tr . K. M arx nr. 22 (589285)

♦ Vînd camion în stare perfectă. Recea Cristur, tel. 132. (590045) • ■

• Vînd Iveco 20 tone, Saviem, telefon mobil Nokia. Tel. 43-09- 03 intre orele 8-16. (590143)

* Vînd VW Gqlf II gri m etalizat neînm atricula t. Ofer donaţie. Tel. 42-52-54 după masa. (559986)

• Vînd urgent VW Transporter 1900 cmc, an 1989, stare perfectă, preţ foarte avantajos. Ţel 15-35- 72. (589936) /

' • Vînd BMW 525i, 24 valve, model 1992, 19 îm bunătăţiri, înm atriculat, 11.600 dolari. Tel 14-75-34. (590056)

• Vînd Renault Trafic, înmatriculat carte identitate, 1986, s ta re bună, p re ţ negociabil. Tel. 17-32-21. (560075)

• Vînd VW Passat limuzină 1800 i benzină din 1989, culoare albă, stare impecabilă, preţ 9500 DM fără vamă. Tel. 23-14-26 sau 094-536-045. (560026)

• Vînd Alfa Romeo 164 turbo , Spark din 1988 înmatriculat, 200 cai putere, full extra, preţ 11.500 DM. Tel. 23-14-26 sau 094-53- 60-45 (560027)

• Vînd Dacia 1310 fabricaţie 1989 cu, 50 mii km, în stare excepţională. Relaţii Ia telefon 14-24-39 după orele 18. (560086)

• Vînd Renault, 19,1992,1400 cmc, aer condiţionat, geamuri electrice, închidere centralizată, vama neachitată, puţin riilat în ţară,'7900 DM. Tel. 15-27-22 după ora 12 (560092)

• Vînd piese VW Golf. Tel 19- 35-44. (590007) .

• Vînd Oltcit 11 RL, 23.000 km. Tel. 41-64-80. (590033)

• Vînd' Dacia 1310 Break, 20.000 km, albă, 4 ani. Tel. 14- 95-86 între orele 16-22. (590096)

• Vînd piese Opel Kadett 1,3. Tel. 17-98-25, (590108)

• Vînd Oltcit 1989. Tel. 14-13- 81. (590150) -

ADEVĂRULde Ciul PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA:luni-vineri8-16;sîmbâta9-14;lcl/Eax 19-73-04;S U B R h l) \C |I \ l l R l ) ;

i luni-vineri 8-16; tel/Eax 31-43-23; SUBRKDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fa» 21-<»0-75vineri, 18 iulie 1997

• Cumpăr motor Subaru 900 cmc sau 1100 cmc. Tel. 14-10-89. (590)28)

• Vînd ieftin televizor color. Tel. 17-32-32. (560048)

, • înch iriez , central, încăpere 30 mp; Tel 19-49- 28. (590083)

• Vînd frigider Arctic mare. între orele 8-20 telelon 19-27-58. (560066)

'• Vînd memorii calculator 8 MB RAM - 40 dolari şi 16 MB RAM, preţ 80 dolari. Tel. 17-64- 14 sau 092-241-953. (560085)

• Vînd maşină spălat, televizor color. Tel 19-35-44 sau 16-81-40. (590005)

• Vînd televizor color japonez,800.000 lei. Tel. 12-44-46. (590084) :•

* Vînd tra c to r U650, remorcă şi plug, convenabil. Tel. 41-60-24. (559656)

• Vînd combină frigorifici ţi barcă pneumatică. Tel. 18- 77-36.(560096)

• Dau în chirie cameră şi bucătărie str. Senină nr. 23 în Dîmbul Rotund. Tel. 43-60-51. (559953) '

• Dau în chirie garsonieră mobilată str. Zorilor nr. 43 ap. 19 bl. RC4 tel. 12-28-83 orele 10- 18. (559995)

• Dau în chirie apartament 2 camere, mobilat, cu telefon, Gheorgheni, plata anticipat pe un an în valută. Tel. 15-50-10. (590109)

• Caut chirie penlru locuit 34 camere nemobilate Mănăştur, Mărăşti. Tel' 41-61-77. (560088)

• Tineri căutăm chirie la casă sau garsonieră. Oferim 150-200 mii lei lunar. Tel 17-00-89. (590093)

DIVERSE• Vînd tractor U650 cu

remorcă, stare excepţională.'Tel. 15-43-37. (559965) ''* Vînd motosăpătoare. nouă de

.3,5 CP; preţ 3.200.000 ncgociabil. Tel 41-53-68 după ora 20. (590023) ■ .

• Vînd uşi apartament fără foc, chiuvetă baie, hotă electrică. Aleea Azuga nr. 5 ap. 1 (560082)

. • V înd'porum b pentru floricele, 1000 kg. Cluj, str. Maşiniştilor nr. 95, tel. 43- 27-58. (590137)

• Prelate auto, copertine terase, bannere publicitare: confecţionăm -reparăm, cu material de import, la preţuri avantajoase. Calea Turzii nr. 174, tel 12*76*69.

, • SC Agromec Cîmpia Turzii vinde zilnic la sediul societăţii tractoare, maşini agricole şi combine pentru cereale. (342506)

• Vînd aragaz cu două arzătoare Stepper'şi bicicletă medicinală. Tel. 41-09-54. (559958)

• Vînd bicicletă Mountain Bike. Tel. 14-76-46 orele 17-20. (590101)

• Vînd ceas pendulă, masă birou. Tel. 19-20-37. (590127)

• Vînd repatriere. Certeze, judeţul Satu-Mare, tel. 155 sîmbătă, duminică. (590131)

• Vînd bicicletă Pegas Comoda. Tel. 18-77-53. (590139)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb apartament 2 camere co n fo rt' I str. C îrapului,etaj 2, parchet, faianţă, lambrisaţ, teracotă lemne, balcon închis, expunere S-V, cu 3 camere Grădini Mănăştur sau Calea Mănăştur. Suport diferenţă. Tel. 17-17-10 sau 13-87-02. (560053)

ÎNCHIRIERI

* Dau în chirie apartamente ultrafinisate şi garaj pentru birouri firme, str. Pata. Tel. 14-51-81.(559918)

• Dau în chirie spaţiu birou sau depozit str. Babeş. Tel. 14-51-81 (559919)

• închiriez spaţiu de depozit (magazin) central, 120-150 mp, rampă Tir, uşi metalice, încălzire centrală, instalaţie stingere a incendiilor. Tel. 14-19-44. (560090)

• Caut de închiriat dubiţă penlru transport 6 persoane aici în ţa ri şi la Budapesta, cu şofer. Tel. 15-92-52. Sunaţi după ora 11. (590146)

• SC Salto Bingo Mărăşti angajează tinere şi tineri, v îrstă maximă 27 ani. Informaţii la telefon 41-33- 72.(559899)

• Firmă străină de comerţ şi producţie angajează; - secretară cu experienţă şi prezenţă agreabilă; -expert contabil cu experienţă minim 5 ani în producţie; - tehnicieni pentru sector materiale plastice; -jurist- colaborator. C andidaţii trebuie să cunoască bine limba italiană şi engleză. Relaţii la telefon 41-47-72 între orele 8-16. (559900)

• Angajăm casier- bodyguard în săli de jocuri. Informaţii suplimentare la tel. 43-22-80 sau str. Ploieşti nr. 51. (559916)

• Firm ă p articu la ră angajăm m aistră a te lie r mârochinărie. Tel. 15-32-75. (559946)

• Angajăm opera to r ca lcu lato r la fac tu ra re , cunoştinţe contab ilita te prim ari. Str. Someşului nr.19 (560081)

• Firmă engleză angajează cusătorese şi cro itorese pen tru încălţăm inte, cu contract asigurat pe termen lung. Tel 41-53-85. (589779)

• Fabrică de mezeluri angajează tranşator. Relaţii tel 19-00-01. (590130)

• Librăria Universul angajează vînzător carte la chioşc. Tel. 43-15-90. (590095)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, SC Mixtă Total USB Import -Export SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul depozit produse chimice comercializate cu ridicata în Cluj, ştr. Porumbeilor nr. 34. Eventualele sesizări şi sugestii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(590104)

• Angajăm tîmplari şi persoane cu cunoştinţe de tîmplărie. Relaţii str. B-dul Muncii nr. 14, Napomar, pentru SC Atanasiu. (590112) .

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, SC Prodmarol SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul chioşc- boutique, situat în Cluj-Napoca, str. Plopilor nr. 75. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(590132) ’ : 7

• Meditez engleza-germana. Tel. 19-51-48 orele 15-16.(590133) -

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, SC Top Market SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu penlru obiectivul magazin alimentar non stop, situat în Cluj -Napoca, str. Bucureşti nr. 33. Eventualele sesizări şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (590138)

• Angajăm personal la barul My Time, str. Napoca nr. 6-8, vîrstă 20-40 ani. (590142)

• Ofer împrumut. Tel. 19- 68-88. (558771)

• Caut îm prum ut substanţial. Ofer garanţii adecvate. Tel 43-13-12. (590145)

• Cant echipe de zugravi şi fa ian ţari pen tru casă particulară. Tel. 43-80-28; 094-553-609. (590107)

• Inchiricz, în Piaţa Libertăţii,2 camcre fără dependinţe, ideal birouri sau spaţiu depozitare. Plata în valută. Tel. 19-97-88 (590106)

In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Iris SA Cluj- Napoca anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului* de mediu pentru obiectivul Modernizare atelier decor, situat pe str. Oaşului nr. 86-90. Eventualele sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr, 99 (560100)

• Angajăm ospătar, pizzar, bucătăreasă, relaţii pc str. Eroilor nr. 13 între orele 14-18. (560102)

• Angajăm vînzători chioşcuri; ospătarc; barmanc, salar 250.000 lei; brutari, şoferi vîrstă 30-40 ani. Tel 42-50-57 sau 18-53-27. (590019) , .............. ,

• Caut viză Schengen. Tel 19-35-44. (590006)

• în conformitate cu Legea nr.137/1995 SC Monegreea Impex SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul prestări servicii situat în Dej, str.Mărăşti nr.14. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342344)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Kerekes Rozalia anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul extindere casă de locuit situat în Dej, str.Şomcutului nr.95. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342337), • în conformitate cu Legea nr.137/1995 SC Ricona SRL Dej anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul modernizare abator şi extinderea fabricii de mezeluri din Dej, str.N.Titulescu nr.47. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342339)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Komjalszegi Elisabeta anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construirea unei case, garaj în Cluj-Napoca, str. Magaziei nr. 15. Eventualele sesizări se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (560067.)........... ...

• în conformitate cu Legea nr.137/1995 SC Mirza Import Export SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul reactualizare situat în Dej, str.Avram Iancu nr.16*. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342340) .

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Sîndean loan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru garaj, str. Transilvaniei nr.2. Eventuale sesizări se depun la APM Cluj, Calea Dorobanţilor 99. (560070) ■

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Ţinteşan Cornel anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul branşament gaz, situat în Sînnicoara, str. Clujului FN: Eventualele sugestii şi sesizări se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (590092)

PIERDERI• Pierdut adeverinţe de

vechime muncă nr. 577- 24.04.1996; 737 -30.04.1991; 3660-11-11-1992 pe numele Moca Florica Săcueu Cluj, Le declar nule. (560063)

Fărcaş Corne'liu, pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (560084)

• Pierdut carnet student pe numele Florea Ionela Cosmina. îl declar nul. (560089)

• Racz Anton, pierdut carte identitate seria 1174368. O declar nulă (560099)

• Dr. Carmen Gota pierdut reţete seria 0035509-0035541. Le declar nule. (590100)• • Ton Adriana pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (590115)

• Timariu Călin Florian pierdut carnet student. îl declar nul.(590118)

• Timariu Călin Florian pierdut, legitimaţie transport Facultatea de Construcţii. O declar nulă.(590119) ...

• Pierdut certificate de acţionar la SC Terapia Cluj, pe numele Fedorca Mihâi, Fedorca Ana, Fedorca Rodica, Fedorca Gheorghe şi Fedorca Tatie. Se declară nule. (590140)

d e c e se COMEMORĂRI

* Cu ad înc i durere anunţăm încetarea din viaţi a soţului şi ta t i lu i drag LUNG ŞTEFAN, 44 ani, născut în 'V ultureni. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă ora 12 în Aşcbileul M are. Dumnezeu să-l odihnească. Soţia Maria şi fiul Marius. (560064)

* Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea fu lgerătoare din v ia ţi a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic BORŞAN VENI AM IN, din Vultureni. Înmormîntarea azi, 18 iulie orele 13. Familia îndureraţi. (560065)

• Cu nemărginiţi durere şi cu inima zdrobită anunţăm încetarea din viaţi a iubitei noastre mame, soacre şi bun ic i MOLDOVAN MARIA, de 77 .ani, dupi o lungi şi grea suferinţi. Cît ai trăit, te-am iubit şi nu te vom u itt niciodată. Dormi în pace, suflet blînd. Fiul Traian, nora Elena, nepoţii Dana, Dănuţ şi strănepotul Vliduţ. (560076)

• Cu nemărginită durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferin ţi, a scumpei noastre mame MOLDOVAN MARIA, în etate de 77 ani. înhumarea va avea loc în ziua de 19 iulie 1997 în Cimitirul Central. Cît ai trăit te-am iubit, cît vom trăi, nu te vom uita. Fiul Nelu cu soţia Mariana şi fiicele Ioana şi Monica. Odihneasci-se în pace. (560077)

• A plecat pen tru totdeauna dintre noi cea care ne-a fost marai şi bunică iub itoare MOLDOVAN MARIA. Te vom p ăs tra veşnic în amintirea noastră. Fiica Rodica cu soţul loan şi copiii Ioana şi M arius cu familia. Înmorm întarea va avea loc s îm b iti, 19 iulie 1997, ora 13 la Cimitirul Central. (560078)

• Cu durere în suflet şi cu mult regret anunţ trecerea în nefiinţă a celei care mi-a fost timp de 58 ani soţie MOLDOVAN MARIA, născută în Pădureni, în vîrstă de 77 ani. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 19 iulie 1997, ora 13, la Cimitirul C entral. Dumnezeu să te odihnească în pace. Soţul loan. (560079)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic ZDROBA IOAN, în vîrstă de 63 ani. Înmormîntarea va avea Ioc sîmbătă, 19 iulie, orele 11, la Capela Cimitirului Central. Familia îndurerată. (560094)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celei care a fost HODA SUSANA, în vîrstă de 76 ani. Înm orm întarea va avea loc în data de18.07.1997, o ra 14, în comuna Feleacu, cătun Casele Miceşti. Soţul Gavrilă şi cei 8 copii cu familiile. (590058)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost CÎMPIAN IONICA (NELU). Înmormîntarea are Ioc azi,18 iulie, ora 12, Ia Cimitirul Someşeni. Mama Veronica şi familia. (590103)

•- Colectivul secţiei R ecuperare Psihică este alături de colega lor Alina Jiman la pierderea mamei dragi. Condoleanţe familiei.(560062)

• Sînlem alături de colegul nostru Căm irăşan loan în clipele grele dato ra te decesului mamei soacre. Colegii de serviciu. (560068)

• Institutul de Cercetări Chimico -Farmaceutice Cluj- Napoca este alături de dl. d irec to r M ihai Rusu în momentele grele ale despărţirii de ta tăl iubit. Sincere condoleanţe şi în treaga n o a s tricompasiune. (560073)

i i

• U n ultim omagiu pentru cel care a fost plt. adj. (r) CÂMPEANU IONICA, Colegii din UM 01607. (560080)

• Sîntem alituri de' tine Rozi în Marea ta durere. Sincere condoleanţe. Maricica şi Zoltan. (560083)

• Sîntem alături de domBli director tehnic Rusu Mifoj la marea pierdere suferiţi p rin decesul tatălui iit Colectivul secţiei Fi„i,j Terapja. (560097)

• Salariaţii din Plafar CL, sînt alături de colegii noţtf Cazan Simion şi Viorica 1 ^ aceste momente dt grti încercare prin care trec. cauzate de decesul neaşteptat al pirintelui drag. Exprimau întreaga noastră compasiuni şi sincere condoleinţt (590065) -

• Sincere condoleiBţi colegei noastre Şipoi Rozalia, la pierderea fratelui drag. Colegii de la S. R. p, Victoria. (590094)

• Dragă Lucian, sîntem ţi vom fi alături de tine, acmt şi întotdeauna. Sinctrt condoleanţe. Colegii dit serviciu l Marketing Armătura SA. (590097)

• Sîntem alături de familii Şebe în „ marea dureri p ric inu ită de trecerea ii nefiinţă a celui care a for AU PAD ŞEBE. Asociaţia dt locatari din str. Crinului ut. 9.(590099)

. • Sîntem alături de colegi noastri Bodea Cornelia, îi dureroasa încercare cauzaţi de moartea tatălui ei. Sinceri condoleanţe. Colegii de Agenţia de Turism Feleacu Cluj. (590120)

• Aducem un ultim omagii celui care a fost colegul no stru ZDROBA IOAX pensionar IREC, la trecerea în nefiinţă. . Sinceri condoleanţe familiei îndoliate. Conducerea Renel FRE Cluj. (590122)

• îm părtăşim durereaf colegului nostru Bodeiţ Olimpiu, la pierderea tatăU| d rag . / Dumnezeu si-= odihnească în pact! ColectivuK ICI A Cliijj Napoca. (590129)

• . Colectivul Liceali “ M ihai Eminescu” est alături de colega Lung Mari; î în durerea provocată i p ie rd erea soţului d » i i

O dihneasci-se în pact ţ ] (590135) I

- 1 '• Sîntem alături de cole:. q .(

n o a s tri Bodea Angela, | q su ferin ţa p ricinu ită ‘i —t m oartea tatălui. Since| ^ condoleanţe. Colegii de la S, Cartimpex. (590147) J \ , c

' C i P n«ia

U itarea nu poate şterf suferinţa. S-au scurs 3 ani* cînd nu ţi-am m ai a i î ' -

:{m ine tr

CARUSO, n

glasul şi nu ţi-am mai prr‘ chipul. Pentru SILVIA răm îne mama cea n« iub ită . Fiica ta , Danii-(589998) j

• Se împlineşte un an deî trec e rea în nefiinţă i iubitului şi scumpului noi' ADRIAN ŞIMON. Va râuJ fe r veşnic în amintirea dojiP O dihneasci-se în Familia îndurerată. (590

e/'i£Sc4i:S

$S

• Se împlinesc 6 s ip tit ' de cînd a plecat d intre» pen tru totdeauna sc b s ' n o a s tr i m arai, so a c ri’ b u n ic i, CÂMPE1 VERONICA. Vet» nemîngîiaţi, Marius, Luc: Sanda. (590124)

-a*~

c 11) vineri, 18 iulie 1997 OMUL Si SOCIETATEA a d e v ă r u l cfle O B u i

Iarna ard beculete. vara înfloresc stîlpii:

î n centrul m u n icipiulu i C luj-N apoca vor fi căţărate 1.000 de ghivece cu flo ri

-mti' -

f - '

x * - -Ş i ş » »

In faţa Prim ărie i, ghivecele de pe stîlpi s în t în num ăr dublu.

Fotografia Eugen OLARIU

Din iniţiativa Primăriei Cluj-Napoca, a început amplasarea, pe stîlpii de pe sliăzile cetrale ale municipiului, ghivece cu flori. Primii stîlpi împodobiţi au fost cei de pe strada Horea (de la intersecţia Urania). Au urmat stîlpii din faţa Primăriei şi cei din Piaţa Unirii (faleza cu valutişti). Pînă acum, s-au împodobit 31 de stîlpi, fiecare cu cîte două ghivece. Din fericire pentru cetăţenii cu gusturi pretenţioase, florile din ghivece nu sînt artificiale, ci naturale. în ghivece au fost răsădite diferite specii: begonia, asparagus, coleus, pelargonium ş.a. împodobirea stîlpilor a fost făcută săptămînă trecută, cu ocazia a două evenimente: deschiderea Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj în spaţiul fostului Hotel Astoria şi sosirea în municipiul Cluj-Napoca a caravanei Turului ciclist al României. Regia Autonomă a Domeniului Public este cea însărcinată cu acţiunea înverzirii stîlpilor.

Deşi sînt amplasate la o înălţime

considerabilă, iubitorii de frumos floral nu au rezistat tentaţiei şi s-au căţărat pe stîlpi, pentru a-şi duce la domiciliu „preferinţele”. Primul furt s-a înregistrat, după consumarea sa, de pe stîlpii din intersecţia Urania, unde sînt 16 ghivece. RADP nu a aflat cine sînt hoţii, dar s- a prins de figură şi au hotărît să înalţe amplasametul ghivecdor. Udarea vegetaţiei de pe stîlpi se face... cu scara. Ghivecele furate vor fi înlocuite, dar

: distracţia costa. Un ghiveci, cu pămînt şi flori cu tot, costă între 20.000 şi30.000 de Iei, în funcţie de specie. Acţiunea „stîlpul şi floarea” - se va extinde în întreg centrul Clujului. In final, vor fi amplasate peste 1000 de ghivece. Totul este să nu se fure noaptea ce se instalează dimineaţa! Altfel, contribuabilul clujean, în loc să se bucure de priveliştea de la înălţime, va admira doar dezolantele, suporturi goale şi va susupina după cîteva zeci de milioane duse pe apa sîmbetei.

Lum iniţa PU RDEA

D ă - i c u g u r a !u rm a re d in p a g in a 1

v V

I

î

Preţurile au fost liberalizate, fără ca efectul pozitiv să fie resimiţit. Etc., etc. Privatizarea mai mult stă decît merge. Dar nu din aceste considerente s-a lăţit percepţia rătăcirii în tranziţie. Omul de rînd are altă măsură a tranziţiei. Aceasta este cantitatea de bani pe care o aruncă în coşul zilnic. Or, din această perspectivă, nimic nou nu se anunţă. în afară.de preţuri şi de figurile de pe ecrane, multe nu s-au schimbat în bine. Celebra alocaţie de 50.000 este bună de cumpărat două lebeniţe mai micuţe. Şefii, indiferent de culoare, sînt cam tot aceiaşi, sau cam tot la feL A u impresionat doar preţurile care sfidează orice concurenţă! Cu alte cuvinte, în actualul stadiu al reformei mioritice, plătim ca-n Europa şi sîntem plătiţi ca-n Africa! Pe "ilaja” dintre cele două continente se întinde plaja aridă a investitorilor români, viitorii capitalişti. Aceştia abia îşi pot drămui benzina, carnea şi cheltuielile de bloc de la o chenzină la alta! Aceasta este oportunitatea pentru majoritate, în timp ce capitalul este într-un proces intens de formare. Probabil din aceste considerente au sugerat japonezii să mai domolim privatizarea!; Dar, aceasta este situaţia! Nu ştie omul ce-i aia reformă, dar

nici puterea nu-i dispusă să fie explicită!

CAT si-a mutat un departament la Continental5 Din 20 iulie a.c., departamentul de Relaţii Internaţionale al

Centrului de Afaceri Transilvania va .fi găzduit de Hotelul Continental, din strada Napoca nr.l. Astfel, programul CATRAVEL— misiuni economice în străinătate, poate servi mai bine atît membri CAT, cît şi firmele care doresc să. dezvolte acţiuni de parteneriat internaţional. Următoarele misiuni economice ale CAT în acest a n ' Vor fi în SUA, Africa de Sud, Turcia, Grecia, Venezuela, Peru, Chile, India şi Emiratele Arabe Unite. Toate misiunile sînt programate pentru lunile septembrie, octombrie şi noiembrie ale Acestui an. ' . • ’ .

Răcnetul Furnicii s-a mutat in comunism

O ilustrată din Delta Dunării cu M.S. (Majcsty Shyp) Steaua Dunării nc comunică următoarele:

„Răcnetul Furnicii” s-a mutat la Sulina, unde a găsit o- vreme de comunism (cer senin, apă caldă, preţuri mici) şi vă mărturisesc că în fiecare vară aş vrea să fiu corespondent voluntar aici, pe trei luni.”

Stimată furnică răcnitoare, îţi scriem, cu invidie, că rîvnim la condiţii asemănătoare de vacanţă, fie şi mai scurtă de trei luni. Ai grijă cu braţele Deltei să mi tre stringă la piept, pentru că, fie şi mai tîiziu, te vrem acasă, la Cluj. Aici, noi trăim în democraţie şi capitalism sadea! Diriguitorii se ceartă democratic, cu asistenţa camerei de luat vederi, valuta se schimbă sub cerul liber, iTomii fac comerţ cu titluri de valoare şi metale preţioase, preţurile se aliniază pe zi ce trece, spiritele patriotice se manifestă cu cerbicie, reformiştii convinşi ne transmit mesaje capitaliste (din Bucureşti, adică), cum că, sigur, o vom duce mult mai bine. Noi, cei de sub Feleac, vrem NATO şi UE. Ei nu ne vor încă, dar nu-i problemă, că o să-i obosim cu insistenţe şi punem noi furculiţa pe ei. în concedii nu ne ducem, ca să nu ocupe alţii piaţa vacantă de capital. Deocamdată, cu un pachet de ţigări (să vezi, fumicuţo, ce-au mai săltat preţurile ţigărilor străine după tărăşenia cu timbrele false!) poţi să cumperio acţiune la o fabrică ce va apărea, aproape sigur, pe listele lui Ciorbea! .

în rest, fii liniştită. Nu am mai avut demonstraţii cu oi, capre, vaci, măgari. Nu avem drumuri blocate. Altfel, avem de toate. Şi şmenari, şi aurari, şi valutişti, şi gargarişti, şi corupţi, şi demisionaţi, şi demisionai! -

Cam aşa arată la noi capitalismul. Nu ştiu cealaltă faţă â comunismului în care te-ai stabilit relativ. Dar aşteptăm să vii cu detalii de la faţa locului. Pînă una alta, aruncă un ochi la pretenii noştri ucrainieni şi la Insula Şerpilor. Vezi să nu faci vreo boală de ochi!

Te salutăm, din inima Ardealului, şi-ţi dorim să nu fii reţinut ca „prizonier voluntar” în comunism. Istoria merge altfel şi nu mai fi aşa proastă ca să te iei numai după cer, apă şi preţuri. Ce ne facem fără umor?!

Din 2 1 octombrie 1 9 9 7

" In s t i t u i r e a n o i lo r a s o c ia ţ i i d e p r o p r i e t a r i ”- Mai m ulţi preşedinţi ai

asociaţiilor de locatari ne roagă să dezbatem în paginile ziarului,. nouLregulament-cadru, în care sînt înscrise principiile de bază, după care vo r funcţiona asociaţiile de proprietari.

- Propunerea dumneavoastră, domnilor preşedinţi, este nu numai actuală, ci şi utilă. într- adevăr de la 21 octombrie 1997, nu vor mai funcţiona "asociaţiile de locatari”, ci "asociaţiile de proprietari”. Această schimbare de terminologie este lesne de înţeles: foarte mulţi chiriaşi şi- au cumpărat apartamentele. în care locuiesc, devenind astfel proprietari şi această "tendinţă este în evidentă creştere. Regulamentul-cadru cuprinde principii de ordin general, care nu trebuie confundat cu statutul asociaţiei la care se lucrează în prezent şi după care se vor conduce în activitatea lor p reşedinţii asocia ţiilo r de proprietari. Pentru a avea cîteva idei despre cadrul juridic în care vor funcţiona noile asociaţii, invederăm, pe scurt, procedurile ce urm ează a fi luate în considerare de către noile organe de conducere. Aşadar, membrii asociaţiei vor fi toţi proprietarii apartamentelor, inclusiv primăria sau fondatorul clădirii, atît timp cît aceştia continuă să deţină unul sau mai multe apartamente din clădire. Deci, la adunarea de constituire, vor participa pe lîngă proprietari şi reprezentatul primăriei sau fondatorul. înainte de a avea loc această adunare, trebuie în tocm ite nişte formalităţi: procurarea planului topografic al clădirii sau clădirilor. Dacă preşedinţii nu-1 au, îl pof procura de la Institutul de proiectare de pe str. Moţilor. După procurarea acestor docum ente, se va în trun i adunarea generală a

proprietarilor care vor încheia un acord ce va cuprinde: adresa proprietăţii, numele şi prenumele proprietarilor unităţilor locative, descrierea p roprie tă ţii, cu următoarele elemente: descrierea clădirii, structura clădirii, numărul dc etaje, numărul de apartam ente, structurile pe număr de camere, terenul aferent clădirii, planşe sau schiţe, în m ăsură să asigure o bună identificare, prin localizare şi suprafaţă a fiecărui spaţiu, respectiv apartam ent din structura clădirii, enumerarea şi descrierea părţilor aflate în ;

■ proprietate comună, cota-parte ce revine fiecărui apartament din proprietatea comună. Descrierea acestor elemente trebuie.să fie. suficientă din punct de vedere ju rid ic pentru câ aceste proprietăţi să fie înregistrate în Cartea funciară de la biroul de înregistrare a proprietăţilor imobiliare. Cu acest acord de asociere, planul clădirii, însoţit de o cerere, se va depune la judecătorie, carc se va pronunţa asupra legalităţii lor. Pe baza sentinţei obţinute de la instanţă, se va face şi înscrierea la Cartea funciară. Asociaţia de proprietari dobîndeşte personalitate juridică în m omentul înregistrării la judecătorie a documentelor. In cadrul clădirilor cu mai puţin de20 de proprie tari asociaţi, asociaţia se poate constitui pe grupe de clădiri învecinate, reunind, de regulă, minimum 3 proprietari, pe criteriul intereselor com une în gospodărirea proprietăţii. Cînd va apărea Statutul asociaţiei de proprietari, vom afla şi alte am ănunte de natură să limpezească unele principii de ordin general. Cadrul juridic, acesta este, şi trebuie să ne familiarizăm cu el.

Ju ris t, Ion G H ER C IO IU

Parcul din Gherla, "atacat” de RADPZilele trecute, aleile parcului gherlean au fost pur şi simplu

”atacate” de muncitorii RADP din localitate. Peste 50 de oameni au lucrat la curăţirea şi reîmprospătarea zonelor verzi din incinta parcului după calamităţile naturale de la începutul acestei veri. \

După cum ne:a informat directorul RADP Gherla, domnul Mircea Danciu, au fost transportate resturile vegetale rămase după furtuna de la începutul verii şi au fost curăţate aleile. Au dispărut crengile şi frunzele căzute în urma vîntului şi au fost igienizate şanţurile de scurgere a apei. Personalul muncitor de la RADP a lucrat şi la reamenajarea lacului de agrement din mijlocul parcului, urmînd ca în aceste zile să fie rezolvată şi asigurarea apei. Zeci de tone de gunoi şi material lemnos au dispărut în urma acţiunii declanşate de edilii urbei Păcat că eforturile gospodarilor gherleni nu sînt sprijinite şi de locuitorii oraşului, care nu poartă grija acestui spaţiu de odihnă şi recreere. Băncile au fost rupte, iar becurile de pe stîlpii de iluminat public... sparte. De asemenea, coşurile de gunoi sînt răsturnate în fiecare dimineaţă. Păcat de munca personalului de la salubritate, care zi de zi îngrijeşte parcul. -

S ZEK E LY Csaba

4'-

Despre de/astrul dc la Moldo\cneşti a aflat majoritatea clujenilor. Acum se lucrea/ă la întocmirea documentaţiilor pentru acordarea ajutoarelor în urina calam ităţii Dar, pînă ieri, cel puţin, nici o societate umanitară nu şi-a oferit sprijinul (aţă de cei aflaţi in necaz. Fotografiile datează din zilele urm ătoare furtunii distrugătoare şi reflectă doar parţial dimensiunea calamităţii.

J V - . - - * ■> r . . ; • • -f N *■i' r " :

,A « * - ***

I1'

5 ,

T

' u i

r " ‘T

- r - “ s •

K I l p H H K f l

|T kI ■ l-i

Cristina Bonda Ionela Dobocan Ramona Bob Călin Păcurar Diana Bolos

ATLETISMla 200 m plat cu timpul de 25,07 singurâcareacuceritomedaiie - Indiscutabil. In primul rînd locului doi), , devenind secunde; Ramona Bob locul la europenele .de juniori şi subliniez sprijinul permanent al campioană naţională. Diana

• conducerii liceului prin doamna i— .1

Una din unităţile etalon ale atletismului juvenil clujean este L.P.A. Telecom din cadrul Liceului de Poştă şi Telecomunicaţii. Iar cînd la modul simplificat spui “Telecom” autom at' se impune să vorbeşti 'despre doi oameni de excepţie, soţii Melintia şi Ion Măcelaru, dascăli şi antrenori dăruiţi pe viaţă atletismului. O veste venită taman de la Izmir (Turcia), excelentă prin conţinutul ei, 111-a determinat să port un dialog cu Ion Măcelaru.

-La Balcaniada de atletism de la Izmir, rezervată jun io rilo r şi junioarelor delegaţia României a avut în componenţă trei junioare şi u n . jun ior toţi' de la -Telecom”. Patru prezenţe şi tot atîtea titluri balcanice. Concret; C ristina Bonda locul întîi la 100 m garduri cu timpul de 14,16 secunde; Ionela Dobocan locul întîi

întîi la triplusalt cu 12,87 metri; junioare.Călin Păcurar locul întîi la - Bănuiesc că bilanţul pe 1500 cu timpul de 3 :52 ,50 :1997, care încă nu s-a încheiat minute. Pentru mine şi soţia- mai cuprinde şi alte rezultate mea, pentru colegul profesor' nu doar cele de Ia Izmir. Gheorghe Turcu" cele patru - Aritmetic amintesc 7 sportivi

directoare Aurelia Stări; în al doilea rînd subliniez suportul principalului nostru “sponsor” - Inspectoratul şcolar judeţean. Acest sprijin şi ajutor material

titluri au însemnai o mare bucurie, o satisfacţie deosebită, ca şi pentru liceul nostru.

- După cîte îmi amintesc astfel de rezultate - pentru care adresez şi eu cuvenitele felicitări - nu sînt singulare la “Telecom” .

- Fireşte că nu, Ele sînt o continuare a altor succese obţinute pe plan naţional şi internaţional de şcoala noastră cu profil special de atletism, L.P.A. Telecom situîndu-se printre unităţile fruntaşe din ţară prin cele 36 de medalii şi 12 titluri cucerite anul trecut. Aş sublinia în mod deosebit faptul că în ultimii 20 de ani sportiva noastră Melinda Marton a fost

medaliaţi la campionatele naţionale de sală, respectiv 5 medalii la campionatele naţionale şcolare, precum şi locul secund pe ţară la tetratlon pe echipe. Obiectivele înfiinţării acestei secţii de atletism au fost cu brio realizate, în decurs de cîţiva ani reuşindu-se, cu un număr mic de grupe, în clase speciale, să obţinem rezultate bune şi foarte bune pe plan naţional şi internaţional; adevărată demonstraţie a eficientei acestei forme de

stau la baza rezultatelor noastre care mă îndreptăţesc să afum că pentru anul viitor secţia de atle­tism L.P.A. Telecom va fi prima secţie de nivel internaţional nominalizată de federaţie,

- în încheierea dialogului ai vreo veste de ultimă oră?

- Cea mâi proaspătă: la

Boloş s-a clasat pe locul întîi în trei din probele pentatlonului: 60 m garduri (9,2), 60 m plat (7,6), înălţime (1,64), respectiv locul doi la 800 m (2:24,0), mai modestă fiind doar în proba de aruncarea. m ingii de oină (37,70 m) - toate aceste rezultate atestîndmultilateralitatea acestei atlete talentate şi de mare perspectivă. Realmente a produs uimire. Colegii din ţară, precum şi reprezentanţii federaţiei mi-au dat fel de fel de sfaturi. Le-am primit că şi sfaturile sînt bune uneori. Important este însă pentru soţia mea să supravegheze şi să îndrume paşii de viitor aiBucureşti a avut loc finala

Campionatului naţional de copii, acestei fetiţe care pur şi simpluprezenţi fiind la întrecere peste a explodat prin talentul etalat200 de copii din întreaga ţară. la Bucureşti. închei amintindEleva noastră a “Telecomului” şi alte talente de la “Telecom”D iana Boloş, a obţinut un prezente la întrecerea de la

organizare a antrenamentului rezultat de senzaţie care a stîmit Bucureşti: Andreea Popa,sportiv cu elevii. realmente uimire, cîştigînd Florina Chiş, Cristian Iioza şi

- Bănuiesc că în această pentatlonul cu un total de 2660 George Peşteşan.rodnică activitate vă bucuraţi puncte (cu aproape 500 de Dialog consem nat dede sprijinul cuvenit. puncte mai mult decît ocupanta V ic to r R O M A N

€ . S . “ U f » E H § ! T J I¥ E i l” C iu l:b i l a n ţ 1 § § 0 - 1 9 9 7 - p e r s p e c t i v a 1 9 9 7 - 1 9 9 8 ( ! )

[• Pe vorbă cu dl prof. univ. Constantin BENGEANU, preşedintele C S. “IJ” Cluj •]

- Domnule prof. Bengeanu, ' a lui Petricevic, poate că echipa a fost ediţia 1996-1997 bună ar fi obţinut un loc 2. La baschet pentru echipele şi sportivii fete, consider că formaţia şi-auniversitari clujeni?

- 1996-1997 poate fi considerat un an bun. Este adevărat, nu la nivelul ediţiei 1995-1996, unade referinţă prin poziţiile fruntaşe ocupate de toate echipele clubului. Anul competiţional recent încheiat consemnează rezultate bune şi... mai puţin bune. Voi începe - tircsc - cu ccle bune: cîştigarca Cupei României şi a titlului de

atins obiectivul, mai ales dacă ne gîndim că este o echipă compleţ remaniată, tînără, care şi-a dovedit valoarea în nnllte meciuri, lucru care ne, dă speranţe pentru anul următor. Rugbiul nu a mai repetat performanţa de anul trecut (locul 3), actualul loc 6 fiind bun. Argumente? O serie de jucători au-fost accidentaţi, unii au plecat, staff-ul tehnic a fost

vicecampioană de cătrc cchipa . nevoit să apeleze la jucătorimasculină de volei . “U ARDAF; locul 3 ocupat de voleibalistele dc la “U” SILVA; locul 7 dc cătrc cchipa de handbal fete, cchipă cu frumoase pcrspcctive în ediţia următoare, cchipa judocanclor, dublă campioană naţională şi laureată în C.E. cn patru tinere în lotul naţional dc senioare pentru C.M. din Finlanda. Consider rezultatul echipci masculine dc baschet, pc undeva, un eşec, ţinînd cont de valoarea lotului. Printre cauze, în primul rînd, vina principală îmi aparţine mic: nu am avut tăria, judecind cu sufletul, dc a-l schimba din funcţia dc antrenor principal, pc Dragan Pctriccvic. Am încercat doar să nu bulversez activitatea echipci. Dacă luam dccizia dc înlocuire

tineri, la juniori. Dcci, cchipa de rugbi are nevoie de reîntinerire. Noroc că avem juniori bine cotaţi la nivel naţional, carc pot deveni titulari dc drept în 15-lc de bază.

- Atletismul?- în mod intenţionat l-am lăsat

la urmă. Este o sccjie carc onorează C.S. “U” Cluj, şi îl onorează prin ccle 36 dc medalii obţinute în concursuri interne şi internaţionale. Sînt 36 dc medalii carc pot fi îmbogăţite la C.N. de săptămîna viitoare, 20- 22 iulie, dar şi prin prezenţele universitare clujcnc la J.M.U., Palcrmo, Italia.

- Handbalul masculin?- Este una din marile noastre

ncîmpliniri. Echipa a retrogradat în eşalonul secund, cu toate că

nu trebuia să se întîmple acest lucru. Din păcate, jucătorii au privit cu oarecare pasivitate procesul de pregătire şi de abordare a unor jocuri. Chiar şi cele pe teren propriu. Un exemplu îl constituie înfrîngerea, la Cluj, în faţa braşovenilor după ce universitarii au condus cu 6 goluri! Obiectivul pentru anul următor este promovarea necondiţionată în primul eşalon. In acest sens am demarat discuţii cu prof. Gh. Zamfir pentru revenirea la cîrma echipei.

- 1996-1997 a fost, prin mutaţiile survenite în cadrul unor echipe^ un an greu. Mă gîndesc la retragerile unor sponsori, la plecarea unor ju c ă to ri, la m ofturile acestora... Să concretizăm.

- Aveţi dreptate. La baschet masculin-am avut noroc că SC SANEX SA, prin extraordinarul om carc este Dumitru Corhuţ, managcr-gencral. Om care ne-a întins o marc mînă dc ajutor, oferindu-nc condiţii, pe undeva, nesperate, privind salarizarea jucătorilor şi a unui tehnician. Deocamdată desigur. A urmat cchipa dc volei fete “U” SILVA. SC SILVA SA nu ne-a anunţat oficial, dar practic, nu mai virează bani în contul nostru din cursul .lunii mai. Sîntem

momentan în tratative cu o firmă franceză pentru preluarea -voleibalistelor, protocolul fiind încă în discuţie. Sperăm să-l finalizăm în următoarele două- trei săptămîni. în fine, ultima lovitură a fost dată de SC ARDAF, prin renunţarea la sponsorizarea echipei masculine de volei. Am bătut din nou la uşi şi porţi, pentru a găsi ajutor la un mare iubitor de volei, Dan Nistor Călin, patronul SC

r CONIS SRL. Echipa se numeşte

“U” Conis Ardaf. La această echipă, obiecţivull997-i998 nu este stabilit. încă sîntem în faza de definitivare a lotului, cîţiva titulari optînd pentm alte echipe. Ca antrenor principal ne gîridim la prof. Alexandru Mureşan, fost la Someş Dej. (va urma)

D em ostene SO FRO N

18 iulie• Acum 15 ani n

selecţionata dc fotbal a ]a-, şi-a încheiat vizita în Ro ' După cc în prealabil, la^ naţionala României a d r oaspeţii niponi la Suceai" scorul de 4-0, revanşă această zi dc la Bucur® soldat cu victoria cu 3. tricolorilor. Victoria i obţinută de data aceasu formaţia: Moraru - Rednk- Andone), IorguIescu,Bo< (58 - Ungureanu) - Ţ& (74 - Balint), Bolonl, Kfeh- M ihai Marian), Balad C ustoy) - Turcu (4

; Geolgău), Văetuş (46 - 1 Georgescu). Oaspeţii au a; cu 1-0 pînă-n minutiil 42, golul marcat de Tots: Bftloni aducînd egalam după pauză "gheata de l-am numit pe Dudu Geoiţ- de două ori (în min. 70 ?

LÂSLZC

Interjudeţeanul de lîngă Marghi

L a c Bolcaş

î n Marehiu fost

concursului interjudeteaiţ pescuit sportiv staţionar.: dat întîlnire pescarii sţx seniori din judeţele B Bistriţa-Năsăud, ( Maramureş, Mureş, Sălaj şi Mare. Lupta pentru întîiefc a disputat între 28 de c o b c

(cîte patru din fiecare jude Se pare că “terenul propr.

fost favorabil gazdelor, < bihorenilor, care au ot.| locurile unu şi trei Alexandru Hadi, respectivi Suciu. Locurile doi şi ] fost ocupate de Cezar Georgel Coja, ambii din Mare. Toţi. patru s-an caE**1 pentru finala pe ţară. (L 1

Dintre clujeni, cea m ailfv comportare a avut-o M - Petrescu, locul 6. Iată şi ai locuri ocupate de clujeni: Dorin Mărginean; 18 - Andrica; 22 - FI. Bodocr alte cuvinte Petresc Mărginean în prima jirai clasamentului final, A ni Bodocan în a doua jum£

SolunarelePrognoza solunarelor:

perioada 19-26 iulie: sîntl- - şanse bune; duminică 2C" 21 - şanse schimbătoare bine de stat acasă); marţ miercuri 23 - şanse bune: vineri 25 şi sîmbătă 26- foarte bune, deci... urare ÎNTINS!” Victor PESC

”U” s-a mtors de la SovalaMiercuri, studenţii clujeni s-au întors din

cantonamentul de la Sovata. în drum spre casă ci s-au oprit la Tirgu-Murcş penlru un amical cu ASA, meci pierdut de "U" cu scorulde 1-2 (Ovidiu Maier a jucat la... ASA). Sîmbătă urmează o altă partidă de verificare, pe stadionul "Ion Moina”, în compania lui F.C. Inter Sibiu.

Perioada de la Sovala nu a fost dcloc uşoară

pentru elevii lui Adrian Coca, fiindcă re< principalul a scos untul din jucător antrenamentele fizice deosebit de dificile lumea a tras ca la galere, antrenorul Adri;' declarindu-se mulţumit de disciplina şi rând; jucătorilor. Un "unsprezece” dc bază nu e* definitivat, conducerea tehnică a clujenilor r să selecţioneze titularii din "vechea gării veniţi" şi... "cei reîntorşi la echipă". In si' care urmează "U” va mai disputa încă patra' de verificare. P

Marginalii de pe... margine

Cupa s-a încheiat, fclicitarilc continuă!Aşa cum desigur aţi aflai, "Adevărul dc Cluj" a

reuşit o merituoasă comportarc in Cupa Presei "Fuji", ajungînd pînă pc a doua treaptă a podiumului. în biroul secţiei "Sport" se odihneşte acum o frumoasă cupă de la "Porcclain Manufacturcs” şi bucuria noastră e cu a lit mai mare cu Cît trofeul nu este transmisibil! Astăzi ne vom opri atenţia asupra celor care ne-au ajutat să ajungem pînă unde am ajuns, mulţumindu-le public,

c ,*<

dli

^ i

fără nici o jenă. Deci...• M u lţu m im şe fu lu i n o s tru , domnul Ilie'

p e n t r u că a fo s t a l ă t u r i dc noi la ’• M u lţu m im c c ru lu i că n u a afla t şi de io;

• M u lţu m im d o m n u lu i M ircca Ila rf f irm ei ” R o m h ills” p e n tru echipam entul' d isp o z iţie , fap t ce n e -a a ju ta t sâ fim & cei m ai fru m o şi b ă ie ţ i d in C upa Prts«L

• A r fi cu lm ea să u i tă m de NCN, mere»1 de noi c înd a m a v u t nevo ie . ,

• î i m u lţu m im şi lu i B ogdan Eduard p r e a ju c a t. _

Mihai HC

s t!<

V;

.*1

13) vineri, 18 iulie 1997 PAGINA CU TINERI ADEVARUtcie Cluj

Foarte puţini dintre absolvenţii de liceu ai f i u l u i 1997 au un loc de muncă. Cei pe care ^ # n i putea considera “fericiţi”, nu se simt nici e \ în siguranţă. Ultimul angajat este, de regulă, jj-fnmul ‘‘disponibilizat”, chiar dacă virtual este

•0 t i bun profesionist El este tînăr, nu are greutăţi, c c»pii de întreţinut, probleme... Chiar nu are? Mi

pare nefiresc să-ţi începi viaţa pornind de la tJt i raţionament îndoielnic, deloc convingător, j j s tc de-a dreptul injust.

Lipsa repartiţiilor pentru liceeni dădea destulă ţjâ ta ie de cap tuturor şi în vechiul regim. Acum,

devenit de-a dreptul dramatică. Să-ţi cauţi un j o c de muncă potrivit cererii şi ofertei, pe criterii t i c competitivitate reală, sună frumos. Dar numai a tît. Facultatea costă, liceul costă, şcoala în general înghite bani cu grămada şi nu-ţi foloseşte \SL nimic. Este concluzia firească a elevilor şi părinţilor deopotrivă.

Situaţia econom ică actuală prezintă sim ptomele Unui potenţial dezastru care, j-jincînjelcs, nu lasă loc nici unei speranţe. Am

întrebat cîţiva foşti elevi care bîntuie zilnic prin preajma Oficiului Forţelor de Muncă despre j perspectivele ce le au. Răspunsurile primite au ' fost de un pesimist sumbru. Absolvenţii care I “nu au nici o jiilă undeva” sînt de-a dreptul | deznădăjduiţi. In general, feţele acestor tineri j reflectă debusolarea, deziluzia şi nesiguranţa . unui viitor incert. I

Unii absolvenţi, cei cu contracte, au reuşit să | se angajeze, dar mult vînturatele “restructurări” | ale societăţilor comerciale, îi ameninţă asemenea i săbiei lui Damocles. Alţii şi-au găsit de lucru cu titlu sezonier - chelneri, vînzători. Cu toţii citesc I cu aviditate^ ofertele de lucru din ţară şi | străinătate, dispuşi să. facă orice pentru un loc | de muncă ceva mai stabil. Mărea majoritate . răiiiîn însă pe capul şi în grija părinţilor, bat ' străzile aiurea, devin apatici, pepinieră pentru I delicvenţă, marginalizaţi. Tineretul, viitorul ţării | - este un motiv de îngrijorare sau cel puţin, ar i trebui să fie! : .

M agdalena V A ID A I

“Asklepyos” continuă lucrările la tabăra de copii Valea leriiîn urmă cu do'i ani,

Organizaţia Asklepyos a început lucrările de construcţie a unei tabere de copii la Moara de Pădure, pe Valea lerii. Intenţia acestei organizaţii este dc a oferi, astfel, copiilor orfani sau cu o situaţie materială precară şansa de a-şi petrece vacanţa departe de agitaţia oraşului şi de grijile de fiecare zi. Celor trei căsuţe (a cîte opt locuri) deja existente urinează să li se adauge corpul ; administrativ al taberei şi încă cinci căsuţe, din care două vor avea toate facilităţile necesare cazării copiilor cu handicap

neuromotor - ne-au informat iniţiatorii proiectului.

In primăvara acestui an s-a făcut un nou pas spre finalizarea proiectului prin încheierea lucrărilor la fundaţia corpului administrativ, prin munca voluntară a membrilor Organizaţiei Asklepyos şi ai Clubului de Speologie Politehnica. De asemenea, s-au săpat aproximativ 60 mc de pămînt şi s-au ignifugat cele trei căsuţe. Toate aceste eforturi nu ' ar fi fost posibile “fără ajutorul Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport Cluj (reprezentată prin d-ra Cristina Abrudan), de la care

s-a primit o sponsorizare de2.600.000 lei, sumă folosită pentru masa şi transportul voluntarilor” - precizează reprezentanţii Organizaţiei Asklepyos.

Lucrările vor continua în această vară. In perioada iulie- septembrie, Ia Moara de Pădure se desfăşoară o tabără de muncă voluntară, organizată împreună cu UMANCONSTRUCT Cluj- Napoca, la care participă voluntari atît din România, cît şi din Olanda şi Germania. Intenţia este ca în vara anului 1998 tabăra să fie operaţională.

M . TR IP O N

"t •

* * fc

S£.~ -i 1

! f o t * ......... .. ■

• • ' ■ ; » -• - - 4.. - "V. A

/

ateste zile (fi ştrand r ^_____________________________________________________JL-__- *

i ; — :— ■— | ‘‘Tinerii şi sexualitatea” este

temă dintr-o serie de S ţţ&iru numere ale Jurnalului

îInformativ al Centrului de ]Jnfonnare Român, RICIR, jdedicate educaţiei pentru Sănătate. Scopul acestui proiect ^ s ie “de a prezenta experienţa jpobîndită de organizaţiile neguvernamentale şi _ _ _ _ Contribuţia acestora la Rezolvarea problemelor <?e sănătate sexuală”.3 Subiectele abordate * n numărul din iunie al Jurnalului Informativ se referă

“Educaţia sexuală - o Necesitate”; “Ce aşteaptă elevii

la cursurile de educaţie. Şexuală”; “Cunoştinţe şi ^omportament la adolescente”;: Elaborarea materialelor de ^<iucaţie pentru sănătate” ;

Metode şi tehnici noi de Predare”; “ARAS - programul

informare a tinerilor •iceeni”; “Abuzul sexual şi Agresiunea sexuală” ş.a.‘ Interesante ni s-au părut

î^zullatelc unui studiu (efectuat 1,1 primele două luni ale acestui

pc un eşantion de 450 elevi claselor IX-XII) asupra a

ceea ce aşteaptă liceenii de la un curs de educaţie sexuală şi părerilor lor despre comunicarea cu părinţii în privinţa acestui subiect. Potrivit, studiului; 39,8 la sută aşteaptă de la un curs de .educaţie sexuală o informare corectă şi îndrumări; 26,2 la sută aşteaptă lămuriri, răspunsuri la

“ Tin e rii si sexualitatea”carc ei singuri nu au răspuns; 22,3 la sută au răspuns că nu ştiu; 8,2 la sută aşteaptă să afle riscurile începerii vieţii sexuale şi modalităţile de prevenire a acestor riscuri; 6,8 la sută nu aşteaptă nimic; 4,3 la sută aşteaptă să afle totul despre sexualitate; 2,8 la sută nu aşteaptă prea multe sau sînt indiferenţi; 0,9 la sută aşteaptă produse care să poată fi folositecu încredere......................

Acelaşi studiu relevă că, în privinţa subiectelor legate de sexualitate, 20,3 la sută dintre cei chestionaţi sînt interesaţi de contracepţie; 19,4 la sulă - de bolile cu transmitere sexuală si

HIV/SIDA; 16,9 la sută - de subiecte referitoare la relaţiile cu părinţii; 13,9 la sută - de relaţia băiat - fată (dragoste, relaţie intimă); 11 Ia sută vor să afle totul despre sexualitate;' 8,8 la sută - nu ştiu; 8 la sută sînt interesaţi de comunicare;7.2 la sută - de riscurile vieţii

sexuale; 7,2 la sută - de vîrsta indicată pentru începerea vieţii sexuale; 6,7 la sută deproblemele acestei

vîrstc dificile; 6 la sută - de masturbare; 2,9 la sută au răspuns câ nu-i interesează nici un subiect; 1,6 la sută sînt interesaţi de relaţii homosexuale:

întrebaţi dacă au de gînd să vorbească cu părinţii despre cursul de educaţie sexuală la care au participat, 53,3 la sută au răspuns afirmativ, 19,4 la sută - că nu au de gînd să le spună; 15,5 la sută au răspuns că nu ştiu; 6,3 la sută au răspuns că da, specificînd însă că nu Ie vor da părinţilor detalii;3.3 la sulă - că-i vor spune doar mamei.

M .T R IP O N

ereri şi oferte de locuri de m uncă pentru studenţi şi absolvenţi

li«\V

in:'irstald<

ti■ei»

rd

HCi

s CERERI DE LOCURI DE MUNCĂ: 1062) ţudent geologie - agent publicitar, agent comercial; 063) absolventă arte decorative - grafică şi

''tlmorcdactarc computerizată-, 1064) absolvent rpciologic • tchnorcdactor/dcsign publicitar, sociolog, ^aducător (franccză, engleză, portugheză), rcdactor

^56^to^l065) student studii europene - vînzătorf?fd?c\n\or\ nfl7ă «i‘ civunt^A ___ * j_/ f --- - -*"*• * vua\/|;viiv f

j^ °n ic r) , pază şi sccuritatc, agent dc asigurări; W>6) absolventă management turistic şi comcrcial

j. sccrctariat, comerţ, turism; Î067) absolventă icdicină generală - agent comcrcial, agent publicitar,

^§cnl dc vînzări, sccrctară; 1068) absolventă fizică sccrctară, agent publicitar, 1069) absolvent itomatică şi calculatoarc. - inginer automatizări,

§cnt dc vinzan, 1070) absolvcnlă pedagogie română

- mass media, învăţămînt, consiliere psihologică; 1071) absolventă tehnologia produselor alimentare - industria alimentară, chimic, agent publicitar.

Se oferă pentru studenţi şi absolvenţi următoarele POSTURI VACANTE:, economist (Baia Mare); jurnalist; tehnoredactarc-grafică pc calculator (2 posturi); inginer tehnologie chimică anorganică (Tîmăvcni); şofer (categoria BCE); vînzător; agenţi dc vînzare; agenţi comerciali; agenţi publicitari; achiziţii comcnzi pictură; vînzători volanţi.

Informaţii suplimentare sc pot obţine la sediul F.O.S.C. din Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, Casa dc Cultură a Studenţilor, camera 4, tel/fax 19-62-63, după următorul program: luni, marţi, miercuri, joi - între orele 14-16; vineri - între orele 12-14.

Tabără de instruire- perfecţionare voluntari S.E.C.S.

Răspunsul pozitiv al tinerilor la activităţile desfăşurate de voluntari ai Societăţii de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (S.E.C.S.) relevă efectul benefic al conceptului de ”PEER-EDUCATION” în trezirea interesului pentru educaţia sexuală şi în transmiterea eficientă a unor informaţii corecte, pertinente şi actuale din acest domeniu,'

în perioada 16-20 iulie, S.E.C.S. organizează, la- Tureni, cu sprijinul financiar al DJTS Cluj, o tabără

de vară avînd ca scop instruirea şi perfecţionarea de voluntari. Utilizîndu-se diferite tehnici, ca BRAIN-STORMING, ROLE-PLAY ş.a., se urmăreşte dezvoltarea aptitudinilor de comunicare ale voluntarilor pe teme din sfera educaţiei sexuale: decizia, respectul faţă de sine şi faţă de ceilalţi, rezistenţa la presiunea de grup, contracepţia, bolile cu transmisie sexuală. Activităţile de sală alternează cu activităţile în aer liber, iar cele de divertisment conţin şi ele elemente tematice. t

La această tabără participă 40 de voluntari S.E.C.S. si 15 tineri din Republica Moldova.

M . TR IPO N

T i n e r i i g h e r l e n i ş i - a u l u a i

r â m a s b u n d e l a . . . l o c u i n ţ e

Lipsa acută de locuinţe îşi pune amprenta şi asupra vieţii cotidiene a tinerilor gherleni. Pe lîngă şomaj, este cea mai gravă problemă socială cu care sc confruntă locuitorii urbei de pc Someş. Nu e de mirare că an de an scade numărul căsătoriilor, fiindcă tinerii efectiv nu au unde să stea.

La Primăria oraşului Gherla sînt înregistrate 300 de cereri pentru locuinţe. După spusele primarului, domnul Nicolae Pop, nu există nici o şansă pentru rezolvarea br. Nici în perspectivă nu se întrevăd speranţe mari, avînd în vedere sistarea tuturor investiţiilor. Blocuri de locuinţe nu se mai construiesc, iar spaţiile libere de locuinţe lipsesc deocamdată. Dacă acum doi ani s-a pus problema construirii unui bloc dc garsoniere, în prezent şi această variantă a căzut, tot din lipsă de bani. Deci, cele 300 de cereri pentru un... acoperiş nu^ pot fi onorate.

Iată că şi într-un orăşel cum este Gherla problemele sociale nu ocolesc tinerii: Cu toate eforturile edililor urbei, pentru rezolvarea cererilor cetăţenilor, problema locuinţelor rămîne un... vis neîmplinit... Şi asta nu numai aici!

SZEKELY Csaba

“ E,o t - F est”Cu sprijinul financiar al DJTS,

Uniunea Studenţească Maghiară din Cluj organizează, în perioada 25-31 iulie a.c., în staţiunea Izvoare (judeţul Maramureş), tabăra studenţească internaţională “EAST-FEST*’. Aceasta se doreşte a fi o modalitate prin care studenţii iubitori de artă să se poată Mini şi conlucra, o modalitate prin care să se creeze o punte de comunicare între viitorii artişti de diferite orientări şi naţionalităţi şi prin care să se facă posibilă popularizarea unor tendinţe actuale ale literaturii, filmului, teatrului, artelor plastice.

Vor fi organizate o serfe de ateliere: de teatru, artă plastică, literatură, samplering, producţii video, performance. In paralel cu acestea, studenţii vor putea participa la diverse excursii şi activităţi sportive. De asemeni, pe parcursul întregii tabere vor avea loc expoziţii, lansări de carte, reprezentaţii ale unor grupuri de creaţie din cadrul atelierelor.

Se estimează participarea a circa 1000 de tineri (18-27 ani), din care 350-400 - membri ai unor uniuni studentesti din străinătate. '

M .T R IP O N

i i i u n t g \

A doua ediţie a Şcolii de Vară,"Terapia cognitiv-comportamentală a anxietăţii şi diagnostic formativ"

în august 1996, Catedra de Psihologic şi Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România au organizat la Cinciş, judeţul Hunedoara, cu sprijinul Fundaţiei Soros, prima ' ediţie a Şcolii de Vară cu tema “Terapie cognitiv- comportamentală”, carc a constat dintr-un workshop cu scopul iniţierii participanţilor în tchnici dc terapie de accst gen. La această primă ediţie au participat 50 dc cursanţi din România, Danemarca, Estonia şi Republica Moldova.

In condiţiilc în carc Ia nivel naţional sc manifestă încă o lipsă acută a specialiştilor în domeniul terapiei cognitiv-comportamcntale şi dat fiind succesul înregistrat în 1996, s-a^considerat necesară continuarea unor astfel dc cursuri. In perioada 1-14 august a.c., Facultatea dc Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Cluj-Napoca, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România şi Asociaţia Naţională de Hipnoză şi Sugcstibilitate organizează, la Cluj-

Napoca, cea de-a doua ediţie a Şcolii dc Vară, cu tema “Terapia cognitiv-comportamcntală a anxietăţii şi diagnostic formativ”. Aceasta se doreşte a fi o continuarc' la niveT superior a primei ediţii," atît sub aspcctul aprofundării şi detalierii tehnicilor prezentate în 1996, cît şi al acreditării unor noi tehnici, puţin cunoscute şi utilizate în practica psihologică din România. Garanţia profesionalismului o constituie probitatea ştiinţifică a celor care vor susţine'cursurilc şi scminariilc Şcolii de Vară, invitaţi din ţară şi străinătate (profesori ai Universităţii din Bucureşti, Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Universităţii “Eotvos Lorant” Budapesta, Ungaria, şi dc la New School for Social Research, SUA).

După cum am fost anunţaţi dc organizatori, vor participa 50 de cursanţi din România, Estonia, Slovenia, Austria si. Republica Moldova.

M .T R IP O N

'■•7 §flif

ADEVARUL ECONOMIA vineri, 18 iulie 1997

'g s Q a r s u a i .'S o p A .ecQBEBOEBBică a l u s a i i i

Mecanismele interne care generează miracolele cconomice dinspaţiul din estul şi sud-estul Asiei scăldat de apele Pacificului sînt destul de greu dc înţeles, Japonia, înfrîntă, îngenunchiată după cel de-al doilea ră:J>oi mondial - autor principal SUA - şi-a dus crucea cu demnitate şi a declanşat cea maimare sfidare a lumii occidentale (a se înţelege statele europene dezvoltate şi SUA).

S-au publicat mii de cărţi şi studii pentru ca Apusul să poată descifra secretele miracolului japonez, fn cele mai multe cazuri avîntul economic extraordinar se explică prin modul de utilizare şi distribuire afactorilor principali dc producţic: capital şi forţa dc muncă.

Despre resurse naturale nu se discută, deoarece Arhipelagul japonez este sărac. Practic, aproape tot ce sc prelucrează în industrii o reprezintă importurile, încă de acum două decenii Japonia a devenit a doua putere economică a lumii, fiind întrecută doar de SUA, extrem debogatădatorităpămintuluiroditor, resurselor subsolului - o gamă diversă de minereuri, în cantităţi îndestulătoare şi cu concentraţii în substanţe utile de prin rang, la care trebuie adăugat imensul rezervor de ţiţei şi gaze1 naturale. Alaska, cumpărată pe nimic de la imperiul ţarist, reprezintă un rezervor inepuizabil de resurse naturale care contribuie Ia susţinerea unei economii dinamice şi eficiente cum este cea a SUA,

Provocare şi sfidare

“Întîmplărilc” care au avut loc în spaţiul geografic menţionat, îndeosebi în ultimele două decenii", reprezintă o nouă “provocare” o nouă “sfidare” a lumii Occidentale prin adevărate minuni, miracole economice care trccînd graniţele Japoniei au rodit în Corcea de Sud, Taiwan, Singapore, Filipine, Malayesia, China şi mai nou în Indonezia/

, alături de “copilul minune” care, sc numeşte Hong Kong.

Extinzîndu-se o '■ anume experienţă japoneză în domeniul tehnic, tehnologic şi managerial într-o zonă atît de mare, care dacă bine am socotit reprezintă mai mult de jumătate din populaţia lumii, îţi pui, firesc, întrebarea: cum este posibil aşa. ceva? Şi

. cliiar o alta: de ce noi, românii (nu mă interesează alte naţiuni europene care se zbat, ca şi noi, în neputinţă), nu realizăm înalte performanţe economice, noi care avem totuşi ceva resurse naturale şi pămînt l'oartc roditor?

S-ar putea să greşesc acceptînd explicarea succesului prin aceea' că “rasa galbenă” are anumite particularităţi genetice şi o ■ tradiţie nealterată de secole, poate cfaiai de milenii. Bine, bine, m i; s-ar putea spune, dar “rasă galbenă" este şi în Corcea de Nord şi în Cambodgia şi în Vietnam - ca să ne referim doar la acestea. Aşa este. De aceea, la fondul natural menţionat mai trebuie sâ adăugăm un alt factor, să-i zicem de ordin subiectiv, pe care îl reprezintă apariţia unor conducători sau a unor clase politice caracterizare prin înalt patriotism şi fermitate. Popoarele menţionate au ajuns lâ convingerea că cci care au luat în mîini soarta lor gîndcsc bine şi vor să accclcrcze progresul cconomico-social, să ridice standardul de viaţă şi prestigiul internaţional al naţiunilor lor.

... Nu conteazâ culoarea pisiciiChina reprezintă o

particularitate cu totul deosebită. Ea este condusă dc un partid comunist, iar după ani de dogmatism şi închidcrc în carapacc a găsit o formulă de coabitare a regimului comunist cu cconomia dc piaţă cu principii capitaliste dc organizare a cconomici. Sigur, a devenit posibil accst lucru după cc anumiţi “.mari conducători” au trecut în lumea fără întoarccrc. A fost suficient să ajungă în vîrful piramidei conducătoare

4 Deng Xiauping pentru ca marca Chină să renască, să-şi poată pune mai bine în valoare

*

IPfWW , * .

potenţialul. Ccl din urmă conducător suprem al Chinei ă clădit viitorul ţării pentru mileniul trei. El a fost întrebat, cu mai mulţi ani în urmă, cum poate coabita o conducere comunistă cu economia de piaţă specific capitalistă. Deng a răspuns simplul ca un mare înţelept: “nu mă interesează ce culoare are pisica, important este să prindă ’ şoareci”. ■ -

Conform > prognoze lor majorităţii specialiştilor, cel mai tîrziu peste două: decenii China va deveni prima putere economică â lumii.. Dar pînă atunci, după cum evoluează lucrurile, spaţiul est şi sud-est asiatic, va deveni cea- mai puternică zonă economică a lumii.

Asiaticiinu au muscat» .

momeala* -

Americanii simt pericolul. Dovadă că preşedintele Bill Clinton a organizat cu 2-3 ani în urmă, la el acasă,>o întîlnire cu conducătorii statelor din zona răsăriteană şi apuseană a Pacificului,, cu scopul de constituire a unui vast spaţiu economic care să cuprindă statele asiatice menţionate mai înainte alături dc SUA şi Canada. Asiaticii nu au muşcat momeala şi au rămas să-şi rezolve între ei marile probleme aic viitorului.

în spaţiul european vîrful dc lance a est şi sud-est asiaticilor este Republica Corcea (Corcea de Sud). Din cclc scrisc în mai multe publicaţii am reţinut că va urma o ofensivă dc afaceri a cclorlalte state din zona menţi’onată, în spccial a Japoniei, carc pînă acum a penetrat mai mult în SUA, din considerente numai dc japonezi ştiute. Este recunoscut, însă, faptul că în perioada dc refacere cconomicâ şi. mai apoi în cca dc intenf progres economic, carc a depăşit ca timp

şi ritm oricc imaginaţie, Japonia a fost cel mai mare cumpărător de brevete de invenţii din SUA. Pînă să se dezmeticească americanii, japonezii, au perfecţionat invenţiile, le-au aplicat şi le-au transformat în producţie de serie mare sau de masă şi au constituit exporturi în special în Statele Unite ale Americii.

N-aş afirma că asiaticii la care mă refer sînt mai puţin dotaţi pentru a realiza invenţii de excepţie în domeniul tehnic şi tehnologic. Darfiind săraci multe ■decenii după cel de-al doilea război mondial, nu au avut resurse financiare pentru a dezvolta cercetări fundamentale (care nasc marile invenţii), cercetări care nu sînt doar foarte costisitoare şi de durată, dar adesea sînt şi'fără finalizare practică pentru vremea respectivă. Dar cei la care ne referim s-au dovedit a fi dintre cei mai buni în management - în organizare şi conducere la nivelele macro şi microeconomice, extrem de operativi şi flexibili în decizii.

Revenirea la patfia-mamâ

Începînd cu 1 iulie a.c., după peste un secol şi jumătate de dominaţie britanică, Hong Kongul a revenit la patria-mamă în urma unor îndelungate tratative dintre guvernul Marii Britanii şi cel chinez, încheiate în 1984. De la 1 iulie, denumirea acestui teritoriu este Regiunea Admi­nistrativă Specială Hong Kong.

S-a scris mult despre Hong Kong în ultimele zile. Arhipelagul cu aproximativ 200 dc insule mai mari sau mai mici şi cu un teritoriu redus în partea continentală a Chinei a constituit subicct incitant pentru mari scriitori şi regizori dc pcliculc de cxccpţie.

Lipsit aproape total de resurse naturale, Hong Kongul, prin

curajul şi spiritul întreprinzător al populaţiei a ajuns unul dintre marile centre economice şi financiare ale lumii (cu o populaţie de şase milioane de locuitori). Redăm cîteva cifre în susţinerea acestei afirmaţii. Aici sînt instalate cele mai mari bănci din lume (85 % din băncile lumii au filiale sau sedii în Hong Kong). Este primul port de containere din lume şi al doilea aeroport al. lumii pentru trafic cargo. Rata de dezvoltare a economiei este estimată la 5,5 % în acest an, iar Produsul Intern Brut pe locuitor - indicator care arată nivelul de dezvoltare şi de prosperitate a unei naţiuni - este de 26.000 dolari.

Acest adevărat El Dorado, creat numai prin muncă şi spirit de iniţiativă, reprezintă pentru China un enorm factor propulsor pentru accelerarea modernizării. De altfel, şi la ora actuală aproximativ 35 % din comerţul exterior al Hong Kongului se derulează cu China. Mai mult decît atît, trei sferturi din industria sa este instatală în China. Oare de ce?

Cu siguranţă oamenii de ' afaceri din Hong Kong, chinezi ori de alte naţii au simţit mai demult decît alţii, ce potenţial uriaş reprezintă această ţară prin noua sa politică economică clădită de marele lor înţelept şi om politic realist care a fost Deng Xiaoping, care nu a avut şansa

■ să, vadă înfăptuit proiectul său, referitor la Hong Kong: o Chină - două sisteme. O rezolvare aici, dar conducerea chineză se gîndeşte, în perspectivă, şi la alte teritorii care-i aparţin - în primul rînd la alt mare tigru sau dragon care se numeşte Taiwan.

Secretele miracolului economic al acestui teritoriu sînt cele menţionate maj_ înainte la care adăugăm existenţa unei legislaţii economico-financiare care şi-a dovedit eficienţa. în Hong Kong taxe vamale sînt percepute doar pentru alcool şi tutun, iar impozitul mediu este de 17%. Şi, incredibil, pentru noi, nu se acordă nici un avantaj fiscal .investitorilor străini.

* * *Am scris aceste rînduri cu un

anume scop: de a înţelege că nu se poate progresa fără muncă temeinică, fără o motivaţie, fără a avea conducători care să-şi pună întreg sufletul, întreaga gîndire pentru progresul naţiunii carc i-a născut. Cînd vorbcsc dc conducători am în vedere nu doar clasa politică carc şi în perimetrul asiatic menţionat se mai intersectează cu corupţia, ci şi dc conducătorii marilor sau micilor societăţi comcrcialc, industriale, financiare. Din păcate, României de astăzi îi lipsesc marii conducători de neam, devotaţi trup si suflet naţiei române.

Ion G O IA

Ratele anuale ale dobînzilor acorde de unele bănci comerciale, cuactit

în judeţul Ciul, la depozitele inie- persoane fizice - •/,

î | |

Banca

BCR*

BANCOREX

BRD

BA*

Banc Post*

Ion ŢiriaC*:

BANKCOO P

Bucureşti

Transilvania

Românească

CEC

AUAM JA

Abinaf

B.I.R.*

lavedere

18

20•18

18

20202016

18

18

18

25

18

20

1 lună

82

65

60

65

60

62

49

55

4565

65

65

3 luni

65

60

70

70

4565

47

53

62

50

70

65

60

6hini

55

7271

70

65

55

70

60

60

Ifani

74

70

74

70

60

60

- persoane juridice ■ %

Banca

BANCOREX

Banc Post*Ion Ţiriac*BANKCOOP*BucureştiTransilvaniaRomânească

lavedere 1 luna 3 luni

54

58

40

58

55

âluni

Cursuri pe piaţa valutară | în data de 17 iulie 1997

. . . . 3-r

DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LB ( )

SHILING AUSTRIA 565,00#

DOLAR AUSTRALIA 5266,W

FRANC BELGIA 193,(K

DOLAR CANADA 5205,(K

FRANC ELVEŢIA 4825, Of

MARCA GERMANA 3976,0!

COROANA DANEMARCA 1043,(K

PESETAS SPANIA , • 4 7 ^

MARCA FINLANDEZA 1348#

FRANC FRANŢA 1177,0}

LIRA STERLINĂ 11959A

LIRA ITALIA 4#-YEN JAPONIA 6 t t

GULDEN OLANDA 3533,Cf

COROANE NORVEGIA 957^

ESCUDOS PORTUGHEZ 39.4 :

COROANE SUEDIA 915,t

DOLAR SUA 7 1 4 8 ,4

ECU 7852, t

DST 9835,1*

BNR face următoarele vrecizări în lepălurn cu aceste cS1. Cursurile incluse în această listă au la bază cotaţii ale sodl

bancarc autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutari 12. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cunirţ

tranzacţii efective de schimb valutar şi înregistrări contabu j

Cursuri la casele de schimb valtilr,din CtaH9apica in dala de 17 iulie if

VALUTA CUMPĂRARE VÎNZAS

un d o la r SUA 7 0 5 0 7160

o m a rc ă g e rm a n ă 3 9 8 0 4050

( î l vineri, 18 iulie 1997 EVENIMENT A D E V Ă R U Ld e C lu j- “ . .. . • S ' ' ' 4* v # w. * * ' ;v Mu, T-V * " —"ii

i ' t i \ t r - ' t t

ARTa rAzbouixi IO carte de rezistenţa

*}■

“Arta războiului” este mai veche de 2500 de ani. Ea a apărut în China în timpul Regatelor războinice şi este primul tratat în arta ducerii războiului. Despre Sun Tzu, autorul acestui tratat, istoria a reţinut puţine date şi se pare că şi acelea au o mare încărcătură de legendă. Cu toate acestea, lucrarea este remarcabilă prin concizie şi claritate, constitu ind de-a lungul secolelor baza strategiei militare a m ai multor state din extremul Orient, în prunul rînd a Chinei şi a Rusiei. Cu toată

dezvoltarea m ijloacelor de ducerea războaielor şi schimbările survenite în tactica şi strategia lor, concepţia autorului chinez îşi păstrează şi astăzi valabilitatea.

Lucrarea este structurată în 13 capitole de sine stătătoare, în care autorul îşi expune principiile de bază ale teoriei sale. El vine cu îndrumări şi exemple de modul cum trebuie să acţioneze comandanţii de oşti, în diferite situaţii, pentru a-şi conduce trupele la victorie. Dar Sun Tzu, nu găseşte în bătălia deschisă culmea artei strategice, ci în acţiunile de spionaj. Spre deosebire de Clausewitz şi de alţi teoreticieni în arta ducerii războaielor, Sun Tzu recom andă, ca odată cu întrebuinţarea trupelor, să se folosească diplom aţia şi cercetarea inamicului şi folosirea acţiunilor de spionaj. Ducerea războiului bazat pe înşelătorie şi susţinut de minciună - precizează Sun Tzu - are mai multe avantaje. El poate slăbi şi

dezorganiza statele rivale, înainte de a ataca un stat şi a-1 supune, el. trebuie să fie bine cunoscut de diplomaţi, cercetaşi militari şi în special de către serviciile de spionaj. “Arta supremă a războiului este să supui adversarul fără luptă, arată Sun Tzu. Pentru ca un stat să fie supus fără lupte este necesar ca serviciile de- spionaj să-şi desfăşoare, îm potriva lui, activităţile specifice. Prin acestea, ele trebuie să discrediteze tot ce e bun în ţara adversă: să denigreze conducătorii şi să-i atragă la activităţi criminale care-i compromit, după care faptele lor să fie arătate propriilor cetăţeni şf la lumea întreagă. Activităţile guvernamentale să fie slăbite şi dezorganizate, iar spionii, ori oamenii lor să fie infiltraţi peste tot unde se iau decizii, pe care să le influenţeze. O altă sarcină se referă la culegerea de informaţii propriu-zise, domeniu în care Sun Tzu recomandă să se dea cadouri si bani mulţi la

deţinătorii de secrete. Să nu se facă nici o economie cînd este vorba? de obţinerea de inform aţii m ilitare ' şi economice, deoarece aceşti bani vor aduce “dobînzi” înzecite. Una din sarcinile spionajului pe teritoriul inamic este aceea de a înrăutăţi starea de spirit a populaţiei. Autorul recomandă să se răspîndească zvonuri şi să se semene discordia, atrăgîndu-se cu bani pe cei mai josnici şi mai ticăloşi cetăţeni.

Toate metodele indicate de Sun Tzu se folosesc şi în prezent, în c ep în d : cu intoxicarea politică, cu ascunderea şi denaturarea adevărului, cu dezinformarea pe toate căile a adversarului, folosirea şantajului şi a ştirilor

mincinoase şi senzaţionale. “O minciună bună înşeală pe- oricine”, precizează Sun Tzu şi poate duce la destabilizarea adversarului. /

Traian C O RN EAN U

S-au împlinit trei ani de cînd la pompierii militari din Cluj- Napoca funcţionează Staţia de Intervenţie p en tru Asistenţă Medicală d e U rg e n ţă şi Dcscarcerare. Trei ani în care ambulanţele cu însemnele pompierilor şi echipajele ce Ie deservesc au răspuns apelurilor cetăţenilor la orice oră din zi şi din noapte, trei ani de căutări , si realizări- J '

I n v i t a ţ i eSîmbătă, 19 iulie 1997, în

Piaţa Avram Iancu din Cluj- Napoca, începînd cu ora 9,30 se va desfăşura un amplu program prilejuit de această aniversare. Clujenii şi nu numai ei vor putea să vadă mai de aproape şi în linişte aparatura din dotarea ambulantelor si a maşinii de

descarcerare, să prim ească răspunsuri la -eventualele întrebări, să stea de vorbă cu personalul medical care lucrează pe maşini. Nu vor lipsi dem onstraţiile şi exerciţiile practice precum şi acordarea, la solicitare, a asistenţei medicale preventive. Oricine doreşte va

beneficia de măsurarea tensiunii arteriale. .

Începînd cu ora 10 şi pînă . Ia ora 16,00, din oră în oră se vor face simulări de caz la care medicii şi paramedicii vor arăta, ”cu încetinitorul” cum acţionează Ia acordarea asistenţei medicale de urgenţi

Biroul de presă al Grupului de Pompieri "Avram Iancu"

al judeţului Cluj

SS - coBscUa da vară - toamnă ‘07satisfăcute, prin alternanţe de bleumarin - alb. Revin în modă piesele vestimentare inspirate din costumele marinăreşti.

In ceea ce priveşte costumele, de baie, continuă să fie în vogă costumele cu cupe întărite şi slip înalt, puternic răscroit. Ca şi combinaţii cromatice, anul acesta se lansează combinaţiile de uni-uri cu imprimeuri în culori contrastante cu bucăţile uni. Culorile tari sau clasicul şi mereu elegantul bleumarin domină colecţia acestui an. O colecţie distinctă a fost inspirată de valurile mării, costumele etâlînd combinaţii ondulate de bleumarin cu alb. Şi dacă tot a fost paradă, costum ele de inspiraţie hawaiană, cu ghirlande de flori multicolore şi-au făcut intrarea însoţind o mireasă hawaiană, în costum de baie alb, cu flori imaculate pe costum şi în păr, care în uralele spectatorilor, şi-a aruncat buchetul la spate. Numai că nici una din mîinile avide ce s-au întins spre el, nu a reuşit să-l apuce, întrucît buchetul dc mireasă a plonjat în apa bazinului. 1

D. CĂ IENARUFoto: E. OLARIU

V

'A A

Ieri, firma Argos SA a organizat o paradă a modei, lansînd colecţiile de vară- toamnă 1997. în cadrul deosebit al ştrandului “Record”, au defilat

| manechinele firmei “Transilvania I Fashion”, vestimentate în cele 120 de piese

JSlM 's colccţiilor. în domeniul vestimentaţiei zi, modelele prezentate subliniază

L I feminitatea, dînd o notă-de., senzualitate lincrclor. Predomină mulo-jurile, fie că este vorba despre pantaloni, fuste lungi sau mini. Ca şi combinaţii crom atice, predomină blcumarinurile, în combinaţii cu nuanţele dc neon ale verdelui şi portocaliului. Şi gusturile romantice au fost

iPx'tţ*

Carosabil

Copiii şl bătrînii îşi caută necazul cu luminarea

Este vară, cald, oamenii ies din case. Toropiţi, neatenţi, uită să se asigure cînd traversează. Şi, o clipă de'neatenţie în traficul rutier, se plăteşte scump. Uneori cu viaţa. Intr-o singură zi, în judeţul nostru au avut loc trei accidente grave. Una dintre victimele unui accident de zilele trecute a decedat. Astfel, B.F., o femeie în vîrstă de 66 de ani, din Luna de Sus, în jurul orei 19,00 se grăbea.'A dat să traverseze strada prin loc nemarcat. De traversat, n-a mai apucat să traverseze, însă de ajuns a ajuns mai departe decît şi-a planificat.. Şi anume în Clinica de Chirurgie I din Cluj-Napoca.,0 autoutilitară a accidentat- o grav, rupîndu-i bazinul, gamba şi cîteva coaste.

A.S. este o fetiţă veselă în vîrstă de 10 ani. Zglobie şi distrată, ca orice copil de vîrstă ei. Numai că, jucîndu-se prin Mociu (comuna în care locuia), a dat să traverseze strada în,fugă, fără să se asigure, aiurea. „O Dacie a surprins-o şi a lovit-o. Fetiţa a ajuns la spital, suferind politraumatismc şi traumatism cranio-ccrcbral.

Diplomatul elveţian arestat pentru spionaj în favoarea României a vîniiut documente secrete către SRI în perioada 1991-1997

- Diplomatul elveţian arestat în cursul aceste luni sub acuzaţia de spionaj în favoarea României a recunoscut că a, vîndut documente secrete Serviciului Român de Informaţii (SRI) în perioada 1991- 1997, se arată în articolele publicate, joi, de cotidienele elveţiene “Nouvelle Quotidien” şi “Tribune de Geneve”.

“După rocambolesca afacere Vettovaglia de anul trecut, un non incident diplomatic tulbură relaţiile dintre România şi Elveţia. Suspectat de a fi vîndut documente secrete către SRI, un funcţionar al Departamentului Federal pentru Afaceri Externe (DFAE) â fost arestat pe 1 iulie a.c. El şi-a recunoscut faptele, fiind imediat suspendat din toate funcţiile pe care le deţinea”, afirmă “Nouvelle Quotidien”.

Acuzatul a fost vice-consul şi şef de cancelarie în cadruL mai multor misiuni diplomatice, elveţiene. El este acuzat de a fi furnizat în special analize politice şi economice ale DFAE, în special ale corespondenţei diplomatice venite de la ambasade. De asemenea, diplomatul a furnizat SRI un registru cu persoanele căutate de poliţia elveţiană şi în străinătate, care fac parte din sistemul informatizat de căutare a infractorilor RIPOL. De asemenea, el a mai trimis SRI monitorul poliţiei, care asigură fluxul de informaţii asupra anchetelor în curs între secţiile de poliţie şi guvernul federal.

Potrivit celor două cotidiene elveţiene, purtătorul de cuvînt al Ministerului Public al Confederaţiei Elveţiene, Peter Lehmann, a refuzat să facă orice comentarii asupra incidentului. El a subliniat că rămîne la latitudinea judecătorului care va conduce procesul fostului vice-consul să stabilească gravitatea faptelor. Diplomatul a fost arestat sub acuzaţia de furnizare de informaţii politice şi violare a secretului de serviciu. .

Presa elveţiană aminteşte, în context, de “celebrul precedent Vettovaglia” . în aprilie 1996, ambasadorul elveţian la Bucureşti, Jean-Pierre Vettovaglia, a fost rechemat la Berna ca urmare a dezvăluirii legăturii sale cu jurnalista Floriana -Jucan. Aceasta este suspectată de DFAE că ar face parte din SRI, “moştenitorul Securităţii atît de dragi fostului dictator Nicolae Ceauşescu”, afirmă “Nouvelle Quotidien”. Oficiali din cadrul DFAE au afirmat că între cele două cazuri nu există nici o legătură. ;

Gianni Versace îl cunoştea pe presupusul asasin

Creatorul de modă Gianni Versace îl cunoştea pe Andrew Cunanan, singurul suspect în uciderea creatorului italian de modă, a afirmat, miercuri, revista americană “Vanity Fair”, preluată de REUTER.

într-un portret realizat de publicaţia americană presupusului asasin, căutat'şi pentru uciderea a altor patru bărbaţi, se arată că Versace şi Cunanan s-au întîlnit şi au vorbit la Opera din San Francisco. Un. prieten al designerului italian a declarat că cei doi s-au întîlnit în culise. “îmi amintestec de tine. Lago de Como, nu?”, ar fi întrebat Vcrsace. . - . ,

. “Pentru Cunanan, căruia îi plăcea să atragă atenţia, schimbarea numelui constituind pentru el a doua natură, acestea erau momentele pentru carc trăia”, sc arată articolul din “Vanity Fair”.

Cunanan se află printre cele mai căutate 10 persoane de către FBI. Oficiali ai poliţiei americane au declarat că nu deţin informaţii despre posibile legături anterioare între Versace şi Cunanan.

în articolul din “Vanity Fair”, Cunanan este descris ca un mincinos patologic, care dorea să ajungă cît mai sus pe scara ierarhiei sociale folosindu-se de farmecul său. Era angajatul unor homosexuali bogaţi, unul dintre aceştia plătindu-1 chiar cu 2.000 de dolari pc lună, cumpărîndu-i o maşină şi asigurîndu-i o existenţă luxoasă.

Uciderea a patru bărbaţi homosexuali, unul dintre aceştia avînd capul zdrobit cu ciocanul, a determinat poliţia să-l considere pe asasin ca “un agresor sexual patologic şi sadic”.

zsADEVARULde O lu i ULTIMA ORA vineri, 18 iulie 1997

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA

SI METEOROLOGIE AERONAUTIGÂ

CLUJ-NAPOCA

SLTVR va picheta Palatul Cotroceni

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 18 iulie, a.c. în jurul orei 15.

■ Sindicatul Liber din Radio şi Televiziune (SLTVR) va organiza o manifestaţie de protest la Palatul Cotroceni luni, 21 iulie, între orele 10.00-12.00, pentru a atrage atenţia preşedintelui Emil Constantinescu asupra situaţiei de criză din TVR, se arată într-un comunicat remis' miercuri, de SLTVR agenţiei MEDIAFAX.• Din data de 14 iulie a.c., “avînd un Comitet Director interimar, care suplineşte adevăratul şi legalul Consiliu de Administraţie al TVR, şi cu o nouă grilă de programe neaprobată de CNA, Televiziunea Naţională se plasează în afara oricărui cadru juridic”, se arată în comunicatul semnat de purtătorul de cuvînt al SLTVR, Ion Vaciu.

Noua acţiune de protest a Sindicatului Liber vine, în opinia

sindicaliştilor, după cele cinci scrisori de protest remise preşedintelui Emil Constantinescu, rămase fără răspuns şi după sesizarea Parlamentului şi Guvernului despre criza din TVR.

Potrivit Comunicatului menţionat, SLTVR a “sensibilizat toţi ambasadorii ţărilor din Uniunea Europeană acreditaţi la Bucureşti, inclusiv pe ambasadorii SUA, Rusiei, ai Cehiei, Republicii Pobnia şi Ungaria despre starea de anormalitate care domneşte în TVR”, şi mai mult decît atît, “a demonstrat în faţa publicului telespectator dorinţa angajaţibr ca TVR să intre în legalitate prin întreruperea emisiei postului naţional TVR 1 exact în ziua vizitei la Bucureşti a preşedintelui SUA”.

Premierul vrea sa informeze Ministerul de Externe

urmare din pagina 1care depinde de cartierul în care se află şi firma care se ocupă de acest lucru. „Salprest” are în administrare 1.400 de puncte şi percepe lunar de la persoane fizice, 2.400 de lei, iar de la persoane juridice, 31.780 de lei/mc. Conducerea firmei îşi justifică tariful crescut prin aceea că ridică gunoiul de trei ori pe săptămmă. De asemenea, a fost amintit faptul că in lunile iunie- octombrie se desfăşoară campania de dezinfecţie - a punctelor gospodăreşti.

Colac peste pupăză, Legea 98/ 1994 obligă cetăţeanul român să aibă recipicnţi omologaţi suficienţi numeric pentru înmâgazinarea reziduurilor pe timp de minimum 2-3 zile! Sancţiunea pentru nerespectarea legii se concretizează în amendă contravenţională de la 50.000 la 500.000 de Iei.

Ca dţobieci, năravul furtişagului a făcut prozeliţi ale căror victime sînt europubelele. Acestea se fură ca-n codru. Nu sînt iertate nici notabiltăţile din administraţia publică locală (directorul Gligor

Topan, din Primăria Cluj-Napoca, de exemplu), nici consilieri care rămîn fară „recipicnţi de gunoi”. | O europubelă are preţuri diferite, i în funcţie de capacitate, materialul din care este făcută, producător şi I comerciant. Preturile variază între I 190.000 de lei şi 230.000 de lei.'

Sal-prest a inventariat,, pînă acum, 50 de , pubele furate. O I concluzie preliminară ar'fi aceea | că pentru gunoi clujenii plătesc o i grămadă de bani şi vor plăti, de la ' toamnă, şi mai mult. Cu banii | adunaţi din cotizaţii vor fi înfiinţate | alte puncte gospodăreşti autorizate. ■

Dincolo de bunele intenţii, nu ' putem încheia fără să remarcăm că | termenul „puncte gospodăreşti^ în | Cluj-Napoca, este departe de ceea . ce prevede legea. I

Majoritatea, acestor puncte | gospodăreşti au fost transformate | în garaje, iar exigenţa absolut legală . şi de bun simţ a racordării la I reţeaua de apă şi «analizare lipseşte | cu desăvîrşire! înainte de a fi i instalate peste tot europubele, domnilor, este nevoie de I europuncte gospodăreşti! Punct. I

Ciorbea a afirmat că există foarte multe ambasade unde nu se întîmplă nimic şi nu s-a schimbat nimic. Cît priveşte centrul de decizie al politicii externe, Ciorbea a spiis că acesta este stabilit de Constituţie. Atribuţiile preşedintelui ţării sînt stipulate, iar Guvernul înfăptuieşte politica internă şi externă pe baza programelor aprobate de Parlament, a continuat Ciorbea. El a mai adăugat că nu se pune semnul egalităţii între Guvern şi MAE. “Va trebui să punem capăt proceduribr neconstituţionale prin

care MAE face sesizări la Comisiile de specialitate ale Parlamentului pentru a lua în discuţie anumite persoane pentru funcţia de ambasador”, a spus Ciorbea.

Diferenţele de opinii intre Guvern - Preşedinţie, pe de o parte, şi MAE, pe de altă parte, recunoscute de Ciorbea, vor fi dezbătute în cadrul unei întîlniri viitoare cu liderii coaliţiei guvernamentale. “Sperăm ca aceste diferenţe să fie rezolvate cel tîrziu în cursul lunii august”, a spus

■ Ciorbea.

Preţul pîinii ar trebui să scadă în perioada august-octombrie

Preţul pîinii ar trebui să scadă în perioada august-octombrie, în situaţia în care preţul de achiziţie al griului din noua recoltă va fi de 800-900 lei/kg, a declarat agenţiei MEDIAFAX Aurel Popescu, preşedintele organizaţiei patronale din morărit şi panificaţie Rompan.

Măsura nu va fi impusă de nimeni, însă intr-un adevărat sistem economic de_piaţă, preţul ar trebui în mod categoric să scadă, a precizat Popescu.

în prezent, societăţile de morărit şi panificaţie cumpără grîu din rezerva de stat, la preţul de 1.096 lei/kg. Aceste societăţi au încheiat contracte cu producătorii pentru 125 .000 tone de grîu şi vor mai achiziţiona din resurse proprii circa 150.000 tone. Depozitată în spaţiile proprii ale morifor, această cantitate asigură necesarul de consum pentru circa trei luni, perioadă în care preţul nu va fi influenţat de adaosuri comerciale sau dobînzi, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu, ministrul Industriei şi Comerţului la conferinţa de presă de miercuri.

Din octombrie, industria de panificaţie va începe să prelucreze grîu achiziţionat de unităţile Comcereal şi Cerealcom, preţul urmînd să fie

-influenţat de costurile de depozitare şi de conservare. Preluarea griului lă silozuri, condiţionarea şi analizele efectuate măresc preţul griului cu circa 35 lei/kg, la care se adaugă tariful de depozitare, între 7 şi 11 lci/kg lunar.

C o n d u c e r e a f i l i a l e i H a r g h i t a

a L A D O a p r o p u s m o n i t o r i z a r e a

r e l a ţ i i l o r i n t e r e t n i c e

l a O d o r h e i u S e c u i e s cPreşedintele filialei Harghita a LADO, Gabriel Burjan, a prop

într-un seminar desfăşurat, miercuri, la Miercurea Cine, monitori®, municipiului Odorheiu Secuiesc din punctul de vedere al situaţiei relatiit interetnice, relatează corespondentul MEDIAFAX.

Gabriel Burjan afirmă că această monitorizare trebuie fiemj organismele internaţionale şi autorităţile locale, fiind singura posibil de a se stabili un diabg real. '

Preşedintele LADO Harghita afirmă că românii din Odoiheiu Secat sunt confruntaţi cu lipsa accesului la informaţie. In cea mai mare pt a librăriilor şi bibliotecilor din oraş lipsesc cărţile în limba români­şi-a exprimat nemulţumirea faţă de absenţa reprezentanţilor justiţiei 4 seminar şi de dezinteresul afişat de autorităţile locale, care au părăsit y la scurt timp de la începerea manifestării.

l i t e r a l Industriei şi Comerţului susţine că nu a f a t i

medicamentelop compensate

Ministerul Industriei şi Comerţului nu a blocat compensarea medicamentelor în farmacii, aceasta realizîndu-se potrivit vechii liste de medicamente compensate, care acţionează pînă la abrogare, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu, ministrul Industriei şi Comerţului la conferinţa de presă de miercuri.

Punctul de vedere al ministrului încearcă să ajute Ministeml Sănătăţii să se alinieze reglementărilor legale româneşti şi nu să blocheze lista medicamentelor compensate şi include o serie de criterii neutre considerate necesare la stabilirea listei, a subliniat ministrul.

Ministerul consideră necesară antrenarea industriei locale, prin includerea în listă a tuturor medicamentelor româneşti precum şi renunţarea la introducerea în listă exclusiv a medicamentelor scumpe, în opinia ministrului Tăriceanu, criteriul “scump egal eficient” înseamnă o încărcare a notei de

-plată a contribuabilului român, respectiv a bugetului.

In acelaşi timp, proiectul de Hotărîre de Guvern poate conduce la direcţionarea importurilor spre surse care corespund facilităţilor din listă, măsură interpretată cu efect restrictiv şi sancţionabilă în relaţiile comerciale internaţionale. Listă mai induce încălcarea şi a altor principii fundamentale ale comerţului internaţional şi acorduri angajate sau semnate de România, a subliniat Călin Popescu- Tăriceanu.

Sînt considerate discriminatorii

î lşi prevederile de utilizare denumirifor comerciale şi nu a ai generice, includerea în listă se a anumitor ţări sau prodnefc

, precum şi necesitatea certificai! cinci state ale Uniunii Europe ‘Tentru a fi vîndute în Roirc medicamentele străine trebuie aibă certificatul Good Medi: Practice emis de OMS, precm certificatul de atestare emis Institutul pentru Controlul de!, al Medicamentului şi Con: Farmaceutic, semnat de MS. vedem cum un medicam: considerat de MS ca bun în eoni de piaţă liberă devine insufics pentru a fi compensat”, afc Popescu-Tăriceanu.

Ministrul Sănătăţii, Şte! Drăgulescu, a afirmat marţi cât:; listă de medicamente compens cuprinde cu aproape 600 medicamente mai puţin decît; veche, din ea fiind elimii produsele cu valoare terapem scăzută. Drăgulescu l-a acuzat ministrul Industriei şi Comerţ.1 că, a blocat noua listă, sub prctei că nu este protejată indust românească de medicamente şi produsele compensate sînt p scumpe. Din totalul mediem telor incluse în listă, 47% *^ româneşti. Specialiştii MS propus ca medicamentele strâns, fie omologate în cinci ţări Comunităţii Europene, pet eliminarea de pe piaţa medicamentelor cu efici< scăzută. La baza stabilirii listei precizat Drăgulescu - a stat cafe produsului.

. Sîmbătă, 19 iulieProgramul 1: 7,00 Bună

dimineaţa ... de la Timişoara şi Bucureşti; 8,30 Lumină din lumină;9.00 TVR Info; 9,05 Micul Yeti 2- Drumul spre casă; 9,55 Şapte note fcrmecate ! (emisiune pentru copii !); 10,45 Film: Puntea (Spania 1976); 12,30 Serial: Mork & Mindy; 13,00 America sălbatică (documentar), 13,30 Ecranul; 14,00 TVR Info; 14,15 Mapamond; 14,45 Turnul Babei; 17,00 Universul misterios al lui A.C.Clarkc (documentar); 17,30 Gimnastică artistică. Campionatul Naţional, concurs pe echipe, individual compus (d); 18,30 Desene animate; 19,00 Tclccnciclopedia; 20,00 Jurnal, meteo, sport; 20,35 Săptămîna sportivă; 21,00 Serial: Savannah;22.00 Top Model România 1997 (I); 0,05 Serial: Detectivul din L.A.;1.00 Ciclism Turul Franţei (rcz.); };10 Dans în noapte (div., p. III).

Programul 2:8,00 Serial: Lupii aerului; 9,00 Pas cu pas; 9,30 Ajută-te singur!; 10,00 Lumea - altfel decît o ştim; 11,00 TVR Timişoara; 13,00 Actualitatea culturală; 13,30 Serial: Misterele S.P.; 14,40 Serial: Un bunic fericit; 15,10 Bursa invenţiilor; 15,30 Desene animate; 16,00 Secretele nisipului; 17,00 Şeicul; 18,00 Serata muzicală; 19,00 Cazuri şi necazuri în dragoste; 20,00 Film: Contract final (Italia 1992, p.I);21,30 Videodiscoteca *97; 22,00 Jurnal; 22,10 Contract final (p.II); 23,40 Trapez; 0,00 TVM; 0,30 Jazz Alivc Medalion.

PRO TV ■ *7,00 Desene animate; 8,10

Povestea zilei; 8,30 Serial: Flipper,9.00 Noile aventuri ale lui Flipper,10.00 Stan şi Bran; 11,15 Film: Shanghai Expres (r); 12,35 Sport pe plajă; 12,55 Ştirile Pro TV;13.00 Cuvinte din inimă (SUA 1989); 14,40 Motociclism MP al

San Marino (r); 15,05 Gillette - lumea sportului; 15,20 Motor Sport Magazin; 15,35 Baschet NBA - rez. sezonului; 16,00 Film: Tabăra de vară (SUA 1985); 17,30 Serial: Walker, poliţist texan; 18,15 Adevărul gol-goluţ; 18,45 Te uiţi şi cîştigi !; 19,30 Ştirile Pro Tv,20.00 Film: Vulturii legii (SUA 1986); 22,05 Serial: Străzile crimei (SUA ’96); 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,20 Serial: Nemuritorul ; 0,10 Generaţia PRO; 0,25 Sport Ia minut- ştiri sportive; 1,00 Night Shade (film erotic); 2,30 Tabăra de vară (r); 4,00 Vulturii legii (r).

Duminică, 20 iulie Program ul 1: 6,50

Teleshopping; 7,00 Bună dimineaţa !; 8,30 Lumină din lumină; 9,00 TVR Info; 9,05 Serial: De la Apcnini la Anzi; 9,35 Legenda Albei ca Zăpada (desene animate);10.00 Lumea lui Chiţ-Chiţ (emisiune pentru copii); f i ,00

Viaţa satului (magazin); 12,30 Cc vrăji a mai făcut nevastă-mea Samantha ?; 13,00 National Geographic (documentar): Zbor deasupra Africii; 14,00 TVR Info;14,15 Atlas (magazin); 14,45 Video-magazin... în doi; 17,00 Star Trek; 18,00 7 zile în România;18,30 Poveşti din copilărie (desene animate); i9,00 Robingo; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun !;20.00 Jurnal, meteo; 20,35 Duminica sportivă; 20,50 Tragerile LOTO; 21,00 Film: Dragoste de mamă (SUA 1989, p.I); 22,55 Pariul Trio (alergare hipică), 23,00 TVR Info; 23,05 Camei Planet Olimp. Emisiune muzicală estivală; 0,05 Arena Sport

Program ul 2: 8,00 Lupii aerului; 9,00 Pas cu pas (emisiune de ştiinţă); 9,30 Ferestre deschise;10.00 Serial: Leonard Bcmstein...;11.00 5x2. Magazin duminical. TVR Iaşi; 13,00 Memoria exilului

românesc; 13,30 Serial: Misterele Sankt Peţersburgului; 14,30 Un bunic fericit; 15,10 Bursă invenţiilor; 15,30 Choppy şi prinţesa (desene animate); 16,00 Secretele nisipului; 17,00 Şeicul;18.00 Serata muzicală; 19,00 Sensul tranziţiei; 20,00 Cum vă place ? Muzică şi umor, 21,00 Repriza a treia (magazin sportiv);23.00 Frumoasa şi Bestia; 0,00 TVM. Mesager, 0,30 Concert Pink Floyd.

PRO TV7,00 Desene animate; 8,30

Serial: Fiica oceanului; 9,00 Super Abracadabra; 10,30 Film: Tată şi copii (Italia); 12,00 Dick Smith - maestru al machiajului

(documentar); 12,30 Profeţii <fc trecut; 12,55 Ştirile Pro TV; 1' News Radio; 13,30 Ser Detectivi de elită; 14,20 Chesfc zilei; 14,50 Sport pe plajă; 1*, Tenis Mercedes Cup de Ia Stic- finala (d); 17,00 Lumea fik- (magazin); 17,30 Terra 2; i Beverly Hills; 19,30 Ştirile Pn.20,00 Film: Care de foc (A: 1981); 22,10 Ştirile Pro Tv^. Fotomodele; 23,10 Ştirile Pir} 23,25 Prima pagină; Ej Chestiunea zilei; 23,35 PioS etapei (talkshow); 1,00 Sp.' minut - ştiri sportive; 1,25 Tată şi copii (r); 3,00 Care dj (r); 5,00 Detectivi de elită (rVi Terra 2 (r), 6,30 News Radi 6,50 Teleshopping.

Ziarul nostru foloseşte serviciile informative 2; agenţiilor de presă Rom pres şi Mediafax

ILIE CĂLIAN (rcdactor şef); V A LER C H IO R E A N U (red ac to r şef ad junct);

M A RIÂ SÂ N G EO R ZA N (rcd ac to r şef ad junct). T e l . 1 9 .1 6 .8 1 ; fa x : 19 .28 .28Autorizata prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, aub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

Secretar de redacţie de serviciu: luliu PETRVŞ T e l/fa x : 19 .74 .18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare,Mica publicitate: 194.9S1 j Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

T IP A R U L K X K C U T A T L A B E S T 1 m n r i f l l3400Cluj-Napoca, Str. F ab ric iin r.9 3 -1 0 5 ^ ^ r / v J c W . i l l l l U l l v |

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54 T Z / - nposrane ,.r.i. -