-—^PREŞEDINŢIAD E Z A P R O B A IN T O L E R A N T A

SI VIOLENŢA POLITICA

i r

J L

Preşedintele Ion Iliescu dezaprobă actele'de intoleranţă politică de genul celor care au avut loc^ săptămînă trecută, Ia Cluj, şi cere partidelor politice să asigure o campanie electorală civilizată, a arătat, luni, purtătorul de cuvînt prezidenţial, ambasadorul Traian Chebeleu, citat de MEDIAFAX, Mai multe persoane care scandau lozinci anti-prezidenţiale au fost agresate la Cluj, de indivizi rămaşi neidentificaţi, cu prilejul vizitei în municipiu a preşedintelui Iliescu.Provocările şi violenţele, în general, atrag reacţii de acelaşi fel, a relevat Traian Chebeleu. Ca şi în alte ocazii, nu a fost vorba de manifestări spontane, ci organizate şi manipulate, a apreciat purtătorul de cuvînt prezidenţial. El a adăugat că nu deţine infonnaţii precise privind caracterul orchestrat al acţiunilor şi că aprecierile respective sînt simple supoziţii, după evaluarea relatărilor din presă. Preşedinţia consideră că este important ca partidele politice şi oamenii politici să imprime, la toate nivelele formaţiunilor lor, un comportament civilizat, care să asigure desfăşurarea unei campanii electorale normale.

+ Âgenda/2 + Rom vîrtturilor/3♦ Viaţa poIitică/4♦ Artă -cultură/S♦ Administraţia local♦ PublkMe/7-11♦ Sport/12-13♦ Economia/14♦ Eveniment/l 5♦ Ultima oră/16

ziar independent tANUL VII NR. 1660

ISSN 1220-3203MARTI

7 MAI 1996 16 PAGINI 300 LEI

Vremea va fi în general instabilă cu cerul temporar noros. Pe alocuri vor cădea ploi cu caracter de aversă. Temperatura maximă se’va situa între 18 şi 22 grade. Ieri la ora 12, la Cluj- Napoca, se înregistrau 15 grade , iar p resiunea atmosferică era de 735 mm Hg. -. - ■ ;

Im oralitatea politicianistă dă în clocot

ILIE CALIAN

l

bia a început campania electorală şi - cu toate declaraţiile sforăitoare despre onestitate şi fair-play în alegeri - murdăria morală a politicienilor noştri a început să iasă

la iveală: agresiuni fizice, huiduieli, calomnii, difiizarea de materiale de propagandă în afara cadrelor legale, ameninţări ş.a. S-a început, încă de cîteva luni, cu sugerarea, prin felurite canale de informare, că alegerile vor fi trucate, că partidul majoritar va uza de felurite mijloace de presiune. Ceea ce este posibil, după cum posibil este - şi s-a şi dovedit - ca de aceleaşi arme să se folosească şi ceilalţi. Mai mult, eu cît o formaţiune este mai obscură, mai lipsită de aderenţi, cu cît pretendenţii la posturile de primari şi consilieri Îşi simt mai şubredă poziţia, cu atît agresivitatea lor are mai mari şanse de a se manifesta, pentru a suplini slăbiciunea lor reală.

Primăria Cluj-Napoca are 22 de candidaţi, dintre care doar vreo cinci au oarecari şanse de a obţine mai multe voturi decît ale comesenilor de la o nuntă cu naşi bine chivernisiţi. Citeşti?- cîteva nume şi te-apucă întîi stupoarea: Cum nişte persoane pa care nu le cunosc ca lumea nici vecinii de bloc sînt convinse că' ar putea aspira la fotoliul de primar într-unul dintre cele mai importante oraşe din România, pentru care se bat coloşii politici care, buni-răi, cum or fi,.au şansa de a culege voturi?!

Apoi se iau în considerare alte două variante. Prima: dacă n-ar exista şi astfel de candidaţi naivi, cum am reuşi să ne orientăm spre cei cîţiva mai de Doamne-ajută? A doua: există posibilitatea ca unii să aibă rolul de a atrage cîteva voturi care, mai tîiziu, vor fi îndreptate către marii concurenţi. Este o altă formă aceea ce am putea numi nu numai concurenţă netoială, ci chiar “prostirea” cu bună ştiinţă a unor alegători.

însă, oricît ne-am mira, faptul e fapt: orgoliile personale, neacoperite de o veritabilă viziune politică, au reuşit să se impună îri viaţa noastră politică mult prea copilărească, pe fondul dezlănţuirii post decembriste a celor mai josnice structuri morale. Numai astfel se explică numărul mare de partide politice, nonşalanţa sfidătoare cu care nişte anonimi aspiră la putere, trecerile de la un partid la altul fără mei o justificare conceptuală (găsim şi între candidaţii la primăria clujeană astfel de cazuri), jocul cu bani de provenienţă obscură, corupţia etc.

Să sperăm că dezabuzarea electoratului, tot mai puţin sensibil la pălăvrăgeala politicianistă, nu se va traduce prin absenteism " de la vot, ci prin sancţionarea tuturor veleitarilor, a tuturor partidelor de buzunar, a tuturor bişniţarilor de conştiinţă.

• .

■ R

, ssg

< m

S*-

I Sub semnul eternităţii lui Blaga, al limbii române,* ieri au debutat; lâ Cluj-Napoca

L U C IA N B L A G A• “Lucian Blaga e mut ca o lebădă./în patria sa/zăpada făpturii ţine loc de

cuvînt/Sufletul lui e în căutare/în mută, seculară căutare/de totdeauna, /şipînă la cele din urmă hotare” •

. - (“A u to p o r t r e t” , d in v o i . “N e b ă n u i te le t r e p te ” , 1 9 4 3 )

Blaga”, în alocuţiunea inaugurală, înainte de această subliniere a fost, însă, relevat efortul de restituire culturală a operei lui Blaga, un drum; pe care societatea ce-i poartă numele s-a angajat cu toată dăruirea; Ieri, la 35 de ani de la dispariţia scriitonilui _ total, care a fost Blaga, era lansată întrebarea “dacă am făcut, oare, totul

Michaela BOCU, continuare în pag. a 16-a

Orice neam începe cu adevărat sa fie abia prin limba pe care o vorbeşte. Acesta este rostul poeziei, prin care poeţii descătuşează noile izvoare de viaţă ale limbii şi tot ei sînt chemaţi să trezească la viaţă limba română şi să-i confere veşnicie - sublinia, într-o superbă cugetare pe marginea celei de a doua componente a “Zilelor” - Festivalul Internaţional de Poezie “Lucian Blaga”

I- domnul prof. univ. dr. Liviu Petrescu, preşedintele Societăţii Culturale “Lucian

I’c o vreme superbă,care a ţinu t' cu organizatorii,dum inică la amiază, în Piaţa Avram Iancu, băieţii de la Coca-Cola au început să am enajeze scena pentru spectacol.E ra a patra zi â festiva lu lu i “ SALUT,TINEREŢE!” Gărduleţe albe de marcare, boxe mari şi grele, staţii, mixere, cabluri, microfoane şi o imensă sticlă Coca-Cola erau pregătite pentru spectacol.înainte de a bate ora 17,ora de începere,Piaţa Avram Iancu era plină de tineri spectatori. Ultima zi la SALUT,TINERŢE! a început spectacolul cu concursuri. Cine bea cel mai repede o bere,cine

: m ănîncă cel mai repede un : hamburger, concursuri de dans, cîştigătorii primind frumoase prem ii de la ” Irene P lus” , "Farm ec” , ” Soo ter 's” şi ”Jolidon”. După multe întreceri şi fericiţi cîştigători scena s-a e libera t pentru începerea

concertului cu formaţia Pasărea Colibri. Mircea Baniciu,Florian Pitiş, Mircea Vintilă şi Vladi Knejevici au făcut un spectacol extraordinar. Aşa cum spunea la sfirsit Mircea Vintilă: "Pasărea

organizează şi ce multă lume vine şi se bucură pentru că ei ău urmărit tot spectacolul nu numai ce noi ci şi jocurile, concursurile, dansurile, un adevărat festival, acestea fiind cele mai căutate.”

P ia ţ a A v r a m Ia n c u - P ia ţ a t in e r e t iiColibri este o idee de spectacol, e un spectacol în care cîntăm nu numai noi ci şi publicul”. Trecînd şi o periodă lungă de timp de cînd nu au mai fost chemaţi în Cluj, tinerii clujeni au fost foarte bucuroşi să fie alături de formaţia lor preferată într-un concert live. M ircea V intilă spunea: ”e o nebunie. Noi am mai fost la astfel de spectacole în aer liber. E normal ca pînă în septembrie să se ţină afară şi vreau să zic că genul acesta de spectacole este extraordinar. La Satu-Mare în parc, la Braşov de trei ori în piaţă' şi iată că acum şi - C lujul

Iar Vladi Knejevici: “e o mare plăcere şi bucurie că ain fost chemaţi la Cluj. Mi-a plăcut foarte m ult şi a fost foarte frumos. Cel mai mult ini-a plăcut că s-a strîns mult tineret şi aceasta e o chestie foarte frumoasă.”

Pasărea C olibri a îneîn tat publicul. Toţi cîntau, dansau şi aplaudau. A fost aşa cum spunea Vladi Knejevici “un spectacol ; grozav” aici la Cluj. Şi dacă tinerii clujeni s-au dovedit atît de apropiaţi de cei de la Pasărea Colibri şi aceştia le transmit că “îi iubim aşa cum ne iubesc şi ei foarte mult pe noi” .

Seara de duminică s-a terminat- cu Karaoke Coca-Cola. Piese cunoscu te erau cîntate de concurenţi şi de public P-ţa A vram Iancu era o imensă discotecă în aer liber

A fost o duminică minunată,o duminică a tinereţii. Aşa cum spunea şi M ircea V intilă: “sperăm în cît mai multe acţiuni de acest gen“, iar cineva din public spunea că ar dori un astfel de festival în fiecare lună.

Meritul pentru cel mai mare festival studenţesc organizat la C luj* revine organ izaţie i studenţeşti Grupul Local B.E.S.T. Cluj-Napoca.

Nu a fost numai distracţie, a fost şi muncă. După încheierea spectacolului, Piaţa Avram Iancu a fost curăţată de către studenţii organizatori, care i-au redat acesteia înfăţişarea iniţială. . .

Liana HORINCAR

fo*

C o n f e r i n ţ ă*

d e p r e s ă

a S P P

C onsecvent pe linia asigu rării transparenţei activităţii sale, Serviciul de Protecţie şi Pază, organ de stat specializat, cu a tribu ţii în dom eniul siguran ţei naţionale privind protecţia demnitarilor români, a înaltelor oficialităţi străine prezente pe teritoriul naţional, precum şi paza unor obiective speciale aflate în aria sa de responsabilitate, afirmă deplina sa disponibilitate de a pune la dispoziţia mass-media informaţiile de interes public, în sp iritu l cerinţelor constituţionale stipulate prin art. 31 al legii supreme.

In scopul unei colaborări rodnice şi optimizării relaţiilor cu mass-media locală,- BirouL de presă şi relaţii publice/ al; Serviciului de Protecţie şi Pază. invită reprezentanţii acesteia la conferinţa de presă susţinută de purtătorul de cuvînt al' Serviciului în ziua dc joi 9 mai a.c., ora 14, la clubul Casei universitarilor din Cluj- Napoca. . ‘

P reşed in tele P .A .C., N icolae Manolescu, a anunţat duminică la Cluj păstrarea, în forma iniţială, incluzîndu-1 pe Liţiu, a protocolului de desemnare a candidatului unic, spre ev iden ta nem ulţum ire a m em brilor partidului adunaţi la fes tiv ita tea lansării o ficiale a candidaturii lui Romuius Zamfir.

Dînd glas indignării multora, o femeie s-a rid ica t şi a întrebat:”Cum le veţi spune simpatizanţilor P.A.C. să-1 voteze pe Petru Liţiu, dacă el va fi desemnat candidat unic, ştiind cîte are să-i reproşeze partidul nostru”.

”Le voi spune: votaţi-1 pe Liţiu”, a răspuns Manolescu, abandonînd tonul uşor am uzat de pînă atunci. "D um neavoastră g reşiţi, fiindcă împotriva unui principiu invocaţi o persoană. •• T rebuie respectat principiul”, :

P rincip iu l de care vorbea preşedintele P.A.C. este: -C lu ju l trebuie să scape de cel mai iubit fiu a l o raşu lu i, G heorghe Funar” . Manolescu consideră că acest lucru

este la îndemîna unui candidat unic al opoziţiei, anunţat cu o săptămînă înaintea a legerilo r în cadru l unei conferinţe de presă comună a ”celor patru”; C.D.R., P.L.-93, U.S.D. şi P.A.C.

: Prezent la festivitatea de la Casa universitarilor, Petru Liţiu a salutat imediat poziţia preşedintelui P.A.C.Liţiu a spus că doreşte să respecte

P.A.C. îl readuce pe Liţiu in protocolul împotriva lui Funar

protocolul aşa cum a fost semnat la B ucureşti. ”P.L.-93 n-a denunţat protocolul, iar eu nu am declarat niciodată că sînt candidatul unic al opoziţiei” , a precizat el.

Cuvintele i-au fost întîmpinate cu neîncredere de cei.aflaţi în sală.

xxxSala mare a Casei universitarilor,

îm podobită duminică cu steagurile albastre ale P.A.C., a găzduit ceremonia lansării oficiale a candidatului la Cluj,Romuius Zamfir. Prezenţa întregului staff al P.A.C. - Nicolae Manolescu, preşedinte^Nicolae Ţăran, preşedinţe

executiv; Vasile Popovici, Laurian Oniga, vicepreşedinţi- a arătat importanţa pe care partidul o acordă alegerilor din oraş, nu doar din dorinţa de a cîştiga, cît de a-1 v e d e a / ^ pe actualul primar înfrînt. Nicolae Manolescu s-a ocupat obstinant de Gheorghe Funar în discursul său. El Vede în actuala adm inistraţie o

încercare de a trage C lu ju l în tr-opseudocivilizaţie.

"N oi ne batem cu pum nul în p iep t că sîntem români, dar bem

apă in fec ta tă , lăsăm străz ile nepavate, construim statui oribile şi lăsăm bogăţia ţării să se ducă de rîpă”.; M anolescu a p leda t pen tru

unitatea opoziţiei îm potriva lui Funar, dispunînd, cu puterea celui mai mare, retragerea declaraţiilor filialei de excludere din înţelegere a candidatului P.L.-93, Petru Liţiu. Preşedintele organizaţiei, Nicolae Maier, şi candidatu l partidu lu i, Romuius Z am fir^ n-au făcu t comentarii..

Caius CHIOREAN

. S l

nu *

u i

tU iUt • i

C and idatu l C .D .R ., Radu Sârbu,. se declară de acord cu Vcintrarea în Protocol a lui Petru Liţiu, dar se îndoieşte de bunele

, intenţii ale candidatului P.L.-93 şi îi cere acestu ia garanţii suplimentare..

”Mă tem că este din nou doar - o diversiune, menită să întreţină confuzia că Petru Liţiu este candidatul Convenţiei”, afirmă Sârbu.”Dacă P.L.-93 * vrea să revină în Protocol, atunci e nevoie să avem o discuţie cu dom nul Liţiu, în care dînsul să-şi ia angajamente serioase”.

Mai direct decît reprezentantul C onven ţie i este candidatul U.S.D., Iuliu Păcuraru. El spune că nu are încredere în Petru Liţiu şi în P.L.-93 că vor respecta Protocolul, amintind că, după excluderea lui L iţiu, U.S C.D.R. şi P.A.C. au înclr nouă înţelegere.

A D E V Ă R U L,. dl e , O l u l 1 1 AGENDA marţi, 7 mai 1996 ©

• Azi; Calendarul ortodor. Arătarea Seninului Sfintei Cruci la Ierusalim; Sf. Mc. Acachie; Calendarul greco-catolic: Apariţia Sf. Cruci pe cerul; Ierusalimului; Calendarul romano-'.

• catolic SI Ghizela, regină./ • Mîine: Calendarul ortodor + •Sf.SIăvitul Ap. şi Evanghelist Ioan; /Cuv.Arsenie cel Mare; Calendarul : greco-catolic: Ss.Ap. şi Evanghelist ! Ioan Teologul, patronul Institutului

Teologic din CIuj-Napoca; Arsenie cel Mare, cuv. (+ 445); Calendarul romano- catolic: Fericitul Ieremia Valahul, călugăr.

f t î E E E F O A N E

• PREFECTURA,CONSIUUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMÂRIADEJ: 21-17-90■ PRIMĂRIA TURDA.-3I-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIATURZ11:36-80-01• PRIMĂRIA HUFDIN: 25-1548• PRIMĂRIAGHERLA 24-19-26 ■■ PaqiA CLUJ-NAPOCA: 955 şi

43-27-27• POLITIA FEROVIÂRÂ CLUJ-NAPOCA:

1349-76• POLTJIA DEJ: 2 1-2 1 .• POLITIA TURDA: 31-21-21

POLIŢIA ClMPIATURZH: 36-82-22 POlIţlA HUEDIN: 25-15-38

• POLITIAOHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981

PROTECTU CIVILĂ CLUJ-NAPOCA-19-50-29 -

SALVAREA: 961 SALVAREA CFR: 19-85-91 :• INTERNATIONAL: 971- , . , INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931 DKRANIAMENIE: 921 'ORA EXACTĂ: 958 - V '

• RECHAAUTONOMĂDE TERMOFICARE DISPECERAT: 19-87-48

• RECHAAUTONOMĂDEĂPĂ CANAL DISIIÎCERAT: 19-63-02REdA AUTONOMĂ A DOMENIULUI PUBUC DISPECERAT: 15-44-78

• S.C.'SALPREST'SA DISPECERAT:19-55-22COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORTRE3DUUR1:11-10-12 . int 132DISTRIBUTIA GA2ELOR NATURALE: INTERVENIH GAZE 928; DISPECERAT 433424

• REGISTRUL AUTO ROMÂN: 19-21-00. -

ORARUL CURSELOR TAROM

Din 1 aprilie 1996 Plecări din CIuj-Napoca -

8,20 şi 18,50 Plecări din Bucureşti

6,50 şi 17,20 de luni pînă vineri.

Sîmbătă:Plecări din Cluj-napoca -13,05 Plecări din Bucureşti - 11,35

CURSE INTERNAŢIONALE i;' d in A utogara II:

• CIuj-Napoca - Budapesta, cu plecare din CIuj-Napoca in zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00/ •• CIuj-Napoca- Oradea -. Debrecen Miskolc, cu plecare dia Ctuj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 11.

IN F O R M A Ţ I I A utogara I : 14-24-26

A utogara I I : 13-44-88

® l l U N S P O R l | i 3

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA- ' principalele direcţii

(renuri accelerate, rapide si intercil}'. •BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej): 15,05

BISTRIŢA: Î5,43 BRAŞOV (prin Dej): 1,49

•BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,01; 4,55; 9,53; 14,17; 21,52 .(prin Sibiu - Piatra Olt): 11,42 (prin Petroşani - Craiova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14; •GALAŢI (prin Ploieşti-Buzău): 9,33

IAŞI: 0,0», 12,58; 21,14 ; •ORADEA: 2,45; 16,43; 21,00 •SATU MARE: 4,(M •SIBIU: 15,30'SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 'TIMIŞOARA (prin Alba lulia): 5,19;

17,30, 22,49; 23,08 ;(prin Oradea) :15,16

TÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

Programul policlinicii

fără plată “Familia Sfîntă”6-10 mai 1996

• Medicină generală: dr. I. Boilă 6,7, 9,10(10-12), dr.G.Râfim8(ll-13),dr. M. Suciu 8 (10-12), dr.C.Iovită 7 (12- 14), dr. C. Popa9 (12-14), dr. S. Loga7 (14-16), dt-A.Waldraf 7 (16-17), dr.L.L.Barbăâlbă 10 (10-12), dr.M.Marica 9(15-17); Interne: dr. F. Gherman 6 (15,30-17) şi 8 (10-12), dr.A.Iancu 8(10-12), dr.Gli.Uza 6(12-14), dr.Cs..%akacs 8 (14-16), dr.C. Vlad 10(16-18);Pediatrie:dr.RMilsa7(13-15), dr. M. Fritea 7 (15-17), dr.D.Lupea 8 (12-14), dr.M.Bayradar 10(15-17), dr.A.Tempeleanu 6 (13-15); Reumatologie: dr.F. Bayradar 8,10' (15-17), dr.I.AIb 7 (12-14), dr.CZotta6 (14-16); Ginecologie: dr.C.Fodor7,9 (10-12); Alergotogie: dr.IItu 6 (12-14); Chinirgic: dr. P. Pitea 9(10-12), dr. I. Ionaş 6 (15,30-17,30); Psihiatrie: dr.I.Bădescu 8 (13,30-14,30); Ecograf : dr.M.Călin 10 (13-15); Dermatologie: dr. H. Radu 9 (12-14); Ortopedie: dr.Z.Popa 6 (11-13); Psihologie: Psiholog L.Boilă 7(15-17); O.R.L.: dr.C.Rădulescu 6 (12-14), drIMhali 10 (12-14).

Programarea bolnavilor - de luni pmă vineri între orele 12-14, la telefon nr.l 6-78-22 sau la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr J , bl.12, ap.l 2.

n 1. M arţi, ,7 mai5,00 - Matinal; 5,05 Agenda zilei;

- 5,10 Meteo; 5,15 - Horoscop; 5,25 Sport; 5,35 Program TV; 5,55 Piaţa şi economia de piaţa; 6,35 Agenda zilei; 6,40 Actualitatea mondenă; 7,15 Horoscop; 7,25 Revista presei; 7,30 Calendar, 8,10 - Poliţia municipiului în direct; 8,15 - Pompierii în direct; 8,30 - întreruperea emisiei; 12,00 Reluarea emisiei; 14,30 - Overdose; 16,10 - Cinefil; 18,30 - întreruperea emisiei; 21,30 - Greatest Hits; 23,05 - Music by night. Ştiri Uniplus Radio 7,00; 8,00; 12,05; 13,00; [5,00; 16,00; 17,00; 22,00; 23,00. Ştiri BBC Londra 6,00; 14,00; 18,00; 21,00.

▲ . » Marţi, 7 maif t a f l l O j O I I I C 6,00-9,00 Cu noaptea-n cap (ştiri, sport,

• meteo, utilitare, muzică) (Lucia Radu). 9,00-T 11,00 Emisiunea în limba maghiară. 11,00-13,00 Black Magic Hours

(Daniel Boroştean). 13,00-14,00 Fiţi pe fază ("Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujene) (Georgeta Todoruţ). 14,00-16,00 CD Sonic (Călin Andrei).16.00-17,00 Clopote tubularc (muzică specială) (Marius Aciu). 17,00-18,00 Studio electoral. 18,00-20,00 Sonic 22 (Mircea Tătar). 20,00-22,00 Emisiunea în limba maghiari. 22,00-23,00 Istoria muzicii rock (Daniel Boroştean). 23,00- 6,00 Non stop dancing.

Marţi, 7 i mai6,00-11,00 Radioprogram "Primul salut”. 7,00-7,20

Radiojurnal România Actualităţi. 10,50-10,55 Plus. Adrian : Suciu. 11,00-11,30 Muzică, publicitate. 11,30-11,35 Revista presei centrale. 11,35-12,00 Muzici, publicitate, ştiri. 12,00- 12,15 Agenda electorali. 12,15-13,00 Muzici, ştiri, publicitate.

13.00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-16,00 Caleidoscop CD (muzici, actualitiţi culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele dc peste zi). 15,50-15,55 Plus.r. 16,00-17,00 Muzici, publicitate, ştiri. 17,00-18,00 Studioul electoral. 18,00-19,00 Program preluat RFI. 19,00-19,30 Muzici, ştiri, publicitate. 19,30-21,30 Greierii şi mămiliga. Emisiune de actualitate rock. 21,30-21,35 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,35-22,00 Muzici, publicitate.22.00-23,00 Talk Show: “Ring 20 , Emisiune pe teme de tineret, realizaţi de Crăiţa Bilan. 23,00-6,00 Muzică.-

B IB LIO T EC I

Preţ bilet: români - 54.700 lei" ‘ străini •- 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24;

' 43-26-69 - pentru 'externe |

■ " f t C W t K I K

■ a C U . "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8 - 13,45;14,30 - 21,sîmbătă: 8+14, duminica închis. ■

■ Biblioteca ţ judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA;COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr. 1), ORAR: ltmi- joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur/ Mărăşti Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, viiieri: 9-14,45; sîmbătă si duminică - închis. SALA DE LECTURĂ şi MEDIATECA(Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni- vineri: 8-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis'

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12f 16; vineri -10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7-9). Orar luni - vineri12.-16 / 7

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11).. Orar: luni, miercuri: 14 - IŞ; maiţi, joi, vineri: 9 -14; sîmbătă şi duminică: închis '

■ Biblioteca "Heltâi" (strada Clinicilor 18). Orar zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -1 3 ; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 -9 ). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural . Francez (strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, , joi: 10- 18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis. ' .

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermami Oberth” '(str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie; (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis. . ( i ■ . ■

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brâtianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu2). Zilnic, inclusiv duminica: 10- 16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 1 7 ; sîmbătă şi duminică: închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

Programul Radio Cluj

'M a rţi, 7 mal: 6,00 Bună dimineaţa (vă spune CRISTINA PÂNZARU). 10,00 Radiocircuit, Em isiunea D epartam entului Studiourilor Teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, R adio Iaşi, Radio Tg. M ureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Salonul artelor, redactor Oana Cristea. 11,30 Temă cu variaţiuni: Liana Gota. 12,00 R adiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, Ediţia de marţi: moderator: Constantin Colhon şi M clania . Drăgan. 13,00 Radiojurnal. 13,30.Emisiunea partidelor parlamentare. 18,00 R adiojurnal. 18,10 Tribuna electorală. 19,00 Radiojurnal.19,15 Radio Fax, redactor Dan Horea. 20,00 Din grădina cu flori multe, prezintă Corinalonuţ. 21,55 Buletin dc ştiri. 22,00 închiderea programului.

Mărfi, 7 mă 1996 Programul 1: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Agenda electorală; 9,30 Serial: Santa Barbara(r); 10,15 Limbi străine; 11,5 Film: Goya (ultima parte, reluare);13.10 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi şi TVR CIuj-Napoca; 15,25 Fii tu însuţi; 16,00 Actualităţi; 16,10 Cazuri şi necazuri în dragoste; 17,10 Studioul electoral;18.10 Fotbal. Meciul aniversar: Steaua '86 - F.C.Barcelona ’86, la 10 ani de la victoria echipei Steaua în Cupa Campionilor Europeni Ia Sevilla;19.55 Urgenţe în agricultură; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film: Jurnalul unei cameriste (Fr.);22,35 Reflector, 23,05 Actualităţi; 23,25 Studioul şlagărelor,.23.55 Gong - emisiune de actualitate teatrală; 0,25 Magazinul notelor blue.

Programul 2: 7,00 La prima oră;8,30 TVR CIuj-Napoca; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Magazin CFI; 11,30 Desene animate; 7 12,00 Teatru:”Priveşte înapoi cu mînie” (r);14.00 Actualităţi;. 14,10 Serialul serialelor; 14,55 Desene animate;15,20 Limbi străine (r); 16,20 Serial: Dragostea mea, durerea tivea; 17,05 23. de milioane (p. I); 17,45 Serial: Iubiri amăgitoare; 18,30 23 de milioane (p.II);19,40 Viaţa partidelor parlamentare; 20,00 Q i cărţile pe faţă;21.00 TVM Mesager, 21,30 între da şi nu; 22,00 Credo; 23,15 Astă seară se improvizează (teatru TV) de Luigi Pirandello.

TVR CLUJ-NAPOCA: P r.l (14,50-15,25): Jurnal - actualităţi.- Reporter în anchetă: agroturism la pas'' domol - reportaj realizat în Munţii Apuseni. Music Shop: „Queen,, (I). - Pr.2 (8,30 - 9,20): Radiografii cotidiene: mass-media şi democraţia Matineu muzical: cîntece populare interpretare de Sofia Boca, fraţii Ana şi Traian Hossu si Ileana DomutăMastan.

PRO TV: 7,00 Ora 7, buna 'dimineaţa !; 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit; 9,45 Sport la minut, 10,00 Serial: Paradise Beach (r); 10,30 Serial: Taxi (r); 11,00 Film:Viaţa ei de bărbat(r); 12,50 Ştirile Pro Tv; 18,00

Serial: Cheers (r); 13,30 Procesul etapei (r); 16,00 Serial: M.AS.H. (r); ; 16,30 Serial: Paradise Beach; 17,00 Serial: Tînăr şi neliniştit, 17,55 Ştirile ProTv; 18,00 Serial: taxi; 18,30 Bună seara Bucureşti!; 19,00 Serial: Cheers;19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Serial: Spitalul de urgenţă; 21,00 Serial: Secrete de familie; 21,45 Doar o vorbă să-ti mai spun ...;21,50 Ştirile Pro Tv;22,00 Serial: M.A.S.H.; 22,30 Deşteaptă-te, române!; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Sport la minut: ştiri sportive;0,30 Fotbal Bundesliga

CBN: 18,00 Deschiderea programului; 18,05 Film documentar;18,45 Desene animate; 20,00 Film artistic: “Peggy Sue se mărită”; 21,00

nmyinwiu'iidOra locală (ştiri); 22,00 Talkshow: Ora Psi; 22,30 Film artistic: ”Karate T iger I”; 0,00 Ora locală (ştiri); 0,30 Avanpremieră. Muzică; 1,00 închiderea programului.

Miercuri, 8 mai 1996Programul 1: 7,00 TVM

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Agenda electorală; 9,30 Serial: Santa Barbara (r); 10,15 Moda pe meridiane

. - documentar; 10,45 Videocaseta muzicală; 11,00 Videolexicon; 12,00 Serial: Iubiri arhăgitoare (r); 12,50 Desene animate; 13,15 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualilăţi; 14,10 TVR Iaşi, TVR CIuj-Napoca; 16,00 Actualităţi;

' 16,10 Aceşti pătimaşi minunaţi; 16,30 Desene animate; 17,00 De la lume adunate ...;,17,30 Sensul schimbării;18,00 Studioul electoral; 19,00 Medicina pentru toţi; 19,30 Actualităţi;20,10 Serial: Jalna; 2 1,00 Fotbal Finala Cupei Cupelor: Rapid Viena - Paris St.Germain; 23,00 Actualităţi; 23,15 Confluenţe; 23,45 Serial: Frumoasa şi bestia(SUA, ep.l);0,35 Întîlnirea de la miezul nopţii.

Programul 2: 7,00 La prima oră;8,30 TVR Timişoara; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Documentar; 11,00 Filmoteca de aur; 11,30 Desene animate;12,00 Film: Jurnalul unei

cameriste (r); 13,45 Divertisment muzical; 14,05 Serial: Puterea banilor (Turcia, ep. I); 14,50 Gong!; 15,20 De lingua latina; 15,50 Desene animate; ,16,20 Serial: Dragostea mea, durerea mea; 17,05 Natura2000; 17,45 Serial: tL* Iubiri amăgitoare; 18,30 Emisiune îb ^ limbă maghiară; 20,00 Pro Memoria;20,30 Topul galeriilor, 21,00 TVM Mesager, 21,30 Tradiţii; 22,00 Serial: Santa Barbara; 22,45 Un secol de cinema; 23,45 Jazz-Fan; 0,15 Documentar.

TVR CLUJ-NAPOCA: (15,05-16,00): Jurnal - actualităţi, Observator Turda, oraşul prafului de ciment. Scientia: în obiectiv - tehnologiile curate. Anotimpuri muzicale: uvertura la "Miresa vîndută" de B.Smetana, cu Orchestra Filarmonicii din Praga. Ambient 2000: muzeografia - prezent şi perspective la muzee din Sibiu, Tîrgu Mureş si Cluj. — -

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa; 9,00 Serial-.Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sportlaminut; 10,00 Serial: Paradise Beach (r); 10,30 Serial: Taxi (r); 11,00 Serial: Spitalul de urgenţă; -11,45 Serial: Secrete de ; familie (r); 12,55 Ştiri; 13,00 Serial; Cheers (r); 13,30 Fotbal Spania (rezumat); 14,00 Fotbal Bundesliga (rezumat); 14,30 Deşteaptă-te române ! (r); 16,00 Serial: M.AS.H. (r); 16,30 Serial: Paradise Beach; 17,00 Serial:Tînăr şi neliniştit; 17,55 Ştirile Pro Ty;18,00 Serial: taxi; 18,30 Bună seara, , Bucureşti!; 19,00 Serial: Cheers; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Danielle Steel’s: Rememberance (SUA); 21,50 Ştirile ProTv; 22,00 Serial: M.AS.H.;22,30 Serial: Lege şi ordine; 23,30 Rătăciţi m /. tranziţie ( talkshow); 0,05 Sport l a minut; ştiri sportive; 0,30 Film: Silent Movie(SUA). ]■-

ProgramuiteleviziunOorprin cablul

FARMACIIFarmacii cu servidu permanent:.

Farmacia ”Corafarm”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05. ; Garda de noapte. Farmacia nr.2

"Perla”, str.Gh. Doja nr. 37, telefon 1948-54, orar 20-8.

Marţi, 7 mai 19968,00 Desene animate - ITA1; 9,00

Seriale - RT4 ; 14,00 Desene animate-ITAl; 14,40 Seriale-RT4 şi C5; 16,30 Tata - RT4; 18,30 Desene animate - C5; 20,00 Roata norocului - concurs - C5; 21,40 Jos capul - RT4; 0,55 Grădina familiei Finzi - Contini - RT4.

Marţi, 7 mai 1996,10,00 Ştiri şi actualităţi locale;

10,10 Tăcerea adulterului - film (r); 17,10 Revanşa -■ serial; 19,00 Ştiri şi actualităţi; 20,00 Desene animate; 20,15 Introspectiva britanică - reportaj; 20,45 Micul dejun în Hollywood - film; 22,15 Dixiana - film; 23,40 Paris „lumini,,- reportaj TV5.

PORTALEXPORT - IMPORT B.R.U

Marţi, 7 mai 1996 PORTAL 1 •7,45 Buletin informativ; 8,00

Cartoon Network 9,45 Buletin informativ; 10,00 Videoclipuri - 2 MAX; 11,00 Film: Şansa - PR07; 12,45 Buletin informativ; 13,00 Documentar: UŞ, de la Fort Kent Ia

Key West - 2 MAX; 13,30 Desene aniinate - 2 MAX; 14,00 Documentar: Literatura şi pămîntul- .2 MAX; 14,30 Videoclipuri - 2 MAX; 15,00 Buletin informativ;15,15 Serial: Robinsonii-C5; 15,45 Show - Casa Castagna - C5; 17,00 Cartoon Network; 18,30 Magazin: Bulevard Germania - 2 MAX; 19,10 Film - Cineva întotdeauna plăteşte- 2 MAX; 20,50 Buletin informativ; 21;00 Film: Sînge amar - p.II - V O X 23,05 Reporterii - magazin informativ - PR07; 0,10 Film - Snake Gater - PR07.

PORTAL 2Programul Cartoon Network;

21,00 Buletin informativ; 21,30 HudsonHawk - ITA 1; 23,30 Ultima provocare -ITA1. ^

Obs.: Traduceri simultane pe ambele canale.

s.c. T V CABLU sxL

POLICLINICA^ INTERSERVISAN

str. I’ascaly nr.5, cart Gheorgheni

INTERNE • CARDIOLOGIE NEURO­LOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCRI­NOLOGIE • REUMATOLOGIE •

ECOGRAFIE'ALESGOLOGIE • DEfR- MAT0L0GIE • CHIRURGIE •

ORTOPEDIE • O.R.L. • OFTALMOLOGIE •

GINECOLOGIE*ONCOLOGIE PEDIATRIE‘ UROLOGIE , ACUPUNCTURA

LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investiga/ii pentru sterilitatea feminină ţi masculini) ZILNIC, inclusiv DUMINICA,

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 2 1 - 7Rezervare, consnltatll

. la teL 41.41.63. ' >

Marţi, 7 mai 19968,10 Desene animate-TF 1,9,10

Cu dragoste, al dvs. ... - FRANCE 2; 10,00 Un chip, două femei - RT4;11,00 Ţiganca - RT4; 11,30 Renzo şi Lucia - RT4; 12,45 Forţa iubirii - RT4; 13,00 Casa din preerie - RT4;17,35 Ani minunaţi - RTL2; 18,25 Toţi sub un acoperiş - PR07; 18,55 Cine-i şeful aici ? - PR07; 19,25 Bill Cosby Show - PR07; 20,10 Exploziv magazin - RTL; 21,15 Space Raiders - RTL2; 23,35 Experimentul Philladelphia - RTL2.

ALIANŢA ANTISU1CID

LI F E L I N ESulletulnostm la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii.

41 41 63Z iln ic în t re o re le 2 0 -2 4 .

3 - 9 maiREPUBLICA - F a ir game -

Atracţie explozivi - SUA, - premieră(9; 11; 13; 15; 17; 19). * VICTORIA - Cajino - SUA (11; 14,30; 18) * ARTA - Minţi periculoase- SUA (11; 13; 15; 17; 19) * MĂRĂŞTI - sala A: Valul ucigaş-SUA (13; 15; 17; 19); sala B: Cart ta . junglei - SUA (13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT- Dur şi ...deştept-SUA (11; 13; 15; 17; 19).

TURDA: FOX - Minţi pericu­loase - SUA - premieră; TINERE­TULUI - Dragostea unui preşe­dinte american - SUA - premieră.

DEJ: ARTA-Mortal kombat - SUA - premieră; Raţiune şi simţire- SUA - premieră.

CÎMPIA TURZII: MUNCI­TORESC - Agentul 007 contra Goldeneye - SUA - premieră; Unde ne sînt bărbaţii? - SUA - premieră; D ragostea unui preşedinte american - SUA - premieră.

GHERLA: PACEA-T.Force- SUA - premieră^Mortal kombat - SUA - premieră; Fiica lui D’Artagnan - Franţa - premieră.

S.C. Dental R0VA- S0C0L0V

Calea Moţilor 106. ap.5 T ra ta m e n te

sto m ato lo g ice com plexe:> t e r a p ie>p r o t e t i c ă (ceramică)> chirurgie{rez8Ctj\. implante)

P ro g ra m ă r i la te l . : 430028Zilnic o ra r : 9 -1 9 , s îm b ă tă 9 -1 4

Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARU Dr. ANGELA CĂLUGĂRII

Str. Prahovei nr. 11(Bngă biserica Bob)

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

marţi, 7 mai 1996 ROZA VINTUR1LOR A b lŞ V A tţU L .d e C i u l

f i

Campania electorală din Rusia a intrat într-o nouă etapă

ITAR-TASS

Campania pentru alegerea preşedintelui Rusiei a intrat, de fapt, într-o nouă etapă după ce a fost dată publicităţii lista candidaţilor înregistraţi pentru magistratura supremă în Federaţia Rusă. Principalii candidaţi pot fi împărţiţi în trei grupe. Din prima fac parte cei care mizează în mod serios pe victorie. Aceştia sînt, după cum se ştie, Boris Elţîn şi Ghennadi Ziuganov. Din cea de-a doua grupă pot face parte cei care consideră că au şanse de a intra în turul al doilea: Grigori Iavlinski, liderul partidului Iabloko, Aleksandr Lebed, Sviatoslav Feodorov, Mihail. Gorbaciov şi V ladim ir Jirinovski. Restul candidaţilor (neluîndu-1 în calcul pe Aman Tuleev, care nu ascunde faptul' că acţionează ca “dublură” a lui Ghennadi Ziuganov) nu mizează, fireşte, în mod serios pe “locurile premiante” şi au intrat în cursa prezidenţială în special de dragul autoreclamei.

în linii mari, Ghennadi Ziuganov şi-a încheiat crearea blocului său electoral şi i-a adunat deja sub steagurile Ini pe toţi potenţialii aliaţi. Alta este situaţia în tabăra democraţilor care, deocamdată, este fărîmiţată. După cum era de aşteptat, “democraţii nedecişi” , între Grigori Iavlinski şi Boris Elţîn, se decid, treptat, ?ri favoarea celui din urmă. Un eveniment semnificativ în această privinţă l-a reprezentat decizia de a-1 susţine în alegeri pe actualul preşedinte, adoptată de organizaţia din Moscova a partidului Opţiunea Democrată a Rusiei, condus de Egor Gaidar. Cu toate că tn mod oficial poziţia întregului partid trebuie să se clarifice doar la congresul care va avea loc în mai, este clar că, în realitate liderii Opţiunii Democrate au luat deja o hotărîre. Aceasta este fără îndoială , o lov itu ră la adresa conducătonilui partidului Iabloko, cu toate că

Iavlinski aştepta, se pare, un asemenea rezultat.Continuă să se menţină o situaţie incertă,

care ascunde cele mai mari surprize, în zona aşa-numitei “A treia forţă”, căreia, pe lîngă G rigori Iav linsk i, A leksandr Lebed şi Sviatoslav Feodorov, a dorit să se alăture şi Mihail Gorbaciov. Fostul preşedinte al URSS, care i-a considerat “parteneri tineri” pe ceilalţi candidaţi ce revendică rolul de “A treia forţă”, a declarat că este dispus să conducă coaliţia de centru-stînga. Pentru sprijinirea lui Mihai Gorbaciov a fost creată recent mişcarea “Forumul civic”. Complexitatea situaţiei constă aici în faptul că toţi cei patru potenţiali participanţi la coaliţie nu doresc, judecind după toate aparenţele, să renunţe la aspiraţia de a participa personal la alegeri. '• v

Lâ Washington, consilierii şi nu oamenii politici sînt cei care fac jocurile şi trag sforile (I)

Strategia campaniei prezi­denţiale a devenit un fel de placă turnantă pentru consilierii politici care adesea sacrifică principiile de dragul sondajelor de opinie, înlocuiesc strategia cu atacurile dure şi în tot acest timp cîştigă milioane de dolari. Sarcina lor, în care sînt adesea ajutaţi de program ele de ştiri şi de tehnologia, modernă, este aceea de a crea rapid o atmosferă; negativistă, care să-i distrugă pe adversari, să divizeze electoratul

' în tabere adverse şi să alimenteze cinismul opiniei publice faţă de politică şi de guvern.

"S a te liţii, faxurile , poşta electronică, serviciile rapide - toate acestea au sporit în mare măsură viteza campaniilor, astfel îneît trebuie să poţi comunica rapid cu consilierii pentru a reacţiona la atacurile adversarilor la adresa ta”, a afirmat Ron Faucheux, redactorul şe f al revistei ”Campaigns and

Elections” (Campanii şi Alegeri). ” în această socie ta te suprasaturată de informaţii ai nevoie de arme ascu ţite şi

("U.S. News and World Report")

contondente pentru a-ţi putea croi drum. Opinia publică este atrasă de tot ceea ce produce conflict şi fricţiuni”, a afirmat el.

în opinia lui Frank Greer, unul din consilie rii dem ocraţi ai preşedintelui Clinton, "consilierii au învăţat toate lecţiile negative. Se ştie că atacurile şi criticile dau întotdeauna rezultate, nu poţi cîştigă fără elfe. Dar în acest fel d istrugem sistem ul politic democratic. Pînă la urmă totul se reduce la aceasta: cîştigă cel care poate supravieţui pe ruine”, a afirmatei.

Tot mai frecvent, nu partidele sau candidaţii, ci directorii de campanie, specialiştii în sondaje

de opinie, cei; ce colectează fonduri, - spec ia liş tii în comunicaţii, consilierii pentru mass-m edia şi ce ila lţi profesionişti sînt de fapt cei ce stabilesc agenda cam paniei, fixează strategia, fac programul şi se ocupă cu reclama, şi toate acestea pentru salarii grase, care contribuie la încărcarea notei de plată a campaniilor electorale.

('Ţara" din Chişinău)

Fostul general KGB Oleg Kalughin recunoaşte, într-un interviu acordat ziarului "Daily News” , că lin ia politică a K remlinului e să stîrnească divergenţe peste tot, afectînd astfel unitatea lumii libere. Iată de ce, spre exemplu, KGB a stimulat conflictele dintre Turcia şi Grecia. "Pentru URSS era important, spune Kalughin, ca provocînd disensiuni între două tări membre ale NATO chiar în

Rusia: Cît mai multe disensiuni pe plan

internaţional

problemele teritoriale, cum este Ciprul, să slăbească Alianţa N ord-A tlăntică” . A stfel, Republica Turcă a Ciprului e un produs al conspiraţiei sovietice. A ceastă confesiune este lăm uritoare în . foarte multe privinţe. Ceva mai la vale Kalughin precizează că, în afară de Turcia, care din punct de vedere istoric nu era în relaţii bune cu Rusia, printre ţintele p rio rita re a le M oscovei s-a num ărat m ereu şi România, deoarece aceasta nu a fost considerată n icicînd ”de încredere”.

Toate acestea vin să confirme o supoziţie mai veche, potrivit căreia scenariu l am estecului rusesc în Republica Moldova este' doar o copie a planului sovietic de dezm em brare a Ciprului. Toată lumea îşi dă lesne seama că autoproclam ata republică nistreană a fost trasă la xeroxul Kremlinului. Dar, oricît s-ar iluziona unii, acelaşi lucru este va lab il şi pentru po litica antiunionistă a conducerii de la Chişinău. Unde mai pili că Oleg Kalughin se referă şi la forţele pe care mizează Moscova în străinătate. După prăbuşirea comunismului "atenţia KGB, scrie fostul şe f al spionajului sovietic, s-a concentrat din ce în ce mai m ult asupra social- dem ocraţilor pretutindeni în lume”.

Acest fapt pune în lumină adevăratele intenţii ale unor formaţiuni din stingă spectrului po litic . R elu înd o m etaforă uzitată de ajutorii romanelor despre "cercetaşii sovietici”, am putea spune că "frontul invizibil” desfăşurat de ruşi pe ambele maluri ale Nistrului, îşi cheamă sub drapel partizanii.

Ambasadorul Bosniei la ONU susţine existenţa unei conspiraţii externe

(Reuter)Adversarii eforturilor americane vizînd echiparea şi instruirea

armatei bosniace pun la cale blocarea acestui program prin răspîndirea de zvonuri privind existenţa unor echipe şi trupe iraniene care. au drept scop comiterea unor asasinate - a declarat ambasadorul Bosniei la ONU, Muhamed Sacirbey.

Acordul de pace de la Dayton, care a pus capăt celor 43 de luni de război în Bosnia, anul trecut, prevedea retragerea tuturor forţelor externe din această ţară în luna ianuarie.. Potrivit unei relatări apărute recent în ziarul "The New York Times”,

cinci bosniaci arestaţi recent în Croaţia constituiau un grup de atac, antrenat de iranieni, care puneau la cale asasinarea liderului musulman disident Fikret Abdici. ”Nu există grupuri de atac şi nici trupe sau instructori iranieni aici. Această informaţie este inexactă”, a declarat Sacirbey. "De ce oare sînt răspîndite asemenea zvonuri? Bosnia este prima relaţie a SUA în Balcani. Ea deranjează alte relaţii, care au existat înainte de primul război mondial”, a explicat diplomatul bosniac. ~

Marea Britanie, Franţa şi Rusia - care au fost profund implicate în eforturile diplomatice pentru încetarea războiului din Bosnia şi instaurarea unei păci trainice - nu au iăcut nici un secret din opoziţia lor faţă de programul american ”de dotare şi instruire” a armatei bosniace. în timp ce SUA. consideră că un echilibru al puterii şi o îmbunătăţire a capacităţii de autoapărare a forţelor guvernamentale bosniace reprezintă cheia unei stabilităţi în regiune, criticii afirmă că preconizatul program nu va face decît să concentreze mai multe arme în acest butoi cu pulbere al Europei.

Ofiţeri ai NATO care au drept misiune implementarea păcii în Bosnia relatează că un anumit număr de militari islamici,'inclusiv iranieni au rămas în ţară, încâlcind prevederile acordurilor de la Dayton. Oficialităţi ale guvernului bosniac afirmă însă că unităţile militare străine au fost dislocate şi câ persoanele rămase au devenit cetăţeni ai acestei ţări prin căsătoria lor cu localnice.

Credibilitatea autorităţilor de la Saraievo în această problemă a fost serios afectată în luna februarie, cînd forţele NATO au efectuat raiduri asupra a ceea ce au calificat drept ”o tabără de instruire a teroriştilor” în centrul Bosniei, cu instructori iranieni şi specialişti ai unei agenţii guvernamentale de informaţii. Oficialităţi ale guvernului bosniac au argumentat că tabăra respectivă a servit pentru pregătirea "antiteroristă” şi că a fost distrusă. Conducătorul Agenţiei pentru Investigaţii şi Documentare (AID) din cadrul guvernului central şi-a pierdut funcţia în urma acestui incident, la insistenţa Statelor Unite. ”SUA au avut dreptate să fie dezamăgite cînd au descoperit această bază”, a recunoscut Sacirbey. ”Acum, noi sîntem cei supăraţi şi pe bună dreptate”, a adăugat el, subliniind că ţara sa este dispusă să coopereze. ^ - ; V 1 "

"Răztoiulstînt”alarabilor: 0 "internaţională” a extremiştilor islamici(”H 24-Q rc”) _în urmă cu trei ani, egiptenii au primit cu un amestec de ironie

şi îngrijorare vestea înfiinţării "Republici Islamice Imbaba". Imbaba este un ghetou imens de la periferia oraşului Cairo, una din numeroasele "zone de centură ale sărăciei”, care încercuiesc, parcă pentru, a le asedia, metropolele egiptene din Delta Nilului. Construită în mod abuziv într-o perioadă de 30 de ani, presărată cu vile ruinate care dau spre străzi pline de noroi, fără canalizare şi apă potabilă, Imbaba are o densitate de circa 100000 de locuitori pe kilometru pătrat, de şapte ori mai măre decît cea din Hong Kong.

In tegraliştii au p reluat contro lu l tu tu ro r m oscheelor, transformîndu-le în centre de propovăduire a unei credinţe subversive şi teocratice. După anunţarea înfiinţării Republicii Islamice, 10000 de oameni ai unităţilor speciale antiteroriste au dezlănţuit un atac care a provocat moartea a zeci de persoane şi> s-a soldat cu sute de arestări în rîndul militanţilor islamişti. O lună mai tîrziu, Imbaba a fost "curăţată”, dar astăzi, este din nou un cartier interzis pentru forţele de poliţie.

în activitatea de propagandă, Organizaţia Fraţii Musulmani s-a dovedit tot mai eficientă. înfiinţată de Hassan el Banna în 1928, şi beneficiind de o influenţă ce s-a extins din Egipt în întreaga comunitate arabă,- ea este ilegală oficial, dar, de fapt, tolerată. Se bazează pe o prezenţă masivă, cu ramificaţii în întreaga societate egipteană. Fraţii Musulmani cuprind o adevărată "galaxie” de curcnte şi grupuri de militanţi, în cadrul cărora se află reprezentanţi radicali şi moderaţi. La sfîrşitul anilor ’80 a avut loc o scindare fundamentală. Cei mai conservatori s-au îndreptat masiv spre asociaţiile sunnite tradiţionale, în timp ce radicalii au înfiinţat mişcarea Jamaat Islamya, în carc îşi au rădăcinile toate grupările radicalc şi ■teroriste, de la Jihadul islamic la adepţii lui Khomeiny. Hezbollah din Liban şi Hamas - din teritoriile palestiniene sînt în legătură cu "Jammaat” egipteană.

Forţa integraliştilor din Egipt a mers în acclaşi ritm cu erodarea

principiilor statului laic. Sub conducerea lui Nasser, "shaaria” sau legea islamică - era numai una din sursele; legislaţiei. Odată cu preşedintele Sadat, asasinat chiar de fundamentalişti, în octombrie 1981, Constituţia din 1980 a fost modificată, iar "shaaria” a devenit principala sursă a dreptului. Preşedintele Moubarak s-a angajat, la' rîndul său, să adapteze la "shaaria" şi procentul de doi la sută al legilor de stat rămase în contradicţie cu dreptul islamic.

Islamiştii egipteni au dat dovadă de o-capacitate teroristă periculoasă, asasinîndu-1, în 1990, pe preşedintele Parlamentului şi organizînd atentate împotriva a patru miniştri de interne. Au

: fost descoperite cel puţin trei tentative de asasinat împotriva lui Mubarak, în care erau implicaţi ofiţeri ai annatei. Preşedintele Egiptului a reuşit să scape nevătămat în luna iunie a anului trecut

' dintr-un atentat organizat de un comandou de terorişti infiltraţi la Addis Abeba, în timpul reuniunii la nivel înalt a Organizaţiei Unităţii Africane (OUA). Comandoul şi-a găsit adăpost în Sudan, ţară condusă de un regim intcgralist, luat în colimator de Statele

; Unite, care au cerut în prezent instituirea unui embargou al ONU pentru a constrînge Khartoum-ul să îi predea pe organizatorii atentatului. De cînd islamicii au dezlănţuit "Jihad-ul” (războiul sfint) declarat pe scară largă la jumătatea anilor ’92, şi-au pierdut viaţa aproximativ 1000 de persoane, iar ciocnirea dintre guvernul lui Mubarak şi islamişti s-a transformat într-un război extins, în interiorul şi în afara graniţelor Egiptului. Cairo a trimis sute de agenţi în Europa şi Orientul Mijlociu pentru a descoperi conexiunile internaţionale ale integraliştilor. S-au înregistrat răpiri (un imam egiptean a dispărut în Croaţia), asasinate (un agent a lui Mubarak

,a fost ucis la Geneva de fundamentalişti) atentate (o bombă a omorît 18 persoane de la Ambasada Egiptului din Pakistan). Toate acestea ilustrează faptul că în cîteva luni s-a dezlănţuit un război între spioni şi islamişti care - după reuniunea la nivel înalt de la Sharm-el-Sheikh împotriva terorismului - este pe cale să facă din comunitatea arabă şi musulmană un unic cîmp de luptă.

A D E V A R U Lde Olul VIATA POLITICĂ marţi, 7 mai 1996t 9

CANDIDAŢII PENTRU FUNCŢIA DE CONSILIER AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

Partidul Democraţiei Sociale din România (P.D.S.R.)

1. Dimitriu Ştefan (43 ani) manager, 2. Apahidean Alexandru (44), manager, 3. Corhuţ Dumitru (59) manager, 4. Stan loan Teodor (56) profesor universitar, 5. Băraş loan (59) director, 6. Zugravu Vicenţiu

,(49) patron, 7. Cristea Valentin(53) director, 8. Usate Elena (57) inginer, 9. Ruga Gabriel (5 l) director, 10. Corega Constantin(47) inspector, 11. Cordoş Alexandru (34) director, 12. Gioarsă Dorin (43) director, 13. Brînzaş Petrii (52) profesor universitar, 14. Irimie Alexandru(41) şef secţie, 15. Băciuţ Grigore(42) şef lucrări, 16. Cordoş Nicolae (58) profesor universitar,

17. A lexandru Tudor (44) p reşedinte C ooperaţie, 18. Hotoleanu Delia (34) asistentă şefă clinică m edicală, 19. Andraşoni Doina (55) director,20. Năsălean Cornel (50) inginer,21. Vişan Dorel (59) director, 22. Oros M arius (56) profesor universitar, 23. Amza Gheorghe (53) inginer, 24. Fărcaş loan (55) inginer, 25. Ivan Ilarie (44) director, 26. Popa Teodor (62) director, 27. Moldovan Dioniziu(48) d irector, 28. Fărcaş Alexandru (61) director, 29. Achim Mihu (65) p rofesor universitar, 30 Graur Tiberiu (60) director, 31. Crăciun Mircea (60) inginer.

Hordoan Liviu (55) şef energetic,24. Trif loan Marius (48) patron,25. Mudure Augiistin (54) dir. comercial, 26. Ardeleanu Iuliu- Horea (52) director, 27. Albu Emil (76) pensionar, 28. Radu Eugenia (54) cercetător şt., 29. C albajos A lexandru (61) pensionar, 30. Chiriţa Ion (67) pensionar, 31. Goga Irina (60)

pensionară, 32. Nilca Vasile (82) pensionar, 33. Popa Doina (47)

. bibliotecar, 34. Balint Cristian- Adrian (33) şe f birou , 35. Creteanu Ştefan (69) pensionar,36. Papuc Aurel (57) patron, 37. Pop Alexandru (61) pensionar, 38. Fizeşan Iosif-Virgil (44) manager, 39. Alisie Gheorghe (56) pensionar.

Uniunea Social Democrată P.D. (F.S.N.) ■ P.S.D.R.

Partidul Unităţii Naţionale Române (P.U.N.R.)

1. Medrea Liviu (50 ani) subprefect, 2. Ruja Nicolae (57) viceprimar, 3. Vamos Traian (43) inspector, 4. Sarachie Ionel (54) manager general, 5. Pop Eugen (51) profesor, 6. Câmpeanu loan(68) profesor, 7. Canta Ilie (46) director marketing, 8; Iancu Victor Doru (53) prof. univ., 9. Coldea Speranţa Maria-Eugenia(54) cercetător pr., 10. Avram loan (44) manager, 11. Moldovan Fănică (42) contabil şef, 12.

Comşa Caius (43) dir. marketing,13. Ciurtin Gheorghe (56) dir. general, 14. Marinescu loan (56) cerc. şt. pr., 15 Vitoc Ionel (56) manager, 16. Grigoraş Aurel (45) şef oficiu, 17. Găina Gr. Sever(69) pensionar, 18. Ranta Augustin (50) dir. general, 19. Jitaru Maria (47) cercetător şt.20. Tartanu Marian Gheorghe (62) director, 21. Pop Virgil Radu(42) dir. comercial, 22. Olar D um itru (41) m uncitor, 23.

1. Păcuraru Iuliu (51 ani) inginer, P.D., 2. Pop Gh. loan (50) conf. univ. P.S.D.R., 3.

' Ardelean loan (45) şef lucrări P.D., 4. Savu Fabian (58) medic stomatolog P.D., 5. Poruţiu Emil (39) electrician P.D., 6. Tascu Valentin (52) scriitor P.D., 7. Pal Ştefan (28) inginer tehnolog P.D.,8. lonescu Dan (41) inginer P.S.D.R., 9. Tomoioaga Virgil (39) şef. depart. P.Dî, 10. Trifu Mihai (48) director P.S.D.R., 11. W ainblat Marcel (44) inginer P.D., 12. Wittenberger Mihai (37) arheolog P.D ., 13. D iaconu Gheorghe (57) lect. univ. P.D.,14. Muthu Mircea (52) prof. univ. P.D ., 15. Jebeleanu Gheorghe (57) prof. univ. P.D.,16. V asiliu G abriel (56) cerce tă to r P .D ., 17. Cazacu Cristina (28) studentă P.D., 18. Potra Teodor (54) profesor univ. P.D., 19. Moga Paula (28\ şef. s e rv .‘pers. P.D., 29. Coroian

Daniel (32) inginer P.S.D.R., 21. Ular Maria (50) tehn. pr. mediu P.D.,^22. Ioaniciu Daniel (41) patron P.S.D.R., 23. Pal fi Ştefan (41) economist P.D., 24. Făt Vasile (65) pensionar P.S.D.R.,25. Oltean Dorina (44) medic P.S.D.R, 26. Narita Sabin (44) patron P .D , 27. Cocan Eugen (47) lector- P.D ., '28. Chiş Gheorghe : (61) pensionar P.S.D.R:,' 29. Mureşan Radu Vasile (44) ziarist P .D , 30. Popescu Nechifor (39) într. part. P .D , 31. Zamfir Nicoleta (31) economist P.D., 32. Chiorean Vaier (53) muzician P.D., 33. Năstase Vasile ((50) inginer P.S.D.R., 34. Basea Angela (31) într. part. P .D , 35. Popovici Mircea Dan (46) inginer P.D.,. 36. Pop Simona (34) ziarist P.S.D.R.,37. Pirjolea Maria (60) pensionar P.Di, 38. Codoban Victor (68) pensionar P.D.

Candidatul Partidului Alternativa României la Primăria Cluj- Napoca, Marcel Lăzărcanu, îşi oferă scrviciilc, în calitate de avocat, persoanelor carc au fost “molestate deoarece l-au huiduit pe preşedintele Ion Iliescu”. In opinia sa, aceşti oameni au fost împiedicaţi să îşi exprime liber protestul, ceea ce echivalează

Marcel Lăzăreanu condamnă agresarea huiduitorilor lui Iliescu

cu o încălcare a drepturilor omului. In -afirmaţiile sale, el se bazează pe declaraţii ale martorilor oculari care nu au fost victime, dar sînt dispuşi să depună mărturie în faţa organelor competente, cu condiţia acordării protecţiei. '■

Aceste manifestări de “intimidare a dreptului de liberă exprimare a opiniilor” se constituie pentru candidatul Partidului Alternativa României într-o încercare de “revenire la democraţia originară de tip comunist”. . ' •

în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, Marcel Lăzăreanu a lansat propunerea înfiinţării pe lîngă Casa de cultură a studenţilor a unui birou de înscriere pe listele de votanţi a studenţilor care au domiciliu flotant în Cluj-Napoca de peste 6 Iuni.

Ioana GLIGOR

Scandalul de la S.A.F.I. costă Convenţia

Vicepreşedintele P.U.N.R., loan Gavra, apreciază că P.N.L. şi Convenţia Democratică vor avea de suferit în urma “căderii financiare” a S.A.F.I.

“O să-i coste, pentru că au înşelat oamenii”, afirmă Gavra, care vede în S .A .F.I, o escrocherie gen “Caritas”, dar “mai fin realizată , cu hîrtii oficiale, de către oamejii care au fost cîndva miniştri”

Gavra spune că singura “investiţie” adevărată a S.A.F.I. a fost Viorel Cataramă, acţionarul p rincipal şi, to todată , vicepreşedinte P.N.L.

îm potriva ac tiv ită ţii lui Cataramă, legată- de S.A.F.I., preşedintele executiv al P.A.C. Nicolae Ţăran spune că situaţia

din S.A.F.I. se datorează in fluen ţe lo r “nefas te” ale vicepreşedintelui P.N.L.

“Viorel Cataramă nu este un om de afaceri onest. Fiind membru . în C onsiliu l de adm in istra ţie al F .P .P ., am cunoştinţă de mai multe afaceri murdare pe care el le-a propus conducerii fondului” . (C.C.)

în ţe le g e r e a p o litic ă d in tre

P U N R ş i P D S R a r p u te a fi ru p tă în

p r e a jm a a le g e r ilo r l o c a le

în întîlnirea de la Cluj, de joi, dintre preşedintele Ion.Iliescu, preşedintele executiv al PDSR, Adrian Năstase, şi Delegaţia Perm anentă a C onsiliu lu i judeţean PDSR, liderii locali ai partidului de guvemămînt s-au plîns de relaţiile încordate dintre cele două filiale ale PDSR şi PUNR. V inovat de această tensiune este, în opinia acestora, chiar p reşedin tele PUNR, Gheorghe Funar, care obstrucţionează prin mijloace “ foarte puţin o rtodoxe” , campania electorală a partidului în municipiul Cluj şi în judeţ.

PDSR-iştii clujeni au solicitat ruperea protocolului bilateral dintre cele două form aţiuni pentru a putea “sparge monopolul

PUNR-ist” în ' T ransilvania, conform decla ra ţiilo r unor participanţi la întrunire.

M an ifestările ostilepreşedintelui Iliescu, de la Cluj, au fost puse de către liderii PDSR pe seama unor membri ai PUNR, deşi mass-media locală a publicat mai multe declaraţii din. care reieşea că p ro testatarii sîn t sim patizanţi ai partidelor de opoziţie.

Conducerea PDSR consideră că ruptura de aliatul său în acest moment ar fi prematură, dar, dacă evenimentele vor evolua în “sens negativ”, PDSR nu va ezita să o pună în practică, afirmă surse PDSR.

Prezent la Ploieşti, sîmbătă, N ăstase s-a a ră ta t to ta l nem ulţum it de decla raţiile liderilor PUNR, în special ale vicepreşedintelui loan Gavra, declaraţii tăcute în urma vizitei la Cluj a preşedintelui Ion Iliescu.

“Dacă domnul Gavra declară că domnul Ion Iliescu nu avea ce căuta la Cluj, eu spun altceva: domnul Gavra nu are ce căuta în politică”, a declarat Năstase.

MEDIAFAX

P.D.: “ R e c o m a n d a re a 1201

p ro vo acă d is e n s iu n i în v îr fu l

P .D .S .R .Liderul local al Partidului Democrat, Iuliu Păcuraru, găseşte

semnele unor disensiuni în P.D.S.R. în declaraţiile contradictorii date de oficialii români în legătură cu includerea Recomandării 1201 în Tratatul dc bază româno-ungar. “Ministerul dc Externe a acceptat să includă 1201 în tratat, alături dc o notă explicativă, carc să prccizczc că articolu l 11 prevede autonom ie administrativă, şi nu etnică. Preşedintele executiv al P.D.S.R., Adrian Năstase, a avut aceeaşi poziţie, carc este de fapt interpretarea dată recomandării şi dc către deputatul P.D., Adrian Severin. Iată însă că preşedintele Iliescu respinge total Recomandarea 1201, semn că în partidul dc guvcrnămînt sînt două poziţii diametral opuse în legătură cu această chestiune”, a declarat Păcuraru. (C.C.)

PSM şi-a prezentat candidatul la Primăria din Turda

Continuînd tradiţia, şi în acest an Partidul Socialist al Muncii Filiala Tui-da, în colaborare cu 'Ansamblul artistic “Ţarina” al sindicatului “Sticla”, au organizat la Băile Sărate sărbătorirea Zilei M uncii, într-un cadru festiv. Şi-au dat concursul la reuşita acestei festivităţi, Ansamblul “Ţarina” cu formaţiile de dansuri populare şi taraful, avînd în prim plan soliste de muzică populară cu mare audienţă la public: Sava Negrean Brudaşcu şi Maria Dan.

în pauza spectacolului, Partidul Socialist al Muncii şi-a prezentat candidatul la funcţia de primar a Turzii în persoana ing. pensionar loan Chiorean.

Candidatul la Primăria Turzii

s-a născut în comuna Vultureni. A muncit 16 ani în funcţia de ing. şefia întreprinderea chimică din Turda. Calităţile de bun conducător şi organizator, de

subtil psiholog în munca cu oamenii i-au fost recunoscute unanim. Nici cînd a ieşit la pensie n-a stat cu mîinile în sîn. Firea de bun în trep rinzăto r l-a determinat să înfiinţeze un SC sub denumirea “Zimbrul” . Un atelier care produce diferite sortimente de materiale pentru construcţii: ţigle, coame etc.

Domnul Chiorean loan şi-a axat în principal obiectivele propuse în Oferta electorală, pe probleme ce vizează în primul rînd, nevoile de viaţă şi de muncă ale e lec toratu lu i: mai buna gospodărire a urbei, dezvoltarea industriei mici şi diversificarea prestaţiilor de servicii pentru populaţie şi mai ales îmbunătăţirea calităţii acestora.

Candidatul a susţinut că dacă va fi ales, va face politica Turzii, a oamenilor săi.

Vasile MUREŞAN

CDR va analiza influenta

scandalului SAFI asupra alianţei

CDR va analiza influenţa scandalului SAFI asupra acestei alianţe, a declarat, preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu. Diaconescu a precizat co-respondentului MEDIAFAX că, din punctul de vedere al PNŢCD, o asemenea problemă nu ar fi putut să apară, deoarece conducerii partidului îi este interzis să se implice în afaceri. în context, depu ta tu l PNL V asile Mândroviceanu a arătat că nici cei care conduc SAFI şi FMOA nu au funcţii de conducere în PNL. “Dl. George Danie-lescu, fostul p reşedin te a l SAFI, s-a retras, în urmă cu cîteva luni, din funcţia de vicepreşedinte al PNL. S-a re tras tocm ai pe acest Considerent. Dumnealui a prim it, încă dc atunci, primele semnale că se va întîmplă ceva cu FMOA”, a afirmat Mândroviceanu.

MEDIAFAX

• în ziua de 7 mai a.c., la orele 12, reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi candidaţii independenţi care au depus candidaturi pentru alegerile locale din Cluj- Napoca sînt invitaţi în Sala de sticlă a Primăriei din str. Moţilor nr. 1-3, pentru trageri' la sorţi a locurilor de pe panourile de afişaj electoral.

• Vineri 3 mai 1996 a avut loc lansarea candidatului U.S.D., pentru funcţia de primar al municipiului Dej în persoana domnului ju r is t ŞTEFAN MIHUŢ carc a propus “oferta bunului simţ”, bazată pc trei criterii valorice^ cinste, adevăr şi dreptate.

în acelaşi timp a fost prezentată o piesă dc teatru al cărui martor este însuşi candidatul U.S.D. ŞTEFAN MIIIUŢ, carc demonstrează,

pe lîngă calităţile omului politic, şi veleităti artistice.

L a n s a re a c a n d id a tu lu i PA C p e n tr u f u n c ţ i a d e

p r im a r a l D e ju lu i• Duminică, 5 mai, la Casa de

cultură a municipiului Dej a avut

PAC pentru Prim ăria municipiului Cluj, membri şi simpatizanţi ai partidului.

Oferta electorală a d-lui Eugen Ghiţan s-a axat în principal pe probleme de interes civic: protecţia socială şi drepturile omului, ecologie şi urbanism, în timp ce discursul electoral al

loc lansarea candidatului PAC pentru funcţia de prim ar al oraşului, în persoana d-lui ing. Eugen Ghiţan.

Au participat: d l senator Nicolae Manolescu, preşedintele PAC, personalităţi din conduccrca superioară şi judeţeană de partid - dl Vasile Popovici, dl Laurian Oniga, dl Vladimir Foşti, dl Nicolae Maier, dl Nicolae Ţăranu, d-na Târdca Doina. De asemenea, a participat şi dl Romuius Zamfir,'candidatul

d-lui Manolescu a fost “un apel la co laborare” întem eiat pe respectul datorat membrilor şi simpatizanţilor PAC, dar în egală măsură şi membrilor cclorlalte formaţiuni politice existente în oraş.

Magdalena VAIDA

N ic o la e M a n o le s c u a a d m ir a t c e n t r u l G h e rlii

Întîlnirea membrilor Partidului Alianţei Civice din oraşul Gherla

cu p ro feso ru l N icolae Manolescu, preşedintele PAC, a avut loc chiar în centrul urbei, în faţa im pozantei biserici armeneşti. în jurul liderului PAC s-au adunat zeci de simpatizanţi ai partidului, dornici să afle cîteva din p lanurile e lec to ra le ale dom niei sale. Rem arcînd frumuseţile peisajului şi timpul deosebit de frumos (“Dorim o vreme politică to t aşa de frumoasă ca şi cea de astăzi!”- spunea Nicolae Manolescu), preşedintele PAC-a prezentat candidatura acestei formaţiuni politice pentru funcţia de primar al oraşului Gherla în persoana inginerului loan Mureşan, în vîrstă de 39 de ani. Totodată au fost prezenţi şi cei 21 de consilieri pentru Consiliul local şi candidatură (o profesoară) pentru Consiliul judeţean, S-au pus întrebări oaspeţilo r şi s-au rostit promisiuni. q s

A D E V A R U LrT) ARTĂ-CULTURĂ_________ S e c u i i

M

A Z I l'.i6

R e v i s t a , r e v i s t e l o r

Teatrul azi nr. 1 / 9 6

După ce în numărul dublu (11-12/95) Dumitru Solomon, re d ac to ru lşe f al revistei TEATRUL AZI, în Antiteze - Creşteri şi descreşteri - se ocupa doar de primul termen al antitezei (Creşteri), în nr. 1/96 (Descreşteri), realizează

dificilă, dar clară privire panoramică - S căderi, involuţii, s tă tu quo an te , consemnîndu-şi succint şi contabiliceşte" opiniile: ” 1.' A

scăzut numărul de premiere teatrale. 2. A scăzut drastic numărul de piese româneşti - mai ales contem porane - reprezentate pe scenele româneşti! 3. A scăzut numărul spectatorilor de teatru. Da, dar

scăzut şi num ărul' spectatorilor de cinema. 4. A scăzut vîrstă medie a publicului de teatru ... tineretul a devenit majoritar în sălile de spectacol

. acesta este un cîştig. 5. Au scăzut subvenţiile pentru teatru

nu din încasări vom putea construi decoruri şi costume ... ci tot din subvenţii. 6. Au scăzut onorariile pentru piesele dc teatru ... în urmă cu douăzeci de ani, cu 15.000 de lei un dramaturg putea vieţui 3-4 luni. Azi, nici 3-4 zile. 7.

a micşorat tantiema ... de la 20% din costul b ile te lo r vîndute la numai 12% din acelaşi. 8. S-au îm puţinat volumele de teatru apar prea puţine volume de teatru în rapo rt cu tristele vrem uri revolute. 9. A încetat, aproape

cu desăvîrşire, apariţia cărţilor de critică literală. 10. Din cauza celor cuprinse la punctele 1, 2, 6, 7 şi 9 a scăzut îngrijorător pofta unora de a scrie teatru”.■ D. Solomon, judecind creşte­rile şi descreşterile teatrului românesc în u ltim ii,5-6 ani, concluzionează: ”1. Deşi condi­ţiile sînt vitrege, teatrul nu moare. 2. Deşî lovit din mai multe părţi, teatrul românesc nu se clatină. 3. Deşi e rău, e (încă) bine”. (Cerem scuze cititorilor pentru extensia citării, dar cum revista nu se găseşte, am optat pentru o astfel de modalitate, decît pentru o " trad u ce re” a id e ilo r , sau o rezumare trunchiată).

Ca de obicei, SUMARUL este dens şi interesant: ANCHETA "Teatrul azi” - Cum se face un spectacol. Răspund: Cătălina Buzoianu, Gelu Colceag, Victor Ion Frunză, Alexandru Darie* Felix Alexa (Aziza Badea şi Tam ara Susoi); DIALOG - O v id iu lu l iu M oldovan (Sebastian - Vlad Popa), Ana C iontea (Adina Bardaş), Ion H aiduc (C lara M ârgineanu), C om plexul A rra b a l (A lice Georgescu). CRONICA - „Julius Caesar” de Shakespeare, "Patul lui Procust” după Camil Petrescu (Teatrul "Bulandra”) - Victor Parhon, A lice G eorgescu; "Scamatorul din Brooklyn” de" Woody Allen (TES), "Electra maghiară” de Bornemisza Peter (T.N. T îrgu M ureş), "Farse populare & parade” (”Trupa pe butoaie” - IJNITER), "Cabaret” de Joe Masteroff (Teatrul German de S tat din T im işoara) - Magdalena Boiangiu, Stracula Attila, Mihai Claudiu Cristea. PUNCTE DE VEDERE "Oedip” de G eorge E nescu, Opera Naţională, regia Andrei Şerban. Articole de Ludmila Patlanjoglu, Sebastian-V lad Popa, Iu lian Băicuş.

Citind si recitind "Punctele de

vedere” p.3, trebuie să mărturisesc că unele ("Ceva urît” de S.V. Popa) mi s-au părut ele ... urîte şi nedrepte. De ce? întotdeauna am pornit la recenzarea revistei "Teatrul azi” (şi nu numai!) cu dorinţa de a semnala cititorilor tot ceea ce are ea mai bun, mai interesant sau ‘ inedit, bucurîndu-mă cînd opiniile confraţilor se întîlnesc cu ale subsem natului. Dacă L. Patlanjoglu în - "Un spectacol- locom otivă" apreciază că: "Oedip contribuie la formarea unei sensibilităţi artistice, pregătind şi deschizînd un nou mod de a gîndi spectacolul de operă şi de teatru pe scenele rom âneşti” , S.V. Popa consideră că parabola lui Andrei Şerban vulgarizează şi ” ... pentru critic, a veghea satisfăcut acest spectacol de public mi se pare o abilă laşitate”. Dacă vom ţine cont de ceea ce nota în însemnările sale George Enescu - "Am dorit să realizez un personaj al tuturor timpurilor printr-un limbaj modern, folosindu-mă de muzica contemporană” şi că A. Şerban nu a luat aceste însemnări drept "pro causa sua”, să conchidem că Oedip la Opera'Naţionalâ, după cum se exprima Liviu Ciulei, a fost un "spectacol-locomotivă”, ce trage m işcarea tea tra lă înainte...

D esigur, nu mai pu ţin . interesante sînt şi rubricile:

În v â ţăm în tu l te a t r a l , Dialoguri secunde, Ce se mai ’ întîm plă în te a tre? , Scena lumii etc.

Teatrul azi nr. 1/96 este o reuşită revistă de informaţie teatrală, realizată de cîţiva excelenţi profesion işti: D. Solomon, M; Boiangiu, A. Georgescu şi V. Parhon.

Corneliu IUREŞ

MIHAI M O L E S A G

EPIGRAMEC l I t l U I C O T I D I E N E I

PE... fiLESEU n ep ig ram ist so lita r (la

■Tulcea unde locuicşte nu există după ştiinţa noastră, un cenaclu de profil), Mihai Moleşag apare destul de rar printre confraţi cu ocazia, însă, a unor evenimente fericite (exemplul cel mai rccent fiind premiul de la Cluj-Napoca, la Festivalul Naţional “Eterna epigramă” din accst an).

Autorul este totuşi o prezenţă activă în publicaţiile dc umor şi, iată, îi apare chiar un volum personal tot în acest an la Editura Porto-Franco din Galaţi.

Regretatul fost preşedinte al U n iu n ii E p ig ram iş tilo r d in Rom ânia, Mircea Trifu, scria despre el: “Mihai Moleşag este,

prin tinereţe şi talent, una din sp eran ţe le au ten tice ale ep ig ram ei ro m ân eşticontemporane. Adresa precisă a ep igram elor^ sale, poan ta surprinzătoare şi prozodia fară cu su r, ia tă c a lită ţile care îndreptăţesc această afirmaţie.” (c ita t p e u ltim a co p ertă a p lache te i) . î i dăm dep lină dreptate şi vom exemplifica: “într-altă viaţă, viitoare/ Vei fi un fluture pe floare/ Născînd frumos din crisalidă/ (Că-n viaţa asta eşti om id ă).” (U nei cunoştinţe, p .I 6), elegantă, cu înţepătură fină, sau m in tfab u la . (cum i-ar spune Eugen Pop) Din lum ea celor care nu cuvîntă (p.39): “Rătăcit prin colţ de hală, /Z ise» mort de plictiseală,/Un ciocan pe limba lui: /“Je lu i-m -aş şi n -am cu i” . Politica de după revoluţia din decem brie nu-1 face foarte răutăcios, m ai degrabă trist meditativ: “Ne-ai izbăvit poporu l. de satane/ Să mai uităm c o i grija şi n ev o ia / Ş i-n cande lă -ţi- aprindem, la icoane,/ Smeriţi, o D oam ne, tot ulei de soia...” ( în c h in ă c iu n e , p .51 ). Dcbusolărilc tinerei generaţii nu le ia în trag ic , m ai m ult ironizează: “Consum ă pudra, fardul şi pomada,/ Visînd că-i cel puţin Shcherezada/ Şi te convingi, de conversezi cu juna,/ Că-n capul ei sînt nopţi o mie una”. (Unei tinere, p.52).

Foarte frumoasă şi cu înţeles

mai adînc decît pare este replica d in tr-u n duel în care f iind întrebat ce ar face dacă i s-ar pune în mină o spadă adevărată, răspunde: “Sînt omul care luptă pentru pace/ Şi armelor nu Ie găsesc temei,/ Dar te întreb pe dumneata ce-ai face/ De ţi s-ar pune-n mînă un condei?” (p.53).

început promiţător, îl aşteptăm cu încredere în continuare.

loan POP

VALENTIN SILVESTRU BRÎNDUSA ZAUA SILVESTRU PREŞEDINTE A.U.R. - , '

— — — - — ..

Reuniunea informală a membrilor Asociaţiei

Umoriştilor Români (A.U.R.)

• B u c u r e ş t i , a p r i l i e 1 9 9 6 •

Asociaţia Umoriştilor Români (Â.U.R.) îşi propune să stimuleze creaţia artistică în domeniul satirei şi umorului, specii puse în slujba progresului,umanismului şi perfecţionării spirituale. a ' omului, întotdeauna, umoriştii au

TUDOR POPESCU PREŞEDINTE A.U.R.

adus omului rîsul, ca expresie a inteligenţei. Fără îndoială, A.U.R. tinde să-şi cîştige prestigiul prin selecţia valorică şi _ numele promovate. ’ '

Găzduită de A.U.R., recenta reuniune informală a membrilor asociaţiei s-a impus în viaţa culturală bucureşteana drept un eveniment major. Sponsori generoşi au asigurat spaţii elegante de desfăşurare în saloanele Palatului Elisabeta. Preşedinţii asociaţiei, Mihai Ispirescu, Tudor Popescu, Valentin Silvestru şi Dumitru Solomon au conceput şi asigurat un program bogat, din care nu au lipsit momentele satirice, epigramele; marea cîntăreaţă Corina Chiriac a interpretat melodii de muzică uşoară, s-au recitat versuri. Compozitorul Dumitru Lupu, dirijor la Teatrul “Fantasio” din Constanţa, împreună cu cunoscuta interpretă Ileana Şipoteanu, ne-au delectat cu minunatele lor creaţii. Un moment aparte l-a constituit ; intervenţia actorului Horaţiu Mălăele (membru A.U.R.). Âu luat cuvîntul Viorel Cacoveanu, Ştefan Cazimir, Tudor Mărăscu şi Rodica Mandache, vicepreşedinţi ai A.U.R. Din secretariatul A.U.R. ţin să-i menţionez pe

REGIZORUL TUDOR MĂRĂSCU

DUMITRU SOLOMON PREŞEDINTE A.U.R.

7I k U i 4 -U u J i

___

\ BOGDAN CĂUŞ ;Vasile Băran, Aurel Storin, Horia Şerbănescu şi Ion Tipsie. Trezorierul Mihai Crisan a înmînat noi carnete aIeA.U.R.

Reuniunea informală a A.U.R. a concretizat o iniţiativă de mult aşteptată, salutată cu entuziasm de iubitorii frumosului înveşmîntat în haina zîmb’etului. S-au purtat discuţii ample, cu contributia esenţială a specialiştilor din domeniu - Brînduşa Zaiţa Silvestru, Cristina Stamate, Varujan Vosganian. Cei prezenţi au păstrat un moment de reculegere în memoria recent dispărutei Rodica Tott. în altă ordine de idei, marii absenţi ai acestei reuniuni au fost -Cornel Udrea, Octavian Bour, Ştefan Popa’s şi nu tn ultimul rînd talentatul grafician Mihail Pânzaru Pim.

Virgil TOMULEŢ membru A.U.R.

Noaptea cea “dulce99

Martin Scorsese pare un tip tandru. Este. Numai că înţelege legea violenţei aşa cum trebuie ea învăţată. El ştie perfect cum se-moare şi cum se trăieşte.’ Filmul ’Casino” este un model pentru’ lupta pentru supravieţuire, de fapt o metaforă. '

Scenariul semnat de Nicholas Pileggi rămîne,, o bună. aruncătură de ochi peste lumea Mafiei americane - o afacere ce cuprinde totul: politicul, socialul, culturalul, fără a ocoli bordelurile. Deasupra tuturor, asa cum consideră regizorul, stă Puterea. Nu cea a statului, cea a junglei. Jocul de noroc poate face şi desface destine. într-o noapte poţi deveni milionar sau falit. Ideea nu e nouă. Dostoievski a scris genial despre trăirile jucătorului. El juca într-o Elveţie plină de pătimaşii jocurilor. Numai că atunci jocul era Joc, dar acum a devenit o obsesie controlată prin calculator sau video.

Robert de Niro şi Sharon Stone fac din acest joc de cărţi o capodopera. Ştiu să facă jocul. De fapt Martin Scorsese stăpîneşte această artă, care trebuie sâ fie perfectă. Este o artă greu de stăpînit perfidă si frumoasă ca orice viciu. E o noapte a sufletului. Marii actori sînt cei din umbră: scenaristul, regizorul si cel ce se ocupă de imagine. Robert Richarson. ftestul e partea de

“compunere”, făcută bine. Puterfea filmului stă în concepţie. | Restul este puţină tăcere. Scorsese rămîne. E o forţă ■ creatoare. ’ ' ■

Dar poate am fost nedrepţi cu acei ce creează acel Las I Vegas construit în deşert pentru a fi o iluzie. Actorii îşi | cunosc partitura. A mima pierzania, dezastrul sufletesc ■ este o artă. Paradisul Mafiei din Las Vegas, care nu ■ înseamnă decît un singur lucru - norocul este în mîna ta. I Iluzia de asemeni este bine construită de Robert de Niro, | Sharon Stone si Joe Pesci. ■

Dorin SERGHIE 1

A D E V A R U LOlul ADMINISTRAŢIA LOCALĂ marţi. 7 mai 1996 (V)

' j î ' .* i * u

r u t f ? £

JlULTlMtBlA

Administraţia locală şl puterea presei (locale)

în perioada 3-5 mai 1996, sub egida Fundaţiei Multimedia pentru democraţie locală, s-a desfăşurat la Sibiu simpozionul cu tona "Presă şi administraţie: comunicarea la nivelul comunităţii” (proiect finanţat de Programul PHARE pentru democraţie a Uniunii Europene şi coordonai de Alexandra Caracoti).

Au participat la lucrările simpozionului reprezentanţi ai

iulia, Oradea, Timişoara, Braşov, Ţîrgu Mureş, Cluj- Napoca, Miercurea Ciuc, Jimbolia, Sibiu. ,

Dintre temele dezbătute, amintim cîteva: Reflectarea evenimentului local în presă, Ziaristul: martor sau participant la rezolvarea problemelor comunităţii, Relaţia instituţiilor locale cu piesa, Ideea de agenţie pentra presa locală.

Scandal şi Mesaj- în contextul seminarului organizat de Fundaţia Multimedia pentru democraţie locală finanţat ■; de Programul PHARE pentru democraţie al Uniunii Europene au fost numeroase luări de cuvînt. Printre multele cuvinte şi dueluri (aşa se tatîmplă între ziariştii care se întUnesc şi aparţin multor zone!) o foarte frumoasă mediere a creat o reprezentantă a S.U.A.: Gina Landen. Ea a’ ţinut o mică "prelegere” despre democraţia americană. S-a referit, discret, la perioada alegerilor noastre, dar nu a forţat nota. A demonstrat că democraţia nu este o artă dură, ci una progresivă şi răbdătoare pentru cetăţeanul de rînd.

Pentru noi n-a fost o mirare., Acum presiunea militară şi politică vine din Vest. înainte porneau din Est, spulberînd totuL Morala banului, într-o campanie electorală este esenţială. Ea a lucrat pentru democraţi, pentru Casa Albă, pentru Congres lacînd un drum lung în politică, A rămas un simplu observator, dar a învăţat multe. Afirmaţia ei despre cuvintele lui Bill Clinton: "Dacă nu ne ocupăm de economie, sîntem fraieri” este edificatoare. Prin mesaj, Clinton a cîştigat alegerile. Nixon a avut scandalul Watergate şi a pierdut în acel moment. Poporul este moral pentru că el construieşte Naţiunea. Chiar dacă votează greşit şi merge la iarbă verde, el are dreptate.

A li democrat sau republican înseamnă a avea o dorinţă. Una religioasă sau una vulgară. Cei de mijloc sînt "undeva, pc acolo”. Asta nu e rău, dar nici nu-ţi foloseşte.

în America nu sînt decît două partide carc rulează puterea: cel republican şi cel democrat. Mărunţişurile au pierit Singura critică ce ni s-a adus a fost această îmbulzeală politică. Cei din Putere conduc asemeni ca pc vechile timpuri, dar "gudurâii’ mai există. Aceste partide mărunte sînt numai pentru a erei atmosferă. Fac scandal. Nu este cel din campania electorală dm America cînd, un candidat poate fi compromis sau ales preşedinte. Washingtonul este o lume a paradoxului, însă reprezintă puterea lumii.

Dorin SERGHIE

C l u b u l E c o l o g i c " T r a n s i l v a n i a "

P a r t i c i p a r e a p u b l i c ă l a l u a r e a

d e c i z i i l o r p r i v i n d m e d i u l

Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului menţionează consultarea publicului în vederea luării deciziilor privind dezvoltarea politicilor, legislaţiei şi a normelor de mediu, eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de mediu. Deci, nici un obiectiv economic nu va putea fi realizat fără ca publicul să fie consultat şi să-şi dea acordul, fapt ce ar putea deveni o foarte importantă pîrghie în lupta împotriva degradării mediului.- Aşa se justifică abordarea, la întîlnirea desfăşurată sub genericul “Accesul la informaţii şi participarea publică la luarea deciziilor în domeniul protecţiei mediului înconjurător în România” (8-10 martie 1996, Cluj-Napoca) - în organizarea CET - unei teme de lucru ce s-a referit tocmai la participarea publică privind luarea deciziilor referitoare la mediu. Domnul Cristian Pop, secretar al Clubului Ecologic “Transilvania”, ne-a făcut următoarele precizări:

“Legea protecţiei mediului prevede următoarele: Statul recunoaşte dreptul la un mediu sănătos, garantînd în acest scop: accesul privind calitatea mediului (art, 5). în acest sens, aceeaşi lege stipulează:: «Autoritatea centrală pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii şi răspunderi: creează cadrul organizatoric care să permită accesul la informaţii şi participarea la deciziile privind mediul - politici, reglementări, proceduri de

autorizare, planuri de dezvoltare a teritoriului şi urbanism - pentru celelalte au torită ţi ale adm inistraţiei publice centrale şi locale, a organizaţiilor neguvernamentale şi populaţiei..., se consultă periodic cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile pentru stabilirea strategiei generale de mediu şi luarea deciziilor în cazuri care pot afecta mediul». Mai mult chiar, organizaţiile neguvernamentale au drept la acţiune în justiţie în vederea conservării mediului, indiferent cine a suferit prejudiciul.

Din păcate, o mare parte din aceste prevederi nu pot fi concretizate din cauza unor neconcordanţe cu procedurile legale în vigoare, precum şi a lipsei unei infrastructuri adecvate a structurilor din teritoriu pentru asigurarea unui cadru eficient de informare şi participare. Şi aş aminti doar trei situaţii: poluatorul dat în judecată de către un ONG plăteşte daunele către bugetul central al Statului, neexistînd un fond special de mediu; agenţiilor de protecţie a mediului le sînt solicitate, lunar, sute de autorizaţii:de mediu, deci este practic imposibilă dezbaterea publică a tuturor acestor cazuri; la capitolul «sancţiuni»-din lege, nu se precizează nimic referitor la cazurile cînd dezbaterea publică nu are loc.

O instruire pe tema participării publice este necesară în perioada imediat următoare, pentru a se defini principiile fundamentale ale participării, precum şi termenii în care publicul îşi poate spune părerea referitor la problemele în care este consultat. In acest sens, se recomandă atît agenţiilor pentru protecţia mediului, cît şi autorităţilor locale şi organizaţiilor neguvernamentale, şă susţină o campanie publicitară în mass-media referitor la aceste probleme, cu participarea unor specialişti în domeniu. .

Participarea publică la luarea deciziilor privind mediul - este un subiect asupra căruia vom reveni”.

Flavia SERGHIE

Şedinţa Consiliului local Cluj-Napoca

“ Da” si “ nu”în şedinţa Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca din data de 2 mai a.c. au fost adoptate mai multe hotărîri, reuşindu-se să se depăşească numărul de 700 de hotărîri «probate în perioada 1992-1996, din care 99% din iniţiativa primarului.

Din păcate, deşi au fost repuse în discuţie proiectele de hotărîri privind acordarea unui sprijin financiar pentru F estiva lu l- Internaţional de Poezie “Lucian B laga” şi pentru Sesiunea ştiin ţifică in ternaţională a studenţilor de la Istorie, totuşi datorită voturilor împotrivă ale consilierilor UDMR, nu au fost adoptate cele două hotărîri. De asemenea, nu a fost aprobat proiectul de hotărîre privind stud iu l de fezab ilita te al ansamblului monumental “Lupa Capitolina”. împotriva acestui proiect de hotărîre au votat consilierii UDMR, iar consilierii

IK -,

de la CDR şi MER s-au abţinut. Ca urm are, se întîrzie ream plasarea ansamblului monumental “Lupa Capitolina” în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca.

îmbucurător este faptul că a fost adoptat proiectul de hotărîre p riv ind alocarea sumei de 4.000.000 lei din bugetul local pentru m anifestările - dedicate Zilei V ic to r ie i. şi dezvelirii monumentului “Glorie ostaşului român”.

Pe lîngă hotărîri, Consiliul local a aprobat referatul privind oportunitatea achiziţionării' unui e licop ter pentru Primăria m unicip iu lu i Cluj-Napoca, urmînd să fie iniţiat Un proiect de hotărîre privind aprobarea studiului de fezabilitate.

primar, Gh. FUNAR

H O T A R I R E A t i r . 8 5 / 1 9 9 6privind reglementarea situaţiei autovehiculelor

abandonate pe domeniul publicArt. 1. - Începînd cu data de

1 mai 1996 pe te rito riu l municipiului Cluj-Napoca, se va trece la ridicarea şi depozitarea autovehiculelor -abandonate pe domeniul public, împreună cu Poliţia municipiului.

S e r stab ileşte drept despăgubire, pentru depozitarea acestora, suma de 50.000 lei/zi.

C heltuielile ocazionate cil operaţiile de ridicare, transport şi refacerea zonei se vor recupera

de la proprietarii autovehiculelor în cauză.

Autovehiculele neridicate de proprietarii lor în termen de 1 an . de la depozitare, se consideră bunuri fără stăpîn şi vor fi valorificate în condiţiile legii.

A rt. 2. - Cu .îndeplinirea p re v e d e r ilo r ' ho tărîrii se încredinţează Direcţia de control, Direcţia de gospodărie comunală,

[■ Direcţia economică şi Poliţia ' municipiului Cluj-Napoca:

M ă su ri p e n tr u r e d r e s a r e a e c o n o m ic ă la H A T 1 >

Îl întrebăm pe domnul ing. Iurian G heorghe, d irectoru l RATI. Turda:

- Cum aţi început acest an?- Cu o pierdere de 25 milioane

lei. ■'- De ce? ^ '- Am' avut de suporta t

diferenţa de curs valuar pe anul 1995 pentru .plata ratelor la autobuzele Savien cumpărate din Franţa. Valoarea totală a ratelor s-a ridicat la cca 200 milioane lei, dar diferenţa am suportat-o din surse proprii.

P e n tru re d re sa re a ' economică a regiei aţi prevăzut măsuri tehnico-organizatorice? Dacă da, enumeraţi cîteva.

- Optimizarea programului de lucru şi corelarea lui cu orele cu trafic maxim. în acest sens, vom asigura un număr suficient de autobuze la orele de vîrf, pentru a evita neîncasările din cauza aglomeraţiei. Asta pe de o parte. Pe de alta,.printr-un act adiţional încheiat cu agenţia de detectivi particulari, aceştia trebuie să ne facă zilnic, un anumit număr de acţiuni. De cînd am introdus această clauză •* şi care se respectă, încasările noastre zilnice au crescut cu sute de mii

de Ici. ■. Noi am avut o echipă renumită

de motorişti. Nu ştiu din ce raţiuni a fost desfiinţată. Dorim să o reînfiinţăm . Este în beneficiul regiei.

- Adică?- Ea ne va executa lucrările de ,

reparaţii capitale la motoare. Ce va însemna aceasta pentru

Subredactia din Turcfa transmite:

economia regiei? Voi da cîteva exemple. Am cumpărat de la Peco Cluj ulei M-30 Super 2. Din cauza slabei calităţi a uleiului, ne-au căzut, într-un timp relativ scurt, 11 motoare. O “capitală” la un motor ne costă 9-10 milioane lei. Âtît ne ia Braşovul. N-arfi aceşti bani un mare cîştig pentru unitate dacă lucrările ar fi executate de oamenii noştri?

în altă ordine de idei, amintesc că firma Mercedes ne-a făcut o ofertă privind cumpărarea unor autobuze fabricate special pentru ţările europene, Cînd vom şti preţurile şi modalităţile de plată,

vom încerca şi noi să achiziţionăm 6 autobuze articulate şi 10 scurte. Dacă vom fi ajutaţi cu fonduri de la buget!

- Cu ce alte greutăţi vă mai confruntaţi?

- Cu starea deplorabilă a unor drumuri. Din cauza aţestora , mereu avem cîte 5-6 autibuze în reparaţii capitale cu suspensiile.

' Hala noastră de reparaţii şi întreţinere a fost construită pentru. un număr'mai redus de autobuze şi de capacitate mai mică. Acum avem în parc 63 autobuze de mare capacitate şi articulate. Deci pentru ca hala să fie funcţională, ar trebui să mai construim una care să aibă cel puţin 4 canale.

Ni se pretinde să întreţinem staţiile de autobuze. Cît ne-au ţinut puterile, am facut-o. Ca să Ie păstrăm însă în condiţii civilizate, am avea nevoie de fonduri masive. Ştim că imaginea unui oraş se formează şi în funcţie de modul civilizat în care se efectuează transportu l în comun. Ce folos că ştim numai noi acest adevăr, cei care nu avem fonduri şi nu şi aceia care ar trebui să ni le asigure!

Ion CORDOŞ

O şa n să p e n tr u d ru m u rile d in E u ro p a d e E s t:

A u t o s t r ă z ile p r iv a t eDupă decenii de proastă

administrare, corelată cu o creştere substanţială a traficului, drumurile Europei de Est au, în sfîrşit,, perspectiva de a obţine finanţarea de care au nevoie din partea companiilor străine interesate în a investi în modernizarea lor, comentează “International Herald Tribune” din 4- 5 mai. '7' în zonă, prima autostradă privată

cu taxă, de acces a început să funcţioneze în Ungaria, în ianuarie a.c.. în lungime de 42 km, autostrada, care scurtează cu jumătate de oră drumul între Budapesta şi Austria, a costat 370 milioane dolari şi a fost construită de un consorţiu condus de compania franceză Bouygues. Ungaria are, din toată zona est- europeană, cel mai ambiţios plan de dezvoltare a autostrăzilor - una către graniţa cu Slovenia, una între Budapesta şi Bratislava, una către graniţa cu Ucraina şi două poduri rutiere, peste Dunăre. -

Aceeaşi dorinţă de a se alinia standardelor internaţionale de transport o au vecinii Ungariei - Croaţia, unde tot Bouygues a contractat lucrările la Autostrada Âdriaţică, în valoare de 300 milioane. dolari, şi Polonia, care are în proiect construirea a 2000 km de autostrăzi pînă în anul 2007, în valoare totală

de 8 miliarde dolari, peşte jumătate din costuri uimînd a fi acoperite din finanţare privată, în special prin investiţii străine.

România, la rîndul ei, şi-a propus ca pînă în anul 2002 să construiască 1000 de km de autostradă, din care aproape 600 pentru principalele patru tronsoane - Bucureşti-Pileşti (reabilitare), Bucureşti-Constanţa, Bucureşti-Giurgiu şi Centura de sud a Capitalei. Guvernul a oferit cele patru tronsoane spre. concesionare investitorilor străini, pe perioade pînă la 49 de ani şi în condiţii fiscale avantajoase, deoarece, atîta vreme cît construcţia unui km de autostradă costă între 1 şi 4 milioane dolari, numai companiile străine pot asigura realizarea acestor proiecte.

Rămîne de văzut - comentează “International Herald Tribune” - dacă traficul pe autostrăzile cu taxă de acces va asigura viabilitatea lor. Şoferii români, confruntaţi cu creşterea periodică a preţurilor la carburanţi, vor evita autostrăzile, alegînd pe cît posibil drumurile Iară regim de taxare. Speranţa vine, însă, tot de la străini, în condiţiile în care ■România este folosită curent ca rută de tranzit pentru transportatorii de marfa, în special pentru cei din Turcia şi Grecia.

MEDIAFAX

A c o l o u n d e î n a i n t a ş i i

s o m n u l d e v e c i d o r m

Cim itirul, locul de veci a l om ului, trebuie şi el îngrijit pentru a rcspecta sufletele carc sc odihnesc aici. La cim itirul m unicipal (central) într-adevăr există ordine,' la carc îşi aduc contribuţia, incontestabil, colectivul de sub conducerea ing. CHISLIJCA, preocupat dc ccrinţele unei civilizaţii moderne.

Pentru a scuti conducerea cim itirului dc... necazuri sem nalăm p e ric o lu l p o te n ţia l a l d is tru g e r ii unor monumente ca urmare a cădcrii pom ilor uscaţi, mai ales pc timpul precipitaţiilor, fapt constatat în primăvara acestui ari. - '

(C.V.)

jP

7j marţi, 7 mai 1996 PUBLICITATE Program: S T Z ii A D E V A R U Lcfle C i u l

It POARTA SPRE PROSPERITATE

A Valoarea Ia zi a T itlurilor d eP a rtic ip a re Transilvania

valabilă în perioada 6 - 10 m a i 1996 este de 11.690 lei

▲ Creşterea faţa de săp tăm ân a p receden tă este de 1,037 % A Creşterea fată de 15 .02 .1996 , da ta începerii em isiunii

publice de titluri este dc 16,9 %A Valoarea activelor nete este de 7.337.158.360 lei

Administrator: SC Globinvest SA;‘ autorizaţie CNVM nr. 320/12.12.1995;

Bd. Eroilor nr. 2, Cluj, tel./ fax: 064/19 59 25.Depozitar: Banca C om ercială Ion Ţ iriac S.A.

T itlurile de P a rtic ip a re T ra n s ilv a n ia p r in u n ită ţile B ăncii T ran s ilv an ia .

COO

N

1 3 3 M H z• 4MRAM, PCI IDE on board,• FDD 1.44MB, HDD 540MB,• PCI VGA 1M, monitor SVGA color 1 5 ”

LR NI cu control digital şi ecran extraplat,• tastatură, Winmouse cu pad,• licenţă DQS 6.22,• manuale de utilizare Tn I.română,tal 064.438328*

123125 fax 064.198263 Obsetvatonilul 1 bl. OS13400 Cluj-Napoca

magazin MICRO b.dul Eroilor 32

D E X Cel mai mare distribuitor

en gros din ţară deÎM B R Ă C Ă M IN T E B A L O T A T Ă

I M P O R T V E S TVă oferă:* îmbrăcăminte sortată de cea mai bună

calitate, bogată în sortimente de sezon- tricouri, cămăşi,- pantaloni, bluze etc.

* bâloţi mari, presaţi cu greutatea de 300-350 kg.

Oferta noastră specială!In a te n ţ ia a t e l ie r e lo r m e c a n ic e ,

t ip o g r a f i i e tc . rr

* L A V E T E D I N B U M B A C . .£la ' ^

CELE MAI AVAN TAJO A SE PREŢURIAdresa birourilor: Cluj-Napoca, str.luliu

Maniu nr.6. Telefon / Fax: 064-194030 (luni-vineri: 8-16). O rar depozit: satul Vlaha, luni-vineri între 8-16.

ATENŢIE- sîmbătă program scurt 8-14.

I N T E R A G E N T S .A .5 Serviţii complete tu

STik intermedieri imobiliare

I M E I 5 S M C I 1 %Kvaluări şi experti/e lehnice

Cloj-Napo^|j^J^Brătia‘T O ^y^W sj|I9204S ^J92034;|fo^y93478

J E N E I s a .CLUJ-NAPOCA, Slr. Lombului Nr. 9

TeIJFax: 064-420535, 420536n g a j e a z ă c o n t a b i l a u t o r i z a i î n

u r m ă t o a r e l e c o n d i ţ i i : *operare pe computer * angajare cu carte de muncă si norma întreagă

Condiţii avantajoasedesalarizare*

S o c i e t a t e a C o m e r c i a l ă A C O R D S . R . L . v in de prin magazinele sale din

C lu j-N a p o c a , P - ţa 1848 n r . l , te l. 4 3 7 4 2 9 sau 437430 (Z o n a C lu ja n a - C a rb o c h im ) şi s tr .L iv e z ii 63

Im portan t" F lo h ilă în r a t e " f ă r ă d o h în d ă

• V in d e în r a te , d in s t o c ş i p e b a z ă d e c o m a n d ă

to a t e t ip u r i le d e m o b ilă : b ib lio teci, d o rm ito a re , c a m e re

d e tineret, c o m o d e TV, m e s e p lian te , m ob ilă d e b u c ă tă r ie , .

• S o c i e t a t e a n o a s t r ă m a i c o m e r c ia l iz e a z ă : pa rch e t,

iac , a ra c e t , d ilu an t, p r e n a d e z , p a lu x , s ă p u n p e n tru

p ro tec ţia m uncii, d e ro e tc . ' (584920)

(584954) .

B-dul Eroilor 21, telefon 197885VINDE prin licitaţie în fiecare săptămînă,

marţi, orele 9 (începînd cu 21 mai 1996)

• mijloace fixe şi obiecte de inventar, conform listei afişate la sediul societătii.9 >

Taxa de participare la licitaţie este 5% din valoarea obiectului solicitat care se achită la casieria societătii;

• ÎN C H IR IA ZĂ prin licitaţie spaţii de depozitare în zona Aeroportului.

Taxa de participare este 50.000 lei.

D o p fflăai mm

Simţiţi că nu* *mai puteţi trăi

în această lume în continuă

mişcare?I n f o r m a ţ i i l e p e c a r e l e g ă s i ţ i

î n p a g i n i l e z i a r u l u i n o s t r u v ă p o t s a l v a !

M O B IL ĂI NR A T E

S IP R O D U S E

A U X IL IA R E

PARCHET, PALUX, ARACET, LAC, DILUANT, MOCHETĂ, PLACAJ

I M . O . D . E . M . A .!»17pSc

(29631) .

ANVELOPE NOI? ANVELOPE RECONSTRUITE? CAMERE DE AER MICHELIN?

Toate dimensiunile!P R E T U R I R E D U S E !

M NOI magazin MlPflSlr.Oasului 57.

A ic i găsiţi anvelope de toate . dimensiunile, import IT A L IA începînd

de la 40.000 lei. Căutaţi-ne, nu veţi regreta!

A chiziţionează O R Z s i O R Z O A I C Ă

p e n t r u b e r e l a p r e ţ u l d e 500 lei/kg fără TVA.

Informaţii suplimentare zilnic la telefon nr. 199494 birou aprovizionare

sau 425580 interior 135.

SC RUTTRANS SA Cluj-NapdcaCalea Baciului nr.47

Telefon 185015, F a x 186966Organizează licitaţie miercuri 8, 15,

2 2 .0 5 1996 pentru v înzarea următoarelor mijloace fixe: -

- tractor rutier DT 10 10 şi U 445= .- strung SMB 400 x Î OOO;- maşină de rulat filete MURF - 125;- autoatelier SRD;- automacarale AM 5;-încărcător frontal S 1800;

, - centrale de betoane SBMS şi CEDOMAL;

- recipienţi hidrofor 40001;- aparat d e sudură e lectrică

multipost.In fo rm aţii suplimentare

la B iroul Producţie,/ .

(584955) sin9- Bojan Teodor.

A D E V A R U Ld e CM u| PUBLICITATE Program: SLUNI-VINERI S-1B9-14. marţi, 7 mai 1996 ( 8

SF

j - 2 5 3 m p .

Licitaţie nublică

T r i b u n a l u l C l u jprin Serviciul Executori Judecătoreşti

VINDE tr

la licitaţie nublică £ în data de 16 mai 1996 ora 12: '

1. Fermă agrozootehnică situată în Dezmir compusă din: 5 grajduri din cărămidă acoperite cu azbociment, o bucătărie furajeră, o clădire filtru sanitar/un padog pentru vite, 2 buc. fînar, un siloz de suprafaţă, teren în suprafaţă de 34.747 mp.; , r -

- bazin de apă, casa pompelor;- rezervoare semiîngropate.Preţul de strigare este de 504.000.000 lei.2.Pături tip Paucon d'Or şi Angora, la preţ de

strigare de 40.000 lei/buc:3.Minibus FORD - Tranzit de culoare alb cu

capacitate cilindrică de 1993 cmc, an de fabricaţie 1988, la preţ de strigare de 18.000.000 lei.

4.Âutoturism BMW de culoare bej metalizat, cu capacitate cilindrică de 2494 cmc, an de fabricaţie 1988 la preţ de strigare de 28.000.000 lei. ,

5.Autoturism CITROEN ZX1,4 de culoare alb, cu capacitate cilindrică de 1360 cmc, an de fabricaţie 1992, la preţ de strigare de 23.300.000 lei.

Licitaţia va avea loc la camera 43 a Tribunalului Cluj.Informaţii suplimentare la telefon

193190, zilnic între orele 13-15.

Societate Italo - R o m â n ăA n g a j e a z ă

S E C R E T A R Ă .Relaţii:

telefon 432329; 432330; 432504.

J CIuj-NapocaI P roduce pe bază de com andă: I O F e r e s t r e ş i u ş i d i n p r o f i l e

I P V C c u g e a m t e r m o p a n

O G e a m t e r m o p a n

j Relaţii la: I Tel. 231624, 412719;

' 1 ^ 7 2 0 . a ( / e i 2 4 1 ) j

ADEVARULde Cluj

*©

WEWANTYOU!

Bel Pagette is the firet .internaţional paging company in Romania and onc of the leading East Europe<m conipanies in die field of tclccomunicatioii.In a wish to improve our sei-vir.es and to be ready for the fuiure we are looking for:

SALES REPRESENTATÎVES

Appearance of succesful, iniţiative and ambitious person, fluent English, wide education and highly developed organisational and communication skills will be virtues of succesful npplicanis for this position. Ability to accept and improve standards of Bel Pagette’s sales force will be supported and understood as an advantage.Tliis position requires responsable penonalities, fluent English, knowledge of necessary software or basic understanding of PC, wish to improve yourselves and people nround you, good sensc ofhumour, sinile and passion to work.Please send your Ciiiriculiim Vitae to following address:

Mrs. Violeta Varlan-Area ManagerH. Continental, ap. 102; CIuj-Napoca .

tel.: 192053,197813 '(760387)

D D E U C O MOui, str. Pasteur se, T«k 064 - 438670 Tel/Fax 064 - 412720

RIGIPSD IS T R IB U IT O R A U T O R IZ A T

O F E R Ă L A P R E Ţ U R I F O A R T E

A V A N T A J O A S E :

- PLÂ CIDEGIPSCARTONde 9,5 şi 12,5 mm grosime, pentru medii uscate, umede sau rezistente la foc, cu structură galvanizată si material mărunt pentru montaj (tavane şi pereţi)-VATĂ MINERALĂ THERWOUN de 50 mm şi100 mm. (761242)

d— » ni mm T"ri nuS s S /

S tr . G h. B ilaşcu 109 3 4 0 0 , CLUJ-NAPOCA ROMANIA

Ş .C .. " S o U w n , . - IT C * S .A . I'ÎIimIm Clu}>iV»]NM!n

Tel. + 4 0 -6 4 -1 9 6 7 8 7 r + 4 0 -64 -19 76 81

Fax. + 4 0 -6 4 -1 9 6 7 8 7

Organizează concurs pentru ocupoarea postului de

CONTA IUI, ŞE F FILIALĂ*

Condiţii de prezentare: 1. Ciirriculum vitae2. Copie după diplomă

Actele se depun la secreţii rialul filialei, până la tlata de 9 mai1996.

Informaţii supli trierii» re Ja tel. 196787 între orele 9 -15.' .

(241768)

& C MEQK & Q hANGAJEAZĂ 5?

• AGENŢI COMERCIALI §• DISTRIBUITOR §

• CONTABILĂ.I n f o r m a ţ i i l a t e l e f o n 4 1 4 3 9 9 .

PROTEJEAZA Şl SPOREŞTEECONOMIILE DUMNEAVOASTRĂ

Valoarea nominală a Unitătii de Fond1 0 .0 0 0 le i

Valoarea la zi a Unitătii de Fond1 4 .9 9 2 le i

Fondul Naţional de Investiţii, administrat de SOV Invest SA, este un fond deschis de investiţii, la ■ dispoziţia oricărei persoane fizice sau juridice. v

O« ■' nInvestind la FNI obţineţi Carnetul de Investitor, 5

care vă ajută să luptaţi eficient împotriva inflaţiei pro- > tejându-vă şi, chiar mai mult, sporindu-vă economiile, *; De aceea vă recomandăm investiţia la FNI: este 3 accesibil, protejează şi sporeşte economiile dum- “ neavoastră. g.

Unităţile de Fond le puteţi cumpăra de la Agenţia 3 GELSOR CIuj-Napoca, P-ţa Cipariu, Nr. 15. 1

I I F 0 N [!)U LM m NATIONALmm DEINVESTITII t

Autorizat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare cu nr. 159//1995

Relaţii suplimentare la Tel.: 064-414519

C A S A D E A M A N E TOferim îm prum ut! îf C'ttmivioit m inim! î

ilr.N apoca nr.29, tel. 199829 S C A N R O S I

C O M S R LOK\ K: «-17

Vlnzărl-cumpârârlapartamente-casc, terenuri prinPRIMORDIAL

str.Braşov nr.44, e tel. 147897, orele 10-17.1

Cele mai bune sucuri produse de

firma MONEL si firma MODAN _din Piaţa Mihai 2

Viteazu 2. & Vă aşteptăm !

50. (026110)

M A T R I M O N I A L E

• Bărbat serios, situaţie materială bună, fără obligaţii, singur, 59/ 182/82 doresc cunoştin ţă doam nă serioasă, suplă, fără ob ligaţii care să locuiască la mine. Prietenie eventual căsătorie, vîrsta 40-49 ani. Scrieţi vă rog la OP. 1 CP 1175, Cluj. (013283)

• Absolvent facultate, 27/ 169/61, plăcut, situaţie, doresc cunoştinţă domnişoară suplă, drăguţă, pentru p rie ten ie- căsătorie. OP 1 CP 1110 Cluj. (025977)

V Î N Z Ă R I

C U M P Ă R Ă R I

SG TRANSIM SA HuedinStr.Cîmpului nr.2, judeţul Cluj

Organizează licitaţie pentru vînzare de mijloace fixe în fiecare joi, ora 10,00 începînd cu data de 23 mai 1996. ^

R ela ţii la telefon 251465 . a

■ m gC A S A L----- TIE IMOBIL S i

Str. I.C. ’BrStianu nr. 17, ap. 1043.17.56143.00.65

• Vînd apartament 3 camere, vizavi de hotel “ Victoria preţ 93.000.000. Tel 19-16-21. (026061)

• Vînd 2 camcrc. Tel 43-82-

• A genţie im obiliară v în z ă r i, cu m p ără ri, în c h ir ie r i. Tel. 43-09-41. (008201)

• Vînd mochetă import Belgia 12. 000 lei/mp fără TVA. Tel. 19-88-17 (006756)

• Vînd spaţiu comercial30 m p (g a rso n ie ră p a r te r bloc, a m e n a ja tă - ca a lim e n ta ră + d o z a to r M agic), c lie n te lă , vad. M ă n ă ş tu r . T e l. ' 14-78-24 (008051) V

• Cedez spaţii bar. Tel.43-84-12.(008485)

• Vînd SRL scu tit de im pozit p înă în feb ruarie 1998. Tel. 19-85-21 (013294)

• Vînd gheretă cu vad co m erc ia l b un , în G heorgheni. Tel. 15-53-67 (013322)

• V înd a p a ra te vulcanizare auto. Tel. 42-50- 45 z iln ic după o ra 19 (013335)

• Vînd m icrocom plex co m erc ia l cu d o tă r i de ultim ă o ră , funcţional, în Plopilor Noi. Tel 42-02-20. (025888)

*9 înaiţi/ 7 mai 1996 PUBLICITATE fto gram: a g ^ S u R ^

• Vînd cîntar 500 kg. Tel 25-12-1 l i (026083)

- V î n d maşină îngheţatăJC irp ig ian i • v itr in ă

frigorifică, Iadă fr ig , furgonetâ Mazda, drujbă la curent şi benzină. Tel 31-53- 12; 31-30-28 (026140)

• Vînd maşini de spălat, frigidere, congela toare , chiuvete inox, second hand, garanfie. Tel 41-23-45. (026151)

• Vînd Renault 7, 49 tone şi VW LT 55. Tel 18- 43-44; 13-40-61. (026158)

. • Cum păr teren minim 600 mp în A ndrei M u re şa n u . T el. 13-41-67 orele 9-16. (008138)

• V înd ieftin te ren în zona Bună Ziua. Telefon 16- 80-55.(008428)

• Vînd, în Huedin, 1 ha te re n a r a b i l şi 0 , 25 ha fînaţ. Tel 13-77-25. (025412)

• C u m p ăr te re n in travilan la maxim 15 km de C lu j. Tel 13-56-11. (026149)

> Vînd maşină de îngheţată. Telefon 14-54-21 între orele 15- 19. (008469)

• Cumpăr sau înch iriez maşină de vidat. Tel. 19-12-17. (008492) !

• Vînd dozator. Tel. 15-34- 53. (008495) 7

• Vînd aparat sifon. Tel, 23- 20-84. (008519) ;

• Vînd balanţă 10 tg , tonete. Str. Porţile de Fier nr. 6 ap. 34 seara (008527)

•; Cumpăr maşină îngheţată la 220 V. Vînd maşină suc cristalizat. Tel. 41-41-62.

Vînd dozator Magic Penka. Str. Zorilor nr. 41 ap. 14. (013291)

• Cumpăr păr uman codiţe peste 40 cm. Tel. 13-63-44 (013314)

. • Vînd articole de camping. Telefon 13-63-44 (013315)

• Vînd spaţiu comercial cu accesorii bar, biliard , sală servire, curte.aferentă 500 mp, preţ 85000 DM. Tel. 13-67-55 după ora 17 (013320) '

. • Vînd, firmă rom ăno- germană. Tel. 063/21 -64-65 orele 8, 30-12 şi după ora 20 tel. 063/21-63-91 şi 063/21-53-56 (013388)

- • Vînd instalaţie sifon, tuburi bioxid alimentar, şi sticle sifon. Tel 060/63-85-26 Zalău. (0245 1 2)

• Cumpăr societate mixtă înfiinţată în 1994, fără activitate, preţ avantajos. Tel 42-50-05; 42- 50-26 (025709)

• Vînd Nissan maximă, cu toate extrele, 5 ani şi autoutilitare'. Tel 057/24-13-1 i.

>(025751) '• Vînd jocuri electronice

Flipper, -Puschere, D atruri, escavato’are, videosimulatoare, tonomate, alte diverse jocuri şi piese de schimb. Tel 057/24-13- 11. (025752) '/■;

• Vînd camionetă VW LT 35 diesel, cu carte identitate, pe motorină şi motor LŢ 35 benzină 2000 cmc, stare perfectă. Tel 41- 05-15. (026 078) .

• Vindem congelatoare şi vitrină fr ig o rif ic ă , în stare perfectă. Tel 14-76-02 orele 10- 20. (026090)

• Vînd aparate lipit pungi. Telefon 13-36-68 după ora 20. (026102)

• Vînd motostivuitor. Tel 13- 44-79. (026148)

• Vînd apartament 3 camere, 74 mp, zonă verde, arbori, Flora, bun şi pentru privatizare. Tel 14- 36-37. (026162)

• Vînd autocamion Slaycr, * masa utilă 10 tone, stare bună,

preţ convenabil. Tel/fax 058/82- 54-91.(026163)

• Vînd teren agricol 0, 29 şi 0 , 22 ha în comuna Floreşti aproape de şosea, acces maşină. Tel. 13-89-95 orele 14-20. (008298)

• Vînd pămînt vegetal. TeL 12-23-83 sau 12-14-80. (008444)

• Vînd teren două parcele a 900 mp în Sînnicoara. Posibilităţi gaz, apă, curent. Telefon 16-53- 52. (008488)

• Vînd 3000 mp teren vizavi de Awa, Luna de Sus. Tel 16-09- 93 după ora 14. (026055)

• Vînd grădină 1000 mp str. Uliului. Tel 18-54-87. (026060)

• Vînd teren cu fundaţie 1000 mp, intravilan, Huedin, str. Cîmpului, vizavi de fosta 1TA. Tel 31-45-65 (026093)

* Vînd apartam en t 3 cam ere , 35 m ilioane negociabil. Str. Bucegi nr. 6, Bl. E3, sc. II, et. II, ap. 31, între orele 10-21. (026043)

• Vînd doua camere.. Tel 17-76-22. (026054)

• Vînd casă veche 4 camere + 80 mp curte, str. Strîmbâ nr. 21, 37 milioane fix. Tel 19-74-83 ora 9-12/ (026066)

• Vînd apartam ent 3 camere finisat Gheorgheni, cu parcare. Str. Borsec nr. 3, sc. II, ap. 16, zilnic orele 16-20. (026079)

• Vînd apartam ent 1 cameră Calea M ănăştur nr. 95, Bl. D8, ap. 80. Tel 12- 01-22 după ora 15.(026107)

• Vînd apartam en t 3 cam ere , 65 m ilioane negociabil. Str. Şesului nr. 2, et. 2, ap. 35, Plopilor, ora 16-22. (026115)

• V înd, în G herla , garsonieră confort I mărit. Str. G rădinarilor nr. 23, ap. 57, Gherla. (026166)

• " V înd te re n pe m arg inea lacului Someşul Cald cu ieşire Ia şosea şi la Iac. Tel. 12-06-65; 41-21-92 (013381)

• V înd ap a rtam en t 3 camere finisat în M ănăştur, str. Parîng. Inform aţii zilnic Ia te l. 018-62-35-04. (008073)

• Vînd casă în Baciu nr. 300, 4 cam ere , bu că tă rie , baie, apă , gaz, canalizare, g a ra j , anexe , g ră d in ă . (008482) »

• Vînd casă cu grădină în Cluj, s tr. Oltului nr. 67 tel. 13-06-33 ore 9-19 şi 17- 67-62 după ora 20 (008494)

• , V înd ap a rtam en t 2 camere central Inform aţii la tel. 13-51-25 orele 16-19. (008504)

• V înd u rg e n t a p a r ta m e n t 2 cam ere confort II. Str. Clăbucet nr. 11 et. 1 ap. 6 vizibil 15-18. (008517)

* Vînd urgent 2 camere confort II etaj 4, parchetat, o cu p ab il im ed ia t c a r t ie r G heorgheni. Inform aţii tel. 42-56-46.(008524)

• V înd ap a rtam en t 2 camere p a rte r str. Decebal (gară). P reţ negociabil. Tel. 17-62-63 o re le 18-20. (013300)

• V înd ap a rtam en t 3 camere confort + garaj din cărăm idă, în M ărăşti (lîngă Peco). Inform aţii telefon 15- 05-77 orele 17-19. (013312)

• Vînd apartam ent str. Ploieşti nr. 46. Tel. 15-87- 69; 41-54-44 (013365)

• V înd u rg en t a p a r ta m e n t 4 cam ere confort I şi mobilă Ludovic. Tel. 17-87-77 (013384)

• V înd ap a rtam en t 3 c am ere co n fo rt unu cu fa ia n ţă , g resie , g a ra j din c ă ră m id ă , uşă s te ja r , lam briu , jaluzele Ia geam, balcon închis, parchet. Tel 17-72-93.(025934)

• Vînd ap a rtam en t 4 cam erc s tr . P a ta , 85 milioane ncgociabil. Tel 15- 67-74.(026011)

• Vînd'apartament 1 cameră Calea Mănăştur nr. 91 bl. D9 ap. 75.(008161)

V Vînd casă str. Transilvaniei nr. 29 Cluj. Telefon 16-80-79, (008207)

Vînd apartament 4 clmere confort 1, finisat, Zorilor. Tel. 12-80-91, orele 16-21. (008260)

■ • Cumpăr apartament una cameră sau garsonieră confort mărit zonă bună. Teii 19-75-96 orele 8-20. (008380) 7 V .'

• Vînd sau schimb apartament 2 camere confort 2 finisat pentru confort 1 str. Gr. Alexandrescu nr. 15 et. 3 ap. 74 orele 13-17. (008412)

• Vînd casă şi grădină 45 ari, negociabil. Chinteni, str. Praga nr. 178 (008421)

\ Vînd casă 4 camere central Gherla. Informaţii: str. Mihai Viteazu nr. 15 tel. 24-16-19. (008429)

• Vînd(schimb) apartament 3 camere Grigorescu cu 2. Tel. 18- 16-42. (008430)

• ■ Vînd apartament două şi trei camere în cartierul Zorilor. Tel. 12-84-46. (008432)

• Vînd garsonieră confort trei în Gheorgheni. Telefon 41-18- 86.(008446)

• Vînd sau schimb apartament 3 camere Grigorescu cu 2 camere, exclus Mănăştur. Tel. 18-16-24 (008448)

• V înd apartam ent în Grigorescu 3 camere. Telefon 42-06-50. (008451) ,

• Cumpăr urgent apartament în Mărăşti. Telefon 14-58-77. (008458)

• Vînd apartament 3 camere şi garsonieră. Tel. 17-55-34. (008464)

• Vînd garaj metalic str. Gheorgheni nr. 171 ore 15-19 tel, 14-98-53 (008471)

• Vînd apartament 2 camere confort Tel. 17-01-70. (008476)

• Vînd apartament cu trei cam ere în str. A urel V laicu cartier Mărăşti. Tel. 15-71-41. (008483)

;• Vînd garsonieră confort 1 str. Dîmboviţei nr. 79 bl. D15 sc. 2 ap. 114. (008484)

• Vînd garaj zona Grădini M ănăştur Tel. 43-82-84. (008496)

• Vînd apartament 2 camere etaj 2, cu telefon, Plopilor. Tel 18-88-50 (025841)

• Vînd apartament 3 camere finisat telefon, TV Cablu situat cen tral în C ărei, preţ 22 milioane. Tel. 13-32-89. (008523) - - \. • Vînd apartament 4 camere,

finisat telefon..-Tel. 42-52-95, orele 18-22 (008525)

• Vînd casă, anexe, grădină, vie, pămînt arabil, sat Cheia c o mu n a - M ihai V iteazu, Inform aţii te lefon 19-29-54; perspective gaz metan. (008526),

• Vînd apartament 2 camere etaj 7 str. 22 Decembrie nr. 137 ap. 81 tel. 15-69-70. (008530)

• Vînd apartament 2 camere confort I, în Zorilor. Tel. 12-45- 04. (013286)

• Vînd apartament 1 cameră central Tel. 16-27-46 (013288)

• V înd garsonieră Gheorgheni-Detunata. Informaţii str. Bariţiu, chioşcul de ziare, ora 8-16.(013293)

• Vînd urgent 2 camere cartier'M ărăşti. Tel. 41-18-50 (013297)

•' ■ V Vînd casă. Str. Bujorului nr. 9. (013298) Y .Y

Vînd urgent casă 6 camere cu gaz metan, tv cablu, grădină, apă în curte. Baciu str., Viilor nr. 206. (013310)

• V înd apartam ent u ltracen tra l 2 camere + dependinţe. Tel. 19-61-30 (013313) :

• De vînzare. casă particulară cu grădină. Tel. 13-18-85 orele 17-18 şi 14-18-79 orele 19-21. (013321) , '

• Vînd 2 apartamente de 3 cam ere, în Zorilor, fin isat şi, M ărăşti cen tra l, u ltrafin isat; teren construcţii casă Iar 30 km de Cluj; VW Passat an 1986; dubiţă Fiat an 1986v Tel. 41-22- 35, zilnic. (013323)

• V înd garsonieră. Str. Bucegi nr.; 14 bl. TI ap. 50, cartier Mănăştur. (013325)

• Vînd apartament 2 camere confort I mărit. . ,Str. Gr. Alexandrescu nr. 30 bl. A3 ap. 35. (013345) .

• Vînd garsonieră confort I str. Gr. Alexandrescu nr. 21 bl. Ol et. 2 ap. 37 între orele 15-20. (013347) ; i .

• Vînd apartament 2 camere decomandat, M ănăştur; Dacia 1400 din 1989, îmbunătăţiri. Ţel. 16-64-93 (013349) ‘

• V înd/schim b urgent apartament Dej-Cluj. Tel. 17-82- 19- Variante. (013361)

• Vînd apartament 2 camere str. A, Vlaicu nr. l et. 2 ap. 3 bl. N sc. 1. (013363)

• Vînd casă. Str. Vrăbiilor nr. 5-7. (013364) '

Vînd apartament 2 camere. Str. A lbac nr. 9 ap. 37 Gheorgheni. (013368)

• Vînd garaj beton prevăzut din construcţie cu două uşi şi geamuri. Tel. 14-43-79 orele 17- 22 (013373) ^

• Vînd casă 3 camere cu grădină str. Iasom iei nr. 38, cartierul Iris. Ocupabilă imediat. Tel. 41-19-07. (013380) '

• Cumpăr urgent 2 camere în Mănăştur. Tel. 19-73-47 după masa. (013382)

• Vînd imobil cu destinaţie multiplă; preţ 98. 000. 000. Tel 16-91-06 (025473)

• Vînd apartament 3 camere în zona str. Dorobanţilor. Tel 15- 37-58.(025630)

• Vînd casă cu teren, mobilă, aragaz frigider. Str. C-tin Notara nr. 8. (026095)

• Vînd apartament 4 camcrc confort 1 Grigorescu. Tel 18-79- 62. (026096)

P R I N ŢA Q C 0X4/100-674$T O P DX4/12 0 - 6 8 8 $

5 8 6AMD/l 336 9 4 $

te l/fax: 4 3 2 6 8 0 ^ tel: 1 3 7 5 2 3

• Vînd apartament 2 camere cu trecere, în Gheorgheni, etaj 2, bloc cu 4 eta je , zonă foarte bună, telefon, TV cablu, 22. 000 DM. Telefon 14-58-91. (025725)

• Vînd garsonieră confort I, Str. Porţile de Fier nr. 8, ap. 39. (025842)

• Vînd apartament 4 camere si garaj în Zorilor. Tel 12-13-23. (025935)

• Vînd casă cu grădină în Cojocna, str. Republicii nr. 50. Informaţii la tel Cojocna 177 ; 01/634-32-61 sau 01/630-80-17. (025937)

• Vînd garsonieră confort 3 şi • rochie de m ireasă. Str. Crizantem elor nr. 17, ap. 49, orele 15-21. (025962) -

• Vînd garsonieră în Cîmpia Turzii centru. Tel 15-89-68 orele 16-22. (025968)

• Vînd apartament 3 camcre confort I M ănăştur (lîngă Complex Olimpia). Tel 13-20-59. (025971) :

• Vînd apartament 3 camere finisat etaj 4, str. Anina nr. 10, ap. 20, preţ 52 milioane. Tel 42- 53-54. (026025)

• Vînd urgent garsonieră confort I Tel 15-31-94. (026033)

• Vînd apartament 1 cameră Calea Mănăştur nr. 91, ap. 93, etaj 8; Informaţii tel 41-04-22 ora 18-20. (026036)

• Vînd casă cu grădină. Sat G heorgheni nr. . 115, zilnic. (026038) _ • , ^

• Vînd urgent apartament 3 camere Mănăştur. Tel 13-16-22 ora 15-20. (026040)

• Vînd apartament 2 camere confort 1, finisat, parter. Str. Mehedinţi nr. 5, Bl. L I, s a 4, ap. 62. (026041)

• Vînd apartament 2 camere confort II ■ finisat în Gheorgheni. Telefon 15-12-41 orele 20-22. (026048)

• Vînd apartament 1 cameră B-dul 21 decembrie nr. 140. Tel 43-25-12 (026057)

• Vînd apartament 2 camere finisat Str. Scorţarilor nr. 3, et. 2, ■ ap. 8, o rele 10-17 ziln ic. (026065)

• Vînd apartament 3 camere Grigorescu. Tel 41-29-08; 41-13- 01 z iln ic în tre o rele 18-22. (026070)

•, Vînd apartament 2 camere str. P a ta , e taj 6, fin isa t şj mobilat, preţ 26. 000 dolari: Tel' 14-87-31 orele 16-20. (026073) .

• Vînd apartament 4 camere. Str. Tăşnad nr. 24, Bl. J l , sc. 1, et. II,: ap. 12, Mănăştur Nord, orele 16-21. (026086)

• Cumpăr contract ICRAL. Telefon 17-01-70. (026087)

• Vînd/schimb garsonieră confort 3 cu confort 1, 2. Tel l7- 01-70. (026088) '

• Vînd apartament 2 camere str. N ăsăud. , Tel 41-09-12. (026089)

• Vînd apartament 2 camere zona Pata şi teren pentru co n stru c ţii 940 mp, str. C îm pului. Tel 15-14-47 după orele 15. (026103)

• Vînd casă 4 camere în Suceag şi apartament 2 camere îmbunătăţit în Baciu. Tel 13-94- 81; 13-83-31 (026108)

• Vînd apartament 2 camere, ieftin. Tel 19-16-75 pînă la ora 18. (026111)

■ • Vînd apartament 3 camere şi pivniţă în cartierul Mănăştur, str, N egoiului. T el 18-19-03 după masa (026116)

• Vînd urgent casă în centrul o raşu lu i H uedin, 140 mp, încălz ire cen tra lă , preţ negociab il. T el . 25-15-24./ (026117)

• Vînd garsonieră în bloc de apartamente. Str. Mehedinţi nr. 90, Bl. S2, ap. 14, după ora 16. (026120)

• Vînd garsonieră confort 1, superfin isa tă , parter, preţ avantajos, str. Oaşului nr. 1-3, ap. 47. Relaţii tel 43-35-55, fără intermediari. (026124)

• Vînd 2 cam ere str. Observatorului 45 milioane. Tel 12-20-67 seara (026127)

• Vînd 2 case în aceeaşi curte. Str. Jan Huss nr. 35, cartier Iris. (026128)

. • Vînd urgent apartament 2 camere cu intrări-separate, fără îm bunătăţiri, d iferite mobile, frigider Arctic. Relaţii zilnic la telefon 43-02-96 orele 9-15 sau 16-71-42 orele 17-22. (026129)

• Vînd casă. Str. Salcîmului nr, 5; lîngă Sala Sporturilor. (026138) 1 / v -v

.• Vînd casă 5 camere. Str: Prof. M arinescunr. 58, numai orele 17-19. (026141)

• Vînd apartament 3 camcre . (ne)mobilat, îmbunătăţiri. Str.Tulcea nr. 25, Bl. K4, sc. III, et. I, ap. 31. (026145)

• Vînd apartament 2 camere. Str. Fabricii de Zahăr nr. 65-6V ap. 40. (026146)

• Vînd apartament 4 camere ultrafinisat, Zorilor. Tel 12-80- 08. (026159)

• Cumpăr locuinţă. Tel 19- 06-62. (026169) - : , :

• Vînd 3 camere parter înalt, M ărăşti. Tel 15-27-15 după masa. (026173)

• V înd dubă F ord Transit 1987. Tel. 19-98-29; 16-12-63; 16-81-71. (008455)

• V înd m o to r G olf b en z in ă c a p a c i ta te 1600 Cmc, cutie viteză automată. T el. 14-54-35 d im in ea ţa . (008486)

• Vînd Dacia nouă. Tel. 16-72-61. (008516)

• V înd P eugeo t 405 m odel 1990; 70; 000 km, vama plătită, stare perfectă. Tel. 14-42-42. (008537)

• Vînd alarm ă auto cu telecom andă. Tel 15-24-31 zilnic orele 20-22. (025999)

• Vînd D acia L iberta 1993, Renault 5 Super diesel 1988, urgent şi ncgociabil. Tel 18-30-88. (026053)

• , Vînd VW Golf diesel cu 4 uşi din 1985, înscris pe 12 C J, p re ţ negociabil 4. 00(1 DM. Tel 42-56-46. (026143)

• Vînd BMW 318 4 uşi din 1985, neînm atricu latâ , p re ţ 3500 DM negociabil. Tel 42-56-46. (026144)

A D E V A R U Ld ie C l u j PUBLICITATE Program: LUNI- VIN FMI 8-1 fiSiMBĂTĂ 9-14. marii, 7 mal 1996 (10

• Vînd Dacia 1310 an 1987, cu carte de identitate, p re ţ : 6, 5 m ilioane negociabil. Str. Jiului nr. 25. (026100)

* Vînd Audi 80, capacitate cilindrică 1800 cmc, j fab rica ţie *1987, injecţie, benzină. Tel 13-21- 60 ora 10-14 sau 24-33-78 ora 19f21 (026147)

• Cumpăr înscriere Dacia ridicabilă imediat. Tel. 16-01-92 seara. (008008)

• Vînd Lada Samara an fabricaţie 1991 şi maşină de spălat automat românească în stare foarte bună. Tel. 16-61-87. (008420)

• Vînd cărucior sport şi pompă Toyota. Tel. 13-88-28. (008424) -

• Vînd Honda Acord 1986, pentru piese. Tel. 14-51-13. (008431)

. • Vînd, Volkswagen Transporter în stare bună. Informaţii la telefon 17-04-96.

. .(008450).• Vînd M ercedes 200D

înmatriculat cu carte. Tel. 15-15- 35 ore 14-22 (008467) , ,

• Vînd două Forduri Tranzit, motor şi'p iese de schimb, 10.000 DM negociabil. Tel. 18-46- 59 după ora 18. (008473)

•' Vînd VW Golf 1,1 benzină 1981 neînmatriculabil, stare bună 1100 DM. Str. Nirajului nr. 46. (008493)’ • Vînd VW 1981, 1200 DM

negociabil. Str. Fabricii de Zahăr nr. 44 (008498) -

• Vînd Dacia 1995 deosebită. Tel. 15-77-83. (008505) \ '- • Vînd motor şi piese din■ dezmembrare Opel Kadett. Tel.19-20-04. (008506)

• Vînd barcă fibră de sticlă sport cu motor Johnson 40 cp, preţ 3900 DM. Tel.’ 13-75-43 şi13-69-77. (008508)

• Vînd Dacia 1310 neînmatriculată în stare foarte bună, preţ avantajos. Tel.- 23-12- 90 dimineaţa. (008515)

• Vînd Renault 21 TL stare foarte bună. Tel. 19-06-49 (orele9, 30-16, 30; str. Eminescu nr. 5); 13-20-28 după ora 22.(008531)

• Vînd Opel Kadett, VW Golf ambele benzină 1100 DM,, fiecare neînscrise, VW Golf 2 uşi benzină, stare bună pentru, piese, 600 DM. Tel. 14-57-04. (008533).

• Cumpăr autoturism înm atriculat în slare de funcţionare numai de la titularul talonului. Ofer 3, 5 respectiv 4,5 milioane lei.. Tel. 43-72-44 între orele 16-21. (008536)

• Vînd Opel Kadett combi şi Fiat Croma din 1986. Tel. 41-11- 37 după ora 17. (008539)

• Vînd uşă Oltcit dreapta. Tel, 16-73-10. (008541)

• Vînd Aro 10 an 1990 sau schimb cu Dacia 1310. Tel. 17-26-22 (013290)

• Vînd Opel Kadelt 1, 6 diesel, model 1983, consum 5L/ 100 km, 1400 DM, înmatriculabil pc 12 CJ. Tel. 15-

. 68-80, după ora 18. (013295)• Vînd Mercedes Cobra 300

D. 1977. Str. Dîmboviţei nr. 49 ap. 45, . (013301) •

• Vînd Ford Escort 1, 6 din 1911 cu motor din 1995 şi Alfa Romeo 1, 6 din 1984, stare excepţională, vama p lătită , ncînm atriculate. R elaţii str.

. M-maşlur nr. 20 ap. 3. (013334)• . Cumpăr autoturism

înmatriculat. Ofer 1800-2000. DM. Tel 12-35-10. (026164)

• Vînd urgent Audi 100 diesel 1987 cu piese de schimb, 6500 DM, negociabil. Tel. 17- 95-72. (013336)

• Cumpăr motor sau bloc motor BMW 320, 2000 cmc. Tel.18-71-37 (013339)

• Vînd BMW 525i an 1989, cu 123. 000 km, multe opţionale, preţ 17500 DM negociabil. Tel.15-78-09 (013340) ;

• Cumpăr Dacia. Tel. 12-21- 57 (013350)

• Cumpăr Dacia înmatriculată, avariată, defectă. Tel. 16-79-82 (013351) "i

• Cumpăr maşină în stare de funcţionare. Ofer 1-3 milioane lei. Tel. 13-34-51. (013355)

• Vînd Oltcit 11 RT an 1989, omologat, preţ negociabil. Tel.13-76-31 (013358)

• Vînd VW Golf 1100 din 1979 numere noi 4, 8 milioane. Tel. 32-37-85 (013359)

• Vînd Renault 18. TeL 15- 61-60, orele 18-20 (013369)

• Vînd Volkswagen Broscuţă, model 1303. Tel. 14-43-79 orele17-22 (013370)

• Vînd VW Golf diesel an fabricaţie 1980, Tel. .19-50-73. (013372)

• Vînd 2 motorete Hoinar cu, carte, Simson 49 cmc. Tel. 12-20-11 (013386).

• Vînd Nissan Patrol 3, 3 D,1987, preţ 4999 DM, motocicletă Honda CBR 500 F 1988, înmatriculat cu carte 4999 DM şi 8 cauciucuri uzate, CD au to ; Blaupunkt 420 DM. Tel. 43-81- ; 75; 19-87-08 (013387)

• Vînd.Lada 2105. Tel 12-03-80. (026044) ^ ;

• Vînd bară spate VW Golf; stopuri şi bară spate Renault 11. Telefon 18-87-22 după ora 19. (026049) v '

• Vînd VW Golf diesel, 4 uşi, stare excepţională. Tel 14- 56-06. (026051)'

• Vînd Dacia 1300 an 1979, stare foarte bună. Tel 13-33-59.(026058) - ,

• Vînd Opel Ascona 1, 6, benzină, 1983, stare bună. Tel18-86-02 mobil 018/62-3M 9. (026063)

• Vînd BMW 518 i, decembrie 1987, extrase, 7800 DM. Tel 42-52-08. (026076)

• Cumpăr Dacia: minim 3 ani, maxim 9 ani. Tel 16-69-75. (026077)

• Vînd VW Broască, 1900 DM . Str, Bucureşti nr. 88, tel14-91-64. (026109)

Vînd Mercedes 240D, model 115, stare' perfectă, preţ avantajos. Tel ' 15-37-58.(026118)

• Vînd placă presiune W artburg şi uşă metalică cu gratii. Str. Salcîmului nr. 5. (026139)

• Vînd Dacia 1410 an 1987. Telefon 17-05-16. (026154)

• Vînd urgent calculator 486 cu monitor monocrom preţ 1. 200. 000 şi imprimantă Epson A3, 450. 000 lei. Tel. 17-79-15 după ora 17. (008452)

• Vînd televizor Philips stereo TXT, calculator 386, Tel.14-37-04 (008217)

• Vînd vidpocam eră Panasonic M3000 şi linie, audio Technics, sigilate Tel. 19-00-65 interior 2001. (008477)

• Vînd antenă saţelit. Tel.16-34-68 (008478)

• Vînd 2 televizoare color G rundig Hi-Fi 54 cm şi Schneider digital 70 cin TXT. Tel. 13-75-43 şi 13-69-77. (008507) ' '

• Vînd fotolii pat, cuier lemn, candelabre şi veioze. Tel. 41-04- 00. (013284)

• Vînd .combină Jondier, stare excepţională masa 2, 30 m şi tractor U650 M. Informaţii la tel. 14-88-46. (013311)

• Vînd frigider de 2 ani, preţ 400 mii leir . Tel. 19-88-43 (013326) :':V

• Vînd frigider Arctic şi aparat auditiv. Informaţii str. M ureşului nr. 42 ap. . 19. ( 0 1 3 3 2 8 ) '

• Vînd: canapea, aspirator, cort 3 persoane, congelator 5 pupitre, port bagaj Dacia. Tel.16-21-09 după ora 17, (013344). • Vînd bicicletă semicursă şi

frigider Arctic. Tel. 14-43-79 (013371)

■ • Vînd televizor color marca Eres.-Tel 15-63-81 după. masa. (025799) ...,

• Vînd combină muzicală cu CD Aiwa nouă, telecomandă. Tel14-77-19; (025994);

• Vînd te lev izor color, telefax, diseman Sony. Tel 42- 52-08. (026075) •

• , Vînd m aşină cusut japoneză, cu multiple operaţii.,-; Tel 15-66-30. (026092)

• Vînd video recorder Philips, pentru pretenţioşi. Tel15-34-83.(026125)

• Vînd combină agricolă masa 2, 10 Mcrcedes 250. Tel. 15-08-32. (008394)

• Vînd Iac parchet, aracet şi uşă apartament STAS. Tel. 15-16-00 (013354)

• • Vînd ieftin mobilă. Tel 19- 37-33. (026037) ;

• Vînd 20 mc cherestea. Telefon 14-18-88. (026045)

• Vînd mobilă în stare bună. Tel 15-60-77 între orele 21-22.. (026094)

• Vînd 8 mc cherestea. Comuna Călăţele nr. 124, fam. Oneţ, tel 152. (026106)

• Vînd-vană baie 1, 70 m. Telefon 13-17-14 sau 15-89-18.(026119) . ‘

• Vînd pui american Stafford-shire terrier. Informaţii Ia telefon 065/14-71-55 între orele 8-16. (026137) ^

• Vînd icoane vechi pe stiîlă, de Nicula. Tel 41-53-94. (026156)

S C H I M B U R I D E

" L O C U I N Ţ A

• Schimb locuinţă Icral 2 camere central cu apartament 2-3 camere Icral. Tel. 13-89-92.(008442)

• . Schimb apartam ent 2 camere şi garaj cu apartament 3 camere. Tel. 43-02-42 şi 15-16- 42. (008460) ’

• /Schimb garsonieră confortI cu 2 camere. Ofer diferenţă. Str. Cernei nr. 9 et; 1 ap. 16, zilnic. (013341)

• Schimb garsonieră cu apartament 2 camere, preferabil Mărăşti. Str. Dîmboviţei nr. 87, ap. 4. (025943)

• Schimb apartam ent 2 camere Zorilor cu garsonieră .+ diferenţă. . Tel 13-33-59.(026059) ’ . v ;

• Schimb apartam ent 3 camere Zorilor cu 3-4 camere confort mărit sau casă. Tel 43- 82-50.(026112)

Î n c h i r i e r i

• Dau în chirie garaj str. Pietroasa intersecţie Pata. Tel.15-45-12 (008435)

• închiriez două camere u ltracentral cu telefon internaţional. Tel. 19-60-54 orele17-21. (008529)

• închiriez apartament. Tel.42-5419. (013324)

• Dau în chirie garsonieră plată anticipat 7 luni preţ 1, 5 milioane lei. Tel. 16-53-47 ore11-18 (013329) '

• , Dau în chirie teren agricol în str. Vîntului (Gruia). Tel. 43- 4140 sau 16-53-02. (013330)

• Dau în chirie o cameră. Str. Horea nr. 112 et. 1 ap. 16.(013332) .

• Dau în chirie garsonieră “Union” Tel. 17-00-80 (013337)

• Dau în chirie garsonieră confort I, Gheorgheni, valută. Tel. 15-16-60 (013374) .

’ • Dau în chirie apartament 1 cameră, m obilat, telefon, TV cablu, pe str. Năsăud, parter, pe termen lung Tel 15-63-81 după masa. (025795)

• Dau chirie' 1 cameră. Tel16-21-46 (026042)

■ > • Dau în chirie casă. Tel 14- 86-06. (026082) .

• Dau în chirie 3 camere nemobilate, str. mehedinţi nr. 13, 110 DM negociabil Tel 25-12-11. (026084)

• Vînd a b ric t de tîm plărie cu grosime. Tel.14-82-02 după o ra 18. (008503) . - ■

• Dăm chirie locuinţe. Tel. 43-00-81 (008511)

• Vînd tractor 650. Someşul Rece nr. 125 tel. 16-03-07. (008497)

• Vînd robot de bucătărie nou, cu garanţie. Tel. 41-37-01 (013385)

• Vînd biliard. Tel. 14-38-34 ora 9. (007981) '

• _ Vînd monitor SVGA color şi calculator 486. Tel19-90-76. (026142)

• Vînd televizoare color S a lo ra s te reo , Loewe cu telecomandă şi unui sport. Tel 17-01-32. (026155)

• Vînd frigider 240 1, pat dublu dormitor, maşină de cusut Sanda. Telefon 18-58-92.(008440) .

• Vînd mobilă de sufragerie din lemn de esenţă tare şi asp irator Tel. 13-89-92.(008441)

• Vînd uşă armonică. Tel. 43-05-89 (013331)

• Cumpăr repatriere. Tel. 12-42-52. (008286)

• Cumpăr binoclu infraroşu. Telefon 43-82-92. (008423)

• Vînd pui cocker spaniei negri. Tel. 43-76-45. (008443)

• Vînd cîine dalmaţian. Tel.15-15-35 orele 14-22. (008468)

• Vînd pătuţ pentru copii. Telefon 18-07-07. (008510)

• Vînd m obilă pentru dormitor şi Tineret. Tel. 41-04- 00. (013285)

• Vînd aragaz. Tel. 14-80-53 (013296)

• Vînd avantajos 17 familii albine Relaţii tel. 16-10-98 după ora 16(013317)

• Vînd lăzi albine şi culegătoare polen. Tel. 13-63-84 (013319)

. *. Vînd mobilă diverse tipuri şi obiecte uz casnic, pre( avantajos Tel 13-07-24; (025865) .

• Intermediem chirii. Tel. 19- 09-28 (008128)

• Ofer, caut chirii. Tel. 43- 09-41. (008195)

. • închiriez spaţiu pentru birou la firmă particulară Piaţa Cipariu. Tel. 14-98-86, (008425)

• Dau în chirie spaţiu 70 mp. Tel. 13-50-18 (013287)

• Dau în chirie spaţiu comercial 35 mp. Tel. 18-99-38 (013292) •

• Dau în chirie spaţiu producţie 70 mp, curent trifazic, apă caldă, telefon. Variante. Tel 13-75-61. (026091)

• Caut să închiriez spaţiu pentru service-auto, preferabil Zorilor. Tel 13-36-68 după ora20. (026101)

• Dau în chirie spaţiu birou, depozit. Tel 19-06-62. (026168)

• Caut chirie(valută). Tel. 41-15-02 (008512)

• Solicit chirie. Tel. 15-49-47 (008514)

• închiriez locuinţă. Tel19-85-65. (026028)

• Studentă grecoaică, cau tă de în c h ir ia t apartam ent sau garsonieră, neapărat cu telefon. Telefon19-82-20 în tre orele 18-21. (026047)

, • Caut chirie . Tel 43-00- 81. (026130)

• Caut chirie. Tel 13-03-81.(026131)-

• Caut chirie centru. Tel13-03-81 (026132)

. • S tu d en tă , cau t de închiriat cameră cu in trare separată (de p re fe rin ţă la casă). Tel 16-08-03. (026172)

• Dau în chirie casă cit 2 camere, bucătărie, curte 200 mp pe str. Bucureşti. Tel.43-24-17; 14-36-91 (008346)

• Dau chirie locuinţă. Tel. 13-03-81 (008513)

• Dau chirie. Tel 19-85- 65. (026027)

• închiriez garsonieră confort unu cartier Gheorgheni, plata anticipat. Tel. 18-34-16. (008426)

■ • Dau în chirie apartament două camere cu plata anticipat pe un an str. G orunului. Informaţii str. Bobîlnei nr. 16 între orele 17-20 (008434)

• Doi studenţi greci caută să închirieze apartament cu trei sau patru camere cu telefon în cartier Zorilor. Tel. 12-19-95. (008250)

• Caut chirie apartament 2 cam ere, pe term en lung, cu telefon, maxim 300. 000 lei mobilat, maxim 250. 000 lei nem obilat sau sem im obilat; Eventual plata anticipat. Tel. 19- 74-35 între orele 10-18. (008415)

• Caut autoturism pentru închiriat preţ convenabil. Tel.14-02-56. (008501)

• Econom istă, cau t de închiriat garsonieră mobilată, la preţ rezonabil. Mesaje la tel. 15- 45-05. (013289)

• Caut chirie. Tel. 16-78-19(013333)' • Tineri căsătoriţi căutăm de închiriat garsonieră. Tel. 16-30- 92 (013348)

• Caut de închiriat garsonieră în Gheorgheni sau Grigorescu. Tel. 15-79-90 după' ora 15 (013353)

• Caut de închiriat garsonieră mobilată, cu telefon. Informaţii la tel 15-03-96 între orele 13-17. (026126)

• Caut de închiriat apartam ent 2-3 camere, de preferinţă nemobilat, contract pe1 an, plata trimestrial, maxim;*? io d DM/lună negociabil 10%. Tei; 41-44-75; 15-10-65.(025862)

! • Caut de închiriat apartament 3-4 camere, mobilat, cu telefon, preferabil Zorilor, Gheorgheni. Telefon 12-16-89 sau ; 15-31-16 între orele 10-21.(025867)

• Caut ch irie 2 camere ultracentral, cu telefon. Tel 43-03-75. (025979) ;

• Caut de închiriat garsonieră mobilată. Ofer 100. 000. Tel 14- 77-19 (025993)

• Caut chirie. Tel 19-06-62. (026170)

D I V E R S E

F otoD o n # i o

B-dul Eroilor 32 Telefon 19.77.31

♦ fotografii colorpt. legitimaţii♦ fotografii colorpt. amatori♦ fotografii pentru nunţi♦ fotografii artistice♦ vindem film e

şi aparate fo to .

• Concurs pentru postul de îngrijitor la Asotiaţia d ţ locatari str. Plopilor nr. 54. Relaţii ap. 17 şi ap. 3 orele18-19. C oncursul va avea Ioc în data de 9 mai ora 16(008375) : ...

• Asociaţia locatarilor s t r . P lo p ilo r n r . - 54 organizează licitaţie pentru rev iz ia teh n ică a in s ta la ţiilo r p ă rţ i comune subsol în data de 9 mai 1996 ora 18 (repara ţii) . R elaţii ap. 36 şi ap. 3 orele 18-19.(008376)

• Executăm deratizări. Tel. 18-34-16 (008427)

• Angajăm vînzătoare şi g e s tio n a ri cil experien ţă . Relaţii la tel. 14-77-64; B- dul N. Ţ itu le scu n r. 18 (008449)

• T ransport m arfă pînă la 7 tone, p re ţ avantajos. Tel. 17-26-33. (008454)

• SC Halogen Service SRL organizează în data de11. 05. 1996 de la ora 11 selecţie pentru următoarele posturi vacante: - vînzător m agaz in ; - o p e ra to r m in ilabora to r. Selecţia va avea loc la studioul foto al f irm e i 'd in cadru l C om plexulu i com ercial Fortuna cartie r Grigorescu. (008459)

• Executăm deratizări. Tel. 17-11-88 (008528)

• Angajăm barmane şi o sp ă ta re . In fo rm a ţii la Select C lub 2000 s tr. Fabricii nr. 4 orele 16-18.(008532)

• “SC La Mama SA” cu sediul în CIuj-Napoca, str. H o rea n r . 10, an u n ţi in te n ţia de m a jo ra re a adaosului comercial pînă la 100% începînd cu data de 06 .06.1996.(013338)

• Angajăm sudor, zidar şi dulgher. In fo rm aţii tel.18-57-33.(013360)

marţi, 7 mai 1996 PUBLICITATE Program: S T 8 - i e A D E V A R U L9 - 1 4 . de cam

. Posed spaţiu ultracentral 150 mp Caut

ijnvestitor. Tel. 19-72-14 /(013376)

- A n g a j e z fete bar select.B-dul Eroilor nr. 32. SC Florin SRL (013377) ___

• Angajăm croitorese pentru producţie export. Vindem maşină butoniere grele, iuberdec,'surfilat. Str. Constanţa nr. 1-3 orele 8-16.(026080) ■ ~~

• Angajăm agenţi comerciali. Tel 43-01-27.(026121)

• Caut m agazin ultracentral, chiar parţia l, eventual co lab o ra re , şi depozit mare. Tel 13-56-11. (026150)

• Angajez frigotehnist şi comis voiajor. Tel 13-56-11. (026152)

• Execut jaluzele lemn tei cu garanţie; ,Tel 41-02- 79.(026157)

• Cedez spaţiu comercial _ . U lă râ ş ti . Vînd. ieftin ladă Jf Jirig, congelator 3 sertare ,

cam eră video, c în ta r e lec tro n ic . Tel 19-00-87. (026167) .

• '! ! Jaluzele plastic. Tel16-39-34 (026171)

• Angajăm coafeze. Chirie scaun 150. 000 lei/lună. Tel. 18-22-74. (008374) ' -

• i'R eînnoirea vanii cu smălţuire germană cu garanţie; alb, 77 mii. Ţel. 13-07-02. (008393) . '

• Caut v înzătoare prezentabilă, unguroaică, pentru chioşc. Telefon 43-82-92. (008422) v / . - V . \

• Reparăm maşini de spălat orice tip la domiciliu. Tel. 19-12-63; 16-81-71. (008456)

• Executăm tinichigerie, acoperişuri şi ceterne. Telefon13-96-93 după ora 17. (008462)

• Angajăm şofer eu maşină. Telefon 13-96-93 după ora 17. (008463) '

• SC G olden-G ate SRL angajează agenţi com erciali,

^ p e n t r u d istribuţie produse Alimentare. Se consideră avantaje studiile superioare, şi permis de conducere. Selecţia va avea loc in data de 9. 05. 96 la magazinul de pe B-dul Muncii nr. 219 între orele 10-11. (008472)

• Angajez stripteuse în Ungaria. Oferte serioase. Tel.16-34-68. (008479)

• Angajăm băieţi cu cunoştinţe de tin ich igerie , vopsitorie şi mecanică auto. Tel.13-98-51 ore 8-20. (008480)

• Angajăm vînzători stradali pentru ochelari soare. Posibilităţi de prom ovare. Tel. 43-38-29. (008481) '

• Transport marfa pînă la 1,5 tone Caut o vînzătoare piaţă. Fam. Hartman, str. Bobîlnei nr. 41 (008487)

• Angajăm brutari. Str. Colectiviştilor nr. 23 (Someşeni). Oferim salar civilizat, cartc de

4 muncă. (008490)/• • , Reînnoirea chiuvctei cu

sm ălţu ire . Tel. 18-14-7 0. (008491).

• Tehnoredactez lucrări de diplomă Tel. 13-01-46; (008509)

• Angajăm vînzător magazin a lim en tar; liceu specialita te , vechimc 5 ani. .Tel. 19-09-89. (008-51-8)---------------------------—t

• Asociaţie de locatari caută femeie pentru curăţenie. Tel. 15-94-02 după ora 18. (008540)

• Vînd maşină îngheţată germ ană, cu două capete. In form aţii la tel. 15-32-55. A ngajăm două fem ei pentru laborator de preparat cornete de îngheţată. Str. între Lacuri nr. 59. Selecţia 7-8 mai 1996 orele9-12. (013299)

• Angajăm muncitori pentru spălătorie auto. Str. Marinescu nr. 7, tel. 19-12-76 (013327)

• SC Trans T otal SRL angajează vînzătoare îngheţată. Inform aţii tel. 14-45-39 între orele 9-13. (013362) ,

• Spray contra ejaculării rapide, m edicamente potenţă, f r ig id ita te , zahăr afrodisiac. Telefon 01/637-62-73. (025777)

• Confecţionăm şi reparăm jaluzele din lemn de tei. Tel 13-03-09 sau 059/15-39-93. (025923)

• Dacă vrei să ajungi în SUA, vino la noi! Str. Gîrbău nr.8, ap. 10. (025973), . ^

• Angajăm vînzătoare. Tel42-53-54. (026026)

- « Montez, şlefuiesc parchet. Telefon 16-19-96. (026136)

• Posed spaţiu ultracentral 150 mp Doresc asociere. Tel 16- 98-40. (026153) V

• Consiliul local Gilău scoate la lic ita ţie -în ch irie re şi concesionare clădirea şi curtea fostei m agazii CAP G ilău. Licitaţia va avea loc luni, 20 mai1996 orele 10 la sed iu l Primăriei. (008438)

• Pierdut carte de identitate a autovehiculului seria B cu n r 230729. O declar nulă. (013356)

• Pierdut carte identitate autoturism Renault 19 Chamade cu seria B nr. 522971. O declar nulă. (013366) /

- • SC Elvira SRL pierdut chitanţier numerele 406-438. Se declară nul. (026074) ,

• Ianoş Daniela pierdut carnet de student şi permis BCU. Le declar nule. (026114)

• Timar Dana pierdut carte identitate nr. A*0160924. O declar nulă. (026135)

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

« T in e ri c ă s ă to r i ţ i , în g r ij im b ă tr în i b o ln av i (una sau două persoane) în schimbul cedării locuinţei în Cluj-Napoca. Telefon 17-06-51. (000100)

• Şofer B, C, D, E caut de lucru. fel. 14-02-56. (008502)

• Familie tînără, serioasă, cu un cop il dorim să îngrijim persoană în vîrstă, contra casă p articu la ră şi îi oferim 40 m ilioane. Inform aţii str. Dorobanţilor nr. 102 ap. 112, după ora 16. (013352)

• Caut partener dans sportiv. Tel. 17-81-23 între orele 14-21 (013375)

• Căutăm spaţiu depozitare mobilă zona Iris - C lujana - M ărăşti; D îm bul Rotund. Suprafaţa minimă 800 mp. Oferte la tel. 433555; 136822 (A) ,

• C aut zugrav pentru apartament cu 3 camere. Tel 12-20-27. (026072)

P I E R D E R I

, • Pierdut cîine lup aflat sub tratam ent. Recompensă! Tel 14-86-06. (026081)

• Pierdut ce rtif ic a t de înmatriculare a firmei "Fazakaş Construcţii Transport " SRL nr. J12/3842/1992. îl declar nul. (341014)

• P ierdut legitim aţie de serv ic iu pe numele Petruşel G abriela. O declar nulă. (008337)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Lingurar Augustin. îl declar nul. (013282)

• SC Comin SRL Iara, p ierdu t cod fiscal cu nr. .2869213. Sc declară nul. (013316)

• Firma “Tradijig E Van Wijk” pierdui talon înmatriculare şi cartc de identitate auto, cu nr. CJ/80/ CGV. Sc declară nule. (013318)

• . O p ia tră g rea îmi apasă inima la despărţirea de scumpul şi iubitul meu fiu, VALER UŢU, născut în Feiurdeni. în veci nu te voi u ita . T a ta A ugustin . (013302)

• Cu ad încă d u re re anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi g rea suferinţă, a scumpei noastre fiice şi. so ră TAŞCIUC IRINA, în vîrstă de 44 ani. fnmormîntarea va avea loc în B aia -M are . O d ihneas­că-se în. pace. A nna şi Olimpia. (008439)

• Cu nemărginită durere în suflet anunţăm încetarea fu lg e ră to a re d in v ia ţă a iub itu lu i n o s tru so ţ ta tă , so cru şi bun ic CENAN MANOILĂ (LUŢĂ). Să-i fie ţă r în a r u şo a ră .Înm ormîntarea va avea loc m iercuri 8 mai, o ra 12, în lo c a lita te a .B o ju . F am ilia îndoliată. (008470)

• Cu durere în suflet anunţăm m oartea dragului n o stru so ţ, ta tă socru şi bunic ÂŞTILEAN VASILE. Înm ormîntarea va avea loc azi, 7 mai, ora 12, sat Giula. Familia îndoliată. (008522)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din v ia ţă , după o lungă suferinţă, a dragei noastre soţii, mame, fiice şi surori, d r . KOVÂCS M IR ESA BIANCA, născută Ţinteanu. Înm ormîntarea în data de 7 m ai, o ra 15, în C im itiru l C entral. Familia îndoliată. (026052) ..

• S întem a lă tu r i de p r ie te n a n o a s tră M aria A luaşiu în m area d u re re p r ic in u ită de m o a rtea so ţu lu i d rag . Fam ilia Cosma. (008433)

• Sîntem a lă tu r i de colega noastră D aniela în marea durere pricinuită de m o artea ta tă lu i d ra g . C o lectivu l Secţie i de fizioterapie Policlinica II. (008445)

• Sîntem a lă tu r i de fratele, cumnatul şi unchiul n o s tru Ionuc T ăm aş şi familie în aceste clipe grele, la pierderea soţiei şi mamei idragi, ROZI CA, din Borşa. F ra ţ i i V asile, M aria , V ero n ica , cum nataV eron ica , cu fam iliile . (008447)

• Un u ltim om agiu finului nostru UŢIU VALER din partea naşilor Guşti şi V cronica ' C o ro ian u . (008453)

• Un ultim omagiu celui c a re a fost. ing. ag r. ALUAŞIU DĂNILĂ MARIUS. S incerecondo lean ţe fam ilie i în d u re ra te . Fam ilia Constantin A. (008461)

• S întem a lă tu r i de colega noastră Rad Livia în d u re re a . p ro v o ca tă de decesul tatălui ci drag şi îi tran sm item sincerecondo lean ţe . C olectivu l TESA Im prim eria Ardealul. (008465)

• L a tre c e re a în e te rn ita te , un gînd pios dragului nostru cumnat şi unchi DANIEL ALUAŞU. Fam. M ag iaru şi D ăbală. (008474)

• Pios omagiu celei care a fost m ă tu şa n o as tră MARIA STIHI, învăţătoare p en s io n a ră . S incere condoleanţe A'ărului nostru şi familiei sale. Dumnezeu s-o ie r te ! F am ilia d r. G heorghe- B ir le a n u . (013281)

• Cil adîncă durere ne luăm . ră m a s bun de la d ra g u l n o s tru coleg ing. A LUAŞIU DÂNILĂ M A R IU S, d ire c to r al societăţii noastre. între anii 1980-1990. Colegii de la SC L eg u m e-F ru c te C luj.” (008437)

• Cu adîncă durere în su f le t m ă d e sp a r t de s c u m p u l m e u g in e re , VALER UŢU, în v îrstă de 44 a n i, d is p ă ru t în tr -u n tra g ic acciden t Nu te voi u ita n ic io d a tă . Soacra Susana; (013303)

* Tristă a fost ziua de 2 mai cînd moartea nemiloasă a r ă p i t d in tre noi pe scum pul n o stru f r a te , cum nat şi unchi, VALER UŢU. A m in tirea ta va răm îne veşnică în inim ile noastre . Sora C ris tina cu familia (013304)

• Z d ro b iţi de vestea t r is tă a : în c e tă rii fu lg e ră to a re d in v ia ţă a scum pulu i n o s tru f r a te , cum nat şi unchi, VALER UŢU, d in > F e iu rd en i ne alăturăm la marea durere a cumnatei Lenuţa şi nepoţilor Delia şi Daniel. Sora Irina cu familia. (013305)

' • Cu nemărginită durere în suflet mă despart de cel care a fost cel mai bun şi iubit frate, VALER UŢU din Feiurdeni. Nu te voi uita n ic ioda tă . F ra te G uşti şi prietena M ariana. (013306)

• Şîntem alătu ri,de voi d rag ă L e n u ţa , D elia şi Daniel, în aceste clipe de grea încercare, la dispariţia celui care a fost scum pul n o stru cum nat şi unch i, VALER UŢU. D um nezeu să-l od ihnească în pace. C um nata Ana cu fam ilia, nepoata Mihaela cu familia. (013307)

• Cu nemărginită durere în inim i aducem un ultim om agiu celu i ca rc a fost scumpul nostru cum nat şi unchi VALER UŢU, dc 44 ani. Odihnească-se în pace! C um nata M ă rio a ra , soţul Gheorghe şi Ioana (013308)

*■' Cu sufletele zdrobite de durere ne luăm un ultim rămas bun de. la cel care a fost scum pul n o s tru naş, VALER UŢU, din Feiurdeni. A m in tirea sa va răm în e veşnică în inim ile noastre. F in ii M a r ia şi Io an . (013309) , -

• Dragul nostru VALER. UŢU, co leg de m uncă , prieten devotat care ne-ai părăsit a tît de neaştep tat, a ic i în I s r a e l , s în tem cu gîndul şi sufletul îndurerat alături de familia pe care n- ai reuşit să o revezi. Pios şi trist omagiu. Pojar, Bufnea, C re ţ, D eak, B ota , T işa şi Moldovan. (013342)

• S-a stins d in v ia ţă bunul nostru vecin şi prieten VALER, lă s în d în u rm ă tr is te ţe - şi la c r im i. T ransm item şi pe această ca le s in c e re co n d o lean ţe fam ilie i în d u re ra te .Dumnezeu să-l odihnească! N elu şi M agda P u riş . (013343)

• S în tem a lă tu r i de colega n o a s tră G oron V iorica, în m area d u rere p r ic in u ită de p ie rd e re a tatălui drag. Colegele de la G ră d in iţa n r . 58, C lu j- Napoca. (013346)

• Sincere condoleanţe colegului ing. Pârva Vasile, în m area durere pricinuită de m o a r te a ta tă lu i d rag . Colectivul serviciului CRVI din SG Transgex SA Cluj.(013378)

v* în t re a g a n o as tră com pasiune fam ilie i d r L ad is lau K ovâcs p en tru m area suferin ţă p rin care trece. Familia dr. Aimaşu.(013379)

• S în tem a lă tu r i de B â rsa n Ia c o b , în m area d u re re p r ic in u i tă de moartea mamei sale. Colegii de la Parchetul M ilitar Cluj. (013383)

• S în tem a lă tu r i de familia ing. Pârva Vasile în marea durere pricinuită de decesul tatălui drag. Sincere condoleanţe. Colectivul SC Transgex SA. (026039)

• S în ţem a lă tu r i de familia A pahidean Ioan în marea durere pricinuită de tr e c e re a în e te rn i ta te a ta tă lu i drag. Colectivul SC Peco SA. (026050)

• S în tem a lă tu r i de vecinul n o s tru A pahidean Ioan, la decesul tatălui său. S incere co n d o lea n ţe şi Dumnezeu să-l odihnească. V ecinii d in s t r . C alea Floreşti nr. 83. (026062) ■

_• Sincere condoleanţe îndurera te i fam ilii Uţu din partea colectivului clasei a X-a I , îm preună cu doamna d ir ig in tă M o ra ru D oina. (026067)

■ • « T ransm item sincere co n d o lea n ţe şi p ro fu n d a noastră, compasiune familiei ec. Ţ inteanu I. , în aceste clipe dureroase pricinuite de pierderea fiicei dragi, medic M IR E L A K OV ÂCS. Dumnezeu s-o odihnească în pacc! A sociaţia de locatari Bl. S7, s tr . T eleorm an nr.15-17.(026068)

• - Sîntem ală tu ri de tine, H ild a , în m are a d u re re pricinuită de decesul soţului tău d rag . D orina, Lenuţa, Iov şi V asile cu fam iliile. (026069) ,

• profund îndureraţi de tr e c e re a în lum ea ce lo r veşnice a bunului coleg şi p r ie te n , ing . ALUAŞIU D Ă N I L Ă , t r a n s m i t e m sincere condoleanţe familiei în d o lia te . A dio , d rag ă DINULE. Familia Oranschi. (026071)

• Sîntem alătu ri de tine, dragă Daniel, în aceste clipe de m are d u re re . Te a s ig u ră m . de în tre a g a n o a s tră com pasiune . Diriginta şi colectivul clasei a V II-a C , Şcoala nr. 10. (026104)

• Sincere condoleanţe pentru Nelu şi M arinela, la trecerea în nefiinţă a tatălui lo r ' d ra g . D um nezeu să -l o d ih n ească în pace. F am iliile B aba şi C enan.(026122)

• S în tem a lă tu r i de co leg ii n o ş tr i D îrjan M arinela şi F răţilă Ioan în aceste m om ente g rele pricinuite de decesul tatălui lo r d rag . C olectivu l SC Pasco Cluj. (026123)

• Sîntem a lă tu r i de fam ilia greu încerca tă la marea durere pricinuită de decesul celei care a fost Dr. M IR E L A KOVÂCS. F am iliile M urgu lescu şi ţ Timar. (026133)

• Sincere condoleanţe fam iliei, la p ierderea celei c a re a fost d r . M IRELA K OVÂCS (născu tăŢinteanu) Foştii colegi de la Liceul E. Racoviţă, (026134)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în nefiin ţă a iub ite i noastre m ătuşi, RAVECA TĂMAŞ (ROZA). Un ultim omagiu îi aduce familia Bochiş (Puiu, Dan, Dana, lu lia şi Andrei). (026161)

• Pioasă aducere aminte la îm p lin irea unui an de cînd draga noastră mamă şi bunică, GOIA LEONTINA, este num ai în g în d u rile n o a s tre . D um nezeu să odihnească sufletul ei bun. M arian a , N uţi, Vasilică şi Bebe. (026085)

• M ulţum im tu tu ro r celor care au fost alături de noi în momentele de m are d iţ re re p r ic in u i te de m oartea iubitului nostru col. ( r ) RUSU ; G AV RIL. O d ih n ească-se în pace. Familia îndoliată. (008466)

• M ulţumim din suflet tu tu ro r celor care au fost a lă tu ri dc noi în momentele dc grea încercare pricinuite de decesul iubitului nostru ta tă , soţ, frate, bunic BENI ATTILA ALADAR. Familia îndoliată. (008489)

• Sincere condolcanţc şi în t r e a g a n o a s trăcom p as iu n e fam iliilo dr.L aszlo Kovâcs ş i,Iu s tin Ţ in te a n u , Ta tr e c e re a în nefiinţă a cclci care a fost m am ă, so ţie şi fiică , d r.M IR E L A KOVÂCS. Fam. Neamţu Liviu.(O)——'

A D E V A R U L de CBu| SPORT marţi, 7 mai 1996

Gînduri Ia o seară de neuitat• DUPĂ ZECE ANI - “RETURUL” CUPEI CAMPIONILOR EUROPENI ARE LOC

LA BUCUREŞTI •Azi, la zece ani după acca

seară fabuloasă de la Sevilla, cînd fotbalul românesc a dat măsura valorii ce avea să fie mai tîrziu confirmată, Steaua acordă revanşa echipei FC Barcelona.

Acum exact un dcceniu pe stadionul Ramon Sanchez Pizjuan, Steaua cîştiga Cupa Cam pionilor Europeni, împotriva logicii. Era nevoie nu numai să învingă un adversar extraordinar de puternic. Ea trebuia să învingă în primul rînd un stadion înfesat de zeci de mii de spanioli în frunte cu regele Juan Carlos, trebuia să învingă ostilitatea unei părţi a Europei care considera echipa Steaua o intrusă în fotbal şi mai trebuia să. învingă tradiţia, poate adversarul numărul unu al Stelei;

Azi, pe stadionul Ghencea, într-un gest de un extraordinar altruism şi “fair-play”, Steaua acordă cata lanilor şansa consolării.

“Momentul” Sevilla a fost, în primul rînd, un start; un start pentru echipa naţională a României, chiar dacă Steaua mai avea să joace o finală a Cupei Campionilor Europeni. Au urmat calificările la C.M. ’90 din Italia, la C.M. ’94 din

SUA şi acum, la EURO '96 din Anglia.

Totul începuse însă acum zece ani într-o seară incendiară de mai, la Sevilla. Tot'atunci avea să se “nască” şi un idol, “înger păzitor” sau muritor care a semnat un pact cu diavolul: [repetabilul Helmuth D ukadam , cel care a dat impresia că poate apăra la nesfirşit loviturile de la 11 metri ale spaniolilor.

Peste toţi acei jucători, protagonişti ai neuitatei finale, au trecut zece ani. Insă azi, pe stadionul Ghencea, se va juca cu aceeaşi ambiţie.

Dacă acum zece ani, prima şansă o aveau spaniolii, azi prima şansă o au stcliştii. Asta şi dacă ne-am gîndi numai la faptul că Steaua va arunca în teren doi jucători aflaţi încă sub “sim brie” în slujba “regelui Fotbal”: Lăcătuş şi Belodedici. Dar, departe de orice rezultat, rămîne această unică bucurie a reîntîlnirii, bucurie pe care numai o minge albă pe un covor de iarbă verde ţi-o poate da.• A zi, departe de orice simpatii, vom fi cu toţii stelişti, pentru că sîntem în pritnul rînd români.

Cristian BARA

D I V I Z I A B D E F O T B A L - 3 3

“ S Î R M A ” V I C T O R I O A S A

L A B A I A M A R E !

Fruntaşele clasamentului merg cap la cap. Liderul, CFR-ul clujean, a cîştigat acasă o partidă grea, , cu UMT, în schimb Industria Sîrmei a obţinut o foarte preţioasă victorie la Phoenix, pe terenul din Baia Mare, rezultat care o apropie şi mai mult de promovare. Dacă în derbyul din etapa viitoare, dintre Sîrma şi Anina, de la Cîmpia Turzii, gazdele vor obţine victoria, mai mult ca sigur că ele se pot considera în A. Dintre celelalte rezultate sînt de menţionat victoriile realizate de ultimele trei clasate, care însă nule mai ajută la nimic, ele fiind retrogradate încă din tur. Şi din nou o neprezentare: Sticla Arieşul la Anina.

Rezultatele etapei: M etalul B ocşa.- Minerul Cavnic 2-0, V ulturii Lugoj - Lam inorul V ic to ria Z alău 2-1, Metalurgistul Cugir - Minerul Ştei 2-2, Minerul Anina - Sticla A rieşu l T urda 3-0 (neprezentare), Phoenix Baia Mare - Industria Sîrmei Cîmpia Turzii 1-2, Armătura Zalău - ASTRAL Deta 1-0, Olimpia Salonta - Minerul Baia Borşa 2-1, West Petrom Pecica - FC Telecom Arad .4-1, CFR Cluj- Napoca - UM Timişoara 2-0. Motorul IM Arad a stat.

Clasamentul:1. CFR Cluj 32 89-17 752. ISCT , 31 72-29 733. Min Anina 31 77-29 68

■ 4. UMT 31 61-24 575. ASTRAL Deta 31 68-28 546. FC Telecom 31 60-34 527. West Petrom 31 64-64 508. Phoenix . 31 80-38 48 9* Armătura 31 48-45 4810. Minerul Stei 32 56-48 4711. Min.B.Borsa 31 41-50 4512. Motorul IMA 31 48-56 42

13. Metalurgistul 31 37-55 44-53 46-81 38-55

17. Min. Cavnic 32 21-5820-1071721-12010

14. Sticla15. Laminorul16. Met. Bocşa

18. Olimpia19. Vulturii

3132 32

3131

4237342826

Etapa viitoare (duminica 12 mai): Minerul Cavnic - CFR (0- 5), Laminorul Victoria - Motorul IMA (0-10), M inerul Ştei - Vulturii (4-0), Sticla Arieşul - M etalurgistul (3-2), ISCT - Minerul Anina (0-3), ASTRAL - Phoenix (0-2), Minerul B.Borşa - Armătura (0-4), FC Telecom - Olimpia (4-1), U M f - West Petrom (3-3). Metalul stă. în paranteze rezultatele înregistrate în tur.

Eugen HANG

Cu em o ţii p în ă în f in a l

CFR - UM TIMIŞOARA 2-0 (1-0)Deşi scorul final ar conduce

spre concluzia că ceferiştii au avut duminică un joc destul de uşor, lucrurile nu stau chiar aşa. Feroviarii s-au întrebuinţat serios pentru a învinge o echipă foarte bine aşezată în teren şi, în plus, dubios de motivată.

în chiar primul minut de joc, la capătul unei combinaţii ca la carte Coroian-Minteuan, şutul celui din urmă este respins fn ultimul moment în corner. început promiţător de partidă, dar pînă la următoarea fază notabilă mai trec "doar” 20 de minute. Coroian ia pe cont propriu o acţiune pe partea dreaptă, trecere subtilă de Briciu şi acesta nu mai are decît soluţia faultului în careu. Penalty executat impecabil de acelaşi Coroian şi... 1-0. Golul rupe parţial echilibrul existent pînă în acel moment în teren şi, cîteva minute mai tîrziu, Iepure ocoleşte în colţul careului mic o minge pe cafe deja scria 2- 0. Tot Iepure mai are o dată şansa golului în minutul 37, la o lovitură liberă din unghi

F o tb a l in te r n a ţio n a l Italia ■ 33J o c u r i l e a u f o s t f ă c u t e

Cavalcada celui mai atractiv campionat de fo tb a l.d e pe bătrînul continent a ajuns înaintea finişului. Şi ca în alte ogrăzi, cu o etapă înaintea cortinei finale jocurile au fost făcute - sus în piscul clasamentului şi jos în coada lui, campioana, A.C, Milan fiind cunoscută încă din etapa anterioară, precum şi cele patru care în ediţia viitoare se vor bate cu furcile caudine ale Diviziei B, acestea fiind B ari, T orino, Cremonese şi Padova (indiferent de ordinea finală după ultima etapă).

Penultima etapă a surprins prin cîteva rezultate, care atestă că şi în peninsulă s-a instaurat oboseala: campioana, A C. Milan a pierdut cu scor de forfait partida cu Sampdoria, respectiv Fiorentina a pierdut, surprinzător, acasă, aşa ' că -bronzul campionatului, ca şi argintul deţinut multă vreme, s-au transform at în alte metale. Folosind o expresie populară de pe la noi, trupa lui Gabriele

Batistuta ”s-a înecat ca ţiganul la mal”. înainte de a vă prezenta rezu lta te le e tapei, unul de aplaudat în sensul ambiţiei cu care ultima clasată, Padova a ţinut să-şi onoreze prezenţa în Serie A, întrecînd o formaţie de dincolo de graniţa retrogradării.

Să parcurgem rezu lta te le penultimei etape: Cremonese - Vicenza 1-1, Fiorentina - Roma 1-4 (gazdele au deschis scorul prin Batistuta, după care oaspeţii au punctat de patru ori la rînd), In te r - B ari 3-0, Juventus -

-A talanta 1-0 (cei de la Juve au ratat cît pentru trei meciuri la un loc, unicul gol fiind marcat ”la înghesu ia lă” de Deschamp). Lazio - Napoli 1-0, Padova - Cagliari 2-1, Parma - Torino 1-0 (şi ”brînzarii” au preluat bronzul), Sam pdoria - A.C. M ilan 3-0 (Chiesa de două ori şi M ancini autorii golurilor) şi Udinese - Piacenza 0-0 (cum s-ar spune ... meci amical).

Clasamentul 1. A.C. Milan 33 53-23 70

2. Juventus3. Parma4. Lazio5. Fiorentina6. Roma7. Inter.8. Sampdoria9. Vicenza10. Udinese11. Cagliari12. Napoli13. Piacenza14. Atalanta15. Bari

33 55-33 44-33 64-33 52-33 50-33 51-33 57-33 34-33 40-33 32-33 24-33 31-33 35-33 47-

33 64 29 58 38 56 41 5634 55 29 54 45 5135 48 47 41 47 38 40 38 47 37 50 36 69 31

16. Torino 33 28-44 2917. Cremonese 33 36-50 2718. Padova 33 41-76 24

Privind situaţia celor 18protagoniste în clasam ent lucrurile sînt clare ca lumina zilei în partea finală, ultimele patru fiind de-acum retrogradate. Fără să vreau revin la Fiorentina şi înfrîngerea suferită: să se fi menajat trupa lui Ranieri pentru manşa a doua a finalei Cupei Italiei?

Romeo.V. CÎRTAN

D u p ă m i n i u c u l 9 0Bihorul mai crede în minuni

încurcate mai sînt căile fotbalului! După ce aproape un campionat întreg FC Bihor a cîntat uvertura neputinţei acum, la spartul tîrgului, orădenii s-au hotărît să facă în ajun dintr-un porc rahitic unul dolofan. Cu alte cuvinte, să strîngă punctele salvării de la retrogradare. Victimă a acestei terapii de soc a devenit sîmbătă Unirea Dej. Cu un lot mult mai valoros, Unirea a plecat capul fără însă să arate că toţi jucătorii ei şi-ar fi dorit victoria. Non combătui unora dintre elevii lui Nicolae Manea a fost vizibil chiar şi din tribune. Ca să fim realişti trebuie să spunem că înfrîngerea de la Oradea nu poate fi pusă pe seama unei zile de excepţie a bihorenilor. Explicaţiile trebuie să vină din interiorul taberei dejene. Oricum, nu ne îndoim că astăzi evoluţia de sîmbătă va fi analizată şi sancţionată aşa cum ar fi normal. Nu de alta, dar e păcat pentru nişte jucători care efectiv îşi dau sufletul în teren şi care privesc acum neputincioşi cum echipa alunecă în clasament. Sperăm să nu mai avem ocazia să revenim pe marginea unor astfel de subiecte.

Mihai HOSSU

aproape închis, Urai scoţînd t miraculos de sub bară. î Aşadar clujenii intră la cabine [; cii un fragil avantaj, care însă pentru înlăturarea oricăror [ emoţii trebuia msjorat după j.i pauză. î;

La un. singur minut de la reluare, Coroian şutează în portar, e drept de la astronomica distanţă de... 5 metri. Fază fierbinte şi în minutul 57 cînd, la o greşeală în lanţ a defensivei timişorene, Matiş’şutează violent de la 17 metri din păcate mult peste poartă. Tot peste poartă va şuta şi Iepure, trei minute mai tîrziu, după ce ţîşnise impecabil dintre doi fundaşi, în nota de dominare cvasi- totală a ceferiştilor, timişorenii încearcă, tardiv, cîte o acţiune de contraatac, dar mingea se încăpăţînează să nu ajungă în careul gazdelor. Totuşi oaspeţii mizează în continuare pe o lovitură de graţie, iar ceferiştii nu au altă soluţie decît desprinderea. Cu şapte a minute înainte de final, Oncică y "teleghidează” o minge peste întreaga defensivă, darvoleul lui Baci întîlneşte bara. Emoţiile se spulberă definitiv abia în minutul 90. Utfineant comite la mijlocul terenului prima sa greşeală în acest meci, Coroian pasează la Minteuan, cursă solitară a acestuia- şi gol ca la antrenament în poarta lui Urai.

Arbitraj excelent al brigăzii compusă din T. Baroian, ajutat la cele două tuşe de S. Aurelian (Ploieşti) şi M.Ponici (Cîmpina). Formaţiile care au evoluat; CFR: Pîglişan -Baci, Velţan, Găvruş, Simon-Matiş (75Benke), Truşcă, Minteuan, Oncică-lepure (87 Năstruţ), Coroian (Marian); UMT: Urai - Utfineant, Radu, Miclea, Briciu, Andreaş - Ploscaru, Miculescu (65 Stoica), Simedru- Sasu, Dima.

Mihai HOSSU

T e n i s m e r i d i a n e•Un weekend cu surprize pe

frontul masculin, doar Evgheni Kafelnikov reuşind să salveze onoarea jucătorilor din Top 10. După ce primul tur al turneului de la Praga (365.000$) a adus eliminarea a doi dintre viitorii săi adversari în CM pe echipe de Ia D iisseldorf (M arc R osset şi favoritul nr. 1, Thomas Enquist), în finală rusul a trecut de un alt rival potential, cehul Bohdan Ulirach (7-5, 1-6, 6-3). Contabilizînd al 9-lea succes din

carieră, Kafelnikov a băgat în buzunar şi un loz de 48.200$.

•Cel mai important turneu al săptămînii, BMW Open de la Miinchen (425.000 $) a produs două surprize de proporţii în semifinale. După ce în sferturi a trecut cu 6-3, 6-4 de Goran Ivanisevic, tînărul spaniol de 19 ani Carlos Moya a oprit la 38 seria succeselor consecutive pe zgură în acest sezon a lui Thomas Muster. în doar 69 de minute, numărul ’40 ATP a înregistrat cu

a

In alte ediţii dir> Bundesliga o formaţie de vîrf. Acum una de mijloc care alunecă spre a doua jumătate a clasamentului. Că aşa-i în fotbal.

H o c h e i p e g h e a ţ ă | Cehia campioană mondialăMitul superio rită ţii

profesioniştilor nord-americani în confruntarea cu “ pseudo- profesioniştii comunişti” a scăpat ca prin urechile acului de la o usturătoare “corecţie” în această a 60- a ediţie a CM, cînd NHL- ul e o “boală” cunoscută a tuturor echipejor europene de valoare. După ce au dominat clar grupele, Cehia şi Rusia păreau să sc îndrepte lejer spre disputarea “în familie” a meciului decisiv. în prima sem ifinală, cehii i-au “dezintegrat” pe americani cu 5- 0. Ruşii conduceau cu 2-0 după prim ele 20 dc m inute, dar reprezentativa arţarului a egalat în repriza secundă, cînd a avut

13 şuturi pe poartă faţă de 2 ale ruşilor. Ultima repriză şi prelun­girile nu au adus departajarea, canadienii calificîndu-se în finală la jienalty-uri (3-2).

In finala mică Rusia a condus din nou, avînd 3-0 în minutul 30 după un start exploziv cu două goluri în primele 5 minute. în superioritate numerică (5-1 pe parcursul meciului), americanii au înscris de două ori în finalul celei de-a 2-a reprize şi au egalat în a 3-a, Rolston mareînd în minutul 5 al prelungirilor pentru a adjudeca prima medalie ameri­cană la CM în ultimii 38 dc ani.

Finala mare a fost extrem de disputată şi echilibrată pînă în

ultimele secunde. Steve Thomas a deschis scorul pentru canadieni în minutul...6, Robert Lang a egalat în minutul 8 şi a adus Cehia în avantaj în min. 27, pentru ca acelaşi Thomas să egaleze la m ijlocul reprizei secunde. Prohaska a înscris cu 19 secunde înaintea “ultimei sirene”, canadieni au ieşit cu portarul în atac şi Kuccra a stabilit scorul final la 4-2. După 11 ani în carc şi-a condus elevii spre victorie la Praga, antrenorul Ludck Bukac a obţinut (cu altă “garnitură”, logic) al 7-lea titlu mondial al Cehiei, pritnul de la despărţirea dc Slovacia.

Radu C. MUNTEANU

(6-3, 6-3) cel mai mare succes din carieră. Puternic susţinut de public în a doua semifinală, Becker a pierdut lâ tiebreak (6- 7, 6-2, 6-7) în faţa lui Slava D osedel. C ehul (73 ATP) a înregistrat al doilea mare succes din carieră, trecînd în finală cu 6-4, 4-6, 6-3 de Moya; , .

•Semifinalele au fost fatale primilor doi favoriţi şi în turneul de la Atlanta (328.000$), unde marocanul Alami a trecut cu 6-4, 6-4 de Michael Chang, iar Niklas Kulti cu 6-7, 7-6, 6-2 de Richie Reneberg. Karim Alami (78 ATP) a realizat primul său succes de turneu, învingîndu-1 pe suedez în finală cu 6-3, 6-4.

Doar turneul feminin de la Hamburg (430.000$) a "mers” conform aşteptărilor. După ce în sferturi a oprit cu 6-4, 6-2 seria Ruxandrei Dragomir (reprezen­tanta noastră trecînd de germana Probst şi suedeza Carlsson), nr. 3 WTA, Conchita Martinez, a trecut sec în semifinale (6-1, 6- 1) de Mary Pierce. Pe cealaltă parte de tablou Arantxa Sanchez a făcut o posibilă repetiţie pentru finala Cupei Federaţiei, trecînd cu 6-2,6-0 de o altă franţuzoaică, Julie Harald. Favorita nr. 1 a avut un comc-back extraordinar în fina lă , revenind (contra serviciului) dc la 4-6,1-4, pentru a o înv inge cu 7-6, 6-0 în ultimele seturi pe Martinez.

Radu C. MUNTEANU

marţi, 7 mai 1996 SPORT A D E V A R U Lcfle C i u l

P r i*.

£y A *

; m

. . *». ? i

!ÎÎ rV .

r ; ’ î

v .AV> '«VMUtlW* “ * I ' %

■-■ - J i ! . ' * ; v S - “ • ^ ^ . / • * 'ţ î - - « i iZ . . .**■ 4 «&*&*“ . .. ^ _ ■ «

t*v

Egalitate, i~ f, în disputa " U " SM Invest - Steaua

N i c i c t r a g e d i e , f i n a l a s e j o a c ă f n c o n t i n u a r e !Nici unul din cei 2000 de spectatori aflaţi

duminică în Sala sporturilor ”Horia Demian”, inclusiv delegaţia stelistă, nu anticipau un asemenea deznodămînt în disputa cu nr. 2 din cadrul finalei

j y -Simpionatului Naţional de baschet masculin, dintre <f /II” SM Invest şi Steaua Bucureşti. Nu atît victoria,

echipei Steaua a şocat, cît maniera în care ea a fost obţinută şi scorul incredibil cu care s-a încheiat: 94-73 (44-42)! dar, ce s-a întîmplat? Meciul de duminică, ca se altfel şi cel de sîmbătă (cîştigat de clujeni cu 78-73), a avut o primă repriză de un extraordinar angajament, de această dată însă fiind dominată de oaspeţi, mai exacţi în aruncări şi mai organizaţi în acţiuni, drept urmare, ei conducînd în min. 15 cu 35-25. In toată această perioadă, precum şi în minutele ce au urmat pînă în finalul reprizei, ’ studenţii; care âu repurtat ultimele succese pe mîna pivoţilor, au preferat, inexplicabil, finalizarea atacurilor prin repetate aruncări de 3 puncte (9 încercări ratate în respectiva secvenţă de timp) care nu-şi atingeau ţinta, fiind apoi recuperate de adversari. Totuşi prin eforturile individuale ale lui Pintea, Sebestyen şi Vereş, echilibrul â fost menţinut, prima parte luînd sfîrşit la o diferenţa de un coş. a urmat a fost un fel de coşmar. Militarii, cu Voinescu în prim plan, încep repriza secundă cu o opoziţie pur formală în faţă, înscriind o suită - de coşuri care-i detaşează la 10 puncte în min. 26 (56-46). De aici degringolada din tabăra gazdelor a fost totală, ei nemaireuşind nimic şi pe fondul unei prăbuşiri psihice “5”-ul stelist Voinescu, Popescu, Păun, Ştefan şi Barbu, zburdă pe teren, înscriind cînd şi cum a vrut, ajungind ,1a un incredibil avans de 24 de puncte în min. 35 (83- 59)! Tînărul şi, firesc, neexperimentatul antrenor Drăgan Petricevic este şi el depăşit de evenimente,

schimbările sînt neinspirate, iar jucătorii se încurcă în propriile scheme tactice, totul dînd impresia unui haos general, care a facilitat galopul de sănătate al adversarului, ce cîştigă partida cu 94-73, egalînd scorul general 1-1, ■ ...: i

Este drept că s-a pierdut o partidă importantă în economia acestei finale, deci o mare şansă în disputa pentru titlu, dar din ea nu trebuie făcut o tragedie. Finala se joacă în continuare şi acest accident (pe care nu-1 putem numi altfel), cauzele lui, trebuie disecate cu migală şi înţelepciune, şi trase învăţămintele ce se impun. Avem deplină încredere în capacitatea profesională şi experienţa directorului tehnic, Gheorghe Roman, ce a format şi obţinut cu acest team două titluri de campioni, şi care acum are obligaţia să se implice direct în pregătirea şi conducerea manşei a doua a finalei, ce se va derula în Capitală, în zilele de 11 şi 12 mai. încheiem cu formalitatea numirii marcatorilor: Pintea 17, Geomolean 13 (2x3), Vereş 11 (2), Sebestyen 8, Rotaru 6 (1), Boian 6, Szilagy 5, Cristescu 4, Săftescu 3, pentru “U”, respectiv Popescu 23, Păun 22 (4), Ştefan 16 (1), Barbu 16 (2), Voinescu 15 (1), Dobă 2. A arbitrat bine: B. Bădilă (Bucureşti) - Q. Roşea (Oradea).

M ir c e a lo a n R A D U * * *

în play out, perechea Carbochim -SO C ED , şi-a disputat duminică meciul cu nr. 6, cîştigat de Carbochim , în urma unei dispute pe care a dominat-o de la cap la cap, cu scorul de 73-62 (39- 33). Coşgeterii: Lăpuşte 25, Griinwald 14, Rusu10, de la clujeni, respectiv Toader 14, Stupinciuc11, de la Soced. Scorul general este de 3-3, “decisivul”, ce va desemna pe viitoarea divizionară “B”, urmînd a se juca în Capitală.

“Doar o vorbă să-ti mai spun. N

O vorbă legată de prestaţia, modestă, a echipei feminine de handbal în meciul de sîmbătă, cel cu Arbema Arad, altfel ultima apariţie a clujencelor în faţa propriilor spectatori în actualul sezon. O prestaţie care a stîrn it comentarii (chiar dacă ea s-a încheiat cu victoria gazdelor, şi la victorie multe se iartă), iar

■pretenţioşilor - întrebări acide de genul: “Astea se voi în A?” ;

Da, se vor în A. De aceea au tras din răsputeri un campionat întreg, pe parcursul căruia n-au înregistrat decît două înfrîngeri, ambele în fieful formaţiilor cel mai bine dotate (din toate punctele

.de vedere) ale Diviziei B: lisa Timişoara şi Arbema Arad. O campanie dură, în care şaptele clujean s-a bazat, prioritar, pe entuziasmul fetelor şi “nebunia” antrenorului Gheorghe Mărginean. Fiindcă “U” nu s-a prevalat, precum contracandidatele ei la promovarea în A, de oblăduirea unui sponsor care să-i asigure supraalimentaţie, vitaminizare, condiţii de •

recuperare, echipament, cantonamente, turnee de pregătire etc, etc. Şi aşa uzura fizică şi nervoasă s-a acumulat, iar traumatismele s-au menţinut, ori recidivat (sîmbătă cinci dintre jucătoare prezentau indisponibilităţi şi totuşi au jucat grevînd potenţialul echipei). Chiar dacă m otivaţia (sentim entală) a acesteia nu s-a prăbuşit. încă. Şi am dori-o din suflet să nu se prăbuşească nici în acest final de campanie în care “U” şi-ar putea apropia visul: promovarea pe prima scenă a handbalului românesc. Poziţie caTe ar antrena, desigur, alt statut. De aceea asigurăm echipa de suportul nostru moral în decisivul de mîine - altfel ultimul meci al returului - în care “U” are nevoie de victorie la un punct, acasă la Marcelini Timişoara. Victorie care ar trimite-o în “Final Four”, programat la Bucureşti între 17-19 mai. Aşadar, succes, fetelor! în fond asta era vorba pe care doream s-o spunem!

N u s a D E M IA N

.C e l mai rapid v ineri, Schumacher l-a detronat pe Hill din pole-position în ultimul minut al ca lificărilo r, anunţînd pe circu itu l purtînd numele fondatorului echipei de la Maranella progresul realizat în ultimul timp de Ferrari. Imediat după realizarea' acelui tur de excepţie, germanului i s-a rupt suspensia, el ajungind la boxe pe jos. Dezamăgit, dar nedezarmînd, H ill ş i-a p regă tit m agistral revanşa. în cursul dimineţii de duminică,- ,ei şi-a păcălit subtil adversarii, sugerînd o; tactică cu trei opriri la standuri, cînd în

învingătorul de la Nurburgring a "spart" (cu ajutor ... Beneton) în primul tur, retrogradînd în poziţia 21.

1 După ce Coulthard (în turul 20) şi Schumacher (în turul 21) an in tra t la standuri pentru realim entare , H ill a preluat conducerea, pe care nu a mai cedat-o. Echipa Williams şi-a schimbat tactica, rezerva de combustibil permiţîndu-le mai multă flexibilitate. Englezul a efec tuat o in trare rapidă (slash&dash). la standuri în turul • 30 şi o alta în turul 50, de fiecare dată revenind în frunte. După ce

puncte a echipelor lor. Francezul a avut un weekend cu peripeţii, putîndu-se considera norocos.

Stew arzii au îm părţit cu dărnicie penalizări de 10 secunde pentru depăşirea vitezei de 80 km/h la standuri sau pentru blocarea liderilor cursei, printre " fav o riţii” lor numărîndu-se Bado, A leşi, Lamy, Herbert, H akkinen sau D iniz. Spre. deosebire de cursele anterioare, au lipsit duelurile pentru poziţii. Una din picanteriile finish-ului a furnizat-o (ca şi în calificări); Michael Schumacher, căruia în chiar ultimul tur i s-a blocat una

planurile sale figura una singură! Cu mici variaţiuni pe'aceeaşi, temă, Imola ’96 a fost o strălucită revanşă a echipei W illiams- Renault, pentru înfrîngerea de la Monte Carlo ’95 în dauna lui Schumacher.

Damon a avut un start bun,' depăşindu-1 ,pc Schumi. Ca şi la Nurburgring, un start senzaţional a avut David Coulthard. Plecat din poziţia a 4-a, scoţianuL şi-a plasat timp de 19 tururi McLaren- ul în fruntea plutonului. Cu rezervorul mai încărcat, Hill nu a opus o foarte mare rezistenţă cînd Michael l-a depăşit în turul 2, rămînînd la 2-3 secunde în spatele celor doi. Ghinionistul a fost de această dată Villneuve.

s-a aflat printre animatorii cursei în primele 2 treimi, Coulthard a abandonat după 44 de tururi, dar revirimentul McLaren-ului nu a scăpat neobservat. Alt ghinionist remarcat a fostM ika Salo, căruia motorul Yamaha i-a făcut figura explodînd în turul 25.

După neşansa din primul tur, Villneuve a "alergat” foarte bine şi a ajuns în puncte, cu 15,ture înainte de finish. Dar în turul 58 el s-a îndreptat (cu probleme) spre standuri, de unde nu a mai revenit. în ciuda unor mici dificultăţi la unul din schimburi, Berger şi-a plasat B cneton-ulpe' podium în urma unei curse "curate”. Irvine (al 4-lea) şi Aleşi (al 6-lea) au completat dubla în

din roţile anterioare. De data aceasta germanul a fost "pescuit” (dincolo de finish) de pace-car, dar zîmbetul cu care saluta tifosii îi stătea puţin strîmb pe buze...

Imola (63x4,89 = 308,07 km): 1. D. Hill (lh 35:26,156), 2. M. Schumacher (+16,460), 3. G. Berger (+46, 891), 4. E, Irvine (+1:01,583), 5. R. Barrichello (+1:18,490), 6. J. Aleşi (+1 tur), 7-11 P. Diniz (+1), M. Hakkinen, P. Lamy (+2), L. Badoer (+4), J. Villneuve (+ 6 tururi).

R a d u C. M U N T E A N UClasament general: Hill 43,

Villneuve 22, Schumacher 16, A leşi 11 etc. C onstructori: Williams 65, Ferrari 25, Benetton 18 etc.

EijRUGBY.în etapa a XlX-a:Rulmentul Bîrlad - T t6 Februarie

13-22(6-91Victorie clară a lui ”U” 16

Februarie, prin care echipa profesorului Ştefan Ioncscu îşi consolidează poziţia în clasament. M arcatori pentru

•c lu jen i, G otineac şi Săuan (eseuri), Nichitean 3 lp, Răcean1 lp. S-au afla t pe terenu l B îrlădean Budai, C ilincă, Socaciu, Popeanu, ’ C ristian C iorăscu, Tămaş, C roitoru, Rădulescu, Flutur, Nichitcan, Franciuc, Răcean, G otineac, Săuan, M aftei, în locul lui Franciuc a fost introdus Iacob.

Linia dc clasament a ”U” 16 r Februarie: 19 11 0 8 478-291 42.

Primele două locuri sînt ocupate dc Dinamo cu 51 de puncte," urmată de Farul Constanţa 46. în etapa a XX-a, sîmbătă, 12 mai, ”U” 16 Februarie - Ştiinţa Petroşani (echipă aflată pc locul9, cu 36 de puncte).

D e m o s t e n e S O F R O N

Surpriză de proporţii la ”U” SM!?

C am pionatu l s-a încheiat. Pentru echipa fem inină a ”U ” SM cu- un rezu lta t deosebit. Locul 3 şi m edaliile de bronz, p a r t ic ip a re a în t r -o c u p ă europeană intercluburi, CEV. Şi acest lucru la num ai un an de la p ro m o v area în ”A ” . A cum apare surpriza. D e la16 aprilie a .c., V alerian Luka, antrenorul principal, este pe liber, hotărîndu-se schimbarea d-sale din funcţie. N em eritat d a c ă ne g în d im la perform anţa ob(inută. D ar şi dacă ne gîndim că la uşă bate tu rneu l sem ifinal a l ”C upei Rom âniei” , 17-19 mai, G alaţi, într-o grupă nu prea uşoară. D acă accst turneu sc va ţine, ccca cc este o cu totul altă p o v e s te . D c o c a m d a tă să vedem cc sc va în tîm plă cu V alerian Luka. între a fi sau a nu m ai fi la cîrm a ”U ” SM.

D e m o s t e n e S O F R O N

~ ' h - <

i1 ___________

Cluburile sportive clujene, Intre mărire si decădere

*

Astăzi Clubul sportiv ”VOINŢA ” Cluj (II) •

- D om nu le p re ş e d in te G heorghe C ă p ra ru , C lu b u l ” V oinţa” C luj a reprezen tat ccva în v ia ţa s p o r t iv a a ju d e ţu lu i, a ţâ rii. C arc sînt p ro b le m e le a c tu a le a le C lu b u lu i, ale p re şed in te lu i C âp ra ru ?

- Cea mai importantă şi cea mai presantă este cea financiară, m ai ales pen tru sportu l de performanţă. Din anul în care am preluat conducerea Clubului sportiv "V o in ţa” 1993, am căutat să fac tot posibilul pentru ca accst club să supravieţuiască. Am redus organigrama clubului aproape la minimum posibil, staff-ul de tehnicieni, s-a redus numărul dc secţii. Am- posturi

în schemă dar nu am bani pentru ele. Cu toa te în tîm p inările îna in ta te conducerilo r U CECOM şi A TCO M , nu reuşim decît acoperirea salariilor, supravieţuirea celor mai bune secţii. Nimic altceva.

. . - Ce alte forme a ţi încercat?.'- Am înfiinţat o mică societate

comercială în cadrul clubului. Nu ne bazăm pe ea, este o formă de a ieşi din impas cît de cît.

- C a re este a t i tu d in e a ’ forurilor tu telare UCECOM şi ATCOM ?

- Aş putea să vă spun mai multe. Nu pot trece cu vederea acele, m om ente în care conducerile cooperativelor, pur şi sim plu, au în tors spatele mişcării sportive de performanţă, ncglijînd acest club...

- M ă scuzaţi câ vă în tre rup , d a r în situaţia dvs. sc tfilă toate cluburile "V oinţa” din ţa ră .

- Afirmaţie corectă. Este un regres total. Cu punct dc plecare tot de la UCECOM. Cluburile

Voinţa”, aşa cum aţi remarcat

la început, au reprezentat ceva . în m işcarea sp o rtiv ă d in România: Au dat sportivi de valoare loturilor naţionale de seniori şi senioare, cam pioni europeni şi mondiali, medaliaţi olimpici. Dau şi astăzi, nu în aceeaşi m ăsură însă. F o stu l UJCM, de exemplu, a avut opt cooperative. Acestea au ţinut nu num ai m işcarea sp o rtiv ă "V o in ţa” , c i şi o frum oasă : activitate culturală, o bibliotecă, un cor. Vorbesc lâ trecut.

- Să revenim Ia dvs.: care este baza de an trenam en t?

- F o sta co nducere nu a manifestat suficient interes în această direcţie. Sau nu ‘a fost su fic ien t de sp rijin ită în demersurile făcute mai sus. S-a um blat pentru obţinerea unei baze proprii dc antrenam ent, ultima înccrcare fiind pe strada Ilie Măcelaru (asta înainte de 1989). *Am pierdut şi această

■bază pentru care existau proiecte c lare: jan b a z in , de în o t descoperit, un altu l acoperit,

două săli de antrenament, una de competiţii. în prezent, secţia de c ic lism îş i desfăşoară activitatea în cadrul clubului, secţia de box, ,1a înţelegere cu ASA Armata Cluj, luptele libere la înţelegere cu CSS Viitorul Cluj, prin amabilitatea domnului d irec to r prof. M ihai Donea, artele marţiale în cadrul Scolii nr. 21.

- D otarea?- Precară şi ea, fiind văduvite

toate secţiile. Să iau numai secţia de ciclism: un prieten din Franţa mi-a oferit trei biciclete superbe; mai am încă două, trei, bunicele.O b ic ic le tă de concurs performantă costă pînă la 2000 de dolari, Referitor la secţia de ciclism, m-a supărat imixtiunea ARDAF-lui, care mi-a curtat cîţiva ciclişti, pc cei mai buni, fără a sc lua legătura cu noi mai întîi. Şi după secţia de polo, cCa de ciclism a fost una fanion a clubului şi a Clujului.

(va iirma) D e m o s t e n e S O F R O N

A D E V A R U L .C B u f ECONOMIA marţi, 7 mai 1996 14)

Ministrul finanţelor Florin Georgescu, iar umblă cu... glumeN-aş fi crezut că vom ajunge,

din nou, să stăm multe ceasuri la cozi pentru un litru de lapte. Iată că a revenit tabloul statului la coadă, dis-de-dimineaţă pentru acest produs alimentar esenţial, mai ales pentru copii şi oameni în vîrstă. Sîmbătă, 4 mai, coadă formată pentru magazinul de profil al SC “Napolact” SA din piaţa Mihai Viteazul, ajunsese pînă pe podul de peste Someş. Aproape ca înainte de 1990. 61 piaţa centrală agroalimentară a municipiului CIuj-Napoca se vindea litrul de lapte cu2.000 Iei. O femeie necăjită îmi spunea: “Am nevoie de doi litri pe zi. De unde să scot, numai pentru lapte 120.000 lei pe hmă? Nu-mi dau seama ce se întîmplă. Pînă în umiă cu cîteva săptămîni, cel puţin la magazinul “Napolact” menţionat, găseai lapte tot timpul. Şi unt şi alte preparate din lapte. Cum de am intrat în criza de lapte tocmai în mai, cînd în mod normal producţia creşte? Doar n-au dispărut, aşa, peste noapte, un număr mare de vaci? Despre came, ce să mai spunem? în hala din piaţa centrală se vindea, sîmbătă, doar carne de miel. Firmele private aveau uşile zăvorite sau în vitrinele frigorifice doar găini şi “tacîmuri”. Ici-colo, osînză de porc. Cam atît. Probabil că

această criză de lapte, produse lactate, came şi preparate din came are legătură cu hotărîrea executivului privind majorarea preţurilor de achiziţii pentru came de porc, pasăre şi lapte. Ceva se aşteaplă. Negocierile dintre furnizor, angrosist şi comerciantul cu amănuntul. Unii comercianţi au urcat deja preţurile la pulpa de vită - 9.000 şi pasta de mici 7.900 lei/ kg., deşi carnea de vită nu face obiectul menţionatei decizii de majorare, a preţurilor de achiziţii. Situaţia a devenit dramatică. Deşi datele oficiale vorbesc de o îmbunătăţire a nivelului de trai, prin creşterea mai rapidă a veniturilor decît a preţurilor. Fals. Probabil că “în medie” stăm bine, dar de mîncat

nu mîncăm “în medie”, ci fiecare după cum îi permite punga. Marea

. majoritate a familiilor, chiar în cazul fericit în care lucrează şi soţul şi soţia, se chinuie de pe o zi pe altă. Cheltuielile de bloc sînt mari - 50- 60.000 lei pe lună; energia electrică se scumpeşte; s-a scumpit transportul pe calea ferată cu 30 la ’ sută în ultimele luni, cheltuielile cu grădiniţa, cu îmbrăcămintea şi încălţămintea, cu asistenţa medicaiă şi procurarea medicamentelor etc.,etc. Oamenii - marea lor majoritate mănîncă şi se îmbracă tot mai prost. Explicaţia este una singură: politica economică ineficientă a guvernelor postrevoluţionare pe care o regăsim pe lîngă cele menţionate într-un

N o i l e p r e ţ u r i p e n t r u l a p t e l e d e c o n s u m ş i u n t- lapte cu 1,8 la sută grăsime, la sticli - 650 lei/litru;- lapte cu 1,8 la sută grăsime, la pungă - 680 lei/bucată; - lapte cu 2,5 la sută grăsime, la sticlă - 750 lej/Iitni; - lapte cu 2,5 la sută grăsime, la pungă - 800 lei/ bucată; - lapte cu 3 la sută grăsime, la sticlă - 800 lei/litru; - lapte cu 3 la sută grăsime, la pungă - 850 lei/bucată; - unt cu 65 la sută grăsime, în bloc - 8400 lei/kilogram; - unt cu 65 la sută grăsime, pachete de 100 de grame - 900 lei/bucată; - unt cu 65 la sută grăsime, pachet de 200 de grame -1800 Iei/bucată; - unt cu 80 la sută grăsime, în bloc -10.000 lei/kilogram; - unt cu 80 la sută grăsime, pachete de 100 de grame - 1050 lei/bucată; - unt cu 80 la sută grăsime, pachete de 200 de grame- 2050 lei/bucată; - unt cu 82 Ia sută grăsime, în bloc - 10.200 lei/ kilogram; - unt cu 83 la sută gtăsime, în bloc - 10.300 ki/kHogram; - unt cu 83 la sută grăsime, pachet de 100 de grame - 1250 leiAncati;- unt extra cu 80 la sută grăsime, în cutii de 25 de grame - 550 Iei/ bucată; • lapte praf normalizat cu 26 la sută grăsune - 7200 lei/kHogram

nivel scăzut al productivităţii muncii, îndeosebi în industrie şi agricultură - care ne interesează în primul rînd - în jaful avînd ca obiect proprietatea de stat, a evaziunii fisale şi corupţiei...

... Iar liderii partidelor politice ne promit şi acum precum în 1990 şi mai ales 1992 marea cu sarea şi zic că tare bine o să ne meargă dacă îi votăm pe ei şi nu pe ceilalţi. Fără o schimbare fundamentală în economia şi societatea românească nu putem spera în mai bine; ne aşteaptă accentuarea polarizării societăţii în bogaţi şi săraci, în creşterea celor din urmă. Arogant şi cinic cum îl ştim, ministrul de stat, ministrul finanţelor declara, chiar în ziua în care se publicau noile preţuri cu amănuntul la lapte şi unt: “Creşterea preţurilor reprezintă o consecinţă a mutaţiilor, a ajustărilor structurale care se produc în economie. Actualmente, creşterile de preţuri sînt mai lente,

' comparaţiv cu perioadele anterioare (dar şi creşterile de salarii n .n.).în acest an, majorările de preţuri niu vor depăşi 20 la sută . Hai, că-i bună gluma, d-le ministru de finanţe. Să-i lăsăm pe liderii politici să umble cu asemenea poveşti pe care nici copiii nu le mai cred.

Io n G O IA

PRETURILE LA PIAŢA1 1

Duminică, 5 mai, în principala piaţă agroalimentară din CIuj-Napoca erau mai mulţi vînzătoridecît cumpărători. Nici unii, nici alţiinu păreau entuziasmaţi Dar să trecem direcţia subiect, la nivelul preţurilor.

• carne, numai de miel, 5.000 lei/kg - în scădere deoarece în satele noastre a început “împreunatul oilor”, care de fapt înseamnă despărţirea mieilor de oi, şi atunci fiecare gospodar gîndeşte o politică pe termen scurt şi lung. Adică ce lasă de prăsilă şi ce taie/vinde. Se poate ca în următoarele zile să scadă preţul la came de miel deoarece va creşte oferta.;

• caşul de oaie (sau relativ de oaie, adică făcut în amestec cu lapte de vacă/bivoliţă/capră) a ajuns la 8.000, iar telemeaua cu aceeaşi presupusă compoziţie, dar cu foarte mult zer, la 6.000 lei/kg.

• roşii, de slabă calitate şi în cantităţi mici oferite spre vînzare, deoarece n-au venit cantităţile prognozate din alte ţări, iar serele noastre au fost în cea mai mare parte dezafectate datorită faptului că la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, in

anumite structuri ale guvernului şi la ministerele cu bani (aviz Florin Georgescu) erau alte interese, de puşculiţă, nu de dezvoltare a marelui potenţial de care dispuneam In domeniu înainte de 1990 şi i se întrevedea o mare dezvoltare.-

• culmea-culmilor, ouăle se . r â d la 130 lei bucata, deci la

aproximativ, jumătate preţul practicat cu cîteva săptămîni în urmă. Asupra acestui aspect vom reveni. Cum este profitabil? Este o conjunctură nefavorabilă datorită raportului ofertă-cerere? Probabil, dar nu intrăm, acum, în detalii.

• castraveţi - 3.400 - 4.500 lei/kg;

• ceapa, legătura, un produs ieftin - 250 lei;

• spanac - 1.000 lei/kg;•varză, recolta 1996-2,900

lei/kg,•fasole v trd e -6.000-6.500

lei/kg.Deci, cam aşa arăta piap Clujului,duminkă. Camedeporc

nimic. Ceseaşteaptă? Deoarece, vedem, că unele magazine, cu patroni serioşi, care îşi respectă clienţii vînd în cantităţi şi la. preţuri neschimbate, altele puţin mărite. Cumpărătorii îi vor căuta, întotdeauna pe cei care nu exagerează. _ .

U -G .) IPădurea - p lăm înul nostru verde

Intr-adevăr, în actuala eră a c iv ilizaţiei "m oderne”, . generatoare de milioane de tone de produse secundare, nocive proceselor biologice, pădurea şi clorofila în general, reprezintă, pînă Ia mult dorita neutralizare a agresiunii industriale, un vast domeniu de. com pensare a pericolelor ecologice ce ne pasc. Ca o gigantică sugativă, verdeaţa frunzei sale absoarbe, sub influenţa razelor solare, bioxidul de carbon (C02) din atmosferă, pe care împreună ciţ azotul şi hidrogenul în sintezele de creştere eliberînd oxigenul (02 ) sau, în zonele coniferelor, ozonul (03). Prospeţimea acestor produse, adeseori în stare ionizată, se face sim ţită în stimularea proceselor vitale, proprii tuturor.fiinţelor vegetale şi animale, din interiorul său ori din preajmă, cărora le asigură şi un bogat rezervor de apă. între acestea, omul, fiinţa cea mai . evoluată şi tot atît de delicată, profită din plin de binefacerile pădurii.

Puterea revigorantă a pădurii asupra organismului uman a fost remarcată din adîncuriie vremii, în urmă cu peste 2300 de ani, H ipocrate, mare medie al antichităţii, a cărui operă îşi păstrează valoarea, în m u lte . capitole recomanda bolnavilor s lăb iţi, de regulă tuşitori, denumiţi "ftiziei” (azi bacilari, sau tuberculoşi) odihna în apropierea pădurilor, preferabil la altitud ine, însoţită de o alim entaţie consistentă. Rcfaccrca acestor pacienţi a fost observată şi în medicina populară europeană, inclusiv cca rom âncască, în carc se recomanda odihna la slîna dc oi, în timpul vârâtului montan, unde acrul ”de cetină” îşi îmbina cfcctul cu cel al consumului de preparate lactatc proaspete, - baciul devenind dictetician cu cunoştinţe empirice. Accstc observaţii au fost luate foarte în serios de mcdicina modernă şi, în 1854, BRI-IIMI'R creează primul sanatoriu în munţi pentru tuberculoşi, - la Cîobcrsdorf,

obţinînd vindecări în cca 40% a cazurilo r, în locu l unei m ortalităţi de 85% din cei afectaţi de ftizie. In secolul XX tratamentul acestei suferinţe a cunoscut în continuare progrese, putînd vorbi azi de o curabilitate integrală a cazurilor precoce şi corect îng rijite (v indecări, teoretic 100%, , în p ractică intervin însă factori nefavorabili,- indisciplina celui interesat fiind paradoxul cel mai frecvent...).

N iciodată nu voi greşi insistînd în dialogul cu tinerele generaţii despre marele dar al na tu rii, pădurea noastră a tuturor... Am cunoscut oameni de la marginea Saharei, la faţa locu lu i, ce trăiau în oaze suculente, relativ confortabil, dar peste care plana spaim a de deşert. în ieşirea la distanţă,

. între dune de nisip şi stîncile munţilor erodaţi, înfiorător peisaj lunar, nu se puteau aventura decît cunoscătorii cu experienţă în conducerea caravanelor de cămile, corăbiile pustiului. Şi nu odată li s-a întîmplat şi acestora rătăciri fatale...

Studii complexe demonstrează că Sahara, ca şi alte zone terestre de deşert, au fost cîndva adevărate grădini. înfloritoare, populate de o faună diversificată, de binefacerile cărora se bucura omul, pe care picturile rupestre din peşterile zonei î l înfăţişează scăldîndu-se în ape calde, rîuri

' şi lacuri, în care se oglindea o : vegetaţie luxuriantă. Aceleaşi studii arată evoluţia "grădinii” spre deşert, sub influenţa căldurii solare toride, - arşiţa de m ilioane de ani... Şi care continuă şi azi: spectrul dcşertificării totale ameninţă an de an ţinuturile subtropicale, m editeraneene, peninsulele Europei de sud, îngrijorînd ecologiştii şi pc oamenii politici c larvăzători, - conferinţe mondiale, proiecte colosale... Dar lotul c o iluzie: uriaşa finanţare sc îndreaptă tot spre înarmare. Astfel că, pină la urmă, fiecare ţară sc preocupă dc propria-i zonă verde şi acţionează cum ştie si mai ales

cum poate. Pentru România, imperativele strategiei forestiere sîn t binecunoscute, ”regimul silvic” de gospodărire a zonelor interesate, indiferent de tipul de proprietate, fiind apărat de o legislaţie adecvată, împrospătată cu, noi acte normative.

Iar noi, cu toţii, sîntem datori să apărăm integritatea concepţiei şcolii româneşti de silvicultură şi nu numai cei din formaţiile de p rofil. Căci im ensitatea problemelor pădurii umplu viaţa şirurilor de generaţii înfrăţite cu natura şi se eternizează confundîndu-se cu destinul culturii şi civilizaţiei pe care singuri ni le făurim.

C o n f . d r . G e o r g e P E T R E S C U

1

împrumut pentru Cisiordania şi Gaza

Banca Mondială a anunţat că intenţionează să acorde Cisiordaniei şi Gâzei un împrumut de 20 de m ilioane de dolari, pentru îmbunătăţirea reţelei de drumuri şi extinderea facilităţilor de alimentare cu apă potabilă,

. relatează REUTER. împrumutul va fi acordat din fondurile rezervate de banca Mondială pentru dezvoltarea economică din Cisiordania şi Gaza şi va fi scutit de dobînzi. într-un comunicat al băncii se arată că proiectele finanţate prin acest împrumut vor contribui Ia revitalizarca industriei locale şi la crearea de locuri de muncă. Proiectele finanţate vor conduce la îmbunătăţirea căilor de acces şi a drumurilor din Cisiordania şi Gaza şi la extinderea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de distribuţie a apei potabile în Gaza.

Creştere a profiturilorMicrosoft Corp a raportat un salt de 42% al

profiturilor nete din trimestrul trei al anului său financiar, în urma cererii mari pentru aplicaţiile desktop şi a sistemelor de operare ale com puterelor personale, informează REUTER. Compania americană a cîştigat în perioada menţionată 562 milioane de dolari,

sau 88 de cenţi pe acţiune, faţă de 396 milioane dolari sau 63 de cenţi pe acţiune, în aceeaşi perioadă a anului trecut. Veniturile au crescut cu 39%, la 2,2 milioane dolari. Conducerea companiei a mai precizat că vînzările de aplicaţii desktop au crescut şi ele, vînzările de produse software depăşind pentru prima oară nivelul de 1 miliard de dolari, în cursul unui singur trimestru. Rezultatele obţinute de Microsoft în cel de-al treilea trimestru al anului său financiar s-au încad ra t'în estim ările analiştilor pentru această perioadă, de 81-91 de cenţi pe acţiune.

Economia Poloniei va creşte cu 5,3% în acest an

Creşterea economică a Poloniei în acest an este prognozată la 5,3%, faţă de 6,4% în 1995, au anunţat analişti independenţi, citaţi de REUTER. Produsul Intern Brut al Poloniei a crescut cu 5,5% în primul trimestru al acestui an, dar creşterea se va reduce în următoarele două trimestre, din cauza sporirii mai lente a exporturilor şi a producţiei industriale, estimează sursele amintite. Totuşi PIB se va redresa din nou în ultimul trimestru al anului, la 5,3%. . ' j

Analiştii estimează că inflaţia, în 1996 va fi de 18,9% în iimp ce guvernul prcconizcază o " rată de 17%. MEDIAFAX

F in a n ţ a r e a

B ă n c i i M o n d ia leWashington - MEDIAFAX

Secretarul Trezoreriei americane, Robert Rubin, a cerat Congresului sâ contribuie la finanţarea Băncii Mondiale şi a altor instituţii financiare, relatează REUTER. “ Cred că vor exista beneficii enorme pentru Statele Unite”, a declarat Rubin, referindu-se la creşterea oportunităţilor de afaceri în statele care au obţinut ajutoare din partea unor astfel de instituţii. Cu toate acestea, deputatul Sonny Callahan, republican de Alabama ce prezidează un subcomitet însărcinat cu operaţiunile externe, a subliniat opoziţia Congresului în sprijinirea organizaţiilor de tipul Băncii Mondiale, în condiţiile măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare din Statele Unite. “Nu ştiu cum am putea justifica astfel de contribuţii financiare în condiţiile în care poporul american face sacrificii extraordinare”, a siisţinut acesta. Rubin a apărut în faţa comisiei conduse de Callahan pentru a solicita circa 1,48 miliarde dolari destinate organizaţiilor internaţionale de creditare. Acesta a susţinut în faţa legislatorilor că credibilitatea Statelor Unite şi a instituţiilor financiare internaţionale a fost deja serios afectată de reducerea contribuţiilor SUA de către Congresul dominat de republicani, în cursul anului trecut, într-un moment în care Japonia şi Europa fac eforturi pentru a-şi spori influenţa. Referindu-se la domeniile în care Statele Unite ar putea să- şi impună priorităţile în faţa instituţiilor financiare internaţionale, Rubin a menţionat dezvoltarea scctorului privat şi încurajarea reducerii cheltuielilor militare. Sccrctaral Trezoreriei a adăugat că administraţia Clinton înccarcă să facă mai. mult cu fonduri mai puţine, în sprijinul accstor agenţii dar că, pentru accasta, este nevoie dc sprijinul Congresului. . ;. v ... .

LA-*'marţi, 7 mai (996 EVENIMENT

Protectia împotriva

i incendiilor în domeniul

chimiei şi

petrochimieiîn primele trei luni ale acestui

an, corpul de in sp e c to ri d in Grupul de Pompieri a l JudeţuluiCluj a efectuat un control la societăţile comerciale cu capital de stat sau particular, cu profil chimic şi petrochimic din judeţ. Au fost cântrolate societăţi comerciale şi 36 de staţii de livrare a produselor petroliere în

- sistem PECO, între care: S.C. "TERAPIA" S.A., -S.C "FARMEC" S .A .,' S.C.

' -"NAPOCHIM" - S.A., , S.C. "ROMCATTEI. GAZ IMPEX”s .r : l . , s.c . " a w a p e t r o l -S.R.L. din CIuj-Napoca, fesplectiv S.C. ”C.T" S.A. din Turda,!S.C.,

;”CESOM” S.A. Dej. Şi lista ar putea continua

Ca o primă concluzie rezultată este că managerii, patronii şi toţi factorii de conducere - ai societăţilor, conştienţi de ccricolul de explozie şi incendiu generat de faptul că în procesul

'lehnologic se folosesc substanţe .inflam abile şi explozive, se străduiesc să-şi rezolve

.problemele care le-ar putea da ^necazuri. Aşa se explică şi faptul că din 168 de deficienţe găsite

m controale,'4 2 au fost înlăturate operativ . Cîteva exemple sugestive: la S.C. ”ROMCATTEL 'GAZ IMPEX” S.R.L, firm ă .rpmâno-italiană, care are ca obiect de activitate Imbutelierea aragazului şi comercializarea diferitelor tipuri de butelii, s-a « a liza t instalaţia mecanică de exhaustare la hale de îmbuteliere, s-a montat şi pus în funcţiune sistem ul de dcconcctare- semnalizare a concentraţiilor periculoase; la S.C. "FARMEC”S.A. CIuj-Napoca a fost înlocuită întreaga reţea de alimentare a hidranţilor interiori şi exteriori dc incendiu, castelul de apă fiind acum o p e ra ţio n a l;, la S.C. "TERAPIA” S.Â. a fost extinsă instalaţia de detectare automată a incendiilo r la secţia dc condiţionare.

Cu toate că la S.C. "AWA PETROL” S.R.L. CIuj-Napoca s-a desfiinţat depozitul pentru' benzină şi motorină din Dej, iar

\ Ia depozitul din localitatea Baciu au fost înlăturate unele din deficienţele constatate în controalele executate anterior, mai sînt încă multe probleme de rezolvat, majoritatea din ele de ordin constructiv.

O atenţie aparte a fost acordată unităţilor de livrare a produselor petroliere în sistem PECO. în general proiectele tehnologice

A D E V A R U Ld e C B n i

V[iciiii

■ sînt corespunzătoare. De altfel,' p ro iec tan ţii dar şi patronii staţiilor de distribuţie în regim privat optează pentru capacităţi de depozitare la limita a 200 mc, pen tru a nu fi ob liga ţi la execu tarea in s ta la ţiilo r de stingere cu spumă şi a hidranţilor ex te rio ri conform norm elor tehnice legale. fSînt şi 5 staţii a căror capacitate depăşeşte 200 mc (AWA PETROL Y , 2, 3; PETROL VÎLCELE 2 si a S.C. ”DELIX" S.R.L: djn Apahida). Singura staţie ce dispune de hidrant exterior şi instalaţie mobilă de stingere cu spumă este cea a S.C. "PETROL VÎLCELE” S R.L.‘

La m ajorita tea s ta ţiilo r realizate după 1990 nu este soluţionat modul de tratare a rezervoarelor închise în cuve de beton descoperite , nu este executată şi marcată zonarea mediilor cu pericol de explozie iar dotarea cu mijloace de primă intervenţie - deşi s-a îmbunătăţit substanţial - nu este la nivelul cerinţelor. Prin includerea în lista obiectivelor ce trebuie să obţină autorizaţie a P.S.I. a staţiilor de distribuţie, conform H.G.R. 51/ 92 modificată şi republicată în 1996, proprietarii acestora vor trebui să rezolve toate problemele pe linie de protecţie împotriva incendiilor, A ltfel obţinerea autorizaţiei P.S.I. nu este posibilă iar , te rm e n u l, lim ită pentru depunerea docum entaţiilor la Grupul de Pompieri Cluj este 20 mai 1996, conform prevederilor

legale M r. L iv iu C A D A R

Din "Cartea Aibă a Securitătii"1 0 ia n u a r ie 1 9 7 5

Netă privind pe scriitorul I acciMki Anntcl

Este născut la 16 iunie 1925, în comuna Cofa, Basarabia, fiul lui Eftimie şi Liiiba, neîncadrat politic. în anul 1970, Baconski Ana toi a prezentat spre publicare, editurii C artea Româneasca,’, un- manuscris, Liga cerşetorilor, cu conţinut duşmănos, de aproximativ 200 pagini. Eţiitura a refuzat să-i publice romanul,!,deoarece eroii săi sînt macabri,; implicaţi în acţiuni absurde, iar societatea căreia îi aparţin se identifică cu societatea noastră. Eroul principal al romanului ar fi chiar autorul, care se află într-un oraş unde activează aşa zisa Ligă a cerşetorilor, o bandă de terorişti, criminali violenţi. Ei pun mîna pe putere şi, treptat-treptat, Liga cerşetorilor devine un fel de partid puternic, care ajunge să conducă întreaga ţară. Ajunşi.la putere, suprimă libertăţile, instalînd în stat un mecanism alcrimei. Vrînd să evadeze din această situaţie, prin fuga în altă ţară, eroul principal află de la prietenii de acolo că cerşetorii au apărut pretutindeni,

-societăţile şi popoarele sînt induse în' eroare, înce'p să le acorde cerşetorilor interes, sprijin şi prevesteşte că aceştia vor stăpîni pămîntul. în prezeDt, acest roman se află în Ausţria, la Max Demeter Peyfuss cu care întreţine relaţii foarte apropiate. ' . j ; '- La 15 octombrie 1970, Baconski Anatol ă publicat în nr. 21 al revistei vieneze Die Welt der L iteratur,articolul intitulat Scriitorii; trebuie să împărtăşească destinul cu poporul lor, în traducerea iiii Max Denieţer Peyfuss. Articolul cuprinde o critică aspră la adresa cenzurii, care este o chestiune penibilă azi, ca şi înainte, sau poate este astăzi mai penibilă decît oricînd, pentru Că principiile sale sînt opuse logicii şi realităţii. Referindu-se la; situaţia scriitorului din Europa răsăriteană, în articol arată că cenzura este deosebit de aspră, a vorbi despre literatura din Estul. Europei înseamnă a reveni imediat la cenzură... După părerea mea ..., chiar dacă

"literatura este reuşită, cariera literară a scriitorului, dintr-o ţară unde statul concentrează totul în mîna lui, nu aduce-avantaje materiale sau sociale.

în discuţiile ce le poartă cu unii cunoscuţi ăi săi, Baconski Anatol comentează duşmănos unele hotărîri şi acţiuni întreprinse de partidul şi statul nostru. Astfel, în ziua de 10 martie 1973, discutînd cu Ion Ţugui, poet şi publicist, despre proiectul legii cu privire la chirii şi vînzarea de locuinţe din fondul locativ al statului, a afirmat: E un lucru absurd şi aberant. Proiectul nu va stîrni decît înjurături şi proteste. Poţi să jefuieşti oamenii sub orice pretext, dar dacă, cît de cît, te declari socialist, nu poţi să obligi omul să devină proprietar în socialism. Nu-i normal, la 30 de ani după război, să .fie foamete în ţa ră , mizerie şi statul să jupoaie oamenii zilnic, tot mai mult. Asta nu-i normal. La ora actuală trebuie să fie o prosperitate, m ăcar aproximativă la noi. D ar e mizerie, sărăcie şi la urmă un buget falim entar, care se vrea salvat prin jefuirea populaţiei. Asta-i ceva fanariot, aberant. Asta nu rezistă la nicio critică.

în ziua de 23 aprilie 1973, într-o discuţie cu Modest Morariu,

rcdactor .şef al editurii Meridiane, despre situaţia economică a ţării noastre, Baconski Anatol aprecia: O ducem rău din punct de vedere economic, din cauza sistemului care e falim entar. în clipa în care spui că viaţa economică a unei ţă ri poate avea alt stimul decît interesul personal al oamenilor, ai distrus viaţa economică. Poţi s-o distrugi mai încet şi mai discret într-o ţară şi mai.evident în alta, da r tot o distrugi. Referindu-se la procesul de dezvoltare industrială a ţării, în cadrul aceleiaşi discuţii, şi-a exprimat părerea că noi avem nevoie enormă de debuşeuri, pentru o industrie absurdă şi inutţlă, şi atunci căutăm resurse din altă parte. Sîntem pe cale de a nc epuiza totalmente resursele noastre şi atunci vindem produse prin Africa şi alte părţi. Facem rost, nu se ştie de unde, de minereu pentru G alaţi, care este o aberaţie.

La data de 29 octombrie 1973, discutînd cu Ion Ţugui despre proiectul de hotărîre privitor la desfiinţarea fondului nescriptic, a afirmat: M ăsura are caracterul unui complot general împotriva literaturii, este o lovitură de graţie. Mă dezolează obsesia din ultima vreme a politicienilor noştri de azi de a ne lovi, într-un fel sau altul, p rin cenzură, prin măsuri de toate felurile, pînă şi de ordin financiar, pentru că acum se pare că le-au epuizat .pe celelalte. Se încearcă, .prin măsuri naive, salvarea falimentului economic al ţării, făcînd economii în domeniul ăsta. Comentînd acelaşi aspect faţă de poetul Paul Emanoil, în ziua de 30 octombrie 1973, Baconski Anatol aprecia că măsura este emanaţia unei totale incompetenţe, combinată cu o doză imensă de rea credinţă şi de duşmănie, la adresa culturii. Dacă nu se abrogă, se va dărîma întregul eşafodaj cultural. ' ■

- Referindu-se la cenzură, Baconski Anatol a afirmat, în măi multe rînduri/ că se simte o înăsprire a ei» In ziua de !4 septembrie 1973, într-o discuţie cu Petre Ghelmez,redactorul şef al editurii Ion Creangă,

' a afirmat:. Cel ina i bun lucru este să te faci câ scrii despre v ia ţă ,. dar să ignorezi pe cît este posibil problemele adevărate şi profunde . ale ei, pentru că, dacă le abordezi, indiferent în ce măsură, imediat întervin;cenzojrii. La data de 19 octombrie 1973, într-o discuţie cu OctavianţPaler, redactorul şef al ziarului România’Liberă; îi relata acestuia ^ ă ’cenzură a ătins un stădîu îngrijorător. Nu.numai că-ţi cere să-scoţi anumite lucruri; .dar ţi se cere ce şi cum să adaugi. -

De curînd, Baconski Anatol a terminat de scris un volum de poezii şi eseuri. Referindu-se la conţinutul lucrării respective, a afirmat: Ştiu că aşa ceva nu se poate publică în ţa ră , dar o să-l public în altă parte. în prezent, Baconski Anatol trece prin greutăţi materiale, cauzate şî de refuzul lui de a publica în. revistele’de specialitate. Acest lucru amplifică starea sa de nemulţumire, care degenerează în manifestări duşmănoase, inclusiv Ia adresa conducerii de partid şi de stat. Baconski Anatol a confiat unei persoane că intenţionează să transmită şefului statului o sesizare-memoriu, în care va cere să i se aprobe plecarea definitivă în R.F.G., unde are relaţii şi este apreciat,

A.S.R.I., Fond "D”, dosar n r .'10966, voi. 7, f. 350-351

Copacul şi veciniiRevenim asupra unui articol apărut cu cîteva

zile în urmă, referitor la turbulenţa unor vecini. Era vorba despre locatarii imobilului de pe strada Iuliu Maniu nr. 43, I-am întîlnit pe locatarii apartamentului nr. 1, Radu şi Maria Petru, care ne-au furnizat varianta proprie. în primul" rînd, ne spun că nici vorbă să fi tăiat pomul vecinilor. Nici măcar n-ar fi avut cum, întrucît erau plecaţi din localitate sîmbătă şi duminică. Apoi, ne spun că din cele 4 familii care s-au plîns de ei, trei familii erau de fapt o singură familie: bunica, fiica şi nepoata, cu nume diferite, dobîndite în urma mariajelor. Conflictul dintre locatari nu ar fi pornit de la curtea interioară, ci de la una din căile de acces la pod, zidită tocmai de familia.care i-a reclamat. Este adevărat, mai există o intrare în pod, dar pentru a ajunge la ea, trebuie, în mod obligatoriu ca locatarii de la parter să treacă prin holul vecinilor care ocupă apartamentul de la etaj. Calea de acces închisă era complet separată de

restul apartamentelor, accesul fiind direct. Familia Petru a făcut o sesizare la organele administraţiei locale, care i-au răspuns că instanţele de judecată sînt competente să le soluţioneze problema. însă, nedorind să se judece cu vecinii, nu au recurs lao acţiune în justiţie. Doamna Petru Maria, indignată de afirmaţiile şi de modul în care au procedat vecinii, afirmă că dînsa este,cea agresată verbal de către membrii familiei (care ocupă trei apartamente), ori de cîte ori se întîlnesc. Domnul Radu Petru ne spune că evită, pe cît posibil, să se întîlnească pe coridor sau în curte cu cealaltă familie, iar în pod nu a mai urcat de peste un an. Mai mult decît atît, ne-a arătat şi maşina dînsului, zgîriată. Cu doamna care ocupă apartamentul nr. 2 nu au avut niciodată nici o discuţie, deşi, un timp, cele două familii au avut în comun bucătăria. .

Pînă una - alta, copacul a fost pus pe picioare, bandajat, pus în "aţele" şi curtea curăţată. Şi asta ne-a interesat 'pe Soi. Pentru că, pînă la urmă, "vecinii" se vor împăca sau vor cere sprijin în instanţă.

D ia n a C Ă IE N A R U

D jn c în d în c în d , d a r cu o f re c v e n ţă su f ic ie n tă să a tra g ă atenţie, instanţe judecătoreşti din unele ţări din vestul Europei sau din Statele Unite au de soluţionat d o s a r e c a re se re fe ră ,1a... c ir c u m c iz iu n e a fe m in in ă . în a sem en ea s itu a ţii , acu za ţii s în t p e rs o a n e p ro v e n ite d in r în d u l e m ig ra n ţi lo r d in zo n a A fr ic ii , O rien tu l M ijlociu , M alaezia sau Indonezia. A dică din acele ţări în . care, invocîndu-se religia islam ică, se recurge la o intervenţie trecută în rîndul cutum elor şi care constă în extirparea unei părţi a aparatului genital extern în cazul fetiţelor nou- născutc Sau ajunse la 7-8 ani şi

chiar al tinerelor fem ei, vîrsta Ia c a re se e f e c tu e a z ă o p e ra ţ ia , d ep in z în d de tra d iţ ii lo ca le . O asem enea practică, însoţită de o adevăra tă cerem onie, presupune m ari riscuri pentru sănătate şi chiar v ia ţa fiin ţei supusă in terven ţie i, lipsind cele m ai elem entare reguli de ig ienă . A junşi pe m eleaguri străine, adepţii acestei tradiţii nu renunţă la ea. N um ai că în ţările de adopţiune o asem enea faptă este considera tă in frac ţiune . A şa că, atunci cînd se află despre punerea în p rac tică , v inovaţii-părin ţi sau ru d e a le f e t i ţ e lo r su p u s e la c ircum ciz iune - s în t ju d e c a ţi şi condam naţi.

Casa erorilorMichel PEYRARD Nevoia de perversiuni din

totdeauna ceva mai sofisticate a ucigaşilor în serie este explicată prin faptul că sistemul lor nervos produce mai puţină adrenalină decît cei normali psihic şi din acest motiv ei au nevoie de mai mulţi stimuli pentru a se provoca excita ţia sexuală. Freddie propunea clienţilor săi jocuri perverse, deoarece, la cel de-al doilea etaj al vilei era o cameră imensă dotată cu un pat dublu pentru 4 persoane. Cei care au participat la asemenea “jocuri” erotice nu au povestit niciodată din ceea ce au făcut şi au văzut. Cum s-a pu tu t în tîm plă ca universul “ordonat” al ucigaşului p sihopat să ' se fisureze? P ro p rie ta ru l v ile i vecine a declarat că a descoperit primul craniu în iarnă, în luna februarie. Poliţiştii susţin că au acţionat în urma unui, te lefon anonim , referitor la fiica cea mai mare a lui F. West, Heather, dispărută în 1987. De altfel primul cadavru găsit în grădina casei în care locuia familia West era al minorei Heather West. Alic două fete au fost găsite tot acolo, sugrumate, după metoda preferată a tuturor psihopaţilor, cărora le place să simtă victimele înfricoşate. Una dintre victime, Shirley Robinson,o vecină a fam ilie i W est, dispărută pe vremea cînd era însărcinată în luna a şaptea, este opera criminalului Fred W., după cum susţin unii vccini. în pivniţa vilei s-au descoperit alte cinci cadavre de femei tinere. Ultimul cadavru a fost găsit în cada de la baie. Dar poliţiştii îşi vor extinde căutările lor la toate locuinţele în care a trăit ucigaşul» în 4 oraşe din Anglia şi pe cîmpul Much M arele unde au găsit şi .alte cadavre: Rena,. prima lui soţie, Charmaine, una dintre fiice, Mary Bastholm (15 ani), o adolescentă

Descoperiri macabre D e c în d s -a in s ta la t cu

so ţ ia s a în s tr . C rom w el nr. 25 , W e s t ş i-a m ărit c a s a p e n tru ce i 8 * a u . . . 12 co p ii. în re a lita te c a sa a s c u n d e a m a i n p u lte c a d a v re . în 2 6 fe b ru a rie , p o l i ţ i ş t i i d e s c o p e r ă c a d a v r u l f i i c e i s a l e , d is p ă ru tă în 1987. D ouă z ile m ai tîrz iu , a lte d o u ă c a d a v r e s î n t g ă s i t e : S h ir le y R o b in s o n ş i o n e c u n o s c u tă . U rm ează 5 c a d a v re n e id e n tif ic a te , d e s c o p e r i t e în p iv n iţă , a p o i u n c a d a v r u d e f e m e ie a s c u n s în baia vilei lui W est.

care lucra ca şi vînzătoare la “Pop-In” Cafe, care a dispărut în februarie 1968, la cîteva luni după moartea mamei lui Fred West: Această moarte a inspirat probabil, vocaţia de ucigaş în serie, el fiind unul din cei mai prolifici criminali ai dcceniului, dacă nu chiar ai secolului.

T r a d u c e r e s i a d a p t a r e M o n i c a M O L D O V A N

r e v i s t a " P a r i s M a tc h "

A D E V Ă R U Ld e C i l i i ULTIMA ORA marţi, 7 mal 1996 16)

Z I L E L E L U C I A N B L A G A

urm are din pag. 1

pentru restituirea operei poetice, dramatice şi filosofice a acestui marc nedreptăţit al istoriei?” Societatea “Lucian Blaga" s-a născut din această dorinţă, de a-şi asuma rolul unui centru naţional de studii blagiene - mai sublinia profesorul Pctrescu. Şi pentru cinstirea tuturor celor ce scriu cu har în limba română, oriunde ar fi.

între cei prezenţi la această a Vl-a ediţie, nume de referinţă ale exegeticii româneşti, europene şi de peste Ocean, profesorii, scriitorii şi poeţii: Michael Impey (Univ. Kentuky), Mihail Nasta (Bruxelles), Jon Milos (Malmo, Suedia), Adam Puslojic (Serbia), acad Mihai Cimpoi (Republica Moldova), Dumitru Irimia (Iaşi), D. Vatamaniuc (Iaşi), Slavco Âlmăjan (Novi Sad), Irina Petraş, Mircea Curticeanu, Valentin Taşcu, Mircea Borcilă (Cluj-Napoca). Toţi aceştia şi alţii ni-1 vor apropia pe Blaga, receptarea cea mai fidelă fiind, poate, aceea a unui Blaga mai puţin hieratic, un om obişnuit care regretă necesitatea de a intra în lumea cea mare, câ o consecinţă a istoriei şi a destinului

(vezi. M. Impey: “Lucian Blaga în limba engleză”). Căci, orice încercare de a te apropia de un stflp cum este Blaga reprezintă o pedeapsă (vezi. A. Puslojic).

Alături de scriitorii, poeţii, universitarii prezenţi Ia ceremonia de deschidere de ieri, petrecută în. Sala “I. Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare, s-au aflat şi oficialităţi judeţene şi municipale: scriitorul Grigore Zanc - prefectul judeţului Cluj (remareînd Ia adresa Festivalului “Blâga”, a Societăţii Culturale carc îl patronează, că acestea realizează cel puţin o parte din exigenţele integrării europene a României); Gheorghe Funar - primarul municipiului Cluj-Napoca (mai pragmatic, domnia sa a menţionat cîteva din împlinirile m plan cultural rezultate din colaborarea Primărie - Societatea Culturală “Lucian Blaga”' şi a promis că (după alegeri) va aloci festivalului; retroactiv, sumele

. respinse prin votul “împotrivă” sau abţinerea de la vot a consiliului local. A mai fost de faţă subprefectul Liviu Medrea.

în programul zilei de astăzi figurează, de la ora 10, comunicări la secţiunea “ A fin ită ţi şi confluente: Lucian Blaga - Mircea Eliade - Constantin Noica”, lansarea volumului “De am iciţia: L ucian B laga - Ion B reazu. C orespondenţă”, ediţie îngrijită de Mircea Curticeanu, Ed. Apostrof (ora 13) şi manifestarea de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Secţia în aer liber, - de la ora 17 -, cu lansare de carte şi o expoziţie de pictură în aer liber, în colaborare cu Editura Clusium.

L a n s a r e d e c a r t ©într-o atmosferă festivă,

generată de prezenţa unor critici şi oameni de cultură şi prestig iu , în sala “Ion M uşlea” a B ibliotecii Centrale Universitare a avut loc lansarea volumului Studii blagiene (Editura Grai şi suflet) al prof. dr. Eugen Todoran.

A participat şi autorul, una dintre personalităţile marcante ale c ritic ii literare rom âneşti contem porane., V olum ul s-a bucurat de prezentarea pertinentă a domnului prof. dr. Mircea Muthu,' prorector al Universităţii “Babeş-Bolyai”.- Studii blagiene întregeşte linia p reocupărilo r autorului în

dom eniul operei poetice b lagiene, constituindu-se într-o continuare şi comple­tare a unor demersuri critice precum “Preliminarii Ia opera lui Blaga” (1977) sau !“Lucian Blaga. Miţul poetic” (1981, 1983). în curînd, vom regăsi Studiile blagiene în librării.

D a n B RIE

Oliviu Gherman consideră că românii sînt prea optimişti în ceea ce priveşte

efectele Integrării europeneRomânii sînt excesiv de

optimişti în ceea ce priveşte efectele şi costurile integrării României în Uniunea Europeană, a declarat, luni; preşedintele Senatului, O liviu Gherman. Preşedintele Senatului a citat, în această priv in ţă, rezultatele sondajului de opinie EUROBAROMETRU, care arată că 97% din populaţie ar vota pentru aderarea la UE. în plus, 58% din cei chestionaţi consideră că această aderare ar favoriza, în mod egal, România şi UE, ceea ce reprezintă cel mai mare procentaj d in tre ţările participante la sondaj. De asemenea, România este ţara în care UE are cea mai bună imagine

la nivelul opiniei publice - 50% dintre subiecţi au o percepţie favorabilă a organizaţiei.

“Fără a credita poporul român ca fiind complet naiv, trebuie să recunosc în această atitudine prea optimistă un oarecare.deficit de informare, care nu a permis articularea unei imagini realiste asupra implicaţiilor şi costurilor integrării”, a declarat Gherman, în cadrul simpozionului “Rolul parlam entelor în integrarea europeană”, care a debutat luni, la Palatul Parlamentului.

Procesul de adoptare a legislaţiei la nivel european a cunoscut, în ultimele luni, o scădere de ritm , datorată în principal prorităţilor de moment

(buget, legislaţie electorală). Fenomenul a fost recunoscut de către ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu. La rîndul ei, şefa D elegaţie i .. Comisiei Europene în România, dna. Karen Fogg, a apreciat, cu ocazia lansării EUROBAROMETRULUI, că p rocesul de arm onizare legislativă în România decurge prea încet raportat la expectanţele populaţiei.

La simpozionul care a debutat luni mai partic ipă delegaţii parlamentare din Danemarca, Finlanda şi Franţa. Delegaţia slovacă, deşi şi-a anunţat partic iparea , nu a sosit la Bucureşti. MEDIAFAX

M i r c e a P a s c u v a s u s ţ i n ew . wi n t e g r a r e a R o m â n i e i î n N A T O

Şeful Departamentului pentru Politica de Apărare şi Relaţii Internaţionale din MApN, loan Mircea Paşcu, va prezenta la Londra, pe 8 mai, comunicarea “Securitate prin extinderea NATO şi parteneriat. Experienţa şi aşteptările României”,

. informează Biroul de presă al Armatei.Paşcu este invitat, în zilele de 8 şi 9 mai, la

Londra, la Conferinţa internaţională “Cooperarea şi Parteneriatulpentru Pace: o contribuţie la securitatea transatlan tică în seco lu l XXI” , organizată de Institutul Regal pentru Forţele Armate

al Marii Britanii. în continuare, loan MirceaPaşcu va face un “turneu academic” în Statele Unite, urmînd să se întîlnească, la W ashington, cu responsabili ai principalelor instituţii decizionale^ americane pe probleme legate de extinderea NATO şi colaborarea bilaterală româno-americană.

în ziua de 7 mai, ministrul român al Apărării, Gheorghe Ţinea, va participa la Birmingham la Reuniunea Consiliului M inisterial al U niunii Europei Occidentale.

MEDIAFAX

La “EXPO TRANSILVANIA’',

A IV -a ed iţie a T îrgulu i G eneral In ternaţional de

Bunuri de Consum C enler Easl Euro F a ir9 6

Miercuri, 08 mâi 1996, Ia ora 11,00, la pavilionul expoziţional, va avea Ioc deschiderea oficială a Tîrgului General Internaţional de Bunuri de Consum Cenler East Euro Fair’96. La această ediţie vor participa 70 de firme, expunîndu-şi produsele pe o suprafaţă de 800 mp. Tîrgul va fi deschis în perioada 8-12 mai. Expun firme din România, Ungaria, Italia, Grecia. Standuri vor avea şi reprezentanţele Austriei, Belgiei, Germaniei, Italiei, Franţei, Cehiei şi Spaniei. Pe întreagă durata tîrgului vor avea loc simpozioane. Şi-au anunţat participarea personalităţi marcante ale vieţii politice şi economice europene, cum ar fi: dl Nikola Debelic, ambasadorul Croaţiei,

dl Zlatki Dezdek, consilier comercial, dl Janos Halasz, consilier al Ministerului Industriilor şi Comerţului din Ungaria, dl Gyorgy Farkas, secretar general al Camerei de Comerţ şi Industrie din Budapesta, dl Lâszlo Konya, consilier comercial al Ambasadei Ungariei în România.' Simpozioanele vor avea ca temă principală relaţiile economice ale Croaţiei şi Ungariei cu România. Ziua de vineri este rezervată Bursei de cooperare dintre România şi Grecia, cu participarea Camerei de Comerţ şi Industrie din Larissa şi a 33 de firme membre ale acestei camere de comerţ şi industrie.

Firmele participante vor expune o gamă largă de bunuri, din domeniul produselor textile, de îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii, mobilier, produse electronice şi electrocasnice, produse de papetărie, birotică, bibelouri, instalaţii de încălzire şi climatizare, produse alimentare, ambalaje, mase plastice, produse^ pentru amenajări interioare, zugrăveli cu tehnologia aferentă, etc. închiderea festivă a tîrgului va avea loc duminică, 12 mai, la ora 14,00.

D ia n a C Ă IE N A R U

I IV I ^ t U L P A S l N C U L P ĂŢ I G A N I V I O L A T O R Ii

Un grup de nouă ţigani din Miercurea Sibiului a violat o fată de 14 ani, în noaptea de 2/3 mai, informează Inspectoratul General al Poliţiei. Fata călătorea, împreună cu prietena ei, cu un autocamion de ocazie, de •'la Rîmnicu Vîlcea către Arad. în seara de 2 mai, s-au oprit în satul Apoldu de Sus, judeţul Sibiu, de unde ar fi trebuit să meargă cu o altă maşină către destinaţie. în timp ce aşteptau la marginea şoselei, fetele au fost observate de ţiganii care sc întorceau dc la circiumă. •

Agresate, ele au încercat să fugă, însă numai una a reuşit sâ se salveze, câţârîndu-se într-un copac din curtea Vctuţci Zollan. Femeia a chemat poliţia, dar plutonierul Tudor Coman a ajuns la locul faptei abia după ce cealaltă adolescentă fusese

violată şi jefuită. Deşi ultimul violator a fost prins în flagrant, el a reuşit totuşi să fugă, împreună cu ceilalţi. La scurt timp, toţi nouă au fost, însă, iden tificaţi şi reţinuţi. loan Valentin Gaurus (17 ani), loan Zoltan (16 ani), Laurian Dan (15 ani), Cornel Sorin Totoi (17 ani), Ilie Dragoş (16 ani), loan Dragoş (14 ani) şi Nicolae Mailat (15 ani), riscă pedepse între 3 şi 10 ani pentru viol şi între 2 şi 7 ani pentru tîihărie.

A R M Ă ... ILE G A LĂ

în casa unui pensionar din judeţul Botoşani, poliţiştii au găsit o armă de vînătoare pe care bătrinu l o deţinea ilegal, inform ează ~ IGP. Poliţiştii comunei D obîrceni, judeţu l B otoşani, a găsit în casa pensionarului Ovidiu Eftimic (51 de ani), o armă de vînătoare cu

două ţevi lise marca Prima FIuss, calibrul 16 mm. Pensionarul a declarat că a găsit arma în 1994, pe raza judeţului Ialomiţa.

P r e j u d i c i u d e

3 7 m i l i o a n e l e i

Administratorul unei firme ploieştene este cercetat pentru prejudicierea statului cu peste 37 de milioane de lei.

Ofiţerii Direcţiei de combatere a crim inalită ţii econom ico- financiare au început cercetarea penală a adm inistratorului societăţii Kamena Import Export, Camelia Băltăreţu (28 de ani), pentru prejudicierea statului cu 37.372.300 de lei, informează IGP. Camelia Băltăreţu, asociat unic şi adm inistrator la SC< Kamena Im port-Export SRL Ploieşti, judeţul Prahova, este acuzată că nu a înregistrat în contabilitatea firmei o factură pentru păcură în valoare de 245.000.000 de lei şi un avans încasat de 21.000.000 de lei. De asemenea, ea este învinuită că a

înregistrat greşit în contabilitate un avans încasat în valoare de 224.000.000 de lei.

Ş i - A B Ă T U T

U N C U I ÎN F R U N T EUn deţinut din Penitenciarul

Bacău, condamnat la cinci ani de închisoare pentru furturi repetate, şi-a bătut, sîmbătă, un cui în frunte, informează corespondentul MEDIAFAX.Comandantul închisorii, Dumitru Ciurel, a declarat presei că Ion Munteanu, de 21 de ani, s-a automutilat pentru că nu-i convenea camera în care a fost repartizat. D eţinutul a fost transportat la sp ita lu l din localitate şi apoi la o unitate medicală din Bucureşti. Munteanu este Ia a cincea automutilare. Din mai 1994, cînd a fost închis, el şi-a mai bătut cuie în cap, de două ori, s-a tăiat la braţul sting şi apoi, cu lama, pe faţă şi pe gît. Comandantul închisorii a afirmat că aceste automutilări sînt mai costisitoare decît îngrijirea deţinuţilor bolnavi.

MEDIAFAX

P R O C U R A T U R A D E C ID E N E IN C E P E R E A

R M Ă R IR II P E N A L E ÎM P O T R IV A L U I F U N A R

3*j Gheorghe Funar a fost găsit nevinovat de Parchetul Judecătoriei Cluj-Napoca, care a examinat plîngerea a 11 consilieri locali care îl acuzau pe primar de fals, uz de fals si abuz în serviciu scrie MEDIAFAX.

Procurorii au ajuns la concluzia că nu există suficiente probe pentru începerea urmăririi penale.

Un grup de 11 consilieri locali ai partidelor de opoziţie au înaintat, anul trecut, Parchetului Judecătoriei Cluj-Napoca, un dosar în cate îl acuzau pe Gheorghe Funar de fals,

uz de fals şi abuz în serviciu, cu privire la concesionarea unui teren aparţinînd domeniului public, către o firmă privată.

Prim-procurorul Ilie Iuga a semnat, luni, ordonanţa de scoatere de sub urmărire a prim arului Gheorghe Funar. / ,

Consilierii locali ai partidelor de opoziţie au declarat că vor contesta această decizie la Parchetul Tribunalului Judeţean Cluj şi, dacă va fi nevoie, la Curtea Supremă de Justiţie sau . lâ instanţele internaţionale.

Întorcînd acuzaţia adusă de primar r

L i ţ i u î l a c u z ă p e F u n a r

^ c ă î n c a l c ă l e g e a e l e c t o r a l ăIn urma comunicatului dat

publicităţii de Biroul judeţean al cam paniei e lec torale a P.U.N.R., Petru Liţiu replică acuzîndu-1, la rîndul său, pe Gheorghe Funar că încalcă legea electorală.

"Preşedintele PUNR şi -încă- prim arul m unicip iu lu i C luj- Napoca încalcă Legea 70 prin nerespectarea articolului 47 prin care sîn t „ in terzise afişele electorale care combină culori sau semne grafice, astfel îneît să evoce simbolurile naţionale ale R om âniei”. A fişe PUNR cu imaginea'candidatului, folosind copios astfel de cfectc, au putut fi văzute cu ocazia lansării oficiale a candidaturii sale, lansare care a avut loc în chiar- sala de şedinţe a Primăriei”, se afirm ă într-un com unicat al echipei de coordonare a campaniei electorale a P.L.-93.

Petru Liţiu precizează că, în cadrul Comisiei pentru Apărare, O rdine Publică şi. Siguranţă N aţională a ' Parlam entului R om âniei şi a D elegaţiei României la N.A.T.O., ”a apărat nu numai interesele clujenilor, ci şi interesele întregii ţări, militînd pentru o arm ată eficientă ş i modernă.”

”C ît despre sa la riza rea deputatu lu i P etru ' L iţiu şi pretinsul absenteism, menţionăm că diferenţa între suma vehiculată de PUNR şi cea reală este suficient de mare pentru a mai repara cîţiva km. din bulevardele Clujului’ , spune comunicatul.

M enţionăm că P.U.N.R. îl acuza pe deputatul P.L.-93 că a primit de la Parlament 40 de milioane de lei salar, fără să facă. nimic pentru oraşul în care a fost ales. -

J t flc fiS A DE EPTIURĂ | ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct).

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 97.'304; Gontabilitate: 197.307 Sccrctariat-redactor şef,rcdactori şefi adjuncţi,>191.681; fax: 192.828; Secretariat dc redacţie: 197.418;-Rcdactori: 197.490,192.127 şi 197.507

Autorizata prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308/1991 din 22.03.1991 cod fiscal 204469 Secretar de redacţie de serviciu: Victor MOREA

TIPARUL EXECUTAT LA EE5B.....13400Cluj-Napoca, Pascaly 7 ■ ....W• Tel. 40-(0)64-199898,154264 Z / - Tipogr»ne ».r.L -