■r-v /?'rj iî fi

ziarindependent

AN U L IV NU. 562 JOI

13 TEMUI ARIE 1992 4 PAG IN I 8 LEI

Ie/; 'comentariu statisticO scurtă analiză statistică a

votului de duminică la Cluj-Na-J poca trebuie1 să-i pună pe gîn- duri atît pe şefii partidelor, cît şi pe alegători Mai întîi este de re­marcat că, dacă pentru primari s-au înregistrat doar 3.893 . de voturi nule, pentru consilieri nu­mărul voturilor nule aproape s-a triplat. Explicaţia constă şi în dificultatea alegătorului de a" se descurca în buletinul de vot. -ţju. atît de irftilte formaţii politice şi candidaţi independenţi, cît şi în manevrele politice preelectorale E de bănuit'câ unii ar fj votat şi cu'F.S.N., şi cu P.U.N.R.. orien- tîndu-se, poate, după numele de pe liste. După cum e de bănuit că unii maghiari au votat atît pentru lista U.D.M.R., cît şi pen­tru lista. Convenţiei Democratice — din care U.D M.R. face parte şi r. sprijinit-o la votarea, d-lui Liţiu: probabil a funcţionat re­gula reflexu’uî.

Apoi, numărul votanţilor pen­tru P.U.N.R. a crescut de la 44.282, pentru primar, lă 47.363,

pentru consilieri. F.S.N., în scbimB, a pierdut, de- la 23-473, la 18,101. Probabil este vorba despre cei care l-au sprijinit, de fapt, p e ‘d-1 Teocfor Groga, inde­pendent' pe lista F.S.N. Totuşi, dacă însumăm voturile pentru primar, respectiv pentru consi­lieri, ale celor, două partide, con­statăm o diferenţă—de la 72.755. la .65.464.. Unde sînt' aceste vo­turi7 Desigur, la alte partide Astfel, M.E.R., de la 2 047. voturi pentru primar, a ajuns Ia 2.257 pentru consilieri: P.D.A.R. a cres­cut de la 1.204 la 1.747. Alte par­tide au pierdut şi, .în fine. s-au atribuit voturi partidelor care n-au prezentat , candidaţi de pri­mar, Situaţia, este valabilă şi pentru Convenţia Democratică. Dacă pentru lista de primari a avut 70.260 cTe voturi, 5n care s-au inclus şi cele ale susţinătorilor U.D.M R., pentru conşi'ieri a avut doar 31.997 de voturi" Totuşi! vo­turile U.D.M.R.*pe lista consilie­rilor fiind doar" de 30.499. unde sînt *7.764 de voturi? Evident, au trecut la alte partide — *în nici

un caz la F.S.N., ci, probabil, la ,'P.U.N.R.,' o parte, şi ia alte par-. tide o “altă parte; în sfîrşit, une­le m i‘ ajuns la coşul.. .v o tu r i­lor nule. •

Interesantă este şi listj man­datelor de consilieri:'„opoziţia u- nită“ (Convenţia Democratică "şi U.D.M.R., care face parte ■ din Convenţie, dar care a venit cu listă separată) a' obţinut cîte 7 plus. 7 mandate. P.U.N.R. ‘a obţi­nut 10, iar F .S .N .— 4. Deci, pî­nă acum — egalitate: 14 'la 14. Deci, lucrările consiliului, decizii­le sale dificile vor fi în mîna a trei consilieri, reprezentind P a r ­tidul România Mare (2781 vo­turi), Partidul Liberal (2.658) şi Mişcarea Ecologistă din Româ­nia (2,257). Primele cinci „poziţii" în ordinea numărului de v.oturi obţinute, dar care n-au > mai in­trat pe lista consilierilor, sînt: Partidul Democrăţ Agrar din Ro­mânia (1.747j. Partidul Republi­can (1.702), Uniunea Liberă De­mocratică a Romilor (1.110). Ion Vătăşescu (738), Uniunea Demo- cfat - Creştină (680) — sprijinită de partidul Social Democrat Ror mân, care şi-a. anunţat deja in-; tentia ca la al doilea tur de scru­tin., să sprijine Convenţia Demo­cratică :— şi Uniunea Stîngii De­

mocrato (588 voturi, de la ' 522,. cite avea pentru postul de pri­

mar).- Ce se va întîmpla la al'doilea tur de scrutin — -fn lumina ci­frelor pe care le avem la dispo­ziţie — e greu de spus, mai a- les că apare o mare necunoscu­tă: proporţia participării electo­ratului la al doilea tur de scru­tin. Va fi egală, mai mică, ori. mai mare? După unii. va fi mai mică. A lţii consideră că cele do­uă formaţiuni rivale. Convenţia Democratică — formată 'din P.Â. C„ P.N.L., P.N.Ţ.C.D., U.D.M.R şi alte partide, care au partici­pat cu ljste proprii de candidaţi de ■ consilieri — şi P.U.N.R., au timp să-şi desfăşoare o campanie mai bine polarizată, mai ‘„disci-

•plinatâ". Rămîne’, insă, de văzut ■ dacă F.S.N. şi alte partide "mai mici. se vor ralia în jurul P.U N.R.,- ori vor continua să se cer­te. (In' paranteză fie spus, cam-

! pania electorală a -demonstrat că între cele două mari partide ri­valitatea provine in-bună măsu­ră clin ambiţii şi tîfne persona­le, care" au derutat, electoratul.). Pînă la urmă. însă, tot cei fără 'partid vor hotărî - '

• Ilie CALIAN

D R E P T U L :/ i V î T j r a f o ;

Cina îmi dă

, în ultima perioadă,. dl. Petru Liţiu, fost oliţer de aviaţie, â 're ­luat şirul atacurilor publicate în presă lă adresa armatei şu în mod deosebit, a persoanei' mei'.*. In ziarul „Adevărul de Cluj", din 06.02:1992, pune la îndoială onoa­rea şi demnitatea mea de gene­ral. N-aş li răspuns unei aseme­nea provocări, dacă n-aş ţine a- tît.de mult la prestigiul armatei şi îa sentimentele patriotice ţie

. care le cultivăm în această insti­tuţie. -.

îşi permite domnul respectiv să spună că aş conduce armata „aşa cum pot“, insinulncf lipsa de com­petenţă şi profesionalism. Poate dumnealui să aprecieze acest lu­cru? De unde ar putea şti ce pro­bleme complexe se oun la nive­lul conducerii Unei armate? Cum­va, de la manşa unui elicopter? Dumnealui zice că a fost un foar­te bun pilot. Eu nu l-am contes­tat, dar, in ultimul moment, aflu din ziarul „Armata României" că a avariat grav 3 elicoptere. Iar asta ..nu pentru că 1 rar. fi dat afară din casă calităţile profe­sionale, ci din indisciplină, ve­detism şi infatuare"). Adevărul e câ, dînsul continuă campania de denigrare a armatei pe care a începuţ-o în februarie 1990. Pro­babil că îl deranjează fnsuşi fap-

Gcncral colonel Paul CUELER

(continuare în pag. I I I )

ÎN T ÎLN IRE CU ALEG ATO RII

Membrii şi Simpatizanţii P.U N .IÎ. l6cuitori ai cartierului Gri­gorescu, slnt invitaţi la o întîlni­re cu d-1 GHEORGHE FUNAR, candidat la funcţia de primar al municipiului CLUJ-NAPOCA.

întîlnirea va avea loc azi, ' 13 februarie, ora 17, la Liceul teo­retic nr, 4. str. Alex. Vlahuţă nr. 12—14 (fostul Liceul de'Ştiinţele naturii). •

REZULTATELE VOTULUI DIN 9 FEBRUARIE IN MUNICSPIlfL DEJ

Pe listele de alegători au fost înscrişi 31.515.ce­tăţeni, din care .s-au prezentat .21.015 (66 la' sută), în urma numărării buletinelor ; de vot pentru funcţia de primar rezultatele sînt următoarele: Gri- gore Pura — independent; 642 (3,2 % ); loan Petruţ, PUNR: 4.395 (22 Gheorghe Miheţ, PDA:' 701 (3,5 % ), Liviu Ştefan Caloş, FSN: 3.005 (15 »/o); Au­gustin Vărian, U.S.D.: 344 (1,7 % ): George .Ştefă- ’.nescu, C.D.: 4.714 (23,6 «/,•)';' Petru Someşan, inde­pendent: 4.389. (21,9 -*/»):-Gheorghe. Alexandru Man, ipdspendent: 1,225 (6.1 */*);•' Zend Vasile Cicio, in­dependent:. 587 (2,9 Vo).

Vor participa la scrutinul din 23 februarie pen­tru funcţiile de prilhar. domnii George Ştefănescu şi loan Petruţ. ■ .

Repartizarea numărului , ele consilieri pe forma­ţiunile politice este următoarea: CD — .3, FSN 4, UDMR — 3. PUNR — 6, MER — 1, USD — 1, PDAR — 1, Axentie Bob, Petru Someşan (indepen­denţi).

1ÎEZULTATELE VOTULUI DIN 9 FfJBRUARIE IN M UNIC IPIUL TURDA

înscrişi pe liste: 44.678 alegători din care s-a\i prezentat la vot 30.703, reprezentind 58.8 °/o. Can- d'daţii pentru funcţia de primar au obţinut ur­mătoarele v-ituri: Augustin Anghel, CD: 10.505 (35,9 Vo); loan Bembea, • PUNR: 5.894 (20,1: Vo): Vasile Nemeş, FSN: 3.758 {12,8 °/0); Marian Bia. indepen­dent: 3.251 (11,1%); V ictor' Chiorean.' P.R.: 2.690 (9,2 % ); Virgil Blasiu, PDAR: 1 932 (6,6 % ); A le­xandru Rus, P. „R.M.“ : 608 (2,1 o/,): Doru S. Anca. independent: 337 :(1,1 Vo); loan Spălnăcan, USD 253 (0,3 %). ‘- Repartizarea numărului de consilieri pe formaţi­uni politice este următoarea: CD —- 6, PUNR — 5, FSN — 3, UDMR — 2, PDAR — 1. PER — : 1.

- V Cornelia Sîrbu, Darăai Emil (independoriţi). Vtorjparticipa,la al doilea tur. de scrutin: Augustin-Anghei şi loari Bembea.'

i M AX IM A ZILE I .

^Cliiar clacă ambiţia e un viciu în sine, totuşi, adeseori, e cauza virtuţilor".

' Q U IN T IL IAN

Temă de med.laţio pentru S.N.C. „PR IV A L "; caro îşi onorează obligaţiile aşa cum se v o d « . . . şî în' fotografie Fotografia: Nicolae PETCU

IN ATENUA CONSUMATORILOR DE ENERGIE ELECTRICĂPrin decizia nr. 724/91 a Regiei autonome

de electricitate RENEL au fost stabilite orele de virf de sarcină ale sistemului energctic naţional pentru anul 1992. .

Pe luni şi perioada zilei, înainte de amia* ză ţ i seara, orele de virf- sînt următoarele:

• IANUARIE: 7—11, respectiv 16—21® FEBRUARIE: 7-11, respectiv 16-21 ,© M/fRTIE: 8—10, respectiv 17—21• APRILIE: 8—10, respectiv 19—21 .• MAI: 9-12. respectiv 20-22© IUNIE: 9—12, respectiv 20-22

« IULIE: 9-12, respectiv 20-22 © AUGUST: 9-12, respectiv 20-22 « SEPTEMBRIE: 8-10, respectiv 19-21 • OCTOMBRIE: 8-10, respectiv 17-21 © NOIEMBRIE: 7—11, respectiv 16—21 « DECEMBRIE: 7-11, respectiv 16-21. Consumatorii industriali sînt rugaţi să co­

laboreze cu personalul nostru de specialita» te pentru reglarea corespunzătoare a apa­ratelor de măsură.

FILIALA DE REJELE ELECTRICE CLUJ (116')

9 GENEVA. Andrei Kozîreyv ministrul de externe al Rusiei, a propus ca cele cinci puter i nu­cleare mondiale să adopte „sta­tutul de alertă zero'*. pentru for­ţele lor strategice ,'le descura­jare.

0 KIEV. preşedintele Ucrai­nei, Leonid ■ Kravciuk,, -într-un interviu. acordat televiziunii centrale de la Moscova, - a rei­terat linia independentă a poli­ticii interne şi externe a ţării sale. Comunitatea poate exista şi funcţiona pe baza unui_ prin­cipiu fundamental: toţi sînt e- gali, nimănui nu i se dictează şi nimeni nu impune nimănui punctul său de vedere,— a su­bliniat Kravciuk.'

• ZAGREB- Preşedintele K ra ' jinei Sîrbe. Milan Babici, a de? clarat,' într-o conferinţă de pre­să care a avut ioc în crasul Knin, - că această regiune : tre- -t»uie să devină un „protectorat al Naţiunilor ’ Unite". Soluţia protectoratului „ne va permite să proclamăm autodetermina­rea". ceea ce va îndemna că nu mai facem parte din Croaţia — a subliniat Bahici;

• CHIŞINĂU. Preşedintele Republicii Moldova. M ’rt ea Sne­gur. a avut, o întrevedere ou dl. ÎVTurrav. Fairweat)ie<*. «mbasaîlo- rul Canadei la Bucureşti- în « • drul căreia au fost ' discutata posibilităţile' de colaborare ţii conlucrare dintre cele două state.

• SOFIA. Noul guvern bul­gar anticomunist este hotărit să concedieze 200 de diplomaţi din. Ministerul de externe Din­tru a pune capăt astfel nepo­tismului şi corupţiei — a deola- rat ministrul de externe Stoiait G'anev. *

• DUBLIN. Armata Hepubli- . cană Irlandeză a anunţat căbomba vrăsită marţi în' apropie­rea biroului premierului, brita- . nic John Major, cu cîteva ■ ore -V înaintea tnceoerii unei întreve­deri dintre acesta şl lideri po­litici catolici şi protestanţi nord- irlândezi. îi aparţine — relatea­ză agenţiile de presă recepţio­nate de Rompres. '

• V IENA. Organizaţia ecolo- " gistă „GreeiipeaCe" a apreciat, într-un document difuzat la Viena. că gradul de risc al U-;

- nui‘ accident nuclear la centrale­le care folosesc, reactoare sovie-' tice rle tipul WWER-440 pşte de circa 27 ]a sută.

• - DURBAN. O ^persoană â fost ucisă iar alte cinci rănile ca urmare a unui atac armat întreprins împotriva unui .auto­buz care transporta, la periferia oraşului Durban, membri ai Partidului Inkatha Agresorii n-au putut fj identificaţi. Vrt purtător al grupării Inkatha i acuzat imediat m iliţiile . Congre­sului National African, condus de Nelson' Mandela, de a fi par­ticipat ia acest noi> act de agre-. siune.

• AN K A R A . Peste 3000 de localităţi^ din estul Turciei sînt practic izolate din cauza căde-' rilor masive de zăpadă. Ninso­rile puternice din ultimele -ăp- tămîni fac aproape imposibilă nproviziun£fl-ea cu. alimente, stratul de J’ăpadă mSsurind pe unele şosele peste doi meti i.

• BELGRAD. !n numărul da miercuri, cotidianul belgrădoon „Borba" informa că Magedoma şi-a retras oficial reprezentanţii din organele federale ale fu­gos] a viei. în parlamentul fede­ral de la Belgrad trrni sînt re­prezentate doar republici la Ser­bia. Mi intr-negru şi Bosnia-Her- ţegovina.

» S'l’RASBOURG. Parlamen­tul European a adoptat. I* :-a- pătiil unor dezbateri aprinse» un proiect de rezoluţie prin ca­re sc* recomandă interzicerea,

oricăror reclame făcute produ­selor din tutun în tăvile mem­bre ale C.E.E. Rez ilutia urmea­ză a fi, examinată şi ratificată de miniştrii sănătăţii din -el»12 state ale Pieţei Comune, ^

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 2

ŞTIRI - INFORMAJI!- ŞTIRI - INFORMAJII„RĂD ĂC IN ILE ISTO RICE»."

Prefectura Judeţului Cluj, Inspectoratul - pentru cultură Cluj ţl Casa corpului didactic ' vă .invită să . luaţi parte la lu­crările simpozionului „Rădăci­nile istorice ale conflictului sîr- bo-croat“, cţu • participarea isto­ricului Neagu Djuvara. Un sim­pozion cu o temă de stringentă; actualitate, la care sîhteţi invi-

. taţi joi, 13 februarie, ora 10, .la

. sediul Bibliotecii Centrale «Lu­cian Blaga“.

' TEATRtJ PENTRU COPII .

In data de 11 februarie, ora11, la -Teatrul Naţional din Cluj va f i ' prezentat de .către Com-

'pania Cave Canem din Rennes' spectacolul de teatru pentru copii „Clăpăuşa sau Taina tărl-

; murilor înnegurate".

. EXPOZIŢIE DE A R TA PLASTICA

Asociaţia Artiştilor Plastici. : : Galeriile „Bastion" din • Piaţa Ştefan cel Mare 5 vă invită la ■ expoziţia colectivă de artă plas­tică: ’ pictură, grafică, sculptură, design vestimentar şi metalo- plastie. Fiind cu vînzare, ex­poziţia poate fi vizitată zilnic între- orele 11— 17, pină în data

' de 27 februarie.

AN U N Ţ IM PO RTANT

Asociaţia de Prietenie CLUJ— NANTES anttnţă .încă de pe aqpm adunarea generală tri­mestrială pentru data 'de 28 fe­bruarie, ora 18, la Casa studen­ţilor. '

SCHIMBARE - LA TEATRUL N AŢIO N AL

In urma demisiei inintată de regizorul Victor Io.an Frunză, Teatrul Naţiojial din Cluj are un nou director In persoana a-

• predatului actor Anton Tauf.

DEMISIE LA OPERA ROMANA

Urmare a unor conflicte ds muncă şi a unor stări tensiona­le în instituţie, directorul Ion Piso şi-a Înaintat demisia. Vom reveni cu detalii într-unul din numerele viitoare ale ziarului.- DEMOCRACY SEMINARS

Aşa cum am mai anunţat, mîine încep Ia Cluj, de Ia orele12, în Sâla „Vasile Bogrea“ din clădirea Universităţii- Demo- cracy Scminars, seminarii axa­te. pe o vastă tematică, de la constituţie la totalitarism, de la libertăţile indiyidului si cetă­ţeanului la tranziţia spre o so­cietate liberă. în Estul euro-' pean;

Rubrică realizată de Dem. ŞOFRON

' Jocn’rilc Olimpice de iarnă" Âlbertviile ’92

'N ICOLAE ÎVt ARGINE ANU, PRINTRE NOI

.De pe coperta cărţii „Amfite- ' atre şi închisori", recent apăru­tă la Editura „Dacia", ne pri-

. veşte chipul senin al autorului— Nicolae Mărgineanu. Stăruind asupra imaginii, am putea cre­de că este . vorba despre un

,‘pm dispus să mărturisească experienţele unei vieţi fericite. Că nu este aşa ne atenţionează

' titlul aşezat sub chipul surîză- tor — „Amfiteatre şi închisori". Astfel ne aflăm in plină contra­dicţie, ^ cărei rezolvare O *a- flăm în textele din volum. Tex­te care cuprind amintiri despre închisorile prin care a trecut.' omul care a reuşit să-şi păstre­ze statura morală şi intelectu-

.ală, în ciuda chinurilor îndura­te de-a lungul, a 16 ani. Omului acesta, profesorului, autorului

_de cărţi i-a fost închinat simpo­zionu l organizat marţi după-a- miază, de Universitatea liberă, în sala mică a -'Casei Universi­tarilor. In prezenţa membrilor- familiei şi a unui public deose­bit de receptiv, au vorbit des- pre semnificaţiile profunde ale

. vieţii lui Nicolae Mărgineanu. despre importanţa cărţilor sale în contextul culturii româneşti

EXPOZIŢIE DE SCULPTURAVineri, 14 februarie, ora 13.

în sălile Muzeului naţional de artă. Piaţa Libertăţii nr. 30, are ioc vernisajul expoziţiei de sculptură -V A LE R CHENDE (1934—1972), cunoscut Si apre­ciat sculptor, activ in România, Elveţia, Franţa şî Canada.

şl- universale, profesorii univer­sitari Crişan Mircioiu, -Achim Mihi> şi Voicu Lăscuş, ultimul fiind îngrijitorul' şi prefaţatorul volumului de amintiri comen­tat. A fost o manifestare de su­flet, în acelaşi timp, cu profun­de rezonanţe în planul vieţii culturale şi politice clujene, a- flată-sub impactul unor trans­formări dorite a se desfăşura mai rapid şi în profunzime.*

V, CIIIOREANU

Continuăm să înserăm pentru cititorii noştri 'scurte notaţii şi rezultate înregistrate In cadrul ce­lei de-a XVI-a ediţii a Jocurilor - Olimpice de iar­nă — ALBERŢVILLE *92. '

O PATINAJ ARTISTIC, principalul punct de atracţie al întrecerilor de marţi, prin disputarea programului liber la perechi. Ierarhia stabilită du­pă disputarea programului original a suferit mo­dificările de rigoare care au condus la cucerirea medaliilor olimpice. .Supremaţia instaurată în ul­timele decenii de patinajul, artist’ c sovietic a fost continuată şi de reprezentanţii Echipei Unite (a se înţelege pe cei ai Comunităţii Statelor Inde­pendente din fostul imperiu sovietic)!' singura care, . conform protocolului încheiat,, cu prilejul festivi­tăţilor, de premiere urcă pe podium în acordurile Imnului Olimpic iar ca steag pe catarg se înalţă cel cu cercurile olimpice. ÎVşa cum era de aşteptat, medalia'de- aur a revenit perechii Naţalia Mişku- 'teniofc —• Artur Dmitriev, care a prezentat cel mai frumos'şi complet program. Medalia de .argint a

. revenit altei perechi a Echipei Unite alcătuită din Elena Beske' şi D. Petrov. Pe treapta a treia a podiumului de premiere, primind medaliile de bronz, a urcat .'perechea canadiană . Isabele • Bra- sseur — Lovd Eisler, acreditată ca principală con­tracandidată . Ia medalia de • a-ur. O „aterizare* sol­dată cu o cădere, pe ghiaţă â Isabele» a depunctat perechea canadiană, care a trebuit să, se mulţu­mească doar cu treapta a treia a podiumului., ® HOCHEI. Iată rezultatele înregistrate marţi

în grupa A : Finlanda — Polonia 9—1, S.U.A. — Germania 2—0 şi Suedia-— Italia 7—3. .

© SĂRITURI. Am rămas datori cu rezultatele înregistrate la săriturile de la trambulină, de pe platforma de 90 metri, disputate duminică: 1. Ernst Vettori "(Austria), 2. Martin Hoelwarth (^ustria), 3. Toni Niemirien (Finlanda), cuceritorii medaliilor • de aur, argint şi, bronz.

'■■■■. ; • ' (v .m .)

C.S.S.A: Readuce în prim plan atletismul clujeanCei ce iubesc atletismul îl cu­

nosc,- desigur, (de mulţi' ani pe, sportivul. Marian Paşealău, apoi pe antrenorul cu acelaşi nume, care cu multă competenţă şi pa­siune a îndrumat paşii mai multor generaţii de performeri, unii de. excepţie, suficient fiind să amintim de polialloniş'tii An­drei Şepci. Vasile Bogdan, Dan Goia, fiecare rentimit la timpul său, prin recordurile şi titluri­le cucerite. t )e această datăl-am abordat pe directorul prof. Marian Paşealău, care conduce Clubul sportiv şcolar de atle­tism, pepiniera ., sportului de performanţă în domeniu, cu re­zultate realmente notabile în anul care. a trecut, dialog ge­nerat de lecturarea clasamen­tului cluburilor, întocmit de fe­deraţia de. specialitate, după- numărul, de puncte acumulate la competiţiile oficiale, interne

RADIO CLUJ:

Joi, 13 februarie: 6,00—8,00: Actualităţi, Muzică, Publicitate;10-00 Infoquick; 10,05 Suflet şi cîntec românesc: Mesele pentru moşi; 10,30 Salonul artelor; 11,00 Tutti Frutti — magazin muzi­cal: 11,40 Peregrinul transilvah: Meşteşuguri uitate, meşteşuguri

. renăscute în satele transilva­ne; 12,00 Din culisele operei: Interviu cu Ion. Pojar; 12,30 —C Consens în Babilon: Sociologia în criză?; 16,00 File de- istorie: Evoluţia ideii .de naţiune la ro­mânii din Transilvania în sec. al X lX-lea; 16,30 Ziz-zag mu­zical; 17,00 O ,orâ pentru toată lumea — actualităţi şi muzică;20,00 Cutia cu cîntece şi gra­iuri: „Sînziana şi Pepelea" (II);20,30 Radiocenaclu: Cenaclul A- sociaţiei Scriitorilor din Tirgu Mureş;

Vineri, 14 februarie: 6.00 —

. 8,00 Actualităţi, Muzică, Publi­citate; 10,00 Infoquick; 10,05 — Reprize muzicale; 10,30 încotro omule?: Deziderate sociale ma­jore la Cluj-Napoca; 11,00 Can- tus Mundi: Mozart — „Requ- iem“ (III); 11,30 Din lumea lar­gă; 12,00 Dialog pentru un por­tret: De Vorbă cu prozatorul Alexandru Vlad; 12,30 Concert de prînz; 16,00 Un milion de prieteni: Falsele opoziţii;-'17*00'

' O oră pentru tpată lumea — ac­tualităţi şi muzică; 20,00 TOP 9099 — clasamente muzicale, noutăţi despre solişti şi formaţii.

'kTeatrul Naţional — IAŞ II ÎN

CARNAVAL, ora 10Opera Maghiară — VOIEVO­

D U L ŢIGANILOR, ora 18,30. Premieră. Abonament. A.

'kUniversitatea liberă prezintă

azi, ora 16, în sala mică a Ca­sei universitarilor,. CERCUL „SAHAJA YOGA"; ora 18, ex­punerea: FORUL ROMAN. Pre­zintă cu diapozitive: dr. Mihai Bărbulescu, cercetător ştiinţific.

Programul dimineţii, retine a* tenţia cu un film artistic ame­rican: vom''vedea, de la ora 10;30 decretul domnului Wong" cu BflHs Karloff, Grant • Wi- thers, Dorothy Tree şi alţii. O- ra de muzică dedicată şl astăzi

.'formelor sj genurilor muzicale ne prezintă tema Dc la minia­tură vocală şi instrumentală la ‘suită. La ora 12*30. Jocurile O- llmpice de iarnă In direct: fina­la concursului de schi acroba- ■tie, care se desfăşoară în loca­litatea Tifţnos. Urmează un ■scurt Intermezzo muzical cu Or- fchestrai de muzică uşoară a Ra- dioteteviziunii (13,30), iar la ora Î3,40 emisiunea Oameni de Un­gă noi dezbate o problemă de tatcresY „Handicapul — - obiect de ttudiu". După ediţia de la

ora 14 a -Actualităţilor şi cursul de limba engleză (14,20), vă in­vităm să urmăriţi, în jurul orei14,50, o transmisiune sportivă in direct de la Mer.ibel: schi — manşa â • doua a probei femini­ne de slalom, combinata alpină. Emisiunea pentru adolescenţi, realizată de această dată la Ora-, dea, va putea fi urmărită la o- ra 16. Serialul ştiinţific intitu­lat „Revoluţia vieţii1* a ajuns la episodul XI- - şl, dacă vă intere­sează; vă spunem că este pro­gramat la ora 16,25. după care, la ora 16,55 puteţi urmări for­maţia Burt Bacharach într-un scurt telerecital. Magazinul sfip- tămînal de cultură cinematogra­fică la ora‘ 17,10. cu un sumar din. care nu lipseşte un comen­tariu legat de filmele „Thriller" (adică de groază) . ţ i ilustrarea unui tandem actoricesc de cla­să: Robert Redford şi Paul , Newman. Emisiunea Pro Patria la ora 17,50 urmată, la 18,30 do primul rezumat al zilei Înre­

gistrat la Jocurile Olimpice de iarnă. In ciclul Dosarele ist o- tiei “vom arta astăzi despre Con­ferinţa f i Tratatul de pace de

la Paris — 1946— 1947, emisiune rea’lizată cu participarea minis­trului român al Afacerilor Ex­terne, Adrian Năstase. şi a dr. Cristian Popişteanu: Copiilor le dezvăluim un secret: astăzi şi mîine,. de la ora 19,30. vor avea ocazia" s'ă urmărească un nou serial de desene animate: „A li­ce în ţara minunilor". După Ac­tualităţi (20) şi rubrica Sport vă invităm să urmăriţi, la ora 20,45, emisiunea Studioul eco­nomic, astă seară tema dezba­terii- constituind-o „Restructura­rea economiei: obiectivitate şi lntîmplare". Episodul cu nr. 101 al serialului „Dallas" II veţi ve­dea la ora 21,10, urmat de cî­teva Reflecţii rutiere la ora 22. Un scurt recital al lui Vasile Şeicaru (22,15), Cronica parla­mentului şi Actualităţile (22-30) Preced emisiunea Pro musica de. In ora 23, consacrată lui £laudfo Arrau. In fine,'In ju­rul orei 0,30, rezumatul compe­tiţiilor desfăşurate -în cursul zilei de Joi la Jocurile Olimpice de iarnă.-

. ale lui '91. C.S.S.Ai Cluj se si­tuează, cu 701,5 puncte, pe pozi­ţia a patra, după Dinamo* Stea­ua şi C.S.M. Universitatea Cra­iova, iar la nivelul juniorilor, categorie de vîrstă la care de fapt activează, pe primul loc în ţară! . . . '

-r— Domnule director nu vreau să fac o istorie a aţletisrhului clujean, dar trăiesc şi acum în suflet cu acea legendă ce-şi are sorgintea în parcul Universită­ţii, unde sub îndrumarea antre­norului emerit Ion Amăut, a- păreau, an d e ’ an , adevărate, „stele" a căror , nume ne fasci­nează şi acum: ; loan Moina, A-

. lexandra Taifas, Ilarie- Măgdaş, Marilis Citţui. Mircea Pop, Cor­nel Porumb, Ana Beşuan, Ilea­na Silai, Eva Zârgo-Raduly, An­drei Şepci, Vasile Bogdan, Va­sile Sărucan. Am citat din me­morie doar cîteva nume, spa­ţiul cenzurîndu-mă nemilos, pentru a vă întreba; cum se ex­plică declinul atletismului la noi o bună bucată de timp, dupa menţionata perioadă de excep­ţie?

-,— Lungă, dar bine venită în­trebare, la care. răspunsul cred că va fi mai scurt Deoarece Clujul nu a dus niciodată lip­să de specialişti • de valoare ş; nici de sportivi talentaţi, eu cred că ruptura a- prod'us-o apa­r iţ ii materialelor sintetice pe suprafeţele de lucru, care a dus la o creştere spectaculoasă a performanţei, iar la noi aceasta lipsind cu desăvîrşire, conse-ii- ţa a fost scăderea vertiginoasă a numărului de valori propulsa­te spre marea performanţă. În­ţeleg că nu n5-am modernizat, şi o-ştim cu toţii de ce, dar şi ce am avut'bun s-a distrus.. Luaţi ca exemplu pista din par-- cui Universităţii, pe vremuri una din cele mai bune din ţară, aei un adevărat'maidan . . .

'- E limpede şi vă mulţu­mesc. Dar atunci ce minuni s-au întîmplat- că de pe lacul 230 cTin 255 de unităţi sportive (!),

loc pe care C.S.S.A: Cluj-se si- «tua în 1935, aţi ajuns în '91 în •fruntea ierarhiei? a

— Exact' ce s-a întîmplat ar ' trebui să-i întrebaţi pe cei ca­re erau atunci . acolo. Revenind la întrebare( saltul pare-; extra­ordinar, dar răspunşul foarte simplu', omul sfinţeşte, 'locul. Concret; clin 17 profesori — antrenori, „producţia" totală de 57 de medalii (19 aur. 21 argint. 17 bronz) aparţine - într-o covîr- şitoare proporţie muncii dărui- ite şi profesionalismului â . . . 5

" specialişti: soţii Melintia şi loan Măcelaru, Nagy Petrul Gheorghe Turcu şi Vasile Bogdan Sînt convins că vom intra d in , nou în elita atletismului ; românesc prin aceste' autentice speranţe care' sînt: Adina Navradi (Lic. Armătura), Melirida Marton (Lic. Unirea), Lucian Bobîmea (Lie. Bălcescu), Adrian Ursu

.(Lic. Unirea), Sergiu Dascăl (Lie. ’ Tehnofrig), V iorel’ Moru- ţan (Lic. ' Unirea), Alexandra Bogdan (Lic.- Bălcescu).

.— Legat de baza ‘ materială, se întrevăd ceva perspective?

—• O pistă acoperită cu mate­rial plastic în premieră la Cluj. Avem deja , proiectul .şi, ce, e mai important, trei sponsori ca­re vor să ne ajute: Universita­tea (prin promisiunea fostului atlet, prorectorul prof. Marian Papahagi), URBANA Î>A. (di­rector ing. Vasile Vană) şi Fe­deraţia de specialitate (asigu­rări date de doamna Iolanda Balaş-Soter), precum şi execu­tantul de specialitate, prin fir-’ ma ^SPORT SINTETICA" din Kiev.' Noi sperăm, iar pe mă­sura: speranţelor ne-am „croit" obiectivele anului ’92: 8 spor­tivi în loturile naţionale parti­cipanţi la C.M. de juniori de la Seul, 4 la jocurile Balcanice, 10 locuri I în campirtnatele interne.

— încă cidntă vă mulţumim, în numele celor fascinaţi; de le­genda atletismului clujean.

R? MIRCEA

■ VOLEICAL1FICARI, SATISFACŢII

Sâptămîna voleibalistică re­cent încheiată ne-a adus numai bucurii. Să le luăm în ordine. „U-TRANSGEX" (fostă •„Explo­rări” ) a promovat în - turul alIII-lea al „Cupei României" în dauna divizionarei A Tractorul Braşov. In cele două meciuri disputate la Cluj, ;U " a fost net superioară adversarei sale la toate capitolele. Deci, „U" — Tractorul ' Braşov 3—1 (8, —8,10, 10) şi 3—0 (14, 5, 14). Şi tot In „Cupă", Victoria' Dej ■— Mi­nerul Ştei 3— 1 (—9, 7. 10, 9)). victorie numai de palmares a dejenilor.'. Echipa de fete’ „U-- ELECTRONICA", rămasă fără adversare la tragerea la sorţi,, s-a calificat direct în • turtii IU., tur ce va antrena în competiţie echipele din superligft. Sîmbă- tă, R februarie, s-au reluat şi întrecerile diviziei B. I-a Ciul, „U-TRANSGEX" — Qlt Carbon Slatina 3—0 (8, 1, 5) în 44 de minute, scor şi timp care spun ’ ■multe. în divizia A feminină, l a , Bucureşti s-au disputat me­ciurile turneului cu numărul 2.

Fetele de la „U-ELECTRONJ- CA“ au obţinut patru ‘victorii din patru: 3—2 (—13, — 11* 5»14, 12) cu CSU Galaţi; , 3—1 (4, —13, 11, 9) cu CSivi Sibiu; 3—1 (6. — 11,. 13, 2) cil Rapid Braşov şi tot 3— 1 (15, 10, —9, 7) cu Metal 33 Bucureşti. După a- cest turneu „U-Electronică" urcă pe locatl I I I în clasament," cu30 de puncte, la două puncte' de Dinamo şi trei de Şt. Amicii Bacău. Calificarea în super-ligă se joacă in continuare, cu şan­se reale pentru „U".

în campionatul juniorilor: CSS Turda — CSS Viitorul Cluj 3—2 (la fete) şi CSS Viitorul — CSS Blaj 3—0 . (la băieţi).

Dem. ŞOFRON

: . BASCHET%

Derbyul Diviziei A ' de bas­chet masculin, dintre „U " FI MA^O şi Steaua, găzduit ieri seara de Sala sporturi­lor, s-a încheiat cu scorul de (18-60 (54-35) în ' favoarea clujenilor. Amănunte în zia­rul nostm de mîine.

TAGINA 3 ADEVARUt DE CLUJ

De ce na au votat sătenii

! . Cetăţenii satului REDIU nu aii votat la alegerile, locale . din 9 februarie - 1992, din 'următoarele motive:

1. In martie 1989, cu decretul- lege 2 am fost trecuţi de la co­muna Âiton la comuna Feleacu, la cererea noastră, şi nu la co- , muna Tureni, aşa cum ; specifica legea sistematizării rurale â lui Ceauşescu; desigur că pentru noi a fost o mare bucurie, deoarece dir» 1968, de' cînd am fost trecuţi abuziv la comuna Aiton, am a- vutf numai şi numai necazuri cu el. .

2. La 17- octombrie 1991 am fost loviţi ca dte trăznet prin de­cizia 309 a Prefecturii Cluj, prin care ne cere să trecem la vechea structură. După această lovitură am depus un memoriu, care a fqst înregistrat cu nr. 9896 /25 no­iembrie 1991, însoţit cu 320 sem­nături ale capilor de familie, prin care solicitam Prefecturii Cluj să rămînem în continuare ln cadrul cbmunel Feleacu, deoarece decre- ■ tul-lege 38/1990,. care abrogă le­gea 2 din 1989, s-a publicat în Buletinul oficial la data de 23. ianuarie 1990 şi nu în 1991 cum se ' specifică în decizia dată de Prefectura Cluj.- 3. Nu ştim ce urmăreşte- Pre­fectura ca după doi ani de la pu­blicarea acestui decret să trecem la vechea structură. Poate că domnii de la Prefectură au uitat câ imediat după 22 ianuarie 1990 s-au prezentat la Rediu (domnii STimbuş şi- Drîmbăreanu) şi au derut să trecem la vechea struc­tură, dar noi, nu am acceptat a- cest lucru şi am rămas în conti­nuare in cadrul comunei Felea­cu, unde,de fapt sîntem şi acum cu toată administraţia.

4. La alegerile din 20 mai 1990, cînd s-a votat Parlamentul şi Preşedintele ţării, am votat îm­

preună cu Feleacu, iar acum, du­pă doi ani, Prefectura-Cluj ne anunţă că nu se mai poate. De c e ? -

.5. Noi am trimis delegat la Bu­cureşti, unde am depus trei me­morii: la Parlament, Guvern şi Televiziune. De la Parlament ni s-a dat -o ‘adresă specială . către. d-1 prefect Grigore Zanc,, să ne rezolve doleanţa în cadru legal şi să nu mai fim purtaţi de la Ana la Caiafa. Cu această adresă mai depunem un memoriu, cu 610 semnături ale ’ alegătorilor ce este înregistrat la Prefectură Cluj cu nr. 50/28 ianuarie 1992, prin care atenţionăm Prefectura câ, dacă nu vom f i Ksgţi în conti­nuare în cadrul comunei Felea­cu, noi nu vom participa la ale­gerile din 9 februarie, lifcru ca­re de altfel s-a şi întîmplat, Pre­fectura râmînind în continuare pasivă la .plîngerile noastre. '

6 .'Menţionăm că am cerut sfa­tul Procuraturii Cluj şi Turda, iar domnii respectivi ne-au sfă­tuit sâ pistonăm Prefectura pînă cînd vom fi trecuţi unde dorim.

Iar acum cerem sprijinul re- cfacţiei d-voastră pentru a inter­veni pe lingă Prefectura Cluj în sprijinul doleanţelor noastre. Da­că Prefectura a urmărit cumva să fim manipulaţi, intenţiile ei sărăm înă uitate pentru, totdeau­na. Noi sintem hotărîţi să ducem lupta pînâ la capăt. ,; Noi am" cerut un lucru minor: să rămînem în cadrul comunei Feleacu, ca să punem în acest fel capăt stării conflictuăle care e- xistă în zonă. Prefectura, în loc să rezolve problema, mai tare o agravează. Acum, cînd ţâra are destule necazuri, de ce oare Pre­fectura. nu caută soluţia cea mai‘ oportună pentru a pune capăt conflictului?.' . '

Augustin ŞIPOŞ

Cine imi dă lecţii despre ono; re?(Urmare din pag. I ) ;

tul că Armata' „TR AN S ILV A ­N IA * : obţine ■ rezultate bune, că şi-a înţeles şi îşi exercită ro lu l. ce-i revine: în zona ei de res­ponsabilitate. .Rezultatele sînt a- preciate de conducerea ministe­rului şi sînt _ confirmate de co-, misiile de inspecţii şi controale, ,de însăşi derularea vieţii milita­re, de calitatea şi competenţa ca­drelor. Nu-mi aparţin numai mie aceste rezultate, dar dacă aş con­duce , aşa" cum. spune dl. Liţiu, e logic că aş împiedica bunul mers al lucrurilor, iar faptele ar fi cu totul altele. ■

Urmărind defăimarea armatei prin cadrele ei de comandă, cu o insistenţă demnă ele o cauză "mai bună, »dl. Liţiu readuce în discuţie Comunicatul din noiem­brie 1990, pe care l-am dat la AlEa Iulia, cu prilejul aniversă­rii Z ile i. naţionale a -României. Am explicat sensul Comunicatu­lui încă din ianuarie 1991, la te­leviziune. Cred* că toţi oamenii de bună credinţă au înţeles rostul lui. • Dacă domnul;' Liţiu nu l-a înţeles, am . dreptul să mă îndo­iesc de puterea Iui de judecată, ca să nu mai vorbesc despre pa­triotism. Ce ar fi dorit dumnea­lui să se întîmple atunci, la A l­ba Iulia? Mă văd nevoit sâ-i spun că încearcă să denatureze sensul şi litera acelui comunicat. Eu nu am ameninţat poporul’ român, ci i-ain avertizat pe cei care ar fi dorit, compromiterea acestei sărbători şi provocarea unor ac­te de violenţă, Populaţia, inclu­siv românii de dincolo de, Prut, au apreciat oportunitatea comu­nicatului şi atitudinea armatei in condiţiile social-democratice de atunci. Cea mai mare parte a presei a consemnat pozitiv şi a apreciat poziţia noastră. Dacă a- meninţam şi înspăimîntam popo-, ru l,. n-ar fi venit acolo atîta lu­me. din întreaga ţară.- Firesc, tiu?

Cum s-a putut vedea, dl. Liţiu pune ta îndoială onoarea şi dem­nitatea mea de general, cinstea mea cfe om. Nu-mi fac nici un fel de problem^ pentru asta. Mă cunosc şefii, subalternii şi- cola­boratorii. In "fapt, o întreagă ar­mată. M-a deranjat insă că mă suspectează tocmai un om care a demonstrat câ are puţine pune-- te comune cu cinstea, cu onoarea şi cu adevărul. A denaturat şi denaturează toate acţiunile fos­tului CADA. Acest -grup de pre-, siune, din care a făcut parte, a- fost primit de preşedintele' ţării şi primul" ministru nu. aşa cum susţine „onorabilul11, ci tocmai pentru a preveni destabilizarea institutiei militare. Iniţiativa scoaterii militarilor In- stradă, în­demnul la nesupunere, incitarea la răzvrătire -—■ nemaiîntîlnite' în nici o altă armata — le-au apar­ţinut, în exclusivitate, celor din CADA şi d-lui Liţiu. Adevărul e că atunci au făcut de ruşine întreaga armată. Aşa vor , intra în istorie! Asa stînd lucrurile nu putea fi nici vorbă de recunoaş­terea CADA. Că~pe aceste cadre, atît de stsăine.de spiritul oştirii le-a accentat si tutelat fostul mi­nistru, cu piciorul în gips, este adevărat Dar ce-o fi urmărit îm­preună,’ astă ar trebui să o spu­nă d-1 Liţiu. Le-a încurcat arma­ta, cumva, planurile? Asta n-am cum să ştiu. Eu am venit din re­zervă, după ce am fost umilit ; şi .scos din armată. M i s-a cerut să apăr revoluţia şi asta am fă­cut şi în Bucureşti, şi la Cluj. După aproape doi ani m-arh con­vins că personalul Armatei „TR A N S ILV A N IA " nu a aderat şi nu a împărtăşit ideile CADA. Ba, chiar dimpotrivă. De aici, de lâ 'C lu j, s-au iniţiat măsuri pen­tru stabilitatea armatei şi nu pentru destabilizarea ei, aşa cum â făcut CADA d-lui Liţic.. A ui­tat fostul ofiţer de Comitetul de Iniţiativă pentru Stabilitatea Ar-

; Banca Naţională aIn anul 1991, Banca Naţională

â României â emis bancnote în valoare” nominală de 500 şi res­pectiv 1.000 iei., Pentru informarea opiniei pil-

b)ice, Banca Naţională a Româ-, niei face cunoscut' că, spre deo­sebire de cupiurile emise ante-. rior. -.bancnotele de 500 lei şi1.000 lei prezintă noi elemente cfe siguranţă şi anume:

A . BANCNOTA DE 500 LEI @ în partea albă a bancnotei

apare semnătura guvernatorului, sigla bănpii. inscripţia Banca Na­ţională â' Românie/ ş i . numărul

comunica:âe seric; ■: @ numărul de serie şi prefixa

bancnotei sint- tipărite - cu cer-' neală roşie;

© la privirea către o sursă de lumină se observă cu ochiul Ii-, ber, în filigran/portretul sculp- toi’ului- Constantin Brânciişi; ■

@ un fir metalic de siguranţă este încorporat in componenta hîrtiei şi este de asementa vizi­bil cu ochiul liber în zona cifrei 500. ....

B. BANCNtfFA DEh 1.000 LEI ® în partea albă a bancnotei

. apar semnăturile guvernatorului :■

şî casierului central, sigla băncii, inscripţia Banca Naţională a Ro­mâniei şi- numărul de serie:

© numărul de serie şi prefixa bancnotei sînt tipărite qu cernea­lă neagră; . imprimarea seriei şi a prefixei s-ă făcut cu două ti­puri de caraefere diferite, am­bele avînd aceeaşi valabilitate; .

© la plivirea către o sursă de lumină se observă cu ochiul li- , ber, în filigran, portretul poştu-’ lui Mihai Eminescu; ' i© un* fir metalic de siguran­

ţă este încorporat în compoziţia hîrtiei ş i' este vizibil în lumină cu ochiul liber în spaţiul a ib :

.dintre cele1 două coloane (fin ' grafica bancnotei.

Pe baza elementelor "prezenta- . te, publicul larg poate constata rapid, autenticitatea bancnotelor. Menţinerea in bune- condiţii a bancnotelor conservă aceste ele­mente, iar recunoaşterea lor'se. poate face eu uşurinţă. . • '

în situaţii în care există dubii privind autenticitatea bancnote-- lor, posesorii acestora se pot a-

. dresa unităţilor bancare.Precizăm că bancnotele au si

alte elemente de' siguranţă care pot . confirma valabilitatea lor în urma expertizârii cu aparatura specifică.

Unităţile bancare îşi asumă res­ponsabilitatea expertizării banc­notelor puse’ în c ircu la ţie .. '’

m icaTSifîîlMlH

"® Vind Mercedes 250, . stare i excepţională. ’ 850.000 lei. Curn-

. păr bonuri benzină. Telefon:16-40-95, după. ora 14. (1349)

• Vînd televizor alb-negru,': pe integrate. ' Telefon 14-79-50, între , orele 17—20- (1351) v

9 Cumpăr valută şi forinţi. V ind: Dacia. 1986. Tel. .18-27-19.

• Cumpăr bonuri benzină. Telefon 12-06-24, după ora 19. (1097-B) >

• Cumpăr' faruri, masca faţă Renault 5. Telefon 16-80-37. '(1289)

• Cumpăr bonuri de benzină. Telefon 12-16-12. (1301)

’ • Cumpăr tiirmă de oi pînă Ja 500 bucăţi. Preţ convenabil 4000 lei. Str. Traian Vuia nr. 113/A 'Cluj-Napoca sau telefon11-92-88. (1328)

• Vind TV alb-negru marca Snagov 222, în stare bună. Te­lefon 16-67-15, intre orele 1G— 20. (1208)

• Vind apartament 3 camere, parter, Mănăştur. Tel. 17-70-35. 0205)

• De vînzare, o butelie de a- rogaz. Str. Dunării 18/A. CluJ- Napocn. (1111)

• Vînd .Dacia 0 km. Telefon aj-33-ie. <1202)

» Căutăm partener străin Sau intern’ pentru asociere în afacere serioaşă, de viitor. Telcton 13-10-27. (1075)___, • >NOU!! , Confecţionez ja ­luzele material plastic tip „Nekerman" diferite culori —• rulou plastic. Tel. 16-39-34. (1149) ■ . *

• Excursie aniversară a generaţiilor de schiori for­maţi ln taberele A.S. a Insti­tutului de igienă. Informaţii: D. Simionescu, telef: 15-78-06, pînă la 25 februarie 1992. ' (1283) ... ’

' • Schimb . cameră mare, cu dependinţe , comune, ultracen­tral, cu garsonieră. Telefon:18-07-74, după ora 16. (1344)

• Schimb pxoprietate casă, 4 focuri gaz. grădină, posibilităţi construcţie, zona Cetăţuie, cu apartament central. Variante. Relaţii: telefon 11-56-26, orele17—20. (1276) :.

® Schimb 2 camere proprie­tate, Timişoara, cu 2—3 Cluj. Informaţii telefon 14-91-20.'(1290)

• D au ‘ apartament 3 camere, Cluj, contra casă-grădină in ju­deţ. Variante. Str. Dîmboviţei nr. 49, bloc V 23, ap. 23, car­tier Mărăşti (autogară). ' (1622) :

• - Solicit 400.000 lei . pentru patru luni. cu dobîndă 40 . la sulă. Poşed garanţii. Str. Do-

; nath nr. 182, bloc A 7, ’ap. 17, cartief ' Grigorescu. (1619)

• Inginer, automatist, medi­tez matematică orice nivel. In­formaţii telefon 13-03-28. (M.S.)

• Schimb apartament 3 ca­mere, IC IIAL. confort I, etaj I Mănăştur, cu apartament două camere plus o garsonieră. Rela­ţii: după ora 15. telefon 17-50-53. (1175) *;

• Schimb . apartament . pro­prietate.’ Braşov, cu similar . Cluj. Telefon 17-88-29.' (1531)

• închiriez cameră semimo- 1 bilată, cu acces baie, bucătărieC.P. 487 Cluj. (454-A)

• Italian serios- om de afa­ceri, caut de închiriat, pentru locuit, casă (vilă ) cu minimum3 camere, telefon, încălzire cen­trală. garaj.. Plata In valută. In­formaţii: telefon 11-78-56, ore­le 9—13 şî 14-89-64. după ora 20. (1177-A) .. .

• închiriez apartament cu 2 camere, mobilat pe valuta. Te­lefon 13-87-11, Intre l'8— 20..(1603)

• Căutăm' spaţiu comercial.,. Informaţii; telefon 14-28-15.

(1602)

• Asociaţia de caritate „SA-' MARITEANULf* închiriază sau

cumpără apartament hemobilat. Aşteptăm oferte la tel 14-94-98.(1604)

închiriez* apartament cu 2 camere, ‘mobilat Relaţii: la - te­lefon 11-36-90. (1618)

9 Studente- căutăm locuinţă riemobilata pentru închiriat. Te­lefon 11-47-80, după -18. (J588)

• închiriez, pe valută, garso­nieră cu telefon pentru birou sau cabinet meidical. Telefon:16-27-87. (1280) ■

• închiriez, pe valut'), came­ra, acces dependinţe. Telefon:17-14-39, orele 20—22. (1626)

• Dau în chirie garsonieră. Telefon. 12-33-19. (1342)

• închiriez garsonieră mobi­lată, pe termen lung, 5—6" -mi, zona Plopilor (lîngă Parcul Bâ- beş). Plata anticipat in valută. Informaţii telefon .13-51-18, In­tre, orele 18—20. (1310)

• închiriez, pe valută- apar­tament trei camere, zonă cen­trală. Telefon 11-40-54. (1316)’

• Ofer spre Închiriere apar­tament patru camere, cu tele­fon. cartierul Mănă-;tur, pe va­lută. Telefon 16-73-76. (1302)

, , • închiriez • apartament cu 2 camere, intrări separate, par­chetate. • lingă pod. dincoace de Pouitxi de benzină- ■ MSnâştur. Telefon 14-80-11. (1338)

matei? Ce ’ trebuie sâ ^credem? Ceea ce spun şi cretf m ii de oa­meni, sau ceea ce spune dl. L i­tiu? O lume întreagă a văzut la .TV că, împreună ciJ nOrfcH U* lui, acest mare .patriot^ a avut pil- ■ terea să susţină Proclamaţia de la Timişoara, .în - Întregimea ei. inclusiv, dezmembrarea ţării şi- autonbmizareâ. Banatului. Care . român serios poate măcar să gîn- dea^că aşa ceva? Şi-atunci, pun întrebarea: cine are şi cine n-are onoare? ' . . - ■

Să rămînem tot la cinster şi a- devâr. De ce a fost schimbat din funcţia de comandant de unita­te? Explicaţiile pe care le dă, n u ' au nici un suport. Se vede „aţa albă“. în unitatea pe care o con­ducea n-a reuşit să facă ordine.. Din cauza lipsei, sale de compe­tenţă organizatorică şî tie con­ducere, s-au produs m ai multe accidente grave, sustrageri ■ şi efe- teriorarea tehhicii. La această sta- re 4e lucruri a contribuit, evi­dent; lipsa de; preocupare pentru problemele unităţii. ,D-1, Liţiu îşi consuma timpul şi puterile în a- venturi amoroase. Nu este nici un dubiu că era un fel de crai al Sibiului, motiv pentru care â- junsese în prag de divorţ (avem la dispoziţie fotografii pe C£rre nu le facem publice din jenă şi «lin respect pentru cititori). Merita un astfel de om să rămînă co­mandant? Atunci cum rămîne cu motivaţia că a fost scos din func­ţie pe. motivele pe care le in­vocă? Mai mult, a fast ahtiaJ du­pă funcţii. Ca dovadă, a venit la mine plingînd şi m-a rugat sâ-t ajut să fie numit comandant de divizie. A flase 'că nu va fi numit, deoarece existau dovezi că a fost informator al C.J.-uIui (cu numele conspirativ J?n“ ). E- ra norma) să' nu existe încredere în el. Acum intocâ faptul că a prevenit scurgerea ’de informaţii. Adevărul e că- cine îşi trădează colegii o dată, o face şi a âoua oară! Şi pe mine m-au acuzat unii câ aş fi agent austro-ungar, K.G.B.-ist etc. Dar nu există nict- o probă. La d-1 Liţiu, care se .

• pretinde om de „onoare şi cu demnitate-*, , există probe incon­testabile. Nu mi-a fost subordo­nat şi n-am putut influenţa în­depărtarea^ lui din armată. - îm i - dau, însă, seama că pentru ori­cine este uşor de dedus că nu degeaba a fost trecut în rezervă. Sînt suficiente argumentele cu­noscute de noi, dar, cu siguran­ţă, dl. Ştănculescu o fi avînd .şl alte motive. Altfel cum poate fi dat afară din armată un om pe care îl cunoaşte şi-l apreciază personal ministrul apărării (care, de data aceasta, nu mai avea piciorul în gips).

Cele prezentate mai sus nu sînt ficţiuni. Nici nu vrem să fabu- lăm. aşa cum a procedat dl. fost ofiţer. Sînt realităţi...'demonstra-_

■ te prin fapte şi documente pro­batoare.. Lăsăm Ia latitudinea ci­titorilor să aprecieze cine are şî cine nu are onoare şi demnitate.

Nu am dorit să facem propa- ■ gandă electorală nici în-favoarea, ■ nici în defavoarea d-lui Liţiu. Nu cred, însă, că un oraş glorios, cum este Cluj-Napoca — vatră de cultură şi civilizaţie multimi­lenară, adevărată urbe a elitei intelectuale, a lucrătorilor cinstiţi şi mîndri de profesia lor — ar putea f i condus de un ins care nu a fost capabil să conducă un colectiv de oameni cu mult mai puţin numeros. ,

Nu credem, de asemenea,’ că un om care nu a votat Constitu­ţ i i poatfe fi un om de onoare, capabil să respecte legea.

Inr ce mă priveşte, atîta timp cîţ voi purta uniforma arrrtotei, îi voi apăra prestigiul şi voi ac­ţiona aşa , cum am jurat, la Car rei, de Ziua Armatei Române.

• N O TA REDACŢIEI: D-1 ‘ gene­ral col. Paul Chclcr ne-a solicitat publicarea acestui răspuns Sn zia­rul de vinerea trecută. N-am putut da curs cererii d-sale, intrucit joi. la ora 24, se inchcta campa­nia electorală ţi nu doream ca

. publicarea să ' tie interpretată drept tncfilcarc a articolului 45 al Legii privind alegerile elec­torale. Precisămi d-i l ’ctru Liţiu s-n războit fn doua articole ca Armata; Armata l-a rSspun# lot prin douâ articole. In cr ne prfr» veşle, consideram polem ic» 6*- clmMS. Punct

RfcEVARUL DE CLUJ PAGINA' i

. WORDSVSTEM S.R.L. v : = ‘ .

închiriază urgent casă sau apartament de 2—3 ca­mere în zona centrală. Plata în * valută. Telefon 14-56-79..(1093/A)

AGŞNŢIA B.T.T. CLUJ

organizează săplămînal excursii la. Budapesta cu plecare joia, preţ — 2.850 lei/persoani.

© Excursie cu autocarul la „SERBĂRILE ZĂPE­ZII" Ici Izvorul Mureşului, 14—16 februarie 1992, la preţ avantajos.

Informaţii şi înscrieri - Agenţia-B.T.T. Cluj. Pia­ţa Ştefan cel Mare nn 5. tel. 11-80-67. (113)

■ r n i c U '

^MMIRIMQNIALE.. • Om de afaceri francez, 40 ani. 1.74/67, caută tînără cunos­cătoare de limba franceză, celi­batară. 22 la 29 ani,' ochi al­baştri sau verzi, brună sau blon­dă, min. 1,70 m, pentru a-1 în­soţi în Franţa.* Adăugaţi foto­grafie şi indicaţi telefon în ve­derea stabilirii întîlnirii pentru cunoştinţă. C.P. 429. (447-A)

VINJMHI-CniVlIMR \KI

O -Cumpăr avantajos forin­ţi. T elefon 11-70-09. (500-A)

® Cumpăr contract ICIJAL garsonieră. Informaţii telefon14-75-23. (1264) :

»•-' Cumpăr autoturism im­par., marca Volkswagen, Re­nault (5, 14, 18), Opel, Ford Fiesta.. Datsun, Mitsubishi, Toyota sau similare, litraj mic. Ofer pină la 230—229.000 lei. Telefon 15-03-29,'intre o- rele 15— 18. (1265)- ® Cumpăr apartament 2—3 camere, zonele ' Pata, Ghe­orgheni. Telef. 15-30-41.(1591) .

. • Vînd fulger la preţ oficial, actual mobilă Luxor ambalată, sufragerie şi dormitor. Str. ’ Au­rel Vlaicu nr. 48, bl. A 1. sc. I. ap. 1, parter. F^m. Cătiftean.

® Vind televizor Samsung nou. sigilat (100.000 lei),: strada Avram Iancu 42, ap. 1. (1399)

© S.C. VTPAS vinde TV color K I T T — Japonia şi video recor­der SHINTOM — Japonia, sigi­late. .telecomandă, garanţie, prin magazinul din str. Plopilor nr. 25. (460-C)' _• Vînd Renault 14, stare bu­

nă- 2400 DM sau lei, cuptor cu microunde. Telefon 18-34-16,- seara. (1117)." • Vînd apartament cu două camere, parter. în cartierul Ghe­orgheni, pe valută. Telefon:13-15-40. între 17—20. .1148)

• Vînd Dacia 1300, VW 1600" Combi. stare bună. Te!. 14-07-73.

O • Vînd pentru pretenţioşi Renault Fuego, stare bună, pe l e i , său valută. Telefon 18-20-73. (1518)

a Vînd Dacia 1310, fabrica­ţie 1983, stare excepţională. Te- ’ lefon '16-87-01. (1233)

• Vînd dublu radioensetofon Mecosonic* cu -.boxe detaşabile. Informaţii: 18-30-07. (1255) .

• Vînd garnitură hol, moder­nă. şase piese. T^lef. 15-31-02? (1259f

•• Vînd Dacia 1310, fabricaţie iunie 1931. Telefon 17-38-60, o- rele 18—21. (1267'

• Vînd Lada 1200. neînregis- trabîl, tn staro bun$. Preţ con­venabil. Str, Postăvarului nr. 27, d.m. (1596).- •

• Vlnd apartament 3 camere Mărăştt V 17, ap. 40. (1624)

• Vînd Ford Taunus, 1600, model 1981, casetofon-radio de culoare verde cu negru, 12 CT> în stare foarte bună, telescoape noi, ■ frînă, bujii, platine, roată, baterie, filtru de ulei noi. Te­lefon' 15-29-62, după ora 12 (1593) - '

• Vînd sau schimb cu apar­tament casă veche .cu grădină, plus material dc construcţie. Telefon 13-10-04. (1592)

W . Vînd bibliotecă „Luceafă­rul" "şî grîu. Telefon' 15-87-69.

: (1590) ■,o Vînd instalaţie satelit pa­

rabolică. Telefoh 17-83-12.(1589), o Vînd nutrii. Informaţii: la.

adresa str. Scurtă nr. 7. (1254)® Vînd aragaz nou .alb* 4

ochiuri. Telefon .13-66-22, . fntre orele 16—20. (1621)

o Vînd ţuică de prune. Cum­păr clăpari de calitate-nr. 44— 45. Telefon 14-58-09. (1620)

• De vînzare jna.^netnfoh Kaşiitan 1, amplificator 2X7!?'V, convenabil. Telefoh 17-30-56;17-14-11-, după ora 18. (1612)

O Vînd autodubă Mercedes 3,5 tone şi autoturism Volvo 345 Automatic. Telefon 15-S9-75.(16111 _ ' ,

• Vînd' frigider Arctic 140, în garanţie. Telefon '11-34-30.(1610)

O Vînd convenabil TV color. Zilnic 18—22, str. Donath bloc

.IX , ' ap. 40. (1277)• .Vînd 150 capete oi. Moraru

Vasile, comuna' Bonţida nr. 188, telefon 202 .(1269) ; - > ■ " .

® Vînd Vipkenti. Oxjcardin,. Isoket, ISDN, chiuvetă- bucată- . rie, hotă. Telefsn 18-14-67.(1586) ■ ; ' -

• Vînd căţei Doberman cu pedigree. Informaţii miercuri şi joi ora 14, telefon 11-25-77..1270)

! .» Vînd video player nou, s i ­gilat.. Telefon 14-85-91, între o- rele 16—20. (1273) _•- • Vind înscriere Dacia, au­

gust 19S8. ridicabilă. Depunere70.000, transferat B.R.D. Cer .115.000, negociabil. Tel. 18-97-36.-

' (1281) ; . . ;• Vind VW Golf, în stare ex-i

celentă. pe < benzină. : Telefon-14-38-67. (1625) - - • *.-•■ -

e Vind la preţ convenabil ţuică.. Cumpăr, ţarc . pe rotile pentru copil.. Telefon J7-46-46. • (1G29) . ' /

• Vînd video player cu tele­comandă „Orion1*,- nou. Telefon: 13-74-92. (1283). o

O Vînd televizor alb-negru, marca „Sirius". Relaţii: la te- . lefon 17-14:70. (1279)

• Vînd minicalculator CIP, l an* (18.000). Telefon 16-17-79.(1281), • Vînd yideorecorder Naţio­nal L 10, de trei luni. Telefon13-59-83. (1317)

• Dc vînzare casă particulară2 camere, bucătărie, poiată, şu­ră şi pat pentru copii. Cartier Mărăşti, str. Teleorman nr. 35.

• Ofer mnşinâ electrică de făcut floricele de porumb. In­formaţii: telefon' 18-07-57, după ora 17. (1305)

. ©-Vînd inScnere• OJVL. 'Te­lefon, 14-03-02, după ora 16. ^ . (1324) : - a • . ţ

’ « Vînd cărucior gemeni, mag­netofon T e s la B 90. la preţ con- ; venabil. Adresa: str. Traian n r.;

. 10, ap. 17. (1303) , - ,e Vînd: CEC 1 Dacia, noiem- -

brie 1987 — 70.000.. Cer 120.000. - Discutabil; aparat mărit Krokus color, nou. Telefon 11-63-14. î(1307).

© Vînd foarte urgent Dacia 1100, stare bună, motor nou in _ rodaj. V izibilă zilnic 3—18, str. l’ lopijor 52, bloc P 8, ap. 4.(1308)

® Vînd dormitor nou, calitate deosebită. Telefon 15-27-03.(1299) - :

0 Vînd sufragerie şi colţar bucătărie. Telefon 14-80-55.(1309) -

• Vînd ca^S în Apahida, 3 camere, apă, telefon- grădină ; mare. Informaţii telef. 13-42-98. (1321) . . , •

• Vînd bibliotecă ' „Agatha“, maşină SL — Automatic \EG. Telefon 1-4-43-07. .1331)

9 V înd: T V color, defect, tub Toshiba 56 -cm, frig ider' 120 1, magnetofon Z.K ./ stereo. Telefon16-04-86. (1325) - •

« Vind mobilă pentru două. camere, maşină de spălat. Te­lefon 16-05-81, între orele 16— ■ 20. (13.37)

O Vînd congelator 160 1, ab - ' solut nou, garanţie 2 arii. Tele­

fon 14-41-14. (1332)® Vînd televizor Diamant 252.

Telefon 17-99-17. (1339) .« Vîfid , Renault Fuego. Tele­

fon 12-40-88. (1343) ,

# La mcarfea tatălui tăn dra», TECVJOl^ IÎOŞCA, cclegii tâi

de Ia „AS!Il,Ep-ÎOS“ sint ală- ’ turl do tine, Dorel. Condoleanţe ţie şl familiei.. (141%)

e Un ultim omanln fostului nostru coleg LA l’UŞAN IO AN — pensionar. Sincere condoleanţe famliisl îndoliate. Colerfi tlpo- grafi de la Imprimeria „Ardea. lul“ Cluj.

0 Cu adincă durere, anunţăm încetarea din viaţi, în 1 2 fe­bruarie, a scumpului nostru soţ, tată, socru şl -.bunic LAPIJŞAN IOAN, fost anjajat al Intre, prinderii Poligrafice. Inmor.nîri- tarea va avea loc vineri, 14' fe­bruarie, '.ora 13, la cimitirul Cordoş. ifumnezeu să-l odih­nească in pace. Soţia Maria, iiul Sabin, nora Puşa, nepoţii Sa­bin şl Tudor.

-i-0 Sîntem alături de doamna

dirigintă Burcuş Aneta1 in ma­rea durere prin care trece la pierderea tatălui drag) Sincere condoleanţe. Colectivul clasei a V lII-a C, şcoala generală 23. Mănăştur, . (

' 9 Regreto • eterne şl dureroase acum la un an de Ia absurda disparlţlo a scumpol mele prie­tene A N I M OCAN (asistentă medicală - Pediatrie I ), din ■ cau­za lipse/ de omniprezenţă din partea mea. A N I dragă, nu te voi uita şi nu voi uita nicioda­tă scurta perioadă petrecută a- lăturl de tine. Al tău prieten care veşnic neresenmat' S8 gln- deşte mereu la tine — • Vasile Meioşan. (1173)

0 Aducem la Cunoştinţă ru ­delor şl prietenilor câ au trecut6 săptămînl do durere de la tre­cerea tn nolllnţă a Iubitului nos­tru in j., AVARVARIÎI ION. Pa-, rastasul va avea loc vineri, 14 februarie, ora .1 1 . ia capela din Incinta Kplscoplel ortodoxe. Fa­milia. (1286)

O Sincera conjolcaiite familiei prof. . univ. dr., lîmll Munteanu Ia marea durere, cauzată do pierderea tatălui drag. ' Familia Mircea, corpadca. (16lf)

0 colectivul da Geomorfologle de 'ta Facultatea «le geograiie este alături do familia unlv. dr. Ion Mac în marea du­rere prlclnul'ă de moartea ta­tălui, socrului şl bunicului, (1237) - ' - . V - - '

0 . Azi sc împlinesc 6 ani de la dureroasa despărţire de Iubiţii

noştri copil MONICA şl DOnUŢU. Păstrăm mereu . nes­tinsă amintirea lor in Ini milo noastre. Familia prof. dr. Ciara şl valerian Postolache. (1167)

0 Sîntem alături A t colega noastră Maria Roşea in maroa durere pricinuită d e ’ decesul so­ţului (Ira.ţ şl transmitem fami­liei condoleanţa. Colegii de la „Plafar* Cluj. (16U)

■0 A.C.I. Cluj S.A., împv«unâ cu sindicatul liber, deplmg moartea fulgerătoare a celui ca­re a fast ROţCA TEODOR — li­der slndicaf. Sincere condoleanţe .familiei. (1607-A ) .

0 Regretăm profund dispari­ţia distinsului nostru calea

RO.ŞCA TEODOR. Sincere con­doleanţe familiei. Consiliul de administraţie A.C.I. Cluj ,S,A. (1607)

O Malţumim, din inimă, tu­turor celor care prin prezenţă, fiori, te:e»ram3 au fost a ’ăturl de i-.ol şl ne.au împărtăşit dure­rea la plecarea în eternitate a Iul IOAN CRISTUŢ1U, cel care a fost dragul nostru soţ şi tată. Puşa si Dan-Căiin.' (1537)

0 Sîntem alături de- durerea familiei Maxim DumHru prici­nuită de moartea mamei dragi. Dumnezeu s-o oditinească. Fa­miliile Burduhos şi Alucăi,(162Î) .

« Sintem alături.- de colega noastră Viorica Mac. şi trans- mitenl sincere- condoleanţe peh- tru pierderea tatălui Iubit. Ser­viciul contabilitate — Universi­tatea Ciul. (13:0)

0 După o grea suferinţă no-a părăsit, pentru - totdeauna, dra­gul nostru frate, cumnat şi un. chl VAi.FR. Familia Teodor Şo- lea. ' (1397).

9 tmpăftăşim durerea colegei noastre Nagy Eva la decesul ta­tălui drag şi transmitem fami­liei sincere condoleanţe. Colecti­vul contabllitate-flnanciar I.R. M U . „16 Februarie". (129S)

0 Aducem sincere mulţumiri consiliului de administraţie, sin­dicatului liber precum şl oame­nilor muncii .din* ,I.R,AI.R. „16 Februarie** pentru ajutorul mo­ral şl material acordat la înce­tarea din viaţă a dragului şi Iu­bitului nostru soţ, taiâ, socru şi bunic ing. VASH.fc V1KT1C, fost salariat al întreprinderii. Soţia Bodlca. copiii Marius şi Cristian, nora Coca şi nepoţica Alexandra, în veci nemîngîiaţi. (1300) - ■ ■

0 Regretăm trecerea în nefi. inţă a scuinpai noastre surori, cumnate şl mătuşi, VIORICA

TIFOR. Nu te vom uita nicio­dată. Sora Lenuţa, Vasile, M a­rius şl Sorin. (1319-B) .

0 Sîntem protuyd îndureraţi de trecerea în eternitate a dra­

gului nostru unclil CHIRA PETRE. 11 vom păstra recunoş­tinţă veşnică. .Familia Leliene Petru. (1311)

® Regretăm dispariţia fulge­rătoare a scumpei noastre surori

şi cumnata VIORICA TIFOR. (născută BOTOŞ),* plecată prea devreme * din mijlocul nostru. Sufletul el bun şl blînd va - fl mereu in gînduriie noastre. Nu ta vom uita niciodată. Frateie Cornel şi Matla.- (1310-A)

0 Un ultim omuglu fostului nostru coleg de catedră, legre- tatul ULRICII FRANCISC. Ca- ţedra tle filologie romanică. (1317)

0 Sîntem alături, de familia Roşea in mareu durero pricinu­ită de moartea.^ tatălui drag. Fa­milia Gocella. (1212) _ - '

g Mircea. sînt - alături do . Une în aceste clipe grele pricintdtf. de pierderea bunului şl minuna­tului tău tată ROŞCA TEODOR. Sincere^ condoleanţe întregii fa­milii, Monica .(1204)

0 Ca durere în suflet anun­ţăm încetarea -lin viaţă a scum­pei noastre mame, soacre, buni­ci VANCEA M ARIA. înmormân­tarea azi. Joi, 13 februarie, sa­tul Valea Groşilor, comuna Vad. Famllln. (1201) - ,

9 Cu Inimile zdrobite de du­rere anunţăm moartea fulgeră, toare a celui care a fost soţ şl tată. M OLDOVAN . TEODOR, de 41 ani, din str. Lacui Roşu -}r.1, ap. 31. Soţia Mărloara şi co­pilul Steilan. (1201) ,

O Cu adincă durere în , suflet anunţăm încetarea din viaţă, în ziua -de 10 februarie 1932, a scumpului nostru soţ, frate, un­

cii! si cumnat dr. ION V. BOERIU, fost masi'.trat, publi­cist, pensionar, în vîrstă de 80 ani. tnmormîntarea va avea loc în ziua de 15 februarie 199J, de la capela mare a cimitirului Cen­tral, ora 14. Familia îndurerată, (1272)

0 KO’ rete eterne însoţesc .Ie2 ani dramul în eternitate a dragei noastre 'manie ll.EANA

PUTICI. O. vom păstra mereu in suflet. Sandu şi dau d la . (1327)

0 Cu lacrimi şi- durere în su­flet ne despărţim de scumpul

nostru soţ, tată - şl bunic SACARA AUREL. Nu to vom uita tilclidatâ. Soţia Maria, fii­cele Eugenia şl Maria. yinerll Ne!u şl Geirgică, nepoţii Bog­dan şi Daniel, tnmormîaiarea va avea loc în satul Răscruci, vi­neri, 14 februarie, ora 12. (1224)

O Sintem alături de tine ,. dra­gă Domniţa, în aceste clipe gre. le pricinuite de dispariţia soţu­lui drag TURC VIOREl.. Since­re condoleanţe. Cuscrii Neiu şl Boby. (i:l<8 ) •

0 Cu oitîncă durere în suflet anunţăm încetarea tîitv vlaţă,.du- pă o lungă şl grea suferinţă a scumpei noastre- mame, soacre,

bunici şi străbunici văduva ll.EANA RACZ, născută Lenart, de 69 ani. Inmyrmhitarea va a- vea loo in M februarie 1992, oră13 de la capela n iuâ a cimiti­rului Mănăştur. Nu o vom uita niciodată. Fiul ştefan cu fami­lia, fiica Iboiya cu familia.(1375) .

0 c a adincă durere anunţăm încetarea din viaţă a Iubitei

noastre mame. - soacre, bunici ELENUTA BRICIU. in vîrstă de69 ani, născută în comuna Dragu.

jud. S ilaj. înmormîntarea ; va avea ioc vineri 14 februarie 1932, ora 15 din capelă nouă a cimi­tirului Mănăştur. l'-unilla. îndu­rerată. (1151) *. '' 'o c o inimile zdrobite de du­rere anunţ încetarea din viată a scumpei mele soţii VIORICA TIFOR (născută Batoş) la nu­mai 33 ani, lăsîiidu-mă fără o mingîiere. fără o privire caldă, cu uri gol în suflet. Inmormin- tnrea -Va avea loc vineri 14 fe­bruarie 1S0Î, ora 14 din capela nouă a cimitirului Mănăştur. Nu le voi uita niciodată. Soţul Do­rn. (1391-A)

0 D ro iă uuul, al lăsat un I- niens gol in sufletele noastre, 'po care , riimenl nu o să poată săJ umple vreodată. LIa şi Co- rliia. (H 01 )

0 c u adincă durere în suflet aducem la cunoştinţă tuturor ră iubita noastră mamă şi soacră ECATERINA POM1AN a încetat din vi&ţă in (lata di* 1 0 februa­rie 1992. Tnmormîntarea va avea loc sîmbătă, ÎS februarie 1932, ora 11 la cimitirul Central. O- dilniească-so In paco. Angeln şi loan Bega, (1 toi)

- o Împărtăşim durerea colegu­lui nostru loan Cliiorean la de­cesul socrului drag. co leg ir do serviciu. (1377)

C dlE G lU l DE REDACŢIE

Ilie Câlion {redodoi jef). Dan Rebreono (re- dactoi set ocfjunel). Volei Chioreonu Iredactoi

. se» adiunci). Ira to r . 8oto {secretai generai de | redacţie). Ion Ru*. Mono SSnoeonon. Radi» Vida.

REDACŢIA: C»u|, str. Nopoco nr. 16. TELEFOANE.* 1M 0-32 Jredoctoi jef); t l -75 07 (redoefot $el adjunct sl secretoriotul de redacţie); 11-74.18 (secţia culturolâ); 11*73*07 ţsecr tio orobleme lociat-economieet; 11*74-90 (secţia orobleme cetâtenesti): 11-73-04 (od* mfnfstroflo rforuluf). Mico oubflcltate ontr. este tilnlc fntre erete 9—16. nurnol to odmi* nîstroile; str. Noooeo nr. 16 Ho oorter). Stmb filo ţi domlntco închis.