Postul naţional de televiziune a prezentat recent un reportaj în care o tînără din localitatea Dumbrava, comuna Livada,'

. judeţul Satu Mare, de mai bine de un an de zile îşi ducea flori la propriul” mormînt.

Dată dispărută o vreme de la ■ domiciliu, ea a fost "identificată”

la morga victimă a

din Oradea drept unui accident de

a fost adus la Dumbrava şi îngropat, Florică a apărut acasă,

Aceeaşi întîmplare avea să se repete, în octombrie anul trecut.

române că a fost descoperit un cadavru care, după datele oferite

M ! o a . r t a , c a r e t r ă i e ş t e

circulaţie. După ce respectivul cadavru

spre groaza sătenilor care au participat la înmormîntarea sa.

Surse ale poliţiei din Nyiregihaza (Ungaria) au anunţat oficialităţile

de martori, părea să aparţină sătmărencei A.E. Florică. ’

Din fericire pentru familia care - o considera moartă, educatoarea

•A.E. Florică s-a întors zilele trecute acasă. Şi de această

' dată, consătenii au rămas de-a dreptul consternaţi cînd au vă­zut-o pe cea considerată moartă coborînd din autobuz.

(R o m p res)

♦ Agenda/2♦ Roza vuiturilor /3♦ Viaţa politică/4♦ Artă - cultură/S♦ Omul şi societatea /6♦ Publicitate/7-11♦ Sport/12♦ Varietăţi/13♦ Economia/14♦ Eveniment/l 5♦ Ultima oră/l6

f n . ţ ___ -ANUL VII NR. 1599 ISSN 1220-3203

JOI22 FEBRUARIE 1996 16 PAGINI 300 LEI .

Astăzi vremea se va răci uşor. Cerul va fi temporar noros. Izolat va ninge. Vînt slab la moderat din sectorul N. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între - l şi + 2 grade C. Local ceaţă dimineaţa. Ieri la Cluj la ora 12 erau 3 grade C, presiunea atm osferică 724,3 mmHg, în creştere. Meteorolog de serviciu Constanţa NAGY

n

T imp de trei zile. 50.000 de sîrbi, locuitori ai oraşului Saraievo se vor refugia înainte ca întreaga capitală a Bosniei să treacă sub administraţia musulmanilor.

Aceasta este hotărîrea marilor puteri, în primul rînd a SUA, promotoarele ideii de formare în ţara bîntuitâ de războaie a unei federaţii croato-musulmane şi a unei republici a sîrbilor. Oraşul (capitala Bosniei) începe să devină unul dintre cele mai interesante din Europa - com entează ministrul de externe englez aflat în vizită acolo unde cu cîteva luni în urmă se auzeau bubuitul tunurilor şi zgomotul asurzitor a) exploziilor. Oraşul este foarte interesant, apreciază la modul turistic ministrul englez, felicitîndu-l implicit pe preşedintele musulman, ca şi cum starea de prosperitate a capitalei bosniace s-ar datora în exclusivitate acestuia. Adică “salvatorului” care nu este altcineva.decît cel cate, în calitatea de conducător suprem al musulmanilor bosniaci, a declarat - după descoperirea de către NATO a unui centru de instrucţie al teroriştilor arabi - că există pe teritoriul Bosniei mai multe asem enea centre şi că nici nu se gîndeşte să le desfiinţeze. Cu toate că planul de pace de la Dayton. prevede plecarea tuturor luptătorilor străini de pe teritoriul Bosniei - din cei aproximativ 2.500 mujahedini participanţi la război, abia 200-300 au părăsit Bosnia. Ceilalţi, cu portretul ayatolahului pe masă, vor continua să pregătească terorişti care numai pace nu doresc şi nu vor dori.

Iar sîrbii, socotiţi în continuare singurii vinovaţi de ceea ce s-a întîmplat aproape patru ani în. Bosnia, trebuie să-şi dezgroape morţii din cimitirele Capitalei şi să se refugieze spre zonele ce intră, sub jurisdicţia Republicii Sîrbe. Asemenea românilor din nord-vestul Transilvaniei după Dictatul de la Viena impus ţării noastre de marile puteri ale Europei. Cei care nu s-au refugiat atunci din zonele cedate Ungariei au fost batjocoriţi-de civilizata armată ungară ori au fost omorîţi cu sutele de mitralierele acesteia. Pentru ca subsecretarul am erican Richard H olbrooke să şteargă acum din istorie d ram a ior, amintindu-le doar pe acelea care convin diplomaţiei ungare - Tratatul de la Trianon, în primul rînd.

Cei 50.000 de refugiaţi sîrbi din capitala Bosniei ştiu foarte bine ce-i aşteaptă şi n-au încredere în firavele asigurări ale ţărilor occidentale. Reacţia ministrului de

(continuare în pag. a 4-a)

Pe ordinea de zi a Guvernului;

Energia, privatizarea, balanţa comercială, finanţele

in şedinţa sa de marţi, Guvernul României s-a ocupat de chestiuni care preocupă pe foarte multă lume:

• Momentul de solicitare maximă a sistemului energetic a fost depăşit, iar discontinuităţile în alimentarea consumatorilor casnici şi industriali cu energie vor fi eliminate în această Jiptămînă, datorită importurilor de ■ei. Unele restricţii vor fi menţinute ^ consumatorii care au acumulat datorii mari faţă dc RENEL.

• D-na Hildcgard Puwak, secretar de stat la Departamentul pentru rcformă economică din C.C.S.R.E., a afirmat că au subscris 4,6 milioane de jttsoanc (27,2 la sută din total). A fost definitivată lista primelor 100 de socictăţi la carc ccrcrile de subscriere acoperă capitalul privatizabil.

Premierul Văcăroiu a insistat ca termenul limită de depunere a cupoanelor la societăţi, 31 martie, să fie intens mediatizat îi facem pe plac!

• Dan Ioan Popescu, ministrul comerţului, prognozează o creştere cu 13 Ia sută a exporturilor, în condiţiile menţinerii importurilor la nivelul anului 1995. Se estimează, astfel, reducerea deficitului balanţei comerciale.

• M inistrul finanţelor, Florin Georgescu, a constatat tendinţele nete dc deplasare a datoriilor agenţilor cconomici cătrc bugetul de stat şi de încălcare a dispoziţiilor legale privind încasările din export.. Echipa, guvernamentală face eforturi pentru întărirea disciplinei financiare.

i Gheorghe Funcir se adresează J primului ministru

1 Vă fac cunoscut că pe 20 februarie a.c., între orele 10.00 - 12.00, |s - a desfăşurat o grevă spontană'la S.C. Industria Sîrmei S.A. Cîmpia

■ a Turzii. Greviştii au blocat circulaţia pe şoseaua naţională Cluj-Napoca - Tg. Mureş,; r _ ^ . '. r

1 Am avut un dialog cu liderii de sindicat şi cu conducerea.combinatuluL | în frunte cu dl Radu Hanga, managerul general.| Principala revendicare a greviştilor şi a conducerii combinatului o .constituie alimentarea cu.energie electrică la nivelul de 40-60 MW .La «aceasta se adaugă plata drepturilor cuvenite angajaţilor pe perioada de I întrerupere a activităţii datorită nelivrării energiei electrice. Salariaţii | solicită să li se plătşască 75 % din salar pe perioada cît s-au-aflat în Işomaj tehnic. ; ^ i : . ' ' j

; ® în caz că nu se soluţionează problema asigurării energiei electrice § strict necesară pentru funcţionarea combinatului, acţiunile greviste, susţin | liderii de sindicat, vor fi reluate şi continuate pînă la soluţionarea integrală | a revendicărilor. - . •'„ Datorită livrării unei cantităţi insuficiente de energie electrică, cu ̂mult sub minimul necesar, combinatul a fost nevoit să-şi reducă

I substanţial activitatea, înregistrând pierderi uriaşe, conturîndu-se în | perspectiva apropiată, pe de o parte, imposibilitatea onorării obligaţiilor a contractuale, iar pe de altă parte, neasigurareâ fondurilor necesare pentru Jj plata obligaţiilor faţă de terţi şi pentru plata salariilor, cu consecinţe1 imprevizibile asupra populaţiei din oraşul-uzină Cîmpia Turzii., ‘| Vă rog să interveniţi cu fermitate pentru soluţionarea acestei complexe2 probleme. ’ . - 7•’ G h eo rg h e FUNAR8^ P reşedinte le Partidu lu i U n ită ţii N aţionale ,I Prim arul m un ic ip iu lu i C lu j-N apoca

Milu Rusu, lider al Sindicatului Industria Sîrmei:

”A fost o ieşire spontană în stradă”

Domnul Milu Rusu, ne-a declarat ieri dimineaţă, în legătură cuii, că ieşirea în

stradă a muncitorilor din schimbul .I al Combinatului de Industrie a Sîrmei Cîmpia Turzii a fost o manifestare spontană, necontrolată şi neprogramată. Cama a fost cea veche. Deşi cota de avarii le-a fost acordată de către Renel, cu aceasta oamenii nu îşi pot desfăşura activitatea, pierderile sînt enorme, contractele nu pot fi onorate şi Guvernul încă nu a adoptat'ordonanţa del urgenţă solicitată.; Deci, 5000 de angajaţi ai întreprinderii au ieşit în stradă, blocînd drumul pe şoseaua E 60, înjurai orelor 10,00. Atît conducerea întreprinderii, cît şi liderii sindicali au dus, muncă de lămurire cu .angajaţii pentru a debloca şoseaua, ceea ce s-a şi întîmplat în jurul orelor 12,00.

Pentru a urgenta soluţionarea acestei grave probleme, astăzi, la ora 13,00 este programată desfăşurarea unui miting de protest în faţa Clubului muncitoresc "Industria Sîrmei” Cîmpia Turzii. Prin organizarea acestui miting se speră că se va ajunge Ia urgentarea adoptării Ordonanţei ? guvernamentale care să remedieze situaţia furnizării curentului electric. Dl Milu Rusu declară: Este inadmisibil ca echipa guvernamentală şi Parlamentul României să trateze cu atîta indiferenţă economia naţională, ducînd o asemenea politică antieconomică. Dacă situaţia'nu se va remedia, protestele vor căpăta o amploare naţională. Oamenii sînt răbdători, dar, după o săptămînă de discuţii, situatia, în loc să sc remedieze, se agravează.

' D. C Â IE N A R U. 123 KES S08 &ZS3 SiSS. £2*0 SESi SSOB £X3 gSS* «33 ( i e a erai tom «ses i

Mîine, Adrian Năstase va fi prezent

la Cluj-Napoca

i Adrian Năstase a negat orice implicare în cazul

Zaher Iskandarani

în cursul ziilei de mîine, dl Adrian Năstase, preşedinte al Camerei D eputaţilor, va fi p rezen t la C luj-Napoca. . Preşedintele executiv al PDSR I va avea întîlniri cu oameni de afaceri, cu un iversitari, cu I activul^ partidu lu i de guvernămînt, .cu studenţi din Centrul universitar şi cu ziarişti ai presei locale şi corespondenţi | | ai ziarelor şi posturilor de radio | | şi TV din Bucureşti.

Adrian Năstase, preşedintele executiv al PDSR, a apreciat că demisia generalului Pitulescu a dus la dinamizarea activităţii poliţiei şi chiar a generalului însuşi care “este mult mai energic, se simte mai liber, s-a mobilizat mai bine, ceea ce este un semn eixcelent”. Dar lucrul cel mai important, după părerea lui Adrian Năstase este că această demisie a atras, atenţia asupra unor, probleme de bază legate de calitatea legislaţiei care guvernează domeniul criminalităţii, al mafiei, corupţiei şi funcţionarea instituţiilor statului:- “Cred că autoritatea şi credibilitatea acestor instituţii trebuie să fie mărite, a declarat dl A." Năstase, vor trebui să fie luate măsuri în interiorul acestora, în cadrul activităţilor de supraveghere a lor, desigur nu mă refer la justiţie care trebuie să funcţioneze ca o putere distinctă, ; autonomă, dar nu distinctă dc scopurile societăţii şi obiectivele sociale. Justiţia arc o funcţie socială

de îndeplinit şi mă bucură faptul câ numeroşi preşedinţi de instanţe au luat decizia de a revedea anumite hotărîri, de a încerca să vadă dacă nu cumva este nevoie de un alţ mod de a privi actul de judecată”. Adrian . Năstase consideră că actul de justiţie trebuie să se facă mai rapid în cazurile de corupţie, mafie, criminalitate. ,

Referindu- se la cazul Zaher Iskandarani şi caseta ; cu înregistrarea convorbirii dintre Miron Cosma şi soţia lui Zaher, preşedintele executiv al PDSR a spus: ‘Tare că s-a deschis un fel de licitaţie publică pentru aducerea de probe. Lucrul acesta nu e folositor

G. O G N E A N U

(continuareIn pag. a 4-a) ‘

Acţiuni diplomatice româneştiO delegaţie română formată din

ex p e rţi. din MApN şi MAE, va participa, în zilele de 26 şi 27 februarie, la Bruxelles, la discuţii cu Secretariatul NATO în legătură cu P rogram ul ind iv idual de parteneriat România-NATO, pentru perioada 1996-1998, a anunţat Sorin Ducaru, purtătorul de cuvînt al MAE. ■ ,

în cadrul conferinţei de presă a MAE, de.miercuri, Sorin Ducaru a informat despre participarea, în perioada 19-21 februarie, a unei de leg a ţii rom âne conduse de secretarul de stat în MAE, Lazăr Comănescu, la lycrările primei reuniuni a Adunării Consultative a Centrului Nord-Sud a Consiliului Europei.

R euniunea, desfăşu ra tă la Strasbourg, a avut drept temă "Rolul Europei în consolidarea solidarităţii într-o lume interdependentă". La reuniune au participat principalele oficialităţi ale Consiliului Europei: secretarul general Daniel Tarschiys, preşedintele Adunării Parlamentare a CE, Leni Fischer, preşedintele Centrului Nord-Sud, Miguel.Angel Martinez. ' , (Rompres)

U N IP L U S R a d i»emite 24 de ore din 24 de la 1 MARTIE.

d g EC u T i U t ~ A G E N D A joi, 22 februarie 1996 (V )

• Azi: Calendarul ortodox'. Aflarea m oaştelor Sf.Mc. din Evghenia; Cuv. Atanasie, Talasie şi Irineu; Calendarul greco- catolic: Dcscopcrirea moaştelor ss m din E ugenion, ca rtie r în C onstantinopol; Calendarul

romano-catolic: Catedra Sfintului Apostol Petru; Sf.Margareta din Cortona, penitentă.

• Mîine: Calendarul ortodox: Sf. S fin ţit Mc. Policarp, Ep. Smirnei Sf.Gorgonia; (Harţi - Dezlegare la lapte, brînză, ouă); Calendarul greco-catolic: Sf. Policarp, ep m al Smirnei (+ 123). Harţi lactic ine, zi aliturgică; Calendarul romano-catolic: Sf.Policarp, ep.m.

•PREFECTURA,CONSILIUL JUDEŢEAN:19-64-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIMĂRIA CiMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIMĂRIA IIUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi

11-15-10•POLIŢIA FEROVIARA CLUJ-NAPOCA:

1349-76•POLIŢIADEJ: 21-21-21 .•POLIŢIA TURDA: 31-21-21 •POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38'•POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981•APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:

11-24-71'SALVAREA: 961 SALVAREA CFR: 19-85-91 IÎJTERNAŢIONAL: 971 INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931 ~ ■ .DERANJAMENT!;: 921 - -

• ORA EXACTĂ: 958 REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE DISPEC." \T : 19-87-48 REGU 'ViONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02S.C. "SALPREST" S.A. DISPECERAT: . .19-55-22 • ' ;

COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 iul. 132

•DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424

•REGISTRUL AUTO ROMÂN: 19-21-00

E lORARUL C U R SELO R TAROM

31 odombrie 1995 - 30 martie 1996

Plccâri din Cluj-Napoca -9,20 şi 18,00 , .

Plecări din Bucureşti -7,50 şi 16,30

de luni pini vineri.Sîmbăta:Plccâri din Cluj-lV'apoca -13,15Plccâri din Bucureşti • 11,40 Tariful: 54.700 lei TELEFOANE: 43-25-24;43-26-69 - pentru externe.

PLECĂRI D IN CLUJ-NAPOCA' prinripajele direcfii

trenuri accelcţîte, rapide şi inlcrcity• BAIA M4RE.SATU MARE (prinDej):15,05•BISTRIŢA: 15,43•BRAŞOV (prin Dej): 1,49•BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04;4,55; 9,53; 14,17; 21,52(prin Sibiu- Piatra Oh): 11,42.(prin Petroşani - Craiova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prin Pfoteşri-Buziu): 9,33 •IASI: 0,00;12,58; 21,14 ;•ORADEA: 2,45 ; 16,43; 21,00 •SATU MARE: 4,04 •SIBIU: 15,30 '•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,19; 22,49; 23,08 ;(prin Oradea): 15,16 •TÎRGU MUREŞ: 16,13 ; 20,19 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR IINFORMAŢII: 43-20 01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

CURSE IN TERJU D Epm d in A utogara II

• Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45 (**). •Cluj-Napoca -Tirgu Mureş: 6,30; 14,00. •Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30 (**);

17.00.•Cluj-Napoca - Abrud- 6,00; 14,15.• Cluj-Napoca - Zalău: 6,30 (*); 13; 15; 19. •Cluj-Napoca - Gvbău - Zalău: 6,40. •Cky'-Napoca - Jibou: 7,00; 14,00 (prin

Gîrbou); 16,30 (prin Hida). •Cluj-Napoca - Şitrtleul SUvaniei• 8,30;

16.00.•Cluj-Napoca - Aiud-12,00. •Cluj-Napoca - Alba-Iulia• 13,00. •Cluj-Napoca - Brad: 16,00. •Cluj-Napoca - Cimperi 13,15.• Cluj-Napoca - Reghin: 16,30.

Cluj-Napoca - Timăveri 15,15. Cluj-Napoca • Tîrgu Lăpuş: 15,25. Cluj-Napoca-Toptifa: 14,15.

• Cluj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Moau). •Cluj-Napoca -- Huedin: 13,15 (prin

Căpuş), 14,00 (prin Sutor). •Cluj-Napoca - Turda 5,30; 6,30; 6,50;

7,20; 8,15;9,30; 10,30; 11,30; 12,30; 13,20; 14,00; 14,30; 15,00; 15,30; 16,00; 17,00; 18,00; 18,30; 19,00; 20,00; 21,00; 22,30.

(*) n u c ircu lă sîm bătă şi dum inică; (**) n u c irc u li dum inică.

' Cursele judeţene pleacă- din Autogara I

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in bilele de. luni, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 11.

IN FO R M A Ţ II A utogara I : 14-24-26

A u togara I I : 13-44-88

UNIPLUS R adioJoi, 22‘fcbrnaric

5.00 Matinal Uniplus Radio;5.05 Agenda zilei; 5.10 Meteo;5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 P iaţa şi economia dc piaţă; 6.35 Agenda zilei; 6.40 Agenda mondenă;7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30 C alendar; 8.10 Poliţia municipiului în dircct;8.15 Pompierii în dircct; 8.30 în treruperea em isie i; 12.00 Reluarea em isie i; 14.30 O vcrdose; 16.30 Sănătatea înainte dc toate; 18.30 întreruperea em isiei; 21.30 “Hard Rock Cafc; 22.05 Hard Rock Cafc; 23.05 Music by night. Program informativ BBC Londra: 6; 14; 18; 21. Ştiri Uniplus Radio: 7; 8; 12.05; 13; 15; 16; 17; 22; 23.

A R adioSonicFM sa, 7MH*

Joi, 22 februarie6,00-9,00 Cu noaptea-n cap

(ştiri, sport, meteo, utilitare, muzică) (Marius Aciu); 9,00-11.00 Em isiune în limba maghiară; 11,00-13,00 Music Box (Călin Stănescu); 13,00-14.00 Fiţi pe fază (“Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujcne) (Georgeta Todoruţ);14.00-16,00 Black Magic Hours (Daniel Boroştean); 16,00-17,00 C lopote tubulare (muzică specială) (Marius Aciu); 17,00-19,45 Sonic 33 (şliri, spori, u tilita re , muzică) (Cozmin Guşă); 19,45-20,00 Povestea de scară (rubrica pentru copii);20.00-22,00 Emisiunea în limba maghiară; 22,00-23,00 Soul of Sonic (Dj. T2's); 23,00-06,00 Non stop dancing.

B I B L I O T E C I

■ B.C.U. "L ucian B laga" (strada Clinicilor 2): O ra r: zilnic: 8 - 13,45;14,30 - 21,sîmbăta: 8-14, duminica: închis.■ B ib lio te c a ju d e ţe a n ă

"O C T A V IA N G O G A ": SECŢIA A D U L Ţ I'ş i SECŢIA COPII (P -ţa Ştefan cel Mare n r.l), ORAR: luni-joi:9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, M ă n ăştu r, M ărăş ti, G h eo rg h en i), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; m arţi, v ineri: 9-14,45; s îm b ă tă .ş i dum in ică - înch is. SALA DE LECTURĂ şi MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 8-19,45; şîmbătă: 9-13,45; duminica - închis.■ B ib lio teca A cadem iei (s trad a

Kogălniceanu .12 - 14). Orar: luni - sîm b ătă 8 - 12.45; 14 - 18 .45; duminică: închis■ B ib lio te c a G e rm a n ă (s trad a

Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16, sîmbâtă-duminicâ - închis.■ B ib lio teca A m erican ă (strada

Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16■ Biblioteca B ritanică (strada Avram

Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică:* închis■ B ib lio te c a " H e l t i i ” (s trad a

Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 -1 .8 ; sîmbătă: 9 r 13; duminică: închis■ B iblioteca C lubului S tudenţesc

C re ţtin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.■ B iblioteca C en tru lu i C u ltu ra l

F rancez (strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10-16; sîm bătă şi dum inică închis.■ B iblioteca C en tru lu i C u ltu ra l

G e rm a n ’” H erm an n O b e r th ” (str. MemoranduniuluilS). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.■ B iblio teca "V aleriu B ologa" a

Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ M uzeul N aţional de A rtă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis■ M uzeul N aţional de A rtă , Secţia

"D onaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 1 0 -1 7 ; luni şi marţi: închis■ M u z eu l N a ţio n a l de I s to r ie a

T ransilvan iei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.■ M u z e u l E tn o g ra f ic - a l

T ransilvan ie i (str. M emorandumului nr.21): deschis zilnic înlre orele 9-16, luni închis.■ G aleriile "B astion" (Piaţa Ştefan

cel M are 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis■ M uzeul m em orial MEmiI Isac”

(strada E m illsac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ M uzeul Zoologic: zilnic între orele

9-15; sîmbătă si duminică între orele10-14.

F a rm a c ii cu se rv ic iu p erm a n e n t: Farm acia"Corafarm”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

Garda de noapte: Farmacia nr. 2. "Perla” , str. Gh. Doja nr. 37, telefon 19-48-54, orar 20-8 •

Joi, 22 februarie. P ro g ra m u l 1: 7 ,0 0 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Film serial: “Santa Barbara” ; 10,05 Limbi străine: germană - italiană; 11,05 Film se ria l: ‘ 'Iu b ir i amăgitoare” ; 12,40 Desene animate; 13,10 - 1001 a u d iţii; 13,45 A ctualită ţi; 13,55 C am pionate le mondiale de schi alpin; 15,00 TVR Cluj-Napoca; 15,40 Tradiţii; 16,00 Actualităţi; 16,10 Cum vorbim; 16,35 La orizont - economia de piaţă; 17,25 D esene an im ate ; 17 ,50 V ia ţa p a rtid e lo r p arlam en ta re ; 18,15 T rag erile S uper L oto 5 /4 0 şi E x cep ţio n a lă E xpres; 18,25 Milenium; 19,10 Film serial: “Tînârul Indiana Jones”; 20,00 Actualităţi;20.50 Film serial: “Nord şi Sud";21.45 Reflecţii rutiere; 22,00 Studioul economic; 22,40 Omagiu unui m are interpret al folclorului rom ânesc: M arin C hisăr; 23,00 S im pozion;23.50 Actualităţi; 0,05 Film serial: "Poldark”.

P rogram ul 2: 7,00 La prima oră; 9 ,2 0 M uzica pentru to ţi; 10,05 Dimensiuni sociale; 11,30 Desene an im ate ; 12,00 V a rie tă ţi in te rn a ţio n a le ; 12,45 C u rcu b eu ;13.45 R itm uri m u z ica le ; 14,00 Actualităţi; 14,10 Reportaj '96; 15,00 Limbi străine: germană - italiană; 15,55 Desene animate; 16,20 Film serial: “Inimă sălbatică"; 17,00 Ceaiul de la ora 5; 19,00 E m isiunein limba germ ană; 20,00 Cultura în lum e; 20,30Enigm a;21,00TV M . Mesager, 21,30 Filmotecă de aur; 22,05 Film artistic: “Pacifista”; 23,25 Studioul şlagărelor; 23,55 Bătălii aeriene; 0,45 Ritmuri muzicale.

PRO TV:7,00 Bună dimineaţa!; 8,30 Fiim

serial: “Capcana timpului” (r); 9,15

Ş tiri sp o rtiv e ; 9 ,3 0 F ilm se ria l: “ Parad ise B each” (r); 10,00 Film artistic: “Elixirul dragostei” (r); 12,00 Box profesionist; 12,50 Doar o vorbă să-ţi mai spun... (r); 12,55 Ştirile PRO TV; 13,00 Film serial: “Oameni în toată firea” (r); 13,30 Film serial: “Robocop”

(r); 14,30 Poveşti adevărate (r); 15,00 Fotbal: Bundesliga Top Gol; 15,30 Film serial: “Bevcrly Hills” (r); 16,30 Film serial: “Paradise Beach”; 17,00 Film serial: "M.A.S.H.” (r); 17,30 Film serial: “Capcana tim pului”; 18,15 Baschet: NBA Action; 18,45 Sport la minut;19.00 Film serial: “Oameni în toată firea” ; 19,30 Ştirile PRO TV; 19,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun...; 20,00 Film artistic: ’T ără protocol”; 21,50 Ştirile PRO TV; 22 ,00 Film serial: “ M .A .S .H .” ; 2 2 ,3 0 F ilm se ria l: “Cracker”; 23,30 Talkshow: Rătăciţi în tranziţie; 0,05 Sport Ia minut; 0,30 lîox profesionist; 1,30 Fotbal: Bundesliga Top Gol.

Vineri, 23 februarie P ro g ra m u l 1: 7 ,0 0 TVM .

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Film se ria l:."S an ta B arbara”; 10,50 Limbi străine: spaniolă; 11,20 MTV;11,50 Film serial: “ Iubiri amăgitoare” ; 12,40 Lumea operei; 13,30 TVR Iaşi; 13,55 Campionatele mondiale de schi alpin; 15,00 Lege şi fărădelege; 15,20 A g en d a c o n su m a to ru lu i; - 15,50 A ctualităţi; 16,00 Ieşirea din cerc;16.30 Em isiune în lim ba germ ană;17.30 Pro Patria; 18,30 Viaţa partidelor p a rlam en ta re ; 19,05 F ilm se ria l: ”E dera” ; 19,55 M area p riva tiza re ;20 .00 A c tu a lită ţi; 2 0 ,5 0 T ezaur folcloric; 21,30 Film artistic: "Povestea lui Amy Fischer” ; 23,05 Actualităţi;

23 ,2 5 M TV ; 0,25 F ilm artistic : "Porumbelul trădat” .

-■ P ro g ram u l 2: 7,00 La prima oră;9 ,2 0 M u z ica p en tru to ţi; 10,05 M a g a z in -s a te lit ; 11 ,30 D esene animate; 12,00 TVR Iaşi; 12,30 TVR Cluj-Napoca; 13,00 TVR Timişoara;13.30 Limbi străine: spaniolă; 14,00 Cafeneaua literară; 15,20 Convieţuiri; .16,20 Film serial: ” Inimă sălbatică”; 17,05 B u rsa in v e n ţiilo r; 17,45 Oameni care au fost...; 18,15 Film se ria l: ” Iubiri am ăgitoare”-, 19,00 C o n c e rtu l O rc h e s tre i N aţionale Radio; 21,00 TVM. M esager; 21,30 Hyperiori; 22,45 Ritmuri muzicalc;23.00 Din viaţa romilor, 23,30 Film serial: “Santa Barbara”; 0,15 Bucuriile muzicii.

PR O T V :7,00 Bună dimineaţa!; 8,30 Reluări

de filme seriale; 10,00 Film artistic: "F ă ră p ro to c o l” ( r j ; 11,45 Arte m arţia le ; "S ecre te le sam urailo r” ;12.30 'F o tbal: II C alcio T op Gol;13.00 Film serial: ”Oameni în toată firea” (r); 13,30 Film serial: "Crackcr” ( r) ; 14,30 T alkshow : R ă tăc iţi în tranziţie (r); 15,00 Rugby: Oxford - C a m b rid g e ; 16,30 F ilm se ria l: "Paradise Beach”; 17,00 Film serial: "M .A .S.H .” (r); 17,30 Film serial: "C apcana tim pului”; 18,15 Lumea rugby-ulu i; 18,45 Sport la minut;19.00 Film serial: ”Oameni în toată firea” ; 19,30 Ştirile PRO TV; 20,00 Film serial SF: "Dosarele X” ; 21,00 Film artistic: "Lorig Riders”; 23,00 Filin serial: "Aventuri în casa morţii”; 0,05 Sport la minut; 0,30 Film serial: "E rotica"; 1,00 Film artistic : "Un şoarece în spaţiu”; 3,00 Baschet NBA: Los A n g e lc s L ak e rs - D allas Mavericks (documentar); -5,30 Film artistic: ’Xong Riders” (r).

’r p g r a m u l i t e l e v i ^ i u n i l o r p r i n t c a b l u

&C.TVCABLUsxJo i, 22 februarie 1996

TV CPR07: 9,10 Familia Wâlton; 10,00

Cine-i şeful aici?; 10,30 Bill Cosby Show; 11,00 Assisi; 13,05 O echipă binecunoscuta; 14,00 Căminul nostru ' zgomotos; 14,30 Sam - magazinul am iez ii; RT4: 15,00 V ale ria şi M asim iliano; 16,15 T estam en tu l; 18,15 Un chip, două fem ei; 19,10 Ţiganca; 20,00 Forţa iubirii; 21,15 Să mori, sâ dormi; 23,00 Malone - RTL2.

TVC+10,00 Lumina călăuzitoare; 11,00

Medicul familiei; 11,05 Viaţa în trei;11.35 Interese naţionale; 12,05 Model A cadem y; 12,40 D rum uri p rin tre amintiri; 13,35 Prinţul din Bel-Air;14.35 Video sport; 15,00 Telefon top ABC; 15,40 Post meridian; 17,10 Un trio cu haz; 17,40 O viaţă sănătoasă; 18,10 D esene an im ate ; 18,45 Telejurnal; 19,30 Capcana periculoasă; 20,30 Observator; 21,35 Aşa a fost să fie; 23,15 Staruri pentru totdeauna;

23 ,50 Un detectiv neobişnuit; 1,35 Preluare DW. - „

P O R T A LHbSQN EXPORT - IMPORT B.R.L.

Jo i, 22 feb ru a rie 1996 .PORTAL 17.45 B u le tin in fo rm a tiv ; 8,00

C arto o n N e tW o rk ; 9 ,3 0 B u le tin informativ, 9,45 A ! - -Divertisment matinal - serial - muzică; 11,00 Mişcarea subterană din Assisi - PR 07;14.30 A l . - Serial; 15,15 Serial - Robinsonii - C5; 15,45 Show - Casa C a stag n a - C 5 ; 17 ,00 C arto o n Network; 18,30 A I - - O bservator- Ştiri; 19,30 Buletin informativ; 19,45 A l - Documentar - serial; 21,00 Buletin informativ; .21,15 Film - Sâ mori, să dormi. - RTL2; 23,00 Malone -P R 0 7 .

PORTAL 29.45 Buletin informativ; 10,00 Ă l -

Film; 11,30 A l - M uzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 A l - Film;13.30 Ă l - Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program Tele 7 abc- documentare, desene animate, post

m eridian, reportaje, film , telejurnal, S eria le , m uzică ; 2 1 ,4 5 B uletin informativ; 22,00 Robin Hootl, prinţul hoţilor - C5; 0,45 AI - Film,

Program ul Radio Cluj(j joiy 22 februarie^)

6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Delia Bob). 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 A genda cu ltu rala , redactor Dan B anciu. 10,30 Radiocircuit - emisiune multiplex a D epartam entului S tud iourilo r teritoriale şi locale. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Music shop - selecţia Ciprian Rusu. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin. Ediţia de joi: moderator Florin

FO TEI711 6 - 2 2 f e b r u a r i e

R EPU B LIC A - M o a r te in stan tanee - SUA - premieră (9; 11,30; 14; 16,30; 19). Sîmbătă ţ i duminică spectacolele încep la ora 11,30. * V ICTO RIA -Lum ea apelor - SUA ( I I ; 13,30; 16; 18,30) * MĂRĂŞTI - sala A - F u ria - SUA (1 3 ; 15; 17; 19) - sa la B - în fru n ta re a - India - (13,30; 15,30; 17,30) * ARTA - în tim p ce tu do rm eai - premieră - ŞUA (11; 13;'

15; 17; 19) * FA V O R IT -Sechestraţi in tren - SUA (11; 13; 15; 17; 19).

TURDA: FOX - A sasini - SUA - p rem ieră ; T IN E R E T U L U I - L ab irin tu l m orţii - SUA - premieră.

D EJ: ARTA - A vinash - India - premieră; Babe, cel m ai cura jos porc din lume - SUA - premieră.

C ÎM PIA T U R Z II: M U N CITO ­RE SC -Fiica lui D’A rtagnan - Franţa- premieră; Războiul iubirii - India.

G H E R L A : PA C E A D em olatoru l - SUA; Salvaţi-I pe W illy din nou - SUA - premieră;

«U ltim a bătălie - SUA.

Zaharescu. Invitat: prof.dr.Andrei Marga, Rectorul Universităţii Babeş- Bolyai din C luj-N apoca. 13,00 R adiojurnal. 13,15 M icrofonul ascu ltă to ru lu i. D um neavoastră întrebaţi la 064 / 187266. Astăzi vă tăspunde Traian Bradea. 18,00 Radio Fax, la microfon Anca Băltan. 19,00 R adiojurnal. 19,30 Em isiunea partidelor parlamentare. 20,00 Din grădina cu flori multe. Muzică populară la cerere. Prezintă Corina Ionuţ. 21,50 Buletin de ştiri.

S.C. Dental R0VA-S0C0L0VCalea Moţilor 106. ap. 5

Tratamente stomatologice complexe: .

> terapie> pro te tică (caramicS) ■> chirurgie (rezscţii, implanta)

Program ări la tel.: 4 3 0 0 8 8Zilnic orar: 9-19

sîmbăta 9-14 Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20% .

v

Jo i, 22 feb ruarie 199610,00 Ştiri şi ac tualită ţi; 10,10

C rim ele FBI-ului; 18,30 Revanşa;19,00 Ştiri şi actualităţi; 20,00 Desene anim ate; 20,10 Preluare Intcrsat - Fenom enul - M udava - ; 20,55 C u ren te m orta le ; 2 2 ,3 0 Dragoste minciuni şi cîntecc de leagăn.

Jo i, 22 feb ru a rie 19968,15 Seriale - RT4; 14,45 Seriale -

RT4 şi C5; 16,15 Testamentul -RT4;18,15 Iartă-mâ - show - RT4; 20,00 Roata norocului-' concurs - C5; 21,00 D esene animate - RT4; 22,00 Robia Hood - C5; 1,00 IJnde sînt spionii - TNT.

^ P Q U C U N | C A N

INTERSER V1SANstr. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni

IN TERN E • CARDIOLOGIE NEUROLOGIE • PSIHIATRIE

ENDOCRINOLOGIE* REUMATOLOGIE •

ECOGRAFIE'AUERGOLOGIE DERMATOLOGIE •

CH IRU RG IE • ORTOPEDIE O .R .L • OFTALMOLOGIE

GINECOLOGIE* ONCOLOGIE PEDIATRIE • UROLOGIE

ACUPUNCTURA LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Lm unologie« Parazitologie

Teste SIDA) nUHC, incitam DUMINICA orele 7 -2 1Medic de gardă: orele 21-7

Rezervare, consultaţii la tel., 41.41.63 J

ALIANŢA ANTISUICIDLI F E L IN E

Sufletul nostru la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii

41 41 63Z iln ic în tre o re le 20-24. J

joi, 22 februarie 1996 R O Z A V Î N T U R /I O Ra d e v ă r u l d e ClBJI

p 'I1IIIIII

1DAPESTA S-A AMESTECAT ÎNTR-UN MOD

INACCEPTABIL ÎN TREBURILE INTERNE ALE SLOVACIEI” '( De la corespondentul Rompres la Budapesta, Sorin Petrescu)

•1I8III

« D E C E S T A T E L E

Ministerul Culturii din Slovacia a tăcut o declaraţie într-un mot inacceptabil în treburile interne ale |prin care respinge “orice încercare de a dicta din Republicii Slovace şi în competenţele Colegiuluistrăinătate probleme ca numiri în posturi de episcop Episcopal Slovac, cînd Gyula Hom a cerut, cu prilejulîn Slovacia”. Declaraţia este o reacţie la cele afirmate vizitei la Vatican, numirea unui episcop maghiar în

| de premierul ungar Gyula Hom cu prilejul vizitei la Slovacia”. “Unii uită unde este trasată frontiera7'Vatican. în Declaraţia de la Bratislava se aminteşte scrie cotidianul slovac.

S P R I J I N I R E A C O R E I I P E N O R D "( uI n t e r n a t i o n a l H e r a l d T r i b u n e ”)

I faptul că la întilnirea cu Papa Ioan Paul al II-leaI prem ierul ungar Horn “s-a referit la situaţia | maghiarimii din Slovacia şi faptul că printre episcopii I de acolo nu există nici un episcop maghiar". . Ministerul Culturii din Slovacia apreciază drept * “incorectă afirmaţia lui Gyula Hom” şi consideră că | “mandatul primit de la episcopii catolici unguri nu | îl autorizează să exprime o poziţie cu privire la■ situaţia din Republica Slovacă”. Ministerul Culturii [ din Slovacia se aşteaptă ca Sfintul Scaun să-şi I exprime punctul de vedere în acest caz. “Sîntem | nevoiţi să subliniem că în Biserica catolică de la | Roma nu există vreun exemplu ca o eparhie să fie - înfiinţată pe baze etnice”.■ Cotidianul slovac “Slovenska Republika” din 17 I februarie 1996 consideră că “Budapesta s-a amestecat

în comentariul său, cotidianul slovac subliniază că “intervenţia încercată de către premierul ungar în timpul primirii de către Papa nu poate fi apreciată I decît ca o imixtiune. Gyula Hora a uitat nu numai | de frontierele reale, ci şi de faptul că Slovacia este, | conform deciziei din .1977 a Vaticanului, o regiune ■ ecleziastică independentă. Concepţia Budapestei ■ conform căreia se exercită o presiune continuă asupra I tuturor ţărilor vecine în care trăiesc şi .maghiari nu | ia în considerare astfel de mărunţişuri”* “Slovenska | Republika” subliniază că “şi de această dată Ungaria ■ se străduie să folosească vechea strategie a paşilor * mărunţi, bizuindu-se pe faptul că, dacă se reuşeşte. ■ numirea unui episcop maghiar, se poate/înfiinţa şi | mult visata eparhie maghiară”. ' |

. Cîteva semne recente din Coreea de Nord- deficite drastice de alimente şi energie, creşterea bruscă a numărului transfugilor, dezordine socială şi un comportament aparent ciudat şi disperat al regimului - au pus W ashingtonul în alertă în legătură cu posib ilita tea dezintegrării acestei ţări.

Ca^urm are, în ultim ele luni Administraţia Clinton a început, pentru prima dată, să modifice discret politica americană, încercînd să facă în aşa fel îneît schimbările din Coreea de Nord să se producă treptat. Obiectivul urmărit este prevenirea unui colaps exploziv, care ar putea avea drept consecinţe un val masiv de refugiaţi, război sau alte răsturnări de situaţie.

• Oficialităţi americane afirmă că

nu există semne cu privire la o foamete în masă de genul celei constatate în Somalia sau Etiopia şi că în mod clar există încă rezerve de alimente pentru armata, de 1,2 milioane de oameni, a acestei ţări. Ele menţionează însă că deficitele sînt suficient de serioase pentru a provoca o stare de subnutriţie, îndeosebi în regiunile îndepărtate.

în cond iţiile m anifestării crescînde a disperării nord-coreene, oficialităţile Administraţiei Clinton au decis să înceapă livrarea unor mici cantităţi de alimente, cu titlu de ajutor umanitar. Transportul ar putea sosi după alegerile din aprilie din Coreea de Sud, unde ajutorul alimentar acordat Phenianului este considerat o problemă delicată din punct de vedere politic. Oficialităţi

de la Pentagon au devenit preocupate de faptul că disperarea crescîndă a Coreii de Nord ar putea-o determina să recurgă la o acţiune militară în acest moment, îna in te ca gravele d ificu ltă ţi economice să facă din armată “un element de distrugere” . Senatorul ~ democrat Sam Nunn (Georgia) a afirmat recent că ajutorul economic tre b u ie , cond iţionat ' de

. disponibilitatea Phenianului de a-şi reduce forţele armate şi dc a limita desfăşurările de trupe de-â lungul zonei demilitarizate cu Coreea de Sud. Alţii afirmă că Statele Unite ţrebuie să insiste ca americanii să » obţină controlul asupra distribuirii alimentelor - îndeosebi pentru a se asigura ca nu cumva să ajungă în cele din urmă .în stocurile armatei.

ASIA-SUCCESELE ECONOMICE NU AU ELIMINAT TENSIUNILE TERITORIALE(AFP)

Conflictele izbucnesc aici la intervale regulate din motive esenţialmentc economice. Este şi cazu l In su le lo r Spratley , revendicate de China, Filipine, Malayezia, Taiwan şi Vietnam. Este de-asemsnea cazul Insulelor Senkaku, cinci insuliţe care constiluic obiectul unui diferent între China şi Japonia. în ambele cazuri, aceste, revendicări sînt legate d e speranţa; că aceste a rh ip e la g u r i v adăpostesc importante zăcăminte de petrol. La aceasta se adaugă şi Iradiţia pirateriei pe aceste mări, unde traficanţii luptă ca să scape de c o n tro lu l vam eşilor, ca să in te rcep teze încărcături de droguri şi de autoturisme sau ca să-i jefuiască pe transfugi.

în c azu l Insu lelor Tokdo (Talcshim a în japoneză) este vorba dc un diferend din tre Japonia şi Coreea de Sud, agravat de am intirea brutalei ocupaţii japoneze a Coreii între 1910 şi

1945. Fapt ce explică de ce coreenii profită de cea mai mică ocazie pen tru a-i denunţa pe foştii ocupanţi, pe care îi bănuiesc că vor să includă Insulele Tokdo în zona lor de exclusivitate economică de 200 de mile. în octombrie anul

- trecu t, sud -co reen ii suspendă convorb irile p o litice pen tru a p ro testa îm potriva ‘ refuzu lu i au to rită ţilo r de la Tokio de a. recunoaşte greşelile din timpul

..ocupaţiei. ■ " '- V,V C orccn cc le ,. pe care arm ata ja p o n e z ă le-a o b lig a t să se prostitueze în tim pul ocupaţiei, studenţii sau foştii luptători se adună în mod regulat în-faţă Ambasadei nipone din Seul pentru a da foc unui drapel japonez. Aceste ciocniri spo rad ice - deşi uneori spectaculoase, ca în cazul Insulelor Spratley, cînd marina fîlipineză nu a ezitat să tragă asupra unei nave chineze - nu au căpătat pînă acum dimensiuni prea grave. Filipinezii au propus chiar, recent, Chinei să patruleze împreună pe mare pentru a frîna pirateria în Marea Chinei.

După 1993 şi lansarea la Seattle a Forum ului A sia-Pacific de C ooperare Economica (APEC), ţările asiatice încearcă într-adevăr să creeze un cadru în care vor reduce barierele vamale în pragul secolu lu i a l XXI-lea. Ele sînt impulsionate pe această cale de SUA, şi ele membre în APEC. Ultimele reuniuni ale Asociaţiei Ţ ărilo r din Asia de Sud-Iist (ASEAN: S ingapore, Brunei, Indonezia, M alayezia, Filipine,-

-Thailanda şi . V ietnam ) au demonstrat că organizaţia serveşte xle acum dre 'pt'forum pentru a proclama sus şi tare că dacă Asia a avui grijă pînă acum mai ales de creşterea sa economică, ea de-acum încolo va trebui să se preocupe şi "de afirmarea ei pe plan politic.

Adepţii acestei linii sînt în primul rînd T hailanda, Singapore şi Malayezia, care pun accentul în special “pe valorile asiatice” pe care ar trebui să se sprijine dezvoltarea regiunii. Aceste cuvinte acoperă multe noţiuni sociale, politice,

morale sau religioase. Ele îi opun adesea pe conducătorii, unor regim uri cum sîn t cele din Singapore şi Malayezia adepţilor unor modele politice occidentale, în opin ia cărora dezvoltarea econom ică ; trebuie să se îm pletească cil respectarea dem ocraţiei şi a drepturilor omului. -

Aceste probleme vor fi de altfel dezbătu te cu pH lejul p rim e i' reuniuni la nivel înalt organizată

>între U niunea Europeană şi- ASEAN, la începutul lunii martie la Bangkok, chiar dacă ţările

, ASEAN in s is tă mai ales pe aspectul economic al întîlnirii. China, Japonia şi Coreea de Sud

' au fost de asemenea invitate la Bangkok. Principala speranţă este aceea de- a angaja China în problemele comunităţii asiatice. Numai chinezii pot într-adevăr să

s ho tărască soarta ce lo r două■ focare de tensiune cu adevărat

grave din această parte a Asiei: Taiwanul si Peninsula Coreeană.

P O L O N I A : E Ş E C U L R E F E R E N D U M U L U I

A S U P R A P R I V A T I Z Ă R I I(AFP, Reuter)

Fostul preşedinte polonez Lech Walesa şi “Solidaritatea” au suferit un nou eşec la referendumul de dum inică asupra p riv a tiză rii economiei, la care au participat doar 38 la sută din alegători, potrivit estim ărilo r neoficiale . “ Dacă polonezii nu au votat duminică este pentru că au lăsat la latitudinea pu terii d eciz ia asupra soarte i privatizării” , a declarat AFP fostul preşedinte Lech Walesa. “Polonezii au primit o povară mult prea grea pentru umerii lor. Ei au întrebat, la rîndul lor:De ce ne chestionaţi asupra detaliilor, în condiţiile în care ele nu se cunosc ?” A legătorii trebuiau să răspundă în total la cinci întrebări. Potrivit unui sondaj, 57 la sută d in tre polonezii adulţi nu înţelegeau, pe deplin sensul lor.

în ajunul referendumului, Lech Walesa afirmase că votul este “la fel de important pentru Polonia ca . retragerea trupelor sovietice” şi că un eşec “ar fi pentru el cea măi

mare înfrîngere personală a sa”. El ar dovedi că “în cei 50 de ani de existenţă comunismul a provocat îrr gîndirea oamenilor mai multe daune d ec ît ne-am im agina” , ;a spus , Walesa, care s-a. aflat la originea acestei consultări.

Pentru “Solidaritatea”, care s-a anga ja t profund în această campanie, “acesta este un eşec al în tregii naţiuni” , a spus Anna Ziolkowska, purtător de cuvînt al sind icatu lu i regiunii Varşovia. “Resimţim un profund dezgust după ceea ce s-a petrecut. Acest referendum a fost un gen de rebeliune a unei societăţi extrem de epuizate”. La rîndul său, extrema ex-comunistă la putere nu va putea neglija în întregime referendumul,; chiar dacă nu a fost atinsă rata de participare de peste 50 Ia sută. Prim ul m inistru , W lodzim ierz Cimoszewicz , a anunţat duminică că guvernul său va ţine seama de

■; voinţa polonezilor în cazul în care răspunsurile “da” vor fi considerabil mai multe decît răspunsurile “nu”

Reuter)

U niunea E uropeană sa lu tă progresul în reg istra t în impulsionarea relaţiilor cu partenerii săi mediteraneeni în urma recentei misiuni în Orientul Mijlociu, în cadrul căreia ca a obţinut un rol în eforturile dc pace din regiune şi a -

preşedintele Hafez al-Assad este. acum m ult mai deschis, pentru negocieri şi că el a fost puternic încurajat de ceea ce a considerat cao atitudine la fel de serioasă din partea Israelului. “Credem că a sosit momentul ca Europa, împreună cu Statele Unite să ajute procesul de pace pe latura sa siriano-israeliană”,

Anul trecut, în luna noiembrie, Europa a fost gazda unei importante reuniuni la vîrf, la care au participat cele 11 s ta te riverane Mării Mediterane, precum şi Autoritatea Palestiniană, reuniune ce şi-a propus obiective ambiţioase' în ceea ce priveşte pacea şi prosperitatea, între care crearea pînă în anul 2010 a

U N I U N E A E U R O P E A N Ă S A L U T Ă

P R O G R E S U L Î N R E L A Ţ I I L E

C U P A R T E N E R I I M E D I T E R A N E E N I

inaugurat noi relaţii cu Siria. Ministrul dc externe italian, Susanna Agnelli, care a pus problemele Mediteranei lă Ioc de frunte pe agenda actualei preşedinţii a UE, deţinută în prezent de Roma, s-a aflat în perioada 13-14 februarie în fruntea unei delegaţii formate din fostul, actualul şi viitorul preşedinte al Uniunii în Siria, Israel şi Gaza aflată sub autoritate palestiniană,

v Siria era singurul dintre cei 12 ®>ricneri ai UE din “Club Med” carc <ni avea relaţii oficiale cu blocul european şi care a boico tat convorbirile multilaterale ale UE Privind cooperarea arabo-isracliană din cauza d isputei legate de înălţimile Golan. Dar Agnelli, jucînd rolul de legătură neoficială între Damasc şi Ierusalim, a spus că

le-a decla ra t doam na A gnelli reporterilor aflaţi la Ierusalim, dupăo în tîln ire cu prim ul m inistru israelian, Shimon Peres. Ea a mai arătat că ambele părţi au salutat cu căldură iniţiativa europeană şi câ UE speră să fie mai prezentă în eforturile de pace .din Orientul Mijlociu. “Statele Unite vor avea un rol dominant, dar UE poate juca rolul de bune oficii”, a spus o înaltă oficialitate italiană. Siria doreşte ca Israelul şă sc retragă total de pe înălţimile Golan. Israelul refuză să facă cunoscută am ploarea unei retrageri pînă cînd Damascul nu va fi de acord să-şi normalizeze pe deplin relaţiile cu statul evreu. Negocierile vor fi reluate la 28 feb ruarie , în apropiere de Washington.

unei zone a liberului schimb între cci 27 dc participanţi. ;

Oficialitatea a spus că negocierile cu Siria asupra unui acord de asociere, pe care 'M arin le va inaugura la Damasc, în perioada 17-19 m artie, v o r ' oferi Siriei posibilitatea de a participa pe deplin .Ia procesul de la Barcelona, care a reunit pentru prima dată toate ţările

: mediteraneene. Tunisia, Marocul şi Israelul au semnat deja acorduri de asociere cu UE. După negocieri cu Autoritatea Palestiniană, sînt deja în curs dc desfăşurare cele cu Egiptul, Iordania şi Libanul. Algeria urmează să înceapă şi ea convorbirile în scurt

- timp; Turcia arc un acord de uniune vamală specială, iar Malta şi Ciprul au propiile aranjamente ca parte a cererii lor de aderare la UE.

IRA AR AVEA UN NOU COMANDANT CU UN TRECUT DE GHERILA SÎNGEROS(Reuter)

F o rţe le de secu rita te ir la n d e z e b ănu iesc că la contro lu l conducerii recent reorganizate a IRA se află un nou comandant, necruţător, cu un trecut de gherilă sîngeros, a relatat ziarul “Irish Times” . “ Informaţiile ce au parvenit poliţiei irlandeze -GARDAI- în ultimele zile par a sugera că în tre a g a conducere a A rm ate i R epub licane Irlandeze a fost restructurată şi că omul cunoscut anterior d rep t com andan tu l pentru zona de nord a IRA a prcluaţ controlul general”.

-Noul lider este membru al arip ii politice a gherilelor, Sinn Fein, considerat vinovat d e . a ' f i condus atrocităţile comise în perioada de apogeu a războiului menit să pună capăt guvernării britanice în Irlanda dc Nord. El nu a dat nici un nume în articolul din

ziar. “GARDAI consideră că noul comandant a l IRA ar putea fi o persoană asociată cu unele dintre cele mai sălbatice aspecte ale campaniei IRA în Irlanda de Nord” .

“La sfîrşitul anilor ’80 el era considerat arhitectul campaniei cu ‘bom be u m an e’, în care bom be m ascate prin ob iecte a p a re n t in o fen s iv e e rau amplasate în camionete conduse apo i la p o s tu rile a rm a te i britanice de civili ameninţaţi cu uciderea membrilor familiilor lor în ca zu l în ca re nu se conform ează” , scrie C usack . “A c e le ia ş i p e rso n a lită ţi rep u b lican e i se a tr ib u ie conducerea stratagemei IRA de ‘n um ărare a c a d a v re lo r ’ în p e rio a d a p re m e rg ă to a re alegerilor din Irlanda de N ord de la sfîrşitul anilor ’80. Prin aceasta e l în ţe legea 'că IRA trebuie să ucidă cît mai. mulţi oam eni cu p u tin ţă pen tru a d e s ta b i l iz a N o rd u l în a in ­

tea a legerilo r resp ec tiv e” .Miniştrii britanici consideră

că atentatul de duminică, în cursul căruia o persoană a fost ucisă şi alte opt rănite în centrul Londrei, a fost operă IRA.- Cusack scrie că, dacă aşa stau lucrurile, forţele de securitate irlandeze se.tem că noua conducere a IRA a re v e n it la -v io len ţă ca p r in c ip a lă m etodă de înfăptuire a unei Irlande unite. “Se crede că noul comandant a r p u te a să fie d ec is să in v e rse z e ‘s tra teg ian e în arm ată ’, concepută şi dezvoltată de facţiunea Sinn F e in , condusă de G erry . A dam s, şi care a dus la acordul de încetare a focului în 1994". Cel mai rău este că forţele de securitate irlandeze şi britanice, se tem că noua co n d u c e re va igno ra presiunile politice exercitate în scopul de a pune capăt actualei campanii.

________________________________________ V I A Ţ A P O L I T I C Ă Joi, 2 2 f e b r a r i e 1 9 9 6

1 PDSR a pierdut în relaţia cu PUNR 1* afirmă Alexandru Lăpuşan, vicepreşedinte a l PDSR •

I

IIIIIIIIIIIII

IL

-Profitînd de prezenţa dumneavoastră la Cluj, am vrea să vă aflăm părerea în legătură cu relaţiile cu: celălalt partid de guvernămînt, PUNR. Urmărind feţele destinse ale participanţilor la ultima rundă de convorbiri, ne-am gîndit că totul a decurs în cele- mai bune condiţii şi că hotărîrile, luate sînt convenabile ambelor părţi. Acum aflăm că PDSR a pierdui în relaţia cu PUNR. Care este situaţia reală?

-Dacă este vorba despre problema cîştigului, PDSR a avut într-adevăr numai de pierdut din relaţia cu PUNR. Partidul nostru are o politică naţională definită în raport cu necesităţile de integrare în structurile europene. Dacă doriţi o părere personală (este exact ce dorim -n.n.) vom avea destule probleme în procesul de integrare dacă vom avea partide de genul PUNR, cu atît mai mult cu cît ele vor fi la guvernare.

Dar raportul pierderi-beneficii trebuie analizat nu numai din punctul de vedere al efectelor pentru PDSR, ci pentru întreaga ţară. Este destul de greu de evaluat situaţia dacă am fi fost la guvernare alături de alte partide, în afara celor cu care am fost în alianţă. Nu ştiu dacă asemenea alianţe ar fi adus un cîştig mai mare pentru ţară. O asemenea analiză ar putea să constituie o preocupare de viitor,

inclusiv în campania electorală.-Credeţi că alianţa cu PUNR se poate transforma

în una electorală?-PDSR duce la njvel naţional o politică social-

democrată, cu deschidere europeană, o politică vizînd restructurarea şi modernizarea economiei româneşti. în Transilvania noi am reuşit să convingem o mare parte a electoratului că oferta noastră este mai completă decît a celorlalte partide, inclusiv în problema naţională. Ca să nu discutăm despre strategiile economice. Cred că Ia alegerile viitoare, PUNR va ocupa o poziţie de principal oponent faţă de PDSR. Ceea ce ne va uşura maniera de exprimare a ofertei pentru electoratul din

‘Transilvania. Cred că nu greşesc afirmînd că se poate exclude o alianţă cu PUNR în alegeri.

-Credeţi că privatizarea, în forma în care se face acum, este un insucces al guvernului?

-Dimpotrivă, privatizarea a fost un succes pentru că cetăţenii şi-au ridicat cupoanele şi carnetele cu certificate. Eu sînt convins că cei mai mulţi dintre ei vor participa 1a subscriere. Este, în fond, în interesul lor, dacă îşi vor lăsa cupoanele acasă au numai de pierdut.

Reporter

B e j e n i a s î r b i l o r d i n S a r a i e v o

1

1

1

11

1

1

1111111111

111

1j

a-mm am-.

U n i i c u Z a n c * a l ţ i i c u F u n a r

urmare din pag. 1

externe englez extaziat în faţa “realizărilor” preşedintelui bosniac este edificatoare. Ea seamănă cu aceea a oficialilor nemţi şi italieni în momentul semnării Dictatului de la Viena - prolog al omorîrii atît or români din Transilvania de nord- vest Românii au plecat atunci cu- zecile de mii, dar n-au plecat toţi. S-a văzut apoi ce li s-a întîmplat acestora din urmă.

Sîrbii sînt mai neîncrezători, îi cunosc prea bine pe musulmanii bosniaci, ca şi reacţiile teleghidate ale diplomaţiei occidentale la ororile musulmanilor, pentru a se mai bizui pe ele. De aceea îşi dezgroapă morţii şi pleacă. Se pare că în trei zile vor părăsi cu toţii capitala bosniacă. Impresionează pe cineva acest exod total al unei populaţii stabile de sute de ani în această zonă a Bosniei? Dacă ar fi vorba despre musulmani sau croaţi, toate cancelariile

europene ar lua foc, s-ar organiza urgent întîlniri ale diplomaţilor marilor ţări occidentale, care ar veştezi aşa-num ita cruzime a sîrbilor. Pe cînd aşa, reacţia întîrzie şi sînt semne că ea nu va veni niciodată. Europenii se află în faţa celei mai mari tragedii de după al doilea război mondial, dar ei îşi trăiesc viaţa ca şi cum nu s-ar fi întîmplat nimic. Probabil se apropie vremurile biblice care prevestesc sfîrşitul bunilor şi răilor deopotrivă.

Adrian Năstase a negat orice implicare în cazul Zaher Iskandarani

urmare din pag. 1

nici cauzei. Dacă există probe în legătură cu acest om, probele şi dosarul trebuie transmise la instanţă şi el trebuie pedepsit pentru faptele sale cît mai rapid. Aceasta înseamnă procedură de judecată într-un stat de drept. N-o să facem justiţie la; nivelul societăţii, curte de juri din22- milioane de oameni ca să judecăm un om”. în acest context; A. Năstase a negat orice implicare. â sa în cazul Zaher, faptul că l-ar fi cunoscut sau ar fi intervenit pentru el, admitînd doar că Miron Cosma

i-ar fi vorbit vara trecută Ia Neptun unde Adrian Năstase aflîndu-se în vacanţă, juca tenis cu alţi demnitari: "Miron Cosma a venit la un moment dat şi ne-a abordat pe mine şi pe premier în legătură cu un domn despre care nu auzisem niciodată. Abia acum am înţeles mai bine despre ce era vorba. Persoana respectivă la momentul acela nu era arestată, dar se pare că erau nişte probleme cu el şi acesta venise să intervină pentru că, ne-a spus, băiatul lui, deci băiatul lui Miron Cosma, a fost ajutat de acest domn,. Zaher Iskandarani. Şi premierul şi

eu i-am spus că nu ne interesează subiectul...”. A. Năstase crede că informaţia cu privire la implicarea sa în acest caz este opera unor forţe oculte care încearcă astfe l să deturneze atenţia de la problema de fond care este dezvoltareă unor structuri mafiote în România.

La rîndul său, senatorul Vasile Văcaru a calificat, ca "regretabilă p rie ten ia unor membri din conducerea ; PDSR cu M iron Cosma”. în replică, A. Năstase i-a cerut acestuia să ofere el alte soluţii pentru ca PDSR să obţină voturi în judeţul Hunedoara. x

Ţiganii din Cluj au, natural, doi părinţi ... sociali. Unul din ei este prefectul Grigore Zanc. Celălalt, primarul Gheorghe Funar. Dar cum ţiganii sînt firi aprinse, ei nu-i iubesc la fel pe amindoi-şi se ridică cu furie asupra aceluia ce i-a dezamăgit. . .. ■

.Pentru Partidul ■ A lianţa Democratică a Romilor, formaţiune mai puţin cunoscută, dar care lasă impresia de prosperitate, prefectul Grigore £anc este ’c a .u n tată vitreg”. Partidul recomandă ţiganilor să-l voteze ca primar pe Gheorghe Funar. .

Nu la fel stau lucrurile cu U.L.D.R. Uniunea, cu sem nul electoral vioara, este împotriva lui Funar, lansînd apelul către romi să nu-1 mai voteze pe primar. ”Nu vedeţi cum arată Clujul nostru”, întreabă retoric Bojodi Lucian, consilier. *

Romii din U niunea L iber- Democrată nu acceptă construirea unei statui â mareşalului Antonescu, socotind că Mănăşturul ar fi măi onorat să găzduiască un monument închinat lui Ceauşescu. "Mănăşturul este un cartier frumos, construit în perioada lui Ceauşescu, fie iertat. Ar trebui lui să i se ridice o statuie”, spune Bojodi. t

P referinţa U niunii L iber -

Democratice pentru Grigore Zanc se datore'ază faptului că este singura persoană cu autoritate din judeţ, ”la care găsim uşa deschisă”. U.L.D.R. âfirmă că a in iţia t numeroase proiecte pe linie de învăţămînt şi cultură pentru ţigani. Ţiganii mulţumesc Inspectoratului că a asigurat şcolarizarea copiilor din colonia Pata-Rît. Ei sîn t însă nemulţumiţi că pruncii de ţigani nu sînt în aceeaşi clasă cu românii. ”Noi dorim ca romii să înveţe împreună cu majoritarii, pentru a se

cunoaşte şi a învăţa să trăiască împreună”

Dacă am avea încredere-că ţiganii se vor prezenta la vot şi vor vota cum Ie spun liderii lor, atunci am

’ putea afirma că ei sîn t o forţă electorală. Potrivit unei statistici neoficiale a Prefecturii, în judeţul Cluj sînt 126.000 de ţigani. U.L.D.R. va ^propune candidaţi în toate comunele în care sînt mulţi romi. Un prim candidat, anunţai deja, este Lingurar Alexandru; din Floreşti.

C aius C H IO R E A N

H* /

■Kw**:

Conducerea U.L.D.R. Cluj în tr-o conferinţă de presă Pe masă: drapelul rom ânesc şi cel am erican

D u p ă a lu n g ă a şte p ta re

I o a n P ă u n O t i m a n s e i n s t a l e a z ă

î n b i r o u l d e s e c r e t a r a l S e n a t u l u i

' La 15 zile de la numirea în funcţia de secretar al Senatului, Ioan Păun Otiman a reuşit să-şi ocijpa propriul birou, .după ce controversatu l cabinet fusese obiect de dispută cu predecesorul său, Comeliu Vădim'' Tudor. Totul a început de la refuzul liderului PRM de a elibera un spaţiu ce revine de drept secretarului Senatului şi nu unui anumit senator. Corneliu Vădim Tudor invoca . amintiri de ordin sentimental care îl leagă de acest birou, dar mai ales faptul că în noua postură de lider al Partidei Naţionale poate opta pentru spaţiul cu pricina - a fost nevoie de intervenţia în acest conflict â, Biroului permanent al Senatului care' a dat un ultimatum lui C.V. Tudor să elibereze biroul în 24 de ore după ,o prealabilă inventariere a bunurilor existente. Inventariere care avea să

fie însă, tergiversată zile în şir. "Datorită unui 6xfces de teamă, chiar aş zice unei terori, funcţionarii din aparatul administrativ al Senatului au aşteptat nişte ordine speciale, ca şi cum vo tu l Senatului din 5 februarie nu era suficient”, opinează Ioan Păun Otiman.

Chiar după ce liderul PRM şi-a anunţat încetarea oricărei activităţi, senatoriale, situaţia a persistat. Senatorul Otiman a renunţat în această săptămînă la orice proceduri birocratice şi s:a instalat în propriul

birou. Obiectele predecesorului său au fost depozitate într-o magazie.

Referindu-se la incidentul p relun­git, Ioan Păun Otiman ne-a declarat: ”Cred că este o chestiune care aduceo notă proastă acestei instituţii care ar trebui să fie foarte serioasă şi să dea un exemplu de conduită şi moralitate ţării. Or, din păcate în cazul de faţă, s-a văzut clar că acela care se doreşte a fi "justiţiarul ţării7

■ este unul care încalcă flagrant cele mai elementare norme de conduită”.

G. OG N E A N

Adunare RR.M.P.R.M. Cluj-Napoca invită membrii săi la Adunarea generală

care va avea loc sîmbătă 24 februarie,-1996 ora 10,00, în sala de şedinţe din P-ţa. Unirii nr. 1.

C om itetu l M un ic ip a l P.R.IVL C luj-N apoca

în anii ce au urmat evenimentelor d in ' Decembrie1989 ţelul declarat al tuturor factorilor sociali-politici, al poporului român în întregul său, l-a constitu it asigurarea democraţiei şi a unui stat de drept. Nu o dată s-au avansat modele demne de urmat sau adaptat la specificul nostru nâţional (ba chiar şi de copiat, după unele opinii susţinute, însă, de o argum entaţie n e c o r e s p u n z ă t o a r e , neconclu(Jcntă). Libertatea de

- mişcare (mai ales în primii ani, îngrădită constant ulterior de ambasadele accidentale) a permis multor compatrioţi de-ai noştri cunoaşterea democraţiilor vcsticc. Puţini dintre cei care au avut şansa unor atari deplasări în străinătate şi cunoaşterea, în direct, nemediată, a realităţilor social-politice şi economico din accslc ţări au trecut nepăsători pe lîngă un aspect esenţial: domnia absolută a legii. Nimeni nu este, practic, deasupra legii

în aceste ţări. Funcţionarea normală, firească a mecanismelor economico- sociale este asigurată şi garantată

"de atitudinea cetă ţenilor şi a instituţiilor faţă de lege şi legalitate. Pe această temă am conversat în orăşelul austriac (mai mult un fel de s ta ţiune) U nterlixlau din

singure. Apoi sîn t fu rtu rile , spargerile; violurile, atacurile armate care ne aduc aminte de briganzii m edievali. în acest val de criminalitate existent în Austria şi Germania, dar căruia, cu siguranţă, îi vor cădea victime curînd şi alte ţări occidentale, un loc aparte revin.

unele din ţările de provenienţă ale acestor “oaspeţi”, după cum i-aţi numit. Care vă sînt impresiile?

- Absolut şi sincer, excelente. Ce mă surprinde este imaginea cu totul negativă pe care, prin faptele lor, aceşti răufăcători, internaţionali de acum, reuşesc s-o transmită în Vest

România, din păcate. Ar mai fi, apoi, crearea unei noi clase de privilegiaţi (o nouă-nomenclatură?), care s-au adăugat potentaţilor de altă dată beneficiari în continuare de privilegii (cu încălcarea, evidentă, a legii). Nu în ultimul rînd situaţia' din justiţie. Cum vreţi dvş. să scape

Garantul democraţiei - respectarea legilor ţăriiapropierea Reggau-lui cu juristul Pauli Friedl. Am pornit de la observaţia făcută dc domnia sa cu privire la starea de insecuritate a cetăţenilor austrieci determinată de invazia de criminalitate din fostele ţări socialiste.

- Sc remarcă, spunea domnia sa, răufăcătorii proveniţi.din Ucraina, Rusia, Moldova, România, Croaţia şi Serbia. Vă sînt şi dvs. cunoscute actcle antisociale pe carc aceştia le săvîrşcsc în mod curent. Populaţia este îndeosebi înspăimîntată dc crim ele săv îrşite , inclusiv în regiunea noastră, îndreptate împotriva bătrînilor şi a persoanelor

ţigan ilo r din România. Din neglijenţa autorităţilor acestor ţări, după 1989, aceştia, în primul rînd, au avut acces liber în Vest. Măsurile res tric tive ulterioare sînt nejustificate şi contraproductive, creînd dificultăţi nemeritate acclor cetăţeni ce doresc să ne viziteze din motive cultural-ştiinţifice, artistice, sportive, economice sau religioase.

- Cum reacţionează autorităţile în, faţa accstei situaţii?

- Cu multă dificultate. Dar cu hotărîrea dc a facc ca legea să fie respcctală şi dc accşti “oaspeţi” ai noştri.

- Dvs. aţi cunoscut la faţa locului

despre accste ţări. Inclusiv despre România. E drept, însă, că, pe lîngă mutaţiile pozitive, numeroase şi importante ce s-au produs aici,-în toate ţările ex-comuniste asistăm lao sporire a criminalităţii, la creşterea şi extinderea corupţiei, cangrenă ce cuprinde inclusiv înalţii funcţionari ai aparatului de Stat. -

- Ce ar fi putut conduce ţara la aşa ceva? ;

- în primul rînd, vidul legislativ creat. în egală măsură necorclarea între cerinţele vitale ale populaţiei, de fapt ale demersului social- economic şi legile votate de parlamente. Lucru valabil şi pentru

de corupţie şi trafic de influenţă, ca să ne referim doar la cele mai frecvent în tîln ite situaţii din societatea românească, dacă ceea ce arestează poliţia, justiţia eliberează. Un alt aspect greu de acceptat este lipsa de reacţie a celor abilitaţi de lege să vegheze la respectarea ei atunci cînd sînt implicaţi potentaţii zilei de azi; spuncţi-mi, vă rog, şi mie cîţi deputaţi, senatori, miniştri, înalţi funcţionari dc la nivel central sau judeţean acuzaţi de grave fapte au compărut pînă acum în justiţie şi au fost pedepsiţi pc merit?

Vedeţi dvs., toate aceste lucruri sînt ca o piatră dc moară legată de

p ic ioare le \ democraţiei româneşti. Oricine trebuie să fie convins că legea îl apără, dar îl şi pedepseşte, că nimeni nu i se poate sustrage. Indiferent de ceea ce a făcut şi mai ales de statutul său social, politic, în m om entu l' săv îrşirii unei ilegalităţi..

- Avînd în vedere practica dvs. în materie, ce credeţi că ar trebui făcut?■ - Urgentarea procesului de

legiferare pentru a acopcri domeniile rămase descoperite în urma abrogării unor legi. Dar to t ' atît de esenţial este şi asigurarea mijloacelor efective de aplicare şi urmărire a respectării legilor. La ce bun sâ ai legi bune dacă nimeni nu le

-respectă, le sfidează. Şi nu este pedepsit. Căci astfel sc atentează la democraţia propriu- zisă, dar şi la imaginea ţării dvs. în lume.

A consemnat, Dan BRUDAŞCU

( 5 j joi, 22 februarie 1996 A R T Ă - C U L T U R Ăa d e v ă r u ld e GBua

.

A cad - F â llP Ş N E A G U ,directorul Te a tru lu i N aţio nal d in B ucure şti, despre

I 1| (Urm are clin num ăru l de m ie rcu ri, 21 fe b ru a rie 1996)I I

IIIIIII

->)

IIIIIIII

IIIIIIIII

IIII

v jb .

*v * *i f « f ţ

“Radio Cluj România’1 cu “Marşul lui Iancu”

N.L.: - Curat guşaţi, coane... Fănuş! Şi toţi nâpîrljţii ăştia vin şi reproşează piesei, conform aceleiaşi logici,- că Vasile R ebreanu a fost' d irec to ru l' Studioului irfe Rarijo televiziune™ zonal. /

F.N. - Şţii. mai bine ca mine că semnalul Radioului - Cluj era o Odă lui Stalin: “ Au trecut ale lumii popoare”! Eram cu Tudor Vornicii la.Vasile în birou cînd Vasile ne-a pus - în vremea în care Avram Iancu era considerat încă naţionalist şi oarecum reacţionar -, ne-a pus spre ascultare tocmai M arşul lui Iancu! Ascultîndu-1, nc-ara înfiorat şi ni s-a. făcut părul de găină! Era noul semnal pe care' numai el a reuşit să-l impună. Deşi chiar Vornicu nu crcdea că Vasile o să reusească si l-a

sfătuit să nu înceapă acea bătălie, că o să i se taie capul! -

N.L.: - Acelaşi semnal pentru ambele limbi! Altă bătălie cîştigată. De fapt Vasile Rebreanu a spus conducerii instituţiei din Bucureşti că

• vrea să propună să se spună: - Aici Cluj, România! preşedintele, ceilalţi, i-au spus câ nu c cazul, să n-o propună, asta e valabil doar pentru posturile centrale. Aşa s-a hotârît tocmai dc către cel căruia Vasile Rebreanu voia să-i propună. Eram acolo. A venit Ceauşescu, a început şedinţa. Şi cînd aluat cuvîntul Vasile Rebreanu, printre altele năsăudeanul cu ochi albaştri a propus şi chestia cu Aici Cluj, România! Ceauşescu l-a întrerupt şi a zis: Un moment, tovarăşi! Liniştea care s-a lăsat'era cu adevărat o linişte de moarte, ca în faţa ghilotinei. După o pauză Supremul a întrebat: “Şi nu sc spune aşa?! Din clipa asta să se spună!”

F.N.:.- Altfel, troglodiţii ăştia nici azi n-ar şti că oraşul lor, Clujul, se

află în România! Multe crime a mai făcut Vasile Rebreanu, drâgă Nedic! Hai să-ţi mai spun cîteva: a fost primul care a transmis ari de an colinzi. Singurul post de Radio care transmitea colinzi a fost Clujul! Fie şi numai astea şi ar fi de ajuns pentru un om carc a condus un post

■ de Radio. Să nu fi făcut nimic Vasile* Rebreanu, ca director, şi rămînă un • tem erar singuratic! Păi să mai reamintim povestea cafe i-a spus-o lui C eauşescu cînd acesta a desfiinţat Studiourile teritoriale ş i : nu zonale, cum scrie ăla cu nume de piaţă de vechituri, aia cu ciobanul care după ce i s-au furat oile, nu găseşte altceva mai bun de făcut decît să-şi alunge cîinii. Povestea asta s-a răspîndit ca fulgerul în toată ţara! Fiindcă lui Ceauşescu i se furase turma de oi şi alunga acum tocmai pe cei care, poate, i-o. mai puteau găsi! Toţi se aşteptau ca Vasile să fie arestat. Cum se aşteptau să fie arestat cînd tot Dorel Visan

i-a pus în scenă “Frum oasa Fernanda” (Pe loc repaus, asasini!). Unde asasinii erau chiar El şi Sinistra, care era apelată chiar Elena. Ştiţi ce spuneau ăştia? încă Vasile Rebreanu şi Dorel Vişan

-n-au fost arestaţi?! Cred că‘ toţi nenorociţii ăştia au insistat ca piesa

, aceea teribilă - tot satiră - să fie interzisă! Cum acum ar vrea să fie

: in terzisă . “Marca Năpîrlire”, ei, 'nenorociţilor dc pîrliţi şi năpîrliţi! ■ Şi tot'nişte terfelitori siniştri au pus la cale topirea unui volum de teatru a lui Vasile Rebreanu din cauza piesei “Conferinţa de la Balta”! A făcut Vasile uz şi caz-de toate astea?! S-a bătut el în piept că opera lui a fost tradusă în aproape 20 de

- lim bi? ! Că Tudor Arghezi l-a lăudat?! Că are dedicaţii măgulitoare de la Eugen Ionescu ori Mircea

. Eliade?! Ne-a scos el oqhii că este deţinător a 6 premii internaţionale şi 5 premii ale Uniunii Scriitorilor? Şi-a plătit el traducătorii?! Ăia erau nebuni să-l traducă pe ceapistul din Cluj, care scrie scheciuri pentru Căminul cultural din...Tătăroaia?! Mai adaugă că Vasile Rebreanu chiar are operă de sertar: două romane, scrise atunci, din care s-au publicat fragmente timp de 20 de ani - printre care, în Almanahul literar al Uniunii Scriitorilor pe anul 1983 - fragm ent în titu lat “Vînătoarea de ciori”, în care pînă şi chelneri d in ' Bucureşti au recunoscu t că -V înătorul era Ceauşescu?!- Păi, dacă-i pe aşa, Vasile îşi poate face un dosaf - adăugind şi lunile de detenţie din studenţie - mai baban ca al lui Ticu Dumitrcscu!Vasile Rebreanu ar fi urmatsă fie directorul “Europei Libere”.- N.L.; - Ii mai reproşează piesei că se ocupă num ai de o parte a... spectrului politic... '

F.N. - Potlogarii tot potlogari rămîn. Să fim serioşi! In text e pomenit şi Iliescu , Măgureanu, Vădim, Funar, Adrian Păunescu. A ltceva,îi;doare pe ei! Staliniştii ăştia nenorociţi iar dau indicaţii ce să se joace şi ce să nu şe joace Ia

-Teatrul Naţional* II invidiez-pe Vişan că a pus-o înaintea mea! Dacă o pun, îţi spun că sare Bucurcştiu în aer! Că a fost. deputat în Marea Adunare nu-i reproşează? Sau îşi dau seama că acolo înainte de Vasile Rebreanu au mai fost si alţi

culturnici. Pe u n u ljl chema Mihail Sadoveanu, pe alţii Tudor Arghezi, George Călinescu, Zaharia Stancu., Toţi autori de texte în care cîntau birocraţia c eap is tă ! Că a fost securist n-au zis-o?! îi avertizez că G uvernul S.U.A. nu a in v ita t niciodată securişti şi nici nu le-a propus de trei ori să devină directori ai postului de radio Europa Liberă!Şi americanii ştiu să-ţi facă dosarul! Invitaţia Guvernului american a intrigat şi oficialităţile române. De ce tocmai pe el îl invită? Şi mai ales că protocolul s-a desfăşurat neobişnuit. Vasile a fost invitat nu la Ambasada SUA, ci acasă, la reşedinţa ambasadorului. Au luat masa împreună. Deci sub semnul unei oarecari intimităţi. Nimeni nu ştia că Noel Bernard era pe moarte. : Ei aveau nevoie de d irector la “postul nostru” de Radio Europa Liberă. Iţi dai seama ce chilipir. Scriitor cu renume, radiofonist şi deputat în M.A.N.! Cum Vasile i-a refuzat - acolo, în America - după moartea lui Bernard a venit un timp Nestor Rateş pînă l-au găsit pe Vlad Georgescu, băiat bun dar mediocru - şi, în plus, un bîlbîit. Spun acestea pentru a se înţelege că americanii l-au peţit pe Vasile fiindcă el era şi ■ în materie de radio un profesionist. , Un dăruit! Un statornic. Un om a l . pămîntului. Tot ce am spus pînă acum am spus-o nu că să-l apăr pe Vasile Rebreanu. Nu am nici o obligaţie faţă de el. Nu ştiu dacă el ‘ a scris despre mine. Eu am scris şi îmi face bine şi bucurie să rostesc nişte adevăruri - mai a|es, dragă Nedic, că o să crăp şi eu şi sînt lucruri pe care lumea nu le ştie şi trebuie să le afle. Un amănunt - • fiindcă eu am scris deseori cînd împlinea o cifră rotundă a anilor: Vasile Rebreanu e născut în aceeaşi zi şi în aceeaşi lună cu Dostoievski. Asta ca amănunt. Dar nu pentru a s ta , îl.consider' pe Vasile un om care are răbdarea pietrelor care rămîn. E bărbatul prin sufletul căruia zboară rotund,, şlefuindu-1, un cocor divin. Că Vasile Rebreanu este un scriitor pentru azi, dar mai ales pentru mîine. G eneraţia din care face parte nepoţica lui o să doarmă cu unele - , şi nu puţine - din cărţile lui sub pernă! Şi asta o spun nu despre mine! El nu şi-a forţat niciodată destinul şi gloria. A fost discret, răbdător în su fe rin ţă şi în singurătate. Sînt fericit că-l înjură năpîrliţii şi potlogarii. Dacă aceştia

îl lăudau, eram dezamăgit şi nespus de trist.

N .L .: - U n n ă p îr l i t I-a în trebat j>e Vasile R ebreanu dacă a auzit de P etre Ţuţea.

F.N. - Ăştia chiar ne cred cîştigaţi la belciuge! Păi Vasile de cîte ori venea la Bucureşti - şi venea des - în to tdeauna mînca cu Petre Ţuţea şi-i plătea felul doi. Ţuţea fiind abonat num ai la fe lu l unu , . la restaurantul Uniunii! S-a lăudat Vasile cu asta?! într-o ţară în care Poetul Naţional, Mihai Eminescu, e făcut sifilitic şi fascist, în care Mihai Viteazul e făcut paranoic, Ştefan cel Marc curvar şi beţiv, marii scriitori contemporani - textieri de duzină, trebuie introdusă pedeapsa de c rim ă de Les cu ltu ră ! Şi vorbesc foarte serios! Prea multă şerpărie! Au sărit ei, aceşti lep ro şi, în apărarea m arilo r v a lo ri naţionale?! Ei sar cînd e vorba de năpîrlirea tîrîtoarelor! Piesa lui Vasile Rebreanu are marele, merit de a fi stîmit şi pus în lumina reflectoarelor această şerpărie! Toţi aceşti şerpi au. năjtîrlit. Şi v o r n ăp îrli. Scribalăii, mercenarii ăştia care l-au atacat pe Vasile sînt nişte bolnavi'. Nebuni făţarnici!. Lepre! Sînt leproşi sufleteşte! în final v reau să-i fac o propunere lui Gheorghe Funar, ca primar al Clujului, unde îşi au domiciliul cei doi leproşi. Domnul Gheorghe Funar să facă propunerea - pentru a stinge disputa diplomatică cu Ucraina - ca Insula Şerpilor să nu fie bază militară nici a N.A:T.O., nici a Ucrainei. Să redevină ceea ce a fost: leprozerie. Deci, Funar să le facă formele de transfer din Cluj în Insula Şerpilor celor două lepre! L6 promit.că voi scrie un reportaj mai fulminant decît cel semnat de Brunea- Fax! Mi-e milă de leproşi! Ei tac cînd Eminescu şi Ştefan şi Mihai sînt insultaţi. Protestează, în schimb cînd' Ii se pune o oglindă în faţă şi îşi văd monstruozitatea. Ei consideră vinovată oglinda. Şi nu ştiu că pe unde nenorociţii de ei culeg -surcele, Vasile Rebreanu a tăiat copaci! ’

Nedic LE M N A R U '

IIIIIIIIIIIIIIII

I

IIIIIIIIII

III1III

IIIIIIIIIIIIII

J

FESTIVALUL NAŢIONAL “ETERNA EPIGRAMĂ”« F / / —€M '

K__________ C l u j - N o p o c o , 2 3 m o r t i e 1 9 9 6 __________ .C o n fo rt co n ju g a l:

Âstea-s, zic eu, viată şi destin pe vrute cu balcon în fată şi terasă-n ... curte.

Reclam aţieEl cînd l-a prins pe imoral în feuda-i conjugală , ,

a reclamat la tribunal de concurentă . . . neloială.

I O N

A R C A Ş

• SEMNAL • SEMNAL • SEMNAL • SEMNAL'Mariana ŞORA, Despre, despre,

despre ..., Editura "N em ira", .Bucureşti, 1996, Colecţia Totem.* Autoarea realizează o excelentă

Culegere de texte reprezentative despre T.S.Eliot, Gocthc, Th.Mann, Blaga, Cioran, Kafka, Arghezi ş.a. ? a., - articolc, eseuri, scrisori literare. Cartea csle scrisă .din perspectiva comparatistă, cu finele şi talent.

• Mircea IVĂNESCU, Versuri, Editura "Eminescu", Bucureşti, 1996.

Selecţie din cărţile apărute în Perioada 1968-1972, cu o postfaţă

de Ioan Bogdan Lefter, aduce în ' prim -plan un personaj ciudat, M opctc, "prinţ" al banalită ţii cotid’ \nului.

• i n ŢUGUI, Sufletul în tre teroa şi sublim, vol.I-II, Editura RAI, fireşti, 1996.

Aui • 1 sc dovedeşte un surprim ior eseist cc meditează pc teme existenţiale. Ţugui este un fin observator al tuturor fenomenelor şi stărilor prin carc trece fiinţa

' umană, cu unda dc scepticism ce se zbate între "malurile": prudenţă şi

înţelepciune, cu nelipsitele fluxuri şi refluxuri.

* Augustin UNGUREANU, Aurel CIOFRAGA, Dispoziţii penale din legi speciale române, vol.I, Editura "Lumina Lcx" Bucureşti, 1996.

Volumul este de mare utilitate pentru toţi cci care îşi desfăşoară activitatea în domeniul ştiinţelor jurid icc, cît şi pentru studenţii facultăţilor de profil. Sînt prezentaie: acte normative, comcntarii, doctrină şi jurisprudenjă.

C o rn e liu IUREŞ

Z I U A L Î M G Ă N O IFilm ul "In timp ce tu dormeai"

e s te • o c o m e d ie tip ic hollyw oodiană în cate doi actori treb u ie să-şi dezvolte s u f lu l , com ic. R egizorul Jon Turteltaub d o re ş te să c o n s tru ia s c ă frum useţea unei vieţi obişnuite. Sandra B ullock în rolul Lucy, în p a r t i tu ra -u n e i tinere care încearcă să-şi cîştige existenţa v în z în d b i le te la c h io ş c u l C h ic a g o T ra n s i t A u th o r i ty , trăieşte o întîm plare tandră: se în d r ă g o s te ş te de un om pe care-1 consideră bărbatul viselor sale. î l salvează de la moarte şi in tră în fam ilia lui, în timp ce el se a flă în sp ita l, în stare de c o jn ă .: E s te c o n s id e ra tă lo g o d n ic a lu i şi "ad o p ta tă" . A pare însă Jack, fratele celui spitalizat. O dragoste sc naşte şi v ia ţa îş i a ra tă adevăra te le valori. B ill Pulm an reuşeşte să nu 'fie nici ticălos, dar nici fraier, el constru ieşte un rol adevărat p e n tru Ja c k . E ste p u te rn ic , um an, ferm ecător.

Scenariştii D aniel G.SuIlivan şi Frcderic Lcbow au ştiut să s c r ie o p o v e s te ca ld ă şi in teresantă despre singurătate şi iubire, despre disperata nevoie

de a fi m ai singur în tr-o lum e m ă c in a tă de m o rb u l r ă c e l i i s u f le te ş t i . R e g ia lu i Jo n T urteltaub este m ăiastră. E l stie

să dea farm ec zile i de lîn g ă noi, adică speran ţe i. F ace un film fo a r te , n o rm a l în t r - o lu m e presărată de pelicu le cu sex şi violenţă. Este ca un duş răcoros în tr-o d u p ă a m ia z ă f ie rb in te .

R evenim la poveştile clasice şi asta e bine. M eritul este şi al ac to rilo r Sandra B u llock B ill Pullm an, P eter G allagher, Peter B o y le , G ly n is J o h n s , Jack W arden, dar nu m ai pu ţin se re m a rc ă G a rre th S to v e r (scenografia), R andy Edelm an (m uzica), Phedon Papam ichael (imaginea). într-un cuvînt filmul este lin iş tito r, op tim ist şi cu mare "doză" de uman. Poate fi urm ărit la cinematograful "Arta", dar desigur că va fi redistribuit.

Dorin SERG HIE

O M U L S I S O C I E T A T E A 2 2 feb ru a r ie 1 9 9 6

IIIIIIIIIIIIIIIIIII

IIIIIIII

Am ascultat, recent,- la radio in terven ţiile cîtorvareprezentanţi ai unor partide care îşi intersectează drumurile în frăm întata noastră scenă politică. Vorbitorii aparţineau unor formaţiuni aflate de părţi diferite ale baricadei, lucru evidenţiat şi de atacurile reciproce. Toţi aveau un ţel comun: cucerirea electoratului, indiferent'cum. - i n

Buna credinţă aparentă şi părelnica deschidere to ta lă , , luate ca argumente într-un proces de conştiin ţă şi de a firm are-

minutul cub, atîtea înjurături, atîtea promisiuni, încît omul simplu, cel căruia îi sînt destinate în primul rînd, este cuprins de o senzaţie acută de sufocare. Fiecare lider are dreptate, chiar dacă unii îşi îmbracă opulenţa în costume sfidător de elegante (printre ei se aflau şi unii care doar cu ceva timp în urmă au susţinut un sistem de pensionare numai pentru parlamentari, ă cărui

DISIMULARE PREMEDITATA sau CÎNTEC DE ADORMIT FLĂIVIÎNZIf

a -u n e i — — responsabilităţi înalte, nu pot fi validate dccît tot printr-o falsă afirmare deschisă â unor idei, programe; aparent reale şi pozitive. Un joc abil, desfăşurat însă cu mari eforturi şi riscuri, îşi etalează păienjenişul, mai mult sau mai puţin vizibil, oferit drept suport de bază pentru naivitatea şi credulitatea majorităţii, gata să înghită chiar şi o momeală grosolană.

Avansurile înălţătoare vin din foarte multe părţi, care de care mai frumoase, mai încurajatoare ş i mai dătătoare de speranţă. Cînd eşti flămînd şi viaţa în perspectivă apropiată ţi se înfăţişează garnisită cu lapte şi miere, uiţi pentru moment că ţi-e foame şi viaţa îţi a p a re . în culori albastre.

Declanşarea, chiar neoficială a campaniei electorale, în toată amploarea ei, a debutat ca un joc de artificii, vii şi multicolore, dar după a căror ardere rămîne iarăşi suveran întunericul. Se lansează atîtea .p o v e ş ti pe—

aplicare i-ar fi chivernisit cu pensii de 8 ori mai mari decît ale muritorilor de rînd), chiar dacă ambalează patima pentru putere în cuvinte meşteşugite şi sărăcia ideilor poleite cu staniol colorat, indiferent de spray-urile derutante folosite, se. simte de la o poştă (la unii) că nu trăiesc cu picioarele pe pămînt, nu sînt în măsură să perceapă nici mirosul sordid al mizeriei, nici chipul hidos al acesteia, nu descoperă absenţa speranţei la mulţi dintre semenii lor, copleşiţi de - umilinţa zbaterii zilnice. Dar poezia este poezie şi trebuie recitată, rolul din scenariul populist elaborat de eminenţe cenuşii, trebuie jucaţ pînă la capăt.

Ceea ce derutează la tribuni este, convingerea pătimaşă că dreptatea aşteptată au inventat-o ei, că ideile lor sînt singurele valabile, că au descoperit un nou. univers cu ameţitoare promisiuni de bunăstare, că propun o altă lume, mult mai înălţătoare, mult mai generoasă şi" mai igienică sub aspect moral. ; ;

Disimularea realităţii nu este altceva decît o simulare idealist vulgară a ceea ce nu poate fi. Hărţuiţi de grija zilei de mîine, contemporanii noştri au uitat basmele'străbunilor şi cînd îşi permit să viseze o fac cu punga goală în mînă şi cu ochii în cămara prin care suflă vîntul. Nici punga, nici cămara nu se pot umple cu vorbe oricît de —— f r umoase ar fi.

acestea. La o anumită categorie, ar fi jn a i c o n v in g ă to a r e butoaiele cu vin, mieii şi viţeii fripţi

- la ro tisoarele haiduceşti, munţii de mici şi cîrnăciori. Organizarea unui asem enea festin ar fi prea costisitor (pentru cine?) şi ar ajunge în faţă cei mai viguroşi, iar adevăraţii nevolnici flămînzi ar saliva în gol, lipsiţi fiind de şansa de a ajunge să'pună mîna pe un ciolan. In astfel de confruntări cîştigă cei mai tari.. O rezolvare mai echitabilă

pot fi cantinele de ajutor social - mai organizate, mai uşor de controlat, deşi oferta lor calorică este sever drămuită. Felul trei poate fi înlocuit cu sloganurile care reies din fiecare intervenţie electorală: “Noi sîntem cei mai buni” sau “Noi sîntem singurii buni’’. Potenţialul alegător cu burta plină de balast, va înghiţi orice, dar rămîne în mocirla lui m ize rab ila '. d e o r o p s i t - al - tranziţie 1

Nu putem decît sa aplaudam: cît de generos ştim sa Supurtam durerile.altora.';

' TIIIEIIIIIIIIII1IIIIIIIII

IIIIII

IIIII

T A R I F E N O I S I V E C H I

P E N T R U A C T E N O T A R I A L E

A c t n o ta r ia lT a x e le p e rc e p u te d e s ta t ( le i) O n o ra r iile m in im e p e n tru s e rv ic iile

Înainte de15X11995 după 15X11995 n o ta r ia le ( Ie i)

1. Autentificare testament 400 1000. 10.000

2. Autentificarea procurilor sau împuternicirilor

175/300 per exemplar

500perexemplar " 7.000perexemplar

3. Autentificarea contractelor de societate şi a statutelor Societăţilor comerciale şl agricole

4.150perexemplar

5.000perexemplar

contractsocietate50.000

statutsocietate

75.000

modificăristatut

50.000

4. Autentificarea actelor de vânzări şi schimburi, a actelor de cesiuni de drepturi

până la 1.000.000 . 7% ;

până la 1.000.000 4% (dar nu mai

puţin de 10.000) . până la 5.000.000 3%, dar nu mai puţin de 10.000

1.000.001-5.000.000,. 5% .

1.000.001-5.000.00040.000+3%

succesorale şi a actelor de donaţii şl întoarceri de bunuri dirulte, ce au ca obiect bunuri

5.000.001-10.000.0004%

5.ooo.ooi-iaooo.coo160.00042%

5.000.001-10.000.000150.000+2%

imobiliare (în funcţie de valoarea declarată)

10.000.001-15.000.0003%

taooaooi-i&ooojooo260.000*1.5% m v r ia in n n n n m

peste 15.000.000 2% , .

peste 15.000.000 335.000+1%

250.000+1%

5. Consultaţii juridice ?n materie notarială . -

vetbaleeaooofoia(dar nu mai

puţin de 5.000)

"scrisa % 120.000fară .

(darnumaipuţinde10O.OGO)

6. Autentificarea actelor de partaj şl a celof de garanţie 1050 1500 0.05% din valoarea bunului ipotecat (dar nu

, mai puţin de 10.000)7. Legalizarea de copii de pe înscrisurile prezentate de părţi

• ' 20 , - I.OOOperpagină

1 JN P M A ’PlJEC A i; A K Ă M A S U N SAT. M O DEL,Inginerul M ichael Schirkonyer, cu perseverenţă,

cu modestie, cu o credinţă de nezdruncinat în vo in ţa o m u lu i ş i p u te re a ş t i in ţe i , a s lu ji t agricultura clujeană timp de peste 30 de ani. De numele lui se leagă dezvoltarea econom ică şi social-gospodărească a satului Turea. D e. peste20 de ani, producţiile agricole obţinute în a c e s t . sat, care nu dispune de condiţii de excepţie, se situează printre cele m ai bune din judeţ. “N u atît timpul, c ît oniul con tează în ob ţinerea uno r producţii constante în fiecare an, adică producţii situate peste o lim ită acceptabilă” , obişnuia să spună ing. Schirkonyer.

Pe scheletul fostului C.A.P., specialistul, devenit un om al satului, a constituit o asociaţie agricolă, una dintre ccle mai viabile din judeţ. A cest fapt nu ar fi cu totul ieşit din comun. D ar ideea ing. Schirkonyer avea o bătaie m ult mai lungă. El şi-a propus să creeze un sat model, o com unitate model care să dispună de tot ce are nevoie, să atingă prin fo rţe le proprii un în a lt n iv e l de civilizaţie. Pentru accasta nu ajungea bunăstarea materială, era nevoie şi de altceva: de o nouă spiritualitate a satului, de acreditarea unor valori morale sigure şi perene, avînd Ia bază şcoala,

biserica, cultura, .opinia constructivă a obştii. Iar pentru aceasta trebu ia • depăşit ind iv idualism ul . tradiţional, închistarea naţională, trebuia deschis o am en ilo r un o r iz o n t n o u , treb u ia c re a tă o ' m en ta lita te a u n e i ro d n ice a rm o n ii so c ia le . D esigur, atingerea unor astfe l de obiective au presupus o m uncă tenace şi perseverentă, apoi desfiinţarea unei m entalităţi puternic fortificate. Trebuia dem onstrat că im posibilu l este realizabil. A stabilit legături trainice cu societatea berlineză “V errem igte A ktion fur R om anian” - un sponsor g e n e ro s ş i fă r ă p r e ju d e c ă ţ i a l c o m u n e i H orzgerlingen d in landul S tuttgart, şi cu doam na B arbara Stam, m inistru de stat pentru problem e sociale a l landului B avaria , care îm preună cu dom nii Erik B rockhaus, preşedinte , dr. A rthiir Beyrer, vicepreşedinte al societăţii am intite mai sus, şi prof. W alter H ahn din H orzgerlingen au p a r t ic ip a t în to a m n ă la in a u g u ra re a u n o r im portante ob iective, care îm podobesc zestrea edilitar-socială a com uneir o şcoală, cu săli de . clasă spaţioase, o grădiniţă, o bibliotecă, o sală profesorală şi un dispensar. D e-a lungul anilor, societatea ag rico lă a fost do tată de sponsorii germ ani.cu m aşini şi utilaje agricole, cu sem inţe,

cu utilaje şi aparatură pentru o moară şi o brutărie, cu instalaţii necesare prelucrării laptelui etc. :

Turea, în viziunea ing. Schirkonyer, urm ează să ajungă un sat m o d e l, cu o e c o n o m ie p ro s p e ră , cu m a r i p o s ib i l i t ă ţ i dc industrializare a produselor locale, cu servicii, cu capacitatea de absorbţie şi calificare a forţei de muncă tinere , cu o viaţă social- culturală intensă. C u alte cuvinte, un sat care trăieşte prin c l însuşi.

De acum înainte, însă, va fr mai greu. Aflat la o vîrstă care exclude entuziasmul juvenil, suferind de boli netratate de ani de zile din lipsă de timp, din dorinţa de a fi alături dc rude apropiate, Michael Schirkonyer aplecat definitiv din ţară, stabilindu-se în.Germania. Ne-a vizitat la redacţie înaintea plecării pentru a-şi lua rămas'bun şi pentru a mulţumi ziarului care a avut încredere în el şi care l-a sprijinit de-a lungul anilor în eforturile pe care le-a făcut pentru realizarea unui proiect de excepţie. Zestrea pe.care a lăsat-o în Turea, printr-o muncă tenace, pasionată şi animată de pasiune, este deosebită. Turea poate merge mai departe, avînd aproape totul pentru a deveni un sat model.

“O parte a inimii mele a răm as la Turea. Este un loc, sînt oam eni de care nu o să m ă pot despărţi niciodată. N u te poţi despărţi definitiv de ceea ce ai făcut m ai valoros în v iaţă. A ceasta face parte din tine, îţi dă sentim entul propriei u tilităţi, conştiinţa că ai făcut ceva în viaţă. C hiar dacă mă voi afla departe, voi fi alături de Turea. Şi, mai devrem e sau mai tîrziu, vo i reveni cu drag pe aceste meleaguri, unde răm îne o parte din sufletu l m eu” .

Ion RUS

TOATE FARMACIILE

SÎNT OBLIGATE

SĂ ELIBEREZE

MEDICAMENTE

COMPENSATEDupă cum anunţă “Mediafax”,

toate farmaciile publice şi de stat sînt obligate sâ elibereze medicamente în regim compensat, potrivit Ordinului ministrului sănătăţii nr.340 din 15 februarie a.c. Refuzul nejustiGcat al farmaciştilor (te a onora reţete compcnsate va fi sancţionat prin rezilierea imediată a convcnţici încheiate între spital şi unitatea respectivi .

rII

IIIIII

III

III

IIII

IIL

Există în municipiul Cluj- Napoca o stradă cu to tu l originală - Valea Fînaţelor. Această este de fapt lin sat- carticx cu vreo 150-160 dc casc, situat la aproximativ 4,5 km de limita nord-vestică a municipiului, în tr-un cadru natural dc exccpţic. O frumuseţe sobră, învăluită dc-o linişte dc început de lume. Nimic discordant, nimic ţipător în accst peisaj, nim ic carc să pomcncască dc oraş. Şi totuşi în planurile topografice ale municipiului, Valea Fînaţelor figurează ca stradă. Faptul în sine poate fi considcrat un motiv dc mîndric pentru cci care locuicsc aici. Spunem “poate” pentru că includerea adm inistrativă form ală a cartieru lu i în cadrul municipiului nu arc acopcrirc în realitate. Valea Fînaţelor este practic ruptă dc oraş. Dc ani dc zile, oamenii sc luptă să facă

|_UM CJ&f&TllSl£t UITAT Jpracticabil drumul de legătură cu oraşul. Acesta trebuie consolidat, p ietruit, e nevoie să se refacă şanţurile, iar în centrul cartierului se impune reconstruirea podului, dus cu ani în urmă de ape. Marca majoritate a locuitorilor din cartier sînt pensionari C.A.P., alţii (mai puţini) au pensie de stat, ccea ce' le perm ite să tră iască om eneşte. Singuri nu vor putea să facă aproape nimic.

Duminică a avut loc o adunare a localnicilor. La aceasta au participat şi numeroşi clujcni, plecaţi mai demult din Valea Fînaţelor, dar carc au aici.casc, pămînt, unii cresc chiar, animale. Pentru toţi drumul şi podul sînt vitale. Direct interesată în repararea drumului este şi S.C. “Agroindustriala” Cluj, carc arc mari suprafeţe dc pămînt în zonă. Accasta( dispune dc mijloace dc •

transport, absolut ncccsârc pentru executarea acestei lucrări. Oamenii, speră într-o bună colaborare cu societatea comcrcială amintită. Dar cele mai mari speranţe şi le pun în primăria municipiului care, poate, acum, în preajma alegerilor, îşi va aminti şi dc oropsiţii din Valea Fînaţelor. Primăria dispune, fireşte, dc utilajele necesare executării lucrării. La cîteva unităţi economice clujene sînt destule deşeuri care pot fi îm prăştia te pc drum. Nici localnicii nu stau cu mîna în sîn. S-a hotărît ca fiecare familie să contribuie cu cîte-100.000 lei pentru refacerea drumului şi construirea podului. Numai duminică, după şedinţă, oamenii au dat aproape două milioane Ici pentru lucrările amintite. Pînă în primăvară sc vor aduna peste 20 dc milioane Ici. Dacă avem în vedere faptul că populaţia

băştinaşă este formată din vreo 22 de văduve şi cîteva zeci de bătrîni cu pensii de 8-11.000 Iei pe lună, avem imaginea exactă a efortului pe care îl fac pentru a avea o iegătură sigură cu oraşul. Dar sprijinul principal trebuie să vină dc 1* primărie.

Ofurile localnicilor din Valea Fînaţelor sînt mult mai numeroase. C îteva case n-au încă lumină electrică. “Nu avem sticle pentru lampă, sc plîngea văduva Floarea Doja. Sîntem nevoite să lipim sticle mai vechi, crăpate, cu leucoplast, în această situaţie sînt 21 de casc din Bocomaia Rît şi Bocomaia Deal. Apoi, în cartier nu există un magazin de unde localnicii să sc poată aproviziona cu ccle strict necesare traiului zilnic (pîine, ulei, sare ctc.). în tot cartierul nu-este nici măcar un singur post telefonie. Cum şi drumul este impracticabil

aici nu poate pătrunde salvarea, pompierii, poliţia (deşi anul trecut au avut loc mai multe furturi de la casele oamenilor, care sînt pur şi simplu lipsiţi de apărare).

în Valea Fînaţelor oamenii au intrat în posesia a aproximativ 1000 ha de teren agricol. Mulţi dintre aceştia sîn t c lu jcn i, d a r îşi reconstru iesc casclc sau Ic modernizează. Au aici pămînt, un

^ < £ r ~ s r <■

a r p \v i

Cyi ţ,2

pămînt la fel de roditor ca şi cel din Bărăgan, spun oamenii, şi ar vrea să-l lucreze: Mulţi au animale şi dacă accesul în sat ar fi uşor,, s-ar putea crea aici adevărate f e r m e zootehnice. Deja sînt iniţiative în accst sens. Cu alte cuvinte Valea Fînaţelor poate deveni un important izvor de produse agroalimentare carc să alimenteze municipiul.

SSî*i

I f T y i o i , 2 2 fe b r u a r ie < 9 9 i P U B L I C I T A T E Program: Zii â g ^ f tn UI"

ACUM, A l OCAZIA SÂ LUCREZI CU RODAE AUTOMOBILES.C. R O D A E A U T O M O B IL E S .A . C ra iova caută în toată ţara noi distribuitori particulari

pentru autoturism ele de fab ricaţie proprie C IE L O şi pentru -ce le la lte tipuri de autoturism eD A E W O O im portate .

Noii dealeri trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:A.experienţă în vânzări şi facilităţi de service

-m agazin de prezentare bine p lasa t, cu o suprafaţă minimă de 100 mp.- atelier service cu minimum 5 posturi de lucru- magazie pentru piese de schimb, cu o suprafaţă de minimum 70 mp.

B.experienţă şi preocupare în vânzarea de maşiniC.posibilităţi financiare bune .

Doritorii sunt rugaţi să trimită prin curier expres (DHL) o scrisoare de intenţie incluzând:- o prezentare a propriei firme,- date personale ale proprietarului (C .V.), . .- alte detalii privind posibilităţile de vânzare (fotografii, casete video), *• la următoarea adresă:

D EP A R TA M E N TU L MARKETING RODAE AUTOMOBILE S.A.

ŞOS. CARACAL, KM. 3 CRAIOVA 1100

TEL/FAX 051-41.07.17 - ÎN A TENŢIA D-LUI MARIN T O M A -

O f e r t e l e s e p r i m e s c î n p e r i o a d a : 1 5 - 2 9 f e b r u a r i e 1 9 9 6

R O D A EA U TO M O B ILE (100271)'

In scorni privatizării societăţii comerciale FRZJLEX SA DEJ se constituie

"Asociaţia salariaţilor şi membrilor conducerii societăţii

comerciale FRULEX SA DEJ”.Din asociaţie pot face parte următoarele

categorii de persoane:

a ] S a l a r i a ţ i i s o c i e t ă ţ i i c o m e r c i a l e c u

c o n t r a c t d e m u n c ă î n c h e i a t p e d u r a t ă

n e d e t e r m i n a t ă , c u p r o g r a m d e l u c r u n o r m a l

s a u c e l p u ţ i n o j u m ă t a t e d e n o r m ă .

b ] m e m b r i i s o c i e t ă ţ i i c o m e r c i a l e î n

c o m p o n e n ţ a d e f i n i t ă l a a r t . 7 6 d i n L e g e a

n r . 5 8 / 1 9 9 1 .

c ] F o ş t i i s a l a r i a ţ i a i s o c i e t ă ţ i i c o m e r c i a l e .

d ] P e n s i o n a r i i c a r e a u a v u t u l t i m u l l o c d e

m u n c ă î n s o c i e t a t e a c o m e r c i a l ă .. (240690)

IN C H IR IE M PĂŞUNE»

Licitaţia va fi în ziua do 28 februarie 1996în str.Gîmpului nr. 130 la sediul firmei VOLANUL la ora 11, Cluj^ Napoca. . §

*

A s o c i a ţ i a " F i i i v e c h i u l u i M ă n ă ş t u r " ^

S o c i e t a t e a C o m e r c i a l ă A C O R D S .R .L .Cluj-Napoca, P-ţa 1848 nr.l, tel. 437429 sau 437430 ^

Zona Clujana - Carbochim ^Important — §

”Mobilă în rate9*fără dobîndă ^ Vinde în rate, din stoc şi pe bază de comandă toate tipurile de mobilă: biblioteci, dormitoare, camere de tineret, comode TV, mese pliante, mobilă de bucătărie. ,Societatea noastră mai comercializează: parchet; lac, aracet, diluant, prenadez, palux, săpun pentru protecţia muncii, dero etc.

Angajăm muncitori necalificaţi.

ADEVARUL Un cotidian care satisface de Cluj gusturile dumneavoastră!

Simţiţi că nu. mai puteţi trăi în această lume în continuă mişcare?

I n f o r m a ţ i i l e p e c a r e l e g ă s i ţ i

î n p a g i n i l e z i a r u l u i n o s t r u v ă p o t s a l v a !

SG AIBOHEC GhssilaO rga n ize ază

G O N C U R S

pentru ocuparea postului de CONTABIL ŞEF la

sediul unităţii, în ziua de 8 martie 1996, informaţii

la telefon 241585. (241654)

SCCA METALICA Cîmpia TurziiStr.Laminoriştilornr.19, Cîmpia Turzii

anunţă concurs în data de 2 martie 1996 pentru ocuparea postului de contabil şef.

C o n d iţii.- studii superioare d e specialitate;- ve ch im e în dom eniu d e m inim 5 ani. £

In fo rm a ţii la te le fo n : 3 6 8 1 4 3 , §3 6 8 3 7 7 sau la se diu l firm e i. ^

A D R I A T I C AP R O D U C E

BUCĂTĂRII ^M O BILIER D E B IR O U £

M O BILIER LA C O M A N D Ă § Cu materiale şi calitate occidentală ^

S t r . O a ş u l u i 2 7 - l î n g ă B e n z i n ă r i a P E C O

T e l . 1 3 2 5 3 7 - 1 3 2 5 8 8

Regia Autonomă de Termoficare

Cluj-NapocaB-dul 21 Decembrie 1989, n r.79

Vinde la lic ita ţ ie pu b lică în data de 28.02.1996, 04.03.1996 şi 06.03.1996, orele9, următoarele mijloace fixe disponibile:

■ Autoturism de teren tip A R O 243;- Platforma autoridicătoarepe două coloane,

sarc.max 180 kgf.;■ Transformator electric tip T T IJ -A L , 250

K V A , 10/0,4 K v ;- Motocar cu benă basculantă;- Motocar cir platformă;- Staţie de tratare apă;- Motocompresor Mc 10.

Licitaţia va avea loc la sediul regiei.

In f o r m a ţ i i s u p lim e n ta r e la S e r v ic iu l T e h n ic , te le fo n

,1 9 0 8 6 6 , in t .1 1 9 . ( i 00272)

Cele mai gustoase dropsuri şi drajeuri produse de concernul

• dropsuri mentă• dropsuri asortate• drajeuri arahide• drajeuri cacao• vişine şi căpşuni

baby fruct jeleuri asortate ’mentola citrodex bile colorate'

D i s t r i b u i t o r U n i c

S C H I P P A R I O N S R L ,

B-dul Bucureşti nr.47

SC GORAMET SRL CLUJstr.Dorobanţilor 29

V I N D E E N G R O S P R O D U S E C H I M I C E :

vopsele ulei, Emaur, lacuri, diluanţi, aracet, prenadelz, Galux, chit auto, perii, pepsule, bidinele, oxizi, coloranţi, detergenţi, produse de întreţinere şi curăţenie etc.

DE REŢINUT: în calitate de DISTRIBUITOR al SC S IN TE Z A C O LO R SA O radea, vindem VOPSELE ULEI cu adaos comercial zero. -

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n .

1 9 4 0 6 1 . o r e l e 8 “ - 1 6 ° ° . ( 2 m M

â g E c f u R i U L P U B L I C I T A T EL U N I - V I N E R I 8 - / 6Program, sîmbătă b-i*. joi, 22 februarie 1996 ( j )

NICALITATE!

Televizorul color stereo NEI cu diagonala de 72 cm:■ înaltă tehnologie .■ calitate excelentă a imaginii■ confortul oferit de un ec ran m ai m are■ am bianţa unui sunet stereo '

Service asigurat în toatâ {ara! .

Sistemul complet de garan ţie NEI:• 3 ani tubul cinescop ■ 2 ani com ponentele• 1 an service gratuif '

(100266)

* * <C * *

^ -» 's t

* J V i i i *

SMHBHh I3^

iV E /CREDIT este valabil pentru toată gam a de produse NEÎ. Vizitaji cel mai apropiat distribuitorJVE7, :

m i V A C O L O R E A Z A V I A Ţ A ! N E Î C R E D I T ! t n e i

» * * *' *

* *

3 . C . I . B O B A L N Â S A O e j

cu sediul în Dej - jud.Cluj- Str. Carpaţi nr.19, tel/fax 064/ 212880organizează licitaţie publică cu strigare conf Legii nr.58/1991; H.G. 634, 753/1991 şi H.G. 545/1992

pentru vînzarea Activului MOARA 1 MAI situat în Dej str.l Mai nr.79 avuţii ca obiect de activitate măciniş de cereale. . *

Preţul de pornire a licitaţiei este de 110.000.000 lei fară TVA.Licitaţia va avea loc la sediul firmei pe data de 22.03.1996 ora 10,00.în caz de neadjudecare a licitaţiei se organizează licitaţie în 26.03.1996 şi 29.03.1996; La licitaţiile 2 şi 3

pot participa persoane fizice şi juridice străine. , ‘ 'Informaţii la sediul firmei. .Pentru selectarea participanţilor la licitaţie, dosarul cu documentaţiile prevăzute în H.G. 758/1991 se vor

depune pînă la data de 20.03.1990. ■ * ̂ i ' i :Lista cu ofertanţii acceptaţi pentru participare se va afişa la sediul societăţii pînă la data de 21.03.1996.Ofertanţii selecţionaţi vor depune la caseria unităţii sau în contul nostru nr.307030501 BCR Dej pînă la data

de 22.03.’l 996: ’ /- taxa de participare = 100.000 lei.;- garanţie de participare 10% = 11.000.000 lei. , •în preţul de pornire a licitaţiei nu este inclusă valoarea terenului urmîntl ca acesta să fie vîndut cumpărătorului

activului conform H.G. nr.331/1992. ; , (760300)

SC MOARA BACIU SA Cluj-Napocastr.Calea Baciului 2-4

Organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:

l.inginer ind. alimentară (brutărie)2 .maiştri brutari

Condiţii:- studii corespunzătoare,

(240694) vechime în specialitate 3 ani.

ADEVARUL Un cotidian care satisfacede Cluj , gusturile dumneavoastră!

SC IOAN1DIS SRL G alaţiV I N D E

x tablă neagră decapată 0.5 + 3 mm x tablă zincată 0.4 + 2 mmx cornier laminat 20 + 35 mmx ţeavă neagră şi zincată x ţeavă rectangulară.

Telefon 036/415155.FflX 036/ 464808. (240691)

Pe 1 MartieN U M A I pe 88.3 FM şi N U M A I la

U M IP L U S R a d io C lw i poţi cîştiga!

Num eroase concursuri dotate cu premii excepţionale, mărţişoare surpriză şi m ulte altele.-

Premiul cel mare: o excursie în Turcia.Ascultă, participă... ş i ve i c îş tig a !!!

M m C W T A M Â m i m i W

SORAs~a d e s c h is un rm o n d e

i— > t ' r t ţi*'-', J? jwe-j'* ’J k N

a ^S- rrj.v©

^ m d u s e T n ţ ^ r ^ ^ a u d i n J m p o r ^

.... , /e o m u i î ic a U J

a r iCluj.

«ei, 064/1W J125

C O M U N I C n T I IN n j i t > N n i €

M O I S I t e *N /

PA ©ING. &

COMISIOANE FOARTE TENTANTE HITRIMITEŢI CURRICULUM VITAE LA : O P.5CP7H

SC C O T L K M X S K LSpecializată pe comerţ en-gros produse

cosmetice si chimico-casnice9

A n g a j e a z ă

A G E N ŢI COM ERCIALI- domiciliul stabil în Cluj-Napoca, vîrsta

între 22-30 ani, stagiul militar satisfăcut, experienţă în domeniul comercial

OPERATOR CALCULATOR- vîrsta 22-30 ani, domiciliul stabil în Cluj-

Napoca.Concursul va avea loc sîmbătă 24.02.1996,

ora IO00 la sediul firmei, str. Traian Vuia 208 (vis-a-vis de Aeroport). -

I n f o r m a ţ i i : î

%<L

T e l e f o n 1 4 5 4 8 8 / 4 0 .

9 ) jo i, 2 2 fe b r u a r ie 1 9 9 6 P U B L IC IT A T E P r o g r a m : d g Ec f J i " L

M 0 R IK O ş i M IT S U K 0g h e i ş e l e b i r o i i S u i

d u m n e a v o a s t r ă

MORIKOCOPIATOR EP 1050model 199515 copii/min, A4/A 3 zoom 50-200%

1̂990WInclusiv 3 ani garanţie"

990 USDMITSUKOCOPIATOR EP 70model 19957copll/mln, Inclusiv unitate de imagine pentru 25000 copii

REDUCERE 100 000 lei Hsub forma a 2 500 colI de hârtie MINOLTA, adld 5 topuri de hârtie. *Recare client careva cumpăra un copiator în cursul anului 1996, poate folosi cuponul nr.2 pentru a beneficia de .această gratuitate, în toate filialele MINOLTA din ţară.Din momentul cumpărării copiatorului, cupoanele pot fl cumulate lunar, până lâ sfârşitul anului1996. <_>

oMINOLTA

MINOLTA ROMÂNIA SRL- Filiala CLUJ - Str. Devanr. 1-7; Tel: 064/19.90.36; Fax: 064/19.93.22

Oi

f

\

II

u

. . i i • * 1 >

l l B B ş l B H l l l i H - : _ - t * ^ î r r n ^ ' \ |

, , ' i j w j 1 *Ȕ

; ţ j !|

3 3 3 3y j t i

w m s m m m m

® H V

Logic

c e l m a i l o g i c t e l e f o n

c=£> Cu DANCALL Logic nu aveţi nevoie de instrucţiuni de utilizare. Ecranul aparatului vă arată singur cum să-l folosiţi.

<=Ş> DANCALL Logic poate primi mesaje atunci când.nu sunteţi disponibil pentru a primi apeluri.

t=£> DANCALL Logic este mai mult decât un telefon mobil. EI devine şi agenda Dvs, în care puteţi memora până la 100 numere de telefon, hume şi adrese.

'Agenţia Telemobil CLUJ-NAPOCAP-ţa Ştefan cel Mare nr. 3-5

. tel/fax :19 78 05

c o s tă

...699 $(în lei la cursul oficial BNR al zilei) (7 6 0 3 0 2 )

7

Societate ComercialăPE ACŢIUNI,o f e r ă posib ilita tea

p e r s o a n e lo r fizice s ă in v e s te a s c ă p e b a z ă d e

C O N T R A C T

Î N A F A C E R I

S I G U R ESe o feră 10 % pe lună lainvestiţiile de minim 5 mii.

lei ei 12 % pe lună lainvestiţiile de m inim IO mil<ş

. lei ■ . § i

Relaţii la sediul dc pe&* Lrj

str. Mureşului nr.14, § sau la tel. 4 1 4 5 2 1 .

1R O C C H 1 D I S C O

vă invită în Luna d e S u s

Sâm bătă, 24 februarie la Bal M a sca t

• - Transportul este asigurat pentru bal. ]

(2 4 0 6 8 8 )

AGENŢIE IMOBILIARACASA DE AMANETOferim împrumuturi.

Str. Piteşti nr.16 tel 196288. lu n i-v in er i: 1 0 -1 7 .

• Cumpăr societate cu capital social de 10. 000 USD înfiinţată în decembrie 1994, cu certificat de investitor, preferabil fără activitate. Relaţii tel. 17-42-61 (573807)

• Vînd dozator de bere italian şi dozator de suc Siemens, complete. Tel. 15-77-66; 15-54-07. (573865)

V I N Z A R I

C U M P Ă R Ă R I

/\Cumpăr teren pentru

. CUMPĂR APARTAMENT 1 CAMERA SAU GARSONIERA; VÂND 2 CAMERE CU SUPRAFAŢA DE 52 MP TEI:. 432062

VÂND TEREN CONSTRUCŢII; CUMPAF APARTAMENT IN ZONA BUNA TEL. 432401

construcţii, garsonieră şi L-apanament. Tel. 142-907.

AGENŢIE IMOBILIARAintermediem vînzări - cumpărări Str.ArieşuIui nr.32/1.

T e l. 15-20-44.(240676;

W n z x r f x u m p i i w f w apartamenle-case, terenuri prin 8 PRIMORDIAL 1

str.BrafVHr.44, teL 147897, arde 10-17.

ANGAJĂM: JURIST, PROGRAMATOR, ABS0WENJI FACULTATE, SECRETARĂ, AGENŢI CONTRACTE TEL. 4 3 2 0 1 2

^ ^ ^ “ ^ 0 6 4 - 1 3 0 2 7 3b'flmâri, cum pârâri, închirieri% HO! VĂ PUTETI iMPUNI VISUL(QÎJI IPl NGGBOU p

• Vînd .2 camere confort 2 şi garsonieră. Tel. 11-84-93 ; 41-46-03 (003536)

• Vînd urgent garsonieră confort. Tel. 19-49-59. P re ţ convenabil. (003559)

• Vînd 3 camere. Tel. 43-82- 50.(573821)

• Vînd garsonieră convenabil; cumpăr 2-3 camere. Tel. 19-02-81 (573862)

• Cumpăr apartament 2-3 camere în Zorilor. Tel. 19-34-78 orele 8-18 (573879)

• Vînd haine import la 7500 lei/kg pe alese. Str. Clinicilor nr. 9A (573542)

• Vindem haine ieftine din import str. Eroilor nr. 41 orele 9- 17.(002933) / :

• Vînd incubator(clocitorie) capacitate 10. 000 ouă. Informaţii zilnic între orele 18-21 telefon 063/21-68-86 Bistriţa. (003169)

• Vînd autocamion 3, 5 tone. Informaţii tel. 13-63-41 sau 13-44- 79 (003293)

• Vînd sifonărie + tuburi C02. Tel. 065/41-28-04. (003301)

• Vînd SRL, 2 baruri. TeL 43- 84-12. (003302)

• Societate comercială vinde maşină pentru transport marfa Fiat Ducato, preţ 8500 DM. TeL 42-00-48; 18-29-51. (003505)

Cumpăr SRL producţie neimpozabil Tel. 12-13-01. (003512)

• Vînd maşini de îngheţată nemţeşti noi şi folosite cu două braţe 3500-7000 DM şi comete tip . Italia 8 lei+TVA. Tel. 059/ 43-05- 28; 059/13-96-26; 059/12-12/71. (003537)

• Vînd SRL şi TEC cu 5 capete. Tel. 14-56-06 (573498)

• Vînd SRL 1995. Dau în.

chirie spaţiu comercial-producţie. Telefon 18-18-18 si 14-24-81. (573656)

• Cumpăr casete bere. TeL 16-00-23 (573772) V ' \ \

•. Vînd autocamion 1FA 5, , 5 tone' cu RAR din 1987, perfectă; stare. Informaţii teL 21-17-43 Dej.;(573797)

Cumpăr 400-600 mp teren construcţii. Telefon 13-21-09. (003515)’

• Vînd aparate pentru ambalat cafea în plic. Angajez persoană pentru evidenţă primară contabilă. Relaţii str. Traian nr. 64 (573811)

•. Cumpăr teren pentru construcţii zonă centrală. Tel. 19-65-97. (003341)

• Vînd 2 case într-o curte urgent str. Nădăşel nr. 17; 1 casă cu 4 camcre, bucătărie, baie; 1 casă cămară, bucătărie, baie, cămară, curte, grădină cu 1600 mp teren. (003277)

• Cumpăr casă Ia ţară. Tel. 12-87-18 (003547)

• Vînd apartament excepţional parter înalt, Mărăşti str. Jiului nr. 4 ap.15. Vizibil zilnic ora 17-19 (573543)

• Vînd casă ultracentral, 75 milioane lei. Tel. 14-70-91. (573792)

• Vînd 3000 mp teren pentru construcţii. Zona G h corgh en i-B orh an ci Informaţii tel. 42-06-92. (573820)

• Cumpăr casă familiară. Telefon 14-78-97(573798) : X

• Vînd apartament 3 camere în cartier Gruia, str. Gruia nr. 58.' Infoimaţii tel. 19-08-83. (003054)

• Cumpăr garsonieră confort 2-3. TeL 15-31-94. (003076) .

• Vînd garsonieră confort I lux str. Cojocnei nr. 21 bl. C8 ap. 67 vizibil după ora 15. (003132) .

• Vînd casă.-TeL 19,-93-23. (003352) •

• Cumpăr apartament 3 camere, prefer Zorilor. Tel. 12-84- 54 seara. (003375)

• Vînd apartament 2 camere confort I decomandate, bucătărie mărită, finisat, cu sau fără mobilă: Str. Dunării nr. 71 ap. 23 dupăora10. (003379) > V ^

• Vînd urgent casă particulară aproape de centrul oraşului, imediat ocupabilă, la preţ convenabil. Tel. 19-93-10 zilnic între orele 9-19. (003385)

: • Vînd apartament două camere. Relaţii teL 12-09-02 ; 12- 39-04. între orele 17-20. (003465)

• Vîrid loc de casă în sat Livada comuna Iclod. Relaţii l a . telefon 17-92-44 orele 15-21 zilnic. (003470)

' • Vînd apartament 2 camere confort 1 etaj 1 Mărăşti. Tel. 12- 72-17 (003475) ’ '

• Vînd apartament 4 'camerei str. Plopilor nr. 56 ap. 37.(003478)

• Vînd apartament 3. camere, finisat în Floreşti. Informaţii după masă în Floreşti, str. Gh, Doja bl. X, sc. 2 ap. 14 sau la teL 12-98-

89.(003483) .- • Vînd casă cu 3 camere şi ' livadă în sat Tranişu nr. 82

comuna Poieni jud. Cluj. (003495): « Vînd garaj metalic str. Ion

Meşter nr. 12 Mănăştur teL 18-42- 36(003497) ;

• Cumpăr apartament 2-3 camere ofer 30 milioane şi autoturism străin, .ofer maxim 3 milioane. TeL 13-37-02. (003510)

• Vînd casă particulară compusă din trei camere, curte, grădină si alte anexe. Tel. 41-19- .07. (003511) -

• Cumpăr casă cu teren 400- 600 mp. Ofer 30-35 milioane. TeL13-21-09 (003516)

v ̂ • Vînd apartament 3 camere 66 mp etaj 8 Calea Dorobanţilor, cumpăr apartament 2 camere preferabil nefinisat; eventual schimb plus diferenţă. TeL 19-26- 95.(003520)

• Vînd apartament 1 cameră zona Calvaria, str. Porţile de Fier nr. 2 bl. B12 ap. 31 după ora 16. (003534)

• Cumpăr garsonieră. Ofer 16- 17 milioane. TeL 14-00-84 orele15-20 (003546) .

• Vînd 3 camere ultrafinisate, urgent Str. Aurel Vlaicu nr. 42 bL' V12 sc. 3 ap. 93 după ora 14. (003549)

• Cumpăr locuinţă zonă centrală (exclus bloc nou). Tel 41-17-15. (583727)

• Vînd casă cu curte în centru sase camere, 364 mp. Tel. 43-06-10 (573475)

• Cumpăr garsonieră. Exclus intermediari. Tel. 43-10-75

. (573541) . •:

d g Ec f u 1 U L P U B L IC IT A T EIM M -V IN K R I 8 - 1 6 SÎM H ĂTĂ 9 - 1 4 .

joi, 22 februarie 1996 1 0

I Q F E K Ă A C U W

DX2/66 -7 7 2 $ DX4/100-804 $ DX4/120-830 $

^fax-432680,-l*37523

• Vînd apartament 2 camere confort I parter. Vizibil orele 8-12;17-21 str. Snagov nr. 5 ap. 1 (573472)

• Cumpăr garsonieră1 ocupabilă în august. Ofer 15 milioane. Tel. 21-59-35. (573617)

• Vînd apartament 3 camere etaj 2 finisat, Mărăsti central Tel 1516-62 orele 10-12 şi 18-20 (573653)

• Vînd apartament 2 camere în Gheorgheni. Tel. 18-03-09 (573692)

• Vînd apartament 3 camere confort finisat, str. Rapsodiei nr. 7 ap. 11 TeL 12-79-21. (573705)

• Vînd două apartamente în Mănăştur si Mărăşti. Tel. 43-05-37. (573708)

• Cumpăr apartament 3 camere. Tel. 13-99-46 sau 14-04- 92. (573765)

• Vînd apartament 2 camere Mănăştur. Tel. 16-13-22 (573769)

• Vmd garsonieră “Union” str. Bucegi nr. 11 ap. 167 et. X . (573776) :

• Vînd urgent teren agricol 60 ari m Dîmbu Rotund. Tel 13-89- 01(573780)

• Vînd apartament 3 camere Mărăşti Str. Dîmboviţei Tel. 17- 37-12 (573783) ’

• Vînd apartament 3 camere Mărăşti central, finisat şi cu îmbunătăţiri sau îl închiriez cu plata anticipată pe minim 6 luni Informaţii zilnic, tel. 14-91-14, orele 15-22 (573812)

• Cumpăr garsonieră. Tel. 15-49-17. Sunaţi seara. (573823)

• Vînd apartament două camere. TeL 16-04-03 (573831)

• Vîrid apartament 2 camere. Tel. 17-17-08 (573832)

• Vînd pămînt pentru construcţii în Floresti. Tel. 18-50- .72 după ora 17. (573840)

• Vînd garsonieră pe str. Detunata. Tel. 14-27-24 zilnic orele 19-22 (573844)

• Vînd teren în Floreşti Tel.16-71 -85 între orele 17-22(573857)

• Vînd apartament două camere, Mănăstur. Tel.' 17-22-32(573858)

• Vînd apartament 2 camere nedecomandat, etaj III, cartier Grigorescu. Tel. 18-.36-06 (573866)

. • Vînd urgent 3 camere + garaj. Tel 19-49-59, preţ avantajos. (573871)

• Cum păr m icrobus înscris pe firmă caritate, non profit. Tel. 12-90-88 (003535)

• Vînd Citroen XM, 1991, deosebit. Tel. 14-42-42. (003298)

• Vînd autoturism marca BMW, model 520, an 1990, înmatricualt cu nr. de Cluj, avînd o stare excepţională. Tel. 41-30-91; 018/61-21-88 sau 14-07-08 după orele 20.(573517)

• Cumpăr Oltcit. TeL 16-56-74. (573606)

• Vînd Mercedes 380 SE înm atricu lat 12 CJ, 5000 DM. TeL 14-41-78 (573703)

• Cumpăr Dacia 1300 şi 1310 cu oferte serioase. TeL13-51-64 (573817)

• Cumpăr Dacia 1300- 1310, Oltcit. O fer preţuri convenabile. Tel. 16-72-61 ;13-51-92 ; 16-31-42. (003329)

• Vînd Dacia 1310 TLX 1991, preţ fix 8 milioane. TeL17-07-56. (003490)

• Vînd Audi 100 CD, climă, ABS, injecţie, 1987, înmatriculat, automatic, 10. 000 DM. Relaţii la telefon 24- 21-54 după ora 19. (573478)

• Vînd urgent Ford Granada metalizat crem din 1983 stare perfectă anulat talon. Localitatea Luncani nr. 409 pe şoseaua principală Calea Turzii-Ludus, (003182)

. • Vînd VW dubiţă motor 1600 pentru piese de schimb şi talon. Telefon 14-92-59 orele 18- 20.(003184)

• Vînd Renault 9 înmatriculat aii 1986,4200 DM. TeL 16-55-61. (003226)

• Vînd Opel Ascona diesel şi VW Passat diesel neînmatriculabile 2200 DM fiecare. Tel 14-57-04. (003287) ,

• Vînd Mercedes 300 D, 5500 DM. TeL 12-90-75 după ora 17. (003297)

• Cumpăr talon VW Transporter. Tel. 17-96-28. (003321) . .

; • Vînd două autoturisme Volvo 340 -345 pentru iese de schimb. Bistriţa telefon 063/22- 46-51. (003334)

■ • Vînd Dacia break 1993, preţ10. 200. 000 lei. Tel. 16-01-92*. (003345)

• Vînd Toyota Starlet consum 5%, ieftin, transcrisă Tel. 18-97- 87. (003360)

• Vînd Ford Escort RS turbo an 1987 omologat 6900 DM negociabil Calea Floresti nr. 6 ap. 125 (003365)

• Vînd Citroen BX19 1988 1a preţul vechi, urgent Gherla tel. 24-30-03 (003374) .

• Vînd Dacia 1410 TLX. TeL 16-64-60 (003386)

• Vînd Opel Ascona 1982, preţ 1500 DM, BMW 323 i 1981, preţ 1500 DM, Opel Kadett diesel1984, preţ 1800 DM negociabile. Tel. 15-43-28 ; 31-52-24. (003402) •

• Vînd dubă Mercedes din 1981. Cumpăr far dreapta Opel Kadett dubă Informaţii teL 13-13- 75.(003422)

• Vînd sau schimb Renault 4 papuc şi VW bus rotund înmatriculate, str. Traian nr. 5. (003447)

• Vînd Dacia 1310 an 1988. Tel 16-21-64. (003476)

• Vînd Renault 5 pentru piese.■ ŢeL 18-66-10. (003484)

• ' Vînd Renault 11 turbo diesel 1987, motor 1600, consum 5%, 2 loQuri tip camionetă, vama

plătită, omologat cu carte identitate, se poate înscrie. Tel. 18- 41-98. (003487)

• Cumpăr talon DAF. Tel. 063/36-52-12 ; 063/36-49-78. (003494) :

• Vînd convenabil ARO 10. T el 16-51-74. (003498)

• Vînd Dacia 1410 TLX an 1988. TeL 17-73-18 după ora 15. (003518)

• Vînd VW Jetta 1981 diesel motor 70 mii km, preţ 2500 DM, neînmatriculat şi Fiat Panda 1986 pentru piese, ambele stare foarte bună. TeL 16-95-43. (003522)

• Vînd Renault 5 1982 şi diferită mobilă. Tel. 16-50-98. (003526)

• Vînd Lada Niva. Tel. 34-77- 27. (003538)

• Vînd Ford Granada neînmatriculat Vamă plătită, fabricat 1978, Dacia TLX 1990. Str. Gh. Asachi rir. 42 (003550)

• Vînd Mercedes 115, Audi 100, set motor ARO L27. TeL 15-41-55. (003552)

• Vînd Opel Kadett GE 1983 neînmatriculat, 1200 DM şi mobilă stil antic+alte piese. Tel.15-47-70. (003558)

• Vînd BMW 323i Tel 42- 53-73 (573503)

• Vînd Opel Calibra an 1991 preţ 16. 000 DM. TeL 064/42-01-11 (573595)

• Vmd Dacia 1310 fabricaţie 1983 stare bună. Tel. 18-71-78 după ora 9. (573634)

• Vînd Dacia 1310. TeL 12-76-82 (573657)

• Vînd Volvo 440 GLT 1989, Fiat Croma turbo, benzină, 1986 si Ford Tranzit diesel 1985. Teli9-14-49 16-22-92, 19-51-35. (573666) .

• Vînd urgent Mercedes Bot de Cal 220 stare perfectă înmatriculat, preţ 2600 DM. Relaţii la telefon 12-17-20 între orele 11-15 (573675)

• Vînd Dacia 1310 an fabricaţie 1989. Tel. 16-52-96 (573676) ,

Vînd urgent Fiat Ducato Maxi 18 diesel, alb, an fabricaţie 1991, 109. 000 km, stare foarte bună. Tel 41-40-25; 43-83-27. (573785) •

• Vînd Opel Ascona 1, 9 din 1980, neînmatriculat, în stare perfectă preţ 1700 DM. Tel* 13-50-55 (573788)

• Vînd Dacia 1310 break, nouă, 0 km TeL 41-08-23 după ora 18 (573799)

• Cumpăr Dacia-papuc. Tel.16-01-53 (573815)

• Vînd Ford Tranzit 1, 8 tone, maşină de tricoatat Singer cu cartelă. Tel. 18-29-60 după ora 17(573836)

• Vînd Dacia 1310, 5 trepte, an 1990 albă, .7, 5 milioane negociabil, cu carte. TeL 15-00-17(573859)

* Vînd sintetizator nou Yamaha SV 55. TeL 43-74-03. (003401)

• Vînd calculator .286 AT. Informaţii la tel. 16-23- 74.(573721)

• Vînd PC 486 SLC nou, în garanţie. Tel. 43-02-21 între orele18-21.(003196)

• Vînd ţelescoape Sacs Mercedes-Cobra şi Opel Sacs, la pret rezonabil si filtru aer. Tel. 14-

-14-40 (573839)• Vînd Dacia 1310 an 1985

Ungaria caroserie 1991. TeL 42- 5342 (573854)

• Vînd telefon portabil Panasonic, nou. Tel. 16-94-39 după ora 19. (003477)

• Vînd televizor color sport model 1993. Tel. 16-22-43. (003507)

— • Vînd fax, maşină electronică de scris, 2 micrometre. TeL 42-52-08. (003556)

• Vînd monitor SVGA color, calculator 486. Tel. 19-90-76 (573569)

• Vînd congelator Bosch. Telefon 16-16-19. (573621)

• Vînd orgă Yamaha PSS 595. Relaţii în căminul XII camera63 Haşdeu (573755)

• Vînd triploc, 220V. Tel. 14- 37-63.(573829)

• Cumpăr discuri muzică cu grupuri rock româneşti. TeL 13-78-60. (003382)

• Mobilă de vînzare. Str. Gr. Alexandrescu nr. 41 bL K9 ap. 5 (003421)

• Vînd 2 fotolii + 1 canapea. Tel. 14-20-54. (003485)

• Vmd pui cocker auriu. Tel.18-63-68. (003502)

• Vînd blană lungă nurcă mărimea 46-48. Telefon 14-64-24. (003533)

• Vînd pui pekinez şi ciobănesc german. Str. Albac nr., 23, ap. 31. (587051)

• Cumpăr lemne de foc. Tel.14-94-69 (573548) ^

• De vînzare fin, 15 tone. Naş Vasile, sat Dezmir str.' Popeni nr.2.(573774)

• Vînd covor persan (3x2 mp, Cisnădie, nou) şi aragaz folosit, 4 ochiuri folosit. Tel. 14-13-98 (573779)

• Vînd vioară veche urgent Tel. 15-84-53 (573794)

• Vînd galerie completă. Tel.18-20-04 între orele 18-21 (573826)

• Vînd pui tekel galbeni, păr neted canisa Maria Kosina. Tel.19-63-23 după ora 18. (573834)

• Cumpăr birou culoare neagră lungime 155 cm, lăţim e 80 cm, înălţime 81 cm. Tel. 43-01-93 între orele 10-15 (573849)

• Cumpăr repatriere. Tel. 23-14-67.(573875)

S C H I M B U R I D E

L O C U I N Ţ Ă

• Schimb garsonieră etaj 2 Zorilor cu 2(3) camere. Tel. 12-72-17. (0113474)

• Schimb apartament cu o cameră + diferenţă cu apartament2-3 camere. Str. Almaşului nr. 12 bl. M5 sc. 2 ap. 23 lîngă Biserica Calvaria. (573625)

• Schimb garsonieră confort I, finisată, cu apartament 2 ,3 camere confort I, nefinisat, plus diferenţă. Exclus Mănăştur. Str. Cojocnei nr. 6 et. 4 bl.' C13 ora 17-20. (573743)

• Schimb apartament 2 camere confort I cu 2 garsoniere. Relaţii str. Dunării nr. 69 ap. 22 (573835),* ’

•. Schimb apartament 2 camere str. Găzarilor, Bucureşti cu similar Cluj. Relaţii la tel. 42-61- 66 int 183 între orele 8-12. (573861)

Î n c h i r i e r i

• Caut chirie. TeL 13-68-38.(003553)

• Ofer chirii. Caut chirii. Telefon 41-41-46. (573644)

• Oferim chirii. TeL 43-00-81 (573884)

• Dăm în chirie spaţiu de 96 m p, u ltram odern , pe palier cu Interservisan. TeL14-53-40 ora 18-20 (573784)

• Caut de în ch iriat spaţiu comercial cca 20 mp, ultracentra l. P osib il şi asociere, SC Kortner& Co SRL. TeL 19-75-68 orele 9- 16.(573856)

Tel. 15-45-78 după ora 16. (003544)

• Caut de închirat apartamen/, sau garsonieră. Tel 17-65-59. (587009)

• Caut de închiriat garsoniera mobilaţi TeL 16-62-77 după ® 16 (573786)

• Familie intelectuali, caută de închiriat garsonieră mobilată. Plata în lei. Tel. 42-04-50 între orele 8- 16. (573806)

• Caut de închiriat apartamen: trei camere nemobilat, cu telefon Ofer valută. Relaţii teL 19-21-75 şi 43-01-34, seara (573808)

• Ofer chirie. TeL 13-68-38. (003554)

• Dau m chirie apartament 2 camere, str. Tulcea. Tel. 19-34-78 (573880) , / ' . ;

• închiriez spaţiu. Tel. 14-65- 95.(003541)

• Caut de închiriat spaţiu de depozitare piei crude, 60-80 mp. Tel mobil 018623335 (573796)

• Primesc în gazdă 2 fete! Telefon 12-80-05 după ora 17. (003466)

• Dau chirie confort TeL 14- 89-46 (003467)

• Dau în chirie garsonieră confort I nemobilată în Mănăştur, str. Almaşului nr. 6 ap. 14 orele17-19 (003545)

• Dau în chirie apartament 3 camere. Tel 17-68-22 sau 36-85- 74. (584000): • Dau în chirie apartament mobilat 3 camere. Tel. 14-36-37. (573709)

• Dau în chirie garsonieră semimobilată Mărăşti (zona barieră), 100 DM/lună, trei luni anticipat Tel. 15-04-98. (573846)

• Dau în chirie garsonieră Zorilor Tel. 12-06-45(573877)

• Tineri căsătoriţi caută chiric la preţ rezonabil. TeL13-70-16 (573781)

• Solicit chirie. Tel. 16- 58-10 (573882)

• Caut chirie urgent. Tel. 15-49-47 (573883)

• Caut de închiriat apartament cu două camere nemobilat cu telefon Prefer Zorilor, Pata. Informaţii după ora 18 tel. 12-94-03. (003241)

• Studentă caut chirie garsonieră. Ofer 100. 000. Tel. 065/41-16-54 (003461)

• Caut garsonieră cu chirie pe termen lung pentru locuinţă, eventual preiau rate. Telefon 14-94-00 între orele 10-20. (003491)

• Caut de închiriat apartament cu 3 camere, mobilat, telefon, frigider, zona Pata, Zorilor, centru. Telefon 12-70-78 după ora 12. (003492)

• Doi studenţi, frate şi soră, căutăm de închiriat apartament cu2-3 camere, telefon. Tel. 18-71-33(003539)

• Caut garsonieră de închiriat

D I V E R S E

• F irm ă privată angajează persoană pentru vînzări de produse abrazive ş i scu le . C erinţe: simţ comercial, dinamică, dispusă la deplasări în toate zonele ţării, studii medii/superioare, curriculum vitae. Interviu în 23. 02 . 1996 ora 12, str. C îm peni nr. 28 birou 34 (003453)

• Angajăm c a s le v | colector, vînzător strada^ lucrător alimentaţie publică, contabil cu normă de 8 ore Cererile se depun Ia Magazin D orna, P-ţa Unirii nr. 26 între orele 12-15. (003543)

• Montăm caroserii din fibră de sticlă pentru dacia 1304 şi 1307 deflector de vînt pentru camioane şi bare faţă pentru camioane. Tel 41-46- 83, fax 41-46-82. (587027)

• , Caut secretară p rezen tab ilă , cunoştinţe lim ba engleză scrisvorbit; eventual germ ană. Vîrstă maxim 28 anL TeL 41-41-U ore le 17-22 tel. celular; 018623272. (573718)

• Societate comercială, an gajează o doamnă cu cunoştinţe de limbă englezi gestiune şi caserie. Tel 63-72(573726)

• Societatea Kortner&Co angajează agenţi comerciali, minim studii medii. Condiţii dc salarizare deosebite. Piaţa Unirii nr. 29. Tel 19-75-68 orele 9-16. (573855)

• Efectuez transporl marfă pînă la 5 tone. Tel. 15-77-66; 15-54-07 (573864)

• Zilnic în Germania c: Atlasib pe ruta Nurnberi- M u n ch en -U lm -S tu ttgari- Karlsruhe-Heilbronri-Mannhei £ Frankfurt-Siegen-KoIn-DusseU rf-Dortmund. Vindem asiguri medicale, carte verde. TeL 43-3: 32 P-ţa MihaifViteazu nr. 11 ap-(585331)

• Executăm zugrăveli.14-63-85. (003183)

• Angajăm maistr. constructor, zidari, zugravi ̂mozaicari, fierar-betonist, instalator. Relaţii la telefon 19̂ *- 44. (003320)

• SC Meteora Impex SI- Cluj-Napoca angajează econot» (cunoştinţe minime de operare ? calculator) Tel 43-81-66 ; 43i" 00. (003395)

l u i joi, 22 februarie 1996 P U B L IC IT A T E P r o g r a m : r ^ v m - v i N E R i s Sm r ă t ă

Anunţ important!!!-«' Instructor auto independent cu

experienţă în domeniu pregăteşte elevi (cursanţi) în vederea obţinerii permisului de conducere auto categoria B. NOU!!! Preţul m funcţie de aptitudinile elevilor şi în două rate. Telefon 17-10-94 după ora 18 fam. Cobâizan. (003333)

• Transport marfă 1, 5 tone. Tel. 14-32-34 ; 17-23-55.(003479) -

• Caut spaliu pentru pizzerie. Tel. 17-56-06. (003482)

• Angajez îngrijitor animale. Tel. 13-91-20. (003504)

• Executam, la cele mai mici preţuri finisaje in terioare şi exterioare. TeL 17-90-89, după masa. (573777) . '

• Angajăm barman-ospătar (fete). Tel. 19-84-34 str. BP. Haşdeu nr. 55 (573793),

• Pharma Salto-Med angajează prin concurs operator calculator. Informaţii Cluj-Napoca str. Pasteur nr. 24. Tel 43-87-12;12-30-12. (573833)

• Angajăm contabilă pentru evidenţă primară pe calculator.

' Stelaţii la magazinul de Chimicale str. Gh. Doja nr. 14. (573845)

• Angajez vopsitor. TeL 43-01-93. Orar 10-15. (573850)- • SC Rotana Impex SRL

angajează femei vînzătoare şi bărbaţi vînzătoîwnăcelari avînd vîrsta minimă 30 ani, cu vechime m domeniu. Informaţii la Abator Carmangerie str. Căii-Ferate nr. 6-7. (573852)' : • ; :

• Onomastice, majorate, chefuri, numai la Fiorin SRL. Tel.19-72T14. (573863)

• Tapiter. Tel. 16-72-67.(573872) ’ -

• Angajăm vînzătoare magazin mbcL Tel 12-09-55 între orele 16-18. (573878)

. • Angajăm secretară cu experienţă în contabilitate primară. TeL 41-46-21 (573881)

P I E R D E R I

• Pierdut paşaport grecesc pc numele Vovâţjamis Vassilios. Ofer recompensă. Tel. 16-40-45 (573848)

• Pierdut ştampilă rotundă SC Mara Invest Holding SA Cluj. Se declară nulă! (003514)

• Pierdut cîine lup. Recompensa mare. Str. Crapului nr. 69. TeL 16-3234. (573756)

• Pierdut cod fiscal pe numele Ilieş Monica. Se declară nul. (573782)

• Pierdut carnet sănătate pe numele Cenan Ileana. II declar nul(573800)

• Pierdut carnet sănătate pe numele Coteţ Ştefan. îl declar nul(573801)

• Pierdut legitimaţie RATUC pe numele Kolozsi Lucreţia. O declar nulă. (573802)

• Pierdut certificat înmatriciulare SC Fiss SNc cu nr. J12/2144/91 Se declară nul. (573810)

• SC Comtext Iuţu anunţă pierderea certificatului de înmatriculare cu nr. J12. /1489/ 1992 eliberat de judeţul Cluj. Se declară nul. (573816)

“ • Pierdut chitanţă vamală eliberată de vama Borş, m data de16. 08. 1991, baza legală 685/90 poziţia în registru l/R/2 5246/B, seria 6 nr. 29146, pe numele Bala Ioan. O declar nulă. (573851) -

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

• Ofer împrumuL TeL18-22-53. (573434)

• Solicit împrumut sumă mare. Ofer garanţie imobiliară. Termen 8-12 luni TeL 12-71-21. (003496)

• Ofer împrumut TeL 17-13- 95(573809)

• Student, meditez geografie. TeL 41-00-11 între orele 17-20.(003488)

• Meditez biologie. TeL 15-42-78.(003548)

• Tin contabilitate. Tel 14-11- 69.(586905)

• Meditez filisofie admitere. Tel. 18-61-42 orele '1 8 -2 0 (573789)

- • Angajez sudor fochist pensionari Tel. 13-53-86 (573814)

• Studentă, meditez avantajos limba franceză. Tel. 17-95-47.(573837)

• D. J. îmi ofer serviciile bar discotecă restaurant Tel. 13-63-36 (573874)

Persoană serioasă iaii ® îngrijire bătrîni bolnavi (una sau două persoane) în schimbul ccdării locuinţei în Cluj-Napoca. O ferte p c adresa Czako Balogh Etclka, sat Litcni nr. 49 sau tel. 17-06-51- fam ilia T orok. (000100)

• Cu adîncă durere anunţ încetarea din viaţă, după o grea suferinţă a scumpului meu soţ POP AUREL. Înmormîntarea va avea loc vineri 24 februarie 1996 la Cimitirul din Cordoş. Soţia. (003471)

• Cu adîncă durere anunţăm moartea iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic NEGRU TRAIAN-de64 ani. Înmormîntarea va avea loc în 23 februarie în satul Vişagu. Soţia şi cei 4 copii cu familiile. (003480)

• Cu nemărginită durere anunţăm încetarea diq viaţă, după o scurtă suferinţă a iubitului nostru soţ, tată, bunic şi socru CEPOIU RpMUL, în vîrstă dc 68 ani. Înmormîntarea va avea loc în 23 februarie în satul Rediu nr. 17 ora 12, 30. Familia îndoliată.(003489)

• Cu nemărginită durere anunţăm trcccrca în nefiinţă a cclci carc a fost mamă, soacră şi bunică IELCEAN MARIA. Înmormîntarea va avea loc azi, 22 februarie ora 12 în comuna Dăbîca. Dumnezeu să o odihnească. în veci ncmîngîiaţi Ana, Vaier, Vladimir, Maria, Livia şi Nelu cu familiile. (003503)

• Cu adîncâ durere anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost RUZSA ŞTEFAN în vîrstă de 71 anL Înmormîntarea va avea loc la Cimitirul Central în data de23 februarie ora lfL Familia îndurerată. (003555)

. • Anunţăm încetarea din viaţă a scumpului soţ, BUNEA ILIE, în dale de 73 anL Înmormîntarea va avea loc în data de 23 februarie 1996, orele 14, de la Capela Cimitirului Mănăştur.(573873)

• Ne exprimăm înteaga compasiune şi sîntem alături de Sabina şi Gheorghe Funar în marea durere pricinuită de pierderea tatălui şi socrului drag. Fam. Sarachie. (003464)

• Sîntem alături dc familiile Cistelecan şi Funar în aceste momente dc despărţire dc cel care a fost preot .CRIŞAN, tată, bunic şi socru. Sincere condoleanţe. Dumnezeu să-l odihnească. Fam. col. rez. Nistor. (003468)

• Sîntem alături de colega noastră Tarţa Ileana în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Colegii dc la secţia Gresie Sanex. (003472) ; ~

• Sîntem alături de colegul nostru Negru Ioan în marca durere pricinuită de moartea tatălui drag. Sinccre condolcanţc întregii familiL Colectivul Corindon SC Carbochim. (003481)

• Sinccre condoleanţe şi întreaga compasiune doamnei Sabina Funar în momentele grele pricinuite de pierderea tatălui drag. Colegii de la Catedra III Horticultura. (003486)

■ Sîntem alături de colegul nostru .in g . Deaconescu Tudor în accste momente de adîncă tristeţe, pricinuite dc decesul tatălui drag. Colegii dc Ia Inspecţia Judeţeană în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului Cluj. (003493) ,

• .Sîntem alături de familia dr. Mugea, în marea durere pricinuită dc moartea mamei dragi. Sinccre condolcanţc. Fam. Maier Eugen (003513)

* Sîntem alături dc Sabina şi Gheorghe Funar la pierderea părintelui drag. Elena şi Dan Zolog (573825)

* Sîntem alături dc d-na dirigintă prof. dr. Cistclccan Rodica, în marca pierdere suferită prin moartea Uaălui drag. Sincere' condoleanţe din partea colectivului dasci a Xl-a D, Liceul Economic [573819)

• Sinccre condolcanţc doamnei Sabina Funar, . în momentele grele prin care trece, ca urmare a decesului tatăluL Comitetul director, SC Transilvania Cluj SA (573847)

• Sîntem alături de colegul nostru Marcu Valter în marea durere pricinuită de moartea fulgerătoare , a tatălui său drag şi îi transmitem toatâcompasiunea noastră. Colegii de serviciu. (003519)

a Sîntem alături de familia prof. univ. Lazăr Cistelecan în aceste clipe cernite. Sincere condoleanţe. Fam. Lupaş şi Câmpeanu. (003530)

• Sîntem alături de domnul primar Funar Gheorghe şi soţia în greaua pierdere suferită. Sincere condoleanţe. Conducerea RATUC (003542)

* Sincere condolcanţc familiei Dan din partea colegilor de birou dc la SC Hora SA. (003557)

• Societatea Cultural- Patriotică “Avram Iancu” din România transmite sinccre condoleanţe .familiei Funar la dureroasă pierdere suferită. (003560)

• Colegii de la Facultatea de Horticultura Universităţii de Ştiinţe Agricole sînt alături de lămilia Gheorghe Funar, în momentele grele prin care trece. (003561)

• Sîntem alături de familia domnului primar Gheorghe Funar în momentele grele prin care trece. Sincere condoleanţe. Fam. Ruja Nicolae. (003562)

• • Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune d-lui Broscoi Gheorghe, în durerea pricinuită de moartea1 mamei sale. Colectivul SC Argos SA Cluj. (573775)

• întreaga noastră compasiune familiei Gheorghe Funar în momentele grele ale trecerii în nefiinţă a tatălui Sabinei Dragă Sabina şi Ghiţă, sîntem alături dc voi în accste clipe dureroase Familiile V. R. Constanlincscu, S. Cotul, L. Medrea. (573804)

■ Sincere condolcanţc familiei Funar Gheorghe, Sabina şi Sabin. Niţulescu Marioara (573805)

■ Sîntem alături dc primarul municipiului Cluj- Napoca, domnul Gheorghe Funar, în marca durere pricinuită dc trcccrea în nefiinţă a tatălui socru. Consilierii din Consiliul Local Cluj-Napoca. (573867)

• Sinccre condolcanţc familiei Funar Gheorghe, în marea durere pricinuită de piederea socrului drag. Biroul de Protecţie Civilă a municipiului Cluj-Napoca. (573868)

• Sîntem alături de familiile Cistelecan şi Funar în aceste momente grele, la despărţirea de părintele drag. Sîia şi Ioan Crişan din Frunzcni (573869)

• Rodica şi Sabina, sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune, la trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Norica şi Vasile Hoban. (573870)

• Transmit sincere condoleanţe fostului meu comandant de companie din perioada războiului 1944 domnului It. col. (r) Bichigcan Vasile, veteran de război, în accste clipe de adîncâ durere sufletească prilejuită de trecerea în eternitate a unicului fiu DÂNIJŢ ILIE BICHIGEAN, la numai 40 ânL Dumnezeu să-I odihnească în pace. Al dvs. fost subaltern militar 1944-1945 o. L (r) voluntar dc război veteran de război Ioan Medrea. (003521)

Se împlincsc 10 ani de la dispariţia prematură a scumpului nostru soţ şi tată ing. TRAIAN VUŞCAN şi 4 ani dc Ia moartea dragei noastre mame şi bunici, LUCREŢIA CIPLEA. O lacrimă şi o clipă de aducere aminte. Odihncască-sc în pacc! Familia. (003335)

• 6 luni de dor de la decesul dragei noastre surori şi cumnată, MIRON NASTASIA. Fie-i somnul lin. Familia Tarcca Pavel. (573672)

• în candela veşniciei arde flacăra dorului nestins pentru soţul şi tatăl nostru, coL r. PUŞCAŞ ILIE, răpit dintre noi timpuriu, de o boală perfidă, acum 6 lunL Dumnezeu să-i odihnească sufletu-i generos şi nobil. Ileana şi copiii. (573699)

• Au trecut 5 ani dc cînd ne-a părăsit scumpa noastră soţie, mamă şi bunică VANCEA NASTASIA. Parastasul va avea loc în ziua dc 23 februarie, la orele 16,30 la Biscrica din Cimitirul Mănăştur. Familia. (573773)

• Trei ani dc la trcccrca în nefiinţă a dragei noastre RODICA KOVACS (născută MIRCEAN), ani dc durere şi suferinţă. Dumnezeu s-o odihnească înpacc! Comemorarea va avea loc sîmbătă, 24 februarie 1996, ora 9, la Biscrica Ortodoxă din str. Donath. (573830)

• Azi se împlincsc 23 dc ani de cînd a decedat scumpa noastră mamă, bunică şi străbunică RĂDĂU ANA, din comuna Apahida, sal Pala. Nu: tc vom "uita niciodată. Familia Lazăr Ana. (003523)

■ Mulţumim tntnror celor care au fost alături de noi în marca durere pricinuită dc moartea mamei şi bunicii, MAIOR MARIA. Mircea, Lenuţa, Ciprian. (573803)

• Aducem sinccre mulţumiri celor care au fost alături de noi, în marea durere determinată dc dccesul iubitei noastre fiică, soţie şi soră, care a fost dr. LUCIA LAZĂR. Familia. (573822)

• Ceremonia de pomenire ' după _ şase săptămîni de la despărţirea de iubita mea soţie MARIA TEREZA BUZULOIU va avea loc la Biserica Bob în ziua de 24 februarie 1596, orele 18. Aurelian. (12425)

. • Zadarnic te mai aşteptăm din tot suflcîuLDin tot ce-a fost a mai rămas numai durere şi un dor nestins. Azi, 22 februarie, se împlincsc 3 ani dc la trecerea în eternitate a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic BUCUR DUMITRU. Amintirile lui vor rămîne veşnic în inimile noastre. Slujba dc pomenire va avea Ioc în 25 februarie orele 171a Biserica Nouă Mănăştur. Familia. (003501)

* Sc împlinesc 6 săptămîni de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna scumpul nostru soţ, tată, socru, bunic ÎL col. (r) PRECUP VASILE. încă nu realizăm întru totul pierderea prilejuită de trecerea Ia cele veşnice în mod fulgerător, lără să nc lase să nc luăm rămas bun. Anunţăm pc cei ce doresc să fie alături dc noi la comemorarea parastasului ce va avea loc duminică 25 februarie la - ora 12 în Biscrica Ortodoxă Buna Vestire din carlicrul Iris: CIuj-Nap6ca. Dumnezeu să-l odihncascâ. . Familia îndurerată. (003532)

• Azi, 22 februarie 1996, cînd ar fi av ut 61 dc ani, sc împlincsc 6 luni dc cînd scumpul nostru soţ, tată, socru şi bunic ANDONE IOAN nc-a părăsit pentru totdeauna, lâsînd în urmă lacrimi şi durere. Dragul nostru, nepoţica Ioana te va cunoaşte şi ca aşa cum ai fosl: bun şi iubitor. Dumnezeu t-â le odihnească în pacc! S oţii Livia, copiii Mircea, Dorin şi Adrian cu familiile. (003473)

ADEVĂRULde SPORT joi, 22 februarie 1996 120

Triunghiul ”U” - Ovidiu Maier - Steaua a fost analizat pe toate laturile

Marţi la amiază a avut loc prima conferinţă de presă din accst an organizată de F.C. ”U”. Au fost prezenţi domnii Sorin Bagiu,-preşedintele executiv al clubului, Eugen Bungărdeanu, preşedintele Consiliului de administraţie şi Vasile Dobrău, director sportiv al clubului, respectiv mulţi colegi din presa scrisă şi din cadrul audio-vizualului. In prima parte, Sorin Bagiu a făcut o trecere în revistă a perioadei parcurse din 8 ianuarie, cînd au fost reluate pregătirile, şi pînă.ia zi”, cu "etapele” acasă- Sovata-Cipru-afcasă, concluzionînd că a fost o perioadă de intense acumulări cantitative menite a se transforma în adevărata calitate în campionat (apropo de rezultatele sub valoare înregistrate în partidele-tcst din Cipru). Au urmat apoi discuţiile, grosul lor destSşurîndu-se în jurul mediatizatului

caz al transferului jucătorului Ovidiu Maier de l a . ”U” la Steaua. Din răspunsurile la interpelările colegilor - mai ales în contextul ultimelor declaraţii făcute de procuratorul Ion Becali şi Constantin Danielescu, preşedintele Clubului Steaua, că Maier a semnat pentru clubul militar - răspunsurile primite aO fost foarte ferme, pentru ca pe parcurs să apară şi... portiţa tratativelor de rigoare, într-un anumit context de ordin financiar, fie pentru un moment fixat după campionat, fie foarte apropiat ţinînd cont că Steaua acum are nevoie de Maier. Această oscilaţie între fermitate şi... posibilitatea unor tratative imediate sau,mai îndepărtate m-a surprins şi pe mine şi pe alţi colegi. Din răspunsurile înregistrate pe banda magnetică am selectat cîteva mai semnificative pe care vi.le supunem atenţiei:

r Sorin Bagiu 1

-• De trei luni.se face caz pe tema transferului lui Maier la Steaua. Noi' sîntem fermi pe poziţie, hotărîrea Consiliului de administraţie fiind clară: chiar-dacă Steaua îl solicită de urgenţă, noi avem nevoie de el în formaţie. Nu-1 dăm. (S. Bagiu)• (După spusele lui Danicicscu

la ” P ro c e su l e ta p e i” de lu n i seara, Sorin Bagiu trebu ia sâ fie în acccaşi zi la Bucureşti pentru tra ta tive * intervenţie). '

• în fotbal, cînd vrei să-ţi aduci un jucăto r' te deplasezi la faţa locului, odată, de două ori, de mai multe ori, stai de vorbă cu oamenii, cu jucătorul în cauză. Cel puţin aşa procedăm noi. Pentru Szemely ne-am deplasat de trei ori la Deva. Legat de afirmaţia d-lui Danielescu, programul mi-l fac singur, nu după cum doreşte altcineva. Domnul D an ie le scu (sau c ineva de la Steaua) n-a venit niciodată la Cluj- N apoca să stăm de vorbă. Se . mulţumesc cei de la Steaua doar ; cu ... te lefoane . A stea n u .s în t tratative. Nu sîntem îm potriva plecării la Steaua a lui Maier, dar pînă în vară este exclus transferul. Dacă din vară Steaua şi-l doreşte, nici o problemă. Să vină, însă, la no i să stăm de vo rbă , nu să mergem noi la Bucureşti. (Sorin Bagiu)

• Apropo de faptul că Maier a sem nat pen tru S teaua, după declaraţia lui Danielescu. Este liber să facă ce vrea, dacă atîta îl duce capul, numai că această semnătură nu poate folosi la nimic. Steaua

poate ţine semnătura lui Maier la dosar pînă îi expiră contractul cu noi. P robabil că la Steaua se practică acest mod de "semnături la dosar”, probabil pentru a-i ameţi de cap pe sem natari. ; (E . B ungărdeanu)

(Ţiţi D um itriu â plccat cu opt ju că to ri în turneu şi se parc că s-a în to rs cu m ai mulţi, fiindcă în m apa lui erau şi contractele d e s e m n a t ş i p ro b a b il ceva ” verzi”_ Deci, dacă l-au ameţit pe M aier să nii fim -surprinşi - intervenţie). ; 7

« Numai că pe lîngă semnătură lu i M aier este nevoie ş i ' de dezlegarea noastră. Noi nu-i dăm drumul atîta timp cît prin plecarea lui şubrezim echipa. Vom sta la- masa tratativelor după terminarea campionatului. (E. B ungărdeanu)

(D ar dacă Steaua plusează... intervenţie) -

• Repet, sîntem hotărîţi să nu-i dăm - drum ul p înă la finele campionatului, dar dacă Steaua plusează în relaţia cu noi cum a plusat în relaţia cu jucătorul, poate vom sta de vorbă, dar numai în măsura ofertei unei sume care să tenteze clubul nostru şi cu ajutorul căreia să putem aduce alt jucător

de valoare apropiată lui Maier. Noi nu avem pretenţia de 3 m ilioane dolari cît se vehiculează în ju ru l lui Ad. llie dar nici să-l dăm pe o suniă derizorie nu sîn tem de acord. (E . B u n g ă rd ean u )

. • ■ Cazul M aier are şi o altă faţetă. Pentru a-1 aduce la ”U ” , c lubul a făcu t n iş te e fo rtu ri extraordinarei. D eci, dacă se va ajunge la o tranzacţie, trebuie ţinut cont dc cît am investit noi în el. Nu ne convine să luăm pe cl mai puţin decît am dat, la care trebuie adăugată v a lo area pe ca re o re p re z in tă , c ea d in prezent şi cea din viitor. Ajax A m sterdam îşi v inde ce i m ai buni jucători pentru a acoperi unele găuri financiare. Dacă-1 p ierdem pe M aier trebu ie să aducem un alt ju că to r şi, azi, pentru unul de C, ni s-a cerut surfia de 60.000.000 lei. D orinţa noastră este ca M aier să joace deocam dată la ”U ” , fiindcă ne aşteaptă 13 partide grele şi vrem să oferim spec ta to rilo r jo cu ri bune, cu M aier în echipă. (Sorin Bagiu)

V ic to r M O R EAP.S. Sper ca Ovidiu Maier să

ia o hotărîre înţeleaptă şi să nu dea "pasărea din mînă p e cea de pe gard". .

r rU R I A Ş U L

S I " A P A S T R Ă L U C I T O A R E

• PA TRICK ORTLIEB şi PICABO STREET, două stele ale schiului mondial şi-au impus supremaţia cucerind titlurile supreme în proba de coborîre Ia mondialele din Sierra Nevada0

Adevărat uriaş, ţinînd cont de înălţimea de 1,92 metri şi greutatea dc 90 kg, Patrick Ortlieb (Austria) va împlini, la 20 mai, 29 de ani. Născut din tată francez şi mamă austriacă, Patrick Ortlieb s-a familiarizat din copilărie cu schiurile şi pîrtiile din Alpii Austrieci, odată cu treccrea anilor impunîndu-se a tît prin acumularea uiiei “tehnici de v irf1 cît şi prin temeritate. Proba lui favorită - coborîrea. S-a impus treptat în elita mondială a schiului, palmaresul său însemnînd, printre altele, aurul cucerit în 1992 la,Jocurile Olimpice de iarnă de la Âlbcrtviîle şi locurile fruntaşe ocupate la coborîre în competiţiile de prim rang - Campionatele Mondiale din 1991 şi 1993, J.O. din 1994, Cupa Mondială, la Val Gardena şi Kitzbuhci. “Cartea sa de vizită” era cca a unui faimos temerar şi om al marilor confruntări, sîmbătă trecută adăugind o strălucitoare reuşită, cea dc campion mondial la coborîre.

Pc pîrtia din munţii Sierra Ncvada (Spania) unde se deslaşoară mondialele din acest an, Patrick Ortlieb a parcurs distanţa de la start la sosire cu o viteză de 117,073 km pe oră, înregistrînd cel mai bun 'timp cc i-a adus titlul dc campion mondial la coborîre, palmaresul său îniplinindu-sc:cu acest succes. Pentru a sublinia greutatea victoriei, în compania unor schiori din elita lumii, să aruncăm o privire asupra timpilor înregistraţi dc primii şase clasaţi în probă dc coborîre: pc primul loc Patrjck Ortlieb (Austria) 2:00,17, urmat dc Kristian Ghedina (Italia) 2:00,44, Luc Alphand (Franţa) 2:00,45, Lassc Kjus (Norvegia) 2:00,64, Brian Stcmmlc (Canada) 2:00,92 şi Guntcr Mader (Austria) 2:01,28. Diferenţa între primul clasat şi cel dc al şaselea este dc doar o secundă şi 5 sutimi!

Semnificativă, declaraţia făcută dc Patrick Ortlieb după cucerirea titlului suprem: “Pentru mine a fost o

cursă superbă. Am riscat, dar am reuşit. Ţin să mulţumesc echipei tehnice. Mai mult de o săptămînă am testat mai multe schiuri şi cred că jumătate din medalie poate fi atribuită materialului utilizat, iar o parte antrenorului” . Iar cînd a fost întrebat ce-i revine lui ca merit a răspuns: “The money”. Un răspuns scurt şi la obiect al “uriaşului” coborîtor.

, * * *Picabo înseam nă în limba pieilo r roşii “ apă

strălucitoare”. Schioara americană Picabo Street s-a născut la 3 aprilie 1971 la Sun Valley (celebra “Valea Soarelui”). Fire foarte voluntară, în 1990 a fost scoasă din lotul american datorită comportamentului rebel* “Apa stră lucitoare” s--a mai po to lit în privinţa comportamentului, impunîndu-se atît prin temeritate cît şi tehnică. Personalitatea ei a erupt ca un vulcan, acum,' la a 24-a ediţie a mondialelor de schi din Sierra Nevada, Picabo Street aducînd SUA prima medalie de aur'la coborîre. Lupta pentru supremaţia mondială n-a fost deloc uşoară pentru Picabo Street, ţinînd cont de elita prezentă la start, victoria extrem dc preţioasă fiind sugestiv exprimată dc timpii înregistraţi de primele şase clasate: Picabo Street (SUA) 1:54,06, Katija Seizinger (Germania) 1:54,63, Hilary Lindh (SUA) 1:54,70, Kate Lindsay (Canada, campioana mondială din 1993 dc la Morioko-Japonia) 1:54,71; Magan Gcrety (SUA) 1:54,95 şi Isoldc Kostncr (Italia) 1:55,04. De reţinut, din nou, că între prima şi a şasea clasată diferenţa a fost doar de ,98 sutimi. Numai că, de astă dată, trebuie notat şi faptul că între Picabo Street şi Katija Seizinger diferenţa a fost dc 57 de sutimi, în timp ce restul de cinci coborîtoarc s-au “aliniat” Ia “lungimea” a 41 dc sutimi!

Rom eo V .C ÎR TA N

Azi la orele 14, la Sala Sporturilor "Horia Demian" are loc co n fe r in ţa de p resă legată , de turneul de basche t M em o ria lu l "Nicolae Martin".

PRIMA REPRIZA IN MEMORIAL UL ' “FLORICĂ MURARIU”!

" U " T I M I Ş O A R A N U S - A P R E Z E N T A T

L A P R I M A P A R T I D Ă !

/

Surpriză generală! “U” Timişoara nu s-a prezentat lă ora de începere a partidei, spre necazul celor de la Forest care, în condiţiile unei situaţii financiare deloc de invidiat, s-au văzut puşi în situaţia de a arunca bani pe fereastră, reprezentînd costurile unei zile, fără a avea posibilitatea-de a juca. Din spirit de colegialitate, domnul antrenor Emil Drumea (Ştiinţa‘Petroşani) a fost de acord ca elevii lui să joace măcar o repriză, în afara turneului, cu cei de la Forest, deşi “minerii” terminaseră de doar cîteva minute partida cu IAMT Oradea, în aceste condiţii, Forest Sibiu - “U” Timişoara 5-0.

îir prima partidă a zilei, clujenii au învins mai greu decît o arată scorul (29- 19, la pauză 10-7) pe “U” Remin Baia Mare. Diferenţă ca de Ia cer la pămînt între evoluţia clujenilor de acum un an şi cea de marţi, dar asta şi în condiţiile în care, datorită absenţelor în masă a titularilor de drept, antrenorii Ştefan Ionescu şi Iuliu Leoca au recurs la tot atîtea ... inovaţii. Am remarcat, ̂totuşi, jocul bun al lui Tămaş, Nichitean şi Crăciun. Băimărenii au jucat surprinzător de bine, ei conducînd în minutul 58 cu 19-15, dar clujenii şi-au adus aminte că sînt cîştigătorii celor două ediţii precedente ale Memorialului şi au revenit în final, niareînd două eseuri, transformate de Nichitean (aflat în bună dispoziţie de joc).

Ii) cea de a doua partidă, petroşenenii au îriviiis cu 30-17 (la pauză 18-10) pe

principalii pretendenţi la promovare, IAMT Oradea. Scorul putea fi mult mai sever, dar greşeli individuale în apărare ale minerilor au permis orădenilorsă limiteze scorul- Ştiinţa a dominat tuşele şi grămezile de o manieră categorică, lăsînd o excelentă impresie şi depunîndu-şi o serioasă opţiune la cîştigarea acestei ediţii a Memorialului.

* “IT 16 Februarie - “U” Remin . Baia Marc 29-19 (10-7), Au marcatCrăciun (2), Săuan şi Copil - eseuri, Surdu - o lovitură de pedeapsă şi Nichitean - 3 transfonnări pentru clujeni şi Apjok, Duma . şi Endrodi - eseuri şi Apjok - 2 transformări pentru “lT Remin Baia Mare. A arbitrat Emil Pîrtog.

• IAMT Oradea - Ştiinţa Petroşani 17-30 (10-18). Au marcat: Berchez, Bolea, Stan (2), Raţiu - eseuri, Ivănuş- o lovitură de pedeapsă şi o transformare pentru învingători şi Pătcaş, Mitocani- eseuri, Csomai - lovitură de pedeapsă şi o transformare şi Mitocani - o transformare pentru învinşi. A arbitrat Gh. Sabău. ■

Rezultatele zilei de ieri:• “U” Remin - IAMT 21-37 (7-20)!!!• Forest Sibiu - Stiînta Petroşani 11-11

(8-U) ~ ' ~ -*“IT 16 Februarie - “LT Tim isoara^-- 12 (15-12) ■Programul zilei de mîine:• ora 10,30: IAMT - ‘ U” Timişoara' •.ora 15,00: “LT’ Remin - Forest Sibiu• ora 16,30: “lT - Ştiinţa Petroşani

C ristian BARA

« S mmm

O nouă tuşe cîştigată de Ştiinţa Petroşani în partida cu IA M T Oradea, unul din atuu-rile care a decis victoria.

Foto: Ion PETCUC U P A " M E R C E D E S "

U L T I M A

V E R I F I C A R E

Ieri, în “matineu”, pe terenul de zgură de lîngă Stadionul “Ion M oina” , a avut loc ultim a verificare pentru trupa lui Dan Anca înaintea startului pentru ... restul returului. Partida dintre “U” şi concitadina C.F.R. s-a încheiat cu scorul de 1-0 (1-0). Vom reveni cu amănunte în numărul dc mîine al ziarului.

(M .H .)

îTENISCîştigînd turneul de la San Jose,

americanul de origine greacă Pete Sampras, învingător asupra lui Andre Agassi, americanul de origine siriană, cu 6-2, 6-3, a revenit în fruntea ierarhiei ATP, detronîndu-1

Pete Sam pras |

DOMNIA A FOST SCURTĂ

pe austriacu l Thomas M uster. Domnia lui Muster a fost scurtă şi detronarea s-a datorat faptului că în turneul din Dubai austriacul a fost eliminat în primul tur de australianul Sandon Stollc. Şi fiindcă tot am amintit dc Dubai, în finala turneului croatu l Goran Ivanisevici l-a întrecut pc spaniolul Carlos' Costa cu 6-4, 6-3. Deci Pete Sampras a revenit în fruntea clasamentuluiA.T.P., fiind urmat de Thomas Muster şi, Andre Agassi, ocupanţii celo rla lte două trepte ale clasam entului. Cc va fi în continuare? Sâ aşteptăm viitoarele mari turnee.

(r.v .c .)

De ieri, Sala Sporturilor- “Horia Demian” cunoaşte din nou trăirile specifice unor com petiţii'de avergură. Dc astădată , com petiţia este rezervată handbalului juvenil.

Prin străduinţa AUTOROMS.R.L. B ucureşti, INTER- AUTO S.R.L. Cluj, F.R.Handbal şi D.J.T.S.'Cluj, are loc cea de a doua ediţie a Cupei “MERCEDES”, care reuneşte cele mai în formă 8 echipe de jun io ri I ale momentului. O întrecere a “schimbului de mîine”, în plină afirmare, în care dîrzcnia şi cunoştinţele tebnieo-taclice vor fi e talate din belşug. Ca argum ent aducemnom inalizarea celor opt participante la turneu (in ordine ' alfabetică): C.S.S.Bacău,- C.S.S. GSI “Unirea” Cluj-Napoca, C.S.S. Focşani, C.S.S. “Petrol M orenl, C.S.S. “Sinteza Oradea, C.S.S, Piatra Neamţ, C .S .S .. Sibiu şi C.S.S. Sighişoara.

Lupta va fi aprigă pentru _ întîietatc, cei mai buni premiaţi la modul tentant. I Com petiţia, cîştigînd io atractivitalc şi interes, sc înscrie pc orbita unor întrcccri dc anvergură. Vom reveni cu detalii în finalul competiţiei

Victo r ROMAN

( i i ) joi, 22 februarie 1996 D IV E R S EADEVĂRULde C8m

BANI "FERTILI" SI BANI "STERILI / /

l *1

i A bordînd a c e s t . subiect,■ gîndurile jn -au dus la J “nesecatele” fonduri care I alimentează premiile “Nobel” - | o adevărată ■ binefacere pentru | prosperitatea umanităţii. Iniţial,■ investiţia nu putea fi p rea■ grozavă; ain compara-o cu o J nucă sau o ghindă (Jin care va I rezulta Un arbore fa ln ic , | producînd fructe din belşug | decenii de-a rîndul, fără a i exagera prea mult. Din fiecare® aU4«ma nlt«fruct nou, ani putea obţine alţi J arbori, cu capacităţi de producţie I greu de imaginat. Dar, dintr.-un I ou de găină nu obţinem o pasăre

’ | capabilă a produce anual peste | alte două sute de ouă şi tot atîtea • păsări? N-ar mai exista loc pe J pămînt de atîta pasăre. Dintr-un I bob de grîu căzut în sol fertil I rezultă prin înfrăţire ale patru | spice, fiecare cu minimum 25 de | boabe noi. Cîte,boabe de grîu■ putem semăna pe un m etru J pătrat? Destul de multe; nu toate■ rodesc. Porumbul pare şi mai I fertil. Darnică pare a fi natura, | cu ajutorul contribuţiei omului.

toate acestea, pe întregul «^ )o b , agricultura este J desconsiderată, în comparaţie cu « producţia industrială. Adăpostit I de intemperii, în ateliere, omul

şi maşinile sale poate produce zi şi noapte aproape la infinit tot felul de b u n u ri industria le . Ia tă că fondurile investite în aceste două ‘direcţii le putem considera “fertile”, în sensul judecă ţii noastre. L a rîn d u l lor, p ro d u c ţia ob ţinu tă trebuie să ajungă la punctele unde este nevo ie dc ea , fiin d apo i d istribuite picătură cu picătură consum atorilor. Investito rii de. capitaluri în aceste-domenii nu se mai pot lăuda cu o “prolificitate” comparabilă cu a naturii, în fructe, ouă etc. Să fie aceste iniţiative mai pu ţin rodnice sau necesare? A p roduce peste necesar, pare o prostie - risipă de energie. Cum putem afla această limită? Greu de răspuns. Intervine “sinistra” lege a c e re r ii şi a o fe r te i, an ih ilîn d socotelile omului prea temerar.

Refleclînd asupra ce lo r de mai sus, la ce concluzii putem ajunge? Prima că nu poate fi vorba de o “fertilitate” a banului - steril prin , însăsi natura sa. Cum este atunci

“raţional”? Cît de raţional este vedem cu toţii uitîndu-ne înjurai nostru : n u ' avem ce lucra, deoarece m aşin ile produc în locul nostru! Ce să facem noi atunci? Să producem alte mîini mai perfecţionate - deci şi mai productive. Dar în'gospodăriile noastre in d iv id u a le , se m ai însăm înţează şi azi m anual; întreţinerea culturilor se face cu

I

ajutorul unei forţe de muncă mai |mult sau m ai puţin calificate - | deci cu o productivitate relativă. P u tem n o i d u ce p roducţia obţinută unde dorim? Nici chiar ■pînă la graniţele naţionale. Este Inevoie de justificări, documente |de provenienţă şi cîte altele, ţPutrezesc multe bunătăţi înainte ■d e a putea ajunge la destinaţie. [D in vina cui? Există alimente •u şo r alterab ile , reclam înd o Irapidă d istribuire şi utilizare, |înainte de a deveni primejdioase | pentru .consum atori. Cine are grijă de acest amănunt? Această

cu putinţă misterioasa înmulţire a ’ problemă pare un simplu “fleac”, banilor în mîinile acelora care-i. în comparaţie cu altele. Dar cine posedă? E i au posib ilita tea a-i se ocupă cu “rezo lvarea de investi în activităţi considerate “fertile”, dar şi de altă natură.Cine-i poate opri în acţiunile lor?Doar, propria raţiune. Omul însuşi

componentă a naturii, poate fi el

I I I I

p ro b lem e” în o rd inea | importanţei acestora? înţelegem că am mers niţel prea departe. I

Petre D A N C IU

RondelLui Cornel Udrea, la lansarea cărţii

“Marele zid chinezesc german”Cu umorul Iui acid,Cunoscutul autor,A mai înălţat un "ZID":Intre el... şi cititor.

Cristian Chesuţ, rapid, l-a sărit în ajutor.Cu talentul său splendid înălţă... un autor.

M arian POPESCU

Noul zăcămînt aurifer, descoperit în Brazilia,' depăşeşte 900 de tone

Noiil zăcămînt aurifer, descoperit în statul brazilian Para, conţine aproximativ 900 de tone de aur, a anunţat, vineri, la Rio de Janeiro, Ministerul Minelor şi Energiei,.transmite Kyodo. Acest zăcămînt este al doilea din lume după cel din Kazahstan, de la Muruntain. :

Geologii companiei Vale do Doce, ce se ocupă de exploatare, consideră că aurul găsit la o adîncime mai mare de 450 de metri depăşeşte 1000 de tone. (Rompres)

Un bebeluş prezintă o alcoolem ie de 3,2 grame

Mama unei .fetiţe de şapte luni a fost condam nată la doi ani şi jumătate închisoare, deoarece avea obiceiul să-i adauge wisky în lapte copilului, pentru a-1 face să nu mai plingă, transmite AFP.

Cuvinte care citite direct şi invers au acelaşi înţeles

1. Pasăre care îşi strigă numele primăvara în pădure (Cuc)2. Sămînţă de fasole, mazăre şi diferite cereale (Bob)3. Pom cu fructe negre sau albe;dulci, ale cărui frunze se dau ca hrană

viermilor de mătasă (Dud)4. Păr adunat în ceafă (Coc)5. într-un Iod mai ridicat (Sus) - .6. în opoziţie cu des (Rar). •7. îmbrăcăminte confecţionată din piele de oaie miţoasă (Cojoc)8. Revărsare mare de apă (Potop)9. Acoperitoare deasupra unei deschizături (Capac)10. Frîngliie folosită la pescuit (Ana)11. Ţesătură de lină albă din care se confecţionează haine tărănesti

(Aba) •12. Omul care îşi dă pe faţă fără fereală gînduri şi fapte condamnabile

(Cinic) . _a Livia S O M E S FĂ LE A N

Stalin a exterminat peste 200.000 de preoţi, afirmă cercetătorii

Peste 200.000 dc preoţi au fost exterminaţi în timpul teroarei staliniste in Uniunea Sovietică, a s5ff)at preşedintele comisiei pentru "«litatca victimelor represiunii

politice, Vladimir Naumov, citat de agcnţia Interfax.

în total, peste 500.000 de preoţi au fost persecutaţi, a precizat Naumov, care a asigurat că

priv ind reab ilitarea v ictim elor represiunii anti-rcligioase în URSS.

' După ce acest proiect dc decret va in tra în v igoare, preo ţii supravieţuitori care au fost victime ale stalinismului sau familiile celor morţi vor putea cere restituirea bunurilor lor confiscate.

Fiecare dosar va trebui, însă, examinat, dc o comisie ad-hoc şi

preşedintele rus Boris Elţîn, se ■ apoi prezentat organelor superioare Pregăteşte sâ semneze un decret ale justiţiei ruse. (Rompres)

■ Astfel, bebeluşul a ajuns la o alcoolemie de 3,2 grame alcool, fiind la un pas de m oarte şi susceptibil să sufere toată viaţa unele sechele cerebrale.

"M ăm ica” Romy a turnat întîmplător nişte wisky în biberonul micuţei Nicky, după care a constatat că aceasta s-a liniştit. în 16 zile, Nicky a absorbit un litru de wisky, după care, cuprinsă de crampe, a fost dusă de urgenţă la medic.

(R om pres)

•_rp o r n in d

• «

'm i *

i V o m T f c - U N A N U M I T ^ *

- ' - n i ' »

• «

*

PUNCT, VEŢI A FU** N U M E L E

H BSăO□ s a sE l

SPAŢIILEp u n c t a j e .

U N U I M A R e

SJ P IL O T

- . • ■

V• K »i S :

I N V E N T A T O R . ş 5 |

« ar o m a n .r a t ;r*

NUM ARATI GÎTE CUBURI»,R C C U N O A Ş T E Ţ i

p e r s o n a j e L & O IM

V l § & T ÎN P L A N Ş A D E Ă L Â T U R A X ^ S S i *

■ • B • •

• - • J4

. • • V « V ■ • • • • • • •I • • • * » I

Mitul babilonian despre creaţie

Zeul -Apsu şi zeiţa Tiamat i-au făcut pe ceilalţi zei.;

Mai tîrziu Apsu s-a supărat pe aceşti zei şi a căutat să-i ucidă, dar a fost el ucis de către zeul Ea.

Tiamat a căutat să se răzbune şi să-l ucidă pe Ea, dar a fost ucisă de Marduk, fiul lui Ea.

Marduk i-a despicat corpul în două şi dintr-o jumătate ăfăcut cerul iar din cealaltă jumătate a făcut păm întul.;

Apoi Marduk, cu ajutorul lui Ea a făcut omenirea, din sîngele' unui alt zeu, Kingu. (c.c.b.)

Umor, la v îrstă a treia!

Optimism

La vîrstă a treia ne gîndim că iar o să avem probleme şi-mbătrînim, îmbătrînim, dar..: nu pentru prea multă vreme!

Bilanţ»Aveam o slăbiciune-n tinereţe. Femeile! O salbă de minunii Ce tot mi-s dragi şi. acum la-

bătrineţe , •Cînd am ... cu mult mai multe

slăbiciuni!

Legeacompensaţiei

■ Compensez ca înainte pot depune mărturie > :că dacă ,mai pierd vreun dinte. mai cîştig o dioptrie ....

Remember .

Mai demult, în parc, tăcuţi, ţi-aminteşti? Mergeam pe-alei... Apropo! Să nu mai uiţi să-mi faci un ceai de tei! C

Matrimonială

' Domn distins, 60 de ani CU maşină, vilă, bani, caut doamnă iubitoare care să aibă doar... răbdare!

Eugen POP- M Â N Ă S Ţ U R E A N U

Pagină realizată de Iuliu PETRUS

• Curiozităti* Curiozităti* Curiozităti*• Gîştele sînt singurele păsări

care rezistă la .fantastica temperatură de -110 grade C.

• Ursul polar, regele întinderilor înzăpezite nu poate suportă în schimb, mai mult de -80 de grade C.

.• Ţînţarii rezistă la temperaturi sub -50 grade C, gerurile îi

transforma într-un fel de ţurţuri de gheaţă, iar .pînd soseşte perioada caldă, gheaţa se topeşte şi ei se trezesc din amorţeală ca şi cînd nu s-ar fi îritîmplat nimici şi-apoi..; se dau la om. E bun totuşi şi frigul Ia ceva...

\ 1 C u lese de E. POP

( E p i g r a m e ) > ■

Joc d; cărţiC a r t e n o u ă

(D. Bejan, G ram atica limbii române, 12.000'lei)

Costă mult! o să se spună, Dascăl sînt şi bani nu am,Dar o iau, că e mai bună Ca o rudă de salam.

JPrins de-ami. '.ră a trişat, Pentr-un as rM ise lat, Da-mplini, 'm.-ivhr în parte,Visul lui de-c < oate-o carte.

- Aurel B U ZG Ă U

Biennale Intemazionalt: dell'llmorismo nedl'Arte

ADEVARUL£ de Clui E C O N O M IA joi, 22 februarie 1996

“Dracul şi-a băgat coada şi ne zbatem în neputinţă”j Ing. Ioan Petruţ, primarul municipiului Dej jI <11 l» s* s-rsv-4- s* y \ / » / / / » a r «•» s i ' r / s î n I

I I I I I I I I I I I I I I i I I 1 I I E I

I I I I I

I

I

I I

I I I I I I

I I I I I I I I I I I I I I I I I

- Domniile Petruţ, înainte de a fi p r im a r a ţi lucra i în construcţii, deci cunoaşteţi cam n a n mers treburile înainte de 1990 îd economia românească. Avînd o viziune asnpra stării economice a ţării de dnp£ evenim entele din decembrie 1989, ce aprecieri puteţi race, acum dnpă mai bine de şase ani de tranzi|ie;în ce m i priveşte, na prea'îm i dan seama dacă ne îndreptăm spre ceva a anine, spre tra model de soc ie ta te p ro iec ta t de principalele forţe politice ale ţării ţs ii spre ceva nedefinit, c i l i i . / i l im la r i basolâ, deci

re k c i i i i o k i I , care poate I i ţ i haos. D npă cam m erg tr e b u r ile în econom ia ţ i societatea românească, înclin să cred îd această din nrmă apreciere. .

- Sub aspect economic, căderea a fost mai marc şi mai brnscă decit m ţările caic au avnt aceeaşi soartă dnpă 1989. Starea dramatică internă a fost accentuată şi de situaţia intentaţkinală din ultimii şase ani carc ne-a afectat profund; am pieidnt pieţe tradiţionale şi surse de aprovizionare, a mai venit şi einEiaigEjnl faţă de Irak, apoi faţă de Ingosbvia. Ştiţi lot atît de bine ca şi mine cam cîte zeci dc miliarde de dolari am pierdut nnmai datorită embargoului. Acestea şi altele caic nu au depins de noi, au aliniat greu în evoluţia negativă a economiei. Am în vedete in -primul rînd, totalal dezinteres faţă de avuţia naţională de care se lac vinovate gnveinele postdecembristcdar şi legislativa! care a dat multe legi ambigue, cn portiţe de ieşire care an deschis calea spre jefuirea ţării. Dnpă 1989, România _a intrat într-o stare de criză. în astfel de situaţii, oriunde în Irnnca civilizată statul trebuie să intervină cu botăiîie, să ţină bine

friiele în mînă. La noi, ca Ia nimeni s-a în tîm plat invers, România devenind o ţară în care fiecare a lacul şi face ce vrea sub paravanul democraţiei, libertăţii. Iar puterea, obsedată de dorinţa de a intra cît mai repede în structurile europene şi euroatlantice, a devenit parcă neputincioasă în faţa tuturor presiunilor interne şi internaţionale.' Cele mai mari distrugeri au avut loc, după părerea mea, în. agricultură. Aş putea zice că ce s-a clădit în zeci de ani s-a dărimat peste noapte. Vreau să mă înţelegeţi bine: nu sîn t împotriva redării proprietăţii foştilor membri CAP sau urm aşilor acestora. Este un act reparatoriu Ia care subscriu, avînd şi eu rădăcini în satul românesc. Dar nu po t accepta d istrugerile. sub pretextul că au fost realizate în regimul trecut. Nu ştiu să se fi întîmplat asemenea treburi în alte ţări, foste socialiste, din Europa. Se puteau găsi alte soluţii în vederea menţineri lor în stare de bună funcţionare a com plexelor zootehnice, a sistemelor de irigaţii, a plantaţiilor pomicole, viticole,a am enajărilor legum icole .etc.' A sociaţiile econom icein tercooperatiste , “A vicolele” , crescătoriile de porci ău fost în cea mai mare parte închise, părăsite, distruse sau vîndute pe te miri ce la siîniarii şi profitorii tranziţiei.

- Există părerea, destul de larg răspîndită, că “întâmplările” din agricultură an fost bine dirijate, cn un scop clar definit.:

- Indiscutabil! Sîntem o ţâră cu bune condiţii pentru dezvoltarea unei agriculturi modeme, de înaltă performanţă. Dacă am ajunge acolo, am deveni concurenţi foarte puternici pe piaţa europeană a produselor agro-alimentare. Şi nu numai pe continent. Aşa că...Mai bine punem agricultura pe butuci şi importăm de la alţii de mîncare. Dacă aruncăm o privire în zona Dejului ne. facem o imagine exactă a ceea ce înseamnă agricultura şi

industria alimentară românească. Avem o fabrică de conserve de legume, fruclc şi carne care se baza, aproape în exclusiv ita te , pe resursele materiale din înprejurimi. Cum baza a d ispăru t sau s-a . diminuat extrem de mult, fabrica, practic, nu mai poate desfăşura o activitate eficientă'. Rentează să te aprovizionezi din sudul ţării, cînd costurile transporturilor sînt cum le ştim cu toţii?

- D-le inginer, Dejul poate fi ap rec ia t ca nn municipiu ca a in d u s trie destu l de p n te ra ică : com binat de celuloză ţ i h îrtie , fab rica de mobilă, salina, cele . p ro f ila te pe. p re lu c ra re a p ro d u se lo r ag rico le e tc . Cum m erge in d u s tria m un icip iu lu i acum, după şase ani?

- Merge cum merge întreaga econom ii rom ânească. U nele so c ie tă ţi, ceva mai b ine. Se manifestă preocupări deosebite la combinat, la salină, la fabrica de mobilă. Conducerile societăţilor vor ca treburile să meargă mai bine, dar se pun o mulţime de piedici. Cum s-a întîmplat, în aceste zile, cu restricţiile în furnizarea energiei electrice de către RENEL. Nu dau v ina p e RENEL, pe ROMGAZ pen tru situa ţia resurselor din ultimele două săptămîni. Vina este ceva mai veche, de prin 1990-1992, cînd guvernul a considerat că nu e cazu l să se im plice d irec t în economia ţării. Am spus şi mai îna in te : Rom ânia este în tr-o perioadă de profundă c r i z ă ' economică, socială şi morală. In astfel de situaţii, sfatul are obligaţii deosebite, nu-şi poate permite să lase lucrurile la voia intlmplârii. D ar,. ce a lăcut primul guvern şi cele care au urm at? S-au u ita t cum sîn t demolate structurile din economie, fără să aibă alternative în locul lor, au “ im plem entat” h ib riz i de organizare, conducere, de legislaţie care s-au dovedit că nu sînt potriviţi pentru noi. Cel puţin, la vremea ’ respectivă. Stalul nu avea voie

I -V Jirr*Tabloul operaţiunilor ultimei

şedinţe conţinc cîteva pnnete dc inlfctcs,darşiimek: tocmai banc pentru a trage învăţăminte- Numărul de tmoacţB este tatr-o creştcic continuă. Fapt ecpEcabtl prin corelarea nevoii dc bani a onor deţinători dc acţiuni ca descoperirea dc către populaţie a modalităţilor dc tranzacţionare la benă. Preţul dc piaţă al acţiunilor admise fa cotă ajunge treptat, dar şi în. mod inexplicabil, să rcflcctc, în gcnctal, [Htn nivcbl său, valoarea icalâ i părţii corespunzătoare din patrtmoornl socictăţibr în cauză. Căci oficiu pnbficitafc s-a (acut şi s-ar mai ficc toci firme carc prodncc numai dc 1-2 ani, acţiunile ci nu sc pot vinde o perioadă lungă dc timp la picţmi etzgcatcdc 60-70.000 ki, iar ale S.C. Azănuncş spic exemplu la 20.000 Ici. Drept urmare acţrunik Sancvit au mai înregistrai im salt în jos dc 10% ajmgjnd h 36200 Ici. Cred câ nici accst preţ nu este unnl dc cchifibru dcoarccc produsele accstci modeme &brid dc siringi nu sc pot impune pc piaţă, deşi au o calitatc unanim

apreciată, în condiţiile în care politica licenţclor de import favorizează pe cci cate urmăresc subminarea economiei naţionale.

O scădcrc similară (-10%) au înregistrat şi acţiunile APSA Baia Mare. Dar cum preţul de deschidere a fost egal cu cel de închidere, 17.400

cursurile b Came Arad (6350 Ici) şi Comelf Bistrita (7.500 lei), AIFO (5.850 Iei), Mobila Alfa (17.800 ki) şi Astra Vagoane (6:750 lei):

O evoluţie mai degrabă staţionară (-1%) a înregistrat Azomurcş (20.961 Ici). La Mobila A I6 şi Astra Vagoane s-a înregistrat în accasâ săptămînă

I I I I I

I, I I I I I I I I I I I I I i I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

. — mmmmmmmm — mm — m m Jvariaţia preţului de la o săptămînă la alta, şi nu m cadrul aceleiaşi şedinţe.

Petru PRUNEA

să-şi ia mina dc pc proprietatea pe care a moştenit-o pînă nu se intră în normalitate. Aşa se face că am ajuns unde sîntem în privinţa producţiei industriale şi agricole, ă investiţiilo r, exportului, nivelului de trai etc. Aş vrea să revin la agricultură, care este baza existenţei noastre. Fostul IAS dispunea de o îngrăşătorie cu o capacitate de 8.000 viţei destinaţi exportului şi pieţei interne. Acum sînt 200 de capete carc înseam nă nimic. Părerea mea este că toate

■ guvernele de după 1989 au dus o politică agrară proastă. Prea mult s-a politizat această politică, mai ales în scopuri electorale. Nu s-a mers nici în acest domeniu pe prom ovarea va lo rilo r.Promovarea s-a lăcut, de regulă, pc criterii de apartenenţă politică. Am în vedere, in primul rînd, funcţiile importante dc decizie de Ia nivel guvernamental şi de Ia direcţiile agricole judeţene. Am fost în Franţa şi m-am interesat

. de treburile din agricultura acestei ţări, care arc un rol important în Uniunea Europeană, în domeniu. Aici sînt stimulate şi sprijinite formele de asociere agricolă. La noi, cînd cineva vorbeşte de aşa ceva, ad ică dc nevoia de constituire a unor exploataţii agricole de mai mari dimensiuni, prin asocierea micilor proprietari, este acuzat de nostalgism şi de mai ştii ce...Nu ştiu ce se întîmplă la noi, dar am impresia că dracul şi-a băgat coada şi ne zbatem în neputinţă. , ' -

- Aţa este; ţi la noi, ca fiinţe, parc că s-a vîrît dracul, de nn sc mai înţeleg nici frate ca frate, părinţi cn copii, vecinii în tre ei. Şi atunci, cnm să se înţeleagă PUNR cu UDMR, ch iar ţ i cn PDSR,. san ro m â n ii din R om ânia cu ro 'm ân ii d in Republica Moldova?

Ion G O IA Foto. Nicolae PETCU

B U R S A D E V A L O R I B U C U R E Ş T I

Desfăşurarea tranzacţiilor în data de 20 fetarie 1836Ici, iar numărul dc tranzacţii a atins doar cifra de 13, am putea avansa părerea că cineva a dorit scădcrca cursului acestor acţiuni. Dar după aprofundarea analizei constatăm că dc lăpt este vorba ca şi în cazul UAMT Oradea (-3% -18.683 Ici) si ARTROM Slatina (-6% - 5.014 lei) dc un dczcchilibru dc piaţă. La închiderea şedinţei dc tranzacţionare în toate accste patra cazuri invocate pc piaţă au rămas ordine dc vînzare nconoratc.

Continuă să crească în mod spectaculos (cu 9% rcspcctiv 10%)

preţul maxim dc la admiterea lor la cota bursei.

După curii sc ştie Bursa dc Valori Bucureşti operează, după mccpcrca tranzacţiilor, în regim dc piaţă continuă. Analiza variaţiei cursurilor dc Ia o şedinţă la aha nc permite să facem constatarea că operaţiile iniţiate, pur şi simplu dc vînzare ori dc cumpărare doar in două cazuri au avut un caracter speculativ. Explicaţiile sînt dc pc acum posibil dc formulat dar atfcptăm confirmarea lor. Dcocamdată putem spune doar că sc pol obţine diferenţe favorabile dc preţ prin

"tmînn mnbilîHK" B R O K E X C 1 S .A .Cluj - N ap o ca .

Str. ^Universităţii 2 T e l / F a x 0 6 4 / 1 9 2 5 0 8 .

* Cumpără şi vinde acţiuni (certificate dc acţionar); • Preia ordine de vînzare cumpărare pentru acţiunile tranzacţionate Ia Bursa dc Valori Bucureşti; »,;■ Formează şi administrează portofolii individuale dc valori mobiliare ale clienţilor, • întocmeşte documentaţia ncccsară socictăjiior comerciale pentru a fi admise la cota Bursei; • Întocmeşte documentaţia pentru realizarea unei oferte publice/ private dc majorare a capitalului; ■ Pentru ofertele publice asigură plasarea titlurilor dc valoare prin sucursalele proprii şi prin sindicatul realizat în accst scop.

încă o bancă comercială salvată din criza de lichiditateîn baza rcccntclur amendamente

operate asupra Regulamentului BNR priv ind cred ite le de refinanţare, Banca Naţională a acordat un împrumut de tip special unei bănci comerciale cu capital de stat, aflată în criză tem porară de lich id ită ţi în lei. Creditul speciâl sc cifrează Ia circa 1000 miliarde lei şi prevede condiţii p referen ţia le de dobîndă şi rambursare...D ate fiind profesionalism ul

deosebit al conducerii executive a băncii astfel creditate şi soliditatea acesteia, exercitarea atribuţiilor

BNR dc “împrumutător dc ultimă instanţă” (lender o f last resort) este perfect legală. In ultima perioadă, împruniuturile specialc acordate de Banca Naţională către două bănci comerciale (una privată şi alta de stal) cumulează aproximativ 1700 miliarde lei. în cazul băncii cu c a p ita l de s ta t, rambursarea datoriei şi dobînzilor nu ridică p rob lem e. B anca privată, în schim b, a so lic ita t deja unele recşa lonări la plată. Normele prudenţiale ale activităţii bancare nu ne permit divulgarea numelor celor două bănci în cauză.

Efectele monedei unice

BRUXELLES,(MEDIAFAX) - Planul Uniunii Europene de a realiza o monedă europeană unică- Euro - reprezin tă singura încercare credibilă de a contracara fluctuaţiile haotice de pe p iaţa m onetară internaţională şi va avea efecte pozitive asupra economiei mondiale, a declarat directorul-general al FMI, M ichel C am dcssus, c ita t de REUTER.

“Consider că Euro este una dintre cele mai mari oportunităţi pentru economia internaţională”, a afirmat Camdcssus în cadrul unei conferinţe de afaceri, organizată la Bruxelles de Asociaţia Catolică Belgiană.; -Şalu tînd in ten ţia FMI de a introduce . în circulaţie, de la 1 ianuarie 1999, moneda europeană unică, directorul FMI a subliniat c ă ■

abolirea barierelor comerciale şi liberalizarea comerţului mondial vor fi urm ate de mari deplasări ale capitalului internaţional. în noile condiţii, actualul sistem al summit- urilor anuale ale Grupului celor: Şapte State Industrializate (G7) nu va mai fi capabil să facă faV« problemelor economice mondiafcf astfel îneît la reuniunile G7 ar trebui să ia parte liderii mai multor ţări, a declarat Camdcssus.

in cadrul aceleiaşi conferinţe, m in is tru ] belg ian de Finanţe, Philippe Maystadt, a cerut marilor puteri economice să acţioneze rapid şi co o rd o n a t pentru evitarea instabilităţii existente pe pieţele monetare. Accste demersuri ar putea fi realizate sub auspiciile FMI, a adăugat Maystadt.

m o b i l i e r d e c a l i t a t e

m o c h e t e s i c o v o a r e d e o s e b i t e

Luni-Vineri 10 -18 Sâmbătă 1 0 -1 4 (763102)

Tel. 064-414364 414365

DA CUPONULUI TĂU VIATA!*

E sim plu.*/ Plasează-ţi cuponul şi certficatele de proprietate

la F.P.P. I - "BANAT - CRIŞANA.

lpJJ> ARAD, C a lea V ictorici nr. 33-35

te l. 057-234465 F O N D U L P R O P R IE T Ă Ţ II PRIVATEI

- "B A N A T -C R IŞA N A "

I CLUJ NAPOCA Pta.MuzeuluiNr.1 TeL: 064-193400

15) joi, 22 februarie 1996 EVENIMENT A D E V A R U Lde C lu i

• E xprim area opiniilor şi I posibilitatea de a'crea implică, | in m od necesar, libertatea | cuvîntului. Constituţia României■ consacră şi garantează libertatea | de exp rim are , ca libertate I fundam entală cetăţenească. | Potrivit art.30 alin. 1, libertatea de | exprim are a gîndurilor, a■ opiniilor sau a credinţelor şi J libertatea creaţiilor de orice fel I prin v iu grai, prin scris sau | imagine, prin sunete sauprin alte■ mijloace <ie comunicare în public . sînt inviolabile. Libertatea de J ji’ţrim are include şi libertatea V piese i. Pentru a proteja | im portan te valori umane şi• statale, dispoziţiile constituţionale J stabilesc anumite restrîngeri ale I ex e rc iţiu lu i libertăţii de | exprimare. Avînd caracter de | excepţic, limitările exercitării . libertăţii dc exprimare, sînt expres• menţionate în lege. Sînt interzise, I astfel, exprimările care urmăresc

prejudicierea demnităţii, onoarei, vieţii particulare ale persoanei şi dreptului său la propria imagine, precum şi defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă cît şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. Aceste prevederi ale Constituţiei Rom âniei sîn t în acord cu reglem entările internaţionale în materie. O reglementare importantă în acest domeniu este Rezoluţia nr. 1003/1993 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la 1 iulie 1993 şi în care sînt afirmate Principiile de bază ale z ia ris tic ii. Luînd ac t, Camera Deputaţilor prin Hotărîrea nr.25/ 1994 şi Senatul prin Hotărîrea nr.32/ 1994 au recom andat tu tu ro r mijloacelor de comunicare în masă să ţină seama şi să aplice aceste

■ principii deontologice ale ziaristicii, în conţinutul Rezoluţiei nr. 1003/

1993 se regăsesc ca principii ale z ia r is tic ii u rm ătoarele lin ii directoare: trebuie respectat dreptul ce tă ţeanulu i la v ia ţa p riva tă , persoanele care deţin funcţii publice au dreptul ca viaţa lor particulară să fie apărată (pct.23). Mijloacele de informare în masă au obligaţia de a apăra valorile democratice, respectul pentru demnitatea umană, opunerea la violenţă şi incitare la ură, respingerea discrim inărilor, bazate pe criterii dc cultură, sex,

-religie. Mijloacele de informare în masă, în special televiziunea, trebuie

să evite difuzarea de emisiuni, mesaje, imagini care propagă violenţa, exploatarea sexului sau depravarea, precum şi folosirea deliberată a unui limbaj nepotrivit (pct.35). Ziaristica nu trebuie să denatureze informaţia adevărată, imparţială şi opiniile oneste şi nici să le exp loateze în scopuri proprii, pentru a modela opinia publică (pct.21). în ziaristică, scopul nu scuză m ijloacele. Informaţia trebuie obţinută prin mijloace legale şi etice (pct.25). Asigurînd dreptul la informaţie legiuitorul a avut în vedere numai informaţiile de interes public. E xercitarea acestu i drept nu implică accesul la fapte şi date care nu au caracter public şi nici obligaţia autorităţilor de a furniza asemenea informaţii (siguranţa naţională, anchetele judiciare etc.). Prin forţa sa de influenţare a epiniei publice, ziaristica tinde să devină a patra putere în stat. N esocotirea coordonatelor juridice în cadrul cărora trebuie realizată libertatea de exprimare determ ină ' răspunderea jurnaliştilor pentru abuzul în exercitarea acestui drept. Formele

■ răspunderii -juridice, sînt cele s ta b il ite 'în art.30 a lin .8 din Constituţie: răspunderea civilă şi răspunderea penală. Răspunderea civ ilă revine editorulu i sau realizatorului, autorului acelei inform aţii fa lse , x necores­punzătoare realităţii.

ju r is t Ion G HERCIOIU

La Maryland s-a murit din cauza incendiuluiOpt din cele unsprezece victime ale ciocnirii dintre

un tren-navetă şi un tren de călători Amtrak au murit din cauza flăcărilor şi a fumului provocat dc incendiul ce a urmat impactului - transmite agenţia Associated Press, recepţionată de Rompres. Numai trei dintre victime au decedat în urma rănilor provocate de ciocnire.-

Ancheta a luat act dc dezvăluirile supravieţuitorilor, despre blocarea uşilor şi ferestrelor trenului-navetă, toate victimele aflîndu-se în vagonul din faţă al acestuia. De

asemenea, s-au ridicat întrebări cu privire la folosirea de către compania Amtrak a unui model vechi de locomotivă, la care rezervoarele dc motorină sînt plasate lateral, fiind deci susceptibile să ia foc în cazul unei ciocniri laterale.

Anchetatorii accidentului nu au determinat pînă acum cauza lui. Ei se concentrează asupra sistemului de semnalizare feroviară şi mai trebuie să stabilească dacă mecanicul trenului-navetă a observat semnalul de avertizare, aflat la trei mile înainte de locul accidentului.

Aflăm de la Poliţia Transporturi:s //foţul de biserici

A fost d ep is ta t de lucrătorii Postului de poliţie T.F. Beiuş autorul unui furt de icoane din Biserica Ortodoxă din satul Ioaniş, com. Siniş, jud. Bihor. El se numeşte Nistor Ovidiu Tiberiu (22 ani) şi

I locuieşte în aceeaşi parohie. A fost i| predat p o stu lu i de poliţie din I comună pen tru cercetări şi | “spovedanie”.| Circulaţia pe calea | ferată în pericolŞ Poliţiştii postului T.F. Cîmpia - Turcii au identificat pe numitul

Margmean Ioachim (30 de ani), din .* Cîmpia Turzii, Iară ocupaţie, care :i este autorul unui furt de 9 kg cupru,

(componentc ale instalaţiei din. ! cadrul D istrictului L.C. Cîmpia

Turzii). Poliţia îl cercetează în stare • îl de libertate pentru infracţiunea de N furt în dauna avutului public si " distrugerea de semnalizare a liniei | C.F.R.ţ Şeful de tren

a călcat pe "bec"li Cu ocazia unei acţiuni oreaniyatp j J^M ţia T.F. Baia Mare a fost prhis i f 'I flagrant şeful trenului accelerat ; 423 Hurezan Ioan (37 ani) din ; Armeni, jud. Caraş Severin, care nu

* tratai instrueţional un mimăr de 16 călători care călătoreau fără bilet cauzind un prejudiciu C f ’ Timişoara de 72.000 lei. “Nasul” este cercetat în stare de libertate pentru săVîrşirea infracţiunii de abuz in scrviciu, în dauna avutului public

Autor necunoscut identificat

în urma unei acţiuni informativ operative, Poliţia T.F. Dej-Triaj a identificat autorul în dosarul A.N. nr. 0220/95 privind furtul unui reşou electric în valoare de 20 mii lei. “Găinarul” se numeşte Cîrlizean Grigore (51 ani) din Beclean, jud. Bistriţa Năsăud. Cel în cauză este cercetat în stare de libertate.

Aparat video "împrumutat"

Dat în urmărire pentru 10 furturi în dauna avutului privat, lucrătorii postului de poliţie T.F. Satu Mare l-au identificat pe Feraru Vasile (24 de ani), din Satu Mare, care a “împrumutat” un aparat video de peste 1 milion de lei de la magazinul “Startel” Satu Mare. Hoţul a fost

predat poliţiei din Satu Mare în vederea continuării cercetărilor.

- închisoare contravenţională

După 6 luni de căutări, o patrulă a postului de poliţie T.F. Cluj.- Napoca l-a depistat pe Timiş Traian, din Cluj-Napoca, care poseda un mandat de executare a închisorii contravenţionale emis la data de 15 iulie 1995, de judecătoria Cluj. “El Fugitivo” a fost depus în arestul poliţiei Cluj.Căutat pentru furturi

V u lc t A drian (23 ani) din localitatea Pui, jud. Hunedoara este autorul mai multor furturi în dauna avutului privat: bani, bijuterii şi obiecte în valoare de peste 10 milioane Iei. Infractorul a fost depistat de poliţia T.F. Cluj şi predat poliţiei Simeria pentru continuarea cercetărilor.

V a s ile M O LD O V A N

A U T O

AUTOMOBIL CLUBUL ROMAN

C u m p l e c ă m î n s t r ă i n ă t a t e ?

• La această întrebare şi nu numai, răspunde dl Remus CÂMPIAN, director la Filiala A.C.R. Cluj •

- Mulţi renunţă Ia a pleca în s t r ă in ă ta te d a to r ită com por­tam entu lu i necivilizat al unor ambasade ce, practic, refuză vizele pentru români. înţeleg că există p reo cu p ă ri p eo tru elim inarea acestor situaţii.

- Automobil Clubul Român pune Ia dispoziţia membrilor săi o serie de docum ente in ternaţionale

graviditate şi de infestare cu virusul HIV.

- C are sînt condiţiile în care eliberaţi Carnetul de Turist?

- Fără o enumerare în ordinea importanţei lor, trebuie ştiut că, în prim ul rînd , este necesar ca cetăţeanul să fie membru ACR, cu o vechime de cel puţin 2 ani. Cînd această condiţie nu este îndeplinită,

Carnet de TuristTouristen - Carnet / CametTouristique

necesare au tom obiliş tilo r ce călătoresc în străinătate. în funcţie de interesul turistic sau comercial, la Filiala noastră se pot procura: Carnetul de 'T uris t, Carnetul de tr e c e re v am ală , P erm isu l in ternaţional de conducere sau Scrisoarea de credit.

- A şa cum re ie se şi din instrucţiunile primite, Carnetul de Turist (CT) este un document emis pe b a z a ' c o la b o ră r i i d in tre A utom obil C lubu l R om ân, cluburile din Austria (OAMTC) şi G erm ania (ADAC) ce poate fi folosit în scopul facilităţii obţinerii .vizei tu r is t ic e p e n tru s ta te le sem natare ale Convenţiei de la Schengen şi Republica Austria.

- Acest document înlocuieşte, numai pentru membrii ACR, scrisoarea de invitaţie solicitată de au to rită ţile consulare. Pentru im pulsionarea • turism ului automobilistic, clubul austriac a prevăzu t o serie de reduceri privitoare la cazarea în Austria a membrilor ACR, posesori ai unui Carnet de Turist, în campinguri carc au fost contactate în -acest scop. C arnetul de T uris t include o asigurare ce poate fi folosită în cazuri acu te de îm bolnăviri, respectiv accidente sau urgenţe absolute. De asemenea, asigurarea acoperă cheltuielile de transport necesare repatrierii forţate. Această asigurare nu este valabilă pentru cazurile de îmbolnăviri cronice,

se plăteşte o taxă de urgenţă de 30 .000 lei şi c o t iz a ţ ia . ACR retroactiv pe un an. La ghişee trebu ie p rezen ta t paşaportu l individual, buletinul de identitate, adeverinţă de la locul de muncă, ta lo n u l de pensie (şcoală sau facultate), din care să rezulte că instituţia este de acord cu perioada de viză solicitată. Pentru patroni se cere o adeverinţă de la Registrul comerţului.

- Şomerii?- Tot ceea ce v-am spus pînă

acum, ca dealtfel şi alte condiţii dovedesc că partenerii noştri de turism au căutat acele formule în care să se elimine presupunerile după care un cetăţean de-al nostru ar rămîne în străinătate, definitiv sau la lucru ilegal Orice solicitant de Carnet de Turist este obligat sâ p rezin te un extras de cont cu minimul 50DM, sumă care, evident se înmulţeşte cu numărul de zile solicitat în viză. Şi dacă tot sîntem

lă capitolul bani, trebuie să vă spun că, pentru eliberarea acestui tip de document este nevoie de o garanţie cuprinsă între 500.000 şi 3.000.000 lei,' sumă ce se restituie odată cu predarea Carnetului de Turist, după efectuarea vizitei în străinătate. -

- Alte acte?- M ai'aveţi nevoie de Cartea

verde, permisul internaţional de conducere şi plata taxei pentru vize.

- C arc sînt acestc taxe?- 330 schillingi austrieci pentru

viză de 15 zile, 430 pentru 30 de. zile, 620 pentru 60 de zile şi 850

pentru 90 de zile. ~Eşte de menţionat faptul că aceste

sume se pot plăti şi în echivalent de ' mărci germane sau dolari americani.

- în ţeleg că în urma acestor docum ente so lic ita te , dum neavoastră, ca d irec to r al F ilia le i ACR : e lib e ra ţ i o recom andare.

- Adevărat. Cu specificarea că m em brul ACR este ob ligat să respecte cu stricteţe regula jo cu lu i. A ltfel, spre .exemplu, nepredarea, în termen de LO zile a CT după efectuarea călătoriei, poate să atragă neplăceri atît lui, cît şi f i l i a le i . care ’ i-a e libera t recomandarea.

- Ce îi sfă tu iţi pe m em brii filialei pe carc o conduceţi?

- Să controleze dacă datele înregistrate în Carnetul de Turist sînt corecte. Apoi, pentru că vă spuneam că acest carnet nu este, propriu-zis, o asigurare de boală, recomand să se încheie un asemenea contract. în cazul acestui carnet, ACR /OAMTC vă creditează eventualele speze pentru un tratament neccsar urgent în tr-un sp ita l public, pînă la întoarcerea acasă, Numai că aici trebuie să achitaţi sumele creditate, în rest, vă dorim călătorie plăcută!

D ia log con sem nat de R a d u V ID A

TRADUCKRSA DATELOR MM CARNET 01007

tfrl.lfckM S.YW rVATASI LOCUL N l\7T*0

m&m: mi isivijism ui «iim;AUCUKMEA Of. fiOAU OAMfC f" , JVHt / ‘'NIM-KI\.J M' K..f

AU LV AC LA CUNOXIltflA INHJHUATIlIJi f>t. ff. VWO.

«4-M »■»***• t tiuSIMNAWKA lUKimjLUt

IADEVÂRUL d e OluJ U L T IM A O R Ă joi, 22 februarie 1996 ©

Gripa, în scădere, la Cluj• Dialog cu dl dr. Radu Ardeleanu, directorul Clinicii

de boli contagioase •

- D-le docto r, care este . situaţia evolu ţie i acestei

epidemii? 2- Numărul cazurilor de gripă

este în scădcre. Astfel, ieri am internat 32 dc bolnavi, din care 16 erau afectaţi de viroze respiratorii comune.

- Ce trebuie să ştie oamenii despre această boală?

- în primul rînd trebuie să facă distincţia între gripă, care

. este o boală dc etiologie virală, cu debut brusc, cu febră mare, bolnavul acuzînd dureri musculare, osoase, articulare, dureri de cap şi de globi oculari, cu stare generală foarte proastă şi virozele respiratorii, care sînt frecvente în acest anotimp rece. în virozele respiratorii, debutul bolii este mai lent, începînd cu nas înfundat sau rinoreic (curge nasul), cu febră moderată (37- . 38 grade), dureri în gît, dificultate Ia înghiţire, tuse. Gripa poate fi evidenţiată prin analizele scrologice, cu ajutorul cărora se pune în evidenţă virusul gripal. Gripa este o îm bolnăvire rară, omul contactînd gripa, în medie, o dată la 2-3 ani. Virozele

respiratorii sînt afccţiuni frecvente, un om acuzînd asemenea suferinţe, în medie, de 5-6 ori pe an.

- Ce trebuie să facă omul pentru a se feri de fiscul contactării acestor maladii?

- în primul rînd, să evite, pe cît posibil, aglomeraţiile, umezeala, să se ferească de a ieşi din casă cu părul ud sau imediat după baie, să consume- multe fructe. Riscul de îmbolnăvire este crcscut la copii şi la persoanele vîrstnice, precum şi la suferinzii de boli cronice.

- în cazul In care deja au apărut primele semne de boală, ce trebuie făcut?

- Trebuie să încep cu un NU categoric în ceea ce p riv eş te ' automedicaţia cu antibiotice. în lipsa unei, prescripţii medicale, antibioticul^ luat la întîm plare distruge tocmai elementele benefice ale florei saprofite, crescînd proporţia germenilor rezistenţi la antibioticul respectiv, putîrid duce la îmbolnăviri cu aceşti germeni rezistenţi. Dacă există primele semnt de boală, ; recom and utilizarea paracetam olului, aspirinei, algocalminului, sau a piramidonului. Doresc să accentuez . faptul că bolnavul poate să ia unul

dintre acestc preparate, nu pe toate. Şi neapărat, să se prezinte la -un consult medical. De asemenea, este bine ca bolnavul să consume lichide călduţe şi să-şi asigure 6 temperatură uniformă în casă.

- Ce părere aveţi despre vaccin?

- Vaccinarea este utilă, dacă- este făcută cu subtipul de virus

care a generat epidemia. Dar vâccinul nu este infailib il. Există şi riscul de a genera boala la scară redusă, în funcţie de rezistenţa organism ului. Deci, fiscul este crescut la copii şi vârstnici sau la bolnavii cronici şi la persoanele care sînt foarte obosite. De asemenea, crearea unui vaccin cu subtipul de virus care a generat epidemia este o problemă laborioasă, care necesită tim p. Desigur^ vaccinurile cu spectru larg pot crea o im unitate şi pentru subtipul virusului respectiv, dar ea va fi doar parţială. De aceea, recom and av izu l m edicului înaintea vaccinării,

Diana C Ă IE N A R U

COMUNICATdin partea Consiliului

judeţean ClujDin m otive obiective,

determinate de suprapunerea unor ac tiv ită ţi, şedinţa ordinară a Consiliului judeţean Cluj stabilită şi anunţată pentru data de 23 februarie 1996" ora 10, se amînă pentru ziua de joi, 7 martie 1996, ora 10, Cu aceeaşi ordine de.zi şi în acelaşi Ioc de desfăşurare.

Preşedinte Victor-R om ulus

CO N STA N TIN ESC U

Concurs pentru posturile de preot

__ militar __Examenul pentru ocuparea

posturilor de preot militar, se va ţine în zilele de 26-29 februarie a.c., la Bucureşti, ne-a informat părintele Ion Ilinca de la compartimentul de asistenţă religioasă din cadrul M inisterulu i Apărării Naţionale.

Preoţii admişi la acest examen vor urma cursuri de specialitate în perioada 4 martie - 10 aprilie a.c., m a i; informează sursa. (Rompres)

S - a u M a j o r a t p r e ţ u r i l e ' l a

J u l e i u l c o m e s t i b i l -- ■ "Preţurile la producător şi la

com erciant ale uleiului comestibil au fost modificate, începînd de luni, 12 februarie, au decla ra t A genţiei MEDIAFAX surse din cadrul comerţului de stat.

P reţul uleiului rafinat la producător este, pentru sticle de 1/2, de 1.300 lei, pentru sticla de 1/1 2.450 lei, pentru uleiul vrac - 2.400 Ici/kg (preţurile noi includ cota de 9% TVA aplicată uleiului).

Preţul maxim cu amănuntul al uleiului, exclusiv ambalajul, inclusiv TVA, este de 1.700 lei- sticla dc 1/2, de 3.200 lei- sticla de 1/1 şi de 3.100 lei/kg- vrac.

în Nota de negociere între Agenţia Patronală a Industriei Uleiurilor şi Grăsimilor Vegetale

(ULPROD) şi O rganizaţia Patronală din ramura Comerţului A lim entar cu R idicata (AŞCALGROS) se precizează că la determinarea preţului s-au avut în vedere: p re ţu l de ach iz iţie de 415 le i/kg al seminţelor de floarea-soarelui din recolta anului 1995, com isionul prestatorilo r de se rv ic ii (ANPA - Agenţia Naţională a Produselor Agricole şi soc ie tă ţile Com cereal), majorarea dobînzilor bancare şi re la ţiile p roducătorilo r cu in s titu ţiile bancare. Costul mediu rezultat pentru uleiul brut este de 1.545 lei/kg. Preţurile cu ridicata şi cu‘ amănuntul se vor reactualiza în funcţie de indexările sa la riilo r şi de creşterea preţurilor la energie electrică şi combustibil.

Vor fi mai scumpe 68 de

sortimente de panificaţieR ecent, organ izaţia

patronală din industria de m orărit şi pan ifica ţie a început demersurile pentru liberalizarea totală a preţului la pîine. însă, cum era de aşteptat, într-un an electoral, acestea-au eşuat. Patronatul revine şi propune Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei o altă soluţie: liberalizarea preţului a 68 de sortimente de panificaţie din cele 72 care se află sub control. în viziunea patronatului, celelalte patru produse care îşi vor menţine preţul sub control vor asigura protecţia sociala.a populaţiei. .

CENTRUL DE SPRIJIN FAMILIAL ŞI OCROTIREA COPILULUI, ce funcţionează pe lîngă Consiliul judeţean Cluj anunţa că este interesat să cunoască fam ilii sau persoane sigure care doresc să îngrijească copii pe o perioadă determinată de timp (în încredinţare); Informaţii la telefonul: 196416 - interior 145, între orele 8-15 sau la adresa: B-dul. 22 Decembrie 1989, n r. 58 et. I I , în c lăd irea C onsiliu lu i judeţean.

Traian Băsescu pune în discuţie credibilitatea generalului Pitulescu

”Cum vreţi să fiţi credibil domnule generalPitulescu cînd încercaţi să vă justificaţi gestul numai prin presupusele nedreptăţi făcute muncii subordonaţilor dumneavoastră, dacă nu vă justificaţi tentativa dc demisie şi prin abuzurile săvîrşite de aceştia” - este întrebarea adresată de deputatul Traian Băsescu, generalului de divizie Ion Pitulescu, într-o scrisoarc deschisă remisă Rompres.-

"Cum vreţi să fiţi credibil domnule general, dacă în februarie 1994 ofiţeri ai instituţiei dumneavoastră au cerut şi au obţinut arestarea directorilor de la Petromin, singurii care într-un fel sau altul au luptat din interior împotriva contractului Forum-Petromin, prin care Paul Teodora şi Nicolae Văcăroiu vindeau fără să clipească flota de mineraliere şi petroliere a ţării” - continuă Băsescu. . _

Deputatul afirmă în scrisoare că, în primă instanţă, demisia genpralului l-a, impresionat, sperînd,că gestul

reprezintă o delimitare de politică de partid şi de faptele unor subordonaţi ai săi, pe care T. Băsescu le califica drept "înscenări”.

Conform opiniei deputatului Băsescu, prin demisia sa, generalul Pitulescu probează "doriaţa acută a poliţiei de a-şi subordona justiţia”.

Deputatul citat incriminează în scrisoare, o serie de aspecte referitoare la derularea anchetei în cazul companiei Petromiti.

"Reclamaţi domnule general, că personaje importante ale puterii politice sînt implicate în manipularea justiţiei, ceea ce face ca infractori periculoşi să fie în libertate, Sînt de acord. Gestul dumneavoastră nu are insa semnificaţia pe care doriţi să o daţi, atîta timp citii vorbiţi şi de înscenările puse la cale de Inspectoratul General al Poliţiei în urma unor comenzi politice şi care au dus la arestarea de oameni nevinovaţi” - se

.afirmă în scrisoare. (Rompre)

'T r e n u l n u c l e a r a in tra t n e te r ito r iu l U n g a r ie i

ş i a a j u n s la d e s t in a ţ ia f in a lă"Trenul nuclear” , transportând

235 bare de combustibil nuclear, care a plecat luni de la centrala nucleară germ ană de lîngă Greifswald, a traversat, marţi, la ora9,00 (locală) frontiera slovaco- ungară, pe la punctul Komarom, intrînd în Ungaria, transmite agenţia MTI, recepţionată de Rompres.

C olonelul A ttila . K risan, purtătorul de cuvînt al Gărzii de Frontieră ungare, a precizat pentru MTI că, înainte de a ajunge, în

Ungaria, "trenul nuclear” plecat din Germania ă traversat teritoriile Cehiei şi Slovaciei, în condiţii de strictă securitate.

Ieri dimineaţă, la ora locală 7,20, trenul respectiv a ajuns la destinaţia sa finală - Centrala Nucleară de la Paks (Paks Nuclear Power Station) - a anunţat Balazs Kovats, un înalt oficial al acestei centrale, citat de postul de radio naţional, preluat de MTI.

(Rompres)

Bob Dole:Sînt un luptătorSenatorul de Karisas, Bob Dole, învins marţi, în alegerile primare din statul New Hampshire, a afirmat câ va duce în următoarele săptămîni lupta "pentru sufletul PartiduM Republican”, transmite AFP. "S T R un luptător... Cei ce-1 cunosc pe t o Dole ştiu că lucrurile au fost întotdeauna grele pentru el" - s-a adresat el adepţilor săi, reuniţi la Manchester, capitala acestui stat

■ (Rompres)

D ir e c to r u l e x e c u t iv

a l FMI a p l e c a t

la M o s c o v aD irectorul execu tiv al

Fondului M onetarInternaţional (FMI), Michael Camdessus, a plecat marţi la Moscova pentru a participa la etapa finală a negocierilor privind acordarea unui credit pe o perioadă de trei ani Rusiei.

“Delegaţia noastră’ care deja se află la Moscova, a înaintat foarte mult în privinţa a sp ec te lo r.-. tehnice ale acordului”, a declarat Camdessus pentru agenţia ITAR-TASS înaintea plecării din Washington, adăugind că -“nu este vorba atît despre o, sumă sau alta de bani, cît despre cu rsu l-R u sie i în următorii trei ani, despre • reâlizarea consecventă a măsurilor de asigurare a unor condiţii optim e p e n tru - creşterea ■- econom ică neinflaţionistă şi, implicit a ridicării standardului de viaţă al populaţiei” (Rompres)

aPiî a aprobat controla! de.: către

da Conturif-i/r-ar:

: .

Solicitarea primului ministru de a se" cere Curţii de Conturi să efectueze un con tro l asupra activităţii celor cinci Fonduri ale Proprietăţii Private a fost aprobată de Senat în deschiderea şedinţei plenare de miercuri. La solicitarea senatorulu i PNŢCD, F lorin Buruiană, s-a hotărît ca acest control să fie extins şi asupra FPS-ului.

După cum sc ştie, în conformitate cu Legea nr. 55/ 1995 privind accelerarea , procesului de

privatizare , cele cinci FPP-uri urmează să se transforme în Fonduri de Investiţii.:

Tot micrcuri senatorii au validat, cu 83 de voturi pentru, 12 împotrivă şi 7 abţineri, noul secretar general al Senatului, în persoana senatorului

. PDSR Constantin Sava. Acesta l-a în locuit pe Constantin Ionescu,

-revocat de plen luni, 19 februarie, la propunerea a 24 senatori PDSR, în frunte cu Vasile Văcaru.

(Rompric.ţî

B e l g r a d u l ş i V a t i c a n u l a u d e c i s

n o r m a l i z a r e a r e l a ţ i i l o r l o r

d i p l o m a t i c e

Republica Federală Iugoslavia (RFI - Serbia şi Muntenegru) şi Vaticanul au decis normalizarea relaţiilor lor diplomatice, prin numirea în premieră, a unui ambasador iugoslav la Sfîntul Scaun şi a unui nunţiu apostolic al Cetăţii Vaticanului la Belgrad, a anunţat agenţia Taniug, preluată de France Presse şi Reuter. (Rompres)

Primele scaune rulante româneşti, destinate handicapatSpitalul Clinic de Recuperare

Cluj, A sociaţia K ineto terapia Fundaţia de Caritate "Transilvania" pentru sprijinirea persoanelor cu handicap neuromotor.şi fizic Cluj- Napoca organizează, împreună cu

'.F undaţia . MOT1VATION ROMÂNIA:

Demonstraţie cu scaune rulante de tip Mistral II şi Moti produse în România, recomandări de utilizare

a scaunelor rulante din parte* fizioterapeutului Kilie Inwood ■ Anglia, film video cu rezullalelf sportive la cei ce utilizează proteze (amputaţii). Programul are loc i« baza de tratament a Spitalului Clini1' de R ecuperare Cluj, astăzi ci începere de la ora 15,30.

Sînt invita ţi să partici'F' persoanele care au nevoie de scaun rulante şi toţi cei interesaţi.

f? fi CASA DE EDITURĂ

f ,? A \1 # .{■ . ■ t /

■d.R .L

Autorizata prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Quj-Napoca, înmatriculată Io Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 /1 9 9 1 din 23.03.1991 cod fiscal 204469

I L I E C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;

VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct).

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: lel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Sccrctariat-rcdactor şef, rcdactori şefi adjuncţi,: 191.681; fax: 192.828; Secretariat dc rcdacţic: 197.418; Rcdactori: 197.490, 192.127 şi 197.507

Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRUŞ TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu”tel. 432502: fax: 432501. ^