““ MMãã mmiiººcc îînnttrree DDuummnneezzeeuu ººii nneeaammuull mmeeuu..”” ((PPEETTRREE ÞÞUUÞÞEEAA))

ARMATEIACTUALITATE

Curierul

DIN LUMEA MILITARÃ

Anul VI Nr. 9 (149) 15 mai 2004 16 pagini 3500 lei

PUNCTE DE VEDERE

ÎN FLANCUL STÂNG

KAKI 100%

UNIVERS SPIRITUAL

ARME LA ÞÃRMUL

MÃRII

PROFESIONALISMULÎN PRESA DE RÃZBOI

EFICIENÞÃ,DISCREÞIE ªI

FERMITATE

CHIMIªTII SPUN:“PREZENT!”

STRUCTURILE ªIORGANIZAÞIILE

CIVILE

“FRUSTRAT DE O VICTORIE PE CARE O

REALIZASE”

JOSEPH SCHMIDT

SS EE MM PP EE RR

PP RR II NN CC EE PP SS

AR

LECÞIA DE ISTORIE

Un tenor român de legendã

ACTUALITATE Curierul ARMATEIPagina 2Nr. 9 (149) din 15 mai 2004

AR

Sãrbãtoarea creºtineascã a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe – purtãtorul de biruinþã afost hãrãzitã drept zi a Forþelor Terestre Române. Cu acest prilej, militarii din Brigada 34Mecanizatã Teritorialã „Vasile Lupu” din Mihail Kogãlniceanu, au organizat ºi desfãºuratîn zilele de 22 ºi 23 aprilie, mai multe activitãþi specifice marii sãrbãtori. Toate unitãþile mi-litare subordonate brigãzii dobrogene „ºi-au deschis porþile” pentru toþi aceia care, înaceastã zi specialã, au vrut sã fie alãturi de armata terestrã. Veterani de rãzboi, cadre militareîn rezervã, liceeni ºi ºcolari, personalitãþi ale comunitãþilor locale ºi cultelor religioase, pre-cum ºi numeroºi invitaþi au rãspuns prezent la sãrbãtoarea patronului spiritual.

În faþa celor patru monumentedin garnizoanele Constanþa, MihailKogãlniceanu, Basarabi ºi Topraisarau rãsunat acordurile emoþionanteale fanfarei Academiei ForþelorNavale care au însoþit, ca întotdeau-na, ceremoniale desfãºurate întrucinstirea eroilor Regimentelor deInfanterie 34 Constanþa ºi 36 VasileLupu. Apeluri solemne, coroane deflori ºi slujbe religioase pentrusufletele celor care au plãtit cu viaþalor, libertatea noastrã. Pentru cãprospeþimea ºi forþa unui popor îºitrag sevele din adâncimi ºi îºi aflã reperele în marile fapte de inteligenþã ºi de arme ale înain-taºilor, cadre militare aflate la conducerea brigãzii ºi a batalioanelor subordonate au þinutscurte alocuþiuni. În încheierea festivitãþii, comandantul brigãzii col. dr. Virgil BÃLÃCEANUa dat startul celei mai mari competiþii sportive din brigadã – CUPA FORÞELOR TERESTRE.În U.M. 01737, unitate care a gãzduit finalele concursurilor, s-au executat exerciþii demon-strative, atât la îmbarcarea ºi debarcarea de pe tehnica de luptã, cât ºi la pista cu obstacole.

Concursurile „CAZARMA NOASTRÃ – LOCUL ÎN CARE TRÃIM!” ºi „TREC PLU-TOANELE CÂNTÂND” au completat paleta coloristicã a acestei zile aniversare ºi au oferitmilitarilor ocazia de a-ºi etala, pe lângã abilitãþile fizice ºi psihice, ºi cea mai de preþ cali-tate dobânditã – DISCIPLINA.

Daniela STAN

ARME LA ÞÃRMUL MÃRII

WASHINGTON – Raportul unui Comitet alStatelor Unite criticã agenþiile care s-au ocupat de eva-luarea situaþiei din Irak în ceea ce priveºte armele dedistrugere în masã. Pat ROBERTS, preºedintele aces-tui comitet a declarat urmãtoarele: “Pot sã vã spun cãraportul nostru nu descrie într-o imagine angelicã per-formanþele agenþiilor evaluatoare”. Rezultatele nu suntîncã date publicitãþii, dar raportul final trebuie sã fiegata pânã în luna iunie. Cert este cã administraþia Busha considerat cã armele de distrugere în masã au fostprincipalul motiv al rãzboiului împotriva Baghdad-ului,de anul trecut. Dar, de la invazie ºi pânã în prezent, nus-au gãsit arme biologice, chimice sau nucleare. Robertsa mai spus cã: “Concluziile noastre nu fac altceva decâtsã întãreascã ideea cã acele agenþii, practic, <<seroagã>> pentru reformã, pentru schimbare!”

NEW YORK – Unul dintre cei mai operativioameni ai lui Osama Bin Laden a fost condamnat la32 de ani de închisoare pentru cã a înjunghiat în ochi unpaznic al penitenciarului în care se afla, aºteptându-ºiprocesul în care era acuzat de bombardarea ambasadeiStatelor Unite în Africa, din anul 1998. Acuzatul Mah-mud Salim a fost pus faþã în faþã cu victima sa mutilatã,care a rãmas, în urma atacului, cu leziuni cerebrale per-manente, paralizat parþial ºi orb.

Salim, de 47 de ani, a pledat vinovat, în anul 2002,într-un alt proces în care era acuzat de uciderea uneiautoritãþi federale. În atacul cu bombã din ambasadaStatelor Unite în Nairobi, Kenya, au murit 224 deoameni, dintre care 12 americani ºi au fost rãniþi multmai mulþi.

WASHINGTON – Mai mult de 50 de foºti diplo-maþi americani au spus cã politica din Estul Mijlociua preºedintelui George W. Bush nu face altceva decât sãdistrugã credibilitatea Statelor Unite. Aceastã gravãacuzaþie a fost aºternutã pe hârtie într-o scrisoare ceurmeazã a fi publicatã în curând.

O altã scrisoare asemãnãtoare, care poartã semnã-tura a 52 de foºti diplomaþi britanici, a fost trimisãprimului ministru al Angliei, Tony Blair.

Bush a mai fost criticat foarte dur pentru suportulacordat primului ministru israelian, Ariel Sharon, caredezonoreazã poporul american ºi îi îndepãrteazã pri-etenii. Dintre semnatari, îi amintim pe: Andrew Kill-gore, fost ambasador al S.U.A. în Qatar, între1977–1980, James Akins, fost ambasador al S.U.A. înArabia Sauditã între 1973-1976, Robert Keeley care afost secretar de stat pentru afaceri în Africa între 1978-1980 ºi John Gunther Dean, ambasador în India, din1985, pânã în 1988.

ATENA – Cu doar 100 de zile înainte de începereaJocurilor Olimpice, Atena a fost scena unor exploziiputernice, care, din fericire, nu au fãcut victime. Unofiþer de poliþie a fost rãnit, iar pagubele materiale suntminore. Trei bombe de putere medie au explodat în treisferturi de orã, în apropiere de câteva hoteluri care vorgãzdui participanþii la Olimpiadã. Autoritãþile susþin cãîntre explozii ºi jocuri nu existã nici o legãturã, însãanaliºtii strãini nu sunt de acord cu aprecierile Atenei încontextul în care prioritatea numãrul unu a Olimpiadeieste securitatea. Teroriºtii pot ataca oricând ºi oriundeºi, de aceea, pentru jocurile din august a fost pregãtitão strategie de apãrare foarte costisitoare. Bugetul înacest scop este de peste 650 milioane de euro. Deo-camdatã, la Atena, au sosit deja, pe adresa mai multorinstituþii, scrisori de ameninþare cu atacuri.

Cristina FRATU

RR AA II DD UU RR II PP EE GG LL OO BB

Miercuri, 07.04. a.c., la Sala Bizantinã aPalatului Cercului Militar Naþional s-adesfãºurat Conferinþa internaþionalã a Aca-demiei Oamenilor de ªtiinþã – Secþia deªtiinþe Militare, cu tema: “Optimizareainstruirii armatei – element principal al inte-grãrii României în N.A.T.O.”

Generalul –locotenent dr. EugenBÃDÃLAN, ºeful S.M.F.T., a deschis seriaexpunerilor cu: “Rolul noii concepþii deinstruire în creºterea interoperabilitãþii struc-turilor din compunerea forþelor terestre cuarmatele statelor membre N.A.T.O.” Gene-ralul-maior dr. Mihail ORZEAÞÃ, directorulS.M.G., a prezentat materialul: “Doctrinainstruirii forþelor armate – un pas esenþialpentru integrarea în N.A.T.O. prin instruire”.

Generalul de brigadã dr. Mircea SAVU,ºeful Direcþiei Doctrinã ºi Instruire dinS.M.G. a conferenþiat pe tema: ”Concepþiastandardizãrii instrucþiei, element central pen-tru realizarea interoperabilitãþii cu forþeleN.A.T.O.” Generalul de brigadã dr. TeodorFRUNZETI a vorbit despre “Misiunea – ce-rinþa – condiþiile – standardul: o modalitatede sistematizare a instrucþiei ºi avantajele ei.

Colonelul Dumitru BARANGA a prezen-tat materialul: “Rolul ºi locul Comandamen-tului 2 Operaþional Întrunit în identificarea

cerinþelor de instruire a contingentelornaþionale participante la operaþii în sprijinulpãcii în structuri multinaþionale”. Coloneluldr. Vasile ªERBÃNESCU a conferenþiat petema: “Direcþii prioritare de acþiune pentruoptimizarea instruirii forþelor armateromâne”. Contraamiralul de flotilã – LaiosHANGANU, de la Universitatea Naþionalãde Apãrare, a prezentat punctul de vedere cutema: “Managementul procesului depregãtire JOINT – element de viitor al instru-irii comandanþilor”. Comandorul VitalinPOPESCU a vorbit despre “Relaþia dintreprofesionalizarea ºi optimizarea instruirii înforþele navale române”. Invitat de onoare afost domnul gl.lt.(r)dr. Vasile CÂNDEA,preºedintele Academiei Oamenilor de ªtiinþã.

Comitetul de organizare a conferinþei afost format din: gl.bg.dr. Teodor FRUNZETI,col. Gheorghe MATEESCU, col. ConstantinVOICU, mr. Gabriel ACHIM, mr. ViorelMIREA, cpt. Cãtãlin ION-MÃRUNÞELU.

Tuturor celor prezenþi le-a fost înmânatão mapã cu un CD pe care sunt toate mate-rialele prezentate, alãturi de multe altele ºicare vor fi publicate în “Revista de ªtiinþeMilitare”.

Maior Ion PAPALEÞ

NOUA CONCEPÞIE DE INSTRUIRE A ARMATEI

ACTUALITATECurierul ARMATEI Pagina 3Nr. 9 (149) din 15 mai 2004

Armonios încadrat în pulsul vieþii învãþãmân-tului românesc, Colegiul Militar Liceal “DimitrieCantemir” Breaza, strãbate un drum de împliniripresãrat cu realizãri ºi succese, punând în luminãputerea creatoare ºi sârguinþa elevilor militari.

Pentru cantemiriºti, începutul anului 2004 afost deosebit de rodnic.

Activitatea entuziastã a întregului personal,cadre ºi elevi, îndrumatã sistematic ºi eficient deconducerea ºcolii, s-a concretizat în rezultate bunela olimpiadele ºcolare, întrecerile sportive ºi dedivertisment.

Olimpiadele ºcolare reprezintã pentru elevio modalitate de a-ºi pune în valoare aptitudinile ºicunoºtinþele dobândite în procesul de învãþãmânt.

În acest an ca ºi în anii anteriori s-au obþinutrezultate deosebite la olimpiadele ºcolare con-cretizate printr-un numãr de 25 de premii ºi 20de menþiuni.

La etapa judeþeanã, cantemiriºtii au obþinut7 premii întâi dupã cum urmeazã:

- Popescu Gabriel – olimpiada de istorie;- Lupaºcu Corneliu – olimpiada de biolo-

gie;- Iancu Sânziana – olimpiada de românã;- Dragomir Andreea – olimpiada de

geografie;- Voica Alexandru – olimpiada de englezã;- Constantin Adelina – olimpiada de

românã;- Nica Gabriel – olimpiada de românã. Pri-

mii patru reprezintã Colegiul Militar Liceal “Di-mitrie Cantemir” la faza naþionalã.

O dovadã în plus o constituie succesul can-temiriºtilor la întrecerile sportive.

ªahul se aflã la loc de cinste în ansamblulactivitãþilor sportive desfãºurate în Colegiul mi-litar. Spiritul de observaþie, puterea de concen-trare, supleþea ºi maleabilitatea gândirii, capaci-tatea de a realiza viziunea de ansamblu a uneisituaþii complexe, puterea de a organiza acþiunisistematice, riguroase ºi eficiente într-un timpscurt, sunt tot atâtea însuºiri intelectuale care secultivã neîndoielnic ºi încã într-un mod atât deatractiv prin jocul de ºah. Este firesc sã fie prac-ticat de un numãr tot mai mare de elevi dintrecare s-a remarcat pentru tactica de joc HuideºCristina care a obþinut locul II la faza judeþeanã încampionatul liceelor.

Se cuvine menþionat ºi succesul echipei defotbal fete, care prin dorinþa ºi tactica de joc, con-dusã cu entuziasm spre victorie de eleva PanaitAlexandra, ce participã pentru prima datã la uncampionat de fotbal, ocupã locul I la etapajudeþeanã ºi locul II la faza zonalã.

Din dorinþa de a deveni oamenii de mâine,sãnãtoºi ºi puternici, participarea cantemiriºtilorla concursurile de cros s-a încheiat cu obþinerea a

4 locuri fruntaºe.Elevii învaþã, fac sport, dar se ºi distreazã.Colegiul militar s-a încununat de succes prin

reprezentanþii sãi, obþinând la Festivalul naþionalde umor cazon, Sibiu, în perioada 26-28.03.2004,premiul II la secþia interpretare. S-au distins prinstãpânirea artei interpretative elevii:

- Voin Adrian- Andronache Ionuþ- Dobre CosminRezultatele bune ºi foarte bune obþinute în

aceastã perioadã sunt consecinþa fireascã a munciisusþinute, competente ºi pasionate desfãºurate,atât de cãtre educatori, ofiþeri ºi profesori, cât ºide cãtre elevi, a strãdaniei lor necontenite de arãspunde cerinþelor ºi exigenþelor actuale.

Graþiela MIHÃESCU

CANTEMIRIªTI I DE AZI

Batalionul 26 Infanterie„Neagoe Basarab” se aflã încea de-a doua jumãtate a par-ticipãrii sale la misiunea destabilizare ºi reconstrucþie aIrakului. S-a acumulat deja obogatã experienþã prin exe-cutarea misiunilor de evaluarea situaþiei, prin executarea depatrulãri pe comunicaþiile dinzona de responsabilitate, deasigurare a securitãþii bazei,operaþii umanitare, întâlniri cureprezentanþii consiliilor localeºi cu liderii religioºi, deescortare a transporturilor demateriale în folosul ForþelorCoaliþiei, de monitorizare ainstruirii unei companiiirakiene din structura ICDC(Iraqi Civilian Defense Corps)care vor asigura ordinea pu-blicã în viitorul apropiat. Rit-mul intens ºi complexitateaacþiunilor executate zilnicreprezintã relevante teste pen-tru capacitatea de acþiune asubunitãþilor, rezistenþa ºiviteza de reacþie a militarilor.Exerciþiile tactice cu trageri deluptã desfãºurate cu plutoanelela sfârºitul lunii aprilie, într-unpoligon amenajat undeva însudul Irakului s-au constituitca modalitãþi concrete de per-fecþionarea a pregãtirii pentruluptã a subunitãþilor astfelîncât, în orice moment, acþi-unea lor sã fie decisã, fermã ºi,îndeosebi, adecvatã situaþiei.

Comandanþii celor douã

companii de infanterie - cpt.Florin Coman, cpt. LiviuRadu-Mic, cpt. Eduard Ediþoiuºi lt. Mitel Jilavu au adecvatlitera regulamentelor la situaþi-ile existente în teatru ºi aucreat scenarii similare uneisituaþii în care militarii suntobligaþi sã acþioneze. Totulpare, la prima vedere, foartesimplu. O patrulã pe jos înlocalitate. O patrulare de rutinãpe transportoarele amfibii blin-date. Sau asigurarea protecþieiunei perso-n a l i t ã þ i .Chestiuni ceþin de abc-ulmisiuni lori n t e r -naþionale ºicare sunt dezeci de oriexecutate înp o l i g o a n eînainte deplecarea înm i s i u n e .Starea despirit e cutotul altaacasã, undeper i co le l esunt doar virtuale iar muniþia,de exerciþiu. Aici, dupã sute demisiuni cu cartuºul pe þeavã, ecu totul altceva. Fiecare econºtient cã un atacator nu îidã nici o secundã de pregãtire.Concentrarea, atenþia mereutreazã ºi, îndeosebi, acþiunea

perfect conjugatã sunt vitale.Pe neaºtepate, se executã focasupra militarilor. Comandan-tul este „rãnit”. Subunitatea sedesfãºoarã rapid. „Mã depla-sez !”. „Te acopãr!” Militariifolosesc semnale dintr-un codaparte, format în misiuniledesfãºurate împreunã cu cama-razii americani în munþiiAfganistanului. Un exerciþiudureazã doar câteva minute ºifiecare pluton este pus în si-tuaþii diferite. Unul dintre plu-

toane aremisiunea dea interveniîn sprijinulunei patruleaparþinândF o r þ e l o rC o a l i þ i e i .Este prinsî n t r - oambuscadã :baraj în faþã,explozii înspate. Inter-vine grupam e d i c a l ãpentru eva-c u a r e arãniþilor. Un

transportor e atins de o loviturãde AG 7. Evenimentele sesucced rapid. Comandantul decompanie urmãreºtedesfãºurarea acþiunilor fãrã sãintervinã. Într-o situaþie limitã,el nu va fi lângã subofiþer pen-tru a-i spune acestuia cum

sã-ºi comande echipa. Acestatrebuie sã ºtie cum sã-ºifoloseascã libertatea de acþi-une. ªi sã aibã încredere înoamenii sãi. Rãspunsul cu focse face cu muniþie de rãzboi.Adecvat ºi fãrã sã ducã laescaladarea conflictului. Inter-vine plutonul de aruncãtoare82 mm. Lt. Constantin Ileana-Niþã transmite misiunea desprijinire cu foc a plutoanelorde infanterie care executãpatrularea în aria de respon-sabilitate. „Explozivã...Încãr-cãtura a doua...Înãlþãtor ...Derivã.. Ochiþi pe...!” Preciziarapoartelor este întrecutã doarde efectul tragerilor. Acþiuneafiecãruia se mãsoarã însecunde. Urmeazã imediat onouã misiune : baza este ata-catã cu foc de diferite calibrede atacatori neidentificaþi. Sedeterminã noile coordonate. Seordonã foc de vijelie. În câte-va secunde fiarele distorsionatealese ca þintã sunt fãcute praf ºipulbere. Comandantul bata-lionului analizeazã cu coman-danþii de subunitãþi reuºitele ºipunctele slabe. Se con-cluzioneazã cã exerciþiile ºi-auatins pe deplin scopurile pro-puse ºi, mai ales, au generatlecþii noi care vor fundamentaexerciþiile viitoare.

Text ºi fotolocotenent-colonel

Liviu FLUTUR

FÃRÃ “NICI O SECUNDÃ DE PREGÃTIRE”

TTAABBÃÃRRAA DDEEPPRREEGGÃÃTTIIRREE PPEENNTTRRUU

AADDOOLLEESSCCEENNÞÞIIMinisterul Apãrãrii Naþionale lanseazã,

începând de astãzi, 22 aprilie, pe pagina proprie deinternet (www.mapn.ro/tabara), un concurs naþio-nal de selecþie pentru participarea elevilor de liceudin clasele IX-XI la o tabãrã de pregãtire care se vadesfãºura în perioada 8-15 august a.c., la AcademiaForþelor Terestre de la Sibiu.

Activitatea, organizatã de Ministerul ApãrãriiNaþionale în parteneriat cu Autoritatea Naþionalãpentru Tineret, are ca scop sã promoveze în rân-durile tineretului principiile ºi valorile ArmateiRomâniei ºi ale N.A.T.O. Sub deviza “Fii cel maibun! Fii la înãlþime!”, tabãra îºi propune sã dez-volte ºi sã valorifice calitãþile fizice ºi morale aletinerilor participanþi, spiritul de competiþie ºi deechipã.

Concursul de selecþie pentru participarea latabãrã cuprinde douã etape ºi în cadrul acesteia sevor testa cunoºtinþele elevilor despre ArmataRomâniei ºi N.A.T.O. În prima etapã, (22 aprilie –12 mai) echipe constituite din câte doi liceeni vortrebui sã completeze formularul de înregistrare ºi sãrãspundã la 15 întrebãri tip grilã. În a doua etapã,(13 mai – 1 iunie) se calificã echipele care aurãspuns corect la cel puþin zece întrebãri ale primeietape, sarcina acestora fiind acum de a formularãspunsuri la alte 20 de întrebãri. Între 2 ºi 10 iuniea.c., juriul concursului va evalua rãspunsurile trim-ise prin e-mail de fiecare echipã, primele 20 dintreacestea, urmând sã participe la tabãra de pregãtire.

Costul transportului elevilor la Sibiu va fisuportat de Autoritatea Naþionalã pentru Tineret,cazarea se va face gratuit în spaþiile AcademieiForþelor Terestre, iar pe timpul activitãþilor dintabãrã, tinerii vor fi echipaþi cu þinutã militarã deinstrucþie.

Programul taberei va cuprinde activitãþi aplica-tiv – militare, întreceri sportive, vizite la obiectivemilitare ºi turistice din zonã.

Detalii cu privire la selecþia ºi regulamentulconcursului pot fi obþinute de pe site-ulwww.mapn.ro/tabara, precum ºi de la responsabilulde proiect, domnul Liviu Dragoman, telefon: 021-410.40.40 – int. 2243 sau mobil: 0723.243.666.

Pagina 4Nr. 9 (149) din 15 mai 2004 DEPEªELE “CURIERULUI” Curierul ARMATEI

Sistemul de transmisiuni al armatei române- STAR a fost conectat, recent, la liniile decomunicaþii italiene în teatrul de operaþiuni dinIrak. Pe lângã STAR, Armata Românã mai dis-pune de un sistem de videoconferinþã inauguratcu aproximativ douã luni în urmã la sediulM.Ap.N., cu ajutorul cãruia conducerea acestuiminister pãstreazã permanent legãtura cu mili-tarii români din teatrele de operaþiuni din afaraþãrii. Comunicaþiile militare se asigurã prinreþeaua telefonicã militarã italianã, care are acumacces la sistemul de transmisiuni al ArmateiRomâne. Tot prin acest sistem, se asigurã ºi legã-tura socialã, prin intermediul centralelor telefo-nice din unitãþi, contra cost, fiecare militar be-neficiind de o convorbire sãptãmânalã de 3-5minute. Trupele româneºti din operaþiuneaAntica Babilonia au ajuns la jumãtatea misi-unii în Irak. Militarii nu au probleme cuadaptarea, pentru cã s-au obiºnuit treptat cu tem-peratura ridicatã de aici, care ajunge în acestezile la 42 de grade, la umbrã. Comandanþii ital-ieni s-au declarat mulþumiþi de profesionalis-mul militarilor români ºi de devotamentul cucare ei îºi îndeplinesc misiunile. În acestmoment, România se aflã pe locul 8 în coaliþiamultinaþionalã din Irak. ªeful Statului MajorGeneral al Armatei Române, generalul MihailPopescu, a participat, începând de marþi, 4 maila reuniunile Comitetului Militar N.A.T.O. ºiParteneriatului Euroatlantic care au avut loc laCartierul General al N.A.T.O. din Bruxelles ºis-au desfãºurat la nivelul ºefilor de stat majorgeneral. În timpul reuniunilor, care se vor încheiaastãzi, 7 mai, au fost abordate o serie de aspecteoperaþionale actuale care privesc zona Bal-canilor, Afganistanul ºi Irakul. A fost analizat,de asemenea, stadiul implementãrii iniþiativelorlansate la Summit-ul de la Praga din noiembrie2002, în ceea ce priveºte colaborarea în cadrulParteneriatului pentru Pace ºi se va discutadespre structurile de forþe ºi de comandã aleN.A.T.O. Comisiile de apãrare au adoptat,miercuri, 5 mai, raportul privind Carta Albã asecuritãþii ºi apãrãrii naþionale, elaboratã deGuvern, apreciind cã întruneºte condiþiile de asta la baza formulãrii Strategiei MilitareNaþionale. Carta va fi dezbãtutã în plenul Par-lamentului ºi va fi aprobatã printr-o hotãrâre aCamerelor reunite. Decizia privind înfi-inþarea unor baze ale N.A.T.O. în Româniaeste una politicã ºi va fi luatã la Summit-ulalianþei din luna iunie de la Istanbul, a declaratlocotenent-colonelul Bryan Holt, din cadrul Ser-viciului de Informare Publicã al SHAPE(Comandamentul Suprem al Forþelor Aliate dinEuropa). Holt a precizat, luni, 3 mai, la Cluj-Napoca, într-o conferinþã de presã, cã în cadrulsummit-ului urmeazã sã se stabileascã infra-structura necesarã acestor baze ºi dimensiuneatrupelor care urmeazã sã staþioneze în România.Potrivit lui Holt, la Istanbul se va discuta ºidespre viitoarea Forþã de Rãspuns a N.A.T.O.,structurã militarã flexibilã formatã din 20.000de oameni, care va deveni complet operaþionalãîn anul 2006.

Mirela ªtefania BÃLAªA

ªª TT II RR II LL EE PP EE SS CC UU RR TT

Conform MEDIAFAX – Ordonanþa de urgenþãprivind regimul stãrii de asediu ºi al celei deurgenþã, adoptatã de Guvernul român în ianuarie

1999, a fost votatã, luni 26 aprilie, anul curent, pe articole, cu modificãri, de Camera Deputaþilor.Din 1999, actul normativ a urmat de patru ori circuitul legislativ ºi a trecut, de asemenea, ºi prinConsiliul Suprem de Apãrare a þãrii. Comisia de apãrare afirmã cã ordonanþa a fost votatã atâtde târziu, din motive legate de reforma în administraþie, demilitarizarea unor autoritãþi publice,schimbãri în plan politico-militare. Ulterior, actul normativ a trebuit corelat ºi cu alte modificãriale legislaþiei juridice, între care Constituþia revizuitã. În februarie 2004, plenul Camerei a decisdin nou retrimiterea la Comisia de apãrare, dupã ce Comisia juridicã a propus mai multe amen-damente legate de respectarea drepturilor omului. Deputaþii au votat, pe articole, noul raport, încare se aratã, între altele, cã starea de asediu ºi cea de urgenþã, trebuie sã respecte obligaþiile asu-mate de România potrivit dreptului internaþional. Noul text oferã, de asemenea, Parlamentuluiatribuþia de a încuviinþa ºi decretul prezidenþial de încetare a stãrii excepþionale, nu numai pe celde introducere, aºa cum era prevãzut iniþial. (G. P.)

Potrivit MEDIAFAX – România va avea,începând cu 1 iulie, un pluton de cercetare ºi decon-taminare N.B.C. (nuclearã – biologicã ºi chimicã) înbatalionul pus la dispoziþia Forþei de Rãspuns aN.A.T.O., organizat ºi condus de Cehia, a anunþat,luni 26 aprilie 2004, ministrul apãrãrii naþionale,Ioan Mircea Paºcu, la finalul întrevederii cu omo-logul sãu ceh. Ministrul român a precizat cã a fosto decizie a N.A.T.O. de a încredinþa Cehiei organi-zarea ºi conducerea unui batalion N.B.C., la carevor participa mai multe þãri membre ale Alianþei,printre care ºi România. Batalionul va fi pus la dis-poziþia Forþei de Rãspuns a N.A.T.O., deci este oobligaþie foarte serioasã din partea participanþilor, aarãtat Paºcu. El a adãugat cã militarii care vor faceparte din acest pluton (25 de militari) au mai fost înastfel de misiuni, participând, anul trecut, la misi-unea coaliþiei antiteroriste, în Kuweit, dupãînceperea operaþiunilor din Irak.

Cãpitan Gabriel PÃTRAªCU

STAREA DE ASEDIU

Chimiºtii militari româniparticipanþi la

Forþa de Rãspuns a N.A.T.O.Asociaþia Naþionalã “Cultuleroilor”, în colaborare cu Primãriaoraºului Slãnic Prahova va organiza,pe data de 28 august 2004, o evocarea luptelor desfãºurate în zilele de 30 ºi31 august 1944 în aceastã zonã.

Rugãm sã participe veteranii careau fãcut parte din efectivele ºcolii.

Pentru confirmare, vã puteþi adresala Primãria oraºului Slãnic Prahova(secretariat), la telefonul 0244-240.299.Colonel (rtr) Constantin CHIPER

ANUNÞ- EVOCARE CULTUL EROILOR

Direcþia Relaþii Publice a M.Ap.N., cu spri-jinul Statului Major General, organizeazã primulCurs de corespondenþi de rãzboi, destinatpregãtirii jurnaliºtilor civili care participã la acti-vitãþi în zone de conflict sau teatre de operaþiimilitare. Cursul foloseºte ca model de organizareun proiect desfãºurat în ultimii ani de armata bel-gianã ºi va avea 14 cursanþi pe serie, fiind struc-turat pe douã module: primul, în Bucureºti, înzilele de 18 ºi 19 mai a.c., iar al doilea, într-o uni-tate militarã din Predeal, în zilele de 10 ºi 11iunie.Cu acest prilej, vor fi abordate, teoretic ºipractic, teme privind cunoaºterea factorilor derisc din zonele în care se desfãºoarã operaþii mi-litare, a diverselor tipuri de armament, muniþii ºimine antipersonal, a mãsurilor de protecþieN.B.C. ºi a metodelor de acordare a primului-ajutor medical. De asemenea, vor fi prezentateregulile de lucru cu mass-media în condiþii decampanie ºi va fi organizatã o ºedinþã de tragerecu puºca automatã cal. 5,45 mm.

Solicitãrile jurnaliºtilor de a participa la acþi-unile din teatrele de operaþii, precum ºi numãrulmare de reprezentanþi ai mass-media inter-naþionale cãzuþi victime în diferite zone de con-flict ale lumii (în ultimii 10 ani au fost înregistratepeste 1000 de victime), susþin nevoia pregãtiriijurnaliºtilor români pentru însuºirea cunoºtinþelorºi formarea unor deprinderi de lucru ºisupravieþuire în condiþii ostile.

Înscrierile se pot face la ofiþerul de proiect,cpt.cdor. Tiberiu Frãþilã, telefon 410.40.40int.2487, mobil 0722-229.829, e-mail: tfrati-la@mapn.ro. Jurnaliºtii interesaþi pot gãsi maimulte informaþii ºi formulare de înscriere peInternet la adresa: www.mapn.ro/corespondenti.

Biroul de Presã al M.Ap.N.

CURS DE CORESPONDENÞI

DE RÃZBOI

PUNCTE DE VEDERECurierul ARMATEI Pagina 5Nr. 9 (149) din 15 mai 2004

(urmare din numãrul trecut)

Presa de rãzboi ºi responsabilitatea moralã

Este foarte complicat de definit respon-sabilitatea, atunci când faci reportaje derãzboi, când ai de-a face cu atrocitãþi ºi sufe-rinþã umanã evitabile. Ziariºtii au avut mereudificultãþi de decizie, gândindu-se dacã eticaprofesionalã le permite sã exprime compasi-une faþã de oamenii despre care informeazãsau dacã sã rãmânã impasibili la durerea lor.Dincolo de toate acestea, jurnaliºtii cred cão presã bunã serveºte intrinsec interesul pu-blic, dar trebuie sã se gândeascã mai bine laresponsabilitãþile pe care le au atunci când seaflã în regiuni, în care au loc crime de rãzboiºi în care, prin ceea ce întreprind ca oameni,pot schimba cursul evenimentelor.

Cei mai mulþi ziariºti doresc ca muncalor sã aducã o schimbare în lume. Corespon-denþii de rãzboi nu ºi-ar puneviaþa în pericol dacã nu aravea convingerea cã eveni-mentele prezentate de eiservesc un obiectiv maiimportant, prin aducerea ºti-rilor în faþa cititorilor,ascultãtorilor, telespectato-rilor. Ziaristul care este mar-tor la comiterea unei crimenu este absolvit de respon-sabilitatea de a o aduce lacunoºtinþa autoritãþilor com-petente.

Roy GUTMAN, care aprimit premiul Pulitzer pen-tru cã a descoperit lagãrelede concentrare din Bosnia,administrate de sârbi, a sperat cã reportajelelui vor salva vieþi, însã este precaut atuncicând se referã la rolul limitat al ziaristului:“Noi trebuie sã aducem faptele în faþa lumii,pentru ca ea sã le judece. Cel mai mare rãueste sã treci dincolo de aceastã graniþã ºi sãrecomanzi ce ar trebui fãcut”.

Ziariºtii care nu emit judecãþi morale înreportaje ºi care trateazã toate evenimentelela fel, sunt frecvent criticaþi pentru cinism ºimercenariat. Însã, reporterii îºi pot probaresponsabilitatea moralã ºi socialã, fãrã sã seimplice activ în propriile relatãri de presã.Dacã ar trebui ca ziariºtii sã fie trimiºi înstrãinãtate ca asistenþi sociali sau ca man-datari ai soluþionãrii de conflicte, aceasta aravea loc în cadrul unor grupuri sau proiecteaxate pe ajutor umanitar ºi nu în calitate deangajaþi ai agenþiilor de ºtiri.

Ziaristul trebuie sã þinã treazã atenþia citi-torilor, a ascultãtorilor a telespectatorilor.Lucreazã sub presiunea constrângerilorbugetare, iar resursele îi sunt limitate.

Relatarea despre evenimente de excepþie vaavea întotdeauna prioritate faþã deprezentarea vieþii cotidiene a oamenilor. Einu sunt responsabili cu extinderea agricul-turii, nici cu promovarea unui domeniu oare-care, nici asistenþi sociali nu sunt ºi nici nuconsiliazã planificarea familialã. Totuºi,redactorii nu considerã cã rãzboiul este “maibun” decât programele nutriþionale. Princi-pala responsabilitate a lor este aceea de avedea în ce mãsurã este explicat ceea ce sepetrece în lume ºi nu dacã o stare de faptpoate fi amelioratã. Pentru redactori, uneveniment din lume meritã a fi prezentat,atunci când, printre altele, este:

- important (valori general recunoscute,interese sau resurse în impas);

- dinamic (eveniment cu un oarecaregrad de nesiguranþã, cu elemente în schim-bare ºi efect marcat de incertitudine);

- interesant (prezentare care va atrageatenþia cititorilor, ascultã-torilor, telespectatorilor).

Informarea prinintermediul presei poateschimba o situaþie, iaracest lucru a fostrecunoscut de secretarulgeneral în exerciþiu al

O.N.U., KofiA N N A N :“Operaþiunilede menþinere apãcii îºicondiþioneazãsprijinul înfuncþie deconºtiinþa pu-blicã faþã deconflicte; noi avem obligaþia sã facem totposibilul pentru facilitarea activitãþii mass-media”.

Presa de rãzboi cãtre un nou profesionalism

În linii mari, standardele aplicabile preseiprofesionale de rãzboi sunt aceleaºi ca înziaristica generalã; totuºi, ele necesitã oredefinire, adoptatã contextual. Ziariºtii tre-buie sã mediteze mai profund asupra obiec-tivitãþii, de pildã. Deºi trebuie sã relateze înmod imparþial, fãrã a se lãsa dominaþi de

oameni sau evenimente, aceastã obligaþie nuse poate asuma simplu – prin abordarea depe poziþie de egalitate a fiecãrei pãrþi impli-cate în conflict. Atunci când se ocupã de con-flicte complicate, care se desfãºoarã într-unmediu necunoscut, trebuie sã depunã un efortmai mare pentru a explica ºi a evitaalunecarea pe panta simplificãrii. Experþii ºipãrþile interesate pot fi nemulþumiþi de ge-neralizãrile lor; dar dacã greºesc în sensulcelãlalt, cititorii ºi ascultãtorii vor considerareportajul prea complex ºi greu de înþeles.Reporterii trebuie sã se limiteze la descrieri,evitând comentariul. O prezentare bunã aevenimentelor va aºeza evoluþia acestora încontextul istoric ºi politic, identificândcauzele profunde ale conflictului.

În vederea acreditãrii lor, reporterii derãzboi trebuie sã se perfecþioneze, efectuândstudii legate de zonã ºi sã înveþe limba vorbitãacolo. În mod special, ziariºtii au nevoie sãstãpâneascã foarte bine dreptul umanitarinternaþional, legile rãzboiului ºi Convenþi-ile de la Geneva.

În fine, ziariºtii sunt niºte “povestitori”ºi nu investigatori în sociologie sau crimi-nologie. Ei îºi aduc contribuþia prin elocvenþascrierilor ºi prin observaþii. Atunci cândoamenii sunt chinuiþi sau exaltaþi, unica lor

responsabilitate profesionalã esteaceea de a transmite ºi ce simt ei, nunumai faptele. Trebuie sã aibã caþintã pãstrarea demnitãþii umane, prinprisma experienþelor relatate. Eveni-mentele care urmãresc sã sensibi-lizeze, fãrã a oferi nici o analizã sauintrospecþie, nu fac decât sã provoaceemoþiile, chiar sã deformeze faptele,dar fãrã sã ofere explicaþii. Ges-tionarea emoþiilor ºi echilibrarea lorîn consecinþã, prin observaþie nepãr-tinitoare, este una dintre cele maimari provocãri profesionale ale pre-sei de calitate.

În mod ideal, reporterii ºi redac-torii ar putea transforma aceste prin-cipii într-un cod de conduitã profe-sionalã. Ca ziariºti, ei trebuie sãatragã atenþia liderilor politici asupra

necesitãþii de a nu supraevalua rolul presei deinformaþii. Nici o evoluþie în domeniulgeopolitic sau tehnologic nu schimbã faptulesenþial, ºi anume cã jurnaliºtii sunt ºi vor fimereu martori la momentul deciziei. Repor-terii pot contribui la exercitarea de presiunipolitice asupra liderilor guvernamentali, darresponsabilitatea politicilor ºi a acþiunilor leaparþine liderilor guvernamentali înºiºi,indiferent de puterea unui titlu sau deimpactul unei imagini.

Cristina FRATU

PROFESIONALISMUL ÎN PRESA DE RÃZBOI

Pagina 6Nr. 9 (149) din 15 mai 2004 ÎN FLANCUL STÂNG Curierul ARMATEI

“Trebuie sã fiupregãtit”

A intrat în armatã în anul1995 la un batalion de infanterie,iar din 2002 s-a angajat la PoliþiaMilitarã deoarece a considerat cãeste o armã specialã, îmi spunecaporalul Cãtãlin MITROI.

“Executãm tot felul de misi-uni cu specific de Poliþie Mili-tarã, însoþiri de coloane oficiale,pazã ºi escortã V.I.P., paza ºiapãrarea obiectivelor speciale,pãstrarea ºi menþinerea ordinii ºidisciplinei militare. Toate aces-tea se fac având o bunã pregãtirefizicã, cunoaºterea în condiþiunifoarte bune a legislaþiei militareºi a celei rutiere. În momentulcând execuþi misiuni decontrol, patrulã sau controltrafic auto în oraº, trebuiesã fie un exemplu. Nu poþisã opreºti militarii sauconducãtorii de autove-hicule aparþinând armatei,dacã nu eºti bine pregãtit,deoarece existã riscul de ate face de râs. Iar ca sã teimpui prin necunoºtinþã nuai ce cãuta la Poliþia Mili-tarã.

Timp de ºase luni, octombrie2003 – martie 2004 am fost într-o misiune în Bosnia, în cadrulS.F.O.R., împreunã cu alþi colegipoliþiºti militari. A fost o expe-rienþã unicã. Am colaborat cucarabinierii italieni ºi poliþiºtiisloveni. Executam misiuni depatrulare ºi supraveghere. Numi-a fost teamã, deoarece m-ambazat pe pregãtirea pe care o amºi pe colegii mei cu care suntîmpreunã de doi ani ºi amîncredere în ei. Aici, la Poliþia

Militarã, suntem toþi o familie ºidepindem unii de ceilalþi. Vreausã devin subofiþer, am 28 de aniºi doresc sã rãmân în armatã laPoliþia Militarã.”

“Bobocul Plutonului”Caporalul Alexandru

ªTEFANA este la propriu ºi lafigurat bobocul plutonului. Chiardacã are 22 de ani, s-a impus înfaþa colegilor ºi a superiorilor sãiprin profesionalismul de care adat dovadã. Ceea ce i-a permis sãfie selecþionat în plutonul dePoliþie Militarã care a fost în mi-siune în Bosnia. Amintirile cei-au rãmas despre ceea ce a vãzutacolo, sunt plãcute ºi dureroase.

Case distruse, aºezãripãrãsite, terenuri minate, ati-tudinea ostilã a unei pãrþi dinpopulaþie.

Însã au fost ºi momente plã-cute. Unul a fost acela când,împreunã cu militarii sloveni aususþinut certificarea. Adversariilor erau militarii italieni care, înrol de demonstranþi, i-au întâm-pinat cu ouã, roºii ºi fãinã. Nus-au aºteptat la aºa ceva. “La ter-minarea activitãþii, amuzamentula fost mare. Arãtam ca niºte

spaghete, atât noi cât, ºi slovenii.Când am plecat din Bosnia, amsimþit o uºurare, dar ºi o mâhniretotodatã, uºurare pentru cã mãîntorceam acasã la ai mei ºi mâh-nire pentru cã plecam de-acolo.Mâhnire, datoratã faptului cã mãobiºnuisem cu activitãþile deacolo. Italienii au fost cei maideosebiþi camarazi. Poate spirit-ul latin ne-a fãcut sã ne înþelegemaºa bine. Dacã voi avea ocaziaam sã plec ºi la altã misiune ori-unde s-ar desfãºura ea.”

“Merge maºina, seface misiunea”

Unul dintre atuurile PoliþieiMilitare este mobilitatea de care

dau dovadã. Însã, aceas-ta depinde într-o foartemare mãsurã de tehnicadin dotare ºi de cei careo exploateazã, adicãºoferii, iar un exemplu înacest sens este ºi frun-taºul Cãtãlin BULIGA.

“Maºina trebuie sã fie pregãtirãîntotdeauna, fie cã e zi saunoapte. De modul în care dãmdovadã de mobilitate, se rezolvã

sarcinile. Girofarul sau sirena teajutã atunci când trebuie. ªi nutrebuie sã abuzãm de ele, pentrucã în traficul auto trebuie sã fimun exemplu, atât pentru ai noºtri,cât ºi pentru civili. La terminareaunei misiuni îmi predau arma-mentul ºi echipamentul la maga-zie ºi încep pregãtirea maºiniipentru urmãtoarea misiune, chiardacã asta înseamnã ore supli-mentare. În Bosnia am condustehnicã de auto datã de cãtre ita-lieni, ceea ce a impus

cunoaºterea acestora. Ceea ceeste de apreciat, ºi anume, cãproblemele apãrute la tehnicãerau rezolvate de italieni încadrul atelierelor, ºoferul nu par-ticipa. Nu aveam voie sã umblãmla maºini. O misiune mai grea afost în þarã, când am dus ocoloanã de la Piteºti la Câmpu-lung ºi ne-am lovit de tehnica pecare o aveau cei de-acolo. O dis-tanþã de 60 km am parcurs-o înºase ore. Nu sunt mai deosebit

decât colegii mei, însã de cumîmi pregãtesc maºina se face mi-siunea”.Cãpitan Gabriel PÃTRAªCU

EFICIENÞÃ, DISCREÞIE ªI FERMITATESuntem obiºnuiþi cu prezenþa lor eficientã, dar discretã

pe timpul desfãºurãrilor diferitelor misiuni. Nu lipsesc de la nici oactivitate, care se desfãºoarã în unitãþi, tabere de instrucþie, poligoanesau locuri publice. Impun respect, nu numai prin prezenþa atleticã,ci ºi prin þinutã ºi conduitã ireproºabilã. Iar dacã este nevoie, le poatecrea ºi visuri urâte celor certaþi cu ordinea ºi disciplina militarã.

Au reprezentat ºi reprezintã cu profesionalism ºi devotamentArmata României în diferite teatre de operaþiuni din Africa, Europaºi Asia. Valoarea poliþiºtilor militari români, cãci despre ei este vorbaa fost recunoscutã ºi de cãtre strãini, fie ei civili sau militari. ªi, pen-tru cã, pe 15 mai, se va sãrbãtori Ziua Poliþiei Militare, am stat devorbã cu trei poliþiºti militari din compunerea companiei de poliþie

militarã subordonatã Batalionului 300.

KAKI 100%Curierul ARMATEI Pagina 7Nr. 9 (149) din 15 mai 2004

Permanent, îi simþim prezenþa protec-toare, fie în serviciul de permanenþã, peterenurile de instrucþie, în aplicaþii,poligoane sau în misiunile internaþionale.

Purtãm pe ºoldul stâng ºi în raniþe, sauavem la birouri pãstratã o micã parte dinceea ce înseamnã arma “Chimie Militarã”.ªi acest lucru nu îl facem doar noi, cei carene desfãºurãm activitatea în sistemul mili-tar, ci ºi cei din viaþa civilã, chiar cu foartemultã responsabilitate, conºtientizând la felca ºi noi rolul ºi importanþa acestei specia-litãþi. În fiecare an, la 15 mai, se sãrbã-toreºte ziua armei Chimiei Militare, armãce are în compunerea ei oameni destoinicicare prin ceea ce fac ºi întreprind ne ajutãatunci când situaþia o impune.

Un chimist deosebitLocotenentul Radu DRAGOMIR coman-

dantul Companiei Apãrare Nuclearã Biolog-icã ºi Chimicã subordonatã Brigãzii 34Mecanizatã a absolvit Institutul Militar“Nicolae Bãlcescu” din Sibiu specialitateaChimie Militarã în anul 1996. De atunci ºipânã în prezent, ºi-a desfãºurat activitatea înunitãþile militare din Dobrogea. A început laTopraisar în postura de comandant de pluton,iar din 2001, de când a fost numit la coman-da acestei subunitãþi, se aflã la Mihail Kogãl-niceanu. “Îmi aduc aminte cu multã plãcerede lectorii din Institut ºi mai ales de cei de lacatedra de specialitate, îmi spune Rãducu (aºaîl alintã colegii). Fãrã ei nu aº fi reuºit ca sãpãtrund tainele acestei arme deosebit de com-plexe. ªi, fãrã modestie, pot spune cã prinvolumul mare ºi variat de tehnicã pe care îlare subunitatea în dotare ºi anume: autospe-ciale ºi T.A.B. de cercetare radiologicã ºichimicã, autospeciale de decontaminare atehnicii ºi a terenului ºi de decontaminare apersonalului, se pot executa diferite misiuniîn sprijinul brigãzii. Misiuni care constau încercetarea radiologicã ºi chimicã, deconta-minarea totalã a armamentului, tehnicii ºi apersonalului ºi sprijinul de foc cu ajutorularuncãtoarelor de grenade incendiare. Dupãcum puteþi observa, tot ceea ce am enumeratnecesitã un volum mare de cunoºtinþe. Atâteu, cât ºi subordonaþii mei acordãm o atenþiedeosebitã pregãtirii propri de specialitate. Lanoi, la chimiºtii militari, greºelile nu sunt per-mise ºi, dacã totuºi se întâmplã sã greºeºti osingurã datã, efectele sunt incalculabile.Împreunã cu subordonaþii pe care doresc sã îievidenþiez, lt. Florin PÃUN, m.m. GheorgheBUCUR, plt.adj.pr. Gheorghe TALABà ºiplt. Laurenþiu BOTEANU am participat ladiferite misiuni cum ar fi: RESCUE EAGLE2000, COOPERATIVE PARTNER 2002,CORNERSTONE ºi SILENT HORSE,ambele în 2003, unde am intervenit în spri-jinul forþelor participante în compunerea sis-temului logistic. Iar, la Dunãrea Albastrã2003, am desfãºurat misiuni de specialitate

pentru limitarea urmãrilor unui dezastru(ipotetic) produs la un obiectiv industrial, maiprecis la Cernavodã, în colaborare cureprezentanþii Centralei Nucleare Electrice.Pentru îndeplinirea acestor misiuni a trebuitca tehnica sã funcþioneze în bune condiþiuni.Funcþionarea ei a depins însã de profesiona-lismul echipei pe care o am în companie.” PeRãducu, nu-l gãseºti doar în postura de

comandant de companie, deseori l-am vãzutalãturi de cei de la compartimentele S3 ºi S4din statul major al brigãzii. Absenþa în statulunitãþii a unui specialist în domeniul apãrãriiN.B.C. a fost suplinitã de acest ofiþer carecomandã o companie, rezolvã situaþiile ve-nite în cadrul specialitãþii lui, executã servi-ciul de ofiþer principal ºi nu pierde nici unantrenament de stat major sau aplicaþiedesfãºuratã de cãtre marea unitate. Când aretimp liber ºi asta foarte rar, îl dedicã hobby-urilor sale: calculatorul ºi sportul. Iar cândajunge acasã, în Cãlãraºi pentru a fi alãturide soþia sa nu uitã niciodatã sã-i ofere unbuchet mare de trandafiri roºii. Chiar dacãale vieþii valuri l-au încercat ºi cu necazuri,rãmâne acelaºi om aºa cum îl cunosc, adicãdeosebit.

“Sã ne facem meseria aºa cum trebuie”

La 52 de ani pe care îi are ºi la 30 de anide la absolvirea ªcolii de Subofiþeri de laSibiu, specialitatea chimie militarã, plu-tonierul adjutant principal GheorgheTALABÃ nu a pregetat sã accepteprovocãrile ghidului carierei militare. ªianume, acelea de a se întoarce la origini ºi dea face ceea ce se pricepe cel mai bine,instrucþie. “În anul 1971 când eram tânãr, amfost sfãtuit de inginerul de la Uzina MinierãRovinari, unde lucram ca strungar, ca sã dauexamen la o ºcoalã militarã. I-am urmat sfa-tul ºi în 1972 am dat admiterea, iar în 1974am terminat alãturi de alþi 31 de colegi,ªcoala de Subofiþeri, arma chimie militarã.La aceastã datã, sunt singurul dintre colegiimei care am rãmas în activitate. Am ajuns launitatea militarã din judeþul Constanþa, maiprecis la Corbu, fiind numit pe funcþia de

instructor chimic. Acolo am stat 12 ani, pânãîn 1986, când am venit în Constanþa la o uni-tate de cercetare, tot pe aceeaºi funcþie. Întreanii 1998 – 2003 am îndeplinit funcþia de ºefdepozit materiale tehnice ºi ºef birou docu-mente secrete la o unitate de artilerie anti-aerianã. Datoritã procesului de restructurare,începând cu anul 2003 am fost încadrat lacompania apãrare N.B.C., în funcþia de

comandant grupã decontaminare teren.În lipsã de personal specializat, am fostnumit prin cumul ºi la comanda plu-tonului decontaminare teren. Aºa cãam luat-o de la început ºi nu îmi parerãu. Ca instructor chimic am rãspunsde pregãtirea personalului militar dinunitãþile în care am lucrat ºi a milita-rilor în termen în a doua specialitate. ªiam fãcut-o cu seriozitate ºi compe-tenþã. La toate controalele prezentamtemele supuse verificãrilor. Eram sin-gurul chimist din unitate ºi nu doreamsã fiu prezentat ca unul care nu-ºi fãceadatoria. Nu mi s-a întâmplat niciodatã.Am fost învãþat sã muncesc iar cartea

mea de vizitã a fost munca. În 30 de ani dechimist, am trãit dezvoltarea ºi dotarea aces-tei arme. Cine îºi închipuia acum 20 sau 30 deani cã noi vom participa la misiuni inter-naþionale ºi cu chimiºti, având în dotarenumai tehnicã româneascã. În anii ’70 ºi ’80fãceam instrucþie cu A.D.T. 53 montat pe unSR 132 ºi cu “elefãnþelul”. Cei mai în vârstãîºi aduc aminte. Cu ceea ce existã astãzi în

dotare, se pot face diferite activitãþi care potfi îndeplinite în bune condiþiuni. Pentru mine,reîntoarcerea la porthartã, la caietul de pro-gram ºi la terenul de instrucþie nu a fost uºorã,dar nu m-am dat bãtut. Chiar dacã am colegitineri ºi cu facultate, þin pasul cu ei. Iar, dacãva fi nevoie sã mergem ºi la o misiune înafarã, voi spune prezent, chiar dacã am aniipe care îi am. Celor mai tineri care sunt alã-turi de mine, aici la companie, deseori le-amspus cã numai de noi depinde sã ne facemmeseria aºa cum trebuie. Adicã, cu profe-sionalism ºi devotament”.

CãpitanGabriel PÃTRAªCU

CHIMIªTI I SPUN: “PREZENT!”

Numãrul misiunilor executate de mili-tarii craioveni pânã în prezent a depãºit demult cifra sutelor. S-au executat zilnicpatrule în zona de responsabilitate pentru agaranta libertatea de miºcare a Forþelor Coa-liþiei ºi a populaþiei locale, precum ºi pentrua realiza un cadru general de normalitatepentru activitãþile cotidiene. Militarii olteniparcurg zilnic sute de kilometri pentru aacoperi întreaga zonã de responsabilitate,care mãsoarã aproximativ 5600 km pãtraþi,aproximativ jumãtate din suprafaþa provin-ciei Kosovo. Permanent, infanteriºtiicraioveni învaþã, revizuiesc ºi se antreneazãpentru modalitãþile de reacþie în diferite si-tuaþii, executã pregãtiri care se prelungescpânã târziu, în noapte. În acest fel se poateevita surprinderea de cãtre adepþii fostuluiregim al lui Saddam Hussein, precum ºi de

cãtre celelalte forþe insurgente, care orga-nizeazã atacuri, nu numai împotriva forþelorCoaliþiei, dar ºi împotriva populaþiei locale.Atât militarii, cât ºi tehnica din dotare sunt lacel mai înalt nivel de operativitate, fiind înmãsurã sã reacþioneze în orice moment din ziºi din noapte fãrã greºealã.

“Gata pentru misiune” ºi “Înainte” suntmesaje care se aud în cãºtile celor careexercitã actul de comandã la diferite ore alezilei. Transportoarele B33 “Zimbru”, trans-portoarele de cercetare, de geniu ºi dearuncãtoare calibru 82mm zumzãie liniºtitorºi constant, aºteptând comanda de deplasare.Este deja ceva obiºnuit ca la fiecare misiunesã parcurgã cel puþin o sutã de kilometri. Ofac cuminþi, bine stãpânite de mecanici-con-ductori cu experienþa conducerii maºinilorde luptã pe diferite meridiane ale Globului,de la savana africanã, pânã în nisipurile ºimunþii Afganistanului. Cu toate cã misiunilese executã zilnic, acestea nu au devenit ruti-nã.

ÎN LINIA ÎNTÂI Curierul ARMATEIPagina 8Nr. 9 (149) din 15 mai 2004

AR

MM II SS II UU NN II DD EE PP AA CC EE AA CC OO LL OO UU NN DD EE TT II MM PP UU LL

Militarii craioveni au execu-tat nu demult, pentru prima datãde când sunt trupe române înIrak, patrulare pe jos în loca-litãþile importante din zona deresponsabilitate. Acesta este unaspect pozitiv al misiunii noas-tre, deoarece realizeazã oapropiere între militari si popu-laþia civilã irakianã. Vizitândtabãra româneascã de lângãNassiriya, comandantul DivizieiMultinaþionale de SE, gene-ralul britanic Sir AndrewSTEWART a apreciat cã: “...protecþia vine din partealocalnicilor ºi infanteriºtiiromâni trebuie sã comunicecu populaþia, irakienii trebuiesã vã simpatizeze, sã vã ofereinformaþii...”.

Prima patrulã pe jos afost condusã de însuºicomandantul companieiBRAVO, cãpitanul LiviuRADU-MIC: “La pregãtireaacestei misiuni am plecat dela premisa cã pericolul poateveni de pretutindeni, cãfiecare localnic poate deþineo armã ºi poate avea intenþii

ostile. În Irak evenimentele maimult sau mai puþin fericite dinviaþa oamenilor se marcheazã cufocuri de armã. Este adevãrat cãele sunt trase cãtre cer. Mi-ampregãtit oamenii sã se aºtepte laorice ºi sã fie gata sã reacþionezeconform situaþiei, nu înainte de ase gândi ºi la aplicarea regulilorde angajare.”

Operaþiile în sprijin umanitarau cãpãtat valenþe deosebite în

acest proces de stabilizare ºireconstrucþie a Irakului. În acestsens au fost identificate ºi puseîn practicã acþiuni specificerelaþiilor civil-militare al cãrorimpact a dat rezultate deosebite,ceea ce s-a demonstrat ºi peperioada confruntãrilor cu miliþi-ile lui Muhtada al Sadr, când înzona noastrã nu au existat con-fruntãri, rezolvând totul la masanegocierilor. Ca atare, stabilirea

de contacte cu liderii locali ºi cuºefii consiliilor locale au consti-tuit ºi constituie unul din obiec-tivele prioritare ale batalionului.Numai pe baza unui dialogdeschis se pot gãsi soluþiile via-bile la problemele pe care le arepopulaþia din zonã. Evaluareacelor realizate pânã acum consti-tuie un nou punct de plecare pen-tru acþiunile viitoare.

Comanda unitãþii s-a întâlnitîn repetate rânduri cu ºefii con-siliilor locale, cu ºeicii din zona

de responsabilitate, precum ºicu vice-guvernatorul provin-ciei Dhi Qar pentru zonanoastrã de responsabilitate.Rezultatele acestor întâlniri sepot concretiza într-o singurãfrazã: “Militarii români suntprietenii noºtri ! Ei au venitaici sã ajute poporul irakian ºisã menþinã securitatea. Sun-tem foarte mulþumiþi de acti-vitatea lor”. Aceste cuvintesunt rostite de majoritatea li-derilor locali cu care au avutloc întâlniri, atât în satele dinzona de responsabilitate, câtºi în tabãra militarilorcraioveni de la “WhiteHorse”.

Prieteni, acolo unde alþii vãd doar inamici

Patrulele nisipurilorîncinse

S-au scurs mai mult de 90 de zile de când primii militari olteni din Batalionul26 Infanterie “Neagoe Basarab” de la Craiova, aterizau pe aeroportul din Tallil, marcând,la acel moment, începutul unei noi misiuni, unei noi provocãri. Unii dintre ei aveau în urmãexperienþa misiunii din Afganistan, botezul deºertului ºi al furtunilor de nisip, alþii aduceaucu ei o altã experienþã, acumulatã în teatre de operaþii din diferite zone ale Europei ºi Africii,iar ultimii - cei mai puþini - ce-i drept, erau pentru prima datã într-o misiune în afara graniþelorRomâniei. Acomodarea cu noile condiþii de mediu ºi executarea misiunilor s-a realizat într-un timp foarte scurt, executându-se recunoaºteri ºi patrule în comun cu militarii Batalionu-lui 811 Infanterie Dej, pentru familiarizarea cu zona de responsabilitate din sud-estul provin-

ciei Dhiqar, încã din ziua imediat urmãtoare sosirii în Teatrul de operaþii Militare.

OO dd ii ss ee ee aa ““ SS cc oo rr pp ii oo nn ii ll oo rr rr oo ºº ii ii ””

În Irak nu existã loc pentru rutinã, nu ne-oputem permite. În fiecare zi apare altceva, o altãameninþare, un alt mod - mai mult sau mai puþiningenios - de a ataca trupele coaliþiei ºi de a pro-duce pierderi, uneori chiar ºi fãrã rost. Aceste pro-cedee folosite sunt îndelung studiate ºi analizatela nivelul comandamentului, statului major ºicomandanþilor de subunitãþi, iar rãspunsul în faþaunui eventual atac asupra militarilor români esteîntotdeauna bine pregãtit.

Cea mai importantã rutã de patrulare - legã-tura dintre nordul ºi sudul Irakului - este o comu-nicaþie rutierã care traverseazã zona de respon-sabilitate a “Scorpionilor roºii”. Nu am vãzutvreodatã coloane atât de lungi. Traficul de peautostradã poate fi, câteodatã, asemeni unui ºarpeimens care se deplaseazã cu peste 100 de kilo-metri pe orã spre o destinaþie ce joacã, mai multca sigur, un anumit rol în asigurarea stabilitãþiiºi reconstrucþiei în Irak. Aceastã ºosea face partedin reþeaua rutierã care, alãturi de cea de cãi fe-rate - nu foarte dezvoltatã, dar bine realizatãtehnic - au asigurat ºi asigurã un anumit grad demobilitate într-o þarã relativ mare, aproape 450000 de kilometri pãtraþi. Patrulãm pe comunicaþiicare odatã au fost iluminate, cu stâlpi din 50 în 50de metri pe distanþe de sute de kilometri. Marca-jele din asfalt sunt realizate din mozaic alb, fixatpiesã cu piesã, în asfaltul care se încãlzeºte pânãla 80-90 de grade Celsius, pe timp de varã ºirezistã de minune.

Ruta “Scorpionilor roºii”

ÎN LINIA ÎNTÂICurierul ARMATEI Pagina 9Nr. 9 (149) din 15 mai 2004

AR

AA FF OO SS TT AA RR UU NN CC AA TT CC UU UU NN SS EE CC OO LL ÎÎ NN UU RR MM ÃÃ

Cu toate cã acþiunile din ultima perioadã au fost cele maicomplexe de la terminarea rãzboiului, iar “Scorpionii roºii” s-auconfruntat cu situaþii deosebite, starea moralului continuã sã fiela un nivel ridicat, fapt relevat de menþinerea unei foarte bunestãri de disciplinã, precum ºi de îndeplinirea misiunilor încre-dinþate în cele mai bune condiþiuni. Aceastã stabilitate a stãriimoralului se datoreazã, în primul rând, experienþei în misiuniinternaþionale, apoi bunelor relaþii interumane, coeziunii, încre-derii în comandanþi ºi, nu în ultimul rând, pregãtirii temeiniceexecutate în þarã, înainte de începerea misiunii.

Apreciind primele trei luni în care militarii craioveni auacþionat în Irak, ºeful de stat major al batalionului, maiorul DanIONESCU, spunea cã este ,,O misiune solicitantã, marcatã dedificultãþile ºi riscurile specifice, dificultãþi ºi riscuri pe carefiecare ºi le-a asumat de când a ales acest batalion. Ne bucurãmla gândul cã fiecare dintre noi, sacrificându-se pe sine, pune o pia-trã la temelia noului Irak atât de încercat.”

Fãrã a avea pretenþia unei analize exhaustive a primeijumãtãþi de misiune, comandantul Batalionului 26 Infanterie“Neagoe Basarab”, a declarat: “Am parcurs trei luni caracterizatede un grad ridicat de complexitate. Au fost situaþii în care eramimpresionaþi de lumina din ochii copiilor ce începeau o nouã zide ºcoalã, într-o clasã nouã, cu ghiozdane ºi caiete noi, dar ºi cusituaþii limitã, în care am rãspuns cu foc pentru a ne apãra viaþa,împotriva celor care nu pun nici un preþ pe acest dar divin. Estegreu de explicat în cuvinte ceea ce simte un comandant care,prin atribuþiile funcþiei, gustã din satisfacþiile profesionale alemisiunilor îndeplinite de cãtre subordonaþi, la toate palierele, cumaximum de mãiestrie. Sperând cã riscurile ºi ameninþãrile nuse vor exacerba în cea de-a doua jumãtate a misiunii, afirm cutoatã încrederea cã mizez în continuare pe spiritul acestei unitãþi,pe coeziunea deplinã a structurii ºi pe sentimentul probat cu multînainte, cã îi am pe toþi aproape de mine.”

Un conflict care a dat timpul cu un secol în urmã

La mai mult de un an de la terminarea rãzboiului, imagineape care o oferã modul de trai al irakienilor de rând ne conduce,fãrã sã vrem, cu câteva sute de ani înapoi, în timp. Sunt oamenisimpli care îºi duc viaþa de pe o zi pe alta, în case dãrãpãnatesau în corturi confecþionate din zdrenþe ºi amplasate în locuriunde apa, provenitã de la ploile atât de rare, intrã cu greu înpãmântul despre care se spune cã este îmbibat cu petrol. Copiiioamenilor nevoiaºi cresc desculþi, îmbrãcaþi sumar, murdari ºifãrã a ºti cum aratã o jucãrie. Ei sunt cei mai fericiþi dacã primesco sticlã cu apã proaspãtã sau o napolitanã. Majoritatea irakie-nilor cred în viitorul lor ºi al copiilor lor, au convingerea cã prinmuncã pot avea siguranþa ºi stabilitatea pe care o viseazã de atâtatimp. Singura speranþã pentru poporul irakian atât de încercat oreprezintã militarii de diferite naþionalitãþi, din toate colþurilelumii, veniþi aici pentru binele Irakului.

Activitãþile desfãºurate de “Scorpionii roºii” de la Craiovareflectã mesajul de pace ºi libertate pe care îl poartã militariiromâni alãturi de partenerii din Coaliþie pentru sprijinirea poporu-lui irakian care a fost, în ultimii 50 de ani, subjugat de un regimtotalitarist. Reprezintã o piatrã pusã la temelia reconstrucþiei uneiregiuni pe care cu toþii sperãm sã nu o mai denumim o sursã ainstabilitãþii mondiale.

Paginã realizatã de locotenent Dan-Cristian CÃNUCI

( Titlul ºi intertitlurile aparþin redacþiei.)

Puþinã matematicã:experienþã+disciplinã+pregãtire

= (moral+calitate)2“Oamenii acestor locuri au nevoie de alimente, apã potabilã, locuri de muncãºi siguranþa zilei de mâine”, aprecia locþiitorul comandantului batalionului, maiorulGabriel TOMA. Pânã în prezent, s-a acþionat intens în acest domeniu al acþiunilorcivil-militare. Militarii Batalionului 26 Infanterie “Neagoe Basarab” au continu-at proiectele preluate de la colegii de la Dej, dar au ºi lansat noi proiecte cu cola-borarea brigãzii italiene “Ariete”. Fondurile pentru dezvoltarea acestora provin dela Coaliþia Multinaþionalã, iar întreaga muncã de planificare, coordonare ºi veri-ficare este dusã de militarii români din cadrul celulei de cooperare civili-militari,conduse de locotenentul Cristian RÃDUCU.

“Acþiunile pe linia colaborãrii civil- militare au o importanþã deosebitã în con-textul îndeplinirii în bune condiþii a misiunii încredinþate, aceea de asigurare a sta-bilitãþii în zonã ºi de creare a unui mediu sigur în zona de responsabilitate. Spunacestea, deoarece, prin finalizarea unor proiecte ºi prin începerea altora noi, însprijinul populaþiei, se realizeazã o apropiere între militarii români ºi irakieni,apropiere care este deosebit de importantã pentru reuºita misiunii noastre. Pe viitor,intenþionãm sã realizãm o implicare mai mare a autoritãþilor locale, a ºeicilor ºia ºefilor consiliilor locale din localitãþile din zona noastrã de responsabilitate înaceste activitãþi, îndeosebi, în procesul de luare a deciziilor privind firmele irakienecu care doresc sã colaboreze, precum ºi stabilirea lucrãrilor de care au nevoie.Militarii coaliþiei vor interveni doar pentru semnarea contractelor, verificarealucrãrilor ºi la final pentru a plãti serviciile prestate.”

O altã misiune a Batalionului 26 Infanterie este aceea de monitorizare ºi îndru-mare a pregãtirii unei companii din Batalionul ICDC (Iraqi Civilian Defense Corp)- care reprezintã o structurã a noii armate irakiene - aflat în responsabilitateaBrigãzii italiene Ariete. Doisprezece militari români, conduºi de locotenentul Ghe-orghe ADINEL urmãresc ca programul de instrucþie sã se desfãºoare în confor-mitate cu standardele stabilite. Comandanþii celor aproape 200 de militari câtnumãrã aceastã companie sunt ofiþeri tineri, fãrã experienþã, dar foarte convinºi deimportanþa activitãþii lor pentru formarea unei armate bine pregãtite, dupã mo-delul armatelor moderne. “Este o adevãratã bucurie sã conlucrãm cu militariiromâni - afirma comandantul batalionului ICDC, locotenentul-colonel AMER. Aumultã rãbdare cu militarii noºtri ºi ne-au învãþat tot ceea ce trebuie despre orga-nizarea punctelor de control trafic, protecþia unui perimetru ºi executarea patrulelor.Românii sunt instructori excepþionali. Când începem instrucþia, dimineaþa, uitãmde necazuri, reînvie speranþa.” Aceastã structurã militarã a cãrei pregãtire estecoordonatã ºi de militarii români este cea care, într-un viitor nu foarte îndepãrtat,va trebui sã preia atribuþiile de garant al stabilitãþii în Irak, precum ºi siguranþacetãþenilor irakieni, împreunã cu forþele de poliþie, ºi ele în formare.

Ca sã înfloreascã pacea, trebuie sãditã mai întâi speranþa

Sãrbãtorile Pascale au adus ºi în zona de acþiune a militarilor craioveni, la felca în tot Irakul, o perioadã tensionatã, marcatã de violenþe. În zona Nassiriya, auavut loc ciocniri între militarii italieni din Brigada “Ariete” ºi miliþiile lui Muhta-da al Sadr, acþiuni care s-au întins pe parcursul mai multor zile. “Scorpionii roºii”au acþionat ziua ºi noaptea pentru blocarea comunicaþiilor care ar fi permis acce-sul spre Nassiriya a unor grupãri înarmate, ostile Forþelor Coaliþiei. Misiunea adurat aproape trei zile ºi a fost pregãtitã cu tot profesionalismul ºi seriozitatea.Transportoarele au fost dotate cu un strat suplimentar de protecþie împotriva lovi-turilor antiblindate, format din saci de pãmânt strâns legaþi de cutia blindatã.

În zona de responsabilitate a militarilor craioveni, situaþia a fost relativ calmã,deoarece oltenii din Batalionul 26 Infanterie nu au fost þinta nici unui atac. Nus-a executat nici un foc de armã, situaþia rezolvându-se pe calea dialogului, încadrul operaþiunii “Diplomatic approach”.

Comandantul detaºamentului, locotenent-colonelul Nicolae CIUCÃ, a con-dus o echipã din Statul Major care s-a deplasat în localitatea Shuk Ash Suyukh, celmai important oraº din zona de responsabilitate a “Scorpionilor roºii”, pentru oîntrevedere cu reprezentanþii consiliului local ºi cu vice-guvernatorul provinciei.

Dialogul, început în tabãra militarilor craioveni cu câteva zile în urmã, a con-tribuit la ameliorarea situaþiei din zonã ºi la reluarea activitãþilor care sã vinã în spri-jinul localnicilor. Desigur cã populaþia irakianã se va confrunta în continuare cumari ºi numeroase probleme, cele mai importante fiind cele economice, problemecare favorizeazã activitãþile criminale. Având întregul sprijin al populaþiei locale,exprimat prin liderii acestora, militarii craioveni vor putea sã-ºi desfãºoare în con-tinuare misiunile în scopul asigurãrii unui mediu stabil în zona de responsabilitatede la sud de Nassirya.

Sfintele Paºti în lumea Islamului

Pagina 10Nr. 9 (149) din 15 mai 2004 Curierul ARMATEI

În ziua de 6 martie 2004 s-a împlinit un secolde la naºterea, într-o comunã mãruntã din Buco-vina (Dãvideni), muzicianului bucovinean JosephSchmidt, tenorul român comparat odinioarã depresa epocii cu marele Enrico Caruso. Populari-tatea sa avea aceeaºi cotã cu Placido Domingo ºiLuciano Pavarotti în zilele noastre. Discurile-com-pact cu ariile celebre din Turandot, Trubadurul,Rigoletto ºi Tosca interpretate de Joseph Schmidtîl apropie pe regretatul tenor de cele douã vedetecontemporane. Ce pãcat, pentru lirica româneascã,sã consemneze dispariþia acestui fabulos cântãreþintrat în lumea umbrelor la vârsta de numai 38 deani.

Cariera artisticã a tenorului român s-a realizatfulgerãtor, dacã ne gândim cã în numai 14 ani aimprimat pe discuri aproape 200 de arii de operã ºioperetã, cântece populare ºi melodii ebraice detemplu, piese de muzicã uºoarã. A susþinut specta-cole de operã/operetã cu un repertoriu de marediversitate stilisticã în Germania, Franþa, Elveþia,

Turcia, Mexic, S.U.A.,Danemarca, Cuba. A rea-lizat filme muzicale deneuitat ca “Expresuldragostei”, “ªi Goetheiubea”, “O stea a cãzut dincer”, “Un cântec strãbatelumea”, “Azi e cea maifrumoasã zi din viaþamea”.

Dupã succesulpeliculei cinematograficedin 1933, avea sã declare“Un cântec strãbate lumea

e filmul care mi-a dat tot ce ar fi dorit alþii: succes,renume ºi destui bani; totuºi cea mai fierbinte do-rinþã a mea e a face sã strãbatã lumea melodioase-le cântece româneºti care mi-au legãnat copilãria”.

A debutat în 1924 cu arii din operele lui Verdi,Rossini, Bizet, Leoncavallo ºi Flotow, dar ºi cubalade ºi cântece româneºti.

Debutul la Radio-Berlin (18 aprilie 1929) înrolul Vasco da Gamma din opera Africana de G.Geyeabeer a marcat strãlucita colaborare cu pres-tigiosul post de radio german.

În mai puþin de patru ani (1929-1932), JosephSchmidt a cântat principalele roluri din Martha,Wilhelm Tell, Louisa, Idomeneo Dinorah, Trubadu-rul, Don Sebastian, Bal mascat, Rigoletto, Bank-Ban(!), Vesperul sicilian, Benvenuto Cellini, Flau-tul fermecat, Don Carlos, Povestirile lui Hoffmann,Traviata, Salomeea, Cântecul lui Fortunio,Mefistofele, Boris Godunuv, Semiramida, Euryan-the, Pantofiorii þarinei, 1001 de nopþi (J. Strauss),Poºtalionul din Longjumeau (A.Adam), Nadia(Ed.Kunuecke), Hoþii (Verdi) etc.

De-a lungul întregii sale vieþi, Joseph Schmidtnu ºi-a uitat patria. A revenit ºi a concertat deseoriîn România (Bucureºti, Timiºoara, Câmpulung,Cernãuþi). ªi-a pãstrat paºaportul românesc în toateperegrinãrile sale europene, iar, când a obþinut vizade intrare în S.U.A. pentru a cânta la MetropolitanOpera, era prea târziu… A murit în chinuri, într-unlagãr nazist (1940-1942), la Girenbad (Elveþia).

CCAARRNNEETTCCUULLTTUURRAALL

JOSEPH SCHMIDTUn tenor român de legendã

ÎNÃLÞAREA DOMNULUIPe 20 mai, creºtinii ortodocºi sãrbãtoresc Înãlþarea Domnului, zi sfântã cu care se încheie

ciclul Sãrbãtorilor Pascale.Dupã cum se ºtie, la 40 de zile dupã Înviere, Apostolii erau la Ierusalim când li s-a arã-

tat Domnul Iisus, care a plecat cu ei la marginea oraºului, spre Muntele Mãslinilor, unde seafla ºi grãdina Ghetsimani, locul în care fusese prins ºi dus spre supliciu ºi moarte de bunãvoie. Dând ultimele sfaturi Apostolilor, El le-a poruncit sã rãmânã în Ierusalim pânã cândvor primi o nouã putere din ceruri. În timp ce le vorbea, a fost învãluit într-un nor luminosºi s-a înãlþat la cer în slava îngerilor.

În timp ce Apostolii priveau spre cer, doi îngeri, în haine strãlucitoare, au apãrut înain-tea lor spunând: “Bãrbaþi galileeni, ce staþi cãutând spre cer? Acest Iisus, care s-a înãlþat dela voi, va veni aºa precum L-aþi vãzut pe El mergând lacer”. Prin aceste cuvinte, era anunþatã cea de-a douavenire a Mântuitorului.

Pentru credincioºi, aceastã zi conþine, printre altele,interdicþii severe de muncã. Abundã acum practicilelegate de cultul morþilor: pomeni, curãþirea ºiîmpodobirea mormintelor.

Se efectueazã, de asemenea, numeroase obiceiuri ºipractici magice de apãrare: culegerea ºi sfinþirea florilor,frunzelor ºi plantelor apotropaice (alungãtoare de duhurirele): alun, nuc, leuºtean, paltin, atingerea vitelor ºioamenilor cu leuºtean, sunatul din bucium, ca sã nu seprindã farmecele.

Ziua de Înãlþare este, totodatã, un adevãrat hotar pen-tru diferite activitãþi economice: se încheie semãnatulplantelor, mai ales al porumbului, se urcã boii ºi juncanii la pãºunile montane, se însemneazãmieii prin crestarea urechilor.

Formulele de salut sunt legate de marea sãrbãtoare a Înãlþãrii: “Hristos s-a înãlþat” ºi“Adevãrat s-a înãlþat”. Este ultima zi în care se vopsesc ouã, cãrora li se adaugã ofrandebogate.

Cu unele mici variante, ziua este sãrbãtoritã pe tot cuprinsul þãrii într-o atmosferãdeosebitã.

Ziua de Înãlþare a devenit ºi Ziua Eroilor, fiind cinstiþi aºa cum se cuvine, cei cãzuþi înrãzboaie, cei ale cãror suflete au rãmas vii în conºtiinþa întregului popor.

Altarele recunoºtinþeiRãzboiul Reîntregirii, cu cei peste 800.000

de ostaºi morþi pe câmpurile de luptã, a asi-gurat împlinirea marelui ideal pentru care autrudit generaþii întregi – România Mare. Teri-bila încleºtare a neamului românesc, începutãîn noaptea de 14/15 august 1916, s-a con-cretizat printr-un lung ºir debãtãlii a cãror rostire neînfioarã ºi ne emoþioneazã înacelaºi timp: Jiu, Olt, Turtu-caia, Flãmânda, Prunariu,Dragoslavele, Neajlov,Mãrãºti, Mãrãºeºti, Oituz etc.

Aceºti Eroi ai Reîntregiriiaveau nevoie, alãturi de cei aiIndependenþei, de “binecu-vântare” ºi “slãvire”, ºi,înainte ca tunurile sãamuþeascã, Ministerul deRãzboi de la Bucureºti s-aîngrijit de rãmãºiþele pãmânteºti ale tuturorcelor cãzuþi pe câmpul de onoare.

Au fost emise, astfel, o serie de De-crete-Legi care, prin punerea în aplicare, aupermis constituirea unei Comisii de expropierea mormintelor ºi cimitirelor militarilor morþiîn timpul rãzboiului care, prin filialele locale,sã determine locul exact unde se gãsescmormintele ºi cimitirele soldaþilor morþi în

rãzboi, pentru a se evita profanarea lor.Suflarea satelor, de la copil la bãtrân,

s-a preocupat de strângerea, de prin pãduri,lunci, câmpii, a rãmãºiþelor ºi au fost înhu-mate în cimitire militare sau, dacã nu existau,în curþile bisericilor etc.

Ministerul de rãzboi era informat cã peste“multe morminte ale eroilor s-a tras cu plugulde proprietari”.

Celor vinovaþi, de aseme-nea lucruri, li s-au fãcut “actede dare în judecatã”, ripostafiind foarte durã.

Cultul nostru faþã de eroiineamului este pentru poporulromân întoarcerea lui larãdãcini. O întoarcere cusmerenie ºi admiraþie, cupreþuire ºi recunoºtinþã. Fãrãfaptele ºi jertfa înaintaºilornoºtri nu am fi existat capopor.

Ei au murit pentru Patrie, pentru Lege ºiNeam ºtiuþi sau neºtiuþi, în þarã sau departe deþarã. Au murit de tineri, ca viteji ºi aºa vorrãmâne în memoria colectivã.

Lor le ridicãm altare în inimi ºi înconºtiinþã.

Paginã realizatã demaior Ion PAPALEÞ

J. Schmidt, înperioada berlinezã

UNIVERS SPIRITUAL

Curierul ARMATEI Pagina 11Nr. 9 (149) din 15 mai 2004LECÞIA DE ISTORIE

Galeria marilor comandanþi aioºtirii române distinºi în bãtãliilepurtate pentru neatârnare ºi unitatenaþionalã a reþinut în panoplia sanumele ºi figurile a numeroase per-sonalitãþi militare. Într-un colþumbrit, voit sau nevoit, apare ºichipul generalului de corp de armatãConstantin Cristescu, comandantulArmatei 1 române în prima parte abãtãliei de la Mãrãºeºti în vara anu-lui 1917. Spunem umbrit, deoareceacest ofiþer de elitã a fost înlocuit înplinã bãtãlie, când momentul criticfusese depãºit ºi premisele victorieise conturau. Apare fireasca între-bare: Oare de ce a fost demis gene-ralul Cristescu?

Nãscut la 2 decembrie 1866Constantin Cristescu a urmat ªcoalaFiilor de Militari, ªcoala de Ofiþeride Infanterie ºi Cavalerie dinBucureºti, ªcoala de Aplicaþie deArtilerie ºi Geniu din Fontainbleau,ªcoala de Rãzboi din Paris ºi ªcoalaSuperioarã de Rãzboi din Bucureºti,devenind un excelent stat-majorist ºicomandant militar. Sublocotenent înanul 1887, locotenent în 1890, cãpi-tan în 1894, maior în 1902, colonelîn 1910, general de brigadã în 1914,general de divizie în 1917, generalde corp de armatã în 1918.

De-a lungul carierei sale a ocu-pat importante funcþii militare, ºefde stat major la Divizia 4 Infanterie(1904 – 1907), comandant al ªcoliiSuperioare de Rãzboi din Bucureºti(1910-1912), ºef al Marelui StatMajor (1913-1914, 1918, 1920-1923), Subºef al Marelui Stat Majorºi ºeful Operaþiilor (1914-1916),comandant de armatã ºi subºef alMarelui Cartier General în anul1917. Activitatea lui militarã s-aidentificat cu progresele stat-majoristicii româneºti între anii1900-1923, fiind socotit, pe dreptcuvânt, creatorul ºcolii de stat majorîn Armata Românã. A participat lacel de-al doilea rãzboi balcanic undea asigurat legãtura cu Marele Carti-er General sârb ºi a fãcut parte dindelegaþia românã la Conferinþa de laNis, cu prilejul capitulãrii Bulgariei.A fost unul dintre autorii planului decampanie a armatei române din varaanului 1916, plan cunoscut sub den-umirea de “Ipoteca Z”. S-a implicatcu o mare responsabilitate în proce-sul de reorganizare a armatei româneretrasã în Moldova în iarna ºi primã-vara anului 1917, preocupându-seîndeosebi de marile unitãþi din com-punerea Armatei 1 române.

Campaniile militare din varaanului 1917 se doreau a fi hotãrâ-toare pentru ambele tabere belige-rante, fiecare cãutând a-ºi da lovitu-ra decisivã. În întâlnirea de laMOGHILEV, reprezentanþii Antan-tei din care fãcea parte ºi Româniaau hotãrât ca frontului din Moldova

sã i se acorde o atenþie deosebitã.Prin planul de campanie al armateiromâne prezentat de generalulPrezan, ºeful Marelui Cartier Ge-neral român, plan care îi avea prin-tre autorii sãi ºi pe generalul Con-stantin Cristescu, se prevedea caprintr-o ofensivã impetuoasã sã fieeliberat teritoriul naþional. Toateforþele militare aliate prezente înMoldova, compuse din Armatele 1ºi 2 române ºi 4, 6 ºi 9 ruse au fostpuse sub comanda regelui Ferdi-nand, având ca ajutoare directe, dinpartea românã, pe generalul Prezan,iar din partea rusã, pe generalulªcerbacev. Existând anumiteinterese politice ºi dorind a lega ovictorie a armatei române de casaregalã, comandantul “onorific” alArmatei 1 române a fost numitviitorul rege al României, prinþulCarol, iar înlocuitorul sãu (cãruia îirevenea, de fapt, întreaga respon-sabilitate), generalul de divizie Con-stantin Cristescu.

Acþiunile ofensive ale Armatei1 române vor fi oprite deoarece, spresurprinderea generalã a aliaþilor, ausurvenit douã riposte nebãnuite aleadversarului: strãpungerea frontuluidin Bucovina de Nord ºi Galiþia decãtre germano-austro-ungari ºideclanºarea ofensivei grupului dearmate Von Mackensen întreCarpaþii de Curburã ºi Dunãre.Ambele acþiuni s-au materializat pe

fondul demoralizãrii ºi descom-punerii marilor unitãþi ruse influ-enþate de revoluþia rusã din februarie1917.

Situaþia fiind deosebit de pe-riculoasã pentru integritatea frontu-lui românesc ºi pentru existenþa castat a României, generalului Con-stantin Cristescu îi va reveni respon-sabilitatea de a rezolva criza dinPoarta Focºanilor. Preluând efectivcomanda Armatei 1 române (coman-dantul “onorific” a fost retras de pefront ºi dus la adãpost), în primaparte a bãtãliei de la Mãrãºeºti, 24iulie/6 august-21 august/3 septem-brie 1917, generalul ConstantinCristescu a ordonat înlocuirea ime-diatã a trupelor ruse din sectoarelecele mai ameninþate ºi intrarea înluptã neîntârziatã a unitãþilorArmatei 1 române.

Conºtienþi de faptul cã româniiluptau pentru propriul pãmânt, iarruºii nu aveau nici un interes sãreziste, germanii vor declanºaatacuri puternice cu predilecþie înzona frontului ocupat de armatarusã, determinându-i pe aceºtia sãpãrãseascã frontul în dezordine. Pen-tru restabilirea situaþiei, generalulConstantin Cristescu va lua mãsuriferme de stopare a dezertãrii forþelorruse de pe front, având puternice dis-pute cu generalul Ragoza, coman-dantul Armatei 4 ruse cu care Arma-ta 1 românã colabora la Mãrãºeºti.

Neagreând atitudinea fermã ºi pre-cautã a generalului Cristescu, ge-neralul Ragoza va solicita prin ge-neralul ªcerbacev înlocuirea luiCristescu, în caz contrar va retragearmata 4 rusã de pe frontul de laMãrãºeºti, ceea ce ºi fãcuse în primabãtãlie din sectorul Vãii Suºitei. Casã evite dezlãnþuirea patimilor deambele pãrþi, raporturile militareromâno-ruse fiind deosebit de încor-date, Marele Cartier GeneralRomân, la intervenþia generaluluirus, a încredinþat la 30 iulie /12august 1917, comanda Armatei 1române generalului Eremia Grig-orescu, generalul Constantin Cristes-cu revenind la Marele Cartier Gen-eral. A fost o decizie corectã sauincorectã a comandamentuluiromân? Acþiunile ulterioare au con-firmat atitudinea generalului Cristes-cu deoarece, în urma înlocuirii sale,generalul Ragoza, care va primicomanda celor douã armate, a 4 rusãºi 1 românã, îºi va continua acþiunilede retragere, ceea ce va obligaM.C.G. român sã solicite de aceastãdatã generalului ªcerbacev, ca,comanda celor douã armate, sã-irevinã generalului Eremia Grigores-cu.

Pânã la trecerea sa în nefiinþã, la12 mai 1923, generalul ConstantinCristescu va purta în suflet aceastãdurere, cã a fost frustrat de la o vic-torie la care ºi-a adus o importantã

“FRUSTRAT DE O VICTORIE PE CARE O REALIZASE”

Eliminarea pericolului din Vest, ameninþarea ungarã înurma bãtãliei de la Baia i-a demonstrat voievodului ªtefan cãse confrunta cu un pericol ºi mai mare ºi anume, atitudineaunei grupãri formate din boierii mari care nemulþumiþi demãsurile luate de domnitor doreau revenirea la privilegiile pecare le avusese în timpul domniei lui Petru Aron. Având departea sa sprijinul micii boierimi, a târgoveþilor ºi a þãrãnimiiºi nu în ultimul rând succesul militar obþinut la Baia, dom-nitorul va trece la eliminarea pericolului intern. Va supunejudecãþii ºi pedepsei cu moartea prin decapitare ºi tragere înþeapã a boierilor ostili. Va lua mãsuri de prindere a adver-sarului sãu, Petru Aron, atrãgându-l într-o cursã ºi executân-du-l prin decapitare. Va finaliza aceastã acþiune, în anul 1474,când ultimul ºi unul dintre cei mai mari adversari, de fapt,autorul moral al asasinatului tatãlui lui ªtefan cel Mare,boierul Mihu va fi prins ºi executat. Consolidarea poziþieilui ªtefan, prezentã în mai multe centre din þarã (Bacãu, Pia-tra, Roman, Hârlãu ºi Iaºi) s-a realizat ºi prin ridicarea îndregãtorii a unor “homines novi”, proveniþi din boierimeamijlocie ºi micã. Pentru actele de vitejie, va acorda titlul derãzeº þãranilor, exprimat prin scutiri de taxe ºi împroprietãriricu pãmânt.

O atenþie deosebitã o va da ºi comerþului, acordând pri-vilegii negustorilor strãini care tranzitau Þara Moldoveivenind din Polonia, Ungaria ºi Transilvania îndreptându-sespre cele douã centre comerciale navale, Cetatea Albã ºi Chi-lia. Prin aceastã mãsurã, va contribui la bunãstarea þãrii. Toto-datã, va lua ºi mãsuri ample de sprijinire a activitãþilor cucaracter religios exprimate prin ridicarea a numeroase lãcaºede cult, împroprietãrirea ºi scutirea de dãri, sprijinirea finan-

ciarã a celor din strãinãtate, precum Mânãstirea Athos. Vaîncuraja ºi va lua mãsuri de dezvoltare a comerþului practi-cat de negustorii moldoveni, în special cel desfãºurat în ba-zinul Mãrii Negre. Se vor construi numeroase corãbii denu-mite “PÂNZARE”, care au cutreierat Marea Neagrã, MareaMarmara ºi Egee, mãrturie fiind farul construit pe munteleAthos din porunca lui ªtefan. O altã mãsurã care va permiteconsolidarea domniei va fi luatã la 28 iulie 1468 când laSuceava, în prezenþa uneisolii polone, el îºi vaasuma din nou angaja-mentul de fidelitate faþãde regatul Poloniei ºi faþãde coroana polonezã întermenii cei mai riguroºi,adicã cei mai restrictivi cuprivire la dreptul sãu deiniþiativã pe plan extern.Desfãºurãrile de politicãgeneralã aveau sã-i per-mitã lui ªtefan sãrestrângã simþitor valoarea practicã a obligaþiilor asumate.Toate aceste mãsuri întreprinse de cãtre voievod i-au permisconsolidarea domniei deoarece pentru Moldova începeau sãse contureze douã mari pericole: invazia tãtarã ºi atitudineaostilã a domnului Þãrii Româneºti, Radu cel Frumos.

Stejarul din BorzeºtiC O N S O L I D A R E A D O M N I E I

Paginã realizatã de cãpitan Gabriel PÃTRAªCU

Pãstrarea stãrii de sãnãtate ºi îmbunãtãþireacalitãþii vieþii sunt în mare parte legate de modulde alimentaþie ºi de calitatea produselor consu-mate. În selecþia alimentelor ºi a preferinþelorculinare intervin factori instinctuali ºi emoþio-nali care þin de experienþa personalã, de mediulîn care ne-am nãscut ºi am crescut fiecare ºi deposibilitãþile concrete actuale de procurare a pro-duselor.

Adesea nutriþia, prin anumite elemente, sedovedeºte nocivã ducând la alterarea echilibru-lui biologic al individului. Este surprinzãtor fap-tul cã în condiþiile conºtientizãrii pericoluluipotenþial al alimentaþiei neraþionale, instinctulde conservare la multe persoane este sub-ordo-nat plãcerilor gustative, teama de îmbolnãvirefiind ignoratã. De aceea, instituirea unei ali-mentaþii adecvate se confruntã de cele mai multeori cu rezistenþa persoanelor de a renunþa laplãcerea imediatã oferitã de unele tradiþiiculinare în favoarea alimentaþiei care potenþialle-ar creºte longevitatea.

Medicina actualã fiind orientatã mai alesspre flageluri mult mai spectaculoase ºi maiameninþãtoare (boli degenerative, afecþiuni car-diovasculare, cancer, etc) a minimalizat patolo-gia digestivã cãreia îi cad victime un numãrimpresionant de bolnavi.

Alimentaþia în condiþiile societãþii contem-porane poate avea uneori efecte negative asuprafuncþionalitãþii digestive. Astfel, condimentareaaccentuatã a mâncãrurilor, consumarea unor can-titãþi mari de produse afumate, preferinþa pen-tru alimente fierbinþi sau prea reci, abuzul dealcool, consumarea de produse vegetale insufi-cient mestecate, abuzul de grãsimi animale suntfactori alimentari ce duc la apariþia sau laagravarea unor boli digestive (boala ulceroasã,colonul iritabil, cancerul de intestin gros, diver-ticuloza, hernia hiatalã, constipaþia, etc).

În patologia digestivã, un rol importantrevine consumului excesiv de alcool. Acesta con-duce la apariþia unor boli cronice ºi chiar ire-ductibile, cum sunt : gastrita, hepatopatia cuevoluþie spre cirozã, pancreatita, cancerul esofa-gian, gastric sau pancreatic.

În prezent se estimeazã cã una din cele maieficiente modalitãþi de a preveni, trata ºi evitarecidivele bolilor gastrointestinale este asigu-rarea unui regim alimentar echilibrat. Se vor con-suma produse bogate în vitamine din complex-ul B, vitaminele D, C ºi diverse bioelementeminerale care sunt deficitare în aceste boli. S-aconstatat cã asigurarea unor cantitãþi sporite devitamina E, potasiu, fosfor ºi magneziu acce-lereazã vindecarea leziunilor existente în boalaulceroasã.

Un rol protector în bolile gastrointestinaleîl au fructele ºi legumele, astfel sunt recoman-date sucuri ºi piureuri de varzã, mere, banane,tomate, morcovi, coacãze, dovleac, etc.

Atât legumele, fructele cât ºi cerealele conþino cantitate ridicatã de fibre alimentare ce auefecte benefice asupra unor boli din sfera diges-tivã: constipaþia cronicã, diverticulii esofagieni,ulcerul gastric ºi duodenal, colita nespecificã,diverticuloza intestinalã, boala hemoroidalã, liti-aza biliarã, etc.

Locotenent medic VIOREL STOICA

Pagina 12Nr. 9 (149) din 15 mai 2004 INTERACTIV Curierul ARMATEI

Follow-up echelon – Eºalon de întãrire aero-purtat – În operaþii de transport aerian, elementeletransportate în zona obiectivului dupã eºalonul deasalt.

Forces allocated to N.A.T.O. – Forþe alocateN.A.T.O. – Acele forþe puse de cãtre o naþiune ladispoziþia N.A.T.O., ca: a. forþe sub comanda ºi con-trolul N.A.T.O. ; b. forþe repartizate N.A.T.O. pen-tru operaþii; c. forþe planificate a fi puse la dispoziþiaN.A.T.O. la un anumit timp; d. alte forþe pentruN.A.T.O.

Format – Format – 1. În fotogrammetrie,mãrimea ºi/sau forma negativului sau fotografiei.2. În cartografie, mãrimea ºi forma unei hãrþi sauunui tabel.

Formation – Formaþie – 1. Dispunerea ordo-natã de trupe ºi/sau vehicule, într-un scop binedeterminat. 2. Dispunerea ordonatã de mai multenave, unitãþi sau aeronave, operând împreunã subordinele unui ºef.

Formatted message text – Mesaj text for-matat – Un mesaj sub formã de text cuprinzând maimulte grupuri de caractere, aranjate într-o anumitãordine, fiecare din acestea caracterizat printr-unidentificator. Mesajul conþine informaþii de un anu-mit tip, codate ºi aranjate în câmpuri caracteristice,ordonate conform regulilor de redactare N.A.T.O.El este proiectat în vederea gestionãrii

manuale/automatizate.

Forming-up place – Poziþie de atac – Ultimapoziþie ocupatã de cãtre eºalonul de atac înainte dea trece linia de plecare.

Forward aeromedical evacuation – Evacuareaeromedicalã înaintatã – Faza de evacuare ce asi-gurã ridicarea ºi transportul aerian al pacienþilor dindiferite puncte în cadrul câmpului de luptã, cãtrepunctul iniþial de tratament ºi cãtre puncte ulterioarede tratament din cadrul zonei de luptã.

Forward air controller FAC – Controlor ae-rian înaintat – Specialist care dirijeazã, dintr-o po-ziþie avansatã de la sol sau din aer, acþiunile aero-navelor de luptã angajate în susþinerea aerianãimediatã a forþelor terestre.

Forward edge of the battle area(FEBA) –Limita dinainte a zonei de luptã – Limita cea maiînaintatã a zonei în care sunt desfãºurate unitãþile deluptã terestrã, excluzând acele zone unde acþioneazãforþele de acoperire sau de protecþie (ecran), desti-natã coordonãrii sprijinului cu foc, dispuneriiforþelor sau manevrei unitãþilor.

Forward line of own troops (FLOT) – Limi-ta dinainte a trupelor proprii – Linia ce indicã celemai înaintate poziþii ale trupelor proprii într-un anu-mit moment, în orice tip de operaþie militarã.

Forward observer – Observator înaintat –Observator aflat în poziþiile trupelor, antrenat pen-tru a cere ºi a regla focul de sprijin ºi a furniza infor-maþii referitoare la câmpul de luptã.

DDIICCÞÞIIOONNAARR NN..AA..TT..OO..AAlliimmeennttaaþþiiaa ººii bbooll ii llee ddiiggeessttiivvee((II))

Uniunea Naþionalã a Cadrelor Militare în Rezervã ºi în retragere a luat fiinþã, în anul 1992, în bazaprevederilor ordinului Ministrului Apãrãrii Naþionale care, de fapt, este ºi preºedintele de onoare al aces-teia. Uniunea este condusã de un comitet director ºi de un birou executiv central. La nivelul judeþelor, existãorganizaþii judeþene (iar în Bucureºti, de sectoare) care sunt dirijate de un comitet cu un birou executiv.În celelalte municipii, oraºe sau garnizoane sunt filiale conduse de birouri. O astfel de filialã se gãseºteºi în Medgidia. Ea s-a înfiinþat din iniþiativa unui grup de ofiþeri superiori din localitate, îndrumaþi de dom-nul colonel (r) Dumitru TISOAICÃ, care a devenit ºi primul preºedinte al acesteia.

An dupã an, filiala ºi-a întãrit rândurile, ajungând ca, în momentul de faþã, sã aibã în jur de 120 demembri, dintre care 80% ofiþeri, iar restul maiºtri militari ºi subofiþeri. Membrii biroului au întocmit cumultã seriozitate un program de activitate anual, aprobat în adunarea generalã, program care este com-partimentat pe mai multe capitole importante, cum ar fi: cel organizatoric, cultural sportiv, ºi militar, celsocial ºi economico-financiar.

Toþi cei implicaþi rãspund de organizarea ºi desfãºurarea activitãþilor, iar în cadrul ºedinþelor de biroulunare, cei nominalizaþi prezintã rapoarte de activitate.

Dar, nu se limiteazã totul doar la atât. Existã obligaþii ºi drepturi pe care membrii filiali trebuie sã lerespecte. Dintre obligaþii, mai importante sunt: sã achite obligaþiile financiare (o sumã modicã) conformstatutului; sã nu facã parte din partide politice, mai ales dacã sunt în organele de conducere; sã respectestatutul Uniunii; sã participe trimestrial la adunãrile pentru informãri generale. Pe de altã parte, orice mem-bru al filialei are dreptul sã: foloseascã la cerere staþiunile militare de odihnã ºi tratament; sã fie cazat încãminele militare; sã aibã acces în sãlile de aºteptare militare ale gãrilor; sã beneficieze de toate drep-turile prevãzute la legea 80/1995 (Legea Statutului Cadrelor Militare).

Concret, numai în ultimii doi ani, membrii filialei Medgidia au beneficiat de aproape 50 de bilete înstaþiunile de odihnã ºi tratament. Biroul filialei a intervenit pe cale ierarhicã pentru soluþionarea situaþieipensionarilor militari ce au trecut în rezervã înainte de 1 aprilie 2001 pentru recalcularea pensiilor con-form legii 164/2001. S-a urgentat recorelarea acestora, în aºa fel încât, ultima etapã, cea de-a ºasea, sãse termine înainte de data prevãzutã, adicã 1 iulie 2004. Eforturile lor au fost rãsplãtite, etapa finalizân-du-se la 1 mai a.c., deci cu douã luni mai devreme. S-a încercat rezolvarea unor probleme sociale alecadrelor militare în rezervã ºi în retragere aflate în situaþii dificile: imposibilitatea plãtirii obligaþiilor cãtrestat, internarea în spitale militare ºi civile, reîncadrarea în muncã a celor mai tineri dintre pensionari.

Din alt punct de vedere, filiala a organizat ºi participat la toate manifestãrile cultural-sportive ºiistorice, prilejuite de anumite evenimente, cum ar fi: Ziua Unirii, Ziua Forþelor Terestre, Ziua Naþionalã,Ziua Constituþiei, Ziua Drapelului de Stat ºi zilele anumitor personalitãþi istorice. În 2004, au fost prezen-tate douã materiale cu caracter istoric: “Dezvoltarea istoricã a Dobrogei în cadrul Statului Naþional” ºi“Alexandru Ioan Cuza, domnitorul legendar al românilor”. La aceste activitãþi au fost invitate oficialitãþilocale ºi preºedinþi ai unor organizaþii non-guvernamentale.

Deoarece, pe plan local, sunt aproximativ 450 de pensionari militari, se doreºte, ca pânã la final dean, numãrul membrilor sã ajungã la cel puþin 200. De asemenea, s-a propus obþinerea în mod legal a spaþi-ilor necesare desfãºurãrii activitãþilor în cadrul Cercului Militar din localitate ºi, întrucât, urmeazã sã seschimbe statutul, biroul filialei a întocmit deja un set de propuneri pentru îmbunãtãþirea acestuia. Dupãcum se observã, trecerea în rezervã nu reprezintã o piatrã de hotar, dincolo de care nu mai e nimic!

Cristina FRATU

ÎN SPRIJINUL REZERVIªTILOR

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEI Pagina 13Nr. 9 (149) din 15 mai 2004

Mohammad Shehzad: — Unde sunteþi ? Care este

starea sãnãtãþii ºi de unde faceþirost de mâncare ?

Mullahul Omar — Nu potsã-þi spun care este locul unde mã

aflu din motive de securitate, îlschimb foarte frecvent, dar potsã-þi spun cã sunt în Afganistan ºisunt în perfectã stare de sãnãtate.Mâncarea nu este o problemã pen-tru un credincios musulman,

Dumnezeu dându-mi la fel demult mie, cât ºi celorlalþi credin-cioºi.

— În ce constã puterea dum-neavoastrã? De unde provinarmele ºi muniþia ?

— Avem atât de mulþi luptã-tori, încât nu pot sã-i numãr.Înainte de a pãrãsi þara, noi amavut mult armament ºi muniþie îndiferite depozite. Avem destularmament ca sã luptãm încã vreo10 ani. Mai mult de-atât, ne-a mairãmas armament ºi muniþie de petimpul luptelor împotriva sovieti-cilor.

— Care este strategia dum-neavoastrã?

— Vom continua acþiunile degherilã. Recent am organizat câte-va atacuri sinucigaºe ºi suntemîmpãcaþi cã oamenii au intrat îngraþiile lui Dumnezeu. Avemechipe speciale de sinucigaºi ceconstau dintr-un numãr de 2000de talibani. Aceste echipe vor face

un iad viaþaamericanilor ºi aaliaþilor. Glorielui Alah!

— Cum veþiizbuti sã scãpaþide trupele ameri-cane din Afga-nistan?

— Nu este oproblemã cumvom reuºi sã

scãpãm de americani. O problemãadevãratã este mulþumirea luiDumnezeu ºi credinþa în El. Amfost protejat împreunã cu Osamaben-Laden, când americanii aubombardat cu intensitate ToraBora. Nici acum nu pot sã cred cãam reuºit sã scãpãm din acel atac.Dar, mulþumitã lui Dumnezeu,suntem teferi, mai puternici ºi maiuniþi ca niciodatã .

“ARMELE SÃ VORBEASCÃ ªI APOI VOM MAI VEDEA”Vã prezentãm un interviu realizat de un post de

radio din India cu liderul taliban mullahul OmarMullahul Mohammed Omar era o figurã cunoscutã înainte

de a se întâmpla evenimentele din 11 septembrie, când al-Qaedaa atacat America.

Mullahul Omar ºi Osama ben-Laden ºi-au legat prietenia petimpul rezistenþei împotriva ocupaþiei sovietice, între anii 1979-1989. Ben-Laden s-a ocupat cu finanþarea miºcãrii de rezistenþãîn timp ce mullahul Omar era comandantul talibanilor ºi numelecu cea mai mare rezonanþã din istoria islamului. Legãtura din-tre cei doi s-a consolidat atunci când, fiica cea mai mare a luiben-Laden a devenit cea de-a patra soþie a liderului taliban.

Liderul taliban este un bãrbat relativ tânãr – la 40 ani – înalt,cu barbã neagrã ºi turban negru pe cap. La ochiul drept are oproblemã din timpul rãzboiului cu sovieticii. Pe timpulguvernãrii talibane a locuit în Kandahar, într-o casã construitãde ben-Laden.

Interviul a fost realizat prin telefon mobil de cãtre Moham-mad Shehzad, care îl cunoºtea din anul 1999, de când a rea-lizat un interviu ºi a participat la un pescuit cu liderul taliban.

((uurrmmaarree ddiinn nnrr..88((114488))// 22000044))

Sediul Central N.A.T.O. se aflã în Bru-xelles. Tot aici este Cartierul general political Conciliului Nord-Atlantic. Personalul carelucreazã în aceastã instituþie depãºeºte 3150de angajaþi. Dintre aceºtia, 1400 sunt mem-bri ai delegaþiilor naþionale reprezentativepentru N.A.T.O. Sunt, de asemenea, apro-ximativ 1300 de membri civili ai grupuluiinternaþional N.A.T.O. ºi peste 350 de mem-bri ai grupului internaþional militar.

Oficialii diplomatici ai þãrilor partenerelucreazã tot la Bruxelles. Fiecare þarã mem-brã N.A.T.O., este reprezentatã printr-unambasador sau un Reprezentant Permanent,susþinut de o Delegaþie Naþionalã compusãdin oficiali (diplomaþi politici ºi militari),care reprezintã þara în diferite comiteteN.A.T.O. ºi care diferã ca numãr, de la oþarã, la alta. Având acelaºi loc de activitate,delegaþii þãrilor partenere pot menþine întreei un contact informaþional optim ºi fãrãîntârzieri.

Conciliul Nord-Atlantic (N.A.C.) – celmai important organism decizional alAlianþei Nord-Atlantice – are autoritatepoliticã efectivã ºi putere de decizie, fiindalcãtuit din Reprezentanþi Permanenþi. El seîntruneºte o datã pe sãptãmânã ºi are caactivitate întâlnirile de rang înalt. Indiferentde nivelul întâlnirilor – cu miniºtri deexterne, ai apãrãrii, cu prim-miniºtri – autori-tatea ºi puterea de decizie rãmân aceleaºi.

Conciliul are un profil public importantºi poate emite declaraþii sau comunicatecãtre Guvernele þãrilor Alianþei. Conciliullucreazã în comisii ºi comitete pentru a puteapune în practicã hotãrârile ºi deciziile luate.

Comitetele ºi Grupurile de planificare aufost create pentru a uºura munca Conciliuluiprin asumarea de responsabilitãþi în domeni-ile aferente zonei lor de activitate (ex. pla-nificarea apãrãrii, probleme nucleare).

Conciliul Permanent este format dinreprezentanþii permanenþi (cu rang deambasador).

Conciliul are întâlniri la nivel înalt (mi-nisterial) cel puþin de douã ori pe an, cândfiecare þarã este reprezentatã de MiniºtriiAfacerilor Externe. Mai sunt ºi sesiuni deîntâlniri cu miniºtrii Apãrãrii.

Toþi membri alianþei au dreptul de a-ºiexprima liber punctul de vedere la masa dis-cuþiilor. Deciziile sunt expresia dorinþeicolective a guvernelor membre ale Alianþei,exprimate în direcþia consensului, elementprimordial pe care se bazeazã luarea decizi-ilor.

Întâlnirile Conciliului sunt patronate decãtre Secretarul General sau, în lipsa aces-tuia, de cãtre deputatul sãu. Ambasadorulsau Reprezentantul Permanent cu activitateacea mai lungã în Conciliu primeºte titlul deParoh al Conciliului. El este invitat sãprezideze ceremoniile sau activitatea dealegere a Secretarului General. La întâlnirileministeriale, unul din miniºtri îºi asumã rolulde Preºedinte de Onoare. La întâlnirile Con-ciliului, participanþii sunt aºezaþi la masarotundã în ordine alfabeticã, pe naþiuni,urmãrind ordinea alfabetului englez. Ace-leaºi reguli se aplicã ºi în structurile comite-toriale.

Temele discutate ºi deciziile luate laîntâlnirile Conciliului acoperã toate aspecteleactivitãþilor organizaþiei ºi se bazeazã, deobicei, pe rapoartele pregãtite, la cerereaConciliului, de Comitetele subordonate Se-cretarului General. La discuþii, Reprezen-tanþii Permanenþi expun punctul de vedereal guvernului pe care îl reprezintã, explicândastfel colegilor lor de la masa rotundã, lini-ile politice adoptate. Dupã încheierealucrãrilor, aceºtia alcãtuiesc un raport adresatautoritãþilor naþionale, în care fac o infor-mare asupra cursului pe care l-a luat proble-ma sau problemele discutate ºi poziþiile

divergente (dupã caz).Nu se iau decizii pe baza majoritãþii.

Acþiunea se bazeazã pe unanimitate ºi acordcomun.

Comitetele Politice Senatoriale au înresponsabilitatea lor redactarea declaraþiilorºi comunicatelor ce urmeazã a fi emise decãtre Conciliu. Ele se întâlnesc în avans cuminiºtri pentru a creiona textele ce vor fiaprobate de cãtre Conciliu. ComitetelePolitice Senatoriale sunt formate din De-putaþii Permanenþi care sunt, câteodatã,susþinuþi (dupã caz) de experþi naþionali.

Alte aspecte ale activitãþilor politice suntrezolvate de cãtre Comitetele Politice caresunt alcãtuite din consilierii politici ai dele-gaþiilor naþionale.

Secretariatul Conciliului este alcãtuit dinmembri ai Grupului Internaþional de dele-gaþi sau din Secretariatul Executiv care arerolul de a coordona ºi a asigura rolul de man-datar executiv al Conciliului.

Biroul Executiv General este alcãtuit dinSecretarul General, Deputaþii SecretaruluiGeneral, un Consilier legal ºi un ConsilierSpecial pentru problemele din Europa Cen-tralã ºi Esticã.

Biroul N.A.T.O. pentru Securitate coor-doneazã, monitorizeazã ºi implementeazãpolitica cu privire la securitatea N.A.T.O.Conducãtorul biroului este Secretarul Ge-neral, Consilierul Principal pentru securitateºi Preºedintele Comitetului pentru Securi-tate al N.A.T.O.

Comitetele Speciale sunt alcãtuite dinmembri Delegaþiilor þãrilor participante laAlianþã. Preºedintele este ales prin rotaþiedintre membri comitetelor. Ele au rolul deorganisme de consiliere pentru Conciliu înprobleme de spionaj, terorism sau alte pro-bleme înrudite cu cele menþionate, ce potafecta stabilitatea Alianþei.

((vvaa uurrmmaa))General de brigadã

dr. Septimiu CACEU

Alianþa Nord-Atlanticã

STRUCTURILE ªI ORGANIZAÞIILE CIVILE

(va urma)Traducere ºi adaptare

locotenent Toni ENE

Pagina 14Nr. 9 (149) din 15 mai 2004 MOZAIC Curierul ARMATEI

În timp ce autoritãþile sanitare se încrânce-neazã sã lupte cu obezitatea, cercetãtorii ameri-cani constatã cum conaþionalii lor mãnâncã porþiidin ce în ce mai mari. Ei au observat cã farfuri-ile servite în restaurante sau consumate acasãsunt din ce în ce mai copios umplute. Afirmaþialor, precizeazã revista “Sciences et avenir”, estebazatã pe statisticile naþionale fãcute în perioada1977 – 1996, care aratã cã, exceptând porþia depizza, totul a crescut. Porþiile de “uscãturi” sãrate(cipsuri, grisine, biscuiþi etc) au câºtigat 93 decalorii (crescând de la 160, la 198 grame), porþi-ile de cartofi prãjiþi au ajuns la 68 calorii, iarpreparatele mexicane au urcat la 133 de calorii,ca urmare a mãririi porþiilor, de la 178, la 226grame.

Autorii studiului citaþi de revista “Sciences etavenir” spun cã tendinþa este foarte clarã în ali-mentaþia de tip fast-food, mai puþin în restau-rante, însã la fel de crescutã ºi acasã, ceea cedemonstreazã o modificare profundã aobiºnuinþelor alimentare. De asemenea, ponderea

obezitãþii la adulþi a trecut de la 14,5% în 1971 la30,9% în 1999.

Este un semnal de alarmã pe care trebuie sãîl tragem ºi noi, românii, deoarece existã dejatendinþa de a ne încadra pe aceleaºi coordonate.Se ronþãie tot mai des cipsurile ºi biscuiþii sãraþi(care au parte ºi de timpi generoºi de reclamã pecanalele mass-media). Sub presiunea timpuluimâncãm tot mai des “din picioare” (hamburgerii,hot-dog-ul, sandviºurile sunt tot mai des prezenteîn meniurile noastre), iar celebrele amestecurimexicane, chinezeºti, greceºti sau “paella” spa-niolã îºi fac loc tot mai des în bucãtãria noastrã.

Maior Dragoº ANGHELACHE

EFECTUL NOCIV AL MÂNCÃRII

SÃNÃTATE

Trupa lui Charlie DANIELS va cânta, lasfârºitul lunii mai, pentru soldaþii americani dislo-caþi în Europa. Unul dintre concerte este planificata avea loc la Bondsteel, în Kosovo. Nu vor fi uitaþi

nici cei ce-ºi fac datoria înAfganistan ºi în Irak. Con-certele vor fi transmiselive în America de o reþeade televiziune militarãnumitã Armed Forces Net-work. Daniels va cânta:“Uneasy Rider”, “TheDevil Went Down to

Georgia” ºi “The South’s Gonna Do It Again”, hi-t-urile preferate de soldaþii ºi piloþii americani.

Cântãreþul R & B, Usher ºi Chlli de la TLCºi-au încheiat aºa-zisa relaþie “bine întemeiatã” laînceputul acestui an. Contrar bârfelor, se spunetotuºi cã aceastã rupturã nu s-a datorat lui Ushercare a lãsat însãrcinatã o altã femeie cu care se maivedea ºi el din când în când. Cu toate acestea, starulR & B nu a putut sã treacã atât de uºor peste Chilli.El a declarat recent revistei “Rolling Stone” cã segândeºte din ce în ce mai mult sã o sune pe fosta luiiubitã. “Câteodatã mã întreb ce s-ar întâmpla dacãi-aº telefona lui Chilli (Rozonda). Se va dovedi a fiîntr-un final, un lucru bun sau rãu? Cred totuºi cãdacã ne este scris sã fim împreunã, acest lucru sevor întâmpla pânã la urmã”.

Cei doi au locuit împreunã, înainte de a sedespãrþi, în casa lui Usher din Atlanta. De câte orise duce acolo, cântãreþul întâmpinã mari greutãþi:“Nu este uºor sã stau în casa asta, sã vãd camera încare stãtea Chilli. Cãldura pe care o simþeam înaintea dispãrut acum. A fost multã dragoste aici, sã ºtiþi!”

Chilli însã nu pierde vremea ºi se întâlneºte înprezent cu fotbalistul Ray Lewis de la BaltimoreRavens.

Este o dublã plãcere pentru Dixie CHICk ºisoþul ei, GARETH, sã anunþe, venirea pe lume adouã fetiþe gemene.Cea mai “în vârstã”dintre surori, EVARUTH, s-a nãscutpe 27 aprilie la ora8.05 a.m., iar lanumai 3 minutediferenþã a vãzutlumina zileiKAITHLEEN EMILIE. Cei doi mândri pãrinþi, caresunt cãsãtoriþi din anul 2001, se autocaracterizeazãca fiind “super bucuroºi” de eveniment.

În grupul în care cânta Dixie se aflã ºi surorileacesteia Emily Robinson ºi Natalie Maines caresunt ºi ele mãmici. Celebrul trio din Texasplãnuieºte ca în viitorul apropiat sã scoatã un albumpe care sã fie înregistrate melodiile cântate anul tre-cut în World Tour.

Cristina FRATU

NATURÃ

PPIINNGG-PPOONNGG ÎÎMMPPOOTTRRIIVVAA AAVVAALLAANNªªEELLOORRO serie de experimente, care au implicat peste 500.000 de mingi de ping-

pong ºi o pârtie de schi, i-au ajutat pe oamenii de ºtiinþã sã înþeleagã mai binemecanismul complicat care stã la baza celui mai devastator fenomen montan -avalanºele.

Savanþii britanici ºi japonezi au colaborat la realizarea unor teste cu zãpadãºi cu mingi de ping-pong, pentru a simula producerea unei avalanºe. Experi-mentul a permis dezvoltarea unor modele matematice care pot explica mai binecomportamentul avalanºelor, ajutându-i pe ingineri sã proiecteze sisteme deapãrare mai eficiente împotriva acestor fenomene mortale. Formula matemat-icã este surprinzãtor de simplã, dar vor mai trece ani buni de teste ºi probe pânãcând valabilitatea ei va putea fi confirmatã. (C.F.)

Cea mai veche insectã din lume a fostdescoperitã din întâmplare în pivniþa plinã cufosile a Muzeului de Istorie Naturalã din Lon-dra. Descoperirea adaugã încã 80 de milioanede ani la vârsta insectelor înaripate, Rhyri-ogratha hirsti numãrând nu mai puþin de 400 demilioane de ani.

Entomologul australianRobin John TILLYARD a stu-diat pentru prima oarã fosilaîn anii ‘20 ºi a conchis cã arputea fi înruditã cu insectele,dar nu a putut oferi vreunargument în acest sens. Pânãacum, experþii au acceptatpãrerea lui Tillyard, care otaxase drept o fosilã fãrãimportanþã. Recent, însã, doientomologi americani au stu-diat-o cu ajutorul unui micro-scop performant ºi au ajuns laconcluzia cã are toate carac-teristicile unei insecte. Cer-cetãtorii afirmã cã fosila poate

oferi ºi explicaþia modului în care au învãþatsã zboare insectele: cu puþin înainte de apariþiaspeciei Rhyniognatha hirsti, arbuºtii pitici setransformaserã în copaci cu înãlþimi de peste30 de metri, aºa încât, de pe crengi pânã la sol,insectele au fost nevoite sã înveþe sã planeze!

Cristina FRATU

SS HH OO WW BB II ZZCharlie Daniels cântã pentruU.S. ARMY

Usher se þine la distanþã de Chilli

Dixie Chick are gemeni!

PALEONTOLOGIESTRÃBUNICA INSECTELOR ARE

400.000.000 DE ANI

ªT IAÞ I CÃ. . .…soþia ºi tovarãºa de zbor a aeronautului Blanchard,

cerând, în glumã, municipalitãþii Parisului un paºaport“pentru împrejurimile pãmântului”, a fost refuzatã, fiindsuspectatã cã vrea sã… emigreze?

… la Paris s-a dat ordin sã se ardã cãrþile luiVoltaire? Când ordinul a ajuns la urechile scriitorului,acesta a spus: “Cãrþile mele sunt asemãnãtoare cas-tanelor, cu cât sunt mai prãjite, cu atât se vând maibine”.

..savantul Emanuel Bacaloglu, în 1880, cu prilejuldiscursului de recepþie la Academia Românã, a demon-strat necesitatea reformãrii calendarului gregorian?Propunerea s-a înregistrat, dar Parlamentul a luat-o îndiscuþie ºi a aprobat introducerea stilului nou, abia în1923, dupã 43 de ani.

… biblioteca din Sorbona a introdus sistemul împru-mutului de cãrþi la domiciliu încã din anul 1322?

Maior Ion PAPALEÞ

Sub egida“Dupã ce cã suntem tâmpiþi, ne

mai ºi înmulþim”… vã arãt mai jos câteva

instrucþiuni reale de pe ambalajeleunor produse aflate actualmente pepiaþã.

- Pe broºura unui uscãtor de pãrRowenta: “A nu se utiliza în timp cedormiþi”. (La naiba, da’ numai atun-ci am timp sã mã ocup de pãrul meu!)

- Pe o pungã de chipsuri Fritos:“Puteþi fi un câºtigãtor! Nu e nece-sar sã cumpãraþi. Detalii în interi-

or.” (…aceasta este, probabil, o invi-taþie sã ciordeºti pachetul).

- Pe un sãpun Dial: “Mod defolosire – A nu se utiliza ca un sãpunobiºnuit”. (Zããããu? …, adicã cum?)

- Pe unele produse congelateSwanson: “Sugestii de preparare –Decongelaþi”. (Dar e doar o sugestie!)

- Pe punga unei cãºti de pãr pen-tru baie, dintr-un hotel de 4 stele: “Sepune pe cap”. (Ce interesant,dom’le!)

- Pe fundul unei cutii de Tiramisumarca ItalGelato: “Nu rãsturnaþicutia!” (Prea târziu, aþi pierdut!)

Cristina FRATU

1. Care au fost cei trei istorici supranumiþi ulterior“istorici naþionali” ai romanilor?

2. Care este cel mai vechi procedeu de obþinere aelectricitãþii?

3. În ce an a fost înfiinþatã prima “moarã de hârtie”de la Braºov?

4. Care este cel mai nordic punct locuit permanent?5. ªtiþi cine ºi în ce an a tipãrit prima carte de

matematicã, dupã invenþia lui Gutenberg?6. Cine a spus: “Caracterele oamenilor sunt ca vi-

nurile închise; te gãseºti totdeauna înaintea unei eticheteºi, în general, e bine sã nu bei butelia pânã la fund, fiind-cã, chiar atunci când vinul corespunde cu eticheta, daide drojdie”.

RRÃÃSSPPUUNNSSUURRIILLEE tteessttuulluuii ddiinnnnrr..88((114488))//22000044

1. Fabricarea hârtiei din resturi textile a început în Europala Jativa, Spania, în anul 1150.

2. Cele mai vechi monede metalice cunoscute pânã acumsunt considerate cele “bãtute” în secolul al VIII-lea Î.Ch. în regatul Lidiei din Asia Micã.

3. Vechii egipteni au pus bazele geometrieica ºtiinþã.

4. Oraºul Quito, capitala Ecuadorului estesituat la 0013’ lat.S ºi 78032’ log.V Centruloraºului se aflã la 24 km de Ecuador.

5. Filosoful, matematicianul ºi fizicianulNicolas Oresme (1325-1382). El a introdus înmatematicã o metodã asemãnãtoare cu cea acoordonatelor rectan-gulare. Sistemul sãude coordonate se bazape laturile triunghiu-lui dreptunghic (lon-gitude ºi latitude),devenite mai apoi ºidenumiri ale coordo-natelor geografice.

6. OvidiuDensuºianu.

Selecþie: maiorIon PAPALEÞ

VERIFICAÞI-VVÃ CUNOªTINÞELE!

MOZAICCurierul ARMATEI Pagina 15Nr. 9 (149) din 15 mai 2004

AR

DE LA LUME ADUNATE…

NECINSTIT

TRÃDARE

ÎNªELÃTOARE

BANIUNGUREªTI

LEGAT DENAS

PLECARE,PORNIRE

INFIDEL!

ELE!

NICOLAE

A ÎNªELA

A VICIA

NEÎNªELAT

EXISTENT

BIBLIAISLAMULUI

CALCIU

PÃSÃRISINGURE

ÎNªEALÃÎNCREDEREA

LAMÃ

PARTENERALUI RAJ

RUªINE (pl.)

ÎNªEALÃFEMEILEUªOARE

PEDEPSEªTEÎNªELÃTORIILE

NEÎNªELAT

SEU!

CÂTE!

LUATÃÎMPOTRIVA

ÎNªELÃTORIEI

A SURPRINDE(neplãcut)

CORDIAL ÎNSFÂRªIT!

ÎNªELAÞI ÎNSFÂRªIT!

ÎNªEALÃÎNCREDEREA

LAMÃ

ÎNªELAÞI (în Dobrogea)

Vã întrebaþi cum va arãta Internetulpeste câþiva ani? Iatã câteva posibilerãspunsuri.

5 ani- Întreaga reþea va funcþiona la viteze de

Terabiþi pe secundã.- Eternetul Gigabit va înlocui vechile

reþele Megabit.- Vitezele de procesare vor creºte de sute

de ori, ca urmare a implementãrii tehnologieicuantice ºi a nanotehnologiei în hardware-ulºi software-ul PC-urilor.

- Browserele de web (Google, MSN,Yahoo etc.) vor fi înlocuite de agenþi virtuali,care vor interacþiona vocal cu navigatorii.

10 ani- Noul standard al reþelei va fi viteza

Petabit (de un milion de ori mai rapidã decâtcea Gigabit).

- Reþeaua va deveni un flux constant deschimb de informaþii: ziarele virtuale vor

concura cu cele reale, televiziunea virtualã ova depãºi în rating pe cea clasicã, iar arhivelede muzicã ºi filme on-line vor deveni acce-sibile oricui.

- Va începe sã se dezvolte o inteligenþãprimarã de reþea: agenþii de reþea vor folosiun vocabular complex ºi vor avea capacitateade a învãþa permanent din greºeli.

- Tehnologia hapticã va face posibilãpersonalizarea cyberspaþiului: oamenii se vorputea atinge între ei când vor interacþiona înspaþiul realitãþii virtuale

- Televiziunea on-line va înlocui com-plet televiziunea clasicã.

- Ziarele virtuale ºi ziarele pe hârtieelectronicã vor înlocui gazetele clasice dehârtie.

20 de ani- Toate aparatele electronice vor fi inter-

conectate, formând o singurã reþea.- Computerele vor avea dimensiuni mili-

metriceºi vordeveniimplanturi în alte aparate sau în corpul uman.Interacþiunea socialã om-maºinã va fi obanalitate.

- Istoria vieþii on-line ºi reputaþia pe careo vei avea pe reþea vor deveni la fel de impor-tante ca indicatorii de status social, precumeste acum tipul de carte de credit pe care o aiºi suma de pe ea.

50 de ani- Computerele vor ajunge din urmã ºi

vor depãºi inteligenþa umanã.- Programul tehnologic va lua un avânt

nãucitor, întrucât aceste supercomputere vorrezolva orice problemã ºtiinþificã.

- Nanomedicina va face posibilã inves-tigarea creierului la nivele moleculare.

Cristina FRATU

Cyberzone:REÞEAUA VIITORULUI

RReezzoollvvaarreeaa iinntteeggrraammeeii

din numãrul trecutM S C G P

M O R O C A N O S I

I

T A I A T A O I EL O T R E O R T

T I N T I C E RP O R T I C

S

O T EL I E M U L I

L I C A R I R OTR A R E A A CAC E T E A T S A

ÎNªELÃTORII

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450”V”Bucureºti, Fax 021 410.20.53, telefon 021 420.49.13; 01/410.01.60 int. ... e-mail: curierul_armatei@yahoo.fr

B 0064404; C. 9/2004

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuuiinntt.. 00112299

ISSN 1582-1269

Redactor-ººef MMrr.. IIoonn PPaappaalleeþþ 00330077Secretar de redacþieMMrr.. DDrraaggooºº AAnngghheellaacchhee

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt..00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((ddaaccttiillooggrraaff)) iinntt..00111122DDaanniieellaa DDuummiittrraaººccuu ((ccoorreeccttoorr)) iinntt..00774433

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilorau caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau aREDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere,fãrã a percepe taxe, cu condiþia indicãrii cu exactitate anumãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii CCpptt.. AAddrriiaannaa MMuunntteeaannuuCCpptt.. GGaabbrriieell PPããttrraaººccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu

iinntt..00115566

afirmã domnul locotenent-ccolonel Gheorghiþã TEODORESCU , comandantul Grupului CIMIC

- Este CIMIC o specialitate nouã?- Este o specialitate relativ nouã, dacã ne

gândim la cât de veche este instituþia militarã.Ca preocupare, a existat ºi înainte un fel deCIMIC, numai cã nu de factura actualã. Tot-deauna acþiunile militare au avut interferenþe cupopulaþia civilã, dar aceasta nu a fost tratatã aºacum s-ar fi cuvenit de-a lungul timpului. În se-colul XX, al marilor conflagraþii, care au dus laproducerea de milioane de victime, s-a pus pro-blema mai acut: Cum interacþioneazã forþele mi-litare cu cei care nu îmbracã haina militarã? S-anãscut astfel ideea unei structuri din cadrul orga-nizaþiei militare care sã asigure aceastã interfaþã.Aceasta trebuie sã estimeze în ce mãsurã popu-laþia civilã din zona de operaþii poate influenþa înmod pozitiv sau negativ acþiunile duse de forþe,cât ºi modul în care acþiunile duse de trupe influ-enþeazã, în special, în mod negativ, populaþiacivilã. În acest sens, se doreºte sã se restrângã laminimum aceastã influenþã, care se poate oglin-di în pierderile de vieþi omeneºti ºi daune mate-riale, aºa-zisele pierderi colaterale ºi gãsirea unorsoluþii de cooperare prin care populaþia civilã sãpoatã contribui la succesul îndeplinirii misiu-nilor. S-au dezvoltat mai multe direcþii de-a lun-gul timpului. Prima care a pus în practicã acestconcept, mai mult sau mai puþin CIMIC, a fostarmata americanã. Ei au dezvoltat conceptul de“afaceri civile”, pe care l-au ºi pus în practicã întimpul celui de-al doilea rãzboi mondial. Ulte-rior, armata americanã a participat la recon-strucþia Europei Apusene, o contribuþie majorãaducând-o “afacerile civile”. Pe parcurs, încadrul Alianþei s-a înþeles cã trebuie sã se dez-volte o filosofie nouã pe aceastã temã. Aºa s-anãscut în N.A.T.O. conceptul CIMIC, cooperarecivili-militari. În Armata României, aceastã idees-a dezvoltat dupã 1990, dupã semnarea de cãtreRomânia a Parteneriatului pentru Pace ºi dez-voltarea relaþiilor cu Alianþa Nord Atlanticã.Dupã 2001, a apãrut ideea constituirii unor struc-turi de CIMIC. Astfel, a apãrut în anul 2001,Grupul 1 CIMIC, el constituind prima etapã îndezvoltarea conceptului de “forþe CIMIC”.Dupã aderarea României la N.A.T.O., CIMIC-ul a trebuit sã treacã la nivelul urmãtor de dez-voltare, urmând ca de la formatul de grup, cunucleu activ ºi o mulþime de rezerviºti, în mãsurãsã desfãºoare acþiuni strict între graniþele þãrii,sã ajungã la formatul batalion operaþionalizat.Va avea subunitãþi operaþionale care vor fiprezente în pachetul de forþe N.A.T.O. proiec-tate pentru misiuni multinaþionale în afaragraniþelor. Acest proces va începe în cursul aces-tui an ºi se va termina la sfârºitul lui.

- Pe timpul desfãºurãrii misiunii I.S.A.F., în

Afganistan, unde aþi participat, aþi venit în con-tact cu grupurile CIMIC de-acolo?

- Misiunea specificã a contingentului românprezent în Afganistan în cadrul I.S.A.F. a fost dePoliþie Militarã. Însã, m-am strãduit sã intru încontact cu militarii CIMIC prezenþi acolo. Amavut contacte cu personalul CIMIC finlandez,austriac, german, britanic ºi danez. Am pututsã-i urmãresc la lucru, în mãsura timpuluidisponibil ºi sã trag unele concluzii. Þinând contcã a fost prima serie în teatru, am putut sã vãdcum s-a construit acea misiune de la zero. Aapãrut o tabãrã modernã ºi dotatã, la careCIMIC-ul ºi-a adus contribuþia, luând legãturacu populaþia localã, asigurând locuri de muncãpentru aceasta, în scopul dual de a ajuta civiliifãrã un loc de muncã, dar ºi de a evita disper-sarea forþelor proprii. Dacã la început era pustiuîn Kabul ºi eram priviþi de cãtre locuitori foartecurios, pentru cã ultimii militari pe care îivãzuserã fuseserã sovieticii, care le dãduserã focla case, a durat mult pânã s-a construit o punte dedialog cu populaþia civilã. Tot CIMIC-ului i-arevenit rolul ca, fãrã mitraliere ºi aruncãtoare degrenade, sã ajungã în cartierele mãrginaºe aleoraºului ºi în satele învecinate cu Kabulul ºi sãexplice populaþiei despre ce este vorba în cadrulmisiunii I.S.A.F. Necesitatea a fãcut ca forþeleCIMIC sã sporeascã, deoarece a apãrut un numãrmare de proiecte de rezolvat. Pe mãsurã ce situ-aþia s-a stabilizat, a fost nevoie de un volum maimare de misiuni CIMIC, având în vedere expe-rienþa dobânditã din aceste contacte, cât ºi decontacte pe care militarii noºtri le-au avut încadrul altor misiuni. Vom încerca sã luãm totceea ce este mai bun din ceea ce am vãzut ºi sãcreãm un stil propriu, bineînþeles clãdit pe osatu-ra doctrinei N.A.T.O.

- Cum este dirijatã experienþa acumulatãîn misiuni de cãtre militarii din compunereagrupului?

- Toþi cei care pleacã în misiuni acumuleazão experienþã valoroasã ºi avem deja mulþi ofiþeriparticipanþi în Afganistan, Bosnia, Kosovo,Georgia ºi Coasta de Fildeº. Un subofiþer sepregãteºte pentru a pleca în Irak. Existã expe-rienþã în teatrele de operaþii. Pe lângã raportulcare se întocmeºte dupã misiune, noi am institu-it ºi obiceiul ca fiecare participant sã îºi facã olucrare cu concluziile specifice care sã poatã fiprezentatã ºi personalului unitãþii. ªi, nu numaidupã aceste misiuni, ci ºi dupã participarea laalte activitãþi cu specific CIMIC. Dacã nu estetimpul necesar sã se desfãºoare prin expunere, serealizeazã prin distribuirea electronicã în cadrulcompartimentelor, studiul desfãºurându-se dupãele ºi, totodatã, rãmânând în baza de date, la

pregãtirea de specialitate.- Cum vã propuneþi sã stabiliþi ºi sã

menþineþi relaþiile între societatea civilã ºigrupul CIMIC.

- Odatã cu transformarea grupului în bata-lion, vom stabili responsabilitãþi concrete încadrul compartimentelor pentru a iniþia legãturilecu societatea civilã. Mã refer la legãtura cu orga-nizaþiile guvernamentale, neguvernamentale ºiautoritãþile locale.

Bineînþeles cã doar noi, singuri nu putemface acest lucru. Aici ne dorim cooperarea cucolegii noºtri de la Relaþii Publice ºi cu dum-neavoastrã, cei din presa militarã, pentru a neface mai bine cunoscuþi.

Între societatea civilã ºi instituþia militarãlegãturile trebuie realizate încã din timp de pace.Ne propunem sã o facem ºi într-un mod maidinamic, prin Internet. Pentru a putea fi infor-maþi continuu ºi la rândul nostru sã putem infor-ma eficient.

- Este nevoie de CIMIC?- Evident. Dacã nu era nevoie, nu se nãºtea.

Dacã nu avea rezultate pozitive la alþii, nu apãreaºi la noi. O companie CIMIC poate avea acelaºiimpact în teatru ca ºi un batalion mecanizat. Laînceput, impactul este mai mic, dar, ulterior,devine mai mare. Odatã ce CIMIC-ul începe sãlucreze la proiecte, costul este mai mare decâtal unui batalion mecanizat. Dar ºi rezultatele suntpe mãsurã. În urma executãrii proiectelorCIMIC, rãmân ºcoli, drumuri, spitale, poduri,copii instruiþi, haine, mâncare, într-un cuvânt,bunãstare, acolo unde nu exista decât speranþa.

CIMIC-ul este “partea umanitarã” a uneimisiuni militare. Prin ceea ce întreprinde, câºtigãsufletele ºi inimile oamenilor.

CãpitanGabriel PÃTRAªCU

“CIMIC REPREZINTÃ PARTEA UMANITARÃ A UNEI MISIUNI MILITARE”

INTERVIUL NOSTRU Curierul ARMATEIPagina 16Nr. 9 (149) din 15 mai 2004

AR