violenta domestica in romania

8/2/2019 Violenta Domestica in Romania

1/58


2/58

ale victimei, alimentelor, deplasarilor, telefonului si a altor surse de ingrijire si protectie. (Stark

si Flitcraft)

Violenta domestica este considerata de catre organizatia mondiala contra torturii in

raportul sau din 1999 ( Benninger Budel, Lacroix, 1999), o forma de tortura. Acest raport

afirma ca violenta domestica este o forma de torturare a femei constand in:

- durere sau suferinta acuta, fizica sau mentala;

- intentia de a provoca aceasta suferinta;

- este provocata cu scopul de a obtine informatii sau dovezi, de a

pedepsi, de a intimida sau a face presiuni asupra persoanei sau pentru

alte motive bazate pe o forma de discriminare.

II. Tipurile violentei - cercetarea va viza urmatoarele tipuri de violenta domestica:

a) Violenta psihica

b) Violenta fizica

c) Violenta sexuala

d) Violenta economica

e) Violenta sociala

f) Maltratarea ( Neglijarea )

Mitul - in sens antropologic miturile sunt istorii creeate de autori anonimi despre

evenimentele fictive atribuite zeilor, eroilor umani, fiintelor supranaturale, si care explica

originea si destinul lumii, al umanitatii, al fortelor divine. In societatile contemporane pot fi

gasite elaborari colective asemanatoare ce se refera la anumite grupuri sociale sau avand

legatura cu elemente carora le este atasata o mare valoare. El face astfel obiectul unor credinte

colective si contribuie astfel la structurarea legaturii si organizarii sociale.

Prejudecata este o opinie in general peiorativa, mai mult sau mai putin implicita, fara

verificare sau control critic, a unui individ sau grup asupra celuilalt; judecata care nu are o

justificare rationala si care este, de obicei, eronata. Prejudecata se constituie la nivelul simtului

comun, fiind asimilate in procesul de socializare, de insusire a normelor, valorilor, modelelor de

gandire si de comportament proprii grupurilor.

2


3/58

Discriminarea este din punct de vedere psihologic, o diferentiere sau distinctie care la

nivel intelectual, prin delimitari conceptuale, devine transanta, categorica. Din punct de vedere

sociologic, se refera la tratarea inegala a indivizilor sau grupurilor in raport cu unele trasaturi

categorice cum ar fi: apartenta etnica, rasiala, religioasa, de clasa. Termenul este folosit pentru a

descrie actiunea unei majoritati dominante in raport cu o minoritate dominata si implica un

prejudiciu adus unei persoane sau unui grup. La nivel psihosocial, termenul presupune atitudini

si conduite deosebite pe care un individ sau grup le manifesta, cel mai adesea pe baza

caracterelor atribuite de prejudecata decat reperate obiectiv.

III. Ipoteza

Pornim de la premiza ca cel putin la nivelul Romaniei exista prea putine studii, cercetari

cu privire la violenta domestica si ca acestea sunt in cel mai bun caz punctuale. De asemenea ne

propunem ca prin campaniile de constientizare ulterioare studiului sa eliminam perceptiile,

legendele, miturile si aprecierile general abstracte cu privire la violenta domestica. Pornim de la

ipoteza ca exista violenta domestica la nivel de fenomen in Romania dar ca ea nu este suficient

de precizata, delimitata si cunoscuta structural. In consecinta cercetarea va prezenta situatia

actuala privind perceptia asupra violentei domestice a populatiei din 4 zone ale Romaniei :

Maramures, Timis, Iasi si Bucuresti.

IV. Metode

A. Ancheta sociologica.

Ancheta sociologica individuala se bazeaza pe un chestionar de perceptie. Ea urmareste

identificarea in plan psihosociologic a prejudecatilor si discriminarilor intre sexe ca un factor de

producere si manifestare a violentei domestice.

Ancheta sociologica s-a desfasurat in 4 arii culturale grupate pe provincii istorice

(Transilvania, Tara Romaneasca, Moldova, Banat Crisana), in mediul rezidential urban in 4

orase ( Bucuresti, Baia Mare, Iasi, Timisoara) si in mediul rural in 16 comunitati rurale.

3


4/58

1. Volumul esantionului: Un esantion de 1250 persoane, reprezentativ pentru populatia de 18

ani si peste;

2. Tipul esantionului: esantion stratificat, probabilistic, tristadial.

3. Esantionare: selectia punctelor de esantionare ( sectii de votare), a persoanelor selectate pe

baza listelor electorale actualizate.

4. Reprezentativitate: Esantionul este reprezentativ pentru populatia neinstitutionalizata a

Romaniei.

5. Validare: esantionul a fost validat pe baza datelor INS ( Institutul National de Statistica).

6. Aplicarea chestionarului: realizata de catre operatori de teren la domiciliul subiectilor,

face to face.

Chestionarul cuprinde 4 parti: Indicatori ai relatiilor din familie, Indicatori ai valorilor si

credintelor, Indicatori ai influentei domestice la locul de munca si Indicatori biologici. Vom

incepe prin prezentarea indicatorilor biologici care sunt cei ce caracterizeaza esantionul din

punct de vedere al datelor socio-demografice (varsta, sex, ocupatie, nivel instruire si mediu de

rezidenta).

4


5/58

FACTORI BIOLOGICI

Variabilele analizate in cadrul Factorilor biologici sunt referitoare la date personale ale

subiectilor: varsta, gen, ocupatie, nivel de instruire si mediu de rezidenta.

Figura 1. Intervalele de varsta ale subiectilor

peste 66ani

56-65 ani46-55 ani36-45 ani26-35 ani18-25 ani

25

20

15

10

5

0

6,18%

13,20%

19,88%19,21%

23,48%

18,05%

Varsta

Din totalul esantionului de 1200 persoane, cele mai multe persoane au intre 26 si 35 ani.

Procente apropiate de 19% sunt corespondente celor intre 18-25 ani, 36-45 ani si 46-55 ani.

Restul de 13,2% sunt persoane de 56-65 ani si 6.18% au peste 66 ani.

Figura 2. Genul subiectilor

masculinfeminin

60

50

40

30

20

10

0

43,19%

56,81%

Gen

In ceea ce priveste genul subiectilor, 56.81% sunt de sex feminin, iar restul de 43.19%

sunt de sex masculin.

Figura 3. Ocupatia respondentilor

5


6/58

alta

elev/student

intreprinzator

profesii liberale

pensionar

casnica

intelectual

functionar

agricultor

muncitor

20151050

8,69%

13,37%

3,26%

5,68%

12,28%

10,69%

11,95%

14,04%

1,42%

18,63%

Ocupatia

Din figura de mai sus, reiese faptul ca 18.63% lucreaza ca muncitori, 14.04% sunt

functionari, 13.37% sunt elevi/studenti, 12.28% sunt pensionari, 11.95% lucreaza pe posturi de

functionari, 10.69% sunt casnice, iar restul sunt in functii de intreprinzatori, profesii liberale,

agricultori sau altele.

Figura 4. Nivelul de instruire al subiectilor

studiisuperioare

liceul5-10 clase1-4 clasefara studii

40

30

20

10

0

37,43%36,76%

22,22%

3,09%0,50%

Nivel instruire

Nivelul de instruire al subiectilor chestionati este destul de ridicat. Aproape 75% au

absolvit 12 clase, dintre care peste 37% sunt si absolventi de studii superioare. Din restul de

25%, 22.22% au finalizat 5-10 clase, aproximativ 3% au absolvit 1-4 clase, iar sub 1% nu au

studii.

6


7/58

Figura 5. Mediul de rezidenta al subiectilor

ruralurban

80

60

40

20

0

29,66%

70,34%

Mediul de rezidenta

Se observa din tabelul de mai sus, ca predominanti sunt rezidentii mediului urban, sub30% locuind in mediul rural.

INDICATORI AI RELATIILOR DIN FAMILIE

Informatiile culese in aceasta parte a chestionarului vizeaza situatia actuala privind

frecventa conflictelor din familie, tipurile de conflicte aparute, parerile subiectilor in ceea ce

priveste diverse tipuri de violenta: fizica, psihologica, financiara, sociala, precum si momentul

in care acestea apar.

Figura 6. Normalitatea conflictelor in familie

NS/NRNuDa

60

50

40

30

20

10

0 4 51%

44,91%50,58%

Considerati ca intr-o familie este normal sa existaconflicte?

7


8/58

In functie de modalitatea in care fiecare subiect percepe conceptul de conflict, per

total esantion, mai mult de 50% dintre subiectii chestionati au declarat ca este normal sa existe

conflicte intr-o familie.

Figura 7. Conflicte cu sotul sau alti membri

NS/NRNuDa

80

60

40

20

0

2,09%22,29%

75,63%

Vi s-a intamplat ca in familie sa aveti conflicte cu sotul saualti membri?

Intrebati daca au avut conflicte cu sotul sau alti membri ai familiei, 75.63% dintre

subiecti au raspuns ca da, au avut astfel de conflicte, 22.29% declarand ca astfel de conflicte nu

au avut loc in familiile lor.

Figura 8. Frecventa conflictelor

Ns/Nrlunarde 3 ori pe lunasaptamanalzilnic

40

30

20

10

0

21,87%

34,56%

28,55%

12,85%2,17%

Cat de frecvente sunt conflictele in familia dvs.?(intre soti, parinti-copii)

Dintre cei care au declarat ca este normal sa existe conflicte in familiile lor, cei mai

multi, 34.56% au conflicte lunar, 28.55% aproximativ de 3 ori pe saptamana, iar 12.85% au

conflicte saptamanal. Doar un procent de 2.17% declara ca au conflicte in familie zilnic.

8


9/58

Tabel 1. Gravitatea formelor de violenta domestica

Cat de grav este cand:

Foarte

grav(%)

Grav

(%)

Nu prea

grav (%)

Deloc

grav(%)

Ns/Nr

(%)

o femeie care se ceart cu partenerul ei 11.3 36 40 10.5 2

un barbat care se ceart cu partenera lui 13 38.6 35.7 10.2 2.4

un barbat lovit de partenera lui 47 34.4 12.6 4.3 1.7

o femeie lovita de partenerul ei 61.6 30.7 4.9 1.6 1.2

o femeie forat de partenerul ei s aiba relaii

sexuale

65.3 27.5 3.4 1.7 2

un barbat fortat de partenera lui s aiba relaii

sexuale

50.1 28.8 11.7 5.8 3.5

o femeie care i interzice partenerului s sentlneasc cu prietenii,colegii, s ias n ora 17.3 43.3 22.7 13.2 3.4

un barbat care i interzice partenerei s se

ntlneasc cu prietenii, colegii, sias n ora

16.8 45.4 22.4 12.3 3

o femeie care refuz s fac treburile casnice 25.3 43.5 23.5 5.8 1.8

un barbat care refuz s fac treburile casnice. 14.2 40.8 33.5 9.6 1.8

o femeie care cheltuiete frecvent peste limitele

bugetului familiei

30 49.9 15 3.8 1.3

un barbat care cheltuiete frecvent peste limitele

bugetului familiei

30.6 50.5 14.1 3.5 1.2

o femeie care desconsider, critic valorile , ideilei dorinele partenerului

28.3 50.9 13.9 3.3 3.6

un barbat care desconsider, critic valorile, ideile

i dorinele partenerei

28.1 50.5 14.3 3.4 3.5

o femeie care i bate copilul(copiii) 56.4 31.0 9.5 1.3 1.7

un barbat care i bate copilul (copiii) 59.5 29.2 8.5 1.1 1.7

Tabelul de mai sus prezinta parerile subiectilor vis-a-vis de gravitatea faptelor ipotetice

prezentate, astfel ca, in cazul tuturor celor 16 situatii prezentate, au existat intre 28-50%

persoane care le-au considerat a fi grave. In cazul a 11 dintre cele 16 situatii, procente relevante

apar si in cazul raspunsului: foarte grav. Sunt cateva cazuri, cand raspunsul nu prea grav are

un procentaj destul de mare. Cazuri sunt atunci cand o femeie se cearta cu partenerul ei, un

barbat se cearta cu partenera lui, o femeie ii interzice partenerului sa se intalneasca in oras cu

prietenii, un barbat ii interzice unei femei sa se intalneasca in oras cu prietenele si atunci cand

un barbat refuza sa faca treburile casnice. Procente relativ mari (peste 10%) apar pentru

situatiile mentionate anterior si in cazul raspusului deloc grav(in afara de ultimul caz: un

9


10/58

barbat refuza sa faca treburile casnice, unde procentul pentru raspunsul deloc grav este de

9.6%).

Figura 9. In primul rand ar trebui pedepsit de lege....

Ns/Nr

adulterul

consumul de droguri

consumul de bauturi alcoolice

interdictia de a participa la viata

socialainterdictia de a cumpara lucrurile

necesare

certurile repetate

bataia

relatiile sexuale silite

403020100

2,50%

9,18%

21,29%

4,84%

1,25%

0,75%

0,50%

23,87%

35,81%

In primul rand ar trebui sa fie pedepsit de lege...

Figura 10. In al doilea rand ar trebui pedepsit de lege...

Ns/Nr

adulterul

consumul de droguri


interdictia de a participa la viatasociala

interdictia de a cumpara lucrurilenecesare

certurile repetate

bataia


403020100

3,26%

10,60%

18,03%

8,68%

1,59%

0,83%

1,84%

36,98%

18,20%

In al doilea rand ar trebui sa fie pedepsit de lege...

10


11/58

Figura 11. In al treilea rand ar trebui pedepsit de lege...

Ns/Nr

adulterul

consumul de droguri


interdictia de a participa la viatasociala

interdictia de a cumpara lucrurilenecesare

certurile repetate

bataia


2520151050

3,76%

20,12%

23,12%

10,52%

5,26%

1,09%

3,26%

16,28%

16,61%

In al treilea rand ar trebui sa fie pedepsit de lege...

Urmarind cele trei figuri de mai sus, se observa ca in fiecare dintre ele, exista o variabila

(un raspuns) cu un procent mai mare decat restul. Luandu-le in ordinea importantei selectate de

catre respondenti, putem spune ca dintre actiunile prezentate, in primul rand, subiectii consideraca ar trebui pedepsite de catre lege relatiile sexuale silite, in cel de-al doilea rand ar trebui

pedepsita bataia, iar in cel de-al treilea rand, consumul de droguri.

Tabel 2. Modalitatea de a proceda a subiectilor in diferite situatii

Cum ati proceda daca in mod repetat partenerul/partenera:Nu

trebuiefacutnimic(%)

O

discutie(%)

Prin

cearta(%)

Prin

bataie(%)

Separare

provizorie(%)

Divort

(%)

Ns/Nr

(%)

Nu se ocupa de treburile casnice 2.4 82.6 8.8 0.5 2.2 1.3 2.1

Nu se ocupa de copii 2.0 82.5 9.3 0.5 1.8 2.1 1.7

Vine beat acasa 2.8 57.2 15.4 1.3 13.2 7.0 3.1

Nu aduce bani in casa 3.1 70.8 12.3 0.8 7.1 3.5 2.3

Critica, se cearta, reproseaza 2.2 71.9 13.3 0.5 6.8 2.8 2.6

Nu face nimic in casa 2.2 76.4 12.3 0.5 4.0 1.9 2.7

Este preocupat/a de moda 37.2 50.6 3.8 0.3 0.7 0.3 7.1

Isi inseala partenerul/a 2.1 31.3 6.6 2.2 21.3 32.1 4.4

11


12/58

Tabelul de mai sus prezinta cateva situatii luate din viata de zi cu zi a oamenilor,

subiectii au fost intrebati ce ar face in cazul in care una dintre situatiile prezentate s-ar intampla

cu regularitate in familiile lor. In ceea ce priveste situatiile oferite respondentilor spre a-si alege

din raspunsurile date cel potrivit modalitatii in care percep ei lucrurile, se remarca faptul ca

peste 50% dintre ei (cu exceptia ultimei situatii), ar alege sa poarte o discutie cu partenerul/a

lamurind situatia de conflict in care se afla. Comunicarea pe o cale amiala pare sa fie solutia

pentru cei mai multi dintre ei. Exista cateva situatii care nu pot fi rezolvate doar printr-o

discutie, ci unde intervine cearta sau mai grav separarea de partener/a. Cele doua situatii

exemplificatoare pentru ultima idee sunt atunci cand partenerul/a vine beat/a acasa in mod

regulat sau cand unul dintre cei doi il inseala pe celalalt. In ultimul caz, 32.1% dintre subiecti ar

merge mai departe si ar opta pentru divort.

Pentru a remedia situatiile conflictuale in familie, sub 5% dintre respondenti ar apela la

procuratura, tribunal, medic sau scoala. Restul, ar apela la urmatorii:

- rude - 47% - preot 13.9% - asistentul social 9.8%

- prieteni 36.4% - politie 11.8% - vecini 6.2%

- psiholog 23% - nasi 10.6% - altcineva 5.7%

Procentele de mai sus arata in ce masura subiectii ar apela pentru rezolvarea unor

conflicte in familie la persoanele/institutiile mentionate. Pe primele doua pozitii se afla rudele si

prietenii, iar pe cel de-al treilea loc, psihologul. Rezultatele sunt totusi sub 50% ceea ce

demonstreaza o anumita confidentialitate din partea unor subiecti fata de probleme conflictuale

din familiile lor.

Tabel 3.

Vi s-a intamplat ca cineva din familie sa:

DA (%) NU (%)

1. va jigneasca si umileasca 29.6 70.4

2. va desconsidere 20.3 79.7

3. va ameninte cu divortul 5.9 94.1

4. va ameninte cu bataia 10.1 89.9

5. va aduca alte forme de amenintari 9.8 90.26. va loveasca 7.5 92.5

12


13/58

7. nu va dea voie sa vorbiti cu prietenii si sa iesiti din casa 6.3 93.7

8. va spioneze si sa va verifice 11.2 88.8

9. va acuze de adulter fara nici un motiv 7.8 92.2

Prin tabelul de mai sus, se poate observa situatia actuala privind violenta in familiile

subiectiilor chestionati. Peste 70% dintre acestia nu au experimentat formele de violenta

domestica mentionate in chestionar, dar exista o parte care au fost jigniti/e sau umiliti/e

(29.6%), desconsiderati/e (20.3%), spinonati/e si verificati/e (11.2%) sau amenintati/e cu bataia

(10.1%). Exista o a treia categorie, sub 10% care au trecut prin celelate forme de violenta

mentionate in chestionar: acuzati/e de adulter, fara nici un motiv (7.8%), loviti/e (7.5%),

privati/e de libertatea de a vorbi sau iesi cu prieteni (6.3%), amenintati/e cu divortul (5.9%) sau

alte amenintari (9.8%).

Figura 12. Prioritizarea situatiilor in functie de gravitatea lor

Care din urmtoarele situaii este mai gra

14,4

38,2

9,7

8,3

32,2

6,5

7,2

5,5

0,0

17,6

13


14/58

Una dintre intrebarile din chestionar vizeaza prioritizarea unor situatii date in functie de

nivelul de gravitate acordat de respondenti. Dupa cum se vede in figura 12, 38.2% dintre

subiecti cred ca cel mai grav ar fi atunci cand ar fi batuti, 32.2% declara ca atunci cand ar fi

amenintati cu omorul, 17.6% sustin ca atunci cand ar fi jigniti, umiliti, injurati, 14.4% cred ca

cel mai grav ar fi sa fie loviti. Restul, sub 10% in fiecare caz dintre cele din figura de mai sus.

Tabel 4. Momentele aparitiei de conflicte

Apar conflicte in familia dvs. atunci cand?:

DA (%) NU (%)

1. sunteti obosit/a 21.2 78.8

2. apar probleme financiare 44.4 55.63. copiii va fac probleme 14.5 85.5

4. pierdeti bunuri sau valori 6.8 93.2

5. se amesteca in familia dvs. rude/prieteni 20 80

6. sunteti bolnav/a 6.6 93.4

7. sunteti stresat/a 25.8 74.2

8. ati suferit o pirdere a cuiva drag din familie 9.1 90.9

Tabelul de mai sus prezinta raspunsurile subiectilor la intrebarea referitoare la

momentele favorabile aparitiei conflictelor in familie. Cele mai multe persoane declara ca cele

mai multe conflicte apar atunci cand au probleme financiare, sunt stresati sau obositit. Peste

90% dintre subiecti sustin ca in caz de pierdere de bunuri si valori, boala, pierdere a cuiva drag

din familie sau probleme cu copiii, nu apar conflicte.

Figura 13. Relatia cu partenerul/a de viata


15/58

Nrnu am

partener/a

foarte binebinesatisfacatorraufoarte rau

40

30

20

10

0

3,34%

12,77%

28,71%

37,31%

14,52%

2,75%0,58%

Cum va intelegeti cu actualul/a partener/a?

Asa cum sunt vazute de fiecare subiect in parte, relatiile cu partenerul/a de viata (in

cazul celor care au un/o partener/a) sunt in general bune sau foarte bune. Exista un procent de

12.77% care nu au partener/a si 14.52% care isi caracterizeaza relatia ca fiind satisfacatoare.

Sub 4% sustin ca relatiile lor sunt rele sau foarte rele.

INDICATORI AI VALORILOR SI CREDINTELOR

Variabilele analizate in aceasta parte a chestionarului vizeaza identificarea parerii

subiectilor vis-a-vis de perceptiile lor in ceea ce priveste miturile violentei domestice. Vom

prezenta situatia lor, de asemenea vom prezenta si o prioritizare a celor mai vehiculate mituri,

precum si o diferentiere in ceea ce priveste perceptia bazandu-ne pe criterii referioare la zona de

provenienta a subiectilor, mediul de rezidenta, nivelul de instruire al lor si genul subiectilor.

In chestionar sunt 17 mituri referitoare la violenta domestica. Motivul pentru care am

selectat doar 10 mituri din cele 17 pentru a le prezenta rezultatele in functie de diverse criterii

este ca unele afirmatii considerate a fi mituri cu subiectul violentei domestice au avut un

procent mic de acord, sub 5%, astfel ca, se considera acele raspunsuri ca accidentale. In acest

caz, consideram ca nu necesita resurse pentru o campanie alocata, nefiind necesare activitatispre diminuarea lor.

15


16/58

Miturile neluate in considerare pentru aceasta analiza sunt acelea referitoare la libertatea si

drepturile barbatului asupra partenerei si copiilor fiind apreciate pozitiv in mai putin de 5%

dintre cazuri, astfel ca, nu s-au facut mentionari despre acestea in text. Marketingul social

trebuie indreptat inspre alte grupuri decat cei sub 5% care si-au exprimat acordul fata de

miturile cu tema drepturilor barbatului asupra femeii si copiilor.

Tabel 5. Perceptia asupra miturilor violentei domestice la nivel de esantion

Miturile in cazul carora se iau in considerare raspunsurile Fals sunt: Ambii parteneri aduc

bani in casa si Ambii parinti trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor. Am ales

analiza acestor raspunsuri deoarece in ambele cazuri este important ca ambii parteneri sa se

ocupe de copii si sa aiba aport financiar in familie.

Dupa cum se observa in tabelul de mai sus, exista doua mituri in care procentele

raspunsurilor Adevarat sunt mai mari decat in celelalte cazuri: Numai neinstruitii isi bat

femeile si Femeia trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor. Procentul pentru primul

mit este destul de ridicat: 31.7%, fapt ce arata o discriminare in ceea priveste persoanele cu un

nivel de educatie mai scazut.

In cazul miturilor unde am luat in considerare raspunsurile Fals, sunt 16.3% persoane care

cred ca nu este adevarat faptul ca ambii parteneri trebuie sa contribuie financiar in familie si

12% care cred ca nu este de datoria ambilor parinti sa se ocupe de cresterea si educarea lor.

Dupa zona de provenienta si mediul de rezidenta al subiectilor, rezultatele arata ca:

Tabel 6. Perceptia asupra miturilor violentei domestice in functie de mediul de rezidenta alsubiectilor

Adeva

rat (%)

Fals

(%)

1. Barbatul aduce bani in casa 9.8 90.2

2. Ambii parteneri aduc bani in casa (se iau in considerare raspunsurile Fals) 83.7 16.3

3. Barbatul are datoria sa intretina familia 7.6 92.4

4. Femeia trebuia sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor 11.3 88.75. Ambii parinti trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor (se iau in

considerare raspunsurile Fals)

87.8 12

6. Scoala trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor 5.3 94.7

7. Bataia este rupta din rai 5.8 94.2

8. E o rusine sa divortezi 8.5 91.5

9. Numai saracii isi bat femeile 5 95

10. Numai neinstruitii isi bat femeile 31.7 68.3

16


17/58

Urban

(%)

Rural

(%)




4. Femeia trebuia sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor 51.9 48.15. Ambii parinti trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor (se iau in


56.3 43.7




9. Numai saracii isi bat femeile 58.3 41.7


In ceea ce priveste mediul de rezidenta, cele mai multe persoane care se supun inca

miturilor violentei domestice sunt din mediul urban. In cazul primului mit, conform caruia

Barbatul aduce bani in casa, procentul este putin mai mare in cazul locuitorilor din mediul

rural (52.1%). In mediul rural, in afara de mitul mentionat anterior, nu exista alte situatii in care

procentul populatiei din mediul rural sa depaseasca 50% in cazul acordului fata de miturile

prezentate.

Dintre locuitorii mediului urban, cei mai multi, 84.1% sustin ideea conform careia

scoala trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor (parintii pasnd aceasta

responsabilitate scolii). 72.3% dintre cei care locuiesc la oras, sunt de acord cu faptul ca numaineinstruitii isi bat femeile, 66.7% cred in mitul conform caruia bataia este rupta din rai iar

65.9% considera ca barbatul are datoria sa intretina familia. In cazul celorlalte mituri

mentionate, procentele de raspunsuri Adevarat nu prezinta diferente mari in cazul celor doua

medii de rezidenta.

Tabel 7. Perceptia asupra miturilor a subiectilor din zona Maramures

Urban(%) Rural(%)


2. Ambii parteneri aduc bani in casa (se iau in considerare raspunsurile Fals) 50 50


4. Femeia trebuia sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor 59.3 40.7

5. Ambii parinti trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor (se iau in


59.1 40.9

6. Scoala trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor 84 16

7. Bataia este rupta din rai 50 50

8. E o rusine sa divortezi 60 40

9. Numai saracii isi bat femeile 42.9 57.110. Numai neinstruitii isi bat femeile 65.2 34.8

17


18/58

In ceea ce priveste zona Maramuresului, din tabelul de mai sus, reiese faptul ca acordul

fata de miturile prezentate apare cu preponderenta in mediul urban. Miturile unde diferentele

sunt vizibile sunt: Scoala trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor, Barbatul are

datoria sa intretina familia, Numai neinstruitii isi bat femeile si E o rusine sa divortezi (in cazul

acestora procentele de acord fata de mituri sunt in cazul locuitorilor din urban mai mari decat in

cazul celor din rural).

Tabel 8. Perceptia asupra miturilor a subiectilor din zona Iasi

Urban(%)

Rural(%)

1. Barbatul aduce bani in casa 75 252. Ambii parteneri aduc bani in casa (se iau in considerare raspunsurile Fals) 73 27

3. Barbatul are datoria sa intretina familia 75 25




71 29

6. Scoala trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor (sub 5%)



9. Numai saracii isi bat femeile 88.2 11.8


In Iasi apare aceeasi situatie ca si in Maramures: locuitorii mediului urban sunt in cele

mai multe cazuri, intr-un procent mai mare decat cei din mediul rural, de acord cu miturile

prezentate in chestionar. Astfel ca, in toate cele 9 cazuri, peste 65% din locuitorii mediului

urban declara acordul fata de mituri.

Tabel 9. Perceptia asupra miturilor a subiectilor din zona Timis

Urban(%) Rural(%)







39.5 60.5

6. Scoala trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor (sub 5%)

7. Bataia este rupta din rai (sub 5%)


9. Numai saracii isi bat femeile 55.6 44.410. Numai neinstruitii isi bat femeile 69.3 30.7

18


19/58

In zona Timis, perceptiile sunt diferite decat in cele 2 zone prezentate anterior. Aici, cele

mai multe prejudecati apar in mediul rural. Exista un singur caz, Numai neinstruitii isi bat

femeile, unde 69.3% dintre cei de acord cu afirmatia locuiesc in oras. In cazul mitului conform

caruia barbatul aduce bani in casa, 75.8% dintre raspunsurile ce prezinta acordul, vin din

mediul rural.

Tabel 10. Perceptia asupra miturilor a subiectilor din zona Bucuresti

Urban

(%)

Rural

(%)

1. Barbatul aduce bani in casa 50 50


3. Barbatul are datoria sa intretina familia 63.6 36.44. Femeia trebuia sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor 53.5 46.5

5. Ambii parinti trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor (se iau inconsiderare raspunsurile Fals)

60.9 39.1



8. E o rusine sa divortezi (sub 5%)

9. Numai saracii isi bat femeile (sub 5%


Zona Bucurestiului arata ca exista 4 situatii in care locuitorii zonei urbane cred intr-un

procent mai mare in miturile prezentate. In aceasta zona, exista 23.7% chestionare care provin

din mediul rural, asadar zona Bucuresti cuprinde si zone rurale. Cele 4 mituri unde procentul de

raspunsuri Adevarat, in cazul locuitorilor mediului urban, este mai mare, sunt: Barbatul are

datoria sa intretina familia, Scoala trebuie sa se ocupe de cresterea si educarea copiilor, Bataia

este rupta din rai si Numai neinstruitii isi bat femeile.

Dupa nivelul de instruire al subiectilor, rezultatele arata ca:

Tabel 11. Nivel de instruire al subiectilor in functie de zona

Fara studii

(%)

1-4 clase

(%)

5-8 clase

(%)

Liceu (%) Studii

superioare

(%)

Maramures 1.3 3.3 33.3 42 20

Iasi 0.3 4.0 19 41.3 35.3

Timis 1.0 4.3 28.4 29.8 36.5

19


20/58

Bucuresti 0.0 1.6 16.5 36.6 45.3

Nivelul de instruire al persoanelor care au raspuns la chestionar este prezentat in tabelul

de mai sus. Putem observa ca in Maramures, cei mai multi, 42% sunt absolventi de liceu, 33.3%

au finalizat scoala generala si doar 20% studiile superioare.

In celelalte 3 regiuni, Iasi, Timis si Bucuresti, cei mai multi subiecti au absolvit liceul si

studiile superioare.

Dintre cei 50.6% care au raspuns ca este normal ca in familie sa existe conflicte, 0.5%

sunt fara studii, 3.1% au finalizate 1-4 clase, 21.7% au 5-10 clase, 36.7% au finalizat liceul, iar

38% studiile superioare.

La intrebarea Vi s-a intamplat ca in familie sa aveti conflicte cu sotul sau alti

membri?, 75.6% dintre subiecti au raspuns ca Da; dintre acestia, 0.6% nu au studii, 2.7%

au absolvit 1-4 clase, 21.2% au finalizat 5-10 clase, 36.3% sunt absolventi de liceu si 39.3% de

studii superioare. In ceea ce priveste frecventa conflictelor, 34.5% au declarat ca acestea au loc

lunar, 28.5% de 3 ori pe luna, 12.9% saptamanal. Dintre cei care au conflicte lunar (34.5%),

0.2% sunt fara studi, 2.7% au finalizat 1-4 clase, 22% au finalizat 5-10 clase, 37.3% sunt

absolventi liceul si tot 37.3% au studii superioare. In ceea ce ii priveste pe cei 12.9% care

declara ca au conflicte saptamanal, 1.3% sunt fara studii, 6.5% au finalizate 1-4 clase, 16.2%

au absolvite 5-10 clase, 41.6% sunt absolventi de liceu, iar 34.4% de studii superioare.

Referitor la gravitatea situatiilor prezentate in cadrul intrebarilor 4 9 din chestionar

(cat de grav este cand...), in functie de nivelul de instruire al subiectilor observam ca cele mai

mari procente sunt in cazul celor ce au absolvit liceul si studiile superioare (la nivelul

esantionului cei mai multi subiecti sunt absolventi de liceu si studii superioare). Situatiile incare se remarca cazuri relevante sunt prezentate mai jos: (procentele mentionate nu sunt

rezultatele raspunsurilor din totalul esantionului, ci din cadrul unui raspuns, spre exemplu:

dintre cei care considera a fi foarte grav atunci cand o femeie se cearta cu partenerul ei (100%),

28.9% sunt absolventi de 5-10 clase)

- procente mai mari de persoane cu 10 clase absolvite, considera, intr-un procent de

28.9%, a fi foarte grav atunci cand o femeie se cearta cu partenerul ei; 25.5% considera a fi

grav atunci cand o femeie este fortata sa aiba relatii sexuale cu partenerul ei ; 25.2% considera

20


21/58

a fi foarte grav si 26.2% considera a fi grav atunci cand o femeie refuza sa faca treburile

casnice

- persoane care au absolvit liceu, in procent mai mare decat absolventii de studii

superioare, considera a fi foarte grav (37.8%) si grav (36.8%) atunci cand o femeie se cearta cu

partenerul ei; foarte grav (34.8%) si grav (38%) situatia cand un barbat se cearta cu partenera

lui; grav este atunci cand o femeie este lovita de partenerul ei (39.7%) sau cand un barbat este

lovit de partenera lui (40.4%); 37.1% considera a fi grav atunci cand o femeie este fortata sa

aiba relatii sexuale cu partenerul ei, 42.9% considera a nu fi prea grav atunci cand un barbat

este fortat sa aiba relatii sexuale cu partenera lui; nu prea grav este si atunci cand o femeie ii

interzice unui barbat sa iasa in oras cu prietenii (37.6%); nu prea grav (38.4%) si deloc grav

(43.5%) este atunci cand un barbat ii interzice unei femei sa iasa in oras cu prietenele; este

grav in 38.9% din cazuri cand o femeie refuza sa faca treburile casnice si pentru 40.2% este

foarte grav atunci cand un barbat refuza sa faca treburile casnice; 40.1% considera a nu fi prea

grav cand o femeie desconsidera valorile, ideile partenerului, in timp ce 41.3% considera a nu

fi foarte grav cand un barbat desconsidera valorile partenerei; atunci cand un barbat isi loveste

copilul/copiii, este foarte grav pentru 39.4% dintre subiecti.

- absolventii de studii superioare considera in 40.9% si 45.2% a fi nu prea grav si deloc

grav atunci cand o femeie se cearta cu partenerul ei; 41.9% si 45.9% cred ca nu este prea grav

sau deloc grav atunci cand un barbat se cearta cu partenera lui; in ceea ce priveste situatia cand

un barbat este lovit de partenera lui, 39.7% considera acest lucru a fi foarte grav si 40.7% a nu

fi deloc grav; in schimb, cand o femeie este lovita de partenera lui, 41.8% considera aceasta

situatie ca fiind foarte grava; atunci cand o femeie ii interzice unui barbat sa iasa in oras cu

prietenii, 38.6% cred aceasta situatie a fi grava; 38.5% cred situatia cand unbarbat ii interzice

unei femei sa iasa in oras cu prietenele a fi grava, iar 33.2% considera aceasta situatie a nu fi

prea grava; in ceea ce priveste situatia cand o femeie refuza sa faca treburile casnice, 51.1%

dintre cei care au sustinut ca aceasta situatie nu este prea grava sunt absolventi de studii

superioare, in aceeasi situatie este si cazul cand un barbat refuza sa faca treburile casnice, 46%

dintre cei ce au sustinut ca acest lucru nu este prea grav au finalizat studiile superioare; atunci

cand o femeie cheltuieste frecvent peste bugetul familiei, din totalul celor care sustin acest lucru

ca fiind nu prea grav, 41.1% sunt cu studii superioare; cand o femeie desconsidera ideile

partenerului, 38.8% considera situatia a fi grava, 41.4% fi foarte grava; la fel se intampla si

cand un barbat desconsidera valorile unei femei: 43.2% considera situatia a fi foarte grava si

38.2% a fi grava; desi sunt doar 9.5% persoane care considera ca atunci cand o femeie isi

21


22/58

loveste copilul/copiii nu este prea grav, 40.4% dintre acestia sunt absolventi de studii

superioare.

Dintre cei 35.9% care cred ca in primul rand ar trebui pedepsite de lege relatiile sexuale

silite, 3.3% au absolvit 1-4 clase, 20.3% au absolvit 5-10 clase, 38% au finalizat liceul si 38%


Dintre cei 37% care cred ca in al doilea rand ar trebui pedepsita de lege bataia: 3.2% au

1-4 clase, 21% 5-10 clase, 38% au absolvit liceul si 37.6% au studii superioare.

Dintre cei 23.2% care cred ca in al treilea rand ar trebui pedepsit de lege consumul de

droguri: 3.2% au 1-4 clase, 18.1% au finalizat 5-10 clase, 37.2% liceul iar 40.8% studiile

superioare.

In ceea ce priveste situatiile ipotetice date, unde subiectii trebuiau sa alega din variantele

oferite cea potrivita modului in care ar proceda in anumite situatii date, rezultatele arata ca:

1. daca in mod repetat partenerul/a nu se ocupa de treburile casnice, 82.6% dintre

subiecti ar purta o discutie, dintre acestia: 3.2% au 1-4 clase, 21.4% au 5-10

clase finalizate, 36.5% liceul iar 38.4% studii superioare;

2. daca in mod repetat partenerul/a nu se ocupa de copii , 85.5% ar purta o

discutie, iar dintre acestia, in functie de nivelul de instruire: 3% au 1-4 clase,

21.9% au 5-10 clase, 37% sunt absolventi de liceu si 37.8% absolventi de studii

superioare;

3. daca in mod repetat partenerul/a vine beat/a acasa, raspunsurile sunt variate:

57.2% ar purta o discutie, 15.5% ar avea o cearta iar 13.2% ar opta pentru o

separare provizorie. Dintre cei ce ar purta o discutie: 3.2% au absolvit 1-4clase,

22.4% 5-10 clase, 36.8% liceul si 36.8% studiile superioare. Dintre cei ce ar opta

pentru o cearta: 2.2% sunt absolvenit de 1-4 clase, 28.1% de 5-10 clase, 36.2%

de liceu si 33.5% de studii superioare. Cei care ar alege o separare provizorie

sunt in procent de 49.4 absolventi de studii superioare, 33.5% de liceu iar 14.6%

de 10 clase;

4. daca in mod repetat partenerul/a nu aduce bani in casa , 70.8% ar purta o

discutie, iar12.4% ar avea o cearta. Dintre cei ce ar purta o discutie: 3.4% au

absolvite 1-4 clase, 21.4% au 5-10 clase, 36.7% sunt absolventi de liceu si

37.9% de studii superioare. Cei care ar alege o cearta se impart in functie de

22


23/58

nivelul de instruire astfel: 30.4% au maxim 10 clase absolvite, 35.8% liceul iar

32.4% studiile superioare;

5. daca in mod repetat partenerul/a critica, se cearta, reproseaza, 71.9% ar purta o

discutie, 13.3% ar purta o cearta si 6.8% ar opta pentru o separare provizorie.

Cei care ar alege ultima varianta sunt in general persoane cu studii: 32.1% cu

liceul si 49.4% cu studii superioare. Cei ce ar purta o discutie sunt in 21% din

cazuri absolventi de 10 clase, 37.4% de liceu si 38.5% de studii superioare;

6. daca in mod frecvent partenerul/a nu face nimic in casa, 76.4% ar alege sa

poarte o discutie si 12.3% ar alege sa poarte o cearta. Procentele in functie de

nivelul de instruire sunt asemanatoare cu cele de mai sus: 20.5% au 5-10 clase,

36.9% liceul si 39.4% studii superioare;

7. daca in mod frecvent partenerul/a isi inseala perechea,31.3% considera ca ar

purta o discutie, 21.3% ar opta pentru o separare provizorie si 32.1% pentru

divort. Intre cele 3 optiuni exista o similitudine atunci cand luam in considerare

nivelul de instruire, procentele fiind foarte asemanatoare (spre exemplu: dintre

cei ce ar purta o discutie, 37.7% au studii superioare, dintre cei ce ar opta pentru

separare provizorie, 38.4% au studii superioare, dintre cei ce ar opta pentru

divort, 38.3% au studii superioare). Aceasta similitudine apare atat in cazul

absolventilor de 5-10 clase, de liceu cat si de studii superioare.

In ceea ce priveste nivelul de gravitate acordat unor situatii, rezultatele arata ca: este

grav pentru 17.7% dintre subiecti si nu atat de grav pentru 82.3% sa fie jignit/a, injurat/a sau

umilit/a; este grav pentru 14.3% si nu atat de grav pentru 85.7% sa fie lovit/a.

Diferente mai mari intre raspunsuri apar in cazul intrebarilor:

Cat de grav este sa fi batut/a? unde 38.5% considera acest fapt grav si 61.5% nu atat de

grav. In functie de nivelul de instruire, cei care considera grava aceasta situatie sunt absolventi

de 1-4 clase: 4.3%, 5-10 clase: 18.3%, liceu: 37.2% si studii superioare: 39.8%. Din totalul

celor care considera a fi nu atat de grav, 2.3% au 1-4 clase, 24.7% 5-10 clase, 36.4% au absolvit

liceul si 36% studiile superioare.

Diferente mari de raspunsuri apar in cazul a 5 situatii: Cat de grav este sa fii

desconsiderat? (9.8% considerand acest fapt a fi grav si 90.2% a fi nu atat de grav), Cat de

grav este sa fi pus sub interdictie? (8.4% considerand a fi grav si 91.6% a fi nu atat de grav),

23


24/58

Cat de grav este sa ai lucrurile confiscate sau distruse? (6.4% sustinand a fi grav si 93.6% a fi

nu atat de grav), Cat de grav este sa fii acuzat de infidelitate? (7.1% sustinand ca este grav si

92.9% ca nu este atat de grav) si Cat de grav este sa fi acuzat de lene si neglijarea nevoilor

familiei? (5.5% considerand ca este grav si restul de 94.5% ca nu este atat de grav).

Exista o situatie referitoare la Cat de grav este sa fi amenintat/a cu omorul? unde

32.3% sustin ca este grav si 67.7% ca nu este atat de grav. In cazul acestora, impartindu-i in

functie de nivelul de educatie observam ca dintre cei ce nu considera acest fapt atat de grav

3.2% au 1-4 clase, 21.9% au 5-10 clase, 36.9% au absolvit liceul si 37.7% studiile superioare.

Situatiile in care se afla oamenii atunci cand pornesc un conflict sunt in cele mai multe

cazuri cand sunt probleme financiare in familie, cand partenerii sunt stresati, obositi sau cand

prietenii/rudele se amesteca in familiile lor.

Cei care sustin ca apar conflicte in familie cand au probleme financiare sunt intr-un

procent de 44.5. Dintre acestia, 2.6% sunt absolventi de 1-4 clase, 24.3% de 5-10 clase, 38% de

liceu si 34.7% de studii superioare.

Cei care sustin ca apar conflicte in familie cand sunt stresati sunt in 38.5% din cazuri

absolventi de liceu, in 39.8% de studii superioare si in 18.4% de 5-10 clase. In ceea ce ii

priveste pe cei care sunt obositi atunci cand isca un conflict, 44.9% au ca studii liceul si 33.1%

studiile superioare. Procente asemanatoare sunt si in cazul celor care au conflicte atunci cand

rudele/familia se amesteca in familiile lor, de aici, 41.7% au ca studii terminale liceul iar 35.4%


O asociere intre varsta si nivelul de instruire, arata ca varsta este invers proportionala cu

nivelul instruirii, adica, cei mai tineri au un nivel de studii mai ridicat decat cei mai in varsta.

Astfel ca, cei intre 18-25 ani, au in procent de 37 absolvit liceul si 54.2% studiile superioare, iar

cei peste 66 ani, au in 28.9% din cazuri 1-4 clase, 50%, 5-10 clase si doar 17.6% liceul.

Dupa genul subiectilor chestionati, vom prezenta cateva rezultate care prezinta diferente

semnificative intre raspunsurile barbatilor si cele ale femeilor:

Tabel 12. Procentele femeilor si barbatilor in functie de zonaFeminin Masculin

24


25/58

Maramures 63.3 % 36.7 %

Iasi 54.3 % 45.7 %

Timisoara 57.9 % 42.1 %

Bucuresti 55.6 % 44.4 %

Tabelul de mai sus prezinta situatia din punct de vedere al genului subiectilor in toate

cele 4 regiuni studiate. Se observa ca in Maramures numarul femeilor chestionate este mai mare

decat in restul zonelor.

Intrebati daca intr-o familie este normal sa existe conflicte, 50.6% au raspuns ca Da,

dintre acestia 56.2% sunt de sex feminin si restul de 43.8% de sex masculin. In ceea ce priveste

frecventa conflictelor in familiile lor, cei mai multi, 34.5% au declarat ca acestea au loc lunar,

28.5% ca au loc de 3 ori pe luna si 12.9% saptamanal. Impartind raspunsurile in functie de

genul subiectilor, se observa ca dintre cei care sustin ca au conflicte saptamanal, 62.3% sunt

femei si 37.7% barbati, in celelalte cazuri, raspunsurile femeilor si ale barbatilor sunt

aproximativ egale ca si numar.

Privitor la gravitatea cu care privesc situatiile date in chestionar, dintre cei 10.5% care

considera a fi deloc grav cand o femeie se cearta cu partenerul ei , 63.5% sunt femei si 36.5%

barbati, dar atunci cand un barbat se cearta cu partenera lui, din cei 10.2% care considera

situatia ca fiind deloc grava, 56.6% sunt femei si 43.4% barbati.

Raspsunsurile Nu prea grav, desi in procente destul de mici, reflecta diferentele intre

sexe. Astfel ca, in cazuri precum: Un barbat este lovit de partenera lui/O femeie este lovita de

partenerul ei; Un barbat este fortat sa aiba relatii sexuale cu partenera lui/O femeie este

fortata sa aiba relatii sexuale cu partenerul ei; Un barbat refuza sa faca treburile casnice/O

femeie refuza sa faca treburile casnice; Un barbat cheltuieste frecvent peste bugetul

familiei/O femeie cheltuieste frecvent peste bugetul familiei; Un barbat desconsideravalorile, ideile partenerei/O femeie desconsidera valorile, ideile partenerului; Un barbat isi

loveste copilul, copiii/O femeie isi loveste copilul, copiii, rezultatele arata ca femeile sunt

mai favorizate decat barbatii, acestea considerand in mai multe randuri ca nu este atat de grav ca

ele sa isi loveasca partenerul, sa il oblige sa aiba relatii sexuale, sa nu isi faca treburile casnice,

sa isi loveasca copiii sau sa cheltuie frecvent peste bugetul familiei.

Permisivitatea femeilor este intalnita si in situatia in care, ipotetic, partenerul/a isi

inseala partenera/ul. Rezultatele arata ca dintre cei care ar opta ca si solutie la purtarea unei

25


26/58

discutii, 60.4% sunt femei si 39.6% barbati, dintre cei care ar opta pentru separare provizorie,

60% sunt femei si 40% barbati, dar dintre cei care ar alege divortul, 55.5% sunt femei si 44.5%

barbati,

Referitor la gravitatea situatiilor date in chestionar, in 2 cazuri, femeile considera intr-un

procent mai mare ca este grav sa fie lovite (69%) si sa fie batute (64.8%). In restul cazurilor,

procentele de raspunsuri este asemanator intre sexe.

Conflictele apar cand:

- sunt obositi/e pentru 59.1% femei si 40.9% barbati;

- sunt bolnavi/e pentru 63.3% dintre femei si 36.7% barbati;

- sunt stresati/e- pentru 62.5% femei si 37.5% barbati;

- au suferit pierderea cuiva drag din familie pentru 64.2% femei si 35.8% barbati.

26


27/58

INDICATORI PRIVIND MODUL IN CARE VIOLENTA DOMESTICA AFECTEAZA

PRESTATIA LA LOCUL DE MUNCA

La nivel de intreg esantion, 20,52% dintre respondenti, au declarat ca la locul de munca au

avut colege sau colegi care s-au plans sau care au observat ca sunt victime ale violentei

domestice. Varstele acelor persoane victime ale violentei domestice este intre 18-45 ani.

Din totalul de 20.52% de persoane care sustin ca au avut la locul de munca colegi sau

colege care s-au plans sau s-a observat ca sunt victime ale violentei domestice:

Tabel 10. Persoane care au avut colegi victime a violentei domesticeMaramures 17.1%

Iasi 25.6%

Timis 17.1%

Bucuresti 40.2%

Cele 20.52 procente de persoane care au avut colegi de serviciu victime ale violentei

domestice, sunt impartite astfel: 17.1% sunt din Maramures, 25.6% sunt din Iasi, 17.1% sunt

din Timis si restul de 40.2% sunt din Bucuresti. Aceste date sustin ideea conform careia, inBucuresti numarul celor cu colegi victime este mai mare decat in cazul celorlalte trei zone.

Dintre tipurile de violenta domestica exercitata asupra lor:

12.59% au fost jignite/i

dintre acestia: 12.6% sunt din Maramures; 17.2% sunt din Timis; 32.5% sunt din Iasi si

37.7% sunt din Bucuresti;

8.67% au fost lovite/i

- dintre acestia: 17.3% sunt din Maramures; 33.7% sunt din Iasi; 15.4% sunt din Timis si


8.59% au fost batute/i

- dintre acestia: 22.3% sunt din Maramures; 33% sunt din Iasi; 7.8% sunt din Timis, iar


4.51% au fost desconsiderate/i

27


28/58

- dintre acestia: 13% sunt din Maramures; 5.6% sunt din Iasi; 22.2% sunt din Timis si


4.84% au fost acuzate/i de infidelitate

Figura 14. Solicitarea de sprijin din partea victimelor violentei domestice

Ns/Nr

niciodata

o singura data

de cateva ori

de multe ori, ocazional

de multe ori, regulat

6040200

68,50%

17,79%

3,59%

6,43%

2,34%

1,34%

Victimele violentei domestice v-au solicitat sprijin, ajutor?

Solicitarile privind sprijinul au fost foarte rare, 6.43% au solicitat ajutor de cateva ori,

3.59% o singura data, 2.34% ocazional, iar 1.34% in mod regulat. 17.79% dintre acesti colegi

victime a violentei domestice nu au solicitat ajutor colegilor niciodata.

Victimele violentei domestice v-au solicitat ajutor:

Tabel 10. Frecventa solicitarii de ajutor din partea victimelor

MM (%) IS (%) TM (%) Buc (%)

De multe ori 18.8 31.3 0.50 50

Ocazional 32.1 14.3 3.6 50

De cateva ori 24.7 31.2 9.1 35.1

O data 14 39.5 20.9 25.6 Niciodata 17.4 27.2 12.2 43

In ceea ce priveste frecventa solicitarilor de ajutor, dupa regularitatea solicitarii,

observam ca: de multe ori, au solicitat ajutor cei din Bucuresti (50%), Iasi (31.3%) si

Maramures (18.8%); ocazional au solicitat ajutor cei din Bucuresti (50%), Maramures (32.1%)

si Iasi (14.3%); de cateva ori: Bucuresti (35.1%), Iasi (31.2%) si Maramures (24.7%); o

singura data, au solicitat ajutor cei din Iasi (39.5%), Bucuresti (25.6%). Timisoara (20.9%);

niciodata nu au solicitat ajutor cei din Bucuresti (43.2%), Iasi (27.2%) si Maramures (17.4%).

28


29/58

Tabel 11. Probleme la locul de munca din cauza violentei domestice

DA NU

M (%) F (%) M (%) F (%)

S-au plns asemenea victime ca nu pot sa-si rezolvesarcinile de serviciu din cauza violenelor la care aufost supuse ?

1.92 8.69 11.28 15.54

Ai avut cazuri de victime ale violenei care au

trebuit sa prseasc locul de munc din cauzaviolenelor la care erau supui ?

1.5 3.76 18.13 24.06

Au fost cazuri de victime care au incercat saascund c au suferit din cauza violenei

domestice ?

4.01 16.88 11.95 10.61

Angajatorii i/sau efii dumneavoastr s-au declarat

nemultumii de activitatea la locul de munc a unor

colegi care au fost victime ale violenei domestice ?

1.75 4.26 13.95 17.13

Au fost cazuri cand angajatorii au dispus incetarea

contractului de munc al unor angajai/te din cauzca sunt victime ale violenei domestice ?

1.00 1.92 16.62 21.47

Situatiile de probleme la locul de munca din cauza violentei domestice sunt destul de

reduse in cazul esantionului de fata. Aproape 9% din totalul femeilor respondente au declarat ca

au avut colegi/e care s-au plans ca nu pot sa-si rezolve sarcinile de serviciu din cauza situatiei

de acasa, iar aproape 17% din doamnele respondente au declarat ca victimele violentei

domestice au incercat sa ascunda ca au suferit din aceasta cauza. In ceea ce priveste reactiile

angajatorilor la asemenea situatii, 16.62% dintre barbati si 21.47% dintre femei au declarat ca

angajatorii nu au dispus incetarea contractului de munca al persoanelor victime a violentei

domestice.

Numarul cazurilor in care victimele violentei domestice au trebuit sa paraseasca locul de

munca din cauza violentelor la care erau supusi este foarte mic, 18.13% dintre barbati si 24.06%

dintre femei declarand ca acest lucru nu a avut loc.

Figura 15. Cunoasterea organizatiilor de spijin a victimelor violentei domestice

29


30/58

Ns/NrNuDa

50

40

30

20

10

0

16,44%

39,23%44,32%

Ati auzit de existenta unei organizatii care sa ajute victimeleviolentei domestice in Romania?

Intrebati daca au auzit de existenta vreunei organizatii care sa ajute victimele violentei

domestice in Romania, 44.32% dintre subiecti au raspuns ca da, au auzit de aces lucru.

Dintre cei care au auzit de existenta unui organizatii care ajuta victimele violentei

domestice:

- 12.1% sunt din Maramures

- 27.5% sunt din Iasi

- 22% sunt din Timis

- 38.4% sunt din Bucuresti

Persoanele respondente au auzit de existenta unei astfel de organizatii de la :

Televizor 33.87%

Presa scrisa 16.18%

Radio - 9.92%

Internet 12.01%

Prieteni 5.25%

Rude 1.17%

Vecini 1.08%

Colegi 4.5%

Altcineva 2.5%

Figura 16. Procentul subiectilor care au apelat la o organizatie de ajutor a victimelor violentei

domestice

30


31/58

NrNuDa

100

80

60

40

20

015,03%

82,97%

2,00%

Dvs. ati apelat vreodata la o astfel de organizatie?

In ceea ce priveste apelarea la acest tip de organizatie, doar 2% au declarat ca au apelat.

Intrebati ce tipuri de activitati ar trebui sa presteze o organziatie de ajutor a victimelor

violentei domestice, cei mai multi au spus ca ar fi nevoie de adapost pentru victime, consiliere,

activitati de prevenire a violentei domestice, consiliere a agresorului/agresoarei, sprijin pentru

tratamente medicale, suport material si emotional.

Organizatia ar trebui sa presteze urmatoarele activitati:

Adapost pentru victimele violentei domestice 57.92%

Consiliere victimei 55.69%

Consilierea agresorului/agresoarei- 38.74%

Sprijin pentru tratamentele medicale 36.37%

Servicii de consiliere juridica 34.45%

Suport material si emotional 35.64%

Activitati de prevenire a violentei domestice 39.03%

Mediatizarea violentei domestice 26.2%

Altele 4.92%

Analiza datelor in functie de zona (Maramures, Iasi, Timis, Bucuresti)

31


32/58

In continuare vom prezenta cateva rezultate relevante pentru fiecare zona, din cele 4

studiate, date referitoare la detalii socio-demografice (varsta, sex, ocupatie, nivel de instruire,

mediu de rezidenta) si indicatori ai relatiilor de familie.

MARAMURES

Figura 17. Normalitatea conflictelor in familiile din Maramures

NS/NRNuDa

60

50

40

30

20

10

0

2,00%

44,67%53,33%

Considerati ca intr-o familie este normal sa existe conflicte?

In ceea ce priveste parerea subiectilor din Maramures, vis-a-vis de normalitatea

conflictelor din familie, peste 50% dintre acestia sustin ca este un fapt normal, in timp ce

44.67% nu considera astfel.

Figura 18. Existenta conflictelor in familiile din Maramures

NS/NRNuDa

80

60

40

20

0

0,67%23,33%

76,00%

Vi s-a intamplat ca in familie sa aveti conflicte cu sotulsau alti membri?

32


33/58

Daca 53.33% dintre subiecti sustin ca este normal sa existe conflicte in familie, 76%

dintre cei chestionati (cu domiciliul in zona Maramures), declara ca s-a intamplat ca in familia

lor sa existe conflicte intre soti sau alti membri.

Figura 19. Frecventa conflictelor in familiile din Maramures

Ns/Nrlunarde 3 ori peluna

saptamanalzilnic

40

30

20

10

0

38,00%32,67%

8,00%16,67%4,67%

Cat de frecvente sunt conflictele in familia dvs.?(intre soti,parinti-copii)

Cei mai multi respondenti sustin ca aceste conflicte au loc lunar (32.57%). Exista totusi

16.67% care declara ca au saptamanal conflicte, 8% de 3 ori pe luna si 4.67% zilnic.

Tabel 12. Cat de grav este cand un barbat:

Chestionarul prezinta cateva situatii, carora subiectii le-au oferit diverse niveluri de

gravitate. In cazul in care un barbat se cearta cu partenera lui, 42.7% dintre respondenti cred

ca este grav, 32% ca nu este prea grav, 14.7% ca este foarte grav, iar7.3% deloc grav. Nivelul

de gravitate este vizibil in tabel, in cazul fiecarei situatii. Este interesant de observat situatia in

care un barbat ii interzice partenerei sa iasa in oras cu prietenele , 13.3% dintre respondenti

F grav(%)

Grav (%) Nu preagrav (%)

Delocgrav (%)

Se cearta cu partenera lui 14.7 42.7 32.0 7.3

Este lovit de partenera lui 45.3 34.7 14.7 2.7

Este fortat sa aiba relatii sexuale cu partenera lui 48 24 14.7 6.7

Ii interzice partenerei sa se intalneasca cu

prietenele in oras

13.3 52 19.3 13.3

Refuza sa faca treburile casnice 22.7 50.7 22 4

Cheltuieste frecvent peste limitele bugetului

familiei

25.3 62 10.7 0.7

Desconsidera, critica valorile si ideile partenerei 20.7 60 13.3 1.3

Isi bate copilul/copiii 60 28 10 0.7

33


34/58

sustin ca acest lucru este foarte grav si 13.3% sustin ca nu este deloc grav. Gravitatea cea mai

mare este oferita situatiei in care un barbat isi bate copilul/copiii, cand 60% considera ca este

foarte grav si 28% ca este grav.

Tabel 13. Cat de grav este atunci cand o femeie:

In ceea ce priveste femeile, rezultatele arata ca atunci cand se cearta cu partenerul, este

grav pentru 39.3% din cazuri si nu prea grav pentru 35.3%, de asemenea, 16.7% dintre femei

considera ca nu este deloc grav atunci cand o femeie ii interzice unui barbat sa iasa cu prietenii

in oras, in timp ce 12.7% dintre acestea considera situatia a fi foarte grava. Spre deosebire de

barbati, femeile, au conform raspunsurilor date in chestionar, libertate mai mare de a interzice

partenerilor iesirile cu prietenii. Situatiile considerate foarte grave de catre femei sunt atunci

cand o femeie este lovita de partenerul ei, cand este fortata sa aiba relatii sexuale cu acesta sau

cand isi bate copilul/copiii.

Intrebarea XIII din chestionar, vizeaza identificarea optiunilor subiectilor fata de diverse

situatii prezentate, avand la dispozitie variante de raspuns.

In situatiile prezentate in chestionar, subiectii ar opta pentru:

- o discutie in cazul in care partenerul/a nu se ocupa de treburile casnice 75.3%

partenerul/a nu se ocupa de copii 80.7%

partenerul/a vine beat/a acasa 47.3%

F grav(%)

Grav (%) Nu preagrav (%)

Delocgrav (%)

Se cearta cu partenerul ei 12 39.3 35.3 9.3

Este lovita de partenerul ei 61.3 30.7 4.7 0.7

Este fortata sa aiba relatii sexuale cu partenerul ei 64.7 27.3 4.0 0.7

Ii interzice partenerului sa se intalneasca cu

prietenii in oras

12.7 48 20.7 16.7

Refuza sa faca treburile casnice 44.7 46.7 6.7 1.3


familiei

29.3 58 10.7 0.7

Desconsidera, critica valorile si ideile partenerului 22.0 59.3 12.7 0.7

Isi bate copilul/copiii 58.7 29.3 10 1.3

34


35/58

partenerul/a nu aduce bani in casa 60.7%

partenerul/a critica, se cearta, reproseaza 70.7%

partenerul/a nu face nimic in casa 67.3%

partenrul/a este preocupat/a de moda 45.3%

partenerul/a isi inseala partenera/ul 32%

- o cearta in cazul in care partenerul/a vine beat/a acasa 24.7%

- o separare provizorie in cazul in care partenerul/a isi inseala partenera/ul 25.3%

- divortin cazul in care partenerul/a isi inseala partenera/ul 26%

Intrebati la cine ar cere ajutorul pentru a rezolva situatiile conflictuale din familie,

respondentii au spus ca ar cere ajutor:

Rudelor 48.7% (48.7% dintre subiecti ar cere ajutor rudelor, in timp ce 51.3% nu ar

apela la ajutorul acestora)

Prietenilor 35.3%

Preotului 16%

Psihologului 16.1%

S-a intamplat ca cineva din familia subiectilor chestionati sa ... (in x% din cazuri)

- ii jigneasca si umileasca 51.3%

- desconsidere 20%

- ameninte cu divortul 10%

- ameninte cu bataia 16%- le aduca alte forme de amenintari 10.7%

- ii loveasca 12%

- nu le dea voie sa vorbeasca cu prietenii sau sa iasa din casa 4.7%

- sa ii spioneze si sa ii verifice 10.7%

- sa ii acuze de adulter fara nici un motiv 8.7%

Din totalul subiectilor chestionati cu domiciliul in Maramures, 51.3% au declarat ca s-a

intamplat ca cineva din familia lor sa fie jignit sau umilit, in timp ce restul de 48.7% nu au avut

35


36/58

experiente de acest gen. Cei mai putini au fost in situatia de a nu avea voie sa vorbeasca cu

prietenii sau sa iasa din casa, in acest caz au fost 4.7% dintre respondenti, restul de 95.3%

neavand aceasta problema.

In functie de fiecare caz de mai jos, subiectii au mentionat nivelul de gravitate, astfel ca, in

procentele de mai jos, respondentii au declarat ca este grav sa:

- fii lovit/a 30%

- fii batut/a 51.7%

- fii desconsiderat/a 18%

- fii pus/a sub interdictie 18%

- fii amenintat cu omorul 61.3%

- ai lucrurile confiscate sau distruse 26.7%

- fii acuzat de infidelitate 20.7%

- fii acuzat de lene si neglijarea nevoilor familiei 19.5%

Subiectii, in procentele prezentate mai jos, considera ca nu este atat de grav sa:

- fii injurat/a 70.7%

- fii lovit/a 70%

- fii batut/a 48.3%


- fii pus/a sub interdictie 82%





Datele de mai sus, arata ca respondentii considera intr-un procent semnificativ ca este grav

sa fii amenintat/a cu omorul sau sa fii batut/a si nu atat de grav sa fii desconsiderat/a, pus/a sub

interdictie, acuzat/a de lene si neglijarea nevoilor familiei sau acuzat de infidelitate.

Referitor la situatiile in care apar cel mai des situatii de conflict, subiectii, in procentele de

mai jos, declara ca apar conflicte in familie atunci cand:

36


37/58

- sunt obositi 26.7%

- au probleme financiare 47.3%

- copiii le fac probleme 20%

- pierd bunuri sau valori 6.7%

- rudele/prietenii se amesteca in familiile lor 12%

- sunt bolnavi 9.3%

- sunt stresati 39.3%

- au suferit pierderea cuiva drag din familie 8%

Se observa astfel ca, aproape jumatate dintre locuitorii chestionati ai zonei Maramures

declara ca apar situatii de conflict in familie atunci cand au probleme financiare, sunt stresati

sau obositi.

Figura 20. Relatia cu actualul partener (Maramures)

Nr

nu am partener/a

foarte bine

bine

satisfacator

rau

foarte rau

403020100

1,33%22,67%

28,67%

34,00%

11,33%

0,67%

1,33%


Intrebati cum se inteleg cu actualul partener/actuala partenera, cei mai multi sustin ca se

inteleg bine (34%) si foarte bine (28.67%), doar 11.3% satisfacator si 22.67% nu au partaner/a.

2% dintre subiecti au declarat ca se inteleg rau si foarte rau ca partenerul/a.

37


38/58

IASI

Figura 21. Normalitatea conflictelor in familiile din Iasi

NS/NRNuDa

60

50

40

30

20

10

07,33%

41,67%51,00%


Dintre subiectii cu domiciliul in zona Iasi, 51% declara ca este normal sa existe conflicte

in familie, in timp ce 41.67% considera ca acest lucru nu este normal.

Figura 22. Existenta conflictelor in familiile din Iasi

NS/NRNuDa

80

60

40

20

0

3,00%24,33%

72,67%

Vi s-a intamplat ca in familie sa aveti conflicte cu sotul saualti membri?

La fel ca si in cazul zonei Maramures, aproape jumatate dintre subiecti considera ca este

normal sa existe conflicte intr-o familie, in timp ce 72.67% dintre respondenti declara ca au

avut conflicte cu sotul/sotia sau alti membrii ai familiei lor.

38


39/58

Figura 23. Frecventa conflictelor in familiile din Iasi


saptamanalzilnic

40

30

20

10

0

17,67%

39,00%

27,67%

14,33%1,33%

Cat de frecvente sunt conflictele in familia dvs.?(intre soti,parinti-copii)

Cei care au conflicte zilnic, sunt foarte putini - 1.33%, insa 39% dintre subiecti declaraca au conflicte lunar, 27.67% au conflicte de 3 ori pe luna, iar 14.33% saptamanal.


Situatiile cand un barbat este fortat sa aiba relatii sexuale cu partenera lui sau cand

acesta isi bate copilul/copiii sunt considerate a fi foarte grave de peste jumatate din subiectii

respondenti din Iasi. Este grav atunci cand un barbat ii interzice partenerei sa iasa in oras cu

prietenele intr-un procent de 42.7% si grav intr-un procent de 51.7% cand barbatul

desconsidera, critica valorile si ideile partenerei sale. Spre deosebire de cei din Maramures,

unde in prima situatie data, cand o femeie/un barbat se cearta cu partenerul/a ei/lui, procentele

sunt mai mici, in cazul zonei Iasi, mai multi respondenti considera ca aceste situatii nu sunt atat

de grave.

F grav

(%)

Grav (%) Nu prea

grav (%)

Deloc

grav (%)


Este lovit de partenera lui 44 35 15.7 4.3

Este fortat sa aiba relatii sexuale cu partenera lui 52 25.3 12.3 6.3


prietenele in oras

20.3 42.7 25.7 9.7

Refuza sa faca treburile casnice 15 35 35 12.3

Cheltuieste frecvent peste limitele bugetuluifamiliei

30 45.7 15.7 8.0

Desconsidera, critica valorile si ideile partenerei 21.7 51.7 16.0 7.0

Isi bate copilul/copiii 61.0 29.0 7.0 1.0

39


40/58


Femeile considera in procente semnificative ca este foarte grav atunci cand sunt lovite

de catre barbati, sunt fortate sa aiba relatii sexuale cu partenerul sau isi bat copilul/copiii. 11.3%

dintre femei considera a fi deloc grav atunci cand interzic partenerului sa se intalneasca cu

prietenii in oras, in timp ce din punct de vedere la barbatilor, 9.7% considera a fi deloc grav

cand interzic partenerei sa iasa in oras cu prietenele.

Din situatiile prezentate in chestionar, subiectii ar opta pentru:


partenerul/a nu de ocupa de copii 84%

partenerul/a vine beat/a acasa 65%


partenerul/a critica, se cearta/reproseaza 78.3%

partenerul/a nu face nimic acasa 79% partenerul/a isi inseala partenera/ul 39.3%

- o cearta in cazul in care partenerul/a nu se ocupa de treburile casnice 10.3%

partenrul/a nu se ocupa de copii 11%

partenerul/a nu aduce bani in casa 12%

partenerul/a critica, se cearta/reproseaza 12.3%

partenerul/a nu face nimic acasa 10.7%

- o separare provizorie in cazul in care partenerul/a vine beat/a acasa 14.7%

F grav

(%)

Grav (%) Nu prea

grav (%)

Deloc

grav (%)

Se cearta cu partenerul ei 12.7 35.3 39.3 11.0

Este lovita de partenerul ei 59.7 34.0 4.7 1.3

Este fortata sa aiba relatii sexuale cu partenerul ei 66.3 27.3 3.3 1.3

Ii interzice partenerului sa se intalneasca cu prietenii

in oras

17.7 44 24.7 11.3


Cheltuieste frecvent peste limitele bugetului familiei 29.3 44.3 17.3 7.7



40


41/58

partenerul/a isi inseala partenera/ul 18%

- divortin cazul in care partenerul/a isi inseala partenera/ul 33.3%

Discutiile intre parteneri, atunci cand apare o posibila problema sunt o modalitate des

utilizata de respondentii la chestionar. Exista cateva cazuri cand s-ar alege varianta unei

certe, a unei separari provizorii si un singur caz varianta divortului. Chiar si in cazul

ultimelor doua situatii, cele mai multe persoane ar opta prima data pentru o discutie,

inainate de luarea unei decizii mai drastice.

Pentru a rezolva situatiile conflictuale din familie, respondentii ar cere ajutor:

Rudelor 50%

Prietenilor 44%

Psihologului 24%

Preotului 20.3%

Asistentului social 14.3%

Comparativ cu procentele de subiecti din zona Maramures, care ar solicita ajutor intr-o

situatie conflictuala din familie, persoanelor de mai sus, putem remarca faptul ca in cazulzonei Iasi, mai multi respondenti ar avea incredere in rude, prieteni, preot, psiholog si

asistent social (spre exemplu: in Maramures, 35.3% ar apela la prieteni, iar in Iasi 44% ar

cere ajutor acestora). Avand posibilitatea sa apeleze la prieteni, doar jumatate dintre subiecti

ar opta pentru aceasta varianta, 56% nu ar apela la ei (doar 44% dintre subiecti alegand

aceasta varianta).

S-a intamplat ca cineva din familia subiectilor chestionati sa : (in x% din cazuri)

- ii jigneasca si umileasca 36.3%

- desconsidere 28.9%

- ameninte cu divortul 7.4%

- ameninte cu bataia 15.1%

- le aduca alte forme de amenintari 11%

- ii loveasca 8%

- nu le dea voie sa vorbeasca cu prietenii sau sa iasa din casa 7%

41


42/58

- sa ii spioneze si sa ii verifice 8.7%

- sa ii acuze de adulter fara nici un motiv 6%

In cazul situatiilor prezentate, cei mai multi subiecti din Iasi, au fost in situatia in care au

fost jigniti sau umiliti, desconsiderati sau amenintati cu bataia. Peste 90% dintre respondenti nu

au fost in situatii in care sa fie loviti, spionati, amenintati cu divortul, acuzati de adulter, acuzati

cu divortul. Din totalul subietilor din aceasta zona, 36.3% au declarat ca au fost jigniti sau

umiliti, restul de 63.7% nu au trecut prin asemenea situstii.

In fiecare din cazurile prezentate in chestionar la intrebarea XVI, subiectii au acordat nivelul

de gravitate potrivit parerilor lor, astfel ca, in procentele prezentate mai jos, subiectii considera

ca este grav sa:

- fii injurat/a 23%

- fii lovit/a 17%

- fii batut/a 37.7%

- fii desconsiderat/a 4.7%

- fii pus/a sub interdictie 8.3%







- fii lovit/a 83.0%

- fii batut/a 62.3%

- fii desconsiderat/a 95.3%




- fii acuzat de infidelitate 97%


Din cele doua situatii prezentate mai sus, reiese faptul ca 37.7% dintre respondenti cred

ca este grav sa fii batut/a in timp ce 62.3% cred ca nu este atat de grav. Cei mai multi, 97%

42


43/58

dintre respondenti considera a nu fi atat de grav cand sunt acuzati de infidelitate, 96.7%

candsunt acuzati de lene si neglijarea nevoilor familiei, 96.3% cand au lucrurile confiscate

sau distruse.

Subiectii, in procentele de mai jos, declara ca apar conflicte in familie atunci cand:

- sunt obositi 20%


- copiii le fac probleme 11.7%

- pierd bunuri sau valori 7.3%

- rudele/prietenii se amesteca in familiile lor 22.7%

- sunt bolnavi 11.3%

- sunt stresati 27%

- au suferit pierderea cuiva drag din familie 12%

Cel mai adesea apar conflicte atunci cand sunt probleme financiare in familie, cand

subiectii sunt stresati sau rudele/prietenii se amesteca in familiile lor. In putine cazuri apar

conflicte cand pierd bunuri sau valori, copiii le fac probleme sau sunt bolnavi.

Figura 24. Relatia cu actualul partener (Iasi)

Nr

nu am partener/a

foarte bine

bine

satisfacator

rau

403020100

6,00%

10,67%

27,00%

33,00%

18,33%

5,00%


Relatia cu actualul partener/a este in general buna si foarte buna, satisfacator se inteleg

cu partenerul/a doar 18.33% dintre subiecti, in timp ce 5% sustin ca se inteleg rau; 10.67%declara ca nu au partener/a.

43


44/58

TIMIS

Figura 25. Normalitatea conflictelor in familiile din Timis

NS/NRNuDa

50

40

30

20

10

0

3,00%

49,00%48,00%


Spre deosebire de celelalte doua zone studiate mai sus, in cazul subiectilor din zona

Timis, mai putin de jumatate, 48% dintre respondenti, considera ca este normal sa existe

conflicte in familie iar 49% sustin contrariul.

Figura 26. Existenta conflictelor in familiile din Timis

NS/NRNuDa

80

60

40

20

01,00%

26,33%

72,67%

Vi s-a intamplat ca in familie sa aveti conflicte cu sotul sau altimembri?

La fel ca si in cazul celorlalte doua zone, exista 72.67% respondenti care declara ca au

avut conflicte in familie, cu sotul sau alti membri.

44


45/58

Figura 27. Frecventa conflictelor in familiile din Timis


saptamanalzilnic

40

30

20

10

0

17,00%

33,00%38,00%

9,67%2,33%

Cat de frecvente sunt conflictele in familia dvs.?(intre soti, parinti-copii)

Frecventa conflictelor in familiile subiectilor apar pentru cei mai multi dintre

respondenti de 3 ori pe luna (38%) sau lunar (33%). Sub 10% dintre participantii la studiu cu

domiciliul in Timis, sustin ca aceste conflicte apar saptamanal, iar 2.33% zilnic.

Nivelul de gravitate acordat situatiilor prezentate in chestionar la intrebarile IV-XI, arata

pozitia respondentilor fata de acestea. In continuare vom prezenta parerile barbatilor si cele ale

femeilor fata de cazurile mentionate.


Dintre situatiile prezentate, care apar si in tabelul de mai sus, sunt considerate foarte

grave, de catrepeste 50% dintre respondenti, situatiile cand: un barbat este lovit de partenera

lui, este fortat sa aiba relatii sexuale cu aceasta sau isi bate copilul/copiii. Deloc grav este

pentru 9.3% dintre subiecti atunci cand un barbat ii interzice partenerei sa se intalneasca cu

prietenele in oras.

F grav

(%)

Grav (%) Nu prea

grav (%)

Deloc

grav (%)


Este lovit de partenera lui 52.3 34.3 9.0 2.3

Este fortat sa aiba relatii sexuale cu partenera lui 59.0 30.7 6.3 2.0


prietenele in oras

14.7 45.0 28.0 9.3



familiei

35.7 50.0 11.0 2.0

Desconsidera, critica valorile si ideile partenerei 26.7 52.0 16.7 1.7


45


46/58


In ceea ce priveste femeile, la fel ca si in cazurile anterioare, cele mai multe considera a

fi foarte grav atunci cand o femeie este lovita de partenerul ei, este fortata sa aiba relatii sexuale

sau isi bate copilul/copiii. In cazul celorlalte situatii, cele mai multe respondente, ar considera

ca este grav atunci se intampla cele mentionate in cazul fiecarei situatii. Comparativ cu

raspunsurile barbatilor din Timis (9.3%), 8.3% dintre femei cred ca nu este deloc grav sa

interzica partenerilor sa se intalneasca cu prietenii in oras (procentul pentru raspunsurile

femeilor este mai mic decat in cazul zonelor Maramures si Iasi).

In situatiile prezentate in chestionar, subiectii ar opta pentru:


partenerul/a nu se ocupa de copii 86.7%

partenerul/a vine beat/a acasa 61.3


partenerul/a critica, reproseaza 74.7%

partenerul/a nu face nimic in casa 77%

partenerul/a isi inseala partenera/ul 30.3

- o cearta in cazul in care partenerul/a vine beat/a acasa 15.3%


partenerul/a critica, reproseaza 14.7%

partenerul/a nu face nimic in casa 15.3%

- o separare provizorie - partenerul/a isi inseala partenera/ul 20.7%

F grav Grav Nu prea

grav

Deloc

grav

Se cearta cu partenerul ei 12.3 40.3 35.0 10.7

Este lovita de partenerul ei 60.3 31.3 5.3 1.3Este fortata sa aiba relatii sexuale cu partenerul ei 68.7 25.3 3.3 1.3

Ii interzice partenerului sa se intalneasca cu

prietenii in oras

15.7 45.3 27.3 8.3


Cheltuieste frecvent peste limitele bugetuluifamiliei

35.7 50.0 11.0 2.0



46


47/58

- divort partenerul/a isi inseala partenera/ul 32.3%

Discutiile sunt considerate de cei mai multi subiecti a fi cele mai potrivite pentru rezolvarea

conflictelor. In cazul situatiei in care parterul/a isi inseala perechea in mod repetat, 32.3% dintre

subiecti ar opta pentru divort, iar 20.7% pentru separare provizorie.

Pentru a rezolva situatiile conflictuale din familie, respondentii ar cere ajutor:

Rudelor 51.2%

Prietenilor 38.8%

Preotului 12.3%

Psihologului 22.7%

Un procent destul de mic de subiecti ar apela la un preot pentru a cere ajutor in cazul

situatiilor conflictuale din familie, astfel ca, doar 12.3% ar apela la preot in timp ce 87.7%

nu ar alege aceasta varianta. Peste 50% ar cere ajutorul rudelor si 38.8% ajutorul prietenilor.

S-a intamplat ca cineva din familia subiectilor chestionati sa :

- ii jigneasca si umileasca 22%

- desconsidere 17.3%

- ameninte cu divortul 4.3%

- ameninte cu bataia 6%

- le aduca alte forme de amenintari 8%

- ii loveasca 7%

- nu le dea voie sa vorbeasca cu prietenii sau sa iasa din casa 6.3%

- sa ii spioneze si sa ii verifice 11%

- sa ii acuze de adulter fara nici un motiv 8.7%

Dintre situatiile prezentate mai sus, in 2 cazuri, procentele de subiecti care au raspuns afirmativ,

sunt mai mari: 22% care sustin ca li s-a intamplat ca cineva din familiile lor sa ii jigeasca sau

umileasca si 17.3% care declara ca au fost desconsiderati.

Subiectii, in procentele prezentate mai jos, considera ca este grav sa:

- fii injurat/a 12.3 %

47


48/58

- fii lovit/a 9%

- fii batut/a 29.7%




- ai lucrurile confiscate sau distruse 2%





- fii lovit/a 91%

- fii batut/a 70.3%



- fii amenintat/a cu omorul 71.7%

- ai lucrurile confiscate sau distruse 98%



Nivelul de gravitate acordat situatiilor prezentate, este mai ridicat in cazul a 3 situatii: a fi

injurat/a, batut/a sau amenintat/a cu omorul. In cazul celorlalte situatii date raspunsurile arata ca

subiectii le considera a fi nu atat de grave.

Subiectii, in procentele de mai jos, declara ca apar conflicte in familie atunci cand:

- sunt obositi 26.3%


- copiii le fac probleme 17.7%

- pierd bunuri sau valori 11%

- rudele/prietenii se amesteca in familiile lor 19.7%

- sunt bolnavi 5%

- sunt stresati 23%

- au suferit pierderea cuiva drag din familie 10.7%

48


49/58

Conflictele in familie apar in momentele in care cuplul are probleme financiare,

partemerii sunt obositi sau stresati. Cele mai reduse cazuri de aparitie a conflictului sunt

atunci cand membrii familiei sunt bolnavi.

Figura 28. Relatia cu actualul partener (Timis)

Nr

nu am partener/a

foarte bine

bine

satisfacator

rau

foarte rau

403020100

3,68%

27,09%

39,80%

15,72%

1,34%

1,00%


Relatiile cu actuali parteneri a subiectilor din zona Timis, sunt considerate de catre

acestia a fi bune si foarte bune de aproape 50% dintre respondenti. Sub 3% dintre acestia le

decalara rele sau foarte rele, iar doar 3.68% sustin ca nu au partener/a. Un procent de 15.72

mentioneaza ca relatia cu partenerul/a este satisfacatoare.

BUCURESTI

Figura 29. Normalitatea conflictelor in familiile din Bucuresti

NS/NRNuDa

60

50

40

30

20

10

0

4,46%

44,42%51,12%


49


50/58

Parerea subiectilor din Bucuresti vis-a-vis de aceasta situatie, arata ca, 51.12% dintre ei,

considera conflictele a fi normale intr-o familie, in timp ce 44.42% considera ca nu sunt.

Figura 30. Existenta conflictelor in familiile din Bucuresti

NS/NRNuDa

80

60

40

20

0

2,68%17,86%

79,46%

Vi s-a intamplat ca in familie sa aveti conflicte cu sotul sau altimembri?

In ceea ce priveste existenta conflictelor in familiile din Bucuresti, aproape 80% dintre

subiecti au declarat ca s-a intamplat ca in familiile lor sa aiba conflicte cu sotul sau alti membri.

Figura 31. Frecventa conflictelor in familiile din Bucuresti


saptamanalzilnic

40

30

20

10

0

22,54%

33,26%29,69%

12,72%1,79%

Cat de frecvente sunt conflictele in familia dvs.?(intre

soti, parinti-copii)

Doar 1.79% dintre subiecti declara ca au conflicte in familie zilnic, cei mai multi,

33.26% sustin ca au conflicte lunar iar 29.69% de 3 ori pe luna, in timp ce 12.72% au conflicte

saptamanal.


50


51/58

Cazurile considerate foarte grav in cazul subiectilor din Bucuresti, sunt identice cu cele

identificate si in celelalte zone: atunci cand un barbat isi loveste partenera, o forteaza la relatii

sexuale sau isi bate copilul/copiii. Ceea ce este interesant in cazul respondentilor din Bucuresti

sunt situatiile cand un barbat se cearta cu partenera lui sau acesta refuza sa faca treburile

casnice, aceste situatii considerate de catre majoritatea nu prea grave.

violenta domestica in romania

Documents