CONTABILITATE

1. Se constituie SC FELIX SA cu un capital de 2.000 lei, divizat in 40 actiuni, cu 50 lei nominalul.

Aporturile actionarilor sunt:

- in natura-un utilaj 1.600 lei

- in contul curent 400 lei

Aportul in natura este eliberat imediat la constituire, iar aportul in numerar este eliberat 3/4 la subscriptie, iar 1/4 ulterior.

Cheltuielile de constituire sunt de 60 lei si se achita prin banca.

1.Subscrierea integrala a capitalului456=10112000lei2.Inregistrarea varsarii aporturilor%=4561900lei2131 1600lei5121 300lei3.Inregistrarea capitalului varsat1011=10121900lei4.Inregistrarea varsarii ulterioare a capitalului in numerar 5121=456100lei5.Inregistrareacheltuielilorde constituire201=512160 lei6.Inregistrarea capitalului varsat1011=1012100lei2. Se constituie SC. ADA SRL cu un capital de 2.000 lei, divizat in 50 parti sociale a 40 lei valoarea fiecareia.

- Aporturile sunt formate din:

aport in natura, asociatul S1 un utilaj 1.600 lei

aport in contul current:

asociatul S1 100 lei

asociatul S2 300 lei

- Cheltuielile de constituire sunt de 15 lei, achitate prin banca.

1. .subscriere capital social:

%=10112000lei

456.02 1700lei

456.02300lei

2. varsare capital social:

%=456.011700lei

213

1600lei

5121

100lei

5121=456.02300lei

3. trecerea capitalului subscris nevarsat la capitalulsubscris varsat:

1011=10122000lei

4. achitare cheltuieli constituire:

201=512115lei3. SC EXMOB SA rascumpara 100 de actiuni la valoarea de rascumparare de 6 lei actiunea, valoarea nominala 5 lei actiunea. La rascumparare se achita contravaloarea a 80 de actiuni, in numerar,iar ulterior se achita si diferenta in numerar.

In termen de 6 luni din actiunile rascumparate, 60 de actiuni se revand, in numerar salariatilor, la pretul de vanzare de 4 lei /actiun, 20 actiuni se revand tertilor in numerar, la pretul de vanzare de 8 lei actiunea, iar 20 de actiuni rascumparate se anuleaza.1. Rascumparare actiunilor1091=5311480(80actiuni*6lei)1091=269120seplatesculterior2. Plata ulterioara2691=53111203. 60 de actiuni se revand salariatilor Pret de vanzare = 4 lei /actiune60 actiunix 6lei / actiune= 360lei60 actiunix 4lei /actiune = 240lei-120 pierdere%=1091360lei4282

240

149

1204. Incasarea creantei fata de salariati5311=4282240lei5. 20 de actiuni se vand tertilor Pn = 8 lei / actiune 20 actiuni x 6lei /actiune = 120 lei20 actiuni x 8 lei / actiune = 160 lei40 lei castig461= %160lei1091120lei14140lei6. incasarea tertilor5311=461 160 lei7. anularea a 20 de actiuni20actiunix 6 lei/ actiune = 12020 actiuni x 5 lei /actiune = 100 20 pierdere%=1091120lei10102

100lei149

20lei

4. Se cunosc urmtoarele informaii privind o categorie de cldiri ale societii X: InformatiiValoare contabilaBaza de impozitare

Valoarea cladirilor la 01.01.N - Amortizarea in anul N100.000 (10.000) 90.00080.000 (15.000) 65.000

La 31.12.N, societatea a procedat la reevaluarea categoriei de cldiri valoarea reevaluat fiind de 127.000 u.m. Din punct de vedere fiscal, reevaluarea nu este recunoscut. Cota de impozit pe profit: 30%. La nceputul exerciiului N, exista un pasiv de impozit amnat de 6.000 u.m.

S se calculeze i s se contabilizeze impozitul amnat n conformitate cu IAS 12 Impozitul pe profit, la 31.12.N.La31.12.N:Valoarea contabila a imobilizarilor127.000 u.m.Baza de impozitare a imobilizarilor65.000 u.m.Diferenta temporara impozabila62.000 u.m.Pasivul de impozit amanat care trebuie sa existe la 31.12.N = 30% x 62.000 u.m. = 18.600 u.m.Pasivul de impozit amanat existent la deschiderea exercitiului N = 6.000 u.m.Pasivul de impozit amanat care trebuie inregistrat in exercitiul N = 18.600 u.m. - 6.000 u.m. = 12.600 u.m.Acesta se va inregistra astfel:- pe seama capitalurilor proprii: (127.000 u.m. - 90.000 u.m.) x 30% = 11.100u.m.;- pe seama cheltuielilor: (15.000 u.m. -10.000 u.m.) x 30% = l .500 u.m.%=Datorie de impozit amanat 12.600 u.m.Rezerve din reevaluare 11.100 u.m.Cheltuieli cu impozitul amanat 1.500 u.m.5. La 30.06.N a fost achiziionat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziie fr TVA de 10.000 lei, TVA 19%. Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear, n funcie de o durat normal de utilizare de 5 ani. La 31.12.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la 10.500 lei (valoarea net reevaluat).

S se fac nregistrrile contabile pentru:

1) achiziionarea mijlocului de transport i amortizarea pentru anul N;

2) amortizarea pentru anul N+1 i reevaluarea pentru anul N+1 prin metoda reevalurii valorii rmase.%

=

404 10190

2133

10000

4426

190

Amortizare 10000/5 = 1000/12= 83,33 leiN+1 = 83,33*6= 500

N: 6811= 2813 500N+1: 6811=2813 1000

VCN: 10000-1500=8500

Amortizarea valorii ramase

1. anulare amortizarii cumulate

2813

= 2133 1500

2. Inregistrare Plus valoare

2133

= 105 2000

FISCALITATE

1. Prezentai pltitorii impozitului pe profit i preciznd n cadrul fiecrei categorii sfera de cuprindere a impozitului.Persoane juridice romane: profitul impozabil obtinut din orice sursa atat in Romania cat si in strainatate

Persoane juridice straine care desfasuara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania : Profitul impozabil atribuibil sediului permanent

Persoane juridice straine si persoane fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romainia intr-o asociere fara personalitate juridica: partea din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei peroane.

Persoane juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana: Profitul impozabil aferent acestor venituri

Persoane fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica: Partea din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

2. O organizaie nonprofit realizeaz urmtoarele venituri:

- venituri din cotizaiile membrilor 10.000 lei;

- venituri din donaii 30.000 lei;

- venituri n urma realizrii unui spectacol 20.000 lei;

- venituri din activiti economice 150.000 lei.

Cheltuielile aferente obinerii acestor venituri sunt: cheltuieli aferente veniturilor din activiti neeconomice 40.000 lei i cheltuieli aferente activitilor economice 60.000 lei. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. S se determine impozitul pe profit.15000 EUR *4=60.000RON

Venituri din activitati comerciale neimpozabile: 10%*60.00 (10.000+30.000+20.000) = 6.000 lei

Venituri din activitati comerciale impozabile: 150.000-6.000= 144.000

Cheltuieli aferente veniturilor comerciale impozabile: 60000*6000/150000=2400

Impozit 16%*(6000-2400)= 576 lei 3. Un pltitor de impozit pe profit i TVA nregistreaz n trimestrul I cheltuieli cu protocolul n sum de 10.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 130.000 lei, iar veniturile realizate n sum de 300.000 lei. S se determine impozitul pe profit de plat.

Baza de calcul: 170.000 (rezultat brut)+10.000 (cheltuieli de protocol)=180.000

0,02*180.000=3.600

Cheltuieli deductibile: 3600 RONNedeductibile: 6.400 RON

Impozit (170.000+6400)*0,16= 176400*0,16=27.776 RON

Tva nedeductibila: 6400*24/124=1238,70 RONANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Analizai nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment i al trezoreriei

pentru o ntreprindere din domeniul consultanei financiar-contabile care prezint urmtoarea situaie financiar:

Imobilizri 2000

Stocuri 1000

Creante 20000

Disponibiliti 300

Capitaluri proprii 20000

Datorii mai mari de un an 2000

Datorii de exploatare 1300

Datorii bancare pe termen foarte scurt 0Capitaluri permanente22.000Active circulante21.300

Active imobilizate2.000 DTS1.300

Fond de rulmemt20.000Fond de rulment20.000

Capitalurile permanente ale companiei exced valoarea activelor impobilizate ale companiei cu suma de 20.000 RON, reprezentand fondul de rulment care poate fi utilizat pentru finantarea ciclului de exploatare.

Stocuri1.000

Creante20.000

DTS1.300

NFR19.700

NFR inregistreaza o valoare pozitiva ceea ce inseamna ca pasivele din exploatare nu pot finanta ciclul de exploatare. In aceasta situatie nevoile curente ale societatii exced posibilitatile de finantare pe seama datoriilor curente.

TN = FR-NFR

20.000-19.700 = 300 RON

O valoare pozitiva indica o stare de normalitate pentru sanatatea financiara a societatii.

2. Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea situaie financiar:

Indicator 31.12.n

Imobilizri 2000

Stocuri 500

Creante 150

Disponibiliti 50

Datorii mai mari de un an 1150

Datorii mai mici de un an 350

Situatia neta a intreprinderii: AT-DT-VAV= (2.000+500+150+50)-(1.150+350)

= 1.200 se constata o situatie neta pozitiva a intreprinderii ceea ce reflecta o gestiune economica eficienta si o valoare in crestere a intreprinderii. In caz de lichidare a societatii suma ce revine asociatilor este de 1.200 lei.

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

1. De ctre cine se face numirea lichidatorilor n societile pe aciuni i n comandit pe aciuni?

Art. 264 din legea 31/1991 reglementeaza acest aspect astfel:(1) Numirea lichidatorilor n societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.

(2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.

Art. 115 (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare este necesara la prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot, iar la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentnd cel putin o cincime din numarul total de drepturi de vot.

(2) Hotararile sunt luate cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. Decizia de modificare a obiectului principal de activitate al societatii, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare sau de dizolvare a societatii se ia cu o majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati.

(3)In actul constitutiv se pot stipula cerinte de cvorum si de majoritate mai mari.

(3) In cazul n care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare.

2.n ce ordine vor fi pltite creanele n cazul falimentului?Art. 161 Legea nr. 85/2014. - Creantele se platesc, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentul titlu, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru continuarea activitatii,

2. creantele provenind din finantari

3. creantele izvorate din raporturi de munca;

4. creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii

5. creantele bugetare; 6. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 7. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 8. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, din chirii,

9. alte creante chirografare;

10. creantele suborodnate, in ordinea de preferinta stabilita de lege.

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Evaluarea economic si financiar a unei ntreprinderi se face pe baza:

a) bilantului contabil;

b) bilantului economic;

c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora. 2. Care din urmtoarele categorii de factori fac necesar pozitionarea sistematic a ntreprinderii pe piat:

a) factori legati de existenta preturilor libere;

b) inflatia;

c) politicile de restructurare. 3. Cum se reevalueaz stocurile de materii prime din ntreprinderea supus evalurii, pe baz de expertiz si diagnostic:

a) aplicnd una din metodele FIFO sau LIFO;

b) n functie de raportul de schimb leu/dolar;

c) la preturile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preturilor de achizitie din cea mai recent perioad.3. Prezentati formula de calcul a costului de nlocuire net procedur de evaluare sau valoare atribuit activelor atunci cnd se determin Activul net contabil corectat sau valori juste destinate nregistrrilor contabile. Cost de inlocuire net= Cost de inlocuire brut-Depreciere fizica-Depreciere functionala- Depreciere economica

Este o valoare nonpiata care foloseste aproape in totalitate date specifice intreprinderii. Este o varianta a valorii de utilizare.Se determina printr-o metoda bazata pe costuri (patrimoniala), prin estimarea costului de inlocuire (reconstructie) brut al activului la care se aplica reduceri corespunzatoare care sa reflecte diferenta de valoare pentru un amplasament nou, tinand cont de vechime, stare, depreciere economica, functionala si de protectia mediului. Costul de inlocuire brut se determina pe baza valorii de nou a unui bun similar ori prin multiplicarea valorii nete contabile cu un indice de pret specific categoriei de activ.

5. Redati formula de calcul a indicatorului Viteza de rotatie a creantelor clienti exprimat n zile de cifr de afaceri utilizat pentru stabilirea diagnosticului financiar.Exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre persoana juridica.(Sold mediu clienti / cifra de afaceri) x 365O valoare in crestere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si, in consecinta, creante mai greu de incasat (clienti rau platnici).

EXPERTIZA CONTABILA

1. Ce conine cap.II al Raportului de expertiz contabil (Desfurarea expertizei contabile)?

Norma 3531Cap. II al raportului de expertiza trebuie sa contina cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv, care sa cuprinda o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele si faptele analizate, locul producerii evenimentelor si tranzactiilor, sursele de informatii utilizate, daca partile interesate in expertiza au facut obiectii sau au dat explicatii pe care expertul contabil le-a luat sau nu in considerare in formularea concluziilor sale.Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu cate o concluzie. Aceasta trebuie sa fie precisa, concisa, fara echivoc redactata intr-o maniera ordonata, analitica si sistematizata. De asemenea fiecare paragraf trebuie sa cuprinda ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor cu conditia ca acestea sa nu ingreuneze intelegerea expertizei, situatie in care se recomanda prezentarea calculelor in anexele raportului.

2. Ce conine un Raport de expertiz calificat?

Raportul de expertiz contabila care cuprinde consideratii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii.

Daca expertul contabil, in promovarea raionamentului sau profesional, considera necesar ss-si exprime parerea asupra obiectivelor expertizei contabile, asupra faptului daca intrebarile ce i-au fost fixate sunt suficiente sau nu in clarificarea obiectivelor expertizei sau cu privire la alte aspecte asupra carora doreste sa retina atentia beneficiarului expertizei, poate face acest lucru fie:a) in finalul capitolului III, CONCLUZII, dup paragraful cuprinzand raspunsul la obiectivele expertizei contabile;b) intr-un capitol distinct, (capitolul IV, intitulat CONSIDERAII PERSONALE ALE EXPERTULUI(ILOR) CONTABIL(I).

In prezentarea consideratiilor sale personale, in raportul de expertiza contabila, expertul contabil trebuie sa se conformeze normelor de etica si deontologie ale profesiei contabile liberale, in special a celor privind confidentialitatea. Continutul si intinderea consideratiilor personale intr-un raport de expertiza contabila tin de rationamentul profesional al expertului contabil. Aceste consideratii trebuie limitate la strictul necesar sau impus de lege n cazul expertizelor contabile judiciare i pot fi mai extinse (cuprinztoare) n cazul expertizelor contabile extrajudiciare.

4. Explicai cazurile de imposilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ce conine Raportul de imposibilitate a efecturii expertizei contabile.

Expertul contabil se afla in incompatibilitate daca exista imprejurari din care sa rezulte ca este interesat , sub orice forma, el, sotul(ia) sau vreo ruda apropriata, in solutionarea cauzei intr-un anumit mod care l-ar determina peexpert sa fie subiectiv.De asemenea calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate..

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE 1. Ce este profesia contabil? Profesia contabila reprezinta totalitatea activitatilor(servicilor) care presupun cunostinte in domeniul contabilitatii,a specialistilor care le efectueaza precum si organismelor profesionale.

2. Care sunt principalele activiti componente ale profesiei contabile? Tinerea contabilitatii

Elaborarea, examinarea su prezentarea situatiilor finaciare

Audit statutar

Alte lucrari de audit financiar-contabil

Management financiar-contabil

Servicii fiscal

Servicii de studii si consultant pentruy crearea ointreprinderilor

Evaluarea de intreprinderi si titluri

Alte servicii contabile si paracontabile

Pag 16-17

3.Cum se clasific profesionitii contabili?Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic: - dependenti, cu statut de angajati; - independenti sau( liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile.

Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea:( individual; - in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.

O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor.Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare1. Tehnica observrii fizice.

Observarea consta in urmarirea unui proces sau a unei proceduri ce este efectuata de altii. Instructiunea data auditorului referitoare la observare poate fi data astfel: observati maniera in care se face receptia marfurilor, observati modul de verificare a facturilor etc.

Observarea furnizeaza probe de audit cu privire la efectuarea unei proceduri der eficienta ei este limitata de faptul ca activitatea persoanei observate se modifica pe timpul observarii. Ca urmare, rezultatele observarii trebuie coroboratecu alte tipuri de probe. Observarea include, de asemenea, folosirea anumitor simturi (miros, pipait) si vizitarea unor sectii de productie, a unor santiere sau a unor locuri de depozitare pentru obtinerea informatiilor necesare.

Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, insa ea nu aduce decat o parte din elementele probante necesare si anume numai existenta bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuita etc. trebuie verificate prin alte tehnici.

2. Tehnica sondajului.Tinand seama de numarul de operatii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral rulajele sau soldurile unui cont; el cauta elemente probante pe un esantion adecvat, utilizandtehnica sondajului.Sondajul este definit ca o tehnica ce consta in selectionarea unui anumit numar sau parti dintr-o multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime.Sondajele pe care le realizeaza auditorul in cursul misiunii sale sunt de douanaturidiferite:

in unele cazuri, in general, cu ocazia verificarii functionarii controlului intern, auditorul cauta sa demonstreze ca elementele care constituie masa (multimea) prezinta o caracteristica comuna (de exemplu,vizarea sau aprobarea comenzilor cu ocazia cumpararilor), sondajele efectuate in astfel de cazuri sunt sondaje asupra atributiilor;

in alte cazuri, in general, cu ocazia controlului conturilor, auditorul cauta sa verifice valoarea data unei multimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.

3. Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere.Elemente probante intr-o misiune de audit =informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta isi va fonda opinia. Aceste informatii constau n documente justificative, contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse.Rol

Elementele probante ii permit auditorului sa isi formeze o opinie asupra situatiilor financiare.Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii de calitate pentru a putea sa stea la baza fondarii unei opinii: 1.sa fie suficiente - Caracterul suficient se stabileste n raport cu numarul de elemente probante colectate ;2. sa fie juste (adecvate). Caracterul just se aprecieaza in raport cu relevanta si credibilitatea probelor.

4. Paragraful privind natura i ntinderea lucrrilor de audit.Acest paragraf trebuie sa prezinte amploarea demersurilor puse in practica de catre auditor si sa confirme faptul ca auditul a fost realizat conform Normelor (Standardelor) de audir.

De asemenea in acest paragraf se inscriu declaratii ale auditorului prin care se confirma ca auditul a fost planificat si exercitat astfel incat sa se obtina o asigurare rezonabila asupra faptului ca auditul efectuat asigura o baza rezonabila pentru exprimarea unei opinii asupra situatiilor financiare.

STUDII DE FEZABILITATE

1. Care este modul de calcul a ratei interne de rentabilitate?Valoarea actualizata neta (VAN) a unui proiect de investitii exprima valoarea prezenta (actuala) a fluxurilor viitoare de numerar estimate a fi incasate in urma exploatarii proiectului de investitii, mai putin valoarea initiala a proiectului de investitii.

VAN a unei investitii este egala cu diferenta dintre cash-flow-urile actualizate si cheltuielile pentru investitii, exprimand cresterea de valoare pe care mizeaza conducerea unei entitati daca adopta un anumit proiect de investitii.Relatie de calcul:

n

VAN= [ CFWai (1+d)i + VR x (1(1+d) n)] - Io, unde:

i=i

CFWai - fluxuri anuale de numerar generate din exploatarea proiectului de investitii in anul i;

n - durata normala de exploatare a proiectului (durata de viata utila);

VR- valoarea reziduala a proiectului de investitii, adica valoarea estimate a fi recuperata la sfarsitul duratei de exploatare a proiectului;

d % - rata de actualizare;

Io- valoarea initial a proiectului de investitii;

Rata interna de rentabilitate (RIR)

Rata interna de rentabilitate (RIR) a unui proiect de investitii exprima acel nivel al ratei de actualizare pentru care valoarea actualizata neta (VAN) este zero, adica valoarea actualizata a fluxurilor viitoare de numerar generate prin exploatarea proiectului de investitii este egala cu costul initial al acelui proiect.

In consecinta, RIR exprima nivelul ratei de actualizare care asigura recuperarea integrala a costului unui proiect de investitii fara a se realiza beneficii economice.

Etape necesare pentru determinarea RIR:1. Determinarea intervalului in interiorul caruia se regaseste RIR.Pornind de la valoarea factorului de actualizare a unei anuitati unitare (pe baza tabelelor de actualizare) se vor determina marginile unui interval in interiorul caruia se regaseste RIR, dupa cum urmeaza:

valoare mai mare a factorului de actualizare, determinat in imediata vecinatate si

caruia ii corespunde un anumit nivel al ratei de actualizare (Rmin), respectiv o valoare pozitiva a valorii actualizate nete (VAN+);

valoare mai mica a factorului de actualizare, determinat in imediata vecinatate si

caruia i corespunde un anumit nivel al ratei de actualizare (Rmax), respectiv o valoare negativa a valorii actualizate nete (VAN-);

2. Determinarea RIR prin utilizarea procedeului de interpolare

RIR = Rmin (%) + ( Rmax (%) - Rmin (%) ) x . VAN+ /(VAN+ +| VAN-|)

Fuziuni i divizri de ntreprinderi

1. O societate A cu un capital de 40.000 lei format din 10.000 de aciuni absoarbe societatea B cu un capital de 80.000 lei format din 20.000 aciuni. Societatea A a fost evaluat la 60.000 lei iar societatea B la 96.000 lei.

Care este numrul de aciuni ce trebuie emis pentru remunerarea aportului i prima de fuziune.VmactA= 60000/10000= 6 lei/act

VmactB= 96000/20000= 4,8 lei/actRaport de paritate:

VmactB/VmactA = 4,8/6 = 0,8

Nr de actiuni de emis de catre A: 0,8*20000(act. B)=16.000

Prima de fuziune: 96.000-16.000*4=32.000 RON2. O societate A cu un capital de 30.000 lei format din 7.500 de aciuni absoarbe societatea B cu un capital de 60.000 lei format din 15.000 aciuni. Societatea A a fost evaluat la 45.000 lei iar societatea B la 72.000 lei.

Care este numrul de aciuni ce trebuie emis pentru remunerarea aportului i prima de fuziune.

VmactA= 45.000/7.500=6 lei/act

VmactB= 72.000/15.000=4,8 lei/actRaport de paritate:

VmactB/VmactA = 4,8/6 = 0,8

Nr de actiuni de emis de catre A: 0,8*15.000(act. B)=12.000 actiuni

Prima de fuziune: 72.000-12.000*4=24.000 RON

PAGE 18