subiecte rezolvate oadsr varianta finala (1) (1) (1)

8/12/2019 Subiecte Rezolvate OADSR Varianta Finala (1) (1) (1)

1/65

1. Ce este spatiul georgrafic?

Spatiul geografic este un spatiu particular, de mare compexitate si dinamism, in care se realizeaza

functioa cea mai semnificativa si originala a Terrei si anume, functia biotica, sub toate formele si

treptele ei de evolutie.

In cercetarile geografice actuale se utilizeaza frecvent notiunea de spatiu geografic ca o categorie

operationala fundamentala cuantificabila care inglobeaza intreg ansamblul de componente si de relatii

intre componentele geografice ale unui teritoriu, indiferent de marimea sa. Intr-un mod foarte

simplificat, spatiul geografic ar putea fi redus la un spatiu multidimensional, cu un numar mai mare

sau mai mic de componente si o serie de relatii stabilite intre acestea, caruia i se poate asocia o

structura algebrica sau un graf.

Spatiul geografic poate fi considerat un rezultat al suprapunerii unor spatii specializate si care, la

anumite niveluri, se ordoneaza in sisteme. Spatiile specializate sunt fie spatii naturale, fie spatii socialesau economice.

Spatiile de munca sunt spatiile organizate pentru si prin activitati de productie.

Activitatile industriale utilizeaza mai putin spatiu, dar organizeaza o retea spatiala foarte

complexa. In afara de acapararea cladirilor, a ariilor de stocare si a cailor de acces, care formeaza

spatiul de productie, uzina organizeaza in jurul ei spatii financiare si comericale, de aprovizionare si

de comanda, un bazin de forta de munca.

Activitatile tertiare au drept particularitate necesitatea fluxurilor de bunuri si de persoane care pot

fi atat distribuitori, cat si consumatori ai bunurilor si serviciilor.Activitatile social-culturale, creeaza grupe specializate si organizeaza spatii specializate! biserici,

organizatii sportive, asociatii culturale etc.

Aceste forme de adaptare exrpima relatia societatii cu natura, in cadrul activitatilor economico-

sociale, generand diferentieri spatiale, diferite tipuri de organizare a spatiului.

Spatiul geografic se imparte in! spatiu geografic natural si spatiu geografic antropizat"umanizat.

#upa criteriul extensiunii avem! spatii continentale, nationale, regionale, locale

#upa criteriul tipurilor majore de relief! spatiul muntos, spatiul deluros, spatiul de campie, spatiul

deltaic.#upa criteriul functional! spatii industriale, agricole, turistice, verzi productive si recreative,

rezidentiale, comerciale.

2. Planul de amenajare teritoriala

$lanul de amenajare teritoriala se elaboreaza in conformitate cu prevederile legale, In cuprinsul

acestuia se abordeaza urmatoarele probleme!

%.&. 'adrul natural principalele trepte de relief, conditiile geote(nicem clima, reteaua

(idrografica, resursele solului si subsolului, terenurile degradatame

&


2/65

%.%. $otentialul economic potential agricol si silvic, activitatea industriala, structura terenurilor

agricole si silvice etc

%.). $opulatia si reteaua de localitati volumul si structura potentialului uman, resursele de

munca, aspecte sociale etc

%.*. Infrastructura te(nico-edilitara caile de comunicatii si transport, gospodarirea complexa a

pelor, ec(iparea energetica, telecomunicatiile+

%.. 'onservarea, protectia si reabilitarea mediului identificarea surselor de poluare.

iecare capitol va cuprinde atat parti scrise cat si parti desenate, constituindu-se intr-un document

de amenajare teritoriala. icare capitol va cuprinde referiri la! situatia existenta, disfunctionalitatile in

domeniile enumerate+ prioritatile ce rezulta din analiza disfuntionalitatilor+ propuneri.

Tipuri de amenajare teritoriala!

a plan de amenajare teritoriala national sitetizeaza probleme generale si sectoriale de

interes national /$AT0

b plan de amenajare teritoriala judetean instrument de coordonare a amenajarii la nivelul

fiecarui judet

c plan de amenajare teritoriala zonal se racordeaza la strategiile nationale de amenajare a

teritoriului

d plan de amenajare teritoriala interorasenesc si intercomunal pentru teritorii in cadrul

carora exista relatii intense intre localitatile urbane sau comune, generate de cooperari.

e $lan de amenajare teritoriala orasenesc, comunal reprezinta optiunile si propunerile

locale vizand amenajarea.

$AT0 cuprinde!

- valorificarea resurselor naturale /sol, subsol

- armonizarea dezvoltarii asezarilor umane

- conservarea protectia si amenajarea mediului si valorificarea mediului natural si construit

Sectiunile $AT0 sunt!

- reteaua de cai de comunicatie terestre, navale, aeriene- asigurarea apei pentru consumul populatiei

- zonele protejate, naturale si constituite

- reteaua de localitai

3. Dezvoltare durabila si amenajarea teritoriului

#ezvoltarea durabila aduce nu atat o sc(imbare a patrimoniului teoretic si a metodologiilor de

abirdare a problemelor dezvoltarii teritoriului, cat o restructurare a ierar(iei valorice si a parametrilor

dezvoltarii functionali, o reevaluare a prioritatilor si a ponderii unor procese si fenomene, mai pe scurt

o deplasare de accent.

%


3/65

1odificarea de accent pe care o propune conceptul dezvoltarii durabile rezulta din insusi modul in

care este privit mediul ca valoare, respectiv, ca rezultanta a trei valori!

- estetica

- ecologica

- economica in sensul unei valori care nu este determinata pe piata

#ezvoltarea durabila acroda o deosebita atentie gestionarii teritoriului, considerat, in ansamblu, ca

un sistem complex de mediu, plecand de la o evaluare a acestuia. $rincipalele implicatii ale

conceptului de dezvoltare durabila asupra amenajarii teritoriului pot si rezumate astfel!

- o noua optica de integrare a problemelor mediului natural in obiectivele diferitelor niveluri de

planificare

- globalitate si interdependenta, respectv o abordare sistemica a problemelor mediului natural si

antropizat

- accentuarea caracterului de continuitate a procesului de evaluare si abordarea analitica si

anticipativa adecvata a manifestarilor specifice ale mediului natural antropizat

- abordarea interdisciplinara si consultarea publiclui, derivate din modul de valorificare al

mediului

In conceptul de dezvoltare durabila, un element fundamental este adoptarea unei strategii generale

a dezvoltarii, ce coreleaza si integreaza de la bun inceput probleme mediului natural si ale evolutiei

asezarilor umane.

#in perspectiva dezvoltarii durabile, amenajarea teritoriului poate fi definica ca o interventie ce

urmareste punerea de acord a nevoilor umane, individuale si sociale, cu resursele si potentialul real al

mediului natural si construit, de pe o parte si cu nivelul pe(nologic si resursele financiare, pe de alta

parte, in conditiile protejarii si conservarii patrimoniului existent.

Amenajarea teritoriului se transforma intr-o stiinta a planificarii dezvoltarii nu doar a teritoriului,

ci a intregii vieti economico-sociale. 2rice decizie de dezvoltare se rasfrange nu numai asupra

spatiului fizic, ci si asupra factorilor social-economici, a vietii in ansamblul ei.

4. Forme de organizare administrativteritoriale ale spa!iului geografic rom"nesc$rima organizare politico-administrativa de tipul regiunilor istorico-geografice a fost

infaptuita dupa un deceniu de la cucerirea #aciei, cand din ratiuni politice, aceasta a fost impartita in

#acia Superioara si #acia Inferioara.

orma de organizare specifica a populatiei bastinase, in secolele care au urmat retragerii aureliene a

fost obstea sateasca.

Alaturi de obseta sateasca Tarile au reprezentat in decursul timpului zone de intensa concentrare

umana cu o desime mare a asezarilor si cu o pronuntata omogenitate etnica. 'ele mai multe ajungeau

la 3-&44445m% insumand &44-&%4 de sate.

)


4/65

6a inceputul secolului I7 se contureaza primele formatiuni statale romanesti cnezatele si

voievodatele, fapt dovedit de numeroase documente istorice.

ormatiunile prestatale de la sud de 'arpati sunt organizate, la sfarsitul secolului al 7III-lea si

inceputul celui de-al 7I8-lea , de catre voievozii de Arges, intr-o singura unitate administrativ

teritoriala Tara 9omaneasca. In estul 'arpatiolor, s-a consolidat in &): statul feudal 1oldova

sunt conducerea lui ;ogdan I.

9egiunile ca unitati administrativ-teritoriale intermediare intre stat si judete, cu caracter

facultativ au fost adoptate in &:%:. 'ele sapte regiuni /;ucuresti, 'luj, Timis, 'raiova, '(isinau, Iasi

si 'ernauti au fost inlocuite in &:)3 de tinuturi care cuprindeau fiecare *-&4 judete.

#in &:4, teritoriul romanesc a fost organizat pe raioane si regiuni. %3 de regiuni si &


5/65

de baza astfel prin resursa naturala se inteleg acele elemente ale naturii care sunt folosite pentru

satisfacerea necesitatilor materiale si spirituale ale omului.

Structura si varietatea resurselor folosite in economie s-a modificat esential pe parcursul secolelor.

Astfel, de la piatra sau lemn, fructe si animale salbatice, din perioada preistorica, societatea a trecut,

odata cu dezvoltarea rapida a te(nicii si te(nologiilor, la metale, combustibili minerali transformati sau

nu in energie electrica si apoi la cea mai productiva resursa cea informationala.

In ansamblu, resursele naturale si conditiile naturale reprezinta factorul natural, care, alaturi de

factorul demografic si de nivelul de dezvoltare al instrumentelor de lucru, influenteaza nivelul de

dezvoltare economica al unei tari. Astfel calitatea resurselor si gradul de accesibilitate a lor

influenteaza direct productivitatea muncii in toate ramurile de activitate.

@tilizarea resurselor naturale ridica doua probleme importante!

- necesitatea identificarii celor mai eficiente cai de utilizare si a posibilitatilor de sustituire a

resurselor epuizabile+

- diminuarea dezec(ilibrelor de mediu determinate de exploatarea, conditionarea, prelucrarea si

utilizarea resurselor si respectiv a materialelor"energiei obtinute.

#upa criteriul locului in spatiu in care se afla resursa, exista resurse provenite din!

- atmosfera /dioxid de carbon, oxigen, azot, energie eoliana, solara

- (idrosfera /apa, minerale dizolvate

- litosfera /minerale, combustibili fosili

- biosfera / resurse genetice, biomasa, potential turistic

#upa criteriul modului de utilizare in faza de prelucrare, resursele pot fi cele care!

- devin materii prime pentru sectorul secundar al economiei+

- sunt sau produc energie /combustibili, minereurile radioactive, forta vantului si a apei, energia

solara

- sunt informationale, produse de stiinta si te(nica+

$entru activitatea economica conteaza, in mod deosebit, clasificarea resurselor dupa criteriul

gradului de cunoastere. #in acest punct de vedere, avem urmatoarele grupe de resurse!

- indentificate si exploatabile /rezerve in conditii economice cu ajutorul te(nologiilor actuale+- cunoscute, dar a caror exploatare nu este economica in conditii economice cu ajutorul

te(nologiilor actuale

- presupuse exploatabile

#e asemenea, intereseaza criteriul durabilitatii exploatarii si al particularitatilor de refacere a

resursei, functie de care pot fi delimitate resurse!

- inepuizabile energia solara si cele legate de aceasta

- epuizabile, care pot fi neregenerabile sau regenerabile

%. &uportul ecologic al $omaniei


6/65

'. Dimensiunea regionala a dezvoltarii

In elaborarea strategiilor de dezvoltare regionala se tine cont de o serie de principii, care

creeaza cadrul global al desfasurarii activitatilor in teritoriu. 6a acest nivel de generalizare,

dezvoltarea regionala va tine seama de unitatea teritoriului national, de descentralizare,

competenta si concurenta.

Principiul unitatii teritoriului national!

#in aceasta perspectiva, in elaborarea strategiilor de dezvoltare regionala se au in vedere douaaspecte majore!

'aracterul global si nediscriminatoriu

$rincipiul constitutional

Principiul descentralizarii

ste sustinut de argumente care tin de necesitatea unei organizari pe principii democratice a

societatii, de imposibilitate te(nica a unei centralizari absolute, dar si de teorema descentralizarii!

oferta descentralizata a unui serviciu public poate fi mai eficienta decat oferta centralizata, in

masura in care se bazeaza pe o mai buna apropiere de preferintele consumatorilor si tine seama dedeosebirile locale.

In practica acest principiu poate fi infaptuit prin descentralizarea teritoriala si cea functionala.

Principiul competentei

$otrivit acestui principiu, colectivitatilor locale li se aplica o clauza generala de competenta,

care recunoaste organelor deliberative si executive ale acestora puterea de a-si administra, ele

insele, propriile afaceri locale.

Principiul concurentei

Implicatiile acestui principiu asupra elaborarii strategiilor de dezvoltare regionala semanifesta, in special, in sensul limitarii sferei masurilor de politica regionala la cele compatibile

cu mecanismele pietei, determinand, de asemenea, modul de partajare a competentelor intre

agentii economici implicati in procesul de orientare si sustinere a programelor de dezvoltare.

(. Carta )uropeana a amenajarii teritoriului si dezvoltarea regionala

0otiunea centrala la care 'arta face referire este amenajarea teritoriului, definita ca expresie

spatiala a politicilor economice, sociale, culturale si ecologice. Amenajarea teritoriului este conceputa,

totodata, ca disciplina siintifica, o te(nica administrativa si o politica elaborata ca o apropiere

=


7/65

interdisciplinara si globala, care are drept scop o dezvoltare ec(ilibrata a regiunilor si o organizare

fizica a spatiului conform unei conceptii directoare.

Caracteristici ale amenajarii teritoriului!

- este democratica

- este globala

- este functionala

- este prospectiva

2biectivele fundamentale ale strategiilor regionale sunt!

a reducerea dezec(ilibrelor teritoriale indezirabile prin dezvoltarea regiunilor care

prezinta o anumita intarziere si controlul cresterii in regiunile care cunosc o

evolutie prea rapida+

b ameliorarea calitatii vietii prin imbunatatirea cadrului de viata cotidian+

c utilizarea rationala a teritoriului prin dezvoltarea ec(ilibrata a centrelor urbane si

rurale, prin localizarea complexelor indurstiale si a elementelor de infrastructura+

In regiunile rurale se considera ca este necesar sa fie create conditii de viata acceptabile,

comparabile cu cele din zonele urbane, tinandu-se totodata seama de functiunile lor particulare, mai

ales cele de conservare si amenajare a peisajului

Bonele urbane ridica probleme in legatura cu dezvoltarea exploziva si poluarea, ocuparea

spatiului, reteaua stradala si transportul in comun, serviciile publice, protejarea si punerea in valoare a

patrimoniului ar(itectural si cultural-istoric+

In zonele de frontiera trebuie promovate proceduri de cooperare privind utilizarea in comun a

elementelor de infrastructura si initiate consultari in vederea evitarii oricarui proiect care ar putea avea

consecinte nefaste pentru mediul statelor vecine.

In zonele regiunilor de munte principalele obiective ar trebui sa vizeze conservarea mediului

natural si a cadrului ecologic, economic, social si cultural, dezvoltarea turismului

$entru regiunile de coasta si insule principalele probleme se refera la dezvoltarea ec(ilibrata si

urbanizarea coordonata, dezvoltarea transportului maritim, a turismului si a infrastructurii, protectia

mediului.

*. Dezec+ilibre in economia $omaniei

c(ilibrul economic general exprima acea stare spre care tinde piata nationala in ansamblul

sau caracterizata ptintr-o concordanta relativa a cererii si ofertei agregate, decalajele dintre fortele

pietei nedepasind anumite limite considerate normale, nesemnificative pentru producerea de

dificultati, de dezec(ilibre.

c(ilibrul economic se manifesta sub o multitudine de forme care se clasifica dupa anumite

criterii!


8/65

#upa modul de manifestare in timp

c(ilibrul economic dinamic

c(ilibrul microeconomic

c(ilibrul mezoeconomic c(ilibrul macroeconomic

xistC Di dezec(ilibre En economie ce se concretizeazC EndisfunctionalitCti, En mari decalaje

Entre cerere Di ofertC pe diferitele piete, En dereglCri En functionarea economiei, En crize

economice,Domaj, inflatie etc. Asemenea decalaje nu constituie o stare normalC Enevolutia economiei,

ele fiind legate de limitele resurselor, de insuficienta cunoaDtere a relatiilor de piatC, de rCmFneri En

urmC En ceea ce priveDte progresul te(nologic, de lipsa unor reactii rapide Di eficiente din partea unor

agenti economici, ca Di de unele greDeli de politicC economicC generalC pe termen lung etc.Gn

continuare, prezentCm principalele forme de dezec(ilibru!a,)-cesul de ofert pe piata bunurilor /i pe piata muncii

$e piata bunurilor economice, starea de dezec(ilibru este cunoscutC subdenumirea de presiune,

deoarece cantitatea acestora depCDeDte cerereaexistentC. Gn consecintC, cumpCrCtorii au posibilitatea de

a alege, iar producCtorii-ofertanti se confruntC cu dificultCti En vFnzarea mCrfurilor,fiind totodatC stimulati En

directia restructurCrii productiei Di creDterii calitCtii.$e piata muncii, excedentul de ofertC EnseamnC

Domaj, subuti-lizare a potentialului de fortC de muncC existent, repercusiuni asupranivelului de trai al

populatiei.

b,)-cesul de cerere pe piata bunurilor /i e-cesul de ofertpe piata muncii

$e piata bunurilor se manifestC o cerere mai mare decFt oferta existentC, ceea ce duce la situatia

cunoscutC subdenumirea de absorbtie.

Gn acest caz, agentii economici producCtori nu au posibilitatea de a satisface Entreaga cerere! oferta de

mCrfuri nu tine pasul cu cererea la un bun sau altul, nefiind stimulat nici interesul pentru diversificarea

Di EmbunCtCtirea calitCtii produselor+ se accentueazC excedentul de fortC de muncC Di creDterea

Domajului.

c,)-cesul de cerere pe piata bunurilor economice0 pe piata muncii0 pe piata monetar.

2 asemenea stare de dezec(ilibru pune Enrelief neconcordante, dereglCri de profunzime, care tin de

structuri ale productiei Di ale economiei En ansamblul ei, de imposibilitatea de a absorbi pe termen lung

oferta de fortC de muncC, de a asigura o evolutie normalC a ofertei de bunuri economice Di de masC

monetarC.'a urmare, se accentueazC inflatia /inclusiv forma ei cea mai acutC,(iperinflatia, Domajul, se

deterioreazC condiHiile de viatC ale unei importante pCrti a populatiei.

1.one defavorizate in cadrul politicii regionale

#ezec(ilibre in dezvoltarea regionala a 9omaniei s-au manifestat inca dinainte de cel de-al doilearazboi mondial, pe fondul unei dezvoltari economice globale reduse. Activitatea industriala era

3


9/65

cunoscuta in cateva zone, in functie de accesibilitatea la resursele minerale si energetice, traditie si

continuitate industriala, sau situate favorabil in raport cu principalele fluxuri de transport.

In perioada &::3-%44) au fost declarate )3 de zone defavorizate, ocupand o suprafata totala de

&=.3%:, 5m% si avand o populatie stabila de cca &.*=4.444 locuitori.

Se pot remarca doua categorii de zone defavorizate!

- zone defavorizate declarate in perioada &::3-&::: /% de zone

- zone defavorizate in perioada %444-%44) /&) zone

#in prima categorie fac parte, in cea mai mare parte, zone miniere sau extractive care au fost

declarate cu statut de zone defavorizate la propunerea Agentiei 0ationale pentru #ezvoltarea si

Implementarea $rogramelor de 9econstructie a Bonelor 1iniere. ste vorba despre zone geografice

izolate in care s-a dezvoltat industria miniera datorita specificului sau deosebit si care au capatat un

pronuntat caracter monoindustrial.

In aceste zone a fost antrenat un numar mare de persoane provenind de regula din localitati

adiacente sau aduse in mod special pentru realizarea obiectivelor de investitii si pentru productie din

alte zone ale tarii. Astfel, in cea mai mare parte a localitatilor miniere s-a ajuns la o dependenta a vietii

sociale exclusiv de activitatea miniera din zona.

xemple! 8alea >iului, 1otru, 'omanesti, ;aia 1are, ;rad, Apuseni. 0ecesitatea restructurarii

acestei ramuri industriale s-a ipus in etapa de tranzitie catre economia de piata ca urmare a faptului ca

sectorul exploatarilor miniere era caracterizat de un numar mare de angajati, productivitate a muncii

redusa si costuri ridicate de productie.

1asurile adoptate dupa &::4 au determinat disponibilizari masive, generand probleme social

majore. Astfel, majoritatea zonelor minier si de extractie a petrolului au devenit eligibile pentru a

primi statutul de zone defavorizate.

#in cea de-a doua categorie fac parte zone afectate de procese de restructurare si concedieri

colective masive care au loc in sectoarele industriale care sustineau forta de munca existenta in aceste

zone. ste vorba in cea mai mare parte, de orase mici, industrializate mai recent, unde structurile

industriale care au atras forta de munca din zona nu au fost suficient consolidate si nu au putut rezista

noului climat concurential. $rincipalele industrii pe care se bazau acestea au intrat in regresdeterminand cresteri ale ratei somajului. 'ele mai relevante au fost unedoara, 'ugir, 'opsa 1ica,

Bimnicea, $ascani, 9oman.

6a nivel global, problemele economice si sociale cu care se confrunta zonele defavorizate pot si

sintetizate dupa cum urmeaza!

- dificultati in accesarea retelelor de transport

- retele de utilitati urbane insuficiente

- existenta unui proces puternic de disponibilizari industriale

- specializari mono-industriale- posibilitati reduse de diversificare industriala

:


10/65

- capacitate redusa de adaptare la cerintele concurentiale

- cerinta ridicata de calificare a populatiei in diferite meserii

- ec(ilibreu socio-cultural destabilizat in zonele miniere ca urmare a efectelor multiple ale

poluarii aerului, apei, solului, vegetatiei+

- resurselor de subsol in scadere si inca ineficient exploatate in orasele miniere care au intrat in

declin economic accentuat

11. Clasificarea spa iului rural pag. 1314,

'arta verde a dezvoltCrii rurale En 9omFnia a EmpCr it spa iile rurale En trei categorii!

one n care predomin factorii favorizan i ai dezvoltrii.

one n care predomin factorii restrictive ai dezvoltrii.

one zone cu condi ii medii.

#in punct de vedere structural, spa iul urban se diferen izC prin prisma economic i

socialC En!a &pa iu rural periurban 5 se circumscribe marilor centr industrial-urbane, mCrimea lui

fiind determinatC de puterea economic, demograficC i administrativC a polilor respective.

Gn accest tip de spa iu se manifestC atFt activitC ile specific urbane, cFt i cele rurale.

9uralul autentic este din ce En ce mai absent, popula ia este eterogenC, mul i practicC

navetismul, economia este bine dezvoltatC i deiversificatC.

b &pa iul rural intermediare sau spa iul agricol 5 reprezintC zona agrarC a spa iului

rural, cu exploata iile de tipul fermelor privat-familiale, asociative sau societate.Agricultura este intensivC, fiind adesea stric specialiazatC, dar i extensivC.

c &pa iul rural periferic. ste numit periferic nu din punct de vedere al teritoriului, ci, En

primul rFnd, din perspectivC economicC i socialC. Acesta reprezintC acea parte a spa iului

rural care se aflC la periferia economic-productivC a spa iului agricol li silvic, i este

consideratC o zonC defavorizatC social a sistemului agrar.

Gn func ie de capacitatea spa iilor rurale de a se integra En economia na ionalC, 2..'.#.

face urmCtoare clasificare!

&4


11/65

&pa ii rurale integrate economic sunt cele aituate En apropierea centrelor industrial-urbane

dezvoltate i caracterizate prin cre terea numericC a popula iei, existen a locurilor de muncC,

infrastructurC mai dezvoltatC.

&pa ii rurale ndeprtate sunt cele care se aflC relativ departe de marile ora e, dar au acces la cCile de comunic ii. le depend En mare mCsurC de agriculturC i de industria de prelucrare

a produselor agricole.

&pa ii rurale ndeprtate au o densitate scCzutC a popula iei, o structurC demograficC

nefavorabilC, venituri mici i dependen C de agriculturC. #e asemenea, au infrastructura slab

dezvoltatC, condi ii naturale nefavorabile, posibilitC i reduse de dezvoltare.

12.6sezarea rurala 5componenta principal a sp rural sat112113,un sat la alegere

?ruparea populaJiei este un fenomen specific fiinJei omeneDti, izvorFt din sentimentul de

siguranJC. 9eJeaua aDezCrilor rurale, precum Di locuinJele Di amenajCrile sezoniere sau temporare,

reprezintC un element stadial En evoluJia (abitatului romFnesc, de la formele cele mai simple, ar(aice,

pFnC la aDezCrile zilelor noastre, puternic diferenJiate ca mCrime demograficC, funcJie economicC Di

grad de modernizare.

Satul romFnesc este o verigC dintr-un lanJ care vine din urmC Di se va desfCDura Enainte...aconstituit Di constituie EncC elementul de bazC al peisajului geografic Di al spaJiului rural, care se

impune prin!

-numCr Di densitate+

-modul relativ uniform de distribuJie En teritoriu, Encepe cu sectoarele cele mai joase ale #eltei

#unCrii Di pFnC En zona montanC+

-morfostructura deosebit de variatC, corelatC cu gradul de fragmentare a reliefului, tipul de resurse+

-presiunea crescFndC asipra componentelor fizico-geografice ale spaJiului geografic etc.

Satul reprezintC rezultatul unui proces constant Di foarte Endelungat de umanizare a teritoriului,

proiecJia En spaJiu a modelui En care populaJia auto(tonC, geto-dacC, daco-romanC Di romFneascC, a

reuDit sC se adapteze condiJiilor naturale Di modelui de utilizare a resurselor solului Di subsolului, En

baza unor relaJii economice D social-istorice determinante.

13.7ip. 8enerice de sate si forme de organizare sociala

&&


12/65

$rimele asezari rurale sunt satele daco-romane, cunoscute sub denumirea de pagisi vici, cu o

populatie ce practica agricultura, iar uneori mineritul. . . Sta(l apreciaza ca vec(ile sate romanesti,

din evul mediu timpuriu, erausate devlmae ale obtii rneti, care s-au transformat ulterior Ensate

rzetispecifice 1oldovei Disate monenetiEn Kara 9omFneascC, ambele sate de JCrani liberi.

xistC douC topice de mare rCspFndite En lumea satelor, Di anume!seliti /silitisausliti Dislobozii,

marc(eazC o etapC de mari framFntCri En evoluJia aDezCrilor rurale din 9omFnia.

LSilitilesunt menJionate En documente cu doua EnJelesuri! fie de vatrC de sat pCrCsit, refCcut

pe aceeaDi vatrC+ fie de loc cu grCdini Di mici ogoare En jurul satului/ mai rar.

LSloboziileapar EncC din secolul 78, cu o accenturae a fenomenului En secolele urmCtoare, Di

reprezintC sate noi, create de mCnCstiri Di nobili, din locuitori MadunaDi de prin alte locuri, care

beneficiazC de unele libertCJi, fiind slobozi de bir Di de taxe o anumitC perioadC de timp.

NSatele roite. 9oirea este un fenomen popular spontan, declanDat de creDterea populaJiei peste

limitele capacitCJii de absorbJie a vetrei satului Di efectuat En vederea cCutCrii de noi ogoare, pCDiuni

sau fFneJe- care genereazC noi sate En cadrul vec(ilor (otare de sat s-a bucurat de o atenJie deosebitC

En literatura sociologicC, istoricC Di geograficC.

'onsiderCm roire, numai acea miDcare spontanC de grupuri umane, de amploare mai mare sau

mai micC, care se limiteazC spaJial la (otarul satului matc ce alimenteazC plecCrile, fiind generatC,

aproape En exclusivitate, de nevoia de noi terenuri agricole Di declanDatC Entr-o anumitC fazC de

dezvoltare a satului matc,Di anume, cFnd creDterea densitCJii populaJiei En vec(ea vatrC Di

presiunea demo-economicC asupra terenului agricol existent depCDeDte nivelul de EntreJinere, devenind

iminentC necesitatea obJinerii unor noi suprafeJe agricole de cCtre anumite contingente de populaJie.

14. 7urismul rural si agroturismul 5studiu de caz 132,

0umeroase zone rurale din 9omFnia dispun de valori naturale Di culturale care pot fi integrate

En turismul naJional Di c(iar internaJional. Au luat fiinJC organizaJii civice Di asociaJii profesionale/AsociaJia 0aJionalC #e Turism 9ural cologic Di 'ultural-A0T9'+ ederaJia de #ezvoltaree

1ontanC Di 9uralC-9#19 care servesc la dezvolatrea turismului rural.

?radul relativ scCzut de confort al locuinJelor rurale, subdezvoltarea infrastructurii, lipsa de

cunoaDtere a limbiilor strCine din partea localnicilor Di posibilitCJile materiale reduse ale catCJenilor

JCrii frFneazC deocamdatC dezvolatrea mai rapidC Di mai intensivC a ofertei turismului rural.

Turismul rural si agroturismul au cunoscut un trend ascendent n perioada 1998-!!"#

$umrul pensiunilor a crescut de la %!!, n 1998, la "&!!, n !!"# 'ensiunile dispuneau, n anul

!!", de 8#!!! de locuri de cazare, comparativ cu "#((%, c)te e*istau n anul 1998#

&%


13/65

$ensiunile turistice Di agroturistice se regCsesc En %< de judeJe, acoperind toate regiunile de

dezvoltare+ o concentrare mai mare a pensiunilor este EntFlnitC En regiunile 'entru, 0ord-st Di 0ord-

8est.

1#.)cosistemul agricol 13%14#,

)cosistemul agricol spa!iul agricol, este o unitate funcJionalC a biosferei, cu structur

generat de criteriul unitii antropice a biomasei +urnizate, dependent energetic de sursele i

mecanismele naturale de +i*are i de trans+er.

$rincipalele funcJii Endeplinite de spaJiul agricol variazC!

-producerea de materii prime alimentare si de alimente necesare aprovizionCrii populaJiei+

-producerea de materii prime pentru industria prelucrCtoare+

-conservarea resurselor de sol, apC, florC Di faunC, dar Di a ec(ilibrului ecosistemelor+

-sporirea Di punerea En valoare a potenJialului turistic prin conservarea patrimoniului peisagistic

-armonizarea funcJiilor sociale Di culturale cu cea economicC.

&.actori naturali

6, $elieful N 9eprezintC elementul de bazC a diferenJierii relaJiei! condiJii naturale-

utilizarea agricolC a spaJiului, caracterizat printr-o mare complexitate /munJi, dealuri, podiDuri, cFmpii,

lunci proporJionalitate, simetrie, ceea ce conferC posibilitCJi multiple pentru dezvoltarea unei

agriculturi variate Di conturarea unor spaJii agricole specifice.

Altitudinea reliefului

2rientarea versanJilor

?radul de Enclinare/pantaN pFnC la &%o

9, Clima N /variaJia de temperaturC, precipitaJi si mase de aer 8arietatea condiJiilorclimatice prezente

Temperatura este un factor limitativ En rCspFndirea plantelor, fixFnd oarecum limitele

latitudinale Di altitudinale ale localizCrii acestora

6umina

$recipitaJiile

C, &olulN este acea spaJiului geografic care se constituie En substratul natural capabil sC

asigure dezvoltarea plantelor.

&)


14/65

%.actorii economici, dezvoltarea agriculturii Di caracteristicile spaJiului agricol

:are un rol deosebit En dezvoltarea Di transformarea agriculturii.

Agricultura tradiJionalC

Agricultura socialistC

Agricultura de piaJC

Agricultura industrialC

Agricultura de tip 9evoluJie verde

Agricultura sCracC En resurse

Agricultura ecologicC /biologicC, organicC

Agricultura biodinamicC

$ermacultura

).9olul factorilor juridici Di politici En conturarea Di structurarea spaJiului agricol

actorii juridici

actorii politici se regCsesc En politica economicC En general Di En politica agricolC En mod

special.

1%. &patiu agricol. Caracteristici si restructurare

GncC de la Enceputurile practicCrii agriculturii, cu circa &4.444 de ani En urmC, populatia

globului a fost permanent preocupatC de extinderea suprafeJelor agricole, migrFnd dintr-o vale En alta,

dintr-o depresiune En alta, de la un continent la altul En cautarea unor noi terenuri fertile. Au avut En

vedere creDterea suprafeJei agricole Di En principal a terenurilor cultivate /arabil, livezi vii irigarea,

teresarea desJelenirea, despCdurirea, desecarea drenarea.

Ne+ririle au avut un rol esenJial En obJinerea de noi terenuri agricole, solicitate de evoluJia

ascendentC a populaJiei Di a necesarului de (ranC.

Nesecarea mlatinilor, a blilor i a unor supra+ee lacustre a permis Di ea sc(imbarea modului de

folosinJC a terenurilor, facilitFnd extinderea terenurilor agricole cu peste


15/65

1'.6menajarea teritoriala organizarea spatiului agricol14*,

2rganizarea spaJiului agricol presupune o folosire cFt mai raJionalC a terenurilor cu destinaJie

agricolC Di are En vedere introducerea En circuitul agricol a tuturor suprafeJelor neutilizate.

Amenajarea teritorialC se executC pe bazC de de studii Di proiecte la cererea proprietarului,

rezolvFnd urmCtoarele problemeO

- corelarea dezvoltCrii agriculturii din spaJiul analizat cu celelalte activitCJi economice Di sociale,

stabilind masuri pentru creDterea producJiei agricole+

-elaborarea de studii Di proiecte de organizare Di amenajare a exploataJiilor agricole+

-stabilirea reJelelor de drumuri agricole, ca o completare a reJelei de drumuri En general, integrate En

organizarea Di amenajarea de ansamblu a teritoriului, En scopul transportului producJiei Di a accesului

maDinilor agricole necesare procesului de producJie.

.mena/area teritoriului reprezint ansamblul aciunilor de pregtire a unui teritoriu, prin

e*ecutarea lucrrilor de ec0iparea, asanare, nivelare, de+riare etc#

'entru a-l +ace corespunztor unor destinaii i +unctiuni stabilite prin studiile de organizare a

teritoriului respectiv# ig 2#

1(. &tarea sistemelor de irigatii in $omania

3rigaiile reprezint mi/locul prin care se poate asigura optimul de umiditate pentru culturile

agricole#

L#upC metodele de udare folosite se disting mai multe tipuri de irigare!

3rigare prin inundare complet sau prin submersie, se aplicC numai En irigarea culturilor deorez

3rigarea prin scurgere la supra+a, pe brazde sau +)ii,Enfiltrarea apei avFnd loc En tot timpul

scurgerii#

3rigarea prin aspersiune sau ploaie artificialC este avantajoasC pe terenurile cu relief neregulat

Di pe solurile nisipoase4

3rigarea prin udare subteran constC En introducerea apei in sol, la micC adFncime, cu

ajutorul conductelor subterane , Di este aplicabilC mai ales En cazul solurilor nisipoase sau cu

permeabilitate scCzutC.

&


16/65

3rigaiile modernese bazeazC fie pe crearea unor mari acumulCri de apC cu folosinJC multiplC,

fie pe utilizarea unor canale magistrale sau utilizarea apei En cCdere liberC En urmapompCrii la

EnClJime Di , mai nou, pe pomparea apei din stratele acvifere de adFncime.

1*. Dezvoltarea durabila a agriculturii 1%31%(,

Gn prezent agricultura se confruntC cu grave probleme de poluare, prezenJa unitCJilor industriale

gigant,ec(iparea acestora cu instalaJii Di ec(ipamente poluante au condus, pe suprafeJte Entinse, la

deteriorarea gravC a factorilor de mediu,a ec(ilibrului ecologic.

- Solul este poluat En special cu metale grele, fluor Di S2% pe o suprafaJC de :44.444 (a, din care

%44.444 (a sunt excesiv de poluate,solul devenind neproductiv.

- 2 poluare gravC este reprezentatC de rezidurile Di produsele petroliere /rezultate En urma

MagresCrii conductelor magistrale ,care afecteazC peste 4.444 (a+ exploatarea cCrbunelui la zi, carenumai la 9ovinari a distrus circa &.444 (a+

- #eversara En rFuri a unor mari cantitCJi de substanJe c(imice toxice contribuie, de asmenea, la

poluarea solului prin folosirea apei din aceste reJele (idrografice la irigaJii.

#in pCcate, c(iar agricultura a devenit En ultimele decenii, agent al poluCrii propriului sCu mediu, din

victimC transformFndu-se En cauza a poluCrii, a deteiorCrii mediului/ fapt susJinut de datele furnizate

de sistemul naJional de monitpring al calitCJii solurilor din terenuriel arabile.

- Anual se pierd , prin eroziunea declanDatC de cele mai diverse activitCJi agricole, circa &4

milioane tone de sol. olosirea cu prioritate , a metodelor c(imice pentru distrugerea dCunCtorilor Di

buruienilor, sau pentru combatrerea unor boli au avut ca efect imediat poluarea c(micC a solului Di a

altor factori de mediu.

- IrigaJiile utilizate En zonele aflate sub influenJa climatului continental,de ariditate fCara de care

culturile agricole sunt evident periclitate, a avut EnsC Di efecte negative En unele pCrJi ale JCrii ,efecte

manifestate prin apariJia Di extinderea proceselor de salinizare sau de EmlCDtinare secundarC.

- olosirea En mod neraJional a maDinilor agricole Di executarea necorespunzCtoare a unor

lucrCri agricole au condus, En timp, la tasarea solurilor, distrugerea texturii acestora pe suprafeJe relativ

mari.

- M Industrializarea agriculturii, prin infiinJarea unor complexe foarte mari de creDtere a

porcinelor sau taurinelor a provocat Di ea mari pagube mediului Di c(iar agriculturii.

'onceptul de agriculturC durabilC este relativ recent Di a cCpCtat o circulaJie la scarC plenarC prin tema

centralC a dezbaterilor 'ongresului al 77I-lea al AsociaJiei InternaJionale a conomiDtilor Agrarieni

de la To5io din &::*.

Agricultura durabilC iDi are fundamentarea En conceptul de bioeconomie care ia En considerare atFt

voinJa realC a fenomenului socio-economic,sc(imbCrile calitative,cFt Di factorii naturali ai evoluJiei

resurselor Di problema mediului EnconjurCtor.

&=


17/65

ormarea unei agriculturi durabile este un proces de lungC duratC,cCruia Ei trebuie puse bazele En

prezent ,Entr-o viziune de perspectivC,JinFnd cont de contradicJiile existente Entre necesitCJi Di resursele

de capital, dintre preJurile la consumator Di producCtor etc.

9elizarea unei agriculturi durabile En 9omania trebuie sa porneascC de la !

'reDterea dimeniunii proprietCJii Di fomarea exploataJiilor JCrCneDti mijlocii prin! cumpCrare de

pCmFnt, arendarea terenurilor agricole de cCtre posesorii de terenuri neagricultori sau de proprietarii

vFrstnici.

ormarea unei agriculturi competitive, care sC creeze un surplus economic necesar propriei

dezvoltCri

#ezvoltarea unei agriculturi ecologice, prin stabilirea unor norme foarte stricte privind

utilizarea substanJelor c(imice, a EngrCDCmintelor poluante etc Di adoptarea de stimulente, prin preJ,

pentru produsele nepoluate.Gn opJiunile pentru dezvoltarea agriculturii se confruntC,En prezent,doua concepJii diferite privi nnd

tipul de progres te(nic En agriculturC !

Conceptul agriculturii intensive0 de tip industrial, care a dus, En scurt timp /apelFnd la

mecanizare, c(imizare Di geneticC la creDterea spectaculoasC a producJiei, En paralel EnsC cu scCderea

calitCJii produselor Di accentuarea poluCrii mediului

Conceptul agriculturii ; biologice< sau ;organice , care pune En centrul preocupCrilor sale

practicarea unei agriculturi pure , sporirea factorului bilogic / prin ultizarea bioingineriei Di

biote(nologiilor En creDtereaproducJiei animale Di vegetale.Gn Jara noastrC ,experienJa agiculturii tradiJionale Di a celei intemsive, de tip industriaD, rCmFne un bun

caDtigat care, cu anumite corectCri,ar putea fi folosite En agricultua viitorului-agricultura durabilC.

Agricultura durabilC, de tip ecologic, va trebui sC se concretizeze prin!

'reDterea fertiliCJii solului prin aplicarea unor asolamenete ec(ilibrate,dar Di prin folosirea

fertilizanJilor organici din circuitul Enc(is al propriei exploataJii agricole

@tilizarea de culturi sCritoare, prin fixarea azotului Di evitarea eroziunii

#iversificarea producJiei, care asigurC stabilizarea veniturilor,eliminC riscurile majore

determinate de evoluJia raportului cerere-ofertC sau cCdere puternicC a preJurilor la anumite produse.

Adoptarea creDterii Di ameliorCrii animalelor la condiJiile locale, conform nevoilor diversitCJii

speciilor, favorizFnd soiurile de plante Di rasele de animale adecvate din punctul de vedere al

rezistenJei la boli Di dCunCtori

$romovarea utilizCrii durabile-tipurile de utilizarea a terenului promovate En acest sens sunt

foarte variate, fiind reprezentate prin! agriculturC extensivC, recoltarea produselor neforestiere, culturi

organice, silviculturC durabilC, ecoturism, pepiniere etc.

&


18/65

2. &patiul verde 5caracteristici

1icile oaze de verdeaJC din MdeDerturile de pietre ale peisajelor urbane M sau din incinta staJiunilor

balneoclimaterice Di climaterice, pCdurile-parc Di pCdurile de agrement din vecinCtatea marilor

aglomerCri urbane, pCdurile din zonele montane, deluroase sa ude podiD etc., cu o diversitate

impresionantC de funcJii, rezervaJiile floristice constituie, toate la un loc spa!iul verde.

5ubsistem +undamental al spaiului geogra+ic , al cCrui specific este dat de prezenJa vegetaJie, spaJiul

verde realizeazC-En timp Di spaJiu-un ec(ilibru biologic deosebit de complex Di cuprinzCtor, fCrC de

care integritatea biosferei nu ar putea exista.

SpaJiul verde prezent En intravilanul aDezCrilor valorificC potenJialul biologic Di estetic al vegetaJiei,

reducFnd agresiunea mediului urban asupra populaJiei. $rin elementele sale componente Di

caracteristicile acestora , poate epura mediul de factori nocivi / fum, pulberi, gaze, petrol Di modificC

parametrii unor factori climatici, asigurC un regim (idrologic ec(ilibrat, protejFnd En mod evident

resursele de apC subteranC,fondul de ape minerale, protejeazC domeniul versanJilor de efectele nedorite

ale proceselor geomorfologice, influenJeazC profund pozitiv asupra stCrii generale a organismului

uman. Sunt doar cFteva considerente care ne obligC sC EnvCJCm cum sC folosim, sC preJuim Di sC

perpetuCm aceastC componentC verde a spaJiului geografic.

'aracterizFndu-se prin suprafeJe, amplasCri En teritoriul naJional, amenajCri Di folosinJe diferite,

spaJiile verzi se grupeazC En !

- SpaJiul forestier /pCdurea

- SpaJiul verde intraurban /intravilan

- SpaJiul verde de agrement Di recreare periurban.

21. Padureacomponent de baza a spa!iului verde 1',

$Cdurea ocupC un loc deosebit de important En asiguarea resurselor Di condiJiilor necesare vieJii, En

conturarea unor peisaje cu o valoare esteticC remarcabilC. a reprezintC ecosistemul En care arborii

formeazC comunitatea dominantC.

2rganizarea naturalC a pCdurilor se bazeazC pe informaJia genticC, pe posibilitCJile demodelare a acesteia, care se exprimC apoi sub forma unor subsisteme bine adaptate condiJiilor

naturale date. 8arietatea condiJiilor diferC Cn ceea ce priveDte comunitatea vie, organizarea En

latitudine Di altitudine a spaJiului forestier.

$rezenJa pCdurilor este dependentC, En primul rFnd, de factorii climatici,respectiv de relaJia dintre

regimul termic Di regimul precipitaJiilor, diferitele tipuri de pCduri corelFndu-se cu caracteristicile

parametrilor climatici.

#in punct de vedere termic,rCspFndirea speciilor forestiere depinde de realizarea

temperaturilor medii zilnice mai mari de &4P

' , timp de cel puJin =4 de zile pe an.'onform calsificCrii lui 6arouse /&::= se deosebesc Dase mari formaJii forestiere!

&3


19/65

- pCdurea borealC

- pCdurea temperatC de foioase Di rCDinoase

- vegetaJie mediteraneeanC

- savanC EmpCduritC

- pCdure ecuatorialC

- pCdure tropicalC musonicC.

Se observC importanJa factorilor climatici En dieferenJierea tipologicC, care se suprapune,En fapt, cu

zonele climatice.

Pdurile interopicale

$roblematica acestor pCduri are un caracter global deoarace, prin suprafaJa ocupatC /peste 4Q din

totalul suprafeJelor EmpCdurite Di prin serviciile asigurate,constituie un element determinant En

menJinerea ec(ilibrului ecologic global,dar impactul activitCJilor antropice se materializeazC, En

ultimile decenii, En distrugeri uriaDe ale formaJiunilor forestiere de aici.

'onform clasificCrii acceptate de A2, En Rona tropicalC sunt prezente!

Pdurile permanent verzi0 ecuatoriale , a cCror repartiJie urmCreDte climatul ecuatorial,

extinzFndu-se acolo unde este asiguratC o cantitate de cel puJin &44 mm anual, iar temperatura medie

anuala depCDesDte %4 P'. Se caracterizeazC printr-o mare varietate a speciilor ! En bazinul Amazonului

s-au identificat %44 de specii de arbori, iar En insulele >aa numCrul acestora depCDeDte )444.

Se remarcC prezenJa unor esenJe lemnoase cu utilitate economicC deosebitC /tec5,ma(on,abanos,santal, eucalipt etc, exploatarea acestora fiind EnsC greoaie, datoritC diversitCJii biocenozei Di densitCJii

mici,de numai &- arbori la (a.

Pdurile cu frunze cztoare0 care pot fi umede sau uscate /localizate de-a lungul curusrilor

de apC sau pe fundul vCilor umede, dispersate En arealul vast al savanelor tropicale Di En zona de trecere

de la pCdurile umede cu frunze cCzCtoare.

$rima categorie ocupC suprafeJe Entinse En Asia/India, T(ailanda,6aos , fiind mai puJin reprezentatC En

Africa /'ongo, Angola Di Sudan Di En America /1exic, $anama,8enezuela, sudul ;raziliei, En timp

ce pCdurile uscate s-au format pe arii extinse la periferia precedentelor.$e lFngC cele douC ecosisteme naturale, En zona dintre cele douC tropice existC Di suprafeJe importante

acoperite cu pCduri rezultate din plantaJii, Cn care predominC specii indigene de esenJe valoroase sau

specii exotice cu creDtere rapidC /eucalipt, pini, etc.

Pdurile temperate

'aracteristicile acestei zone climatice sunt pCdurile de foioase adaptate regimului termic sezonier prin

pierderea frunziDului pe durata sezonului rece. Sunt mai bine reprezentate En emisfera nordicC , la

latitudini de *4-P' . $rincipalele caracteristici ale climatului sunt! alternanJa dintre sezonul rece Di

&:


20/65

sezonul cald, cu o medie anualC cuprinsC Entre < PDi &4P Di o amplitudine anualC de %*-%= P',cantitatea

medie anualC de precipitaJii este 44-&444 mm.

#iversitatea speciilor Di productivitatea sunt ridicate, Entreruperea ciclului vegetativ fiind responsabilC

de diminuarea, cu circa %Q, a productivitCJii faJC de pCdurile umede.

AtFt En uropa, cFt Di En America de 0ord, aceste pCduri au suferit importante modificCri ca urmare a

acJiunii antropice.

Pdurile de conifere taigaua,

Sunt prezentate En emisfera nordicC, ocupFnd suprafeJe vaste En Asia Di America de 0ord.'limatul En

care se dezvoltC fiind aspru, de multe ori caracterizat de constraste termice /&44 P' remarcabile, nu

a permis extinderea spaJiului oicumenic decFt parJial, astfel cC prezintC o evidentC cotinuitate ,

EntreruptC numai de anumite particularitCJi orografice.

Speciile care formeazC aceste pCduri sunt mai puJin numeroase, au En general frunze persistente , Di En

funcJie de de localizare formeazC diferite asociaJii. Astfel, En America de 0ord, pe coasta $acificului ,

cresc specii de 5e6uoiadendron, 5e6uoia, formFnd pCdurile cele mai impunCtoare,dar Di printre cele

mai vec(i /un arbore ajunge la vFrsta de 344-&444 de ani . Gn taigaua euro-siberianC predominC

bradul,molidul Di pinul care formeazC singurul strat de vegetaJie.

)volu!ia /i caracteristicile pdurilor din $om"nia

$Cdurea,ca subsistem al spaJiului geografic al 9omFniei, este perfect integratC En aceasta, aflFndu-se

Entr-o indiscutabilC legCturC cu celelalte susisteme. IatC de ce slCbirea structurilor de rezistenJC ale

acesteia afecteazC stabilitatea Entregului spaJiu, tot aDa cum dereglarea altor elemnte /mai ales ale

ecosferei influenJeazC asupra stabilitCJii Di productivitCJii pCdurii.

Gn prezent, 9omFnia se Enscrie En categoria JCrilor cu un grad mediu de acoperire, respectiv %=,=


21/65

- Gnceputul secolului al 7I7-lea cu Enceputurile exploatCrii intensive, exploatCri generate de !

intesivizarea prelucrCrii materialului lemnos prin gatere mFnate de forJa apei Di creDterea fCrC

precedent a suprafeJelor arabile, a terenurilor pentru pCDuni Di fFneJe.

- SfFrDitul secolului al 7I7-lea Di prima jumCtate a secolului al 77-lea marc(eazC o nouC

perioadC de reducere importantC a fondului forestier, cFnd sunt defriDate Entinse suprafeJe de pCdure En

vederea prelucrCrii industriale, dar Di pentru export. xploatCrile forestiere devin devastatoare

depCDind puterea de refacere a pCdurii.

- #upC &:*3, pCdurea devine o avuJie naJionalC /En urma naJionalizCrii principalelor mijloace

de producJie ce a cuprins Di patrimoniul forestier. Se declanDeazC o serie de acJiuni care au vizat

efectuarea unor cercetCri En vederea amenajCrii fondului funciar.

$otrivit unor aprecieri, En ultimii %44 de ani suprafaJa EmpCduritC a scCzut cu aproape * milioane

(ectare.

Gn condiJiile unui climat temperat-continentalrelativ moderat, cu temperaturi medii anuale ce oscileazC

Entre %,=PDi &&,P', cu precipitaJii medii Entre )4 Di &44 mm"an, pe teritoriul DCrii noastre se dezvoltC

o vegetaJie forestierC bogatC Di variatC, dominatC de elementele central-europene, rCspFndite difirenJiat

pe cele trei trepte major de relief !

- Zona montan / peste pduri cu func!ii speciale de protec!ie

%&


22/65

- 8rupa ==> pduri cu func!ii de produc!ie /i protec!ie

$ornind de la aceste criterii s-a ajuns la un sistem mai detaliat, care sintetizeazC atFt clasificarea

funcJiilor, cFt Di pe cea a pCdurilor, En raport cu natura funcJiilor!

Func!ii de protec!ie a mediului

- $rotecJie (idrograficC

- $rotecJie antirozionalC

- $rotecJie climaticC

Func!ii sociale de protec!ie

- $rotecJia igenico-sanitarC

- uncJie recreativC

- uncJie esteticC peisagisticC

- OtiinJificC func!ii de produc!ie

- producJie de biomasC vegetalC

- producJie de biomasC animalC

23. rganizarea si amenajarea spa!iului forestier1(#1(*,

9ezumFnd istoria pCdurilor romFneDti, En epoca modernC, se constatC cC suprafaJa forestierC a cunoscut

scCdere, datoritC despCduririlor nec(ibzuite efectuate En zona de cFmpie Di de deal, sejCretele fiind cele

mai afectate,dar Di exploatCrii salbatice a pCdurilor de rCDinoase.Aceste acJiuni necugetate, au

declanDat ulterior efecte En lanJ, a constat En adoptarea unor mCsuri pentru gospodCrirea Di apCrareapCdurii, pentru reEmpCdurirea terenurilor defriDate.

$rimul cod silvic aplicat En 9omFnia este considerat edictul 2rFnduiala de pCdure emis de Iosif al

II-lea En ;ucovina, En anul &


23/65

6c!iuni0 amenajari /i principii ce definesc organizarea optim a spa!iului forestier

2rganizarea optimC a spaJiului forestier presupune o serie de acJiuni Di amenajCri!

- ormarea de structuri optime sub raport compoziJional,respectiv optimizarea compoziDiei

arboretelor pentru a-Di exercita cFt mai bine funcJia sau funcJiile/de protecJie,recreere etc

- 9elizarea unei eDalonCri optime arborilor pe verticalC, En scopul mCririi capacitCJii de

intercepJie, absorbJie Di convertire a energiei solare En procesul de fotosintezC

- 2ptimizarea structurii pentru a mCri capacitatea de a acJiona ca cun filtru biologic Di"sau

acustic.

Strategia de bazC a silviculturii va trebui sa fie maximizarea regenerrii naturale i reducerea

ponderii plantaiilordin fondul forestier, En paralel cu creDterea rolului EmpCduririlor En zonele cu

ec(ilibru ecologic dereglat, din afara pCdurii.

$egenerare natural! prezintC o importanJC deosebitC deoarece, sub raport genetic, permite

conservarea diversitCDii Di oferC un cFmp larg pentru o evoluJie favorabilC. 9egenerCrile naturale se

realizeazC prin aplicarea diferitelor metode de tCiere cu caracter intensiv! tCieri grCdinCrite, progresive,

succesive,En benzi la margine de masiv.

$egenerrile arificiale mpduririle, ! c(iar dacC determinC En timp creDterea ponderii

pCdurilor cu structuri simplificate, apar ca o mCsurC eficace pentru! amenajarea terenurilor degradate

En afara fondului forestier, realizarea unor benzi EmpCdurite, realizarea unor spaJii verzi En zonele

balneare Di turistice etc.

Gn general, En amenajarea Di organizarea spaJiului forestier trebuie sC se JinC cont de unele principiifundamentale !

Principiul continuit!ii 5 are En vedere reEnnoirea Di ameliorarea polifuncJionalitCJii

arboretelor fCrC Entreruperi temporare ale funcJiilor social-economice speficice, pe care arboretele

respective trebuie sC le asigure

Principiul productivit!ii 5 asigurC cC En procesul de amenajare Di organizare a pCdurii sC se

gCseascC toate soluJiile pentru creDterea producJiei de masC lemnoasC.

Principiul eoclogic 5are un rol (otCrFtor En conservarea pCdurilor secularea, protejarea de

exploatarea excesivC a arboretelor cu specii sau ecotipuri valoroase/ molidul, gorunul, tisa zFmbrul

etc

Principiul folosirii ra!ionale a tuturor resurselor forestiere 5 urmCreDte folosirea tuturor

resurselor naturale oferite de pCdure, lemn, ciuperci, fructe, flori, rCDinC, En mod raJional Di nu pFnC la

epuizare, prin valorificare superioarC, cu EnaltC eficienJC.

#atoritC unei politici cinegetice de conservare a efectivelor de vFnat, pCdurile din Jara noastrC au una

din cele mai diverse Di bogate faune de interes vFnCtoresc din uropa.

24. &tarea pdurilor rom"ne/ti /i dezvoltarea Durabil

&tarea snt!ii pdurilor

%)


24/65

#ezvoltarea normalC a pCdurilor poate fi stFnjenitC de numeroDi factori dCunCtori, care apar

periodic sau accidental, pe suprafeJe Di cu intensitCJi variabile.

#upC natura lor, aceDti factori se grupeazC En !

- factori abiotici/ factorii climatici dCunCtori, incendiile, pulberile Di gazele toxice

- factori biotici /insecte fitofage dCunCtoare, agenJi criptogami

Gn etajul molidiDurilor, climatul rece Di umed este En geneal impropriu EnmulJirii En masC a

dCunCtorilor ! gFndacii de scoarJC se EnmulJesc mai mult En condiJiile existenJei arborilor En

stare de vegetaJie lFncedC, iar insectele defoliatoare apar foarte rar pe suprafeJe mai mari /cu

precCdere En grupa nordicC a 'arpaJilor Di En unele ;rCdete din 'arpaJii 1eridionali

Gn subetajul stejarului, cu frecvenJC mai mare a culturilor tinere,apare anual fCinarea stejarului.

#e asmenea, anual apar insecte defoliatoare care atacC pFnC la =44.444 (ectare, din care

&44.444 (ectare puternic defoliate.

Starea relativ proastC a arborilor din pCdure a crescut alarmant En ultimii ani, mai ales En cazul

stejarului secetei excesive din ultimul deceniu, la care s-a adCugat ! poluarea, factorii agresivi,

mCsuri de amenajare Di organizare greDit aplicate etc.

Bonele prioritare, care ridicC probleme de poluare a fondului forestier, sunt ! ;aia 1are, Blatna,

'opDa 1icC, $loieDti, IDalniJa,Suceava, ?orova, TFrgu 1ureD, etc. pCdurile din aceste areale sunt

afectate de ploi acide, metale grele, pulberi, generFnd probleme complexe .

Dezvoltarea durabil a fondului forestier

6a reuniunea experJilor de la ?eneva /%* ianuarie &::3 Di Antalza /%) iunie &::3 s-au stabilit criterii

Di indicatori pan-europeni pentru gestionarea durabilC pCdurii, pe care 9omFnia le-a inclus, En prezent,

En programele naJionale proprii de administrare, conservare Di exploatare a pCdurilor. Aceste criterii se

referC la !

- 'onservarea Di ameliorarea corespunzCtoare a reusurselor forestiere Di a contribuJiei lor En

ciclul carbonului

- 1enDinerea ecosistemelor forestiere cu rol (otCrFtor En asigurarea sCnCtCJii Di vitalitCJii

populaJiei

- 1enJinerea, conservarea Di sporirea biodiversitCJii En ecosistemele reprezentative, rare Di

vulnerabile

- 1enJinerea Di sporirea funcJiilor de protecJie En gestionarea pCduriii, En cadrul

managementulelor forestiere

%*


25/65

- Gncurajarea funcJiilor de producJie ale pCdurii, alCturi de menJinerea altor funcJii

social-economice

- GntreJinerea sCnCtCJii Di vitalitCJii fondului forestier, etc.

Principalele obiective ale dezvoltrii durabile n $om"nia

AvFnd En vedere starea actualC, nu prea bunC, a pCdurilor din 9omFnia este mai mult decFt necesar

stabilirea Di apoi realizarea unor obiective strategice, pe duratC medie Di lungC, alinioate obiectivelor

stabilite la nivelul continetului european.

@n prim obiectiv ar fi perfecJionarea structurilor instituJionale de profil Di prmovarea legislaJiei silvice,

asigurarea cadrului legislativ prin elaborarea, pe termen scurt, a cetlor normative referitoare la !

- 'irculaJia juridicC a fondului forestier

- 'onstruirea Di administrarea ariilor protejate

- 9estructurarea 9egiei 0aJionale a $Cdurilor, ca urmare a aplicCrii prevederilor 6egii fondului

foretsier din &::&

- $revenirea sub orice formC, a reducerii suprafeJei forestiere

$Cdurile din Jara noastrC exercitC o multitudine de influenJe asupra reliefului, apelor

,climei Di nu En ultimul rFnd asupra populaJiei, avFnd numeroase funcJii ! de producJie, de

protecJie, recreativC, sanitar-igienicC, DtiinJificC etc.

'onservarea biodiversitCJii Di asigurarea stabilitCJii sCnCtCJii Di polifuncJionalitCJii

pCdurilor este un alt oboectiv strategic al dezvoltCrii durabile, mai ales En condiJiile

ingustCrii diversitCJii biologice, prin aplicarea unor soluJii silvote(nice unice, ceea ce a

dus la apariJia unor arborete uniforme Entr-un mediu diversificat

'reDterea gradului de accesibilizarea a fondului forestier , dotarea En continuare , apCdurilor noastre cu cCi de transport constituie o condiJie fundamentalC pentru protejaea Di

organizarea durabilC a pCdurii.9elizarea acestui obiectiv va permite exploatarea continuC

Di En condiJii de rentabilitate a tuturor produselor principale Di secundare ale pCdurii.

Amelioraea stCrii de sCnCtate a pCdurii, prin perfecJionarea Di dezvoltarea sistemelor de

supraveg(ere, En concordanJC cu reglementCrile europene adoptate, prezintC Di ea o

importanJC deosebitC.

%


26/65

'rearea de culturi cu specii forestiere repede crescCtoare En afara fondului forestier, En

scopul reducerii presiunii economice asupra pCdurii, poate constiui Di ea un obiectiv

strategic al dezvoltCrii durabile a pCdurii.

?estionarea durabilC a fondului cinegetic naJional Di a celui piscicol din zona de munteeste un obiectivrealizabil prin aplicarea legii fondului cinegetic Di a protecJiei vFnatului, a

reglementCrilor prevazute En codul sivlic, care au En vedere ! repopularea niDelor

ecologice existente En cazul unor specii, pentru creDterea productivitCJii Di stabilitCJii

ecosistemelor.

2#. &patiile verzi urbaneperiurbanesp verde1*3,

Totalitatea unitCJilor de spaJiu verde existente En perimetrul urban Di En zona periurbanC constituie,

Entr-o structurC spaJio-funcJionalC unitarC, En funcJie de factorii naturali, socio-economici Di de mediu

construit, sistemul spaJiilor verzi urbane Di periurbane.

#efinind noJiunea de spaJiu verde intraurban Di periurban, S. 1uja precizeazC cC aceasta este o

categorie funcJionalC din cadrul localitCJilor, sau din afara acestora, care se caracterizeazC prin !

- xistenJa unui cadru vegetal natural sau amenajat

- xistenJa unui cadru construit , cuprinzFnd amenajCri Di dotCri corespunzCtoare unor

activitCJi cultural-sportive Di recreative ale populaJiei.

AceastC definiJie sublinieazC caracterul funcJional complex al spaJiilor verzi, precum Di relaJia

complementarC a celor douC caracteristici-vegetaJia Di dotCrile specifice-reunite Entr-un ansamblu

armoniios organizat.l 8egetaJia determinC categoria funcJiilor de protecJie Di de ameliorare a calitCJii

mediului EnconjurCtor, iar dotCrile determinC categoria funcJiilor cultural-educative, de odi(nC Di

agrement.

SpaJiul verde urban Di periurban constituie un mediu deosebit de favorabil pentru practicarea a

numeroase forme de recreere ! repaus relativ sau plimbCri, diferite activitCJi sportive Di artistice, jocuri

pentru copii etc.

&pa!iile intraurbane !

SpaJiile verzi armonizeazC peisajele artificiale urbane cu cele naturale Di reprezintC ambianJa En care

viaJa umanC se coreleazC cu elementele naturale sau artificiale ale acestora. SpaJiile verzi urbane au o

importanJC deosebitC En dezvoltarea Di menJinerea ec(ilibrului fizic Di psi(ic al omului.

Clasificare spa!iilor verzi !

#upa criteriul folosinJei, spa!iile verzi se grupeaz n !

A Spaii verzi de folosin general/ publice, cu acces nelimitat, care cuprind !

- Scuarurile- ?rCdinile/orCDeneDti, de carter, grCdina complexului de locuit, etc

%=


27/65

- $arcurile

- ?rCdinile botanice Di zoologice

- SpaJiile verzi aferente cCilor de circulaJie din oraD, de-a lungul curusrilor de apC, din

jurul unor dotCri publice.

; Spaii verzi de folosin special /cu acces limitat, care aparJin unitCJilor industriale, de

EnvCJCmFnt, culturale, sanitare Di curative, locuinJelor individuale etc.

#upa profilul predominant, spa!iile verzi din perimetrul urban pot fi !

A Spaii verzi cu profil specializat ! care includ grCdinile botanice, parcurile

dendrologice, grCdinile zoologice, grCdini de trandafiri, parcurile pentru expoziJii, spaJiile

verzi din cimitire

; Spaiile verzi cu profil de protecie ! cuprind plantaJiile de consolidare a terenurilor,

plantaJiilor de protecJie a cursurilor de apC, plantaJiile de protecJia contra poluCrii Di impotriva

fenomenelor meteorologice nefavorabile, plantaJiile aferente unor cCi de comunicaJie.

' Spaii verzi cu profil de recreere cotidian ! scuaruri, gCdini, parcuri.

&pa!iile periurbane !

$redilecJia pentru asigurarea vecinCtCJii cu spaJii verzi, zone Enverzite, este constantC En

evoluJia urbanismului de-a lungul timpului. SpaJiile verzi recreative periubane sunt considerate, de

altfel, ca fCcFnd parte din mediul inconjurCtor oraDului, o prelungire naturalC a sisitemului recreativ

urban.SpaJiile verzi periurbane sunt, En general, aferente recreeri de sfFrDit de sCpCmFnC, oferC

recreeri multiple avantaje ! sunt uDor accesibile, prezintCposibilitCJi de destindere En spaJii libere, En

afara influenJei oraDului, care se constituie Entr-o legCturCintermediarC Entre oraD Di naturC, avFnd efecte

iemdiate Di destul de Ensemnate asupra stCrii locuitorilor urbani.

'ele mai reprezentative zone de agrement sunt pCdurile-parc Di pCdurile de agrement.

ImportanJa lor, necesitatea organizCrii, amenajCrii, extinderiiacestora, creDterea valorii lor recreative

sutn determinate de factorul demografic, materializat prin creDterea populaJiei Di intensificarea

presiunii acesteia asupra pCdurilor din jurul oraDelor, cu scopul de a asigura condiJiile de mediu DiambianJa necesarC odi(nei Di agrementului.

Pdureaparc constituie o zonC de agrement deosebit de importantC din zona periurbC, face

parte din categoria pCdurilor sociale cu funcJii de recreere, are de obicei peste &44 (a suprafaJC Di

rezultC En urma manejCrii pCdurilor sau a unor pCrJi din pCdure, prin introducerea unor specii floristice

ornamentale, infinJarea unir drumuri Di lei, dotCri cu caracter utilitar Di de servire a vizitatorilor

/ terenuri sportive, ufete, refugii En caz de ploaie, grupuri sanitare, cinematografe etc.

xemple de pCduri-parc sunt ! Snagov Di ;Cneasa pentru ;ucureDti, #umbrava de la Sibiu,

'rFngu $etreDti de la ocDani, Trivale din $iteDti etc.

%


28/65

Pdurile de agrement 5 sunt mult mai extinse decFt pCdurile-parc Di se situeazC, de cele mai

multe ori, En exteriorul pCdurilor-parc amenajate En zona periurbanC sau En zonele de interes

balnear-turistic deosebit. Spre deosebire de prima categorie de pCduri, ele dispun de dotCri Di amenajCri

sumare,reprezentate prin drumuri Di poteci marcate ce duc la obiective turistice existente En

zonC/ cabane, puncte de belvedere,cabane vFnCtoreDti Di pastorale.

ac parte tot din grupa pCdurilor de protecJie socialC cu funJie evident recreativC Di constituie o

rezervC posibilC pentru extinderea pCdurilor-parc.

AlCturi de pCdurile-parc, pCdurile de agrement intens solicitate de populaJia urbanC din vecinCtate sau

de alJi vizitatori, care se remarcC prin valenJe estetice Di recreative deosebite, sunt numeroase fiind

menJionate de 1.A.$.1.I /&::4 !

- 'ernica ,$ustnicu, 1ogoDoaia, 'omana, 'ClugCreni/ En bucureDti Di judeJul ?iurgiu.

- 'eala, 1Fndruloc / Arad, judeJul Arad

- $oiana 8FnCtorilor, ;Cile elix Di ;Cile & 1ai / 2radea, >udeJul ;i(or

- TFmpa, $oiana ;raDov, #Fmbul 1orii, $Frul 9ece /;raDov, judeJul ;raDov

- eleac, Cget, ;aicu, oria / 'luj, judeJul 'luj

- 8alea de AramC, BCnoaga, $oienari/ En #eva, judeJul unedoara

- 0eptun 'omorova/ 'onstanJaE

- $arc 2aD / En teritoriul Alexandriei, judeJul Teleorman etc.

%=.$rincipalele tipuri de spatii urbane

&cuarurilesunt unitati de spatii verzi cu dimensiunea cea mai mica, care oscileaza intre 4,)-) (ectare

destinate odi(nei de scurta durata sau realizarii unui efect decorativ deosebit.Sunt amplasate in zonele

de intersectie,pe locul unor demolari,in fata unor institutii importante.

Scuarurile din intersectie sunt usor accesibile dar prezinta dezavantajul poluarii fonice si atmosferice.

Scuarurile sunt permanente ,temporale si provizorii.

#estinatiile pt care au fost integrate in peisajul urban sunt multiple!-odi(na de scurta durata,fie la nivel de oras fie la nivel rezidential

-loc de odi(na si de joaca pt copii de varsta prescolara sau scolara

-loc decorativ si de odi(na

Parcurilesunt spatiii verzi autonome sau mai rar aferente unor monumente importante cu o suprafata

de cel putin %4(ectare si o mare complexitate functionala necesitand o administratie proprie.

$arcurile pot fi nespecializate /orasenesti sau specializate.Sunt cele mai mari unitati de spatiu verde

din perimetrul construibil cu un complex de dotari corespunzatoare in primul rand odi(nei cotidiene.

In general un parc trebuie sa fie usor accesibil pt locuitorii din zona careia i se adreseaza intr-o zonalipsita de nocivitati sau cu un grad foarte redus de poluare.

%3


29/65

In functie de marime, dar si de importanta orasului exista mai multe situatii posibile!

-parcul urban de tip zona de agrement-caracteristic oraselor mici unde reprezinta pana la 34Q din

totalul suprafetelor verzi

-parcul urban de tipemblema orasului-pt orasele cu o populatie numeroasa suprafata sa detinand 4-

=4Q din suprafata totala a spatiilor verzi

-parcul devine o dotare in orasul mare cu functii complexe

$arcurile nu trebuie amplasate in apropierea zonelor intens poluate fizic,c(imic,sonor

8radinilesunt unitati verzi su suprafete intre )-%4(ectare care au functie principala asiguraraea

recreerii locuitorilor din zona de servire.le sunt integrate in spatiul locuirii,au utilizare zilnica.xista

si gradini orasenesti in cazul oraselor mici unde au functii asemanatoare parcurilor

-gradinile botanice sed creaza in scopuri stiintifice dar indeplinesc si functii de

recreere,sanitara,decorativa,

-gradinile zoologice snt organizate in general la periferia oraselor dar langa surse de apa si aproape de

caile de transport

Plantatiile de arbori pe aliniamentepot fi diferite tipuri si au roluri multiple!de decor,de protectie a

pietonilor impotriva insolatiei,poluari,imbogatesc aerul cu oxigen,sporesc umiditatea aerului

Fasiile olantate dea lungul arterelor de circulatie> sunt spatii verzi amenajate pt separarea

trotuarelor pietonale de traficul stadal.'ele mai importante specii lemnoase pt amenajarea

aliniamentelor sunt!castanul ulmul,teiul

&patiile verzi aferente unitatii economice au rolul de a diminua zgomotul,poluarea atmosferica cu

diferite impuritati.

&patii verzi aferente dotarilor socioculturale cuprind plantatiile si amenajarile din jurul

spitalelor,gradinitelor,scolilor

%


30/65

Padurile de agrement sunt mult mai extinse decat padurile-parc si se situeazade cele mai multe ori in

exteriorul padurilor parc amenajate in zona periurbana sau in zonele de interes balnear-turistic

deosebit.Acestea dispun de dotari sumare reprezentate prin drumuri si poteci marcate ce duc la

obiective turistice existente in acea zona.ac parte din grupa padurilor de protectie sociala,

%3.Spatiul turistic concept

Spatiile turistice snt sisteme spatio-temporale generate de existenta unui potential turistic

natural"antropic de prezenta unei baze de primire si a fluxurilor turistice,care interactioneaza si se

conditioneaza reciproc in prezenta unor factori economico-sociali si culturali specifici factori ce

reglementeaza si influenteaza dezvoltarea sistemului respectiv.

Tipologia spatiului turistic poate fi abordata in diferitele maniere

-prezenta spatiala a turismului,intensitatea fluxurilor turistice

-cacarteristicile diverselor amenajari turistice si impactul lor asupra mediului georgrafic

-cacarteristicile functionale ale spatiului turistic

Se contureaza astfel spatii turistice balneare,termale,lacustre,montane

@n spatiu turistic se poate defini ca regiune turistica din momentul in care exista o prezenta turistica

semnificativa,spatii de primire corespunzatoare unde organizarea transporturilor si serviciilor este

partial sau total subordonata turismului.

%:.Bonarea turistica a 9omaniei

Se contureaza ca un proces obiectiv care urmareste delimitarea unor spatii geografice cu conditii

favorabile derularii fenomenului turistic,tinand cont de calitatea resurselor turistice,de profilul

diferitelor spatii.

Trepte taxonomice la nivelul tarii

-obiectivul turistic-constituie categoria taxonomica cea mai mica care este reprezentata de o singura

unitate de un sg element cu cacarter turistic al carui potential constituie o valoare de atractie

-localitatea turistica-rep o asezare urbana sau rurala in care snt mai multe obiective turistice constituie

in puncte de atractie a turistilor.

-'omplexul turistic se suprapune teritorial peste o suprafata restransa care concentreaza insa un nr ai

mare de obiective diferite,mai mult sau mai putin izolate-Arealul turistic la acel nivel suprafata teritoriului se extinde cuprinzand numeroase obiective si

complexe turistice

-regiunea sau provincia turistica este o categorie cuprinzatoare reprezentata de un teritoriu intins si se

caracterizeaza printr-o concentrare evidenta a obiectivelor turistice in care snt incluse masive

forestiere,ape,forme de relief

)4.Tipuri de staii turistice/pag %%

&.Tipul balnear

&.&Tipul balnear litoral-simbolizeaza spatioul de desfasurare a vacantelor majoritatii turistilorauto(toni si straini in lunile de vara imaginea marii albastre fiind factorul cel mai important de

)4


31/65

atractie.valorificarea potentialului turistic al litoralui romanesc prin activitati turistice organizate

incepe in jum secolului 7I7,cand pe ,malul lacului Tec(irg(iol snt amenajate stabilimemte balneare

si se ridica primele (oteluri

&.% Spatiul turistic balnear-termale

'ele mai importante spatii turistice de acest tip s-au conturat si dezvoltat in timp la ;aile

erculane,;aile elix

&.) Spatii turistice balneoclimaterice specializate

Spatiile turistice balneoclimaterice specializate sunt generate de prezenta apelor minerale din zona

montana si deluroasa a lacurilor sarate prezente in zona cutelor diapire ijn stepele aride din estul

'ampiei 9omane sau in zona litoralului marii negre

%.Tipul lacustru

6a nivelul tarii noastre acest tip de spatiu turistic nu este incafoarte conturat fie datorita lipsei

investitiilor si spiritul de initiativa manageriala,fie datorita predominarii lacurilor naturale si antropice

de dimensiuni reduse

).Tipul montan

)&.Turism montan

'ele mai importante componente ale cadrului natural care concura in mod evident la conturarea

acestui tip de spatiu sunt relieful cu o serie de caracteristici morfometrice si morfogarfice specifice si

clima prin caracteristicile de baza ale parametrilor climatici.9oamania dispune de un domeniu sc(iabil

potential considerabil dar in mare parte neamenajat catre se desfasoara intre &44-&344m.'ele mai

importante domenii sc(iabile amenajate se concentreaza in masivele bugegi garbova in lungul axei

vaii pra(ovei restul fiind deseminate in masivul semenic.gutai.

'onceptia de dezvoltare a turismului montan in romania presupune elaborarea unui program national

de valorificare superioara a muntelui esalonat in anul %444 la realizarea caruia sa participe toti factorii

responsabili,silvicultura,agricultura

)). $otential turistic #elta #unarii si litoralul 1arii 0egre /(ttp!"".asociatia-

litoral.ro"index.(tml

6IT29A6@6 921A0S'!

'u o lungime de %* 5m, tarmul romanesc al 1arii 0egre coboara lin de la 'apul 1idia, pana

la granita cu ;ulgaria la 8ama 8ec(e+ pe o distanta de 3% 5m se situeaza &: localitati litorale, din

care &) sunt statiuni turistice.

)&


32/65

6itoralul romanesc detine un potential turistic natural complex En cadrul caruia se impun

resursele balneoclimaterice.

$laja este desc(isa, coborand En mare cu panta lina, ce favorizeaza baile de mare si Mmersul pe

apa.

Stratul gros de nisip ofera conditii optime pentru baile de soare - (elioterapie si cele de nisip -

arinoterapie.

0efiind foarte adanca /&-% m pana la &44-%44 m En larg, apa de langa tarm se Encalzeste

repede En timpul sezonului, atingand valori pana la &3 - %U' si c(iar mai mult.

Apa de mare, cu o salinitate redusa, Empreuna cu contrastul termic apa-aer, cu actiunea

valurilor si a aerosolilor care plutesc En aerul marin, genereaza o forma speciala de cura

talasoterapia - folosita En tratarea anumitor afectiuni.

Alaturi de acesti factori, exista si alte atractii turistice naturale, care sporesc potentialul

litoralului, si anume !

fauna piscicola originala existenta sturionilor si a delfinilor, lipsa rec(inilor sau a altor

specii periculoase+

lacuri de agrement, naturale sau artificiale, destinate sporturilor nautice+

paduri /'omorova, parcuri si rezervatii naturale, care contribuie la mentinerea unui

microclimat tonifiant pentru organism.

6itoralul romanesc, situat pe aceleasi coordonate geografice ca si statiuni renumite din uropa

San 9emo, 1onaco, 0ice, 9imini, prezinta avantajul unei orientari spre rasarit, ceea ce permite

o expunere la soare pe tot parcursul zilei / peste &4 ore"zi. Turismul de litoral concentreaza circa

*)Q din capacitatea turistica de cazare al tarii.

#6TA #@0A9II!

'a marime, #elta #unCrii este a doua din uropa, dupC cea a rFului 8olga. $rin bogCJia

peisagisticC Di faunC, En care pCsCrile ocupC un loc important, #elta #unCrii este din punct de

vedere DtiinJific un adevCrat laborator de formare a ecosistemelor deltaice. 8aloarea universalC a

9ezervaJiei #elta #unCrii a fost recunoscutC prin includerea ei En reJeaua universalC a rezervaJiilor

biosferei, En cadrul programului M2mul Di biosfera, lansat de @0S'2 En anul &:


33/65

purtCtoarea unor tradiJii case, costume, obiceiuri cu o valoare deosebitC. Satele turistice din

#eltC constituie, prin originalitatea Di specificul resurselor, un produs turistic inedit.

)*. $ot turistic 'arp 2rientali gr 0, gr S

/(ttp!"".unibuc.ro"prof"sandulac(eVmVi"'arpatiiV2rientali.p(p'A9$ATII 29I0TA6I!

?9@$A 029#I'W A 'A9$AKI629 29I0TA6I /'arpaJii 1aramureDului Di ai ;ucovinei!

1unJii vulcanici 2aD KibleD!

- rezervaJii Di monumente ale naturii!

-mlaDtini oligotrofe! $oiana ;razilor /En 1unJii IgniD En care vegeteazC relicte glaciare $inus

mugo /jneapCn, aflat aici la cea mai joasC altitudine din JarC! :


34/65

-Ape bogate En specii de peDti /lostriJC, pCstrCv+

-aunC de interes cinegetic, prezentC En pCdurile de foioase Di conifere /urs, lup, rFs, cerb, cocoD

de mesteacCn /acesta din urmC mai poate fi EntFlnit doar En aceastC parte a JCrii+

-8alea 8aserului! defileu sculptat En Disturi cristaline, strCbCtut de o cale feratC EngustC /mocCniJC+

-Izvoarele minerale de pe 8alea 8inului+

-xistC $arcul 0atural 1unJii 1aramureDului, din nov. %44*+

Sig(etul 1armaJiei!

2biective turistice! 1emorialul 8ictimelor 'omunismului Di al 9ezistenJei, 1uzeul Satului

1aramureDean, 1uzeul tnografic al 1aramureDului, estivalul de #atini Di 2biceiuri de iarnC

M1A91AKIA etc.

8iDeul de Sus!

#in punct de vedere turistic se remarcC!

-2cna Ougatag! staJiune intratC En circuitul turistic naJional En anul &:< datoritC apelor

mineralizate sCrate, cu dotCri moderne de tratament Di cazare+

-'oDtiui! localitate cu vocaJie balnearC+

-'imitirul vesel de la SCpFnJa+

-lemente de artC tradiJionalC /biserici din lemn, porJile maramureDene+

-1FnCstiri! ;Frsana.

2bcina 1are!

2bicetive turistice importante! 1FnCstirile $utna, 1oldoviJa, SuceviJa, Solca, umor.

'uloarul ;FrgCu #orna 1oldova

Turistic sunt puJin valorificaJi! existC o micC staJiune climatericC la $iatra FnFnele /:4 m, de

importanJC localC.

#epresiunea #ornelor!

Izvoare minerale! 8atra #ornei, Oaru #ornei, $oiana 0egrii+ se EmbuteliazC la Oaru #ornei, $oiana

0egrii Di 'oDna.

abricC de industrializarea laptelui /unt, brFnzC, DvaiJer! 8atra #ornei /6a #orna.'Fmpulungurile!

- #epresiunea 'Fmpulung 1oldovenesc!

Important centru turistic pentru odi(nC Di climateric /punct de plecare En 1asivul 9arCu.

- #epresiunile 8ama, 1olid, rasin Di umor!

'ea mai importantC aDezare este oraDul ?ura umorului - staJiune climatericC+ sporturi de iarnC.

?9@$A S@#I'W A 'A9$AKI629 29I0TA6I /'arpaJii 'urburii!

1unJii 8rancei!

)*


35/65

X$otenJial turistic puJin valorificat! desc(iderea drumului auto pe valea $utnei spre #epresiunea

;raDov permite vizitarea obiectivelor turistice cum sunt '(eile TiDiJei Di 'ascada $utnei, ambele

rezervaJii naturale+

X9ezervaJii naturale!

-9ezervaJia forestierC 6epDa Bboina 0eagrC, cuprinde fCgete seculare pure, fCgete En amestec cu

brad Di molid Di molidiDuri seculare+

-9ezervaJia forestierC Izvoarele 0Crujei! fCgete seculare En amestec cu molid Di brad+

-9ezervaJia complexC '(eile TiDiJei+

-9ezervaJia geologicC ocul 8iu! este situatC En sud vestul 1unJilor 8rancei, pe teritoriul

comunei 6opCtari Di este o emanaJie de gaze ce se autoaprind, care apare pe o falie inversC+

-9ezervaJia geologicC Di de peisaj 'ascada $utnei! cascada are o EnClJime de &4Y&% m Di

corespunde unui sector de gresii dure, rezistente la eroziune.

1unJii ;uzCului!

X9ezervaJii naturale!

-9ezervaJia forestierC 1ilea 8iforFta! este situatC En 1unJii $enteleu Di ocroteDte un codru

secular de molid, fag Di brad+

-9ezervaJia $oiana cu 0arcise En 1unJii $enteleu+

-StFnca ;udurloaia /sau StFnca lui $ersescu! un martor de eroziune alcCtuit din gresii paleogene,

situat pe valea ;Fsca 9ozilei.

Xdintre subdiviziunile grupei de mun i, cele mai importante din punct de vedere turistic sunt!

-'ulmea IvCneJu!

Gn sud vestul acestei culmi se gCseDte unica minC de c(i(limbar din 9omFnia Di un muzeu al

c(i(limbarului, situat En localitatea 'olJi+

-1unJii Siriu!

Aici se aflC 6acul 8ulturilor /6acul fCrC und, cCruia i se atribuie origine nivalC /format En spatele

unui val de morenC nivalC, creatC ca urmare a avalanDelor de pe versantul estic al 'ulmii 1ClFia+

1unJii Teleajenului Di #oftanei!

XTurism!-staJiunea climatericC '(eia, situatC pe valea Teleajenului, la poalele 1asivului 'iucaD+

-cabanele 8Frfu 'iucaD /aprox. &4 m altitudine Di 1untele 9oDu /&)44 m din 1unJii 'iucaD+

-8alea $ra(ovei, cu numeroasele ei staJiuni Di obiective turistice, cuprinde ca arie Di 1asivul

;ucegi, dar Di versantul apusean al 1unJilor ?Frbova.

-1unJii 'iucaD! $otenJial turistic! Doseaua $loieDti ;raDov, prin pasul ;ratocea, staJiunea

climatericC '(eia, mFnCstirile '(eia Di Suzana, cabana 1untele 9oDu /pFnC la care se poate ajunge

cu maDina, numeroase trasee turistice marcate.

1unJii TimiDului!X$otenJial turistic!

)


36/65

$osibilitCJile de acces au stimulat intensificarea activitCJii turistice, 8alea TimiDului constituind o

adevaratC axC a turismului, situatC En continuarea vCii $ra(ovei+

$oiana ;raDov! staJiune climatericC Di pentru sporturi de iarnC, este situatC la altitudini de :4-

&44 m, pe versantul nordic al masivului $ostCvaru+ este cea mai dotatC staJiune din Jara noastrC

pentru sporturi de iarnC+

$FrFul 9ece! este staJiune turisticC situatC pe drumul ce leagC oraDele $redeal Di 9FDnov, En sud

vestul 1asivului $ostCvaru+

1asivul $iatra 1are! cascada Tamina, '(eile Oapte ScCri, $eDtera de ?(eaJC, 'abana $iatra 1are.

). $ot turistic 'arp 1eridionali /(ttp!"".scrigroup.com"afaceri"turism"$otentialul-turistic-

al-'arpat*))&


37/65

- se caracterizeaza prin atractii de mare spectaculozitate

- elemente peisagistice

- relief carstic pe 8alea #ambovicioarei !

c(eile #ambovicioarei, ?(imbavului si 9udaritei

$esterile #ambovicioara, @rsilor, 'oltu Surpat

- vestigii medievale !

ruinele unei fortarete feudale $odul #ambovitei

'astelul ;ran

1anastirea 0amaiesti

mausoleul 1ateias inc(inat memoriei eroilor din primul razboi mondial

- satele agroturistice!

#ragoslavbele, 9ucar, $odul #ambovitei /judetul Arges

;ran, 1oeciu, Sirnea, undata

unde se evidentiaza elemente de etnografie si folclor specifice ! artizanat, sculptura in lemn si

ar(itectura populara, port popular, sarbatori traditionale, branzeturi cascaval afumat, branza de

burduf in coaja de brad

1untii $iatra 'raiului!

- se evidentiaza printr-o creasta calcaroasa si variate forme carstice /c(ei, pesteri, doline

- %&3 trasee pentru alpinism

- $arcul 0ational $iatra 'raiului unde exista puncte de observare a vietii animalelor salbatice in

mediul lor natural

- #estinatii !

drumetie, sporturi de ierna

cabane! $laiul oii, ?ura 9aului, 'urmatura

1untii agaras!

cei mai inalti din 9omania /1oldoveanu %**m ofera numeroase atractii!

-peisaje alpine pitoresti dominat de o creasta lunga de


38/65

-trasee pentru drumetie /* si pentru alpinism /&&

#efileul 2ltului!

-cea mai spectaculoasa portiune intre Turnu 9osu /*44m si 'ozia /)4:m, impunator prin

lungime /*45m si spectaculozitatea abrupturilor

-axa turistica importanta nationala si internationala

-Turnul 9omanilor

-1anastirea 'ozia

-rezerve de ape minerale bicarbonate, sulfuroase, clorurate sodice valorificate in statiunile

balneare 'alimanesti, 'aciulata, 2lanesti destinate tratarii afectiunilor tubului digestiv,

afectiunilor (epatobiliare, metabolice si de nutritie

1untii $arang /%&:m!

-intins domeniu alpin cu pajisti alpine si un relief glaciar reprezentativ

-numeroase lacuri glacia

subiecte rezolvate oadsr varianta finala (1) (1) (1)

Documents