un stil de viata sanatos.ppt

8/14/2019 un stil de viata sanatos.ppt

http://slidepdf.com/reader/full/un-stil-de-viata-sanatosppt 1/20

CONCEPŢIE ŞI REALIZARE :

Prof. IULIA-MARIA STOICA

C.N. “GRIGORE GHICA”

DOROHOI, BOTOŞANI

BIBLIOGRAFIE:

www.realitatea.net

www.images.google.fr

http://www.realitatea.net/

http://www.images.google.fr/

http://www.images.google.fr/

http://www.realitatea.net/



Fructele sunt foarte importante pentru menţinereasãnãtãţii organismului. Dieta bogatã în fructe scadeapariţia bolilor cardio-vasculare, aduce un aport desubstanţe antioxidante. Cel mai indicat este sãconsumãm fructele din fiecare sezon ca şi o gustare, între mese şi nu imediat dupã masã. A venit toamna ! Sã-i savurãm fructele !



1. Strugurii – Consumul de struguri reduce risculapariţiei bolilor cardiovasculare datoritãconţinutului de polifenoli care impiedicã apariţiaaterosclerozei; au un efect antiinflamator, scadetensiunea arterialã şi a valorilor colesterolului sãu.Este recomandatã cura de struguri de 1-2 kg/zi.Strugurii reprezintã un excelent diuretic, laxativ,eliminã acidul uric.

Aceastã curã este indicatã contra dermatozelor şi în cazul unor tipuri detuberculozã pulmonarã. Cei mai indicaţi struguri pentru a face cura sunt :pineau, pineau negru, de Bourgogne, pineau alb, Riesling, petit gris.Chiar şi în tratarea obezitãţii, contrar pãrerii cã strugurii aduc un aport caloricridicat, se recomandã ca o zi din cinci sã se consume exclusiv struguri (1-1,5 kg)

2. Cătina- acest fruct s-a folosit iniţial în alimentaţiacosmonauţilor datorită efectului energizant şi pentru

că sporeşte rezistenţa la radiaţii. Vitamina C estecomponenta de bază a acestui fruct. Mai exact, 100 de

grame de cătină conţine 800 de miligrame de vitaminaC, de două ori mai mult decât măceşul şi de 10 ori maimult decât citricele. Cătina are un efect antianemic,

tonifiant, vitaminizant, creşte imunitateaorganismului, este un tonic vascular, îmbunătăţeşte

funcţia de detoxifiere a ficatului, este un regeneratoral pigmenţilor retinieni si previne apariţia

aterosclerozei.



CÃTINA - Conţine la 100 g de fructe proaspete:- 400-1500 mg de vitamina C, conţinut superior celui din cãpşuni, kiwi,portocale;- pânã la 180 mg vitamina E;- aproximativ 30-40 g de caroteinoizi, inclusiv beta caroten, licopen care

dau fructelor culoarea galben-roşcat.Bogatã şi în acizi graşi nesaturaţi (linoleic şi linolenic) cu rol trofic. Vitaminele B 1, B 2, PP, F, provitamina D se regãsesc în compoziţia fructelor de cãtinã. La fel şi mineralele calciu fosfor, magneziu, potasiu,sodiu, fier.Fructele se pot recolta din august pânã la primul îngheţ şi se folosesc

pentru prepararea ceaiurilor, siropurilor, marmeladelor, gemurilor,dulceţurilor.Cãtina aduce un aport important de vitamine, antiinflamator gastric,antiinflamator pulmonar eficient. Are efecte antioxidante şi antitumorale.Poate fi administratã inclusiv copiilor cu apetit scãzut. Eficientã în asteniefizicã şi psihicã. Datoritã efectului anticoagulant şi antiaterosclerotic esteindicatã în afecţiuni cardiovasculare, în special hipertensiune arterialã,

ateroscleroza, sindrom Raynaud, arteriopatie obliterantã.Folosit extern uleiul de cãtinã are efect de regenerare a ţesuturilor datoritã vitaminelor A şi E. Eficient în cazul arsurilor, dermatozelor,degerãturilor. Extractele de cãtinã sunt adesea folosite în industriacosmeticã.Şi afecţiunile oculare pot fi tratate cu preparate farmaceutice pe bazã deextract de cãtinã. Alte afecţiuni tratate cu ulei de cãtinã sunt celeginecologice - eroziunile cervicale.



3. Mărul - consumul de mere scadeapariţia cancerului la ficat şi lacolon, previne apariţia bolilor

cardiovascular, astmului şidiabetului. Are proprietăţiantioxidante deoarece inhibă

dezvoltarea celulelor canceroase.

4. Nucile - Studiile audemonstrat că există o asociere

între consumul de nuci şiscăderea riscului bolii

coronariană. Consumul de nuciscade riscul apariţiei diabetului şi

cancerului la femei. Efectulasupra bărbaţilor este

necunoscut. La ambele sexeconsumul de nuci reduce risculapariţiei litozei biliare (piatră la

fiere).



5. Măceşele - Sunt bogate în vitamina C. Au un efect antiinflamator şi antioxidant.

Preparate sub formă de pulbere,măceşele sunt eficiente in tratarea

osteoartritei, artritei reumatoide şi adurerilor lombare. Se consumă frecventsub formă de ceai, sirop, decoct sau

macerate cu miere. Consumul de măceşescade tensiunea arterialã, creşte

imunitatea, scade apariţia pietrelor larinichi şi creşte pofta de mâncare.

6. Perele - Sunt bogate în vitamineleB1, B2, E şi C. Conţin de asemenea acidfolic, betacaroten şi este foarte bogat

în fibre. În plus, stimuleazăimunitatea, nu determină o creştere

bruscă a glicemiei. Datorită fibrelor pecare le conţine, are un efet depurativ.



7. Gutuile - Se mai numesc şi merele deaur. În scop terapeutic se folosesc atât

fructele, cât şi seminţele, frunzele şi florile.Datorită conţinutului crescut în pectină şi

tanin, au o acţiune benefică asupramucoasei digestive. Din acest motiv, gutuile

sunt indicate în afecţiunile gastro-intestinale şi ale căilor respiratorii. Datorită

consumului ridicat de vitamina C, gutuilecresc apetitul alimentar, amelioreazăastenia fizică şi ajută la recuperarea

organismului în perioade de convalescenţă.

8. Prunele - Aduc un aport de vitamine A, B2 şiC. În plus, conţin calciu, fosfor, sodiu, fier şi

magneziu. Prunele îmbunătăţesc funcţiaaparatului digestiv, a ficatului şi pancreasului.

Ameliorează durerile reumatice şi previneatacurile de panică. În plus, cresc pofta demâncare. Prunele uscate au o valoare energeticămai mare decât cele proaspete, 302 calorii/100de grame, faţã de 92 de calorii/100 de grame.Prunele uscate pot fi considerate energizante

naturale, stimulând sistemul nervos şi muscular.Consumate dimineaţa, prunele uscate au

proprietăţile unui laxativ.



Consumul de zahăr în cantitate crescută este dăunător

organismului indiferent de tipul de zahăr. Acesta favorizeazăapariţia obezităţii şi produce modificări la nivelul profilului lipidic.Zahărul poate suprima imunitatea, accentuează hiperactivitatea lacopii şi favorizează apariţia depresiei. De asemenea, favorizeazătulburările de concentrare la şcolari. Poate să crească nivelultrigliceridelor, să scadă nivelul colesterolului bun, creşte nivelulcolesterolului rău şi creşte riscul de dezvoltare a afecţiunilorcardio-vasculare. La nivelul tubului digestiv, consumul de zahărinterferează cu absorbţia calciului şi a magneziului. Favorizeazăapariţia cariilor dentare. Produce hiperaciditate gastrică şi scadesensibilitatea la insulină. În plus, favorizează fermentaţiabacteriilor din colon.



Diferenţele majore dintre zahărul alb şi zahărul brun este prezenţamelasei. Aceasta este un produs obţinut din procesarea trestiei de zahăr

şi a sfeclei de zahăr în vederea obţinerii zahărului. Cu cât este mai rafinatzahărul, cu atât cantitatea de melasă este mai redusă. Zahărul brun estemai puţin rafinat, în timp ce zahărul alb este extrarafinat. Melasa conţinecantităţi importante de vitamine şi minerale, printre care cantităţi foarte

mari de calciu, magneziu, potasiu şi fier. Studiile au demonstrat că olingură de melasă asigură 20% din necesarul zilnic al nutrienţilor

enumeraţi mai sus. Melasa lipseşte din zahărul alb datorită procesului derafinare, în timp ce în zahărul brun se regăseşte în cantităţi de 3,5%

(vorbim de zahăr brun light) şi 6,5% (zahăr brun dark). Cel mai frecventzahăr brun care se găseşte în comerţ este obţinut din zahăr alb rafinat la

care se adaugă melasă. Însă cantitatea de melasă regăsită în acest tip dezahăr apare într-o cantitate insuficientă pentru a asigura aportul devitamine şi minerale. O altă diferenţă între cele două tipuri de zahărconstă în numărul de calorii. Mai exact, 100 de grame de zahăr brun

conţine 370 de calorii, în vreme ce 100 de grame de zahăr alb are 390 decalorii.



Cafeaua şi ceaiurile sunt cele mai populare băuturi din lume,

consumate de mii de ani datorită aromelor atrăgătoare şi abeneficiilor aduse pentru o viaţă sănătoasă.

CAFEAUA - Polifenolii sunt prezenți din abundențăatât în cafea, cât și în ceai și reprezintă componenta debază a acestor băuturi alături de cafeină. O ceașcă decafea conține 115 miligrame de cafeină. Cafeaua are

următoarele efecte benefice pentru organism, efectecare au fost dovedite de numeroase studii:- efect antioxidant și anti-canceros - previne mutațiilegenetice - efect proctector pentru boli nenumărate: dela diabetul zaharat și până la boala Parkinson Cei careconsumă cafea în mod regulat au cu 80% un risc maiscăzut de a dezvolta boala Parkinson. Deși este neclarmecanismul, există o asociere între consumul de cafeași scăderea riscului de dezvoltare a diabetului zaharatde tip 2. Cafeaua reduce riscul de dezvoltare a bolilor

cardiovasculare. Studiile făcute pe animale audemonstrat că administrarea de cafeină poate ameliorafuncția cognitivă afectată în boala Alzheimer. Consumulde cafea poate preveni dezvoltarea cancerului de colon.



CEAIUL NEGRU

-Principalele tipuri de ceaiuri sunt alb, verde, negru și oolong. Ceaiul negru, care este cel mai bogat în cafeină, cel mai aromat și

bogat în antioxidanți. O ceașcă de ceai negru conține 40 demiligrame de cafeină, practic jumătate din cât conține o ceașcă de

cafea. Efectele benefice ale ceaiului negru sunt următoarele :- scade riscul de proliferare sau dezvoltare al celulelor canceroase

-- scade nivelul colesterolului-- optimizează tensiunea arterială

-- îmbunătățește imunitatea organismului -- scade glicemia

-- limitează excursiile glicemice-- favoizează scăderea ponderală



Atât carnea albă cât şi carnea roşie sunt la fel de importantecând ne aflăm la vârsta de creştere. Cu cât înaintăm în vârstă,trebuie să ajustăm dieta la noile cerinţe ale organismului.După vârsta de 40 de ani, ar trebui să ne facem o reevaluare adietei şi să ne alegem alimentele cu mai multă grijă.



Carnea roşie are un conţinut bogat în proteine şi ajută ladezvoltarea organismului, fiind importantă în perioada de creştere a

celor mici. Conţine fier, carnea roşie fiind singurul aliment careaduce o cantitate de fier în plus organismului, prevenind anemia.

Carnea roşie conţine acizi graşi saturaţi, care sunt grăsiminesănătoase. Grăsimile se depun pe artere, ducând în cele din urmăla apariţia arterosclerozei. Medicul nutriţionist recomandă să se

consume măcar o dată pe săptămână carne roşie datorităconţinutului de fier. Cei care obişnuiesc să consume mai des carne

roşie, trebuie să ştie că nu este recomandată o cantitate mai mare de70-90 de grame pe zi. Un consum prea mare de carne roşie, poate să

ducă la apariţia osteoporozei. Cei care mănâncă în cantităţi preamari carne de porc prezintă un risc ridicat în apariţia canceruluicolorectal şi a celui de stomac. De asemenea, consumul prea mare

duce la apariţia bolilor cardiovasculare din cauza acizilor graşi.Există riscul de obezitate, iar secundar obezităţii, poate apărea

diabetul zaharat de tip 2. Dintre tipurile de carne roşie, serecomandă în ordine, cea de vită, de porc şi de miel, îndeosebi

muşchiul file. Potrivit unui studiu realizat pe 500.000 de persoanede vârstă medie din SUA, arată că cei care consumă zilnic în jur de

120 de grame de carne roşie (echivalentul unui hamburger mic) suntsuspuşi cu 30% mai mult unei morţi premature faţă de cei care nu

consumă carne roşie atât de des.



Spre deosebire de carnea roşie, carnea albă are avantajul dea fi digerată mult mai uşor, aduce organismului acizi graşinesaturaţi, ajută la reducerea lipidelor reducând riscul bolilor

cardiovasculare şi a altor afecţiuni. Carnea albă conţine deasemenea proteine, fier (însă într-o cantitate mai mică decâtcea roşie), zinc, magneziu, vitaminele B2 şi B12. Este permisun consum zilnic de 150-200 de grame, datorită acizilor graşisaturaţi care sunt mai puţini. Puiul, peştele şi curcanul , toateconţin acizi graşi polinesaturaţi (omenga 3 şi 6). Aceşti acizisunt esenţiali pentru că organismul nu îi poate sintetiza. Înplus, acizi graşi polinesaturaţi au un efect cardioprotector,având un efect anti-inflamator la nivelul vaselor de sânge.Persoanele diagnosticate cu diabet sau cele care au problemecu kilogramele în plus, sunt încurajate să consume cât maides carne albă în detrimentul celei roşii. Mare grijă însă lamodalitatea de preparare, deoarece aceasta poate sătransforme alimentele sănătoaste în unele nesănătoase.Carnea alba este mai sănătoasă preparată la cuptor, fiartăsau pe grătar.



Nutriţioniştii susţin că soia nu este doar un înlocuitor al cărnii, ci şi ovariantă mai sănătoasă pentru aceasta. Carnea constituie una dintresursele importante de proteine, dar ea se dovedeşte totodată săracă în minerale, vitamine şi hidraţi de carbon. Potrivit nutriţioniştilor,

carnea măreşte colesterolul şi creşte riscul de cancer. De asemenea,este bine de ştiut că acumularea unei cantităţi prea mari de proteine,datorat consumului de carne, este la fel de gravă ca şi lipsa lor. Acest

surplus de proteine poate provoca boli ale ficatului, o creştere apresiunii sanguine şi arteroscleroză prin întărirea arterelor. Din

această categorie, cea mai sănătoasă este carnea albă, respectiv cea

de peşte, pui sau curcan. Carnea albă conţine proteine de calitate,fier, zinc, magneziu, vitamina B12. Cel mai indicat este peştele, careconţine acizi graşi polinesaturaţi, beneficiu pentru vasele de sânge.

Acizii Omega 3 şi Omega 6 pot contribui la buna dezvoltare acreierului fătului. Pe locul doi, din punctul de vedere al efectelor

benefice asupra organismului, se clasează carnea roşie. Aceasta estecunoscută pentru conţinutul ridicat de fier, esenţial pentru anemici.Carnea de vită este considerată cea mai nutritivă, urmează cea de

porc, iar ultima este carnea de miel, care e şi cea mai grasă .



Soia mai este numită şi planta-minune, provine din Asia şi, datorităvalorii sale nutritive foarte apropiate de cea a produselor de origineanimală, este considerată unul din alimentele importante. Este unprodus ideal pentru vegetarieni, datorită conţinutului extrem debogat în proteine integrale care suplinesc cu succes absenţa

produselor de origine animală. Datorită efectelor pe care le areasupra organismului, soia poate fi considerată un adevăratmedicament pentru prevenirea mai multor tipuri de boli. Conţine oserie de elemente importante pentru buna funcţionare aorganismului, printre care fosfor, calciu, magneziu, sodiu. Are deşapte ori mai mult magneziu decât pâinea din grâu. Vitaminele B, Dsi E, conţinute de soia, întârzie procesul de îmbătrânire, în timp ceacizii graşi nesaturaţi stopează dezvoltarea celulelor canceroase. Odietă bogată în soia este recomandată în cazul hepatitei cronice,surmenajului intelectual, asteniei, convalescenţei sau afecţiunilordermatologice. Stabilizează insulina din sânge şi reglează funcţiileintestinale. Recomandată de medici şi terapeuţi naturişti, soia şi-ademonstrat cu vârf şi îndesat contribuţia la prevenirea şi vindecarea

unor boli, precum cancerul. În plus, soia este un excelent purificatoral organismului, alimentaţia bogată în soia contribuind vizibil lascăderea colesterolului şi toxinelor. Este mai ieftină decât carnea şimult mai sănătoasă decât orice alte produse alimentare. Consumulde soia este aşadar obligatoriu pentru un stil de viaţă sănătos, încondiţiile în care acest aliment tinde din ce în ce mai mult să ocupelocul întâi în alimentaţia sănătoasă a viitorului.

un stil de viata sanatos.ppt

Documents