LOREDANA ANDRONACIIE

PERSONALITATE, VALORI, STIL DE VIATA $I^RELATTI SOCIO . EDUCATIONALE LA ADOLESCEF{"TI

STRATEGII FORMATTVE

ffiFfrH#ffi*e

rp

Ifl

{ionale la- - Baciu :

CUPRINS

Cap. I Personalitate, valori stiluri de via{I qi relafii socioeducafionale

la adolescenti............. ...'.'.......'....5

Fundamente teoretice

1. Aborddri conceptuale ale personalitdlii ."...'.5

2. Teorii in abordarea axiologicului educalional.....'." '....L23. Relatii ale valorilor cu trdsdturile de personalitate.....'......... ..-.....-.22

4. Problematica stilurilor de via!6....'.'..' '.-......25

5. Stiluri dt5 viati qi relatii interpersonale..'......... ...........-.29

6. Contextul relalional al dezvoltSrii personalitdtii in adolescenld.....32

6.1. Adolescenlii qi familia -.-...32

6.2. Adolescentii qi mediul qcolar -.........'.. .37

6.3. Relatiile adolescenlilor in cadrul grupurilor de egali...."........40

6.4. Adolescenta gi contextul general social ....-.--....'..- 45

Cep. II Studii, cercetiiri gi rezultate in domeniul personalitifii,

valorilor, stilurilor de viafi qi rela(iilor socioeducafionale

ale adolescen{i1or...... -...--.......- 47

1. Cercetdri romAneqti ...'.....--........49

1.1 . Identitatea adolescentului de azi, studii gi cercetiri ........-.-.-... 49

1.2. Stima de sine, perspectiva cercethrilor cu privire laadolescenli ...... 55

1.3. Studiut valorilor sociale in publicistica despre adolescenld........' 56

1.4. Unfversul relaliilor adolescenlilor in contexhrl cercetdrilor

rop6negti.. .'.-...64

l. Cercetdri strdine - context european ...----...66

2.1. Studii privind stima de sine a adolescenlilor ....'.'...... -.........--.66

2.2. Autonomia conduitei in conceplie adolescentind........'........... 70

2.3. Spectrul valorilor adolescenlilor privind identitatea....."........ 81

l.-1. Universul adolescentilor, componente relationale....'.'.....'.'...91

Cap. III Designul cercetirii empirice - personalitate, valori, stiluride via{I gi relafii socioeducafionale la adolescenti ............ ....... 99

1. Variabilele cercetdrii ............... ................... 99

2. Scopurile gi obiectivele cerceterii............ ................... 100

3. Ipotezele cercetdrii ................ 101

4. Egantionul gi caracteristicile sa1e........... ...1025. Metodologia cercet6rii............ .....*........... 103

Cap. IV Prezentarea, interpre tareaqi analiza rezultatelo"....-............1. Stima de sine a adolescentilor incluqi in programul ameliorativ......

2. Mattxttatea adolescenlilor la finalul programului de consiliere,

semnificafii gi conota{ii...............

3. Proiectul de viala al adolescentului gi imaginea maturitdlii sale .....

4. Imaginea de sine a adolescenlilor cuprinqi in program

5. Eul viitor al adolescentilor.........

6. Comportamentele adaptative ale adolescen{ilor

7. Asertivitatea participanlilor

8. Extraversia la adolescenti

Cap.V Ghid pentru formarea consilierilor qcolari in activitatea cu

adolescen{ii...............

1. Ce este un ghid gi cui se adreseazd el? ............

2. Premise metodologice ............

3. Programul de consiliere............ .:..............

4. Resursele necesare rcalizdrii programului de consiliere ..............

5. Eqalonarea pe etape a programului de consiliere..

6. Beneficiarii programului de consiliere

7. Modalitdlile de valorificare

8. Aspecte ale bunelor practici......

115"

115

119

t25t28132

134

t4tt47

153

153

153

169

t70t70T7T

t7r17L

Cof,. I PERSOJSA

REL.4TII SO{Krl

I..4bordari conq

Ca rea-j:::e P=fu

s:c:Jeauna- De -: aFa

r-:1- ln ciuda tariutui

:n:r:ir-rale erau consid

t::ri rormaie. nanralc'

:,.;r.-si problema erPli

sroero de PersonaLitm

iE: lenomene foane n

il{:.iare" (I-inton- R-' I

Personalitatea- c:

s'-srrr.in6ri multiPle' a

:*::--:.

Teoria biolosicd

::ncflonali a omului. c

Teorio Psihanalin

:e interacliunea forg

:rediului extern (Freu

Teoria .fouorialr

ierarhicd a unor resat

......,.,.',,. 102

.............. 169

............. 171

Cap. I PERSONALITATE, VALORI, STIL DE VIATI SI

RELATII SOCIOEDUCATIONALE LA ADOLESCENTI.

FANDAMENTE TEORETICE

1. Aborddri conceptuale ale personalitdlii

Ca realitate psihologicd, personalitatea umand a suscitat interes

dintotdeauna. De la aparilia lor, oamenii au observat cd sunt diferiti unii dea

=l1ii. in ciuda faptului cd au qi unele elemente comune. Diferenlele

-::lividuale erau considerate de oamenii societdlilor primitive qi arhaice ca

}d normale, naturale, ,,in firea lucrurilor" fErd s6-gi pund insd in mod

.\pres problema explicdrii lor. Cu toate acestea ,,aparilia conceptului

:,rdern de personalitate gi studierea procesului de formare a personalit5lii

..--=I fenomene foarte recente...mai noi chiar decit studiile despre culturd gi

i:ci:late" (Linton, R., 1968).

Personalitatea, ca abstracJie psihologicd extrem de complex[ qi cu

i*-rxainari multiple, a fost definitd din perspectiva mai multor orientdri si

=,:::i.Teoria bioloqicd explicd personalitatea prin structura morfologicd qi

::r;ionala a omului, cu accent pe experienta lui timpurie.

Teoria osiftanaliticd considerd cd structura personalitS{ii este determinati

:e -::eracliunea forfelor psihice interioare (a motivelor), cu condiliile

:*-:lui extern (Freud, S., 1980).

Teoria factoriald explicd personalitatea prin organizarca interioard qi

,r::::;5 a unor trdsdturi generale sau factori de temperament, motivalionali

llm'

Ar'

gi factori de al doilea ordin (extraversiune, introversiune, labilitate, anxietate

- Cattel, R.8., 1950, Guilford, J.p., 1971).

Orientarea experimentalistd afirmd unicitatea fiecdrei persoane, iarcea socioculturald explicd personalitatea prin asimilarea experienlei sociale

qi a culturii (Linton, R., 1968).

Teoria inteqrativ-dinamicd a fost elaboratd de G.w: Allport care

considera personalitatea cu mai multe niveluri de intelrare dinamipd

(nivelul reflexelor, al deprinderilor, al trdsdturilor personale gi sinele, ca

sistem unitar). Personalitatea - in conceplia lui Allport, este organizarea

dinamicd in cadrul individului a acelor sisteme psiho.fizice care determind

gdndirea si comportamentul sdu caracteristic (Arport, G.w., 19g1).

Alli autori definesc personalitatea in lumina teoriei fnvdtdrii sau ateoriei sistemelor, interpretand-o din punct de vedere cibemetic.

Interpretati in lumina teoriei sistemelor, personalitatea umand poate figi ea consideratd ca un sistem supraordonat, cu autoorganizare gi

autoreglare, structurat pe trei niveluri integrate ierarhic:

a. nivelul biologic (ens instinctualis), fiinta instinctuali cu anumite

uebuinle biologice, tendinle gi pulsiuni, denumit de s. Freud sinele(incongtientul).

tb. nivelul psihologic (ens cogitans), adicd, fiinta care gdndeqte (eut)

congtientul, instantd de luptd gi de protec{ie. Acest nivel se structureazd pe

cel biologic Ai sub influenta mediului socio-cultural.

c. nivelul social (ens socialzs) sau fiinta social-morald, produs al

socializdrii individului care controleazd gi regleazd activitatea niveluluibiologic qi psihologic in raport de concep{ia despre lume, a modului propriu

de apreciere a valorilor, de convingeri, interese qi idealuri, de deprinderi gi

stiluri de via{d (supraeul), ca cenztrd.social[.

-;::-, - :;jyi;: ::--::1:i, 1

-; "t.i:'' $

sf:-- *-- -!

" -^.:; \ F

E "a-frl_itate. anxietate

ftcarei persoane, iar

ra elperienlei sociale

h G\\. Allport care

e inregrare dinamicd

Elionale gi sinele, ca

tllrt este organizarea

faice care determind

cs.. le81).

wiei fm'dtdrii sau a

bemetic.

lilarea rrmand poate fin autoorganizare qi

tirtuda cu anumite

ilc S. Freud sinele

care gandegte (eu)

{ se strucfureazd, pe

l-morala produs al

rtiritatea nivelului

; a modului propriu

ri. de deprinderi gi

La om, sistemul nervos central funclioneazd ca un sistem cibernetic,

regtdnd comportamentul pe baza informaliilor din mediul extern 9i intern

organismului. Informatiile sunt receptate de analizatori, prelucrate,

interpretate qi raportate la schemele comportamentale existente, la experienla

anterioard, la stocul de programe de conduita al fiecdrei persoane, la

modalitalile de a g6ndi gi acliona. Rispunsul dat (decizia) depinde qi de

starile persoanei: ftzicd, intelectuald, afectiv-motivational[, de nivelul

dezvoltdrii intelectuale, de concepliile gi convingerile persoanei, de statutul

;i rolul ei social. Rdspunsurile organismului vor fi, deci, tnfunclie de rela{ia

roqrte complexfr dintre stimuli Si personalitate tntrucdt comportamentul

!,.tnto/t lttt constd intr-o simpld reac{ie fald de semnalele din mediul exterior

itu interior, ci este vorba de organizarea informaliilor, de o raportare a lor

J intreaga stare a sistemului, la stocul de programe invdtate de care

;;spune persoqna. ReJlectarea psihicd se produce in cadrul interactiunii

-<ubiecnrlui cu lumea externd gi indeplinegte o funcJie vita16, de orientare gi

*;.ayionare a fiinlei umqne cu mediul ambiant. in acest mediu, persoana

''rr,e ir contact nu numai cu obiectele, procesele qi fenomenele de ordin

;zc. ci qi cu alte persoane asemenea ei, cu institulii gi valori sociale.

Conaportamentul uman, rcglat psihic, se desfbgoard intr-un cAmp social in

;are individul ia drept,,obiect" al reflect6rii qi acliunii sale alte persoane, iar

.srstea devin interlocutori gi parteneri ai individului considerat, rispunzdnd

;:;liunea lui. _

Relalia aopilului cu lumea, cu realitatea inconjurdtoare nu este numai

: =ia;ie cognitivd qi/ sau praxiologicS, ci qi una preferenlial-evaluatld,

x::,",-tsicd. Viala qi activitatea noastrd sunt cdlduzite de anumite valori, de

,e ;:intilea:d ln procesul socializdrii Ei al formdrii personalitdlii sale.

niUl,

oamenii triiesc intr-o lume a valorilor, intr-un univers axiologic, chiar dacd

nu congtientizeazd, intotdeauna acest lucru.

L Neacqu considerd cd teoriile personalit6lii se pot clasifica din

perspectiva educafionald in cinci grupe (Neacqu, I.,1987):

in prima grupd ar putea fi incluse teorii de esentd reductionistd

(ineiste, ambientaliste, freudiste) a cdror tezd, generald pornegto de la ideea

cd totul este dat sau primit in personalitate, cd aceasta n-ar fi decdt fie o"

colec{ie de caracteristici sau proprietdti, fie numai un reflex al multiplelor

influente pe care le-ar exercita mediul exterior asupra subiectului.

O a doua grupd ar putea incorpora teoriile qenetice, evolutive, a cdror

tezd. generald este exprimati in ideea conform cdreia personalitatea

reprezintd. o structurd in permanentd evolutie gi organizare mattxa{ionald, o

realitate in care persoana este gi devine propria sa istorie (Wallon, H., 1937,

Janet, P., 1935, Piaget, J., 1961, q.a.).

intr-o atreia grupare sunt incluse teoriile structural-dinamice a cdror

tezd fundamentali pomegte de la ideea cd structura personalitdlii ar firezultatul unui proces global de individualizare gi de functionare a eului

(Cattell, R.8., 1950, Maslow, A.H., 1970, Lerch,Ph., 1954, q.a.).

A patra grup6 de teorii, numite personqlist-antro au ca tezd,

central6 ideea cd personalitatea este o entitate fundamental umanist6,

existen{ial5 gi cu determindri de eticd sociald (Allport, G.W., 1981, Sartre,

J.P., 1965, g.a.).

A cincea grupA include teoriile integrativ-dinamice, substan{ial

materialiste, evolutive in esenla lor, ce concep personalitatea ca fiind

rczultarrta interactiunii a patru grupe de factori: biologici (ereditatea in

spetb), de mediu (M) (in special mediul sociocultural), educationali (Ed) qi

insu$i eul (si). intr-o expresie sinteticd, formula de sintetizare este

uiologic, chiar dacd

E pot clasifica din

):wntd reductionistd

pane$re de la ideea

r rFar fi dec6t fie o

cflex al multiplelor

iectului.

e- eyolutive. a clror

reia personalitatea

re maturationald, o

(Wallon, H.,1937,

l4inamice a cdror

pcrsonalitdlii ar fiirrfonare a eului

I, s.a.).

tlosice. au ca tezd,

rental umanist6,

i*-.. 1981, Sartre,

mice, substanJial

mlitatea ca fiind

fu[ (ereditatea in

bcationali (Ed) 9i

sintetizare este

urmatoarea: P: f (ErX MX Ed X SD.Primii trei sunt factori constitutivi ai

evolutiei, ai istoriei vii gi de personalitate a fiecdrui om, iar cel de-al

patrulea intervine ca o calitate (sau entitate) a cdrei intervenlie este

hotir6toare dup[ o anumit[ maturizare psihosocial6 a personafitafli.

Sunt variate modalitati de definire a personalitdlii. Sintetizdnd

conceptual problematica acestui demers, au fost inventariate urmdtoarele

direclii principale:

F analiza personalitdlii din perspectiva estimdrii eficientei sociale a

acesteia, a atractiei subiectului sau ca efect extern asupra altota;

) analizapdrsona[ta1ii din perspectiva structurii ei inteme, conceput6

ca sintezd sui-generis, ca totalitate de dispozilii, impulsuri, tendinte

sau, mai expresiv spus, ca realitate intrinsecd, existentiald;

b analaapersonalitSlii dint-o perspectivd operationali in care esenliale

vor fi nu atAt structurite de tip intem, cdt expresiile ei comportamentale

la un moment dat;

arraliza factoriald in care prioritard devine stabilirea relatiilor dintre

tis[turile fundamentale ale personalitSlii;

araliza structura16 factoriald (Eysenck, H.J., 1953), ca Pe1gpec1livl[

ce accentueazd latura orsanizArii globale. ierarhizate $i integrative,

definitorii fiind: tr6siturile cardinale (absolut definitorii pentru

comportamentul subiectului), un numlr ceva mai mare de tr[sdturi

centrale dexprimate pregnant in conduitd qi prin care o 9i putem

descrie) precum qi un numdr mult mai mare de trdsdturi secundare,

latente, care exprimd aspecte mai pulin esentiale ale modului de a fi

gi acliona al subiectului.