a. ludington & h. diehl - tablete de stil de viata

63
8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 1/63 TABLETE DE STIL DE VIAŢĂ (Dynamic Living) Aileen Ludington i Hans Diehl ș Liestyle !edicine Institute" Loma Linda" #alio$nia %E&S%E#TIVĂ AS'%&A SĂĂTĂŢII * E#HILIB&' + %$ea mul,i mo$covi Era tirea zilei: „Morcovii pot preveni cancerul de cap i gât. Cercetări noi sugerează că a ș ș consuma 5-6 morcovi pe zi pare să inverseze evoluţia leucoplaziei (o leziune pre-canceroasă care apare n gură i gât!". #rietena mea$ a%lând această veste$ a i cumpărat o ma ină care trans%ormă ș ș ș morcovii proaspeţi n suc.  & Cât suc o'ţii din 5 morcovi am ntre'at-o ntr-o zi. )c*ii ei sclipiră:  & )$ dar eu nu mă opresc la 5 morcovi. Cu a+utorul acestei ma ini$ pot 'ea ,- g n %iecare zi. ș  A fost asta o idee bună? /igur0 1egetalele au a+uns să %ie %oarte apreciate pentru rolul lor n  prevenirea 'olilor i ca o parte importantă a unei alimentaţii sănătoase. 2ar g dintr-un singur ș  produs vegetal n %iecare zi0 3n cele din urmă$ organismul prietenei mele s-a răsculat. #ielea ei a căpătat o culoare gal'en-'olnăvicioasă. 4emându-se să nu ai'ă *epatită$ s-a prezentat imediat la medic. cesta i-a eplicat că morcovii conţin un colorant gal'en-portocaliu$ numit 'etacaroten. )rganismul poate mânui cantităţi rezona'ile din această su'stanţă$ nsă ceea ce depă e te ș ș anumite limite este depozitat n %icat$ piele i mem'ranele mucoase$ dându-le culoarea ș morcovului.  A reu it această experienţă s-o readucă cu picioarele pe pământ? ș  2a$ dar noi$ oamenii suntem o specie ciudată. 2escoperirile senzaţionale i soluţiile rapide pentru pro'lemele de sănătate ne ș sunt aproape irezisti'ile. 3nainte de pozna cu morcovii$ prietena mea trecuse prin agitaţia tărâţelor de ovăz. 2upă luni de terci i turte nsă$ era dornică de o sc*im'are. ș  Pot morcovii să prevină cancerul?  Morcovii$ precum i alte %ructe i vegetale gal'ene$ sunt ș ș  'ogaţi n 'etacaroten$ su'stanţă care ncepuse să-i sc*im'e prietenei mele culoarea pielii. 7etacarotenul$ pe care organismul l trans%ormă n vitamina $ e o su'stanţă cu un e%ect protector %aţă de cancer. 1itaminele pot %i mpărţite n două mari categorii & cele care sunt *idrosolu'ile (se dizolvă n apă! i cele care sunt liposolu'ile (se dizolvă n grăsimi!. 1itaminele *idrosolu'ile ș (cele din compleul 7 i vitamina C! nu pun pro'leme deose'ite$ ntrucât cantităţile ecesive pot ș %i eliminate cu u urinţă din organism prin intermediul rinic*ilor. 8ucrurile stau cu totul alt%el n ș cazul vitaminelor liposolu'ile ($2$E i 9!. Cantităţile ecesive din aceste vitamine nu pot %i ș eliminate decât pe măsură ce sunt %olosite. 3n cantităţi ecesive$ vitamina ncepe să acţioneze ca o toină (otravă!$ putând provoca dureri de cap$ articulare$ leziuni ale pielii i pierderea ș  părului. 2in cauza acestei toicităţi potenţiale$ eistă astăzi prevederi legale care limitează cantitatea de vitamina (precum i de alte vitamine liposolu'ile! care poate %i inclusă n ș suplimentele alimentare. 7etacarotenul nu are nsă ast%el de limite. 2in 'etacarotenul primit$ organismul poate sintetiza ntreaga cantitate de vitamina de care are nevoie$ iar ceea ce rămâne este meta'olizat n alte moduri. 3n ultimul timp$ eistă tendinţa de a nlocui vitamina cu  'etacaroten n capsule i ta'lete de vitamina . ceastă di%erenţă e importantă pentru că ș ilustrează modul n care organismul %olose te *rana. 1itaminele$ mineralele i celelalte su'stanţe ș ș nutritive se găsesc n alimentele naturale n %orma cea mai potrivită pentru uzul organismului. cesta poate alege i lua numai ceea ce are nevoie. 3nsă atunci când consumăm un aliment sau o ș su'stanţă nutritivă n cantităţi ecesive sau %acem sc*im'ări n constituţia unui anumit aliment$ ntreaga 'alanţă poate %i dezec*ili'rată.  A adar betacarotenul e bun dar, în cantitate mare nu este în mod necesar mai bun, nu-i a a? ș ș cesta este un adevăr greu de digerat de ma+oritatea contemporanilor no tri. )amenii depă esc ș ș măsura n tot ceea ce %ac: mănâncă prea mult$ 'eau prea mult$ %umează prea mult$ c*eltuiesc prea mult$ petrec prea mult. „Moderaţia" a devenit un concept la %el de popular ca „sănătatea totală".

Upload: olgaconstantin

Post on 02-Jun-2018

244 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 1/63

TABLETE DE STIL DE VIAŢĂ(Dynamic Living)

Aileen Ludington i Hans DiehlșLiestyle !edicine Institute" Loma Linda" #alio$nia

%E&S%E#TIVĂ AS'%&A SĂĂTĂŢII* E#HILIB&' + %$ea mul,i mo$covi

Era tirea zilei: „Morcovii pot preveni cancerul de cap i gât. Cercetări noi sugerează că aș ș

consuma 5-6 morcovi pe zi pare să inverseze evoluţia leucoplaziei (o leziune pre-canceroasă careapare n gură i gât!". #rietena mea$ a%lând această veste$ a i cumpărat o ma ină care trans%ormăș ș ș

morcovii proaspeţi n suc. & Cât suc o'ţii din 5 morcovi am ntre'at-o ntr-o zi. )c*ii ei sclipiră: & )$ dar eu nu mă opresc la 5 morcovi. Cu a+utorul acestei ma ini$ pot 'ea ,- g n %iecare zi.ș

 A fost asta o idee bună? /igur0 1egetalele au a+uns să %ie %oarte apreciate pentru rolul lor n

 prevenirea 'olilor i ca o parte importantă a unei alimentaţii sănătoase. 2ar g dintr-un singur ș produs vegetal n %iecare zi0 3n cele din urmă$ organismul prietenei mele s-a răsculat. #ielea ei acăpătat o culoare gal'en-'olnăvicioasă. 4emându-se să nu ai'ă *epatită$ s-a prezentat imediat lamedic. cesta i-a eplicat că morcovii conţin un colorant gal'en-portocaliu$ numit 'etacaroten.)rganismul poate mânui cantităţi rezona'ile din această su'stanţă$ nsă ceea ce depă e teș ș

anumite limite este depozitat n %icat$ piele i mem'ranele mucoase$ dându-le culoareaș

morcovului. A reu it această experienţă s-o readucă cu picioarele pe pământ?ș  2a$ dar noi$ oamenii suntem ospecie ciudată. 2escoperirile senzaţionale i soluţiile rapide pentru pro'lemele de sănătate neș

sunt aproape irezisti'ile. 3nainte de pozna cu morcovii$ prietena mea trecuse prin agitaţiatărâţelor de ovăz. 2upă luni de terci i turte nsă$ era dornică de o sc*im'are.ș

 Pot morcovii să prevină cancerul?  Morcovii$ precum i alte %ructe i vegetale gal'ene$ suntș ș 'ogaţi n 'etacaroten$ su'stanţă care ncepuse să-i sc*im'e prietenei mele culoarea pielii.7etacarotenul$ pe care organismul l trans%ormă n vitamina $ e o su'stanţă cu un e%ect protector %aţă de cancer. 1itaminele pot %i mpărţite n două mari categorii & cele care sunt *idrosolu'ile(se dizolvă n apă! i cele care sunt liposolu'ile (se dizolvă n grăsimi!. 1itaminele *idrosolu'ileș

(cele din compleul 7 i vitamina C! nu pun pro'leme deose'ite$ ntrucât cantităţile ecesive potș

%i eliminate cu u urinţă din organism prin intermediul rinic*ilor. 8ucrurile stau cu totul alt%el nș

cazul vitaminelor liposolu'ile ($2$E i 9!. Cantităţile ecesive din aceste vitamine nu pot %iș

eliminate decât pe măsură ce sunt %olosite. 3n cantităţi ecesive$ vitamina ncepe să acţionezeca o toină (otravă!$ putând provoca dureri de cap$ articulare$ leziuni ale pielii i pierdereaș

 părului. 2in cauza acestei toicităţi potenţiale$ eistă astăzi prevederi legale care limitează

cantitatea de vitamina (precum i de alte vitamine liposolu'ile! care poate %i inclusă nșsuplimentele alimentare. 7etacarotenul nu are nsă ast%el de limite. 2in 'etacarotenul primit$organismul poate sintetiza ntreaga cantitate de vitamina de care are nevoie$ iar ceea ce rămâneeste meta'olizat n alte moduri. 3n ultimul timp$ eistă tendinţa de a nlocui vitamina cu

 'etacaroten n capsule i ta'lete de vitamina . ceastă di%erenţă e importantă pentru căș

ilustrează modul n care organismul %olose te *rana. 1itaminele$ mineralele i celelalte su'stanţeș ș

nutritive se găsesc n alimentele naturale n %orma cea mai potrivită pentru uzul organismului.cesta poate alege i lua numai ceea ce are nevoie. 3nsă atunci când consumăm un aliment sau oș

su'stanţă nutritivă n cantităţi ecesive sau %acem sc*im'ări n constituţia unui anumit aliment$ntreaga 'alanţă poate %i dezec*ili'rată.

 A adar betacarotenul e bun dar, în cantitate mare nu este în mod necesar mai bun, nu-i a a?ș ș

cesta este un adevăr greu de digerat de ma+oritatea contemporanilor no tri. )amenii depă escș ș

măsura n tot ceea ce %ac: mănâncă prea mult$ 'eau prea mult$ %umează prea mult$ c*eltuiesc preamult$ petrec prea mult. „Moderaţia" a devenit un concept la %el de popular ca „sănătatea totală".

Page 2: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 2/63

4răim ntr-o societate a urgenţei$ dominată de o mentalitate a rezolvărilor rapide$ i de aceea neș

vine greu să acceptăm că o sănătate de 'ună calitate nu ne poate %i pusă la dispoziţie pe moment$la cerere. i$ ca orice ciudăţenie care- i croie te drum prin mi+loacele de in%ormare n masăȘ ș ș

găse te destui „clienţi" care s-o asimileze.ș

3n urmă cu câtva timp$ am ndeplinit %uncţia de consultant medical al unei pu'licaţii populare cu pro%il medical. /ăptămâni n ir am răspuns la nenumărate apeluri tele%onice ale reporterilor$ careș

ncercau să mă %acă să a%irm lucruri de genul: „Consumarea unei +umătăţi de g de germeni delucernă n %iecare zi ntăre te inima"; sau: „Câteva capsule de alge de mare sunt su%iciente pentruș

a avea un somn de 'ună calitate". <ici unul nu voia să asculte pledoaria mea pentru o dietăalcătuită pe 'aza principiilor 'unului-simţ i a ec*ili'rului$ aceasta %iind singura dietă de careș

organismul are cu adevărat nevoie. Curând mi-am dat seama că$ de i le o%eream in%ormaţii deș

cea mai 'ună calitate$ prezentarea unui stil de viaţă sănătos i ec*ili'rat (cumpătat! nu are darulș

de a acapara titlurile cotidienelor$ de a cre te vânzarea revistelor (%ie ele c*iar i reviste deș ș

sănătate! sau de a crea noi pieţe de des%acere a produselor alimentare. )rganismul uman estecapa'il să tolereze timp ndelungat ecese de un %el sau altul & c*iar i g de morcovi pe zi.ș

3nsă adevărul %undamental este că ec*ili'rul$ cumpătarea nu numai n ceea ce mâncăm$ ci nntregul nostru stil de viaţă$ este c*eia care ne desc*ide calea către sănătatea i %ericirea deș

durată.-* #.ST'&I &  %$ea costisito$ s/ ii 0olnav***

3n zilele noastre$ a %i 'olnav ncepe să devină un lucru din ce n ce mai costisitor & atât pentru 'ugetul personal$ cât i pentru cel al ntreprinderilor sau %irmelor. 3n /=$ de pildă$ primele treiș

dintre cele mai mari %a'rici de autoturisme plătesc mai mult pentru asigurările de sănătate decât pentru oţel & cca .65> (??@! dolariAma ină. 2e i la noi n ţară asigurările de sănătate sunt ncăș ș

de domeniul viitorului$ tot mai multe %irme i ntreprinderi realizează că anga+aţii 'olnavi duc laș

 pro%ituri 'olnave.Oare chiar a a să stea lucrurile?ș 3n a%ară de accidentele la locul de muncă$ sănătatea unuianga+at este prime+duită cel mai mult de modul său de viaţă. Cercetările ntreprinse au

demonstrat dincolo de orice ndoială că alimentaţia ecesivă$ sedentarismul$ %umatul i consumulșde alcool cresc mult riscul apariţiei 'olilor cardiace$ accidentelor vasculare cere'rale$ dia'etului$cirozei *epatice i cancerului pulmonar$ mamar i de colon. Bată câteva eemple:ș ș

- nga+aţii %umători ai unei companii din /.=..$ spre deose'ire de cei ne%umători$ au a'sentatcu 6 zile mai mult$ au 'ene%iciat de zile de concediu medical n plus i au prezentat cu ,D maiș

multe m'olnăviri pe an$ ceea ce a costat compania respectivă ntre .?>> i ,.>> de dolari peș

%umător ntr-un an.- 3n grupa de vârstă >-@? de ani are loc o scădere a productivităţii cu cca ,5D$ n mare parte dincauza alcoolului.- 4ot n /=$ @5 de milioane de anga+aţi su%eră de *ipertensiune arterială; tratarea acesteia costăindustria americană miliarde de dolari pe an$ iar la nivel individual$ costul acestui tratamenteste de cca ?>> de dolari pe an.- =n in%arct miocardic poate costa n /= ntre @>.>>> i >>.>>> de dolari$ su' %ormaș

ngri+irilor medicale i a salariilor pierdute ntr-un interval de @ luni (pentru un anga+at care nuș

deţine o %uncţie de conducere!.Sunt modificările în modul de viaţă capabile să reducă cheltuielile pentru înri!irea sănătăţii?2a. /tudiile ntreprinse tot n /.=.. au demonstrat acest lucru. #articiparea pro%esorilor dinzona ora ului 2allas la un program de m'unătăţire a %ormei %izice a dus la economisirea uneiș

 +umătăţi de milion de dolari ntr-un an. ) companie producătoare de armament a estimat că$ ndecursul ultimilor cinci ani$ a reu it să economisească$ printr-un program asemănător$ cca unș

milion de dolari. 3n acest interval$ a'senteismul a scăzut cu 6>D$ rata *ipertensiunii s-a redus cu

aproape ?>D$ iar rata de nlocuire a anga+aţilor a scăzut$ de asemenea$ semni%icativ. <u putemdecât să sperăm că asemenea studii se vor %ace i la noi n ţară i că interesul pentru un mod deș ș

vieţuire mai sănătos va nregistra cote cel puţin la %el de nalte ca n /.=..$ unde %olosirea

,

Page 3: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 3/63

alcoolului i a tutunului$ precum i consumul de carne ro ie au scăzut considera'il n ultimulș ș ș

timp$ ducând la scăderea corespunzătoare a mortalităţii prin 'oli de inimă$ accidente cere'ralevasculare i cancer pulmonar. 3n ce %el ar putea %i ncura+aţi anga+aţii să %acă ceea ce este 'ineș

 pentru ei 2in nou$ eemplul /= i al altor state apusene ne poate inspira:ș

- =na dintre companiile americane le plăte te anga+aţilor săi ,> de dolari pentru %iecare scădereș

n greutate cu un g (menţinută timp de ase luni!$ 5>> celor care reu esc să se lase de %umat iș ș ș

5>> celor care adoptă un program regulat de eerciţii %izice.- ) corporaţie spitalicească naţională americană plăte te ,@ de cenţi %iecărui participant careș

merge sau aleargă o milă sau parcurge @ mile cu 'icicleta.- =na dintre marile %a'rici de c*erestea plăte te două ore n plus %aţă de cele lucrate %iecăruiș

muncitor care nu se m'olnăve te sau nu ntârzie de la lucru. Bar dacă un muncitor a a'sentat maiș

 puţin de @ zile ntr-un an$ i se o%eră un cadou de >> .Bmaginea o'i nuită a omului de a%aceri & supraponderal$ etenuat$ *rănindu-se cu ţigări i 'ăuturiș ș

tari & ncepe să nu mai %ie la modă. 3n lumea de astăzi$ tot mai mulţi realizează că eleganţa$munca i %orma %izică per%ectă sunt condiţii a'solut indispensa'ile pentru iz'ândă. Morala eș

limpede: oamenii constituie valoarea cea mai mare a oricărei ntreprinderi sau %irme i merită săș

%ie %ăcut orice e%ort de a-i menţine ntr-o 'ună stare de sănătate. =n lucrător sănătos realizează

mai mult i necesită c*eltuieli mai mici din partea companiei care-l plăte te.ș ș

1* ALI!ETAŢIA .!'L'I !.DE& &  De la coliv/ la ast2ood

#rogresele tiinţei i te*nicii din ultimele decenii se văd pretutindeni. Modul de viaţă alș ș

generaţiei actuale se deose'e te %oarte mult de cel al generaţiilor anterioare$ i lucrul acesta poateș ș

%i văzut c*iar i numai comparând %elul n care se *răneau 'unicii sau părinţii no tri cuș ș

alimentaţia noastră. Frana pe care o mâncăm astăzi este prelucrată$ ra%inată$ concentrată$ndulcită$ sărată i procesată c*imic n %el i c*ip pentru a produce senzaţii gustative$ 'ogată nș ș

calorii$ dar săracă n su'stanţe nutritive. 1itele de azi pot %i văzute tot mai rar pe pă uni; din ce nș

ce mai multe sunt strânse n %erme zoote*nice i ngră ate %orţat cu anti'iotice i *ormoni deș ș ș

cre tere$ n condiţii de inactivitate totală. Gezultatul 1ite mai mari$ care dau o carne maiș

suculentă$ cu un conţinut de grăsime aproape du'lu %aţă de cel al vitelor ce se *rănesc singure pe pă une. Bar preţul pe care-l plătim pentru aceste „progrese" e enorm: de i mâncăm ca să trăim$ ceș ș

mâncăm ne ucide."reţi să spuneţi că alimentaţia poate fi cau#ă de îmbolnăvire? /tatisticile sunt convingătoare. 3nurmă cu >> de ani$ cca >-5D dintre americani mureau ca urmare a 'olii coronariene i aș

accidentelor vasculare cere'rale. stăzi$ ci%ra s-a ridicat la aproape @>D. 4ot atunci$ mai puţin de6D mureau din cauza cancerului$ n vreme ce astăzi ci%ra este de ,5D. 3n ceea ce ne prive te peș

noi$ românii$ nu deţinem date re%eritoare la cauzele de deces din urmă cu o sută de ani. Ge%eritor la situaţia actuală$ putem spune că este c*iar mai ngri+orătoare decât cea a americanilor: n ??$,D din decesele de la noi din ţară erau produse de cancer$ iar 6>D0 de 'oli cardiovasculare. <ue %iresc ca lucrurile să stea ast%el. <u suntem sortiţi să murim n număr a a de mare ca urmare aș

atacurilor de cord$ accidentelor cere'rale$ dia'etului$ cancerului de colon i sân.ș

7olile cardiovasculare au nceput să %acă ravagii n /= a'ia după l 2oilea Găz'oi Mondial$când oamenii i-au putut permite să adopte o alimentaţie 'ogată n produse de origine animală iș ș

când industria alimentară a nceput să producă alimente nenaturale$ nalt-prelucrate$ nţesate cucalorii$ dar golite de nutrienţi.Oare nu sunt aceste date simple coincidenţe?  Hoarte puţin pro'a'il. ceasta este o pro'lemăspeci%ică )ccidentului i ţărilor cu o'iceiuri alimentare de tip occidental. 8ocuitorii C*inei$ș

Iaponiei i siei de /ud-Est$ care nu- i pot permite să consume alimente de acest %el$ su%erăș ș

%oarte rar de atacuri de cord. 8a %el$ ma+oritatea locuitorilor din %rica i merica Centrală i deș ș

/ud nu prea au a se teme de dia'et i 'oli cardiovasculare. 3n sc*im'$ n merica de <ord$ș

ustralia$ <oua Jeelandă i n multe ţări europene (printre care i Gomânia! unde *rana esteș ș 'ogată n grăsime$ 'olile cardiace i dia'etul ating proporţii epidemice. Gău%ăcătorii & conţinutulș

redus n %i're i crescut n grăsime al alimentaţiei & i iau partea lor de vieţi omene ti prinș ș ș

Page 4: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 4/63

lezarea arterelor vitale transportoare de oigen i prin dezec*ili'rarea unor importante %uncţiiș

meta'olice. <umai n /=$ de pildă$ @.>>> de americani su%eră un in%arct miocardic n %iecarezi$ %iecare al treilea adult are *ipertensiune arterială i alte mii su%eră de accidentele vasculareș

cere'rale. 2in cauza tul'urărilor meta'olice provocate de un mod de viaţă dezec*ili'rat$o'ezitatea e epidemică$ iar la %iecare 5> de secunde este diagnosticat un nou dia'etic.$um s-au produs aceste schimbări în modul de alimentaţie?  #ână relativ recent$ alimentaţiaomului o'i nuit era %ormată n principal din alimente o'ţinute din grădina proprie sau dinș

ogoarele din apropiere$ suplimentată cu câteva produse cumpărate de la magazinul universal iș

cu carne de la animalele de pe lângă casă i de la vitele ce colindau pă unile. 7unicii no tri nuș ș ș

erau a teptaţi la piaţă de miile de produse alimentare %rumos am'alate i intens popularizate$ careș ș

 pentru noi au devenit ceva o'i nuit$ iar restaurantele %ast-%ood nu le %ăceau cu oc*iul de laș

aproape %iecare colţ de stradă$ ca astăzi. „Coloana verte'rală" a alimentaţiei lor o %ormaucerealele & grâu$ ovăz$ orz$ mei$ secara etc. #e masa %iecărei %amilii se găseau alimente proaspătgătite$ servite cu %elii groase de pâine de casă. Cerealele %ierte$ pastele %ăinoase$ orezul$

 porum'ul$ precum i %asolea$ carto%ii$ zarzavaturile i %ructele aveau mare trecere. cesteș ș

alimente *rănitoare$ 'ogate n %i're$ %urnizau până la 5D din aportul caloric zilnic. 3nsătimpurile i gusturile s-au sc*im'at dramatic. Cerealele integrale au %ost nlocuite cu %ulgiș

ndulciţi. #entru mulţi$ masa de prânz este %ormată dintr-o salată dreasă din a'undenţă cugrăsime$ un *am'urger i o 'ăutură răcoritoare. 3n ceea ce prive te cina$ aceasta este deseoriș ș

%ormată din produse reci$ %rumos am'alate n pac*ete din material plastic. 3ntre mese$ seconsumă %ără nici o opreli te 'ăuturi răcoritoare$ carto%i pai$ gogo i$ 'rânzoaice etc. 3n acesteș ș

condiţii$ alimentele *rănitoare$ 'ogate n %i're$ reprezintă astăzi numai ,,D din totalul caloriilor unei zile$ n vreme ce consumul de grăsime s-a du'lat iar cel de za*ăr a crescut cu ,@>D.

 %ste înspăimântător& $e s-ar putea face? /peranţele cele mai mari sunt legate de educaţie. Cândoamenii nţeleg că prin prelucrare c*imică i ra%inare alimentele pierd mare parte din valoareaș

nutritivă i din %i're$ adăugându-li-se n sc*im' o serie de aditivi c*imici i crescându-leș ș

densitatea calorică$ ma+oritatea sunt dispu i să- i sc*im'e modul de *rănire. )amenii ncep$ deș ș

asemenea$ să nţeleagă că produsele lactate i carnea tre'uie %olosite cât mai rar. 2e i acesteaș ș

conţin su'stanţe nutritive$ ma+oritatea sunt prea 'ogate n grăsimi$ colesterol i calorii i lipsiteș șde %i're alimentare. tunci când preocupările noastre legate de *rănire se vor deplasa din zona

 produselor de origine animală i a alimentelor ra%inate$ prelucrate c*imic$ către cre tereaș ș

consumului de *idrocar'onate (glucide! complee$ conţinute n produse alimentare de originevegetală$ 'ogate n %i're$ vom su%eri de mai puţine 'oli i ne vom 'ucura de o sănătate mai 'ună.ș

2e %apt$ acest lucru are loc de+a n unele ţări: din ?K> de pildă$ n /= a nceput să scadăconsumul de carne$ lapte integral i ouă$ %apt care a dus la scăderea numărului de in%arcturiș

miocardice i de accidente vasculare cere'rale. adar$ dovezile tiinţi%ice eistă. #ractic$ astăziș ș ș

nu mai sunt motive de ndoială. Este limpede că drumul spre o sănătate mai 'ună i o viaţă maiș

lungă nu trece prin modernele restaurante %ast-%ood sau pe lângă atrăgătoarele snac-'aruri cugustări rapide. cest drum cote te către alimentele mâncate a a cum provin ele din grădinile iș ș ș

ogoarele pe care sunt cultivate$ către %ructe proaspete$ zarzavaturi i legume$ care mai de careșmai aromate i mai gustoase$ i către 'oa'e aurii de grâu.ș ș

3* DI .' DES%&E ALI!ETAŢIE & a4te c/i g$e iteȘ ș

Ca oameni ai secolului LL i cetăţeni ai unei ţări 'ogate n resurse alimentare$ ne mândrim căș

suntem una dintre generaţiile cel mai 'ine *rănite din ntreaga istorie. #entru acest privilegiu$ plătim nsă un preţ mult prea mare$ su' %orma atâtor 'oli inutile$ invalidităţii i morţii premature.ș

'nde re im?ș  <oi$ românii$ mâncăm prea mult din aproape orice: prea mult za*ăr$ prea multăgrăsime i prea multă sare. Consumăm prea multe calorii. #e deasupra$ mai mâncăm i de preaș ș

multe ori pe zi. cest „'el ug" a+ută la punerea temeliei pentru apariţia 'olilor arterelor coronareș

(cele care *rănesc inima!$ a accidentelor vasculare cere'rale$ a *ipertensiunii$ artritei$ dia'etuluicu de'ut la maturitate$ a o'ezităţii i a câtorva tipuri de cancer. ceste 'oli sunt răspunzătoare deș

trei s%erturi din totalul deceselor. Bar apariţia lor$ a a cum am spus$ este legată de stilul de viaţă$ș

@

Page 5: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 5/63

mai precis de modul n care ne *rănim. 3n mod surprinzător$ pesticidele i conservanţii nu suntș

agenţii cei mai dăunători dintre alimentele pe care le consumăm. 1ă prezentăm n cele ceurmează câţiva „inculpaţi" i mai periculo i:ș ș

2 5ah/$ul. #entru mulţi dintre concetăţenii no tri$ za*arurile ra%inate contri'uie cu peste ,>D laș

totalul caloriilor consumate ntr-o zi. 2eoarece aceste za*aruri sunt lipsite de %i're i alteș

su'stanţe nutritive$ caloriile pe care le conţin sunt goale sau despuiate. #e de altă parte$ dată %iind

densitatea lor calorică$ ele constituie unul din cei mai puternici agenţi promotori ai o'ezităţii.2 Alimentele $ainate. Eistă n popor credinţa că ra%inarea este ceva 'un$ pentru că nlătură dinalimente părţile nedigera'ile$ care oricum nu sunt %olositoare. 3n ultimul timp nsă$ a%lăm tot maimult despre cât de necesare sunt %i'rele pentru protecţia mpotriva câtorva tipuri de cancer$

 pentru sta'ilizarea nivelului za*ărului din sânge$ pentru controlul greutăţii corporale i pentruș

 prevenirea unui ntreg cortegiu de tul'urări gastrointestinale$ cum ar %i: *emoroizii$ diverticulita$constipaţia i litiaza 'iliară.ș

2 Sa$ea. Gomânii consumă ntre 5 i ,> g de sare pe zi (-@ linguriţe!. ceasta nseamnă de ccaș

,> de ori mai mult decât ar %i necesar i constituie una dintre cauzele importante aleș

*ipertensiunii$ insu%icienţei cardiace i 'olilor de rinic*i.ș

2 6$/simea. Cei mai mulţi dintre noi nu ne dăm seama că @>D (sau c*iar mai mult! din totalul

caloriilor le consumăm su' %ormă de grăsime. ceasta depă e te cu mult posi'ilităţile meta'oliceș ș

o'i nuite ale organismului. Gezultatul este astuparea vaselor de sânge$ cu apariţia 'olilor ș

arterelor coronare i a accidentelor vasculare cere'rale. 2ieta 'ogată n grăsimi contri'uie$ deș

asemenea$ la apariţia o'ezităţii$ a dia'etului de maturitate i a anumitor tipuri de cancer.ș

2 %$oteinele. ) alimentaţie 'ogată n carne i alte produse de origine animală %urnizeazăș

organismului mai multe proteine$ grăsimi i colesterol decât poate el %olosi. Cei mai mulţi dintreș

noi consumăm de ,- ori mai multe proteine decât ar tre'ui. )amenii de tiinţă au a+uns laș

concluzia că o dietă cu mai puţine proteine i mai puţine grăsimi i colesterol este esenţialăș ș

 pentru m'unătăţirea stării de sănătate i a longevităţii.ș

2 B/utu$ile. Gomânii 'eau rareori apă. 3n sc*im'$ 'eau orice altceva: 'ăuturi car'ogazoase iș

dulci$ ca%ea$ ceai$ 'ere i alte 'ăuturi alcoolice. i asta de mai multe ori pe zi. ceste 'ăuturi$ș Ș

%iind %oarte 'ogate n calorii i lipsite de %i're$ produc mari pertur'ări ale nivelului sanguin alș

za*ărului i sa'otează orice e%ort de control al greutăţii corporale. Bar alcoolul$ ca%eina$ %os%aţii iș ș

alte su'stanţe prezente n aceste 'ăuturi reprezintă riscuri suplimentare pentru sănătate.2 6ust/$ile. /enzaţiile gustative 'ine născocite tind să ia locul *ranei adevărate. ustările suntastăzi disponi'ile n coli$ grădiniţe cu program prelungit i c*iar n spitale. #auza de ca%eaș ș

(gustarea de la ora zece! este ceva de la sine nţeles n timpul orelor de serviciu$ la %el ca gustărileluate de elevi n timpul pauzelor$ la coală$ sau n timpul urmăririi programelor 41. Mesele 'ineș

 plani%icate$ luate n cadrul %amiliei$ au devenit mai degra'ă ecepţia decât regula. ceste gustăritul'ură digestia i mpovărează stomacul. i cine nu a su%erit măcar o dată de indigestie$ș Ș

 'alonare$ gaze$ dureri cu caracter de arsură sau de alte pro'leme gastrointestinale

 (ine, dar aceasta înseamnă că aproape tot ce mâncăm ne face rău) *ai rămâne ceva bun /igur că da. ândiţi-vă la %ructe: sute de varietăţi$ n culori spectaculoase$ acoperind ntreaga paletă deconsistenţe i arome. /au gândiţi-vă la zarzavaturi i legume. 3n marea %amilie a legumelor$ș ș

 puteţi găsi zeci de %orme$ culori i arome. Cerealele constituie o altă mină de aur pentru o'ţinereaș

unei *rane delicioase i sănătoase. )amenii tre'uie %ăcuţi să nţeleagă că o alimentaţie variată$ș

 'azată pe alimente de origine vegetală$ este capa'ilă să %urnizeze organismului ntregul necesar de grăsimi$ proteine$ %i're i alte su'stanţe nutritive. 3n plus$ o ast%el de alimentaţie esteș

avanta+oasă i din punct de vedere ecologic i reduce la +umătate 'ugetul alimentar. 1estea ceaș ș

mai 'ună nsă este că acest tip de alimentaţie poate ntârzia i preveni de'utul ma+orităţii 'olilor ș

degenerative i poate c*iar a+uta la vindecarea lor. Consumarea alimentelor vegetale$ cu ntregulș

lor conţinut de %i're$ ne permite să mâncăm cantităţi mai mari de *rană$ %ără să ne mai %acem

gri+i cu privire la câ tigul n greutate$ i este de natură să promoveze o sănătate optimă i unș ș ștonus energetic ridicat pe tot parcursul vieţii.

5

Page 6: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 6/63

Page 7: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 7/63

- /ă nu negli+eze odi*na. Mulţi copii su%eră de o'oseală cronică. 4rimiteţi-i la culcare su%icientde devreme$ pentru ca dimineaţa să se trezească singuri n timp util pentru a servi mpreună curestul %amiliei un mic de+un consistent$ 'azat pe cereale.- /ă- i diversi%ice ariile de interes. Copilul tre'uie nvăţat să %recventeze o 'i'liotecă$ să ia lecţiiș

de muzică$ pictură etc. 2e asemenea$ el tre'uie să participe la ecursiile i ie irile n aer li'er aleș ș

%amiliei. /alvând copilul$ salvaţi %amilia.

:* BĂT&;EŢEA &  A i 9n v<$st/ nu e nea4/$at o n/4ast/ <imănui nu-i place să m'ătrânească. 4oţi am dori să rămânem tineri sau măcar de vârstămi+locie. 3nsă timpul nu ţine seama de pre%erinţele noastre i continuă să treacă. 3n condiţiile nș

care grupul persoanelor trecute de 65 de ani devine tot mai numeros i la noi n ţară$ se pune totș

mai insistent o ntre'are: Care sunt perspectivele acestor oameni a+un i la „vârsta de aur" )ș

tendinţă din ce n ce mai răspândită azi este aceea de a socoti vârsta oamenilor mai degra'ă n%uncţie de aptitudinile lor intelectuale i sociale decât n %uncţie de anii pe care i-au trăit. 2e %apt$ș

sănătatea$ i nu anii$ e cea care sta'ile te statutul cuiva. 7ătrâneţea se instalează atunci cândș ș

 'oala i neputinţa limitează ndeplinirea sarcinilor zilnice. =nii oameni sunt 'ătrâni$ de i dinș ș

 punct de vedere al anilor pe care-i au sunt ncă relativ tineri. cestea sunt$ de o'icei$ persoane

care su%eră de 'oli cronice$ răniţi sau victime de pe urma unei tragedii ma+ore$ care s-au resemnati nu mai doresc să trăiască. lţii$ dimpotrivă$ rămân tineri i plini de vlagă$ interesanţi i activiș ș ș

 până la vârste %oarte naintate.'nii spun că a fi bătrân nu e chiar a a de rău) Oare a a să fieș ș 4otul depinde din ce perspectivă

 prive ti lucrurile. 2acă te gânde ti la %orţa %izică$ energie i lipsa su%erinţelor$ tinereţea este$ș ș ș

indiscuta'il$ mai 'ună. 2ar dacă ai n vedere cre terea ncrederii$ a puterii de +udecată i deș ș

nţelegere$ gri+ile mai puţine i li'ertatea mai mare$ 'ătrâneţea este mai avanta+oasă. /ă nu maiș

vor'im de 'ogăţia de eperienţă pe care o are vârstnicul. Ma+oritatea %ilozo%ilor$ compozitorilor$ pictorilor i scriitorilor devin tot mai 'uni odată cu trecerea timpului.ș

 (ine, dar nu-i a a că ma!oritatea celor trecuţi de . de ani suferă de boli cronice?ș  3n societateanoastră$ cca >D dintre persoanele trecute de 65 de ani se con%runtă cu cel puţin o pro'lemă de

sănătate$ cum ar %i tul'urări ale tensiunii arteriale$ artrita sau 'olile de inimă. 3nsă cele mai multedintre aceste 'oli nu sunt invalidante. proimativ ?5D dintre 'ătrâni continuă să trăiască ncolectivitatea n care au activat$ iar cei mai mulţi au gospodării proprii. 3m'ătrânirea$invaliditatea prematură sunt n mare parte rezultatul unor %actori care ţin de modul de viaţă$ cumar %i %umatul$ consumul ecesiv de alcool i ca%ea sau a'uzul de alte droguri i medicamente.ș ș

/upragreutatea accelerează declinul %izic i seual. ) dietă 'ogată n alimente concentrate$ș

ra%inate$ i lipsa eerciţiului %izic & iată reţeta cea mai sigură pentru o m'ătrânire prematură.ș

 %ste adevărat că scăderea memoriei repre#intă unul dintre primele semne de îmbătrânire? 8ipsade memorie a vârstnicilor este deseori o eagerare. devărul este că stresul$ ngri+orările$ ritmulrapid de derulare a unor evenimente$ suprasolicitarea memoriei sau lipsa interesului pot provocascăderi ale memoriei la orice vârstă. 2epresia$ care a%ectează multe persoane n vârstă$ estediagnosticată uneori drept senilitate. 2in %ericire$ puţine persoane dezvoltă 'oala lz*eimer saualte demenţe cu adevărat senile. Cei mai mulţi oameni i păstrează o %uncţie mnezicăș

remarca'ilă timp ndelungat$ n special dacă rămân activi i n %ormă %izică 'ună.ș

$âţi bătrâni î i sfâr esc viaţa în cămine i a#iluri?ș ș ș 3n /= numai ,D dintre persoaneleaparţinând grupului de vârstă 6@-K5 de ani trăiesc n ast%el de instituţii. 'ia pentru cei trecuţi de5 de ani ci%ra se ridică la ,>D. 3n ce prive te situaţia din Gomânia$ nu dispunem de statisticiș

recente$ nsă credem că ci%rele nu sunt mai mari$ având n vedere preţuirea de care se 'ucurăinstituţia %amiliei n cultura noastră. Bmplicarea n activităţi sociale$ practicarea eerciţiilor %izice$do'ândirea unei mai 'une nţelegeri a rolului alimentaţiei$ nceperea de timpuriu a preocupărilor 

 pentru menţinerea sănătăţii i progresele tiinţei i te*nicii ntârzie mult m'ătrânirea. 3n zileleș ș ș

noastre$ din ce n ce mai mulţi oameni rămân sănăto i i n %ormă %izică i intelectuală până laș ș ș>-?> de ani. i tot mai mulţi i păstrează i potenţa seuală. )amenii de tiinţă descoperă căȘ ș ș ș

 păstrarea unei atitudini pozitive$ optimiste$ are capacitatea de a ntări sistemul imunitar al

K

Page 8: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 8/63

organismului. )r se tie că acest sistem de apărare$ %oarte comple$ constituie una dintreș

 principalele c*ei n menţinerea sănătăţii.

B.LI #A&E ŢI DE !.D'L DE VIAŢĂ

=* #A&DI.%ATIA IS#HE!I#Ă &  #$im/ la cin/

/ute de mii de oameni mor n anual ca urmare a in%arctului miocardic$ %ără ca aceasta sătrezească măcar un murmur de protest din partea opiniei pu'lice$ a presei sau a agenţiilor guvernamentale. 4otu i uciga ul nr. pe plan naţional poate %i găsit pe masa de seară aș ș

ma+orităţii românilor. "reţi să spuneţi că ce mâncăm provoacă infarctul miocardic?  <u c*iar tot02oar ecesul de grăsimi i colesterol. #ro'lemele apar n urma ngro ării$ astupării arterelor ceș ș

%urnizează inimii oigen$ proces numit ateroscleroză. 4oţi ne na tem cu artere curate i %lei'ile$ș ș

ce ar tre'ui să rămână a a toată viaţa. Cu toate acestea$ arterele multora dintre noi sunt m'âcsiteș

i se n%undă cu colesterol$ grăsimi i calciu & amestec ce rigidizează i$ n cele din urmă$ astupăș ș ș

aproape complet lumenul arterial$ strangulând aportul de oigen.3n timpul celui de-l 2oilea Găz'oi Mondial$ ma+oritatea europenilor au %ost nevoiţi să- iș

sc*im'e o'iceiurile alimentare$ trecând de la o alimentaţie 'azată pe carne$ ouă i produse lactateș

la o dietă mai austeră$ %ormată din carto%i$ cereale$ %asole$ rădăcinoase i zarzavaturi. Gezultatulș) scădere dramatică a incidenţei aterosclerozei$ scădere care a persistat timp de câţiva ani. 2eatunci ncoace s-au acumulat munţi de date o'ţinute din studiile pe animale i oameni e%ectuateș

n ntreaga lume. Concluziile sunt$ n esenţă$ acelea i: regimurile alimentare 'ogate n grăsime iș ș

colesterol produc cre terea nivelului colesterolului sanguin i a incidenţei 'olilor de inimă.ș ș

Gegimurile sărace n grăsimi i colesterol reduc nivelul colesterolului sanguin i incidenţa 'olilor ș ș

cardiace$ permiţând c*iar „topirea" plăcilor aterosclerotice. /e unde tiu dacă sufăr de aterosclero#ă?ș  <u eistă un semn indicator al eistenţei acestei 'olidecât n stadiile avansate$ când lumenul arterial a %ost mult ngustat. #entru multe persoane$in%arctul este primul semn$ iar pentru mult prea mulţi$ acest semn este moartea su'ită. Conceptul%actorilor de risc este o modalitate 'ună de a determina pro'a'ilitatea apariţiei 'olii coronariene:

- Cel mai important %actor de risc este$ de departe$ nivelul crescut al colesterolului. =n 'ăr'at de5> de ani$ cu un nivel al colesterolului sanguin peste ,?5 mg D (sau peste K$6 mmolAl! este epusunui risc de ? ori mai mare de ateroscleroză %aţă de un 'ăr'at de aceea i vârstă$ cu un nivel alș

colesterolului su' ,>> mg D. ) reducere cu ,>D a nivelului colesterolului determină scădereariscului de m'olnăvire coronariană cu @>-5>D.- 8a vârsta de 6> de ani$ %umătorii au un risc de a muri de 'oli de inimă de > ori mai mare decâtne%umătorii. proape o treime din totalul deceselor produse ca urmare a 'olii coronariene sunt

 provocate de %umat.- 8a noi n ţară$ %iecare al patrulea adult este *ipertensiv$ motiv pentru care are o pro'a'ilitate dea muri ca urmare a unei 'oli de inimă de ori mai mare decât o persoană normotensivă.- 7ăr'aţii o'ezi au$ după vârsta de 6> de ani$ un risc de deces prin 'oală cardiacă de 5 ori maimare decât 'ăr'aţii cu greutate normală.- lţi %actori de risc: dia'etul$ nivelul crescut al trigliceridelor sangvine$ sedentarismul$ stresul.4oţi ace ti %actori de risc sunt controla'ili prin modi%icări n alimentaţie i stil de viaţă. Câtș ș

despre cei necontrola'ili: ereditatea$ vârsta$ seul$ rolul lor este mult mai puţin important.$e se poate spune despre tratamentele medicamentoase i chiruricale ale bolii coronarieneș 3n cazul celor care nu răspund la modi%icarea corespunzătoare a dietei$ continuând să ai'ăniveluri crescute de colesterol sangvin$ tratamentul medicamentos poate %i util. 4re'uie să ţinemcont nsă că medicamentele speci%ice sunt scumpe i au numeroase e%ecte secundare$ printre care$ș

%aptul că sunt toice pentru %icat!. Holosirea lor necesită analize de la'orator repetate iș

consulturi medicale %recvente. 3n ultimul timp$ au %ost puse la punct procedee c*irurgicale

%ascinante: intervenţiile de 'Npass$ angioplastie coronariană (dilatarea stenozei prin cateter cu 'alona ! i altele. Gezultatele o'ţinute cu aceste te*nici sunt spectaculoase. 2ar$ pe măsură ceș ș

datele statistice se acumulează$ devine tot mai clar că aceste intervenţii nu prelungesc durata

Page 9: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 9/63

vieţii i nici nu o m'unătăţesc ntotdeauna. 4ratamentul medical i c*irurgical sunt$ n cel maiș ș

 'un caz$ soluţii temporare. /ingura soluţie de durată este modi%icarea radicală a modului deviaţă.

 Atunci care ar fi cea mai bună abordare Cea mai 'ună a'ordare posi'ilă este prevenirea iș

niciodată nu este prea târziu să ncepeţi. <ici n situaţia n care 'oala coronariană s-a instalat$lucru sugerat de prezenţa %actorilor de risc coronarian i dovedit de testele diagnostice$ nu esteș

 prea târziu pentru a %ace modi%icări n modul de viaţă. 2impotrivă$ aveţi posi'ilitatea de a văcurăţa arterele$ de a vă reduce riscul de deces ca urmare a aterosclerozei i de a vă prelungiș

semni%icativ numărul anilor productivi. /tă n puterea dumneavoastră să %aceţi modi%icăriradicale n s%era %actorilor de risc$ indi%erent de vârsta pe care o aveţi$ i aceasta deseori necesităș

numai câteva săptămâni. 3ncepeţi prin a consuma numai alimente sănătoase$ pregătite n casă$sărace n grăsimi i colesterol$ dar 'ogate n glucide complee nera%inate i %i're. =n ast%el deș ș

regim este n măsură să producă$ n mai puţin de @ săptămâni$ o scădere cu ,>->D a niveluluicolesterolului i să ec*ili'reze ma+oritatea cazurilor de dia'et. Bar dacă la asta se adaugă iș ș

restricţia de sare$ rezultă o dietă %oarte utilă i pentru normalizarea tensiunii arteriale$ i pentruș ș

controlul o'ezităţii.doptaţi un program de eerciţii %izice zilnice. /-a estimat că$ dacă românii i-ar reduce nivelulș

colesterolului sanguin su' > mg D$ tensiunea arterială su' ,5 mm Fg i s-ar lăsa de %umat$ș,D din totalul in%arctelor miocardice survenite naintea vârstei de 65 de ani ar putea %i prevenite. ceste sc*im'ări simple ale modului de viaţă vor %ace mai mult pentru m'unătăţireastării dv. de sănătate decât toate spitalele$ ca'inetele i medicamentele la un loc.ș

>* #A&DI.%ATIA IS#HE!I#Ă SE %.ATE VIDE#A? &  De4inde de ceea ce m<nca,i

)ameni cele'ri sau simpli$ 'ogaţi sau săraci$ sunt seceraţi pe nea teptate$ n cei mai %rumo i aniș ș

ai vieţii$ n %aţa privirilor neputincioase ale %amiliilor$ prietenilor i cunoscuţilor lor. Cauzaș

7oala cardiacă aterosclerotică sau cardiopatia isc*emică$ care n zilele noastre a a+uns sălovească adesea mortal %iecare al doilea român.

 %xistă vreo soluţie? % normal ca lucrurile să stea a a?ș  2a i nu. tâta timp cât vom continua săș

consumăm alimente concentrate$ 'ogate n grăsimi$ statisticile vor rămâne nesc*im'ate. /untde+a ani de zile de când se tie că alimentaţia 'ogată n grăsimi animale e cauza principală a 'oliiș

coronariene. Eistă nsă o soluţie: degresarea dietei noastre$ alcătuită acum n proporţie de @>Ddin grăsimi0 3n măsura n care suntem dispu i să %acem acest lucru$ vom %i capa'ili să prevenimș

i c*iar să inversăm evoluţia 'olilor de inimă.ș

Eistă tot mai multe dovezi că 'oala coronariană este vindeca'ilă. Bdeea i-a câ tigat dreptul laș ș

eistenţă atunci când dr. 2ean )rnis* a pu'licat$ n ??>$ un raport care a stârnit mare vâlvă nlumea medicală. El a studiat timp de un an 5> de 'ăr'aţi ce su%ereau de o %ormă avansată de

 'oală coronariană$ mulţi dintre ei %iind candidaţi la intervenţia de 'Npass aortocoronarian. El ampărţit n mod ar'itrar acest grup de 'ăr'aţi n două loturi egale. m'elor grupuri li s-a cerut sărenunţe la %umat i să meargă zilnic pe +os. poi$ primul grup a %ost supus unui program deș

control al stresului i a adoptat o dietă vegetariană$ cu numai >D din totalul caloriilor ș

reprezentate de grăsime i total lipsită de colesterol. Celui de-al doilea grup i s-a administratș

„dieta preventivă"$ recomandată de sociaţia mericană de Cardiologie (C! pentru 'olnaviicardiaci. ceastă dietă permite ca până la >D din totalul caloriilor unei zile să %ie reprezentatede grăsime$ precum i un aport de >> g colesterolAzi. 8a s%âr itul anului$ când rezultatele au %ostș ș

 prezentate la /esiunea tiinţi%ică a sociaţiei mericane de Cardiologie$ care a avut loc nȘ

Oas*ington$ acestea au devenit imediat tiri de primă pagină n ziarele din toată merica. 2r.ș

)rnis* a raportat că$ n grupul supus dietei vegetariene sărace n grăsime$ s-a constatat nu numaio reducere cu @>D a nivelului colesterolului sangvin$ ci i o lărgire$ o adevărată recanalizare aș

arterelor o'turate de plăcile aterosclerotice$ permiţând m'unătăţirea aprovizionării cu oigen iș

sânge a mu c*iului cardiac. Cu alte cuvinte$ 'oala coronariană ncepuse să regreseze. i cele maiș Ș 'une rezultate s-au nregistrat la 'ăr'aţii vârstnici$ cu %orme mai avansate de 'oală. 3n sc*im'$ lamem'rii grupului supus a a-numitei „diete preventive"$ nu s-a remarcat scăderea niveluluiș

?

Page 10: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 10/63

colesterolului sanguin$ iar arterele lor coronare au continuat c*iar să se ngusteze. 3n cazul lor$ 'oala coronariană s-a agravat."reţi să spuneţi că dieta recomandată de Asociaţia Americană de $ardioloie nu a fost de niciun

 folos? 2upă cât se pare$ „dieta preventivă"$ concepută special pentru prevenirea i tratamentulș

 'olii coronariene$ nu- i merită numele. 8a con%erinţa de presă care a avut loc cu acea ocazie$ 2r.ș

)rnis* a concluzionat: „Gecomandările dietetice prea 'lânde ale C nu merg su%icient dedeparte pentru a putea in%luenţa e%icient involuţia 'olii coronariene. #ersoanele cu 'oală clinicămani%estă tre'uie să meargă dincolo de actualele recomandări dietetice". Mulţi dintre noi tiamș

de ani de zile că ma+oritatea 'olilor de inimă pot %i prevenite$ nsă este un lucru etraordinar săa%li că a devenit posi'ilă i vindecarea lor. cest studiu revoluţionar ne ndreptăţe te să credemș ș

că$ adoptând o dietă corespunzătoare$ nu vom su%eri de nici una dintre aceste 'oli.

@* HI%E&TESI'EA & 'ciga ul t/cutș

Hiecare al patrulea român adult are valori ale tensiunii arteriale prea ridicate. Haţă de cei cu valoritensionale normale$ persoanele *ipertensive au o pro'a'ilitate de trei ori mai mare de a su%eri unin%arct miocardic$ de cinci ori mai mare de a dezvolta insu%icienţă cardiacă i de opt ori mai mareș

de a avea un accident vascular cere'ral.

$um pot să tiu dacă am hipertensiuneș Fipertensiunea este de%inită ca %iind cre terea constantășa presiunii (tensiunii! arteriale sistolice peste @> iAsau a presiunii (tensiunii! diastolice peste ?>.ș

2e i nu dă nici un simptom (tocmai de aceea se nume te 'oala tăcută$ sau silenţioasă!$ cre tereaș ș ș

valorilor tensiunii arteriale produce modi%icări progresive ale vaselor de sânge$ până ce apare cu 'rutalitate primul semn & de o'icei$ un accident vascular cere'ral sau un in%arct.$are este cau#a cre terii tensiunii arteriale?ș  3ntr-un număr redus de cazuri$ e vor'a de anumitetipuri de tumori sau 'oli ale rinic*iului. 2ar n ?>D din cazurile de *ipertensiune nu se poategăsi nici o cauză. cest tip de *ipertensiune se nume te *ipertensiune esenţială. =rmătorii %actoriș

contri'uie la apariţia *ipertensiunii esenţiale:- Ingestia c$escut/ de sa$e. #oate vă surprinde să a%laţi că *ipertensiunea este o raritate pentru>D din populaţia pământului. 3n zonele respective$ ingestia de sare este %oarte scăzută$ iar 

o'ezitatea e o ecepţie. )amenii ace tia sunt activi$ iar alimentaţia lor este %ormată n ma+oritateșdin produse 'ogate n %i're i sărace n grăsime. 3n sc*im'$ n regiunile n care ingestia de sareș

este crescută$ ca de eemplu n Iaponia$ 'oala *ipertensivă este epidemică$ a%ectând aproimativ +umătate din populaţie. Gomânii consumă n medie > până la ,>g de sare pe zi. ceastanseamnă ,-@ linguriţe de sare sau aproimativ de >-,> de ori cantitatea necesarăP- .0e8itatea. proape toţi cei care au un eces ponderal semni%icativ vor su%eri n cele din urmăde *ipertensiune. Este doar o c*estiune de timp.- %l/cile ate$omatoase a$te$iale. Ele ngustează i astupă lumenul arterial$ %orţând organismulș

să mărească presiunea de circulaţie a sângelui pentru a se putea asigura tuturor celulelor necesarul de oigen i su'stanţe nutritive.ș

- Est$ogenul. cest *ormon$ care se găse te n pilulele anticoncepţionale sau pentru ameliorareaș

simptomelor menopauzei$ are i un e%ect de reţinere a sării n organism. ceasta duce la retenţiaș

ecesivă de %luid$ ceea ce determină cre terea tensiunii arteriale.ș

- Alcoolul. /tudiile tiinţi%ice au demonstrat că ingestia de alcool este răspunzătoare de 5-5Dș

din totalul cazurilor de *ipertensiune o'i nuită (esenţială!.ș

 /e ce consumă românii atât de multă sare? 3n zilele noastre este greu să ocole ti sarea. Circa treiș

s%erturi din sarea pe care o consumăm provine din alimente semipreparate sau din snas-uri. Este%oarte u or să-ţi dezvolţi gustul pentru sare$ alimentele i gustările sărate %ăcându- i cu prisosinţăș ș ș

datoria n acest scop.$e se poate spune despre medicamentele antihipertensive? 3n ultimii ani s-a sintetizat o avalan ăș

de medicamente noi$ capa'ile să scadă tensiunea arterială. =nele dintre ele sunt indispensa'ile n

situaţii de urgenţă. Ma+oritatea dau rezultate rapide$ de unde i popularitatea de care se 'ucură nșrândul 'olnavilor$ atra i de magia soluţiilor %acile. ) privire mai atentă asupra medicamentelor ș

anti*ipertensive dezvăluie nsă lucruri nelini titoare: medicamentele nu vindecă *ipertensiunea$ș

>

Page 11: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 11/63

ci doar o ţine su' control. 3n multe cazuri$ tratamentul tre'uie continuat toată viaţa. 3n plus$ eleau o serie de e%ecte secundare$ printre care o'oseala$ depresia i scăderea apetitului seual. Maiș

mult decât atât$ de i aceste medicamente au un e%ect protector %aţă de accidentele vasculareș

cere'rale$ ele nu eercită nici un %el de protecţie %aţă de ateroscleroza coronariană (astupareaarterelor inimii!. 2e %apt$ ele pot %avoriza ateroscleroza$ dia'etul i artrita gutoasă.ș

$e alternative ne rămân?  =n număr de studii tiinţi%ice au arătat că modi%icări simple nș

alimentaţie i n modul de viaţă sunt n măsură să readucă la normal valorile tensionale nș

ma+oritatea cazurilor de *ipertensiune$ n decurs de câteva săptămâni$ i asta n condiţiileș

renunţării la medicamentele anti*ipertensive:- Mare parte a populaţiei are sensi'ilitate la sare i va 'ene%icia de pe urma reducerii ei n *rană.ș

- /căderea n greutate determină$ de o'icei$ i scăderea tensiunii arteriale. Eliminarea ecesuluiș

 ponderal este deseori singurul tratament necesar corectării valorilor tensionale a%late n cre tere.ș

- doptarea unui regim alimentar 'ogat n %i're i sărac n grăsime determină scăderea tensiuniiș

arteriale cu cca >D c*iar n a'senţa reducerii ecesului ponderal i a restricţiei saline. Motivulș

acestor sc*im'ări %avora'ile este su'ţierea sângelui$ rezultat al reducerii consumului de grăsime.- Ecluderea alcoolului din dietă$ pe lângă %aptul că va scădea tensiunea arterială$ va aduce i oș

serie de alte 'ene%icii organismului.

- Eerciţiul %izic scade tensiunea arterială prin reducerea rezistenţei arteriale peri%erice. 3n plus$eerciţiul %izic regulat promovează 'unăstarea organismului i sănătatea n general. tenţie0 Ceiș

care %olosesc medicamente anti*ipertensive nu tre'uie să- i asume competenţa de medic i săș ș

modi%ice dozele sau să oprească administrarea acestora cu de la sine putere. 3nsă toţi cei caresunt dispu i să practice modi%icări sănătoase n stilul de viaţă vor descoperi că medicii lor sunt$ș

de o'icei$ dispu i să-i a+ute n această privinţă.ș

* A##IDET'L VAS#'LA& #E&EB&AL &   i ho,ul 4oate i euit***Ș

Hiecare al aptelea deces este produs de un accident vascular cere'ral (1C!. Mii de români zacș

 paralizaţi de pe urma lui. 2upă cancer$ 1C e una dintre cele mai de temut i mai invalidanteș

 'oli care a%ectează lumea civilizată. Mai mult de +umătate din cei care au su%erit un 1C mor n

 primele 6 luni după aceea$ iar o treime din totalul supravieţuitorilor necesită ngri+iri zilnice pentru tot restul vieţii. >D din supravieţuitori i petrec restul vieţii n instituţii specializate.ș

$are este cau#a A"$? Este cel mai adesea o consecinţă a aterosclerozei$ adică a procesului dengro are$ ngustare i rigidizare a arterelor ce %urnizează creierului sânge oigenat. cest procesș ș

 poate a%ecta atât arterele creierului$ cât i pe cele care merg către creier. Jonele aspre$ rugoase$ș

de pe supra%aţa internă a peretelui arterial devin adevărate răsadniţe pentru %ormarea de c*eagurii plăci ateromatoase. tunci când o'strucţia devine completă$ se spune că artera s-a trom'ozat.ș

=neori$ %ragmente de plăci ateromatoase sau de c*eaguri se desprind din alte părţi ale sistemuluicirculator i călătoresc odată cu sângele$ a+ungând n arterele mici din creier$ pe care leș

o'struează. ceste %ragmente se numesc em'oli. 5D din totalul 1C sunt produse prino'strucţia trom'otică sau em'olică a arterelor cere'rale. Gestul accidentelor vasculare sunt

 produse de *emoragii. Cea mai mare parte a acestora sunt legate de coeistenţa unor valorinepermis de mari ale tensiunii arteriale$ care %orţează sângele să iasă prin %isurile din pereţiiarteriali. =n mic număr de *emoragii sunt produse de anevrisme. cestea sunt ni te de%ecte deș

structură ale pereţilor arteriali$ su' %orma unor zone dilatate$ 'aloni%orme$ care cu timpul devindin ce n ce mai su'ţiri i n cele din urmă se rup. i ntr-un caz$ i n altul$ rezultatul esteș Ș ș

sângerarea n ţesutul nervos. 8eziunile caracteristice 1C sunt urmarea mpiedicării accesuluisângelui proaspăt ntr-o anumită zonă a creierului$ zonă care n scurt timp moare din lipsă deoigen. tunci când e a%ectată o porţiune mare a creierului$ 1C este sever sau %atal.

 /e unde pot ti dacă sunt expus riscului de a suferi un A"$?ș  Ma+oritatea 1C sunt legate directde eistenţa *ipertensiunii arteriale$ care mai e numită i „uciga ul tăcut"$ pentru că nu are niciș ș

un simptom. 2e aceea$ controlul periodic al tensiunii arteriale i tratarea promptă a oricăreiș pro'leme care apare constituie cea mai 'ună protecţie. Ca dovadă este i %aptul că n ţările n careș

 populaţia are acces la tratamente anti*ipertensive mai 'une i este dispusă să- i limiteze ingestiaș ș

Page 12: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 12/63

Page 13: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 13/63

unde alegem să trăim sau muncim$ ce %el de aer respirăm i alte lucruri asemănătoare pot %oarteș

 'ine să ne %erească de cancer sau$ dimpotrivă$ să ne trans%orme n ncă o ci%ră adăugatăstatisticilor cancerului. tiinţa medicală continuă să %acă pa i mari n ceea ce prive te depistareaȘ ș ș

 precoce i m'unătăţirea tratamentelor disponi'ile pentru cancer. 3nsă toate aceste e%orturiș

 pornesc de la premisa %aptului mplinit. Gealitatea tristă este că %recvenţa glo'ală a canceruluieste n continuă cre tere. 3n /= de eemplu$ unul din patru decese este astăzi produs de cancer.ș

ceastă tendinţă ar putea %i diminuată. 2acă oamenii ar %i dispu i să practice câteva modi%icăriș

simple n modul lor de viaţă$ K> până la >D din totalul cancerelor ar putea %i prevenite. (ine, dar orice om normal e dispus să facă orice pentru a evita această boală înro#itoare, nu-ia a?ș  proape orice$ cu ecepţia sc*im'ării stilului de viaţă. /ă luăm cancerul pulmonar$ de

 pildă: acesta produce mai multe decese decât oricare alt tip de cancer. 3ncă din anii Q6>$ tim cuș

certitudine că ntre cancerul pulmonar i %umat eistă o legătură cauzală directă. E adevărat$ deș

asemenea$ că multe persoane au renunţat la %umat n urma acestor constatări$ nsă mai 'ine de o +umătate din populaţia ţării noastre continuă să %umeze. proape ?>D din cancerele de la nivelul plămânilor$ 'uzelor$ gurii$ lim'ii$ gâtului i eso%agului ar putea %i prevenite prin simpla renunţareș

la %umat. ceasta ar preveni$ de asemenea$ mai mult de +umătate din cancerele vezicii urinare. %ste adevărat că unele cancere sunt leate de alimentaţie? 8a 'ăr'aţi$ cancerul de colon i deș

 prostată ocupă locul , i respectiv pe lista celor mai %recvente tipuri de cancer. 8a %emei$ acesteșlocuri sunt ocupate de cancerul de sân i colon. Eistă numeroase dovezi care sta'ilesc o legăturăș

ntre 5>D din aceste tipuri de cancer i supraalimentaţie (ecesul de grăsimi i ecesul ponderal!.ș ș

$e se poate spune despre chimicale i pesticide?ș  Carcinogenii (su'stanţe c*imice cancerigene!constituie un motiv de ngri+orare$ mai ales dacă ne gândim la aditivii$ conservanţii$aromatizanţii$ coloranţii$ pesticidele i alte su'stanţe c*imice pe care le %olosim n cursulș

 producerii i livrării *ranei. Cu toate acestea$ numai până la ,D din totalul cancerelor pot %iș

legate cu certitudine de %olosirea acestor su'stanţe. /pre deose'ire de aceasta$ dovezile eistenţeiunei legături ntre cancer i unii %actori alimentari$ cum ar %i %i'rele i grăsimile$ se nmulţesc peș ș

zi ce trece. 3n ultimii >> de ani$ consumul de grăsimi s-a du'lat aproape (de la ,5D la @,D!$ ntimp ce consumăm de trei ori mai puţine %i're. 3n zonele din lume unde consumul de grăsimi este

scăzut$ iar ingestia de %i're este crescută$ incidenţa cancerului de colon$ sân i prostată esteșnegli+a'ilă. 3n sc*im'$ n ţările n care alimentaţia este săracă n %i're i 'ogată n grăsimi (nș

)ccident$ dar i n Gomânia!$ incidenţa acestor tipuri de cancer este mult mai crescută.ș

 +u cumva aceste diferenţe ţin mai derabă de rasă decât de alimentaţie? Cercetătorii i-au pusș

aceea i ntre'are i au constatat de pildă că +aponezii din Iaponia su%eră %oarte rar de aceste tipuriș ș

de cancer. 3n Iaponia$ consumul de %i're este crescut$ iar ingestia de grăsimi reprezintă$ n medie$5D din totalul aportului caloric. 2ar când +aponezii emigrează n /= i adoptă o'iceiurileș

alimentare i stilul de viaţă occidental$ incidenţa acestor tipuri de cancer cre te dramatic i nuș ș ș

 peste multă vreme o egalează pe cea a americanilor. /e tie că apariţia cancerului este legată deș

carcinogeni & su'stanţe c*imice iritante care pot produce$ prin acţiunea lor ndelungată$ leziunicanceroase. cizii 'iliari constituie un eemplu. Cantitatea de grăsime din alimentaţie

in%luenţează cantitatea de 'ilă pe care organismul o produce. 3n interiorul tu'ului digestiv$ uniidintre ace ti acizi 'iliari pot %orma compu i iritanţi$ carcinogeni. Cu cât timpul de contact alș ș

acestor compu i cu mucoasa (stratul cel mai intern! colonului este mai lung$ cu atât iritaţiaș

 produsă este mai mare. cesta este punctul n care intervin %i'rele. 3n condiţiile unei alimentaţiisărace n %i're$ conţinutul intestinal avansează %oarte ncet$ %iindu-i necesare ntre K, de ore i Kș

zile pentru a parcurge ntreaga distanţă cuprinsă ntre intrare i ie ire. Hi'rele a'sor' apaș ș

asemenea unui 'urete. ceasta a+ută la umplerea intestinelor i le stimulează activitatea motorie.ș

a se %ace că$ n condiţiile unei alimentaţii 'ogate n %i're$ *rana nu ză'ove te n intestin maiș ș

mult de ,@-6 de ore. #rin urmare$ %i'rele prote+ează colonul de două ori. 3n primul rând$scurtează perioada de epunere la su'stanţele iritante$ iar n al doilea$ diluează concentraţiaacestor iritanţi prin capacitatea lor de a a'sor'i apa.$um stau lucrurile cu celelalte tipuri de cancer  portul crescut de grăsimi deprimă activitateaunor celule cu rol important n apărarea imună a organismului. cest e%ect a %ost studiat ndetaliu n cazul cancerului de sân$ dar el poate %i la %el de vala'il i pentru alte tipuri de cancer.ș

Page 14: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 14/63

Consumul ecesiv de alcool cre te riscul de cancer de eso%ag i pancreas$ iar n cazul celor careș ș

i %umează$ această cre tere este dramatică. Ecesul ponderal cre te riscul de cancer de sân$ș ș ș

colon i prostată. =rmează apoi$ ca %recvenţă$ epunerea la diverse su'stanţe cancerigene$ cum ar ș

%i az'estul$ %umul de e apament al autove*iculelor i alte su'stanţe toice. 2oar patru %actori careș ș

ţin de stilul de viaţă & a'ţinerea de la %umat i alcool$ adoptarea unei alimentaţii vegetarieneș

sărace n grăsimi i normalizarea greutăţii corporale & ar putea preveni trei s%erturi din cancereleș

care %ac azi ravagii. tunci$ n loc ca unul din apte români să moară de cancer$ riscul s-ar reduceș

la unul din douăzeci. <u este un vis imposi'il$ nu-i a aș

-* DIABET'L & De8a$m<nd dia0etul

 <u de mult$ a ţi se pune diagnosticul de dia'etic era cam acela i lucru cu a a%la că su%eri de lepră:ș

o dată ce te m'olnăveai$ rămâneai 'olnav pentru tot restul vieţii. ) dată cu 'oala veneau i oș

serie de alte poveri de care$ de asemenea$ nu scăpai toată viaţa. stăzi$ multe persoane iesnvingătoare din lupta cu dia'etul.$um reu esc ace tia să- i reducă nivelul #ahărului sanuin i să nu mai fie dependenţi deș ș ș ș

insulină? Modi%icându- i modul de viaţă.ș

$e este de fapt diabetul? +u este o boală ereditară?  2ia'etul apare atunci când organismul

devine incapa'il să mânuiască glucoza (un za*ar!$ concentraţia acestuia crescând până la cote periculoase n sânge. #ro'lema se nvârte$ de %apt$ n +urul insulinei$ un *ormon pancreatic ce permite celulelor organismului să %olosească glucoza$ scăzându-i ast%el nivelul sanguin. Eistădouă tipuri de dia'et. 4ipul B a%ectează aproimativ 5D din totalul dia'eticilor. Cei care su%eră deacest tip de dia'et sunt n general sla'i$ %iind %oarte rar o'ezi. Este o 'oală ereditară$ carede'utează cel mai adesea n copilărie sau n tinereţe i de aceea mai este cunoscută i su' numeleș ș

de „dia'et +uvenil". 3ntrucât ace ti dia'etici nu pot supravieţui %ără insulină$ denumirea o%icială aș

acestui tip de dia'et este astăzi dia'et za*arat insulino-dependent (2JB2!. 2ia'etul de tip BB estedi%erit din mai multe puncte de vedere. Cunoscut i su' numele de dia'et cu de'ut la maturitateș

sau dia'et za*arat insulino-independent (2JBB!$ %recvenţa sa este mult mai mare. /e estimează căn Gomânia eistă ntre >>.>>> i .>>>.>>> de dia'etici. 2e o'icei$ acest tip de dia'et apareș

după vârsta de 5> de ani$ atunci când oamenii ncep să m'ătrânească i să se ngra e. /preș șdeose'ire de cei cu dia'et tip B$ su%erinzii de dia'et tip BB au insulină din 'el ug n corp nș

momentul diagnosticării. 3nsă ceva 'loc*ează insulina$ ast%el ncât aceasta nu- i poate ndepliniș

%uncţiile.$are este cau#a diabetului de tip 00? /tudii recente demonstrează eistenţa unei legături strânsentre grăsime & atât cea din *rană$ cât i cea din corp & i dia'et. 7oala este %oarte rară n zoneleș ș

n care ingestia de grăsime este redusă i o'ezitatea rar ntâlnită. 3n cele mai multe cazuri deș

dia'et cu de'ut la maturitate$ pro'lema nu este că pancreasul nu mai este capa'il să producăsu%icientă insulină$ ci lipsa sensi'ilităţii la acţiunea insulinei. )r$ această rezistenţă a celulelor laacţiunea insulinei pare a %i legată direct de o'ezitate i de ecesul de grăsimi din alimentaţie.ș

 (ine, dar noi tiam că #ahărul este principalul vinovat ș 0 2r. Iames nderson$ pro%esor demedicină i nutriţie clinică la =niversitatea Colegiului Medical din 9entucN$ o autoritateș

recunoscută n materie de dia'et$ a %ăcut un studiu prin care a evaluat e%ectul compoziţiei *raneiasupra nivelului za*ărului sangvin. a cum au %ăcut-o i alţii naintea lui$ dr. nderson a reu itș ș ș

să trans%orme$ n mai puţin de două săptămâni$ tineri sănăto i$ cu greutate corporală normală$ nș

dia'etici (cu o %ormă u oară de 'oală!$ *rănindu-i cu o dietă %ormată n proporţie de 65D dinș

grăsime. 3n cel de-al doilea grup$ similar cu primul$ *rănit cu un regim sărac n grăsimi (acesteareprezentau >D din totalul caloric!$ la care s-a adăugat R g de za*ăr pe zi$ nu a apărut nicimăcar un singur dia'etic c*iar după săptămâni$ când eperimentul a luat s%âr it.ș

$are ar fi modalitatea cea mai bună de a trata această boală?  =n număr de centre de tratamental dia'etului au demonstrat$ dincolo de orice ndoială$ că ma+oritatea dia'eticilor de tip BB i potș

normaliza nivelul za*ărului sangvin$ deseori n decurs de săptămâni$ adoptând un regimalimentar %oarte sărac n grăsimi i 'ogat n %i're$ asociat cu un program zilnic de eerciţii %izice.ș

/căderea cantităţii de grăsime$ ulei i untură din dietă +oacă un rol crucial. tunci când seș

@

Page 15: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 15/63

consumă mai puţină grăsime$ n sânge a+unge mai puţină grăsime. /e declan ează un procesș

complicat$ care „de'loc*ează" ncetul cu ncetul insulina$ permiţându-i să- i eercite e%ectul deș

%acilitare a pătrunderii za*ărului din sânge n celule. E%ectul este impresionant0 3n cele mai multecazuri$ un dia'etic de tip BB care- i reduce aportul de grăsimi până la >-5D din totalul caloriilor ș

reu e te să- i normalizeze nivelul za*ărului sanguin n mai puţin de săptămâni. Mulţi dia'eticiș ș ș

 pot ast%el să renunţe total la tratament$ atât la medicamente$ cât i la in+ecţiile cu insulină.ș

Cre terea consumului de alimente naturale$ 'ogate n %i're$ +oacă$ de asemenea$ un rol importantș

n sta'ilizarea nivelului za*ărului sangvin. tunci când alimentele sunt mâncate %ără %i'rele pecare le conţin n mod natural$ nivelul za*ărului sanguin poate prezenta cre teri nepermis de mari.ș

3n condiţii normale$ aceste cre teri sunt temperate de eli'erarea unor cantităţi crescute deș

insulină. Cei ce consumă alimente ra%inate$ gustări i 'ăuturi 'ogate n calorii$ dar sărace n %i're$ș

 prezintă pe parcursul unei zile cre teri i scăderi succesive ale nivelului za*ărului n sânge.ș ș

limentele 'ogate n %i're pe de altă parte$ netezesc aceste %luctuaţii ale nivelului za*ărului iș

sta'ilizează nivelul energiei disponi'ile. Eerciţiul %izic are un e%ect asemănător cu al insulinei$ prin aceea că „arde com'usti'ilul" (za*ărul sanguin i acizii gra i! mai repede. <ormalizareaș ș

greutăţii corporale este deseori tot ceea ce este necesar pentru readucerea la normal a niveluluiza*ărului din sânge. cest lucru este lesne de do'ândit$ prin adoptarea unei diete sărace n

grăsimi i 'ogate n %i're i a unui program regulat de eerciţii %izice.ș ș$e recomandaţi pentru diabetul de tip 0  1a tre'ui ca dia'eticii care su%eră de acest tip de 'oalăsă- i administreze insulină pentru tot restul vieţii$ până când transplantul de ţesut pancreatic vaș

deveni posi'il. Cu toate acestea$ adoptarea unei alimentaţii sărace n grăsimi i 'ogate n %i'reș

 poate %i utilă pentru a reduce cantitatea de insulină necesară menţinerii unui nivel al za*ărului nlimite accepta'ile i pentru a scădea riscul mereu prezent de complicaţii vasculare. #otrivit unor ș

studii recente$ unul din 5 nou-născuţi din zilele noastre riscă să se m'olnăvească de dia'et pe parcursul a K> de ani de viaţă$ dacă actualele tendinţe de cre tere a incidenţei dia'etului persistă.ș

3nsă lucrurile nu ar tre'ui să stea a a. celea i măsuri legate de modul de viaţă care sunt %olositeș ș

 pentru „dezarmarea" i normalizarea multor cazuri de dia'et de tip BB sunt e%iciente i pentruș ș

 prevenirea apariţiei acestei 'oli. 3ncepeţi c*iar acum. Este mult mai nţelept să 'iruiţi dia'etul

ncă nainte ca lupta să nceapă.1* .STE.%.&.5A + #um se 4ot cl/di oase 4ute$nice?

$e este osteoporo#a?  )steoporoza (os poros! este un proces prin care oasele mineralizate$rezistente$ devin din ce n ce mai %ragile i mai su'ţiri$ cu interiorul moale i poros. Este o 'oalăș ș

care evoluează tăcut i %ără durere mult timp$ prima mani%estare %iind deseori o %ractură.ș

Hracturile cele mai %recvente$ dar i cele mai invalidante i care ameninţă cel mai mult viaţa suntș ș

cele de col %emural. Hracturile de coloană se produc deseori spontan i sunt nedureroase.ș

Hracturile repetate de coloană pot duce la reducerea nălţimii corporale cu 5 până la ,> cm$determinând adesea i apariţia unei verita'ile cocoa e.ș ș   <umai n /= eistă peste ,5 demilioane de persoane a%ectate  de osteoporoză$ la care se nregistrează peste $ milioane de%racturi  ce determină o suplimentare a costurilor pentru ngri+iri cu cca > miliarde de dolari.Ge%eritor la Gomânia$ nu deţinem date privind %recvenţa osteoporozei$ care nu e prinsă n  nici ostatistică la nivel naţional. #utem preciza numai numărul total de %racturi de col %emural n ??$care a crescut semni%icativ %aţă de cel din ?K?$ ducând la o suplimentare a numărului de  zile despitalizare$ cu costul a%erent.$um pot afla dacă sufăr de osteoporo#ă? #ractic$ nu puteţi a%la decât n situaţia n care vi se%racturează un os sau ncepeţi să pierdeţi din nălţime$ lucruri care se ntâmplă %oarte târziu nevoluţia 'olii. #unerea unui diagnostic precoce necesită te*nici speciale i multă eperienţă dinș

 partea specialistului$ %iind deci necesară internarea ntr-un centru de specialitate. 2acă vă a%laţi lavârsta de mi+loc i aveţi doi sau mai mulţi %actori de risc$ tre'uie să vă adresaţi unui ast%el deș

centru$ pentru a %i testat. Hactorii de risc includ: sedentarismul$ menopauza precoce$ nivelurilescăzute de estrogeni$ %umatul$ consumul de alcool$ ca%ea i ecesul de proteine n alimentaţie.ș

5

Page 16: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 16/63

$um se de#voltă osteoporo#a? )asele normale continuă să crească n grosime i duritate până nș

 +urul vârstei de 5 de ani. 2upă aceea$ procesul se inversează ncetul cu ncetul$ ast%el că n%iecare an se pierd mici cantităţi de os. #ierderea se accelerează la %emei după menopauză iș

continuă timp de K până la 5 ani. tunci când %actorii de risc ai osteoporozei sunt prezenţi$ pierderea osoasă este i mai rapidă$ semnele %ragilizării osoase putând să apară. 2e i ndeo' teș ș ș

considerată o 'oală a %emeilor n vârstă$ osteoporoza de'utează de %apt n +urul vârstei de 5> deani$ iar ,>D dintre victime sunt 'ăr'aţi.$e se poate face pentru a o trata? /e %olosesc câteva mi+loace terapeutice:- 4erapia estrogenică. ceasta ncetine te pierderea osoasă$ nsă spore te riscul de apariţie aș ș

cancerului uterin i de sân$ a trom'o%le'itei i a 'olilor vezicii 'iliare. 2e asemenea$ estrogeniiș ș

agravează dia'etul i *ipertensiunea.ș

- 1itamina 2 i permite organismului să a'soar'ă calciul$ nsă sunt puţini adulţii care prezintă unde%icit de vitamina 2$ iar ecesul nu s-a dovedit util n nici o privinţă.- Hluorul a %ost %olosit eperimental$ nsă rezultatele pe termen lung sunt controversate.- Calciul: )rganizaţia Mondială a /ănătăţii ()M/! recomandă consumarea a 5>> mg de calciu pezi. Cei mai mulţi dintre noi consumăm nsă mai mult; totu i ma+oritatea studiilor nu au reu it săș ș

demonstreze eistenţa unei corelaţii ntre aportul de calciu i densitatea osoasă.ș

- Eerciţiul %izic clăde te mu c*i i oase puternice. C*iar n condiţiile unui aport calcic 'ogat$ș ș șoasele nu se vor ngro a i ntări$ dacă nu se %ac eerciţii %izice regulate de purtare a unor ș ș

greutăţi$ sau mersul pe +os. #entru a- i păstra mineralele$ oasele tre'uie să %ie presate$ tracţionate$ș

mpinse i răsucite mpotriva gravitaţiei. Golul acestui %actor gravitaţional a %ost demonstratș

%oarte clar odată cu ie irea omului n spaţiul cosmic. 2e i cosmonauţii i %ăcuseră cuș ș ș

con tiinciozitate eerciţiile %izice n intervalul de timp petrecut n spaţiu$ la napoiere pe 4erra$ș

oasele lor prezentau modi%icări osteoporotice surprinzător de marcate. 2e i aproape toate tipurileș

de eerciţii aero'ice sunt 'ene%ice corpului$ lucrul de care oasele au de %apt nevoie e o plim'are(zguduire! de cel puţin > de minute n %iecare zi.- Geducerea raţiei proteice e la ora actuală metoda terapeutică cea mai promiţătoare.Meta'olismul ecesului proteic duce la pierderea calciului din organism pe cale renală. /tudiile

arată că$ n condiţiile unui aport proteic ecesiv$ calciul e totdeauna pierdut din oase & i aceastașindi%erent cât de multe alimente 'ogate n calciu sunt consumate i câte suplimente cu calciu suntș

luate. #e măsură ce proteinele sunt descompuse (meta'olizate! i ecretate prin rinic*i$ calciul eș

etras din oase pentru a neutraliza e%ectele toice ale sul%aţilor i %os%aţilor conţinuţi n proteineleș

animale.$e vă face să spuneţi că proteinele ar fi implicate în apariţia osteoporo#ei?Esc*imo ii din nordul ndepărtat au o alimentaţie etrem de 'ogată n proteine (,5>-@>> mgAzi!ș

i calciu (5>>-,>>> mgAzi!. Ei au i incidenţa cea mai mare a osteoporozei dintre toateș ș

 populaţiile lumii$ de i trăiesc o viaţă %oarte activă. Haţă de populaţiile din zonele temperate$ eiș

 pierd cu 5>->>D mai mult os pentru %iecare decadă de vârstă după 5> de ani. 4ri'urile 7antudin %rica$ pe de altă parte$ consumă n medie 5> g de proteine i mai puţin de @>> mg de calciuș

 pe zi$ provenite n principal din alimente vegetale. Mem'rii acestor tri'uri practic nu su%eră deosteoporoză$ c*iar dacă %emeile lor nasc i cresc > sau mai mulţi copii$ ceea ce solicită multș

rezervele de calciu ale organismului. /pre deose'ire de ace tia$ rudele celor din tri'urile 7antuș

care au emigrat n /= i au adoptat modul de viaţă i alimentaţia americanilor au a+uns n celeș ș

din urmă să su%ere de osteoporoză n aceea i măsură ca restul populaţiei americane.ș

$e puteţi spune despre prevenirea osteoporo#ei?#racticarea câtorva deprinderi sănătoase ncă din tinereţe i continuate pe tot parcursul vieţiiș

 poate %ace ca lucrurile să ia o cu totul altă ntorsătură n această privinţă. Bată despre ce estevor'a:- doptaţi un program regulat (de pre%erinţă zilnic! de eerciţii %izice dinamice.- Evitaţi „+e%uitorii" de calciu: ţigările$ ca%eaua$ alcoolul i alimentele sau 'ăuturile 'ogate nș

%os%aţi$ ca de eemplu 'ăuturile acidulate$ lactatele sau carnea ro ie i al'ă.ș ș

6

Page 17: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 17/63

- <u consumaţi mai mult de 5>g proteine pe zi. Bncludeţi n alimentaţia dumneavoastră ovarietate cât mai mare de alimente vegetale$ 'ogate n %i're. Eistă multe populaţii n ntreagalume care consumă doar ,>>-@>> mg calciu pe zi$ %ără să mani%este nici un semn de osteoporoză.Haptul că această 'oală a devenit epidemică n ţările industrializate (inclusiv n Gomânia!$ ţări ncare consumul de produse lactate 'ogate n calciu i de suplimente calcice este %oarte ridicat$ș

constituie un straniu parado. Mulţi dintre concetăţenii no tri consumă de două-trei ori maiș

multe proteine decât ar avea nevoie. Geducerea ingestiei de proteine la nivelul raţiei recomandatede 5>-6> gAzi$ alături de adoptarea unui program zilnic de eerciţii %izice active i a uneiș

alimentaţii sănătoase sunt singurele măsuri capa'ile să sc*im'e soarta 'ătăliei mpotriva oaselor %ragile.

3* .BE5ITATEA &  6$/simea Cag/,/toa$e

2espre americani$ se spune că sunt naţiunea cea mai 'ine *rănită i cu cei mai mulţi o'ezi dinș

ntreaga lume. 2e %apt$ o'ezitatea este una dintre principalele pro'leme de sănătate ale acesteiţări. 7oala aceasta este %oarte severă i peste 5 de milioane de persoane sunt epuse unui risc deș

m'olnăvire din cauza ei. 3n ceea ce ne prive te$ unul din @ români e o'ez.ș

 % înspăimântător) +u-i de mirare că reţetele-minune de slăbire sunt atât de populare&  a este i$ș ș

din păcate$ mult prea multe persoane cad pradă acestor %anteziste regimuri de slă'ire$ care o%erărezultate spectaculoase. Ca un re%le condiţionat$ ecesul ponderal treze te n mintea celor maiș

mulţi gândul recurgerii la o cură de slă'ire. =n studiu recent e%ectuat n /= a arătat că @>-5>Ddintre persoanele din intervalul de vârstă 5-5? de ani se a%lă n cursul unei cure de slă'ire$ laorice moment dat. Ceea ce e trist e că oamenii nu nţeleg că e%orturile lor de a slă'i sunt sortitee ecului$ dacă nu sunt dispu i să %acă modi%icări permanente n modul lor de viaţă i să aleagăș ș ș

sistematic numai alimente sănătoase. #ână la ?5D dintre cei care au slă'it ţinând o cură iș

recapătă ilogramele pierdute n maimum un an$ de o'icei cu un supliment de greutate$ delocnegli+a'il. )r această permanentă pendulare ntre pierderea i câ tigul ponderal demoralizează iș ș ș

dă un simţământ al inutilităţii$ iar pe plan %izic %ace mai mult rău decât 'ine."reţi să spuneţi că ar fi mai bine să rămân obe#?  #entru mulţi acest lucru ar %i mai puţin

 periculos decât +ocul nes%âr it de-a controlul greutăţii corporale. 3nainte de a nălţa steagul al' alșcapitulării nsă$ vă invităm să aruncaţi o privire atentă asupra riscurilor pentru sănătate pe care leimplică o'ezitatea. Ecesul ponderal scurtează viaţa. /tudii recente arată că până i un ecesș

 ponderal redus$ de ,$5-5 g$ cre te ci%ra mortalităţii. /e estimează că %iecare ilogram n ecesș

terge două luni din speranţa de viaţă. > de ilograme n plus costă$ a adar$ cinci ani.ș ș

)'ezitatea este de%inită ca %iind depă irea greutăţii ideale cu ,>D sau mai mult. Cei cu un ecesș

 ponderal cuprins ntre > i ?D %aţă de greutatea ideală se numesc supraponderali. Ecesulș

 ponderal pune 'azele tuturor 'olilor degenerative$ cu ecepţia osteoporozei. =n o'ez este epusunui risc de ori mai mare de a %ace o 'oală de inimă$ de @ ori mai mare de a %ace *ipertensiune$de 5 ori mai mare de a se m'olnăvi de dia'et i de a avea niveluri crescute ale colesterolului iș ș

de 6 ori mai mare de a contracta 'oli ale vezicii 'iliare. 2e asemenea$ o'ezii se m'olnăvesc maides de cancer de colon$ rect$ prostată$ sân$ col uterin$ uter i ovar i su%eră mai des de durereș ș

lom'ară +oasă i osteoartrită. /upraponderalii sunt ni te 'om'e cu ceas$ a teptând ca una sau maiș ș ș

multe dintre aceste 'oli să eplodeze n viaţa lor. #e lângă toate acestea$ greutatea ecesivăa%ectează imaginea de sine. 3n condiţiile societăţii actuale$ atât de orientată spre aparenţe$ aceastaconstituie o considera'ilă povară psi*ologică.

 n ce fel dăunea#ă oranismului excesul ponderal? C*eia pro'lemei sunt caloriile & mai precisecesul lor. /upragreutatea apare atunci când consumi mai multe calorii decât poate %olosi corpultău. Bndi%erent de provenienţa ecesului caloric & proteine$ grăsimi$ za*aruri sau amidon$ acestaeste trans%ormat n grăsime. ceastă grăsime plute te ncoace i ncolo odată cu sângele$ș ș

tencuind i o'struând treptat arterele vitale$ prin care circulă sângele ncărcat cu oigen. Ce maiș

rămâne din această grăsime s%âr e te n depozitul central de grăsime al organismului$ situat nș ș +urul secţiunii sale mediane ('urta!$ de i deseori apar „sucursale" stân+enitoare ale acestuiș

depozit i n alte părţi ale corpului. #entru %iecare K.K>> de calorii pe care organismul le prime teș ș

K

Page 18: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 18/63

 peste necesităţi$ se depune un ilogram de grăsime. ) scădere ponderală de numai >D la un 'ăr'at cu vârsta ntre 5 i 55 de ani duce la o scădere cu ,>D a riscului de m'olnăvireș

coronariană. 3n sc*im'$ o cre tere ponderală de >D determină o cre tere cu >D a acestui risc.ș ș

i acesta este numai unul dintre multele eemple din care se poate vedea că ntre ecesulȘ

 ponderal i sănătate eistă o legătură directă. adar$ %iecare ilogram n plus sau n minusș ș

contează.i care ar fi secretul controlului reutăţii corporale?Ș  /uccesul se 'azează pe o strategie ntreită:

- Cre terea calităţii alimentelor consumate$ scăzând n acela i timp numărul de calorii.ș ș

- Cre terea vitezei de ardere a caloriilor prin intensi%icarea activităţii %izice.ș

- Bntegrarea acestor două practici ntr-un mod de viaţă permanent.3ncepeţi prin a consuma cantităţi generoase de alimente 'ogate n %i're$ cum ar %i cerealeleintegrale$ zarzavaturile$ %ructele$ carto%ii i legumele$ n special cele din %amilia %asolei. Evitaţiș

cât mai mult posi'il consumul de grăsimi i za*ăr$ precum i de alimente i gustări ra%inate iș ș ș ș

 prelucrate. cestea sunt ncărcate cu calorii$ dar au prea puţine su'stanţe nutritive. Holosiţi %oarterar sau deloc produsele de origine animală$ cum ar %i carnea$ ouăle$ ng*eţata i 'rânza. Conţinș

%oarte puţine %i're i sunt ncărcate cu grăsime. doptarea unui ast%el de tip de *rănire$ mpreunăș

cu mersul zilnic pe +os$ n pas vioi$ vă a+ută să pierdeţi ntre >$5 i g pe săptămână. <u văș

lăsaţi 'iruiţi de grăsime. /tă n puterea dumneavoastră să scăpaţi de toate ilogramele n plus ișsă vă ridicaţi nivelul energetic. tunci i digestia va deveni mai 'ună$ vă veţi simţi mai 'ine i văș ș

veţi 'ucura mai mult de viaţă. 3ncepeţi c*iar acum0

#.T&.L'L 6&E'TĂŢII #.&%.&ALE

7* !IT'&I I BAS!E sau atunci c<nd succesul devine o ilu8ie***Ș

tracţia este pur i simplu irezisti'ilă: „/lă'iţi 5 g n > zile cu această %ormulă nouă$ș

con%irmată tiinţi%ic". i descura+atul supraponderal$ ncă dispus să lupte$ se agaţă i de acest %ir ș Ș ș

de iar'ă. El tre'uie să creadă. /căderea n greutate e scădere n greutate. Are vreo importanţă metoda folosită?  Ma+oritatea celor care scad n greutate i nc*ipuie căș

 pierd grăsime. 3n realitate nsă$ se ntâmplă de multe ori să piardă n principal apă$ precum ișmu c*i i alte ţesuturi vitale.ș ș

3n ultimul timp$ au revenit la modă pilulele de slă'it. Multe dintre ele conţin diuretice careelimină apa din organism. 3ntrucât corpul omenesc este %ormat n proporţie de K>D din apă$ estelesne de nţeles cum aceste pilule reu esc cu relativă u urinţă să nlăture rapid câteva ilogrameș ș

de apă. Ci%rele n dreptul cărora se opre te acul cântarului sunt ncura+atoare & cel puţin pentruș

câteva zile. 4reptat nsă$ organismul se reec*ili'rează$ recuperând apa i$ o dată cu aceasta$ suntș

recâ tigate i ilogramele pierdute. Bngestia unei supradoze de proteine va produce$ n esenţă$ș ș

acela i rezultat. Hicatul trans%ormă ecesul de proteine n azot ureic sanguin (=/! care sile teș ș

rinic*iul să elimine %orţat apa din organism. E necesară de K ori mai multă apă pentru a „spăla" produ ii rezultaţi din meta'olismul ecesului de proteine$ comparativ cu apa necesară pentru aș

elimina produ ii de degradare a *idrocar'onatelor sau grăsimilor. Geţetele de slă'ire cu e%ectș

rapid pro%ită de acest mecanism. doptarea unui regim alimentar *iperproteic (%oarte 'ogat n proteine! duce la scăderi spectaculoase n greutate$ n timp scurt. vând nsă n vedere marele pericol pe care l comportă$ aceste regimuri$ ele sunt ntotdeauna limitate la perioade scurte detimp$ n general , săptămâni. i n acest caz cântarul arată ci%re mulţumitoare$ dar greutateaȘ

revine n scurt timp la nivelul anterior$ pe măsură ce organismul recuperează apa pierdută.$e alte probleme pot produce asemenea reimuri de slăbire? Multe dintre regimurile-minune deslă'ire se 'azează pe scăderea aportului caloric zilnic până la niveluri etrem de +oase & 5>> pânăla >> caloriiAzi. =nii merg c*iar până la >>-@>> caloriiAzi. )rganismul interpretează nsăaceastă scădere dramatică a caloriilor drept „n%ometare acută" i ncepe să- i digere proteineleș ș

 proprii (de o'icei pe cele din mu c*i! ntr-un e%ort de a prote+a ţesuturile vitale. 4esteleșminuţioase e%ectuate au demonstrat că pierderea ponderală realizată cu aceste regimuri poate proveni atât din ţesutul grăsos$ cât i din cel muscular. st%el că$ atunci când vă imaginaţi că aţiș

Page 19: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 19/63

 pierdut K g de grăsime$ realitatea este că aţi pierdut ,$5 g de grăsime$ A, g de proteine(mu c*i! i @ g de apă. 2acă consideraţi că tre'uie să vă supuneţi unei cure de slă'ire$ aveţiș ș

gri+ă ca aportul caloric să conţină nu numai destule proteine pentru a vă acoperi necesarul zilnic$dar i su%iciente glucide$ pentru a preveni pierderea de ţesut muscular. #entru o persoanăș

o'i nuită$ asta nseamnă cel puţin ,>> de calorii su' %ormă de proteine i 6>>->> calorii su'ș ș

%ormă de glucide$ n %iecare zi. )rganismul nu poate %olosi eclusiv grăsime (acizi gra i! pentruș

a- i acoperi nevoile energetice.ș

 (ine, dar mai este posibil să scad în reutate cu un asemenea reim treptat? #ersoanele cu uneces ponderal moderat$ care au adoptat un regim alimentar 'ine ec*ili'rat$ pierd$ de o'icei$ A,-g pe săptămână. Cei care au un eces ponderal important$ pot pierde c*iar mai mult. /căderealentă$ dar constantă n greutate are multe avanta+e %aţă de regimurile radicale. )rganismul nu maieste nevoit să treacă prin „meta'olismul de n%ometare"$ e ecurile i recăderile sunt mult maiș ș

rare$ senzaţia de %oame e mult mai suporta'ilă$ iar ansele ca ilogramele pierdute să %ie numaiș

grăsime sunt mult mai mari. /e pare nsă că cel mai important aspect al scăderii treptate ngreutate este %aptul că o%eră su%icient timp pentru nsu irea unor noi deprinderi de alimentaţie$ș

mai sănătoase. #entru că$ dacă doriţi ca scăderea n greutate să ai'ă vreo ansă să devinăș

 permanentă$ tre'uie să %iţi dispus să adoptaţi un mod de viaţă compati'il cu noua greutate.

 (ine, dar eu îmi pierd răbdarea când e vorba de prorame lente) +u este totu i scăderea rapidășîn reutate mai bună decât lipsa oricărei măsuri?   #ierderea i recâ tigarea repetată n greutateș ș

este unul dintre cele mai periculoase lucruri la care vă puteţi epune organismul. devărul estecă a rămâne supraponderal este mai puţin periculos pentru sănătate decât acest e%ect de du-te-vino. #ierderea repetată n greutate ca urmare a unor regimuri dure$ urmată de recâ tigareaș

acesteia$ are ca urmare „topirea" ţesutului muscular. i$ pentru că ţesutul muscular este locul nȘ

care sunt arse grăsimile$ cu timpul veţi deveni din ce n ce mai puţin capa'il să slă'iţi. i maiȘ

ngri+orătoare sunt consecinţele psi*ologice. ndura ani de e ecuri repetate i umilinţă produceș ș

cicatrice emoţionale$ care deseori rămân pentru toată viaţa. /eduse de magia scăderii rapide ngreutate$ multe persoane reu esc să dea +os câteva ilograme la nceput$ dar s%âr esc inevita'ilș ș

 prin a pune la loc c*iar mai mult decât au slă'it. 4otu i aceasta nu ar tre'ui să ne %acă să uitămș

%aptul că supraponderalii au de %ăcut %aţă unor riscuri mari de m'olnăvire. Ei su%eră mai %recventde 'oli de inimă$ *ipertensiune$ dia'et$ 'oli ale vezicii 'iliare i cancer$ comparativ cu persoaneleș

care au o greutate corporală normală. 2e asemenea$ supraponderalii mor mai devreme. Heriţi-văsă deveniţi sclavii cântarului$ urmărind n %iecare zi apariţia rezultatelor pentru pro'leme a căror dezvoltare a necesitat ani de zile. Mai degra'ă adoptaţi un program de vieţuire sănătoasă. iȘ

narmaţi-vă cu ră'dare. Gezultatul %inal contează. Bluziile se vor risipi$ dar răsplata %inală va %isu'stanţială i de durată.ș

:* &E6I!'&ILE DE SLĂBI&E &  #a4cana $e,etelo$2minune

C*eltuim sume importante pe tot %elul de reţete de slă'ire$ care mai de care mai so%isticate$ maioriginale$ precum i pe o mulţime de accesorii pe care ele le prevăd$ nsă rezultatele continuă săș

%ie descura+atoare. #entru mulţi$ controlul cu succes al greutăţii corporale este mai di%icil deo'ţinut decât victoria asupra dependenţei de droguri$ tutun sau alcool.

 +-ar fi mai înţelept să te resemne#i pur i simplu i să rămâi supraponderal, în loc să treci de laș ș

o cură de slăbire la alta? 2acă e să alegi ntre a sări de la o reţetă de slă'ire la alta$ pierzândcâteva ilograme acum$ doar pentru a le recâ tiga câteva săptămâni mai târziu i a rămâneș ș

supraponderal$ atunci da$ e mai sigur să te resemnezi. Cercetările arată că e%ectul No-Nodegradează$ epuizează ţesuturile organismului$ n special mu c*ii i oasele. 3n cele din urmă$ș ș

corpul e atât de slă'it$ ncât devine suscepti'il la m'olnăvire i incapa'il să scape de ecesul deș

grăsime. /ar nu este periculos să rămâi supraponderal?  %i supraponderal nu este ceva sănătos.

reutatea ecesivă dăunează sănătăţii i scurtează viaţa. C*iar i numai 5 ilograme de ecesș ș ponderal pot produce sc*im'ări măsura'ile n economia organismului$ modi%icări care pot pune

?

Page 20: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 20/63

temelia 'olilor degenerative. 3n ceea ce prive te speranţa de viaţă$ pentru %iecare 5 ilograme deș

eces ponderal$ aceasta este redusă cu circa un an. /eci care ar fi soluţia? #ersoanele supraponderale tre'uie să- i revizuiască radical gândirea iș ș

atitudinea. /cenariul repetat n milioane i milioane de vieţi se des%ă oară cam n %elul următor:ș ș

supraponderalul se supune timp de câteva săptămâni celei mai noi reţete-minune pentru slă'ire$ punându- i %ermoar la gură$ ia o serie de pastile sau pilule iP *ocus-pocus$ greutatea ncepe săș ș

scadă. 1ictorie0 /ăr'ătoare0 Faine noi0 2ar după câteva zile de la terminarea curei aceste persoane i reiau o'iceiurile alimentare i modul de viaţă. 3n câteva săptămâni sau luni$ș ș

ilogramele pierdute sunt recâ tigate$ de o'icei cu un surplus. #rogramele de control al greutăţiiș

corporale e uează de cele mai multe ori pentru că nu sunt decât ni te soluţii temporare pentruș ș

 pro'leme de durată. Este timpul să dăm piept cu realitatea i să acceptăm %aptul că o'ezitateaș

este o 'oală serioasă$ care ne ameninţă viaţa. %i bine, m-aţi convins) $e trebuie să fac?  Gezolvarea o'ezităţii e mult mai mult decât o pro'lemă alimentară. semenea dia'etului$ *ipertensiunii arteriale$ alcoolismului sauta'agismului$ o'ezitatea necesită o a'ordare compleă$ care presupune multiple sc*im'ări nstilul de viaţă:- =n anga+ament pe viaţă. C*iar dacă vi se ntâmplă să su%eriţi uneori n%rângeri serioase sau să

ntreceţi măsura$ nu nseamnă că anga+amentul s-a anulat. Cu un anga+ament$ vă veţi putea ridicaatunci când cădeţi i ncepe din nou. Cu perseverenţă$ e ecurile vor deveni tot mai rare.ș ș

- Bdenti%icarea domeniilor-pro'lemă. 4re'uie să identi%icaţi i să sc*im'aţi acele deprinderi careș

 promovează o'ezitatea. sta poate nsemna măsuri simple$ ca eliminarea 'ăuturilor răcoritoaresau scăderea consumului de grăsimi i uleiuri$ dar poate nsemna i restructurarea completă aș ș

modului de *rănire i a stilului de viaţă. E posi'il să tre'uiască să găsiţi soluţii pentruș

evenimente i situaţii din trecutul dumneavoastră care v-au %ăcut să căutaţi un re%ugiu nș

mâncare.- 2isponi'ilitatea la sc*im'are are o importanţă covâr itoare. 4re'uie să vreţi să scăpaţi ecesulș

de ilograme$ nu doar pentru a vă %ace plăcut n oc*ii altora$ ci pentru a deveni mai atractiv pentru dumneavoastră n ivă. Citiţi cărţi i luaţi parte la seminarii pe teme de nutriţie$ alăturaţi-ș ș

vă celor ce o'i nuiesc să %acă regulat eerciţii %izice aero'ice i %aceţi-vă prieteni din persoaneleș ș preocupate de pro'leme de sănătate. Menţinerea greutăţii nu tre'uie să devină un scop n sine.Concentraţi-vă mai degra'ă e%ortul de m'unătăţire a stării de sănătate$ iar greutatea i va purtaș

singură de gri+ă.- sociaţi-vă unui grup-suport. /c*im'area deprinderilor de o viaţă este %oarte pro'a'il lucrul celmai di%icil pe care un om este c*emat să-l %acă$ iar riscul de e ec este %oarte crescut. #articipareaș

regulată la ntâlnirile cu grupul va mări considera'il ansele de succes. E%ortul concertat iș ș

spri+init din partea ec*ipei este o necesitate pentru cei cu peste > g n plus sau pentru.rupurile-suport dau un plus de motivaţie$ ntăresc *otărârea de a persevera.- ccentul pus pe sănătate. cordaţi ncredere numai planurilor de control al greutăţii corporalecare sunt n armonie cu principiile sănătăţii. ceste principii includ eerciţii %izice regulate$ un

mod de alimentaţie sărac n grăsime i 'ogat n %i're$ precum i o perspectivă$ o desc*idereș ș%izică$ intelectuală i psi*ică n măsură să vă satis%acă necesităţile din orice domeniu al vieţii.ș

Controlul greutăţii corporale tre'uie să constituie doar o parte a unei vieţi mplinite & nu doar  preocuparea ei de căpetenie. =n asemenea plan de vieţuire este realiza'il. Mulţi au reu it să-lș

aplice. #uneţi su%let i veţi reu i i dumneavoastră$ cu siguranţă.ș ș ș

=* BĂ'T'&ILE &Ă#.&IT.A&E &  6ene$a,ia ca$0oga8oas/

eneraţia noastră a a+uns să consume mai multe 'ăuturi răcoritoare decât apă. Gomânul de astăziconsumă$ n medie$ două sticle cu 'ăuturi răcoritoare pe zi$ i acest lucru este vala'il i n dreptulș ș

%emeilor i copiilor. Mulţi i %ac gri+i cu privire la implicaţiile pe care această situaţie le-ar puteaș ș

avea asupra sănătăţii. (ine, dar oare nu constituie băuturile răcoritoare un mi!loc mai eficient pentru a-i a!uta peoameni să bea mai multe lichide?  8uaţi un pa*ar de apă$ adăugaţi -, linguriţe de za*ăr$

,>

Page 21: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 21/63

amestecaţi apoi n lic*id o anumită com'inaţie de c*imicale i veţi o'ţine o 'ăutură răcoritoare.ș

portul ecesiv de za*ăr al 'ăuturilor răcoritoare produce cel puţin 5 e%ecte secundare nedorite:- 2ezec*ili'rarea 'alanţei nutritive. ) 'ăutură răcoritoare conţine ntre ,> i > caloriiș

 provenite din za*ăr$ nsă nici un %el de alte su'stanţe nutritive. ) %emeie adultă care nu depunee%orturi %izice deose'ite are nevoie de numai .,>>-.6>> de caloriiAzi pentru a- i menţineș

greutatea optimă i a- i păstra sănătatea. 2acă această %emeie 'ea ,- 'ăuturi răcoritoare$ rezultăș ș

că porţia sa de *rană pentru ziua respectivă este considera'il mic orată$ deci i aportul deș ș

su'stanţe nutritive. Cu timpul$ acest dezec*ili'ru i poate mpinge statusul nutriţional pemarginea prăpastiei. 8a %el stau lucrurile i n cazul 'ăr'aţilor sedentari$ cu un necesar caloric deș

.6>>-,. @>> de caloriiAzi.- 2epunerea ecesivă de grăsime. 3n cazul n care caloriile provenite din 'ăuturile răcoritoaresunt adăugate celor provenite din alimente$ ecesul caloric se va depune su' %ormă de grăsime.- 2esta'ilizarea nivelului za*ărului sangvin. Caloriile provenite din za*ăr pătrund prea repede ntorentul sanguin din cauza lipsei %i'relor alimentare$ crescând nivelul za*ărului din sânge iș

 provocând o cre tere temporară a disponi'ilului de energie. 2ar atunci când nivelul za*ăruluiș

sanguin cre te$ pancreasul eli'erează n sânge insulina$ pentru a readuce la normal nivelulș

za*ărului$ aceasta producând o scădere a energiei disponi'ile. ceastă succesiune de evenimente

 'ioc*imice %avorizează intrarea ntr-un cerc vicios$ n care se consumă la intervale scurte 'ăuturirăcoritoare i gustări dulci de tot %elul.ș

- 3ncetinirea digestiei. 3n momentul n care o 'ăutură dulce a+unge ntr-un stomac ocupat cu prelucrarea altor alimente$ digestia se ncetine te sau se opre te „automat"$ până ce noile caloriiș ș

sunt „rezolvate". 7inenţeles că o singură 'ăutură răcoritoare$ 'ăută la ocazii$ nu ridică pro'lemedeose'ite$ nsă$ dacă aceste 'ăuturi se 'eau de mai multe ori pe zi$ stomacul are de %ăcut %aţăunui e%ort mult mai mare decât n mod normal$ iar digestia este ngreunată.- Cre terea secreţiei acide a stomacului. 7ăuturile răcoritoare car'ogazoase cresc secreţia de acidș

la nivelul stomacului. ceastă cre tere se produce$ de o'icei$ după ce 'ăutura respectivă a părăsitș

stomacul$ ceea ce produce a a-numitul e%ect deș rebound  secretor acid. +u-i de mirare că băuturile 1dietetice2 devin tot mai populare) Sunt ele o soluţie satisfăcătoare?

ceste 'ăuturi rezolvă pro'lema za*ărului$ dar dau na tere altor motive de ngri+orare. ditiviiș%olosiţi pentru a da culoare$ aromă sau pentru a ndulci ori conserva aceste 'ăuturi au deseori une%ect iritant asupra mucoasei stomacului. =nele dintre aceste su'stanţe sunt su'stanţe c*imice$ pecare organismul tre'uie să le detoi%ice i apoi să le elimine. Ma+oritatea 'ăuturilor răcoritoare$ș

%ie dietetice sau nu$ conţin acid %os%oric$ o su'stanţă c*imică puternică$ %olosită la gravareasticlei. Consumul de %os%or este oricum prea ridicat n zilele noastre$ organismul %iind silit săelimine ecesul pe cale renală$ prin com'inarea %os%orului cu calciul. vând n vedere temerile$de alt%el ndreptăţite$ pe care răspândirea osteoporozei le stârne te$ %aptul că %iecare 'ăuturăș

răcoritoare pe care o consumăm conţine o cantitate de %os%or care$ prin eliminare$ ia cu el i puţinș

calciu$ poate constitui un risc prea mare pentru noi.  Atunci care este calea cea mai siură deacoperire a nevoii de lichid a oranismului? pa este 'ăutura per%ectă. <u conţine nici o calorie$

nu necesită nici un %el de e%ort de digestie$ nu irită tu'ul digestiv i este mediul ideal pentrușdes%ă urarea proceselor vitale.ș $âtă apă ar trebui să bem? /u%icient pentru ca urina să rămânădecolorată & 6- pa*areAzi.

>* 6'STĂ&ILE &  'n 4o4o$ de $umeg/to$i

mericanii c*eltuiesc cca > miliarde de dolari n %iecare an pe gustări sărate$ cum ar %i carto%ii pai$ %loricelele de porum' etc.$ i cel puţin ncă pe atât pe gustări dulci. 3n ce ne prive te pe noi$ș ș

românii$ ci%rele sunt cu siguranţă mai mici$ nsă$ la nivel individual$ consumul de gustări luatentre mese tinde să rivalizeze cu cel al americanilor.

 /ar nu-i a a că avem nevoie de ustări? Am au#it că e dificil să obţii toate substanţele nutritiveș

de care ai nevoie fără aceste ustări. ceastă părere i are o'âr ia n constatările desprinse dinș șstudii %ăcute asupra copiilor care nu primesc su%icientă *rană la mesele principale sau cărora nu lise %ace su%icient de %oame pentru a consuma toate caloriile de care au nevoie. 3n ceea ce ne

,

Page 22: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 22/63

 prive te$ suntem %oarte puţini cei care realmente tim ce este %oamea. 3n zilele noastre$ copiii suntș ș

alimentaţi aproape continuu ncă de la na tere$ lucru care$ n anii de mai târziu$ devine un o'iceiș

care ne %ace să ne asemănăm cu rumegătoarele.3otu i ustările frecvente a!ută la ţinerea în frâu a apetitului, nu-i a a?ș ș  Mănânci câte un pic la%iecare -, ore i ast%el nu ţi se mai %ace %oame$ nu mai mănânci peste măsură i ast%el nu te maiș ș

ngra i0 Gealitatea este că 'ăuturile i gustările servite ntre mese pot %urniza c*iar mai multeș ș

calorii decât necesarul pentru ntreaga zi. /ă presupunem$ spre eemplu$ că la gustarea de la orazece 'eţi o ca%ea cu smântână i za*ăr i o gogoa ă cu gem. /ă adăugăm o 'ăutură răcoritoare iș ș ș ș

un 'aton de ciocolată$ servite n primele ore ale după-amiezii$ plus gustarea din orele târzii aledupă-amiezii$ %ormată dintr-o ca%ea cu smântână i cu za*ăr$ luată cu trei 'iscuiţi. 3n %ine$ să maiș

adăugăm ceea ce se mănâncă de o'icei n timpul urmăririi programului 41: o 'ăuturărăcoritoare$ zece carto%i pai i cinci uscăţele cu 'rânză. 2acă cele enumerate până acum vă sunăș

%amiliar$ este cazul să vă %aceţi gri+i$ pentru că aceste gustări totalizează un surplus de .5>> decaloriiAzi. <u degea'a se spune: „Cu cât sunt mai mari gustările$ cu atât vor %i mai mari

 pantalonii". Mulţi au descoperit că secretul do'ândirii controlului asupra greutăţii corporale esterenunţarea la orice gustare servită ntre mese.

 (ine, dar eu personal nu pot supravieţui o #i întreaă fără să apele# la aceste ustări-stimulent&

Este %oarte posi'il să %ie a a$ nsă lucrurile stau ast%el pentru că v-aţi deprins să consumaţișalimente ra%inate$ sărace n %i're i 'ogate n za*ăr$ precum i prea puţine *idrocar'onateș ș

(glucide! complee (amidonuri!. st%el$ un mic de+un %ormat din %ulgi de cereale ndulcite i sucș

de portocală (sau dintr-o ca%ea i o gogoa ă! va %i %oarte repede digerat. Ja*arurile vor treceș ș

rapid n sânge$ crescând nivelul za*ărului sanguin i determinând o scurtă stare de 'ine. ceastaș

nsă nu durează prea mult$ pentru că$ de ndată ce scade nivelul za*ărului n sânge$ se instaleazăo stare de slă'iciune$ de vlăguire a a de marcată$ ncât parcă strigă să %ie alinată cu o nouăș

 'ăutură sau gustare. i ciclul se repetă. #e de altă parte$ un mic de+un %ormat din cereale integraleȘ

%ierte$ pâine integrală sau ra*am i câteva %ructe proaspete$ consumate ca atare$ este n măsurăș

să %urnizeze un %lu continuu de energie pe tot parcursul dimineţii. 3n mod similar$ un prânz 'ogat n *idrocar'onate complee i %i're va realiza acela i lucru pentru ntreaga perioadă aș ș

după-amiezii."reţi să spuneţi că nu avem nevoie de ustări? )'iceiul de a gusta ntre mese nu este nimic maimult decât un o'icei. doptarea unui program regulat de mese i alegerea pentru %iecare masă aș

alimentelor adecvate vor reduce mult nevoia de a mai mânca ceva ntre mese. Ceea ce este nsă iș

mai important este %aptul că cei care iau regulat prânzuri simple$ %ormate predominant din *ranăvegetală 'ogată n %i're$ ngăduind stomacului să se odi*nească după %iecare masă$ au mai puţine

 pro'leme digestive. Bdeal ar %i ca mesele să %ie spaţiate la intervale de 5-6 ore una de alta. Aveţi vreo suestie pentru a re#ista tentaţiei de a usta ceva între mese? 7eţi un pa*ar mare cuapă. pa nu conţine nici o calorie i nu necesită nici un e%ort de digestie. Ea trece pur i simpluș ș

 prin organism$ clătind totul. 2acă simţiţi că aceasta nu este su%icient$ puteţi mânca un %ruct proaspăt sau câteva legume mici$ crude. Metoda cea mai 'ună de a rezista tentaţiei gustărilor este

de a vă aminti câte calorii economisiţi a'ţinându-vă i ce important e acest %apt pentrușmenţinerea unei greutăţi corporale normale. 3n plus$ veţi putea mânca o cantitate mai mare de*rană adevărată la următoarea masă.

@* EE&#IŢI'L FI5I# &  &e,eta ideal/ 4ent$u vindeca$ea o0e8it/,iiG me$sul 4e os

3n zilele noastre$ %orma %izică este %oarte la modă. 7ăr'aţi i %emei$ tineri i mai puţin tineri$ toţiș ș

ar dori să rivalizeze cu atletul de pe micul ecran$ care- i pune cu mândrie n valoareș

ec*ipamentul i mai ales mu c*ii. 2in păcate nsă$ marea ma+oritate a concetăţenilor no tri suntș ș ș

teri'il de răma i n urmă la acest capitol.ș

$ând aud că trebuie să aler 4. 5m ca să consum caloriile dintr-o înheţată cu fructe, mă

întreb6 17a ce-mi folose te să tiu toate acestea?2ș ș  Eistă i alternative: puteţi arde aceste caloriișdormind timp de 5 ore sau privind timp de , ore la 41. <ecazul este$ desigur$ că ziua nu aresu%icient de multe ore ca să poţi consuma dormind ecesul caloric adus de ng*eţată. Corpul

,,

Page 23: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 23/63

dumneavoastră este un motor care %uncţionează tot timpul. 8elanti-ul acestui motor se nume teș

rata meta'olică 'azală (GM7!. Cu cât viteza de %uncţionare a motorului este mai mare$ cu atât seva consuma mai mult com'usti'il. 3n situaţia n care aportul de com'usti'il este ntrerupt (cu altecuvinte$ nu se consumă su%iciente calorii!$ intră n acţiune un mecanism interior care mic oreazăș

viteza de %uncţionare n relanti  a organismului. ceasta permite consumarea mai lentă acom'usti'ilului disponi'il. ceastă capacitate a organismului e vitală n condiţii de n%ometare$nsă le +oacă i multe %este celor care ncearcă să scadă n greutate.ș

 Poate fi prevenită această reacţie? 2a$ prin activitate %izică. ceasta accelerează rata meta'olicăa organismului. 3n plus$ pe lângă %aptul că n timpul eerciţiului %izic sunt arse mai multe calorii$acest e%ect continuă timp de câteva ore după ncetarea e%ortului %izic. cesta e i motivul pentruș

care ne simţim mai energici atunci când %acem eerciţii %izice. Bar GM7 a organismului re%lectăaceasta. doptarea unui program regulat de eerciţii %izice a+ută la nlăturarea ilogramelor suplimentare prin „nviorarea" meta'olismului$ ceea ce determină arderea mai rapidă a caloriilor.

 % adevărat că odată cu îmbătrânirea mu chii se transformă în răsime?ș   Mu c*ii nu seș

trans%ormă n grăsime. a ceva este o imposi'ilitate %iziologică. 4otu i$ pe măsură ceș ș

m'ătrânim i devenim mai puţin activi$ mu c*ii ni se atro%iază i GM7 se ncetine te. Caloriileș ș ș ș

ncep să %ie arse mai puţin e%icient$ iar grăsimea ncepe să se acumuleze. ) parte din grăsime este

depozitată n spaţiile din +urul %i'relor musculare$ dând ast%el impresia că mu c*ii respectivi s-auștrans%ormat n grăsime. E %oarte important să nţelegem %aptul că mu c*ii ard grăsimea. st%el$ș

cu cât dispunem de mai mult ţesut muscular$ cu atât grăsimea va %i arsă mai repede i maiș

e%icient. +u cumva acesta este motivul pentru care bărbaţii pot mânca mai mult i totu i pot pierde maiș ș

u or din reutate decât femeile?ș  Este adevărat$ i acesta este ncă un motiv pentru care eerciţiulș

%izic este atât de util pentru controlul greutăţii corporale. Eerciţiul %izic dezvoltă mu c*ii$ iar ș

mu c*ii ard grăsimea. #e de altă parte$ lipsa eerciţiului %izic$ com'inată cu o cură de slă'ireș

strictă$ va determina pierderea unei părţi de ţesut muscular. 2acă această situaţie persistă timpndelungat$ la un moment dat va deveni aproape imposi'il ca greutatea să mai scadă.Sunt suficiente 9: de minute de exerciţiu fi#ic, de trei ori pe săptămână?   #entru cei care i-auș

redo'ândit greutatea ideală i se a%lă ntr-o 'ună %ormă %izică$ poate %i su%icient. 3nsă persoaneleșsupraponderale tre'uie să ţintească mai sus & cel puţin o oră zilnic.$are este cel mai bun exerciţiu fi#ic Eerciţiul cel mai 'un i cel mai sigur este mersul pe +os;ș

notul se a%lă %oarte aproape de acesta$ pe locul doi. #ersoanele antrenate pot opta$ desigur$ pentrueerciţii mai solicitante. 3ncepeţi treptat cu ceea ce sunteţi n stare să %aceţi. <u este c*iar atât deimportant cât de repede mergeţi. Ceea ce contează este distanţa totală parcursă i durataș

activităţii. =nii tre'uie să nceapă cu numai cinci minute o dată$ de câteva ori pe zi. Cel caremerge pe +os timp de 5 minute$ cărând cu sine ,5 g de eces ponderal$ va arde mai multe caloriidecât o altă persoană care transportă pe aceea i distanţă o povară de numai > g de ecesș

 ponderal. 2acă vreţi să slă'iţi$ tre'uie să vă intraţi n %ormă. #orniţi cu dreptul nainte iș

continuaţi să vă %eriţi de o'ezitate$ mergând pe +os o viaţă ntreagă.

-* #AL.&IILE &  Des4$e cum se const$uiesc 0om0ele calo$ice

/e ntâmplă să luăm alimente sănătoase$ *rănitoare i să le trans%ormăm n 'om'e calorice. Esteș

simplu. i o %acem %ără să ne mai gândim. 8uaţi$ de eemplu$ un măr. Conţine vitamine$Ș

minerale$ %i're i numai K5 de calorii. 2acă am mânca mereu merele a a cum le culegem dinș ș

 pom$ n-am avea nici o pro'lemă. 2ar nouă ne place să le presărăm cu za*ăr i scorţi oară i să leș ș ș

%ier'em nă'u it$ du'lând numărul de calorii. /au să le stoarcem sucul$ nlăturând %i'rele iș ș

concentrând caloriile. i mai populară a devenit plăcinta cu mere & ncă o asemănare cuȘ

americanii$ pentru care plăcinta cu mere se a%lă la loc de cinste$ alături de mamă$ steagul naţionali 'asc*et. Cu toate că este un dezastru nutriţional & o %elie conţine 6>> de calorii0ș

 A putea mânca o mulţime de mere în locul unei felii)ș 1edeţi$ aici e pro'lema. r tre'ui sămâncaţi opt mere pentru a o'ţine acela i număr de calorii. 7inenţeles că nu veţi putea mânca optș

mere odată. 2upă două-trei$ cei mai mulţi simţim că este de a+uns. /au *aideţi să luăm carto%ul.

,

Page 24: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 24/63

cesta este un aliment etrem de *rănitor. 1reţi să tiţi cât de valoros este Ei 'ine$ n urmă cuș

câţiva ani$ un om de tiinţă a %ăcut un eperiment. 4imp de un an de zile$ nu a mâncat nimicș

altceva decât carto%i. 3n mod surprinzător$ la s%âr itul eperimentului era per%ect sănătos i plinș ș

de energie. ândiţi-vă nsă la modul n care mâncăm astăzi carto%ii. =n carto% mare$ de ,,5 g$conţine singur cca @> de calorii. 2ar cine %olose te carto%ii ca atare /e pră+esc n ulei$ se punș

 pe ei smântână$ unt$ ca caval$ se asociază cu %ripturi. i acesta este numai vâr%ul ais'ergului.ș Ș

/alatele verzi sunt stropite cu generozitate cu dresuri uleioase. Ma+oritatea %ructelor sunttrans%ormate n sucuri sau plăcinte ori s%âr esc prin a %i conservate n sirop concentrat$ su' %ormăș

de compot. C*iar i atunci când gătim zarzavaturile$ le adăugăm unt sau diverse sosuri$ care leș

du'lează i c*iar triplează numărul de calorii.ș

 (ine, i care ar fi soluţia?ș  3ncepeţi prin a mânca mai multe alimente naturale$ gătite cât maisimplu. #rintre acestea$ pot %i incluse produsele pe 'ază de cereale$ cum ar %i pâinea integrală$cerealele integrale %ierte$ preparatele din orez i paste. 4ot aici pot %i incluse i zarzavaturileș ș

 proaspete de orice %el. lte opţiuni ecelente sunt toate varietăţile de carto%i$ precum iș

legumele$ n special %asolea$ soia$ mazărea i lintea. Găs%ăţaţi-vă cu %ructe. )ri de câte ori aveţiș

 posi'ilitatea$ mâncaţi %ructe proaspete$ ntregi$ %ără să le adăugaţi za*ăr. Mâncând o portocală nloc să-i 'eţi numai sucul$ veţi o'ţine mai multe elemente nutritive i mai multe %i're i n acela iș ș ș

timp vă veţi ncărca organismul cu mai puţine calorii. 3n starea lor naturală$ alimentele sunt 'ogate n %i're i sărace n calorii. Genunţând la aceste 'om'e calorice$ cel puţin n cea mai mareș

 parte a timpului$ vă veţi putea permite să consumaţi o cantitate mai mare de *rană$ să vă simţiţimai sătui i totu i să continuaţi să scădeţi n greutate. 3n de%initiv$ apetitul i gusturile nu suntș ș ș

nnăscute & ele sunt nvăţate i cultivate$ a a că pot %i sc*im'ate. C*eia succesului e i aiciș ș ș

nlocuirea o'iceiului rău cu unul 'un i repetarea celui 'un din nou i din nou$ cu persistenţă iș ș ș

*otărâre. 1ă dorim succes.

-* 6&E'TATEA IDEALĂ &  #ont$ove$sa g$eut/,ii o4time

„<u sunt o'ez"$ o'i nuia să spună un mare comic. „#ur i simplu sunt prea scund pentruș ș

greutatea mea". Gealitatea este nsă că$ %ie că sunt scunzi sau nalţi$ %oarte puţini oameni sunt

mulţumiţi cu greutatea lor.$um pot afla dacă reutatea mea se încadrea#ă în limite normale?  reutatea corporală este ocaracteristică %oarte individuală$ nsă eistă anumite criterii pe 'aza cărora se poate sta'ili cudestulă precizie greutatea ideală pe care ar tre'ui s-o ai'ă cineva. #rin de%iniţie$ a %i o'eznseamnă a depă i cu ,>D greutatea ideală. st%el$ o persoană cu o greutate ideală de K> g va %iș

o'eză din momentul n care depă e te g. #e de altă parte$ a %i supraponderal nseamnă a-ţiș ș

depă i greutatea ideală cu >-?D. #ersoana noastră ipotetică$ cu o greutate ideală de K> g$ va %iș

supraponderală la o greutate de KK- g. ) altă modalitate simplă de apreciere a ncadrării nlimitele greutăţii ideale sau n o'ezitate este calcularea indicelui de masă corporală (BMC!$ după%ormula: BMC S ..ABT$ unde .. S greutatea actuală n g$ iar BT S pătratul nălţimii n metri.1alorile normale ale BMC pentru %emei sunt de maimum ,@-,5$ iar pentru 'ăr'aţi$ de maimum,5-,K. 1alori mai mari decât acestea$ dar mai mici de > denotă prezenţa unui eces ponderalcompati'il cu supraponderalitatea$ iar valori mai mari de > semni%ică eistenţa o'ezităţii %rance.Cum se determină greutatea „ideală" ceasta poate %i evaluată pe mai multe căi. ) modalitate ar %i aceea de a studia ta'elele marilor companii de asigurări$ care sunt interesate n a descoperi%actori predictivi ai longevităţii. ceste companii au descoperit că anumite legături & deveniteast%el „ideale" & ntre nălţime i greutate se corelează 'ine cu o speranţă de viaţă optimă.ș

 +u există i căi mai simple de a calcula reutatea idealăș 7a da. Bat-o pe cea mai %idelă:- #entru 'ăr'aţi & socotiţi @5 g pentru 5> cm nălţime. poi$ pentru %iecare cm de nălţime caretrece de 5> cm$ adăugaţi g la greutatea ideală. st%el$ pentru un 'ăr'at cu o nălţime de Kcm$ greutatea ideală va %i de @5U, S K g.

- #entru %emei & socotiţi tot @5 g pentru 5> cm nălţime$ la care adăugaţi tot g pentru %iecarecm peste 5> cm$ nsă pentru %iecare 5 cm peste 5> cm scădeţi g din greutatea ideală. st%el$

,@

Page 25: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 25/63

 pentru o %emeie cu o nălţime de 65 cm$ greutatea ideală va %i @5U5 S 6>$ din care scădem S i o'ţinem valoarea de 5K g.ș

$unosc unele persoane ; în special sportivi ; care, de i nu sunt supraponderale, nu seș

încadrea#ă în aceste limite) Este adevărat$ i tocmai de aceea %ormulele de calculare a greutăţiiș

ideale sunt doar orientative. Hot'ali tii$ de eemplu$ au o masă musculară mai dezvoltată i maiș ș

densă decât oamenii o'i nuiţi. 3n acela i timp$ ace ti sportivi poartă cu ei %oarte puţină grăsime.ș ș ș

cesta este i motivul pentru care cea mai precisă modalitate de a măsura cantitatea de grăsimeș

din organism este cântărirea *idrostatică (su' apă!. răsimea plute te pe apă i de aceeaș ș

cântăre te mai puţin su' apă. /e poate calcula ast%el cu destulă eactitate ce procent din greutateaș

corporală este reprezentat de grăsime.=n +ucător de %ot'al era nemulţumit de %aptul că n ciuda e%orturilor sale de a se ncadra nlimitele greutăţii ideale$ cântarul se ncăpăţâna să-i arate ci%re care depă eau mereu aceastăș

greutate. 3n cele din urmă$ cuiva i-a venit ideea de a-l cântări su' apă$ descoperindu-se ast%el că procentul de grăsime din corpul său era de numai 5D. (3n mod normal$ >-5D din greutateaunui 'ăr'at este reprezentată de grăsime. #entru %emei$ 5-,>D.!'nde mă pot cântări sub apă? 2in păcate$ acest lucru necesită amena+ări speciale$ %iind deci mai

 puţin accesi'il. Eistă nsă un test mai simplu i mai practic: testul pliului cutanat. Cu a+utorulș

unui %el de compas$ speciali tii pot măsura grosimea pliurilor cutanate n di%erite zone aleșcorpului. poi$ cu a+utorul unor ta'ele speciale$ se poate calcula cu destulă eactitate cantitateade grăsime din organism. ) variantă simpli%icată a acestui test poate %i eecutată de oricine. /e

 prinde ntre degetul mare i cel arătător pielea i grăsimea de su' ea din regiunea a'dominalăș ș

stângă$ imediat su' ultima coastă$ i se strânge. 2acă spaţiul dintre cele două degete depă e te ,ș ș ș

cm$ e cazul să luaţi lucrurile n serios. )'ezitatea este periculoasă. =rmând-o ndeaproape$ vin 'oala i neputinţa. 2upă renunţarea la %umat$ redo'ândirea i păstrarea greutăţii ideale este ceaș ș

mai mare %avoare pe care v-o puteţi %ace.

--* F.&!'LA #A&E ' DĂ 6&E I#I.DATĂ sau cum s/ m/n<nci mai mult i s/Ș șc<nt/$e ti mai 4u,inș

3n ciuda nenumăratelor variante de cure de slă'ire mai vec*i sau mai noi$ aproape cinci milioanede români continuă să %ie o'ezi.Sună înri!orător&  %xistă i o faţetă mai luminoasă?ș  Eistă. 2e %apt$ %iecare supraponderal esteun potenţial normoponderal$ ncorsetat n straturile descura+ării$ lăcomiei i ignoranţei. 4re'uieș

să descoperim i să scoatem la lumină această persoană specială dinăuntrul nostru.ș

$um se poate face acest lucru? doptând un mod de viaţă capa'il să păstreze starea de sănătate$să mărească disponi'ilul de energie$ să scadă riscul de m'olnăvire$ să reducă 'ugetul alimentar i să le permită celor ce-l adoptă să mănânce cât de mult vor$ %ără să se ngra e nici măcar cu unș ș

ilogram$ci dimpotrivă$ să piardă ilogramele inutile %ără să se simtă n%ometaţi. (ine, dar a a ceva e imposibil&ș  <u tocmai. Ecesul ponderal apare atunci când caloriile ingeratedepă esc numeric caloriile %olosite de organism pentru menţinerea %uncţiilor vitale i activitate.ș ș

cest eces caloric este depozitat su' %ormă de grăsime. #entru %iecare K.K>> de caloriiacumulate n eces$ se depozitează câte un ilogram de grăsime. /impla adăugare a unei mici

 'ucăţi de unt (>> calorii! la dieta zilnică va totaliza un eces ponderal de @$5 g ntr-un an dezile. #e de altă parte$ ecluderea desertului din dietă timp de o săptămână (5>> calorii mai puţinn %iecare zi! vă va u ura de aproape o +umătate de ilogram de grăsime. /ecretul succesuluiș

constă n descoperirea unei modalităţi de a consuma mai puţine calorii$ n loc de mai puţină*rană.

 /ar sună contradictoriu) 8umea noastră este plină de contradicţii. Jiarele$ revistele i ecraneleș

televizoarelor sunt pline de persoane atrăgătoare$ suple$ dar i de reclame color pentru alimenteș

dintre cele mai concentrate$ care ngra ă. Bndustria alimentară i producătorii privaţi ne o%eră totș ș

mai multe produse %rumos am'alate$ cu mare densitate calorică$ i n acela i magazin poţi găsiș șreviste care %ac reclamă ultimei cure de slă'ire. Gestaurantele „%ast-%ood" ne ispitesc aproape la%iecare colţ de stradă cu produsele lor „la pac*et"$ din care nsă lipse te ceea ce e mai importantș

,5

Page 26: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 26/63

 & *rana adevărată. 4e*nologia alimentară modernă a trans%ormat alimentele ie%tine$ sărace ncalorii i voluminoase n adevărate 'om'e calorice concentrate$ ie%tine i cu volum redus. st%el$ș ș

a devenit posi'il să consumi ntregul ec*ivalent caloric al unui prânz luând numai câtevam'ucături. <u-i de mirare că oamenii nu se satură cu atât$ a+ungând să se supraalimenteze.$um este posibil a a ceva?ș  /ă luăm eemplul s%eclei de za*ăr. #rin ra%inare$ sunt ndepărtate%i'rele i celelalte su'stanţe nutritive$ ast%el că din K ilograme de s%eclă de za*ăr se o'ţine gș

de „za*ăr pur". cest za*ăr$ lipsit de valoare nutritivă$ este consumat apoi mpreună cu 'ăuturilerăcoritoare$ plăcintele$ pră+iturile$ cerealele semipreparate$ ng*eţata$ dulceaţa$ +eleurile$ gemurilei 'om'oanele. Ja*ărul$ mpreună cu alţi ndulcitori ra%inaţi$ %urnizează astăzi peste ,>D dinș

caloriile consumate. /au *ai să luăm grăsimile i uleiurile. 2atorită volumului său$ este aproapeș

imposi'il să consumi prea multe calorii mâncând porum'. 3nsă te*nologia modernă ia @ tiuleţiș

de porum' i etrage din ei o lingură de ulei$ care poate %i ng*iţită dintr-o dată$ mpreună cu celeș

> calorii pe care le conţine. răsimile i uleiurile etrase %urnizează alte ,>D din necesarulș

caloric al unei zile. 8a rândul lor$ cerealele$ +e%uite de %i'rele i su'stanţele nutritive pe care leș

conţin n stare naturală$ pot %i trans%ormate n alcool$ acesta %urnizând alte nouă procente decalorii goale$ pe care mulţi adulţi le consumă n %iecare zi. 4rageţi linie i adunaţi. 1eţi %i surprinsș

să constataţi că peste 5>D din alimentaţia modernă constă din calorii ra%inate i concentrate$ș

despuiate de vitalele su'stanţe nutritive i de valoroasele %i're & o %ormulă sigură pentrușngră are.ș

 A adar, ce am de făcut ca să slăbesc?ș 2acă vă place să mâncaţi$ dar doriţi să slă'iţi$ atuncimâncaţi mai multe:- Jarzavaturi proaspete sau nă'u ite$ nsă %olosiţi cu prudenţă sosurile pentru salate.ș

- Cereale integrale & %ierte$ coapte$ orez 'run$ pâine integrală$ paste %ăinoase din %ăină integrală.- 4u'erculi$ legume$ verdeţuri & carto%i$ dovlecei$ toate varietăţile de %asole$ linte i mazăre.ș

- Hructe proaspete$ ntregi.ceste alimente$ consumate ca atare$ %ără prea multe adaosuri$ sunt n măsură să vă sature$ sunt*rănitoare$ ie%tine i conţin puţine calorii.ș

Mâncaţi mai puţine:

- limente ra%inate$ prelucrate i concentrate. cestea sunt costisitoare$ 'ogate n calorii i săraceș șn %i're i su'stanţe nutritive.ș

- <uci$ carne i produse lactate concentrate. 2e i aceste alimente sunt *rănitoare$ ele conţinș ș

totu i prea puţine %i're i reziduuri$ %iind$ pe de altă parte$ %oarte 'ogate n grăsime i calorii.ș ș ș

Carnea i 'rânzeturile$ spre eemplu$ conţin ntre 6> i >D grăsime.ș ș

lte sugestii utile:- 7eţi apă. #uteţi varia$ 'ând n locul apei ceaiuri nendulcite din plante aromate sau apăminerală. #ăstraţi 'ăuturile car'ogazoase pentru ocazii speciale.- Mergeţi zilnic pe +os$ n pas vioi. #erseveraţi până a+ungeţi să mergeţi >-6> de minutecontinuu$ %ără să o'osiţi sau să simţiţi că nu aveţi su%icient aer.- tenţie la momentele de slă'iciune. 2acă sunteţi genul de om care$ după ce mănâncă o

 pră+itură$ nu se mai poate opri$ nu mâncaţi prima pră+itură. <u cumpăraţi alimente-pro'lemă.1eţi %i mai puţin ispitit dacă nu le veţi avea n prea+mă. 2acă vă simţiţi plictisit$ inutil sau singur$ie iţi la o plim'are$ tele%onaţi unui prieten de năde+de sau o%eriţi-vă un ospăţ de alimente naturaleș

- struguri$ pepeni$ %ructe proaspete sau uscate$ carto%i copţi sau orice altceva de %elul acesta.- Conectaţi-vă la resursele spirituale. 2ivinitatea nu a creat nici un om ca să %ie un nimeni. El te-acreat i pe tine ca să te 'ucuri de sănătate i prosperitate. Este timpul să renunţaţi la aceleș ș

regimuri de slă'ire dezec*ili'rate$ de semi-n%ometare$ care v-au lăsat cu gustul amar alinutilităţii$ i cu o po%tă de mâncare i mai mare. E timpul să vă nsu iţi acel mod de viaţă capa'ilș ș ș

să vă sc*im'e deprinderile i să vă desc*idă calea spre o sănătate mai 'ună i dura'ilă. Cura+ulș ș

de a vă deta a de curentul mulţimii i a alege alimentele cu adevărat 'une vă va %i răsplătit cuș ș

 posi'ilitatea de a mânca mai mult i de a continua să slă'iţi cu A, - g pe săptămână. Merită$ș

nu-i a aș

ALI!ETAŢIA

,6

Page 27: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 27/63

-1* A!ID.'L + 'n nou su4e$sta$

limentele 'ogate n amidon (amidonoase!$ multă vreme evitate pe motiv că ngra ă$ au a+unsș

noile superstaruri ale galaiei gastronomice. =ltima noutate n materie de nutriţie este aceea cădrumul spre o sănătate mai 'ună este pavat cu carto%i$ paste %ăinoase$ orez$ %asole i pâine.ș

 (ine, dar cu proteinele cum rămâne?  tiam că, pentru a fi sănăto i, avem nevoie în primul rând Ș ș

de proteine, i încă de foarte multe, nu-i a a?ș ș 2eoarece mu c*ii sunt %ormaţi predominant dinș proteine$ mult timp oamenii au luat de 'ună recomandarea de a consuma cât mai multe proteine pentru a %i sănăto i i puternici. )rganismul uman se aseamănă nsă cu o ma ină: odatăș ș ș

construită$ ea are nevoie doar de mici adaosuri$ din când n când$ pentru a %i menţinută n stare de%uncţionare. 3n mod similar$ organismul unui adult are nevoie de cantităţi relativ scăzute de

 proteine pentru necesităţile zilnice de ntreţinere & @@-6 gAzi. 3nsă lucrul de care orice ma inăș

are nevoie regulat este 'enzină de 'ună calitate. 8a %el i organismul nostru are nevoie de unș

com'usti'il cu ci%ră octanică ridicată$ care să ardă complet i care să-l menţină n stare deș

%uncţionare continuă. cest com'usti'il ideal este amidonul$ un *idrocar'onat (glucid! comple. +u-i a a că i răsimea are rol de combustibil?ș ș  3n general$ grăsimea este un com'usti'il derezervă$ pe care-l purtăm cu noi ca pe un 'aga+. Este rezervorul cu com'usti'il. 2acă se ntâmplă

să i se epuizeze com'usti'ilul o'i nuit (*idrocar'onatele!$ organismul %ace apel la aceastășrezervă. răsimea nu arde nsă la %el de curat i complet ca *idrocar'onatele i nici nu e la %el deș ș

e%icientă din punct de vedere energetic.$e sunt hidrocarbonatele?  Fidrocar'onatele (sau glucidele! sunt za*arurile i amidonurile dinș

alimentele pe care le mâncăm. Mulţi nu nţeleg ce legătură eistă ntre za*aruri i amidonuri iș ș

ncurcătura devine i mai mare atunci când se %olosesc termeni ca *idrocar'onate (glucide!ș

simple i *idrocar'onate complee. 3n general vor'ind$ *idrocar'onatele simple sunt za*arurile$ș

iar *idrocar'onatele complee sunt amidonurile. 4oate *idrocar'onatele (atât za*arurile$ cât iș

amidonurile! sunt descompuse de enzimele digestive până la stadiul de glucoză. ceastă glucozăeste a'sor'ită din intestin n sânge$ %iind %olosită pentru o'ţinerea de energie. Fidrocar'onatelese găsesc aproape n eclusivitate n alimentele de origine vegetală & cereale$ %ructe iș

zarzavaturi$ precum i n multitudinea de alimente o'ţinute din acestea$ incluzând pâinea$ pasteleș%ăinoase$ produsele de patiserie i pe 'ază de cereale. Ja*arurile (*idrocar'onatele simple! suntș

digerate rapid i$ cu ecepţia cazului n care n intestin sunt prezente i %i're alimentare$ pătrundș ș

n torentul sanguin su' %ormă de glucoză n decurs de minute după consumarea lor. ceastadetermină o cre tere 'ruscă a nivelului za*ărului sangvin$ nsoţită de o cre tere a disponi'iluluiș ș

energetic. #ro'lema este că această verita'ilă inundaţie za*arică declan ează o reacţie eageratăș

din partea pancreasului$ care eli'erează n sânge un val de insulină care nu numai că readuceza*ărul sanguin la nivelul anterior$ dar uneori l scade prea mult. Gezultă ast%el o pră'u ireș

energetică$ nsoţită deseori de o senzaţie de le in$ lipsă de sta'ilitate$ tremur etc. Geacţiaș

o'i nuită n asemenea situaţii este de a apela la o gustare sau la o 'ăutură răcoritoare dulceș

 pentru a rezolva pro'lema. ) soluţie mai 'ună ar %i consumarea unui măr.3n %orma lor naturală$ aproape toate alimentele 'ogate n *idrocar'onate conţin cantităţigeneroase de %i're. 2e i acestea$ n general$ nu sunt digera'ile$ ele sunt totu i %oarte utile$ pentruș ș

că au capacitatea de a a'sor'i apa i de a %orma o masă moale n interiorul intestinului$ ceea ceș

determină ncetinirea ratei de a'sor'ţie a za*ărului. midonurile (*idrocar'onatele complee!$ pe de altă parte$ sunt ni te molecule %oarte complicate. Hiind mult mai mari decât moleculele deș

za*ăr$ digestia lor necesită mai mult timp i deci nu pot determina o cre tere rapidă a niveluluiș ș

za*ărului din sânge. Conţinutul 'ogat n %i're al alimentelor amidonoase nera%inate constituie unelement n plus care a+ută la uni%ormizarea ratelor de digestie i a'sor'ţie a su'stanţelor nutritive.ș

 +u-i a a că amidonoasele înra ă mai u or decât alteleș ș ș limentele 'ogate n grăsimi ngra ăș

cel mai u or. =n gram de grăsime %urnizează ? calorii$ n timp ce un gram de glucide %urnizeazăș

doar @ calorii. Mare parte din grăsimea pe care o consumăm se duce direct n depozitele adipoaseale corpului. Ce dă na tere la pro'leme este ra%inarea i prelucrarea *idrocar'onatelor. Ca urmareș ș

a acestor procese$ volumul *ranei se reduce$ iar concentraţia calorică cre te. cesta este motivulș

,K

Page 28: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 28/63

 pentru care este a a de u or să consumi prea multe calorii. tunci când *idrocar'onatele suntș ș

consumate mpreună cu %i'rele$ apetitul este satis%ăcut cu mai puţine calorii. Prin urmare, ce anume pot mânca?  Carto%ii i pastele %ăinoase$ %asolea i rudele ei$ precum iș ș ș

cerealele integrale reu esc să umple stomacul %ără să mpovăreze organismul cu calorii. 2acă laș

acestea adăugaţi o varietate cât mai mare de %ructe i zarzavaturi$ veţi constata că devine practicș

imposi'il să mănânci prea mult i să te ngra i. 2ar$ dacă deasupra sau alături de aceste alimenteș ș

sănătoase veţi pune unt$ sosuri$ dresuri$ smântână sau 'rânză$ totul se trans%ormă ntr-un dezastrucaloric. Consumarea glucidelor complee n %orma lor naturală$ mpreună cu toată cantitatea de%i're$ dar %ără acele adaosuri grase$ vă va ngădui nu numai să consumaţi un volum mai mare de*rană n condiţiile n care veţi continua să pierdeţi ilogramele n plus$ ci vă va o%eri i avanta+ulș

cre terii rezistenţei i al 'ene%icierii de un nivel energetic mai constant. cest mod de alimentaţieș ș

vă va menţine arterele permea'ile i vă va da posi'ilitatea să reduceţi la +umătate c*eltuielileș

alimentare. =nde aţi putea găsi o a%acere mai renta'ilă

-3* 5AHĂ&'L &  n c/uta$ea adev/$atei linii de miloc

=n român (%ie că e vor'a de un 'ăr'at$ %emeie sau copil! consumă n medie 6> de g de za*ăr ntr-un an. sta nseamnă mai 'ine de ,A dintr-o cană de za*ăr ntr-o zi. 7ine$ veţi zice$ dar eu

nu cumpăr atât de mult za*ăr. 2e unde vine acest za*ăr Cea mai mare parte a za*ărului pe carel consumăm este ascuns. Bată câteva dintre căile prin care za*ărul se strecoară n alimentaţie:- 7ăuturile răcoritoare. Gomânii 'eau peste ,>> l de 'ăuturi răcoritoareApersoanăAan. ,5> mldintr-o ast%el de 'ăutură pot conţine până la ? linguriţe de za*ăr.- 2eserturile. ) 'ucată de tort de ciocolată conţine$ de eemplu$ 5 linguriţe de za*ăr$ iar o canăde iaurt la g*eaţă conţine , linguriţe.- Cereale semipreparate (instant!. =nele sunt sănătoase$ dar altele conţin %oarte mult za*ăr & 5>Ddin totalul caloriilor. cestea nu mai sunt cereale$ ci mai degra'ă 'om'oane0 Ja*ărul mai poate%i ascuns n conserve (inclusiv n supele la plic!$ n di%erite gustări i n untul de ara*ide.ș

 nseamnă aceasta că ar trebui să verificăm etichetele produselor pe care le cumpărăm, pentru avedea cât #ahăr conţin? 2a$ nsă tre'uie să tim că za*ărul poate %i ascuns i prin desemnarea luiș ș

cu alte nume: sucroza$ detroza$ lactoza$ %ructoza i maltoza$ de eemplu$ sunt tot za*aruri. 8aș%el stau lucrurile i cu di%eritele siropuri$ cu mierea de al'ine i cu melasa.ș ș

3otu i #ahărul e o sursă de enerie rapidă, nu?ș  E adevărat că za*arurile ra%inate$ concentrate$ pătrund rapid n %luul sangvin$ determinând o cre tere 'ruscă a nivelului za*ărului din sânge.ș

ceasta duce la o cre tere la %el de 'ruscă a disponi'ilului energetic al organismului & „apogeulș

za*aric". Cre terea este nsă de scurtă durată$ pentru că declan ează o descărcare de insulină.ș ș

Bnsulina scade nivelul za*ărului din sânge i$ uneori$ n a'senţa e%ectului moderator al %i'relor$ș

această scădere e prea 'ruscă i prea accentuată. /căderea nivelului za*ărului sanguin determinăș

apariţia simptomelor *ipoglicemiei: senzaţia de slă'iciune$ %oamea$ o'oseala i apatia &ș  spleen-ulza*aric sau *ipoglicemia reacţională$ cum i se mai spune. Geacţia o'i nuită n asemenea situaţiiș

este de a mai lua o porţie de za*ăr$ apoi ncă una$ a+ungându-se la un comportament alimentar asemănător cu al animalelor er'ivore$ care pasc cât e ziua de lungă. #entru a evita aceastăsituaţie$ ncercaţi să mâncaţi mai degra'ă un măr$ o 'anană sau o porţie de orez %iert decât „cevadulce". Hi'rele din constituţia acestor elemente ncetinesc rata de a'sor'ţie a za*ărului n sânge.3n %elul acesta$ nivelul sanguin al za*ărului nu va mai %i atât de săltăreţ$ tonusul energetic vi se vasta'iliza$ iar senzaţia de saţietate va dura mai mult.

 % adevărat că oranismul poate fabrica #ahăr din aproape tot ce mâncăm? 2in aproape orice$cu ecepţia grăsimilor. Multă vreme oamenii au crezut că nu contează ce mănânci$ pentru căorganismul poate trans%orma *rana consumată n orice su'stanţă de care are nevoie. stăzi$ timș

că modul n care organismul prelucrează *rana$ din momentul introducerii ei n gură până nclipa n care a+unge n sânge$ este %oarte important. Com'usti'ilul pre%erat al organismului este

glucoza$ pe care o o'ţine din za*aruri i amidonuri (*idrocar'onate!. 2e i %ructele proaspete suntș ș 'ogate n za*aruri naturale$ ele nu tul'ură mecanismul de menţinere constantă a niveluluiza*ărului din sânge$ datorită %i'relor pe care tot n mod natural le conţin. limentele amidonoase

,

Page 29: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 29/63

au un sistem de protecţie suplimentar. Ele sunt descompuse (n cursul digestiei!$ mai lent decâtza*arurile$ n glucoza de care organismul are nevoie. Consumarea alimentelor amidonoase$ nspecial a celor nera%inate$ mpreună cu alimentele 'ogate n za*aruri a+ută la sta'ilizarea pe

 perioade lungi de timp a nivelului za*ărului din sânge. 1âr%urile i depresiunile cur'ei za*ăruluiș

sanguin sunt netezite$ iar răspunsul insulinic este activat ntr-o măsură mult mai mică sau c*iar deloc.$are ar fi câteva principii călău#itoare de care ar trebui să ţinem cont atunci când consumămalimente dulci?  Eistă două principii de 'ază: educarea gustului i moderaţia. 2acă sunteţiș

amator de dulciuri$ tre'uie să vă reeducaţi gustul. =n prim pas n această direcţie$ %oarteimportant$ este nlocuirea dulciurilor cu %ructe. cestea sunt dulci$ au un gust plăcut i conţin dinș

 'el ug za*aruri naturale. Hormaţi-vă deprinderea de a vă satis%ace po%ta de dulce consumând$ deș

 pildă$ un ciorc*ine de struguri răcoro i$ n locul unei gogo i. 2easupra preparatelor pe 'ază deș ș

cereale$ presăraţi$ n loc de za*ăr$ %elii de 'anane$ căp uni sau sta%ide. Cu timpul$ gustul vi se vaș

sc*im'a i veţi a+unge c*iar să pre%eraţi dulciurile mai puţin concentrate. 2ar asta nu nseamnăș

să renunţaţi de%initiv la deserturile pre%erate. a cum aminteam$ moderaţia este al doileaș

 principiu călăuzitor. 3ncepeţi prin a scădea %recvenţa cu care consumaţi alimente 'ogate n za*ăr.Cel mai 'ine ar %i să treceţi de la consumul zilnic la un consum de două-trei ori pe săptămână.

2eserturile mâncate mai rar sunt mai a teptate i produc mai multă plăcere.ș ș=n alt aspect al moderaţiei este aceea de a nvăţa să te mulţume ti cu porţii mai mici. #orţiileș

mari$ precum i porţiile suplimentare sunt o'iceiuri rele. #oţi nvăţa să te 'ucuri de o singurăș

 'om'oană de ciocolată la %el de mult ca atunci când ai mânca toată cutia. #e deasupra$ te veisimţi i mult mai 'ine. ) +umătate de %elie de plăcintă sau tort$ mâncată ncet i cu plăcere$ poateș ș

 produce c*iar mai multă satis%acţie decât o 'ucată mare$ ng*iţită pe nerăsu%late. Geducereaconţinutului de za*aruri ra%inate i concentrate %olosite n alimentaţie i consumarea unei cantităţiș ș

mai mari de alimente 'ogate n %i're (cum ar %i zarzavaturile$ %ructele$ cerealele integrale iș

legumele! & iată secretul o'ţinerii singurului „apogeu za*aric" 'ene%ic. <umai ast%el vă veţi putea păstra la acela i nivel ridicat tonusul energetic i senzaţia de 'ine de-a lungul ntregii zile.ș ș

-7* %;IEA + %<ine al0/ sau 4<ine integ$al/?

„#âinea noastră cea de toate zilele" este$ de cele mai multe ori$ o imitaţie de pâine sau$ a a cumș

caracteriza recent pâinea al'ă autorul de mare succes dr. 2avid Gu'in$ o com'inaţie 'izară ntre partea cea mai puţin *rănitoare a grăuntelui de grâu i un număr de su'stanţe c*imice arti%iciale$ș

dintre care unele sunt c*iar dăunătoare. 2e %apt$ ce anume nu este „n ordine" n legătură cu pâinea al'ă 4otul porne te de la ceea ce se ntâmplă cu grâul n cursul măcinării. 7o'ul de grâuș

este %ormat dintr-un nveli eterior - tărâţa$ un em'rion (germenele! i un miez (endosperma!.ș ș

4ărâţa conţine ma+oritatea %i'relor$ cantităţi generoase de vitamine i minerale$ precum iș ș

 proteine n cantitate mai mică. ermenele$ partea vie a plantei$ constituie o sursă 'ogată devitamine din compleul 7$ vitamina E$ elemente minerale i %i're. Endosperma$ care reprezintăș

aproimativ @A5 din volumul 'o'ului de grâu$ conţine proteine (gluten! i amidon. ceasta esteș

singura parte care rămâne n %ăina al'ă după măcinare. 3n mod ironic parcă$ tocmai părţile celemai *rănitoare ale 'o'ului de grâu & tărâţa i germenele & sunt ndepărtate prin măcinare$ %iindș

„valori%icate" n scopuri %ura+ere. Bndustria alimentară complică i mai mult lucrurile din punctș

de vedere nutriţional prin %olosirea câtorva su'stanţe c*imice arti%iciale$ cum ar %i:- propilen glicolul (antigelul! pentru menţinerea culorii al'e a pâinii;- acidul diacetiltartric$ un agent emulsi%iant;- sul%atul de calciu$ care u urează %rământarea 'ucăţilor mari de aluat.ș

"reţi să spuneţi că ar trebui să evităm să consumăm pâine albă?  8a drept vor'ind$ nici ovarietate de pâine nu este ntru totul nesănătoasă. C*iar i cea mai al'ă i pu%oasă pâine rămâneș ș

un aliment 'ogat n amidon i sărac n grăsime. Ceea ce vrem nsă să spunem este că uneleș

varietăţi de pâine sunt mult mai 'une decât altele. 2e ce /ă luăm %i'rele$ spre eemplu. ) %eliede pâine al'ă conţine un s%ert de gram de %i're$ n timp ce o %elie de pâine integrală conţine , g$iar unele tipuri de pâine$ o'ţinute din mai multe cereale$ conţin până la $5 g de %i're pentru

,?

Page 30: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 30/63

Page 31: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 31/63

-:* %&.TEIELE + S4ul0e$<nd mitul

3ntre'aţi pe orice 'ăiat de @ ani dacă ar pre%era să crească mare mai repede sau să trăiască maimult i %oarte pro'a'il că ar alege prima variantă.ș

 Are vreo relevanţă această întrebare? re$ pentru că n anii V> studiile e%ectuate pe animale dela'orator au nceput să %urnizeze dovezi că regimurile alimentare *iperproteice accelerează

viteza cre terii i maturării$ nsă reduc durata vieţii. #ro'a'il că lucrurile stau ast%el doar n cazulș șanimalelor. 3nsă toată lumea tie că oamenii au nevoie de %oarte multe proteine0ș

3n >$ un om de tiinţă german & dr. 8ie'ig & a sta'ilit că mu c*ii sunt %ormaţi din proteine.ș ș

2r. 9arl 1ot$ o'servând minerii din MWnc*en$ a calculat că ace ti 'ăr'aţi puternici$ musculo i$ș ș

consumau n +ur de ,> g de proteine pe zi. 2e aici$ el a tras concluzia că aceasta era cantitateaideală de proteine ce tre'uia ingerată. 2e atunci ncoace$ preocuparea pentru a acoperinecesarului proteic s-a trans%ormat ntr-o adevărată o'sesie$ un mit care persistă până n zilelenoastre.'n mit? "reţi să spuneţi că nu avem nevoie de proteine?   /tudiile tiinţi%ice moderne arată căș

adulţii sănăto i au nevoie$ de %apt$ de numai ,>-> g de proteineAzi. )rganismul uman i procurăș ș

i reciclează cu mare e%icienţă proteinele proprii. /ingurele pierderi proteice pe care organismulș

tre'uie să le nlocuiască sunt acelea pe care nu le poate recupera: părul$ ung*iile i pielea.ș Prin urmare, avem nevoie de numai <:-9: de proteine=#i? mintiţi-vă că cademia <aţionalăde tiinţe a /= (precum i %orurile similare de la noi din ţară! sta'ile te raţia zilnicăȘ ș ș

recomandată pentru vitamine$ minerale i celelalte su'stanţe nutritive$ determinând cantitatea deș

care organismul are nevoie ntr-o zi$ apoi du'lând această cantitate. st%el$ raţia zilnicărecomandată pentru proteine a %ost sta'ilită la o valoare de >$ gAg de greutate corporală.ceasta nseamnă 56 g proteineAzi pentru un 'ăr'at de K> g i @@ g pentru o %emeie de 55 g.ș

3nsă$ cu toate că aceste cantităţi sunt mai mult decât su%iciente$ omul o'i nuit continuă săș

consume ntre >> i ,> g de proteine n %iecare zi.ș

$e probleme pot lua na tere din acest motiv?ș

- Cea mai mare parte a proteinelor consumate de omul o'i nuit provine din surse animale i esteș ș

nsoţită de cantităţi ecesive de colesterol i grăsimi saturate. 2at %iind %aptul că grăsimea esteș 'ine ascunsă$ mulţi oameni nu- i dau seama că$ n alimentele de origine animală (carnea$ș

 produsele lactate etc.!$ ntre 5> i 5D din calorii sunt reprezentate de calorii provenite dinș

grăsimi. Este 'inecunoscut e%ectul de %avorizare a procesului de ateroscleroză pe care ecesul decolesterol i grăsimi & n special grăsimi saturate & l are i care duce la ngustarea$ rigidizarea iș ș ș

%ormarea plăcilor ateromatoase la nivelul arterelor care transportă oigenul atât de important pentru toate organele. cest proces GX7E 4E 3M7X4GY<BGE i /C=G4EJX 1BZ.Ș ș

- 2in 5> până n ??>$ vârsta medie de atingere a maturităţii seuale la adolescente a scăzut dela K$5 ani la $? ani.- ) dietă ecesiv de 'ogată n proteine nu duce la cre terea rezistenţei %izice. 3n zilele noastre$ș

atleţii consumă n eces glucide complee$ mai degra'ă decât proteine.- Ecesul proteic mpovărează munca rinic*ilor. <u este de mirare că n zilele noastre 'olilerenale se a%lă n plină cre tere.ș

- 2ietele *iperproteice se asociază cu osteoporoza. 2escotorosirea de ecesul proteic la nivelrenal necesită calciu$ iar o 'ună parte din acesta provine direct din depozitele osoase.

 /ar copiii nu au nevoie de mai multe proteine? 7a da$ n special n perioadele de cre tere rapidă.ș

#entru copii$ raţia proteică recomandată este de >$ gAg greutate corporală$ ceea ce pentru uncopil de ,,-, g nseamnă K$5 g proteine. 3ntrucât n cultura noastră copiii consumă$ ngeneral$ aceea i dietă ecesiv de 'ogată n proteine$ riscul de%icitului proteic este destul de redusș

sau c*iar nul$ atâta timp cât aportul de *rană este adecvat. 2e %apt$ motive de ngri+orare ar puteaeista pentru celălalt aspect al pro'lemei. Eistă din ce n ce mai multe dovezi că acei copii care

au o dietă ecesiv de 'ogată n grăsimi i proteine au tendinţa să crească mai mari i să seș șdezvolte mai repede. <-ar %i nici o pro'lemă$ dacă suspiciunea eistenţei unei legături strânsentre cre terea accelerată i scăderea duratei vieţii nu ar deveni tot mai veridică.ș ș

Page 32: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 32/63

 (ine, dar atunci cum rămâne cu arumentul necesarului de aminoaci#i? #roteinele sunt %ormatedin aminoacizi$ iar organismul uman nu este capa'il să sintetizeze opt dintre ace tia. Mulţiș

oameni mai cred i astăzi că este neapărat nevoie să consumi carne i produse lactate pentru aș ș

suplini această lipsă. Haptul că aceste alimente conţin ecesiv de multă grăsime i colesterol$ș

 precum i că sunt lipsite de %i're$ deci au e%ecte ne%aste asupra stării de sănătate$ a %ost trecut cuș

vederea sau considerat lipsit de importanţă. 3nsă ani de cercetări n materie de nutriţie audemonstrat consecvent că ace ti aminoacizi pot %i o'ţinuţi cu u urinţă dintr-o selecţieș ș

ntâmplătoare de alimente de origine vegetală. i lucrul acesta poate %i o'servat oriunde n lume.Ș

Hasolea neagră i orezul constituie *rana de 'ază n ţările carai'iene. minoacizii care lipsescș

din orez se găsesc n %asole i viceversa. cela i lucru este vala'il i pentru tortillas de porum' iș ș ș ș

%asolea pinto ale meicanilor$ precum i pentru orezul i %asolea soia pe care se 'azeazăș ș

alimentaţia c*inezilor.8umea zilelor noastre ncepe să se uite mai cu 'ăgare de seamă la alimentele vegetale. i nuȘ

ntâmplător: acestea sunt sărace n grăsimi$ 'ogate n %i're$ lipsite de colesterol i conţinș

su%iciente proteine. st%el$ conţinutul proteic al ma+orităţii zarzavaturilor depă e te ,>D dinș ș

totalul caloriilor n vreme ce cerealele integrale conţin cca ,D$ iar ma+oritatea legumelor >D. <utriţioni tii progresi ti consideră că proteinele tre'uie să reprezinte >D din totalul caloriilor ș ș

unei zile. C*iar i n condiţiile adoptării unui regim complet vegetarian$ o'ţinerea acesteișcantităţi de proteine nu ridică$ n mod evident$ nici o pro'lemă. 2e %apt$ este practic imposi'il săcreezi un de%icit proteic atunci când necesarul caloric este acoperit printr-o varietate de alimentevegetale nera%inate. sosit timpul să ngropăm mitul proteic i să ţinem pasul cu vremurile nș

care trăim. i unul dintre cele mai inspirate moduri de a ncepe acest lucru este scăzândȘ

cantitatea de proteine pe care o consumăm până la nivelul raţiei zilnice recomandate$ prezentatemai sus. 8a %el ca n cazul multor lucruri 'une din viaţă$ i n cazul proteinelor se poate spune:ș

„Ce-i prea mult strică".

-=* LA%TELE + #ine a$e nevoie de el?

8aptele este alimentul per%ect pentru... 'e'elu i; laptele mamei$ 'inenţeles. Eistă peste @.>> deș

specii de mami%ere pe %aţa pământului$ iar laptele %iecărui mami%er este n mod precis conceput ișadaptat pentru puii săi."reţi să spuneţi că laptele de vacă n-ar trebui să fie dat suarilor?  /e adună tot mai multeargumente n acest sens. Colegiul Medicilor #ediatri din /= nu mai recomandă lapte de

 provenienţă animală pentru copiii su' un an. Motivele #ro'lemele legate de a'sor'ţia %ierului$alergiile$ colicile$ eczemele$ congestiile nazale i 'ron ice.ș ș

$um stau lucrurile cu noi, ceilalţi? <u-i a a că laptele este un aliment sănătos 4imp de ani deș

zile$ am %ost %ăcuţi să credem că laptele este indispensa'il sănătăţii. <u tre'uie nsă să pierdemdin vedere %aptul că omul de rând oricum consumă prea multe grăsimi$ prea mult colesterol$ preamulte proteine i prea puţine %i're alimentare. 2in punct de vedere al conţinutului caloric$ lapteleș

integral conţine 5>D grăsimi (ma+oritatea %iind grăsimi saturate$ dăunătoare! i ,>D proteine. =nș

 pa*ar de lapte integral conţine aceea i cantitate de colesterol ca i >> g %riptură. 3n plus$ lapteleș ș

nu conţine deloc %i're alimentare. 2e aceea$ consumul de lapte nu %ace decât să mpovăreze iș

mai mult un sistem meta'olic i a a suprasolicitat.ș ș

$e se poate spune despre laptele parţial deresat? cest tip de lapte reprezintă un progres %aţăde laptele integral$ dar nu c*iar a a de mare cum se crede. Conţinutul de ,D grăsime al acestuiș

lapte este calculat din greutatea sa$ nu din totalul caloriilor. st%el$ din punct de vedere algreutăţii$ laptele parţial degresat conţine KD apă i ,D grăsimi. Gestul sunt proteine i glucide.ș ș

Conţinutul laptelui integral:8apte integral (, pa*are! S $KD grăsimi din greutate4otal calorii S >>

rame de grăsime S 6$Calorii provenite din grăsime (6$ g grăsime ? calAg! S 5>

,

Page 33: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 33/63

#rin urmare$ 5> din cele >> de calorii ale laptelui integral provin din grăsimi$ adică: lapteleintegral S 5>D grăsimi din totalul caloriilor. 2in punct de vedere al conţinutului caloric$ un pa*ar de lapte parţial degresat conţine >D grăsimi. /igur că acesta este un procent mai 'un decât celal laptelui integral$ dar nu su%icient de scăzut. 8aptele total degresat este cea mai 'ună alegere

 pentru cei care doresc totu i să 'ea lapte. cesta nu conţine deloc grăsime i doar urme deș ș

colesterol$ păstrând n acela i timp toate celelalte su'stanţe nutritive.ș

 /ar calciul? +u este laptele cea mai bună sursă de calciu? Este adevărat că laptele este 'ogat ncalciu$ nsă$ nainte de a alege să 'eţi lapte$ vă invităm să cântăriţi ntre avanta+ul unui conţinutcrescut n calciu i câteva dintre dezavanta+ele ma+ore ale laptelui:ș

- Bncidenţa 'olii coronariene este mult mai mare n ţările occidentale n care se consumă multlapte decât n ţările n care laptele nu e un aliment o'i nuit la adulţi. 8aptele integral$ prinș

conţinutul său crescut n grăsimi saturate i colesterol$ contri'uie la apariţia 'olilor de inimă.ș

- Zările cu cel mai ridicat consum de produse lactate au cea mai mare rată a osteoporozei.ceastă 'oală e %oarte rar ntâlnită n ţările neconsumatoare de produse lactate. adar$ n loc săș

 prote+eze mpotriva osteoporozei$ consumul zilnic de produse lactate contri'uie$ de %apt$ lademineralizarea oaselor. cest lucru$ aparent paradoal (având n vedere conţinutul crescut decalciu al laptelui!$ se eplică prin %aptul că organismul pierde calciul$ ncercând să meta'olizeze

ecesul de proteine adus de lapte i derivatele saleș .- Compoziţia laptelui variază %oarte mult de la o specie animală la alta$ depinzând de viteza decre tere a puilor speciei respective. #uiul de om se dezvoltă mult mai lent decât orice animal$ iar ș

compoziţia laptelui uman oglinde te această deose'ire %undamentală. =nele studii au arătat căș

eplicaţia maturizării accelerate ce se poate o'serva la copiii de astăzi tre'uie căutată n prezenţageneroasă a laptelui altor specii de animale n alimentaţia acestora.- 2upă nţărcare$ %oarte mulţi copii dezvoltă intoleranţă la lactoză (incapacitatea de a digera acestza*ar din lapte!. ceasta se mani%estă prin 'alonări$ crampe a'dominale i diaree. K5D din negriș

i asiatici sunt a%ectaţi de această tul'urare$ precum i o 'ună parte din al'i.ș ș

- 8aptele este i cel mai implicat aliment n apariţia alergiilor. #rin digestia laptelui de vacă seș

 pun n li'ertate peste >> de alergeni (su'stanţe răspunzătoare de declan area reacţiilor alergice!.ș

Mulţi dintre cei ce su%eră de a%ecţiuni legate de %uncţionarea sistemului imun & cum ar %i astmul$artrita reumatoidă sau %e'ra de %ân & se simt mai 'ine după ce ncetează să mai consume lapte.- Ma+oritatea românilor consumă peste >> g proteine pe zi. ceasta reprezintă de două ori raţia

 proteică recomandată pe zi. <u uitaţi că laptele este un aliment 'ogat n proteine.- 8aptele este o cauză o'i nuită de constipaţie.ș

- #rin lapte se pot transmite diverse 'oli$ (pasteurizarea nu este totdeauna su%icientă; lapteletre'uie %iert!. 2e asemenea$ laptele poate conţine urme de anti'iotice i *ormoni cu care seș

suplimentează *rana vacilor. 2in ce n ce mai multe persoane preocupate de sănătatea lor alegalte surse de calciu: cereale$ legume i zarzavaturi verzi$ seminţe de susan etc.ș

Să înţeleem de aici că adulţii n-au nevoie de lapte?  Mul i adul i trăiesc i rămân sănăto i pânăț ț ș ș

la adânci 'ătrâneţi %ără să 'ea lapte sau să %olosească produse lactate. 2acă se %olose te$ lapteleș

tre'uie consumat ntr-o %ormă degresată$ de pre%erinţă n cantităţi mici$ ca adaos la preparareaaltor alimente. ândiţi-vă la următorul lucru: n a%ara grădinilor zoologice$ niciun mami%er nuconsumă laptele altei specii i$ odată nţărcat$ niciun mami%er nu mai 'ea lapte. )mul esteș

singura ecepţie. 8aptele oricărei creaturi este un aliment sănătos numai pentru puii ei.

->* #A&EA + n c/uta$ea h$anei adev/$ate

 >rană adevărată, pentru oameni adevăraţi& $e idee atractivă& $e promisiune tentantă& $e seînţelee prin 1hrană adevărată2? 3n reclamele comerciale$ „*rana adevărată" se dovede te a %iș

carnea de vită$ ale cărei calităţi sunt elogiate de cele mai atrăgătoare cele'rităţi. ) autoritate nnutriţie eplica nu demult$ n cadrul unei reclame$ că >>g de carne sla'ă de vită conţine tot atâta

colesterol cât aceea i cantitate de carne de pui. Ceea ce nu ni se spune este că$ de i din punct deș șvedere al conţinutului de colesterol carnea de pui este compara'ilă cu carnea sla'ă de vită$ vitaconţine de trei ori mai multe grăsimi saturate decât puiul. E 'inecunoscut e%ectul de cre tere aș

Page 34: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 34/63

nivelului colesterolului pe care l au grăsimile saturate. i apoi$ cine consumă numai >> g =nȘ

cârnăcior de mărime mi+locie cântăre te cca 5> g$ iar o porţie de %riptură cca ,>> g.ș

3otu i, carnea este o sursă importantă de proteine, nu-i a aș ș 3ntr-adevăr$ carnea este o sursă 'ogată de proteine$ nsă aceasta ridică o serie de pro'leme. 3n primul rând$ ma+oritatea oamenilor  i supraestimează nevoia de proteine. st%el$ raţia zilnică recomandată pentru proteine a %ostș

%iată cu generozitate ntre @@ i 6g$ nsă ma+oritatea compatrioţilor no tri consumă de ,- oriș ș

mai mult. i o 'ună parte a acestui eces proteic vine din alimentele de origine animală. /preȘ

eempli%icare$ n anii imediat următori celui de-l 2oilea Găz'oi Mondial$ consumul de carne seci%ra la cca ,> gApersoanăA an. zi$ dacă ne re%erim numai la carnea de vită$ ci%ra s-a du'lat. 3nceea ce prive te consumul de carne de pui$ de porc i de pe te$ consumul a crescut vertiginos. iș ș ș Ș

asta$ n condiţiile n care se tie de ani de zile că ecesul proteic este toic pentru rinic*i.ș

) pro'lemă ncă i mai mare sunt cantităţile importante de grăsimi saturate (deci dăunătoare! iș ș

colesterol pe care carnea le conţine. Gezultatele cercetărilor tiinţi%ice au identi%icat$ %ără putinţăș

de tăgadă$ „alimentaţia 'ogată" ca %iind principalul vinovat de apariţia 'olilor degenerative atâtde răspândite n zilele noastre. Bar „alimentele 'ogate"$ care ne ucid$ sunt n ma+oritate cele deorigine animală$ cum ar %i carnea$ ouăle i produsele lactate.ș  #ro'lema este că$ de i organismulș

uman este capa'il să se *rănească cu alimente de origine animală$ i lipse te totu i sistemulș ș

special de protecţie %aţă de cantităţile mari de grăsimi i colesterol$ sistem cu care organismulșanimalelor carnivore este dotat. 8a om$ ecesul de grăsime i colesterol se „ngrămăde te" nș ș

sânge i apoi ncepe să se ata eze de nveli ul intern al vaselor de sânge. st%el$ cu timpul$ș ș ș

arterele se ngroa ă i se ngustează din ce n ce mai mult$ %ormându-se plăcile ateromatoase. #eș ș

măsură ce aportul de sânge către organele vitale diminuează sau este c*iar total ntrerupt$ se pun 'azele multora dintre 'olile uciga e ale zilelor noastre$ cum ar %i 'olile cardiace$ *ipertensiunea$ș

accidentul vascular cere'ral$ dia'etul i câteva tipuri de cancer.ș

"reţi să spuneţi că o alimentaţie fără carne ar fi mai bună Eistă milioane de oameni$ n toate părţile lumii$ care o duc %oarte 'ine %ără să consume deloc carne. 1ă invităm să cântăriţi numaicâteva dintre avanta+ele acestui mod de alimentaţie:- /căderea riscului de m'olnăvire. #opulaţiile vegetariene sunt n mod evident scutite de 'olile

uciga e care %ac ravagii n ţările n care consumul de carne este ridicat.ș- 1iaţă mai lungă i mai sănătoasă. /tatisticile arată că vegetarienii sunt mai sla'i (su'ţiri!$ maiș

sănăto i i trăiesc mai mult decât ceilalţi.ș ș

- limentele vegetale sunt mai sigure$ comparativ cu cele animale:2e ndată ce un animal moare$ n corpul lui se eli'erează enzime care ncep procesul dedescompunere. Conservarea adecvată a cărnii rămâne o pro'lemă departe de a- i %i găsit soluţia.ș

nimalele ingerează i depozitează n corpul lor su'stanţe c*imice periculoase$ provenite dinș

ngră ămintele i pesticidele cu care *rana lor a %ost tratată.ș ș

Cei nsărcinaţi cu controlul calităţii cărnii animalelor sacri%icate sunt nevoiţi să- i %acă trea'aș

repede$ ceea ce nseamnă că o eaminare atentă este practic imposi'ilă. Ca să nu mai vor'im deanimalele sacri%icate n incinta gospodăriilor ţărăne ti$ a căror carne a+unge la consumator$ș

adesea$ n condiţii necorespunzătoare.4estele e%ectuate la ntâmplare asupra diverselor tipuri de carne au arătat că aceasta conţinedestul de %recvent reziduuri de *ormoni de cre tere i anti'iotice. 2e i eistă legi care pun limiteș ș ș

la %olosirea acestor su'stanţe$ ele sunt greu de aplicat.Multe animale crescute pentru carne sunt *rănite n gra+duri sau alte incinte asemănătoare$ %ărăsă %acă deloc mi care. Carnea provenită de la un ast%el de animal poate conţine c*iar i de douăș ș

ori mai multă grăsime decât carnea animalelor de %ermă$ care se *rănesc singure$ pe pă une.ș

- #rote+area mediului ncon+urător. =n eemplu: pentru a o'ţine un g de grâu sunt necesari ,5> lde apă$ n timp ce pentru o'ţinerea unui g de carne de vită sunt necesari ,5.>>> l de apă.- Cre terea rezervelor de *rană ale lumii. 3n /=$ >D din producţia de grâu e %olosită ca *ranăș

 pentru animale. 2acă americanii i-ar reduce consumul de carne cu 5>D$ terenul$ cerealele soiaș

i apa devenite ast%el disponi'ile ar %i su%iciente ca toţi locuitorii lumii a treia să ai'ă ce mânca.ș

$e s-a întâmplat cu adevărata hrană naturală?  *ai este aceasta considerată hrană adevărată?

@

Page 35: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 35/63

utorilor de reclame gastronomice le place să ridice n slăvi virtuţile *ranei naturale. Bniţial$acest termen era %olosit pentru a desemna alimentele o'ţinute din produse vegetale integrale.2upă ani de %olosire negli+entă nsă$ sensul acestuia s-a lărgit n a a măsură$ ncât astăzi el esteș

%olosit n dreptul oricărui produs care conţine cel puţin un ingredient sănătos.3n paralel cu acumularea dovezilor mpotriva consumului de carne i de alte alimente de origineș

animală$ cercetările n materie de nutriţie con%irmă %aptul că o dietă alcătuită eclusiv dinalimente de origine vegetală este nu numai adecvată$ ci i superioară. #ro'lema este căș

 promovarea sănătăţii i prevenirea m'olnăvirii prin alimentaţie i stil de viaţă au uneori dreptș ș

scop cre terea pro%itului. 2in acest motiv$ vom %i n continuare 'om'ardaţi cu reclameș

costisitoare$ care vor ncerca să ne ademenească să cumpărăm diverse produse$ %ără să ne maigândim la consecinţele pe care acestea le au asupra sănătăţii.

 <oi$ oamenii$ nu avem instinctul de a ucide. /untem mult mai predispu i să salivăm la vedereaș

unui ciorc*ine de struguri cu roua pe el decât n %aţa unei 'ucăţi de carne crudă. i este lini titor Ș ș

să tii că o alimentaţie 'azată pe %ructe$ legume$ zarzavaturi i cereale este per%ect adaptatăș ș

nevoilor noastre$ atât din punct de vedere anatomic i %iziologic$ cât i instinctivș ș . Cei cu adevăratnţelepţi nu vor căuta *rana adevărată la măcelărie. Ei vor o vor găsi n grădină i pe ogor.ș

-@* 6&ĂSI!EA + De ce se ace at<ta ca8 de g$/simea din alimenta,ie?

/e a%lă n li'ertate un rău%ăcător viclean$ care m'olnăve te i ucide pe neo'servate$ n %iecare an$ș ș

mai mulţi români decât toate răz'oaiele acestui secol la un loc: răsimea din alimente. Ecesulde grăsime din *rană este din ce n ce mai mult incriminat ca %iind componenta cea maidăunătoare a dietei omului modern. cel duo mortal & ecesul de grăsime i lipsa %i'relor ș

alimentare & e legat astăzi n mod convingător de apariţia i agravarea unei ntregi serii deș

 pro'leme de sănătate$ cum ar %i 'oala coronariană (cardiopatia isc*emică!$ litiaza 'iliară$constipaţia$ apendicita$ cancerul de colon$ sân i prostată$ accidentele cere'rale$ diverticulita iș ș

guta$ ca să numim doar câteva. i lista continuă să crească.Ș

 (ine, dar nu-i a a că avem nevoie de răsime pentru a fi sănăto i?ș ș  răsimea este o parte vitală aoricărei celule vii. 2e asemenea$ grăsimea reprezintă com'usti'ilul de rezervă al organismului.

2e aceea$ n-am putea %i sănăto i dacă grăsimea ar lipsi din alimentaţia noastră. #ro'lemele apar șdin cauză că cei mai mulţi dintre noi consumăm prea multă grăsime$ n %orme pe care organismulnu le poate prelucra cu u urinţă. Ca să nţelegem mai 'ine acest lucru$ să %olosim analogia cu oș

ma ină: 4oată lumea tie că o ma ină %uncţionează cel mai 'ine cu com'usti'il corespunzător ș ș ș

(speci%ic!. /igur că am putea %ace o ma ină să meargă i cu petrol lampant$ nsă lucrul acesta ar %iș ș

un dezastru pentru motorul ei. 3n mod asemănător$ organismul are de su%erit atunci când i se dăun com'usti'il de calitate sla'ă$ de i consecinţele nu apar la %el de repede$ ca n cazul uneiș

ma ini$ graţie marilor rezerve pe care orice organism sănătos le are.ș #ână la ?>D din %icat saurinic*i pot %i distruse i a'ia după aceea organele respective intră n insu%icienţăș . 3n momentul ncare apar primele dureri anginoase sau c*iar primul atac de cord$ diametrul arterelor coronareeste de+a ngustat n punctele strategice cu >-?>D.$um dăunea#ă excesul de răsime oranismului? #rezenţa unei cantităţi ecesive de grăsime n*rană pune 'azele procesului de ateroscleroză$ care nu e altceva decât o ngustare i o rigidizareș

a arterelor vitale$ ce %urnizează organismului *rană i oigen. Ecesul de grăsime cre teș ș

vâscozitatea i aderenţa sângelui$ ncetinind circulaţia i ducând la alipirea glo'ulelor ro ii unaș ș ș

de alta$ ntocmai ca monedele ntr-un %i ic. 3n această stare agregată$ glo'ulele ro ii suntș ș

incapa'ile să se ncarce la capacitate maimă cu oigen i să navig*eze prin capilareleș

microscopice. #rivate de oigen i de celelalte su'stanţe nutritive$ celulele organismului devinș

tot mai suscepti'ile la lezare$ m'olnăvire i moarte. Ma+oritatea alimentelor grase sunt ncărcateș

i cu colesterol$ su'stanţă care lezează peretele interior al arterelor. )rganismul reacţionează prinș

acoperirea acestor leziuni cu celule. 3n condiţiile prezenţei n sânge a unui eces de grăsimi iș

colesterol$ organismul aplică tot mai multe „'anda+e" de acest %el$ unul peste altul$ până ce se%ormează plăcile ateromatoase. Bar atunci când aceste plăci cresc su%icient de mult pentru a

5

Page 36: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 36/63

ngusta sau c*iar o'tura arterele coronare care *rănesc inima$ apare in%arctul de miocard. Cândacest lucru se petrece n arterele care *rănesc creierul$ are loc un accident vascular cere'ral.=nii dintre produ ii secundari de digestie a grăsimilor par a %i implicaţi n apariţia i dezvoltareaș ș

anumitor tipuri de cancer. Când pereţii intestinului gros nu sunt prote+aţi de %i're alimentare$ace ti produ i provoacă deseori iritaţie i in%lamaţie la acest nivel i pot constitui un %actor ș ș ș ș

important n apariţia colitei i cancerului de colon. /-a mai demonstrat că ecesul de grăsime dinș

sânge in*i'ă producţia de celule cu rol imunitar$ %apt ce %avorizează apariţia i a altor cancere cuș

altă localizare.2e asemenea$ este 'inecunoscut azi %aptul că dietele cu conţinut crescut de grăsime scade%icienţa mecanismului insulinic al organismului$ ducând ast%el la dia'et. 3n plus$ cantitatea degrăsimi saturate din alimentaţie a%ectează puternic nivelul colesterolului sangvin.$e se poate face pentru a evita aceste probleme? 4re'uie să practicăm o „c*irurgie radicală"asupra oricărei surse de grăsime din alimentaţie. =ntul$ margarina$ produsele de ntins pe pâine$uleiurile pentru gătit i de salată sunt aproape >>D grăsime. Carnea$ 'rânzeturile$ ouăle iș ș

laptele integral au ntre 5>D i >D din calorii reprezentate de grăsime. 4re'uie să ne o'i nuimș ș

să mâncăm mai multe %i're alimentare. Hructele$ zarzavaturile$ cerealele integrale i legumeleș

câ tigă tot mai mult n popularitate. i nu ntâmplător căci$ dacă ţinem cont că aceste alimenteș Ș

vegetale sunt 'ogate n %i're$ sărace n grăsime i lipsite de colesterol$ ele sunt alegerea ideală.șFrana „modernă" pe care o consumăm$ scăldată n grăsime$ ne ucide ncet$ dar sigur. 3nsă este la%el de sigur că nlocuirea unei părţi mari din caloriile aduse de grăsime cu calorii provenite dinglucide (*idrocar'onate complee! prin cre terea consumului de alimente vegetale$ 'ogate nș

%i're$ este de natură să sc*im'e complet situaţia. ) alimentaţie de acest %el$ ec*ili'rată$ poate preveni apariţia ma+orităţii 'olilor cronice degenerative i este de mare a+utor n inversareaș

evoluţiei 'olii coronariene i a ma+orităţii cazurilor de dia'et de maturitate. i mai este ceva. 1ăș Ș

 puteţi 'ucura de o sănătate mai 'ună i vă veţi simţi mai energic. 7a mai mult$ veţi putea mâncaș

un volum mai mare de *rană i totu i veţi reu i să vă recăpătaţi sau să vă păstraţi greutateaș ș ș

ideală.

1* #.LESTE&.L'L + um/$/toa$ea inve$s/

$e anume poate transforma o substanţă normală, utilă i sănătoasă într-un ucia periculos?ș ș

$um este posibil ca ceva din care sunt sinteti#aţi hormonii sexuali, care a!ută la clădirea unor oase puternice i care echilibrea#ă răspunsul oranismului la stres să poată reduce aportul deș

oxien i să le#e#e orane i ţesuturi vitale?ș ș  Colesterolul este atât erou$ cât i rău%ăcător. 2e i nuș ș

 putem trăi %ără el$ n cantităţi ecesive ne ucide. <ivelul colesterolului sanguin constituie singur cel mai important %actor pentru determinarea riscului de m'olnăvire a aparatului cardiovascular.7olile acestui aparat se a%lă n capul listei cauzelor de deces pe plan naţional. ) persoană cu unnivel al colesterolului sanguin de ,6> mg D are o pro'a'ilitate de @ ori mai mare de a su%eri unatac de cord mortal %aţă de o altă persoană al cărei colesterol este su' ,>> mg D.

 %ste adevărat că nivelul colesterolului sanuin este determinat enetic? Hoarte puţine persoanesu%eră de tul'urări genetice ale nivelului colesterolului. 3n cele mai multe cazuri$ acesta depindede %actori alimentari. 3n %uncţie de ceea ce mănâncă oamenii$ valoarea colesterolului sanguin

 poate să crească sau să scadă su'stanţial n decurs de câteva săptămâni. n ce fel produce excesul de colesterol atacul de cord? #rin astuparea progresivă a arterelor vitalecare *rănesc inima$ proces numit ateroscleroză. Ma+oritatea in%arctelor sunt legate de eistenţa

 plăcilor ateromatoase & un %el de „rugină" arterială$ %ormată n principal din colesterol i grăsime.ș

ceste plăci seamănă cu peticele aplicate pe camerele roţilor automo'ilelor. Ele sunt o epresie arăspunsului organismului %aţă de zonele lezate ale pereţilor arteriali. Ca reacţie la persistenţaacestei iritaţii timp de ani de zile$ placa se măre te$ n e%ortul de a prote+a zona respectivă.ș

ceasta se %ace nsă cu preţul strangulării %luului sanguin i poate$ n cele din urmă$ săș

o'strueze complet artera. tunci când nivelul colesterolului sanguin este su' 6> mg D$ leziuneaarterială primară se vindecă repede$ iar cicatricele sunt mici. 2ar$ când nivelul colesteroluluidepă e te ,>> mg D$ colesterolul 828 ncepe să se ata eze cu u urinţă i să se in%iltreze nș ș ș ș ș

6

Page 37: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 37/63

 pereţii arteriali$ ducând la ngro area i rigidizarea lor$ ngustarea lumenului i %ormarea plăcilor ș ș ș

ateromatoase./tudii populaţionale de anvergură au dovedit %aptul că nivelul colesterolului sanguin constituiecel mai sigur %actor predictiv al o'strucţiei arteriale prin %ormarea de plăci ateromatoase.Cercetările e%ectuate pe grupuri de emigranţi au con%irmat %aptul că aceasta nu este o 'oalăgenetică$ ci una care ţine de modul de viaţă. #ersoanele care au părăsit cultura lor de 'a tină$ cuș

o'iceiurile ei alimentare simple$ sta'ilindu-se ntr-o cultură de tip occidental i adoptândș

ecesele alimentare ale acesteia$ descoperă că nivelul sanguin al colesterolului lor a crescutspectaculos i nu peste mult timp ncep să se m'olnăvească de acelea i 'oli arteriale caș ș

occidentalii. (ine, dar oranismul are nevoie de colesterol, nu-i a a?ș   a e$ nsă asta nu nseamnă că tre'uieș

neapărat să consumăm colesterol. Hicatul %a'rică ntreaga cantitate de colesterol de care corpulare nevoie. Ma+oritatea persoanelor consumă nsă n plus @>>-5>> mg de colesterol pe zi. iȘ

tocmai acest eces de colesterol este cel care produce necazuri.$e alimente conţin colesterol?  Colesterolul se găse te numai n alimente de origine animală.ș

Cele de origine vegetală nu conţin colesterol. /implu$ nu-i a aș

 % adevărat că uleiurile de palmier i de nucă de cocos produc cre terea nivelului colesterolului?ș ș

a e0 2e i aceste uleiuri nu conţin colesterol$ ele conţin totu i grăsimi saturate$ iar acestea au unș ș șe%ect c*iar mai puternic de cre tere a colesterolului decât colesterolul alimentar nsu i.ș ș

$um este posibil acest lucru? #rin stimularea producţiei *epatice de colesterol de către grăsimilesaturate. ceste grăsimi se găsesc n special n alimentele de origine animală$ cum ar %i carnea$ouăle i produsele lactate$ ma+oritatea %iind solide la temperatura camerei.ș

$are ar fi nivelul ideal al colesterolului sanvin? Cercetătorii n domeniul cardiologiei a%irmă cănivelurile colesterolului sanguin su' 6> mg D asigură protecţia %aţă de ateroscleroză.Bată câteva dintre modalităţile practice de scădere a nivelului colesterolului din sânge:

[ Consumaţi mai puţin colesterol. Geduceţi cantitatea de colesterol din alimentaţie su' >> mgAzi.ceasta nseamnă să reduceţi drastic consumul de carne$ n special de organe$ de mezeluri$găl'enu uri de ou i produse lactate.ș ș

[ Consumaţi mai puţine grăsimi saturate. ceste grăsimi se găsesc mai ales n produse de origineanimală$ nsă sunt prezente i n uleiul de palmier i de cocos$ precum i n unele margarine.ș ș ș

[ Eliminaţi ecesul ponderal. Genunţaţi la alimentele nalt ra%inate$ 'ogate n calorii „goale"$ cumar %i grăsimile i uleiurile vizi'ile$ za*ărul i alcoolul.ș ș

[ Consumaţi mai multe %i're. limentele 'ogate n %i're a+ută la scăderea nivelului colesterolului.Consumaţi din 'el ug alimente 'ogate n amidon$ %ructe$ legume proaspete$ cereale integrale$ș

leguminoase (%asole i rudele ei - soia$ mazăre$ linte$ năut$ 'o'!$ carto%i etc.ș

[ Haceţi mi care. Mergeţi pe +os n %iecare zi. Eerciţiul %izic regulat scade nivelul colesteroluluiș

i a+ută la păstrarea greutăţii ideale.ș

[ Consultaţi-vă medicul pentru a vedea dacă este cazul să %olosiţi medicamente care scad nivelul

colesterolului. 2ar reţineţi: <ivelul colesterolului depinde eclusiv de ceea ce mâncăm. ) dietă%oarte săracă n grăsime (mai puţin de 5D din totalul caloriilor consumate! i 'ogată n %i'reș

 poate scădea nivelul colesterolului sanguin cu ,>-5D n mai puţin de @ săptămâni$ n cele maimulte cazuri %ără aport medicamentos0 2acă nu vă cunoa teţi nivelul colesterolului sangvin$ ar ș

tre'ui nu să mergeţi$ ci să alergaţi la cel mai apropiat la'orator de analize. Bar dacă rezultatul este peste 6> mg D (@$ mmolAl!$ este cazul să luaţi lucrurile n serios.

1* FIB&ELE + Sto$c/toa$ele - un $/s4uns?

Geclamele sunt %oarte atrăgătoare$ iar demonstraţiile „pe viu" sunt uimitoare. rămezi ntregi de produse vegetale proaspete$ splendide$ sunt introduse ntr-un mic aparat i & *ocus-pocus & suntș

trans%ormate n suc0 #e tot cuprinsul ţării$ oameni din ce n ce mai ocupaţi$ o'i nuiţi cu minunileș

te*nicii moderne i ngri+oraţi de propria sănătate salută apariţia a ncă uneia dintre uimitoareleș

scurtături către o viaţă mai 'ună: aparatele de stors %ructe i legume.ș Sunt oare aceste aparatechiar a a de bune?ș 2a i nu. 2a$ pentru că produc o 'ăutură *rănitoare. <u$ pentru că nu seș

K

Page 38: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 38/63

ridică la nălţimea a%irmaţiilor care se %ac n dreptul lor. 2e i storcătoarele permit o'ţinerea unuiș

 produs 'ogat n su'stanţe nutritive$ cele mai multe %ac acest lucru cu preţul nlăturării atât devaloroaselor %i're alimentare. 2in 5 g de materie primă vegetală se pot o'ţine cca , l de sucdelicios. 2ar ntreaga cantitate de %i're preţioase$ de care organismul are atâta nevoie$ rămâne ncele g de materie solidă$ care este aruncată la gunoi. cest proces aminte te de morile deș

acum >> de ani$ care au nceput să nlăture tărâţa i germenele ('ogate n %i're i su'stanţeș ș

nutritive! din cereale$ pentru a o'ţine %ăina al'ă i cerealele decorticate - alimente sărace n %i'reș

i su'stanţe nutritive. 2in ne%ericire$ aceste produse se a%lă ncă la 'aza *ranei unei părţi 'uneș

din populaţia lumii. /e fapt, ce sunt fibrele alimentare? 3n esenţă$ %i'rele sunt „sc*eletul" plantelor. 2eoarece ele trec pur i simplu prin tu'ul digestiv %ără să se a'soar'ă n sânge$ multă vreme s-a crezut că nu auș

nici o importanţă. /-a mai constatat că ndepărtarea lor din alimente cre te valoarea calorică aș

*ranei i măre te e%icienţa i viteza a'sor'ţiei celorlalţi constituenţi alimentari$ ceea ce ar %i unș ș ș

avanta+. 2i%eritele variaţii de %i're pot %i mpărţite n două grupuri mari: cele care se dizolvă napă (%i're solu'ile! i cele care nu se dizolvă n apă (%i're insolu'ile!.ș

$e rol au ele în corp? Hi'rele sunt ca ni te generali$ controlând o mulţime de procese di%eriteș

care se des%ă oară n organism:ș

- Hi'rele insolu'ile a'sor' i reţin apa n cantităţi ce depă esc de @-6 ori volumul lor$ dândș șna tere unei mase spongioase n interiorul stomacului i intestinelor. Gezultatul /enzaţia de plinș ș

apare mult mai repede decât după consumarea de alimente sărace n %i're. cest %apt are un e%ectde protecţie %aţă de supraalimentaţie i este un a+utor preţios n controlul greutăţii.ș

- Masa %i'roasă$ acţionând ca un 'urete m'i'at cu apă$ e n măsură să umple mai 'ineintestinele. ceasta are ca urmare stimularea activităţii motorii a intestinului$ cu accelerareaevacuării sale. 8ucrurile se des%ă oară cu totul alt%el n cazul alimentelor sărace n %i're$ care potș

ză'ovi zile la rând n interiorul intestinului$ %ormând mase compacte$ a căror eliminare estedi%icilă. limentele 'ogate n %i're parcurg ntregul traiect al tu'ului digestiv n ,@-6 de ore.ceastă acţiune vindecă ma+oritatea cazurilor de constipaţie i reduce aprecia'il pro'lemeleș

 provocate de *emoroizi i diverticuloza intestinală.ș

- 2atorită reducerii timpului de tranzit intestinal$ scad simţitor procesele de putre%acţie. ceastaare ca e%ect reducerea iritaţiei peretelui intestinal i %avorizează vindecarea ulceraţiilor prezenteș

n unele 'oli cu localizare intestinală. #rezenţa %i'relor a+ută$ de asemenea$ la izolarea mucoaseicolonice de diverse su'stanţe c*imice reziduale care ar putea-o leza. ceste acţiuni ale %i'relor contri'uie$ alături de o alimentaţie săracă n grăsimi i colesterol$ la prevenirea cancerului deș

colon. 2ar 'inevenitul e%ect de curăţire al %i'relor se eercită asupra ntregului tract intestinal$ iș

nu doar asupra colonului.- 2e asemenea$ %i'rele scad viteza de pătrundere n sânge a su'stanţelor nutritive. ceasta are caurmare nivelarea maimelor i minimelor nivelului de za*ăr sangvin$ ceea ce asigurăș

organismului un aport energetic mai uni%orm. /ta'ilizarea nivelului sanguin al za*ărului rezolvăma+oritatea *ipoglicemiilor (scăderi ale nivelului za*ărului sangvin! i este un instrument %oarteș

util pentru controlul dia'etului (caracterizat prin niveluri crescute ale za*ărului sanguin!.- Hi'rele solu'ile pe de altă parte a+ută la scăderea nivelului colesterolului sangvin. Ele realizeazăacest lucru ata ându-se de produ ii derivaţi din colesterol i eliminându-i ast%el n a%ara tractuluiș ș ș

digestiv$ nainte ca organismul să ai'ă posi'ilitatea să-i rea'soar'ă.'nde se pot ăsi aceste substanţe 1făcătoare de minuni2?  Hi'rele se găsesc din a'undenţă ntoate alimentele vegetale nera%inate. Consumarea unei varietăţi de %ructe$ cereale integrale$zarzavaturi i leguminoase (%asole$ linte$ mazăre$ soia năut etc.! %urnizează o cantitate 'ogată dinș

%iecare %el de %i'ră de care corpul are nevoie. #ersoanele pentru care mestecarea alimentelor vegetale proaspete este di%icilă pot apela la aparate speciale de lic*e%iat %ructe i legumeș

('lendere!$ care nu nlătură %i'rele. #rodusul o'ţinut este destul de gros$ ca o 'udincă$ nsă poate%i diluat cu apă$ ntocmai ca un concentrat de suc o'i nuit.ș

$e se poate spune despre carne i produsele lactate?ș  )amenii sunt surprin i să a%le că alimenteleș

de origine animală nu conţin %i're. Carnea i produsele lactate reprezintă @>D din alimentaţiaș

omului modern$ iar restul provine$ n 'ună parte$ din alimente ra%inate$ grăsimi etrase din

Page 39: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 39/63

 produse animale i vegetale i za*aruri. ) ast%el de alimentaţie este nsă %oarte săracă n %i're & ș ș

5-,> g$ %aţă de 5>-K> g %i're$ cât conţine o alimentaţie ideală. %ste utilă adăuarea de tărâţe de ovă# în mâncare? ceastă metodă poate %i utilă pentru persoane sedentare$ care au regimuri alimentare restrictive. Cei mai mulţi oameni nu au nevoiensă de suplimente de %i're. Hi'rele nu sunt un medicament. <u este su%icient să ng*iţim ota'letă de %i're sau să le presărăm deasupra alimentelor concentrate. 1-ar tre'ui un %lacon ntregde ta'lete de %i're (care sunt destul de scumpe! pentru a %ace rost de ceea ce puteţi o'ţine u or$ș

mâncând o porţie de preparat pe 'ază de cereale integrale. Hi'rele se găsesc din 'el ug n toateș

alimentele vegetale nera%inate. ) alimentaţie 'azată pe %ructe$ cereale$ zarzavaturi i leguminoaseș

asigură un aport a'undent din toate varietăţile de %i're de care organismul are nevoie. ) ast%el dealimentaţie este$ n plus$ mai ie%tină$ mai sigură i mai sănătoasă.ș

1-* SA&EA + Este sa$ea 4e cale s/ cad/ 9n di8g$a,ie?

Gomânii consumă de ,> de ori mai multă sare decât ar %i necesar. Bar preţul pe care-l plătesc senume te *ipertensiune$ insu%icienţă cardiacă i alte neplăceri legate de retenţia de lic*ide.ș ș

 (ine, dar tiam că oranismul nostru are nevoie de sare&ș  /area este %ormată din două minerale & sodiu i clor. 2intre acestea$ sodiul este cel mai important: toate celulele i %luidele organismuluiș ș

conţin sodiu. Hără sodiu$ viaţa nu ar %i posi'ilă. 3nsă$ de i este atât de necesar activităţiișmeta'olice a organismului$ sodiul poate produce i multe necazuri.ș

 n ce fel duce excesul de sodiu la cre terea tensiunii arterialeș Ecesul de sodiu se cantonează nţesuturile organismului i reţine apa n eces. ceasta duce la um%larea acestor ţesuturi$ ceea ceș

determină cre terea presiunii sangvine$ iar aceasta la rândul ei măre te munca inimii. /eș ș

estimează că %iecare al patrulea român are tensiunea arterială ridicată$ iar peste vârsta de 65 deani$ incidenţa *ipertensiunii cre te la K>D. 3n Iaponia$ aportul mediu de sare este c*iar maiș

crescut decât la noi i$ cum e i de a teptat$ prevalenţa *ipertensiunii este$ de asemenea$ mult maiș ș ș

mare. ccidentul vascular cere'ral (o complicaţie a *ipertensiunii! se a%lă n capul listei cauzelor de deces n Iaponia. 3n alte societăţi$ cum ar %i mediul rural al =gandei sau 'azinul mazonului & unde aportul de sare este %oarte scăzut & *ipertensiunea e practic necunoscută$ c*iar la vârste

naintate.2r. 8ot #age$ unul dintre cercetătorii renumiţi n domeniul *ipertensiunii$ a%irmă categoric că$„%ără ecepţie$ societăţile cu o tensiune arterială scăzută sunt cele n care consumul de sare esteredus i invers$ *ipertensiunea n masă apare n urma consumului masiv de sare".ș

Sunt aceste lucruri valabile pentru toţi oamenii? <u toţi oamenii sunt „sensi'ili" la sare. =nele persoane ar putea consuma oricâtă sare doresc %ără să ai'ă nici un %el de neplăceri. 4otu i$ cam oș

 +umătate dintre noi suntem vulnera'ili %aţă de sare i pro'lema este că nu eistă nici un test careș

să permită identi%icarea celor sensi'ili. #ersoanele sensi'ile la sare reţin sodiul ecesiv norganism$ ceea ce determină apariţia edemelor. Mulţi poartă un eces ponderal de ,- g$reprezentat de apa reţinută n organism de ecesul de sare. /căderea aportului de sare permiteorganismului să scape i de ecesul de apă. #este trei milioane de români care su%eră de o %ormăș

u oară de *ipertensiune arterială i-ar putea normaliza valorile tensionale reducând aportul deș ș

sare la o linguriţă (5 g! pe zi. #e lângă 'ene%iciul controlului tensiunii arteriale i al greutăţiiș

corporale$ o ast%el de dietă săracă n sare a%ectează n mod %avora'il sindromul premenstrual$ precum i anumite %orme de ce%alee (durere de cap! i unele tipuri de depresie. Bar n cazul celor ș ș

cu insu%icienţă cardiacă cronică$ s-ar reduce suprancărcarea cu apă a aparatului cardiovascular.$e se poate spune despre medicamentele diuretice? +u repre#intă o alternativă mai bună?2iureticele reu esc să reducă tensiunea arterială prin eliminarea ecesului de apă. Cercetăriș

recente arată nsă că diureticele pot c*iar contri'ui la apariţia 'olilor cardiace prin cre terea cu 6-ș

>D a nivelului colesterolului. Holosite timp ndelungat$ aceste medicamente au$ de asemenea$un e%ect distructiv asupra rinic*iului$ %avorizează dezvoltarea gutei i accelerează apariţiaș

dia'etului. 2e aici$ se poate trage concluzia că eliminarea ecesului de apă prin mi+loace naturaleeste o modalitate mult mai sigură de rezolvare a pro'lemei.

?

Page 40: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 40/63

$e se poate spune despre persoanele care de!a folosesc diuretice ca tratament antihipertensiv? Eadevărat că tre'uie să continue să %olosească diuretice tot restul vieţii a se credea până nu deș

mult. stăzi nsă$ se tie că până la 5D dintre *ipertensivi pot renunţa la diuretice$ cu condiţiaș

să adopte o alimentaţie săracă n sare i grăsimi$ com'inată cu reducerea ecesului ponderal i cuș ș

mersul zilnic pe +os. (ine, dar eu nu pot să suport mâncarea nesărată& ustul pentru sare nu este nnăscut. )'iceiulde a mânca sărat e o deprindere nvăţată$ ntărită de %iecare dată când consumăm alimente sărate./area masc*ează aromele naturale ale alimentelor. #entru a dezrădăcina această deprindere$nlocuiţi sarea cu plante aromatice i mirodenii naturale. cordaţi-vă trei săptămâni. 2upă acestș

interval$ c*iar i a a-zisele alimente „normale" vi se vor părea sărate. 3n cazul n care o'iceiul seș ș

dovede te greu de dezrădăcinat$ nlocuitorii de sare (sarea medicinală! sunt o alternativă utilă.ș

$e alimente boate în sodiu trebuie evitate? 7icar'onatul de sodiu$ pra%ul de copt$ produselecare conţin glutamat monosodic (mezelurile$ vegeta etc.!$ gustările sărate i orice %el de murături.ș

Evitaţi$ de asemenea$ alimentele prelucrate ('udinca de ciocolată$ de eemplu$ conţine mai multsodiu decât carto%ii pai!$ produsele de origine animală i cerealele semipreparate. /unt de evitat$ș

n special$ vegetalele conservate: o lingură de mazăre conservată$ de eemplu$ conţine aceea iș

cantitate de sodiu ca ,$5 g de mazăre proaspătă.

$are ar fi cantitatea maximă de sare pe care o putem consuma )rganismul uman are nevoie denumai o +umătate de gram de sare pe zi$ ceea ce reprezintă a zecea parte dintr-o linguriţă. /odiuleste prezent n mod natural n alimente n cantităţi mai mult decât su%iciente pentru acoperireanevoilor zilnice$ ast%el ncât nu ar tre'ui să mai adăugăm deloc sare alimentelor. /ă nu uităm nsăcă aceasta ar %i o povară pe care cei mai mulţi dintre noi nu suntem pregătiţi s-o purtăm. 2eaceea$ n locul celor 5-,> g de sare pe care o'i nuiaţi să le consumaţi până acum$ ncercaţi să văș

limitaţi la 5g (o linguriţă! pe zi. #entru ma+oritatea oamenilor$ această cantitate poate %i %olosită%ără riscuri semni%icative pentru sănătate.1ă o%erim n continuare câteva sugestii menite să vă a+ute să reduceţi ingestia de sare:- Consumaţi cât mai multe alimente nepreparate$ proaspete & n special %ructe i legume. cesteaș

avanta+ul că$ pe de o parte$ pentru a %i gustoase nu tre'uie să li se adauge sare$ iar pe de altă

 parte$ măresc depozitele de potasiu ale organismului$ ceea ce a+ută la scăderea tensiunii arteriale.- 2acă aveţi nevoie de gustări ntre mese$ alegeţi-le pe cele nesărate.- 8ăsaţi vegetalele puţin ne%ierte$ ast%el ncât să rămână puţin crocante; vor cere mai puţină sare.- #ră+iţi pâinea i cerealele pentru a le da un gust mai plăcut.ș

- )'i nuiţi-vă să daţi gust mâncării cu suc de lămâie$ ier'uri aromate proaspete$ pătrun+el$ș

tar*on$ ceapă$ usturoi$ c*iar i cu g*im'ir i *rean$ mai degra'ă decât cu sare.ș ș

- Haceţi-vă rost de o carte de 'ucate 'ună$ care să vă nveţe cum să gătiţi %ără sare.Gomânul consumă cca K g de sare pe an. Geducerea su' , gAan ar nsemna un pas importantcătre o sănătate mai 'ună.

11* VITA!IELE + !ega2do8e de mic$onut$ien,i

Mii de români$ ncercând să devină mai sănăto i$ i otrăvescș ș  organismul cu doze de suplimentevitaminice i minerale despre careș  nu tiu că pot %i periculoase.ș  $um putem ti dacă am depă it do#ele recomandate?ș ș

 ceasta este pro'lema. /unt ani 'uni decând s-au pu'licat dozele minime necesare i necesarul zilnic pentru ma+oritateaș  vitaminelor iș

 pentru multe dintre elementele minerale$ dar nu s-a sta'ilit ncă nici o limită superioară pentruevitarea supradoza+ului.  ceastă stare de lucruri se eplică prin %aptul că$ cel puţin până n

 prezent$ vitaminele i mineralele au %ost incluse mai degra'ă n categoria alimentelor decât n ceaș

a medicamentelor$ ne%iind ast%el supuse scrutinului atent i testelor la'orioase cărora tre'uie să leș

%acă %aţă toate medicamentele.$e tulburări pot apărea în urma suprado#a!ului? =n pericol e ncetăţenirea ideii că suplimentele

de acest %el pot %i %olosite pentru a preveni o serie de 'oli serioase$ cum ar %i cancerul$ 'olilecardiovasculare i osteoporoza. /uplimentele %ormate dintr-un singur element nutritiv$ș

administrat n cantitate %oarte crescută$ nu au nimic de-a %ace cu prevenirea 'olilor cronice$ nsă

@>

Page 41: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 41/63

 pot preveni a'sor'ţia altor su'stanţe nutritive. /pre eemplu$ dozele mari de %ier mpiedicăa'sor'ţia zincului$ n timp ce aportul crescut de zinc stân+ene te a'sor'ţia cuprului. =n număr deș

vitamine sunt solu'ile numai n grăsime (liposolu'ile!. ceasta nseamnă că ele nu pot %ieliminate din organism când sunt prezente n eces$ %iind depozitate n ţesutul adipos. 2ozeletoice de vitamina (de ,> de ori doza normală! pot determina durere de cap pulsatilă$ uscarea

 pielii i crăparea 'uzelor$ dureri articulare i pierderea părului. Hemeile nsărcinate care %olosescș ș

doze crescute de vitamina i epun 'e'elu ul unor mari pericole. lte vitamine liposolu'ileș ș

sunt 2$ E i 9. 3n cantităţi ecesive (de -5 ori doza normală!$ vitamina 2 poate deveni i eaș ș

 periculoasă$ a%ectând nveli ul intern al arterelor i ncura+ând %ormarea plăcilor ateromatoase.ș ș

2ozele ecesive de vitamina E pot produce o'oseală cronică. 1itaminele *idrosolu'ile (solu'ilen apă! & cele din compleul 7 i vitamina C & au %ost mult timp considerate ca %iind lipsite deș

orice risc$ indi%erent de doza %olosită$ ntrucât organismul poate elimina cantităţile ecesive prinurină. 3nsă prima ecepţie de la această regulă a apărut n ?$ când s-a dovedit că dozelecrescute de vitamina 76 produc tul'urări la nivelul sistemului nervos (agitaţie etc.!. Ecesul devitamine *idrosolu'ile irită rinic*iul i %ace ca organismul să devină %oarte risipitor cu acesteș

su'stanţe nutritive. 3n ceea ce prive te ecesul de vitamina C$ s-a constatat că acesta poateș

determina$ la unele persoane$ %ormarea calculilor renali. =n alt motiv de ngri+orare este că

e%ectele pe termen lung ale acestor megadoze sunt necunoscute. /e pare că riscăm prea mult.Holosirea %ără discernământ a acestor su'stanţe ec*ivalează cu a'uzul de medicamente eli'erate%ără reţetă.

 Atunci, care e calea cea mai siură de a aduce necesarul de vitamine i elemente minerale înș

corp? /ursa cea mai 'ună pentru o'ţinerea acestor micronutrienţi sunt alimentele. limentelenaturale sunt ncărcate cu vitamine i minerale n cantităţi i %orme care permit organismului săș ș

aleagă i să ia eact ceea ce-i tre'uie. 3nsă n momentul n care separi su'stanţele nutritive dinș

alimente i intervii n lanţul alimentar$ concentrând un element$ ţi asumi riscul de a dezec*ili'raș

această 'alanţă naturală.$e se poate spune despre cei care sunt obliaţi să ţină diverse reimuri sau despre adolescenţi?3n ast%el de situaţii$ suplimentele n doze rezona'ile sunt 'ene%ice$ iar speciali tii n nutriţie nu- iș ș

%ac pro'leme deose'ite n legătură cu riscurile pentru sănătate pe care le ridică ta'leta zilnică demultivitamine (care conţine dozele recomandate pentru câteva vitamine i minerale!.ș

 /ar nu-i a a că suplimentele vitaminice ne a!ută să facem mai bine faţă situaţiilor stresante iș ș

măresc disponibilul de enerie? <u eistă nici o dovadă n acest sens. ce ti micronutrienţi nuș

%uncţionează nicidecum ntr-o manieră miraculoasă. Holosirea n eces a acestor su'stanţe nu va putea accelera viteza de des%ă urare a reacţiilor 'ioc*imice mai mult decât ar reu i ecesul deș ș

com'usti'il din rezervorul unui autoturism să determine cre terea vitezei de rulare aș

respectivului autoturism dincolo de limita impusă de capacitatea motorului. Energia provine dinalimente „com'usti'il" & *idrocar'onatele din cereale$ legume$ carto%i etc.$ i nu din vitamine iș ș

minerale. adar$ș de i avem nevoie de ace ti micronutrienţi pentru a %i sănăto i$ să nu uităm căș ș ș

dozele necesare sunt minuscule. Mulţi dintre noi ar rămâne surprin i să a%le că ar putea introduceș

cu u urinţă toate vitaminele de care au nevoie ntr-o lună ntr-un degetar.ș

SĂĂTATEA E!.ŢI.ALĂ

13* ST&ES'L + #um se 4ot de4/ i st/$ile de e4ui8a$eș

/tresul a a+uns să %ie implicat n aproape toate pro'lemele medicale cu care ne con%runtăm nzilele noastre: in%arctul miocardic$ *ipertensiunea$ alte 'oli cardiace$ ulcerele$ colita$ durerile decap i de spate$ astmul$ crizele nervoase$ c*iar i cancerul & toate aceste 'oli sunt mai mult sauș ș

mai puţin legate de stres. #e de altă parte nsă$ i lipsa stresului poate invita 'oala i poateș ș

 produce o'oseală$ plictiseală$ nelini te$ nemulţumire i depresie. #ro'lema constă$ a adar$ nș ș ș

găsirea unei căi de mi+loc ntre aceste două etreme.$e este, de fapt, stresul? /tresul apare n orice situaţie care necesită e%ectuarea unei sc*im'ări./tresul presupus de adaptare la unele situaţii poate produce simţăminte de plăcere etremă:

@

Page 42: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 42/63

z'orul cu para uta$ de eemplu$ sau alunecarea cu sc*iurile n +osul unei pante 'lânde$ câ tigareaș ș

unei curse sau avansarea n %uncţie. lte tipuri de stres$ de i nu tot atât de intense$ produc i eleș ș

 puternice simţăminte de satis%acţie: o seară romantică$ de pildă$ aprecierea din partea unui colegde serviciu ori rezultatele 'une o'ţinute de copil la coală. Eistă$ de asemenea$ alte tipuri deș

stres care$ de i sunt 'une n ele nsele$ ne o'osesc: o ceremonie de căsătorie sau o reuniune deș

%amilie. 3n %ine$ eistă i stresuri care ne epuizează i ne deprimă: moartea unei persoane iu'ite$ș ș

 pierderea serviciului$ pro'leme de ordin +uridic$ neascultarea copiilor$ divorţul etc. /ănătatea a%ost de%inită ca %iind a'ilitateaAcapacitatea de adaptare la stresurile vieţii. a stând lucrurile$ș

oamenii sănăto i tre'uie să descopere modalităţi de a- i intra n ritm prin ec*ili'rarea per%ectă aș ș

 'alanţei stresului. %ste adevărat că problemele leate de stres se înrăutăţesc pe #i ce trece? Gitmul vieţii modernene-a aruncat ntr-un %el de cursă contra cronometru. /untem necontenit ndemnaţi să mergemacum$ să vedem acum$ să cumpărăm acum$ să ne 'ucurăm acum. 3n de%initiv$ a a cum ne spun iș ș

reclamele$ avem numai o ansă n viaţă$ a a că cel mai 'ine este să apucăm cât putem. 2ar$ dupăș ș

câţiva ani de apucare$ strângere$ mergere$ vedere$ cumpărare$ ncepem să ne simţim do'orâţi iș

dezamăgiţi. Bnevita'ilul „plătesc mai târziu" nu ntârzie să apară su' %orma epuizării$ datoriilor$ 'olilor$ depresiei i pierderii interesului %aţă de viaţă. Este un cerc vicios$ n cursa căruia au căzutș

mulţi 'ăr'aţi i multe %emei$ de alt%el 'ine intenţionaţi.ș$um am putea evita desfă urarea unui astfel de scenariu în viaţa noastră?ș  Este di%icil să provocidaune serioase unui organism sănătos numai prin stres. 1ă puteţi prote+a organismul mpotrivae%ectelor stresului$ administrându-vă câteva „inoculări antistres". Bată-le pe cele mai importante:- Eerciţiu %izic regulat$ activ$ cel puţin > de minute pe zi. Eerciţiul %izic cre te secreţia deș

endor%ine$ *ormoni care ne dau senzaţia de 'ine i care ne prote+ează organismul %aţă de stres.ș

Endor%inele sunt produse i prin epunerea organismului la soare i aer curat$ ast%el că eerciţiulș ș

%izic %ăcut n aer li'er aduce un 'ene%iciu du'lu.- doptarea unei alimentaţii vegetariene. )rganismul dispune cu mai mare u urinţă de o ast%el deș

alimentaţie$ ceea ce are ca urmare cre terea disponi'ilului energetic$ a e%icacităţii i rezistenţei.ș ș

- Evitarea totală a tutunului$ alcoolului$ ca%elei sau a altor droguri. 4oate aceste su'stanţe ncarcă

mult lista datoriilor pe care organismul va %i nevoit să le plătească mai târziu$ plata ncepânddeseori c*iar de a doua zi.- )di*nă adecvată. ici se includ orele de somn din timpul nopţii$ precum i perioadele deș

relaare i recreere care tre'uie să %ie presărate la intervale regulate n cursul unei zile.ș

- Holosirea la discreţie a apei$ intern i etern. 7eţi su%icientă apă ca urina să rămână limpede (6-ș

pa*are pe zi!. ) modalitate ecelentă de a ncepe ziua este du ul alternativ cald-rece.ș

- ncore sta'ile n viaţă: un cămin n care domne te dragostea$ o slu+'ă care să-ţi deaș

simţământul utilităţii$ prieteni de ncredere$ un scop n viaţă & sunt verita'ile vaccinuri mpotrivastresului.- Cultivarea unei atitudini mentale pozitive. Bmaginaţi-vă un 'ăr'at gâr'ov$ ve nic nemulţumit$ș

ducându-se la serviciu pe o ploaie torenţială$ 'lestemând. Ce se petrece n interiorul acestui om

Bmaginaţi-vă apoi trei copii care se +oacă ncântaţi n aceea i ploaie. Ce se petrece năuntrulșacestor copii Cine este mai stresat 2i%erenţa nu ţine de mpre+urări$ ci de atitudinea noastră %aţăde aceste mpre+urări. 1iaţa ne o%eră aproape ntotdeauna posi'ilitatea de a alege. <u ezitaţi.legeţi să vă 'ucuraţi de viaţă n %iecare moment al ei. Hiţi la %el de recunoscători i pentru soare$ș

i pentru ploaie. Mirosiţi %lorile$ zâm'iţi când vi se zâm'e te$ +ucaţi-vă cu copiii. ) ast%el deș ș

a'ordare a vieţii costă puţin i evită resentimentele i indispoziţia. 3n plus$ n loc să ncarce listaș ș

datoriilor de plătit mai târziu$ este n măsură să o%ere do'ânzi generoase n timp.

17* DE%&ESIA + u v/ descu$aa,iG i de8n/dedea se t$atea8/ș

7oala depresivă tinde să devină pandemică. Eperţii sunt de părere că până la >D din populaţia

ţărilor dezvoltate su%eră de o %ormă a acestei a%ecţiuni su%icient de serioase pentru a avea nevoiede a+utor. 3n %iecare an se %olosesc miliarde de tranc*ilizante i antidepresive ntr-un e%ortș

disperat de a %ace %aţă. 3nsă situaţia se nrăutăţe te mereu.ș

@,

Page 43: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 43/63

 (ine, dar nu sunt simţămintele de depresie o parte normală a vieţii? 2epresia constituie unul dinsimţămintele sau emoţiile cele mai comune$ mai o'i nuite$ pe care noi$ oamenii$ le trăim. Este oș

emoţie normală$ nsă la %el de 'ine poate constitui un simptom al unei mari varietăţi de tul'urăriorganice i psi*ologice.ș

 /e unde poţi să tii dacă ai depă it raniţa dintre depresia comună i cea patoloică?ș ș ș /tările dedepresie se caracterizează prin simţăminte de tristeţe i deznăde+de$ nsoţite adesea de reducereaș

activităţii %izice. Bată$ pe scurt$ câteva dintre cele mai %recvente tipuri:- 4risteţea comună urmează deseori după perioade de trăiri emoţionale intense$ o'oseală sau alteasemenea stresuri. ceastă %ormă de depresie este de scurtă durată i are tendinţa la autolimitare$ș

rareori necesitând tratament.- 2epresiile reactive sunt consecinţa crizelor ma+ore ale vieţii: pierderea cuiva drag sau aserviciului$ divorţul$ mutarea sau m'olnăvirea de o 'oală gravă. E%ectul acestui tip de depresieeste protector$ permiţând vindecarea. 4ratamentul constă n măsuri terapeutice mai agresive.- 2epresiile 'iologice$ pe de altă parte$ sunt deseori mo tenite. Ele vin i pleacă$ %ără să ai'ă$ deș ș

o'icei$ o cauză aparentă. ceste depresii răspund de cele mai multe ori la tratament$ de i uneoriș

 pot persista timp de câteva luni$ n ciuda tratamentului.- 2epresiile psi*otice sunt acele %orme de depresie n care persoana su%erindă pierde contactul cu

realitatea; ele necesită ngri+iri pro%esionale.$um poate fi a!utată o persoană depresivă?- 2ietă. doptarea unei diete simple$ %ormată din alimente naturale$ mâncate la intervale regulatereduce mult stresul %izic. 8imitarea aportului alimentar timp de una sau două zile numai la %ructe

 proaspete %ace minuni n materie de limpezire a minţii i de nlăturare a o'oselii.ș

- )di*nă. 3n timpurile noastre$ n care viaţa se des%ă oară ntr-un ritm trepidant$ n care presiuniș

de tot %elul ne apasă$ este %oarte important să ne luăm timp$ din când n când$ pentru a ne relaantr-un mediu lini tit i calm. Cât prive te somnul$ ma+oritatea oamenilor se simt cel mai 'ineș ș ș

după K- ore de somn pe noapte.- Eerciţiu %izic. =na din cele mai incitante descoperiri ale ultimilor ani a %ost 'ene%iciul enorm

 pe care eerciţiul %izic l aduce sănătăţii celui ce-l practică. Eerciţiul %izic regulat$ activ$ cre teș

 'una dispoziţie$ ridică moralul$ a%ectează n mod %avora'il somnul$ despovărează pe cei apăsaţide stres$ promovează sănătatea i a+ută la prevenirea m'olnăvirii. #entru mulţi depresivi$ oș

 plim'are zilnică de o oră n pas vioi ar %ace mult mai mult decât orice tratament medicamentos.$e altceva se mai poate face? Hactorii psi*ologici sunt la %el de importanţi:- )rganizare. 4oţi oamenii$ %ie că su%eră de depresie sau nu$ au nevoie de ordine n viaţa lor.)rdinea i programarea cresc e%icienţa i sta'ilitatea.ș ș

- #roductivitate. )rice %iinţă omenească are o nevoie %undamentală de a %ace ceva util$ %ie că estevor'a de conducerea unei %irme$ de spălarea unei ma ini sau de pregătirea unei mese. 8ucrul deș

care duc lipsă n mod deose'it persoanele deprimate este simţământul mplinirii$ al realizării iș

satis%acţiei$ o'ţinut n urma realizării a ceva %olositor n %iecare zi.- 2ecizii. C*iar i persoanele cu %orme severe de depresie sunt capa'ile să ia decizii simple$ș

cotidiene$ cum ar %i de pildă dacă să se scoale din pat dimineaţa sau nu; dacă să privească toatăziua la 41 sau să caute activităţi mai constructive; dacă să se m'race i să se dic*isească sau săș

rămână n pi+ama. legeri ca acestea$ %ăcute zi de zi$ contează$ pentru că ele modelează viitorul.#ână i cei cu pro'leme mintale deose'ite pot %ace ceva pentru a- i m'unătăţi capacitatea de aș ș

%ace %aţă cu 'ine situaţiilor vieţii.- ncore spirituale. #entru a merita să %ie trăită$ viaţa tre'uie să ai'ă sens i valoare. ltminteri$ș

se poate instala o „goliciune" cronică$ un simţământ de disperare. #rin urmare$ tre'uie să căutămi să găsim raţiuni pentru a trăi i norme după care să ne g*idăm viaţa. ceastă căutare este deș ș

natură să ne conducă spre o con tienţă$ spre o percepţie crescândă divinului. Cre terea spiritualăș ș

 poate nvinge anietatea$ temerile$ resentimentele i vinovăţiile noastre. <e poate reda energia iș ș

 po%ta de a trăi.$e loc ocupă medicamentele antidepresive? Când se recurge la aceste medicamente$ %olosirea lor tre'uie să %ie +usti%icată de motive speci%ice i limitată pentru anumite intervale de timp.ș

Holosirea cronică a acestor medicamente poate crea dependenţă iAsau poate accentua depresia.ș

@

Page 44: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 44/63

2epresia a ncetat să mai %ie su%erinţa %ără soluţie$ descura+antă$ cum era considerată până nudemult. #rin m'unătăţirea sănătăţii %izice$ cultivarea unor atitudini mentale pozitive$ deprindereade a lua decizii 'une$ perseverarea n activităţi cu adevărat valoroase i prin %iarea de ţinte iș ș

valori spirituale$ cei mai mulţi dintre noi ne vom putea rezolva stările depresive i vom puteaș

reveni la o viaţă productivă i plină de sens.ș

1:* E!.ŢIILE + Endo$inele - ho$monii e$ici$ii

2rogurile care te %ac să te simţi 'ine sunt aproape irezisti'ile. 2e la ca%eină la cocaină$ omul estentr-o continuă căutare a ceva care să-l a+ute să se eli'ereze de su' stresul paralizant i presiunileș

strivitoare ce alcătuiesc viaţa modernă. 3n timp ce dovezile privind nocivitatea acestor su'stanţese adună$ oamenii de tiinţă descoperă că un organism sănătos e capa'il să- i %a'rice singur ș ș

su'stanţe eu%orizante$ lipsite de e%ecte dăunătoare i capa'ile să promoveze sănătatea.ș

 %ste posibil ca oranismul nostru să fabrice 1drouri2? 2a0 2acă prin drog se nţelege osu'stanţă c*imică$ atunci organismul uman produce mii de droguri n %iecare zi. 2acă prin drogse nţelege o su'stanţă %olosită pentru a trata o 'oală$ răspunsul este tot a%irmativ. )rganismuluman se a%lă anga+at ntr-un permanent e%ort de a se vindeca pe sine.$e fel de substanţe eufori#ante produce oranismul uman? Cele mai puternice su'stanţe de acest

%el sintetizate n la'orator sunt narcoticele. <arcoticele 'loc*ează transmiterea durerii i producșsenzaţii etreme de 'ine$ de eu%orie. 4ocmai de aceea sunt %oarte utile pentru com'atereadurerilor intense$ inevita'ile. 3n timp nsă$ ele pot deveni nocive i dau dependenţă.ș

Gelativ recent$ oamenii de tiinţă au descoperit că organismul i %a'rică$ pentru uz propriu$ș ș

su'stanţe similare narcoticelor. ceste su'stanţe pot %i grupate su' termenul general deendor%ine. /unteţi curio i să vedeţi ace ti *ormoni n acţiune <u aveţi decât să o'servaţi$ cuș ș

 prima ocazie n care vă loviţi cu piciorul de ceva tare$ cât de repede scade n intensitate durereade la nceput i cum se instalează n locul ei o senzaţie de amorţeală 'ine%ăcătoare. #ersoaneleș

rănite n accidente de circulaţie sau soldaţii răniţi n timpul luptei rareori i dau seama de laș

nceput cât de grav sunt răniţi. =nii sportivi pot su%eri c*iar %racturi n %ocul competiţiei$ %ără săsimtă nici o durere până ce partida nu s-a nc*eiat. 4oate acestea sunt eemple n care putem

vedea endor%inele la lucru.Cu ani n urmă$ dr. Fans /elNe a constatat că teama i mânia pot declan a o descărcare masivă deș ș

adrenalină n organism. Gaţiunea acestei descărcări este cre terea disponi'ilului de energie$ careș

 permite persoanei n cauză %ie să lupte$ %ie să %ugă de sursa pericolului. Cercetări ulterioare auarătat că %rica i mânia pot pre+udicia organismul$ dacă persistă timp mai ndelungat. 2eș

asemenea$ i alte emoţii negative & durerea$ ura$ amărăciunea resentimentele & n cazul n care seș

 prelungesc$ pot epuiza mecanismele de supravieţuire n condiţii de urgenţă i pot slă'i apărareaș

organismului mpotriva 'olilor. /acă emoţiile neative pot fi distructive, ce se poate spune despre a a-numita ândire po#itivă?ș

 <orman Cousins a desc*is calea către un domeniu complet nou atunci când a reu it să se vindeceș

de o 'oală %atală$ incura'ilă$ %olosind ca mi+loace terapeutice emoţiile pozitive$ ca râsul$ 'ucuria$dragostea$ recuno tinţa$ ncrederea & alături de alte metode terapeutice de 'un-simţ. 2e atunci$ș

speciali tii n materie de psi*oneuroimunologie au izolat multe din su'stanţele pe care creierul leș

secretă su' in%luenţa acestor emoţii. Ele nu sunt altceva decât endor%ine$ iar printre e%ectele lor senumără %avorizarea nsănăto irii$ ntărirea sistemului imunitar i minunata senzaţie de 'ine.ș ș

"reţi să spuneţi că oranismul nostru produce substanţe ce pot fie vindeca, fie vătăma? Emoţiileconstituie o parte cu totul specială a umanităţii noastre. Cele negative %avorizează m'olnăvirea$n timp ce emoţiile pozitive eercită un e%ect 'ene%ic asupra %iecărei părţi a organismului. 2e

 pildă$ orice medic tie că nu tre'uie să nc*idă u a speranţei pacienţilor a%laţi n ultimele stadii deș ș

su%erinţă. Medicul care$ plin de interes i compasiune pentru starea pacientului$ i spune acestuiaș

cu optimism: „#resimt că dumneavoastră sunteţi tocmai acel unul din zece care nvinge această

 'oală" va rămâne deseori surprins să constate că pro%eţia sa s-a mplinit. 3nsă este cu totul altcevadacă i spune: „veţi numai o ansă din zece să supravieţuiţi".ș

@@

Page 45: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 45/63

$e altceva poate favori#a sinte#a acestor hormoni?   tim de+a de multă vreme că eerciţiul %izicȘ

este 'ene%ic pentru organism. 3nsă oamenii de tiinţă au o'servat la un moment dat că starea deș

 'ine care urmează după e%ectuarea eerciţiilor %izice nu putea %i eplicată doar prin e%ectul decre tere a %ormei %izice. /e mai petrecea i altceva$ i acest altceva s-a dovedit a %i o cre tere aș ș ș ș

 producţiei de endor%ine. /e unde putem ti că aceste stări sau sen#aţii de bine nu sunt doar un re#ultat al ândiriiș

 po#itive? tât e%ectul narcoticelor$ cât i cel al endor%inelor pot %i anulate de către o anumităș

su'stanţă c*imică$ pe care medicii o %olosesc n tratamentul a'uzului de droguri. 2acă se dăaceastă su'stanţă unei persoane a cărei durere era calmată cu mor%ină$ durerea va reapăreaaproape imediat. /imilar$ dacă se administrează această su'stanţă unei persoane care se simteecelent ca urmare a producţiei proprii de endor%ine$ starea de 'ine a acestei persoane vadispărea ca prin %armec. #ur i simplu. /ecreţia de endor%ine cre te ca urmare a gândirii pozitive.ș ș

Gezolvarea con%lictelor$ alungarea urii i resentimentelor$ cultivarea unor atitudini iertătoare$ș

generoase i recunoscătoare & *rănirea unor ast%el de emoţii este n măsură să creascăș

semni%icativ producţia de endor%ine la nivelul creierului i să ntărească a'ilitatea organismuluiș

de a rezista asaltului 'olilor. Bar dacă mai adăugăm o plim'are zilnică$ este ca i cum am adăugaș

glazura unei pră+ituri.

1=* %'TE&EA !IŢII + E ti ceea ce g<nde tiș ș

ristotel a spus odată că o minte sănătoasă i un trup sănătos sunt ntreţesute$ nsă această idee aș

 parcurs de atunci un drum destul de stâncos. Credeam că acest lucru este universal acceptatastăzi0 2a i nu. =nii oameni de tiinţă ncă mai pun su' semnul ntre'ării eistenţa unei legăturiș ș

directe ntre 'oală i emoţii$ i aceasta pentru că nu se poate dovedi n mod categoric căș ș

dispoziţia mentală a cuiva este capa'ilă să producă sau să vindece o anumită 'oală. Ceea cedevine tot mai clar nsă este modul de %uncţionare a sistemului imunitar. i dacă oamenii deȘ

tiinţă nu pot lua o anumită emoţie$ cum ar %i mânia$ s-o lege de o 'oală speci%ică$ cum ar %iș

in%arctul miocardic$ ei au astăzi posi'ilitatea de a măsura răspunsul imun al organismului %aţă dedi%erite stresuri.

$e este sistemul imunitar? )rganismul uman este apărat de milioane de „celule luptătoare".cestea sunt %ormate din di%erite tipuri de „soldaţi"$ %iecare grup ndeplinind o %uncţie speci%ică.„#unctul Central de Control" poate ordona intrarea n dispozitivul de luptă a miliarde de noiluptători$ atunci când 'oala invadează organismul. 3n cursul perioadelor de „pace"$ numărulluptătorilor se reduce$ locul lor %iind ţinut de „unităţile de patrulă". ceasta constituie oeplicaţie simpli%icată a sistemului imunitar.$e afectea#ă sistemul imunitar?  3n timp ce dieta sănătoasă$ %orma %izică 'ună i stărileș

emoţionale pozitive stimulează i ntăresc sistemul imunitar$ 'oala$ medicamentele i drogurile$ș ș

 precum i stresul ecesiv l in*i'ă i-l slă'esc. /B2 apare atunci când sistemul imunitar a %ostș ș

dezactivat sau distrus n totalitate. %moţiile îl pot afecta? zi$ din ce n ce mai mulţi cercetători au o viziune de ansam'lu. /tudiilelor demonstrează că persoanele a%late n stări emoţionale depresive sau negative sunt cu

 precădere vulnera'ile la 'olile ce a%ectează sistemul imunitar$ ca astmul$ artrita reumatoidă iș

cancerul.$um pot afecta sănătatea simţămintele neative? m să vă povestesc ceva. 3ntr-o seară$ târziu$n timp ce lucram la un material pe care tre'uia să-l predau a doua zi$ somnul aproape că m-a

 'iruit. Mi-am amintit atunci că văzusem ni te ca%ea n 'iroul secretarei. 2e o'icei nu 'eau ca%ea$ș

nsă de data aceasta simţeam că alt%el nu %ac %aţă. a că am ng*iţit-o repede i am a teptat. 3nș ș ș

mai puţin de > minute$ m-am simţit plin de energie & da$ ca%eina mo'ilizează za*ărul sangvin. urmat apoi cre terea capacităţii de concentrare i a atenţiei & da$ ca%eina stimulează i sistemulș ș ș

nervos. poi m-am gră'it la toaletă$ ca o con%irmare a e%ectului diuretic al ca%einei. #e scurt$ am

%ost n %ormă pe tot parcursul celor trei ore care mi-au %ost necesare pentru a termina proiectul. 3ndimineaţa următoare$ i-am mărturisit secretarei ceea ce %ăcusem. ascultat i apoi a zâm'it:ș

„/unt ncântată că v-a %ost de %olos ca%eaua mea"$ mi zise ea$ „dar n-aţi o'servat că este

@5

Page 46: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 46/63

deca%einizată %ost e%icientă pentru că aţi crezut asta". 2a0 cest %enomen$ cunoscut su'numele de e%ect place'o$ este %oarte %olosit pentru testarea medicamentelor noi. /u'iecţii testaţisunt mpărţiţi n două grupuri: =nuia i se dă medicamentul$ iar celuilalt$ un produs inactiv$ dar care seamănă cu medicamentul. 3n mod surprinzător$ su'iecţii cărora li se administrează place'o

 prezintă deseori rezultate identice sau c*iar mai 'une decât cei care primesc medicamentul real.ândurile i emoţiile in%luenţează n mod direct mintea$ care la rândul ei a%ectează puternicș

corpul. Eistă relatări despre persoane care credeau că vor muri i care au murit$ %ără să se poatăș

găsi nici o cauză directă a morţii lor. Atunci, emoţiile po#itive vor putea întări sistemul imunitar?  Emoţiile pozitive i viaţa sănătoasăș

stimulează producţia unor su'stanţe cere'rale numite endor%ine$ care *rănesc e%ectiv sistemulimunitar. ceste misterioase su'stanţe a+ută n lupta contra 'olilor i promovează nsănăto irea.ș ș

3n plus$ ele intensi%ică 'ucuria de a trăi prin simţămintele de 'ine$ de eu%orie pe care le produc.Cercetări mai noi arată n mod convingător că o viaţă emoţională ec*ili'rată e la %el deimportantă pentru sănătate ca %actorii de+a tradiţionali$ cum sunt alimentaţia sănătoasă$ eerciţiul%izic regulat i evitarea alcoolului$ tutunului i a altor droguri.ș ș

Să înţele că mă pot vindeca doar ândind frumos? <u tre'uie să negli+ăm niciodată un remediu%izic la o pro'lemă de sănătate. Genunţarea la %umat$ controlul greutăţii corporale$ adoptarea unui

 program regulat de eerciţii %izice$ tratamentele medicamentoase & toate acestea nu sunt date la o parte de ceea ce am spus mai sus. 2ar pe lângă ele$ nu negli+aţi atitudinea pe care o adoptaţi.

&E!EDII AT'&ALE

1>* ALI!ETAŢIA VE6ETA&IAĂ + Alimenta,ia ideal/

1egetarienii „răsar" i se nmulţesc pe ziș   ce trece. <umai n /= eistă peste @ milioane.Consideraţi  până nu demult ca %anatici sau *ippN ntârziaţi$ vegetarienii sunt astăzi priviţi cu totmai mult respect. 8umea ncepe să-i considere ca %iind mai sănăto i$ iar 'ene%iciile ecologice aleș

modului lor  de alimentaţie devin din ce n ce mai evidente. *erită efortul de a deveni veetarian?  apte din zece compatrioţi de-ai no tri mor nainte deȘ ș

vreme din cauza uneia dintre următoarele trei 'oli uciga e: 'olile cardiace$ cancerul i accidentulș șvascular cere'ral. 3n cuprinzătorul său raport către naţiunea americană$ intitulat „<utriţie iș

sănătate"$ dr. Everett 9oop a%irmă n mod categoric %aptul că alimentaţia de tip occidental estecauza principală a acestor 'oli. El con%irmă %aptul că grăsimile saturate i colesterolul$ș

consumate n cantităţi disproporţionate %aţă de nevoile organismului$ sunt principalii „inculpaţi".El aminte te apoi că produsele de origine animală constituie cea mai 'ogată sursă de grăsimiș

saturate$ precum i unica sursă de colesterol. i$ pentru ca lucrurile să se complice$ su'liniază dr.ș Ș

9oop$ aceste alimente sunt consumate de o'icei n dauna celor 'ogate n *idrocar'onate(glucide! complee$ cum ar %i cerealele$ %ructele i vegetalele.ș

Giscul mediu de a dezvolta o 'oală cardiacă pentru un 'ăr'at care consumă carne$ ouă i produseș

lactate este de 5>D. 2acă acest 'ăr'at renunţă la carne$ riscul scade la 5D. #entru un vegetariannsă$ care nu consumă carne$ ouă i produse lactate$ riscul de m'olnăvire coronariană scade laș

numai @D. Comentând aceste avanta+e$ un editorial al Iurnalului sociaţiei Medicale mericanea%irmă că o alimentaţie complet vegetariană poate preveni până la ?>D din accidentele vascularecere'rale i până la ?KD din in%arctele miocardice. Mergând dincolo de aspectele preventive$ dr.ș

2ean )rnis* a pu'licat relativ recent studii ce dovedesc$ dincolo de orice ndoială$ că oalimentaţie vegetariană$ săracă n grăsime$ este capa'ilă să inverseze evoluţia 'olii ateromatoasecardiace c*iar i la pacienţi care %useseră de+a programaţi pentru intervenţie c*irurgicală deș

 'Npass coronarian (intervenţie prin care se nlocuie te sau se untează unul sau mai multeș ș

segmente ale arterelor coronare$ ngustate prin ateroscleroză n a a măsură$ ncât nu mai potș

asigura mu c*iului inimii aportul de sânge necesar!.ș

Giscul de a se m'olnăvi de cancer de prostată$ sân i colon este de -@ ori mai mare pentru ceișcare consumă zilnic carne$ ouă i produse lactate$ %aţă de cei care consumă sporadic sau delocș

ast%el de alimente. 3n a%ară de aceasta$ %emeile vegetariene au oase mai rezistente (deci %racturi

@6

Page 47: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 47/63

mai puţine!$ iar demineralizarea osoasă$ odată cu naintarea n vârstă$ e mult mai redusă ncomparaţie cu a celor care consumă produse alimentare de origine animală. Gezultatele studiilor %ăcute asupra populaţiilor vegetariene & cum ar %i$ de pildă$ mem'rii tri'urilor Funza$ care suntsănăto i i activi i după >> de ani & contrastează puternic cu situaţia populaţiilor mariș ș ș

consumatoare de produse de origine animală & cum sunt esc*imo ii din lasa$ a căror *rană seș

 'azează aproape eclusiv pe ceea ce pescuiesc i care au o speranţă de viaţă scăzută i o rată aș ș

m'olnăvirilor %oarte ridicată. %ste capabilă o alimentaţie veetariană să acopere toate nevoile nutriţionale? Cu u urinţă. Gaţiaș

de proteine recomandată pentru adulţi este cuprinsă ntre @@ i 6 g pe zi$ ceea ce reprezintă ccaș

>D din totalul caloriilor consumate. Carnea pră+ită sau %riptă o%eră ,>D din totalul caloriilor eisu' %ormă de proteină utiliza'ilă. Conţinutul proteic al ma+orităţii vegetalelor depă e te ,>D dinș ș

totalul caloriilor lor$ iar al cerealelor depă e te n general >D. 8eguminoasele$ precum iș ș ș

seminţele conţin cca ,5D din totalul caloriilor su' %ormă de proteine utiliza'ile. Eistă proteinedin 'el ug n alimentele vegetale$ care pe deasupra mai au i avanta+ul că sunt sărace n grăsime$ș ș

conţin cantităţi generoase de %i're alimentare i sunt practic lipsite de colesterol. /tudiile arată căș

aportul de proteine complementare (adică provenite din surse vegetale di%erite! i de %ier nuș

ridică practic nici o pro'lemă$ atâta timp cât se consumă o varietate de alimente de origine

vegetală.3recerea la o alimentaţie veetariană îmi poate afecta reutatea corporală?  2acă veţi nlocuicarnea cu gogo i$ carto%i pră+iţi$ cornuleţe cu nucă i alte asemenea produse$ 'ogate n grăsime iș ș ș

za*ăr$ atunci este posi'il să câ tigaţi n greutate. 2acă veţi alege nsă să consumaţi alimentele nș

starea lor naturală sau gătite %ără să acele calorii goale$ veţi putea scăpa de ilogramele n plus iș

să rămâneţi la o greutate nepericuloasă pentru sănătate.$are ar fi avanta!ele ecoloice?  4recerea la modul de viaţă vegetarian ar mic ora n mareș

măsură impactul pe care actuala noastră alimentaţie$ 'azată pe produse animale$ l are asupramediului ncon+urător. #oluarea produsă de agricultura modernă$ n care cre terea animalelor esteș

activitatea de căpetenie$ este mai mare decât cea produsă de toate celelalte activităţi umane iș

industriale la un loc. #ă unatul ecesiv i cultivarea intensivă a terenului pentru o'ţinerea deș ș

 produse alimentare de origine animală contri'uie su'stanţial la eroziunea masivă i pierderea a 6șmiliarde de tone de sol %ertil n %iecare an$ numai n merica. 3nsă impactul ecologic alalimentaţiei 'azate pe carne depă e te cu mult graniţele mericii de <ord. 3n merica Centralăș ș

de eemplu$ dezastrul ecologic cu consecinţe glo'ale se măre te zi de zi. mericanii consumăș

cca >> milioane de ilograme de carne de vită provenită din merica Centrală$ n %iecare an.#uternicii proprietari de terenuri au distrus aproape +umătate din pădurile tropicale ale regiunii$trans%ormându-le n pă uni pentru vitele necesare satis%acerii cerinţelor mereu crescânde aleș

 pieţei de mezeluri. #entru o'ţinerea unui singur cârnăcior de >> g sunt necesari $5 mT de teren- pă une.ș

 n ce fel ar influenţa trecerea la o alimentaţie veetariană resursele de hrană ale lumii?doptarea vegetarianismului pe scară largă ar permite %olosirea cerealelor i a altor alimenteș

vegetale pentru *rănirea n%ometaţilor lumii$ n locul cirezilor de vite i ale cârdurilor de păsărișdin crescătorii. /upra%aţa de teren necesară pentru *rănirea unui singur consumator de produsealimentare animale ar putea *răni ,> de vegetarieni. =n pogon de teren permite o'ţinerea anumai K5 g de carne de vită; nsă$ dacă pe acest pogon am cultiva carto%i$ am o'ţine ?.>>> g0#entru a produce g de carne comesti'ilă$ un +uncan are nevoie de > g de grâu i soia. vemș

de-a %ace cu un sistem de conversie de%icitar$ care %uncţionează cu o e%icienţă de numai >D.2ovezile mpotriva consumului de carne continuă să se adune a a cum nu demult s-a ntâmplatș

cu argumentele mpotriva %umatului. limentaţia vegetariană se dovede te a %i alimentaţia ideală$ș

capa'ilă să promoveze sănătatea$ să prevină m'olnăvirea$ să o%ere *rană celor %lămânzi i săș

conserve planeta. Este timpul să ncetăm să mai ucidem milioane de %iinţe n %iecare zi$ pe careapoi le mâncăm.

 %-n reulă, m-aţi convins) $um fac tran#iţia =nele persoane pot trece la acest tip de alimentaţiedintr-o dată$ nsă altele au nevoie de un timp$ de o perioadă de tranziţie$ n care renunţă mai ntâila carnea ro ie$ apoi la carnea de pasăre$ la cea de pe te i$ n %inal$ la produsele lactate. ) altăș ș ș

@K

Page 48: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 48/63

variantă 'ună ar %i să ncepeţi cu una sau mai multe zile pe săptămână %ără carne. #e măsură cevă eperimentaţi n pregătirea mâncării vegetariene$ puteţi cre te treptat numărul prânzurilor %ărăș

carne. 4recerea la o alimentaţie n care carnea nu mai ocupă poziţia centrală nu este o c*estiunec*iar a a de di%icilă cum pare. #reparatele pe 'ază de %asole$ pastele %ăinoase i alte %eluri deș ș

mâncare %ără carne nu sunt o noutate. 4ot ce vă rămâne este să vă %olosiţi imaginaţia i săș

savuraţi 'ogăţia de arome a alimentelor vegetale$ economisind n acela i timp o 'ună parte dinș

 'anii pentru mâncare i 'ucurându-vă de o sănătate din ce n ce mai 'ună.ș

1@* DI6ESTIA + #e se 9nt<m4l/ cu m<nca$ea du4/ ce o 9nghi,im?

#rincipalii constituenţi ai *ranei sunt proteinele$ grăsimile i *idrocar'onatele (glucidele!. ce tiș ș

constituenţi conţin energia de care organismul are nevoie. 2igestia lor se des%ă oară ntr-un modș

%oarte ordonat i cu viteze di%erite. Fidrocar'onatele simple (za*arurile! sunt digerate rapid$ nș

timp ce digestia grăsimilor necesită mult mai mult timp. #roteinele i *idrocar'onatele compleeș

(amidonurile! se a%lă undeva la mi+loc. %xistă vreun beneficiu dacă, de exemplu, consumăm un aliment amidonos la o masă i unș

aliment proteic la următoarea masă? <atura nu spri+ină această idee. 4oate alimentele vegetale$ precum i unele dintre cele animale sunt com'inaţii de *idrocar'onate$ proteine i grăsime. /preș ș

eemplu$ conopida i mazărea conţin un procent important de proteine$ iar grăsimea se găse te & ș șde i n cantitate redusă & c*iar i n salata verde. „limentele pure"$ n acest sens$ nu eistă nș ș

natură$ nsă ele pot %i o'ţinute prin diverse procedee.$e se întâmplă în stomac cu ace ti constituenţi alimentari atât de diferiţi?ș  2igestia este procesul

 prin care organismul descompune *rana n părţile ei componente. st%el$ za*arurile i amidonulș

devin glucoză$ grăsimea se trans%ormă n acizi gra i i glicerol$ iar proteinele n aminoacizi. 2inș ș

intestin$ aceste su'stanţe sunt preluate de sânge. <umai o parte a digestiei se des%ă oară nș

stomac. Gestul are loc n gură i n intestin. 3ntr-un mod uimitor de ordonat$ digestia glucidelor ș

ncepe n cavitatea 'ucală$ su' acţiunea salivei i continuă n stomac$ n timp ce digestiaș

 proteinelor ncepe n stomac continuând n intestin. răsimea e digerată eclusiv la nivelintestinal.

 Alcalinitatea sau aciditatea hranei afectea#ă în vreun fel procesul diestiei? /tomacul ndepline te trei %uncţii de 'ază:ș

[ =ni%ormizează dimensiunile particulelor alimentare prin activitatea musculaturii din pereţii săi.[ Con%eră masei alimentare o anumită consistenţă$ prin secreţia sau a'sor'ţia de lic*id.[ duce conţinutul gastric la nivelul de aciditate necesar$ prin secreţia de sucuri digestive acide.cest lucru este necesar pentru a se asigura des%ă urarea acelor etape ale digestiei care necesităș

un mediu acid. 3n momentul n care conţinutul stomacului trece n intestin$ devine alcalin prinamestecarea cu sucurile pancreatice. #rocesul digestiei se nc*eie n intestin.Sunt unele alimente mai reu de dierat decât altele? limentele cel mai di%icil de digerat suntcele 'ogate n grăsime. )rganismul nu poate digera grăsimile decât după ce acestea au %ostemulsionate de către sucurile intestinale (ntocmai cum grăsimea de pe mână nu poate %inlăturată decât după ce a %ost emulsionată cu săpun i apă %ier'inte!. )rganismul dispune deș

mecanisme de #rotecţie$ care asigură un trans%er lent al grăsimii din stomac n intestin$ ast%elncât procesul de emulsionare să nu %ie covâr it. #rin urmare$ consumarea unei cantităţi reduse deș

grăsime la o masă va in%luenţa prea puţin timpul de digestie. 2ar un prânz 'ogat n grăsime vanecesita mai multe ore pentru a trece de stomac.

 %xistă o proporţie ideală între alimentele pe care le consumăm )rganismul poate dispune cumaimum de e%icienţă i cu minimum de e%ort de -@ %eluri de alimente vegetale. Mesele maiș

complicate decât atât cer mai mult timp pentru a %i digerate i o'ligă organismul să plătească unș

 preţ energetic mai ridicat. #ro'lemele digestive vor %i negli+a'ile dacă stomacului i se va o%eri un prânz mic$ după care i se va ngădui să se odi*nească un timp$ %ără a-l o'liga să mai primească

nimic. Bdeal ar %i ca mesele să %ie distanţate la intervale de 5-6 ore.Se poate totu i consuma ceva i între meseș ș 2a. pă. pa nu necesită niciun e%ort de digestie. Eatrece pur i simplu prin tu'ul digestiv i se a'soar'e %ără consum de energie n sânge$ %ăcând oș ș

@

Page 49: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 49/63

verita'ilă clătire a organismului. 2acă totu i doriţi neapărat să mâncaţi i altceva$ ncercaţi să văș ș

limitaţi la un %ruct proaspăt. veţi nsă gri+ă ca acest lucru să nu devină un o'icei.

3* FIB&ELE &  Ascensiunea i 4$/0u i$ea t/$<,elo$ de ov/8ș ș

Considerate un timp reţeta-minune capa'ilă să scadă ncăpăţânatul nivel al colesterolului$ tărâţelede ovăz au lăsat o 'razdă adâncă n con tiinţa pu'lică. #roducătorii de produse alimentare s-auș

gră'it să pro%ite de noua modă$ *otărând că aproape orice merge mai 'ine cu tărâţe de ovăz. 3nţările occidentale$ a iz'ucnit un adevărat răz'oi al ovăzului. 4ărâţele de ovăz au devenit oraritate$ iar preţurile au crescut corespunzător.

 Aveau aceste pretenţii vreo ba#ă tiinţifică?ș  8ăsând la o parte eagerările$ tărâţele de ovăz păreaua %i etrem de e%iciente. st%el$ unui grup de persoane cu niveluri crescute ale colesteroluluisanguin i s-a suplimentat dieta zilnică cu o porţie generoasă de ovăz integral i 5 c*i%le de ovăz.ș

=n alt grup$ cu niveluri similare cu cele ale primului grup$ a consumat aceea i dietă$ cu ecepţiaș

suplimentelor de ovăz. 2upă > zile$ nivelul colesterolului celor din grupul care consumase ovăzscăzuse cu D. Care să %i %ost secretul /ecretul se a%la n %i'rele din tărâţa de ovăz.Eistă multe tipuri de %i're$ nsă toate pot %i incluse n una dintre cele două categorii de 'ază:%i're solu'ile (care se dizolvă n apă! i %i're insolu'ile (care nu se dizolvă n apă!. Hi'releș

insolu'ile a'sor' apă n tractul gastrointestinal$ măresc volumul scaunului i accelereazășdeplasarea conţinutului intestinal. #rin urmare$ ele eercită un 'ene%ic e%ect laativ i$ n plus$ș

a+ută la sta'ilizarea nivelului za*ărului sangvin. Hi'rele solu'ile$ pe de altă parte$ sunt cele carea%ectează nivelul colesterolului. Colesterolul este un produs secundar al digestiei. 3n a'senţaacestor %i're solu'ile$ care a+ută la eliminarea sa prin scaun$ cea mai mare parte a acestuicolesterol este rea'sor'ită din intestin n sânge$ contri'uind ast%el la cre terea suplimentară aș

colesterolului sangvin. Bniţial$ s-a crezut că %i'rele provenite din tărâţele de ovăz ar avea oa%initate ecepţional de crescută pentru aceste reziduuri colesterolice.Sună interesant) $e s-a întâmplat după aceea?  Câteva luni mai târziu$ prestigiosul periodic

 'ritanic  +e %nland @ournal of *edicine  a pu'licat un studiu care a tras pre ul de su'ș

 picioarele entuzia tilor ovăzului. 2intr-o dată$ ovăzul i-a pierdut supremaţia. Mai ales căș ș

oamenii se cam săturaseră de terci i c*i%le cu ovăz.ș$u alte cuvinte, n-a fost vorba decât de încă un moft?  <u c*iar. <oul studiu nu a descali%icatovăzul ca aliment$ ci a arătat că tărâţele de ovăz nu acţionează a a cum se credea. Ceea ce s-aș

demonstrat a %ost %aptul că ovăzul (sau tărâţele de ovăz! nu constituie o poţiune magică$ pe cares-o poţi ng*iţi ca să-ţi cureţe vasele sangvine sau pe care s-o poţi adăuga la orice mâncare pentrua o %ace sănătoasă. 3n ceea ce prive te primul studiu$ acesta a arătat că mâncatul unei porţiiș

consistente de cereale la micul de+un poate nlocui o cantitate aprecia'ilă de mezeluri$ ouă$ produse de patiserie i alte alimente care sporesc periculos de mult producţia *epatică deș

colesterol. lte studii au demonstrat că %i'rele din tărâţele de ovăz nu au niciun avanta+ %aţă de%i'rele solu'ile din alte alimente$ cum ar %i %asolea sau %ructele. ceste o'servaţii nu sunt lipsitede sens. )rice sc*im'are n modul de alimentaţie$ prin care alimente de origine animală$ 'ogaten grăsimi i colesterol$ sunt nlocuite cu produse vegetale 'ogate n %i're i amidon$ sărace nș ș

grăsimi i lipsite de colesterol$ este etrem de e%icientă n scăderea nivelurilor colesteroluluiș

sanguin. A adar, e bine să consumăm tărâţe de ovă# sau nu?ș  #ersoanele care consumă cantităţi mari dealimente vegetale i acoperă ntregul necesar de %i're$ atât solu'ile$ cât i insolu'ile. Cât prive teș ș ș

 pe cei care nu vor sau nu pot să adopte o ast%el de alimentaţie$ supraalimentarea cu tărâţe de ovăzi de alte cereale reprezintă un pas nainte spre o sănătate mai 'ună.ș

 *orala? E o prostie să te concentrezi asupra unui singur aliment sau su'stanţă nutritivă. 3n timpce descoperirile de senzaţie i soluţiile simple pentru pro'leme complee de sănătate constituieș

apana+ul presei i realizatorilor de reclame$ pră'u irea ovăzului ar tre'ui să ne adânceascăș ș

nţelegerea cu privire la rolul pe care o alimentaţie 'azată pe o varietate cât mai mare de produsevegetale l are n promovarea sănătăţii. proape n orice %ormă$ cerealele reprezintă un aliment

@?

Page 50: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 50/63

sănătos. 2ar consumarea din a'undenţă a unui singur etract$ cum este tărâţa de ovăz$ dă na tereș

unei diete dezec*ili'rate.Eistă numeroase studii$ ntinse pe ani de zile$ care au demonstrat că adoptarea unei diete 'ogaten %i're$ sărace n grăsimi i lipsite de carne duce la scăderea colesterolului sanguin cu ,>-5Dș

 pentru cei mai mulţi. #rodusele din ovăz i tărâţele de ovăz sunt alimente *rănitoare$ capa'ile săș

 promoveze sănătate. Ele tre'uie incluse ntr-o alimentaţie ec*ili'rată. 3nsă preocuparea %aţă denoi descoperiri senzaţionale$ precum i dorinţa eternă a omului de a găsi reţeta minune continuăș

să ncura+eze adoptarea unor soluţii etremiste i nerealiste pentru pro'leme de sănătate. #e deș

altă parte$ un stil de viaţă ec*ili'rat$ de i nu va %igura pe primele pagini ale cotidienelor i nu vaș ș

crea noi pieţe de des%acere$ va aduce cu sine o m'unătăţire dura'ilă a stării de sănătate.

3* !I#'L DE' + 5iua 0un/ se cunoa te de diminea,/ș

Multe persoane nici nu vor să audă de mâncare dimineaţa$ când cu mare anevoie se scoală din pat. Micul de+un standard al adultului zilelor noastre e %ormat dintr-o cea că de ca%ea. Cât despreș

copii$ un număr din ce n ce mai mare a+ung la coală %ără să %i mâncat nimic dimineaţa.ș

 *erită să ne preocupăm de micul de!un? =n grup de oameni de tiinţă a studiat timp de > aniș

e%ectele di%eritelor variante de mic de+un$ n comparaţie cu e%ectele a'senţei acestuia$ asupra unui

mare număr de persoane de vârste di%erite. Concluzia lor a %ost că un mic de+un consistent i poate a+uta atât pe copii$ cât i pe adulţi să %ie mai puţin irasci'ili$ mai e%icienţi i mai energici.ș ș

/tudiile au sta'ilit o legătură ntre prezenţa micului de+un i scăderea riscului de apariţie a 'olilor ș

cronice$ m'unătăţirea stării de sănătate i cre terea duratei vieţii. =n mic de+un adevărat e acelaș ș

care %urnizează cel puţin o treime din totalul caloriilor necesare n ziua respectivă. )'i nuiţi-văș

să ncepeţi ziua cu preparate pe 'ază de cereale integrale i veţi descoperi că disponi'ilul deș

energie nu vi se va epuiza până la masa de prânz$ oricât de ncărcat v-ar %i programul dimineţii.$e părere aveţi despre un mic de!un format dintr-o brân#oaică i o cană de suc de portocaleș veţi nevoie de ceva mai multe %i're decât v-ar %urniza un ast%el de mic de+un. 2e i %i'rele nuș

sunt a'sor'ite$ ele au proprietatea de a a'sor'i apa$ pe măsură ce naintează prin interiorultu'ului digestiv. Masa spongioasă care se %ormează n acest %el acţionează ca o 'arieră 'lândă n

calea particulelor alimentare suspendate n ea$ ast%el ncât acestea nu sunt a'sor'ite prea repede.#e de altă parte$ alimentele sărace n %i're & n special alimentele i 'ăuturile za*arate & trecș

%oarte repede n %luul sanguin$ determinând cre terea i apoi scăderea rapidă a niveluluiș ș

za*ărului din sânge. ceasta ne a+ută să nţelegem de ce energia ni se epuizează i e%icienţa neș

scade n orele târzii ale dimineţii$ atunci când la micul de+un am mâncat alimente cu conţinutredus de %i're.

 (ine, dar mie nu mi-e foame până la ora 4:-44))) Motivul principal pentru care o mulţime de persoane simt acest lucru este o cină 'ogată la orele târzii ale serii precedente. <u tre'uie săscăpăm din vedere nici rolul gustărilor luate n timpul urmăririi programului 41. a se %ace că$ș

atunci când vine ora culcării$ stomacul acestor persoane e ncă %oarte ocupat cu digerarea acestor alimente. 3nsă i stomacul are nevoie de odi*nă. =n stomac epuizat nu poate %i prea ncântat deș

ideea unui mic de+un consistent. /oluţia:- Mâncaţi o cină u oară$ cu cel puţin @ ore nainte de a merge la culcare$ sau c*iar săriţi pesteș

masa de seară de câteva ori la rând.- <u mâncaţi i nu 'eţi nimic (n a%ară de apă! după cină. 2acă veţi respecta aceste douăș

recomandări$ veţi %i n %iecare dimineaţă neră'dători să ntrerupeţi lungul post din timpul nopţii. /ar eu nu am timp să mănânc micul de!un&  Mulţi oameni o'i nuiesc să stea tre+i până searaș

târziu$ după care dimineaţa următoare dorm cât mai mult posi'il. 2e i eistă unele persoane careș

sunt mai e%iciente n lucru seara târziu$ ma+oritatea nu suntem %ăcuţi pentru un asemenea program. 3ncercaţi să mergeţi la culcare su%icient de devreme pentru ca dimineaţa să vă puteţitrezi odi*nit i cu timp mai mult la dispoziţie. 3ncepeţi ziua prin a 'ea unul sau două pa*are deș

apă$ pentru a vă clăti i mprospăta stomacul. 3m'răcaţi *ainele de sport i %aceţi puţină mi care & ș ș șde eemplu o plim'are n pas vioi. Haceţi apoi un du i m'răcaţi-vă cu *ainele de zi. 8ucrulș ș

acesta este vala'il i pentru copii. 4rimiteţi-i la culcare su%icient de devreme pentru ca dimineaţaș

5>

Page 51: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 51/63

să se poată trezi n timp util$ ca să se alăture restului %amiliei pentru micul de+un. =n mic de+unverita'il este acela care măre te disponi'ilul de energie$ m'unătăţe te capacitatea de atenţie iș ș ș

ntăre te senzaţia generală de 'ine. Cu un ast%el de mic de+un veţi %i mult mai puţin ispitiţi săș

„tri aţi" programele de reducere a greutăţii corporale cu tot %elul de gustări i$ n plus$ veţiș ș

do'ândi un control mai 'un asupra emoţiilor. 3ntr-adevăr$ ziua 'ună se cunoa te de dimineaţă.ș

3-* EE&#IŢI'L FI5I# + S2a desco4e$it i8vo$ul tine$e,ii

8egendarul izvor al tinereţii i momea pe aventurierii antic*ităţii la o viaţă de căutări zadarnice.Cu timpul$ acesta a devenit sim'olul unui vis imposi'il. sta a %ost nsă ieri. stăzi$ tiinţa pareș

capa'ilă să pună la dispoziţia oricui cel puţin o parte a acestui vis.$e vreţi să spuneţi? 3n vreme ce eploratorii căutau izvorul ascuns$ capa'il să o%ere tinereţeve nică$ mulţi oameni mureau de tineri$ ca urmare a 'olilor in%ecţioase. stăzi$ graţie igienei iș ș

celorlalte măsuri sanitare$ precum i dezvoltării vaccinurilor i descoperirii anti'ioticelor$ multeș ș

din aceste 'oli au %ost eliminate. 8inia %rontului s-a deplasat pe teritoriul 'olilor degenerative.cestea sunt maladiile care ne +e%uiesc de energie$ ne invalidează nainte de vreme i ne ucidș

ncetul cu ncetul. 1estea cea 'ună este nsă că ne putem 'ucura de mai multă vitalitate$ de osănătate mai 'ună i de o viaţă mai lungă$ %ăcând apel la 'ene%iciile eerciţiului %izic regulat$ș

activ."reţi să spuneţi că soluţia este exerciţiul fi#ic?  Poate el să facă toate acestea? runcaţi o privireasupra %aptelor. Jicala: „4ot ce nu %olose ti$ pierzi" nu se aplică numai mu c*ilor i oaselor$ ci iș ș ș ș

inimii$ plămânilor$ creierului$ vaselor de sânge$ articulaţiilor i oricărei alte părţi a organismului.ș

/edentarismul e calea cea mai scurtă către moartea prematură. Bnactivitatea ne ucide$literalmente. Mo tenirea genetică de %oarte 'ună calitate i a+ută pe unii să supravieţuiască$ nș

ciuda unor situaţii etrem de ne%avora'ile. 3nsă lucrul care ne interesează astăzi cel mai mult nueste cum să trăim mai mult. )amenii caută mai multă energie$ o sănătate mai 'ună$ sens iș

calitate a vieţii i a'ia după aceea se gândesc cum să i-o prelungească. Bată câteva dintre celeș ș

mai importante 'ene%icii ale eerciţiului %izic regulat:[ 4e a+ută să te simţi mai 'ine. 1iaţa devine mai amuzantă$ iar „culmea" de 'ună dispoziţie pe

care o atingi prin eerciţiul %izic nu se continuă cu o prăpastie$ ca n cazul drogurilor. Mai mult$*ormonii responsa'ili de această stare de 'ună dispoziţie ce urmează eerciţiului %izic s-audovedit a %i promotori puternici ai sănătăţii.[ 3ntăre te inima. 8ucrul acesta este important ntr-o cultură n care %iecare a doua persoanăș

moare ca urmare a unei 'oli de inimă sau vasculare.[ /cade tensiunea arterială i pulsul de repaus$ prote+ând ast%el inima i vasele sangvine.ș ș

[ /cade nivelul 828-colesterolului sanguin i deseori cre te nivelul F28-colesterolului$ș ș

reducând i pe această cale riscul cardiac i vascular. (828 este un compus care transportăș ș

colesterolul i care este dăunător$ n timp ce F28 este 'ene%ic.!ș

[ 3ntăre te oasele$ a+utând la %iarea calciului i a altor minerale. #ersoanele sedentare trecute deș ș

5> de ani pierd din ce n ce mai mult calciu i masă osoasă.ș

[ Com'ate depresia. Eerciţiul n aer li'er este unul dintre instrumentele cele mai valoroase$capa'ile să nlăture această maladie o'i nuită i adeseori invalidantă.ș ș

[ 3nlătură anietatea i stresul. 3n condiţiile presante ale societăţii gră'ite n care trăim$ activitateaș

%izică sporită se dovede te a %i unul dintre cele mai e%iciente antidoturi.ș

[ /pore te vigoarea i e%icienţa n toate domeniile vieţii.ș ș

[ +ută la menţinerea greutăţii corporale ideale$ prin dezvoltarea musculaturii i arderea grăsimii.ș

Eerciţiul %izic scade po%ta de mâncare prin cre terea temporară a nivelului za*ărului sangvin.ș

[ 3m'unătăţe te circulaţia$ a+utând la vindecarea zonelor lezate ale organismului i limpeze teș ș ș

mintea. Este$ de asemenea$ unul dintre cele mai 'une somni%ere. /espre ce fel de exerciţiu fi#ic vorbiţi? Pentru că nu oricine poate alera la maraton& 

#uteţi 'ene%icia de %iecare dintre aceste e%ecte$ practicând simplul$ 'analul mers pe +os. cestaeste eerciţiul %izic ideal. Este ie%tin$ sigur i aproape oricine l poate practica. i pe deasupraș Ș

este i plăcut. 1ă puteţi alege viteza dorită i vă puteţi opri oricând doriţi. #e măsură ce %orma vaș ș

5

Page 52: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 52/63

cre te$ puteţi cre te treptat i viteza$ i durata mersului. lte variante 'une de eerciţiu %izic suntș ș ș ș

notul$ ciclismul$ grădinăritul i activitatea n +urul casei. 8a %el de utile sunt i +ocurile cuș ș

mingea$ cu condiţia să nu se cultive spiritul de competiţie. #entru cei mai tari$ +ogging-ul$ urcatulscărilor$ escaladarea munţilor$ sc*iul alpin i c*iar săritul cu coarda pot constitui variante %oarteș

 potrivite. Când condiţiile meteo nu permit eerciţiul n aer li'er$ acesta poate %i %ăcut i n camerăș

(alergatul pe loc este o alternativă %oarte 'ună! sau n săli de sport$ n care se pot eecuta eerciţiivariate. #entru cei care au posi'ilitate$ investiţia n aparatele speciale pentru eerciţii %izice este oalegere %oarte nţeleaptă. #entru a %i e%icient$ eerciţiul %izic activ (aero'ic! tre'uie să %ie eecutatntr-un ritm vioi i să dureze cel puţin 5 minute %ără ntrerupere. ceasta este o ţintă pe care ceiș

mai mulţi oameni o pot atinge. 7ene%icii maime se o'ţin nsă adoptând un program zilnic deeerciţii %izice active$ care să dureze > de minute. #entru cei care au pro'leme cu ecesul

 ponderal$ durata eerciţiilor tre'uie crescută la o oră pe zi. 2acă doriţi$ puteţi mpărţi ora aceastan ,- edinţe.ș

 %ste adevărat că, pentru ca exerciţiul să fie eficient, este necesară atinerea unui anumit nivel al  pulsului în timpul lui? Eistă programe de eerciţii %izice pentru scopuri speciale. Conceptul„pulsului de antrenament" este util n special pentru metodele de rea'ilitare cardiacă$ prin care seurmăre te ntărirea inimii. 3nsă c*iar i activitatea %izică moderată$ cum ar %i mersul pe +os n pasș ș

vioi$ m'unătăţe te %orma %izică i scade riscul de atac de cord cu până la >D.ș ș /ar eu nu pot să sufăr exerciţiul fi#ic) %ste atât de plictisitor))) 4oţi %acem o mulţime de lucruri plictisitoare n %iecare zi & ne spălăm pe dinţi$ %acem curăţenie prin casă$ spălăm ma ina$ mergemș

la serviciu$ spălăm vasele. 3nsă suntem dispu i să le %acem$ pentru că ne gândim la răsplată: dinţiș

%rumo i i sănăto i$ casă atrăgătoare$ ma ină curată$ salariu ntreg. 2upă un timp$ aceste activităţiș ș ș ș

devin o rutină$ constituind o parte acceptată a vieţii de %iecare zi. Consideraţi că eerciţiul %iziceste pur i simplu ncă o activitate regulată$ de rutină. 7ene%iciile o'ţinute vor dura o viaţă0ș

31* S'%E&FL'ID'L '!IT A%Ă + !i$acolul /$/ calo$ii

o'liga organismul să lucreze cu cantităţi limitate de lic*id este ca i cum ai ncerca să speliș

vasele cu o cană de apă. tunci când nu 'em apă n cantitate su%icientă$ organismul se vede

nevoit să elimine reziduurile ntr-o %ormă mult mai concentrată$ urmarea %iind apariţia uneitranspiraţii urât mirositoare$ a unei respiraţii rele i a unei urine cu miros neplăcut.ș

"reţi să spuneţi că ma!oritatea oamenilor nu beau suficientă apă?  /urprinzător$ omul zilelor noastre 'ea mai multe 'ăuturi răcoritoare i alcoolice decât apă. Bar ca%eaua i laptele se a%lă peș ș

undeva pe aproape. )'servaţi ce se ntâmplă atunci când luaţi masa la restaurant. )spătarul văserve te pentru nceput cu un pa*ar mare cu apă rece$ după care vă ntrea'ă: „Ce doriţi să 'eţi"ș

 (ine, dar ce contea#ă ce băutură consum?  7a urma urmei, toate băuturile conţin apă, nu-i a a?ș

)rganismul poate %olosi apa indi%erent de sursa ei de provenienţă$ nsă anumite 'ăuturi ridicăunele pro'leme speciale. Multe dintre ele conţin calorii care tre'uie digerate ntocmai ca iș

*rana. ceste calorii pot duce la cre terea depozitelor de grăsime$ oscilaţii ale nivelului za*ăruluiș

sanguin i ncetinirea digestiei. pa$ pe de altă parte$ trece pur i simplu prin stomac. Ea nuș ș

tre'uie prelucrată sau digerată$ nu irită i nu tul'ură %uncţiile organismului i nu conţine nici oș ș

calorie. 3n plus$ za*ărul din 'ăuturile dulci necesită apă pentru a %i meta'olizat. Ma+oritatea 'ăuturilor cresc secreţia acidă a stomacului. 7ăuturile pe 'ază de cola conţin %os%or$ o su'stanţăce are e%ectul nedorit de epuizare a rezervelor de calciu$ contri'uind ast%el la apariţiaosteoporozei.$e se poate spune despre băuturile dietetice?   7ăuturile dietetice$ ca%eaua neagră i ceaiulș

rezolvă pro'lema calorică$ dar prezintă alte di%icultăţi. /u'stanţele c*imice pe care le conţinaceste 'ăuturi & printre care se numără aromatizanţii$ conservanţii i coloranţii ce se %olosescș

c*iar n 'ăuturile dietetice & irită stomacul i solicită %icatul i rinic*iul pentru a le detoi%ia iș ș ș

elimina. 4oate aceste operaţiuni necesită un surplus de apă. pa elimină toate aceste pro'leme.

Ea nu conţine calorii care să ncetinească digestia sau să depună nedorita grăsime$ nu solicită ișnu irită n nici un %el delicatul nveli intern al tractului digestiv i nu are n compoziţia eiș ș

su'stanţe c*imice străine$ care să lezeze sensi'ila ma inărie a organismului.ș

5,

Page 53: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 53/63

$âtă apă ar trebui să beau? /u%icientă pentru ca urina să rămână decolorată. )rganismul pierde>-, căni de apă prin piele$ plămâni$ urină i %ecale. Frana %urnizează ntre , i @ căni de apă$ș ș

lăsându-ne să 'em restul de 6- căni de apă. )'i nuiţi-vă să 'eţi apă la discreţie. 7eţi când văș

treziţi$ n orele de mi+loc ale dimineţii i după-amiezii i n primele ore ale serii. ) cană cu apăș ș

 'ăută este un %el de du interior & ea clăte te stomacul i-l pregăte te pentru munca sa. a căș ș ș ș ș

acesta este cel mai 'un mod de a ncepe ziua. 2acă doriţi$ puteţi nno'ila gustul acestei 'ăuturide dimineaţă$ adăugându-i câteva picături de suc de lămâie. poi$ n cursul pauzelor din timpuldimineţii i după-amiezii$ alegeţi$ spre 'inele corpului dumneavoastră$ tot apa. /eara$ cu o canăș

de apă veţi reu i să alungaţi somnolenţa i ispita de a gusta ceva ntre mese. pa este lucrul deș ș

care organismul are nevoie pentru a- i asigura des%ă urarea normală a reacţiilor c*imiceș ș

indispensa'ile proceselor vitale. adar$ cu prima ocazie când veţi %i ntre'at: „2oriţi să 'eţiș

ceva"$ veţi putea răspunde: „=n pa*ar cu apă ar %i minunat".

33* !B'TELIATĂ SA' DE LA &.BIET + #e el de a4/ a$ i cel mai 0ine s/ 0em?

2e când s-au nmulţit rapoartele de contaminare a apei cu metale grele$ cu reziduuri radioactive$ngră ăminte$ pesticide$ er'icide i scurgeri de com'usti'ili$ ca să nu mai vor'im de stareaș ș

deplora'ilă a unora dintre sistemele de distri'uire a apei pota'ile$ din ce n ce mai mulţi oameni

se tem să mai 'ea apă a a cum vine aceasta prin ro'inetul de la 'ucătărie.ș$e alternative ar exista pentru apa de la robinet?[ pele minerale$ cele mai populare alternative de la noi$ conţin minerale dizolvate$ unele %iind

 prezente n mod natural n apa respectivă$ altele %iind adăugate. #ractic$ nu eistă limite maime privind cantitatea de minerale care se pot adăuga.[ pele car'ogazoase constituie o altă sursă de apă$ des %olosită. E 'ine de tiut nsă că ele au unș

conţinut crescut de sodiu i de aceea persoanele cu tensiune arterială mare ar tre'ui să le evite.ș

[ pa /eltzer desemnează apa de ro'inet %iltrată$ car'onatată$ dar %ără adaosuri de minerale. Celemai multe conţin nsă adaosuri za*arate$ care pot a+unge până la >> calorii la ,5> ml.[ 3n unele centre se poate cumpăra apă „vărsată"$ vândută n recipiente din plastic cu o capacitatede @ l. ceasta provine %ie din izvoare sau %ântâni %oarte curate$ %ie este apă de la ro'inet care

nsă a %ost prelucrată pentru a-i cre te calitatea.ș[ 3n %ine$ cea mai pură varietate de apă este apa distilată. #rin procesul de distilare nsă$ apa estesărăcită de toate elementele minerale$ ceea ce %ace ca gustul acestui tip de apă să %ie stătut.$eea ce dă ust apei sunt mineralele pe care le conţine ; duritatea sa) %ste apa îmbuteliată maibună decât apa de la robinet? Iudecând după succesul producătorilor$ se pare că multe persoanecred acest lucru. 4re'uie să tiţi nsă că prevederile legale privitoare la apa m'uteliată suntș

identice cu cele re%eritoare la apa de la ro'inet. st%el că$ dacă 'ene%iciaţi de o sursă de apă carerespectă aceste standarde$ apa care curge prin ro'inetele locuinţei dumneavoastră este la %el de

 pură$ sigură i sănătoasă ca apa pe care o puteţi cumpăra de la magazin.ș

E adevărat că s-au semnalat cazuri de contaminare c*imică a apei de la reţea (de i tre'uieș

su'liniat că acest lucru se petrece destul de rar!. 2ar să privim lucrurile n adevărata lor lumină.2upă cum sunt mulţi oameni care se tem să z'oare cu avionul$ c*iar dacă statisticile arată că suntmai n siguranţă n avion decât ntr-un automo'il sau decât atunci când traversează strada$ tot a aș

se ntâmplă i cu orice pro'lemă legată de contaminarea apei pota'ile: aceste situaţii se 'ucurăș

de o mediatizare ce ntrece cu mult pericolul real pe care-l prezintă pentru ma+oritatea oamenilor.$are este situaţia în 8omânia? Sunt oare simple exaerări problemele leate de calitatea apei?3n ţara noastră$ situaţia aprovizionării cu apă i calitatea apei de la reţea di%eră mult de la un oraș ș

la altul$ iar n unele zone rurale eistă pro'leme serioase n această privinţă. 2in păcate$ uneleora e nu au ncă reţele de distri'uire a apei care să respecte toate prevederile legislative nș

vigoare. 2acă ne re%erim la 7ucure ti$ de pildă$ apa necesară este preluată din râurile rge iș ș ș

2âm'oviţa$ i nu din pânza %reatică de mare adâncime. 3n plus$ n unele zone$ apa nu poate %iș

%urnizată continuu. 3n ceea ce prive te %ântânile din zonele rurale$ un studiu e%ectuat acum 5 anișn peste ?>D din comunele din Gomânia a arătat că n mai mult de A din %ântânile investigateconţinutul de nitraţi depă e te concentraţia maimă admisă pentru apa de 'ăut. Jonele cele maiș ș

5

Page 54: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 54/63

a%ectate sunt: 2ol+$ Ba i$ 7uzău$ iurgiu$ 7acău$ Me*edinţi$ 4eleorman$ 7oto ani$ )lt$ 4ulcea$ș ș

Călăra i.ș

$e pot face în ca#ul în care apa de la reţea sau din fântână este nesiură? 2acă locuiţi ntr-ozonă n care calitatea apei lasă de dorit$ una dintre cele mai e%iciente măsuri pe care le puteţi luaeste să vă procuraţi un %iltru pentru ndepărtarea su'stanţelor care contaminează apa. )rice %iltrude 'ună calitate nlătură ma+oritatea su'stanţelor contaminante i m'unătăţe te gustul apei.ș ș

Eistă i alte sisteme mai so%isticate$ dar i mai costisitoare. Eistă nsă i soluţii mai simple:ș ș ș

riscul intoicării cu plum' & n special acolo unde aprovizionarea cu apă nu e continuă & poate %iminimalizat lăsând apa de la ro'inet să curgă măcar un minut nainte de a o %olosi. Cât prive teș

clorul$ acesta se evaporă dacă apa este colectată ntr-un vas sau 'orcan care este apoi lăsatdesc*is pentru un timp$ aceasta %iind ncă o metodă de m'unătăţire a gustului apei./ă nu uităm nsă că rămâne totu i un adevăr$ acela că sănătatea celor mai mulţi dintre noi esteș

mult mai prime+duită de %aptul că nu 'em su%icientă apă decât de su'stanţele cu care aceasta ar  putea %i contaminată. pa de la ro'inet este de sute de ori mai ie%tină decât cea m'uteliată i$ nș

 plus$ se a%lă la dispoziţia noastră aproape oricând. 4ot ce ne rămâne de %ăcut este să avem gri+ă să 'em cât mai multă & măcar 5-6 pa*are pe zi.

37* S.A&ELE + S/$utul soa$eluiEpunerea ecesivă la soare poate conduce la apariţia cancerului de piele$ precum i la ridarea iș ș

m'ătrânirea prematură a pielii. #e de altă parte nsă$ n doze corespunzătoare$ razele solare aue%ecte 'ene%ice asupra organismului.$are sunt efectele benefice ale ra#elor solare? 3n primul rând$ soarele omoară micro'ii. cestaeste unul dintre motivele pentru care e important să scoatem la soare$ n aer li'er$ covoarele$

 păturile i plăpumile pe care nu le putem spăla n mod regulat. Epunerea cu măsură la soare dăș

 pielii o strălucire i un aspect sănătos$ crescându-i elasticitatea i %ăcând-o mai plia'ilă. ) pieleș ș

moderat 'ronzată este mai rezistentă la in%ecţii i la arsuri solare decât pielea nevăzută de soare.ș

poi$ soarele are capacitatea de a spori 'una dispoziţie i de a ridica moralul. 4otul este să nu văș

epuneţi prea mult i să nu a+ungeţi să su%eriţi arsuri. lături de eerciţiile %izice active$ luminaș

soarelui constituie un %oarte e%icient tratament ad+uvant n caz de depresie & lucru pe care n-ar tre'ui să-l uităm n timpul lunilor reci i ntunecoase ale iernii. =n lucru i mai important esteș ș

acela că$ su' acţiunea razelor solare asupra pielii$ organismul %a'rică vitamina 2. ceastăvitamină %ace posi'ilă a'sor'ţia calciului din intestin i a+ută organismul să clădească oaseș

 puternice. 3n %elul acesta$ soarele previne apariţia ra*itismului atât la copii$ cât i la adulţi i a+utăș ș

la prevenirea osteoporozei.Gazele solare mai au i alte e%ecte 'ene%ice asupra organismului:ș

- scad nivelul colesterolului- ntăresc sistemul imunitar - gră'esc vindecarea articulaţiilor um%late n puseurile de activare a artritei

- u urează unele simptome ale sindromului premenstrual.ș$are ar fi efectele dăunătoare ale ra#elor solare?Epunerea ecesivă la soare reprezintă unul dintre %actorii de risc ma+ori n apariţia cancerului de

 piele & n special n cazul persoanelor cu piele desc*isă la culoare i care au un regim alimentar ș

 'ogat n grăsimi. 2e asemenea$ e 'ine să tiţi că arsurile solare de la nivelul pielii suntș

 periculoase pentru oricine. Hiecare arsură distruge o parte de ţesut sănătos i viu. rsurileș

repetate produc modi%icări ireversi'ile$ care pot pune temelia apariţiei cancerului de piele. 3n plus$ de parcă cele de mai sus nu ar %i su%iciente$ arsurile repetate i c*iar 'ronzarea intensăș

distrug treptat ţesutul elastic i glandele uleioase ale pielii$ ducând la apariţia ridurilor i laș ș

m'ătrânirea ei prematură.$are sunt principiile călău#itoare ce ne pot asiura o expunere lipsită de riscuri la soare?

[ 7ronzarea moderată are e%ect protector: E ca i cum ţi-ai pune oc*elari de soare pe piele.ș4re'uie nsă să vă cunoa teţi %oarte 'ine toleranţa personală la soare. #ersoanele cu ten desc*isș

sau cu părul ro cat tre'uie să nceapă epunerea la soare cu 5 minute pe zi. #ersoanele 'runeteș

5@

Page 55: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 55/63

 pot ncepe cu 5 minute pe zi. ) ţintă realistă pentru ma+oritatea persoanelor este o epunere de,>-> de minute pe zi a unei supra%eţe corporale cât mai mari posi'il.[ veţi mare gri+ă ca niciodată să nu a+ungeţi la arsuri din cauza epunerii ecesive la soare.#urtaţi *aine protectoare$ oc*elari de soare sau aplicaţi pe supra%aţa pielii creme-ecran.[ 2acă urmează să plecaţi ntr-o ecursie sau n concediu$ „antrenaţi-vă" pielea măcar cu câtevazile nainte$ epunând-o progresiv la soare până ce capătă o culoare roz.[ Câteva minute de epunere a pielii mâinilor i %eţei la soare n %iecare zi sunt su%iciente pentruș

sinteza ntregii cantităţi de vitamina 2$ de care organismul dumneavoastră are nevoie.[ 8ăsaţi soarele să pătrundă nesting*erit n interiorul locuinţei dumneavoastră n %iecaredimineaţă. /ănătatea i moralul dumneavoastră vor avea numai de câ tigat.ș ș

2e mii de ani$ soarele a %ost recunoscut ca %iind mi+locitorul vieţii. stăzi$ tim nsă că razele luiș

 pot %i atât vindecătoare$ cât i distrugătoare$ că pot %i sărutul vieţii sau al morţii. 4otul depinde deș

modul cum le %olosim.

3:* T'T''L + #el mai de temut d$og din lume

Este 'ine sta'ilit %aptul că %umatul constituie o gravă ameninţare la adresa sănătăţii pu'lice. 3nntreaga lume$ eistă la ora actuală $ miliarde de %umători. 3n ţările dezvoltate$ @D dintre

 'ăr'aţi i ,D dintre %emei %umează n mod regulat. 3n ţările n curs de dezvoltare$ 5>D dintreș

 'ăr'aţi i D dintre %emei %umează. <umărul %emeilor care %umează este n cre tere n multe ţări.ș ș

3n %iecare an$ se %umează 6 mii de miliarde de ţigări. 3n aceste condiţii$ nu este de mirare că n%iecare an se produc n lume .>>>.>>> de decese din cauza tutunului$ A dintre ele producându-se n ţările n curs de dezvoltare. 2acă actualele tendinţe persistă$ tutunul va cauza aproimativ>.>>>.>>> de decese pe an n următorii > de ani$ dintre care K>D n ţările n curs de dezvoltare.(2ate dintr-un document )M/ pu'licat n ??5!.3n Gomânia$ eistă astăzi peste >.>>>.>>> de %umători. 3n zonele ur'ane$ @@$6D dintre 'ăr'aţi iș

?$?D dintre %emei %umează n mod regulat. 3n mediul rural$ @>$5D dintre 'ăr'aţi i ?$D dintreș

%emei %umează regulat. 2ate statistice con%irmă mereu i mereu că tutunul este drogul cel mai deș

temut din lume. Giscurile legate de ta'agism sunt cu mult mai mari decât se credea până acum$ndeose'i atunci când %umatul a %ost deprins n timpul adolescenţei. =n %umător din doi riscă sămoară ntr-o 'ună zi din cauza ţigării. 2e %apt$ tutunul ucide n %iecare an mai mulţi oamenidecât reu esc s-o %acă accidentele rutiere$ incendiile$ celelalte droguri i crimele la un loc. Ceș ș

este i mai trist este %aptul că tutunul ucide i mii de %umători involuntari & persoane nevoite săș ș

respire %um „de mâna a doua". 3ntr-adevăr$ ta'agismul constituie cel mai mare %actor de riscevita'il de deces prematur$ de incapacitate i de 'oală.ș

 n ce fel duce fumatul la apariţia cancerului pulmonar? Căile respiratorii ale omului normal suntcăptu ite cu milioane de peri ori minusculi$ numiţi „cili". ce ti cili acţionează asemenea unor ș ș ș

 periuţe$ prote+ând canalele aeriene de pra%$ gudroane i alte corpuri străine$ pe care le „mătură" nș

susul acestora până ce pot %i scuipate a%ară. 2e %iecare dată nsă$ când o „ra%ală" de %um de ţigară

se a'ate asupra acestor cili$ mi cările lor devin mai lente i n scurt timp ncetează cu totul. Caș șurmare$ gudroanele din %umul de ţigară se %iează pe pereţii căilor aeriene i ncep să seș

insinueze printre celulele care le căptu esc pe dinăuntru. Cu timpul$ această iritaţie continuăș

trans%ormă unele dintre aceste celule n celule canceroase. ceastă trans%ormare necesită maimulţi ani. ) dată apărut nsă$ cancerul i croie te drum din ce n ce mai adânc n plămâni. i deș ș Ș

cele mai multe ori$ atunci când este descoperit$ nu se mai poate %ace nimic. %ste cancerul pulmonar principala cau#ă de deces la fumători?  <icidecum. 3n Gomânia$cancerul pulmonar produce cca >.>>> de decese pe an (din păcate nu eistă date statisticerecente precise!. 3n sc*im'$ %umatul este răspunzător de >D din decesele prin 'oalacoronariană$ care n anul ?? s-au ci%rat n Gomânia la cca 5>.>>>. #rin urmare$ cca 5.>>> dindecesele prin 'oala coronariană s-au datorat %umatului$ plus un număr i mai mare de decese prinș

accidente vasculare cere'rale. <icotina i monoidul de car'on constituie principalii %actorișincriminaţi n %avorizarea apariţiei 'olilor cardiovasculare. <icotina produce vasoconstricţie nspecial n teritoriul arterelor mici$ privând ast%el inima$ creierul$ plămânii i alte organe vitale deș

55

Page 56: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 56/63

oigenul de care au atâta nevoie. #e de altă parte$ nicotina produce o senzaţie de 'ine$ derelaare$ acesta %iind i principalul motiv pentru care atâţia oameni aleg să %umeze. 3n plus$ș

nicotina dă dependenţă. Monoidul de car'on inter%erează n mod direct cu capacitateaglo'ulelor ro ii de a transporta oigenul. ceasta duce la apariţia senzaţiei de lipsă de aer$ laș

scăderea rezistenţei i %avorizează i accelerează procesul de ngustare i de astupare a arterelor.ș ș ș

 Alte efecte neative? 2in ne%ericire$ eistă o mulţime:[ Humătorii se m'olnăvesc mult mai des de cancer al cavităţii 'ucale$ laringelui$ eso%agului$stomacului$ pancreasului$ vezicii urinare$ rinic*ilor i colului uterin decât ne%umătorii.ș

[ Em%izemul pulmonar$ o altă consecinţă a %umatului$ distruge ţesutul pulmonar$ ducând n celedin urmă la moarte prin su%ocare. 3n /.=..$ mor n acest %el peste 6>.>>> de %umători anual.[ =lcerele gastrice i duodenale sunt cu 6>D mai %recvente la %umători.ș

[ Humatul %avorizează pierderea calciului din oase$ accelerând procesul de rare%iere a acestora$numit osteoporoză.[ Humatul n timpul gravidităţii are consecinţe negative asupra dezvoltării %etale i cre te risculș ș

morţii după na tere.ș

 /acă cineva a fumat foarte multe ţiări timp de mulţi ani de #ile, mai merită să se lase de fumat?

#este >D din cancerele pulmonare i 5>D din cancerele vezicii urinare ar putea %i prevenite$șdacă persoanele n cauză s-ar lăsa de %umat. Cei care se lasă de %umat ncep să se vindeceimediat. #e măsură ce nicotina i monoidul de car'on sunt eliminate din organism$ riscul deș

m'olnăvire cardiovasculară legat de %umat scade dramatic. 3n ceea ce prive te risculș

m'olnăvirii de cancer$ acesta scade lent$ pericolul %iind tot mai mic$ pe măsură ce săptămânile iș

lunile trec. Eistă i alte lucruri pentru care merită să te la i de %umat: simţământul victoriei$ș ș

cre terea respectului de sine$ recâ tigarea unei respiraţii plăcute i a capacităţii de a simţi gustulș ș ș

alimentelor$ cre terea rezistenţei generale a organismului i m'unătăţirea stării de sănătate$ș ș

instalarea unui simţământ de 'ine i de eli'erare de su' tirania unei deprinderi incomode$ș

costisitoare$ dăunătoare i din ce n ce mai nepopulare. 2eseori reacţionăm eagerat %aţă de celeș

mai 'anale riscuri pentru sănătate$ n vreme ce ignorăm pericole mult mai serioase. 2e pildă$ se

tie astăzi că +umătate din %umătorii care vor deceda ca urmare a unei a%ecţiuni legate de acestșo'icei. 2e asemenea$ ei pierd$ n medie$ $ ani dintre speranţa de viaţă sau , minute pentru%iecare ţigară %umată. 4otu i mulţi reacţionăm mult mai ve*ement când a%lăm că eistă un risc deș

unu la un milion de a ne m'olnăvi de cancer din cauza prezenţei n apa pota'ilă a vreuneisu'stanţe c*imice. sosit timpul să a ezăm %iecare lucru la locul lui. i vă asigurăm că cea maiș Ș

mare %avoare pe care i-o puteţi %ace corpului este să vă lăsaţi de acest o'icei dăunător i săș

ncepeţi să respiraţi li'eri.

3=* AL#..L'L + Falsele $/co$itoa$e

rată ca 'ăuturile răcoritoare$ au acela i gust ca 'ăuturile răcoritoare i sunt vândute ca 'ăuturiș ș

răcoritoare. 2ar orice asemănare se opre te aici. ceste 'ăuturi de care dorim să ne ocupămș

conţin mai mult alcool decât o *al'ă de 'ere sau un pa*ar de vin; i$ pe deasupra$ au i unș ș

conţinut caloric 'ogat."ă referiţi la băuturile răcoritoare care conţin alcool? /ar sunt atât de atrăătoare i par a fi iș ș

 sănătoase&  4ocmai aici e vicle ugul. ceste a a-zise 'ăuturi răcoritoare sunt o%erite ntr-oș ș

diversitate de culori$ pe care oamenii le asociază cu sucurile de %ructe. 2e cele mai multe ori$ peam'ala+ul acestor 'ăuturi se pot vedea imagini cu %ructe proaspete$ de i unele dintre ele nu conţinș

deloc %ructe sau sucuri de %ructe. Mai mult$ aceste 'ăuturi au un gust dulce i acidulat$ %oarteș

asemănător cu al 'ăuturilor răcoritoare adevărate. 3n %elul acesta$ gustul alcoolului este mascat$ 'ăuturile acestea devenind ndrăgite i de cei care nu o'i nuiesc să consume alcool. 3n %ine$ș ș

aceste 'ăuturi nu sunt am'alate ca celelalte 'ăuturi alcoolice$ ci mai degra'ă ca 'ăuturile

răcoritoare. /ar nu-i a a că aceste băuturi sunt mai puţin dăunătoare sănătăţii decât băuturile alcoolice?ș

56

Page 57: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 57/63

#artea cea mai proastă este că cei care produc i comercializează aceste %alse răcoritoare ntreţinș

iluzia că produsele lor sunt sărace n alcool. 8ucrurile nu stau a a. 7ăuturile acestea conţin alcoolș

n proporţie de 6D din volumul lor$ n timp ce 'erea conţine numai @D. 2acă ţinem seama de%aptul că aceste 'ăuturi sunt de o'icei livrate n recipiente de @> g$ cantitatea de alcool dintr-o

 porţie o poate depă i pe cea dintr-un gin sau 'ăutură tonică sau dintr-un pa*ar cu vin 'ăut la cină.ș

 n ce fel îi afectea#ă aceste băuturi pe tinerii de a#i? dolescenţii & i n special adolescentele & ș

sunt %oarte atra i de aceste 'ăuturi. <umele acestora le sugerează că au de-a %ace cu o 'ăuturăș

u oară$ capa'ilă să le mprospăteze %orţele. i apoi mai este gustul$ pe care adolescenţii lș Ș

apreciază mult. „Găcoritoarele care conţin alcool constituie un pericol pentru copii$ pentru căsunt %oarte u or de 'ăut" & a%irma recent o autoritate n pediatrie. „<u tre'uie să %aci decât unș

mic pas de la o limonadă la o 'ăutură alcoolizată cu aromă de lămâie. <u tre'uie să te deprinzicu gustul alcoolului n preala'il."$ât de serioasă e problema consumului de alcool în rândul adolescenţilor? =n studiu recent$e%ectuat n /=$ a arătat că cel puţin @>D dintre adolescenţii a%laţi n ultimii ani de gimnaziu iș

 până la >D dintre elevii de liceu au %olosit cel puţin o dată 'ăuturi răcoritoare alcoolizate. 2easemenea$ KD dintre adolescenţii a%laţi n grupa de vârstă ,-K ani consumă n mod curentalcool$ iar cca 5D dintre adolescenţi au de+a pro'leme serioase cauzate de %olosirea alcoolului.

3n ceea ce prive te situaţia adolescenţilor din Gomânia$ la o analiză super%icială$ aceasta pare maiș 'ună: rezultatele sonda+elor arată n această grupă de vârstă un procent de consumatori sensi'ilmai scăzut decât n /=$ iar 'ăuturile răcoritoare alcoolizate nu au pătruns decât relativ recent

 pe piaţa românească. <u tre'uie să uităm nsă că rezultatul sonda+elor respective & a a cumș

recunosc c*iar cei ce le-au e%ectuat & sunt su'evaluate pentru toate grupele de vârstă (mai ales laadolescenţi! i că n Gomânia consumul de 'ăuturi alcoolice ncepe de la vârste destul de mici.ș

/tudii mai recente evidenţiază o cre tere alarmantă a consumului de 'ăuturi alcoolice$ n specialș

n rândul tinerilor. 4re'uie să %acem ceva pentru a ne a+uta copiii$ pentru că$ atunci când e vor'ade alcool$ adolescenţii care s-au deprins să-l %olosească vor continua s-o %acă i n timpul vieţiiș

de adult. 2e+a avem peste un milion de alcoolici adulţi i peste o +umătate de milion de persoaneș

care au pro'leme serioase legate de consumul de alcool. Iumătate dintre accidentele rutiere %atale

au la 'ază consumul de alcool i un număr mare de catastro%e aeriene i au izvorul tot aici.ș șlcoolul pretinde un preţ prea mare pentru sănătate. El %avorizează apariţia *ipertensiuniiarteriale i are un e%ect toic direct asupra mu c*iului cardiac. 2e asemenea$ alcoolul cre teș ș ș

riscul apariţiei accidentului vascular cere'ral$ al morţii su'ite prin tul'urări de ritm cardiac iș

cardiomiopatii$ al insu%icienţei cardiace congestive$ cirozei *epatice i cancerului. lcoolulș

cre te mor'iditatea i durata spitalizării n general$ scăzând n acela i timp numărul anilor rodniciș ș ș

din viaţa 'ăutorului. 3n plus$ %ace ravagii n vieţile mem'rilor %amiliei i prietenilor ș

consumatorului de alcool. #ro'a'il nsă că cele mai triste i mai ngri+orătoare statistici care auș

ie it la iveală n ultimii ani sunt cele re%eritoare la copiii condamnaţi la o viaţă de retardaţi mentalș

i %izic$ ca urmare a o'iceiului părinţilor lor de a consuma alcool.ș

$e s-ar putea face pentru a ne prote!a tineretul? 7ăuturile răcoritoare alcoolizate sunt o a%acere

%oarte renta'ilă: n /=$ de pildă$ ele contri'uie cu cca ,5D la totalul vânzărilor de produseindustriale. #opularitatea de care se 'ucură ar putea %i totu i redusă$ dacă aceste 'ăuturi:ș

[ ar %i livrate n am'ala+e pe care să se speci%ice clar că este vor'a despre 'ăuturi alcoolice$ %iindinterzisă vinderea lor persoanelor su' , de ani;[ ar avea pe recipientele n care sunt vândute inscripţii vizi'ile$ care să-i avertizeze peconsumatori cu privire la pericolele legate de %olosirea 'ăuturilor alcoolice;[ ar %i supuse unor tae suplimentare$ adăugându-se ast%el ncă o 'arieră n calea distri'uirii lor.8ucrul care ni se pare cel mai important este constatarea că tinerii care cresc n %amilii n care nuse %olose te alcoolul au$ statistic vor'ind$ mult mai puţine pro'leme atunci când devin adulţi. <uș

eistă in%luenţă mai puternică decât aceea a unui 'un eemplu părintesc.

3>* #AFEA'A + Ene$gi8ant/ cu adev/$at?

5K

Page 58: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 58/63

3n %iecare zi$ ? din > români se drog*ează cu o su'stanţă psi*otropă (psi*ostimulantă!$ ce poate%i procurată %ără reţetă$ de la aproape orice magazin.

 /espre ce substanţă este vorba? 2espre 'anala$ o'i nuita ca%eină.ș

Oare chiar a a să stea lucrurile?ș  2acă nu vă vine să credeţi$ ncercaţi să vă gândiţi la cât maimulte persoane pe care le cunoa teţi i care să nu 'ea măcar o cea că de ca%ea pe zi. /au un ceaiș ș ș

negru. /au care să nu %olosească măcar o ta'letă de tranc*ilizant. )ri care să nu 'ea măcar osticlă de cola. <u-i a a că nu puteţi găsi prea multe ast%el de persoaneș

 (ine, dar toţi avem nevoie de un stimulent din când în când ...  i, din câte tiu, cafeina nu dăȘ ș

dependenţă) )rice su'stanţă care dă dependenţă produce$ atunci când administrarea ei se opre te$ș

e%ecte %izice i psi*ice o'serva'ile i măsura'ile. #rivind pro'lema din acest punct de vedere$ș ș

c*iar i doze reduse de ca%eină$ administrate regulat pe o perioadă mai lungă de timp$ vor ș

 produce un anumit grad de dependenţă. =na dintre cele mai 'une metode de a veri%ica acestlucru este aceea de a nu mai consuma ca%eină su' nici o %ormă timp de câteva zile. 3n acestecondiţii$ dacă eistă dependenţă$ cel mai o'i nuit simptom care apare este durerea de cap$ cu oș

intensitate variind de la u oară la severă. par i alte mani%estări %izice$ cum ar %i senzaţie deș ș

epuizare$ pierderea po%tei de mâncare$ greţuri i vărsături. ceste simptome durează una până laș

cinci zile. Mani%estările psi*ologice ale sindromului de „nţărcare" sunt i mai greu de suportat.ș

2eseori apare depresia. )amenii se o'i nuiesc să %acă apel la aceste stimulente de mai multe oriș pe zi. <evoia psi*ică (impulsul! poate %i comparată cu dorinţa de a aprinde o ţigară$ e greu să-irezi ti.ș

 %ste cafeina cu adevărat dăunătoare oranismului?[ Cel mai evident e%ect negativ este suprastimularea sistemului nervos$ cu apariţia de tremor$irita'ilitate$ anietate i tul'urări ale somnului. Cu timpul$ aceste simptome %ac loc o'oseliiș

cronice$ lipsei de energie i insomniei persistente.ș

[ 7ăuturile care conţin ca%eină pot produce iritaţie gastrică. 3n vreme ce principalii agenţiresponsa'ili de acest e%ect sunt c*imicalele$ grăsimile i anumiţi agenţi aromatizanţi$ ca%eina areș

un e%ect constrictor asupra vaselor sangvine. 3n %elul acesta$ ea poate tul'ura digestia. 2ozelecrescute de ca%eină induc voma.

[ 2e asemenea$ 'ăuturile care conţin ca%eină stimulează producţia ecesivă de acid la nivelulstomacului$ lucru care agravează ulcerele i celelalte pro'leme gastrice.ș

[ =n alt e%ect nedorit al ca%einei este stân+enirea a'sor'ţiei calciului i %ierului. 3n condiţiile nș

care osteoporoza i anemia %eriprivă sunt tot mai prezente$ acest e%ect capătă o mare importanţă.ș

[ Ca%eina duce la cre terea nivelului za*ărului din sânge$ e%ect care$ alături de cel psi*ostimulant$ș

măre te disponi'ilul energetic al organismului. 2e i pare un lucru 'ene%ic$ cre terea za*ăruluiș ș ș

sanguin declan ează un răspuns insulinic care nu numai că anulează rapid această cre tere$ dar ș ș

 produce i o scădere eagerată a za*ărului din sânge. a ia na tere sindromul No-No$ caracterizatș ș ș

tocmai prin aceste cre teri i scăderi succesive ale nivelului za*ărului sangvin$ traduse n planulș ș

mani%estărilor eterioare prin consumarea peste puţin timp a ncă unei ce ti de ca%ea$ apoi a ncăș

uneia .a.m.d.ș

[ Ca%eina irită rinic*ii$ crescând diureza (producţia de urină!. /-a sta'ilit o legătură ntre %olosireaca%elei i apariţia unor tipuri de cancer ale tractului urinar. /-a demonstrat că crizele de astm iș ș

reacţiile alergice pot %i precipitate de ca%eină.$u ce am putea înlocui cafeina? 2imineaţa$ la sculare$ după du ul cald$ %aceţi un scurt du receș ș

i apoi tergeţi-vă rapid cu prosopul. 2upă %iecare oră de lucru (n special dacă aveţi o muncăș ș

sedentară! este 'ine să luaţi o mică pauză$ să vă ntindeţi i să respiraţi adânc de câteva ori. 3nș

 pauzele mai lungi$ puteţi să %aceţi o mică plim'are n pas vioi. <u uitaţi să 'eţi de mai multe ori pe zi câte o cană cu apă rece (sau caldă!. #ăstraţi curăţenia la locul de muncă. Când simţiţi că aţio'osit$ apropiaţi-vă de %ereastră i relaaţi-vă oc*ii privind n depărtare. 4oate acestea vă vor ș

a+uta să vă simţiţi mai 'ine. Holosiţi-vă imaginaţia pentru a găsi i alte modalităţi de a văș

recâ tiga energiile$ %ără să tre'uiască să plătiţi cu do'ândă mai târziu.ș

 ntr-o situaţie de cri#ă, contea#ă puţină cafeină? /igur că %olosirea ocazională a unor doze micide ca%eină nu reprezintă un pericol ma+or pentru sănătate. #ro'lema este nsă că cei mai mulţioameni nu tiu când să se oprească.ș

5

Page 59: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 59/63

3@* !EDI#A!ETELE sau cum se 4ot omo$9 4/ianenii cu 0a$osul

„4ratarea 'olilor omene ti cu ma+oritatea medicamentelor zilelor noastre poate %i asemănată cuș

ncercarea de a stinge un incendiu iz'ucnit ntr-un co de gunoi dintr-un apartament al unuiș

zgârie-nori inundând cu apă clădirea de sus până +os"$ a%irma recent un cunoscut pro%esor universitar de %armacologie. Cu alte cuvinte$ „e ca i cum ai %olosi un 'aros pentru a strivi unș

 păian+en". C*iar i cele mai 'une i e%iciente medicamente produc o mulţime de e%ecte secundareș șneplăcute i uneori c*iar periculoase. Multe dintre medicamentele %olosite pe scară largă astăzi seș

dovedesc adesea a %i mai degra'ă un pericol pentru sănătate decât un a+utor.$red că exaeraţi))) M-a 'ucura să %ie a a. Faideţi să ne re%erim la un eemplu simplu: aspirina.ș ș

Mulţi oameni iau aspirină pentru cel mai mic semn de %e'ră$ răceală sau durere de cap. 8a %iecare,@ de ore$ n /= se consumă @5 de tone din acest medicament0 nual$ >>.>>> de persoanesu%eră de pe urma e%ectelor toice severe ale aspirinei sau ale altor produse nrudite. Ca i cumș

aceasta nu ar %i de a+uns$ aspirina %avorizează apariţia ulcerelor gastrice i este legată de apariţiaș

sindromului GeNe$ o 'oală adeseori mortală$ care apare la copii."ă referiţi, desiur, la folosirea abu#ivă a medicamentelor, nu-i a aș Sau, poate, la folosireadrourilor? 3n lumea medicală$ aproape zilnic se descoperă medicamente noi$ mai e%iciente$ iar 

cele vec*i sunt necontenit m'unătăţite i ra%inate. 3nsă medicamentul ideal & acela care- i %aceș șe%ectul %ără să producă nici un e%ect secundar nedorit & continuă să ne scape. Bdeea este că nici unmedicament nu este complet sigur. C*iar i anti'ioticele$ care adesea salvează viaţa$ comportăș

riscul producerii unor e%ecte nedorite$ cum ar %i greaţă$ vomă$ diaree i reacţii alergice.ș

 /ar medicamentele eliberate pe ba#ă de reţetă? %le sunt lipsite de riscuri dacă respecţiindicaţiile de administrare, nu-i a a?ș  /ă luăm$ spre eemplu$ cazul medicamentelor %olosite

 pentru tratarea *ipertensiunii arteriale. cestea sunt cele mai %olosite i printre cele mai e%icienteș

medicamente. 2ar$ pe lângă scăderea tensiunii arteriale$ ele produc i o mulţime de e%ecteș

secundare nedorite$ cum ar %i slă'iciune$ o'oseală$ somnolenţă$ dureri de cap$ depresie mentală$ameţeală$ 'alonare$ transpiraţii$ indigestie$ insta'ilitate emoţională$ ngreunarea vor'irii$cre terea nivelurilor de colesterol i impotenţă. #ersoanele care au nevoie de aceste medicamenteș ș

sunt deseori nevoite să ncerce mai multe tipuri di%erite$ până găsesc unul pe care-l pot tolera. Având în vedere cele de mai sus, de ce sunt totu i oamenii atât de dispu i să ia medicamente?ș ș

=na din eplicaţii este legată de a teptări. )amenii vor să creadă că eistă o poţiune miraculoasăș

 pentru pro'lema lor speci%ică. Bar dacă se găse te vreun doctor care să nu le dea imediat reţetaș

dorită$ ei apelează la altul$ dispus s-o %acă. i$ de i ma+oritatea 'olilor de care omul zilelor Ș ș

noastre su%eră răspund %avora'il la sc*im'area modului de viaţă$ cum ar %i adoptarea uneialimentaţii mai 'une$ a unui program regulat de eerciţii %izice i normalizarea greutăţiiș

corporale$ medicul care alege să promoveze aceste principii descoperă deseori că vâsle te contraș

curentului & ceea ce nu este deloc u or. )amenii sunt mult mai atra i de reţetele minune i deș ș ș

„scurtături" când e vor'a de sănătate. u o ncredere puerilă n medicamente$ pe care le %olosescca să-i calmeze$ să poată dormi$ să- i păstreze greutatea ideală i să se prote+eze de oriceș ș

su%erinţă imaginară. Medicii au deseori ocazia să vadă persoane care iau câte >-,> de pastile n%iecare zi. <u sunt puţini cei cărora tre'uie să li se oprească administrarea de medicamente

 pentru a se nsănăto i.ș

 nseamnă că nu merită să riscăm să mai folosim medicamente <u. dministrarea oricăruimedicament presupune o cumpănire adecvată a necesităţii i a riscurilor. st%el$ o in%ecţieș

 'acteriană severă va %i mai puţin riscantă pentru sănătatea unei persoane care ia anti'iotice decâtn cazul cuiva care nu %olose te deloc medicamente. #entru un 'olnav de dia'et de tip B$ insulinaș

este esenţială pentru supravieţuire$ nsă n cazul cuiva care su%eră de durere de cap$ o plim'are n pas vioi sau un somn scurt sunt alternative mult mai 'une decât ta'leta de aspirină.$are ar fi principiile călău#itoare pentru o folosire intelientă a medicamentelor? Cei mai mulţi

dintre noi vom avea nevoie de medicamente n anumite momente ale vieţii$ pentru o perioadălimitată de timp. Hoarte puţine persoane au nevoie de medicamente pe tot parcursul vieţii lor.Eistă i o altă categorie & aceea a persoanelor care au %oarte rar nevoie de medicamente.ș

5?

Page 60: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 60/63

Eistă două mari clase de medicamente:- Medicamente care com'at cauza pro'lemei$ prin vindecarea 'olii (cazul anti'ioticelor! sau prin%urnizarea unei su'stanţe pe care organismul nu mai poate s-o producă (cazul insulinei!.- Ma+oritatea medicamentelor nsă atenuează sau masc*ează simptomele 'olii$ nein%luenţândcauza ei. Ele sunt un %el de o'lo+ire a rănilor$ u urând pentru o vreme su%erinţa 'olnavului.ș

(sedativele$ tranc*ilizantele i antialergicele!.ș

) regulă simplă i sigură este de a păstra medicamentele pentru pro'leme speci%ice$ș

identi%ica'ile$ care nu pot %i rezolvate cu mi+loace simple (mai puţin agresive!. tunci când luaţiun medicament$ asiguraţi-vă că aţi nţeles riscurile i e%ectele secundare legate de administrareaș

lui. Bn%ormaţi-vă precis cu privire la modul i momentul n care va tre'ui să-l luaţi i$ deș ș

asemenea$ la e%ectul pe care se presupune că-l va produce n organismul dumneavoastră.Memoraţi semnele care apar n caz de supradoza+. <u asociaţi mai multe medicamente %ără săcereţi s%atul medicului. #entru a evita riscul dependenţei %izice i psi*ice$ nu luaţi nici unș

medicament mai mult timp decât v-a %ost recomandat. veţi gri+ă ca medicul de %amilie să ai'ăcuno tinţă de toate medicamentele pe care le luaţi. <u uitaţi că %olosirea „artileriei grele" aș

medicamentelor pentru pro'leme minore sau care ar tre'ui rezolvate prin măsuri ce ţin de stilulde viaţă vă poate epune o'oselii$ epuizării i depresiei. cordaţi medicamentelor respectul peș

care-l merită. )'i nuiţi-vă să le priviţi ca măsuri de ultimă instanţă. E timpul să ncetăm să maișomorâm păian+eni cu 'arosul.

7* AE&'L + . gu$/ de ae$ 4$oas4/t

#lantele de interior aduc 'ene%icii mult mai mari decât simpla n%rumuseţare a locuinţelor iș

 'irourilor noastre. Ele m'ogăţesc aerul cu oigen$ a'sor' dioidul de car'on$ iar unele suntc*iar capa'ile să ndepărteze su'stanţele toice poluante din aerul pe care-l respirăm."reţi să spuneţi că ace ti poluanţi periculo i se pot acumula i în interiorul locuinţelor?ș ș ș  cestlucru devine din ce n ce mai real n epoca noastră$ când multe locuinţe i 'irouri sunt construiteș

etan $ pentru a reduce c*eltuielile pentru ncălzire. 2ar acest avanta+ poate %i contracarat deș

ventilaţia proastă i de posi'ilitatea acumulării poluanţilor de interior. numite o'iecte din lemnș

emană mici cantităţi de %ormalde*idă$ iar din covoare$ moc*etă$ tapiţerie$ produsele de curăţare$aparatura electrocasnică i *ainele recent curăţate c*imic se dega+ă n aerul din ncăperea unde seș

a%lă acestea o serie de alţi vapori c*imici. lte două gaze otrăvitoare & monoidul de car'on iș

dioidul de azot & provin din so'ele i ma inile de gătit cu gaz$ petrol sau căr'uni$ precum i dinș ș ș

aparatele de ncălzire care %uncţionează cu erosen. #ro'leme similare produc i pra%ul$ acarienii$ș

mucegaiul i ciupercile$ ozonul$ plum'ul$ az'estul$ reziduurile de pesticide.ș

 n ce fel ne afectea#ă ace ti poluanţi?ș  /imptomele variază de la usturimi la nivelul oc*ilor$dureri n gât$ tuse i mâncărime$ până la dureri de cap$ astenie$ greaţă$ ameţeli$ senzaţie deș

epuizare i depresie. ceastă asociere de simptome este uneori desemnată ca „sindromul caseiș

insalu're".$e putem face pentru a ne prote!a? Eistă modalităţi de a ne prote+a & desigur$ nu n proporţie de>>D$ dar n măsură semni%icativă. Bată câteva eemple:[ Bnterziceţi %umatul n camere. C*iar i %umul de mâna a doua conţine su'stanţe periculoase.ș

[ veţi n vedere ca toate ncălzitoarele i aparatele care %uncţionează cu gaze$ petrol sau erosenș

să ai'ă dispozitive de eliminare a gazelor de ardere n aerul atmos%eric. cela i lucru este vala'ilș

i pentru so'e$ cuptoare$ ma ini de gătit$ indi%erent de com'usti'ilul %olosit.ș ș

[ 2acă aveţi dispozitive de condiţionare a aerului curăţaţi regulat conductele i %iltrele de aer.ș

[ Menţineţi *ornurile desc*ise i n 'ună stare de %uncţionare.ș

[ Holosiţi cât mai rar na%talină$ su'stanţe de mprospătare a aerului etc.[ Evitaţi am'alarea motorului unui ve*icul n interiorul gara+ului.#utem m'unătăţi ventilaţia aerului. /oluţia cea mai 'ună pentru pro'lemele produse de poluarea

de interior este desc*iderea %erestrelor i realizarea unei ventilaţii ncruci ate. erul proaspăt nuș șnumai că diluează vaporii „'locaţi" n interior$ diminuându-le potenţialul toic$ dar are iș

avanta+ul că m'ogăţe te aerul stătut. rareori ne gândim că$ n ncăperile nc*ise$ acela i aer ș ș

6>

Page 61: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 61/63

este respirat din nou i din nou. Conţinutul de oigen scade$ iar cel de dioid de car'on i alteș ș

reziduuri cre te$ ceea ce are ca urmare apariţia somnolenţei$ o'oselii i durerilor de cap. erisiţi-ș ș

vă locuinţa cel puţin o dată pe zi$ seara sau dimineaţa devreme. 3n ma+oritatea regiunilor$numărul particulelor prezente n aer scade considera'il după apusul soarelui. 2ormiţi$ pe cât

 posi'il$ cu o %ereastră desc*isă. 3n măsura posi'ilului$ realizaţi o ventilaţie ncruci ată nș

interiorul dormitorului. 2imineaţa vă veţi trezi mprospătat.$e leătură are aerul cu sănătatea? erul e compus n proporţie de ,>D din oigen$ restul %iindreprezentat de azot i alte câteva gaze. 3ntrucât corpul omenesc %uncţionează cu oigen$ %iecareș

din cele >>.>>> miliarde de celule ale sale are nevoie de un aport continuu de oigen proaspăt$altminteri moare. 8a nivelul plămânilor$ oigenul este etras din aerul pe care-l respirăm i esteș

trimis la nivelul tuturor ţesuturilor$ prin intermediul glo'ulelor ro ii din sânge. Celulele 'ineș

oigenate sunt sănătoase i contri'uie la 'unăstarea generală a organismului. 4ot ce stân+ene teș ș

accesul oigenului la nivelul plămânilor i eli'erarea lui spre celulele organismului areș

consecinţe negative asupra sănătăţii. 3n plus$ moleculele aerului pot %i ncărcate electric$ pozitivsau negativ. erul poluat este plin de ioni pozitivi. cest tip de aer se găse te n apropiereaș

marilor artere rutiere$ a aeroporturilor$ precum i n zonele neaerisite. erul 'ogat n ioni negativiș

se găse te din a'undenţă n +urul lacurilor$ n păduri$ lângă râuri i căderi de apă$ la ţărmulș ș

mărilor i după o %urtună cu ploaie. cest aer i mprospătează i nviorează pe cei care-l respiră.ș ș) altă te*nică ce poate să vă %acă să vă simţiţi mai 'ine este să vă %aceţi timp$ de mai multe ori pe zi$ pentru a respira pro%und. ceasta va pune la dispoziţia organismului dumneavoastrăverita'ile uvoaie de oigen i va a+uta la nlăturarea dioidului de car'on acumulat. Eerciţiulș ș

%izic este$ de asemenea$ o metodă 'ună de a vă m'ăia organismul n oigen. ctivitatea %izicădilată i desc*ide vasele sanguine$ mărind n acela i timp viteza de circulaţie a glo'ulelor ro iiș ș ș

ncărcate cu oigen. i nu uitaţi plantele de interior. /e recomandă a ezarea unei ast%el de planteȘ ș

la %iecare > m de spaţiu interior. /e pare că plantele vii$ pe lângă „ng*iţirea" poluanţilor iș

mprospătarea aerului cu oigen$ au i capacitatea de a eli'era ioni negativi n aerul din +urul lor.ș

 n ce mod înviorea#ă i activi#ea#ă aerul proaspăt oranismul?ș  )rganismul uman %uncţioneazăcu oigen. cesta este com'usti'ilul corpului nostru. Hiecare din cele >> de trilioane de celule

care alcătuiesc organismul omenesc are nevoie de un aport continuu de oigen. ltminteri$ elemor. )igenul atmos%eric este captat la nivelul plămânilor de către glo'ulele ro ii din sângele deș

la acest nivel$ acelea i glo'ule transportându-l apoi n tot corpul. Celulele 'ine oigenate suntș

active i sănătoase.ș

7* .DIHĂ + V/ odihni,i suicient?

1iaţa zilelor noastre se des%ă oară ntr-un ritm trepidant$ ameţitor i epuizant. Bnsomnia a atinsș ș

 proporţii epidemice. )amenii ng*it milioane de sedative i tranc*ilizante$ ntr-o ncercareș

disperată de a regăsi acea odi*nă capa'ilă să le redea energiile pierdute. /e ce mă simt permanent obosit? r putea %i vor'a de o 'oală & cum ar %i un guturai sau o gripă & care vă macină puterile. /au poate că su%eriţi de depresie. Multe persoane$ de alt%el sănătoase$duc o viaţă sedentară$ lucrând n spaţii nc*ise i %iind nevoite să %acă %aţă presiunilor termenelor-ș

limită i nenumăratelor pro'leme care-i secătuiesc emoţional. Este %oarte puţin pro'a'il caș

asemenea persoane să se simtă odi*nite dimineaţa$ când se ridică din pat. #e lângă aceasta$ din cen ce mai puţini oameni reu esc să ducă ziua la 'un s%âr it %ără să apeleze la un stimulent deș ș

genul ca%elei$ ceaiului negru sau 'ăuturii de tip Cola. Ca%eina este un stimulent al sistemuluinervos central i reprezintă una dintre cele mai %recvente cauze ale insomniei.ș

$are ar fi câteva dintre cele mai importante semne ale oboselii cronice? 3n a%ară de o'oseală iș

lipsă de putere$ apare i o cre tere a irita'ilităţii. Calmul i ră'darea dispar aproape cuș ș ș

desăvâr ire. 4otul necesită din ce n ce mai mult e%ort$ c*iar i cele mai simple sarcini par ș ș

cople itoare. )'oseala sa'otează creativitatea$ +udecata are de su%erit$ iar e%icienţa scadeș

considera'il. 2acă nu se iau măsuri pentru nlăturarea ei$ o'oseala poate duce la epuizare i lașdepresie n toată regula. /e ce este odihna atât de importantă?

6

Page 62: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 62/63

[ )di*na dă organismului răgaz să se re%acă. tunci are loc nlăturarea toinelor ( reziduurilor!$repararea „de%ectelor"$ resintetizarea enzimelor consumate i re%acerea rezervelor energetice.ș

[ )di*na a+ută la vindecarea rănilor$ a in%ecţiilor i a altor asalturi asupra organismului$ precum iș ș

la nlăturarea stresului i a altor traume emoţionale.ș

[ Gepausul ntăre te sistemul imunitar$ crescând ast%el rezistenţa organismului la m'olnăvire.ș

[ )di*na adecvată este capa'ilă să prelungească durata vieţii. #ersoanele care dorm n modregulat K- ore pe noapte au un indice de mortalitate mai scăzut decât cei care dorm %ie mai puţinde K ore$ %ie mai mult de ore pe noapte.

 /e câtă odihnă am nevoie? <oi$ oamenii$ avem nevoie de mai multe %eluri de repaus$ iar unadintre modalităţile cele mai nţelepte de a repune odi*na pe locul pe care-l merită n viaţa noastrăeste de a 'ene%icia de un somn relaant n timpul nopţii. <ou-născuţii dorm ntre 6 i ,> de ore$ș

iar copiii mai mari au nevoie de >-, ore de somnAzi. 3n ceea ce-i prive te pe adulţi$ ace tiaș ș

di%eră destul de mult n ce prive te nevoia de somn$ nsă ma+oritatea se descurcă cel mai 'ine cuș

K- ore pe noapte. )mul are nevoie$ de asemenea$ i de o sc*im'are de ritm. 3n timpul celui de-ș

l 2oilea Găz'oi Mondial$ n Marea 7ritanie s-a trecut la săptămâna de lucru de K@ de ore$ dar n scurt timp s-a constatat că oamenii nu pot %ace %aţă unui ast%el de program. 2upă eperimente$s-a a+uns la concluzia că e%icienţa maimă din punct de vedere al productivităţii muncii se o'ţine

cu o săptămână de lucru de @ de ore$ cu pauze %recvente n timpul lucrului i cu o zi de odi*năș pe săptămână. /ocietatea nsă i recunoa te nevoia omului de a- i ntrerupe lucrul din când nș ș ș

când. Oee-end-ul de două zile a devenit i la noi$ n ultimii ani$ o adevărată instituţie naţională$ș

iar concediile anuale de odi*nă i-au dovedit din plin valoarea.ș

$e se poate spune despre somnifere 3n timpul somnului normal$ organismul trece n mod repetat prin perioade de somn super%icial i pro%und. 3n timpul somnului super%icial$ se derulează visele$ș

care o%eră posi'ilitatea unei descărcări naturale a presiunilor i tensiunilor acumulate n timpulș

zilei. /omnul indus medicamentos$ de i produce o 'inevenită stare de incon tienţă$ suprimăș ș

această %ază de somn cu vise. cesta este motivul pentru care cei ce %olosesc acestemedicamente$ de i dorm „'u tean"$ nu se simt su%icient de proaspeţi i energici n ziuaș ș ș

următoare. /omni%erele pot %i utile n anumite urgenţe$ nsă$ dacă sunt %olosite mai mult timp$ pot

gră'i instalarea o'oselii cronice. =nul dintre drogurile cele mai %olosite n zilele noastre$ care pare să producă relaare i să a+ute somnul$ este alcoolul$ dar somnul indus de alcool nu este laș

%el de recon%ortant ca cel normal.$um a putea să dorm mai bine?ș

- Haceţi pauze dese n timpul lucrului. Holosiţi aceste pauze pentru a 'ea un pa*ar cu apă$ pentrua vă plim'a puţin sauA i pentru a respira adânc de câteva ori.ș

- Haceţi-vă o rutină din cele >-6> de minute de eerciţiu %izic activAzi. Eerciţiul %izic relaează$re%ace disponi'ilul energetic$ a+ută la ndepărtarea depresiei i com'ate tensiunea nervoasă.ș

- doptaţi i respectaţi un program cât mai regulat de culcare i sculare$ de luare a meselor i deș ș ș

 practicare a eerciţiului %izic. Corpul prosperă n condiţiile respectării principiului regularităţii.- 8uaţi masa de seară cu cel puţin @ ore nainte de culcare. =n stomac gol$ care se odi*ne te$ esteș

una dintre condiţiile importante ale 'ene%icierii de o odi*nă de calitate.- 3ncercaţi o 'aie călduţă (călduţă$ nu %ier'inte0!. E una din cele mai e%iciente te*nici de relaare.)di*na reprezintă o parte importantă a ritmului vieţii. semenea unui dansator$ dacă ne vomrespecta ritmurile$ vom %i n armonie cu noi n ine.ș

7-* #&EDE&E %'TE&EA DIVIĂ + Adev/$ata via,/ 4e ca$e me$it/ s2o t$/ie tiș

„)are asta să %ie totul" o%tează ntreprinzătorul plin de succes$ a+uns la vârsta mi+locie$ncon+urat de posesiunile sale etrem de valoroase. Crescut n spiritul %ilozo%iei „sensul vieţiieste pro%itul"$ a reu it să %acă rost de aproape orice lucru material pe care i l-a dorit. Cu toateș ș

acestea$ se simte nesatis%ăcut i deziluzionat.ș

 +u cumva aceasta este o problemă obi nuită în rândul oamenilor ș 7a da$ i lucrurile seșnrăutăţesc pe zi ce trece. )mul modern trăie te mai mult i este mai sănătos decât oriceș ș

generaţie trecută$ dar se simte din ce n ce mai nesatis%ăcut. /peranţele ne sunt *rănite permanent

6,

Page 63: A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

8/11/2019 A. Ludington & H. Diehl - Tablete de stil de viata

http://slidepdf.com/reader/full/a-ludington-h-diehl-tablete-de-stil-de-viata 63/63

i eagerat de reclamele nerealiste$ de tot %elul de guru eperţi n autoa+utorare$ care ne promitș

câte-n lună i-n stele$ precum i de ncrederea noastră copilărească n capacitatea medicinii de aș ș

ne vindeca de toate su%erinţele. i$ n vreme ce decepţiile se acumulează$ trăim de azi pe mâine$Ș

căutând piesele lipsă din mozaicul vieţii noastre.$redeţi că e posibil ca omul să a!ună cu adevărat mulţumit?   3n tinereţe visăm să devenim

 'ogaţi$ cele'ri i plini de succes$ să avem tot ce vrem i să %acem ce ne place. 1ă puteţi imaginaș ș

un atlet multimilionar care să nu %ie neră'dător să o'ţină un contract i mai avanta+os /au oș

vedetă 'ogată care să nu se simtă atrasă de o nouă o%ertă de realizare de reclame sau de ideea dea scrie o nouă carte i care este omul de a%aceri care să nu se năpustească la prima tranzacţieȘ

renta'ilă care-i iese n cale sau care să nu tân+ească la o asociere i mai avanta+oasă #e alt plan$ș

cunoa teţi vreun adolescent(ă! care să %ie mulţumit(ă! de %elul n care arată /au cu *ainele oriș

 prietenii pe care-i are 8a prima vedere$ oamenii par a %i ni te creaturi pline de dorinţeș

nesăţioase. )are acesta să %ie motivul pentru care atâţia oameni apelează la droguri 3n condiţiilevieţii trepidante din zilele noastre$ oamenii se simt deseori atât de apăsaţi i stresaţi$ atât de pliniș

de durere i e ecuri i atât de lipsiţi de speranţă$ ncât devin din ce n ce mai dispu i să- i ri teș ș ș ș ș ș

sănătatea i c*iar viaţa pentru orice lucru care le promite alinare & indi%erent cât de trecătoare ar ș

%i aceasta. „scultă de simţăminte" & iată ndemnul la modă azi. „2acă un lucru te %ace să te

simţi 'ine$ %ă-l." „ră'e te-te$ viaţa trece pe lângă tine". #entru %iecare vaga'ond drogat$ eistășzeci de alcoolici care- i consumă drogul n taină. i$ pentru %iecare client al tra%icanţilor deș Ș

droguri$ eistă o mulţime de persoane$ a a-zise respecta'ile$ care- i alină durerea cuș ș

tranc*ilizante. 3nsă %ericirea de durată nu se o'ţine cu du ca$ iar mulţumirea nu se găse te nș ș

sticle sau pastile. #acea interioară nu se poate administra intravenos. Gecuno tinţa iș ș

compasiunea nu se pot cumpăra din %armacie sau de la colţul străzii. Atunci cum poate obţine cineva toate aceste lucruri bune ; bucuria, pacea? =na dintre cele maicaptivante realizări ale ultimilor ani a %ost descoperirea eistenţei unei legături strânse iș

apropiate ntre componentele %iinţei umane: %izic$ mental$ emoţional i spiritual. ceastaș

reprezintă o distanţare radicală %aţă de trecut$ pentru că timp de secole s-a crezut că trupul$mintea i spiritul sunt entităţi separate$ care %uncţionează independent una de cealaltă. cumș

descoperim că trăiri ca mânia$ teama$ resentimentele i nencrederea eercită e%ecte reale asuprașorganismului$ ducând la slă'irea sistemului imunitar$ desc*izând u a din %aţă 'olii. Bnvers$ trăiriș

 pozitive$ ca dragostea$ 'ucuria$ ncrederea eli'erează o serie de su'stanţe cu e%ect protector$ carentăresc sistemul imunitar i apără organismul de m'olnăvire. adar$ găzduirea n su%let aș ș

amărăciunii i urii$ *rănirea gândurilor i sentimentelor negative ne pot m'olnăvi$ pe cândș ș

cultivarea gândurilor i sentimentelor pozitive ne poate nsănăto i & i aceasta la propriu$ nu laș ș ș

%igurat./untem ni te %iinţe minunate. <oi nu venim pe lume & a a cum susţin unii evoluţioni ti & doar cuș ș ș

un ec*ipament minim$ necesar pentru supravieţuire. Hiecăruia dintre noi i este dată o con tiinţă$ș

care are rolul de a ne ţine pe calea cea 'ună; un ntreg arsenal de simţăminte i emoţii$ care auș

menirea de a ne m'ogăţi vieţile; i un creier pe care niciodată nu-l vom putea epuiza sau uza.ș

/ănătatea i 'unăstarea nu sunt totul. <ici 'ogăţia$ cele'ritatea$ aspectul %izic plăcut sau putereașnu sunt su%iciente. =n stil de viaţă ideal presupune cre tere i dezvoltare spirituală. =n ast%el deș ș

stil de viaţă ne impregnează cu un spirit de mulţumire$ care ne %ace să nţelegem că$ dacă nusuntem mulţumiţi cu ceea ce avem$ nu vom %i niciodată mulţumiţi cu ceea ce dorim să avem.Cre terea spirituală completează piesele lipsă i umple golurile din viaţă. Gezultatul ) viaţăș ș

 plină de sens i mpliniri$ care se va prelungi n ve nicie.ș ș