un cuplu de pomina - carti de dragoste pdf gianninajollys · 2018. 5. 28. · un cuplu de pomin~ 7....

$: Un cuplu de pomina - Carti de dragoste PDF gianninajollys · 2018. 5. 28. · UN CUPLU DE POMIN~ 7. sume mari. De fapt, numele Maggie Tarrington era atât de cunoscut \n bran[`, \ncât$

MILDRED DAVIS

Un cuplu depomin`

Traducerea [i adaptarea \n limba român` de

CARMEN BRÂNDU{A BORZA.

ALCRIS

giannijollys

Capitolul 1

U[ile liftului se deschiser` [i zâmbetul de pe fa]a luiMaggie se stinse. P`[i automat, aruncând \n jur priviri sus-picioase, având un sentiment puternic de claustrofobie.|ntregul etaj fusese re\mp`r]it [i singurul birou pe care-lputea vedea era cel al secretarei. Rhonda Farley \i ie[i \n\ntâmpinare [i v`zându-i expresia, izbucni \n râs.

– Uimitor, nu-i a[a?– Chiar m` \ntrebam dac` nu cumva am gre[it etajul.

Cine a fost cu ideea s` fac` oroarea asta?– {[[, o avertiz` Rhonda ducându-[i conspirativ

ar`t`torul la buze. Nici nu mai [tii cine te poate auzi. Noulnostru [ef, Ian Drake, s-a gândit s` fac` ni[te... micischimb`ri. Dar las` asta. Ce mai faci tu, Maggie? Cum temai sim]i? Ar`]i destul de bine.

Maggie se a[ez` pe biroul secretarei, privind \n gol. Sesim]ise foarte bine cu câteva minute \n urm`. Acum eracam nesigur` pe ea.

giannijollys

– M` simt bine. Mai ame]esc uneori, dar n-am motiveserioase de \ngrijorare. Dan n-ar fi vrut s` m` lase s` m`\ntorc la serviciu \nc` o s`pt`mân`, dar, dac` m` \ntrebi,cred c` avea motive personale s-o fac`.

Privi inelul de logodn` cu diamant de pe deget [i oft`.Viitorul s`u so] era medic [i, ca o deforma]ie profesional`,asta \l f`cea s` fie excesiv de grijuliu cu s`n`tatea ei. Nuprivise cu ochi buni \nc`p`]ânarea ei [i, dup` o lung`munc` de convingere, o l`sase \n cele din urm` s` se\ntoarc` la lucru. O lun` de concediu medical o f`cuseirascibil`, [i Maggie sfâr[ise prin a deveni un pacientextrem de r`sf`]at.

– N-ai de ce s`-l \nvinuie[ti, spuse Rhonda. Dr`gu] dinpartea lui c` [i-a luat concediu numai ca s` aib` grij` detine. |n afar` de asta, chiar trebuie s` fii mai atent` cus`n`tatea ta. Cu pneumonia nu e de glumit.

– Nu \ncepe [i tu! exclam` Maggie exasperat`. Mama [iDan mi-au f`cut capul calendar, mul]umesc frumos.Oricum, revenind la problemele reale, unde-mi g`sesc [ieu biroul \n toat` jungla asta?

– O s` te obi[nuie[ti cu noul decor, râse Rhonda. To]iam avut probleme la \nceput. Uite-l pe Peter, tocmai aie[it din lift. O s` fie bucuros s` te conduc` la biroul t`u.Apropo, [opti Rhonda, a fost promovat [i e foartemândru.

– Maggie, te-ai \ntors \n sfâr[it!Peter Cameron se apropie de ea cu bra]ele desf`cute \n

semn de bun-venit. Era un b`rbat \nalt, zvelt, ar`tos, carese mi[ca cu gra]ie. P`rul [i musta]a lui blond` erau tunse

6 MILDRED DAVIS

\ntotdeauna impecabil, [i avea un zâmbet, cuceritor.|mbr`cat \ntr-un costum cu o croial` perfect`, reprezentab`rbatul cu o carier` de succes. De[i poate c` aten]ia luipentru \mbr`c`minte era pu]in exagerat`. Maggie nu-lpl`cea \n mod special – i se p`rea c` e prea alunecos [iinsistent.

Maggie cobor\ de pe biroul Rhondei \ncercând s` sefereasc` de mâinile lui. Peter Cameron era prea insistentatât cu aluziile, cu atingerile, cât [i cu privirile. Maggiepurta o rochie bleu, sub]ire, cu floricele, iar talia sub]ire[i-o accentuase cu o curea lat`, alb`. {tia c` avea un corpfrumos [i silueta ei atr`gea aten]ia multor b`rba]i. DarPeter \ntotdeauna exagerase.

– Da, m-am \ntors, spuse ea sec. Acum poate \mi ar`]i[i mie unde mi-e biroul [i-mi spui ultimele nout`]i.

– Cu pl`cere, r`punse el zâmbind triumf`tor. |nprimul rând trebuie s`-]i spun noua mea titulatur`.Directorul m-a numit [ef de departament. Trebuie s` amgrij` s` se respecte programul [i angajamentele. Apropo,]i-am p`strat contractul cu Jamieson, special pentru tine.Acesta e biroul meu. Intr`, te rog, pân` \]i g`sesc dosarul.

Maggie sim]i un junghi de invidie privind biroulmodern cu fotolii din piele [i dulapuri de sticl` \ncastrate\n perete. Peter Cameron era un \ngâmfat [i ultimul de lacare Maggie [i-ar fi dorit s` primeasc` ordine era el. Sep`rea c` diminea]a aceea era plin` de surprize nepl`cute.

Peter se \ntoarse la ea cu un dosar gros. Maggiecuno[tea cazul Jamieson. Era unul dintre cele maiprofitabile din agen]ie [i ea era obi[nuit` s` lucreze cu

UN CUPLU DE POMIN~ 7

sume mari. De fapt, numele Maggie Tarrington era atât decunoscut \n bran[`, \ncât ea [i-ar fi putut deschide pro-pria agen]ie de publicitate. Dar, deocamdat`, apropiatanunt` cu Dan Barlow \i z`d`rnicea planurile.

– {ic, nu? \ntreb` Peter f`când un gest larg spremobilierul biroului.

– Ergonomic, r`spunse Maggie scurt. Acum, undenaiba mi-e biroul?

– Ah, ai fost plasat` \ntr-un col] lini[tit. Drake s-a gân-dit c` ar trebui s` nu fii cu nimic distras` de la munc`.

– Comunicarea nu mai e la mod ,̀ nu? \ntreb ̀Maggie ironic. – Deloc. Ideea e s` se reduc` factorii de zgomot [i bâr-

fele inutile.Maggie \[i p`str` p`rerile personale pentru ea. |i

pl`cuse felul \n care fusese conceput ini]ial sediulagen]iei. Tot etajul lor fusese liber, f`r` panouridesp`r]itoare sau ziduri. Datorit` acestui fapt, \nainteputuser` comunica u[or cu colegii afla]i \n col]ul opus al\nc`perii [i existase impresia convie]uirii \n comunitate.

Nu-i pl`cea c` acum trebuia s` renun]e la orice fel decomunicare amical` cu colegii, dar nici nu putea spunec`-i displ`cea col]i[orul \n care fusese amenajat biroul ei.

– Mai exist` o \nc`pere comun`, rezervat` cafelei dediminea]` [i prânzului, unde ne putem \ntâlni de dou`ori pe zi, spuse Peter. Asta o s-o g`se[ti \n apropiereaie[irii, lâng` toalete. Totul a fost conceput \n mod eficient[i func]ional. Ah, [i mai e ceva. Drake vrea s` stea de vorb`cu tine \n diminea]a asta. Ai lipsit de la toate conferin]ele[i vrea s` te pun` \n tem` el \nsu[i.

8 MILDRED DAVIS

– Bine. {i eu vreau s`-i spun câteva acestui domnDrake, spuse Maggie din vârful buzelor.

Peter o privi suspicios. – Te sf`tuiesc ceva, Maggie – dac` a[ fi \n locul t`u

mi-a[ ]ine gura. Mi-e team` c` nici m`car farmecele talefeminine nu vor avea efect asupra [efului.

– Mul]umesc, Peter. S-ar putea s` te surprind` asta, darniciodat` nu uzez de farmecele mele feminine pentru aob]ine favoruri, mai ales dac` e vorba de serviciu. Acumvreau s` m` la[i s`-mi v`d de treab`, dac` nu te superi.

Peter privi cu interes v`dit felul \n care Maggie \[i\ncruci[` picioarele \n timp ce se a[eza la biroul ei.Automat, ea \[i trase fusta peste genunchi, ferindu-se deindiscre]ia lui.

– Pe de alt` parte, spuse Peter \nainte s` plece, punpariu c` \n biroul lui Drake nu intr` zilnic fete ca tine.

Maggie oft` [i se l`s` pe sp`tarul scaunului, f`r` s`-imai dea vreo replic`. |i pl`ceau complimentele, dar nuvoia s`-i fie apreciate doar calit`]ile fizice. Avea o fa]` cutr`s`turi frumoase, f`r` nici o asimetrie sup`r`toare. |ipl`ceau chiar [i ochii s`i de culoare gri, care \[i schimbaunuan]a dup` starea de spirit. Dar p`rul era punctul eiforte – o coam` de bucle lungi [i negre \i c`dea precumo cascad` pe umeri – un contrast uluitor cu pielea alb`.

Orice b`rbat ar fi fost fericit s-o aib`, \ntr-adev`r. DarMaggie se \ntreba dac` Dan vedea c` ea era mai multdecât o f`ptur` frumoas`. |[i mai privi \nc` o dat` inelulde logodn` de pe deget. Avea dou`zeci [i cinci de ani.Dac` nu se c`s`torea cu Dan, atunci cu cine? Da, era un


b`rbat inteligent, ar`tos, atletic, cu sim]ul umorului. Ceputea s`-[i doreasc` o femeie mai mult de la un b`rbat?

Mama ei era de-a dreptul vr`jit` de viitorul ei ginere.Nici un b`rbat nu avea o trecere mai mare \n ochii lui FayTarrington. Farmecul [i st`pânirea de sine \l f`cuser` celmai de succes doctor din ora[. Avea abilit`]i native. N-aveanici un defect major, [i mama lui Maggie \i spusese aces-teia c` dac` va mai a[tepta mult, va fi prea b`trân` ca s`mai aib` copii.

La gândul `sta, Maggie ridic` din umeri. Nu eramomentul s` se gândeasc` dac` s` se m`rite sau nu cuDan Barlow. Acum trebuia s` se concentreze asupra cam-paniei de promovare a lui Peter Cameron.

Strânse din din]i plin` de resentimente. Cât timp eaz`cuse din pricina pneumoniei, la birou se petrecuser`cam multe evenimente nepl`cute. |n primul rând venisenoul director, Ian Drake, cu schimb`rile lui de decor.Apoi, Peter Cameron ocupase postul pe care ea \l meritade drept.

Trebuia s` recunoasc` – Peter era un bun organizator[i [tia s` lucreze cu oamenii. Dar numai atât. Altfel de cear fi \mpov`rat-o pe ea cu cel mai greu [i importantdosar al firmei? Era clar c` i se recuno[teau talentele, darera un mod delicat de a i se spune: „E[ti doar ofemeie...”

{i acum Ian Drake voia s` stea de vorb` cu ea. |i veneas` intre la el \n birou, s`-i arunce dosarul \n fa]` [i s`-ispun`: „D`-i-l lui Peter Cameron, s` vedem – se descurc`cu el?”

10 MILDRED DAVIS

Rhonda \[i f`cu apari]ia zâmbitoare, de dup` paravan.– Bine c` sunt doar eu [i nu noul director!

Trând`ve[ti, Maggie. Hai, \nviorarea! {i du-te la IanDrake. Vrea s` stea de vorb` cu tine.

Cele dou` se pl`ceau [i `sta era un lucru bun, dat fiindc` erau singurele femei din departament. Rhonda era [iea frumoas`, de[i uneori p`rea cam [leamp`t` din cauzacoamei dezordonate de p`r ro[cat [i a pistruilor de penas. Dar ochii ei verzi p`reau c` zâmbesc tot timpul,luminându-i fa]a.

– Cum ]i se pare, Rhonda?– Noul [ef? Devastator, oft` ea dându-[i ochii peste

cap. Dar p`cat c` e al alteia. E logodit [i mi se pare c`-[iiube[te viitoarea so]ie. Pe mine abia dac` m` bag` \nseam`. A[ putea fi foarte bine [i o mobil` pentru el. Suntcurioas` cum reac]ioneaz` \n fa]a ta.

– Cui \i pas`? ridic` Maggie din umeri urmând-o peRhonda printre birouri.

– Nim`nui, desigur. {i tu e[ti logodit`. Dar eu suntliber`, nu uita, oft` ea. Poate \ntr-o zi \mi va surâde [i mienorocul. Te descurci s` ajungi la biroul lui Ian Drake?...I-a luat locul lui Becker.

Maggie nu mai a[tept` s` vin` liftul. Birourile directo-rilor erau doar cu un etaj mai sus, a[a c` porni pe sc`ri.F`cuse o gre[eal`. Pe la jum`tatea etajului sim]i cum ocuprinde ame]eala. O irita faptul c` nu se \ns`n`to[iseperfect. St`tuse o lun` la pat, de[i boala o afectase seriosdoar câteva zile. Se p`rea c` Dan avusese dreptate – \nc`mai era \n convalescen]`.


R`sufl` adânc [i p`[i pe holul etajului directorilor. JaneCarfield o gratific` cu un zâmbet rece. Nu se schimbasenimic aici. Ian Drake mo[tenise pân` [i secretara luiBecker, o femeie de vârst` mijlocie, eficient` profesional,dar pu]in pl`cut` ca persoan`. Felul cum o privi pesteochelarii a[eza]i pe vârful nasului s`u lung o f`cu peMaggie s` se simt` prost, ca [i cum ar fi deranjat-o.

– Intr`, spuse secretara. Domnul Ian Drake te a[teapt`. Maggie \i zâmbi prietenos femeii, sperând s-o

\mbuneze, dar f`r` succes, apoi b`tu u[or la u[a biroului[i intr` f`r` s` mai a[tepte r`spuns.

Ian Drake se ridic` automat \n picioare. Nu era unb`rbat \nalt, pu]in peste medie, dar era bine cl`dit [i aveao figur` impozant`.

– Domni[oar` Tarrington, murmur` el politicosstrângându-i ferm mâna. Sper c` te-ai ref`cut com-plet.

– Da, mul]umesc, r`spunse Maggie scor]os. – Te rog, ia loc. Trebuie s` punem la punct ni[te

probleme.Maggie \i studie figura col]uroas`, dar pl`cut`. Avea

ochii negri [i p`rul [aten. De[i p`rea trecut de treizeci [icinci de ani nu avea nici un fir de p`r alb. Iar ochiip`trunz`tori practic o sfredeleau de sub linia ferm` asprâncenelor. Nasul u[or acvilin era bine contrabalansatde o b`rbie puternic`. Doar gura cu buze pline [i frumosconturate \i \ndulcea figura.

Ian Drake o privea interesat, dar f`r` vreo inten]iesexual`.

12 MILDRED DAVIS

– Pari cam palid`, domni[oar` Tarrington. Sper c` nute-ai gr`bit s` te \ntorci la serviciu mai devreme decât tre-buia. Efectele pneumoniei nu trebuie neglijate.

– A[a sunt eu, domnule Drake, palid`. Nu m-a[ fi\ntors la serviciu dac` mi-a[ fi dat seama c` nu sunt com-plet ref`cut`.

– Bine, \ncheie el subiectul. Dup` cum vezi, cât timp ailipsit am f`cut câteva schimb`ri. Sper c`-]i place noul t`ubirou.

– O s` m` obi[nuiesc cu el. Sper c` nu v` a[tepta]is` v` dau un r`spuns clar dup` doar o jum`tate deor`.

Replica ei t`ioas` \l f`cu pe Ian Drake s` ridice\ntreb`tor o sprâncean`. Resentimentele lui Maggievizavi de promovarea lui Peter Cameron ie[eau lasuprafa]`.

– Cred c` ai s`-mi spui ceva, domni[oar` Tarrington.– Mai \ntâi vreau s` ascult ce ave]i s`-mi spune]i dum-

neavoastr`, domnule Drake.– Nu-]i place decorul pe care l-am conceput?– Poate c` are calit`]ile lui. Prima impresie nu e \ntot-

deauna cea mai bun`.Drake \ncepu s` se joace cu un pix [i se sprijini de

sp`tarul scaunului.– Mda. Am impresia c` nu-]i convine c` l-am promovat

pe Cameron.Clarviziunea lui o enerv` pe Maggie. |ncerc` s` nu

replice. N-avea sens s`-[i piard` cump`tul \n fa]a noului[ef.


– Cu siguran]` c` a]i avut motive serioase s`-l promo-va]i, f`r` s`-mi cere]i p`rerea, nu se ab]inu ea s` nuremarce. A[ vrea s` le aflu [i eu, dac` se poate.

– Crezi c` ar fi trebuit s` te consult \nainte s`-lpromovez? zâmbi Drake apreciindu-i st`pânirea desine.

– Experien]a mea vorbe[te de la sine, domnule Drake.Presupun c` v-a]i uitat peste dosarele personale ale anga-ja]ilor \nainte s` lua]i o asemenea decizie.

– Da.– Azi-diminea]` m-am uitat peste dosarul Jamieson.

Presupune o responsabilitate foarte mare, domnuleDrake, [i sunt convins` c` [ti]i asta.

– Am \ncredere \n maniera dumitale de lucru,domni[oar` Tarrington. Sunt con[tient de capacit`]iletale. Raportul pe care ]i l-a \ntocmit consilierul psihologal firmei e foarte clar. „Margaret Tarrington e capabil` s`realizeze aproape orice \[i propune. Are \nclina]ii nativespre matematic`, organizare, conversa]ie, [i o mareputere creatoare.” La toate testele ai ie[it printre primii. Opersoan` ca tine nu poate fi trecut` u[or cu vederea,domni[oar` Tarrington. Dar din p`cate, ai anumiteresponsabilit`]i. Am \n]eles c` e[ti logodit`.

– A[a deci, [uier` ea sim]ind c`-i explodeaz` capul. Arfi trebuit s`-mi dau seama! Dar am auzit c` [i dumnea-voastr` sunte]i logodit, domnule Drake. {i asta nu v-a\mpiedicat s` ajunge]i pe postul de director.

– |]i dore[ti putere, domni[oar` Tarrington? \ntreb`el mieros. Ce-]i place mai mult? S` conduci sau s`

14 MILDRED DAVIS

creezi? Credeam c` ceea ce ]ine de crea]ie e mult maiprovocator [i mai interesant decât organizarea perso-nalului.

Maggie nu r`spunse. Se lupta cu ea \ns`[i \ncercânds`-[i p`streze controlul.

– }i-ar pl`cea s`-l vezi pe Cameron rezolvând dosarulJamieson, \n timp ce tu ]i-ai pierde vremea \mpingândoamenii de la spate \n domeniul administrativ?

Nu, asta era clar, dar totu[i...– Nu voi admite s` fiu condus` de Peter

Cameron, r`spunse ea ]eap`n. Dac` v` \nchipui]i c`voi tolera un creier de bibilic` s`-mi spun` ce tre-buie eu s` fac, ar trebui s` v` mai gândi]i o dat`,domnule Drake!

– Arunci cuvinte grele, domni[oar` Tarrington, spuseel zâmbind acru. Cameron e un bun organizator. Poatenu e bun \n domeniul crea]iei, dar postul pe care l-ampus e f`cut pentru el. {i te asigur c`-l va ocupa cu succesmult timp dup` ce tu \]i vei da demisia.

– Poate c` demisia de care-mi vorbi]i va veni mairepede decât v` a[tepta]i, [i o dat` cu mine va disp`rea [io mare parte din profit. M` \ntreb dac` v-a]i gândit la astala fel de mult cum v-a]i gândit la logodna mea.

Figura lui se tension`, devenind impenetrabil`. Ochiilui \ntuneca]i se adâncir` \n privirile ei f`r` s` dezv`luienici un sentiment.

– Da, m-am gândit. De asta am vrut s` stau de vorb` cutine. E[ti o angajat` valoroas` [i salariul dumitale mi separe c` nu reflect` adev`rata importan]` a muncii pe care


o depui. Spune-mi cât faci, domni[oar` Tarrington. Nuvreau s` te pierd, dar nici nu vreau s` te promovez \ntr-oarie \n care nu excelezi.

De[i nu voia s` recunoasc`, Maggie [tia c` Ian Drakeavea dreptate. Dar nu se putea ab]ine s` nu-l invidieze pePeter. Ea [i-ar fi dorit s` munceasc` dup` capul ei,ne\mpins` de la spate sau admonestat` de nimeni.

– Care e salariul lui Peter Cameron?– Sper c`-]i dai seama c` e confiden]ial.– Perfect. Vreau cât are el, plus bonusuri pentru

fiecare client satisf`cut, bine?– Mi se pare corect.– {i nu vreau s` fiu b`tut` la cap de Peter Cameron.– Altceva? Poate-]i dore[ti o nou` titulatur`, suger` el uscat.– Nu sunt egomaniac`, domnule Drake. Vreau doar

dreptate. M-am gândit s`-mi deschid o agen]ie proprie.Dar deocamdat` n-am timp s` m` ocup de un asemeneaproiect. Poate c` nu voi avea niciodat`, dar nu m` subes-tima]i. Sunt bun` [i [tiu s` m` apreciez la adev`ratavaloare.

– Sigur c` da, r`spunse Drake mieros. Acum e[timul]umit`?

Agresivitatea lui Maggie se topi. {tia c` fusese abilmanipulat`, dar sim]ea c` se f`cuse dreptate.

– Da.– Perfect. Cameron te poate ajuta, dac`-l vei l`sa. Ar

trebui s` te gânde[ti mai bine la asta.– Poate, domnule Drake, dar n-a[ vrea s`-i dau satis-

fac]ie, zâmbi ea.

16 MILDRED DAVIS

– Mi-e team` c` nu te \n]eleg.– S` spunem c` dac` a[ fi b`rbat, a[ accepta s` m` ajute

Cameron.– |n]eleg, murmur` el b`gând-o pe Maggie \n cea]`. Nu

credeam c` e[ti genul acesta de femeie...– M` \ntreb cât timp a]i suporta o secretar` care s` fac`

aluzii referitoare la fizicul dumneavoastr` de fiecare dat`când v` d` un dosar, sau care ar \ncerca s` v` atingìndiferent de ocazie. Poate c` pe dumneavoastr` nu v-aririta, dar eu nu suport a[a ceva.

– Vrei s` stau de vorb` cu el?– Nu. V` spun doar de ce prefer s` fiu independent`,

f`r` s` simt r`suflarea lui Peter Cameron \n ceaf`, subacoperirea func]iei pe care a câ[tigat-o.

– Foarte bine. Po]i s` faci ce vrei, domni[oar`Tarrington, atâta timp cât vei p`stra standardele.

Drake se preg`ti s-o conduc` spre u[`. Maggie seridic` brusc \n picioare, dar sim]i cum i se face rù. Oclip` \[i pierdu echilibrul, dar Drake o sprijiniajutând-o s` nu cad`. O privi \n ochi \ngrijorat [i\ntreb` \ncet:

– |]i e rù?– Nu. Trebuia s` am grij`, mormì ea, stânjenit` de

sl`biciunea nea[teptat` de care d`duse dovad`.– Nu ]i-ai revenit complet, spuse el \ncruntându-se. De

ce te-ai \nc`p`]ânat s` te \ntorci la serviciu?– |n ciuda sl`biciunii fizice, creierul \mi func]ioneaz`

perfect, domnule Drake. N-a[ mai fi suportat s` stau \ncò s`pt`mân` degeaba.


– Da, e[ti dependent` de munc`, domni[oar`Tarrington. |]i apreciez devotamentul, dar te sf`tuiesc s-oiei mai u[or. Nu ne permitem s` te pierdem. Jamieson tea[teapt`.

Maggie avu ciudatul sentiment c`-l cunoa[te pe Drakede o via]`. |ntre ei se crease o leg`tur` pe care nimenialtcineva n-ar fi sim]it-o. Dar dintr-o dat` privirile lui ser`cir` [i-[i retrase mâinile de pe umerii ei. Pe Maggie ostr`b`tu un fior ciudat. Când Drake \i deschise u[af`cându-i loc s` treac`, Maggie nici nu mai \ndr`zni s`-lpriveasc` \n ochi.

|n timp ce a[tepta liftul, \ncerc` s`-[i pun` gândurile \nordine. Era confuz`. Abia când se a[ez` la birou reu[i s`se lini[teasc` [i s` reconsidere \ntreaga conversa]ie.

Ian Drake era un b`rbat inteligent. Condusese discu]iaexact \n direc]ia dorit`, apoi, f`r` s` fac` nici cel mai micefort, rezolvase conflictul atingându-[i scopul. Da, era unb`rbat inteligent, decise ea.

Deschise dosarul Jamieson [i se apuc` de lucru.Compania de juc`rii venise cu un nou concept. Nouaserie de jocuri era legat` de science-fiction. Ideea era s`conving` p`rin]ii s` cumpere \ntreaga serie de juc`riilegat` de planeta misterioas` Tigaworld. Pentrupre[colari erau destinate juc`riile Tigaveld, o lume\ntreag` de juc`rii fantastice reprezentând flor`, faun`,vehicule spa]iale [i construc]ii futuriste, incluzândTigazenii, extratere[tii sub form` de om-pisic`. TigaTess[i TigaTim erau personajele principale, cele mai fru-moase, \mbr`cate \n costume spa]iale str`lucitoare.

18 MILDRED DAVIS

TigAttack era un joc cu zaruri, de strategie [i noroc. Celmai interesant joc era varianta electronic`, TigaBlitz, \ncare trebuia s` duci un adev`rat r`zboi.

Maggie se entuziasm`. |i pl`cea conceptul. Imagina]iaei ardea de ner`bdare s`-[i expun` ideile cu impact lapublic. Dac` reu[ea, de Cr`ciun toate familiile se vor bate\n magazine s` cumpere Tigaworld pentru copiii lor. Adoua zi trebuia s` se duc` neap`rat la fabrica Jamieson, s`ating` juc`riile, s` se joace cu ele, s` le \n]eleag` esen]a.

– Gata, Maggie! Ai pierdut ceaiul de diminea]`. N-o s` te lass` treci [i peste prânz. Hai s` \mp`r]im biscui]ii mei dietetici.

Maggie tres`ri puternic [i o privi speriat` pe Rhonda. – E[ti culmea, râse ea u[urat`. – Tu e[ti culmea! Cânt te apuci de lucru nimeni nu te

mai scoate din ale tale. Hai, c` mor de curiozitate s` afluce ai vorbit cu Drake.

– Bine, zâmbi Maggie.|[i lu` punga cu fructe pe care [i-o preg`tise de acas`

[i o urm` pe Rhonda \n sala de mese. |n drum se opri decâteva ori s` vorbeasc` cu colegii care o \ntrebau pri-eteno[i de s`n`tate [i se bucurau zgomotos s-o revad`.

Rhonda lu` dou` cafele de la automat [i o invit` peMaggie s` se a[eze lâng` ea, \ntr-un col].

– Ei? f`cu ea ridicând curioas` o sprâncean`.Maggie ridic` din umeri.– Ce vrei s`-]i spun? E un b`rbat ar`tos, st`pân pe sine,

competent... Altceva?– E o buc`]ic` bun`, spuse Rhonda. Când m` prive[te

cu ochii `ia sexy, simt c` m` ud toat`.


– Sexy? râse Maggie. ~sta ar fi ultimul fel \n care i-a[descrie privirea.

– Ei, nu e ca Peter, spuse Rhonda repede. Vreau s`spun c` ochii lui par c` [tiu totul [i dac` se uit` numai odat` la tine, pare c` \n]elege tot ce gânde[ti. E aproape\nsp`imânt`tor sentimentul pe care mi-l d`. Brrr!

Maggie izbucni \n râs.– Presupun c` tu e[ti imun` pentru c`-l iube[ti pe Dan,

continu` Rhonda. Dar ador b`rba]ii care posed` o aseme-nea putere. Pot fi scunzi, gra[i, urâ]i... nu conteaz`. Dac`au privirea aceea... Mi-a[ fi dorit ca Ian Drake s` nu fielogodit.

– De unde [tii c` e?– A l`sat instruc]iuni secretarei ca, dac` sun` logodni-

ca lui, Patricia Hollis, s`-l anun]e, indiferent de situa]ie.Linda mi-a spus c` tipa e coafez`.

– Coafez`? se \ncrunt` Maggie. Imposibil.– De ce nu? Linda mi-a spus c` de fiecare dat` când

Ian Drake o pune s-o sune, \i r`spunde un salon decoafur`.

– Asta explic` multe.– Dar de ce e[ti surprins`?– Nu [tiu, ridic` Maggie din umeri. Parc` nu se

potrive[te cu... |n fine, ce m` bag eu?Rhonda \[i \ncre]i nasul obraznic. – Aha, [tiu ce vrei s` spui. Dar poate c` Ian Drake e

genul de b`rbat c`ruia \i place s` se simt` relaxat acas`.Pun pariu c` logodnica lui e blond` [i dulce. Contrastelese atrag.

20 MILDRED DAVIS

– Probabil, spuse Maggie \ncercând s` \ncheie subiectul.– Dar ajunge cu Ian Drake [i cu mine. Tu ce faci cu

Dan? A]i stabilit data nun]ii? – Da. Pe zece februarie. Ne ajung zece luni s` orga-

niz`m totul. |nc` nu [tim unde vom locui. E cam greu s`fac zilnic naveta din Wallareen, dar Dan a acceptat pân` laurm` ideea c`-mi place s` fiu o femeie activ`.

– E[ti nebun`, Maggie, spuse Rhonda scuturând dincap. De ce nu-l la[i s` te ajute dac` se ofer`? {i, pe lâng`asta, foarte curând vei avea copii de crescut.

– Serios?– Sigur c` da, prostu]o. Ai deja dou`zeci [i cinci de ani,

nu trebuie s` mai pierzi vremea, dac`-]i dore[ti o familie.– Cred c` ai dreptate, oft` Maggie sim]ind cum i se

strânge inima. |i era team`, [i asta era o prostie, desigur. Orice femeie

normal` \[i dorea s` se m`rite [i s` fac` copii. Dan va fi unso] [i un tat` fantastic. Se ho`trâse s` se c`s`toreasc` cuel, dar totu[i....

Gata cu prostiile. Rhonda avea dreptate. {i mama eiavea dreptate. |i iubea pe Dan cum nu mai iubise penimeni pân` atunci [i era mul]umit` de via]a pe care oducea al`turi de el.

Se \ntoarse la lucru promi]ându-[i s` nu se maigândeasc` la nimic altceva decât la dosarul Jamieson.


Capitolul 2

– Ei, m` bucur c` e[ti fericit` acum, draga mea, dar [tiibine c` avea dreptate. N-avea sens s` te promoveze,coment` Dan pe un ton indulgent.

– Dar dac` eu \mi doream [i meritam postul lui Peter?se burzului Maggie.

Dan oft`.Maggie [tia c`-i pune r`bdarea la \ncercare, dar ceva o

f`cea s` insiste. – De ce s` mi se refuze o promovare doar pentru c`

sunt pe cale s` m` m`rit?– Hai s` nu ne cert`m din asta, Maggie, spuse el

l`sându-se pe sp`tarul scaunului ma[inii [i mângâindu-iobrazul. Las-o balt`. Nu mai conteaz` acum.

O s`rut` [i Maggie se l`s` prad` senzualit`]ii pe careDan reu[ea de fiecare dat` s` i-o provoace.

– Doar asta conteaz`, [opti el s`rutând-o din ce \n cemai pasional. Iube[te-m`, draga mea.

Maggie \i r`spunse cu nelini[te. Ceva din interiorul ein-o l`sa s`-[i piard` capul. Dan era un amant experimen-tat [i matur. {tia s` ofere pl`cere, a[a c` Maggie \l l`s` s`-idesfac` nasturii bluzei.

– E[ti atât de frumoas`, [opti el s`rutându-i sânii prinsutienul de dantel`.

Gura lui f`cea de fiecare dat` minuni, [i Maggie\ncerc` s` uite de sine [i de toate problemele.R`suflarea ei se acceler` [i \[i \nfipse degetele \np`rul lui. Dar brusc, f`r` explica]ie, toat` vraja sedestr`m`.

Dan p`ru c` simte [i, strângându-i bluza, \i acoperipieptul [i porni motorul Jaguarului.

– Unde mergem? \ntreb` Maggie privind \napoi, sprecasa mamei sale.

– La apartamentul meu. N-am de gând s` fac dragostecu tine \n ma[in`.

Maggie sim]i vorbele lui ca pe un du[ rece. De ce Danconsidera c` avea dreptul s` fac` dragoste cu ea? De[ierau logodi]i [i urmau s` se c`s`toreasc`, Maggie sim]i c`intr` \n panic`.

– Nu, Dan, te rog. Du-m` acas`.– Sper c` glume[ti, spuse el privind-o mirat.Obrajii lui Maggie se aprinser` de ru[ine. Niciodat`

nu-i refuzase avansurile.– Iart`-m`, Dan, dar te rog, \n]elege-m`. Nu vreau s`

mergem la tine la apartament.El trase ma[ina pe dreapta [i opri motorul. P`rea c`

r`bdarea lui atinsese limita.


– De ce, pentru numele lui Dumnezeu! Ce se petrececu tine, Maggie? M` \nnebune[ti [i dup-aia m` la[i balt`?Suntem logodi]i, ai uitat? Te iubesc. Ce vrei mai mult?

– Nu [tiu, spuse ea sim]ind cum o apuc` plânsul. Nu[tiu, Dan, dar simt c` nu sunt preg`tit`.

– Vrei s-o facem \n noaptea nun]ii? \ntreb` el amar. Lanaiba, Maggie! Mai devreme m` doreai la fel de mult câtte doream [i eu. Ce se petrece cu tine? C` doar nu e[tifrigid`!

Maggie izbucni \n plâns.– Of, draga mea, spuse el strângând-o \n bra]e. Ce s`

m` fac cu tine?– }ine-m` \n bra]e, Dan, te rog, suspin` ea. Doar

]ine-m`... D`-mi siguran]`.– De ce te temi, draga mea? \ntreb` el \ncet, mângâin-

du-i p`rul. – M` tem de schimbare. Nu [tiu dac` pot fi o so]ie ca

oricare alta. Nici m`car nu [tiu dac` am instinct matern.Dac` nu pot fi o mam` bun`, Dan? Dac` nu m` voidescurca?

– Draga mea, vei vedea când vei avea copiii t`i c` te veidescurca excelent. Serios! exclam` el scuturând-o u[or [izâmbindu-i. Am \ntâlnit zeci de cazuri ca tine. Nu e[tisingura femeie care se confrunt` cu temerea asta, dar teasigur c` fiecare copil a c`rui na[tere am asistat-o a fostprimit cu bucurie de c`tre mame. Vei avea copii minuna]i,Maggie.

– Oh, Dan, oft` ea. Sunt a[a de proast`. De ce vrei s`te c`s`tore[ti cu mine?

24 MILDRED DAVIS

– Pentru c` mi-am dat seama din prima clip` c` e[tifemeia vie]ii mele, r`spunse el s`rutând-o. Chiar dac` tre-buie s` fac ni[te sacrificii [i s` a[tept ca pân`-n noapteanun]ii s` te am.

Nu acesta era r`spunsul pe care-l a[tepta Maggie. |ntimp ce se \ndreptau spre cas`, r`mase t`cut` [i-[i aranj`hainele. Dan o conduse pân`-n pragul u[ii, unde o s`rut`tandru.

– Hai s` dejun`m mâine la Club, \nainte s` juc`mtenis.

– Bine, fu ea de acord. Ia-m` la unsprezece [i jum`tate.– Perfect. Somn u[or, draga mea, pentru c` eu [tiu c`

n-o s` am parte de a[a ceva, spuse el st`pânindu-[i frus-tr`rile.

– |mi pare rù, Dan, mormì ea vinovat`.– Sunt un b`rbat r`bd`tor, spuse el ridicându-i b`rbia

[i privind-o \n ochi. Noapte bun`, draga mea.Maggie nu avu un somn lini[tit. Toat` noaptea se foi de

pe-o parte pe cealalt`, fr`mântat` de gânduri. Era \ngrijo-rat`. Dan n-o cuno[tea deloc, la fel cum nici ea nu-lcuno[tea. |i era team` ca, dup` c`s`torie, s` nu setrezeasc` \ntr-o bun` zi ca doi strìni \mp`r]ind acela[ipat.

|n cele din urm` reu[i s` adoarm` f`r` s` aib` r`spunsla problem`.

A doua zi, \n timp ce jucar` tenis, Maggie \i remarc`gra]ia mi[c`rilor venit` dintr-o coordonare perfect` ami[c`rilor. Dan era un atlet minunat, cu un trup pem`sur`. Maggie era o bun` juc`toare de tenis [i-i putea


]ine piept onorabil. Dan Barlow era un b`rbat bine dintoate punctele de vedere [i Maggie [tia c` era invidiat` demulte femei.

Singurul lucru care-o deranja la el era posesivitateaafi[at` [i aerul de mândrie cu care-o ]inea al`turi de el ca peo proprietate personal`. Maggie avea un sentiment ciudatde dedublare atunci când ie[ea cu el \n public. Se sim]ea ca[i cum ar fi jucat un rol special pentru Dan Barlow.

Sentimentul n-o p`r`si tot weekendul [i se sim]iu[urat` când lu` trenul spre ora[ duminic` seara.Apartamentul ei, de[i era mic, \i apar]inea \n exclusivitate.Nu era nevoit` s` asculte discursurile mamei sale desprecât de norocoas` fusese s` dea peste un b`rbat ca DanBarlow. Aici era ea \ns`[i, f`r` zâmbete false.

Intrând \n camera de zi avu un sentiment pl`cut desatisfac]ie. |nc`perea era plin` de obiecte m`runte – c`r]i,casete audio, figurine, reproduceri dup` tablourilepreferate, suveniruri. Dan râsese atunci când le v`zuseprima dat`. Spusese c` \nc`perea o caracteriza perfect –sem`na cu o pas`re exotic` cu pene colorate. De fapt eldoar asta vedea la ea.

Maggie \[i f`cu o cafea [i se a[ez` pe canapea. Capul \iera plin de idei pentru campania Jamieson, pe care abiaa[tepta s` le pun` \n practic`. Scoase husa de pe ma[inade scris [i se puse pe treab`. Unii spuneau c`-i nebun` c`lucreaz` duminica, dar ei \i f`cea pl`cere. Spre sear`, cândse decise s` se bage \n pat ca s` se culce, \[i d`du seama c`era prea surescitat` din cauza ideilor numeroase care-itreceau prin cap.

26 MILDRED DAVIS

A doua zi de diminea]` se trezi foarte devreme [i seduse la birou ca s` \nceap` treaba ca la carte. Lu` auto-buzul [i g`si un scaun liber. Se relax` gândindu-se cât demult \i pl`cea via]a \n Paddington. Avea impresia c`mereu se \ntâmpl` ceva. |n Wallareen, acolo unde avea s`locuiasc` dup` ce se va c`s`tori, era interesant doar \nweekenduri.

Cobor\ din autobuz \n fa]a cl`dirii unde lucra. Strada\ncepuse s` se animeze, dar holul r`corit de aerulcondi]ionat era \nc` lini[tit la ora aceea.

Observ` pe cineva intrând \n lift [i \ncepu s` alergestrigând:

– A[teapt`!– Ce matinal` e[ti ast`zi, domni[oar` Tarrington,

spuse Ian Drake \ntâmpinând-o cu un zâmbet larg.– N-am putut s` dorm, r`spunse Maggie sim]ind cum

i se domole[te entuziasmul. Am o mul]ime de idei pen-tru campania Jamieson [i abia a[tept s` pun totul pehârtie.

– E[ti foarte... temperamental`, coment` el privind-odin cap pân`-n picioare.

– Nu m` pot ab]ine.– {tiu cum e.Fu rândul ei s`-l priveasc` curios.– Da, continu` Ian Drake, de[i lucrez \n cu totul

alt domeniu, ner`bdarea de a-mi pune ideile \n prac-tic` vine dintr-un temperament vulcanic nativ pe carenu mi-l pot st`pâni. Etajul t`u, domni[oar`Tarrington.


U[ile glisar` \n l`turi [i Maggie p`[i afar` din lift,zâmbind u[or stânjenit`. M`rturisirea lui Ian Drake i sep`ruse foarte intim` [i personal`.

Ajuns` la birou nu mai pierdu timpul [i se apuc` detreab`. Orele trecur` pe nesim]ite. Rhonda o invit` s`m`nânce \mpreun` pe la prânz, dar Maggie o refuz`. Lasfâr[itul zilei se opri \n sfâr[it, epuizat` dar fericit`. Bazelecampaniei publicitare pentru radio, televiziune [i ziarefuseser` puse la punct. Acum materialul ei nu trebuia s`mai treac` decât pe la departamentul de design.

Plec` acas`, unde o dat` ajuns` pic` frânt` deoboseal`.

|n diminea]a urm`toare \[i lu` mapa cu noti]e [i se dusedirect la Bert Oliver, convins` c` acesta va ]ine cont de toateinstruc]iunile ei. Bert era un designer inteligent care-i\n]elegea perfect ideile. Lui Maggie \i pl`cea s` lucreze cu el.

Ascultându-i explica]iile, Bert aproba t`cut, când, PeterCameron ap`ru \ntrerupându-i.

– Ce cau]i aici, Maggie?– Ce ]i se pare c` a[ c`uta? \ntreb` ea retoric, enervat`.– |nainte s` vii la departamentul `sta trebuia s` m`

consul]i pe mine. Sau nu [tiai aspectul `sta? |n firm`exist` un protocol [i tu nu e[ti privilegiat` ca s` faciexcep]ie de la regul`...

– Eu nu r`spund decât \n fa]a domnului Drake, Peter,\l \ntrerupse Maggie st`pânindu-se mult ca s` nu-ljigneasc`. Nu ]i-a comunicat? Poate c` ar trebui s` stai devorb` cu el. O s`-]i explice mai bine decât mine cum st`treaba. Du-te la el [i...

28 MILDRED DAVIS

– Chiar asta voi face! r`spunse Peter enervat,\ntorcându-i spatele.

– S-a sup`rat? \ntreb` Bert zâmbind.– {i ce dac`, ridic` Maggie din umeri. Las`-l \n pace, c`

prea face pe nebunul. N-am chef s` m-apuc acum s`-igâdil orgoliul de mascul.

– Bine, s` l`s`m atunci asta. De unde vrei s`\ncep?

Lucrar` \mpreun` toat` ziua.– Asta e, Bert, decise Maggie \n cele din urm`,

privind cu aten]ie dansul expert al mâinii designeruluipe coala de hârtie. Acum pot l`sa totul \n seama ta. Cade obicei.

– Un alt succes, Maggie, zâmbi Bert prietenos.– S` sper`m, spuse ea f`cându-i cu ochiul. Voi avea un

bonus dac` iese bine.– Primesc [i eu ceva? – Trebuie s` discu]i cu [eful. Dar o bere tot dau. Când se \ntoarse la birou \l g`si pe Peter r`sfoindu-i

prin noti]e.– Ce faci aici? \ntreb` ea, enervat` de data asta. Nu ]i se

pare c`-]i bagi nasul unde nu-]i fierbe oala?– |mi place, Maggie. Bravo!– Nu ]i-a cerut nimeni p`rerea. – N-ar trebui ca [i Ian Drake s`-]i vad` lucrarea?– Nu. Prefer s` vad` produsul final.– Hmmm... Bravo ]ie. L-ai \ntors pe [eful nostru

cum ai vrut tu. Felicit`ri. Am stat de vorb` cu el [i am\n]eles c` ]i-a dat mân` liber`. Dar, m`car din


polite]e, ar fi frumos s`-mi ar`]i [i mie ce lucrezi. {tiibine c` eu negociez cu clien]ii. Cei de la Jamiesonabia a[teapt` un raport. {i-l merit`. Au pl`tit destul de gras.

– |mi pare r`u, spuse Maggie frecându-[i gânditorfruntea. Ai dreptate. Nu m-am gândit la asta. Nu mi-aispus pân` acum c` e urgent.

– Nu e urgent, dar ei ar vrea s` vad` ceva.– O s` preg`tesc un raport pân` vineri, dac` stabile[ti

o \ntâlnire cu ei. Dar, Peter... te rog s` nu-mi mai umbliprin documente f`r` s`-mi ceri voie.

– M` supun voin]ei tale, spuse Peter zâmbindarogant.

– Poate c` nu-]i convine situa]ia, dar ar fi bine s`\ncerc`m m`car s` ne toler`m.

– {i dac` nu, ce vei face? Vei alerga repede \n birou lat`ticu’ Drake?

– Nu-n]elegi, nu-i a[a? oft` Maggie dându-[i ochii pestecap. La tine totul trebuie s` se reduc` la sex.

– Sexul face lumea s` se \nvârteasc`.– Nu [i lumea mea, replic` ea. Am o verticalitate [i-mi

conduc lumea dup` propriile reguli. {i acum, c` te-aml`murit, pleac` naibii de-aici!

– U[urel... ai grij` la limbaj.– Afar`!Peter ie[i râzând [i atingându-i ca din gre[eal` sânii.

Lui Maggie \i venea s`-l ia la b`taie, dar [tia c` nu rezolv`nimic. A[a era el – un misogin pervers. N-avea sens s` seenerveze din cauza lui.

30 MILDRED DAVIS

Bert Oliver f`cu exact ce voia Maggie. Peter o inform`c` \ntâlnirea cu reprezentan]ii de la Jamieson o stabilisepentru vineri, la ora zece.

Maggie preg`ti toate documentele, se \mbr`c` proto-colar, \ntr-un costum alb cu negru, [i porni spre birou.Drake [i Bert o a[teptau \n sala de proiec]ii.

– Bun` diminea]a, spuse ea surprins` s`-i g`seasc`acolo atât de devreme.

– Totul e sub control, domni[oar` Tarrington, spuseDrake ridicându-se \n picioare [i invitând-o s` se a[eze\ntre ei. Mai ai nevoie de altceva pentru prezentare?

– Nu. Avem tot ce ne trebuie. Pute]i s`-i chema]i oricând.– Abia a[tept s` v`d rezultatele muncii voastre. Am

\n]eles c` ai fost foarte inspirat`, domni[oar` Tarrington.– Sper s` nu v` dezam`gesc, spuse ea cu fals` modestie.– Nu cred, domni[oar`. Lucr`rile tale de pân` acum

vorbesc de la sine. {i, trebuie s` recunosc, am aruncat oprivire peste ce ai lucrat, \nainte s` vii... Acum v` las.

Ian Drake p`r`si brusc sala, l`sând-o pe Maggie cugura c`scat`.

– M` mir c` n-a f`cut o remarc` despre cât de binear`]i, [opti Bert.

– De ce s` fac`? Nu-mi pas`. M`car dac` i-ar pl`cea ce-amrealizat. Asta e toat` ideea, Bert.

– Nu-]i face probleme. E perfect.Maggie zâmbi satisf`cut`. |n prezen]a lui Bert se sim]ea

\ncrez`toare. De fapt, era unul dintre pu]inii b`rba]i carenu p`reau interesa]i de trupul ei.


– Arat` bine, nu? – Cine? \ntreb` Maggie smuls` din gândurile ei.– Drake.– Probabil.– |l face pe Dan?– E alt gen, zâmbi Maggie. Haide, Bert, termin`, avem

de lucru.– E[ti o asupritoare! Maggie se gândi la spusele lui Bert. N-avea dreptate.

Dan ar`ta mai bine decât Ian Drake. Era mai \nalt [i maibine propor]ionat. Aveau acela[i aer de \ncredere \n sine[i aceea[i aur` de succes. Dar, totu[i, Ian Drake p`rea maiprofund decât Dan.

La ora zece fix, Ian Drake se \ntoarse cu comisia de lacompania Jamieson. Dup` ce se f`cur` scurt prezent`rile,se a[ezar` pe scaune.

Luminile se stinser` [i pe ecran ap`ru un motan fru-mos, negru, ce-[i lingea tacticos l`bu]a. Imaginea domes-tic` lu` brusc un aer amenin]`tor. Camera de filmat seopri pe ochii galbeni [i inteligen]i ai pisicii. Aceasta \[iarcui spatele [i, fluturându-[i sfid`tor coada, travers`\nc`perea [i se opri lâng` un joc Tigaworld desf`cut.Filmule]ul se opri [i Maggie \ncepu s` dea explica]ii:

– Acesta e TigaTom. El va simboliza Tigaworld \n toatereclamele. Mesajul pe care-l transmitem este: lucrurile nusunt ceea ce par a fi. Pisica noastr` pare domestic`, dar defapt este ne\mblânzit`. Asta e provocarea – sunt superior,\mblânze[te-m` dac` po]i. Te invit \n lumea mea.

32 MILDRED DAVIS

Sala fu str`b`tut` de un murmur de interes. Maggied`du din nou drumul aparatului de proiec]ie explicând \ncontinuare, pas cu pas, toate etapele campaniei, \n timpce Bertle indica pe ecran.

La sfâr[it toat` asisten]a izbucni \n aplauze. Când seaprinse lumina, Maggie \l privi pe Ian Drake \n ochi.Acesta \i zâmbi satisf`cut [i mândru.

Maggie primi felicit`rile cu gra]ie, dar cel mai mult obucur` zâmbetul lui Ian Drake. Era fericit`, a[a cum numai fusese de mult timp. La prânz luar` masa \mpreun`cu reprezentan]ii de la Jamieson.

Maggie se sim]ea de dou` ore \n al nou`lea cer. Larestaurant, Ian Drake o privi cum conducea discu]ia,ajutând-o doar acolo unde erau necesare explica]ii deordin tehnic. O \n]elegea perfect. |n]elegea satisfac]iamuncii bine f`cute.

Mai târziu, reprezentan]ii de la Jamieson plecar`,l`sându-i pe cei doi singuri, la mas`. Dup` ce-[i terminar`b`uturile, Ian Drake chem` un taxi [i urcar` \mpreun` pebancheta din spate. El se aplec` spre [ofer [i-i d`duinstruc]iuni unde s`-i duc`.

Dar, atingând-o din \ntâmplare pe Maggie, aceastasim]i un fior ciudat str`b`tându-i [ira spin`rii. |nchiseochii \ncercând s` nu se mai gândeasc` la nimic. Ziuaaceea fusese prea perfect` ca s-o strice cu gânduri negre.

– Obosit`?Vocea lui profund` avea ceva intim, care o f`cea s` se

simt` bine. Deschise ochii [i-i zâmbi.


– Nu chiar, spuse ea. Nu trebuia s` beau vin la prânz.N-o s` mai fiu bun` de nimic toat` dup`-amiaza.

– Oricum, e[ti obosit`, spuse el amuzat. Nu e preapl`cut s` revii la treburile cotidiene.

– M` cite[ti ca pe o carte deschis`, nu?Colaborarea perfect` din ziua aceea \i permisese lui

Maggie s` treac` la un limbaj mai familiar. Nu-l mai per-cepea pe Ian Drake ca pe [eful ei, ci ca pe uncolaborator.

El zâmbi misterios. – Unele pagini \mi sunt familiare. Nimic nu se com-

par` cu senza]ia pe care o ai atunci când reu[e[ti s`g`se[ti toate datele [i s` ai imaginea complet`. {tii bine c`ceea ce ai creat e minunat. {i e pl`cut s` [tii c` [i cei dinjur te-au \n]eles.

– Da, ai dreptate, oft` ea l`sându-se pe spate.– Dar asta nu prea conteaz`, nu? Unii nu \n]eleg

obsesia ta pentru perfec]iune, tot drumul pe care l-ai par-curs ca s` ajungi aici, frustr`rile, irit`rile...

– {i ]ie ]i se \ntâmpl` asta? \ntreb` ea animat`. Adic`,uneori te sim]i frustrat?

– Eu am avantajul de a fi propriul meu [ef. Maggie izbucni \n râs, dar privindu-l \n ochi, ceva

se schimb`. Aerul p`rea \nc`rcat de electricitate [i ofor]` invizibil` \i f`cea s` nu se mai poat` desprindedin vraj`. Ian Drake se \nclin` u[or spre ea, iar Maggie\[i ridic` b`rbia instinctiv. Apoi brusc, el \ntoarsecapul spre geam, parc` smulgându-se din acea

34 MILDRED DAVIS

amor]eal` dulce care-i cuprinsese din senin pe amân-doi. |[i duse mâna la buzunarul de la piept [i scoaseo ]igar`.

– Te deranjeaz` dac` fumez? \ntreb` el privind-o \ntreac`t, evitând s` se uite direct \n ochii ei.

– Nu, replic` \ncordat Maggie.Se r`zvr`ti \mpotriva propriei sale persoane \ntrebân-

du-se cum se putuse l`sa atât de spontan prad` dorin]ei.|l iubea pe Dan. Avea s` se c`s`toreasc` cu el. {i iat` c`fusese cât pe ce s` se ofere unui alt b`rbat, f`r` s` se gân-deasc` de dou` ori. {i nu oric`rui b`rbat, ci [efului ei, [efcare era implicat la rândul s`u \ntr-o alt` rela]ie serioas`.{arpele remu[c`rii o mu[c` de inim` [i, \nainte s` segândeasc`, \ntreb`, ca o acuza]ie:

– Cum este logodnica ta? Apoi, dându-[i seama de penibilul situa]iei,

retract`:– Iart`-m`, e o \ntrebare prea personal`. Te rog s-o

ignori.|[i \ntoarse capul \n partea opus`, privind pe fereastr`.

|i era ru[ine c`-i pusese o astfel de \ntrebare. Practic, sed`duse de gol. |ntre ei se l`s` o lini[te stânjenitoare.Maggie sim]ea un nod \n gât, pe care zadarnic \ncerca s`-l\nghit`.

– Pat... \ncepu Ian Drake \n cele din urm`, cu o vocevenit` parc` de departe... Pat e cea mai dr`gu]` femeie pecare am cunoscut-o vreodat`. Cred... Este foartegeneroas`, uman`... Foarte, foarte... bun`.


Cuvintele lui p`reau bine cânt`rite. Ian Drake parc`\ncerca s`-[i aminteasc` lui \nsu[i toate acele calit`]i. Maggiese uit` la el, dar nu citi nimic pe chipul lui. Ian \ntoarse \ncetprivirile spre ea, ridicând o sprâncean`, [i \ntreb`:

– Dar logodnicul t`u?Maggie r`spunse confuz:– Dan e... ginecolog.– Asta-mi spune c` e un b`rbat inteligent, coment`

Dan sec.– Dan e... Dan, r`spunse ea, brusc intimidat`.– Domni[oar` Tarrington, pentru o femeie cu abilit`]i

fantastice \n comunicare, e[ti surprinz`tor de zgârcit` cudescrierea. E[ti fericit` cu el?

– Desigur, r`spunse ea repede, automat. – Asta e tot ce conteaz`. Când v` c`s`tori]i?– |n februarie. {i tu?– Prin aprilie.Din fericire taxiul opri \n fa]a cl`dirii lor [i astfel lu`

sfâr[it toat` conversa]ia aceea ciudat` [i \ncordat`. IanDrake o ajut` s` coboare din taxi [i nu mai scoaser` ovorb` pân` ajunser` \n lift.

– Po]i s`-]i iei liber azi, dac` vrei, \i propuse el \nainte s`se despart`, când ajunser` la etajul la care trebuia s` coboareMaggie. }i-ai câ[tigat dreptul unui weekend prelungit.

– Mul]umesc, replic` ea politicos [i rece. Când se deschiser` u[ile liftului, Maggie se sim]i ca un

prizonier eliberat. Apropierea lui Ian Drake \ntr-un locatât de strâmt aproape o sufocase.

36 MILDRED DAVIS

Se \ndrept` cu pa[i gr`bi]i spre biroul ei minuscul.Dosarul Jamieson se afla pe biroul s`u. Bert Oliver \i\napoiase toate documentele. Se a[ez` pe scaun dar nudeschise dosarul. Nu se mai putea concentra \n dup`-amiazaaceea. Ian Drake \i prezisese corect. Mai avea un singurlucru de f`cut. S` [i-l scoat` pe [eful ei din minte.

Puse mâna pe telefon. Trebuia s` se \ntâlneasc`neap`rat cu Dan ca s`-[i revin`. Din fericire, Dan \ir`spunse dup` primul apel.

– Bun`, spuse ea, sunt Maggie. Vin mai devreme azi.Putem s` ne \ntâlnim la trenul de la ora cinci?

– Da, dar de ce pleci mai devreme? Nu te sim]i bine? – Nu, \l lini[ti ea. Dar mi-am terminat treaba pe ziua de

azi. O s`-]i povestesc eu, când ne vom \ntâlni. Putem s`cin`m undeva, \ntr-un restaurant, \n seara asta? Trebuies` s`rb`torim succesul meu.

– Cu siguran]` c` s`rb`torim. Dar despre ce succes evorba?

– }i-am spus, o s`-]i povestesc.– Sigur, iubita mea. Abia a[tept. De fapt, nici nu [tiu

dac` mai pot lucra bine azi gândindu-m` la tine.Pacientele mele vor avea de suferit.

– Te iubesc, Dan.– Asta sun` [i mai tentant. Te s`rut...Maggie a[ez` receptorul \n furc`, \[i lu` geanta [i

p`r`si cl`direa, hot`rât` s` creeze o distan]` fizic` [ipsihic` \ntre ea [i Ian Drake.


Capitolul 3

Maggie aproape c` s`ri din tren direct \n bra]ele largdeschise ale lui Dan.

– Nu-mi spune, o \ntâmpin` el cu un zâmbet cald,studiind-o din cap pân`-n picioare. Las`-m` s` ghicesc –\nc` mai e[ti \mbr`cat` \n costumul de serviciu. MorbulJamieson mi-a contaminat feti]a, [i ea, când s-a v`zut\ntre atâtea juc`rii, [i-a dat frâu liber ideilor minunatecare-i trec prin c`p[orul ei frumos.

– Corect, râse ea s`rutându-l repede.Dan \i lu` bagajul [i o conduse spre ma[in`. – {i unde preferi s` cin`m? Am f`cut rezerv`ri la Club,

la Roberto [i la La Vie Parisienne. A[a c` po]i alege \ntrepreparatele australiene, italiene[ti [i fran]uze[ti.

– Mergem la preparatele fran]uze[ti, se alint` ea.– Speram s` spui asta, zise el s`rutând-o pe nas.Conduse spre casa mamei ei, unde b`ur` ceva [i apoi

se desp`r]ir` ca s` se schimbe pentru cin`.

– Pur [i simplu str`luce[ti, draga mea, spuse mama eiaprobându-i atitudinea. S`pt`mâna trecut` nu aveai omin` prea bun`. }i-a trecut ame]eala?

– Da, mam`, oft` Maggie. Tu ce faci \n seara asta? Jocibridge, ca de obicei?

– Nu. Dorothy e bolnav`, spuse ea dez`m`git`.Maggie \i \n]elegea perfect sup`rarea mamei sale. Via]a

ei gravita \n jurul acelor \ntâlniri. Tat`l lui Maggie murise\n urm` cu cinci ani [i Fay Tarrington nu avea alte pre-ocup`ri. Era bogat`, nu era obligat` s` munceasc`, [i via]asocial` pe care o dusese \mpreun` cu so]ul ei, fost broker,n-o l`sase cu prea multe cuno[tin]e. De[i avea cincizecide ani, era \nc` o femeie frumoas`, dar n-o interesa s` seimplice \ntr-o rela]ie cu un alt b`rbat. Singura ei obsesieera s-o vad` pe fiica sa m`ritat`. Iar Dan Barlow\ntruchipa pentru ea perfec]iunea.

– M` duc s` fac o baie cu spum`, spuse Maggie. Apoio s` m` aranjez pentru disear`.

– Cu ce te \mbraci?– Cu rochia ro[ie de satin, cred. Am chef s` dansez \n

seara asta.– Lui Dan o s`-i plac` la nebunie rochia aceea. E foarte

sexy [i-]i vine ca turnat`. – Sper ca Dan s` m` plac` pe mine mai mult, replic`

Maggie urcând sc`rile.|n seara aceea Maggie se \ntrecu pe sine. |mbr`cat` \n

rochia ro[ie [i machiat`, se studie \n fa]a oglinzii. Da.Apari]ia ei va fi o adev`rat` invita]ie sexual` pentru Dan.El, care de-atâtea ori \i jurase c-o iube[te, trebuia acum s`


i-o dovedeasc`. Maggie voia s` fac` dragoste cu el.Trebuia s`-[i testeze propriile sentimente. Trebuia s`-[i[tearg` din minte imaginea lui Ian Drake. {i aceasta eracea mai simpl` solu]ie.

Clopo]elul de la intrare sun` anun]ând sosirea lui Dan.|nainte s` coboare, Maggie se \nv`lui \ntr-un nor de par-fum fran]uzesc. Apoi, \ncrez`toare \n propriile-i farmece,alerg` spre u[a de la intrare.

Sclipirea din ochii lui Dan \n momentul \n care o v`zu,\i spuse totul. Maggie \i f`cu \ncurajator cu ochiul. Avea s`fie o sear` pe cinste.

Chiar [i \n drum spre retaurant, Dan nu ascunse faptulc` o dorea. Maggie, \n loc s` se simt` flatat`, se sim]earu[inat` de motivele ascunse pe care le avea. Se inhib`, darf`cu un efort de voin]` ca s` r`mân` vesel` [i spiritual`.

Vinul o ajut` mult. Flirt` scandalos \n public cu Dan,\ncurajat` de privirile [i remarcile lui. Dansar`, b`ur` [iapoi dansar` din nou.

– Dumnezeule, ce frumoas` e[ti! [opti Dan entuzias-mat, mângâindu-i spatele gol [i \nfierbântat \n timp ce se\nvârteau pe ringul de dans \n ritmul muzicii suave. Teiubesc la nebunie. {i-mi place cum \]i st` \n rochia asta.Dar mi-ar pl`cea mai mult s` te v`d f`r` ea.

– {i dac` a[ fi fost o femeie simpl`, obi[nuit`? M-ai maifi iubit? Dac` n-a[ fi purtat rochia asta?

– Nu se pune problema. Tu e[ti tu [i eu te iubesc a[acum e[ti. E[ti perfect` [i mi-am pierdut min]ile dup` tine.{tii ceva? propuse el strângând-o \n bra]e. Hai s` plec`mnaibii de aici.

40 MILDRED DAVIS

– Nu, Dan. Vreau s` mai dans`m. Am chef s` dans`mtoat` noaptea.

– P`pu[ico, nu mai pot s` stau nici o clip` lâng` tinef`r` s` te s`rut, spuse el cufundându-[i fa]a \ntre gâtul [ium`rul ei.

– Hai mai bine s` ne a[ez`m la mas` [i s` mai bemceva, suger` Maggie sim]indu-se nepreg`tit`.

– Nu crezi c` ai b`ut cam mult? \ntreb` Dan t`ios.– Nu. Mi-e sete [i am chef s` mai dansez. Trebuie s`

mai comand`m o sticl` de [ampanie. Am zis c` \n searaasta s`rb`torim, ai uitat?

Maggie se desprinse din \mbr`]i[area lui [i se \ndrept`spre mas`. {tia c` nu se purta ca o fat` searioas`. {tia c`\ntinde a]a provocându-l pe Dan. Dar \nc` nu se sim]eapreg`tit` s` fac` dragoste cu el. Se trânti pe scaun tr`gândpu]in fa]a de mas` dup` ea. Paharul pe jum`tate plin dinfa]a ei i se v`rs` \n poal`.

Dan s`ri ca s-o ajute, privind-o cu repro[, dar Maggie \if`cu un semn indiferent din mân`. Chelnerul \[i f`cuapari]ia cu un prosop, privindu-l pe Dan cu sub\n]eles.

– Mul]umim, spuse Dan. Ne descurc`m.– Fii lini[tit, dragul meu. N-am p`]it nimic. Doar m-am

r`corit pu]in, spuse ea râzând cam strident.Lu` sticla din frapier` [i-[i umplu paharul. Chelnerul,

care sosise prompt ca s-o ajute, ridic` neputincios dinumeri, privindu-l pe Dan. Acesta \i f`cu semn discret s`-ilase singuri.

– Pentru noi doi, dragul meu, spuse Maggie dândpaharul peste cap.


– Ce te-a apucat, iubito? \ntreb` el \n [oapt`, privindjenat \n jur.

– Vreau s` m` simt bine, ce-i r`u \n asta? Sunt fericit`cu tine. Te deranjeaz`? M` iube[ti, nu-i a[a?

– {tii bine c` da. Dar ne prive[te lumea.– {i ce dac`? |]i pas` ce crede lumea? – Nu, dar...– Vrei s` m` simt bine?– Da, dar...– Fizic [i psihic... Dar tu [tii ce e \n mintea mea, Dan?

{tii ce gândesc, ce-mi trece prin cap, ce m` preocup`, cem` fr`mânt`? Am uneori ni[te idei care m` obsedeaz`,efectiv. {i ideile astea abia a[teapt` s` fie materializate\nainte de a ap`rea altele, mai bune, mai interesante. M`\n]elegi, Dan?

– Nu sunt sigur. Ce \ncerci s`-mi spui, Maggie?– Dac` nu \n]elegi, n-am ce face. Doar el [tie, murmur`

ea oftând.– Poftim?Maggie ridic` din umeri [i-l rug` s`-i mai umple

paharul. – De ce? \ntreb` Dan \nainte s`-i \mplineasc` dorin]a. – Pentru c` am chef s` m` \nc`lzesc bine \n noaptea

asta.– Te ajut eu. Tu nu trebuie decât s` spui da.– Bine, atunci. Hai s` mergem. Dar Maggie adormi imediat cum intr` \n ma[in`. Dan

o conduse acas` [i o ajut` s` urce la ea \n camer`, pentruc` abia se mai ]inea pe picioare.

42 MILDRED DAVIS

– |mi pare rù, Dan, mormì ea pe jum`tate adormit`.– E vina mea. Nu trebuia s` te las s` mai bei. Te des-

curci singur`, sau vrei s` te ajut s` te schimbi?– Nu, Dan. M` descurc [i singur`. – Nu s-ar spune, dar... Cum vrei. Of, ce m` fac eu cu

tine? |nc`p`]ânat` mic` ce e[ti! Haide, noapte bun`.– Noapte bun`.Dan o s`rut` pe frunte [i apoi o a[ez` u[or pe margi-

nea patului. Maggie se trânti pe spate [i ridicând o mân`\n aer spuse \mpleticit:

– Pa, Dan... – Ne vedem mâine, draga mea, bine?– Da... Mâine... mâine [i poimâine [i r`spoimâine [i a[a

mai departe... A[a va fi.Dan stinse lumina [i plec` zâmbind indulgent.– Da, murmur` Maggie dup` ce nu-i mai auzi pa[ii. A[a

va fi [i eu nu [tiu cum m` voi descurca. De ce a trebuit sàpari tocmai acum \n via]a mea [i s` mi-o complici, IanDrake? Puteam s` fiu fericit`. {i tu puteai s` r`mâi fericit,cu Pat a ta. Eu de ce nu pot fi fericit` cu Dan? Naiba s` teia, Ian Drake! O s` fac tot posibilul s` fiu fericit` cu Dan,a[a s` [tii. E un b`rbat bun [i m` iube[te. Da, m` iube[te.Cel pu]in a[a cred. {i m` dore[te. Asta e clar!

– Maggie!Mama ei st`tea \n pragul u[ii, privind-o \ngrijorat`.– Bun`, mam`, spuse Maggie ridicându-se cu greu \n

capul oaselor. Dan m` iube[te [i m` dore[te.– Sigur c` da, drag`. Ce-ai p`]it? De ce vorbe[ti

singur`?


– Cred c` am b`ut cam mult. Dan m-a adus pân` aici.– Doamne-Dumnezeule! Hai, draga mea, las`-m` s` te

ajut s` te schimbi. Maggie \nchise ochii [i se l`s` dezbr`cat` de mama

ei, \n timp ce gândurile \i goneau \ntr-o spiral`ame]itoare.

– Ce-o s` m` fac? \ntreb` ea deschizând ochii [i privin-du-[i rug`tor mama. Nu m` cunoa[te....

– Vorbe[ti prostii, Maggie. Mai bine culc`-te. – Nu, spuse Maggie ag`]ându-se de halatul mamei sale.

Dan nu m` \n]elege ca el. El m` cunoa[te. Dar nu m`dore[te. Ce s` m` fac?

– Maggie, e[ti ame]it`. Nu vreau s` [tiu ce-mi spui.Haide, fii fat` bun` [i culc`-te. Dac` vrei, discut`mdiminea]a.

– Da, sunt ame]it`... Nu mai \n]eleg nimic. Nu mai [tiuce s` m` fac. Nu pleca, te rog. Ajut`-m`...

– Hai, Maggie. Dac` te culci, \]i promit c` mâinediminea]` vom discuta serios.

– Bine, mam`, mâine, suspin` Maggie [tergându-[i cufurie lacrimile care \ncepuser` s`-i curg` nest`pânit de-alungul obrajilor. Dar sunt atâtea zile de mâine [i eu nu[tiu ce s` m` fac.

– Hai, noapte bun`, drag`, spuse mama ei \ndreptân-du-se spre u[`.

Somnul nu rezolv` nimic [i Maggie nu reu[i s` dezlegedilema. Nu fu \n stare s` discute problemele care ofr`mântau nici cu Dan [i nici cu mama ei. Felul \n carecomunicase cu Ian Drake o obsed` tot weekendul.

44 MILDRED DAVIS

Dan asist` frustrat la r`ceala lui Maggie \n fa]a lui. Pecât de promi]`toare fusese seara de vineri, pe atât dereci fur` urm`toarele zile. Maggie nu mai pomeninimic despre ei doi [i \ncepu s`-i vorbeasc` despremunca ei.

Duminic` seara, când se \ntoarse \n Paddington, sesim]i mult mai \ncrez`toare \n viitor. Iar pe la mijloculs`pt`mânii care urm`, se bucur` crezând c` [i l-a scosdefinitiv din minte pe Ian Drake. Nu se \ndr`gostise de el.Fusese doar hiperexcitat` de succesul profesional [i\ncântat` de laudele [efului. Asta era tot.

Mai mult, ca s`-[i dovedeasc` faptul c` n-o interesapersoana lui, ceru o audien]`. Pl`nuia s` discute cu elnoul program pe care trebuia s` [i-l fac` dup` ce se vac`s`tori.

Ian Drake o \ntâmpin` cu o polite]e formal`, ridicân-du-se de la biroul s`u. O invit` s` ia loc [i Maggie se a[ez`confortabil [i plin` de \ncredere \n fotoliul din fa]a lui.

Da. Ian Drake nu era decât [eful ei [i n-avea nici uninteres personal fa]` de ea. Calm, Maggie \ncepu s`-iexplice ceea ce avea de gând s` fac`.

– Dup` cum [ti]i, spuse ea revenind la formula depolite]e, \n februarie m` voi c`s`tori.

– Da. Continu`, te rog.– Nu vreau s` renun] la slujb`, dar voi avea mai pu]in

timp la dispozi]ie. A[a c` a[ vrea, dac` s-ar putea, s` lucrezmai mult acas`. M` \ntreb dac` se poate.

– Nu v`d de ce nu, spuse Ian Drake dup` câteva clipede t`cere. Doar c` va trebui s`-]i refacem contractul. Vezi?


Nu trebuie decât s` ceri, [i noi facem totul ca s`-]istimul`m talentul. Ai putea s` te retragi [i s`-]i deschizipropria agen]ie...

– Dar a[ pierde prea mult timp. – Deci toat` lumea are de câ[tigat, spuse el zâmbind.– M` bucur c` gândi]i a[a.Ian Drake \[i cobor\ privirile spre mâinile pe care [i le

\mpreunase pe birou. T`cerea devenise stânjenitoare [iMaggie se \ntreba dac` mai aveau ceva s`-[i spun`. IanDrake oft` adânc [i ridicându-[i ochii o privi fix [i adânc.

– El [tie ce ob]ine, Maggie?Maggie se uit` la el cu inocen]`, \ncercând s`-i sus]in`

privirile. Imposibil. Se sim]ea dezbr`cat` \n fa]a lui. Nu seputea preface.

– Nu chiar, r`spunse ea \ncrodat.– Mi-am dat seama, spuse el aplecându-se peste birou.

E greu pentru o femeie. |n primul rând trebuie s` fac` fa]`unui b`rbat [i copiilor, familiei... Pe locul doi vine slujba.Pe când un b`rbat... Se presupune c` el aduce banii \ncas`. C` el sus]ine financiar familia. Deci nimeni nu-ipoate repro[a c` munce[te, c` \ntârzie serile. So]ul t`u teva \n]elege din punct de vedere profesional?

– Cred c` da.– Te-am mai \ntrebat [i s`pt`mâna trecut`, spuse Ian

Drake dup` câteva clipe de `cere. Mi-ai dat un r`spunsevaziv. Sper c` nu te superi dac` te mai \ntreb o dat`. E[tifericit` cu el?

– De ce vre]i s` [ti]i? \ntreb` ea sim]ind cum ro[e[tepân`-n vârful urechilor. Nu e problema dumneavoastr`.

46 MILDRED DAVIS

– }inte[ti sus, Maggie. Cu to]ii [tim asta. Ai nevoie desprijin. El te ajut`?

– Dar Pat? se trezi ea \ntrebând.– Problema nu e rela]ia mea cu Pat. {i dac` vrei s` [tii,

da. Ei bine, Pat \mi satisface nevoile. – Atunci r`mâne]i satisf`cut! replic` ea instinctiv. {i

p`stra]i-v` \ntreb`rile pentru dumenavoastr`, pentru c`nu v` voi r`spunde. Rela]ia mea cu Dan nu v` prive[te,domnule Drake.

– Tu ai ridicat problema. Tu ai venit s`-mi spui c` dup`c`s`torie s-ar putea s` nu mai ai timp. Eu nu vreau s`-]ispun decât c` s-ar putea s` mai apar` [i alt gen deprobleme. Gânde[te-te bine. Viitorul t`u so] te va sus]inemoral? Te va ajuta s` te exprimi? Te iube[te suficient demult \ncât s`-]i dea libertatea de a crea?

– La naiba, gata cu interogatoriul! exclam` Maggieridicându-se \n picioare. Sigur c` m` iube[te. De cecrede]i c` s-ar fi c`s`torit cu mine dac` nu m-ar fiiubit?

Ian Drake se ridic` de la birou [i pentru prima oar` \[idezv`lui emo]iile. Era furios [i avea o expresieamenin]`toare când spuse:

– S` nu-mi zici c` nu e[ti \n stare s` vezi clar cum staulucrurile, Maggie. E[ti o femeie inteligent`. Mul]i b`rba]iar dori s` se c`s`toreasc` cu tine pentru c` e[tiatr`g`toare. Dai bine lâng` un b`rbat de succes. Doar c`tu nu-]i dore[ti a[a ceva.

Privirile lui \i scormonir` sufletul [i Maggie sim]i atin-gerea lui domoal` pe obraz ca pe-o arsur`.


– Sub chipul tù frumos st` o femeie puternic`,inteligent`, care-[i dore[te s` fie apreciat` pentru ceea ce estenu pentru aparen]e. Te-am citit, Maggie. Ce-o s` faci dac`so]ul tù \]i va cere s` renun]i la carier` \n favoarea familiei?

– De ce-mi vorbe[ti a[a? \ntreb` ea abia [optit, sim]indcum tremur` din tot trupul. De ce?

Ian Drake oft`. Privirile lui se \ndulcir` [i, punându-imâna pe um`r, o strânse u[or.

– Noi doi, Maggie, suntem pl`m`di]i din acela[i aluat.Dac` nu-]i spun eu toate astea atunci cine s-o fac`? Cinealtcineva [tie? O c`s`torie \n care dorin]ele so]ului arputea intra \n conflict cu ale tale ar putea fi o maregre[eal`. }i-ar frânge inima.

Ian Drake tocmai d`râmase zidul fragil pe care Maggiereu[ise s`-l ridice \n ultimele dou` zile. |nchise ochiil`sându-se cople[it` de sentimentul acut de singur`tatepe care-l resim]ise \n ultimul timp.

– {i de ce naiba \]i pas` ]ie dac`-mi va fi mie bine saunu? Tu ai femeia ta.

Ian Drake se aplec` \ncet deasupra ei, privind-o drept\n ochi, scrutându-i cele mai intime cotloane ale sufletu-lui. Mâna lui alunec` sub p`r strângându-i u[or ceafa.Maggie \nchise pe jum`tate ochii, l`sându-se prad`dorin]ei care o invada. Buzele i se \ntredeschiserànticipând s`rutul.

Dar brusc focul se stinse. Ian Drake se \ndrept` [ibuzele i se strânser` \ntr-o linie sub]ire. Ochii lui erauacum impenetrabili. Se \ntoarse cu spatele la ea [i,ocolind biroul, se a[ez` pe fotoliu.

48 MILDRED DAVIS

Maggie \l privi la \nceput nedumerit`, apoi r`nit` derespingerea lui nea[teptat`. Ian Drake cl`tin` \ncet dincap, privind \n gol, pe birou.

– Ce nebunie, [opti el luându-[i capul \n palme. Apoi, când dup` câteva secunde o privi din nou, ochii

lui o \nghe]ar`.– Ai dreptate, spuse el dur. Eu mi-am g`sit femeia. Ea

reprezint` tot ce mi-am dorit. Sper c` [i pentru tine Dane b`rbatul ideal. Iart`-m` dac` te-am tulburat. Nu trebuias` m` bag \n rela]ia voastr`. Ai dreptate, nu e treaba mea.Doar c` nu vreau s` v`d o carier` str`lucit` distrus` dinpricina unei c`snicii nepotrivite. Dar asta e alegerea ta.N-am nici un drept s` intervin \ntre voi doi. Tu [tii maibine ce faci. Te rog s` ui]i tot ce ]i-am spus. O s`-]ipreg`tesc un contract de colaborare pe care-l po]i vedea\nainte de a te c`s`tori. Sper s` fie satisf`c`tor atât pentrutine cât [i pentru agen]ie.

Maggie sim]i c` se sufoc`. Ceea ce s` n`scuse maidevreme \ntre ei nu se stinsese. Privirile ei acuzatoarearuncau s`ge]i de furie. Cum \ndr`znise?

F`r` s` mai spun` nimic, Maggie se ridic` ]eap`n, ser`suci pe c`lcâie [i p`r`si biroul. Avea o atitudine mândr`,dar \n sinea ei se sim]ea precum un zombi care-[i pier-duse sufletul.

|n weekendul acela se \ntoarse acas` hot`rât` s` rup`logodna. Dar Dan se purt` cu ea \nv`luitor, reu[ind s`-idistrag` aten]ia prin diverse argumente. S`pt`mâna careurm` o sun` des, o invit` \n ora[, la restaurant [i-i aduseflori. Devotamentul lui \i \nmuie hot`rârea lui Maggie.


Iar mama ei era de partea lui Dan [i p`rea c` n-o\n]elege deloc. Maggie se sim]ea teribil de singur`.

Apoi urmar` s`rb`torile de Cr`ciun [i fur` invita]i lanenum`rate petreceri. Febra cump`r`turilor [i agita]iadin jur reu[i momentan s-o fac` pe Maggie s` uite de sin-gur`tate.

La agen]ie to]i angaja]ii a[teptau cu ner`bdare petre-cerea anual` de Cr`ciun. |n fiecare an \nchiriau o sal` debal la un hotel din apropiere, unde se \ntâlneau to]icolegii \mpreun` cu conducerea, \n cea mai important`noapte a anului.

– Ghici ce mi s-a \ntâmplat! spuse vesel Rhonda venindla Maggie \ntr-o luni diminea]`.

– Ce? \ntreb` Maggie pe jum`tate atent`.– L-am chemat pe noul meu prieten la petrecerea de

Cr`ciun [i a acceptat. Maggie, e cel mai bun dansator pecare l-am cunoscut vreodat`.

– M` bucur pentru tine, râse Maggie amuzat` deentuziasmul copil`resc al prietenei sale. Are stof` de so]?

– |nc` nu pot spune sigur, dar ceea ce-]i pot spune e c`de fiecare dat` când ne \ntâlnim \mi suce[te min]ile. Tu cefaci cu Dan? Veni]i la petrecere, sau s`rb`tori]i \n familie?

– Venim...– M` \ntreb cu cine va veni Peter Cameron. |]i

aminte[ti de fâ]a de anul trecut?– Nu era o fâ]`, era un fotomodel. – Dar n-ai v`zut cum era \mbr`cat`? Apropo, tu cu ce

te \mbraci anul `sta? Ce-ar fi s` mergem \mpreun` lacump`r`turi, s` ne lu`m ceva frumos?

50 MILDRED DAVIS

– Sigur c` da. Asta mi-ar mai ridica [i mie moralul.– Ai nevoie de a[a cev? Adev`rul e c`-n ultimul timp

mi-ai p`rut cam ab`tut`. Ce-ai p`]it? Nu te sim]i bine, sauai probleme, Doamne fere[te, cu Dan?

– Nu, spuse Maggie cl`tinând din cap. Cred c` e vorbade o depresie trec`toare. {tii cum e la sfâ[itul anului...timpul trece... \mb`trânim... E, prostii, nimic serios. Credc` o rochie nou` o s` m` remonteze.

– Maggie, [tii pe cine abia a[tept eu s` cunosc?Ea ridic` din umeri.– Pe logodnica lui Ian Drake.– Da, [i eu sunt curioas`, spuse Maggie cu indiferen]`.– {tii c` se c`s`toresc \n aprilie?– Da.– {i de ce nu mi-ai spus pân` acum? – Nu mi s-a p`rut ceva important.– Haide, Maggie! exclam` Rhonda ridicându-[i privirile

\n tavan \n semn de exasperare. {tii c` mor dup` el [i mìntereseaz` absolut tot ce face.

– {i cum r`mâne cu noul tù prieten? o tachin`Maggie.

– Ei, asta-i altceva. La Ian Drake doar visez, pentru c`n-am nici o [ans`. {i tu nu-mi spui nimic despre el, de[iv` vede]i foarte des \n ultimul timp.

– Da, poate prea des, mormì Maggie. Hai,Rhonda, las-o balt`. Avem treab`. Ne vedem \n pauzade prânz.

{i Maggie abia a[tepta s-o cunoasc` pe Patricia Hollis –femeia ideal` a lui Ian Drake. Abia a[tepta s-o cunoasc` [i


se bucura c` acest eveniment avea s` se \ntâmple la petre-cerea de Cr`ciun, unde-l va avea al`turi de ea pe Dan. |nultimul timp \[i st`pânea cam greu emo]iile.

De aceea \ncerca s` evite \ntâlnirile cu Ian Drake. Nuse mai ducea la el \n birou decât când era absolut nece-sar, [i atunci ca s` discute probleme de serviciu.

Dar miercuri diminea]a primul lucru pe care i-l spuseRhonda fu acela c` era a[teptat` de Ian Drake \n birou.Maggie urc` sc`rile \ntrebându-se ce voia s` discute cu ea.Nu ap`ruser` probleme noi.

Ian Drake o \ntâmpin` cu un zâmbet care o puse pejar. O invit` s` ia loc [i-i \nmân` o foaie de hârtie.

– Acesta e bonusul t`u pentru campania Jamieson.Sper c` suma te mul]ume[te.

– Da, spuse Maggie \ncet, privind cifrele cu uimire. Bonusul era mai mare decât se a[teptase. – Se pare c` am b`tut toate recordurile de vânzare.

Tigatom a spart pia]a.– Da, am remarcat, [i m` bucur c` a ie[it a[a de bine.

Asta-i tot, domnule Drake?– Da... voiam doar s̀ [tii c ̀apreciem ceea ce faci pentru agen]ie.– Observ [i v` mul]umesc.– Voiam s` te mai \ntreb... Vii mâine sear` la petre-

cerea de Craciun \mpreun` cu Dan?– Da, r`spunse ea evitându-i privirile.– Abia a[tept s`-]i cunosc logodnicul.Maggie \[i sim]i ochii umplându-i-se de lacrimi. Se

ridic` repede [i se \ntoarse cu spatele, dorindu-[i s` ias`\nainte s` se fac` de râs.

52 MILDRED DAVIS

– Maggie...|n vocea lui se sim]ea o \ntrebare, un ordin de a

r`mâne [i foarte mult` \ngrijorare. Maggie se opri cumâna pe clan]`, dar nu se \ntoarse. |nchise ochii [i-[isprijini fruntea de tocul u[ii \ncercând s` se con-troleze. Mâna lui Ian Drake se a[ez` posesiv pe um`rulei.

– E ceva \n neregul`? \ntreb` el.– E ceva \n regul`? replic` Maggie amar \n timp ce

dou` lacrimi grele i se prelinser` pe obraji.– Da. Munca ta, r`spunse el mângâindu-i um`rul. – {i crezi c` asta e suficient, Ian? \ntreb` ea \ntorcând

spre el o pereche de ochi gri, umezi]i de lacrimi [i pustii]ide singur`tate.

– Trebuie s` ai \ncredere \n munca ta de crea]ie.Numai acolo \]i po]i g`si \mplinirea. {i e singurul lucru \ncare po]i crede total, pentru c` \l po]i controla.

– {i dac` exist` ceva ce nu pot controla? Dac` am odorin]` pe care tânjesc s` mi-o \mplinesc [i persoana carem` poate ajuta \mi \ntoarce spatele?

Sufletul \i ]ipa de durere. Dar, vazând pentru o clip` \nochii lui \n]elegere, [opti gâtuit, cu speran]`:

– Ian...Era o rug`minte disperat` [i, instinctiv, Maggie \ntinse

mâna atingându-i obrazul. Se apropie de el impercepti-bil, pân` când r`suflarea lui cald` \i mângâie obrazul.Apoi, ca prin vis, Ian \[i uni buzele cu ale ei, la fel defl`mând, dornic s`-i simt` gustul [i tot ceea ce ea-i puteaoferi.


Era un s`rut care contrazicea orice experien]` ante-rioar` avut` de Maggie. Trupurile lor se lipir` unul decel`lalt [i mâinile lor se c`utar` avide.

Apoi, brusc, Ian se smulse din \mbr`]i[area aceea ne-buneasc` [i, gâfâind, \nfuriat pe sine, exclam` printre din]i:

– Nu! E o nebunie! Doamne, ce nebunie! N-am vruts`... Te rog s` m` ier]i.

Buzele ei umede \nc` mai tremurau dornice. |l privi \nochi rug`tor, cerându-i s` nu se \ndep`rteze. Apoi,dându-[i seama de situa]ia pe care o crease, sim]i c` i ser`cesc picioarele [i c` \i tremur` genunchii.

– De ce? \ntreb` ea [optit, cu disperare.– Pentru c` nu te vreau, spuse el trecându-[i degetele

prin p`r [i privind \n jur \ncurcat. Maggie izbucni \ntr-un râs isteric. Apoi \nghe]` [i

\ncepu s`-[i mu[te buzele. Se str`duia din r`sputeri s` secontroleze. Când vorbi \n cele din urm`, voce ei era denerecunoscut.

– Nu mi s-a p`rut c` e chiar a[a cum spui.El f`cu un gest de ner`bdare [i \n privirile lui fl`c`rile

pasiunii se potolir`. – Tu nu e[ti ce-mi doresc. E[ti foarte atr`g`toare, dar...

nu pentru mine. M` \n]elegi?– Nu, nu te \n]eleg, r`spunse Maggie \nfuriat`. Cum

po]i s`...– Pentru c` eu am ales. Am ales s`-mi ]in via]a sub con-

trol. Nu vreau s` las o fiin]` ca tine s` m` dea peste cap.– S` te dea peste cap? repet` Maggie nevenindu-i s`

cread`.

54 MILDRED DAVIS

Exact acela[i lucru \l f`cuse Ian Drake cu ea. Toatelucrurile sigure din via]` se pr`bu[eau sub ochii eineputincio[i.

– {tii c` nici m`car nu mai pot gândi logic din cauza ta?De luni de zile trìesc din iner]ie. Apoi ai ap`rut tu [i am\nceput s` simt c` trìesc cu adev`rat...

– Nu! o \ntrerupse el hot`rât. Se \ndrept` spre birou cùtând s` stabileasc` o dis-

tan]` confortabil` \ntre ei doi. Maggie \l privi \ndelung, \ncercând s`-i accepte

decizia.– |n]eleg, spuse ea cu un efort de voin]`. N-a fost chiar

a[a de important pentru tine. A fost doar un s`rut pe carei l-ai dat unei femei atr`g`toare care s-a dat la tine.

Buzele lui se \ngustar`, dar privi \n alt` parte. |ncepus` se joace nervos cu un pix [i dup` o t`cere tensionat`,spuse calm:

– {tii bine c` a fost mai mult decât atât. Dar noisem`n`m prea mult, Maggie. Nu po]i ]ine doi pe[ti piranha\ntr-un bol. Se vor devora reciproc.

– Poate c` asta \mi doresc. – Poate... Dar eu nu. Am luptat mult \n via]` ca s`-mi

g`sesc echilibrul. Am ajuns la concluzia c` am nevoie deo familie sigur` \n care s` m` simt relaxat. M` voi c`s`toricu Pat.

– Dar n-o iube[ti! izbucni Maggie. N-o iube[ti mai multdecât \l iubesc eu pe Dan.

– M` voi c`s`tori cu ea, repet` hot`rât Ian. {i gre[e[ti.Eu chiar o iubesc pe Pat.


Cuvintele lui sunar` ca o respingere definitiv`. Maggiese sim]i \njunghiat` \n inim`. Privirile ei coborâr` nesi-gure [i, v`zând la picioare o foaie de hârtie, se aplec` s-oridice. Era bonusul primit pentru campania publicitar`.

– Ei, la urma urmei am munca mea, murmur` ea.Mul]umesc pentru... apreciere, domnule Drake. A]i fostdeosebit de generos.

Apoi nu-i mai d`du timp s` replice [i ie[i din birou\nchizând u[a \n urma ei. {tia ce \nseamn` s` ajungi dinrai \n iad \n doar câteva minute. Cu pu]in timp \n urm` ise p`ruse c` va avea totul, ca apoi s` piard` printre degeteceea ce putea s`-i fac` via]a \mplinit`.

Cobor\ sc`rile ca teleghidat`, \ndreptându-se sprebiroul ei. Abia când se a[ez` pe scaun privirile \ncepur` s`i se limpezeasc`. Ra]iunea \i spunea c` era o femeie noro-coas`. Nu toat` lumea muncea din pasiune.

Dar ajunsese la o concluzie. Nu se mai putea c`s`toricu Dan. S-ar fi min]it singur`. |n via]a ei putea s` maiapar` un alt b`rbat pe care s`-l iubeasc` cu pasiune. Era ofemeie atr`g`toare. Amintindu-[i vorbele lui Ian Drake,ochii i se umplur` de lacrimi.

Nu trebuia s` se lase doborât`. Avea munca ei. Seapuc` hot`rât` de lucru [i dup`-amiaza trecu relativ maiu[or. Din p`cate nu avea solu]ii pentru viitor.

56 MILDRED DAVIS

Capitolul 4

– Maggie, draga mea, nu vreau s` te dezam`gesc, darnu pot veni la petrecere disear`. Doamna Arnolds va aveao na[tere dificil`, triple]i, [i trebuie s` stau prin preajm`.

– Nu-i nimic, Dan. |n]eleg, replic` Maggie indiferent.Oricum nu voia s` mearg` \mpreun` cu el la petrecere,

pretinzând c` totul e \n regul` când de fapt nu era a[a. |nweekendul acela trebuia neap`rat s` rup` logodna cu el.Ar fi vrut s-o fac` la telefon, chiar \n clipa aceea. Dar Danmerita mai mult` considera]ie.

– Pari dezam`git`, draga mea. Iart`-m`, dar nu potprograma natura. O s`-]i fie prea greu s` mergi singur`?La urma urmei cuno[ti pe toat` lumea. Te vei integrau[or.

– Serios, nu m` deranjeaz`, insist` ea \ncercând s`par` vesel`. O s` vin acas` cu trenul. Haide, acum du-te latreaba ta [i ajut` natura. Ne vedem mâine, bine?

– Bine. Mul]umesc pentru \n]elegere. Te iubesc.

– Bine, Dan. Pa.|nchise telefonul oftând. Nu-l mai putea min]i. Mâine

trebuia neap`rat s` termine totul. Fusese necinstit dinpartea ei c` amânase atâta momentul.

Era aproape ora cinci dup`-amiaz`. F`cu ordine pebirou, \[i lu` geanta [i porni spre lift. U[ile se deschiser`[i se trezi fa]` \n fa]` cu Bert Oliver.

– Bun`, Maggie. Ce-i cu figura asta?– Nu pot s` vin la petrecere. Dan e foarte ocupat.– Nasol. S` nu-mi spui c` vei rata petrecerea doar pen-

tru c` zeul t`u grec nu poate veni. Crezi c` noi, ceilal]i,nu-l putem \nlocui?

– Haide, Bert. {tii cum e s` vii la petrecere singur.– {tiu, draga mea. Dar am o idee. Ce-ar fi s` vii la petre-

cere [i-]i promit c` te voi \ntre]ine toat` noaptea. O s` nefacem amândoi de cap [i o s` moar` to]i de ciud`, spuseel f`cându-i cu ochiul. |]i dai seama? S` apar la petrecereade Cr`ciun cu cea mai dorit` femeie din firm` la bra]!

U[ile liftului se deschiser` l`sându-i la parter. Bert olu` de bra] [i o conduse spre ie[ire continuând munca deconvingere.

– Gânde[te-te numai! S` ne vad` Peter Cameron! O s`se \nverzeasc` de furie [i n-o s` mai \n]eleag` nimic.Doamne, abia a[tept s`-i v`d mutra. Haide, Maggie, o s`fie beton! Nici m`car n-o s`-i sim]i lipsa lui Dan.

Maggie se opri \n loc [i privi situa]ia cu al]i ochi. Eraatras` de ideea aceea nebuneasc`. {i Bert chiar [tia s` sedistreze. Pe de alt` parte voia s-o vad` pe Pat Hollis,femeia cu care avea s` se c`s`toreasc` Ian Drake. Nu

58 MILDRED DAVIS

putea rezista acelui impuls. {tia c` va suferi, dar trebuia s`[i-l scoat` o dat` pentru totdeauna pe b`rbatul acela dincap.

– Bine, Bert. P`streaz`-mi un loc lâng` tine.El o prinse de mân` [i o r`suci, apoi \ncepu s` danseze

un tango nebun prin holul institu]iei. – Oh, Maggie, draga mea, vom fi vedetele serii!

exclam` el entuziasmat peste m`sur`. Apoi ajunser` \n fa]a u[ii de la intrare [i Bert o l`s` \n

sfâr[it s` plece. Câ]iva angaja]i \ntoarser` capetele privind\n urma lor amuza]i, dar Maggie nu se sim]i stânjenit`.Bert reu[ise s`-i ridice moralul.

|nainte s` se despart`, Bert o mai aten]ion`:– Ai grij` s` ar`]i bestial, Maggie. Iar eu \]i promit c`

special pentru tine m` voi preface c` sunt un b`rbat nor-mal – \mi voi pune smochingul. Vezi câte sacrificii fac?

– |]i mul]umesc, spuse Maggie f`când o plec`ciuneexagerat`. |i vom eclipsa pe to]i, promit.

– Perfect! strig` Bert \n timp ce se \ndep`rta cu spatele,ridicând degetul mare al mâinii drepte \n aer.

Maggie avu grij` s` respecte instruc]iunile lui Bert \ntoc-mai. |[i f`cu manichiura cu o oj` alb` sidefat`, \[i fard`ochii cu violet [i argintiu, folosi mult rimel iar pe buze \[iaplic` [i un luciu pe lâng` ruj. Dup` ce \mbr`c` rochiamov, care \n mi[care f`cea ape vine]ii, \[i puse sandaleleargintii \n picioare [i la gât [iragul de perle. Dup` ce se\nv`lui \ntr-un nor de parfum Arpège, chem` un taxi.

Când sosi, Bert deja o a[tepta \n fa]a hotelului. Când \ioferi bra]ul \i [opti o mul]ime de complimente la ureche


\n timp ce ochii \i zâmbeau amuza]i, promi]ând o noaptede neuitat. Privi]i din exterior, p`reau o pereche perfect`.Bert ar`ta impecabil \n smoching [i-[i juca perfect rolul,dar pu]in` lume cuno[tea \nclina]iile lui sexuale.

Intrar` \n sala de bal salutând zâmbitori [i demni \ndreapta [i-n stânga. Apoi se \ndreptar` spre bufet [icomandar` o sticl` de [ampanie \nainte s` se a[eze lalocurile lor de la mas`. Din col]ul lor puteau vedea petoat` lumea care intra [i puteau comenta \n lini[te.

Bert disec` ]inutele tuturor femeilor, dar cele maiustur`toare remarci le f`cu la adresa \nso]itoarei lui PeterCameron, care, ca de obicei, era o femeie extravagant`.

La un moment dat Bert \ncepu s` fluiere admirativ.– Deci asta e femeia lui Drake!Maggie privi \n direc]ia \n care se uita Bert [i constat`

mul]umit` c` viitoarea logodnic` a lui Ian nu era nici pedeparte o frumuse]e. Pat Hollis avea o figur` destul decomun`, rotund`, cu ochi zâmbitori, o guri]` minuscul`,p`rul blond, strâns \n cocul din care c`deau câteva [uvi]ep`rea ondulat, [i era cam scund`. Era u[or bronzat` [ipielea \i era pus` \n valoarea de rochia alb` pe care opurta \n seara aceea.

– Ei, ce p`rere ai, Maggie? \ntreb` Bert \n cele dinurm`.

– Dr`gu]ic`, coment` ea scurt. – Corect, râse Bert. Are fa]` de p`pu[`. Hei, hei, uite

c` Ian Drake se uit` \n direc]ia noastr`. Nu i s-a clintit niciun mu[chi de pe fa]`, dar pun pariu c` se \ntreab` de cete-am monopolizat.

60 MILDRED DAVIS

– M-a[ mira s`-l intereseze, spuse Maggie \ncruntându-se.– O s` faci riduri, draga mea. Zâmbe[te. M` \ntreb dac`

[eful nostru se gânde[te [i acum la problemele de serviciu.L-ai v`zut vreodat` concentrat asupra unei probleme? Parcàr fi un bull-terrier \n fa]a unui os – feroce! Seam`n` destulde mult cu tine. E un perfec]ionist, atent la detalii.

Bert \[i \ndrept` aten]ia asupra trupei care cânta pe scen`.– Mam` ce bine cânt` bìe]ii `[tia! Hai s` dans`m. |l

cunosc pe saxofonist. O s`-i fac cu ochiul. Pun pariu c` os` se intimideze [i o s` rateze o not`.

Bert era un bun dansator [i lui Maggie \i pl`cu exube-ran]a pe care o afi[a \n timp ce se mi[cau \n ritmulmuzicii. {i-l scoase pe Ian Drake din minte [i se l`s` prad`pl`cerii dansului. Alunecând printre perechi schimb`saluturi [i complimente cu colegii. Mul]i o \ntrebau de cenu venise Dan, iar ea le r`spundea serios c` avea foartemult` treab`. Când trupa f`cu o mic` pauz`, Maggie \[id`du seama c` obosise [i c`-i era teribil de sete.

– Du-te la mas`, spuse Bert. Eu m` duc la bar s` maiiau o sticl` de [ampanie.

Maggie se \ndrept` spre locurile lor, mul]umit` s` sea[eze [i s`-[i odihneasc` picioarele obosite. Dar ocuprinse pe nea[teptate un sentiment de singur`tate.Pipì inelul de logodn` de la Dan, \ntrebându-se dac` sen`scuser` triple]ii.

– Maggie?Ea privi \n direc]ia din care venea vocea lui Ian Drake.

Ochii \i alunecar` involuntar spre femeia de lâng` el, aic`rei ochi alba[tri zâmbeau cu inocen]`.


– Bun`, spuse ea automat.– Maggie Tarrington, Pat Hollis.Cele dou` femei se analizar` atent.– Eram curioas` s` te \ntâlnesc, Maggie, spuse Pat cu o

voce dulce. Mi-a pl`cut la nebunie ultima ta campaniepublicitar`.

– Mul]umesc. A fost floare la ureche.– Ian nu mi-a spus c` frumuse]ea ta e pe m`sura

talentului tù. – Asta nu conta a[a de mult, spuse Ian privind \n alt` parte.– Of, b`rba]ii! exclam` Pat. Uneori sunt imposibili. – Uneori, zâmbi Maggie u[or ironic.– Dan n-a venit? \ntreb` Ian.– Nu, r`spunse Maggie privind spre Pat. Are o na[tere

multipl` [i a fost nevoit s` r`mân` la spital. Bert...– Bun` seara! Am observat c` a]i poposit la masa noas-

tr` [i m-am gândit s` toast`m. Am adus patru pahare. Sperc` be]i [ampanie. Dumneata e[ti Pat Hollis, dac` nu facvreo gaf`.

– Da, Bert, ea este logodnica mea, spuse Ian Drakezâmbind.

– M` bucur s` te cunosc. Logodnicul tù are gusturibune.

– Mul]umesc, zâmbi Pat. {i tu ai gusturi bune, replicèa privind spre Maggie.

– Oh, nu, domni[oara nu-mi apar]ine. Eu \i ]in doarlocul logodnicului ei, care momentan e ocupat s` aduc`pe lume bebelu[i ad infinitum.

Pat \i privi pe cei doi confuz.

62 MILDRED DAVIS

– |mi pare rù, spuse ea, dar cred c` nu \n]eleg.– Logodnicul lui Maggie, Dan Barlow, este gine-

colog [i a avut o urgen]` \n noaptea asta, \i explicÌan.

– Am \n]eles. |mi pare rù...– Mie nu! exclam` jovial Bert. – Se \ntâmpl` des? \ntreb` Pat privind-o comp`timitor

pe Maggie.– Nu chiar.– {i e mai bine a[a, spuse Bert. Dan Barlow e frumos

ca o cadr`. Dac` Doamne fere[te m` voi c`s`tori vreodat`,n-o s`-mi trimit so]ia la el.

– |nseamn` c` sunte]i un cuplu minunat, spuse Pat cuun zâmbet u[urat.

– Hai, cred c` am stânjenit-o destul pe Maggie, spuseIan Drake. S` bem pentru noul an.

Dup` ce ciocnir`, Maggie d`du paharul de [ampaniepeste cap.

– }i-era sete? \ntreb` Ian Drake \n [oapt`.– Da, r`spunse ea intimidat`, privind-o pe sub

sprâncene pe Pat. M-am cam zbân]uit. Bert nu m-a l`sat oclip` s` respir. {tii ce dansator bun e [i eu abia am reu[its` ]in ritmul cu el.

– N-o asculta]i, spuse Bert. Face pe nebuna. Parefragil` la suprafa]`, dar e o]elit` pe dinùntru. Nu las`nimic de la ea. Ori joci cum \]i cânt`, ori dai de naiba. {itrebuie s` recunoa[tem c` de cele mai multe ori are drep-tate. {ti]i pisica din reclam`. M-a pus s`-i refac coada dezece ori pân` a ie[it cum [i-a dorit ea.


– Dar Bert... protest` Maggie.– {tiu, [tiu, flutur` el din mân`. |n final a ie[it perfect. – Data viitoare când m` voi uita la reclam` o s` privesc

mai cu aten]ie coada pisicii, spuse Pat binevoitoare. Din fericire trupa \ncepu s` cânte din nou [i Ian Drake

\[i lu` logodnica pe ringul de dans \nainte s` se compro-mit` total. Maggie \i f`cu semn lui Bert s`-i umple paharul[i b`u satisf`cut`.

– S` nu te \mbe]i \naintea mea, drag`, spuse Bert. E\nc` devreme.

– Fii lini[tit. Sunt antrenat`. – Ce e \ntre voi doi?– Ce vrei s` spui?– |ntre tine [i Ian Drake simt c` exist` un conflict, o

tensiune... nu [tiu.– }i se pare. – Poate pe Pat o po]i prosti, dar ochiului meu vigilent

de artist nu-i scap` nimic. – Hai s-o l`s`m balt`, spuse Maggie dând din nou

paharul peste cap. – Mai u[or, Maggie. Am de gând s̀ mai dansez cu tine \n seara asta.Bert dans` cu Maggie aproape toat` noaptea,

nel`sând-o s` se mai gândeasc` la nimic altceva. Avea oenergie debordant` [i veselia lui o molipsi.

La un moment dat o v`zur` pe Rhonda [i st`tur` devorb` cu noul ei prieten, care era interesant. Apoi PeterCameron o invit` pe Maggie la dans. Dar ea nu rezist` maimult de o melodie \n bra]ele lui. Se \ntoarse la mas`, gatas` mai bea un pahar de [ampanie.

64 MILDRED DAVIS

Bert se pierduse \n mul]ime [i Maggie r`mase singur`gândindu-se la Dan [i comparându-l cu Pat Hollis.Amândoi erau oameni de treab`. Probabil c` [i Ian l-ar fipl`cut pe Dan a[a cum [i ea o pl`cuse pe Pat. Problemaera la ea, nu la Dan.

Nici nu-[i d`du seama cum trecu timpul [i câte paharebù \n seara aceea. Avea prea multe probleme pe cap.

– Maggie, vrei s` dansezi cu mine? Ridic` privirile f`r` s`-i pese c` Ian Drake \i va vedea

nefericirea din ochi.– Nu, mul]umesc, spuse ea r`spicat \ntorcându-i

spatele. Pleac`... Du-te la logodnica ta.– Danseaz`. {i, Maggie, ai bùt cam mult.– |mi place de ea.– Toat` lumea o place pe Pat. {i mie mi-ar fi pl`cut s`-l

cunosc pe Dan.– N-o s` ai ocazia asta.– De ce?– Pentru c` nu-l po]i cunoa[te decât prin mine. {i nu

se mai poate.– Dar de ce?– Pentru c` m` voi desp`r]i de el. Nu pot s` m`

c`s`toresc cu Dan. Am fost slab` [i proast`, iar acum \l voir`ni. Bietul Dan...

– Devi patetic`, Maggie. Hai s` dans`m.Ian \i lu ̀paharul din mân ̀[i o for] ̀s ̀se ridice de pe scaun.– Nu vreau s` dansez cu tine, Ian, protest` Maggie

sim]ind cum se dezechilibreaz` [i cùtând sprijin \nbra]ele lui.


– Gânde[te-te c` dansezi cu Dan, dac` vrei, replic` elrece. {i nu mai fi a[a proast`. Doar pentru c` n-a putut s`te \nso]easc` \n seara asta nu \nseamn` c` trebuie s` tedespar]i de el.

– {tii bine c` nu de asta m` despart de el! [uier` ea\nfuriat`.

Str`b`tur` ringul de dans \ntr-o t`cere ostil`,con[tien]i de apropierea trupurilor lor. Tempoul muziciicerea un contact fizic strâns. Maggie constat` cu nefericirec` se sim]ea mult mai bine \n bra]ele lui Ian decât \n alelui Dan.

– Atunci de ce? o \ntreb` el [optit la ureche.– Am aflat c` se poate [i mai bine, spuse ea. |]i

aminte[ti? Poate c` exist` undeva \n lumea asta mare unb`rbat potrivit [i pentru mine, nu? Mai bine s` fiu singur`decât s` m` mint c` totul e perfect. Taci, nu spune nimic.Las`-m` s` vorbesc. E evident c` n-ai nimic s`-mi spui cares` m` ajute. M` simt atât de... singur`.

O clip` Ian o strânse mai tare \n bra]e, dar apoi oeliber`. Poate c` nu fusese decât o p`rere. T`cu. Apoimelodia se termin` [i Ian o conduse inevitabil la locul ei.Se terminase.

Bert se \ntorsese la mas` [i Maggie \l rug` s`-i maiaduc` o sticl` de [ampanie.

– Mul]umesc, domnule Drake, spuse ea politicosa[ezându-se la mas`.

– Ia-o mai u[or cu b`utura, Maggie, spuse Ian oftând.Bert se \ntoarse cu sticla de [ampanie [i-i turn` un

pahar plin.

66 MILDRED DAVIS

– Pentru rela]iile noastre colegiale, toast` Bert. Fie caele s` fie \ntotdeauna la fel de productive [i interesante.

– Pentru ochiul t`u de artist! replic` Maggie ridicândpaharul. Fie ca el s` r`mân` la fel de vigilent.

Jum`tate de or` mai târziu abia \[i mai puteau ]inecapetele drepte.

– Ai de gând s` m` bagi sub mas`, Maggie? \ntreb` bol-borosit Bert.

– Poftim? S`-]i ruinez reputa]ia? Nici gând!– E[ti o femeie de fier.– Pu]in cam moale pe la col]uri, complet` ea autoironic.– Pe cine v`d eu venind spre masa noastr`? Nu e

cumva Pat Hollis?Pat o apuc` pe Maggie de bra] [i-i [opti:– Hai, Maggie. Te conducem acas`. Ian s-a dus s`

porneasc` motorul. Te ajut eu...– N-am nevoie de ajutor. Nu-i a[a, Bert? Niciodat`

n-am avut nevoie de ajutorul nim`nui.– Da, r`spunse el. E o femeie de o]el. – Te rog, Maggie. Ian e \ngrijorat din cauza ta. Hai,

vino cu mine.– Nu. Du-te tu cu el. Apar]ine]i unul celuilalt. Eu n-am

ce c`uta \ntre voi. Eu m` descurc [i singur`, insist`Maggie.

– Bert, convinge-o, te rog, s` vin` cu mine, spuse Patnelini[tit`.

– Are dreptate, Maggie. Du-te acas`. – Dar de ce? Ce ave]i cu mine? Eu stau cuminte la

mas`, beau, nu deranjez pe nimeni...


– Dan nu-i aici [i Drake se gânde[te probabil c` nusunt suficient de responsabil, zise Bert. Gre[e[te, desigur.Dar ce conteaz`? Te duce pe gratis acas`! De ce s` refuzioferta? Hai, du-te cu Pat. Fii fat` cuminte.

– Cuminte? râse Maggie isteric. Vai, Bert, nici nu [tiicât de cuminte sunt.

– Taci, Maggie!Vocea lui Ian Drake o reduse la t`cere. Se l`s` purtat`

ca o p`pu[` de cârp` pân` la ma[in`. |[i d`du capul pespate sprijinindu-se de tetiera de piele [i lacrimi grele [ifierbin]i \ncepur` s`-i curg` nest`pânite pe obraji. Sesim]ea umilit`. Se l`sa dus` acas` de b`rbatul pe care-liubea [i de logodnica acestuia, care o privea comp`timi-tor.

Ma[ina se opri. Deschise u[a [i ie[i \n aerul rece. IanDrake o sprijini [i o ajut` s` urce pân` \n fa]a apartamen-tului ei.

– De unde [tii unde stau? \ntreb` Maggie.– Din fi[a personal`.– Cât de inteligent, morm`i ea ironic.Ian \i lu` cheile din mân` [i descuie u[a. Maggie se

strecur` pe lâng` el [i-i trânti u[a \n nas, f`r` s`-imul]umeasc`. Se opri la baie, \n fa]a vasului de toalet`unde-[i goli stomacul. Când se lini[ti l`s` capacul [ir`mase a[a, \n genunchi, nemaifiind capabil` s` semi[te.

Apoi \ncepu s` plâng` \ncet, o ve[nicie. Plânse pentruDan, pentru mama ei, dar mai ales pentru ea, pân` numai avu nici o lacrim`.

68 MILDRED DAVIS

Dup` mult timp sim]i r`ceala pardoselii [i \ncepu s`tremure. Se ridic` cu greu \n picioare [i se sp`l` pe fa]` [ipe din]i. Apoi se dezbr`c` [i intr` sub du[.

Tocmai \n momentul \n care vru s` dea drumul larobinet, u[a de la baie se deschise [i \n prag ap`ru IanDrake.

Când o privi ochii lui p`reau dou` oceane de durere.– Credeam c`... mi-era team` s` nu... te sim]i bine,

Maggie?– Dumnezeule! exclam` Maggie con[tient` de goli-

ciunea ei. Nu ]i se pare c` ai v`zut destul?Dar Ian se p`rea c` n-o auzise pentru c` se apropie de

ea [i o strânse \n bra]e. Nasturii costumului lui \i intrau \npielea \nfierbântat`.

– Nu mai suportam t`cerea, murmur` Ian trecându-[idegetele prin p`rul ei.

Lui Maggie nu-i venea s` cread` ce i se \ntâmpla. |lprivi \ntreb`tor. Dar el, \n loc de r`spuns, \i posed` guracu o ardoare \nnebunitoare. Nu era senzual, ci pasionat,ca [i cum s-ar fi temut s` nu-i scape.

Maggie \i r`spunse pe m`sur`, cu s`lb`ticie, hr`nindviolen]a emo]iilor lui cu toat` nevoia inimii ei. Când \ncele din urm` se desp`r]ir`, respira]iile lor erauagitate.

– De ce-mi faci asta? gemu el frecându-[i obrazul depieptul ei. Trebuia s` [tiu, Maggie. |mi pare r`u...

Maggie \l cuprinse \n bra]e f`r` s`-[i pun` \ntreb`ri. Nu[tia cum ajunsese el acolo [i de ce. Dar [tia c` nu mai voias`-l lase s` plece.


Dar Ian \i desf`cu \ncet mâinile [i se \ndep`rt` pu]in de ea.– Hai, Maggie, f`-]i du[ul. Asta voiai, nu? Ea \l privi prostit`, ne[tiind ce s` mai cread`. Ian d`du

drumul la robinet potrivindu-i apa. Maggie privi ca prinvis cum mâneca alb` a c`m`[ii lui scumpe se ud`.

– Eu m` duc s` fac o cafea.Ian ie[i din baie \nchizând u[a \n urma lui. Maggie

r`mase sub jetul de ap`, sim]indu-se din ce \n ce mai con-fuz`. Ian Drake chiar fusese acolo sau delirase? |[i atinsebuzele amintindu-[i de s`rutul lor pasionat. Da, fuseseacolo. A[a ceva nu se putea visa. Dumnezeule, [i o v`zusegoal`. {i nu-i p`sase... Nu-i p`sase pentru c` \i p`sa depersoana [i nu de fizicul ei.

Dup` câteva minute Ian Drake se \ntoarse, \nchise robine-tul [i o \nf`[ur` \ntr-un halat de baie. O strânse u[or \n bra]eudându-[i costumul cu apa care-i curgea lui Maggie din p`r.

– E[ti terminat`, spuse el privind-o [i râzând u[or. Nu[tiu cum s` te mai ajut. Vei s` te piept`n?

Ea \l privi pierdut`, temându-se s`-i r`spund`. |i erafric` s` nu plece.

– La naiba! oft` el conducând-o \n camera de zi. Staiaici cuminte [i eu m` duc s`-]i aduc cafeaua.

Maggie \l ascult` [i-l a[tept` lini[tit` s` se \ntoarc`. Erabine s` aib` cineva grij` de ea. Ian \i puse pe m`su]a dinfa]a ei o cea[c` de cafea aburind` [i aromat`.

– E tare [i dulce. O s` te ajute s`-]i revii. Apoi \[i trase un scaun la cap`tul cel`lalt al mesei [i se

a[ez` privind-o \n t`cere. Maggie lu` câteva guri de cafea,\ntrebându-se ce s` spun`.

70 MILDRED DAVIS

– De ce ai venit aici? \ntreb` ea tem`toare \n cele din urm`.El nu r`spunse imediat. – Aveai nevoie de cineva care s` te ajute, spuse el pe

un ton rece, distant.– Cum ai intrat?– Ai uitat c` mi-ai trântit u[a \n nas? Cheile

r`m`seser` \n broasc`. Nu gândeai prea limpede la oraaceea.

– {i Pat? – Pat? Am condus-o acas`. Apoi m-am gândit la tine [i

am vrut s` m` lini[tesc. Voiam s` [tiu dac` totul e OK.– Biata Pat... [opti Maggie cu nasul \n cea[ca de

cafea. – O s-o \mpac eu, mâine. Nu puteam s` te las singur`

\n starea \n care erai. Pat e o fat` \n]eleg`toare. {i foarteinimoas`. O s` \n]eleag`.

– Cum adic`? \ntreb` ea intrând \n panic`. Ce vrei s`spui?

– Nu te ambala, Maggie. Am venit aici doar pentru c`aveai nevoie de mine. Eu o iubesc pe Pat [i m` voi c`s`toricu ea. Nimic nu s-a schimbat.

– Nimic? repet` ea sim]indu-se golit` de sentimente.Dar m-ai s`rutat.

– Asta nu \nseamn` mare lucru. A fost un impuls demoment. }i-am spus. Motivul pentru care m-am \ntors latine e c` eram \ngrijorat.

– {i eu ar trebui s`-]i mul]umesc? Doctor Drake \nac]iune, spuse ea amar. Un s`rut care vindec`. Ar trebuis` stai de vorb` cu Dan. Are mai mult stil.


– Atunci c`s`tore[te-te cu el! replic` el impulsiv.– Nu sunt la fel de ipocrit` ca tine, Ian Drake, spuse ea

\ncet cl`tinând din cap [i privind inelul de logodn` pecare nu [i-l scosese \nc` de pe deget.

– Bine, ced` el \n cele din urm`. Recunosc, m` simtatras de tine. Uit`-te ce sunt \n stare s` fac. M` \ntorc \ntoiul nop]ii la tine \n loc s` stau cu Pat.

– {i vrei s` faci dragoste cu mine. Nu min]i, Ian.– La naiba, nu! exclam` el ridicându-se \n picioare. E[ti

imposibil`. E[ti ca o boal` pe care n-o pot controla. S` nucrezi c`-mi place ce mi se \ntâmpl`. S` nu crezi c` nu m`voi lupta cu sentimentele pe care mi le inspiri. N-o s` telas s` câ[tigi, Maggie! Pot s`-mi controlez foarte bine sen-timentele [i via]a dac` vreau. {i vreau!

Ian \nghi]i \n sec, oprindu-se brusc din tirad`.Se-ntoarse cu spatele la ea [i porni hot`rât spre u[`. Darse opri. Când se \ntoarse, p`rea c` st`pâne[te din nousitua]ia.

– Uite ce e, spuse el. |mi place de tine, te respect. {i]in destul de mult la tine \ncât s` nu te r`nesc. Nu vreau[i nu trebuie s` avem o rela]ie mai profund` decât unaprofesional`.

– De ce nu? F`-m` s` \n]eleg, \i ceru ea cu disperare. {inu mi-o da drept motiv pe Pat. Prezen]a ta aici spunetotul. N-o iube[ti cu adev`rat. Eu te iubesc, Ian [i...

– M` iube[ti! pufni el ne\ncrez`tor. Nu-]i dai seama c`pasiunea asta nebun` e trec`toare, Maggie? Cât crezi c`poate dura? Nu-mi vorbi mie despre dragoste. O s` m`...iube[ti, cum spui tu, pân` va ap`rea un altul...

72 MILDRED DAVIS

– Nu! Spuneai c-o iube[ti pe Pat, dar...– Da. O iubesc. O iubesc lini[tit, calm, ra]ional. E o

femeie bun` [i m` voi c`s`tori cu ea. E genul de so]ie pecare mi-o doresc. Am de gând s` duc o via]` normal`al`turi de ea. {i dac` Pat nu va fi mul]umit` [i-[i va dori laun moment dat altceva, o voi l`sa s` plece. O s` regret,desigur, dar asta nu m` va distruge.

Atunci Maggie \n]elese c` Ian suferise odat`, demult,enorm din cauza unei femei. |nghi]i \n sec [i-[i treculimba peste buzele uscate. Ar fi dat orice s` afle cine [icum \l r`nise pe Ian.

– Dar Ian, eu te doresc doar pe tine, \ncepu ea sperândcu disperare ca el s-o cread`. Am a[teptat atât de mult s`...

– Nu, Maggie. Termin`. Acum ]i-ai revenit. Te v`d, tesimt. {i te sf`tuiesc s` te mai gânde[ti \nainte s` rupi logod-na cu Dan. Te asigur c` va fi un so] potrivit pentru tine.

– Te rog! izbucni ea s̀ rindu-i \n bra]e când v̀ zu c̀ el voia s̀ plece. O clip` inimile lor b`tur` la unison. Dar Ian o

\ndep`rt` u[or [i ferm. – Nu.|n ochii lui decizia p`rea definitiv`. – Nu m` voi l`sa tentat a doua oar`, continu` el. Acum

trebuie s` te las. Hai, du-te la culcare [i mai gânde[te-te.Ian se \ndrept` spre u[` [i Maggie nu mai avu puterea

s`-l opreasc`. {tia c` de data asta nu mai avea ce face. – Fugi, [opti amar ea l`sându-[i capul \n palme.– Nu fug, spuse el \nainte s` ias`. M` \ndrept spre via]a

pe care mi-am dorit-o. Re]ine, Maggie – fac ce vreau. |micontrolez via]a. E timpul s` \nve]i [i tu s-o faci. Noapte bun`.


Capitolul 5

T`cerea care urm` nu fu plin` de resemnare sauacceptare. Dan nu voia s` renun]e a[a u[or, iar Maggiedorea ca totul s` se termine cât mai repede. Scena deja \iprovoca repulsie. |l comp`timea pe Dan, dar acum voia s`fie l`sat` \n pace, s` se gândeasc`, s`-[i lini[teasc` nervii\ntin[i la maximum.

Mama sa, plin` de tact, \i l`sase singuri \n camera de zi,gândindu-se c` doi \ndr`gosti]i care se vor c`s`tori \ncurând aveau s`-[i spun` multe secrete. Din p`cate,Maggie avea s-o deziluzioneze [i pe ea. Cu siguran]` c`Fay Tarrington va fi deazam`git`, [ocat`, [i nu va \n]elegedecizia fiicei sale.

– De ce? \ntreb` Dan plin de frustrare.– }i-am mai spus, replic` Maggie agasat`.– N-am \n]eles nimic din tot ce mi-ai spus! Fii mai

explicit`.

Maggie t`cu \nc`p`]ânat`, privind insistent covorul deculoarea prunei. |ncercase s`-i dea o explica]ie cât maiplauzibil` [i logic`. Dar Dan era ca un tigru fioros.

– |mi pare rù c` nu \n]elegi, Dan, dar...– Dar ce? E[ti a mea! A mea! N-am f`cut tot ce mi-ai

cerut? Pentru Dumnezeu, Maggie, ce-]i mai dore[ti?Spune-mi! Spune-mi, unde am gre[it?

– Te rog, Dan, zise Maggie nesim]indu-se \n satre s`-lpriveasc` \n ochi. N-ai gre[it cu nimic. Ai fost foarte bun[i r`bd`tor cu mine, dar...

– Poate c` asta a fost gre[eala, o \ntrerupse el tìosridicând-o cu for]a \n picioare [i obligând-o s`-l s`rute.Poate c` asta ]i-ai dorit dintotdeauna. La naiba, Maggie!Chiar nu m` mai supor]i? De ce? Pân` acum o s`pt`mânèrai toat` a mea. Nu m` po]i respinge. Te-am a[teptatatâta!

– |mi pare rù, [opti ea rug`tor. Sincer, Dan, mi-eru[ine. Nu trebuia s` las lucrurile s` ajung` atât dedeparte. N-am vrut s` te r`nesc, dar...

– S` m` r`ne[ti! Mi-am pierdut min]ile din pricina ta.Tu nu [tii câte nop]i n-am dormit gândindu-m` la tine,dorindu-te... Dar \mi spuneam las`, va veni [i ziua \n carene vom c`s`tori, [i atunci... Dumnezeule, Maggie.Prive[te-m`!

Ochii lui aruncau s`ge]i amare care n-aveau nici oleg`tur` cu dragostea. Maggie \ncerc` s` se retrag`, dardegetele lui se \nfipser` \n carnea ei, f`când-o prizonier`.

– Am fost r`bd`tor... Mai mult decât r`bd`tor. Cu nicio femeie n-am avut atâta \n]elegere. N-am de gând s`


renun] la tine. {tiu c` asta nu-i decât o nebunietrec`toare de-a ta. Nu [tii ce vrei, dar eu [tiu. Vei fi a mea.

– Nu sunt un obiect, Dan, \n]elege. Sunt o fiin]` cupersonalitate.

El o apuc` de b`rbie [i o for]` s`-l priveasc` \n ochi.– Ba tocmaia sta \]i lipse[te, Maggie. E[ti o nebuloas`

de temeri. }i-e team` de sex, s` ai copii, s` renun]i la cari-era ta... Munca ta! pufni el. Pentru nimic \n lume n-ai fi \nstare s` renun]i la cel mai sigur lucru din via]a ta. Darpân` la urm` o s` te conving eu s`-]i dai demisia.

– S`-mi dau demisia? {tii ceva? Deja ai s`rit calul, Dan!Nu-]i apar]in. Fac ce vreau [i gata! Cu asta ai pus capac!Dar nu vreau s` m` mai cert cu tine. M-am hot`rât [idecizia mea e nestr`mutat`. Uite, vreau s`-]i dau inelul delogodn` \napoi. |ntre noi totul s-a terminat.

O clip` Dan p`ru \n stare s-o loveasc`. Apoi, \ncet-\ncet\[i rec`p`t` controlul. Lu` inelul de pe mas`, acolo unde-lpusese Maggie ca [i cum ar fi ars-o, \l arunc` \n aer [i-lprinse cu o mi[care rapid` [i sigur`.

– |l iau. Dar pentru a ]i-l \napoia mai târziu. E clar c`azi nu putem sta de vorb` omene[te. Te las s` te maigânde[ti, Maggie. Te sun eu.

– Nu!Dar Dan nu se mai \ntoarse. Maggie strig` \n urma lui:– S` [tii c` nu-]i voi r`spunde! |nainte s` ias` pe u[`, Dan o mai privi o dat`. – Ba da, Maggie. {tiu [i de ce te-ai \nfuriat a[a pe mine.

Pentru c` n-am putut s` vin la petrecerea dat` depre]ioasa ta firm`.

76 MILDRED DAVIS

– Te p`c`le[ti singur, Dan. |ntre noi totul s-a terminat.– Vom vedea, spuse el zâmbind printre din]i. – Vorbesc serios, spuse ea hot`rât`.Dan ridic` din umeri [i ie[i intempestiv din \nc`pere.

Maggie strânse pleoapele storcând dou` lacrimi de frus-trare [i furie. |l mai auzi pe Dan trântind u[a de la intrare[i pe mama ei strigând surprins` \n urma lui, apoi se l`s`t`cerea.

Maggie voia s` fie l`sat` \n pace. Dar Fay Tarringtondorea explica]ii.

– Unde a plecat a[a Dan? Maggie, ce i-ai spus?– Nimic grav. Ce am vrut. Am terminat-o cu el. {i a ple-

cat a[a pentru c` a acceptat \n cele din urm` realitatea. – Ce ai f`cut?! exclam` mama ei [ocat`.Maggie oft` adânc. Co[marul \nc` nu se terminase.

Acum trebuia s`-i fac` fa]` mamei sale. – Mam`, nu vreau s` m` c`s`toresc cu Dan. I-am

\napoiat inelul de logodn`. S-a terminat [i trebuie s`accep]i [i tu decizia mea.

Asta era prea mult pentru Fay Tarrington. Maggieascult` resemnat` tirada mamei sale care-i enumeramotivele pentru care Dan Barlow era cel mai minunatginere la care putea visa o soacr`.

– Niciodat` n-o s` mai g`se[ti un b`rbat ca el, con-cluzion` mama ei \n cele din urm`.

– Poate c` nu, fu Maggie de acord. Gata, mam`. }i-aispus p`rerea. Acum vreau s` ascul]i [i ceea ce am eu despus. Asta ca s` nu mi-l mai bagi pe gât pe Dan Barlow.Iubesc pe altcineva. Nu e un b`rbat liber [i poate c` nu


m` iube[te la fel de mult cât \l iubesc eu. Dar nu conteaz`.Dragostea pentru el m` \mpiedic` s` m` c`s`toresc cuDan. Am \ncercat s` lupt cu semntimentele meles`pt`mâni \ntregi. Mi-e imposibil. Asta e. Mai bine a[a. {is` \ncheiem subiectul. {i a[a mi-e foarte greu.

Privirile lui Fay Tarrington se \nmuiar`. |[i frec` frun-tea \ngândurat` câteva momente, apoi se a[ez` pe cana-pea lâng` fiica ei [i o lu` \n bra]e leg`nând-o u[or.

– |mi pare rù, draga mea. Asta \ncercai tu s`-mi spui\n seara \n care bùse[i prea mult? Doamne, [i eu n-amvrut s` te ascult. Credeam c` nu e nimic serios. Dac` a[ fi[tiut...

– N-ai fi putut s` m` aju]i, oricum, suspin` Maggieprintre lacrimi. Trebuie s` supravie]uiesc a[a.

– Te-am pierdut, murmur` mama ei, prea nefericit` cas` tac`.

– Nu. }i-ai dorit ce ai crezut tu c`-i mai bun pentrumine, [tiu asta. |mi pare rù c` sunt o dezam`gire pentrutine.

– Maggie, eu n-am vrut decât ca tu s` fii fericit`.Credeam c` Dan... Se opri mu[cându-[i buzele.

Maggie \i aprecie efortul de a se controla \n acelemomente dificile pentru amândou`. Oft` [i zâmbitrist.

– {tiu, mam`, dar nu po]i comanda fericirea.– {i acest b`rbat de care-mi vorbe[ti... e c`s`torit?

\ntreb` ea ezitant.– Va fi, r`spunse Maggie mângâind bra]ul canapelei [i

\ncercând s`-[i st`pâneasc` lacrimile. Ast`-noapte am

78 MILDRED DAVIS

crezut c` mai am o [asn`. El a \ncercat s` fie dr`gu] cumine [i eu am vrut s` profit de situa]ie. M-am dat la el [i...el m-a refuzat.

– Dar...– Las`-m` s`-]i spun, mam`. Logodnica lui e o femeie

de treab`. Chiar \mi place de ea. Ce ironie, nu? Credeamc` o voi ur\ când o voi cunoa[te, dar n-a fost a[a. Pe ell-am urât pu]in ast`-noapte. Dar prea pu]in. |l iubesc. {icam a[a st` situa]ia, mam`. Nu-l pot avea pe el, dar nici num` pot c`s`tori cu Dan. Presupun c` toate prietenele taleo s` te asalteze cu \ntreb`ri când vor afla c` am ruptlogodna. Spune-le doar c` m-am r`zgândit. Oricum, nuvei min]i cu nimic. Bine?

– A[ vrea s` te pot ajuta cu ceva. M` simt a[a de...inutil`.

Maggie se ridic` \ncet de pe canapea [i oft` adânc.– O s` m` duc \n camera mea. N-am dormit prea mult

ast`-noapte [i a[ vrea s` stau singur` pu]in. Nu te \ngrijo-ra pentru mine. Ce-a fost mai greu a trecut. O s`-mi fiebine. M` simt prea obosit` ca s` mai vorbesc acum.

– Bine, draga mea. S` m` chemi dac` ai nevoie de ceva.Weekendul trecu \ncet, dar nu prea greu. Maggie se

sim]i mai apropiat` de mama ei ca niciodat`. Fay renun]`la jocul de bridge [i r`mase cu fiica ei acas` \ncercând s`fie o companie pl`cut`. |ntre ele dou` se stabili o rela]iemult mai strâns`, [i desp`r]irea de duminic` seara fu maidificil` ca de obicei.

– S` ai grij` de tine, draga mea. E[ti singurul meu copil[i-mi pas`. Doar pe tine te mai am.


– O s` fie bine, mam`, o lini[ti ea. Mai sunt trei zilepân` la Cr`ciun. O s` m` \ntorc miercuri seara.

Ziua de luni fu tensionat`, dar, din fericire, Maggienu se \ntâlni cu Ian. Rhonda avea o tolb` plin` denout`]i pe care abia a[teptase s` i-o toarne. Dar, dup` ceafl` c` Maggie rupsese logodna cu Dan, nimic nu maicont` [i \ncepu s-o \nnebuneasc` cu \ntreb`ri. {i Berttrecu pe la ea ca s-o \ntrebe ce mai face. Maggie \l evitèlegant. Abia a[tepta s` se \ntoarc` la apartamentul ei [is` fie singur`.

Instinctul \i spunea c` zilele urm`toare se va sim]i dince \n ce mai bine. |[i f`cu de mâncare [i se a[ez` \n fa]atelevizorului, cùtând o emisiune relaxant`. Nu trebuia s`se mai gândeasc` la trecut.

Soneria de la u[` o f`cu s` tresar` speriat`. |[i privi cea-sul. Era ora nou` seara. Cine putea fi? Nu a[tepta penimeni. Privi pe vizor [i \i deschise uimit` lui Pat Hollis.

– Bun`, Maggie. {tiu c` e o or` nepotrivit` pentruvizite nea[teptate, dar trebuia s` te v`d. Pot s` intru pu]in?

– Sigur, spuse Maggie f`cându-i loc s` intre.– Mul]umesc, oft` Pat u[urat`. {tiu c` nu e frumos

ceea ce fac, dar... trebuie s` discut`m despre Ian. Nu potaltfel, trebuie s` aflu totul.

– Ce s` afli? \ntreb` Maggie u[or crispat`. Ia loc, Pat.Vrei o cafea?

– Da, mul]umesc. Dup` ce se \ntoarse cu cafeaua, Maggie spuse repede:– |mi pare rù pentru deranjul de s`pt`mâna trecut`.

M-am comportat foarte nepotrivit. A]i fost dr`gu]i c` m-a]i

80 MILDRED DAVIS

adus acas` [i m-a]i suportat. Nu obi[nuiesc s` beau atâta.Cred c` ]i-am l`sat o impresie foarte proast`. Dar am avuto sear` foarte grea.

– Din cauza logodnicului t`u? – Da...– Unde ]i-e inelul de logodn`? \ntreb` Pat privindu-i

inelarul mâinii drepte.– L-am \napoiat. De asta sufeream vineri seara. Nu pen-

tru c` n-a putut s` vin`, a[a cum credea]i to]i. M-am decisc` nu pot s` m` c`s`toresc cu el.

– Dar de ce? Nu te superi c` te \ntreb... {tiu c` e o\ntrebare cam personal`. Are vreo leg`tur` cu Ian?

– De ce crezi asta? Nu... Ian [tia. Cred c` ne-ai v`zutcând am dansat \mpreun`. M-a \ntrebat atunci de ce sunta[a de deprimat` [i i-am spus c` m` voi desp`r]i de Dan.De fapt, nu trebuia s` m` logodesc cu el de la bun\nceput. M-am l`sat dus` de val.

– De ce? Nu ]i-ai dat seama c` nu-l iube[ti?– Ba da, dar... Vezi tu... timpul trece, am dou`zeci [i

cinci de ani. Nu \ntineresc [i cred c` visul oric`rei fete estes` se m`rite. Mama mea m-a convins c` Dan e potrivit pen-tru mine [i eu am cedat. Dar a fost o gre[eal` \nc` de la\nceput. Nu-l iubeam cu adev`rat. Acum s-a terminat.

Pat \[i privi inelul de logodn` cu diamant [i \ncepu s`se joace nervos cu el. Maggie recunoscu \n gestul ei ati-tudinea de nesiguran]` pe care o tr`ise ea \ns`[i.

– Maggie, trebuie s` [tiu ce s-a \ntâmplat vinerinoaptea, spuse \n cele din urm` Pat luându-[i inima-ndin]i. Te rog s`-mi spui... adev`rul.


Maggie se \ncrunt` ne[tiind ce s` spun`, con[tient` de\ndoielile femeii din fa]a ei.

– Ce mi-a povestit Ian nu mi-a sunat prea sincer. De[iel nu m-a min]it niciodat`. {tiu c` erai \ntr-o situa]ie spe-cial`. Bùse[i excesiv [i plânsese[i tot drumul spre cas`.Dar dup` ce te-a condus \n cas`, s-a \ntors foarte tulburat.L-ai rugat s` r`mân` cu tine, Maggie?

– Nu! neg` ea vehement. Am fost [ocat` când... adic`nu l-am rugat s` r`mân`.

– Spunea c` ai nevoie de el. Asta am \n]eles. Cred cèxist` o rela]ie special` \ntre voi doi. El jur` c` nu... a]iavut nici o leg`tur`... fizic`. Dar, Maggie, tu e[ti o femeiefrumoas`, inteligent`, talentat`... e[ti tot ce nu sunt eu.

– Pe tine te iube[te, Pat, o \ntrerupse Maggie tìos. Pemine nu m` iube[te. Nici m`car nu m` dore[te, dac` astasugerezi. E[ti femeia lui.

– A[a spune [i el, dar... asta nu explic`, Maggie. Tu nui-ai v`zut privirea vineri seara când mi-a spus c` ai nevoiede el. Nu suferi pentru cineva pentru care nu sim]i nimic...

– Termin`, Pat! Nu te mai subestima. Ai calit`]i pe careeu nu le pot avea vreodat`. El pe tine te iube[te, nu\n]elegi? |ntre mine [i Ian Drake nu e nimic decât o pri-etenie profund`. Suntem la fel de obseda]i de munc` [iperfec]iune. Vineri seara [i-a dat seama cât de nefericit`sunt [i a reac]ionat a[a cum a[ fi reac]ionat [i eu \ntr-ositua]ie similar`. Mi-a f`cut o cafea [i a stat de vorb` cumine. Asta a fost tot. Apoi, dup` ce m-am lini[tit, s-a dusacas` [i s-a culcat. |mi pare rù dac` ]i-ai f`cut griji dincauza noastr`.

82 MILDRED DAVIS

Maggie lu` gânditoare o gur` de cafea, apoi \ntreb` cu grij`:– De ce ai spus c` ai fost [ocat` când s-a \ntors? Nu l-ai

l`sat s` intre?– Pat, nu mai conteaz`, spuse Maggie nelini[tit`.– Vreau s` [tiu. Nu \n]elegi c` trebuie s` [tiu? {tiu c` tu

crezi c` sunt o proast` [i c`-mi fac griji degeaba. De faptnici eu nu [tiu de ce te interoghez a[a. Abia dac` tecunosc. Dar te admir foarte mult. V`d c` tu [i Ian ave]ifoarte multe lucruri \n comun. Mult mai multe decât areel cu mine. Te rog s`-mi spui ce s-a \ntâmplat \n searaaceea.

Maggie oft` frecându-[i sprâncenele. Se afla \ntr-ositua]ie dificil`. Trebuia s-o conviong` pe logodnicab`rbatului pe care-l iubea c` totul era OK.

– |mi ceri cam mult, Pat. {i nu [tiu dac` Ian Drake \miva mul]umi pentru ceea ce voi spune. Dar nu trebuie s`-]ifaci probleme... Eram beat`. {tiam c`-mi va fi rù. Dup`ce Ian mi-a deschis u[a, m-am dus direct la baie. Am trân-tit u[a de la intrare uitând cheile \n broasc`. Un timp amz`cut pe jum`tate con[tient` pe pardoseala bìi, reme-morând evenimentele din ultimul timp, care mi-au r`v`[itvia]a.

Maggie f`cu o mic` pauz`, \ntrebându-se dac` avearost s`-i povesteasc` ceea ce urmase. Dar Pat o privea cuochi rug`tori de c`prioar`. P`rea atât de sincer dornic` sàfle totul.

– Nu-mi amintesc cât am stat acolo, continu` Maggie.{tiu c` eram prea sl`bit` ca s` m` mai mi[c. Nu aveamidee c` Ian m` a[tepat` \n cas`. Nu [tiu ce-a fost \n mintea


lui. Cred c` se temea s` nu-mi tai venele. A intrat pestemine \n baie s` vad` ce fac [i m-am sim]it ca naiba. M-aobligat s` intru sub du[... \n fine. N-a fost prea pl`cut`scena. Cred c` se s`turase de mine când a plecat. Darm`car m-a ajutat s`-mi revin.

– Ce ai sim]it atunci? Ai fi vrut s` r`mân`?– Pat! exclam` Maggie jignit`. M-ai \ntrebat ce s-a

\ntâmplat [i ]i-am povestit. Ian te iube[te, pentruDumnezeu! Las-o balt`!

– |l iubesc, Maggie. Dar \ntotdeauna l-am sim]it maire]inut fa]` de mine. Pân` vinerea trecut` eram mul]umit`cu ce-mi oferea. Dar acum nu mai [tiu dac`-mi ajunge.Trebuie s` m` gândesc mai bine. Tu nu-l iube[ti, nu-i a[a?

– Te iube[te pe tine, repet` Maggie obosit`.– Dar ]ine la tine. Poate c` nici nu-[i d` seama cât de

mult. Poate c` nu vrea s` m` r`neasc` [i de asta nu rupelogodna cu mine.

– Nu, Pat, spuse Maggie, contrar a ceea ce gândea. Crede-m ̀c`nu e vorba de asta. Tu e[ti femeia pe care [i-o dore[te.

– N-am de gând s`-l \mpart cu nimeni, spuse mândru Pat.– Nici el nu se a[teapt` la asta din partea ta, spuse

Maggie zâmbind amar. Ian Drake \[i controleaz` foartebine via]a [i dorin]ele. Tu ar trebui s` [tii asta mai binedecât mine. Acum cred c` ]i-am spus tot ce voiai s` afli. {ichiar dac` am avea de disputat anumite sentimente pecare le nutre[te Ian Drake fa]` de mine, tu e[ticâ[tig`toarea final`, a[a c` poi s` te declari mul]umit`. Euam ie[it din curs`.

Pat se ridic` \n picioare, dar nu p`rea consolat`.

84 MILDRED DAVIS

– {i ce se va \ntâmpla data viitoare când vei avea un alt necaz,Maggie? Iar va alerga la tine? Asta m ̀\ntreb. Ei, ce spui acum?

Maggie o conduse spre ie[ire f`r` s`-i r`spund`. Aveasentimentul c` din acel interogatoriu nu va ie[i nimicbun. Dac` Pat Hollis [i-ar fi ar`tat suspiciunile \n fa]a luiIan [i acesta ar fi aflat c` o vizitase, probabil c` el [i-ar fi\nchipuit c` ea era de vin`. Nu, \n nici un caz n-avea nimicbun de câ[tigat, indiferent de deznod`mânt.

Da, i-ar fi putut spune lui Pat despre s`rut. Ar fi putut s-o fac`s -̀[i dea seama c ̀Ian Drake n-o iube[te suficient de mult. Darasta \nsemna s ̀compromit ̀orice leg`tur ̀ulterioar ̀ipotetic`cu el. Da, Maggie n-ar mai fi avut nici o [ans ̀\n fa]a lui.

Pe de alt` parte \n]elegea durerea [i frustrarea lui Pat.Femeia intuise corect. {i dac` ar fi fost \n locul ei, Maggiear fi fost probabil la fel de deziluzionat`. Indiferent câtejustific`ri i-ar fi adus Ian Drake, el o \n[elase pe Pat. {i o\n[ela [i pe Maggie.

|n cele din urm` se duse la culcare. Problema \isc`pase de sub control. Dar avea con[tiin]a curat`. Ian erasingurul vinovat. Maggie nu-l invitase s` dea buzna pesteea \n baie [i s-o s`rute. Era datoria lui s-o lini[teasc` pePat. {i n-avea nici un motiv ca s-o acuze pe Maggie de ceva.

Dormi agitat, trezindu-se de diminea]` mai obosit`decât se culcase. Nu avea prea mult de lucru la birou.Puse \n ordine ultimele dosare pentru a avea o eviden]`clar` \nainte de Cr`ciun. Abia la \nceputul anului urm`toravea s` demareze cele mai importante campanii.

Peter Cameron \[i f`cu apari]ia dându-[i mai mult`importan]` decât era cazul.


– Mda, [i presupun c` Bert Oliver e pe placul t`u,concluzion` el.

– Vai, Peter, cât` clarviziune! \l ironiz` ea. Crezi c` el ecel mai potrivit pentru mine?

Peter o acuz` morm`ind c` era la fel de pervers` ca [ihomosexualul de Bert [i o l`s` \n pace. Maggie \nc` \[imai zâmbea sie[i când ap`ru [i Rhonda.

– Ei, m`car pari mai voioas` ast`zi. Cum \]i merge?– Supravie]uiesc.– Bravo ]ie! Vreo petrecere special` de Cr`ciun?– Nu. O s` petrec s`rb`torile \mpreun` cu mama. Tu?– |n familie, ca [i tine. Dar nu m` deranjeaz`. Hai, ne

vedem mai târziu.Ziua trecu relativ u[or [i Maggie se hot`r\ s` se culce

mai devreme \n seara aceea. Era prea obosit` ca s` maifac` altceva. Dup` ce f`cu ordine prin apartament \[i f`cubagajele pentru a doua zi inten]ionând s` prind` trenulde diminea]`. Apoi se duse la culcare.

Adormise deja când, ca prin vis, auzi soneria insistent`de la intrare. Buim`cit` de somn se duse s` deschid`.Privi ceasul din peretele de pe hol. Era ora unu [ijum`tate.

– Cine e? \ntreb` ea nervoas`.– Las`-m` s` intru, Maggie!Era vocea lui Ian Drake.

86 MILDRED DAVIS

Capitolul 6

Trânti u[a \n urma lui [i se sprijini de ea examinând-ope Maggie cu o privire intens`. T`cerea lui amar` \i d`deafiori nepl`cu]i lui Maggie. Deodat` deveni con[tient` detransparen]a c`m`[ii ei sub]iri de noapte. |[i d`du ner-voas` p`rul din ochi, dezorientat` de prezen]a lui acolo [ijenat` de felul \n care o privea.

– Ce cau]i aici, Ian Drake? Nu [tii cât e ceasul? M-aitrezit dintr-un somn profund.

Privirile lui coborâr` spre mâinile ei care \ncercauincon[tient s` se acopere. Apoi ochii lui urcar` spre sâni,spre gâtul pe care se zb`tea agitat o ven`, spre buzelepline, [i se oprir` \n ochii ei, acuzatori.

Abia dup` aceea se mi[c` u[or amenin]`tor. |i pusemâna pe obraz mângâindu-i pielea fin` cu degetular`t`tor.

– E[ti adormit`, Maggie? murmur` el atingându-i \ntreac`t buzele. Nu credeam. Eu n-am reu[it s` dorm

deloc. M` gândeam la tine. {i am sim]it nevoia impe-rioas` de a te vedea. {tii despre ce vorbesc, Maggie, nu-i a[a?

Mâna lui i se \nfipse brusc \n p`r tr`gând-o dur spre el.Tonul vocii lui se schimb`, devenind pasional.

– Am avut acest sentiment de vid [i am sim]it nevoia deceva cu care s`-mi umplu sufletul. R`spunsul st` la tine.Da, Maggie, numai tu m` po]i \mplini. Tu, care-]i dore[tiacela[i lucru ca [i mine.

Ultimele cuvinte se topir` sub s`rutarea lui devora-toare. O acoperi cu trupul lui ]intuind-o de perete. Luat`prin surprindere, Maggie nu \ncerc` s` se opun`. Gura luiIan mirosea a brandy [i Maggie avu un sentiment derevolt`. Se sim]ea violat`.

Deodat` s`rutul \[i schimb` intensitatea devenindseduc`tor, subtil, conving`tor, [i reu[i s`-i smulg` luiMaggie un r`spuns. |n momentul \n care ea \i ced`, Ian seretrase.

– A[a e mai bine, Maggie. Asta voiam de la tine. Acumhai s` le avem pe toate.

O ridic` \n bra]e [i o duse \n dormitor, aruncând-oneceremonios pe pat. |[i scoase haina, pantofii [i [osetelesub privirile uluite ale lui Maggie care-[i strânsegenunchii la piept \n semn de ap`rare.

– Ce faci? \ntreb` ea prostit`.– M` dezbrac, ce crezi c` fac? Ce-ar fi s`-]i sco]i [i tu

c`m`[u]a de noapte ca s` pot privi \n voie trupul minunatpe care-l voi avea?

|n timp ce el \[i scotea c`ma[a [i pantalonii, Maggiespuse:

88 MILDRED DAVIS

– Nu \n]eleg. Ce cau]i aici? – Am venit s`-]i dau ce vrei. Corect, nu? Trebuie s` te

dezbrac eu?Maggie sim]i un val de panic` \n momentul \n care Ian

puse mâna pe c`ma[a ei de noapte. – S-o rup? Te excit` violen]a, Maggie? – Nu, [opti ea privindu-l \nspìmântat`, dându-[i seama

c` el nu ac]iona din dragoste, ci dintr-un instinct animalic.– Atunci nu te opune pentru c` momentan nu m` simt

deloc \ntr-o stare romantic`.|nainte ca ea s` poat` protesta, Ian \i scoase c`ma[a de

noapte [i o acoperi cu trupul lui. Abia dup` aceea, [ocat`de atingerea goliciunii lui, Maggie \ncepu s` se lupteevitându-i gura care o cùta s`lbatic.

– Nu! ]ip` ea \necându-se de groaz`.– Nu asta \]i doreai? De ce te \mpotrive[ti?– Nu! Nu vreau \n felul `sta! exclam` ea lovindu-l inutil

cu pumnii.Ian \i prinse \ncheieturile mâinilor [i i le ]intui dea-

supra capului.– Ce te a[teptai? \ntreb` el crud.– Nimic. De ce s` m` a[tept la ceva din partea ta?

\ntreb` Maggie aproape suspinând de team`. Mi-ai spusc` nu m` dore[ti. Las`-m`, te rog, las`-m`...

– Dar, Maggie, m` dore[ti. De ce s` fiu mai ceremoniosdecât tine? Mi-ai furat femeia pe care o doream a[a càcum, vrei-nu vrei, \i vei lua locul. |mi e[ti datoare.

– N-am f`cut nimic, jur! N-am f`cut nimic care s` ter`neasc`.


– Pat a rupt logodna cu mine asear` din cauza ta. Aiauzit, Maggie? Din cauza ta! Nu [tiu cu ce i-ai \mpuiatcapul de ai pornit-o \n halul `sta \mpotriva mea, dar aicis-a ajuns. Pat nu mai vrea s` fie so]ia mea, a[a c` nu nemai opre[te nimic. De ce mi te \mpotrive[ti? O s`-]i dauceea ce-]i doreai de la \nceput, cu pl`cere. E[ti foarteatr`g`toare.

– Nu, Ian, te rog... suspin` ea printre lacrimi. Trebuies` m` ascul]i. Pat a venit la mine din cauza ta [i am \ncer-cat s`-i explic totul cât mai \ndulcit posibil. Nici m`car nui-am spus c` m-ai s`rutat. }i-am luat ap`rarea. I-am spusc` nu m` dore[ti, i-am spus de zeci de ori c` doar pe ea oiube[ti. |mi pare r`u. Nu e vina mea. {tii bine c` nu eu ]i-amspus s` vii la mine vineri seara. {i nu eu am fost aceea carea chemat-o pe Pat s` vin` la mine noaptea trecut`. Dar amf`cut tot ce mi-a stat \n putin]` ca s` salvez aparen]ele. |]ijur! Am \ncercat s`-i alung toate suspiciunile. Nu-mi faceasta, te rog...

Ian gemu neputincios [i o eliber`. Maggie se strânseinstinctiv [i \ncepu s` suspine necontrolat. Abia \ntr-untârziu sim]i o mân` care-i mângâia u[or spatele gol.

– Nu-i nimic... N-o s` te r`nesc, [opti el. Iart`-m`,Maggie.

Ian oft` adânc [i se ridic` de pe marginea patului.Maggie \l privi, \nc` speriat`, [i \mbr`c` \n grab` c`ma[ade noapte pe care i-o \ntinsese el.

– Fii lini[tit`, spuse Ian. N-o s`-]i fac nimic r`u. N-am\nnebunit de tot. N-am vrut s` fiu dur cu tine. N-am venitaici cu inten]ia asta. Nu [tiu de ce am venit. Mi-am \necat

90 MILDRED DAVIS

amarul \ntr-o sticl` de brandy [i apoi m-am trezit \n fa]au[ii tale. Apoi, când te-am v`zut, nu m-am putut ab]ine.N-am pl`nuit nimic de la \nceput. Pur [i simplu mi-ampierdut controlul...

– Din cauza lui Pat, complet` Maggie, golit` de emo]ii. – Nu, spuse el trecându-[i nervos degetele prin p`r.

Pat a fost scuza. Te doream pe tine, eram furios pe mine...Nu vreau s` simt a[a...

– Cum? \ntreb` ea \ncet, sim]ind c` el avea s`-i spun`ceva important.

Acum Maggie avea to]i nervii \ntin[i [i toat` aten]ia ei era \nalert`. |ntinse mâna [i-l mângâie pe um`r sim]indu-l tensionat.

– Spune-mi, [opti ea insistent.– Mai bine nu m` atinge, Maggie, spuse el oftând.

Trebuie s` plec. Acum mi-am revenit. Te rog s` m` ier]i c`te-am atacat a[a. Pat, b`utura, tu... m-a]i dezechilibrat.Iart`-m`.

– Nu pleca, Ian, [opti ea \nsp`imântat`, [tiind c`-i faceo invita]ie, dar dându-[i seama c` dac` el pleac`, nu se vamai \ntoarce poate niciodat`.

– O s` m` \mbrac \n camera de zi [i voi pleca. Nu tre-buie s` m` conduci. Stai acolo. Culc`-te.

– De ce-mi \ntorci spatele? De ce nu ai nevoie de mine?– Las`-m` s` plec, Maggie. Nu-]i pot face asta.– De ce? Eu niciodat` nu te voi respinge. Eu sunt

jum`tatea ta, nu vezi?– Nu! replic` el violent. Eu sunt complet. N-am nevoie

de nimeni. Am luptat pentru asta. N-o s` mai fiu niciodat`dependent de ceva sau de cineva.


– Dar nu vorbesc de dependen]`, Ian, spuse eaprinzându-l de mâini. Vorbesc de parteneriat. Nu se poates` nu sim]i la fel ca [i mine. Sentimentul e prea puternicca s` fie doar din partea mea.

– Gata, Maggie! |nceteaz`, te-am avertizat!{tia c` asta era marea [i singura ei [ans`. Dac` devenea

a lui acum, avea s` câ[tige. |l cuprinse \n bra]e lipindu-[itrupul de al lui [i s`rutându-i pieptul cu ardoare.

– }i-am spus, Maggie, la naiba! E[ti o vr`jitoare, vrei s`-mifuri sufletul. Bine... o singur` noapte [i atât. Asta vrei? Veifi satisf`cut` doar cu atât?

– Nu, respir` ea agitat, ridicându-[i capul pentru a-iprimi s`rutul.

– Trebuie s` fii. Trebuie. Nu te pot l`sa s` câ[tigi. Dar Maggie nu-l mai asculta. Gura ei \l devora cu dis-

perare. – Da, trebuie s` te am m`car o dat`... poate a[a m`

eliberez... de tortura asta perpetu`. Oh, Doamne, cât te doresc!Apoi o ridic` \n bra]e [i o a[ez` pe pat s`rutându-i

pleoapele \nchise atât de tandru \ncât p`rea ireal.Mângâierile lui erau magice [i explorau ca \ntr-un ritualp`gân, senzual, care o trimiteau \n alte lumi. Apoi, cândp`rea c` totul va exploda \n jurul lor, Ian o posed` total.Maggie oft` u[urat` [i \ndurerat`, iar când el ezit`,mâinile ei \l convinser` s` continue. Nimic nu-i mai puteaopri din drumul spre \mplinirea total`.

{i deodat` ajunser` acolo [i explozia de pl`cere fu atâtde intens` \ncât ea sim]i valuri de c`ldur` pe care nu leputea controla.

92 MILDRED DAVIS

Apoi el o mai s`rut` o dat` [i se l`s` t`cerea. Ian se l`s`pe spate lâng` ea, [i totul reveni la normal. Maggie \ncepus`-l mângâie, nevenindu-i s` cread` ce f`cuse.

– Te iubesc, spuse ea dintr-o dat`.– Asta n-a fost dragoste, Maggie, ci posesiune. Eu n-o

numesc altfel. De ce nu mi-ai spus c` erai virgin`?– Te iubesc, repet` ea dându-i singurul r`spuns pe

care-l [tia.– M-ai \mpov`rat [i cu asta. N-am vrut s` fiu primul tù

amant. Ce nebunie! Ce s` m` fac cu tine?– Iube[te-m`, [opti ea ag`]ându-se de gâtul lui.– Dragostea e o capcan`, spuse el mângâind-o u[or pe

p`r. Te la[i atras de promisiunile frumoase, devii dependent,[i crezi c` va dura o ve[nicie. Apoi totul dispare pentru còferi prea mult. Nu m` iubi, Maggie, pentru c` nu vreau.

– Dar spuneai c` o iube[ti pe Pat...– Pat... \mi convenea. A[ fi putut trì fericit al`turi de

ea. Dar al`turi de tine... ar fi un co[mar.– Ce vrei s` spui? \ntreb` ea \nfiorat`. – Cu tine nu-mi voi g`si lini[tea.– De ce nu?– Ce \ntrebare! E[ti ca o siren` care-[i cânt` dragostea

[i m` trage \n adâncuri ca s` m` distrug`. Dac` cedez,toat` via]a mea de pân` acum nu va mai conta. M-a[ tr`dape mine \nsumi [i a[ ajunge s` te ur`sc. Ar fi atât de sim-plu s` cedez [i s` spun da. E[ti o vr`jitoare frumoas` cup`r negru care mi-a oferit virginitatea ca pe o ofrand`. Nue drept. N-am s` accept aceast` responsabilitate, Maggie.E o capcan`.


– Dar tu ai venit la mine, \i reaminti ea.– Da, ca un dependent de droguri. {i acum nu-mi

doresc altceva decât s` m` las vr`jit de tine, s` intru \npovestea ta \n care a[ vrea s` cred. Dar nu pot. |ntot-deauna exist` [i mâine. Trebuie s` m` trezesc.

– Nu, Ian, ce se petrece \ntre noi e real. Nu renun]a.Nu renun]a la mine. Am nevoie de tine...

Maggie sim]i pasiunea crescând \n el [i i-o hr`ni pân` când\l auzi gemând cu aceea[i dorin]` primitiv` care o aprinsese[i pe ea. De data asta f`cur` dragoste s`lbatic. Pl`cerea intens`pe care o sim]i Maggie fu aproape dureroas`.

Ian o posed` cu disperare [i ajunser` la apogeu ime-diat, iar, \ntunericul explod` \n jurul lor \ntr-un calei-doscop de culori luminoase, aruncându-i \ntr-un ocean desatisfac]ie. Trupurile lor r`maser` \nl`n]uite mult` vreme.

Dup` un timp, când Ian se mi[c`, Maggie se ag`]` deel cu posesivitate disperat`.

– Nu pleca!– Cum a[ putea? \ntreb` el s`rutând-o.Maggie se relax` sim]indu-se \n siguran]` \n bra]ele lui,

pân` când adormi. Când se trezi, sim]i mângâierea lui Ianpe obraji.

– Treze[te-te, Maggie.Deschise ochii [i-l v`zu stând pe marginea patului,

complet \mbr`cat [i proasp`t b`rbierit. – Nu! exclam` ea intrând \n panic`. – Trebuie s` plec, Maggie. }i-am mai spus... Nu pot

accepta. Nici nu [tiu dac` s`-]i mul]umesc sau s` te blestempentru noaptea trecut`. Te rog \ncearc` s` m` \n]elegi...

94 MILDRED DAVIS

Ochii lui \ntuneca]i p`reau r`v`[i]i [i \ndurera]i, darhot`râ]i. Nu, Maggie nu \n]elegea. Nu voia [i nu putea s`\n]eleag`. O p`r`sea. F`cuser` dragoste [i probabil c`fusese pentru prima [i ultima oar`.

– Nu po]i s`... nu cred... Trebuie s` te mai \ntorci lamine... Uneori... \l rug` ea cu disperare.

– Nu, n-ar fi cinstit fa]` de tine, spuse el \nchizândochii [i cl`tinând din cap. Ar fi o tortur` pentru amândoi.O s` g`se[ti pe cineva... un b`rbat care s`-]i \mplineasc`dorin]ele. La revedere, Maggie.

– Da, ne vedem la serviciu, Ian! Ce pot s` mai spun?!El deja \i \ntorsese spatele. – Bine, pleac`, fugi... Cuvintele ei p`reau golite de orice emo]ie. Dac` s-ar fi

l`sat condus` de instinct, probabil c` l-ar fi sfâ[iat. {i astaar fi \nsemnat s` se umileasc` [i mai mult decât o f`cusepân` atunci.

Crezuse c` atunci când rupsese logodna cu Dan sesim]ise golit`. Se \n[ela. Acum jucase totul pe o carte [ipierduse. |[i d`ruise sufletul [i fusese respins`, iaramintirea \nl`n]uirii lor era cea mai dureroas` pentru c`fusese perfect` [i nu avea s` se mai repete.

Dup` ce Ian plec`, Maggie se \ntoarse cu spatele la u[`[i se acoperi cu p`tura, \ncercând s` scape de r`ceala careo paralizase. Perfec]iunea pe care tocmai o pierduse nu seva mai repeta [i ea nu putea accepta un surogat.


Capitolul 7

Nu se mai \ntoarse la birou. Când reu[i s` se smulg`din co[marul \n care intrase de bun`voie era deja preatârziu ca s` se mai deranjeze. Mult timp r`mase pe gân-duri privind bagajele [i \ntrebându-se dac` s` se mai duc`la Wallareen de Cr`ciun. {tia c` mama ei abia a[tepta s-ovad` [i probabil c` avea chef de s`rb`torit. Iar ea nu sesim]ea \n stare nici m`car s` zâmbeasc` de complezen]`.

|n cele din urm` decise c` s`rb`toarea sfânt` deCr`ciun trebuia s` [i-o petreac` \mpreun` cu ceiapropia]i. Iar mama ei merita m`car atâta considera]ie.

Fay Tarrington o \ntâmpin` cu bucurie, dar Maggier`mase rezervat` [i-i fu imposibil s` r`spund` cu aceea[imoned`. Fu invitat` la diverse reuniuni, dar le refuz`politicos pe toate. Mama ei primi o mul]ime de prieteneacas`, dar Maggie r`mase \nchis` \n sine. Prietenelemamei sale o comp`timir`, crezând c` durerea ei e prici-nuit` de ruptura logodnei cu Dan. Nimeni n-o \n]elegea.

|n ziua de Cr`ciun Dan le f`cu o vizit` nea[teptat`, darMaggie se \ncuie \n dormitor [i nu ie[i decât târziu, dup`ce el plec`. Apoi mama ei o chem` la cin` [i ea se v`zunevoit` s` ias` \n cele din urm` din camer`.

– Te iube[te, Maggie, spuse Fay dup` ce terminar`primul fel de mâncare. De ce nu vrei m`car s` stai devorb` cu el?

– N-avem ce s` discut`m. Totul a fost spus, decret`Maggie \ncercând s` pun` cap`t discu]iei.

Dan f`cea parte dintr-un trecut ce p`rea foarte\ndep`rtat [i imaginea lui aproape i se [tersese dinminte.

– Ascult`-m`, draga mea. Tu singur` ai spus c` n-ai nicio [ans` s` te c`s`tore[ti cu acel b`rbat. M`car Dan...

– S-a terminat! Nu \ncerca s` mi-l mai bagi pe gât.Urm` o t`cere tensionat`, \ntrerupt` \n cele din urm`

tot de Fay, care coment` programele de Cr`ciun de latelevizor. |n seara aceea nu mai men]ion` numele luiDan. Maggie se sim]i u[or ru[inat` de ie[irea pe care oavusese la \nceputul cinei, dar nu-i p`rea r`u de deciziape care o luase.

Urm`toarele dou` zile se sim]i din ce \n ce mai neferi-cit` din cauza respingerii lui Ian, dar se hot`r\ s` luptepentru el. Amintirea nop]ii lor de dragoste \i d`dea unimpuls incredibil. Indiferent de ce i-ar fi spus el la ple-care, implicarea lui fusese la fel de total` ca [i a ei. Pân`la urm` tot avea s`-l câ[tige.

Nu putea s` cread` c` \n momentul \n care o va vedeava r`mâne total impasibil. Din ziua \n care dejunaser`


\mpreun` ca s` discute cu echipa Jamieson, Ian fusesesensibil la aten]iile ei. Puterea atrac]iei dintre ei doi eraprea mare ca s` r`mân` doar o simpl` amintire.

– Nu cred c` voi veni acas` cu ocazia Anului Nou,mam`, spuse ea duminic` seara, \nainte s` plece sprecas`. O s` te sun ca s` te anun].

– N-o s` fiu lini[tit` [tiindu-te singur` la tine \n aparta-ment \n cea mai important` noapte a anului.

– O s` m` descurc, mam`. Am foarte multe de f`cut.– S` nu-mi spui c` o s` lucrezi [i de Anul Nou!– Nu, fii lini[tit`. O s` g`sesc eu o petrecere la care s`

m` duc.– Ar fi perfect.Maggie nu cuno[tea adresa lui Ian, dar inten]iona s-o

afle din cartea de telefoane. Trebuia s` fie fa]` \n fa]` cuel când \i va vorbi. Era un b`rbat prea puternic ca s`cedeze la un simplu telefon.

Afl` de la Jane Carfield c` Ian Drake va sosi la birou abiamiercuri diminea]a. Fu tentat` s-o roage s`-i dea num`rulde telefon de acas` dar nu voia s` i[te suspiciuni.

A[a c` lu` cartea de telefoane \n bra]e [i \[i \ncepuc`ut`rile. Erau zece persoane cu numele de Ian Drake. {iera foarte posibil ca num`rul lui s` fi fost la secret. Totu[i\[i \ncerc` norocul. |ncercui rând pe rând toate numerelela care sun` [i-i r`spunser` alte voci decât cea bine cunos-cut`. La trei numere de telefon nu-i r`spunse nimeni. {iea voia s`-l g`seasc` neap`rat \nainte de Anul Nou. Repet`opera]iunea seara, când, \n sfâr[it, \i r`spunse Ian. Ian alei! Speriat`, dar bucuroas`, \ntrerupse leg`tura.

98 MILDRED DAVIS

F`cu un du[ [i se \mbr`c` \ntr-o rochie sexy din bum-bac bleu. I se potrivea ca o m`nu[`, [i era destul dedecent`, cât s` nu lase s` se vad` mare lucru. Se machie,se piept`n`, \nc`l]` o pereche de pantofi cu toc \nalt [ichem` un taxi.

Dup` ce-i spuse taximetristului adresa lui Ian, Maggie\ncerc` s`-[i pun` \n ordine gândurile. Trebuia s`anticipeze reac]ia lui Ian când o va vedea. Era cert c`prima reac]ie nu avea s` fie una pozitiv`. Dar trebuia s`-lconving` m`car s` stea de vorb` cu ea. Acesta era primulpas.

Drumul cu taxiul nu dur` mai mult de zece minute [ipoate c` ar fi durat chiar mai pu]in dac` taximetristul nus-ar fi \ncurcat pe ni[te str`du]e. Woolhara Mansions erao suburbie apropiat` de Paddington, unde locuiaMaggie. Dup` ce pl`ti cursa, cobor\ din taxi [i inspir`adânc.

Casa \n care locuia Ian era veche, din c`r`mid` ro[ie [ibogat ornamentat` cu fier forjat. Maggie deschise poarta[i ajunse \n fa]a intr`rii cu vitralii. Ap`s` pe clan]` [i u[ase deschise lin. Maggie se trezi \ntr-un hol spa]ios , par-dosit cu marmur`. Privi \n jur [i z`ri u[a apartamentuluinum`rul 2. Ap`s` pe sonerie \nainte s`-i piar` curajul.A[tept` cu nervii \ntin[i la maximum [i inima b`tând s`-isparg` pieptul.

U[a se deschise [i ap`ru Ian, care o privi uimit. Avea ofigur` obosit`. Ridic` o mân` [i se frec` la ochi, apoi oprivi din nou.

– Ce cau]i aici, Maggie? \ntreb` el ostenit.


– Trebuia s` te v`d, Ian, [opti ea r`gu[it. Pot s` intru?El se sprijini de tocul u[ii, blocându-i intrarea. |[i

plec` fruntea [i oft` adânc \nainte s`-i r`spund`.Când o privi din nou ochii lui erau \nc`rca]i deam`r`ciune.

– Nu vreau s` te v`d, spuse el. Credeam c` am fostdestul de clar.

– Nu, n-ai fost clar, replic` ea repede. Nimic nu e clar[i vreau s` st`m de vorb`. Te rog. Cred c`-mi datorezim`car atât, adùg` ea cu disperare.

– Nu, spuse el scuturând din cap. Nu-]i datorez nimic[i nu vreau s` m` las [antajat sentimental.

– Atunci, m`car din curtoazie [i bun-sim], invit`-m`\nùntru, Ian, pentru c` am s`-]i spun ceva.

Câteva clipe agonizante Ian p`ru c` se lupt` cu sine.Apoi \i f`cu loc s` intre.

– Bine, fu el de acord.O conduse \ntr-o \nc`pere de dimensiuni impresio-

nante, cu tavan \nalt. Pe peretele din spate, flancând un[emineu mare de marmur`, st`teau rânduite \n rafturisute de c`r]i. Pardoseala era dintr-un parchet de culoareamierii. Locul de conversa]ie era compus din trei canapelemari care p`reau confortabile. |nc`perea degaja o atmos-fer` cald`, dar Maggie era prea tensionat` ca s-o simt`. Ian\i f`cu semn s` ia loc.

– Vrei s` bei ceva? \ntreb` el politicos.– Nu... adic` da, a[ bea ceva, te rog. Un sherry, dac` ai.Nu mâncase nimic \n ziua aceea [i spera ca bùtura s`-i

dea pu]in curaj.

100 MILDRED DAVIS

Pe col]ul m`su]ei de cafea, \n fa]a uneia dintrecanapele, era un pahar pe jum`tate plin cu whisky [i unziar desp`turit. Probabil c` Maggie \l \ntrerupsese dinlectur`.

Se a[ez` pe canapeaua opus` [i-l privi pe Ian cum \iturna bùtura \ntr-un pahar. Era \mbr`cat lejer, \ntr-opereche de blugi [i un tricou, dar nu p`rea relaxat. Dup`ce turn` bùtura Ian \i puse paharul \n fa]`, se a[ez` lalocul lui, \[i \ncruci[` bra]ele [i o privi \n t`cere.

|n cele din urm` vorbi:– Noaptea aceea a fost o gre[eal`, Maggie. O gre[eal`

pe care n-am de gând s-o mai repet. Nu vreau s`-mi com-plici via]a distrugând tot ce-am realizat. Nu cred c` pot fimai clar de atât, \ncheie el rece [i definitiv.

Maggie lu` o gur` de sherry, dându-[i timp s`-[ist`pâneasc` emo]iile.

– Vrei s`-mi spui de ce consideri noaptea aceea ogre[eal`? \ntreb` ea cât de calm putu. Eu credeam c` afost foarte special`.

– Asta nu schimb` cu nimic datele, spuse el vehement.Da, a fost special`. S-o l`s`m a[a. Nu mai trage de mine,Maggie, te rog. Nu vreau s` te r`nesc...

– {tii c-o faci respingându-m` a[a, \l \ntrerupse ea. Vreis`-mi spui de ce-mi faci asta? Nu pot s` \n]eleg, Ian. Amputea avea ceva frumos...

– Nu! \i tìe el vorba nemilos. Nu vreau nimic din ce-mipo]i tu oferi. Nu vreau, Maggie, a[a c` las`-m` s` trìesc.A[ fi vrut s` nu te \ntâlnesc vreodat`, spuse el plin deresentimente amare.


– De ce? \ntreb` ea r`nit` profund. Ce ]i-am f`cut?Ian d`du paharul de whisky peste cap [i spuse trântin-

du-l pe mas`:– Nimic. Tu... e[ti tu. Asta-i tot. N-ai nici o vin`. Dar

nu trebuia s`-]i cad \n mreje. N-am pl`nuit-o. Pur [i sim-plu mi-a sc`pat situa]ia de sub control. Dar acum s-aterminat.

– Chiar a[a, Ian? Spui asta din tot sufletul? \ntreb` earug`tor. Nu m` min]i.

– Poate c` nu, recunoscu el. Dar se va termina \ncurând, Maggie, pentru c` asta m` str`duiesc acum s` fac– s` mi te scot din minte. {i voi reu[i. |ntotdeauna amreu[uit ce mi-am propus. Te rog s` accep]i ce-]i cer. Amfost cât de politicos am putut. Acum a[ vrea s`-]i terminib`utura [i s` pleci, pentru c` nu rezolvi nimic dac` mair`mâi mult prin preajma mea.

Când puse paharul pe mas` mâna lui Maggie tremur`vizibil.

– Nici nu vreau s` mai r`mân \n cazul `sta, murmur`ea st`pânindu-[i cu greu lacrimile.

Sim]ea c` nu putea s` treac` de zidul pe care-l ridicaseIan \ntre ei. Se ridic` \n picioare, \[i \ndrept` spatele [i se\ndrept` cât de demn putu spre u[`.

Avea privirea \nce]o[at` [i nu observ` covorul dinfa]a ei. Se \mpiedic` de el [i fu cât pe ce s` cad`. Ian oprinse la timp. Maggie se sprijini de pieptul lui. Palmeleei \i mângâiar` u[or pieptul. |l privi \n ochi [i z`ridorin]a ascuns`. Instinctiv se lipi de el, dar Ian orespinse.

102 MILDRED DAVIS

– Nu! spuse el printre din]i. Nu se va mai repeta,Maggie. N-o s` te las s`-mi faci asta. Sunt st`pân pe senti-mentele mele.

– Dar te iubesc, [opti ea pierdut`.– M` iube[ti! izbucni el \ndep`rtând-o violent. Nu-mi

vorbi de dragoste! Ultimul lucru de care am nevoie edragostea. Du-te [i d`ruie[te-]i dragostea altcuiva, care arenevoie de ea. Du-te la Barlow! El te dore[te. |ntoarce-te lael [i las`-m` pe mine \n pace. N-o s` m` mai las p`c`lit\nc` o dat`. Haide, pleac`!

Maggie r`mase \mpietrit`, incapabil` s` se mi[te. Ian \i\ntoarse dezgustat spatele. Când se \ntoarse spre ea aveao privire s`lbatic`, plin` de ur`.

– A[ primi-o pe Pat \napoi, dac` m-ar mai dori, spuseel t`ios. N-am nevoie de tine [i de dragostea ta, m-aiauzit?

– Da, te-am auzit, [opti ea r`gu[it.Nu [tiu cum avu puterea s` se mi[te. Genunchii \i

tremurau \ngrozitor când se \ndep`rt` de el. Ie[i \n strad`cu privirile tulburi [i opri un taxi.

Când ajunse acas` puse mâna pe telefon [i form` unnum`r. Mama ei r`spunse la primul apel.

– Bun`, mam`. Vin acas`, spuse ea sumbru.– M` bucur c` te-ai r`zgândit, draga mea. Deci ne

vedem mâine sear`.– Nu. Voi lua trenul de diminea]`. Mâine \mi voi lua

liber.– Au c`zut toate planurile? Credeam c` ai ce s` faci de

Anul Nou.


– Nu mai conteaz`. Acum vin acas`.Maggie \nchise telefonul [i intr` \n baie. Se dezbr`c`,

apoi se b`g` \n pat. St`tu mult` vreme pe \ntuneric, cuochii deschi[i, f`r` s` se poat` gândi la absolut nimic.

|n diminea]a urm`toare, când se trezi, \[i f`cu bagajul[i porni spre Wallareen. Discut` cu mama ei o vreme,dejunar` \mpreun`, apoi lu` o carte [i se a[ez` \n fotoliuca s` citeasc`. Mintea ei nu \nregistra ceea ce citea, darochii \i urm`reau rândurile [i mâna \ntorcea paginile.Dup` cin` st`tu \n fa]a televizorului \mpreun` cu mamasa. Când sun` clopo]elul de la intrare r`spunse FayTarrington. Maggie nici nu observ` când mama ei p`r`si\nc`perea.

– Maggie? Vocea lui Dan o trezi din letargie. |l v`zu luându-[i un

scaun [i a[ezându-se lâng` ea zâmbitor.– Bun`, Dan, r`spunse ea automat.– Nu trebuie s`-]i mai faci griji c` te voi bate la cap,

spuse el vesel. Nu vrei s` te c`s`tore[ti cu mine [i amacceptat. Dar asta nu \nseamn` c` trebuie s` fim du[mani,nu? Putem fi doi prieteni civiliza]i, Maggie.

– Dac` asta \]i dore[ti... r`spunse ea indiferent.– |n cazul `sta trebuie s`-mi accep]i invita]ia. Avem o

petrecere la familia Wilcoxe, disear`... Nu insist, Maggie.Dar o s` ne relax`m [i o s` ne distr`m pu]in. Te\n]elegeai bine cu Claire [i Trevor. Ce motiv ai avea s` nuvii? Nu trebuie s` te sim]i vinovat` c` ai rupt logodna cumine. Eu n-o s` te \nso]esc decât ca simplu prieten. Cespui?

104 MILDRED DAVIS

Dan \i zâmbi sincer. Maggie \l privi inexpresiv.Cuvintele lui Ian \i r`sunau \n minte. „Du-te [id`ruie[te-]i dragostea altcuiva, care are nevoie de ea. LuiBarlow! |ntoarce-te la el.”

– Bine, Dan, accept` ea. Ai dreptate. De ce nu? Vin,spuse ridicându-se brusc \n picioare. M` duc s` m`schimb.

Surprinderea lui Dan era evident`, dar Maggie numai a[tept` ca el s` fac` un alt comentariu. Se \ndrept`spre camera ei, f`cu un du[ [i se preg`ti pe \ndelete.Dan o a[tepta, oricum. Se fard` ascunzându-[i cu grij`cearc`nele. Apoi privi efectul \n oglind`. Ar`taonorabil.

Se ridic` \n picioare, \[i scoase halatul de baie [i seprivi \n oglind`. Avea un corp aproape perfect. Din neferi-cire asta nu-l convinsese pe Ian s` r`mân` cu ea. N-odorea.

Se \ntoarse [i \mbr`c` rochia verde de satin pe care oa[ezase pe pat. Când cobor\ \n camera de zi \i g`si pe Dan[i mama ei discutând amical.

– Sunt gata, anun]` ea.Când o privi, Dan avu un zâmbet \ncântat. Maggie nu

reu[i s`-i r`spund`. Dup` ce-[i luar` la revedere de la FayTarrington pornir` spre familia Wilcoxe cu ma[ina luiDan. Pe drum, Maggie r`mase \ngândurat` [i t`cut`. Dano apuc` de mân` strângând-o u[or, [i spuse:

– Dac` vrei, putem s` nu mergem la petrecere.Spune-mi ce dore[ti s` faci.

– Nu m` deranjeaz`, Dan.


– E[ti sigur`? Credeam c` nu-]i dore[ti aglomera]ie.Pari \nchis` \n tine.

– Poate c` o petrecere o s` m` mai \nveseleasc`.– Ai dreptate. Atunci s` ne distr`m!Casa Wilcoxe era zgomotoas`, plin` de lume exube-

rant` care abia a[tepta s` treac` \n noul an. Maggie salut`gazdele [i câteva cuno[tin]e, [i \ncepu s` danseze. Dan nu\ncerc` s` fie posesiv. Dar avu grij` s` nu-i lipseasc` mân-carea [i b`utura. Pu]ini dintre invita]i [tiau c` ei doirupseser` logodna [i erau curio[i s` afle am`nunte. DarDan evit` politicos subiectul.

– Te doare capul, Maggie? \ntreb` Claire v`zând-o\ngândurat`, \ntr-un col]. Ce-ar fi s` te \ntinzi \n cameramea? Nu po]i pleca de la petrecere \nainte de miezulnop]ii. Te chem eu când se apropie ceasul.

– Mul]umesc, Claire. Chiar a[ vrea s` m` \ntind pu]in.– La cap`tul holului, la drepata. O s`-i spun eu lui Dan

unde s` te g`seasc` dac` te caut`. Bine?Maggie se strecur` prin mul]ime [i intr` \n dormitor

\nchizând u[a zgomotului. Nu mult timp dup` ce se\ntinse \n pat, intr` Dan.

– Maggie? Ai adormit?– Nu, r`spunse ea din \ntuneric.– Te doare capul? \ntreb` el \ngrijorat, a[ezându-se pe

marginea patului.– Da.– |ntoarce-te ca s`-]i masez ceafa. {tii c` sunt expert.Maggie se supuse f`r` s` protesteze. Dan \i ridic` p`rul

[i \ncepu s-o maseze u[or. Era pl`cut. Sim]ea cum toat`

106 MILDRED DAVIS

tensiunea acumulat` \ncepea s-o p`r`seasc`. Dar la unmoment dat sesiz` c` masajul pe care i-l f`cea Dansem`na mai degrab` a mângâiere.

Apoi o \ntoarse u[or cu fa]a spre el [i \ncerc` s`-[i stre-coare mâinile sub rochia ei. Maggie vru s`-l opreasc`, darDan \i prinse u[or mâinile.

Maggie r`mase nemi[cat`, a[teptând. Vârfuriledegetelor lui \i atingeau sfârcurile [i ea se sim]ea incapa-bil` s` protesteze. Apoi Dan se aplec` [i \ncepu s`-i s`rutesânii. Maggie nu sim]ea absolut nimic. {i-ar fi dorit s-o\nnebuneasc`, s-o fac` s` uite de Ian.

Gura lui Dan \i atinse buzele [i Maggie deschise guraoferindu-i-se. Experimentul e[u`. Când se retrase, Danrespira agitat. O lu` \n bra]e strivindu-i pieptul de al lui.

– Te doresc, Maggie, \i [opti el \n ureche. Vorbele lui seduc`toare nu aveau nici un efect asupra

ei. – Vino cu mine acas`, draga mea. Voi avea grij` de tine.

O s` te iubesc a[a cum vrei tu.S-o iubeasc`? Cine? Un str`in? Dan era ca un str`in

pentru ea, iar ea nu-i putea oferi dragostea. |l dorea doarpe Ian. Se lupt` cu Dan [i se desprinse din \mbr`]i[arealui.

– N-ar fi corect, spuse ea. Nu se poate. N-o s` mearg`. Dan se ridic` de pe pat [i o trase [i pe ea \n picioare. |i

lu` mâna [i o for]` s`-i cuprind` b`rb`]ia.– Vezi ce mi-ai f`cut? \ntreb` el acuzator. M-ai l`sat s`

te ating, s` te s`rut, [i acum m` respingi? |]i ba]i joc demine? De ce naiba nu m-ai oprit, dac` nu m` dore[ti?


– Pentru c` am sperat c` o s` mearg`, spuse ea sincer.Dar nu te iubesc, Dan. |mi pare rù, dar ne min]im singuri.

– Nu-mi pas` dac` tu crezi c` m` min]i! Te doresc, Maggie.Te-am dorit din prima clip`. Las`-m` s` fac dragoste cu tine.|]i jur c`-]i va pl`cea. O s` te fac fericit`, Maggie, promit...

– Nu pot, Dan, spuse ea amintindu-[i de felul \n caref`cuse dragoste cu Ian. |mi pare rù, dar nu pot! Te rog,las`-m` s` plec. O s` chem un taxi dac` nu vrei s` m` con-duci acas`. Nu trebuia s` vin aici, cu tine, de la bun\nceput. {i s` nu m` mai suni niciodat`. Uit`-m`. Nu suntbun` pentru tine.

Maggie \l \mpinse din calea ei [i ie[i furtunos pe u[`\nainte ca el s-o poat` opri.

Ian nu o voia pentru el, dar asta nu \nsemna c` trebuias` se arunce \n bra]ele primului b`rbat care o dorea.Ajunse greu la telefon f`cându-[i loc prin \nc`pereaaglomerat` [i dându-i timp lui Dan s-o prind` din urm`.

– O s` te duc eu acas`, Maggie, spuse el hot`rât. Eute-am adus, eu te voi conduce \napoi. |mi pare rù c`te-am for]at s` faci lucruri pe care nu ]i le doreai... Acumlas`-m` s`-mi iau revan[a.

Maggie \l analiz` nelini[tit`. Nu voia s`-l insulte, darv`zu c` nu era cazul s`-[i mai fac` probleme. Dan p`reac` se calmase.

– Bine, accept` ea \n cele din urm`.Dup` ce-[i luar` la revedere de la gazde cerându-[i

iertare pentru plecarea timpurie [i invocând durerea decap a lui Maggie, cei doi pornir` spre cas`. Dan o escort`pân` \n fa]a u[ii de la intrare.

108 MILDRED DAVIS

– Sper s` te sim]i mai bine mâine. Noapte bun`,Maggie, spuse el calm s`rutând-o pe frunte.

– Nu, Dan, adio. {i mul]umesc pentru c` m-ai adusacas`.

– Nu, Maggie, nu adio, ci la revedere. R`mânem pri-eteni, mi-ai promis.

– Nu ]i-am promis nimic [i v`d c` nu se poate s`r`mânem prieteni. Accept` situa]ia.

– Dar ai idee cum m-am sim]it? \ntreb` el \ncordat.– Da, am idee [i te \n]eleg perfect, spuse ea privind \n

alt` parte. Adio, Dan.|nainte ca el s` poat` spune ceva, Maggie \nchise u[a

ferm \n urma ei. |n camera de zi, la televizor, se derulauspectacole cu focuri de artificii. Tocmai b`tuse miezulnop]ii [i \ncepuse un nou an. Un nou an gol, care trebuiaumplut cu ceva constructiv.

Pierderea lui Ian nu trebuia s` \nsemne sfâr[itul lumii,\[i spuse ea intrând \n camera de zi cu zâmbetul pe buze,pentru a nu-[i nec`ji mama.


Capitolul 8

– Bun`, Maggie.Vocea avea o not` vibrant`. Maggie ridic` privirile de

pe pantofii scumpi din fa]a ei, [i se opri \n ochii alba[triai lui Pat Hollis. Luat` prin surprindere, se holb` la eat`cut`. Apoi se \nro[i jenat`, \[i \ndrept` spatele, tu[i u[or[i spuse, amintindu-[i de bunele maniere:

– Bun`, Pat. {i tu cau]i solduri? Magazinele erau pline, \n luna ianuarie, de lucruri la

pre]uri reduse. Cele dou` femei se \ntâlniser` \ntr-unmagazin de pantofi.

– Da, dar nu [tiu de ce am venit aici. Mereu g`sescm`suri prea mari sau prea mici.

– {i eu am aceea[i problem`. Unori \mi pare r`u c`port o m`sur` comun`.

– Cam aici se opresc lucrurile comune \n cazul t`u,Maggie, remarc` Pat uscat. Ce mai face Ian?

– Presupun c` bine, r`spunse Maggie sim]ind notaacid` din tonul lui Pat [i privind-o la rândul ei ostil. N-amauzit s` fi p`]it ceva r`u.

– Hei, nu trebuie s`-]i sco]i ghearele. Eu [i Ian am ter-minat-o. Acum [tiu ce simte pentru tine. Nu trebuia s` m`min]i. Presupun c` n-a]i pierdut timpul.

– Pat, din p`cate nu l-am mai v`zut pe Ian dinainte deAnul Nou.

– De ce? \ntreb` Pat sincer uimit`. Ai fost plecat` din ora[?– Nu, am lucrat, ca de obicei. Dar biroul meu e la alt

etaj decât al [efilor. {i Ian este \nc` director. Eu nu suntdecât un simplu angajat.

– Haide, Maggie, nu m` prosti \n fa]`. Crezi c` suntcopil? Poate c` nu sunt la fel de inteligent` ca tine, darnici proast` nu sunt. Crezi c` nu mi-am dat seama de ceai rupt logodna cu Dan? Acum, c` [i Ian e liber, nu [tiu cev-ar mai putea opri. {tiu c` te vrea. De ce nu v-a]i v`zut?

– Nu te-am min]it, Pat. Ian nu m` vrea. Ar trebui s` m`crezi pe cuvânt. {i poate c` ar fi fost mai bine pentru to]idac` n-ai fi rupt logodna cu el.

– Dar, Maggie, am vorbit cu Ian \n ajunul Anului Nou...{tii ceva? Trebuie s` st`m de vorb`. Hai la o cafea. E cevace-mi scap`.

– Ce-]i scap`? – Hai, simt nevoia s`-mi odihnesc pu]in picioarele.Maggie se l`s` aproape târât` pân` la prima cafenea

din mall. Era curioas` s` afle cât mai multe despre Ian,dar nu de la Pat.


Se a[ezar` la o mas` retras` [i comandar` dou` cafele.– Fac eu cinste, spuse Pat. Oricum, \]i sunt datoare.Luat` prin surprindere, Maggie \ncerc` s` se relaxeze. – {tii c` am rupt logodna cu Ian, \ncepu Pat f`r` alt`

introducere. – Da, [tiu, replic` lini[tit Maggie amestecând zah`rul

\n cafeaua aburind`.– El nu voia s` se despart` de mine. A \ncercat s`-mi

aduc` tot felul de argumente, dar nu l-am ascultat. M-amsim]it r`nit` [i jignit` \n noaptea \n care a preferat s` seduc` la tine decât s` stea \mpreun` cu mine. {i a[a nevedeam destul de rar. Oricum, dup` ce m-am gândit maibine m-am decis s` v`d \n ce ape se scald` [i m-am dus s`-lv`d \n ajunul Anului Nou. Aveam de gând s` m` \mpac cuel, dac` m` mai voia. Doar c` el se r`zgândise. Spunea cè prea târziu. |i p`rea rù c` m` r`nise, dar nu mai voia s`se c`s`toreasc` cu mine. P`rea devastat, la fel ca \n searaaceea. L-am \ntrebat deschis dac` arat` a[a de rù dincauza ta [i el mi-a spus...

Pat ezit` [i Maggie \[i ]inu respira]ia emo]ionat` dincauza a ceea ce auzea.

– Mi-a spus: „Nu e din cauza ei”. {i a spus-o cu os`lb`ticie... Oh, n-am [tiut ce s` cred. Devenise foartefurios [i tensionat când i-am amintit de tine. Am renun]atla mândrie [i l-am \ntrebat dac` mai vrea s` se c`s`to-reasc` cu mine. {i-a acoperit fa]a cu mâinile, a t`cut mult`vreme, [i apoi mi-a spus c`-i pare rù, dar avusesem drep-tate \n leg`tur` cu tine. Mi-a spus c` n-avea sens s` ne

112 MILDRED DAVISgiannijollys

mai c`s`torim, pentru c` oricum nu m` iubea cuadev`rat. L-am crezut. Adev`rul i se citea pe fa]`. De fapt,a fost pentru prima oar` când l-am sim]it sincer fa]` demine. {i l-am apreciat pentru asta, de[i m-a durut [i m-amsim]it r`nit` \n orgoliu. {i acum tu spui c` nu l-ai maiv`zut... Nu mai \n]eleg nimic.

Maggie t`cu \ncercând s`-[i pun` gândurile \n ordine.Evenimentele luaser` o \ntors`tur` nea[teptat de bun`.

– Tu \n]elegi? \ntreb` Pat v`zând-o c` tace.– Poate c` vrea s` fie liber, suger` Maggie gânditoare.– Nu cred, scutur` Pat vehement din cap.– Tot ce pot s`-]i spun e c` pe mine nu m` vrea.– {i nici pe mine, spuse Pat, din ce \n ce mai confuz`.– Poate c` ar trebui amândou` s` ne c`ut`m iubirea \n

alt` parte. Tu ai pe cineva \n perspectiv`?– Se pare c` da, zâmbi Pat cochet. Nu se ridic` la

nivelul lui Ian Drake, dar e dr`gu], sensibil [i m` \n]elege.Nu g`se[ti milionari pe toate drumurile.

– Ce vrei s` spui?– Nu [tiai? Ian e milionar... Ei, poate nu multimilionar,

dar are foarte mul]i bani. {i când te gânde[ti c` a crescutla orfelinat!

– E orfan? \ntreb` Maggie surprins`, dându-[i seama c`f`cuse dragoste cu el f`r` s`-l cunoasc` deloc.

– Nu chiar. A fost abandonat. Abandonat... Ian a fost un copil p`r`sit... Lui Maggie

nu-i venea s` cread`. Bietul de el... De asta se temea oarede dragoste? Cât trebuie s` fi suferit!


– La ce vârst`?– Poftim?– La ce vârst` a fost p`r`sit Ian?– Nu [tiu, ridic` Pat din umeri. Niciodat` nu mi-a

povestit totul, exact. Dar [tiu c` st`tea la orfelinat de pe laopt-nou` ani. De ce te intereseaz`?

Opt-nou` ani? O vârst` la care copiii erau u[or impre-sionabili. Putea suferi din cauza sentimentului respin-gerii. Poate c` nu reu[ise s`-[i ierte niciodat` p`rin]ii.

– Maggie?O privi pe Pat, pierdut` \n gânduri, analizând impli-

ca]iile dintr-o nou` perspectiv`.– Spuneai c` a stat la orfelinat de pe la nou` ani... Pân`

la optsprezece ani?– De ce te intereseaz`? \ntreb` Pat u[or contrariat`. Da,

cred c` da. L-am \ntrebat odat` dac` a fost invitat deCr`ciun \n vreo familie. {tii c` se organizeaz` ac]iuni degenul `sta pentru orfani. Mi-a zis c` n-a vrut niciodat` s`se duc`.

Asta spunea multe. Probabil c` Ian \[i iubise mama, iarcând aceasta \l p`r`sise pierduse \ncrederea \n oameni.Fusese un copil traumatiat sentimental. Cu timpul,probabil c`-[i dezvoltase un sistem propriu deautoap`rare, alegând s` nu se mai implice afectiv \n nici orela]ie. Acum Maggie \n]elegea de ce el nu credea \niubire. Dac` ea ar fi reu[it s`-l fac` s` cread` din nou...

– Mul]umesc pentru cafea, Pat, spuse ea. Acum trebuies` plec. Mult noroc.

114 MILDRED DAVIS

Se ridic` repede de la mas`, se \mpiedic` de un scuan[i se lovi de mul]imea de oameni din mall, \n graba de aie[i \n strad`. Avea un singur gând – s` ajung` cât mairepede la Ian. Trecuser` aproape trei s`pt`mâni de laprima [i ultima vizit` pe care i-o f`cuse. Acum exista osperan]` [i nimic n-o mai putea opri.

Lu` un taxi [i \ncerc` s`-[i pun` gândurile \n ordine.Trebuia s`-[i st`pâneasc` emo]iile [i s`-l conving` pe Ians-o asculte. Cu siguran]` c` el avea s-o \ntâmpine cu osti-litate, ca data trecut`, dar acum cel pu]in [tia cauzasuferin]elor lui [i putea s`-l abordeze altfel.

Taxiul opri \n fa]a casei lui Ian. Maggie pl`ti cursa [icobor\. Era o diminea]` frumoas`. Alerg` pe alee [i nu seopri decât \n fa]a u[ii lui, unde sun` \ndelung. Nu-ir`spunse nimeni.

|n cele din urm`, dezam`git` [i frustrat`, se hot`r\ s`plece. Se \ntoarse pe c`lcâie [i d`du nas \n nas cu Ian.

– Bun`, Maggie, spuse el trecându-[i pungile cucump`r`turi \ntr-o mân` [i c`utând \n buzunar cheile.Te-am z`rit de la cap`tul str`zii.

– Da, am venit s`... Voiam s` stau de vorb` cu tine. O luase prin surprindere [i Maggie se emo]ionase la

vederea lui nea[teptat`. Ian descuie t`cut u[a [i o invit` s`intre.

– M` bucur c` ai venit, spuse el dup` ce \nchise u[a.Voiam s` discut cu tine ni[te probleme de serviciu.

Maggie r`mase u[or descump`nit`. Ian p`rea degajat.Era oare indiferent? {i de ce voia s` discute cu ea pro-


bleme de serviciu? Nu puteau vorbi despre asta la birou?Dar \[i aminti c` o v`zuse \nc` de la col]ul str`zii, [iprobabil c` avusese timp s`-[i compun` o figur`relaxat`.

– |mi place camera asta, spuse Maggie. Cred c` eminunat s` locuie[ti aici.

– Da. De fapt toat` casa e a mea, dar din nefericirefo[tii proprietari obi[nuiau s-o \nchirieze [i au\mp`r]it-o \n dou` apartamente. Dar nu m` deranjeaz`.|mi e suficient un singur apartament. Scuz`-m` unminut. Vreau s` duc cump`r`turile la buc`t`rie. Simte-teca acas`.

– Mul]umesc.Maggie se a[ez` pe fotoliu \ncercând s` nu se gân-

deasc` la prima vizit`. Ce se petrecea cu Ian? P`rea c`st`pânea perfect situa]ia. {i nu era deloc devastat, a[acum i-l descrisese Pat.

Maggie respir` adânc privind cu aten]ie mobilierul dinjur. |nc`perea era plin` de antichit`]i bine restaurate. Astaspunea ceva \n plus despre Ian – prefera lucrurile solide,durabile.

– Pot s`-]i ofer ceva de b`ut? \ntreb` el \ntorcându-sedin buc`t`rie.

– Nu, tocmai am b`ut o cafea cu... Pat Hollis.– Serios? \ntreb` el u[or sarcastic, f`r` s` i se mi[te nici

m`car un mu[chi de pe fa]`. V-a]i \mprietenit? – Nu. Ne-am \ntâlnit \ntâmpl`tor. Oricum, am avut o

discu]ie interesant`.

116 MILDRED DAVIS

Ian ridic` din umeri [i se a[ez` pe canapea. |[i pusepicioarele pe m`su]` \ntr-o atitudine relaxat` [i o privia[teptând.

Maggie se uit` la el \ntreb`tor.– {i ce a]i discutat a[a de interesant voi dou`? M`

\ndoiesc c` Pat a avut s`-]i spun` ceva. Dar presupun c`]i-a vorbit despre mine. De asta ai venit s` m` vezi, nu?Oricum, dac` tot e[ti aici, a[ vrea s`-mi cer iertare pentruie[irea emo]ional` de data trecut`. M-am purtat ca unm`gar. Sper c` asta nu va afecta rela]iile noastrecolegiale.

– Asta e rela]ia pe care ai ales-o tu, spuse ea acuzator. Zidul pe care Ian \l ridicase p`rea f`r` cusur. – Nu v`d de ce ar mai exista \ntre noi tensiuni.– Sigur c` nu, fu ea de acord cântându-i \n strun`. De

asta cred c` ar trebui s` avem o discu]ie onest`.– Maggie, pân` acum n-am fost cu tine decât...

deosebit de onest. – Din câte-mi amintesc mi-ai spus vehement c` ai dori-o

pe Pat \napoi dac` te-ar mai vrea.– Ai dreptate, replic` el calm, ridicând b`rbia, f`r` s`

clipeasc`. Dar dup` o analiz` mai matur`, mi-am datseama c` rela]ia noastr` n-ar mai fi mers. Pat e maladiv degeloas` pe tine. De[i mi-a vorbit de o reconciliere, \mi totamintea de tine. Iar o c`snicie pornit` cu suspiciuni nuduce nic`ieri.

Avea dreptate. Dac` Maggie n-ar fi aflat mai multe de laPat, poate chiar i-ar fi crezut ra]ionamentul lui Ian.


– Nu mi-ai spus c` ai fost abandonat de p`rin]ii t`i...– Ar fi trebuit? Nici tu nu mi-ai povestit nimic. {i nu-mi

amintesc s` m` fi \ntrebat ceva despre trecutul meu. – Dar trecutul meu nu mi-a afectat rela]iile ulterioare cu

oamenii. Ce ai tu \mpotriva dragostei, Ian? Chiar nu po]iavea \ncredere \n nimeni? De ce? Pentru c` mama ta nu te-aiubit [i a fost \n stare s` te abandoneze? \ntreb` ea insistent.

– Maggie, oft` Ian f`când o grimas` plictisit`, n-amnevoie de o psihanaliz` de amator. {tiu exact ce-midoresc de la via]`. Dac` Pat ]i-a spus o poveste lacrimo-gen`, las-o balt`. Nu mai sunt un copil [i a[ vrea ca to]i ceidin jur s` m` vad` a[a cum sunt \n realitate– un adult carea reu[it \n via]`. Hai, Maggie, \nceteaz` [i ia-o a[a cum e.S-a terminat. Singura rela]ie pe care mi-o doresc cu tine euna profesional`. E [i pentru binele t`u.

|n mod normal cuvintele lui Ian ar fi descump`nit-o [ipe cea mai hot`rât` femeie. Dar Maggie sim]i nevoia s`mai \ncerce \nc` o dat`. Pentru ultima oar`.

– Nu, Ian. Ascult`-m`. E ultima dat` când vin la tine.Mi-e greu s` accept ceea ce-mi spui, dar o fac, de[i amimpresia c`-]i ba]i joc de mine.

– Cum a[a?– Nu mi-ai r`spuns la toate \ntreb`rile.– Te ascult, spuse el \ncruci[ându-[i bra]ele la piept.

Ce vrei s` mai afli?– Vreau s` [tiu de ce te-a p`r`sit mama ta.– Hai s` fim serio[i, Maggie! Faci pe Sigmund Freud?

Nici m`car nu mi-am cunoscut mama. {i nu m-a p`r`sit,

118 MILDRED DAVIS

a[a cum crezi. Se pare c` avea probleme cu drogurile [iam fost un copil neglijat. Cei de la protec]ia copilului s-auautosesizat, m-au luat de lâng` ea, [i m-au internat \ntr-unorfelinat. Aveam vreo doi ani. Abia ie[isem din scutece.Nu-mi amintesc nimic despre mama mea. {i nici n-amavut ocazia s-o mai v`d ulterior. A murit din cauza uneisupradoze, când aveam vreo zece ani. {i s` [tii c` am fostdestul de mul]umit cu via]a de la orfelinat. Autorit`]ile aufost generoase cu mine [i eu nu le-am creat probleme.Asta-i tot.

– Dar ce s-a \ntâmpalt când aveai opt sau nou` ani?Privirile lui Ian devenir` impenetrabile. Era clar c`

Maggie lovise \ntr-un punct sensibil. – Am fost dat \n grija unei familii de englezi care nu

puteau avea copii.– {i te-au tratat ca pe propriul lor fiu?– Se poate spune a[a.– {i ei ce-au f`cut? Te-au dat \napoi, la orfelinat?– Au fost nevoi]i s` se \ntoarc` \n Anglia, spuse Ian

ridicându-se \n picioare [i p`rând c`-[i pierde r`bdarea.Lui Paul i s-a oferit o promovare...

Ian \ncepu s` se plimbe prin \nc`pere cu mâinile \nbuzunare.

– {i de ce nu te-au luat cu ei? insist` nemilosMaggie.

– N-aveau voie s` m` scoat` din Australia. Asta e legea.Mama n-a semnat actele de adop]ie. N-au avut de ales. Aufost nevoi]i s` m` lase aici.


Ba ar fi avut de ales. S` r`mân` cu Ian. Asta dac` l-ar fiiubit suficient de mult.

– A]i p`strat leg`tura?– Nu. Am impresia c` au fost avertiza]i s` \ntre-

rup` orice leg`tur` cu mine. {i a fost o idee bun`, nucrezi?

– Tu ar trebui s` [tii mai bine asta, Ian, spuse ea trist.– Ei, Maggie? Ai aflat toate detaliile. Te sim]i mai bine

acum? Nu, nu se sim]ea mai bine. De fapt se sim]ea mai

nefericit` ca niciodat`. Ian avea o traum` afectiv` [i nuvoia s` recunoasc`. {i, din nefericire, asta influen]aviitorul rela]iei lor. Dac` exista vreunul. Era clar c` Ian \[iera suficient sie[i, iar ea nu va reu[i niciodat` s`-i schimbeoptica.

Se ridic` \n picioare ca s` plece. Nu mai avea rost s`trag` de timp. Nu rezolva nimic a[a. Ian o conduse pân`la u[`. Maggie trecu pe lâng` el [i se opri o clip` \naintes`-i \ntoarc` spatele. Expresia lui era \mpietrit`. Maggieinspir` adânc [i vorbi din inim`, sperând s`-i ating` ocoard` sensibil`:

– Spuneai c` pentru tine totul s-a terminat. Dar eu nupot accepta asta. Sper s`-]i aminte[ti durerea [i goliciuneape care ai sim]it-o când te-au p`r`sit p`rin]ii t`i adoptivi.Pentru c` exact acela[i lucru \l simt [i eu acum. Singuradiferen]` este c` tu n-ai nici un motiv s`-mi \ntorcispatele. Tu ai ales s-o faci \n mod crud, deliberat [inemilos. Nu [tiu cum vei tr`i cu povara asta.

120 MILDRED DAVIS

El nu-i r`spunse, dar deveni palid. Inima luiMaggie tres`ri de fericire. |n sfâr[it \nregistrase unr`spuns.

– Nu! spuse Ian r`gu[it. Nu sunt ca ei... N-am vrut s`...Maggie ignor` protestul lui agonizant [i spuse:– Ar fi fost mai cinstit din partea ta dac` nu m-ai fi

s`rutat, dac` nu mi-ai fi r`spuns, dac` n-ai fi f`cutdragoste cu mine. Dar dup` ce mi-ai ar`tat ce-mi po]ioferi, mi-ai luat totul. Ar fi fost mai cinstit din parteap`rin]ilor t`i adoptivi dac` nu te-ar fi luat la ei acas`,[tiind c` nu-]i pot oferi totul. N-o s` mai deschid niciodat`subiectul rela]iei noastre, Ian, \]i promit. Dar de fiecaredat` când m` vei vedea la serviciu \]i vei aminti de sin-gur`tatea la care m-ai condamnat.

Apoi plec` \ncet, hot`rât, f`r` s` se mai uite \n urm`.Autocontrolul lui fusese serios zdruncinat, dar era nevoiede timp ca el s` digere cuvintele care d`râmaser` ziduldup` care se ascunsese. Maggie nu mai avea nimic def`cut. Decât s` a[tepte.

Capitolul 9

Zilele trecur` \ngrozitor de greu, f`r` s` primeasc` niciun semn de la Ian. Maggie munci pe rupte [tiind c` foartecurând trebuia s` se \ntâlneasc` cu el \n interes profe-sional. Lucra la campania publicitar` a unei companii deasigur`ri care voia s` promoveze o nou` strategie. Cadirector, Ian Drake trebuia s` apar` la \ntâlnirea pe careurma ea s-o aib` cu reprezentan]ii beneficiarilor. Abiaa[tepta s` vad` cât de rezervat se va purta cu ea atunci.

Se str`dui mult ca s` nu cad` \n depresie. Bert Oliveriar o acuz` de fanatism, dar Maggie n-avea chef de glume.Chiar se purta ca o conduc`toare de sclavi. Dar voia catotul s` ias` perfect.

Rhonda veni la ea \ntr-o zi, când \i era lumea maidrag`, amintindu-i de Ian.

– Ghici ce-am aflat! Linda mi-a spus c` Ian Drake ar firupt logodna cu Pat Hollis. Ce spui de asta?

Maggie ridic` din umeri \ncercând s`-[i p`streze ofigur` neutr`.

– E problema lui.– Nu e[ti bun` de bârfe, oft` Rhonda. Mie mi se pare cea

mai senza]ional` [tire a secolului. Linda mi-a spus c` IanDrake n-a mai pus-o s` sune la salonul de coafur` [i nici n-amai rugat-o s` comande flori. Asta spune multe, nu?

– Mda... replic` Maggie distrat`.– M` \ntreb de ce. Mi s-a p`rut c` se potrivesc. Pat

Hollis era o femeie frumoas`.Rhonda continu` cu specula]iile multe zile dup` aceea,

amintindu-i lui Maggie numele lui Ian Drake. Lipsa de interesafi[at` de ea n-o descump`ni pe Rhonda. Ca s` se apere,Maggie prefer` s`-[i petreac` pauzele de mas` \n afara cl`dirii.

Apoi fu nevoit` s`-i fac` fa]` lui Peter Cameron. Acum,[tiind c` se desp`r]ise de Dan, aten]iile lui erau din ce \nce mai neru[inate.

Când Maggie \i comunic` faptul c` putea s` stabileasc`o \ntâlnire cu reprezentan]ii companiei beneficiare, Peter\i oferi por]ia obi[nuit`.

– E[ti \n form`, drag`?– F` o pauz`, te rog, \l lu` Maggie peste picior.– Vai, ce r`ut`cioas` e[ti, drag`. Ce te-ai f`cut tu sin-

guric` zilele astea?– Am muncit, dup` cum se vede.– Ar trebui s` te mai relaxezi din când \n când. Ai avea

nevoie de o...– Las`-m`, Peter. N-am chef de tine acum.– Niciodat` n-ai, replic` el suav. Pentru cine te p`strezi?

Presupun c` pentru [efu’. Ai aflat c` s-a desp`r]it de buc`]icalui? Pun pariu c` nu l-ar deranja o t`v`leal` cu tine.


– De ce nu-i spui asta chiar domnului Drake, Peter?suger` Maggie palid` la fa]`. Spune-i s` m` sune. Cine[tie? Poate am noroc [i e interesat. {i tu mai las`-m`-npace. Nu vezi c` nu te suport?

– Vorbe[ti serios?– La care propozi]ie te referi?– La \ntâlnirea cu [efu’.– Sigur, r`spunse Maggie privindu-l \n ochi.– Ce târf` ieftin` e[ti! pufni Peter dezgustat.– Ieftin`?! ridic` ea o sprâncean`.– Pardon, de prim` m`rime, rectific` el.– Ca-n tot ce \ntreprind, replic` ea \ntorcându-i

spatele. |ntâlnirea era stabilit` pentru vineri diminea]`.

Maggie \[i petrecu toat` ziua de joi cu Bert, revizuind\ntregul plan al campaniei. Abia spre sear` se declar`satisf`cut`.

– Acum suntem gata, spuse ea.– Slav` Domnului! Dac` exist` unul. Nu [tiu cine te

oblig` s` fii atât de pedant`, Maggie. {tii bine c` nu veiavea de-a face cu profesioni[ti. Ce mi-ai ar`tat \ntr-o prim`faz` era mai mult decât suficient. Sau vrei s` participi lavreun concurs?

– Am fost chiar atât de \ngrozitoare? zâmbi vinovatMaggie.

– Hmmm, morm`i el. Cred c`-mi e[ti datoare cu vreodou` beri. Hai \n barul de la parter. E timpul s` m` felici]ipentru r`bdare. Pân` [i un câine trebuie gratificat dac`face ce i se spune. Ai fost o criminal` toat` s`pt`mâna.

124 MILDRED DAVIS

– Iart`-m`, Bert. Am fost o nesim]itoare.– Nesim]itoare? Eu nu ies \n baruri cu nesim]itoarele.

Dac` spui târf` a dracului, accept. |mi plac târfele aledracului. Ele dau farmec vie]ii. Hai s` bem [i s` fim aidracului cu to]i. Am auzit ni[te colegi bârfindu-te pe lacol]uri [i abia a[tept s`-i torn.

Maggie zâmbi. Bert era simpatic, dar acum n-avea chefde p`l`vr`geal`.

– Hai s` amân`m ie[irea, Bert. Te superi? S` fies`pt`mâna viitoare. Promit c` nu te las.

– Ce te fr`mânt`, Maggie? \ntreb` Bert privind-o cuaten]ie. Pentru c` nu e[ti emo]ionat` din cauza cam-paniei. {i la altceva nu m` pot gândi decât la b`rba]i.Regre]i c` te-ai desp`r]it de Dan?

– |n nici un caz, spuse Maggie râzând degajat. – Atunci? A ap`rut un nou b`rbat pe firmament?– Nu... Am o u[oar` depresie de \nceput de an.– Ei, atunci m` bucur c` nu Dan e motivul.Maggie ridic` o sprâncean` [i \ncepu s` adune hârtiile

de pe biroul lui Bert.– Arat` mult prea bine. Asta e problema b`rba]ilor

ar`to[i – sunt prea arogan]i [i se a[teapt` ca toat` lumeas` le cad` la picioare. Dar nu [tia cu cine are de-a face. Tu,Maggie, ai nevoie de un b`rbat care s` te aprecieze laadev`rata ta valoare. De cineva ca... Ian Drake, deexemplu.

Maggie aproape sc`p` hârtiile din mân` când \i auzinumele. Arunc` o privire rapid` spre Bert, sperând ca els` nu-i fi observat reac]ia.


– {i ce te face s` crezi c` Ian Drake mi s-ar potrivi?\ntreb` ea cu scepticism.

– {tii, Maggie, \ncepu Bert cu o \ncetineal` deliberat`,coinciden]ele pot fi uneori spectaculoase. De exemplu tu[i Drake. Amândoi a]i rupt logodna dup` petrecerea deCr`ciun. {i nu [tiu dac` ai observat, dar \n timp ce tu \]ib`teai capul cu campania publicitar`, el muncea pebrânci. Nu prea vi s-a f`cut sim]it` prezen]a prin firm` \nultimul timp. {i, curios, ambii a]i fost foarte serio[i \nultimul timp.

– N-am observat, r`spunse Maggie rece, scurt.– Dar eu da, spuse el dulce.– Bravo ]ie, i-o \ntoarse ea, intrigat` de perspicacitatea

lui Bert.– {i ce petrecere super a fost de Cr`ciun! Nici nu [tiu

cum am ajuns acas`. Dar \mi amintesc ca prin cea]` c` petine a avut grij` Ian Drake s` te conduc`...

– Bine! izbucni ea dându-[i seama c` nu mai avea senss` se prefac`. Ai dreptate. Dar acum las`-m` \n pace, Bert,te rog.

Privirile lui Bert se umplur` de compasiune. – |ntr-o bun` zi o s`-]i scot cu unghiile mele ochiul t`u

de artist, spuse ea. Hai, ne vedem mâine diminea]`. – |nc` o \ntrebare, Maggie, o opri el ridicând un deget

\n aer. De ce nu iei ini]iativa, \n loc s` a[tep]i?– Am luat-o, spuse ea zâmbind amar. {i am pierdut.

Voi vedea cât de mult când m` voi \ntâlni mâine cu el.– Unii b`rba]i sunt prea pro[ti, sau prea orbi ca s` vad`

ce pierd.

126 MILDRED DAVIS

– Ai dreptate, r`spunse ea sec. – Gre[esc eu vreodat`? brav` el.– N-am remarcat pân` acum.– Ce femeie admirabil`! oft` Bert. Capul sus, Maggie!

Mâine e o nou` zi [i dac` m` \ntrebi, spun c` tu e[ticâ[tig`toarea. El \nc` nu [tie ce a pierdut.

– Sper s` ai dreptate, prietene, spuse ea \ndreptându-sespre ie[ire.

Spera cu disperare ca Bert s` aib` dreptate. Ciudat, darnu o deranja c` el \[i d`duse seama de situa]ie. Bert eradiscret [i sensibil, \n ciuda atitudinii lui combative.

Maggie \ncuie dosarul \n dulap [i plec` acas`. Sta]ia deautobuz era plin` de oameni. Când veni autobuzul nureu[i s` prind` nici un loc pe scaun. Era \nghesuial`. Darnu se gândea la confort, ci la \ntâlnirea cu Ian Drake de adoua zi.

{oferul puse o frân` brusc` [i Maggie se lovi demânerul unui scaun. Se frec` pe burt` [i-[i aminti c`trecuser` trei s`pt`mâni de când trebuia s`-i vin`ciclul lunar. Nu mai putea pretinde c` e vorba de osimpl` \ntârziere. Fusese atât de sup`rat` \n ultimultimp \ncât uitase. Ar fi fost bine s`-[i fac` un test desarcin`.

Alung` gândurile negre [i, coborând din autobuz, con-tinu` s` se concentreze la ziua de mâine. Trebuia s` par`\ncrez`toare, puternic`...

|n noaptea aceea nu dormi bine. A doua zi aveacearc`ne vine]ii sub ochi. Repar` neajunsul cu mult fondde ten [i, când termin`, se declar` satisf`cut`.


Când ajunse la birou, Bert o \ntâmpin` cu o mul]imede complimente. Drept r`spuns Maggie \i zâmbi vag. Erateribil de emo]ionat`.

Arunc` o privire peste noti]e [i a[tept` \n camera deproiec]ii sosirea clien]ilor, f`r` s` i se citeasc` nimic pefa]`.

– Relaxeaz`-te, Maggie, o avertiz` Bert b`tând-o amicalpe um`r. Pari gata s` explodezi.

– N-am nimic! se r`sti ea iritat`.|n spatele u[ii \nchise se auzi un murmur [i Maggie \[i

ridic` privirile \ncordat`.Când Ian intr` \n \nc`pere \nso]itde doi b`rba]i, inima ei se opri \n loc. Dragostea pe carei-o purta o cople[i, radiindu-i \n priviri. Dar Ian nu se uit`la ea. Chiar [i atunci când f`cu prezent`rile, ochii lor nuse \ntâlnir`. Figura lui era impenetrabil`, tonul vociideta[at, [i manierele impecabile.

Maggie se dezumfl`. {i-ar fi dorit ca Ian s` se uite la eam`car o clip`. Dar el invit` clien]ii s` ia loc [i se a[ez` larândul lui f`r` s` par` c-o vede. Nici chiar atunci când orug` s` deruleze banda video nu o privi. Maggie nureac]ion` prompt. O clip` r`mase nemi[cat`.

– Pot s` derulez banda? \ntreb` Bert \ncet punându-i omân` pe um`r.

Ea d`du din cap. |nc` mai avea un strop de mândrie cas` p`streze aparen]ele profesionale. La \nceput vocea eisun` u[or tremurat, apoi din ce \n ce mai sigur`. {i pem`sur` ce clien]ii aprobau mul]umi]i, \ncrederea \n sine\i cre[tea. Când termin`, clien]ii \[i exprimar` satisfac]ia.Maggie le zâmbi automat.

128 MILDRED DAVIS

Ian t`cu. Se l`sase pe sp`tarul scunului, cu bra]ele\ncruci[ate la piept, [i nici m`car n-o privi.

– Ei, Drake, atâta timp cât domni[oara aceasta talen-tat` lucreaz` pentru tine, nu v`d de ce s` schimb`magen]ia de publicitate, declar` unul dintre b`rba]i.

– Domni[oara Tarrington ofer` \ntotdeauna satisfac]iegarantat`, spuse Ian zâmbind u[or.

Maggie sc`p` f`r` s` vrea un oftat de surpriz`nepl`cut`. O dureau spusele lui. Ian o s`get` cu privirile.

– Desigur, echipa cu care lucreaz` e pe m`sura talen-tului ei, ad`ug` el.

Maggie scutur` mâinile \ntinse cu pl`cere politicoas`\n timp ce mintea ei era torturat` de tot felul de gânduri.Satisfac]ie garantat`. O noapte de dragoste \i satisf`cuseoare nevoile lui Ian Drake?

Citise \n ochii lui vinov`]ia. Reu[ise oare s`-l fac` s` sesimt` vinovat? Poate, dar el tot nu se r`zgândise. Nicim`car nu putea s-o priveasc`.

|l privi conducând reprezentan]ii spre ie[ire. Ian plecadin nou din via]a ei [i nu se rezolvase nimic. R`mase \n\nc`pere singur` cu Bert. Se sim]ea ca [i cum ar fi purtatpe umeri \ntreaga povar` a lumii.

– Maggie? Vocea lui Bert p`rea plin ̀de \ngrijorare. Ea \l privi f̀ r ̀s -̀l

vad .̀ |[i duse instinctiv mâna la frunte \n timp ce obrajii i se albir .̀– Bert, eu...I se f`cea r`u. Câmpul vizual i se \ngust` [i \ncepu s`

vad` cercule]e colorate. Auzea ca prin cea]` vocea luiBert. Apoi c`zu.


– ... s-a obosit prea mult...– ... nu pot s` r`mân. O trimit pe Jane Carfield. Ai grij`

de ea.Era vocea lui Ian. Maggie se for]` s` ]ipe.– Nu, stai... spuse ea slab deschizând \ncet ochii.– Maggie? Acum te sim]i mai bine? \ntreb` Bert care se

aplecase asupra ei.– Da. Cred c` am le[inat, murmur` ea ridicându-se cu

greu \n coate. Bert o ajut` s` se a[eze pe scaun [i-i mas` umerii [i

ceafa. Jane Carfield intr` cu un pahar mare cu ap` rece. – Hai, bea asta, spuse Bert sus]inându-i ceafa. O s` te

ajute. Maggie se supuse nep`s`toare. Jane Carfield o privi cu

aten]ie [i a[tept` s` termine de b`ut.– O s` te sim]i mai bine, spuse femeia. {ezi câteva

minute. M` duc s` chem un taxi. Domnule Oliver, v` rogs-o \nso]i]i dumneavoastr` [i s` chema]i un doctor, dac` enecesar.

– Nu e nevoie, murmur` Maggie.– Sunt ordinele domnului Drake, domni[oar`

Tarrington. V` ve]i duce acas` cu domnul Oliver, spuseJane Carfield privind-o sever pe deasupra ochelarilor.

– Dac` a[a spune]i, se supuse Maggie, prea sl`bit` cas` protesteze.

Bert \[i lu` responsabilitatea \n serios, oferindu-ibra]ul [i sus]inând-o tot drumul. Când se a[ezar` pecanapeaua din spate a taxiului, Maggie \i arunc` o privireironic`.

130 MILDRED DAVIS

– Sunt o ratat`. {tii c` nu mi-a fost r`u...– Nu m` proste[ti pe mine, replic` Bert sec. Ar`tai ca

un mort când ai le[inat.– A fost o combina]ie nefericit`... N-am prea dormit, n-am

mâncat, eram emo]ionat`...– Dac` te consoleaz`, mie Ian Drake nu mi s-a p`rut

chiar indiferent când s-a \ntors [i te-a g`sit \ntins` pepodea. De fapt, pot spune c` [i-a pierdut controlul. A\njurat ca un birjar [i p`rea c` se simte vinovat de stareata.

– Dar ]i-a spus de ce s-a \ntors? \ntreb` ea interesat`.– Nu, dar e evident c` s-a \ntors dup` tine. – Crezi c`... Maggie se opri [i oft`. Ea \[i dorea dragostea lui Ian, nu

voia s`-l fac` s` se simt` vinovat.– Dup` experien]a mea, destul de bogat` \n obser-

varea caracterelor umane, a[ spune c` nu l-ai pierdut,Maggie, fata tatei. Poate c` mai \ncearc` s`-]i reziste dinmotive obscure, dar \nc` mai ai putere asupra lui,crede-m`.

– Sper s` ai dreptate.– {tii bine c` nu m` \n[el niciodat`, spuse el strângân-

du-i mâna \ncurajator. Cred c` a[ fi fost un bun vizionar.Maggie se relax` [i se sprijini de sp`tarul canapelei,

zâmbind satisf`cut`. – A[a te vreau, draga mea. Ochii t`i sunt frumo[i când

scânteiaz`. S` nu mai la[i vreodat` vreun b`rbat s` teaduc` \n halul `sta.

– Nu mi se mai poate \ntâmpla a doua oar`, oft` ea.


|nchise ochii [i se relax`. Bert t`cu plin de tact, l`sând-os` se gândeasc` \n lini[te la ale ei. Când taxiul opri \n fa]acasei sale, Maggie insist` ca Bert s-o lase s` se descurcesingur`. Dar el nici nu vru s` aud`. O conduse pân` \nfa]a u[ii, iar ea \i mul]umi pentru sprijin.

Dup` ce r`mase singur`, Maggie se duse direct \n dor-mitor, \[i scoase hainele, \[i puse o rochie de cas` [i seb`g` \n pat. Stomacul o durea de foame, parc` i se lipisede spate. Dar starea aceea nu avea s` mai dureze multdac` era \ns`rcinat`.

Poate c` din cauza asta le[inase, realiz` ea speriat`. Dar\nc` nu se sim]ea preg`tit` s` se gândeasc` la o eventual`sarcin`. Se gândi \n schimb la Ian. Ce bine ar fi fost dac`Bert ar fi avut dreptate. {i dac` era a[a cum \i spusese el,probabil c` Ian o va suna \n dup`-amiaza aceea. Ar fi fostperfect dac` ar fi c`utat-o.

Ca r`spuns, telefonul \ncepu s` sune. Maggie se ridic`\n grab` [i puse mâna pe receptor, cu inima b`tând s`-isparg` pieptul.

– Alo? Domni[oar` Tarrington?Era vocea lui Jane Carfield. – Da, eu sunt, r`spunse ea dezam`git`. – Domnul Drake m-a rugat s` v` sun s` verific dac` v`

sim]i]i mai bine. Ce s`-i comunic?– Da]i-mi-l la telefon ca s`-i spun personal, replic` ea amar. Jane Carfield pufni nemul]umit`.– Domnul Drake e foarte ocupat, domni[oar`. – Atunci spune]i-i c` dac` e atât de preocupat de starea

mea, s` m` sune personal.

132 MILDRED DAVIS

– Domni[oar` Tarrington, evident nu v` sim]i]i bine,spuse Jane Carfield scor]os. Dar se pare c` nu v` mai echiar atât de r`u. Nu cred c` domnul Drake trebuie s` semai deranjeze.

– Nu, s` nu cumva s`-l deranj`m pe domnul Drake,f`cu Maggie sarcastic. El nu vrea s`-[i asume nici oresponsabilitate. Nu putem s`-l \mpov`r`m... cu persoanamea insignifiant`... ad`ug` ea dup` ce auzi clicul \ntreru-perii leg`turii.

Jane Carfield probabil c` se scandalizase. Dar luiMaggie nu-i p`sa. Secretara lui Ian putea s` cread` ce voiadespre ea.

I se puse un nod \n gât [i, cu lacrimi \n ochi, ]ip` \nreceptorul din care se auzea tonul:

– Puteai s` discu]i personal cu mine! Crezi c` nu meri-tam o vorb` bun` din partea ta?

|n ciuda \ncuraj`rilor lui Bert, Maggie \[i d`dea seamac` nu mai are nici o [ans`. N-avea sens s` mai spere. Odurea prea tare. |i venea s-o sune pe secretara lui Ian [i s-oroage s`-i transmit` un mesaj din partea ei. Dar probabilc` Jane Carfield ar fi considerat-o nebun` [i, oricum, pân`la urm` nu i-ar fi transmis lui Ian decât c` ea se simte maibine.

Golul din stomac \i reaminti faptul c` nu mâncasenimic \n ziua aceea. Se târ\ pân`-n buc`t`rie [i deschisefrigiderul. N-o tenta nimic.

Deodat` sim]i nevoia s` ias` din cas`. Parc` se sufoca.Se duse \n dormitor, trase repede pe ea o pereche deblugi [i un tricou, \[i lu` geanta [i ie[i val-vârtej pe u[`.


Bert avea dreptate. Nu trebuia s` se mai lase vreodat`doborât` de vreun b`rbat. {i, ca s`-l mai uite pe IanDrake, se decise s` colinde prin magazine.

Maggie profit` de ziua liber` [i se plimb` prin câtevagalerii de art`, dejun` singur` \ntr-un restaurant intim,apoi se hot`r\ s` cumpere ceva apetisant [i pentru acas`.Intr` \ntr-un supermarket [i cump`r` somon afumat,pateu de ficat, produse de patiserie fran]uze[ti [i o sticl`de vin bun. Masa pe care avea de gând s-o preg`teasc` \nseara aceea nu era potrivit` pentru un bolnav, dar sim]eanevoia s` se r`sfe]e pu]in.

Trecând pe lâng` o farmacie \[i aminti c`-i \ntârziaseciclul [i se gândi c` n-ar fi r`u s` cumpere un test desarcin`. N-avea sens s` se prefac`. |i era team` s` nu fir`mas \ns`rcinat`.

Se \ntoarse acas`, \[i preg`ti o cin` delicioas`, se uit`pu]in la televizor \n timp ce b`u câteva pahare de vin,apoi se duse la culcare.

Adormi repede, dar avu un somn agitat, plin de viseciudate.

A doua zi de diminea]`, cum se trezi, citi instruc]iunilede pe testul de sarcin` [i a[tept` ner`bd`toare rezultatul\n timp ce citea Sydney Morning Herald.

Apoi totul se pr`bu[i \n jurul ei. Testul ie[ise pozitiv.Acum nu mai avea nici o \ndoial`. Era \ns`rcinat`. R`masedus` pe gânduri mult` vreme, \ntrebându-se ce s` fac`.Purta \n pântece copilul lui Ian Drake, iar acesta nu maivoia s` aud` de ea.

134 MILDRED DAVISgiannijollys

Capitolul 10

Se str`dui s` r`mân` calm`, [i se duse la buc`t`rie s`-[ifac` un ceai. Ceaiul era recomandat oamenilor afla]i \ntr-ostare de [oc. Bine, n-ar fi trebuit s` fie [ocat` pentru c` \nnoaptea aceea nu folosise nici o m`sur` de precau]ie.Acum trebuia s`-[i pun` \n ordine gândurile.

M`car dac` Ian i-ar fi ar`tat vreo urm` de interes. Dar,ca s`-[i lini[teasc` con[tiin]a, o pusese pe secretara lui s-osune, ca s` afle cum se simte. Era clar c` nu mai voia s`aib` de-a face cu ea. Nu putea s` se duc` la el [i s`-i deavestea. Ar fi spus c`-l [antajeaz`.

Dar ea nu voia decât dragostea lui. {i dac` n-o puteaavea? Avea copilul lui. Dumnezeule, copilul lui Ian Drake!

Soneria o sperie. Se \ncrunt` \ntrebându-se cine puteafi sâmb`t`, la ora unsprezece diminea]a. De luni de zilen-o mai vizitase nimeni \n afar` de Ian [i Pat.

Alerg` la u[` plin` de speran]`. Deschise cu mâinitremurânde [i v`zându-l pe Dan zâmbitor \n prag, sim]ic`-i cade cerul \n cap.

giannijollys

– Bun`, Maggie! o salut` acesta jovial. – Bun`, ce cau]i aici? \ntreb` ea nepoliticos. – Ce-ar fi s` m` invi]i mai \ntâi \n`untru? Vin de

departe.– Te rog... spuse ea f`cându-i loc s` intre. Vrei o cea[c`

de ceai? Tocmai am f`cut unul pentru mine.– Sigur. Mul]umesc, Maggie.– Nu trebuia s` vii aici, Dan, spuse ea intrând \n

buc`t`rie [i turnându-i o cea[c` de ceai din ibric. |]i pierzitimpul degeaba, ]i-am mai spus.

– Poate c` da, poate c` nu, specul` el. Pe cine te a[tep-tai s` vezi când mi-ai deschis u[a?

– Nu m` mai a[tept la nimic, oft` ea sprijinindu-se dechiuvet` cu bra]ele \ncruci[ate la piept [i b`rbia ridicat` \nsemn de \nc`p`]ânare. {i tu ar trebui s` faci la fel ca mine.Totul s-a terminat \ntre noi. Nu are sens s` mai \ncerciceva.

Dan ridic` o sprâncean` [i spuse:– Maggie, au trecut [ase s`pt`mâni de când ne-am

desp`r]it [i nu mi se pare c` e[ti mai fericit` ca \nainte. Defapt ar`]i chiar foarte r`u. Ce-ar fi s` te scot undeva, \nora[, la un restaurant? Ca prieteni – f`r` presiuni saucondi]ii. Dac` vrei vorbim numai despre vreme, dar hai s`ne ]inem de urât unul celuilalt.

– N-are sens, Dan, scutur` ea din cap.– N-am venit pân` aici ca s` am de unde s` m` \ntorc.

Nu-]i cer decât s` iei masa cu mine. Fii generoas`,Maggie.

– Nu pot.

136 MILDRED DAVIS

– Nici m`car o or` sau dou`? Ce r`u poate s`-]i fac`? |]ipl`cea s` stai de vorb` cu mine, insist` el zâmbindtentant.

Maggie \l privi \ngrijorat`. F`cuse o gre[eal` c`-lprimise \n cas`. Nu mai aveau despre ce s` vorbeasc`, iar\n ziua aceea ea chiar n-avea chef de nimic, darmite deprezen]a lui. Oricum, se str`duia din r`sputeri s` r`mân`politicoas`.

– Te rog s`-]i bei ceaiul [i s` pleci, Dan, spuse ea. N-aresens s` mai r`mâi.

Ochii lui Dan scânteriar` o clip` de furie, apoi rede-venir` zâmbitori.

– Nu fi rea, Maggie. Am petrecut clipe frumoase \mpre-un`, spuse el punându-[i mâinile pe umerii ei. {i maiputem petrece.

Acum, când Dan se apropiase de ea, Maggie sim]i c`mirosea a whisky.

– Ia-]i mâinile de pe mine, Dan, spuse ea pe un tonamenin]`tor. Nu m` po]i face s` m` r`zgândesc.

– Nu?Maggie recunoscu dorin]a arz`toare din ochii lui [i se

\nfior` nepl`cut. Dan \ncerc` s-o ia \n bra]e [i ea \l\mpinse.

– Cu asta nu-mi dovede[ti nimic, spuse ea str`duindu-ses`-[i p`streze calmul. Las`-m` \n pace.

– E[ti a mea, gemu el neputincios.– Ba nu! exclam` ea ferindu-se de gura lui insistent`.

Opre[te-te, Dan. E o prostie. Ai b`ut [i te por]i ca unm`gar.


– O s` te fac s` fii a mea, spuse el ignorând-o.Mânile lui se strânser` \n jurul ei posesiv. Maggie

\ncerc` zadarnic s`-l \ndep`rteze. Apoi el o prinse cu omân` de p`r [i o oblig` s`-l s`rute. Maggie se zb`tu [i Dan\i rupse c`ma[a cu mâna r`mas` liber`.

– Nu! ]ip` ea [ocat`. Las`-m`-n pace, sunt \ns`rcinat`!– Poftim? \ntreb` el prostit.– Am spus c` sunt \ns`rcinat`, repet` ea cu satisfac]ie,

v`zându-i reac]ia. N-am fost [i nu voi fi niciodat` a ta, a[ac` las`-m`-n pace.

– Târf`... murmur` el oripilat. M-ai ]inut atâtea luni deprost [i cum ne-am desp`r]it te-ai aruncat \n patul primu-lui venit. Sau m-ai \n[elat? Ai jucat pe dou` fronturi?Adev`rul e c` ar fi fost cam ciudat s` te c`s`tore[ti cumine purtând copilul altuia. Târf` ce e[ti!

Maggie \[i strânse c`ma[a rup` la piept, privindu-l cuun zâmbet satisf`cut.

– Nu trebuie s` te obose[ti s` te acoperi, spuse el.Nu-mi murd`resc eu mâinile cu tine, acum, dup` ceam aflat ce fel de femeie e[ti. Sper s` putreze[ti \niad!

Spunând acestea, Dan se r`suci pe c`lcâie [i p`r`siapartamentul ca o vijelie, trântind u[a \n urma lui. Maggietremura din tot trupul. Capul \i vâjâia [i o durea fa]a. |[itrecu mâna peste buze [i v`zu sânge. |ncerc` s`-[i p`strezemintea limpede.

Comportamentul violent al lui Dan fusese nea[teptat.Noroc c`-i trecuse prin cap s` spun` c` e \ns`rcinat`. Cuasta reu[ise s`-i clatine \ncrederea \n sine.

138 MILDRED DAVIS

Se duse la baie [i se privi \n oglind`. O ro[ea]` dea-supra ochiului drept prevestea apari]ia unei vân`t`iserioase. Deschise robinetul [i-[i sp`l` fa]a. Rana de pebuz` nu era adânc`, dar p`rea destul de urât`.

Maggie decise s` se \ntind` pu]in \n pat ca s` selini[teasc`. Tocmai se \ndrepta spre dormitor, când sun`telefonul. Ridic` receptorul f`r` chef, dar gândindu-se c`poate era Ian, \i reveni pu]in dispozi]ia.

– Maggie? – Bun`, mam`, r`spunse ea cu voce tremurând`. – ... de ce n-ai venit acas`, drag`? A trecut aproape o

lun` de când...Deodat` Maggie sim]i c` le[in` din nou. – Mam`, [opti ea \necându-se \n lacrimi... mam`, te

rog s` vii la mine... Am nevoie de tine. Te rog... Nu pot s`vin acas`.

– Maggie, drag`, dar ce-ai p`]it? M` sperii...– Nu pot s`-]i spun acum. Te rog, vino!– O s` iau primul tren, decise mama ei rapid. Acum

culc`-te pu]in. {i, indiferent despre ce e vorba, rezolv`mnoi. Vrei s`-]i aduc ceva?

– Nu. Vino doar tu.– Nu te \ngrijora, draga mea, sosesc.Maggie puse receptorul \n furc` [i se târ\ pân`-n dor-

mitor unde se urc` \n pat [i se strânse ghem, cugenunchii la gur`. Plânse mult, cu dezn`dejde. Ajunsesela cap`tul disper`rii. Totul \i mergea prost. Ian n-odorea. Dan o dispre]uia. Era \ns`rcinat` [i nu [tia ce s`fac`.


Dar venea mama ei. Poate ea o va ajuta \ntr-un fel. Erasingura fiin]` care-o iubea. Ostenit` fizic [i psihic, adormi\n cele din urm`, cu obrajii uzi de lacrimi.

La un moment dat fu smuls` din cea]a binecuvântat` \ncare se cufundase, de un zgomot enervant. Maggie\ncerc` s`-l ignore. Zadarnic. Cineva suna insistent la u[`.Probabil c` sosise mama sa.

Maggie se târ\ din pat pân` la u[`. Arunc` o privire \noglinda de pe hol. Avea gura umflat` [i o vân`taie dea-supra ochiului drept. Probabil c` o va speria pe mama ei,dar n-avea sens s` se ascund` fa]` de ea.

Oft` [i deschise u[a.|n fa]a ei st`tea Ian Drake. O clip` interminabil de lung`

\nghe]`. Dup` [ocul ini]ial, pe chipul lui ap`ru oroarea. Inimalui Maggie tres`ri, ne[tiind cum s`-i interpreteze reac]ia. Apoi\[i d`du seama c` el se speriase când \i v`zuse fa]a lovit`.

– Maggie... murmur` el alarmat \ntinzând mâna ca s-omângâie. Dumnezeule, ce-ai p`]it?

Ea \[i acoperi fa]a cu mâinile [i-i \ntoarse spatele. – Nu, [opti ea rug`tor. – Maggie...Vocea lui era plin` de compasiune. O lu` pe dup`

umeri tandru [i o conduse \n camera de zi, unde o ajut`s` se a[eze pe canapea.

– Nu fi sup`rat`, te rog... Trebuia s` te v`d. Dar nu m`a[teptam s` te g`sesc a[a...

Ian oft` cu disperare. Lui Maggie \i era fric` s`-lpriveasc`. Nu [tia ce avea de gând. Oare o va respinge dinnou? |i era team` s`-l implore s` r`mân`.

140 MILDRED DAVIS

Apoi \l sim]i \ndreptându-se u[or spre ie[ire.Disperat`, strig` dup` el:

– Ian!El se \ntoarse \n loc.– Nu pleca, [opti ea rug`tor.– Nu plec nic`ieri. Am l`sat u[a deschis`.Maggie oft` u[urat`. Ian venise s-o vad`. De ce oare?

Era ner`bd`toare s` afle, dar \i era team` s`-l \ntrebe. Nuvoia s`-[i mai fac` speran]e de[arte.

Ian se \ntoarse [i-[i trase un scaun \n fa]a ei. Era atât deaproape \ncât \i putea distinge toate nuan]ele culoriiiri[ilor lui.

– Ce-ai p`]it? \ntreb` el blând.Maggie \l privi nesigur`.– Nimic, spuse ea \ncurcat`. Pare mai r`u ca-n reali-

tate. Dar... N-am [tiut c` vei veni la mine. Mai ales dup`ce ieri... Credeam c` e mama. Trebuie s` soseasc`...

– Maggie, zise el \ndurerat, spune-mi ce-ai p`]it. Ar`]ide parc`...

– N-am nimic, serios, evit` ea s`-i r`spund`.– Cum nimic?! Te-a v`zut un doctor?– Nu. De ce? Nu-i nimic grav. Mi-am zgâriat pu]in buza.

Nu face din asta un cap`t de ]ar`, Ian. M` faci s` m` simtprost.

– Ai sunat-o pe mama ta, spuse el frecându-[isprâncenele [i p`rând c` \ncearc` s`-[i adune gândurile.

– Da. Aveam nevoie de cineva... M` sim]eam...– Cine a dat \n tine?


|ntrebarea lui t`ioas` cerea un r`spuns clar. Ea \i evit`privirile, dar nu reu[i s` se gândeasc` la o minciun`plauzibil`. Când se uit` la el, buzele \i tremurar`.

– Nu vreau s` vorbesc despre asta, murmur` ea.– S` sun la poli]ie?– Nu! – De ce nu? \ntreb` el nelini[tit.Trebuia s`-i spun` adev`rul.– Dan, zise ea simplu.Aerul se \nc`rc` de tensiune. Ian strânse pumnii pân` i

se albir`. V`zându-i furia nest`pânit`, Maggie se gr`bi s`-idea mai multe explica]ii.

– A venit la mine azi-diminea]` [i am sc`pat situa]ia desub control. Era beat, l-am enervat [i s-a dat la mine.

– Nemernicul, murmur` el \nveninat. De ce, Maggie?Ea oft` sim]indu-se din ce \n ce mai nefericit`.– Voia s` ne \mp`c`m [i nu accepta s`-l refuz.– Te-a... violat? \ntreb` el privind-o cu team` ameste-

cat` cu groaz`.– Nu, r`spunse ea repede.– Dar a \ncercat! explod` el.– Nu, pe cuvânt. A fost vina mea. Nu trebuia s` spun... Era

b`ut [i n-am vrut s`-l las s` m` s`rute... i-am spus c` m-amculcat cu un alt b`rbat [i... Pe el nu l-am l`sat niciodat` s`se ating` de mine. S-a sim]it r`nit [i n-a mai [tiut ce face.

– Asta e tot ce i-ai spus, Maggie?Nu \ndr`zni s`-l priveasc` \n ochi. Era nesigur` pe ea.

Trebuia s` evite un r`spuns nesincer.

142 MILDRED DAVIS

– De ce ai venit aici, Ian? \ntreb` ea cu voce firav`.– Eram \ngrijorat din cauza ta, replic` el lini[tit.– |ngrijorat?! râse ea amar. Sigur, n-o mai aveai pe Jane

Carfield la dispozi]ie. Ce p`cat! Puteai s-o rogi pe ea s`verifice.

– Sim]eam nevoia s` te v`d, spuse el ignorându-i sar-casmul.

Inima lui Maggie \ncepu s` bat` nebune[te. Era ceva \nexpresia lui... }inându-[i respira]ia \ntreb`:

– De ce?– Trebuia s` aflu, spuse el cu o figur` chinuit`. Nu

puteam s` ignor faptele. M-a chinuit o \ntrebare, mai alesde ieri, când ai le[inat. Maggie, erai virgin` [i n-am luatnici o m`sur` de precau]ie...

Ian se opri, nereu[ind s` mai continue. Maggie [tia ceva urma [i sim]i cum, de groaz`, i se scurge sângele dinvene.

– E[ti \ns`rcinat`?Ea \l privi cu ochii mari, prea \nsp`imântat` ca s`

r`spund`.– E[ti \ns`rcinat`!– Da, [opti ea.El gemu neputincios, acoperindu-[i fa]a cu palmele. – Dar nu trebuie s`-]i faci griji, spuse ea repede. Nu

trebuie s`-]i asumi responsabilitatea. Eu am vrut-o, nu? Tum-ai avertizat – o singur` noapte. Eu am fost de vin` c`nu te-am crezut. Voiam s` m` iube[ti. M-am ag`]at de tine,Ian. Nu eu ]i-am spus, tu m-ai \ntrebat...


Cum el t`cea, [i nici m`car nu \ndr`znea s-o priveasc`,Maggie explod`:

– Oh, pleac`! Pleac`! Las`-m`-n pace! Nu mai suporttortura asta.

El se ridic` \n picioare, dar \n loc s` se \ndreptespre u[`, se apropie de ea. Printre lacrimile care-i\nce]o[au privirile, Maggie \l v`zu \ntinzând mâinile cas-o ia \n bra]e. Emo]iile o cople[ir`. Nu mai [tia ce s`cread` [i reac]ia ei fu instinctiv`. Se retrase speriat` [iexclam`:

– Nu m` atinge! Nu-]i pas`. Nici m`car n-ai putut s`vorbe[ti cu mine. Ai pus-o pe secretar` s` m` sune. Numi-ai adresat nici m`car un cuvânt! Nu mai vreau nimic dela tine, m` auzi? Nimic! E[ti liber s` faci ce vrei, e[ti libers` pleci. Nu m` atinge!

Era un ]ip`t de disperare. |ncerc` s`-l loveasc`, darel o cuprinse \n bra]e cu blânde]e [i reu[i s-opotoleasc`. Maggie \[i l`s` capul pe um`rul lui [i\ncepu s` plâng` \nceti[or. El o mângâie pe spate\ncercând s-o calmeze.

Maggie voia s` nu se mai desprind` din \mbr`]i[arealui. O accept` \n t`cere, [tiind c` pân` la urm` el tot vapleca. N-o iubea.

– Acum las`-m`, Ian, spuse ea desprinzându-se dinbra]ele lui. Ai fost dr`gu] cu mine. N-o s` m`pr`bu[esc.

Mândria ascuns` din vorbele ei \l impresion` pe Ian,care o strânse din nou \n bra]e.

144 MILDRED DAVIS

– Maggie... Dumnezeule... oft` el cu disperare. Ei \i venea s`-l roage s` nu-i spun` nimic, decât s-o

iubeasc`, dar deja \[i c`lcase prea mult pe inim`. |i sim]iatingerea mângâietoare p`r.

– Maggie, m` ascul]i? \ntreb` el rug`tor. – Da, te ascult, murmur` ea moroc`nos, anticipând ce

avea el s`-i spun`.Nimic bun.El o ajut` s` se a[eze pe canapea [i, luându-i mâinile

\ntr-ale sale, privind-o cald \n ochi, \ntreb`:– Pot s`-]i aduc ceva? Un ceai cald? – Nu, mul]umesc. N-am nevoie de nimic. Te ascult,

Ian.El \[i \ndrept` spatele [i \ncepu s`-[i frece nelini[tit

palmele una de cealalt`.– N-aveai de gând s`-mi spui, nu?– Cum puteam? \ntreb` ea amar. Ai fi spus c` te [anta-

jez. Nu-mi e[ti dator cu nimic.Ian \[i trase un scaun \n fa]a ei [i, mângâindu-i obrajii,

oft` [i spuse:– Am zis o mul]ime de prostii... Dintr-un instinct

de autoap`rare. Eram obsedat de ideile mele precon-cepute despre via]`. |mi pare r`u c` te-am l`sat s`treci singur` prin iadul `sta. Nu [tiu cum s`-]i spun...Mi se pare c` dac`-]i cer iertare nu e destul. Dar \mipare sincer r`u, Maggie. Te rog s` m` crezi. {tiu c` amfost un nemernic. {i ieri... de neiertat, spuse eltrecându-[i nelini[tit degetele prin p`r. Pân` ieri nu


m-am gândit la consecin]e... Dar tu... trebuie s` tegânde[ti ce vrei s` faci cu sarcina, Maggie. E copilulnostru...

Cuvintele lui o z`p`cir` complet pe Maggie. Lucrurileluaser` o \ntors`tur` total nea[teptat` [i nu [tia cum s`reac]ioneze.

– |n]eleg, [opti ea. {i ce crezi c` ar trebui s` fac, Ian?– Maggie, indiferent ce salariu câ[tigi sau cât de inde-

pendent` e[ti, un copil nu poate fi crescut cum trebuie deo mam` singur`. Ar fi mai bine pentru tine, pentru copils`... Eu v-a[ putea asigura un trai \ndestulat... dac` aiaccepta s` te c`s`tore[ti cu mine.

– S` m`... c`s`toresc cu tine!Ce f`cea Ian? O cerea \n c`s`torie? Nu-i venea s`

cread`. {i de ce? Dintr-un sim] al datoriei? Nu voia ca pro-priul lui copil s` aib` o via]` nefericit`, a[a cum avuseseel?

Soneria strident` o f`cu s` tresar`, smulgând-o dintorentul de gânduri. Maggie \i arunc` lui Ian o privire\ncurcat`, apoi se ridic` [i se gr`bi spre u[a de la intrarespunând:

– E mama.Din nefericire sosirea mamei sale era total inoportun`.

Dar dac` Ian era hot`rât s-o ia de nevast`, \[i va men]inepropunerea. {i Maggie avea nevoie de timp ca s`cânt`reasc` implica]iile.

Ame]it`, uit` c` avea fa]a r`nit` [i deschise u[a.

146 MILDRED DAVIS

Capitolul 11

– Slav` Domnului! exclam` mama ei. |ncepusem s`-mifac griji c`... Vai, Maggie!

Ea \[i privi \ncurcat` mama. Apoi \[i aminti c` nu ar`taprea bine.

– Hai, intr`, spuse Maggie repede, dorind s` câ[tigetimp \nainte s`-i dea explica]ii.

|i lu` bagajul din pragul u[ii, apoi o trase de mânec` [io zori \n`untru.

– Vai, drag`, biata ta fa]` frumoas`! se v`it` FayTarrington luându-[i obrajii \n palme. Ce Dumnezeu....

Se opri brusc v`zându-l \n camera de zi pe Ian, care seridicase \n picioare ca s-o \ntâmpine.

– Doamn` Tarrington, spuse el pe un ton curtenitor,\ntinzând mâna dreapt`, eu sunt Ian Drake.

– Drake? repet` Fay f`când leg`tura. Oh, da, domnuleDrake, dumneavoastr` sunte]i [eful agen]iei la carelucreaz` Maggie, nu? Sau m` \n[el?

– Nu v` \n[ela]i, doamn`, spuse Ian zâmbind.– Atunci de ce...?– Mam`, las` asta. Relaxeaz`-te pu]in.– Draga mea, dar tu ce-ai p`]it la fa]`? Ai avut un acci-

dent la serviciu?– Nu. Mi s-a \ntâmplat azi-diminea]`, \nainte s` m`

suni. De asta eram sup`rat`.... Ian a trecut pe la mine, caprieten.

– Aha! f`cu Fay Tarrington m`surându-l pe Ian Drakedin cap pân`-n picioare. Credeam c` m-ai rugat s` vin latine pentru câteva zile...

– Exact, mam`. M` bucur c` ai putut s` vii. |]imul]umesc, spuse ea s`rutând-o pe obraz [i strângând-oafectuos \n bra]e.

– Maggie, vrei s` duc bagajul \n dormitor? interveniIan.

– Da, te rog.Fay Tarrington \l privi curioas` pe Ian [i apoi arunc` o

privire \ntreb`toare spre Maggie.– Vrei o cafea sau un ceai, mam`? \ntreb` ea ab]inân-

du-se s` zâmbeasc`. – Mi-ar prinde bine o b`utur` cald`. O cafea, te rog.– Ian, cafea?– Da, te rog, spuse Ian \ndreptându-se spre dormitor

cu bagajul \n mân`.Deci inten]iona s` mai r`mân` [i nu p`rea deranjat de

venirea mamei ei. Maggie intr` \n buc`t`rie. FayTarrington, o urm` cu o privire plin` de \ntreb`ri [inelini[ti.

148 MILDRED DAVIS

– Maggie, ce se petrece aici? \ntreb` ea [optit. {i fa]a ta!Arat` \ngrozitor! Mi-am f`cut griji din cauza ta. Trebuia s`vii \n weekenduri acas`...

– Iart`-m`, mam`. N-am vrut s` te \ngrijorez. Deocamdat` nu putea s`-i explice mare lucru, pentru

c` nici ea nu [tia cum st`teau lucrurile. – {i ce caut` Ian Drake aici? Pân` acum nu mi-ai spus

c` sunte]i prieteni.– El este b`rbatul despre care-]i vorbeam, mam`,

spuse ea repede.Fay Tarrington \l v`zu pe Ian ap`rând [i se gr`bi s` ias`

din buc`t`rie.– Maggie, de ce nu stai lini[tit`? \ntreb` el. Las`-m` pe

mine s` fac cafeaua.– Nu, mul]umesc. Mam`, ]ine-i tu companie lui Ian

pân` termin eu aici.– Bine, spuse Fay Tarrington privindu-l pe Ian suspi-

cios. Veni]i, domnule Drake. A[ vrea s` stau pu]in devorb` cu dumneavoastr`.

Lui Maggie i se strânse nepl`cut stomacul. Din tonulmamei sale, p`rea c` voia s`-l ia la \ntreb`ri.

Cei doi se retraser` \n camera de zi. Ian se a[ez` pefotoliu, iar Fay Tarrington pe scaunul opus.

– Am aflat de la Maggie c` sunte]i logodit [i c` urmeaz`s` v` c`s`tori]i cu o femeie dr`gu]`, deschise mama eispinosul subiect.

– Singura femeie dr`gu]` cu care urmeaz` s` m`c`s`toresc, doamn`, este fiica dumneavoastr`, r`spunseIan calm [i direct.


Inima lui Maggie tres`ri [i se gr`bi s` termine depreparat cafeaua ca s` nu piard` nici un cuvânt din con-versa]ie.

– Ei, domnule Drake... \ncepu Fay \ncercând s`-[ip`streze sângele rece.

– Ian.– Trebuie s` recunosc – m-a]i luat total prin sur-

prindere.– |mi pare rù. Dar e mai bine s` v` spun de la \nceput

care sunt inten]iile mele, ca s` pute]i \n]elege situa]ia. – Ei, dar nu v` cunosc, domnule Drake, [i nu pot

\n]elege situa]ia.– E foarte simplu!Amândoi \ntoarser` capetele spre Maggie, care inter-

venise hot`rât [i nea[teptat \n discu]ie.– Mam`, trebuie s`-]i spun ceva, pentru c` mai

devreme sau mai târziu vei afla. Sunt \ns`rcinat`. Ian vreas` se c`s`toreassc` cu mine pentru c` \i port copilul. |mipare rù, dar a[a stau lucrurile.

Figura lui Fay Tarrington exprima \ngrijorarea. – {i cealalt` femeie? \ntreb` ea nelini[tit`.– Am rupt logodna cu Pat la câteva zile dup` ce Maggie

a rupt logodna cu Dan, explic` Ian precis. Atunci amcrezut c`-mi doresc doar s` fiu liber, dar mi-am dat seamac` m-am \n[elat.

– E[ti sigur de asta, Ian? \ntreb` Maggie tìos. Nu crezic` e prematur s` te legi de un copil nen`scut? Cine [tie?Poate c` nu voi reu[i s` duc sarcina pân` la cap`t.

150 MILDRED DAVIS

– Maggie!Exclama]ia scandalizat` a lui Fay o f`cu pe Maggie s` se

\nro[easc`. Se \ntoarse \n buc`t`rie, ru[inat` de ie[irea ei,neinten]ionând s`-[i cear` iertare. |nc` nu putea uitaclipele de suferin]` la care o supusese Ian.

A[ez` ce[tile de cafea pe o tav`, cu mâiniletremurânde, [i intr` \n camera de zi cu buzele strânse,t`când cu \nc`p`]ânare. Mama ei \i arunc` o privire \ngri-jorat` \n timp ce Maggie se a[ez` pe marginea canapelei.Dac` Ian voia s-o cear` \n c`s`torie trebuia s-o conving`c` inten]iile lui erau serioase.

– Domnule Drake, \ncepu Fay Tarrington, \ntotdeaunaam considerat c` apari]ia unui copil nu e un motiv seriospentru o c`s`torie solid`. Ave]i sim]ul onoarei, ceea ce v`ridic` foarte mult \n ochii mei, dar dac` acesta e singurulmotiv pentru care vre]i s` v` c`s`tori]i cu fiica mea...

– Nu e singurul motiv, doamn` Tarrington, o asigur`el calm, dar e singurul \n care crede Maggie. Felul \n carem-am purtat cu ea pân` acum e regretabil. Din nefericirenu pot schimba trecutul. Sper s` m` revan[ez fa]` de eape viitor.

– |n cazul \n care va exista un viitor, interveni Maggiet`ios. Nu face presupuneri, Ian. |nc` n-am spus da.

– {tiu c` te-am r`nit profund, spuse el privind-o tan-dru. {tiu c` ai toate motivele s` m` respingi, dar nuvorbesc despre ra]iune, Maggie, ci despre nevoie. B`nu-iesc c` acum crezi c` sunt ultimul b`rbat de care ainevoie. Dar \]i cer s`-]i aminte[ti ce mi-ai spus acum câte-


va s`pt`mâni. S`-]i aminte[ti ce am tr`it amândoi acumcâteva s`pt`mâni. A fost ceva unic [i special. |n ciuda ego-ismului meu prostesc nu po]i nega ceea ce am tr`it \mpre-un`. Avem nevoie unul de cel`lalt. Vom fii p`rin]ii copilu-lui pe care l-am conceput \mpreun` fie c` ne place saunu... Po]i s` spui da, Maggie. Aici, de fa]` cu mama ta,putem \ncepe s` ne facem planuri de nunt`.

– A[a, pur [i simplu! pufni Maggie plin` de resenti-mente. Te a[tep]i s` accept ca [i cum nimic nu s-ar fi\ntâmplat. Ieri nici nu puteai s` stai de vorb` cu mine [iazi vrei s`-]i accept propunerea de c`s`torie. Ai dreptate,ridic` ea tonul. Am toate motivele s`-]i respingpropunerea. {i am mari rezerve s`-mi doresc s` deviiso]ul meu. E bine c`-]i aminte[ti de noaptea „aceea”. Esingura \n care m-ai f`cut fericit`. Nu sunt chiar atât dedisperat` \ncât s` m` c`s`toresc cu un b`rbat care nu m`dore[te pe mine la fel de mult ca [i pe copil.

– Copilul... insist` el. Sunt tat`l lui [i eu... te doresc petine, Maggie. Tot ce ]i-am spus pân` ieri a fost minciun`.Am \ncercat s` m` lupt cu tine, cu sentimentele pe caremi le trezeai. Dar nu mai pot, nu mai vreau. Spune-mice-]i dore[ti, [i-]i voi da.

– Chiar atât de mult \nseamn` un copil pentru tine,Ian? \ntreb` ea, impresionat` de vehemen]a cu carevorbea.

– Fericirea ta \nseamn` [i mai mult pentru mine.– De când? \ntreb` ea scuturând din cap

ne\ncrez`toare.

152 MILDRED DAVIS

– De când mi-am dat seama cât de prost sunt s`-]iresping dragostea.

Tonul lui sincer [i ochii lui implorau o [ans`. Maggievoia s`-l cread`, avea nevoie s`-l cread`. Dar \i era team`.O privi rug`tor pe mama sa, dar Fay Tarrington se uita cuaten]ie la Ian.

– Mam`?Mama ei o privi cu simpatie, dar Maggie era prea confuz`

ca s`-[i exprime \ndoielile care-i asaltau sufletul. Ridic`neputincioas` din umeri. Fay Tarrington se ridic` \n picioare[i se apropie de ea. O strânse u[or de um`r pe Maggie [i,când o privi, ochii i se umplur` de dragoste [i \n]elegere.

– Doar tu [tii dac` po]i g`si resurse s`-l ier]i, Maggie,[opti ea. Dar \mi amintesc ce mi-ai spus de Cr`ciun. Acumel se \ntoarce la tine. Nu te pot for]a s` iei o decizie. Credc` e mai bine s` m` duc la un film [i s` v` las pe amândois` v` rezolva]i singuri conflictul. Bine?

– Bine, mam`. Dar te vei \ntoarce, da?– Desigur, zâmbi Fay Tarrington cald. Voi veni s`-]i

preg`tesc cina [i s` te bag \n pat. De asta-s f`cute mamele.– Mul]umesc, mami, [opti Maggie strângându-i mâna,

plin` de recuno[tin]`.Fay Tarrington se \ntoarse spre Ian care se ridicase \n

picioare. – Am \ncredere c` nu o vei mai r`ni din nou pe fiica

mea, domnule Drake. Impresia mea despre tine nu eimportant` acum, dar pari un b`rbat onorabil [i cred c` oiube[ti sincer.


– V` mul]umesc pentru \ncredere, doamn`Tarrington, r`spunse el grav.

Apoi o conduse la u[` [i se \ntoarse la Maggie. Ea nuse clintise din loc. |i era team` de ceea ce sim]ea, de ceeace auzea. |[i sprijini coatele de mas` [i-[i l`s` fruntea \npalme. |l privi pe Ian plin` de resentimente, apropiindu-se.P`rea nesigur pe el [i asta o f`cea s` se simt` mai bine.Oare el renun]ase la zidul pe care-l ridicase \ntre ei doi?Sau doar \i arunca o privire de pe metereze?

– Maggie... murmur` el neputincios, atingându-i p`rulm`t`sos.

Ea se retrase [i \l privi \n ochi, dorindu-[i atât de multede la el, dar sim]indu-se incapabil` s`-i cear` ceva.

O ridic` cu blânde]e \n picioare, apoi \ncet, atent s` nu\ntâmpine rezisten]`, o \mbr`]i[` cu tandre]e. Maggie nuse \mpotrivi. St`tea \n bra]ele lui dorindu-[i ca el s`-ir`spund` nevoilor, dar având prea pu]in` \ncredere [isperan]`.

– Maggie... [opti el \n p`rul ei mângâindu-i obrajii. {tiuc` ]i-e greu s` m` crezi acum, dup` ce te-am respins deatâtea ori, atât de brutal [i categoric. {i mie mi-a luat multca s`-mi dau seama ce vreau cu adev`rat. Dar acum [tiu,Maggie. Te iubesc atât de mult. Am nevoie de tine maimult decât po]i avea nevoie de o fiin]` uman`. E adev`rat,\mi doresc copilul. Dar pe tine te doresc [i mai mult. Num` simt \mplinit f`r` tine.

Cuvintele lui erau ca un drog dulce care-i \mb`tainima.

154 MILDRED DAVIS

– Te rog, Ian, \ncerc` ea s`-i reziste, nu sunt chiar a[ade proast`. Te-ai descurcat foarte bine [i f`r` mine deAnul Nou.

– Nu, Maggie, mi s-a frânt inima, recunoscu el. Te-amdorit dintotdeauna. De când te-am respins ultima oar`am trecut printr-un iad. De zeci de ori am vrut s` m`\ntorc la tine [i s`-mi cer iertare. Dar m` st`pâneam.Credeam c` n-am nevoie de dragoste. Nu-mi place s`fiu vulnerabil, Maggie, dar nu mai suport singur`tatea,nu mai suport s` nu te am. |n ultimele dou` s`pt`mâniam crezut c` m` ur`[ti pentru c` te-am f`cut s` suferiatât. Meritam s` fiu urât de tine, dar ieri... când aile[inat...

|[i trecu nelini[tit degetele prin p`rul ei, \ncercândparc` s` se conving` c` era vie.

– Oh, Dumnezeule! Cât \mi doream s` te iau \n bra]e[i s` am grij` de tine! Dar [tiam c` te r`nisem destul [ide aceea te-am l`sat \n grija altora. Nu credeam c` maisupor]i s` te ating. Am rugat-o pe Jane Carfield s` tesune ca s` vad` dac` te sim]i bine. Mi-era team` c` mie\mi vei \nchide telefonul. {i azi... Azi n-am mai rezistat.Eram hot`rât s`-mi \ncerc [ansa, s` m` folosesc de toateargumentele – de copil, de orice – ca s`-mi accep]ipropunerea. Am fost egoist, Maggie, dar jur c` voi faceorice s` te recâ[tig, dac` m` la[i. Spune-mi c` nu e preatârziu!

Rug`mintea disperat` era ca un ecou al sufletului ei. |nacel moment Maggie sim]i c`zând [i ultimul zid de rezis-


ten]`. |[i lipi palmele de pieptul lui, sim]indu-i b`t`ilerepezi ale inimii. {tia c` respirau \mpreun`. Oft` plin` demul]umire [i se ghemui la pieptul lui.

– Nu trebuie s`-mi recâ[tigi dragostea, Ian, mur-mur` ea fericit`. E a ta. A a[teptat de mult doaracceptarea ta.

Sim]i cum inima lui tresare. Apoi degetele lui \imâgâiar` obrajii orbe[te, parc` asigurându-se c` eadev`rat ceea ce tr`ia. O privi ne\ncrez`tor, cu mirare,fericire [i u[urare.

– Maggie, e[ti cea mai bun` fiin]` pe care am cunoscut-ovreodat`. O s` am grij` de tine toat` via]a mea.

Era atâta emo]ie profund` \n vorbele lui \ncât Maggienu mai avu nici o \ndoial`. Ian o iubea! |i zâmbi din totsufletul, cuib`rindu-se la pieptul lui. El o ridic` \n bra]e [ise a[ez` pe canapea.

– O s` am grij` de tine, Maggie, continu` el. |]i promit.Trebuia s` fiu aici, al`turi de tine, azi-diminea]`, ca s` nulas s` ]i se \ntâmple nimic.

– Nu mai conteaz`. Acum e[ti aici...– O s` ne c`s`torim cât de curând posibil, declar` el

ferm.– Da, fu ea de acord, atât de fericit` \ncât era incapa-

bil` s` mai adauge ceva.– Vrei un inel de logodn` elegant?– Nu neap`rat, zâmbi ea. Te vreau doar pe tine. Dar

cred c` trebuie s-o \ntreb`m [i pe mama. S-ar sim]iexclus` dac` nu i-am cere p`rerea.

156 MILDRED DAVIS

– Sper s-o câ[tig [i pe mama ta.– O vei câ[tiga. Ea nu-[i dore[te decât fericirea mea. {i

s` m` vad` m`ritat`. {i s`-i fac nepo]i. – Le vom avea pe toate, Maggie... Doamne, cum m` vei

putea ierta?– S` uit`m trecutul, Ian, spuse ea s`rutându-l. Nu

vreau s` mai pierd nici o clip`. Vreau s` fim ferici]i toat`via]a. La urma urmei suntem st`pânii ei, \l tachin` Maggie.

– A[a e, zâmbi el. Doi piranha \ntr-un acvariu. Vomface un cuplu de pomin`.

– A[a e!– E[ti magic`, vr`jitoarea mea minunat`, declar` el.{i magic` era [i dragostea dintre ei, care pulsa vie [i

\mp`rt`[it`.

Sfâr[it


giannijollys

un cuplu de pomina - carti de dragoste pdf gianninajollys · 2018. 5. 28. · un cuplu de pomin~ 7....

Documents