INTERVENII COGNITIV-COMPORTAMENTALE N TERAPIA

DE CUPLU I A FAMILIEI

Amfiana Gherman Psiholog clinician. Psihoterapeut specialist

Doctor in psihologie

AmfianaGherman@gmail.com

Asociaia de Psihoterapii Cognitive i Comportamentale din Romnia

Principii generale n terapia cognitiv-comportamental% a

problemelor de cuplu

43% din cupluri divoreaz% n primii 15 ani de c%s%torie, iar probabilitatea de a eua i n cazul unei a doua c%s%torii fiind i mai mare (Bramlett i Mosher, 2002) Aproximativ jum%tate din vizitele f%cute de pacieni la cabinetele psihoterapeuilor se datoreaz% problemelor de cuplu i de familie dintre consumatorii de psihoterapie, cei ce au participat la terapie de familie au fost cel mai puin satisf%cui (Seligman, 1995)

Explicaii?

Modelul ABC comportamental

Antecedente Comportament Consecinte

Controlul stimulilorAngajamentul

Planificarea activitilor

ntririPedepseExtinciaPauza

Contractul

Modelul ABC cognitivEveniment

prezent, trecut sau imaginat

Filtre de percepie/

interpretare a evenimentelor

Reacii:

EmoiiComportamente

FiziologiceRealitatea extern% se reflect% prin filtrul personal

Tipuri de gnduri

Inferene cu privire la realitate Evalu%ri cu semnificaie personal% Scheme cognitive

Schemele cognitiveSchemele implic% elemente organizate ale reaciilor i experienei trecute ce formeaz% un set relativ logic i persistent de cunotine, capabil s% ghideze percepia i evalu%rile urm%toare Potrivit lui Young, terapia focalizat% pe schem% combin% elemente din curentele cognitiv-comportamentale, teoriile ataamentului, structurii globale, relaiilor obiect, constructiviste i psihoanalitice, ntr-un model de tratament bogat i conceptual unificator. (Young et al., 2003) - sistem de psihoterapie aplicabil indivizilor cu tulbur%ri de personalitate. Cnd se aplic% pe cupluri i familii, terapia abordeaz% temele principale care reflect% dinamicile relaiei. Ajut% pacienii s% neleag% conflictul i tiparele de interaciune disfuncional% ce contribuie la problemele relaiei.

Scheme cognitive care pot influena relaiile

Teama de abandon/ instabilitate. Relaiile cu ceilali sunt percepute ca fiind instabile. Persoanele cu aceasta tr%s%tur% mai accentuat% au senzaia c% persoanele importante din viaa lor nu vor continua s% fie acolo pentru ei (ex. vor muri sau vor fi p%r%sii pentru cineva mai bun). Nencrederea n ceilali. Convingerea c% cei din jur i vor r%ni, umili, mini, nela, tr%da dac% li se ofer% posibilitatea s% o fac%. Deprivarea emoional%. Convingerea c% nevoile proprii de conexiune emoional% cu ceilali nu vor fi adecvat satisf%cute (ex, nevoia de afeciune, de a fi ascultat i neles, nevoia de protecie sau de a se baza pe cineva).

Sentimentul de inferioritate/ ruine. Senzaia de a fi mai puin valoros, r%u, viciat, bun de nimic i convingerea c% ceilali ar manifesta respingere dac% i-ar vedea adev%rata fa%. Izolare social%. Sentimentul de a fi diferit/%, de a nu se putea integra n grupuri sociale. Dependena. Sentimentul de a nu reui rezolvarea responsabilit%ilor zilnice f%r% ajutorul celorlali (decizii practice, financiare, activit%i noi, etc.). Teama de a nu fi r%nit/% fizic (accidente, crime, catastrofe naturale), de a nu se mboln%vi, de a nu nnebuni (pierderea controlului emoional i mental).

Sentimentul de superioritate. Credina c% persoana este ndrept%it% la circumstane speciale (regulile majorit%ii nu i se aplic% de fiecare dat%) pentru c% are anumite calit%i care o deosebesc de ceilali. Accent pus pe succes, faim%, putere. Uneori lips% de empatie fa% de ceilali. Auto-control diminuat. Dificult%i n a controla frustrarea inerent% pentru realizarea aciunilor necesare atingerii obiectivelor proprii. Reglarea deficitar% a propriilor emoii i impulsuri. Evitarea conflictelor, disconfortului sau a responsabilit%ii. Subjugare. A fi sub controlului celorlali pentru c% persoana se simte constrns%, de team% s% nu piard% afeciunea sau suportul altora (si/sau teama de r%zbunare, sau teama de a nu fi p%r%sit/%). Poate ap%rea reprimarea dorinelor i a nevoilor proprii sau reprimarea emoiilor (n special furia). Apar comportamente pasiv-agresive, izbucniri de furie, simptome somatice sau retragerea temporar% a afeciunii fa% de ceilali.

Nevoia de aprobare. Dorina de obinere a recunoaterii sau valid%rii din partea celorlali pentru a se simi valoros/oas%, n siguran%. Stima de sine este dependent% de reaciile celorlali i nu de p%rerile proprii. Uneori apare o preocupare excesiv% fa% de statut social, bani sau succes i prin urmare se pot lua decizii neautentice/nesatisf%c%toare, pentru a obine aprecierea celorlali.

Pesimism, negativism. Focalizarea pe aspectele negative ale vieii (ex., durere, pierderi, dezam%giri, conflicte, tr%dare, etc) i minimalizarea aspectelor pozitive. Atept%ri frecvente ca lucrurile s% mearg% prost n multe domenii din viaa personal% i profesional%. Teama intens% de a nu face greeli, de a nu pierde totul, de a nu fi umilit/%. ngrijor%ri, indecizii frecvente.

Standarde rigide, criticism crescut. Credina c% trebuie ndeplinite standarde (interne) foarte nalte, de obicei pentru a evita ruinea sau lipsa de aprobare din partea celorlali. Sentimentul de presiune continu% i critica exagerat% a propriei persoane i/sau a celorlali. Se manifest% prin perfecionism (nevoia de a face lucrurile perfect, atenie foarte mare la detalii, sub-evaluarea nivelului de performan%), reguli rigide (morale, sociale, religioase) i preocuparea exagerat% fa% de timp i eficien%. Eec. Convingerea c% persoana nu va reui sistematic n mai multe arii ale vieii (de ex, coal%, carier%, relaii), c% este inferior/oar% celorlali (ex., mai puin atractiv/%, inteligent/%, talentat/%).

Auto-sacrificiul in favoarea celorlali. ndeplinirea nevoilor celorlali prin amnarea propriilor recompense, pentru a-i scuti pe ceilali de durere sau pentru a avea o imagine mai bun% n ochii proprii sau a celorlali. Sensibilitate foarte accentuat% la suferina celorlali. Pot ap%rea resentimente ca urmare a faptului c% propriile nevoi nu sunt satisf%cute.

Inhibiia emoional%. Reinerea de la aciuni, discuii sau exprimarea spontan% a sentimentelor, de multe ori pentru a nu fi criticat sau nu a pierde controlul asupra impulsurilor. Cele mai comune situaii pot fi: inhibiia furiei, a afeciunii i emoiilor pozitive, focalizarea pe raionalitate i ignorarea sentimentelor.

Diminuarea sinelui. Implicarea n relaii cu persoane semnificative (ex. unul dintre p%rini) n detrimentul dezvolt%rii depline a propriei individualit%i. Sentimentul de a fuziona cu ceilali i de a nu avea o imagine clar% a propriei identit%i sau direcii.

Focalizarea pe pedeaps%. Convingerea c% oamenii ar trebui pedepsii foarte dur pentru greelile pe care le fac. Tendina de a fi furios/oas% i intolerant/% cu ceilali (inclusiv cu propria persoan%) care nu ndeplinesc anumite standarde. Dificultatea de a ierta altora sau siei anumite greeli, de a accepta imperfeciunea uman% sau de a considera circumstanele atenuante.

Inferena arbitrar%. A trage concluzii n lipsa dovezilor, de exemplu, p%rinii a c%ror adolescent% ajunge acas% cu o jum%tate de or% mai trziu dect ora stabilit% ajung la concluzia, Sigur, iar%i face ceva!

Abstraciunea selectiv%. Informaia este luat% n afara contextului, i anumite detalii sunt evideniate n timp ce alte informaii importante sunt ignorate. De exemplu, un b%rbat a c%rui soie i r%spunde ntreb%rilor cu un singur cuvnt deduce, Este furioas% pe mine.

Suprageneralizarea. Un incident izolat sau dou% pot servi drept o reprezentare a situaiilor similare, care au sau nu o leg%tur%. De exemplu, atunci cnd un p%rinte refuz% cererea copilului s%u de a iei cu prietenii, copilul conclude, Nu m% lai s% fac niciodat% nimic.

Erori n interpretarea realit%ii

Personalizare. Evenimentele externe sunt atribuite propriei persoane n cazul n care dovezile sunt insuficiente pentru a ajunge la o concluzie. De exemplu, o femeie care i vede soul c% mai adaug% sare n mncare crede, Nu-i place cum g%tesc.

Gndire dihotomic%. Experienele sunt codificate n alb sau negru, un total succes sau un total eec. Acest lucru este cunoscut i sub numele de gndire alb sau negru. De exemplu, atunci cnd un so reorganizeaz% un dulap iar soia sa contest% poziionarea unuia dintre lucruri, soul se gndete n sinea sa, Nu este niciodat% mulumit% de ceea ce fac.

Etichetarea. Identitatea unei persoane este prezentat% pe baza defectelor i greelilor f%cute n trecut, iar acestea sunt l%sate s% o defineasc%. De exemplu, greeli consecutive sau continue n prepararea mesei, o soie se gndete, Nu sunt bun% de nimic, n loc s% recunoasc% ct de minor% este greeala sa.

Vedere n tunel. Uneori partenerii de cuplu v%d doar ceea ce vor s% vad% sau ceea ce este n concordan% cu starea lor de spirit. Un b%rbat care este de p%rere c% soia sa face oricum numai ce vrea o poate acuza c% ia o decizie bazat% numai pe motive egoiste.

Explicaii eronate. Acesta este un tip de gndire pe care partenerii l dezvolt% n perioadele de stres, presupunnd automat c% soul sau soia are un motiv alternativ negativ n spatele inteniei sale. De exemplu, o femeie i spune, Este foarte dr%g%stos deoarece vrea o favoare din parte mea.

Citirea gndurilor. Acesta este darul magic prin care poi s% i dai seama la ce se gndete o alt% persoan% f%r% a avea nevoie de ajutorul comunic%rii verbale. Unii soi ajung s% pun% intenii ruinoase unul pe seama celuilalt. De exemplu un b%rbat se gndete n sinea sa, tiu ce i trece prin minte; crede c% nu tiu ce pl%nuiete.

Dac% ceva e cerut, nu mai e veritabil?

Distorsiunea consta n credina c% un lucru trebuie s% fie ntodeauna spontan pentru a fi veritabil. O parte din facilitarea unei relaii s%n%toase este reprezentat% de abilitatea partenerilor de a-i spune nevoile chiar dac% asta nseamn% s% fie structurat% ca o coregrafie.

Diferene n exprimarea emoiilor

Pe lng% modul n care un individ tr%iete emoiile, m%sura i modalitatea prin care el sau ea le exprim% fa% de alii poate afecta semnificativ calitatea relaiei de cuplu i familie. In timp ce unele persoane i reprim% exprimarea, altele i exprim% sentimentele n mod necenzurat. Posibili factori n exprimarea nereglat% a emoiilor pot fi experienele din trecut...

Diferene de gen Nu este deloc neobinuit ca femeile s% se simt% mai confortabil dect b%rbaii cu privire la exprimarea emoiilor i importana pe care le-o acord% (Brizendine, 2006). Prin urmare, credinele legate de modul n care ar trebui exprimate emoiile sunt foarte importante n relaii. In plus, mai exist% i problema lipsei abilit%ii adecvate de exprimare a acelor emoii pentru anumii indivizi, mai ales dac% nu au f%cut acest lucru n trecut. Incapacitatea de a intra n contact cu propriile emoii, cu ceea ce tr%iesc n acel moment i ncorporarea acestor senzaii interne ntr-o afiare extern%, toate acestea pot nsemna un adev%rat handicap pentru unii b%rbai.

Spirala negativit%iiGottman (1994) a ajuns la concluzia c% o dispoziie negativ% iniiaz% proces%ri cognitive negative, care duc apoi la o orientare selectiv% asupra evenimentelor negative. Pornind de la aceast% orientare a ateniei, se dezvolt% interpret%ri negative care duc la expectane negative legate de viitorul relaiei. Dispoziia negativ% are tendina s% influeneze memoria prin distorsionarea interpret%rilor i aducerea aminte a unor situaii sau evenimente negative. Spirala negativit%ii n care intr% multe cupluri i familii atunci cnd trec printr-o perioad% cu dificult%i emoionale, i poate predispune la a-i aduce aminte de interaciunile negative care au avut loc n detrimentul celor pozitive.

Abordarea cognitiv-comportamental% n terapia familiilor

Cerinele ntr-un cuplu sau ntr-o familie pot deriva din trei surse majore: (1) caracteristicile fiec%rui membru (de ex. o familie trebuie s% fac% fa% depresiei unui membru), (2) dinamica relaiei (de ex. membrii unui cuplu trebuie s% rezolve sau s% se adapteze la diferenele existente n nevoile amndurora de exemplu, atunci cnd unul este axat pe realiz%ri i carier% iar cel%lalt se concentreaz% pe apropiere i intimitate) i (3) caracteristicile mediului interpersonal (de ex. rude nevoiae, un ef exigent) i al celui fizic (de ex. violena n cartier sau izolare rural%).

Interpretarea greelilor celuilaltScuze contextuale? Sau trasatura de caracter?

Standarde. ValoriTeoria schimbului social Homens (1961) Costurile vs beneficiile relatiei

"Contul" experienelor pozitive John Gottman a descris schimbul marital sub forma modelului contului bancar, n care investiiile pozitive f%cute n timp susin cuplul n cazul non-reciprocit%ii situaionale (Gottman, Notarius, Gonso i Markman, 1976). Aceste rezultate servesc drept fundament n ncurajarea cuplurilor de a crete rata schimbului comportamental pozitiv, n timp ce scade rata schimbului comportamental negativ.

Scheme despre relaiiIndivizii menin dou% seturi separate de scheme despre familii: (1) o schem% a familiei cu privire la experienele pe care le-au tr%it p%rinii n familiile lor i (2) scheme cu privire la familii n general, sau ceea ce Schwebel i Fine (1994) denumesc o teorie personal% a vieii de familie. Experienele i percepiile fiec%rei persoane deriv% din contribuia pe care a avut-o familia sa n formarea unei p%ri din schema pe care o are despre familia curent%. Aceast% schem% este, de asemenea, influenat% de evenimentele care au loc n cadrul relaiilor de familie curente.

Familia de provenien% a fiec%rui partener dintr-o relaie joac% un rol crucial n formarea schemei curente mp%rt%it% de familie (Dattilio, 1993, 1998, 2001). Credinele dezvoltate n cadrul familiei fiec%rei persoane pot fi, fie contiente, fie dincolo de contientizare, i indiferent dac% sunt sau nu exprimate n mod explicit, ele contribuie la schema de familie comun%. De multe ori, schemele legate de relaii nu sunt clar formulate n mintea unui individ, dar exist% sub forma unor concepte vagi a ceea ce sunt sau ce ar trebui s% fie (Beck, 1988; Epstein i Baucom, 2002)

Aspecte neurobiologice ale relaiilor

Creierul emoionalDaniel Siegel (1999) acord% o foarte mare atenie sistemului limbic al creierului, care are o locaie central% i este format din regiuni precum cortexul frontal orbital, cingulata anterioar% i amigdala. Aceste zone joac% un rol important n coordonarea activit%ilor structurilor nalte i joase ale creierului iar unii cercet%tori sunt de p%rere c% mediaz% emoiile, motivaiile i comportamentul orientat spre un scop. De fapt, sistemul limbic a fost de multe ori numit creierul emoional (Atkinson, 2005).

Diferene biologice de gen

Cercet%rile au ar%tat c% sistemele limbice ale femeilor difer% de cele ale b%rbailor, o posibil% explicaie la faptul c% ele plng mai uor sau i arat% emoiile n mod diferit (Siegel, 1999). La femei conexiunile ntre centrele emoionale ale creierului sunt mai active i mai extinse (Cahill, 2003) - Ar putea explica de ce reprezentantele sexului frumos i amintesc, n mod tipic, evenimentele emoionale, precum certurile, mult mai clar i le rein mai mult dect b%rbaii.

Amigdala...Amigdala r%spunde la reprezentarea vizual% iniial% (de ex., un cine care latr%) trimind semnale c%tre aceleai, sau mai vechi, straturi ale sistemului de procesare vizual% i activnd apoi sistemele atenionale i perceptuale ale creierului (Siegel, 1999). Amigdala poate ateniona rapid sistemul perceptual n ceea ce privete o interpretare greit% a unui stimul (de ex., periculos versus sigur). Tot acest proces are loc n cteva secunde, f%r% a fi nevoie de contientizare.

Amigdala...O persoan% care a fost crescut% ntr-un c%min cu un p%rinte abuziv devine inta unui abuz fizic i psihic frecvent din partea partenerului s%u, aceast% persoan% putnd deveni foarte vulnerabil% din punct de vedere psihic prin amigdal%. Prin urmare, orice conflict ce apare n situaiile de familie i care seam%n% cu abuzul suferit n timpul copil%riei, va fi automat activat de c%tre amigdal%. Acest lucru va avea loc n ciuda tipurilor de intervenie de mediere cognitiv%, comportamental% sau emoional%. De fapt, n funcie de intensitatea i magnitudinea primului abuz, e posibil ca amigdala s% fi fost programat% fiziologic s% r%spund% n cazul unei reacii pripite sau maniere hipersensibile, datorit% preg%tirii chimiei corpului de-alungul anilor.

Cogniie vs emoie?Descoperirea neocortexului a alimentat asumpia conform c%reia gndirea trebuie s% predomine emoia i are o influen% major% asupra comportamentului uman. In mod specific, neocortexul le permite fiinelor umane s% articuleze i s% se implice n gnduri simbolice, dar i n gndirea abstract% categoric%. Aadar, s-a presupus c% aceast% zon% a creierului era responsabil% pentru o mare parte a organiz%rii experienei umane. In consecin%, dac% aceast% afirmaie este corect%, ar trebui s% ne atept%m s% vedem mai multe conexiuni neuronale de la creierul gndirii la creierul emoional, spre deosebire de situaia opus% (Atkinson, 2005).

Creierul emoional domin% organizarea funcion%rii umane...

Cercet%ri recente indic% faptul c% acele conexiuni neuronale de la sistemele emoionale la sistemele cognitive par a fi mai puternice dect conexiunile de la sistemele cognitive la cele emoionale (LeDoux, 1996). LeDoux a descoperit c% proieciile neuronale de la sistemele creierului emoional (sistemul limbic) are conexiuni cu aproape toate celelalte p%ri ale creierului i influeneaz% fiecare faz% a proces%rii cognitive. Totui, nu toate procesele cognitive se proiecteaz% centrilor emoionali.

LeDoux a introdus ideea conform c%reia emoia poate n mod clar i n mod principal s% influeneze lucrurile pe care se focalizeaz% indivizii prin intermediul interpret%rilor lor a ceea ce percep.

Ideea este susinut% mai departe i de constatarea c% emoiile sunt legate n mod inherent de mecanismele evaluare - arousal n ambele emisfere ale creierului i influeneaz% toate aspectele cogniiei, variind de la percepie la luarea de decizii (Siegel, 1999).

Creierul emoional domin% organizarea funcion%rii umane...

LeDoux (1994, 2000) a dus mai departe aceast% descoperire explicnd modul n care creierul formeaz% amintiri legate de evenimentele emoionale pe care o persoan% le tr%iete n viaa sa, denumind-o memorie emoional%. Aceste lucruri sunt importante n munca cu un cuplu sau o familie, n special datorit% faptului c% memoria emoional% pare s% reprezinte o mare parte din nucleul conflictelor acestora.

Memoria emoional%...

Helen Fisher

Teoria neurobiologic% a iubirii

Atracia, iubirea, ataamentul

3 sisteme neurofiziologice diferite Atracia fizic% (dorina sexual%) - testosteron si estrogen. Hipotalamusul si amigdala

- nivel de energie crescut, obsesii, urm%rirea, protejarea subiectului iubirii. Activitate crescut% a dopaminei n centrii pl%cerii/recompensei - dor, dorinta sexual% Suprimarea activit%ii serotoninei - obsesii Mecanism consumator de energie!!! Nu poate fi meninut pe termen lung (12-18 luni) Adictie? Zone cerebrale similar activate Faza de curtare.

ndr%gostirea

AtaamentulParteneriat pe termen mai lung Sentimente de siguran%, uniune, apartenen%, calm, suport social si emoional Construirea unei familii Oxitocin% i vasopresin%

Sistem motivaional primarDatele neurobiologice sugereaz% c% iubirea romantic% nu este pur i simplu o emotie, ci o nevoie de baz% a oamenilor 1) Persisten% n timp. (Emoiile sunt mai trec%toare) 2) Focalizarea pe o persoan% anume. (Emoiile nu sunt aa specifice) 3) Nu are o expresie facial% specific% 4) Foarte greu de controlat (ex setea, foamea) 5) Asociat% cu activitate dopaminergic% crescut%

Fazele respingerii romantice1) Protest. Activitate motivaional% intens% pt a-l rectiga pe cel%lalt (prelungirea activ%rii neuronilor care ateapt% recompensa; aceasta va fi perceput% ca mai intens%) Furia fa% de abandon. Ajut% la a relu a mai repede c%ut%rile Antagonismul iubirii nu e ura, ci indiferenta

2) Resemnarea, disperarea Reducerea activit%ii dopaminei Apatia. Semnalizeaza nevoia suportului social. Stimuleaz% insight-ul Durerea. Se activeaz% zone similare cu cele din durerea fizic% B%rbaii reacioneaz% violent de 4 ori mai mult dect femeile (suicid, urm%rire, atac fizic), iar femeile au anse mai mari s% menin% obsesiile i ruminaia.

Fazele respingerii romantice

Evaluarea compatibilit%ii partenerilor n funcie de tr%s%turi

biologice

4 tipuri de personalitate, in funcie de activitatea a 2 hormoni sexuali (testosteron si estrogen) i 2 neurotransmi%tori (dopamina i seronotina)

1 Situatiile impredictibile ma entuziasmeaza2 Fac lucrurile sub impulsul momentului3 Ma plictisesc cand trebuie sa fac aceleasi lucruri obisnuite4 Am o gama foarte larga de interese5 Sunt mai optimist/a decat majoritatea oamenilor6 Sunt mai creativ/a decat majoritatea oamenilor7 Intotdeauna caut experiente noi8 Intotdeauna fac lucruri noi9 Sunt mai entuziast/a decat majoritatea oamenilor

10 Sunt dispus/a sa imi asum riscuri pentru a face ceea ce imi doresc11 Devin nelinistit/a, agitat/a daca trebuie sa stau in casa, chiar si un interval scurt

de timp 12 Prietenii mei ar spune ca sunt foarte curios13 Am mai multa energie decat majoritatea oamenilor14 In timpul meu liber, imi place sa am libertatea sa aleg sa fac orice este distractiv

Nu sunt deloc de acord0

Nu sunt de acord1

De acord2

Foarte de acord3Explorator

1 Cred ca obiceiurile consecvente mentin viata ordonata si relaxanta2 Iau in considerare de mai multe ori fiecare optiune in amanunt inainte de a face

un plan3 Oamenii ar trebui sa se comporte potrivit standardelor stabilite de conduita4 Imi place sa planific cu mult timp inainte5 In general, cred ca este important sa se respecte regulile6 A avea grija de lucrurile mele este o prioritate pentru mine7 Prietenii si familia mea ar spune ca am valori traditionale8 Am tendinta de a fi meticulos/oasa in indatoririle mele9 Am tendinta de a fi precaut/a, dar nu temator/oare

10 Oamenii ar trebui sa se comporte corect din punct de vedere moral11 Respectul autoritatii este important12 Prefer sa am prieteni loiali decat interesanti13 Obiceiurile deja stabilite trebuie sa fie respectate si pastrate14 Imi place sa lucrez la o singura sarcina pana cand termin, decat sa fac mai

multe lucruri deodata.

Nu sunt deloc de acord0

Nu sunt de acord1

De acord2

Foarte de acord3Constructor

1 Inteleg usor echipamentele electronice sau tehnice complexe2 Imi plac conversatiile competitive/ care ma provoaca intelectual3 Ma intereseaza regulile si algoritmii care guverneaza sistemele4 Sunt mai analitic/a si logic/a decat majoritatea oamenilor5 Urmaresc de obicei subiecte intelectuale consecvent si in amanunt6 Sunt capabil/a sa rezolv probleme fara sa las emotiile sa ma influenteze7 Imi place sa imi dau seama cum functioneaza lucrurile8 Sunt realist/a, calculat/a9 Dezbaterile sunt o modalitate buna de a-mi masura intelectul cu ceilalti

10 Nu am probleme in a lua o decizie, chiar si atunci cand mi se prezinta mai multe alternative care par la fel de bune

11 Atunci cand imi cumpar ceva nou (de ex., camera foto, computer, masina, etc), imi place sa stiu toate functiile pe care le are

12 Imi place sa evit nuantele si sa spun exact ce cred13 Cred ca este important sa fiu direct/a14 Atunci cand iau o decizie, ma rezum la fapte si nu ma las influentat de sentimentele

celorlalti

Nu sunt deloc de acord0

Nu sunt de acord1

De acord2

Foarte de acord3Director

1 Imi place sa stiu nevoile si emotiile cele mai profunde ale prietenilor mei2 In relatii, apreciez foarte mult apropierea emotionala profunda3 In ciuda logicii, imi ascult intuitia atunci cand trebuie sa iau decizii importante4 De multe ori ma surprind visand cu ochii deschisi5 Ma pot razgandi usor6 Dupa ce ma uit la un film emotionant, inca ma simt miscat/a de acesta si cateva ore

mai tarziu7 Imi imaginez detaliat atat scenarii pozitive, cat si negative care mi se pot intampla8 Sunt foarte sensibil/a la sentimentele si nevoile celorlalti9 De multe ori ma surprind pierdut/a in propriile ganduri in cursul unei zile

10 Traiesc emotiile mai intens decat majoritatea oamenilor11 Am o imaginatie bogata12 Atunci cand ma "trezesc" dupa un vis cu ochii deschisi, imi ia cateva minute sa ma

trezesc la realitate13 Atunci cand citesc, imi place atunci cand autorul face o digresiune pentru a spune

ceva frumos sau cu semnificatie deosebita14 Sunt foarte empatic/a

Nu sunt deloc de acord0

Nu sunt de acord1

De acord2

Foarte de acord3Negociator

Dopamina...26% din populatie Tipul "explorator" are tendinta de a se baza pe impulsul sau entuziasmul sau de moment. Oamenii de acest tip sunt cei in cautare de senzatii noi sau tari, de experiente cat mai interesante. Sunt foarte spontani, impredictibili, nu le plac rutinele si activitatile repetitive. Sunt entuziasti, optimisti, nerabdatori, au o minte deschisa la nou. Sunt oricand gata de aventura, de a experimenta.

Serotonina...28.6% Oamenii din tipologia "constructor" au valori traditionale clare, ancorate, precise dupa care se conduc in cele mai multe situatii. Tin la respectarea obiceiurilor sociale prestabilite. Familia este o prioritate majora pentru ei. Aceste persoane cauta stabilitatea pentru ei si pentru cei apropiati. Sunt lideri buni, atenti la ceilalti. Fac tot posibilul sa mentina relatiile sociale pe care le au, fiind de multe ori elementul de legatura din grupurile lor. Au tendinta de a fi foarte pragmatici, sceptici la nou, putin expresivi, politicosi.

Testosteronul...16.3% (24.8% B, 9.7%F) Persoanele cu un stil de personalitate "directorial" se bazeaza foarte mult pe logica si rationament. Atunci cand isi propun un obiectiv, sunt foarte ambitiosi si fac tot ce le sta in puteri sa si-l indeplineasca. Le place sa spuna lucrurilor pe nume si sa fie directi, ceea ce lezeaza de multe ori alte orgolii. Nu au rabdare sa isi piarda vremea cu lucruri care nu sunt direct legate de planurile si obiectivele lor. Inteleg foarte usor functionarea tehnica a diverselor aparate si masini; le place sa descopere algoritmii si regulile de functionare ale diferitelor sisteme. Sunt deschisi la idei noi, insa abordarea lor este pragmatica si stiintifica, nu idealista

Estrogenul29.1% (24% B, 35.8% F) Persoanele de tip "negociator" se bazeaza foarte mult pe intuitia lor si pare ca au un al "saselea simt". Le plac foarte mult subiectele filosofice si meditative si au abilitatea de a privi un aspect prin foarte multe unghiuri si a-l diseca in multe fire. "Negociatorii" sunt foarte expresivi din punct de vedere emotional, empatici, romantici, grijulii. Au cea mai idealizanta perspectiva asupra iubirii si prefera sa fie singuri decat intr-o relatie nesatisfacatoare. De cele mai multe ori isi cauta sufletul pereche. A fi in profunda legatura cu altii si a fi parte din viata lor este valoarea fundamentala in viata pentru negociatori. De aceea, ei nu investesc intr-o relatie de prietenie sau romantica daca nu reusesc sa simta o implicare emotionala comuna.

Aspecte ale ataamentului adultului

Bowlby, Ainsworth, et al.Leg%turile de ataament sunt caracterizate de patru comportamente de baz%: (1) c%utarea unei persoane care s% fie aproape; (2) comportament de refugiu; (3) distres de separare i (4) comportament securizant (Bowlby, 1969, 1973). Bowlby era de p%rere c% aceste comportamente fundamentale devin cel mai evidente atunci cnd o persoan% observ% confortul i sigurana pe care soii le extrag, unul de la cel%lalt, mai ales n timpul perioadelor de stres.

Stiluri de ataamentPotrivit lui Mary Ainsworth (1967), copiii i folosesc figura de ataament (de obicei mama) ca i o baz% de siguran% pentru explorare. Atunci cnd un copil se simte ameninat, el se va ndrepta c%tre persoana care l ngrijete pentru protecie i confort. In strategia de evitare copilul tinde s% i inhibe comportamentul de c%utare a ataametului, i n strategia de nesiguran% copilul se aga% de mama sa i evit% explorarea (Nichols i Schwartz, 2008, p.108).

Stilul de ataament aparine conexiunilor ntre cogniie, emoii, comportament i psihologie, care se dezvolt% ca parte a repertoriului individului n relaii. Stilurile de ataament apar devreme n via%, bazate pe relaiile noastre cu p%rinii sau cu persoanele care ne ngrijesc, i sunt transferate mai trziu, ns% reformulate, odat% ce ne implic%m n relaii romantice.

Hazan i Shaver (1987) au sugerat c% adulii i formeaz% ataamentele dup% parteneri sau soi i, ulterior, dezvolt% un model intern al unei relaii romantice mature. Bartholomew i Horowitz (1991) au extins dezvoltarea teoriei de baz%, i au sugerat c% aceste stiluri de ataament mature sunt caracterizate de procese de gndire, ce fac parte din principiile fundamentale ale unei credine sau scheme; p%rerea unei persoane c% este demn% sau nedemn% de iubire sau intimitate i p%rerea unei persoane c% ceilali sunt de ncredere sau persoane pe care nu te poi baza.

Bartholomew i Horowitz (1991) au mp%rit conceptul n patru stiluri de ataament: 1. Securizant o persoan% se vede demn% de ncredere, permindu-i s% se simt% n largul s%u n intimitate i autonomie. 2. Anxios/nesigur meninerea unei p%reri negative despre sine, dar o p%rere pozitiv% despre ceilali, cauznd o foarte mare implicare din partea unei persoane n relaiile apropiate i o dependen% fa% de alii pentru a-i simi valoarea personal%. 3. Evitant o p%rere negativ% att despre sine ct i despre ceilali, cauzndu-i unei persoane un sentiment de team% fa% de intimitate i de evitare a relaiilor cu alte persoane. 4. Mixt meninerea unei p%reri pozitive fa% de propria persoan%, dar o p%rere negativ% despre ceilali, cauznd evitarea relaiilor cu ceilali i preferina de a r%mne independent i p%strarea distanei fa% de relaiile intime.

Literatura despre terapia cognitiv% (Beck, 2002; Young, Klosko i Weishaar, 2003) a accentuat faptul c% schemele dezadaptative cu privire la ataament i relaii afective care se dezvolt% devreme n nucleulfamilial au tendina s% fie schemele cele mai puternice i rezistente la schimbare. Acestea sunt, de obicei, nt%rite de experienele de via% ulterioare. De aceea, orice evaluare a experienelor din frageda copil%rie este important% pentru a nelege problemele deregl%rii emoionale i ataamentului. Formarea timpurie a credinelor n ceea ce privete abandonarea i lipsa dragostei se afl% n punctul central al rezistenei i al eecului n formarea unei leg%turi sau simularea emoiilor ntr-o relaie.

De multe ori ma ingrijorez ca partenerul/a meu/mea nu o sa ma mai iubeasca

A

Imi este usor sa fiu afectos/afectoasa cu partenerul/a meu/mea BImi este frica ca odata ce o alta persoana ajunge sa ma cunoasca cu adevarat, ei/lui nu o sa ii placa cum sunt eu de fapt

A

De obicei ma refac repede dupa o despartire. E uimitor cum reusesc sa imi scot pur si simplu pe cineva din minte

C

Cand nu sunt intr-o relatie ma simt inconfortabil si incomplet AImi este greu sa imi sustin emotional partenerul/a cand el/ea este suparat/a CCand partenerul meu este plecat, imi este teama ca el/ea ar putea deveni interesat de altcineva

A

Ma simt confortabil sa depind de partenerul meu/ partenera mea BIndependenta mea este mai importanta pentru mine decat a fi intr-o relatie CPrefer sa nu impartasesc sentimentele mele cele mai profunde cu partenerul/a meu/mea

C

Cand ii arat partenerului/ei ce simt, imi e teama ca nu o sa mai simta la fel pentru mine

A

A=anxios, B=securizant, C=evitant

In general sunt multumit/a de relatiile mele sentimentale BDe obicei nu simt nevoia sa manifest nemultumire in relatiile mele BMa gandesc foarte mult la relatia in care sunt (sau la relatii in general) AImi este greu sa depind de partenerul meu/ partenera mea CAm tendinta sa ma atasez prea repede de celalalt atunci cand incep o relatie AImi este usor sa imi exprim dorintele si nevoile partenerului/ei BUneori ma simt furios/oasa sau suparat/a pe partenerul meu/ partenera mea fara sa stiu de ce

C

Sunt foarte sensibila la schimbarile de dispozitie ale partenerului/ei ACred ca majoritatea oamenilor sunt in esenta sinceri si te poti baza pe ei BPrefer experientele sexuale fara a fi intr-o relatie serioasa, decat cu un singur partener intr-o relatie stabila

C

Ma simt confortabil sa imi impartasesc gandurile si sentimentele profunde cu partenerul meu/ partenera mea

B

Ma ingrijorez ca daca partenerul meu/ partenera mea ma paraseste, nu o sa mai gasesc pe altcineva

A

Ma enerveaza cand celalalt se apropie prea mult de mine CIn timpul unui conflict am tendinta sa spun sau sa fac lucruri pe care mai tarziu le-as putea regreta, decat sa actionez rational

A

O singura cearta cu partenerul/a nu ma face de obicei sa pun sub semnul intrebarii toata relatia

B

Partenerii mei/ partenerele mele de obicei vor sa fiu mai apropiat/a decat ma simt confortabil

C

Ma ingrijorez ca nu sunt destul de atractiv/a AUneori ceilalti ma vad ca plictisitor/oare pentru ca nu creez multe certuri in relatie

B

Imi e dor de partener cand suntem la distanta, insa cand suntem impreuna, simt nevoia de a evada

C

Cand nu sunt de acord cu cineva, ma simt confortabil sa imi expun parerea BNu imi place deloc sa simt ca alti oameni depind de mine CDaca cineva de care sunt interesat/a se uita si dupa alti oameni, simt o urma de gelozie, dar e trecatoare

B

Daca cineva de care sunt interesat/a se uita si dupa alti oameni, ma simt usurat/a pentru ca asta inseamna ca nu vrea exclusivitate

C

Daca observ ca cineva de care sunt interesat/a se uita si dupa alti oameni, ma simt deprimat/a

A

Daca cineva cu care am inceput o relatie incepe sa se poarte rece sau distant, ma intreb ce se intampla, dar ma gandesc ca probabil nu are legatura cu mine

B

Daca cineva cu care am inceput o relatie incepe sa se poarte rece sau distant, voi fi indifent si probabil ma voi simti usurat

C

Daca cineva cu care am inceput o relatie incepe sa se poarte rece sau distant, ma voi ingrijora ca am facut ceva rau

A

Daca partenerul/a vrea sa se desparta de mine, fac tot ce pot sa ii arat ce pierde; putina gelozie nu strica

A

Daca dupa o relatie de cateva luni partenerul/a vrea sa se desparta de mine, as suferi la inceput, dar as trece peste asta

B

Uneori cand obtin ce vreau intr-o relatie, nu mai sunt sigur pe ce imi doresc de fapt

C

Nu am o problema in a mentine contactul cu fostul/fosta, stric platonic. La urma urmei avem multe in comun

B

Dimensiunile importante ale ataamentului

Dorina de apropiere i intimitate Securizant: cald i echilibrat Anxios: preocuparea constant% c% cel%lalt nu i r%spunde la fel la sentimente Evitant: echivaleaz% intimitatea cu pierderea autonomiei

Cum se formeaz% stilurile de ataament? Sensibilitatea, disponibilitatea, consistena cu care r%spund p%rinii nevoilor noastre ca i copii Factori genetici Experiene de via% (ex un divor poate modifica stilul de ataament)

Nevoia de a g%si figuri de ataament avantaje n supravieuire!!! Siguran%, protecie ntr-un mediu periculos, nesigur: 1) at. evitant (nu are rost investiia ntr-o

persoan%) 2) vs hipervigilent fa% de fig primar% (anxios) 3) In mediu sigur: at. securizant

Sistemul de ataament

Creierul nostru emoional s-a format n alte timpuri evolutive. Pe acesta l-am motenit! Comportamentele de protest aveau sens atunci. Acum - a suna f des, a face pe cineva gelos Nici unul din stilurile de ataament nu este v%zut ca patologic!! Sunt modalit%i diferite de meninere a ataamentului

A ne ataa de cineva- creierele noastre emoionale devin interdependente! Interdependena e normal%, nu individualitatea! Principiul de fiecare pt el nu e funcional! (Autosuficiena, co-dependena. "Fericirea ta nu trebuie s% depind% de partenerul t%u") nainte de anii 60-70 nu se acorda atenie importanei ataamentului p%rinte-copil!

Identificarea stilului de atasament al celuilalt.

Descrieri comportamentale

Are comportamente discordante: uneori distant, alteori vulnerabil. Uneori suna des, alteori deloc. Spune lucruri de apropiere (ex "cand ne vom muta impreuna"), insa alteori se poarta ca si cum nu ati avea un viitor ca si cuplu.Propria independenta este foarte importanta pt el/ea. Devalorizeaza interdependenta intre parteneri. Spune lucruri de genul: "am nevoie de multa independenta", "munca mea imi ia prea mult timp ca sa am loc de o relatie serioasa in viata mea", sau "nu as putea fi cu cineva care este total independent"Te devalorizeaza pe tine si pe alti parteneri. Povesteste despre persoane de care a fost foarte atras/a, dar dupa cateva intalniri nu i-a mai placut din cauza unei caracteristici fizice. Si-a inselat un partener in trecut Tine partenerii la distanta. In relatiile anterioare a evitat sa se mute impreuna, sau prefera sa mearga acasa sa doarma, foloseste paturi separate. Prefera sa mearga in vacanta singur. Planurile de viitor sunt neclare: cand va veti intalni din nou, etcPune foarte mare accent pe limitari in relatie: te tine la distanta de prietenii sau familia sa. Nu te invita la el, prefera sa petreaca timp la tine acasa.Are o imagine idealizata despre cum ar trebui sa functioneze o relatie. Vorbeste cu ardoare despre cum va intalni intr-o zi persoana perfecta. Idealizeaza o relatie trecuta, dar nu poate sa spuna ce nu a mers. Nu are incredere in oameni. Ii este frica ca se va profita de el/ea financiar sau ca partenerii se vor agata de el/ea pt casatorieAre idei fixe despre cum ar trebui sa functioneze o relatie si reguli rigide la care tu trebuie sa te supui. Prefera numai o anumita categorie de parteneri (cu anumite trasaturi fizice). Crede ca este mai bine sa aiba fiecare locuinta lui sau sa nu te casatoresti. Crede ca dupa casatorie oamenii se schimba in rau.In timpul unui conflict trebuie sa evadeze sau explodeaza. Se ridica si pleaca nervosNu isi face intentiile clare. Te lasa in ceata cu privire la sentimentele lui/ei. Nu iti spune ca te iubeste si dupa mult timp. Isi face planuri de viitor care nu te includ.Ii este greu sa vorbeasca despre relatie. Te face sa te simti prost daca intrebi despre viitorul relatiei. Daca ii spui ca ceva de deranjeaza, spune ca ii pare rau si atat. Despre anumite subiecte nu se poate discuta

Evitant

Comportamente consecvente si de incredere. Suna atunci cand spune ca va suna. Face planuri din timp si se tine de cuvant. Daca nu le poate respecta, isi cere scuze, explica si stabileste alternative. Te ia in considerare atunci cand face planuri si ia decizii. Iti cere parerea inainte. Tine cont de preferintele tale. Nu presupune ca stie el/ea mai bineAre o imagine flexibila despre relatii. Nu prefera un anumit tip de parteneri. Este flexibil/a. Nu face generalizari cu privire la femei sau barbati.Nu te face sa te simti prost daca intrebi incotro se indreapta relatia, chiar daca raspunsul pe care il primesti nu este cel asteptat. Iti spune daca ceva il/o deranjeaza. Nu se supara, asteptand sa ghicestiPoate sa accepte un compromis in timpul conflictelor. Vrea sa stie ce te deranjeaza cu adevaratNu ii este frica de angajament sau interdependenta in relatiiNu vede relatiile ca necesitand multa munca, este deschis/a la a incepe o noua relatie chiar si atunci cand circumstantele nu sunt ideale (ex cand munca sau studiile iau mult timp)Apropierea duce la si mai multa apropiere, nu la distantare. Dupa o discutie emotionala este acolo, nu se distanteaza. Dupa ce aveti relatii sexuale iti spune cat de mult insemni pt el/ea, nu doar cat de satisfacator a fost sexualIti prezinta prietenii sau familia devreme. Vrea sa fii parte din cercul lui/ei. S-ar putea sa nu initieze asta, dar nu refuza sa iti cunoasca prietenii sau familia ta, sau daca ii ceri, iti prezinta prietenii fara problemeIsi exprima in mod natural sentimentele. Iti spune ca te iubesteNu se joaca. Nu calculeaza cine cand a sunat. Nu incearca sa te faca gelos/oasa

Securizant

Vrea sa petreceti foarte mult timp impreuna devreme in relatie, sa mergeti in concedii, etc. Ii place foarte mult contactul fizic (tinerea de mana, saruturi, mangaieri)Isi exprima nesiguranta si teama de respingere. Pune multe intrebari despre relatiile tale din trecut, se compara cu ele. Vrea sa stie daca mai ai sentimente fata de fostii parteneri/e. Incearca mult sa iti faca pe plac. Ii este teama ca iti vei pierde interesul fata de el/eaNu este fericit/a cand nu este intr-o relatie. Pare disperat/a sa fie cu cineva. Uneori intalnirile par un interviu pt locul de partener de viataFoloseste tactici pentru a-ti mentine interesul. Te face gelos/oasa. Se preface ca nu e disponibil pt tineIi este greu sa spuna ce il/o deranjeaza. Se asteapta sa ghicesti de ce. Se asteapta sa iti dai seama din indicii subtile ca este suparat/aSe manifesta furios daca nu se rezolva un conflict. Ameninta ca pleaca. Nu spune la momentul adecvat ce il/o deranjeaza, iar apoi explodeaza cand se acumuleaza mai multeIi este greu sa nu ia lucrurile foarte personal. Interpreteaza comportamentele tale ca lipsa de afectiune sau interesTe lasa sa stabilesti ritmul relatiei pt a nu suferi. Daca tu suni, suna. Daca spui ca ai sentimente, spune si el/ea. Ii este frica sa risteEste f preocupat de relatie. Discuta fiecare detaliu cu prietenii. Suna des, trimite multe mesaje. Sau nu suna deloc si se asteapta ca tu sa suni. Ii este teama ca gesturi mici vor strica relatia, crede ca trebuie sa munceasca din greu pentru a-ti mentine interesul. Este suspicios ca ai putea fi infidel. Iti verifica telefonul sau mailul. Foarte vigilent legat de programul tau. Iti cauta prin lucruri

Anxios

Evaluarea problemelor de cuplu i familie

O conceptualizare corect% a cazului este critic% pentru procesul iniial de evaluare Succesul tratamentului se bazeaz% pe acurateea investig%rii atente. Din acest motiv, este important s% se acorde timp formul%rii unei conceptualiz%ri exacte a situaiei cuplului sau familiei.

Dei faza iniial% a evalu%rii poate p%rea doar o investigaie formal%, ea ar trebui s% continue chiar pn% la finalul tratamentului, n m%sura n care terapeutul va descoperi ntotdeauna noi informaii despre un cuplu sau o familie, informaii ce pot modifica sau schimba cursul tratamentul.

Scopurile evalu%rii sunt (1) s% identifice punctele tari i caracteristicile problematice ale individului, ale cuplului sau familiei i ale mediului, (2) s% plaseze funcionarea curent% individual% i cea a familiei n contextul etapei i schimb%rilor sale de dezvoltare, i (3) s% identifice aspectele cognitiv-afective i comportamentale ale interaciunii de familie ce ar putea deveni inta terapiei.

Terapeutul exploreaz% n mod sistematic cerinele pe care le-au experimentat cuplul sau familia, bazate pe caracteristicile membrilor individuali (de ex., efectele reziduale ale abuzului din copil%rie ale unui so), dinamica relaiei (de ex., diferene nerezolvate n dorinele de intimitate i autonomie ale partenerilor), i mediul lor (de ex., cerinele dificile ale unui loc de munc% asupra timpului i energiei unui p%rinte/so). Terapeutul cere informaii legate i de resursele pe care le are familia pentru a se adapta acelor cerine i orice factori care le influeneaz% utilizarea resurselor, cum ar fi credina n independen% ce i blocheaz% pe unii oameni s% caute sau s% accepte ajutor din partea altora (Epstein i Baucom, 2002). Pe parcursul interviului, terapeutul adun% informaii legate de cogniiile, r%spunsurile emoionale i comportamentul membrilor familiei, unul fa% de cel%lalt.

Consultarea cu fosti terapeuti de cuplu/familie sau individuali

Scala DAS (Dyadic Adjustment Scale Spanier, 1976), inventarul MSI - revizuit (Marital Satisfaction Inventory Snyder i Aikman, 1999), scala FES (Family Environment Scale Moos i Moo1986), instrumentul FAD (Family Assessment Device Epstein, Baldwin i Bishop, 1983) i inventarul SRFI (Self-Report Family Inventory Beavers, Hampson i Hulgus, 1985).

Scale

Inventarul FBI (Family Beliefs Inventory) al lui Roehling i Robin (1986) evalueaz% credinele nerealiste pe care le pot avea adolescenii i p%rinii lor unul fa% de cel%lalt. Forma care se adreseaz% p%rinilor evalueaz% credinele precum: (1) dac% adolescenilor li se acord% prea mult% libertate, acetia se vor comporta n moduri care le vor distruge viitorul, (2) p%rinii merit% supunere absolut% din partea copiilor lor, (3) comportamentul adolescenilor ar trebui s% fie perfect, (4) adolescenii se comport% dinadins r%ut%cios fa% de p%rini, (5) p%rinii sunt condamnabili pentru problemele comportamentale ale copiilor lor i (6) p%rinii trebuie s% ctige aprobarea copiilor pentru metodele de educare. Forma care se adreseaz% adolescenilor include subscale care evalueaz% credine precum: (1) regulile i cerinele p%rinilor vor ruina viaa adolescentului, (2) regulile p%rinilor nu sunt corecte, (3) adolescenii ar trebui s% aib% ct% autonomie i doresc i (4) p%rinii ar trebui s% ctige aprobarea copiilor pentru metodele de educare.

Scala FES (Family Environment Scale) (Moos i Moos, 1986) i scalele FACES-III (Family Adaptability and Cohesion Evaluation Scales-III) (Olson, Portner i Lavee, 1985), evalueaz% percepiile globale ale membrilor familiei legate de caracteristici familiale precum coeziunea, rezolvarea de probleme, calitatea comunic%rii, claritatea rolurilor, exprimarea emoional% i valorile. Alte scale, inventarul FILEC (Family Inventory of Life Events and Changes) (McCubbin, Patterson i Wilson, 1985), scalele FCOPES (Family Crisis-Oriented Personal Evaluation Scales) (McCubbin, Larsen i Olsen, 1985) i inventarul FOI (Family Origin Inventory) (Stuart, 1995), asigur% evalu%ri mult mai profesionale a funcion%rii familiei (de ex., percepiile membrilor legate de anumii stresori i strategiile de coping ale familiei).

Stabilirea planului terapeuticTerapeutul i mp%rt%ete n mod continuu gndurile i impresiile fa% de clieni i, mpreun% cu ei, dezvolt% intervenii destinate abord%rii problemelor lor. Dup% ce adun% informaiile din interviuri, chestionare i observ%ri ale comportamentelor, terapeutul le ofer% clienilor un sumar concis al paternurilor ap%rute, incluznd (1) punctele lor forte, (2) ngrijor%rile lor principale curente, (3) cerinele vieii sau stresorii care au produs probleme de adaptare pentru cuplu sau familie i (4) tipare constructive sau problematice la nivel macro n interaciunile care par s% le influeneze problemele din prezent.

Ulterior etapei de evaluare, un clinician va dori s% stabileasc% un plan terapeutic structurat care s% poat% fi modificat pe m%sur% ce tratamentul progreseaz%.

Prin identificarea scopurilor relevante ce trebuiesc abordate, listarea obiectivelor specifice i a interveniilor stabilite pot fi considerate un fel de hart% dup% care trebuie s% se ghideze clinicianul pe parcursul tratamentului.

John Gottman & co.

Tehnici cognitiv-comportamentale

specifice

Seatle "love Lab"Cercetari John Gottman & colab. - din anii 70 M%sur%tori fiziologice, comportamentale, chestionare; urm%rirea a peste 700 de cupluri pe termen lung (pn% la 14 ani) Dupa analiza unei discuii n contradictoriu timp de 5 minute, se poate prezice deznodamntul relaiei cu o probabilitate de ~90%

De ce s% v% mbun%t%ii relaia?

ansele de a divora sunt mai mari de 50% ansele ca o a doua c%snicie s% se termine sunt estimate cu 10% mai mari decat prima O c%snicie nefericit% crete ansele partenerilor de a se mboln%vi cu ~35% (Lois Verbrugge & James House, Univ. Michigan) i "scurteaz% viaa" cu aprox 4 ani. Nu tim ce ce apar aceste diferene ntre persoanele n relaii satisf%c%toare i persoanele n relaii nefericite

Posibile explicaii: - n relaiile nefericite stresul fiziologic i mental/ emoional este mai mare (tensiune vascular% crescut%, rata cardiac% crescut%, sc%derea eficienei sistemului imunitar) (Comparaii ntre cuplurile n relaii fericite i nefericite) - n relaiile unde exist% o doza mare de ostilitate i niveluri ridicate ale stresului, copiii mp%rt%esc acest efect (probleme comportamentale, emoionale, colare peste ani) NU e inelept s% stai intr-o c%snicie proast% pentru copii! E mai bun un divor panic dect un r%zboi n c%snicie (Din p%cate divorurile panice sunt rare i copiii care trec printr-un divor au pe termen lung dificult%i similare cu cei ai c%ror p%rini au o c%snicie conflictual%)

Mituri despre c%snicie

1. Comunicarea eficient% e TOTUL 2. Dac% ai o problem% emoional% sau de personalitate nu poi fi un partener bun 3. Trebuie s% avei interese comune

....4. Ce face unul dintre parteneri trebuie s% fac% i cel%lalt (a ine "scorul") 5. Trebuie s% spui mereu TOT ce simi i ce gndeti (s% existe i certuri) 6. C%sniciile se destram% pentru c% unul din parteneri "calc% strmb" 7. B%rbaii neal% mai mult

Predictorii desp%ririi...

Ce otr%vete o relaie?

(De cele mai multe ori partenera e cea care aduce n discuie subiectele dificile... Femeile au o toleran% mai bun% a stresului, emoiilor negative) Un nceput dur al discuiei (critic%, sarcasm, dispre) prezice un rezultat nemulumitor pentru AMBII parteneri Este indicat s% se reia discuia cu o alt% ocazie sau dup% o perioad% de "calmare"

nceputul dur al discuiei

CriticileDiferena dintre o observaie i o critic% (focalizarea pe comportamentul specific versus pe o caracteristic% a partenerului) .... + "ce-i cu tine???!!" Surse: un partener care nu r%spunde la observaii; tendina de auto-critic% exagerat% (Distorsiune cognitiv%)

DispreulVerbal (acuze, insulte, ntreb%ri care ncep cu "de ce"..., "tu mereu/niciodata") Expresii faciale, gesturi Sarcasm, cinism

Ap%rarea/ Contra-atacul

Lipsa de asumare parial% a responsabilit%ii pentru conflictul existent Implicatia: doar cel%lalt partener e de vin% ("dac% ar face x... i eu a face y")

RetragereaEste folosit% mai des de b%rbai - 85% (reaciile lor fiziologice n timpul conflictului sunt mai intense i dureaz% mai mult timp dup%) Apare mai tarziu n cursul unei relaii dup% adncirea spiralei interaciunilor negative E un mecanism de protecie contra avalanei de emoii negative. In timp apare distanarea emoional% de cel%lalt

Dac% cel puin unul din parteneri simte n relaie o surs% major% de stres (cu modific%rile fiziologice aferente), pn% la urm% se va retrage din relaie n timpul n care este resimit% avalana de emoii negative, creierul nu mai poate folosi circuitele care se ocup% de raiune si auto-control; orice discuie n aceast% stare nu poate avea o finalitate pozitiv% R%spuns fiziologic de ap%rare sau atac

ncerc%ri de reconciliere euate

"Steagul de pace": Scade nivelul distresului emoional Permite implicarea raiunii, auto-controlului mpiedic% exagerarea i generalizarea conflictului

n relaii semnificativ afectate, semnalele de pace nu sunt observate/auzite Poate reface efectele devastatoare ale "otr%vii" Predictor foarte puternic pentru relaiile stabile

Amintiri negative"Rescrierea" istoriei relaiei n termeni negativi Dificultatea de a-i aminti detalii ale nceputurilor Detaare emoional% de amintiri

Interpret%rile comportamentelor celuilaltn relaiile fericite o greeal% a celuilalt este atribuit% unei circumstane specifice Versus Unor tr%s%turi negative de caracter ale celuilalt

Distanarea emoional% de relaie

La suprafa% poate p%rea c% cei doi discut% calm si rezonabil, ns% calmul e dat de lipsa implic%rii emoionale n aceast% faz% e mai probabil s% apar% relaii extra-conjugale (acestea sunt simptomul unei c%snicii pe moarte, nu cauza)

Cum se poate repara o relaie?

Ce fac oamenii care au c%snicii fericite?

....Fundaia = prietenie!!!

1. Cunoate-l pe cel%lalt i las%-te cunoscut

Meninerea la curent cu viaa de zi cu zi a celuilalt!

2. Exprimarea sentimentelor de afeciune i admiraie

O relaie este vie cnd fiecare dintre parteneri simte apreciere i respect pentru cel%lalt F%r% aceast% baz% o relaie nu se poate salva! Cum i amintesc cei doi trecutul? Cum poate fi crescut% aprecierea i respectul partenerilor n cuplu? (Exercitii de corectare. Distorsiunilor cognitive)

3. ndreptai-v% nspre cel%lalt, nu nafar%

Momente mici de conexiune/afeciune zilnic%: a fi ascultat, neles, observat, considerat important, susinut, etc Conversaia de la finalul zilei trebuie s% ajute la reducerea stresului de peste zi, nu la intensificarea lui

La finalul zilei...Care este intervalul cel mai bun pentru amndoi? (20-30 min) Nu e un moment n care s% vorbii despre relaie! Scopul este reducerea stresului de peste zi la amndoi Ascultare activ%, exprimarea empatiei

1. Fiecare partener vorbete despre cum a fost ziua jum%tate din timp 2. Nu oferii sfaturi dac% nu vi se cer! Partenerul vrea s% fie ascultat i susinut, nu vrea s%-i rezolvai problemele 3. Fii sincer preocupai de cel%lalt 4. Exprimai nelegere/ empatie 5. Luai partea partenerului! Fii de aceeai parte a baricadei 6. Exprimai-v% afeciunea

Fundaia = prietenie!!!

Romantism, pasiune, o via% intim% satisf%c%toare

4. mp%rii "puterea"/ controlul

Acceptai influena partenerului atunci cnd luai decizii (O dificultate mai mare pentru b%rbai?) Luarea n considerare a perspectivei celuilalt (se va simi important, apreciat; anse mai mici de certuri dure) nt%rirea prieteniei dintre parteneri Femeile sunt mai orientate nspre a discuta despre emoii dect b%rbaii. Relaii de prietenie mai profunde Cine nu se las% influenat, nu poate avea o influen% real% asupra celuilalt

5. Abordarea eficient% a problemelor

Exprimarea accept%rii personalit%ii partenerului Exprimarea nelegerii. Nu putem l%sa pe cineva s% ne influeneze dac% nu ne simim nelei! Dac% cel%lalt se simte criticat, neapreciat, ncepe s% se apere i, evident, nu mai accept% influena noastr%

Negocierea problemelor rezolvabile

1. Aducei problema n discuie cu calm (un nceput dur nu rezolv% nimic) 2. Oferii i primii semnale de pace 3. Linitii-v% singuri i reciproc 4. Fii deschii la compromisuri 5. Fii tolerani cu neajunsurile celuilalt (Oferim aceeai politee/ nelegere ca unei cunotine; persoana drag% nou% merit% att!)

nceputul discuieiMajoritatea discuiilor se termin% pe aceeai not% pe care ncep Observai un comportament specific, nu nvinuii sau criticai Spunei cum ai vrea s% fie lucrurile, nu ce NU v% convine. Fii clari n exprimare Spunei "te rog", "mulumesc" Oferii aprecieri atunci cnd se ntmpl% ce v% dorii Nu l%sai s% se adune nemulumirile

Semnale de pace"Am exagerat. mi pare r%u" "Cum a putea ndrepta lucrurile?" "Las%-m% s% reformulez" "Sunt parial de acord cu ce spui" "Hai s% facem un compromis" "V%d i perspectiva ta" "Hai s% ne oprim puin i s% luam o pauz%" "M% simt copleit!" * orice alt semnal de pace pe care l stabilesc partenerii mpreun%"

Linitii-v%Dac% suntei n stare de alert% fiziologic%, raiunea nu mai are loc Tehnic% de relaxare Activitate pl%cut% - minim 20 minute ncercai s% v% calmai partenerul (ex masaj) Dac% partenerul v% asociaz% cu relaxare i nu cu stres, relaia va fi mai satisf%c%toare

Negociai...Compromisurile funcioneaz% dac% paii anteriori sunt ndeplinii Care sunt aspectele fundamentale pt fiecare din parteneri? Care sunt aspectele fa% de care se pot face compromisuri? Care este t%rmul comun? Obiectivele comune? Cum se pot mbina aspectele fundamentale ale fiec%ruia?

Toleran% la neajunsurile celuilalt

"Dac% tu ai fi mai...." n loc s% ne lans%m ntr-o campanie de schimbare a celuilalt, pornim cu acceptare O relaie / c%snicie ar trebui s% fie un port n calea furtunii, nu o alt% furtun%

Tipuri de probleme

Stresul de zi cu ziObiectiv: relaia trebuie s% fie un loc de detensionare, suport Ambii parteneri lucreaz% mai mult dect nainte... Este recomandat un interval de detensionare pt fiecare partener Apoi timp special pentru a-i povesti ziua i a obine suport

Relaia cu p%rinii/socriiObiectiv: stabilirea sentimentului de "noi", de solidaritate a partenerilor Soul/soia trebuie s% aib% ntietate fa% de p%rini A nu tolera critici din partea p%rinilor asupra partenerului

Bani

Obiectiv: a stabili un echilibru ntre pl%cere/libertate i siguran%/putere Care este semnificaia banilor pentru fiecare partener?

SexObiectiv: apreciere i acceptare fundamental% de c%tre cel%lalt Surs% major% de a simi respingere, durere Comunicarea direct% este vag%, imprecis%, evitat% Exprimai ce v% place, ce v-ar pl%cea s% se ntmple Focalizarea trebuie s% fie pe aspectele pl%cute i pe cum lucrurile pot fi i mai bune E normal s% existe varietate i diversitate n intensitate, pl%cere, intimitate, durat%

Activit%i casniceObiectiv: crearea unui sentiment de corectitudine i de spirit de echip% B%rbaii au tendina de a supra-estima cantitatea de munc% pe care o fac n cas% Femeile i cic%lesc - ei fac i mai puin n relaiile n care b%rbaii sunt mai implicai n activit%ile casnice, viaa sexual% este mai satisf%c%toare pentru ambii (Mai ales dac% soia nu trebuie s% le tot reaminteasc%)

6. Acceptarea problemelor care nu se pot rezolva

Atunci cnd alegi un partener, alegi inevitabil i un set de probleme perpetue Important e s% fii contient de ce probleme alegi i dac% poi tr%i cu ele pe termen lung Subminarea relaiei apare atunci cnd se discut% interminabil despre ele, f%r% a nelege i perspectiva celuilalt, f%r% a-l accepta i aprecia cu tot cu aceste "neajunsuri" Cel%lalt devine inamicul, apare detaarea emoional%

Vise, dorine, valori profundeCe semnificaie are problema pt fiecare dintre parteneri? - Banii? Modul in care se ia cina? Ordinea? Activit%ile n familie? nelegere i respect pt semnificaia visului celuilalt Care sunt visele ascunse?

Detectivi de vise...Primul pas: ascultare, nelegerea semnificaiei pt cel%lalt. Cadrul trebuie s% fie de siguran%! Sunt vise dragi, eseniale pt identitatea celuilalt Partenerul trebuie ncurajat s% ne spun% versiunea lui Prima etap% este pur i simplu s% nelegem, nu s% rezolv%m problema

Cel care vorbete...Spune povestea visului i ce nseamn% pentru el, de ce e important ... ca i cum ar povesti cuiva neutru F%r% cenzur%. Ce p%rere va avea partenerul e mai puin important acum Nu e momentul de reprouri sau critic% Focalizarea este pe sine

Cel care ascult%Suspend% judecata Ascult% ca un prieten bun E greu pt c% visul partenerului se izbete de un vis drag al celuilalt Scopul e de a nelege, nu de a rezolva problema Un prim pas ar fi acceptarea partenerului!! Uneori cuplul va face aciuni concrete pentru a susine acest vis, alteori nu

ObiectiveDe cele mai multe ori conflictul nu poate fi "rezolvat" Se pot face pai sau compromisuri mici de ambele p%ri Important% e nelegerea i acceptarea. Cel%lalt e un prieten, cu vise diferite, nu un duman Eroarea major%: visul celuilalt este luat ca atac personal. Fiecare se simte mai puin iubit sau mai puin important Discutarea ariilor eseniale pt fiecare i a ariilor n care se poate face un compromis

....Se stabilete o soluie temporar% care s% ia n considerare aspectele eseniale pentru amndoi, iar dup% o vreme se evalueaz% funcionalitatea ei

7. Sentimentul unui sens mpreun%

Crearea unei poveti despre voi mp%rt%irea sensului vieii Cunoaterea valorilor fundamentale ale celuilalt. Aprecirea lor Ritualuri ale cuplului Activit%i mp%rt%ite mpreun% Viziunea despre rolurile din familie Obiectivele n via%

Semne de avertizare a problemelor n relaieEu/ partenerul: - am fost iritabili - am simit distan% emoional% fa% de cel%lalt - au fost multe tensiuni ntre noi - m-am simit singur - nu tiu ce gndete / nu tie ce gndesc - am fost stresai i ne-a influenat relaia

- a vrea s% fim mai apropiai - am vrut s% fiu mai mult singur - nu am comunicat foarte bine - ne-am certat mult mai des - au fost conflicte mari legate de lucruri nesemnificative - ne-am r%nit reciproc - nu ne-am bucurat foarte mult de compania celuilalt

Probleme speciale

Provoc%ri care apar la naterea primului copil

"Naterea unui copil este ca o bomb% care explodeaz% n relaie, iar apoi nimic nu mai e la fel. Lucrurile nu sunt nici mai bune, nici mai rele, ci

sunt pur i simplu diferite..."

67% din cupluri resimt o sc%dere semnificativ% a satisfaciei maritale dup% naterea primului copil Ce se ntmpl% cu restul de 33%?? - continu% s% tie ce se ntmpl% n viaa fiec%ruia (Alyson Shapiro, studiu pe 50 de cupluri) - sentimentul propriei identit%i al mamelor se schimb%; dac% partenerii nu se implic% n aceast% metamorfoza pot descoperi o alt% persoan% lng% ei Nemulumirea ncepe de multe ori de la mame i apoi se "transmite" i la tai

- Taii au tendina de a se retrage pentru c% nu neleg uneori universul mam% copil - Mama este de multe ori prea obosit%, solicitat% pentru a-i implica activ partenerul - Soul se ateapt% ca soia s% ramn% la fel, ea se ateapt% ca el s% neleag% "de la sine" prin ce trece ea - Tat%l se poate simi de multe ori nstr%inat. i vrea soia napoi - Vechea ordine a lucrurilor nu poate fi restabilit%. Soul trebuie s%-i urmeze soia n aceast% nou% lume

Ce s% facei?Asigurai-v% c% ai construit o baz% solid% a prieteniei NAINTE de venirea copilului Mamelor, l%sai taii s% ngrijeasc% copilul n stilul lor. Evitai atitudinea de "expert", criticile i indicaiile Altfel, ei se vor retrage din ce n ce mai mult, se vor simi incompeteni i exclui Includerea tat%lui n experiena al%ptatului

ncurajai tat%l s% cunoasc% copilul i s% se joace cu el Stabilii timp doar pentru voi doi mpreun% Tat%l are nevoie de atenie, s% simt% ca este important n viaa soiei, dorit, apreciat Mama are nevoie de o pauz% din cnd n cnd - doar pt ea

Ce s% facei?

Infidelitatea...

....25% din barbati si 15% din femei (Laumann et al, 1994) 30-50% din ambele sexe (Gangestad & Thornhill, 1997)

Rectigarea ncrederii este foarte dificil% Nu toate relaiile trebuie salvate Dac% partenerul care a tr%dat este ambivalent fa% a se intoarce la partenerul iniial, nu are rost ncercarea Astfel de probleme nu se rezolv% prin "munc% de convingere" De multe ori partenerul tr%dat este att de zguduit, nct nu mai tie cine e cel%lalt i re-evalueaz% ntreaga relaie

Simptome PTSD la cel tr%dat Cum stabilim dac% o relaie merit% salvat%? Gottman Assessment of Future Betrayal 1 chestionar pt fiecare partener - unul din parteneri manifest% dispre - cel care a tr%dat trebuie s% pun% relaia pe primul loc

Ce sa NU facem!Sa nu se discute/ proceseze trauma De multe ori li se sugereaza din exterior s% "uite" ce s-a ntmplat si s% mearg% mai departe Partenerul tr%dat trebuie s% neleag% de ce a ap%rut infidelitatea i de ce partenerul a decis s% se rentoarc%!!

1. Este mai bine s% nu vorbeti despre traum% 2. Amndoi suntei responsabili pt infidelitate. Cu siguran% i partenerul tr%dat a f%cut ceva care a dus la asta 3. Nu e aa de r%u dac% s-a ntmplat cu o prostituat% 4. Trebuie s% ieri partenerul care a greit ca s% putei progresa 5. Doar Credina voastr% v% va ajuta s% treceti prin asta

Ce sa NU facem!

6. Exprimarea emoiilor negative trebuie oprit% pt ca l va ndep%rta i mai tare pe partenerul infidel 7. Relaia trebuie salvat% cu orice pre 8. SAU: relaia nu poate fi de fapt salvat% pt ca nimeni nu se poate recupera din asta 9. Femeile trebuie s% accepte ca "aa sunt b%rbaii" 10. Nu e aa mare lucru. Faci prea mult caz din asta.

Ce sa NU facem!

11. Gr%birea persoanei tr%date s% ierte intr-un anumit timp 12. Dac% s-a ntmplat de mult, nu mai conteaz% 13. Dac% persoana tr%dat% ar fi facut x sau y, nu s-ar fi ntmplat 14. Aventurile de o noapte nu conteaz% 15. Dac% cel care a tradat nu a avut sentimente pt cealalt% persoan%, atunci nu se consider% tr%dare 16. Dac% nu a fost sex, nu se pune

Ce sa NU facem!

Vindecarea dup% infidelitate

1. Repararea suferinei provocateGottman 75% succes Cel care a tr%dat trebuie s% nteleag% reaciile celuilalt, s% aib% r%bdare, s% dea timp S% nu l invinuiasc% pe cel%lalt Cel care a tr%dat trebuie s% i asume ntreaga responsabilitate f%r% scuze sau blamare Mai trziu cei doi vor construi o relaie nou%, ns% acum partenerul tr%dat are nevoie de foarte multe reasigur%ri Cel tr%dat trebuie s% deschida ua spre iertare, s% lucreze mpreun% cu cel%lalt

n prezena terapeutului trebuie oferite informaii despre infidelitate, orice are nevoie cel%lalt s% tie Exceptie: NU se recomand% oferirea de detalii sexuale!! Cel care a tr%dat trebuie s% fie transparent fa% de viaa lui. Orice are nevoie celalalt s% tie! Aceast% invadare a intimit%ii e necesar% pt re-creerea ncrederii Contactul cu persoanele care au leg%tur% cu infidelitatea trebuie rupt Trebuie s% neleag% de ce a avut loc infidelitatea i de ce cel care a tr%dat vrea s% se ntoarc% Stabilirea faptului c% o alt% infidelitate va nsemna ncheierea relaiei pt totdeauna (cost f mare pt o alta abatere) Partenerul tr%dat ncepe s% ierte...

2. Armonizarea partenerilor

Construirea unei relaii noi Restabilirea angajamentului reciproc Obinerea de suport social din partea familiei si apropiailor Reconstruirea celor 7 etape nva% s% cear% ce au nevoie, s% asculte

3. Ataamentul

Reluarea intimit%ii sexuale Meninerea noii relaii pe termen lung

Probleme sexuale

Pb sexuale sau de comunicare?Discutarea despre satisfacie sau preferine sexuale este foarte dificil% Apropierea emoional% este interdependent% de apropierea sexual% Dificult%i dup% naterea unui copil! (Doar 33% dintre cupluri sunt mulumite. Factor: timp n care i mp%rt%eau experienele) Problema nu const% n nv%area unor tehnici sexuale, ci n puterea prieteniei dintre cei doi i din a considera activitatea sexual% o prioritate.

....A-l vedea pe cel%lalt ca unic i de ne-nlocuit. Exprimarea aprecierii. De ce e att de greu de discutat despre sex? Nu ar trebui segregate angajamentul de relaia sexual%!

Cnd nu se mai poate salva o relaie?

Predictori ai despartirii. Rescrierea trecutului n termeni

negativi1. Afeciune i respect. Vs raceala si dispret 2. Noi vs eu (focalizarea pe individualitate vs cuplu). Sentimentul de a fi amndoi implicai n evenimente. Valori, credine comune. Mndrie fa% de relaie 3. Having detailed love maps of each other. Vs. Povestirea trecutului este generic%, nu particularizat%

4. Mndrie fa% de cum au f%cut fa% problemelor, cum relaia a devenit mai puternic% Vs. O istorie nestructurat% a unui ir de probleme care le-a subminat relaia ncet 5. Dezamagire vs satisfacie fa% de cum credeau c% va fi relaia Vs. Exprimarea cinismului fa% de angajamentul pe termen lung n general In aceast% faz% interveniile au puine anse de succes. Orice comportament pozitiv al celuilalt este interpretat cu cinism ca o excepie

Cum s%-i revii dup% o desp%rire?

Oamenii n relaii nesatisf%c%toare au anse mult mai mari s% se mboln%veasc% i tr%iesc mai puin B%rbaii sunt mai afectai dect femeile (ex boli cardiovasculare) i femeile resimt simptome psihice i somatice Dac% femeia se simte n siguran%, ambii parteneri sunt influenai pozitiv. Nu e valabil i invers Explicaii: oxitocina i vasopresina au roluri de reducere a stresului/calmare

Ce e mai r%u: o relaie nefericit% sau singur%tatea?

Singur%tatea are efecte i mai devastatoare dect o c%snicie nefericit%! Este important% meninerea unor contacte sociale suportive i deschiderea spre alte relaii Trebuie nv%ate strategii de a recunoate persoanele potrivite i a de a putea fi iarai vulnerabil i deschis ntr-o alt% relaie

Oamenii care au tendina de a avea ncredere mai mare n alii i de a le oferi beneficii, primesc mai mult napoi dect cei care au puin% ncredere! Asta nu nseamn% c% li se va r%spunde ntotdeauna pe m%sur%, dar balana va fi de mai multe ori poztiv%! Este important ns% s% poi detecta cnd cineva

Calit%i ale unei persoane care are anse mari de a fi de ncredere: 1. Onestitate fa% de tine sau de alii (f%r%

scuze!) 2. Transparen% (invitaia de a cunoate

prieteni, familie, i mp%rt%ete pb cotidiene, i spune cum i petrece timpul)

3. Responsabilitate. De ncredere. i ine cuvntul

4. Moralitate 5. Dovada c% este de partea ta. i pas% de

binele t%u

Informaia aduce putere i puterea implic% o mai mare

responsabilitate....

n primul i n ultimul rnd.... Avei compasiune i nelegere

fa% de propria persoan%!