UNIVERSITATEA TRANSILVANIA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE

Diferența de vârstă într-o relație

Realizat de : Chiriac Paula

Tudose Raluca Maria

Stoica Elena Cristina

Trentea Veronica

Brașov

2013

Introducere:

Atunci când ma opresc la "capitolul" varsta al "romanului" iubire îmi vine

în minte un amalgam de corelații și o avalansa de întrebări: "cum influenteaza

vârsta procesul de îndrăgostire", "oare când îmbătrânești iubești altfel sau

sufletul tauAramane la fel pentru totdeauna"? Apoi mai sunt întrebările �referitoare la importanța vârstei partenerului tău (dacaA diferențele mari de �varstaA sunt prielnice sau, din contraA dăunătoare unei relații). Deși multe � �dintre aceste cupluri trăiesc aparent fără conflicte și fără constrângeri, psihologii

spun că diferența mare de vârstă poate genera probleme serioase într-o pereche,

scrie Savoir.fr.Iată care poate fi natura acestor probleme:

Așteptări nerealiste și/sau interese materiale

Psihologii consideră că unele dintre persoanele atrase de cei mai în vârstă

caută afecțiunea părintească de care au fost private în copilărie. Divorțul

părinților, absența fizică sau neimplicarea afectivă a unuia dintre ei,

comportamentul rigid sau absența căldurii sufletești în familie pot determină o

imaturitate afectivă și căutarea unui partener mai în vârstă pentru a suplini

lipsurile din copilărie.

O altă situație este cea în care la bază întemeierii cuplului stă nevoia de

protecție materială. Se acceptă un partener mai în vârstă datorită bunăstării

materiale oferite.

Aceste cupluri care se întemeiază pe o dragoste paternală sau pe interese

financiare au puține șanse de a rezista, clătinându-se la primele dificultăți

apărute.

Poziția familiei, a prietenilor, a societății

Ceea ce complică adesea viață acestor cupluri ține de influențele primite din

exterior: faptul cafamilia nu înțelege, șicanările prietenilor, judecățile

anturajului. De ce se întâmplă așa? Deoarece un cuplu în care există o diferență

mare de vârstă este un cuplu atipic și orice este ieșit din comun nu este acceptat

ușor de societate. Însă o relație solidă poate rezistă acestor constrângeri din

exterior.

Preocupări diferite

Ținând cont de diferența de vârstă, preocupările fiecăruia pot fi diferite.

Un tânăr, plin de energie, are nevoie de libertate și de trăirea unor momente și

experiențe care uneori pot fi catalogate ca fiind chiar "nebunești".

Partenerului matur îi poate fi greu sau imposibil să accepte uneori această

nebunie a tinereții, deoarece convingerile, statutul social sau chiar starea de

sănătate îl pot împiedica să împărtășească preocupările celuilalt. Este vorba de

conflictul dintre generații.

Sănătatea

Una dintre problemele cele mai importante ține de starea de sănătate,

deoarece înaintarea în vârstă predispune la boli cronice, iar acomodarea

partenerului mai tânăr cu o astfel de situație poate fi dificilă.

Sexualitatea

Când ai peste 40 de ani, dorințele sexuale nu mai sunt aceleași ca la vârsta de

20. Declinul sexual la partenerul mai în vârstă, teama de a nu mai fi atrăgător

pentru celălalt pot genera tensiuni între cei doi.

Aspectul fizic

Trecerea timpului își pune amprenta peste toți. Femeile resimt mai acut

acest lucru, deoarece frumusețea fizică este atributul lor forțe. Într-un cuplu în

care partenerul este mai tânăr, femeia poate fi supusă unei stres suplimentar, iar

eforturile și banii investiți în proceduri de întinerire cresc considerabil. Și la

bărbați se pot observă aceste preocupări. Prin îngrijire, vestimentație, atitudine,

bărbații încearcă să țina pasul cu partenerele mai tinere.

Familia și sănătatea copiilor

Chiar dacă diferența de vârstă este mare, unul sau ambii parteneri își pot

dori copii. Situația este mai simplă în cazul în care bărbatul este mai în vârstă,

cu toate că studii medicale recente arată că nici la bărbați procreerea la vârste

înaintate nu este lipsită de riscuri, în ceea ce privește sănătatea copilului.

Vârsta înaintată a partenerei poate complica situația din cauza instalării

menopauzei, unui risc mai mare de defecte genetice la copii (cel mai mare este

riscul trisomiei 21) sau afectarea stării proprii de sănătate printr-o sarcină

tardivă.

În ciudă tuturor acestor probleme, cuplurile în care există diferență de

vârstă și care rezistă sunt numeroase. Dragostea, comunicarea, înțelegerea pot

depăși toate aceste obstacole.

Dacă ar fi să jucăm șah mat dintr-o singură mișcare am spune doar atât: o

relație are șanse de reușită când se acordă mai multă atenție asemănărilor decât

diferențelor. Cu alte cuvinte, atunci când cei doi ajung să prețuiască atât de mult

ceea ce au în comun încât deosebirile dintre ei nu numai că devin tolerabile, ba

chiar îi ajută să se cunoască și să comunice mai bine. (Atenție deci: nu încercați

să ștergeți diferențele; mai înțelept este să le acceptați și să vă folosiți de ele în

așa fel încât să puteți construi ceva împreună). De regulă, când ambii parteneri

sunt suficient de mături și de echilibrați în plan afectiv, pentru a stabili o

comunicare de tip adult-adult, diferență lor de vârstă nu creează dificultăți.

Înseamnă că ei se acceptă reciproc așa cum sunt și decid să se bucure cât

mai mult de ceea ce îi unește. Tendința de a pune impasul unei relații pe seama

incompatibilității legate de vârstă ascunde cel mai frecvent o configurație greșită

a legăturii în șine. Aceste cupluri funcționează asimetric, după modelul părinte-

copil, între parteneri dezvoltându-se o relație de dependența, care în timp devine

tensionată, plină de insatisfacții și resentimente.

În loc să-i unească tocmai autonomia pe care și-o recunosc unul altuia,

cei doi sunt legați prin incapacitatea de a-și rezolva propriile conflicte, de a-și

găsi centrul de greutate în sine. În astfel de relații, unul dă și celălalt primește,

iar dragostea este înlocuită de jocurile diabolice ale puterii. De multe ori,

partenerul mai vârstnic își arogă în numele experienței acumulate în timp dreptul

de a-l dirijă și controla pe celălalt; el știe ce e bine și ce e rău, are întotdeauna

dreptate (și dreptul de a hotărî pentru amândoi) încât orice încercare de a-i

opune rezistentă eșuează.

Pentru aceste persoane, îndrăgostite de propria putere, este indispensabil

să știe că ceilalți au nevoie de ele și că nu le este constestata autoritatea.

De aceea, își aleg ca parteneri de viață indivizi mai tineri, vulnerabili,

care nu se descurcă singuri și față de care pot să-și exercite dominația. La rândul

său, partenerul "slab" este mulțumit că a găsit pe cineva dispus "să-l ducă în

spate", complăcându-se într-o atitudine pasivă și obediență.

Un scenariu relativ curent este următorul: El mai "copt" s-a obișnuit să fie

stăpânul care dispune după propria vrere de cei din jur. Că să-și confirme

puterea și să crească în proprii ochi, se atașează de o femeie imatură, cu o stimă

de sine foarte scăzută, aflată ea însăși în căutarea unui "părinte" ocrotitor.

Convinsă că nu s-ar fi descurcat singură, ea se felicită că a întâlnit în

sfârșit "salvatorul" care să-i poarte de grijă.

După un timp însă, va descoperi că prețul acestei alegeri este un control

nemăsurat din partea soțului, ce o tratează întotdeauna că pe un copil, și deci

pierderea oricărei șanse de a evolua. Relația lor nu decurge ca între doi adulți de

vârste diferite, capabili de a se înțelege și respectă reciproc, ci este condiționată

de supunere, de asimetria rolurilor în cuplu. Este evident că eșecul relaționării a

făcut vizibilă diferență de vârstă și nu invers. Când există sentimente puternice

și dorință de a-l întâlni pe celălalt în unicitatea sa, câțiva ani în plus sau în minus

nu contează. Înainte de orice, bătrânul Cronos respectă relațiile autentice!

Fizionomii ale iubirii in funcție de varsta: � Hormonii, varsta și calitatea vieții

Într-un interviu acordat de către doctor Petre Braitila în urmă cu ceva

timp, rămăsesem încremenită în fata replicii: "domnișoară, abia după mult timp

o să realizați cât de mult afectează hormonii viata unei femei în funcție de

fiecare vârstă, iar uimirea mea era cea a unui copil pentru că domnul doctor nu

se referea atunci numai la schimbări fizice ci, mult mai interesant, la

transformările psihice, la schimbarea calității vieții emoționale, efectiv la tot ce

gândește o femeie. La modul ei de a se raporta la ceilalți, la capacitatea și modul

ei de a oferi iubire.

În adolescentă, hormonul vedetă din viata unei femei este adrenalina:

secreția adrenalinei le determină pe femei să-și asume activități exuberante,

stilul lor vestimentar este expansiv, iar din punctul de vedere emoțional acesta

etapă din viata unei femei este dominată de instabilitate dusă la extreme uneori.

Începând cu 18- 20 de ani fenomenul de maturizare face primii pași

timizi, continuând însă căutarea de experinte variate. Este vârsta care le invata

pe femei să iubească cu nuanțe și mult mai intens, dar este și vârsta la care

dorinta de a avea o relație întrece dorinta unui partener anume.

Iubirea de la 20 de ani se confunta și cu distracții și cu lărgirea cercului

de prieteni, iar sfârșitul unei relații înseamnă de cele mai multe ori începutul

alteia. Acum este vârsta la care preocupările comune apropie doi amorezi,

femeile vor romantism din belșug, selecția este relativă la orice tânăr care

dăruiește necondiționat un compliment devine o posibilă relație, dar și o singura

neplăcere poate influența tânără femeie să abandoneze fără prea mari regrete.

Compromisul nu este unul dintre atuurile iubirii de la 20 de ani.

Tot acesta este vârstă la care conceptul "bărbatul ideal" este o realitate,

ea fiind mereu însă în căutarea acelei iubiri mari și de poveste.

Începând cu 25 de ani, maturizarea emoțională, socială și sexuală se

impune: femeile își doresc o relație care să reprezinte definiția echilibrului și a

stabilității, idealismul trece, iar scara de valori devine realistă (pe bâză

experiențelor trecute). Femeia își cunoaște mult mai bine sufletul și mintea,

dorințele și nevoile. Ea nu mai este ușor influențată de primele impresii și nici

de părerile celor din jur. În plus, începe să pună accent pe conceptul de fidelitate

și de reciprocitate...

Maturitatea este controlată de hormonul estrogen care naște în creierul

femeilor nevoia de preocupare față de propria persoana, echilibru, valoare, �instincte sexuale mature și instincte materne debordante.

La 30 de ani, sintagmade ordine este "stabilitate emotionala": feminitatea� �

cunoaște apogeul ei, apar dorințe clare de sprijin afectiv, respect, fidelitate.

Dispuse sa facasacrificii sau compromisuri, femeile la 30 de ani au nevoie de �comunicare spirituala, afectiva și sexuala, dragostea devenind de fapt un mod de� �

conviețuire. Acum femeia se dăruiește pe sine prin statutul de mama și soție, �așteptând de la partener recunoștință prin sentimentul de unicitate.

Odată cu împlinirea vârstei de 40 de ani, maturitatea emoțională se

definește prin realizări, împliniri, înțelepciune, eșecuri transformate în lecții de

viață. Dragostea înseamnă mai mult implicarea și investiția în familie. Pasiunea

este înlocuită pe alocuri de romantism, sinceritate, cunoaștere între parteneri.

In perioadă de menopauza, femeile isi pierd mare parte din libidou, �dorința lor de a fi atractive scade in proporții importante și, odata cu aceasta �realitate nefericita, se pierd instinctele feminitatii și dorința de senzualitate.

Tocmai de aceea, cele mai multe femei se preocupa de aspectul lor fizic din

respect fata de ele insele și nu din dorință de a fi neaparat atragatoare.

Așadar, timpul și hormonii lui le invata pe femei sa iubeasca cu

maturitate, dar și cu mai multa calitate.

Dupa 50 de ani, femeile renasc prin iubirea fata de partener și fata de

copii...

În adolescentă, băieții percep actul sexual ca sport, ca manifestare a

virilității lor și de regulă relații sexuale sunt de scurtă durată, fără menținerea pe

perioadă îndelungată a aceleiași partenere.

Bărbații adulți au tendința de a manifestă sentimente de posesiune,

egocentrism, gelozie, precum și nevoia de a-și păstra ,,libertatea”, chiar dacă

sunt angajați în relații erotico sexuale stabile. La ei, impulsul sexual este mult

asociat cu cel agresiv, de unde și manifestările sexuale lipsite de afecțiune pe

care le au deseori bărbații.

Bărbații au acumulat suficientă experiență de viață pentru a se cunoaște

și a începe să înțeleagă mai bine cine sunt. Ca atare, pentru ei, după ce au

depășit 50 de ani, începe o perioadă de confirmare a virilității și capacității de

seducție.

Comportamentul sexual evolueaza odată cu vârstă, cu precizarea ca �evoluția este diferită de la femei la bărbați. Dacă bărbații între 16 și 20 de ani își

manifestă sexualitatea în cel mai activ mod, apogeul sexual al femeilor este atins

ceva mai târziu, în jurul vârstei de 30 de ani, menținându-se constante până pe la

50 de ani.

După această vârstă, dorinta sexuală scade atât pentru femei, cât și

pentru bărbați și, chiar dacă între 51 și 65 de ani dorinta sexuală este mai intensă

decât intre 66 și 80 de ani, paradoxal frecvența actelor sexuale este aceeași.

In ceea ce privește raportul dintre satisfacția sexuala și trecerea anilor, se

pare ca barbatii sunt cei mai norocoși, satisfacția lor sexualÄ pastrandu-se in �timp aproape la același nivel. In cazul femeilor aceasta scade cu trecerea

timpului.

Dintr-o alta perspectiva, partenerii trecuți de 30 de ani renunta la cele mai�

multe fapte erotice, susțin specialiștii in domeniul sexologiei. Și nici cei mai

tineri, nici cei mai in varsta nu neglijeaza preludiul, de obicei.

Dupa 65 de ani dragostea materializata prin acțiuni sexuale capata un

sens pentru a dobandi placere de orice fel, iar barbatii incep sa aiba nevoie de

preludiu mai mult ca oricand.

Oricum, spun psihologii, imediat dupa varsta de 40 de ani, cei mai mulți

barbati sufera un declic psihologic care ii pune și fata in fata cu dificultatile

erectile și care le schimba percepția asupra sexului.

Sentimente versus societate

Diferența de vârstă nu se simte atunci când iubirea e sinceră. O

observi însă atunci când partenerul își sărbătorește ziua de naștere sau când

privirile și sfaturile abine-intentionate” ale celor din jur te fac atentă la detaliu. ��Să fie acestea doar momente scurte, pentru că emoțiile cântăresc întotdeauna

mai mult și întrec orice prejudecată?

Din păcate, potrivit unui studiu, sunt puține persoane care au o

asemenea opinie. Mult mai mulți sunt cei care consideră că vârstă este un factor

destul de important în alegerea partenerului.

Diferențele de vârstă sunt inacceptabile doar pentru tineri

Statisticile arată că, atunci când se căsătoresc, bărbații sunt, în medie, cu

doi ani mai în vârstă decât partenerele lor. Dar când diferența crește până la

aproximativ 20 de ani, ea începe să devină un obstacol insurmontabil în alegerea

partenerului. Iar cele mai multe persoane preferă să întoarcă spatele emoțiilor

decât să se implice într-o astfel de relație.

Tinerii preferă să își aleagă un partener de vârstă similară, în timp ce

persoanele care se căsătoresc mai târziu ori sunt la a doua căsătorie, nu mai

acordă atât de multă atenție vârstei și, prin urmare, diferențele pot crește.

Vârstă nu conteazaa, și totuși, varsta...

A trecut vremea când ne cramponam de diferențele de vârstă atât de tare,

rețeta fericirii în cuplu nu mai e ca partenerul de sex masculin să fie cu 3-5 ani

mai mare decât ține iar barierele mentale, când vine vorba de a ne implica într-o

relație în care există diferență de vârstă , sunt din ce în ce mai mici.

Știm cu toții că atunci când te implici într-o relație, ar trebui să ai în

minte predominant aspecte precum valorile și pasiunile comune, scopul în viață,

satisfacția intelectuală și emoțională pe care o ai în preajmă partenerului,

sentimentele care vă leaga.

Vârstă nu mai e neapărat un criteriu de bază însă nici nu ne putem minți

că vârstă e doar o stare de spirit , când vine vorba de diferențe consistente între

parteneri, mai ales că aceasta este relationata cu valorile, pasiunile și acceptul

prietenilor și familiei, aspecte care își spun cuvântul în viață noastră.

Când ne gândim la diferențe mari de vârstă, ne vin în minte automat

bărbații de 50-60 ani care au relații cu femei foarte frumoase de 20-25 ani sau

femeile trecute bine de a doua tinerețe, care au relații cu bărbați foarte tineri.

Preconcepții și adevăruri aproape general valabile

Avem tendința (nu spun că e sau nu justificată) de a gândi că partenerul

de vârstă înaintată își întreține partenerul tânăr. Ne mai gândim și la o anume

dependența a relației de situația financiară foarte bună a partenerului de vârstă

înaintată și la faptul că deciziile și opțiunea de a alege a partenerului tânăr sunt

limitate și invers proporționale cu dorință acestuia de a parveni.

Ne-am obișnuit în mare parte, privind din afară, să nu amestecăm

sentimentele în acest gen de relații și să acordăm mai mult credit bărbaților decât

femeilor (de la mama natură, știm noi că bărbații puternici au dreptul la ce e mai

bun, dar femeile parcă ar trebui să fie puțin în umbră, să se dedice mai mult

familiei și unei relații cu un partener mai mare ca vârstă și mai puțin relațiilor cu

bărbați mult mai tineri).

Se pare că femeile foarte tinere caută în bărbații mult mai în vârstă

securitatea și stabilitatea pe care ei le-o pot oferi. De foarte multe ori, aceste

femei provin din familii dezbinate sau au trecut printr-o serie de relații nereușite

cu parteneri de o vârstă apropiată și caută stabilitatea pe care nu au avut-o până

la momentul respectiv în viețile lor.

De asemenea, un alt motiv pentru care femeile ajung să se implice în

relații cu bărbați mult mai în vârstă, e senzația că partenerii de aceeași vârstă nu

le vor putea niciodată oferi aceleași lucruri, copleșite fiind de atenția și gesturile

partenerului, pe care doar experiența și situația financiară foarte bună le pot

susține.

Bărbații care caută mereu relații cu femei foarte tinere, consideră că

femeile de 30-40 de ani vin cu un bagaj emoțional și cu preconcepții în relație,

lucru care face acest demers mult mai dificil. De asemenea, aceștia apreciază

frumusețea și naivitatea unei partenere mult mai tinere și se simț mai puternici

într-o astfel de relație.

Pe de altă parte, bărbații foarte tineri care au relații cu partenere mai în

vârstă, găsesc atrăgător la acestea siguranță, stabilitatea financiară și emoțională

și experiență acestora.

Preferințele femeilor pentru bărbați foarte tineri ține de dorință de a se

simți mai tinere, de spiritul de aventură pe care partenerii mai tineri îl au față de

un partener de o vârstă apropiată, de dorință de a avea aproape un partener

atrăgător care să le pună în valoare și, într-o oarecare măsură, de spiritul matern

pe care femeile îl posedă în mod natural.

Și totuși, poate fi iubire !

Conform prejudecăților și adevărurilor aaproapea general valabile, �� ��acest tip de relații nu se întemeiează neapărat pe sentimente foarte puternice.

Sunt sigură însă că, în realitate, există multe cupluri fericite și în această

categorie, dat fiind faptul că oamenii ajung să își iubească partenerii din motive

foarte diverse, iar preferințele fiecăruia nu trebuie luate în discuție.

Nu cred că iubirea într-o relație în care diferență de vârstă e foarte mare e

imposibilă, ci poate mai greu de recunoscut de ochiul privitorului și mai greu de

întemeiat, având în vedere provocările suplimentare pe care le ridică, față de o

relație în care partenerii au vârstă apropiate.

Bibliografie:

http://www.eva.ro/dragoste/relatii/diferenta-de-varsta-o-problema-articol-

2342.html

http://www.csid.ro/sex/cuplu/cat-de-importanta-este-varsta-in-dragoste-

3661207/

http://familie-relatii.acasa.ro/dragoste-50/pot-compensa-sentimentele-

diferenta-mare-de-varsta-13109.html

http://sanatate.bzi.ro/cum-se-manifesta-iubirea-in-functie-de-varsta-21700

Vasile, D.L., (2007) .Introducere in psihologia familiei si psihosexologie.

Bucuresti. Editura Fundatiei Romaniei De Maine