tribunalul constanŢaportal.just.ro/118/documents/bilant 2014.docx · web viewtribunalul constanŢa...

TRIBUNALUL CONSTANŢA

RAPORT DE BILANŢ

PENTRU ANUL 2014

13 februarie 2015

1

CAPITOLUL I - STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2014

În municipiul Constanţa funcţionează Tribunalul Constanţa, instanţă cu

personalitatea juridică, constituită în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel

Constanţa.

Activitatea administrativ judiciară a Tribunalului Constanţa este

organizată în două sedii situate în Constanţa, str. Traian nr.31, si respectiv

Traian 35C, cu precizarea că imobilul situat în str. Traian nr.31 găzduieşte o

mare parte a activităţii acestei instanţe constituind locaţia principală cunoscută

ca atare şi în care funcţionează Secţia a II-a civilă, Secţia de Contencios

Administrativ şi fiscal, Departamentul Economico - Financiar, Serviciul de

Reintegrare Socială şi Supraveghere în timp ce Secţia I civilă şi cea penală a

Tribunalului Constanţa funcţionează în cadrul Palatului de Justiţie aflat în

imediata apropiere a sediului mai sus amintit.

Clădirea Tribunalului este reprezentativă pentru municipiul Constanţa,

constituind monument arhitectural de patrimoniu. Aflat la intrarea in peninsula

oraşului,zonă în care se găsesc cele mai multe vestigii ale vechii cetăţi Tomis,

fostul palat regal a fost construit în anul 1903, ca reşedinţă de vară a regelui. În

anul 1922 clădirea intră în patrimoniul Ministerului Justiţiei, fiind dobândită

prin act de vânzare - cumpărare. Ulterior clădirea îşi schimbă destinaţia, însă

începând cu anul 1987 o regăsim ca sediu de instanţă.

În anul 2001 au demarat lucrările de reparaţii capitale – consolidare,

amenajări şi restaurare, iar doi ani mai târziu, în noiembrie 2003, activitatea

Tribunalului Constanţa este reluată în acest sediu. Creşterea volumului de

activitatea al instanţei căreia i-a corespuns o sporirea a numărului de magistraţi,

3

personal auxiliar de specialitatea şi personal contractual a impus alocarea unui

spaţiu în Palatul de Justiţie pentru desfăşurarea activităţii Secţiei I Civilă şi

Secţiei Penale a Tribunalului Constanţa.

În concordanţă cu prevederile art.36 alin.3 din Legea nr.304/2004 privind

organizarea judiciară, republicată şi modificată, Tribunalului Constanţa era

organizat în 4 secţii, respectiv: Secţia Civilă, Secţia Penală, Secţia Comercială şi

de Contencios Administrativ şi Secţia Maritimă şi Fluvială. După intrarea în

vigoare a Legii nr. 71/2011 în cadru Tribunalului Constanţa au funcţionează 5

secţii - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală, Secţia de contencios

administrativ şi fiscal precum şi Secţia Maritimă şi Fluvială.

În acest context este de menţionat faptul că transformarea secţiei

comerciale în secţia a II-a civilă a impus soluţionarea unor chestiuni relative la

organizarea celor două secţii civile începând cu data de 01.10.2011, sens în care

după consultării au fost întocmite propuneri supuse aprobării colegiului de

conducere. În concret s-a stabilit numărul completelor specializate în diverse

materii la nivelul fiecărei secţii civile precum şi tipul de cauze care urmau a fi

repartizate celor două secţii.

Urmarea abrogării Decretului 203/1974 prin Hotărârea nr. 347 din

16.05.2013 a CSM – Secţia pentru judecători, s-a constatat desfiinţarea Secţiei

maritimă şi fluvială din cadrul Tribunalului Constanţa, motiv pentru care în

conformitate cu dispoziţiile regulamentare în cadrul secţiei a - II-a civilă au fost

înfiinţate complete specializate în materia maritim fluvială.

Ca mod de organizare fiecare secţie are în componenţă un anumit număr

de judecători şi personal auxiliar de specialitate, repartizat pe compartimente

auxiliare ale secţiei: grefă, arhivă şi registratură, potrivit necesităţilor impuse de

funcţionarea secţie respective, fiind condusă de un preşedinte de secţie, care este

sprijinit de un grefier şef de secţie. La nivelul Tribunalului Constanţa

funcţionează patru arhive curente fiecare amplasată în secţia corespunzătoare, cu

precizare că în cursul anului 2014 s-a reuşit reamenajarea spaţiului şi separarea

4

arhivei Secţiei a II a civilă de cea a secţiei de contencios administrativ şi fiscal.

De asemenea în sediul în care îşi desfăşoară activitatea Secţia penală este alocat

spaţiu şi pentru compartimentul executării penale

Din punct de vedere administrativ, în structura Tribunalului Constanţa

funcţionează Departamentul economico-financiar şi administrativ, Biroul de

informare şi relaţii publice, Compartimentul de informatică juridică şi

biblioteca. Pe lângă Tribunalul Constanţa mai funcţionează Birou Local pentru

Expertize Judiciare Tehnice şi Contabile şi Serviciul de Probaţiune acesta din

urmă beneficiind de un spaţiu corespunzător care asigură confidenţialitatea

dintre consilierii de probaţiune şi persoanele care beneficiază de asistenţa acestui

serviciu.

Fiecare compartiment auxiliar are atribuţii specifice care sunt aduse la

îndeplinire de personalul auxiliar al instanţelor şi de celelalte categorii de

personal, potrivit sarcinilor stabilite prin legea de organizare şi regulament. În

ceea ce priveşte departamentul economico financiar şi administrativ, acesta este

condus de un manager economic aflat în subordinea preşedintelui Tribunalului

Constanţa.

Conducerea Tribunalului este asigurată de un preşedinte, doi

vicepreşedinţi şi Colegiul de Conducere compus din Preşedinte – membru de

drept şi 6 reprezentanţi ai judecătorilor, aleşi de Adunarea Generală, care

dezbate şi aprobă măsurile necesare pentru buna desfăşurarea a activităţi

Tribunalului şi avizează actele şi deciziile Preşedintelui, emise în exercitarea

atribuţiunilor conferite de Regulament.

Ca instanţă de control judiciar şi totodată ca ordonator terţiar de credite,

Tribunalul Constanţa are în circumscripţie 4 judecătorii, respectiv: Judecătoria

Constanţa, Judecătoria Medgidia, Judecătoria Mangalia şi Judecătoria Hârşova.

În ceea ce priveşte Judecătoria Băneasa menţionăm faptul că acesta a făcut

obiectul Legii nr.148/2011 fiind desfiinţată. Ordinea enunţării acestora,

reprezintă din perspectiva volumul de activitatea clasificarea celor 4 instanţe

5

funcţionale. De asemenea, tot în circumscripţia Tribunalului Constanţa se află şi

Penitenciarul de Maximă Siguranţă Poarta Albă şi Penitenciarul Spital Poarta

Albă, locuri de deţinere în care-şi execută pedeapsa ori sunt arestaţi preventiv

aproximativ 1200 de persoane.

În concordanţă cu normele de procedură, Tribunalului Constanţa are

competenţă de soluţionare a litigiilor în grade diferite de jurisdicţie – fond, apel

şi recurs.

În aplicarea dispoziţiilor legale relative la specializarea activităţii de

judecată, cu incidenţe directe asupra calităţii actului de justiţie, la nivelul

Tribunalului Constanţa şi a instanţelor arondate, s-au creat premisele

specializării judecătorilor, atât ca urmare a existenţei secţiilor deja înfiinţate

anterior anului 2007, cât şi a înfiinţării Secţiei Civile şi Secţiei Penale în cadrul

Judecătoriei Constanţa sau a constituirii de noi complete specializate, în cadrul

instanţelor din circumscripţia acesteia.

Răspunzând acestor necesităţi, în cadrul Secţiei I Civilă a Tribunalului

Constanţa, funcţionează complete specializate în materie privind protecţia

specială a minorilor şi adopţie (16), procese funciare (5), litigii de muncă şi

asigurări sociale (8), în cauzele cu minori şi familie (4), în Secţia a II-a civilă

funcţionează 9 complete specializate de fond în litigiile în care cel puţin una

dintre părţi are calitatea de profesionist în sensul art.8 din Codul civil, în materia

societăţilor comerciale, în materia registrului comerţului, în materia maritim

fluvială, în judecarea cererilor restrângerea, împiedecarea ori denaturarea

concurenţei şi a celor privind titlurile de valoare şi alte instrumente financiare, 4

complete specializate apel/recurs în aceleaşi materii, precum şi 9 complete

specializate în materia insolvenţei, concordat preventiv şi mandat ad-hoc, 7

complete specializate în soluţionarea cererilor în anularea ordonanţei de plată

iar în cadrul Secţia Penală funcţionează complete specializate în soluţionarea

faptelor de corupţie precum şi în cauzele penale cu minori.

6

Aceleaşi preocupări pentru specializarea secţiilor şi completelor s-au

manifestat la nivelul judecătoriilor din circumscripţia Tribunalului Constanţa

unde, la Secţia civilă şi penală a Judecătoriei Constanţa şi respectiv la

Judecătoriile Mangalia şi Medgidia, sunt înfiinţate complete specializate în

domeniul de competenţă al acestor categorii de instanţe.

De precizat că, la nivelul Judecătoriei Hârşova datorită volumului de

activitate şi numărului mic de judecători nu s-au putut constitui nici complete

specializate şi cu atât mai puţin secţii, această instanţă funcţionând cu o schemă

de numai 2 judecători.

În conformitate cu prevederile legale şi regulamentare, activitatea de

judecată a Tribunalului Constanţa se desfăşoară cu respectarea principiului

distribuirii aleatorii a dosarelor şi al continuităţii completului de judecată.

7

I.1. - Activitatea instanţei în anul 2014

1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei

Volumul de activitate al unei instanţe cuprinzând toţi indicatori relevanţi

reprezintă un reper important în privinţa activităţii cantitative şi calitative a

instanţei cu posibilitatea de a trage concluzii şi asupra îndeplinirii

corespunzătoare a atribuţiilor de către persoanele investite în funcţii de

conducere. Evidenţierea unei imagini de ansamblu a volumului de activitate al

instanţelor din judeţul Constanţa poate fi realizată prin trecerea în revistă a

datelor statistice legate de activitatea acestora în anul 2014.

În anul 2014 datele generale de evidenţă statistică pe total instanţă se

prezintă astfel :

- Stocul cauzelor nesoluţionate la 31.12.2013

- 10567 din care: - 3024 cauze civile

- 1199 litigii cu profesionişti

- 3704 cauze de insolvenţă

- 2447 cauze de contencios administrativ

- 193 cauze penale

- Cauze intrate în cursul anului 2014


- 2404 litigii cu profesionişti, maritim fluvial,

apel şi recurs


8


- 3485 cauze penale

Total cauze de soluţionat în cursul anului 2014




- 7051cauze de contencios administrativ

- 3678 cauze penale

- Total cauze soluţionate în cursul anului 2014





- 3382 cauze penale

- Cauze suspendate





- Stocul cauzelor nesoluţionate la 31.12.2014





- 296 cauze penale

9

Aspectele relevate anterior sunt prezentate conform tabelului de mai jos.

SECTIA Stadiu procesual

Stoc la 31.12.2013

Intrate ian-dec

2014

Total de

solutionat anul 2014

Solutionate ian -

dec 2014

Stoc la

31.12.2014

Suspendate

Civila I

fond 2064 2969 5033 3552 1481 400

apel 354 999 1353 937 416 93

recurs 606 625 1231 966 265 97

TOTAL 3024 4593 7617 5455 2162 590

Civila II

Fond 4300 3273 7573 3901 3672 825

Apel 112 623 735 455 280 45

Recurs 491 608 1099 836 263 109

TOTAL 4903 4504 9407 5192 4215 979

Contencios administrati

v si fiscal

Fond 1595 2568 4163 3195 968 143

Apel 56 1644 1700 1320 380 1

Recurs 796 392 1188 1076 112 73

TOTAL 2447 4604 7051 5591 1460 217

Penala

Fond 149 1662 1811 1576 235 0

Apel 0 6 6 6 0 0

Recurs 44 88 132 132 0 0

Contest. 0 1729 1729 1668 61 0

TOTAL 193 3485 3678 3382 296 0

TOTAL GENERAL 10567 17186 27753 19620 8133 1786

10

1.1.1. Volumul de activitate pe secţie/complete specializate şi materii :

Volumul de activitate al secţiei I civilă a înregistrat o scădere medie în

cursul anului 2014 prin raportare la anul precedent, privind activitatea în

ansamblul său.

Datele statistice la nivelul anului 2014, relevaă un număr de 7617 dosare

de soluţionat, pe parcursul anului, din care 3024 cauze au reprezentat stocul

anului anterior ( la data de 31.12.2013), faţă de 10.039 cauze înregistrate în

cursul anului 2013 ( cu aproximativ 3000 de cauze mai puţin decât în anul

precedent). Din acest total, în cursul anului 2014, au fost soluţionate 5455 cauze

şi se află în stare de suspendare 442 cauze.

Pe stadii procesuale, datele statistice arată că volumul de activitate a

crescut în calea de atac a apelului ( având în vedere modificările aduse de Noul

Cod de procedură civilă în ceea ce priveşte sistemul căilor de atac) unde s-au

înregistrat 1353 cauze ( faţă de 608 în anul anterior), din care a fost soluţionat un

număr de 937 de cauze ( faţă de 650 cauze la nivelul anului 2013). Pentru calea

de atac a recursului, totalul de soluţionat a fost, la nivelul anului 2014, de 1231

de cauze (faţă de 1537 cauze la nivelul anului 2013) din care nou intrate – 625

cauze, în stoc – 606 cauze, iar soluţionate la finalul perioadei 966 cauze.

Volumul de activitate a scăzut şi în privinţa litigiilor în stadiul procesual

al fondului unde numărul dosarelor nou înregistrate s-a situat la 2969 cauze (faţă

de 3569 cauze la nivelul anului 2013), în această materie existând un număr

total de 5033 cauze ( faţă de 6916 cauze la nivelul anului 2013), din care au fost

soluţionate 3552 ( faţă de 4852 cauze la nivelul anului 2013). Explicaţia este

dată de intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, precum şi a Legii

medierii, care a condus la reorientarea justiţiabilului spre metode de soluţionare

alternativă a conflictului judiciar.

În materia litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale volumul de activitate

a scăzut prin raportare la anul precedent astfel : în materia litigiilor de muncă s-

11

au înregistrat 1187 ( faţă de 1497 cauze nou intrate în anul 2013); în materie de

asigurări sociale s-au înregistrat 1041 cauze ( faţă de 1328 cauze în anul 2013).

În materia măsurilor speciale de protecţie a minorilor si adopţie, cauzele

înregistrate au scăzut uşor ca nivel faţă de anul anterior, respectiv 356 cauze,

faţă de 396 cauze la nivelul anului 2013.

In materia fondului funciar s-au înregistrat un număr de 50 cauze nou

intrate ( faţă de 155 cauze nou intrate în cursul anului 2013), în calea de atac a

recursului şi 43 în calea de atac a apelului, (potrivit dispoziţiilor din Legea nr.

76/2012). Totalul cauzelor de soluţionat la nivelul anului 2014 ( prin adiţionarea

stocului existent la data de 01.01.2014) în această materie este de 151 cauze, faţă

de 163 cauze la nivelul anului precedent.

În materie de minori şi familie cauzele nou intrate au fost în număr de 258

cauze (fond, apel şi recurs), faţă de 351 de cauze în cursul anului 2013. Totalul

cauzelor de soluţionat în materia arătată, în toate stadiile procesuale arătate, a

fost de 413 cauze, din care a fost soluţionat un număr de 295 cauze.

VOLUM DE ACTIVITATE SECŢIA I CIVILĂ

Nr.crt.

MateriaRestante la început de perioadă

Intrate Total de soluţionat

Soluţionate

Restante la sfârşit

de perioadă

Suspendate

Total de soluţionat

(fără susp.)

1. FOND 2064 2969 5033 3552 1481 400 46332. APEL 354 999 1353 937 416 93 12603. RECURS 606 625 1231 966 265 97 1134

TOTAL 3024 4593 7617 5455 2162 590 7027

12

VOLUM DE ACTIVITATE PE MATERII

Nr.crt.

Materia Restante la început de perioadă


Soluţionate

Restante la sfârşit de perioadă

Suspendate

Total de soluţionat (fără susp)

1. MĂSURI SPECIALE

PROTECŢIE ŞI ADOPŢIE

46 356 402 337 65 5 397

2. LITIGII DE MUNCĂ 906 1187 2093 1462 631 223 1870

3. A.S. 760 1041 1801 1297 504 74 1727TOTAL

1712 2584 4296 3096 1200 302 3994

APEL CIVILMINORI ŞI FAMILIE

FOND FUNCIAR2014

Nr.crt. Materia

Restante la început de perioadă


Soluţionate

Restantela sfârşitde perioadă

Suspendate

Total de soluţiona(fără susp.)

1. MINORI ŞI FAMILIE 103 215 318 219 99 14 304

2. FOND FUNCIAR 3 43 46 32 14 3 43

TOTAL106 258 364 251 113 17 347

RECURS CIVILMINORI ŞI FAMILIE

FOND FUNCIAR2014

Nr.crt. Materia

Restantela începutde perioadă

Intrate Totalde soluţionat

Soluţionate


Suspendate


(fără susp.)1. MINORI ŞI

FAMILIE 52 43 95 76 19 4 91

2. FOND FUNCIAR 55 50 105 89 16 6 99

TOTAL 107 93 200 165 35 10 610

13

La secţia a II-a civilă, şi-au desfăşurat activitatea 14 judecători, cu

menţiunea că doar în perioada 15.09.2014 - 01.12.2014 au fost 15 judecători,

urmare a reluării activităţii de către doamna judecător Belecciu Cristina, însă

ulterior doamna Jianu Corina a fost suspendată din magistratură.

Judecătorii secţiei au soluţionat litigii cu profesionişti, sens în care au fost

constituite 13 complete de fonduri; cauze în materie de insolvenţă -14 complete,

precum şi dosare în căile de atac ale recursului (4 complete) şi apelului (7

complete care au soluţionat şi cererile în anulare împotriva ordonanţelor de

plată).

Începând cu data de 15.09.2014, au mai fost constituite un complet de

fond şi unul de insolvenţă ca urmare a reîntoarcerii din concediul pentru

creşterea copilului a doamnei judecător Belecciu Cristina.

De asemenea, au funcţionat şi două complete specializate în materie

maritimă şi fluvială, care au soluţionat doar în fond cauzele de această natură,

iar doi judecători au fost desemnaţi, potrivit art 2 din OG 66/1999, cu aplicarea

apostilei.

În cursul anului s-au înregistrat în cadrul secţiei un număr de 4504 de

cauze noi (faţă de 5843 în 2013), din care:

- 3273 de litigii cu profesionişti (faţă de 4464 în anul 2013) care includ şi

cererile în materie de insolvenţă de 914 dosare (faţă de 1490 cauze în 2013);

- 623 cereri de apel (faţă de 235 apeluri în 2013);

- 608 recursuri ( faţă de 1144 în 2013).

În materie maritimă, în cursul anului s-au înregistrat 92 de cauze noi şi din

totalul de 134 de dosare, s-au soluţionat 96 de dosare, operativitatea absolută

fiind de 84,21%.

Aşadar, se observă o scădere atât a numărului de fonduri în litigiile cu

profesionişti care ar putea fi explicată prin diminuarea cererilor de dizolvare a

societăţilor formulate de ORC conform Legii 31/1990, cât şi a cauzelor în

materia privind procedura insolvenţei, cauza constituind-o intrarea in vigoare a

14

Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă,

care a instituit condiţii restrictive faţă de debitorii care formulează cereri de

deschidere a procedurii şi care în mod evident a indus justiţiabililor o reticenţă

în promovarea cererilor în această materie.

În ceea ce priveşte căile de atac, era normal ca după intrarea în vigoare a

noului Cod de procedură civilă să se constate o creştere a numărului de apeluri,

care a fost semnificativă, şi o reducere corespunzătoare a cererilor de recurs,

însă totalul cererilor de apel şi recurs în anul 2014 este apropiat de cel din anul

2013.

VOLUM TOTAL DE ACTIVITATE SECTIA a II-a CIVILĂ

Nr.crt. Materia


IntrateTotal de

soluţionatSoluţio

nateRestante la sfârşit de perioadă

Suspendate


(fără susp.)

1 Fond 4300 3273 7573 3901 3672 825 6748*din care Legea 85din 2006

2828 914 3742 1406 2336 428 3314

2 Apel 112 623 735 455 280 45 6903 Recurs 491 608 1099 836 263 109 990

TOTAL GENERAL 4903 4504 9407 5192 4215 979 8428

Activitatea secţiei de contencios administrativ si fiscal este definită în

mod distinct începând cu data de 01.01.2011 în urma măsurii dispusa de CSM,

prin Hotărârea nr.654/31.08.2011.

În cursul anului 2014, comparativ cu anul precedent, se observă din datele

statistice o scădere a numărului cauzelor noi, înregistrate în fond în materia

contenciosului administrativ si fiscal.

Astfel, s-au înregistrat un număr de 2568 de cauze de contencios

administrativ si fiscal faţă de 3539 în anul 2013.

15

S-a înregistrat, de asemenea, o scădere a recursurilor – 392 fata de 2041 în

anul 2013.

In ce priveşte cauzele înregistrate în apel, cale de atac nou introdusă prin

Noul cod de procedura civila si Legea nr.76/2012, la nivelul secţiei s-a

înregistrat o creştere semnificativa, fiind înregistrate astfel 1644 cauze, faţă de

76 în anul 2013.

La nivel global numărul cauzelor – fond /apel /recurs înregistrate pe rolul

Secţiei de contencios administrativ si fiscala a fost de 4604 dosare, ceea ce

reprezintă cel mai mare număr de dosar înregistrate la nivelul secţiilor din cadrul

Tribunalului Constanta.

Per total, operativitatea relativă de soluţionare a cauzelor în fond şi recurs

în anul 2014 a fost de 121,44% în scădere minoră faţă de anul 2013, când s-a

înregistrat o operativitate relativa de 125,94%, în timp ce operativitatea absolută

în anul 2014 a fost de 81,81%, în creştere faţă de anul 2013, când s-a înregistrat

o operativitate absolută de 78,73%.

Este de remarcat faptul că evoluţia acestor indici statistici situează secţia

de contencios administrativ si fiscal pe prima poziţie în ceea ce priveşte

operativitatea la nivelul secţiilor din cadrul Tribunului Constanta, deşi aceasta

secţie a avut în anul de 2014 cel mai mic număr de judecători în componenţa,

respectiv de 10 judecători în mod efectiv pe parcursul întregului an.VOLUM TOTAL DE ACTIVITATE SECTIA DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV SI FISCAL

Nr.crt.


IntrateTotal de soluţionat

Soluţionate


Suspendate

Total de soluţionat (fără susp)

1 Fond 1595 2568 4163 3195 968 143 40202 Apel 56 1644 1700 1320 380 1 16993 Recurs 796 392 1188 1076 112 73 1115

TOTAL GENERAL 2447 4604 7051 5591 1460 217 6834

16

Sub aspectul volumului de activitate al secţiei penale datele statistice ne

înfăţişează următoarele elemente ale ponderii fenomenului judiciar:

Volumul total al cauzelor de soluţionat în anul 2014 a fost de 3678 cauze,

ceea ce relevă o crestere semnificativa din punct de vedere cantitativ,

comparativ cu anul 2013, când a fost un total de 3097 cauze, cresterea fiind de

581 cauze, respectiv o crestere de 417 cauze in fond si 158 cauze reprezentand

recursuri/contestatii.

Din totalul cauzelor de soluţionat, un număr de 193 cauze s-au aflat în

stoc la începutul anului 2014 diferenţa de 3485 cauze fiind reprezentată de

dosarele nou înregistrate în cursul aceluiasi an.

Şi în ceea ce priveşte cauzele nou înregistrate, se constată o crestere a

numărului acestora, faţă de anul 2013, fiind înregistrate un număr de 3485

cauze, comparativ cu 2872 cauze, ceea ce reprezintă o creştere semnificativa de

513 cauze.

În cursul anului 2014 s-a înregistrat un număr de 1662 cauze nou intrate

în fond, comparativ cu anul 2013, când au fost înregistrate 1229 de fonduri.

Astfel, se observă o crestere a cauzelor nou intrate pe fond comparativ cu anul

2013, cu 433 cauze.

La numărul cauzelor nou înregistrate s-au adăugat şi cele 149 de fonduri,

aflate în stoc la începutul anului, rezultând, astfel, un total de 1811 fonduri de

soluţionat în cursul anului 2014, mai mult cu 417 fonduri faţă de anul anterior.

In cursul anului 2014 au mai fost inregistrate cauze în apel, date fiind

modificarile legislative în materie penala, în sensul ca acele cauze având ca

obiect infractiuni pedepsite la plangere prealabila pentru care exista calea de

atac a recursului, au fost calificate apeluri, conform Legii 255/2013 ce

reglementeaza situatiile tranzitorii.

În materia cauzelor în recurs, volumul total de soluţionat, în cursul anului

2014, a fost de 132 recursuri, din care 44 reprezintă recursuri aflate în stoc la

începutul anului, iar 88 sunt cauze nou înregistrate în cursul anului.

17

Numarul redus de recursuri este explicat de modificarile legislative din

anul 2014, intrarea în vigoare a Noului Cod de procedura penala care prevede

drept cale de atac contestatia, ce se solutioneaza de un singur judecator, în loc de

recurs, ce se solutiona de un complet format din 3 judecatori.

Dupa data de 1 februarie 2014 au fost înregistrate în cursul anului un

numar de 1729 contestaţii fiind soluţionate un număr de 1668 cauze si au rămas

în stoc un număr de 61 contestaţii.

VOLUM DE ACTIVITATE SECŢIA PENALĂ

Nr.crt. Materia


Intrate Total de soluţionat Soluţionate


1

Fond 149 1662 1811 1576 235

Apel 0 6 6 6 0

Recurs 44 88 132 132 0

Contest. 0 1729 1729 1668 61

TOTAL 193 3485 3678 3382 296

În ceea ce priveşte materia cauzelor cu minori, la începutului anului 2014

se aflau în stoc un număr de 12 dosare în cauze cu minori, toate fiind fonduri,

iar în cursul anului, s-au mai înregistrat 175 cauze cu minori, din care 14

fonduri şi 161de contestatii.

Prin urmare, volumul total al cauzelor cu minori, de soluţionat în cursul

anului 2014, a fost de 175 dosare, din care 26 fonduri si 161 contestatatii.

Dintre acestea, au fost soluţionate 176 cauze, din care : 15 fonduri şi

161 contestatii, rămânând în stoc 11 cauze, toate reprezentand fonduri.

Comparativ, în anul 2014 numarul total al cauzelor cu minori, a crescut

cu 130 dosare, adica de aproape 4 ori.

18

CAUZE CU MINORI ŞI DE FAMILIE

Nr.

crt.



Soluţionate Restante la sfârşit de perioadă

1 Contestații 0 161 161 161 02 Fond 12 14 26 15 11

TOTAL GENERAL 12 175 187 176 11

În cauzele de corupţie, erau în stoc la începutul anului 2014 un număr de

13 cauze pe fond, au fost înregistrate în cursul anului 32 cauze, având un total

de soluţionat de 45 dosare.

Au fost soluţionate în cursul anului 2014 un număr de 26 dosare

rămânând nesoluţionate la sfârşitul perioadei analizate 19 dosare .

Indicele de operativitate în cauzele de coruptie este mai redus raportat la

operativitatea la nivelul sectie, întrucat aceste cauze sunt unele mai complexe,

necesita administrarea mai multor probe si acordarea mai multor termene de

judecata în acest sens, în interesul unei bune solutionari . De asemenea se

remarca si o complexistate mai mare a acestor cauze, fiind dosare cu mai multi

inculpati, fata de care se iau de regula masuri preventive sau masuri asiguratorii,

care presupun solutionarea mai multor cereri formulate în cauza .

CAUZE DE CORUPŢIE

Nr.crt. Materia Restante la început de perioadă


Soluţionate Restante la sfârşit de perioadă

1 Contestatii 0 0 0 0 0

2 Fond 13 32 45 26 19

TOTAL GENERAL 13 32 45 26 19

In anul 2014 nu s-au mai înregistrat dosare de competenta secţiei maritim

si fluvial.

19

1.2. Încărcătura pe judecător

Numărul de şedinţe la care judecătorii secţiei I civilă au participat a

scăzut, deşi a crescut volumul de muncă, în raport de numărul mai mare de

cauze de soluţionat, ca urmare a reorganizării modului de configurare a

şedinţelor de judecată.

Posibilitatea acordată judecătorului de a acorda termen de judecată

oricând, chiar şi fără să fie ţinut de termenele stabilite prin planificarea

şedinţelor de judecată a făcut ca, numărul şedinţelor de judecată la care au

participat judecătorii, îndeosebi cei cu specializarea civil/fond funciar/minori şi

familie, conform evidenţelor din ECRIS, să ajungă în mediu la 107,29 şedinţe

pe judecător. Facem menţiunea că, în acest număr, sistemul informatizat ECRIS

include şi termenele de amânare a pronunţării, considerente pentru care există o

neconcordanţă între datele furnizate de acest sistem şi cele care au rezultat din

numărarea efectivă a şedinţelor de judecată.

Potrivit acestui din urmă mod de calcul, judecătorii secţiei I civilă a

Tribunalului Constanţa au participat la un număr total de 538 de şedinţe de

judecată ( potrivit planificărilor de şedinţă şi condicilor electronice a şedinţelor

de judecată), prin urmare la un număr mediu de 32 de şedinţe de judecată.

În cursul anului 2014 fiecare judecător a avut repartizat un număr mediu

de 411 dosare (faţă de 775 dosare în cursul anului 2013).

In medie, un judecător al secţiei civile a rulat un număr de 999 dosare

(faţă de 1831 dosare la nivelul anului 2013).

Numărul de dosare soluţionate în medie de către fiecare judecător a fost

mai ridicat faţă de anul precedent. Astfel în anul 2013 un judecător al secţiei I

civilă a soluţionat, în medie, un număr de 548,52 dosare (faţă de 836 dosare în

cursul anului precedent).

A dispărut disproporţia dintre judecătorii din materie civilă şi judecătorii

specializaţi în materia litigiilor de munca si asigurări sociale în ceea ce priveşte

20

numărul dosarelor rulate şi al hotărârilor redactate, volumul de muncă

egalizându-se în mod simţitor.

Judecator Nr.Sedinte

Nr.sedinte conduse

Stoc la sf.

perioadei

Dosare repar-tizate

Dosare sol

uțio-nate

Dosare rulate

Dosare redactate

Artene Corina 29/101 29/101 199 364 480 1046 468

Bodean Claudia 11/30 9/22 209 205 195 390 150Cărbune Cosac Vasile 10/59 5/36 78 176 183 350 78

Ciucă Camelia Elena 37/113 19/54 266 457 642 1173 270

Coada Aurora 30/94 30/94 174 373 457 1005 434Duţă Cristina Ramona 34/121 21/68 161 369 535 854 230

Enache Chiratica 36/122 18/62 210 463 659 1010 266

Faur Ionela 30/74 30/74 153 378 512 1023 494Ghernaja Geta Cristina 36/103 22/62 252 454 602 923 244

Ivan Felicia 27/84 27/84 135 394 487 1004 474

Lepădatu Adriana 35/140 19/73 232 434 582 924 235

Marcu Felicia 28/82 25/63 208 450 451 743 326

Mariş Beatrice 35/154 19/84 258 424 697 1226 283Mocanu Mihaela Cristina 26/98 11/41 195 390 494 672 189

Neagu Adrian 30/129 30/129 265 372 464 1094 452Popescu Crina Mihaela 36/154 21/77 268 436 721 1290 279

Spînoche Ramona 30/95 30/95 204 398 485 1054 449

Tudor Veronica 37/155 20/90 234 440 660 1171 297

Total secţie 538/1937 386/1328 3.701 7.000 9.325 16.989 5.637

În cadrul secţiei a II-a civilă deşi numărul dosarelor nou intrate a fost în

scădere, în anul 2014 au fost soluţionate 7374 dosare, în creştere faţă de 2013,

când s-au pronunţat soluţii în 7268 dosare, această situaţie fiind explicată prin

stocul de dosare existent la sfârşitul anului 2013.

21

In perioada de referinţă, media dosarelor rulate de un judecător este de

1573 (faţă de 2875 în 2013), media şedinţelor este de 156 (150 în 2013),

numărul mediu al dosarelor soluţionate -524 ( faţă de 688 în 2013), iar cel al

dosarelor redactate - 370 ( faţă de 539 în 2013). Comparativ cu anul 2013, toţi

aceşti indicatori sunt în scădere, mai puţin numărul de şedinţe, însă diferenţa

este nesemnificativă.

Judecator Nr.Sedinte

Nr.sedinte conduse

Stoc la sf.perioadei

Dosare repar-tizate

Dosare soluțio-

nate

Dosare rulate

Dosare redactate

Belecciu Cristina 19 19 - 67 100 33 141Calin Daniela 136 101 391 354 520 554 1730Casian Iulia 158 108 446 355 501 580 1703

Cărbune Cosac Iulia

149 97 395 298 470 545 1710

Constantinescu Cristina

198 158 507 385 523 661 2031

Damian Oana 162 126 354 231 456 565 1568Dan Luminiţa 194 154 288 220 407 475 1254Jianu Corina

Eugenia94 78 255 228 363 380 1291

Mirică Melentina Nicoleta

131 98 403 298 518 606 1633

Oprea Adrian 179 159 184 212 357 333 1175Pascu Ioana 162 126 488 410 471 565 1593

Staicu Aniela Adriana

136 93 234 228 448 447 1225

Suliman Elena Laura

160 113 483 374 484 606 1956

Trifanov Camelia 149 111 423 381 467 507 1711Tudoran Iuliana 150 101 273 243 488 517 1448

Total secţie 2177 1642 5124 4284 6573 7374 22169

La secţia de contencios administrativ si fiscal media de dosare rulate este

de 1561, media şedinţelor este de 117 numărul dosarelor soluţionate – 966 iar al

celor redactate de 597;

Numărul mediu de şedinţe de judecata a fost influenţat de înfiinţarea,

începând cu data de 01.02.2014 a unui complet de fonduri – CA10 cu două

şedinţe de judecata lunar, un complet specializat de recurs RCA 4-cu o şedinţă

22

lunară, un complet specializat de fond CT4, în vederea soluţionării plângerii

formulate împotriva încheierii de respingere a contestaţiei privind tergiversarea

procesului - art.525 C.proc.civilă, cu o şedinţă pe lunară;

La nivelul întregii secţii au fost soluţionate un număr de 5591 cauze,

respectiv 3195 fonduri, 1320 apeluri si 1076 recursuri, dintr-un total de 7051

dosare .

În ce priveşte operativitatea pe judecător, în raport cu situaţiile statistice

aceasta este următoarea :

Judecător Nr.Ședințe

Nr.ședințe conduse


Dosare repar-tizate

Dosare sol

uțio-nate

Dosare rulate

Dosare redacta

te

Comşa Radu Dumitru

98 77 128 316 578 968 416

Stoianoglo Andrea Bianca

179 105 242 751 1126 1701 628

Niţă Anca Jeanina 225 144 356 805 1127 1803 650

Carapcea Mirela 192 120 239 756 1125 1678 626Crihană Elisabeta 208 131 290 785 1203 1795 706

Nistor Augustina Livia

197 113 369 760 1075 1636 620

Motoc Loredana Violeta

213 128 352 788 1167 1904 712

Neacşu Cătălina 210 129 307 796 938 1528 627

Opariuc Dan Laura

215 142 317 799 947 1730 617

Motirlichie Costinel

86 58 143 442 343 797 337

Bacu Roxana Nicoleta

48 30 3 88 32 71 29

Total secţie 1871 1177 2746 7086 9661 15611 5968

Judecătorii secţiei penale au participat în medie la 35,92 şedinţe de

judecată, fiecare judecător conducând în medie un număr de 31,33 şedinţe.

23

În cursul anului 2014 fiecare judecător a avut repartizat un număr mediu

de 300,17 dosare, comparativ cu anul 2013 cand fiecare judecator a avut

repartizat un numar de 544,75 dosare. Aceasta scadere se explica prin aceea ca,

tribunalul nu mai are în competenta infractiuni la plangere prealabila ce se

judecau anterior în complet de recurs, nu mai judeca apeluri, măsurile

preventive se judeca în complet unic, ceea ce presupune ca aceste dosare sunt

rulate, solutionate si redactate efectiv de un judecator, efortul depus de

judecatori fiind mai mare.

Media dosarelor rulate în anul 2014 a fost calculată având în vedere

media judecătorilor aflaţi în instanţă pe întreaga perioadă a anului 2014, de 12

judecători. Media dosarelor rulate pe judecător a fost de 583,67 cauze, mai

scăzută decât în anul precedent, de 721 cauze, însă se poate remarca o creştere a

ponderi dosarelor de fond, faţă de dosarele având ca obiect contestaţii, altele

decât contestaţiile la măsuri preventive, o creştere a numărului de dosare de

competenta DNA SI DIICOT, dat fiind modificările legislative, aceste instituţii

sesizează tribunalul ca prima instanţă si prin urmare judecătoriile nu mai au

competenta de soluţionare a unor cauze instrumentate de acestea.

Numarul dosarelor solutionate în anul 2014 a fost de 3647, iar numărul

dosarelor redactate a fost de 3289, cu o medie pe judecător de 274,08 cauze, în

crestere fata de anul 2013, cand media era de 227,83 cauze.

Judecător Nr.Ședințe

Nr.ședințe conduse


Dosare repar-tizate

Dosare sol

uțio-nate

Dosare rulate

Dosare redactate

Apzait Nermin 36 30 19 304 317 532 296Ardeleanu Antoneta 40 35 22 303 306 601 281Bourceanu Leonard

Iustin41 35 29 329 292 650 265

Dumitra Cornelia 37 31 31 335 351 621 293Ganera Emilia 41 31 30 334 374 628 308

Gheorghe Teodor Viorel

33 32 21 254 281 584 267

Lică Lucian 38 37 32 299 310 632 264Mitan Marinela 36 32 30 278 280 519 255

24

Radu Iuliana 32 28 30 305 295 650 260Suciu Iulia Cezara 34 30 22 267 284 508 263

Tănase Monica 31 26 8 317 321 542 293Vlăşceanu Mihaela 32 29 22 277 276 537 244

Total 431 376 296 3.338 3.687 7.004 3.289

Datele statistice pe anul 2014 la nivelul instanţei pe anul 2014 ilustrează

că în medie un judecător a rulat în medie 1180 dosare, a participat în medie la

114 şedinţe, a soluţionat în medie un număr de 578 dosare si a redactat un număr

de 388 dosare.

1.3. Operativitatea pe instanţă, pe secţii/complete specializate, în diferitele materii şi pe judecător

La Tribunalul Constanta se remarcă în anul 2014 o operativitate relativă

faţă de numărul de dosare intrate de 114,02% iar operativitatea absolută faţă de

totalul cauzelor de soluţionat de 73,88% ceea ce relevă faţă de anul 2013

operativitate crescută, aşa cum rezultă din tabelul următor.

ANUL

Stoc la

31.12.2012

Intrate Solutio-nate

Stoc final an

Suspen-date

Operativitate relativa (fata de intrate)

Operativitate absoluta

(fata de total cauze de

solutionat)

2013 13215 20085 22733 10567 2453 113,18% 73,70%

2014 10585 17263 19683 8165 1207 114,02% 73,88%

În materie de operativitate s-a constatat o creştere a indicilor privind

operativitatea medie şi cea absolută.

Operativitatea relativă în medie a fost de 114,02 % ( faţă de 113,18% în

cursul anului anterior), iar cea absoluta de 73,88 % ( faţă de 73,70 % la nivelul

anului 2013).

1.3. Operativitatea la nivelul sectiilor

25

La secţía I civilă s-a constatat o scădere a indicilor privind operativitatea

medie şi cea absolută.

Operativitatea relativă în medie a fost de 118,77 % ( faţă de 122,77 % în

cursul anului anterior), iar cea absoluta de 77,63 % ( faţă de 76,42 % la nivelul

anului 2013).

Operativitatea medie pe judecător a fost de 77,63 % ( faţă de 81,31 %, la

nivelul anului anterior).

Pe complete specializate, operativitatea cea mai ridicată s-a înregistrat în

privinţa cauzelor în materia fondului funciar unde indicele de operativitate

absolută a fost 89,90%, urmată de materia măsurilor speciale de protecţie a

minorilor şi adopţie, unde operativitatea absolută a fost de 83,52 %, urmată de

materia litigii cu minori şi familie, operativitatea absolută fiind, în cazul acestor

litigii de 78,18 % şi apoi de materia asigurărilor sociale, indicele de operativitate

absolută fiind de 75,10 %.

Operativitatea pe judecător

Judecător Operativitate %Artene Corina 74,53%Bodean Claudia 51,05%Cărbune Cosac Vasile 82,81%Ciucă Camelia Elena 78,58%Coada Aurora 76,42%Duţă Cristina Ramona 78,22%Enache Chiratica 83,42%Faur Ionela 84,49%Ghernaja Geta Cristina 74,60%Ivan Felicia 85,59%Lepădatu Adriana 78,23%Marcu Felicia 76,70%Mariş Beatrice 87,78%Mocanu Mihaela Cristina 74,51%Neagu Adrian 65,44%

26

Popescu Crina Mihaela 89,79%Spînoche Ramona 74,50%Tudor Veronica 86,39%

La secţia a II-a civilă, operativitatea relativă de soluţionare a cauzelor în

fond, apel şi recurs a crescut în anul 2014 faţă de anul precedent, fiind de

115,28%, faţă de 97,40% în anul 2013, în timp ce operativitatea absolută a fost

de 61,60% faţă de 59,75% în anul 2013.

Pe materii, operativitatea relativă a fost de 119,19% în cauzele soluţionate

în fond (faţă de 98,19% în 2013) , 73,03% în apel ( faţă de 82,98% în 2013),

137,50% în recurs ( faţă de 97,29% în 2013), iar operativitatea absolută a fost de

57,81% în cazul fondurilor ( faţă de 56,40% în 2013), 65,94% pentru apeluri

( faţă de 72,217% în 2013) şi 84,44% pentru recursuri ( faţă de 75,25% în

2013).

În materie de insolvenţă, se poate observa o creştere a operativităţii

absolute, de la 35,40% în 2013, la 42,43%, iar cea relativă a fost de 153,83%.

Judecător OperativitateBelecciu Cristina 37,07%

Calin Daniela 62,38%Casian Iulia 66,36%

Cărbune Cosac Iulia 68,12%Constantinescu Cristina 65,64%

Damian Oana 71,97%Dan Luminiţa 73,52%Jianu Corina 62,60%

Mirică Nicoleta 67,78%Oprea Adrian 63,91%Pascu Ioana 63,76%

Staicu Aniela Adriana 68,45%Suliman Elena Laura 64,95%

Trifanov Camelia 62,28%

27

Tudoran Iuliana 70,14%

La secţia de contencios administrativ si fiscal, operativitatea relativă de

soluţionare a cauzelor în fond şi recurs în anul 2014 a fost de 125,94% în

creştere majora faţă de anul 2013, când s-a înregistrat o operativitate relativa de

89,73%, în timp ce operativitatea absolută în anul 2014 a fost de 78,73%, în

creştere faţă de anul 2013, când s-a înregistrat o operativitate absolută de

69,70%.

In ce priveşte operativitatea de judecător, în raport de datele statistice,

aceasta este următoarea:

Judecător OperativitateComşa Radu Dumitru 115,14%

Stoianoglo Andrea Bianca 83,28%Niţă Anca Jeanina 82,02%Carapcea Mirela 84,33%Crihană Elisabeta 83,14%

Nistor Augustina Livia 79,69%Motoc Loredana Violeta 83,96%

Neacşu Cătălina 77,46%Opariuc Dan Laura 79,11%Motirlichie Costinel 78,31%

Bacu Roxana Nicoleta 37,21%

La nivelul secţiei penale, indicii generali de operativitate în anul 2014,

comparativ cu anul 2013, au cunoscut mici fluctuaţii, constatându-se mici

diferenţe în sensul scăderii, atunci când se analizează operativitatea relativă sau

operativitatea absolută.

Operativitatea relativă (faţă de cauzele nou intrate) a fost de 97,04% iar

operativitatea absolută ( faţă de numărul total al cauzelor de soluţionat ) a fost

28

de 91,95 %. În anul 2013, indicele de operativitate relativă a fost de 101,11 %,

iar indicele de operativitate absolută a fost de 92,58 %.

Din compararea datelor rezultă că atât operativitatea relativă cat si e

operativitatea absolută au scăzut comparativ cu anul 2013 .

De remarcat este faptul că numărul cauzelor intrate a crescut, iar indicii

operativi au scăzut uşor ori s-au păstrat în aceleaşi limite, ceea ce demonstrează

o preocuparea continuă a magistraţilor de a spori celeritatea soluţionării

cauzelor cu care sunt investiţi, punând in aplicare si dispoziţiile legale ce permit

soluţionarea cauzelor, chiar si la primul termen de judecata, cu respectarea

condiţiilor impuse de art. 396 Cod de procedura penala.

Deşi se constată o creştere a numărului cauzelor, se mai poate constata ca

indicii de operativitate s-au păstrat aproximativ în aceeaşi parametri, ceea ce

înseamnă ca judecătorii secţiei penale au depus un efort în plus, însă

neevidenţiat de indicatorii prezentaţi până la acest moment, în sensul ca odată cu

introducerea procedurii camerei preliminare prin Noul cod de procedura penala,

în dosarele în care sesizarea instanţei se face prin rechizitoriu si când în cauza au

fost luate si masuri preventive sau asiguratorii, un astfel de dosar presupune

pronunţarea mai multor încheieri de către judecător, unele care vizează cererile

si excepţiile ridicate prin actul de sesizare, în urma efectuării procedurilor de

comunicare, altele care vizează masurile preventive ce se verifica periodic in

condiţiile legii sau încheierile pronunţate ca urmare a cererilor formulate de

inculpaţi, ce vizează masurile preventive sau masurile asiguratorii. Fixarea

termenelor de judecata si judecarea unor astfel de cereri se face la alte termene

decât şedinţele de judecată în care este planificat fiecare judecător si prin urmare

si volumul de munca si efortul depus de fiecare judecător este mai mare.

Activitatea de judecată a secţiei penale în anul 2014 se defineşte ca fiind o

activitate foarte bună, iar acest lucru se reflecta si în indicii de operativitate ce

au fost redaţi.

29

În anul 2014 a existat un stoc la începutul anului, de 193 cauze, din care

149 fonduri si 44 recursuri, iar pe parcursul anului 2014 au intrat 1662 cauze de

fond, 88 recursuri (intrate pana la data de 1.02.2014), 6 cauze ce au fost

calificate ca fiind apel(prin aplicarea normelor tranzitorii) şi 1729 contestaţii.

In anul 2014 au fost soluţionate un număr de 1576 de fonduri, 6 apeluri,

132 recursuri si 1668 contestaţii, în total 3382 de cauze, rămânând în stoc un

număr de 296 cauze.

În acest context menţionăm faptul că, există o deferenţă între situaţia

redată de rapoartele statistice ECRIS si situaţia mai sus prezentată, în urma

confruntării registrelor statistice, în cazul dosarelor soluţionate si a dosarelor

ramase în stoc, întrucât unele dosare, deşi soluţionate şi chiar redactate au rămas

cu poziţiile neînchise până la data 31.12.2014 în sistemul ECRIS si prin urmare

ne vom raporta la un stoc de 296 dosare si nu la cel de 499 dosare .

Prin urmare, numărul dosarelor soluţionate va fi considerat cel de 3382

cauze si nu de 3317 cauze, aşa cum rezultă din rapoartele statistice ECRIS.

Astfel, în anul 2014 operativitatea relativă a fost de 94,83% la cauzele in

fond , faţă de 101,11 % în anul 2013, în timp ce operativitatea absolută a fost

de 87,02%, faţă de 93,77 % în anul 2013.

Pe materii, operativitatea soluţionării cauzelor în primă instanţă în anul

2014 comparativ cu anul 2013, a scăzut de la 101,30% (operativitatea relativă)

la 97,04% , iar în ceea ce priveşte operativitatea absolută a scăzut de la 91.95%

la 89,31% .

În cazul recursurilor, în anul 2014, operativitatea relativa a fost de 150 %,

iar operativitatea absoluta a fost de 100%, aceasta în contextul în care aceste

cauze au fost soluţionate si epuizate până la data de 1.02.2014, când a intrat in

vigoarea Noul Cod de procedura penala si care nu mai prevede calea de atac a

recursului, ci calea de atac a contestaţiei, nefiind relevanta o comparaţie cu anul

2013.

30

În cazul apelurilor, operativitatea absolută si cea relativă a fost de 100%

în apelurilor, nefiind înregistrate decât 6 cauze si care au fost soluţionate potrivit

normelor tranzitorii aplicabile la momentul intrării in vigoare a Noului Cod de

procedură penală, prin urmare nu se poate face o comparaţie cu anul 2013,

întrucât la acel moment calea de atac a apelului nu a mai fost prevăzută ca fiind

de competenţa tribunalului.

Judecător OperativitateApzait Nermin 98,45%

Ardeleanu Antoneta 93,01%

Bourceanu Leonard Iustin 81,34%

Dumitra Cornelia 96,69%

Ganera Emilia 96,80%

Gheorghe Teodor Viorel 99,29%

Lică Lucian 93,37%

Mitan Marinela 95,17%

Radu Iuliana 89,39%

Suciu Iulia Cezara 95,95%

Tănase Laura Monica 96,98%

Vlăşceanu Mihaela 92,31%

1.3.1. Analiza activităţii la judecătoriiledin circumscripţia Tribunalului Constanţa

Din cuprinsul rapoartelor de activitate întocmite la nivelul judecătoriilor

arondate Tribunalului Constanţa rezultă acumulări substanţiale, dar şi unele

31

rezultate pozitive în activitatea judiciară, cu referire în special asupra

obiectivelor prioritare.

Drept consecinţă, au fost identificate elemente de îmbunătăţire şi

optimizare a activităţii, cu referire la calitatea procesului judiciar, prin crearea

unor complete specializate în materie civilă şi penală, prin realizarea unei mai

bune organizări şi funcţionări a instanţelor, prin asigurarea continuităţii

judecătorilor şi grefierilor în toate cauzele, toate acestea având efecte pozitive

asupra soluţionării cu celeritate asupra judecării cauzelor.

Referitor la volumul total al cauzelor înregistrate la instanţele din

circumscripţia tribunalului, acesta se prezintă astfel :

- stoc la 01.01.2014 – 16647 cauze;

- intrate – 62913 cauze;

- total de soluţionat – 79560 cauze;

- soluţionate – 62222 cauze;

- suspendate – 2503 cauze;

- stoc la 31.12.2014 – 17338 cauze.

Tabloul statistic general evidenţiază că ponderea în cadrul volumului de

activitate o reprezintă, la nivelul tuturor instanţelor, litigiile civile, operativitatea

de soluţionare a acestora fiind, însă, mai scăzută faţă de operativitatea de

soluţionare în materie penală.

De asemenea, se constată că la nivelul judecătoriilor apare o creştere a

valorii indicelui operativităţii relative şi absolute, fiind soluţionate un număr de

cauze mai mare decât cel înregistrat pentru cauzele nou intrate în materie civilă,

precum si în materie penală.

În ceea ce priveşte operativitatea de soluţionare, judecătoriile din

circumscripţia tribunalului au, un indice de operativitate, faţă de cauzele nou

intrate, relativ de 98,90 %, şi de peste 78,32%, faţă de totalul cauzelor de

soluţionat.

32

Tabloul complet al volumului şi celerităţii soluţionări cauzelor rezultă din

anexele prezentului raport de activitate.

33

VOLUMUL DE ACTIVITATE ŞI OPERATIVITATEA LA NIVELUL JUDECĂTORIILOR ANUL 2014

INSTANTA MATERIA Stoc la31.12.2013

Cauze intrate


Soluţio-nate

Suspendate

Operativitaterelativa(fata de

intrate)%

Operativitateabsoluta

(fata de total soluţionate)%

CONSTANTA civil 11625 42930 54555 42870 2064 99,86 81,67

penal 1049 3012 4061 2971 - 98,63 73,15

Total 12674 45942 58616 45841 2064 99,78 78,20MEDGIDIA civil 1495 6988 8410 6915 225 99,06 82,23

penal 302 3855 4115 3813 1 98,96 92,66

Total 1797 10843 12640 10728 226 98,93 85,65MANGALIA civil 1702 4226 5928 3975 193 94,06 67,05

penal 184 466 650 471 1 93,77 81,97Total 1886 4692 6578 4446 194 108,95 77,92

HÂRSOVA Penala 69 264 333 264 - 100% 79,27%

Civila 221 1172 1393 943 19 80,46% 68,86%

Total 290 1436 1726 1207 19 84,05% 70,70%

Total general 16647 62913 79560 62222 2503 98,90% 78,32%

34

1.4. Managementul resurselor umane

Acoperirea schemelor de funcţionare cu numărul de judecători şi de

personal auxiliar de specialitate a constituit un obiectiv major de preocupare

realizat în bună parte cu sprijinul Curţii de apel Constanţa şi a Consiliului

Superior al Magistraturii, ceea ce a permis o mai bună organizare a activităţii de

judecată, cu efecte notabile în calitatea şi celeritatea proceselor.

Din punct de vedere al personalului, Tribunalul Constanţa are în prezent

167 posturi, din care 164 ocupate şi 3 vacante. Pe categorii de personal,

structura resurselor umane ale tribunalului se prezintă astfel: 57 posturi de

judecători, din care, 56 ocupate şi un post vacant; 61 posturi grefier din care 60

ocupate şi un post vacant; 11 posturi grefier arhivar din care 10 ocupate şi un

post vacant; un post de grefier statistician ocupat; 6 posturi specialişti

IT,ocupate; 4 posturi de asistenţi judiciari ocupate; 7 posturi de personal

contractual (muncitori, îngrijitor, paznic, ) ocupate; 11 posturi funcţionari

publici (manager economic, şef serviciu fin-contabil, consilier economist,

referenţi, consilieri informare publică) ocupate; 4 posturi de şofer ocupate şi 6

posturi de agent procedural, ocupate.

În acest context al analizei este de menţionat faptul că în cursul anului

2014 din totalul de 57 posturi de judecător care apar ca fiind ocupate la

Tribunalul Constanţa, doar 53 de judecător au desfăşurat efectiv activitatea în

cadrul instanţei, restul fiind delegaţi la Curtea de Apel Constanţa şi respectiv

detaşat la Penitenciarul Poarta Albă.

Judecătoriile din raza Tribunalului Constanţa au în schemă 81 posturi de

judecători, din care 58 Judecătoria Constanţa, 13 Judecătoria Medgidia, 8

35

Judecătoria Mangalia şi 2 posturi Judecătoria Hârşova; 104 posturi de grefier,

din care 6 vacante, 15 posturi de grefier arhivar ocupate, 7 agenţi procedurali, 4

posturi de şofer şi 9 posturi personal contractual.

Principala constatare referitoare la resursele umane vizează vacantarea în

cursul anului 2014 a unui număr mare de posturi, datorită unor incapacităţi

temporare, delegare şi transfer, cele mai afectate de acest fenomen fiind secţiile

civile. Astfel în cursul anului 2014 au fost delegaţi respectiv detaşaţi un număr

de patru judecători, iar ulterior în cursul aceluiaşi an o parte dintre aceştia au

obţinut transferul la Curtea de Apel Constanţa fapt ce a permis vacantarea

posturilor de execuţie.

Urmarea acestei situaţii, ocuparea posturilor de judecător la nivelul

tribunalului ca urmare a concursului de promovare în funcţia de execuţie a

constituit o preocupare permanentă şi s-a înscris şi în anul 2014, în trendul

înregistrat în ultimi ani, reuşind-se ocuparea acestor posturi prin promovarea în

funcţia de execuţie iar ulterior prin procedura valorificării.

În condiţiile în care suplimentarea schemelor de personal conform

studiului de impact care prevedea pentru Tribunalul Constanţa, în anul I de la

intrarea în vigoare a noilor coduri un necesar de 74 posturi de judecători, 57

posturi de grefieri de şedinţă şi 9 posturi de grefieri arhivari, a rămas la nivelul

de deziderat, soluţia preconizată în direcţia managementului resurselor umane a

fost aceea de ocupare a tuturor posturilor de conducere vacante fapt ce a condus

la eliberarea posturilor de execuţie.

Buna desfăşurare a activităţii impune fără echivoc organizarea eficientă a

activităţii prin folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea

necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, organizarea pregătirii şi

perfecţionării profesionale şi repartizarea judicioasă a sarcinilor în cadrul

instanţei, precum şi evaluarea permanentă a raportului dintre resurse investite şi

rezultatele obţinute.

36

Actele emise la nivelul instanţei în anul de referinţă materializate în

ordine de serviciu şi decizii au urmărit eficientizarea activităţii instanţei

punându-se un accent deosebit pe organizarea şi coordonarea activităţii

personalului, organizarea judicioasă a muncii cu respectarea principiului

specializării judecătorului, folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale,

asigurarea funcţionării sistemului informaţional, coordonarea secţiilor,

serviciilor şi a celorlalte compartimente de activitate ale instanţei, coordonare şi

controlul activităţii de administrare a Tribunalului şi instanţelor arondate,

coordonarea elaborării proiectului de buget precum şi organizarea şi

coordonarea întregului proces de achiziţii publice. În acest sens este demn de

subliniat că în cursul anului 2014 au fost emise un număr de 68 de decizii,

ordine de serviciu şi note interne.

Se impune a se aminti în acest context şi măsurile dispuse sub aspectul

repartizării personalului în secţii şi compartimente în funcţie de necesităţile

fiecăruia şi evoluţia volumului de activitate pe materii, de înfiinţare de noi secţii

şi complete specializate, instituirea unor mecanisme de monitorizare a dosarelor

mai vechi de un an de zile, coordonarea planificării echitabile în şedinţe cu

respectarea principiului continuităţii

Pentru folosirea adecvată a resursei umane şi repartizarea judicioasă a

sarcinilor în cadrul instanţei sa pornit de la necesarul fiecărei secţii, astfel încât

să se asigure utilizarea eficientă a resursei umane. Din perspectiva examenelor

de promovare în funcţia de execuţie a judecătorilor,conducerea Tribunalului a

fost preocupată de distribuirea echitabilă a posturilor scoase la concurs pornind

de la volumul de activitate al fiecărei secţii şi de la încărcătura de dosare pe

judecător.

Sub acest aspect se impune ca şi pe viitor să fie avute în vedere secţiile

care au volumul cel mai mare de activitate, respectiv secţiile civile.

În privinţa repartizării personalului pe compartimentele auxiliare ale

instanţei s-a urmărit acoperirea cu prioritatea a necesităţilor de la secţiile cu

37

deficitul cel mai mare de personal şi au fost continuate demersurile legale pentru

ocuparea posturilor temporal vacante prin absenţa titularului în cursul anului

fiind organizate în acest sens de către ordonatorul secundar de credite mai multe

concursuri în vederea ocupării acestor posturi.

În acest context este de menţionat faptul că deşi din luna septembrie 2104

în cadrul secţiei a II-a civilă s-a vacantat un post de grefier arhivar, iar la

sfârşitul anului s-a mai alocat tribunalului un post de grefier, până la acest

moment nu s-a reuşit ocuparea acestor posturi, fapt ce a determinat conducerea

judiciară să facă demersuri repetate către ordonatorul secundar, pentru

urgentarea procedurilor de ocupare a posturilor, prin concurs.

Faţă de deficitul de personal cu care funcţionează în prezent Tribunalul

pentru asigurarea calităţii actului de justiţie şi a răspunde obiectivului noilor

coduri de procedură, ţinând cont şi de concluziile Studiului de impact,

conducerea Tribunalului a acţionat în direcţia suplimentării schemei de personal

fiind întocmită în acest sens la începutul fiecărui an note de fundamentare însă

din păcate aceste demersuri nu s-au materializat factorii de decizie limitându-se

doar la sesizarea Ministerului justiţiei care până în prezent nu a iniţiat nici un

demers major în acest sens conform memorandumului pentru implementarea

noilor coduri.

Considerăm că suplimentarea solicitată este imperios necesară şi acest

obiectiv trebuie realizat în timp optim pentru a se crea posibilitatea ocupării

acestor posturi conform calendarului aprobat de Plenul Consiliului Superior al

Magistraturi. O problemă viitoare cu care se va confrunta tribunalul priveşte

sursa de candidaţi pentru acoperirea necesarului mare de magistraţi, avându-se

în vedere numărul extrem de redus al judecătorilor de la instanţele arondate care

întrunesc condiţiile pentru a promova, dar, şi faptul că înscrierea la concursul de

promovare depinde de opţiunea judecătorului. În acest sens, într-o primă fază,

conducerea va trebui să insiste şi să convingă judecătorii cu grad de tribunal

38

care îşi desfăşoară activitatea la instanţele arondate să se transfere la această

instanţă

Obiectivele principale în domeniul resurselor umane cât şi aspectele

referitoare la fluctuaţia personalului angrenat în înfăptuirea actului de justiţie

sunt ilustrate în anexele la prezentul raport.

I.2. Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei

Activitatea administrativ judiciară a Tribunalului Constanţa este

organizată în două sedii situate în Constanţa,str. Traian nr.31, si respectiv Traian

35C, cu precizarea că imobilul situat în str. Traian nr.31 găzduieşte o mare parte

a activităţii acestei instanţe constituind locaţia principală cunoscută ca atare şi în

care funcţionează Secţia a II-a civilă, Secţia de Contencios Administrativ şi

fiscal, Departamentul Economico - Financiar, Serviciul de Reintegrare Socială şi

Supraveghere în timp ce Secţia I civilă şi penală a Tribunalului Constanţa

funcţionează în cadrul Palatului de Justiţie aflat în imediata apropiere a sediului

mai sus amintit.

Actualul sediu al Tribunalului Constanţa a fost supus unor ample lucrări

de reparaţii capitale care s-au finalizat în noiembrie 2003, în luna septembrie

2005 s-a finalizat şi dat în folosinţă noul edificiu cunoscut sub denumirea de

Palatul de Justiţie, iar la 27 februarie 2007 au fost finalizate şi lucrările de

reparaţii capitale la Judecătoria Constanţa.

Întreaga concepţie a amenajării acestor sedii a pornit de la necesitatea

organizării mai eficiente a instanţelor, reuşindu-se gruparea pe anumite nivele a

compartimentelor cu publicul (este vorba de arhivele curente, registratură, biroul

de aplicare a apostilei, biroul avocaţilor) şi a celor 13 săli de şedinţă de

39

judecată, restul nivelelor unde sunt birouri, bibliotecă şi sălile de consiliu, fiind

destinate în exclusivitate personalului acestor instanţe: judecători, grefieri,

funcţionari publici şi personal contractual. Odată cu edificarea şi respectiv

repararea şi modernizarea acestor locaţii au fost rezolvate şi problemele legate

de lipsa de mobilier, aceste clădiri fiind dotate cu mobilier nou precum şi cu

mijloace de comunicare, toate aceste sedii fiind dotate cu linii telefonice

exterioare şi numere de fax, iar o parte a sălilor de şedinţă au fost dotate cu

echipamente de înregistrare a dezbaterilor. Avantajul edificării acestor noi sedii

rezidă şi din faptul că în cadrul acestora s-a reuşit separarea serviciilor de lucru

cu publicul pentru fiecare secţie şi a permis în mare parte amenajarea arhivei

vechi în cadrul acestor spaţii. De asemenea, în cadrul acestor sedii au fost

amenajate spaţii de deţinere pentru cei aduşi la judecată, spaţii aflate în subsolul

clădirii, care corespund normelor europene în materie privind accesul separat în

sala de judecată, din punct de vedere al separării unor categorii de deţinuţi, al

asigurării condiţiilor de siguranţă şi al respectării dreptului la apărare prin

amenajarea unor încăperi în care deţinuţii pot lua legătura cu apărătorii lor,

precum şi în privinţa condiţiilor igienico sanitare.

Deşi amenajarea noului sediul al Palatului de Justiţie a pornit de la

necesitatea organizării mai eficiente a activităţii Curţi de Apel şi a Tribunalului

Constanţa, se constată că cele 6 săli de şedinţă nu mai asigură desfăşurarea

optimă a activităţii celor două instanţei, motiv pentru care şedinţele de judecată

ale Secţiei Civile a Tribunalului Constanţa în materia fondurilor se desfăşura de

la orele 13.00. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi la Judecătoria Constanţa, cele 4

săli de şedinţă dovedindu-se insuficiente în raport cu volumul cauzelor

înregistrate şi numărul completelor de judecată.

Cât priveşte celelalte judecătorii din circumscripţia Tribunalului

Constanţa, toate cele 4 judecătorii au sedii separate, cu precizare că Judecătoria

Mangalia funcţionează în acelaşi sediul cu Parchetul de pe lângă Judecătoria

Mangalia. În referire la judecătoria Băneasa aşa cum s-a menţionat acesta a făcut

40

obiectul Legii nr.148/2011 şi s-au făcut demersuri pentru transferul imobilului în

administrarea unităţii administrativ teritoriale soluţia adoptată fiind impusă de

stare avansată de degradare a clădirii.

În ceea ce priveşte informatizarea instanţei, ultimii ani de zile prezintă o

situaţie mult îmbunătăţită la Tribunalul Constanţa şi instanţele arondate atât sub

aspectul dotării cu calculatoare, cât şi cu programe operaţionale, are sunt

utilizate. Astfel, în prezent, fiecare judecător şi grefier dispune de propriul

calculator pe care îşi efectuează lucrările şi de la care au acces la legislaţia

actualizată zilnic şi jurisprudenţa relevantă, iar posibilitatea de conectare la

internet permite o mai bună informare în domeniu, prin accesul la legi, norme,

speţe, dezbateri din ţară şi străinătate cu posibilitatea comunicării şi schimbului

de experienţă între jurişti ce aparţin diferitelor sisteme judiciare. De asemenea,

persoanele interesate pot avea prin intermediul internetului acces la baza de date

conţinând practică judiciară, arhivele de jurisprudenţă conţinând speţe ordonate

pe materii. În acelaşi sens, dotarea cu calculatoare a serviciilor de lucru cu

publicul permit o informare promptă a justiţiabililor cu privire al dosarele

instanţelor, iar pentru degrevarea activităţii serviciilor respective pe holul

Tribunalului Constanţa au fost montate info-chioşcuri cu ajutorul cărora toţi

participanţi la actul de justiţie – justiţiabili, avocaţi, consilieri pot obţine direct

relaţii despre dosarele aflate pe rolul instanţei.

Principalul program utilizat în evidenţa informatizată a activităţii este

softul ECRIS, prin a cărei aplicare o serie întreagă de operaţiuni se realizează în

sistem informatic, respectiv: întocmirea citaţiilor, a listelor de şedinţă,

consultarea unor informaţii referitoare la dosarele aflate pe rolul instanţelor, în

referire la părţi, termene de judecată, cauzele de amânare, încheierile şi

hotărârile redactate, căile de atac declarate, circuitul extern al dosarului.

Din perspectiva aplicaţiei electronice utilizate pentru repartizarea

aleatorie a cauzelor, Tribunalul Constanţa şi instanţele arondate folosesc

începând cu luna noiembrie 2010 programul Ecris 4. Pentru a se da eficienţă

41

dispoziţiilor procedurale privind audierea martorilor cu identitate protejată, atât

la Tribunalul Constanţa cât şi la majoritatea instanţelor arondate s-a realizat

achiziţionarea unui soft care să permită realizarea semnalului audio - video din

camera de audiere în sala de şedinţă cu distorsionarea vocii şi a imaginii. De

asemenea, toate sălile de şedinţă au fost dotate cu echipamente de înregistrare a

dezbaterilor atât în materie penală cât şi în cea civilă.

În prezent infrastructura IT existentă la nivelul Tribunalului Constanţa şi a

instanţelor arondate, cuprinde un număr de 105 imprimante, 9 multifuncţionale

şi 246 computere. Toate aceste echipamente au fost achiziţionate în perioada

2006-2007 prin intermediul programului PHARE, iar în prezent în cea mai

mare măsură această aparatură este învechită şi uzată moral ne mai fiind

acoperite de garanţie astfel că se impune înlocuirea treptată a tuturor

echipamentelor vechi cu referire specială la computere şi imprimante.

În acest context este de menţionat faptul că sediul în care tribunalul îşi

desfăşoară activitatea este impropriu unei funcţionării normale din perspectiva

noilor coduri. Deşi intrarea în vigoare a dispoziţiilor noului cod de pr. civilă în

ceea ce priveşte cercetarea procesului şi, după caz, dezbaterea fondului în

camera de consiliu este prorogată, trebuie precizat faptul că necesarul de spaţiu

semnalat de tribunal trebuie asigurat până la intrarea în vigoare a dispoziţiilor

menţionate ,respectiv până la data de 01.01.2016 în caz contrar activitatea

instanţei putând fii perturbată în mod semnificativ cu implicaţi directe asupra

calităţii actului de justiţie şi implicit asupra satisfacţiei justiţiabililor.

În direcţia asigurării dotărilor necesare cu echipamente IT şi respectiv

mobilier, subliniem faptul că în urma demersurilor efectuate, Tribunalul

Constanţa a fost inclus în lista instanţelor care vor beneficia de echipamente şi

birouri achiziţionate pentru instanţe în programului finanţat în cadrul

Mecanismului Financiar Norvegian

42

I.3 - Calitatea actului de justiţie

Accesul liber la justiţie este o componentă definitorie a dreptului la un

proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor

Omului. Principiul liberului acces la justiţie oferă oricărei persoane dreptul de a

accede la instanţa judecătorească în vederea apărării drepturilor sale legitime.

Simpla consacrare legală la nivel suprem, prin Constituţie, nu asigura însă o

eficacitate reală a acestui principiu, fiind necesară instituirea unor mijloace care

să facă posibilă respectarea acestuia.

Art. 21. din Constituţia României, în concordanţă cu art.6 pct.1 din

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art.10 din Declaraţia universală a

drepturilor omului, precum şi cu art.14 pct.1 din Pactul internaţional cu privire

la drepturile civile şi politice, stipulează că orice persoană se poate adresa

justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime,

nicio lege neputând îngrădi acest drept.

Principiul liberului acces la justiţie este reiterat şi de art.6 din Legea

nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare.

Accesul la justiţie este reprezentat, în activitatea practică a instanţei, de un

complex de aspecte administrative şi procedurale desfăşurate pe diferite planuri.

Aceste perspective pot fi diferenţiate după cum urmează:

- accesul la justiţie din perspectiva posibilităţilor materiale ale

justiţiabilului; această faţetă a accesului la justiţie porneşte de la însăşi existenţa

instanţelor de judecată şi amplasarea acestora în teritoriu, continuând apoi cu

costurile materiale de adresare către instanţă – deplasare, taxele de timbru, cu

costurile necesare asigurării unei apărări reale, dar şi cu costurile materiale de

eliberare de copii de pe înscrisurile depuse la dosar.

43

Din acest punct de vedere, accesul liber la justiţie este asigurat de lege

printr-o serie de dispoziţii normative incluse fie în codurile de procedură, fie în

legi speciale edictate în acest sens. Astfel, sunt aplicabile dispoziţiile art. 74 Cod

de procedură civilă şi art. 173 alin 2 Cod de procedură penală, referitoare la

acordarea asistenţei juridice, precum şi prin aplicarea prevederilor Legii nr.

211/2004, privind protecţia victimelor infracţiunilor şi acordarea de compensaţii

băneşti acestora, a prevederilor OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar

în materie civilă, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a

prevederilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, abrogată şi

înlocuită, de la 01 iulie 2013, de O.U.G nr 80/2013 privind taxele judiciare de

timbru.

În acest din urmă act normative pot fi menţionate, din perspective

facilitării accesului la justiţie al cetăţeanului, dispoziţiile art. 29 referitoare la

categoriile de cereri şi acţiuni scutite de plata taxei de timbru, cum sunt cele

referitoare la stabilirea şi plata pensiilor, a ajutorului de şomaj, a ajutorului

social sau a alocaţiei de stat pentru copii, a despăgubirilor decurgând din

condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept, etc.

Odată cu intrarea în vigoare a OUG 51/2008 s-a urmărit transpunerea

Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind îmbunătăţirea

accesului la justiţie în cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli

minimale comune referitoare la asistenţa judiciară acordată în cadrul acestor

categorii de cauze , precum şi asigurarea efectivă a accesului la justiţie , astfel

încât costurile unei proceduri judiciare să nu constituie o piedică în încercarea

de a apela la justiţie .

44

1.3.1.Ponderea atacabilităţii hotărârilor şi indicele de casare/desfiinţare

Nivelul calitativ superior al hotărârilor judecătoreşti este un element

esenţial – se poate spune primordial – al înfăptuirii justiţiei, deoarece exprimă,

pe de o parte, gradul de satisfacţie al cetăţenilor-justiţiabili faţă de modul în care

se desfăşoară activitatea de judecată şi pe de altă parte garantează acurateţea şi

justeţea hotărârii judecătoreşti.

Din această perspectivă, calitatea actului de justiţie poate fi cuantificată,

printre altele, cu ajutorul a doi parametri: ponderea hotărârilor atacate din totalul

hotărârilor pronunţate, şi indicele de desfiinţare/casare.

Primul dintre aceşti parametri evidenţiază gradul de încredere şi

mulţumire pe care părţile din procese îl resimt după judecarea cauzei lor, în

funcţie de care apelează sau nu la căile de atac. Aceste stări subiective sunt

determinate atât de către conţinutul în sine al hotărârii judecătoreşti dar şi, în

mare măsură, de comportamentul judecătorului pe parcursul procedurii, de

natură a transmite competenţă, imparţialitate şi integritate, sau dimpotrivă.

Astfel, dintr-un total de 19620 hotărâri pronunţate în anul 2014 de

judecătorii Tribunalului Constanţa, au fost atacate cu apel sau recurs un număr

de 3300 hotărâri, ceea ce reprezintă 16,81% pondere generală de atacabilitate a

acestora. În acelaşi timp, din totalul de 19620 hotărâri pronunţate, 14922 au fost

atacabile într-o cale de atac, iar în raport cu numărul hotărârilor efectiv atacate,

ponderea de atacabilitate se situează la un procent de 22,11%.

Cu alte cuvinte, părţile din 3300 de cauze, reprezentând 22,11% din

numărul dosarelor în care era permisă o cale judiciară de atac, au perceput

hotărârile judecătoreşti ca fiind nemulţumitoare în raport cu interesul lor, în timp

ce părţile din celelalte 14922 cauze, în care puteau exercita calea de atac, au

apreciat că actul de justiţie a fost realizat la nivelul Tribunalului Constanţa şi nu

mai sunt necesare alte demersuri judiciare.

45

Comparativ, în anul 2013 procentul de atacabilitate a hotărârilor

judecătoreşti a fost de 23,30% rezultând că în anul de referinţă a existat o

creştere a gradului de mulţumire a justiţiabililor în hotărârile judecătoreşti

pronunţate de tribunal şi, corelativ, o îmbunătăţire a încrederii publicului în

activitatea instanţei constănţene.

Sub formă de tabel, ponderea atacabilităţii hotărârilor se prezintă în modul următor:

PONDEREA ATACABILITĂŢII HOTĂRÂRILOR ÎN ANUL 2014, COMPARATIV CU ANUL 2013

Secţia Nr. hot. pronunţat

e

Total sol

uționate tribunal atacabile

Nr.hot.atacate

Pondere atacabilitate în raport de hotărârile

atacate

Pondere atacabilitate în raport de

total soluționate

Civil I 5455 4489 1258 28,02 23,06Civil II 5192 4356 1013 23,25 19,51SCA 5591 4515 919 20,35 16,43Penal 3382 1562 702 44,94 20,75Total 2014 19620 14922 3892 26,08 19,83

Pondere atacabilitate 2013 - 23,30%

Analiza ponderii atacabilităţii hotărârilor, pe secţiile instanţei, relevă

faptul că, procentual, cele mai multe hotărâri atacate au fost cele ale secţiei

penale (44,94% din total atacabile), urmate de hotărârile secţiei I civilă (28,02%

din total atacabile), apoi de cele ale contencios administrativ şi fiscal (20.35%),

şi secţiei a II-a civilă (9.66%).

Ponderea mare a atacabilităţii hotărârilor penale este explicabilă prin

importanţa mare a intereselor pe care le urmăresc părţile, respectiv parchetul, ce

a impus acestora exercitarea tuturor mijloacelor procesuale disponibile pentru a

obţine satisfacerea drepturilor/intereselor personale sau ale societăţii, după caz,

precum şi prin aceea că intrarea în vigoare a noilor coduri în materie penală şi

46

procesual penală a generat multiple neclarităţi legislative a căror aplicare într-un

sens sau altul putea conduce la afectarea unor drepturi.

În materie civilă, se constată că părţile din cauzele de competenţa secţiei I

civilă percep în continuare, ca şi în anul precedent, ca fiind foarte importante

pentru ele acele drepturi ce urmează a fi reglementate irevocabil prin hotărâre

judecătorească, şi de aceea apelează în mod frecvent la căile de atac, fie cu

scopul de a obţine un plus de beneficii, fie cu scopul de a-şi confirma în calea de

atac justeţea hotărârii pronunţate de tribunal.

Situaţia pe secţii se prezintă astfel:

La secţia I civilă, în cursul anului 2014, au fost pronunţate un număr total

de 5455 hotărâri, din care 4489 hotărâri atacabile în căi de atac, şi au fost atacate

la instanţele de control judiciar un număr de 1258 hotărâri, din care au fost

desfiinţate sau casate, după caz, un număr de 497 hotărâri.

Indicele de atacabilitate total, în raport de numărul total al hotărârilor

pronunţate, este de 23,06%, iar indicele de atacabilitate în raport de numărul

hotărârilor pronunţate atacabile cu căi de atac potrivit legii, este de 28,02%.

În cursul anului 2014 au fost desfiinţate sau casate în căile de atac un

număr de 497 hotărâri pronunţate de secţia I civilă, rezultând că indicele de

desfiinţare/casare a hotărârilor acestei secţii este de 9,10%.

Practica de casare corespunzătoare soluţiilor pronunţate de secţia civilă a

Tribunalului Constanţa în anul 2014 a fost organizată şi ţinută de către

judecătorii desemnaţi, respectiv doamnele judecător Veronica Tudor şi Faur

Diana care au întocmit trimestrial materiale de sinteza a practicii de casare, in

funcție de stadiile procesuale ale cauzelor (separat pentru fond, apel si pentru

recurs).

Hotărârile casate/desfiinţate sau modificate/schimbate de către instanţa de

control au fost înaintate periodic şi s-au păstrat în mape fiind puse la dispoziţie

judecătorilor secţiei în vederea studierii. Soluţiile relevante au fost discutate de

către judecătorii secţiei.

47

În privinţa cauzelor de desfiinţare a soluţiilor pronunţate de secţia I civilă,

s-au remarcat in cursul anului 2014, următoarele motive : necercetarea cererii in

limitele învestirii sau depăşirea acestor limite, greşita apreciere a probelor

administrate sau insuficienţa acestora, precum şi încălcarea dispozițiilor

deciziilor de casare.

In materia litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale, motivele pentru

care s-au casat/modificat solutiile pronuntate de catre Tribunalul Constanta, se

referă la gresita solutionare a cauzelor avind ca obiect contestatii impotriva

deciziilor de recalculare a pensiilor militarilor (transformarea pensiilor de

serviciu in pensii de asigurari sociale), gresita aplicare a dispozitiilor Legii nr.

118/2010 referitoare la indemnizatia de concediu acordata profesorilor, gresita

aplicare a dispozitiilor legale referitoare la chemarea in garantie a Ministerului

Finantelor Publice in cererile cu privire la drepturile salariale ale personalului

din sectorul bugetar sau administrarea unui probatoriu insuficient.

Ca instanţă de fond, secţia a II-a civilă din cadrul Tribunalului Constanţa

a pronunţat 3901 hotărâri, din care:

- 309 sentinţe au fost atacate cu apel, 238 de soluţii fiind de respingere (11

în materie maritimă), 43 de modificare a hotărârilor de fond, 6-casate (1 în

maritim), iar în 22 de cazuri s-au pronunţat alte soluţii (3 asemenea soluţii în

maritim);

- 112 sentinţe au fost atacate cu recurs, pronunţându-se de Curtea de Apel

85 soluţii de respingere, 11 soluţii de modificare, 5-casări şi alte 11 soluţii.

În materie de insolvenţă, s-au pronunţat 1406 hotărâri din care 592 au fost

atacate cu recurs/apel, însă cele mai multe au fost respinse (474), fiind

modificate 60 de sentinţe, casate-33 de sentinţe, alte soluţii –în 28 de cauze.

Prin urmare, la secţia a II-a civilă, în cursul anului 2014, au fost

pronunţate un număr total de 5192 hotărâri, din care 4356 hotărâri atacabile în

căi de atac, şi au fost atacate la instanţele de control judiciar un număr de 1013

48

hotărâri, din care au fost desfiinţate sau casate, după caz, un număr de 219

hotărâri.




În raport de numărul hotărârilor desfiinţate/casate, indicele de

desfiinţare/casare a hotărârilor acestei secţii este de 4,21%.

Motivul predominant de desfiinţare, casare ori modificare a hotărârilor

pronunţate de secţia a II-a civilă a Tribunalului Constanţa a fost netemeinicia

acestora, înregistrându-se însă şi situaţii care vizează casarea pentru

nerespectarea dreptului la apărare.

În esenţă, principalele deficienţe rezultate din controlul judiciar au vizat

judecarea cu încălcarea unor reguli de procedură sau a dreptului la apărare,

soluţionarea eronată a anumitor excepţii de procedură şi necercetarea fondului

cauzei, respingerea unor probe esenţiale pentru dezlegarea pricinii, interpretarea

greşită a legii precum şi nepronunţarea asupra unei cereri esenţiale ale părţilor.

La secţia contencios administrativ şi fiscal, în cursul anului 2014, au fost

pronunţate un număr total de 5591 hotărâri, din care 4515 hotărâri atacabile în

căi de atac, şi au fost atacate la instanţele de control judiciar un număr de 919

hotărâri, din care au fost desfiinţate sau casate, după caz, un număr de 432

hotărâri.




În cursul anului 2014 au fost desfiinţate sau casate în căile de atac un

număr de 432 hotărâri pronunţate de secţia contencios administrativ şi fiscal,

rezultând că indicele de desfiinţare/casare a hotărârilor acestei secţii este de

7,72%.

49

În esenţă, principalele deficienţe rezultate din controlul judiciar au vizat

judecarea cu încălcarea unor reguli de procedură sau a dreptului la apărare,

soluţionarea eronată a anumitor excepţii de procedură şi necercetarea fondului

cauzei, respingerea unor probe esenţiale pentru dezlegarea pricinii, interpretarea

greşită a legii precum şi nepronunţarea asupra unei cereri esenţiale ale părţilor.

Astfel, la nivelul secţiei, motivul predominant de desfiinţare, casare ori

modificare a hotărârilor pronunţate de Tribunalul Constanţa a fost netemeinicia

acestora.

La secţia penală din totalul de 3382 hotărâri penale şi încheieri

pronunţate in materia măsurilor preventive, un număr de 1562 au fost atacabile

într-o cale de atac, iar dintre acestea au fost atacate cu apel sau recurs(în luna

ianuarie 2014) ori contestaţie un număr de 702 hotărâri, indicele de atacabilitate

total, în raport de numărul total al hotărârilor pronunţate, fiind de 20,75%, iar

indicele de atacabilitate în raport de numărul hotărârilor pronunţate atacabile cu

căi de atac potrivit legii, fiind de 44,94%.

Din totalul de 3382 hotărâri pronunţate de secţia penală în anul 2014,

atacabile cu căi de atac, au fost desfiinţate sau casate în controlul judiciar un

număr de 96 hotărâri, rezultând un indice de desfiinţare/casare în procent de

2,83 % .

Comparativ cu anul 2013 se observa că, indicii de desființare/casare in

căile de atac a crescut de la 2,47 la 2,83 % .

De menționat ca, această creștere a indicilor de desfiinţare/ casare se

explică, prin aceea ca in urma intrării in vigoare a Noului cod penal si Noului

cod de procedura penala hotărârile au fost reformate pentru a se dispune

schimbarea încadrării juridice sau reducerea pedepselor, raportat la noile

pedepse de regula mai mici prevăzute in noile reglementari.

Secţia penală a Tribunalului Constanţa a soluţionat în primă

instanţă în anul 2014 un număr de 1576 cauze, din care 943 cauze privesc

50

masuri preventive in cursul urmăririi penale si in cursul cercetării judecătoreşti

si 633 sentinţe si au mai fost soluționate 132 recursuri, 6 apeluri si 1668

contestații, acestea din urmă nefiind supuse căilor de atac ordinare .

În căile de atac exercitate, au fost desfiinţate în apel un număr de 80

hotărâri, şi au fost casate în recurs un număr de 16 hotărâri pronunţate de

Tribunalul Constanţa-secţia penală .

Din numărul total al hotărârilor desfiinţate/casate, 2 din acestea au fost

trimise spre rejudecare, iar celelalte, în număr de 78 hotărâri au fost modificate

în căile de atac .

Principalele aspecte ale modificării hotărârilor au vizat individualizarea

pedepselor (35 hotărâri), soluţionarea greşită a laturii civile (5 hotărâri),

schimbarea încadrării juridice (18 hotărâri), condamnare după achitare a

inculpaţilor (4 hotărâri), achitare după condamnarea inculpaţilor (8 hotărâre) şi

respectiv alte greşeli de judecată (8 hotărâri) .

S-a constatat ca, intr-un număr de 18 cauze, motivul de casare l-a

constituit schimbarea încadrării juridice, potrivit dispozițiilor din noul Cod

penal in vigoare la data de 1.02.2014, iar o parte din cele 35 de cauze unde s-a

dispus casarea pentru individualizarea pedepsei, unul dintre motive a fost si

acela al raportării la noile limite de pedeapsa prevăzute in Noul cod penal, iar in

ceea ce privește latura civila s-a remarcat o practica neunitara a instanțelor de

control, in ceea ce privește acordarea/neacordarea dobânzilor si penalităților sau

chiar a despăgubirilor civile, in cazul dosarelor având ca obiect infracțiuni de

evaziune fiscala.

Se constată că majoritatea desfiinţărilor/casărilor s-au realizat ca urmare a

aprecierii diferite a mijloacelor de probă ce conturează situaţia de fapt, a

individualizării pedepselor ori a modului de executare a acestora, asupra altor

aspecte ce nu vizează fondul cauzei; se constata ca a crescut numărul de soluții contrare în ce priveşte achitarea sau condamnarea inculpaţilor, de la 3 cauze in

anul 2013 la 12 cauze in anul 2014 , respectiv 8 de achitare după condamnare si

51

4 de condamnare după achitare, aspect ce impune o apreciere mai atenta a

probelor si completarea probatoriului cu mijloace de probă pe parcursul

cercetării judecătorești, precum şi motivarea aprofundata a soluţiei pronunţate,

astfel încât numărul unor astfel de hotărâri contrare să se diminueze .

In ceea ce priveşte măsurile preventive, majoritatea desfiinţărilor au vizat

aprecierea diferita, între instanţa de fond şi instanţa de control judiciar, asupra

pericolului pentru ordinea publica ce l-ar prezenta inculpaţii .

Situaţia indicelui de desfiinţare/casare al instanţei pe ansamblu şi al

secţiilor acesteia, în anul 2014 şi comparativ cu anul 2013, se prezintă sintetic în

modul următor:

Sectia Nr.hot pronuntate

Nr.hot. atacabile

în caile de atac

Nr.hot.desfiintate,

casate

Indice de desfiintare/casare în raport de nr.

hot. pron.de tribunal

Civil I 5455 4489 497 9.10Civil II 5192 4356 219 4,21SCA 5591 4515 432 7,72

PENAL 3382 1562 96 2,83TOTAL 2014 19621 14922 1244 6,34

52

1.3.2 Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii).

Soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil este determinată, în mod

direct, de volumul de activitate, de numărul de personal, de gestionarea

dosarelor de către judecător, de organizarea eficientă a activităţii instanţei, de

asigurarea resurselor materiale şi abordarea tuturor factorilor implicaţi în

realizarea operativităţii.

Astfel, din totalul cauzelor soluţionate în anul 2014 respectiv 19620 cauze,

un număr de 14862 cauze au fost soluţionate într-un interval de până la 6 luni,

un număr de 2321 cauze s-au soluţionat până într-un an de zile, 1516 cauze într-

un interval de până la 2 ani si numai 483 cauze într-un interval mai mare de 3

ani.

SecţiaTotal cauze

soluţionate

Intre0 – 6luni

Intre 6 -12luni

Intre1 - 2ani

Peste 2 ani Peste 3 ani

Civil I 0 0 0 0 0 0

Civil II 0 0 0 0 0 0

contencios 0 0 0 0 0 0

Penal 3382 3305 52 22 3 0

TOTAL 19620 14862 2321 1516 438 483

Procentual 75,74% din cauze au fost soluţionate într-un interval de până

la 6 luni, 11,82 % într-un an, 7,72% între 1 si 2 ani şi 2,23% peste trei ani.

53

La secţia I civilă pentru cauzele aflate în stadiul procesual fond, situaţia se

prezintă astfel: din 3552 cauze soluţionate, 2479 au fost soluţionate în intervalul

0-6 luni, 517 în intervalul 6-12 luni, 362 cauze au fost soluţionate în intervalul

1-2 ani, 91 peste doi ani şi 103 peste 3 ani.

În apel, numărul total de cauze soluţionat a fost de 937, din care 759 au

fost soluţionate într-un interval de 0-6 luni, 102 în intervalul de 6-12 luni, 54 în

intervalul de 1-2 ani – 54, 11 cauze peste doi ani, respectiv 11 peste 3 ani.

În recurs, numărul total de cauze soluţionate a fost de 966, din care 748 au

fost soluţionate într-un interval de 0-6 luni, 123 în intervalul de 6-12 luni, 77 în

intervalul de 1-2 ani si 9 peste doi ani, 4 cauze au depăşit durata de soluţionare

de 3 ani.

La calculul acestor perioade este inclus si termenul in care cauzele

respective s-au aflat in stare de suspendare pentru diverse motive.

Comparativ cu perioada anterioară de referinţă se observă o reducere

generală a termenului de soluţionare a cauzelor, iar depăşirea termenului de 3

ani se datorează complexităţii cauzelor.

DURATA DE SOLUŢIONARE A CAUZELOR SECTIA I CIVILĂ

MATERIA

Total cauze

soluţionate

Intre0 – 6luni

Intre 6 -12luni

Intre1 - 2ani


FOND 3552 2479 517 362 91 103

APEL 937 759 102 54 11 11

RECURS 966 748 123 77 14 4

TOTAL 5455 3986 742 493 116 118

La secţia a II-a civilă, în anul 2014, cele 5192 de dosare în care s-au

pronunţat hotărâri de dezinvestire, au fost soluţionate astfel:

54

- într-o perioadă de până la 6 luni - 1760 de fonduri, 286 cauze în materia

insolvenţei, 416 apeluri şi 664 recursuri;

- într-un interval de 6 - 12 luni - 397 de fonduri, 298 - insolvenţă, 30 -

apeluri si 123 recursuri ;

- într-o perioadă de 1-2 ani - 196 de fonduri, 425- insolvenţă, 8 apeluri şi

41 recursuri

- peste doi ani – 52 de fonduri, 158 –insolvenţă, 0 apeluri şi 6 recursuri ;

- peste trei ani – 90 fonduri, 239 –insolvenţă, 1 apel şi 2 recursuri.

Aşadar, în raport de numărul total al dosarelor soluţionate în anul 2014,

3126 cauze au fost judecate în intervalul 0-6 luni, 848 cauze - în intervalul 6-12

luni, 670 cauze –în intervalul 1-2 ani; 216 cauze –peste 2 ani; 332 cauze peste 3

ani.

DURATA DE SOLUŢIONARE A CAUZELOR SECTIA a II-a CIVILĂ

MATERIA Total cauze soluţionate

Intre 0 – 6Luni

Intre 6 -12Luni

Intre 1 - 2Ani


FOND2495 1760 397 196 52 90

FONDLegea

85/20061406 286 298 425 158 239

APEL455 416 30 8 0 1

RECURS836 664 123 41 6 2

TOTAL5192 3126 848 670 216 332

La secţia de contencios administrativ şi fiscal, În anul 2014, dintr-un

total de 5591 de cauze soluţionate, respectiv 3195 fonduri, 1320 apeluri si 10767

recursuri, au fost soluţionate :

55

- într-un interval de până la 6 luni - 2417 fonduri, 1279 apeluri si 749

recursuri ;

- într-un interval de 6 - 12 luni - 488 fonduri, 41 apeluri si 150 recursuri ;

- într-un interval de 1-2 ani - 168 fonduri şi 163 recursuri

- peste 2 ani – 91 fonduri şi 12 recursuri;


Comparativ, in anul 2013, dintr-un total de 7123 de cauze soluţionate,

respectiv 5036 fonduri, 20 apeluri si 2067 recursuri, au fost soluţionate :

- într-un interval de până la 6 luni - 3717 fonduri, 20 apeluri si 1683

recursuri ;

- într-un interval de 6 - 12 luni - 862 fonduri si 127 recursuri ;

- într-un interval de 1-2 ani - 352 fonduri şi 214 recursuri



Toate dosarele vechi, a căror judecată a fost suspendată potrivit

dispoziţiilor art.155¹, art.242–244 Cod pr. civilă ori ale prevederile Legii

nr.85/2006 au fost verificate şi înregistrate în aplicaţia ECRIS, fiind fixate

termene de control şi citate părţile, astfel încât să poată fi discutată, după caz ,

repunerea pricinii pe rol, admiterea sesizării de perimare ori constatarea

subzistenţei cauzei de suspendare.

DURATA DE SOLUŢIONARE A CAUZELOR SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

MATERIATotal cauze

soluţionate

Intre 0 – 6luni

Intre 6 -12luni

Intre 1 - 2ani


FOND 3195 2417 488 168 91 31

APEL 1320 1279 41 0 0 0

RECURS 1076 749 150 163 12 2

56

TOTAL 5591 4445 679 331 103 33

La nivelul secţiei penale soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil

este determinată, în mod direct, de volumul de activitate, de numărul de

personal, de gestionarea dosarelor de către judecător, de organizarea eficientă a

activităţii instanţei, de asigurarea resurselor materiale şi abordarea tuturor

factorilor implicaţi în realizarea operativităţii.

La nivelul secţiei penale Tribunalului Constanţa durata de soluţionare a

cauzelor este reliefată de datele statistice prezentate mai jos:

DURATA DE SOLUŢIONARE A CAUZELOR SECŢIA PENALĂ

Stadiu

procesual

Total cauze

soluţionate0-6 luni 6-12 luni 1-2 ani Peste 2 ani

Fond 1245 1164 52 23 6

Recurs 1659 1655 3 1 0

Total 2904 2819 55 24 6

Se constată astfel că, apelurile si recursurile au fost soluţionate in

intervalul de pana la 6 luni, din 1668 contestaţii un număr de 1666 au fost

soluţionate într-un interval de până la 6 luni, şi două au fost soluţionate într-un

interval cuprins între 6 luni şi 1 an .

Din totalul de 1576 dosare de fond soluţionate, un număr de 1501 s-au

soluţionat într-o perioadă de până la 6 luni, 50 dosare s-au soluţionat într-un

interval cuprins între 6 luni şi un an, 22 dosare s-au soluţionat într-un interval de

timp de până la 2 ani, iar 3 dosare într-o perioadă de peste 2 ani.

Rezultă în mod evident că, majoritatea recursurilor si contestaţiilor se

soluţionează într-un interval de timp scurt, de până la 6 luni, durata de

57

soluţionare, fiind mult mai ridicată decât cea a dosarelor de fond si aceasta

datorita specificităţii soluţionării cauzelor în fond, în raport cu cele din recurs, in

acestea din urma nu se impune administrarea unui probatoriu complex, de regula

doar proba cu înscrisuri .

1.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei

Practica judiciară unitară reprezintă o garanţei a corectitudinii şi

caracterului predictibil al mecanismului judiciar, precum şi principala condiţie

pentru câştigarea încrederii cetăţenilor în modul de funcţionare al justiţiei ; în

acest context, măsurile legislative, regulamentare şi organizatorice la nivelul

instanţelor, de unificare a practicii judiciare, trebuie tratate cu aceeaşi atenţie cu

care sunt examinate cauzele cu care sunt învestiţi judecătorii, aceştia trebuind

să-şi sporească eforturile şi în direcţia unor astfel de activităţi, cum sunt cele de

aprofundare a temelor de pregătire profesională dezbătute lunar .

Obiectivul urmăreşte identificarea mecanismelor procedurale şi adoptarea

unor măsuri adecvate care să conducă la îmbunătăţirea calităţii hotărârilor

judecătoreşti în vederea reducerii numărului de cauze a căror soluţionare a fost

modificată în căile de atac, creşterea încrederii în justiţie şi, în final,

consolidarea statului de drept şi a supremaţiei legii.

Pornind de a aceste realităţi, unul dintre obiectivele majore ale

Tribunalului Constanţa în cursul anului 2014 l-a constituit unitatea de practică

judiciară proprie şi a instanţelor din circumscripţie, prin monitorizarea

permanentă a problemelor de drept controversate şi a practicii de casare.

O primă măsură în direcţia unificării jurisprudenţei la nivelul Tribunalului

Constanţa a fost aceea a desemnării unor judecători cu atribuţii privind analiza

practicii neunitare la nivelul fiecărei secţii şi privind practica instanţelor de

control judiciar. În raport de cazuistică, de jurisprudenţa Înaltei Curţii de

58

Casaţie şi Justiţie, a Curţii de Apel Constanţa şi a celorlalte curţi de apel din

ţară, care a fost pusă la dispoziţia judecătorilor tribunalului, au avut loc

schimburi de opinii şi dezbateri profesionale tematice, au fost redactate note şi

trimiteri la doctrină, realizându-se astfel o bază teoretică-practică pentru

argumentarea hotărârilor .

Referatele întocmite periodic de către judecătorii delegaţi pentru

evidenţierea practicii judiciare au fost comunicate colectivului de judecători ai

secţiei, iar problemele de drept care au primit rezolvări diferite au fost supuse

dezbaterilor, în cadrul şedinţelor de pregătire profesională. În acest sens, au fost

urmărite şi consemnate în registrul de evidenţă a practicii instanţelor de control

judiciar, soluţiile în drept care evidenţiază practica judiciară referitoare la

diferite instituţii de drept.

Persoanele responsabile au ţinut evidenţa deciziilor de casare, sub forma

unor mape profesionale aflate în directa lor gestionare.

De asemenea, suplimentar faţă de problemele de drept identificate în

hotărâri, judecătorii secţiilor au semnalat preşedintelui de secţie anumite

probleme de drept inedite cu care s-au confruntat în activitatea de judecată sau

în cea de punere în executare a hotărârilor, acestea fiind notate şi puse în

discuţia magistraţilor, cu ocazia întâlnirilor lunare sau chiar ad-hoc, în funcţie şi

de urgenţa lor, în majoritatea cazurilor reuşindu-se a se ajunge la o soluţie

comună .

O altă măsură luată pentru unificarea practicii judiciare a fost aceea prin

care, la nivelul secţiilor Tribunalului Constanţa s-au organizat lunar şedinţe

profesionale în care s-au discutat aspecte de practică neunitară încercându-se de

fiecare dată conturarea unei opinii majoritare care să fie împărtăşită de cât mai

mulţi judecători. De asemenea, s-au discutat soluţiile adoptate de către Comisia

pentru unificarea practicii judiciare din cadrul Consiliului Superior al

59

Magistraturii, deciziile Curţii Constituţionale şi cele ale Înaltei Curţi de Casaţie

şi de Justiţie.

Astfel de întruniri ale judecătorilor secţiilor au avut loc şi ad-hoc, ori de

câte ori s-au constatat chestiuni de drept soluţionate diferit de către completele

secţiei respective, ori confruntarea cu probleme noi de drept.

Deşi secţiunea a IV-a a R.O.I. a fost introdusă încă din anul 2007,

aplicarea concretă a acestor dispoziţii în cadrul Tribunalului Constanţa şi

instanţelor arondate a avut uneori o eficienţă practică scăzută .

Ca atare, la nivelul secţiilor Tribunalului Constanţa s-a creat şi un cadru

mai flexibil de discuţie a problemelor de drept ce au condus la pronunţarea unor

soluţii diferite.

Temele pentru învăţământul profesional au fost stabilite încă de la finele

anului precedent/începutul anului 2014, in acest sens întocmindu-se o planificare

a acestora, cu nominalizarea datei la care s-au desfășurat si judecătorul care a

întocmit materialul referitor la tema propusă.

In cursul anului 2014 nu a fost organizată nici o întâlnire cu judecătorii

Curţii de apel în materie civilă în cadrul cărora să se discutat, atât probleme de

practica neunitară, cât şi probleme curente de drept, doar în materia litigiilor de

muncă şi asigurărilor sociale.

Compatibilizarea practicii Tribunalului Constanţa, ca instanţă de control

judiciar în materie civilă, cu cea a Judecătoriei Constanţa, s-a realizat şi prin

organizarea unor dezbateri profesionale cu participarea doamnei vicepreşedinte

a Tribunalului Constanţa, doamna judecător Mihaela Mocanu, şi doamnei

preşedinte a secţiei I civilă, doamna judecător Cristina Duţă, pe teme

controversate între cele două instanţe.

În măsura în care au fost sesizate probleme de drept rezolvate diferit de

secţiile tribunalului şi de instanţele de fond, au fost încunoștințați preşedinţii

judecătoriilor vizate pentru a pune în discuţie profesională aceste aspecte.

Încunoștințarea a avut loc mai înainte de comunicarea practicii de casare,

60

pentru a se urgenta luarea măsurilor de unificare a practicii asupra problemelor

de drept sesizate.

La nivelul secţiei penale, au fost urmărite şi consemnate în registrul de

evidenţă a practicii instanţelor de control judiciar, constituit în format electronic

cu deschiderea de fişiere pentru fiecare judecător, soluţiile în drept care

evidenţiază practica judiciară referitoare la diferite instituţii de drept, acestea

fiind dezbătute ulterior cu colectivul de judecători .

De asemenea, judecătorii secţiei au înscris intr-un registru ținut de

preşedintele de secţie, anumite probleme de drept cu care s-a confruntat cu care

s-au confruntat în activitatea de judecată sau în cea de punere în executare a

hotărârilor, mai ales după intrarea in vigoare a Codului penal si a Codului de

procedura penala, iar aceste chestiuni au fost puse în discuţia magistraţilor, cu

ocazia întâlnirilor lunare sau în funcţie şi de urgenţa lor, pentru a se ajunge pe

cat posibil la o soluție acceptata de toți. Problemele de drept întâlnite care au primit rezolvări diferite au fost

comunicate colectivului de judecători ai secţiei si au fost supuse dezbaterilor, în

cadrul şedinţelor de pregătire profesională.

In tot cursul anului 2014, temele alese în materie penală au vizat

modificările legislative ale Codului penal si ale Codului de procedura penala,

întâlnirile fiind lunare sau chiar mai dese, când judecătorii secției penale a

Tribunalului Constanta au susținut teme ce vizau noile dispoziții legale ce au

fost puse in aplicare începând cu data de 1 februarie 2014, pentru o buna

desfășurare a activității de judecată si garantarea calităţii actului de justiție.

De asemenea, judecătorii secţiei au participat la dezbaterile organizate din

iniţiativa Curţii de Apel Constanţa, cu invitați de la Înalta Curte de Casație si

Justiție sau judecătorii Curții de Apel Constanta au participat la întâlnirile

organizate de judecătorii acestei instanțe, clarificându-se de asemenea, o serie

de probleme de drept, pentru o aplicare unitara a legii .

61

Informarea constantă a instanţelor din raza de competenţă a tribunalului,

cu privire la motivele care au stat la baza modificării unor soluţii în căile de atac,

a condus la prevenirea pronunţării unor hotărâri similare şi care puteau primi

aceeaşi rezolvare în următorul ciclu procesual.

În materie penală, vicepreşedintele tribunalului, d-l judecător

Teodor-Viorel Gheorghe, a întocmit în cursul anului de referinţă mai multe

materiale de analiză a unor probleme de drept, pe care le-a comunicat atât

judecătorilor secţiei cât şi instanţelor din raza de competenţă, precum şi Curţii

de Apel Constanţa, în vederea punerii în dezbatere profesională .

Informarea periodică a instanţelor din raza de competenţă a tribunalului,

cu privire la motivele care au stat la baza modificării unor soluţii în căile de atac,

a condus la prevenirea pronunţării unor hotărâri similare şi care puteau primi

aceeaşi rezolvare în următorul ciclu procesual.

Recursurile în interesul legii şi hotărârile prealabile privind dezlegarea

unor chestiuni de drept, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum

şi deciziile Curţii Constituţionale, au dezlegat o serie de probleme de drept

rezolvate neunitar –în special în materie penală, iar hotărârile pronunţate de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele în care România a avut

calitatea de parte, au fost comunicate şi prelucrate cu judecătorii în cadrul

şedinţelor profesionale.

În materia informării judecătorilor asupra actelor normative nou apărute,

asupra hotărârilor obligatorii ale Curţilor interne/internaţionale, practica actuală

este de a se expedia electronic aceste materiale pe e-mailul fiecărui magistrat.

Judecătorii Tribunalului Constanţa au avut asigurat accesul, în cursul

anului 2014, la legislaţie şi jurisprudenţă, atât prin programul legislativ ECRIS

LLDS, dar şi prin comunicarea, de către curţile de apel, a deciziilor relevante

pronunţate de aceste instanţe.

62

1.3.4.Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor

şi personalului auxiliar

Potrivit art. 35 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi

procurorilor, ,,Formarea profesională continuă a judecătorilor…constituie

garanţia independenţei şi imparţialităţii în exerciţiul funcţiei”. Prin urmare,

ridicarea continuă a nivelului profesional, în special prin cunoaşterea noilor acte

normative de interes în activitatea de judecată, dar şi prin cunoaşterea şi

aplicarea principiilor ce rezultă din hotărârile Curţii Europene a Drepturilor

Omului, Curţii Europene de Justiţie, Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de

Casaţie şi Justiţiei, constituie o obligaţie de a cărei respectare depinde însăşi

înfăptuirea justiţiei.

Aceeaşi îndatorire a ridicării competenţei profesionale o au şi grefierii,

potrivit dispoziţiilor Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar.

În cursul anului 2014 majoritatea judecătorilor tribunalului au participat la

formele de pregătire profesională organizate la nivel centralizat dar şi la cele

organizate la nivel descentralizat, la nivelul Curţii de Apel Constanţa, sau

realizate prin sistem de videoconferinţă.

Situaţia pregătirii profesionale pe secţii se prezintă după cum urmează:

În cursul anului 2014 majoritatea judecătorilor secţiei I civilă au participat

la formele de pregătire profesională organizate la nivel centralizat dar şi la cele

organizate la nivel descentralizat sau realizate prin sistem de video conferinţă.

Aceste forme de pregătire au vizat prevederile Noului Cod civil, ale Noului cod

de procedură civilă, drept comunitar şi european.

Grefierii secţiei au participat într-un număr mai mic la formele de

pregătire organizate la nivel centralizat.

63

Pe parcursul anului au fost organizate şedinţe de învăţământ profesional

cu referire la teme de actualitate atât pentru judecători cât şi pentru personalul

auxiliar.

În cadrul secţiei a II-a civilă toţi judecătorii secţiei au participat la cel

puţin un seminar organizat de INM, ca formă centralizată a pregătirii

profesionale, pe diferite domenii ale dreptului.

S-au mai organizat pe parcursul anului de referinţă şi seminarii

desfăşurate în cadrul Curţii de Apel Constanţa, axate în esenţă pe dezbaterea

noilor acte normative cu impact semnificativ în activitatea instanţelor, respectiv

Codul de procedură civilă.

Trebuie menţionat că participarea judecătorilor la seminarele organizate la

nivel centralizat a fost influenţată în mare măsură de numărul şedinţelor de

judecată şi de volumul de activitate care nu au permis absenţa acestora de la

şedinţele de judecată .

La nivel descentralizat, pregătirea profesională a judecătorilor s-a realizat

în mod continuu, lunar, conform temelor de învăţământ întocmite la începutul

anului 2014, iar dezbaterile au vizat, cu precădere, noile modificări aduse de

dispoziţiile noului Cod de procedură civilă.

Din rândul personalului auxiliar, 5 grefieri au participat la un seminar

organizat de Curtea de Apel Constanţa.

Din secţia de contencios administrative şi fiscal, doar o parte a

magistraţilor au participat la seminarele organizate de către Institutul Naţional al

Magistraturii, ca formă centralizată a pregătirii profesionale, pe diferite domenii

ale dreptului; astfel, fiecare judecători a participat la câte un singur seminar.

S-au mai organizat însă, pe parcursul anului de referinţă, seminarii

desfăşurate în cadrul Curţii de Apel Constanţa, axate în esenţă pe dezbaterea

noilor acte normative cu impact semnificativ în activitatea instanţelor, respectiv

Codul civil, Codul de procedura civilă.

64

La nivel descentralizat, pregătirea profesională a judecătorilor s-a realizat

în mod continuu , lunar, conform temelor de învăţământ întocmite la începutul

anului 2014, iar dezbaterile au vizat, cu precădere, prevederile noului cod de

procedura civila, practica neunitară, atât din cadrul instanţei, cât şi în raport de

practica instanţelor de control judiciar, practica CJCE.

Din rândul personalului auxiliar, toţi grefierii au participat la două

seminarii de pregătire profesionala organizate la nivelul Curţii de Apel

Constanta, cu sprijinul Şcolii Naţionale de Grefieri .

În ce priveşte secţia penală, în cadrul programului de selecţie pentru

participarea la seminarii a fost asigurata participarea judecătorilor la seminarii

organizate de INM precum dezbateri privind noile coduri - penal si codul de

procedura penala, ce au fost organizate la nivelul Curţii de Apel pe parcursul

anului 2014, la care au participat pe rând toţi judecătorii secţiei penale .

Referitor la pregătirea personalului auxiliar, acesta s-a desfăşurat la

nivelul secţiei sub supravegherea preşedintelui secţiei, si a judecătorului

desemnat cu activitatea de pregătire a personalului, sesiunile de pregătire având

ca obiect modul de aplicare a dispoziţiilor din Codul de procedură penala si altor

instituţii, cunoaşterea regulamentului şi modul de redactare a încheierilor de

şedinţă, realizarea comunicărilor ce se impun a fi făcute inculpaţilor apărătorilor

sau părţilor potrivit noului Cod de procedura penala . De asemenea, spre finalul

anului 2013 dar şi pe parcursul anului 2014 preşedintele secţiei penale si

conducerea instanţei au îndrumat grefierii, pentru a fi la curent cu modificările

legislative, ca urmare a intrării in vigoare a noilor coduri.

Din totalul grefierilor repartizaţi la secţie, 10 au studii superioare şi au

participat la seminarii de pregătire în ţară. Marea majoritate a acestora au

participat la seminarii organizate la Bârlad, Constanta şi Sovata, având ca teme

Noul cod de procedura penala, Cooperarea Judiciară a Internaţională în materie

penală, probleme legate de faza de executare a pedepselor.

65

Mai trebuie menţionat că în cursul anului 2014 Tribunalul Constanţa a

organizat un seminar, cu participarea judecătorilor şi grefierilor cu atribuţii

directe în domeniu, referitor la gestionarea informaţiilor clasificate în activitatea

de judecată.

66

CAPITOLUL II

PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT

ASUPRA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI ÎN CURSUL ANULUI 2014

În materie civilă principalul eveniment legislativ al anului 2014 a fost

marcat de modificările şi completările aduse normelor de drept procesual civil

prin dispoziţiile Legii nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

134/2010 privind Codul de procedură civilă, lege publicată în M. Of. nr. 753 din

16 octombrie 2014 şi care a intrat în vigoare la 19 octombrie 2014, efectul

asupra activităţii instanţei fiind însă redus.

Un alt eveniment cu impact aspra legislaţiei a fost provocat de

pronunţarea Deciziei nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de

neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă,

precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (12) şi art. 601 din Legea nr. 192/2006

privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.

Prin această decizie, Curtea Constituţională a decis că prevederile art. 2

alin. (1) şi (12) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei

de mediator sunt neconstituţionale, ulterior aceste dispoziţii nemaiproducându-şi

efectele.

Or, prin renunţarea la procedura prealabilă obligatorie de informare cu

privire la avantajele medierii, părţile sunt stimulate să evite soluţionarea

67

amiabilă a cazurilor, apelând direct la instanţa judecătorească în soluţionarea

oricăror litigii.

Codurile în materie civilă, respectiv Codul civil şi Codul de procedură

civilă au continuat să producă efecte şi în anul 2014 aducând modificări

semnificative ale necesarului de resurse umane la nivelul ansamblului sistemului

judiciar, însă tribunalele, care au dobândit deplină competenţă ca instanţe de

fond, au fost afectate în mod special, deoarece au preluat competenţele

„instanţelor de drept comun” în procedura civilă.

Aceasta a presupus conceperea şi implementarea sistemului de planificare

a necesarului de resurse umane, strâns corelat cu monitorizarea performanţelor,

ceea ce necesită aplicarea şi funcţionarea noilor reglementări pentru o anumită

perioadă de timp, care să permită colectarea unor date şi obţinerea unor exemple

reale privind modul în care noile prevederi afectează funcţionarea instanţelor şi

parchetelor din România. Această perioadă ar trebui să fie de aproximativ doi

ani, având în vedere că în România 99% din dosare se soluţionează de obicei în

doi ani. De asemenea, pentru a strânge date corecte şi a le utiliza într-un mod

corect în scopul identificării unui sistem de evaluare a eficienţei aşteptate de la

instanţe şi parchete, o astfel de analiză trebuie realizată într-un mediu

nedistorsionat de efectele perioadei de tranziţie.

În plus, indiferent ce nivel de eficienţă se anticipează că vor avea

instanţele în viitor, este foarte probabil ca atingerea acestui nivel să fie parţial

condiţionată de creşterea numărului de posturi auxiliare şi de degrevarea

judecătorilor de atribuţii administrative, pentru a le permite acestora să se

concentreze asupra atribuţiilor care nu sunt de natură administrativă.

Datele statistice la nivelul anului 2014, spre deosebire de cele din 2013, au

evidenţiat o unificare în distribuirea volumului de muncă între judecătorii secţiei

I civilă. Astfel, judecătorii specializaţi în litigiile de muncă şi asigurări sociale

nu au rulat, ca în anii anteriori, un număr de cauze semnificativ mai mare decât

ceilalţi judecători ai secţiei. Prin urmare, la nivelul secţiei I civilă,

68

considerentele care au impus, la nivelul anului 2011-2012 suplimentarea

numărului de complete cu această specializare nu mai există în prezent, când

există şapte astfel de complete la nivelul secţiei .

Pe termen scurt şi mediu se impune însă regândirea schemei de

organizare a completelor de fonduri civile căi de atac, faţă de modificarea

competenţei secţiei I civilă a Tribunalului. Astfel, cele trei complete de recursuri

vor deveni, cu timpul, după epuizarea integrală a cauzelor susceptibile de recurs

în faţa Tribunalului, complete de apeluri, alături de cele trei complete de apeluri

deja existente, fiind configurat unul nou, din compunerea căreia face parte

membrul unuia dintre completele de recursuri care nu participă, în prezent, la

soluţionarea cauzelor în apel, împreună cu unul dintre cei doi judecători care au

promovat concursul de avansare pe funcţie de execuţie.

Se va asigura, de asemenea, desfăşurarea şedinţelor de judecată a

cauzelor având ca obiect apel bilunar, în prezent şedinţele desfăşurându-se doar

o dată pe lună, potrivit hotărârii adunării secţiei, cu avizul colegiului de

conducere.

Proporţional cu creşterea numărului de cauze ca urmare a schimbării

competenţei de soluţionare a cauzelor în fond, s-a urmărit înfiinţarea a măcar

încă unui complet de fonduri ( de la această măsură va fi exceptat preşedintele

instanţei), şi s-a realizat înfiinţarea a încă unui complet de apeluri, ( în plus de

cel configurat deja în cursul anului 2013) de vreme ce calea de atac a apelului a

înlocuit-o pe aceea a recursului, aspect care va conduce la creşterea volumului

de muncă a completelor de civil – stadiul procesual apel.

De aceea, se impune ca obiectiv pe termen lung, susţinerea demersului

preşedintelui tribunalului de formulare de solicitări către Ministerul Justiţiei1 şi

Consiliul Superior al Magistraturii privind suplimentarea schemelor de personal

la instanţele din Constanţa, după o analiză riguroasă a activităţii acestor instanţe,

1 Interesant de amintit este concluzia unui studiu, însuşit de actualul ministru al justiţiei care, în articolul „Mica reformă şi practica unitară” sublinia că un judecător, indiferent de gradul de jurisdicţie, are la dispoziţie 26 de minute pentru a redacta o hotărâre judecătorească.

69

cerere care să fie susţinută atât de date statistice cât şi de concluziile referatelor

lunare ce vor fi întocmite în acest scop.

În anul 2014, modificarea legislativă cu impact asupra activităţii secţiei a

II-a civilă o reprezintă intrarea în vigoare a Legii nr. 85/2014 privind insolvenţa

care a introdus un prag valoric şi pentru cererile de deschidere a procedurii

formulate de debitori, cu consecinţe pozitive asupra numărului de cereri

soluţionate în această materie, înregistrând-se astfel un număr semnificativ mai

redus de dosare.

Implicit au fost aduse modificări Regulamentului de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti, aprobat prin HCSM nr. 385/2005, cu modificările şi

completările ulterioare, în sensul că s-a introdus o nouă secţiune la capitolul III,

intitulată “Dispoziţii speciale referitoare la înregistrarea şi judecarea cererilor

privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă”, care a creat

dificultăţi în aplicarea practică a respectivelor prevederi legale.

A intrat in vigoare şi Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, dar

activitatea secţiei nu a fost influenţată de modificările intervenite.

În anul 2014 nu au fost edictate modificări cu implicări relevante in ce

priveşte competenta materiala a secţiei de contencios administrative şi fiscal.

În cursul anului 2014 legislaţia in materie penala a suferit modificări

majore, care au afectat foarte mult activitatea de judecata a secţiei penale a

tribunalului si a judecătoriilor arondate, dar si modul concret de organizare a

acestor instanţe, în raport si de modificările Regulamentului de ordine interioara

a instanţelor de judecată.

Astfel la data de 1 februarie 2014 au intrat in vigoare Noul Cod penal si

Noul Cod de procedura penala .

Intrarea in vigoare a Noului Cod penal a presupus aplicarea dispoziţiilor

legale privind legea penala mai favorabilă, iar in acest sens au fost constituite

comisii la nivelul unitarilor de deţinere, din care a făcut parte si un judecător

70

anume desemnat din cadrul Tribunalului Constanţa, comisii ce au evaluat

situaţia juridică a tuturor condamnaţilor si au sesizat instanţa de judecata pentru

a fi aplicabile dispoziţiile legii penale mai favorabile.

In ceea ce priveşte infracţiunile prevăzute în noua reglementare, unele au

cunoscut modificări ale pedepselor, altele prevăd o alta forma de incriminare,

unele infracţiuni au fost abrogate sau au fost introduse noi infracţiuni.

De asemenea, schimbări majore au operat şi în ceea ce priveşte

reglementarea instituţiilor prevăzute în partea generală a Codului penal. Cu titlu

de exemplu menţionăm reglementarea instituţiilor noi, necunoscute până în

prezent în legislaţie, cum ar fi renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea

aplicării pedepsei, regimul sancţionator fundamentat numai pe măsuri educative

aplicabil minorilor, sau instituţii .

Pe lângă Noul cod penal a intrat in vigoare si Legea 187/2012 pentru

punerea in aplicare a Legii 286/2009 privind Codul penal ce reglementează atât

dispoziţii generale de aplicare a legii în timp sau aplicarea si executarea

sancţiunilor penale, cat si dispoziţii ce privesc modificarea si completarea unui

mare număr de legi speciale care cuprind dispoziţii penale, în ceea ce priveşte

modificarea pedepselor dar şi a unor condiţii de incriminare sau care schimbă

regimul juridic penal al unor instituţii.

Noul cod de procedura penala a prevăzut, de asemenea, aspecte noi cum

ar fi: modificare normelor de competenţă, introducerea suspectului ca subiect

procesual principal, reglementari noi şi amănunţite in materia probelor si

mijloacelor de proba, introducerea ca măsură preventivă a arestului la domiciliu

şi abordarea sub o altă formă a măsurilor preventive din vechile dispoziţii legale

prin introducerea masurilor preventive a controlului judiciar si a controlului

judiciar pe cauţiune. Nu a mai fost reglementată calea de atac a recursului, însă a

fost introdusa calea extraordinara de atac a recursului in casaţie. De asemenea,

cu caracter de noutate absolută este şi calea de atac a contestaţiei. Pentru

asigurarea unei practici judiciare unitare, pe lângă recursul in interesul legii s-a

71

prevăzut si sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie in vederea pronunţării

unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

S-au prevăzut proceduri speciale, cum ar fi acordul de recunoaştere a

vinovăţiei, contestaţia privind durata procesului penal, procedura de confiscare

sau desfiinţare a unui înscris in cazul clasării, dar si organe judiciare ale statului

care sa realizeze activitatea judiciara, cum ar fi judecătorul de drepturi si

libertăţi si judecătorul de camera preliminara si a fost introdusa corespunzător si

procedura camerei preliminare, care de la data intrării in vigoare a Noului cod de

procedura penala a suferit modificări, prin declararea neconstituţionala a unor

dispoziţii legale in această materie, prin decizia Curții Constituționale nr.

641/11.11.2014, respectiv decizia Curții Constituționale nr. 599/21.10.2014.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi a primit competenţa de a soluţiona, în

cursul urmăririi penale, cererile, propunerile, plângerile, contestaţiile sau orice

alte sesizări privind: măsurile preventive, măsurile asigurătorii, măsurile de

siguranţă cu caracter provizoriu, actele procurorului, în cazurile expres

prevăzute de lege, încuviinţarea percheziţiilor, a folosirii metodelor şi tehnicilor

speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit

legii, procedura audierii anticipate, alte situaţii expres prevăzute de lege - ex:

luarea măsurii internării nevoluntare, examinarea fizică a persoanei în absenţa

consimţământului persoanei în cauză, emiterea mandatului de aducere la

solicitarea procurorului în cazul în care pentru executarea mandatului de aducere

este necesară pătrunderea fără consimţământ într-un domiciliu sau sediu., etc..

Dacă în principiu înainte de 01.02.2014 instanţa putea fi sesizată de către

organele de urmărire penală cu aproximativ 8 tipuri de cereri în faza de urmărire

penală, în prezent acestea se ridică la aproximativ 47, fiind evidentă astfel

intervenţia mult mai amplă a judecătorului în faza primară a procesului penal.

Din perspectivă procesuală, noul Cod de procedură penală a impus un alt

mod de desfăşurare a procesului, în esenţă acesta cunoscând o fază prealabilă, în

procedura de cameră preliminară, în care se comunică rechizitoriul inculpatului,

72

se verifică legalitatea a probelor şi a actelor efectuate în faza de urmărire penală,

continuând apoi cu etapa clasică, orală şi contradictorie, a judecăţii în fond şi în

căile de atac.

Noua legislaţie procesuală a impus, din acest punct de vedere, atât pentru

judecători cât şi pentru grefierii de şedinţă şi pentru celălalt personal auxiliar, o

pregătire profesională intensă şi un studiu temeinic al reglementărilor, atât

individual cât şi prin intermediul a numeroase seminare organizate la nivel

naţional sau la nivelul curţii de apel.

Noutatea reglementărilor a generat, inerent, diferenţe de interpretare şi

aplicare a legii, atât la nivelul secţiei penale a tribunalului cât şi între aceasta şi

instanţele ierarhic superioare, respective inferioare.

Odată cu intrarea in vigoare a Noului Cod penal si a Noului cod de

procedura penala au mai intrat în vigoare si Legea 254/2013 privind executarea

pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in

cursul procesului penal si Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a

masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele

judiciare in cursul procesului penal, acte normative care , de asemenea, produc

efecte directe în activitatea de judecată.

Deşi nu constituie veritabile modificări legislative, deciziile Curţii

Constituţionale în materie penală şi procesual penală, deciziile în interesul legii

ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi hotărârile prealabile pentru dezlegarea

unor chestiuni de drept au survenit frecvent în cursul anului 2014, fiecare din

acestea producând un efect direct şi imediat şi necesitând o reorientare a

practicii judiciare. Menţionăm printre aceste hotărâri cu caracter obligatoriu

decizia ICCJ în interesul legii nr. 5 din 08 12 2014 referitoare la competenţa

judecătorului de cameră preliminară de a soluţiona măsurile preventive, decizia

Curţii Constituţionale din 04 decembrie 2014 privind neconstituţionalitatea

dispoziţiilor art. 211 -217 Cod procedură penală referitoare la dispunerea şi

menţinerea controlului judiciar şi a controlului judiciar pe cauţiune pe perioadă

73

nedeterminată, ce a atras modificarea codului de procedură prin Ordonanţa de

Urgenţă a Guvernului nr. 82 din 10 decembrie 2014, decizia Curţii

Constituţionale nr. 440 din 08 iulie 2014 prin care a declarat ca fiind

neconstituţională Legea nr. 82/2012 privind reţinerea datelor furnizate de

furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice.

Este de subliniat că impactul actelor normative noi în materie penală

asupra activităţii secţiei penale a Tribunalului Constanţa este evidentă având în

vedere creşterea volumului de activitate şi a cauzelor nou intrate în cursul anului

2014 cu 18% faţă de anul 2013. Cifrele statistice reliefează însă numai o parte

din acest efect asupra muncii magistraţilor, deoarece în ele nu se reflectă

problemele de interpretare a legii, stresul datorat numărului mare de cereri

anterioare fondului ce trebuie judecate în aceeaşi zi sau în ziua următoare, şi de

asemenea motivate cu celeritate, complexităţii mărite a cauzelor şi procedurilor

de judecată, etc.

74

CAPITOLUL III

RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR ȘI A PERSONALULUI

AUXILIAR

III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului

auxiliar.

Justiţia, ca sistem, dar şi judecătorii individual, trebuie să fie capabili

să-şi exercite atribuţiile fără a fi influenţaţi de puterea legislativă, puterea

executivă, ori de diverse grupuri de interese şi persoane. În aplicarea legii,

independenţa judecătorilor exclude noţiunea de subordonare şi ierarhie.

Este important de reţinut că principiul independenţei judecătorilor nu a

fost conceput în beneficiul personal al judecătorilor înşişi, ci pentru a proteja

oamenii împotriva abuzurilor de putere. Aşadar, independenţa nu este un

privilegiu al judecătorilor, ci un beneficiu al cetăţenilor. Din acest punct de

vedere, Statutul Universal al Judecătorilor debutează cu reglementarea

independenţei nu ca un drept, ci ca o obligaţie: „Prin ansamblul activităţii lor,

judecătorii trebuie să asigure dreptul oricărei persoane de a beneficia de un

proces echitabil. Ei trebuie să întrebuinţeze toate mijloacele le stau la dispoziţie

pentru ca procesele să fie rezolvate în şedinţă publică, într-un termen rezonabil,

în faţa unui tribunal independent şi imparţial stabilit prin lege, în vederea

determinării drepturilor şi obligaţiilor în materie civilă sau a realităţii

acuzaţiilor în materie penală”.

75

Pornind de la toţi aceşti indicatori care conturează independenţa

magistratului, se constată faptul că în cursul anului 2014 –cu o excepţie - nu au

existat semnalări fondate din care să rezulte că independenţa judecătorilor /unor

judecători ai Tribunalului Constanţa a fost prejudiciată sau pusă la îndoială pe

baza unor informaţii verosimile.

În cursul anului de referinţă, în vederea asigurării deplinei imparţialităţi în

realizarea actului de justiţie, judecătorii au formulat 320 declaraţii de abţinere,

din care 282 au fost admise; din cele 44 cereri de recuzare nu a fost admisă nici

una.

La nivelul conducerii Tribunalului Constanţa, evaluarea personalului se

constituie într-o activitate laborioasă şi de răspundere, mai ales în condiţiile în

care instanţa are un număr de 57 judecători şi peste 100 de posturi de personal

auxiliar de specialitate şi personal administrativ. Totodată, asigurarea şi

verificarea respectării obligaţiilor legale şi a regulamentelor de către judecători

şi personalul auxiliar şi cel administrativ revine în sarcină , după caz, şi

vicepreşedinţilor, preşedinţilor de secţii şi prim grefierului tribunalului.

Conlucrarea factorilor de conducere în acest sens este esenţială pentru o

evaluare corespunzătoare a competenţei si performanţei profesionale, precum şi

pentru sesizarea şi corectarea eficientă a neregulilor.

În general se poate aprecia că în cursul anului 2014 a existat un climat

optim de activitate în cadrul instanţei, iar judecătorii, personalul auxiliar de

specialitate precum şi personalul din departamentul economico-financiar şi

administrativ şi-au respectat statutul legal încadrându-se în normele deontologiei

profesionale.

Vulnerabilitatea esenţială constatată în ceea ce priveşte respectarea

dispoziţiilor regulamentare de către personalul auxiliar este numărul insuficient

de grefieri arhivari şi de şedinţă, în prezent aceştia neputând acoperi eficient

toate activităţile ce se impun, mai ales că administrarea programului ECRIS,

76

deşi oferă o gestiune eficientă a activităţii, impune alocarea unui timp mai

îndelungat pentru introducerea tuturor datelor în sistem, decât timpul alocat

anterior pentru completarea evidenţelor în format de hârtie.

O atenţie sporită trebuie acordată în continuare asupra necesităţii sporirii

rigurozităţii evidenţelor referitoare la gestionarea şi traseul în instanţă şi în afara

ei a dosarelor, pentru ca în orice moment să poată fi identificat corect locul unde

se află. Responsabilitatea pentru aceste operaţiuni cade deopotrivă în sarcina

grefierului arhivar, a grefierului de şedinţă ce preia şi ataşează dosarul, a

completului de judecată ce dispune operaţiuni în legătură cu acel dosar, precum

şi a conducerii administrativ judiciare a secţiei şi întregii instanţe.

Alte vulnerabilităţi identificate şi care pot atrage răspunderi disciplinare

sunt legate de respectarea regulilor repartizării dosarelor, conducerea

tribunalului manifestând în acest sens o preocupare constantă.

În cursul anului 2014 au fost evaluaţi judecătorii care au împlinit termenul

de 3 ani de la ultima evaluare, toţi primind calificativul « foarte bine ».

Totodată, au fost evaluaţi grefierii şi restul personalului auxiliar, precum

şi funcţionarii publici, rezultatele

În anul 2014 nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare judecătorilor sau

personalului auxiliar al instanţei, iar unele sesizări referitoare la aceştia,

finalizate, după caz, de către Inspecţia Judiciară sau de către conducerea

administrativ –judiciară a instanţei, s-au finalizat cu dispoziţie de clasare, ca

urmare a faptului că nu s-au confirmat neregulile semnalate.

Ca atare, se poate concluziona că magistraţii Tribunalului Constanţa,

precum şi personalul auxiliar, îşi desfăşoară activitatea profesională cu

respectarea standardelor de profesionalism, diligenţă, respect pentru justiţiabil şi

imparţialitate, existând însă şi unele deficienţe izolate şi de frecvenţă redusă, ce

trebuie remediate imediat ce sunt constatate.

77

III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar.

În anul 2014 se constată existenţa unui caz de urmărire penală şi trimitere

în judecată penală, pentru infracţiuni de corupţie având legătură cu îndeplinirea

funcţiei, a unui judecător al Tribunalului Constanţa, însă pentru fapte presupus

săvârşite în perioada când activa ca judecător la o altă instanţă. Ca urmare a

trimiterii în judecată, s-a dispus suspendarea acestuia din funcţia de judecător.

Nu au existat în anul 2014 semnalări referitoare la cercetarea penală sau

trimiterea în judecată a unei persoane din cadrul personalului auxiliar sau a

personalului administrativ.

78

CAPITOLUL IV

ROLUL INSTANŢEI ÎN CONSOLIDAREA SPAŢIULUI DE

LIBERTATEA, SECURITATE ŞI JUSTIŢIE AL UNIUNII EUROPENE

Crearea Spaţiului de libertate, securitate şi justiţie se bazează pe

programele de la Tampere (1999-2004), Haga (2004-2009) şi Stockholm (2010-

2014), acesta derivând din Titlul V al Tratatului privind funcţionarea Uniunii

Europene .

Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie a fost creat pentru a asigura libera

circulaţie a persoanelor şi pentru a oferi un înalt nivel de protecţie cetăţenilor.

Acesta reuneşte diverse domenii de politici, de la gestionarea frontierelor

externe ale Uniunii Europene la cooperarea judiciară în materie civilă şi penală.

Include, de asemenea, politicile în domeniul azilului şi imigraţiei, cooperarea

poliţienească şi lupta împotriva infracţionalităţii (terorism, crimă organizată,

traficul de persoane, droguri etc.).

Cu referire la cooperarea judiciară în materie civilă, Tratatul de la

Lisabona autorizează instituţiile europene să adopte noi măsuri în ceea ce

priveşte:

- punerea în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce: fiecare

sistem juridic trebuie să recunoască drept valabile şi aplicabile

deciziile adoptate de sistemele juridice ale celorlalte state membre;

- accesul efectiv la justiţie;

- dezvoltarea metodelor alternative de soluţionare a litigiilor;

- formarea magistraţilor şi a personalului din justiţie.

Din perspectiva cooperării judiciare în materie civilă, în cauzele aflate

pe rol, cu precădere în cele din materia litigiilor cu minori şi de familie au fost

79

solicitate autorităţilor străine, administrarea de probe, de regulă cu privire la

situaţia minorilor.

Totodată, în cursul anului 2014 Tribunalul Constanţa a fost învestit cu 58

cereri pentru emiterea titlului exequator.

În cursul anului 2014 a continuat programul de formare continuă a

magistraţilor în materia dreptului comunitar.

Aproape jumătate din judecătorii Secţiei I civilă au participat la

seminariile organizate de INM, cu finanţarea Comisiei Europene, prin

programul de justiţie civilă în cadrul Uniunii Europene, fiind dezbătute diverse

teme, ca spre exemplu : Competenţa instanţelor române în materie matrimonială

şi a răspunderii părinteşti, în litigiile cu elemente de drept ale Uniunii Europene

(Regulamentul nr. 2201/2003) ; Legea aplicabilă divorţului în dreptul Uniunii

Europene (Regulamentul nr. 1259/2010) ; îmbunătăţirea cooperării între

judecători şi notarii publici în materie civilă cu caracter transfrontalier ;

proceduri speciale de judecată în dreptul Uniunii Europene. Competenţa

instanţelor, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în Uniunea

Europeană.

Efortul magistraţilor ce judecă în materie civilă de asimilare a normelor

CEDO şi comunitare, se oglindeşte în conţinutul hotărârilor judecătoreşti, cu

preponderenţă în materia restituirilor şi dreptul familiei, în care trimiterile la

normele enunţate au dobândit un caracter de regulă, iar nu de excepţie.

Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi legislaţia

comunitară a fost adusă la cunoştinţa judecătorilor instanţei prin informarea

acestora asupra hotărârilor pronunţate în cauze ce privesc in principal cetăţeni ai

statului român şi prin consultarea bazei de date privind jurisprudenţa actualizată.

Citarea părţilor în proces, având sediul ori domiciliul sau reşedinţa în state

membre ale Uniunii Europene s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor

Regulamentului CE nr. 1393/2007 privind notificarea sau comunicarea în statele

membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială.

80

Pe rolul secţiei a II-a civilă au fost înregistrate două cereri ale creditorilor

de emitere a somaţiei europene de plată, formulate în condiţiile Regulamentului

nr. 1896/2006, al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie

2006 de instituire a unei proceduri europene de somaţie de plată, care le permite

creditorilor să îşi recupereze creanţele civile şi comerciale necontestate printr-o

procedură uniformă bazată pe formulare tip. Acest Regulament se aplică în toate

statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Danemarcei, iar procedura nu

presupune prezentarea în faţa instanţei, fiind doar necesară cererea reclamantului

care se înregistrează aleatoriu, iar procedura de citare se realizează cu

respectarea dispoziţiilor Regulamentului CE nr. 1393/2007 şi/sau potrivit

dispoziţiilor Noului Cod de procedură civilă, după caz.

În ce priveşte cooperarea judiciară în materie penală, odată cu

eliminarea celui de-al 3-lea pilon al UE, această activitate devine un domeniu în

care instituţiile europene pot să legifereze. Concret, instituţiile europene pot

acum să stabilească reguli minime în ceea ce priveşte definirea şi sancţionarea

infracţiunilor penale cele mai grave. UE poate să intervină, de asemenea, în

definirea unor reguli comune în ceea ce priveşte derularea procedurilor penale,

de exemplu în ceea ce priveşte admisibilitatea probelor sau drepturile

persoanelor.

În domeniul cooperării judiciare în materie penală, în cursul anului 2014

Tribunalul Constanţa a emis un număr de 36 mandate europene de arestare şi un

număr de 22 cereri de dare în urmărire internaţională, precum şi a soluţionat un

număr de 8 cereri de extrădare. În acelaşi timp, au mai fost soluţionate un număr

de 39 alte cereri şi sesizări având ca obiect raporturi juridice cu state străine în

domeniul cooperării judiciare în materie penală. În materia punerii în executare

a mandatelor europene de arestare, compartimentul executări penale şi

judecătorii delegaţi au înaintat informaţii şi documente suplimentare solicitate

de autorităţile străine, în special către cele din Marea Britanie, Germania, Franţa,

Italia, Canada.

81

Pe de altă parte, în calitate de instanţă a statului solicitant, Tribunalul

Constanţa a iniţiat numeroase comisii rogatorii în cauze penale aflate pe rol,

având ca obiect: solicitarea transferului temporar al unor persoane aflate în

detenţie într-un stat străin în scopul judecării lor în procesele penale din

România; solicitarea unor informaţii şi înscrisuri necesare soluţionării cauzelor,

cum ar fi hotărâri judecătoreşti penale străine, perioada arestului preventiv sau a

arestului provizoriu ori a deţinerii executate într-un stat străin; identificarea pe

teritoriul statului străin a părţilor din proces şi comunicarea citaţiilor ori altor

acte procedurale acestora.

Totodată, mai multe hotărâri judecătoreşti pronunţate de state membre ale

Uniunii Europene prin care au fost aplicate, de regulă, pedepse privative de

libertate au fost recunoscute de Tribunalul Constanţa, pe cale incidentală, în

cadrul unor cereri având ca obiect contopirea pedepselor sau contestaţie la

executarea pedepsei.

Ca instanţă a statului solicitat, Tribunalul Constanţa a soluţionat cereri de

audiere a unor persoane ce aveau calitatea de martori sau inculpaţi în faţa

instanţelor străine, comunicarea către autorităţile străine a unor înscrisuri şi

informaţii precum fişa de cazier judiciar, etc.

Ca urmare a liberei circulaţii a persoanelor în Uniunea Europeană dar şi în

alte state ale lumii, activitatea de cooperare judiciară internaţională în materie

penală s-a extins şi diversificat, situaţiile de rezolvat devenind din ce în ce mai

complexe, ca urmare şi a ridicării standardelor de protecţie a libertăţii

individuale a persoanelor. Astfel, Tribunalul Constanţa ca instanţă penală a

desfăşurat raporturi interinstituţionale cu o multitudine de organe judiciare din

alte state, printre care cel mai frecvent cu cele din Grecia, Spania, Italia,

Republica Moldova, Germania, Olanda, Turcia, Bulgaria, Marea Britanie. În

majoritatea cazurilor solicitările s-au realizat direct între Tribunalul Constanţa şi

autorităţile judiciare ale statului solicitat/solicitant, iar acestora li s-a dat curs

favorabil în fiecare situaţie, ceea ce subliniază dezvoltarea bunelor legături

82

instituţionale judiciare în cadrul Uniunii Europene, dar şi faptul că magistraţii

instanţei noastre şi-au însuşit la un nivel foarte bun procedurile şi normele

comunitare de relaţionare în această materie.

Domeniul cooperării internaţionale a devenit unul deosebit de complex,

încetând demult să mai fie doar un accesoriu al dreptului procedural intern în

cauzele cu elemente de extraneitate, normele internaţionale şi de drept al Uniunii

Europene în domeniu conţinând şi importante surse de drept penal substanţial.

Apare ca fiind evidentă răspunderea deosebită pe care o are magistratul

român în cazul soluţionării unui litigiu cu elemente de drept comunitar, şi

rezultă obligaţia magistraţilor de a-şi spori permanent cunoştinţele în materia

dreptului comunitar şi a jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie, precum şi

pregătirea profesională în general, pentru a asigura o soluţionare corectă a

acestor tipuri de litigii de o importanţă transnaţională.

83

CAPITOLUL V

RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂŞI CELELALTEINSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

V.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

În anul 2014, ca şi în anii precedenţi, de altfel, între Tribunalul Constanţa

şi Consiliul Superior al Magistraturii a existat o bună colaborare, bazată pe

dispoziţiile cuprinse în Legea nr.303/2004, 304/2004, 317/2004 şi, respectiv, în

regulamentele emise în aplicarea acestor acte normative.

În acest context, subliniem că în centrul colaborării s-au situat măsurile

necesare asigurării bunei desfăşurări a activităţii tribunalului şi judecătoriilor din

subordine, completarea sau suplimentarea schemelor de personal, cele vizând

cariera magistraţilor, organizarea şi buna desfăşurare a examenelor, transferuri,

detaşări, numiri temporare în funcţii de conducere, etc.

Această relaţie s-a concretizat în transmiterea reciprocă a unor puncte de

vedere privind modul de interpretare a unor dispoziţii legale sau regulamentare,

formularea de către conducerea instanţei a punctelor de vedere necesare

soluţionării cererilor de transfer sau detaşare formulate de către unii judecători,

precum şi în comunicarea de către instanţă a relaţiilor privind petiţii sau sesizări

în legătură cu dosarele aflate pe rol.

De asemenea, puncte de vedere numeroase au fost comunicate de către

instanţă în legătură cu diferitele propuneri de modificare a unor acte normative,

inclusiv regulamente, sau privind măsuri necesare îndeplinirii planului de

reforma a sistemului judiciar, pe domenii de interes. Propuneri au mai fost

formulate şi în legătură cu modificarea nomenclatorului arhivistic cadru şi a

84

modalităţii de arhivare a dosarelor, modificarea/îmbunătăţirea unor aplicaţii ale

programului ECRIS, etc.

În acest context, formularea diferitelor propuneri s-a realizat în urma

consultării colectivelor de judecători, iar unii dintre aceştia au participat la

derularea unor programe, prin includerea lor în cadrul unor grupuri de lucru

constituite la iniţiativa Consiliului Superior al Magistraturii. Menţionăm , spre

exemplu, participarea preşedintelui Tribunalului Constanţa la grupul de lucru

constituit pentru elaborarea unui nou regulament de ordine interioară a

instanţelor judecătoreşti.

Sub aceste aspect, opinăm însă că ar fi benefică acordarea unor termene

mai lungi în situaţia în care răspunsurile pe care le solicită Consiliul Superior al

Magistraturii se bazează pe consultarea tuturor judecătorilor din circumscripţia

Tribunalului.

S-a ţinut legătura cu Serviciul de Inspecţie Judiciară pentru Judecători,

sesizările primite spre verificare, în limitele competenţelor prevăzute de lege,

fiind soluţionate în termen şi cu respectarea independenţei judecătorilor.

În cursul anului 2014 Tribunalul Constanţa a răspuns la un număr de 58

solicitări de informaţii înaintate de Inspecţia Judiciară a CSM, vizând de regulă

sesizări ale justiţiabililor cu privire la pretinse încălcări ale atribuţiilor de

serviciu de către magistraţi, precum şi la un număr de peste 30 de solicitări

venite din partea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru obţinerea unor

informaţii sau puncte de vedere în diverse domenii.

V.2. Raporturile dintre instanţă şi Parchet

Tribunalul Constanţa menţine raporturi de colaborare instituţională foarte

bune cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, Parchetul de pe lângă

Tribunalul Constanţa, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial

Constanţa şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată

85

şi Terorism –Serviciul Teritorial Constanţa, unităţi de parchet care au

competenţa de a emite diverse acte de sesizare adresate tribunalului.

Se poate constata că a existat şi există o relaţie de colaborare în atingerea

obiectivelor stabilite, concretizată în înregistrarea cu celeritate a actelor de

sesizare primite de la parchete, soluţionarea şi redactarea în termenele prevăzute

de lege a solicitărilor ce reclamă urgenţă pentru activitatea de urmărire penală

sau pentru luarea măsurilor preventive, comunicarea de către parchete a

relaţiilor necesare soluţionării diferitelor tipuri de cauze, transmiterea în timp

util a planificărilor şedinţelor de judecată şi planificărilor de permanenţă,

precum şi în înaintarea dosarelor în care s-a declarat apel, în vederea motivării în

termen legal a căilor de atac, în comunicarea reciprocă a unor probleme de

natură administrativă în scopul rezolvării lor.

Subliniem derularea relaţiilor judecător-procuror în condiţiile respectului

reciproc, ale cunoaşterii importanţei activităţii şi atribuţiilor fiecărui magistrat,

cu consecinţa unei activităţi eficiente.

Sub acest aspect, se apreciază ca necesară dezvoltarea în continuare a

cadrului de colaborare cu parchetele, prin consultări reciproce şi prin

comunicarea constantă a punctelor de vedere, fiind întru totul posibilă

îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare dintre autorităţile judiciare.

V.3.Raporturile cu Baroul de avocaţi, colegiile consilierilor juridici,

precum şi cu experţii judiciari

Relaţia cu Baroul de Avocaţi Constanta nu a înregistrat incidente, acesta

dovedind promptitudine in desemnarea apărătorilor din oficiu în cauzele care au

presupus asistenta juridica obligatorie.

De asemenea, s-au depăşit în cursul anului 2014 problemele legate de

restanţele la plata onorariilor avocaţilor numiţi din oficiu, întâmpinate în anii

precedenţi datorită constrângerilor bugetare.

86

Un alt plan concret de colaborare instituţională cu Baroul Constanţa a fost

legat de lămurirea şi adoptarea unui mod de lucru unitar în privinţa accesului

avocaţilor la informaţiile clasificate necesare soluţionării unor anumite cauze.

In raporturile cu corpul experţilor judiciari, comunicarea a fost

îmbunătăţită substanţial, astfel încât aceştia sa cunoască încă de la data primirii

adresei de numire obiectul si obiectivele expertizei, pentru a aprecia in timp util

asupra competentei lor, asupra perioadei de timp necesare efectuării raportului

de expertiza, precum si asupra necesităţii suplimentarii onorariului sau a

cheltuielilor de transport, după caz.

Pe de alta parte, se impune si din partea experţilor a depune diligentele

necesare, atât pentru efectuarea lucrărilor solicitate, cat si pentru a comunica

instanţei motivele de întârziere in efectuarea acestora; nu puţine sunt cazurile în

care adresele instanţei rămân fără răspuns din partea experţilor, completul de

judecata fiind nevoit sa amâne cauza fără a putea comunica părţilor termenul la

care expertiza poate fi studiata.

O alta problema ce afectează relaţia instanţă - experţi judiciari este legata

de modul de apreciere diferit asupra cuantumului onorariului, în condiţiile in

care dispoziţiile legale in materie nu stabilesc nici un criteriu obiectiv care sa fie

utilizat in acest sens. S-a impus în numeroase cazuri reaprecierea sumelor fixate

cu titlu de onorariu de către instanţele judecătoreşti, acestea fiind considerate ca

insuficiente în contextul socio-economic actual, cu atât mai mult cu cât ele se

constituie într-un factor motivaţional important, a cărui desconsiderare poate

atrage consecinţe nefavorabile în planul activităţii judiciare.

Activitatea Biroului de expertize judiciare din cadrul Tribunalului

Constanţa se desfăşoară prin intermediul salariatului cu atribuţiuni specifice din

cadrul acestui compartiment, şi sub controlul ierarhic direct al conducerii

instituţiei, prin coordonarea şi îndrumarea vicepreşedintelui Tribunalului

Constanţa.

87

În cursul anului 2014 activitatea Biroului de expertize judiciare s-a

desfăşurat îndeplinind in totalitate atribuţiile prevăzute de Ordonanţa

Guvernului nr.2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică

judiciară si extrajudiciară-aprobată prin Legea nr.156/2002 şi de fişa postului

din cadrul Biroului,menţionându-se şi următoarele probleme specifice.

Vulnerabilitatea identificată în relaţia cu Biroul local de expertiză, în anii

precedenţi, legată de numărul insuficient al unor experţi aflaţi în evidenţele

birourilor locale de expertiză, în diferite specialităţi, cu precădere al experţilor

topografi, se poate spune că a fost depăşită.

V.4 Raporturile cu mass-media

Relaţia cu mass-media, in cadrul Tribunalului Constanta, este asigurata si

coordonată de către Biroul de informare si relaţii publice, ce îşi îndeplineşte

atribuţiile potrivit dispoziţiilor legale prevăzute de Legea nr.544/2001 privind

liberul acces la informaţiile de interes public, modificata si completata prin

Legea nr. 371/2006 si Legea nr. 380/2006, de OG nr. 27/2002 privind

reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobata cu modificări, prin

Legea nr. 233/2002, precum si a Regulamentului de ordine interioară al

instanţelor judecătorreşti.

În planul comunicării, relaţia cu mass-media este un segment important al

procesului de informare a publicului. Sub acest aspect, se poate afirma că relaţia

cu mass-media a evoluat în mod pozitiv, dovada fiind creşterea numărului de

acreditări acordate de Biroul de informare şi relaţii cu publicul. Realizarea unei

relaţii profesionale eficiente între biroul de informare şi reprezentanţii mass-

media este posibilă prin conştientizarea rolului pe care presa scrisă şi

audiovizuală îl are în societate, dar şi asupra sistemului judiciar care are nevoie

de reflectarea rezultatelor sale în mod transparent şi obiectiv. În această direcţie,

în mod constant, s-a asigurat reprezentanţilor mass-media posibilitatea

88

informării asupra subiectelor de maxim interes, inclusiv după orele de program,

de mai mare interes fiind cauzele penale. Prezentările realizate au fost obiective

fiind tot mai puţine cazurile în care jurnalişti au exprimat judecăţi de valoare

negative referitoare la corectitudinea soluţiei sau la probitatea judecătorului.

Acest lucru este de natură a consolida încrederea cetăţenilor în actul de justiţie.

Comunicarea instanţei cu mass-media scrisă şi audiovizuală s-a

desfăşurat, în principal, prin intermediul celor doi judecători desemnaţi în acest

scop, unul în materie civilă (d-l judecător Radu Comşa) şi cel de-al doilea în

materie penală (d-l jud. Lucian Lică), dar şi prin acordarea unor interviuri de

către reprezentanţii instanţei, în special asupra informaţiilor de interes legate de

intrarea în vigoare a noului Cod penal şi noului Cod de procedură penală.

Pentru informarea corectă a publicului asupra realităţilor sistemului

judiciar este necesar ca şi în continuare să se instituie în acest domeniu o

relaţionare deschisă cu reprezentanţii mass-media.

În cursul anului 2014, Biroul de informare a înregistrat din partea

jurnaliştilor, a persoanelor fizice şi juridice - organisme nonguvernamentale un

număr de 315 cereri, conform anexei prezentului raport, interesului manifestat

fata de activitatea instanței menținându-se în aceeaşi parametrii ca si în anul

2013, când au fost înregistrate un număr de 346 cereri. La nivelul instanței au

fost înregistrate si 6 cereri de acreditate din partea ziariștilor.

În cuprinsul articolelor publicate în presa locală se constată tendinţa de a

se aduce în atenţia opiniei publice a unor cazuri aflate in desfăşurare pe rolul

instanţei, apreciate de semnatarii articolelor ca fiind de interes public, prioritate

având cauzele cu caracter penal şi administrativ. De altfel, în urma acreditărilor

acordate, în sălile de judecată, sunt prezenţi jurnalişti, la termenele când sunt

soluţionate astfel; de cauze, jurnalişti ce prezintă în articolele realizate, percepţia

acestora asupra desfăşurării actului de justiţie. Prezentarea realizată de jurnalişti,

creează premizele indicării unor aspecte nu tocmai conforme cu adevărul

judiciar şi instituţiile procesuale, mai ales ca reprezentanţii mass-media nu

89

cunosc întotdeauna instrumentele judiciare specifice. La nivelul reliefării

soluţionării cauzelor in materie administrativă primează evidenţierea unor

aspecte catalogate ca fiind conflictelor locale de natură politică, între

reprezentaţii autorităţilor publice, având apartenenţe politice diferite precum si

cele referitoare la soluţionarea litigiilor privind funcţionarii publici. In ce

privește soluționarea cauzelor penale interesul manifestat a vizat in special

dosarele ce instrumentau fapte de corupte si fapte asimilate acestora.

Interesul mass-mediei pentru modul de organizare si funcţionare a

activităţii instanţei este redus, nefiind înregistrată in acest sens nici o informare,

in referire la volumul dosarelor înregistrate, aspect ce poate conduce la crearea

unei imagini negative asupra activităţii judecătoreşti, impunându-se o

îmbunătăţire a raporturilor cu mijloacele de comunicare in masa, din aceasta

perspectiva.

V.5.Raporturile cu justiţiabilii

Accesul liber la justiție este consacrat atât în Convenția Europeana a

drepturilor Omului, cat si in Declarația Universală a drepturilor Omului si pactul

International cu privire la drepturile civile si politice, prin aceasta înțelegându-

se ca orice persoana are posibilitatea de a se adresa justiției pentru apărarea

drepturilor, libertarilor si intereselor sale legitime, fără nici un fel de îngrădire.

Asigurarea accesului liber la justiție s-a realizat in primul rând prin

informarea justițiabililor cu privire la procedura judiciară si la modul de

funcționare a instanței, prin afișare la avizierul instanței si prin informații furnizate in cadrul compartimentelor acesteia. Tribunalul Constanţa beneficiază

de un număr de 2 aparate de tip info-chioşc, care ajută la informarea

justiţiabililor şi a avocaţilor.

Site-ul instanţei, găzduit de portalul instanţelor de judecată, este

actualizat cu privire la organizarea instanţei, funcţiile de conducere, structura

90

personalului, programul cu publicul la diverse compartimente, regulile de

conduită în instanţă, broşuri cu caracter informativ elaborate de CSM, datele de

contact.

Pe site-ul instanţei a fost de asemenea, publicată o informare asupra

medierii ca modalitate alternativă a soluţionare a litigiilor.

Raporturile instanței cu justițiabilii se realizează in principal prin

intermediul compartimentelor registratura si arhiva civila si penala, prin

intermediul grefei si grefierilor șefi, prin intermediul biroului de informare

publica, a aparatelor de tip info-chioşc precum si, in cazul proceselor in curs,

prin participarea acestora la şedinţele de judecată.

La compartimentele care au in atribuţii relaţii cu publicul personalul a fost

instruit si atenţionat asupra modului de adresare, asupra respectării dispoziţiilor

legale si regulamentare referitoare la modul de furnizare de informaţii

persoanelor interesate, la plata taxelor de timbru pentru serviciile care sunt

supuse taxării, la asigurarea integrităţii dosarelor si documentelor, la realizarea

in termen a lucrărilor solicitate de justițiabili.

Au fost afişate în spaţiile destinate publicului regulile de conduită în

instanţă, restricţiile de acces care pot fi impuse în sălile de judecată de

preşedintele de complet, programul cu publicul la toate compartimentele

instanţei, precum şi indicatoare către anumite spaţii unde se desfăşoară acest

program.

O alta măsură adoptată de conducerea instanței pentru creșterea gradului

de transparenţă a funcţionării acesteia a fost aceea de rezolvare cu celeritate a

petiţiilor şi de furnizare a informaţiilor utile, precum si cu indicarea procedurilor

legale care au determinat instanța să adopte o anumită măsură administrativă.

În cursul anului 2014 au fost înregistrate şedinţele de judecată atât în

materie penală cât şi în materie civilă, prin sistemul informatic integrat utilizat

în săli.

91

V.6. Raporturile cu asociaţiile profesionale, societatea civila si

instituţiile si organismele internaţionale.

Cvasitotalitatea magistraţilor Tribunalului Constanţa nu sunt înscrişi

într-o asociaţie profesională activă; asociaţia profesională a

magistraţilor ,,Themis” Constanţa nu are în prezent activitate.

Raporturile instanței cu sindicatele în care este înscris personalul auxiliar

sunt bune, neexistând puncte de vedere conflictuale intre conducerea

tribunalului si liderii sindicali.

În cursul anului 2014 Tribunalul Constanţa s-a implicat în mod activ în

punerea în aplicare a Protocolului încheiat între Ministerul Justiţiei şi Ministerul

Educaţiei Naţionale privind predarea de noţiuni de bază despre justiţie si

educaţie civică prin participarea mai multor judecători la prezentarea în şcoli

generale şi licee a chestiunilor juridice de interes pentru elevi, în materie civilă

şi în materie penală.

De asemenea, unii magistraţi ai instanţei participă la activităţile

educaţionale ale facultăţilor de drept din municipiul Constanţa, fie în calitate de

cadrul didactic universitar, fie în calitate de tutore de practică sau evaluatori ai

unor procese simulate.

În cursul anului 2014 Tribunalul Constanţa a primit în practică judiciară

studenţi de la facultăţile de drept ale universităţilor ,,Ovidius” Constanţa, ,,Spiru

Haret” – Filiala Constanţa, ,,Andrei Şaguna”, Universitatea Bucureşti.

In încercarea de a îmbunătăţii percepţia opiniei publice, cu ocazia Zilei

Europene a Justiţiei Civile, s-a organizat la data de 24.10.2014 o manifestarea de

tipul «zilei porţilor deschise», scopul acestei acţiuni fiind de a face cunoscută în

rândul cetăţenilor activitatea instanţelor judecătoreşti, de a-i familiariza pe

aceştia cu modul de desfăşurare a procesului judiciar în cadrul mai larg al

realizării unei educaţii juridice şi al realizării prevenţiei faptelor antisociale.

92

Totodată s-a urmăreşte conştientizarea cetăţenilor că instanţele de judecată

desfăşoară o activitate de interes public în folosul cetăţenilor.

În acest context, o deosebită importanţă o are implicarea studenţilor si

elevilor de liceu, care sunt la vârsta la care se formează din punct de vedere

moral, si care au fost invitaţi să participe la acest eveniment, invitaţie la care au

răspuns cu promptitudine si interes. Aspectele acestui eveniment au fost reliefate

publicului larg prin prezentările realizate de reprezentați mass-media prezenți la

eveniment, atât în formă scrisă cât si in forma audio-video.

Este de menționat în cadrul acestei manifestări au răspuns invitaţiei

instanței si implicit au participat un număr de aproximativ de 350 de elevi si

studenți din cadrul instituțiilor de învățământ de pa raza municipiului

Constanta, respectiv din cadrul Universitatea Andrei Şaguna Constanţa –

Facultatea de Drept, Universitatea Spiru Haret Constanţa – Facultatea de Drept,

Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân Constanţa, Colegiul Naţional Constantin

Brătescu Constanţa, Colegiul Naţional Mihai Eminescu Constanţa, Liceul

Teoretic Traian Constanţa, Liceul Teoretic Lucian Blaga Constanţa.

Acestor grupuri le-a fost prezentata activitatea instanței, specificul actului

de justiție, atât printr-o comunicare directă realizata de moderatori implicați în

eveniment (7 judecători din cadrul instanței) cât si prin prezentarea unui

material sintetic, realizat prin video proiecție.

De asemenea, evenimentul a fost evidențiat si in mass-media locală, din

cadrul căreia au participat Cristina Carapcea – ziarul Telegraf Constanţa şi

Andreea Iliescu – ziarul Cuget Liber Constanţa, care au realizat si articole de

presă aferente.

Raporturile cu instituțiile si organismele internaționale se reflecta prin

cooperarea judiciara internaționala activă si pasivă, in cadrul soluționării

diferitelor cauze cu element de extraneitate.

93

CAPITOLUL VI

CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE, VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE SAU

PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA

Făcând o retrospectivă a activităţii desfăşurate în cursului anului 2014 se

constată, pe lângă progresele înregistrate că, activitatea instanţei a fost marcată

de o serie de disfuncţionalităţii din care o parte se menţin şi în prezent cu toate

eforturile depuse de echipa managerială cauzele fiind multiple şi se datorează în

principal constrângerilor de natură materială şi a existenţei unor resurse umane

insuficiente.

Deşi unele probleme privind sediile de instanţă, spaţiile de lucru,

închirierea şi amenajarea spaţiilor pentru arhive, ocuparea posturilor de

conducere precum şi a posturilor temporar vacante au fost remediate, persistă o

serie de disfuncţii reprezentate de insuficienţe infrastructurale şi resurse umane

într-un număr necorespunzător în raport de volumul mare de muncă, toate

subsumate unei finanţări insuficientei.

Se impune a se preciza că la nivelul Tribunalului şi a Judecătoriei

Constanţa problema spaţiilor din perspectiva noilor coduri, nu este pe deplin

rezolvată. Aceste instanţe se confruntă în continuare cu probleme legate de

insuficienţa sălilor de şedinţă, a birourile destinate personalului şi a camerelor de

consiliu. Creşterea volumului de activitate al instanţei, căreia i-a corespuns o

sporire a numărului de judecători şi, implicit, a completelor de judecată, face ca

94

în prezent cele trei săli de şedinţă din cadrul Tribunalului în care îşi desfăşoară

activitatea secţia a II-a civilă, secţia de contencios administrativ şi fiscal să fie

insuficiente, fapt ce a generat desfăşurarea şedinţelor în doi timp. În cadrul

Palatului de Justiţie unde îşi desfăşoară activitatea administrativ judiciară şi

Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă este pusă în situaţia de a planifica

şedinţele de judecată a litigiilor în fond de la ora 13.

Insuficienţa sălilor de judecată existente la nivelul instanţei precum şi

inexistenţa unor spaţii cu destinaţie de camere de consiliu face ca dezideratul

urmărit prin noile coduri să nu poate fi atins deoarece în sălile de judecată

disponibile sunt planificate şedinţe de judecată în fiecare zi astfel că acordarea

unor termen mai scurte devine posibilă doar în condiţiile în care poate fi

identificată o sală liberă.

Acelaşi fenomen face ca în prezent cele patru săli de judecată din cadrul

Judecătoriei Constanţa să fie insuficiente astfel că măsura care s-a impus a fost

aceea a programării şedinţelor de judecată în doi şi trei timpi spre nemulţumirea

atât a justiţiabililor cât şi a avocaţilor ca urmare a nerespectării orei de începere

a şedinţelor, ora stabilită neputând fi corelată în raport de durata normală de

desfăşurare a unei şedinţe programată de la ora 8.30 decât în detrimentul

afectării actului de justiţie prin limitarea acestuia într-un anumit interval orar,

ceea ce nu corespunde unei administrări normale a actului de justiţie.

În privinţa spaţiilor destinate arhivelor este de menţionat faptul că în urma

demersurilor repetate, la începutul anului 2013 au fost alocate sumele de bani

necesare închirierii unui spaţii de peste 300 mp destinat arhivelor vechi ale

Tribunalului şi Judecătoriei Constanţa. Astfel pe durata a două luni de zile

printr-un efort susţinut s-a reuşit mutarea unui număr impresionant de dosare în

noua locaţie fapt ce a permis descongestionarea spaţiilor actuale destinate

arhivelor din cadrul celor instanţe, precum şi reorganizarea acestora pe secţii şi

materii.

95

În aceeaşi perioadă, în vederea reducerii volumului de documente şi

dosare păstrate de tribunal şi instanţele arondate s-a procedat la inventarierea în

vederea predării dosarelor vechi astfel că în colaborare cu Arhivele Naţionale s-

a reuşit finalizarea acestei operaţiuni până în vacanţa judecătorească.

Cu toate acestea creşterea în continuare a numărului de dosare arhivate

impun luare unor măsuri corespunzătoare pentru organizarea unor spaţii

suplimentare pentru ca funcţionarea instanţelor să poată avea loc în condiţii

optime.

Un alt neajuns este legat în prezent de lipsa spaţiilor destinat birourilor

pentru judecători şi personal auxiliar precum şi al mobilierului. De asemenea,

pentru acoperirea deficitului privind insuficienţa sălilor de şedinţă, dar şi din

perspectiva intrării în vigoare a Codului de pr. civilă, s-au făcut demersuri în

vederea obţinerii unui sediu suplimentar care aparţine Ministerului Apărării

Naţionale ,aflat în imediata vecinătate cu clădirea tribunalului.

În acest context au fost iniţiate o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai

Ministerului Apărării Naţionale şi din cadrul Ministerului Justiţiei pentru a se

face o propunere de preluare a imobilului în administrare prin protocol, însă

acest lucru nu s-a putut materializa, datorită opoziţiei vehemente a actualului

administrator.

Încărcătura mare a cauzelor pe judecător constituie o altă disfuncţie care

se perpetuează în activitatea instanţelor constănţene fiind de altfel comună

instanţelor din România astfel, cum rapoartele de activitate o evidenţiază an de

an .

Comparaţia între volumul de activitate înregistrat în anul 2014 la nivelul

Tribunalului Constanţa şi a instanţelor arondate, raportat la numărul dosarelor şi

schemelor de personal ilustrează o discrepanţă majoră sub aspectul numărului de

personal implicat în activitatea de judecată.

La creşterea numărului de dosare se adaugă şi faptul că, pe parcursul

anului 2014 în instanţă au fost prezenţi efectiv un număr de 53 judecători din cei

96

57 care ocupă posturile din schema Tribunalului ceea ce face ca judecătorii

prezenţi să preia o încărcătură sporită de dosare, aspect ce determină participarea

acestora în câte cel puţin 5 şedinţe de judecată pe lună, uneori fiind nevoiţi să

intre în 2 sau chiar 3 şedinţe de judecată pe săptămână,în condiţiile în care

asigură şi permanenţa.

Subdimensionarea schemei de personal are efecte asupra tuturor secţiilor

Tribunalului Constanţa, în condiţiile în care cauzele deduse judecăţii, fond şi căi

de atac prezintă un grad ridicat de complexitate, iar necesitatea înfiinţării

completelor specializate impun participarea judecătorilor anume desemnaţi.

Cât priveşte numărul dosarelor pe şedinţă, acestea variază între 30 – 40

dosare în şedinţele de fonduri şi depăşesc 40-50 de dosare pe şedinţă în calea de

atac a apelului şi recursului, atât în materie civilă cât şi de contencios

administrativ.

Judecători sindici au rămas la fel de supraîncărcaţi, numărul dosarelor pe

şedinţă variind între 60 şi 70 de dosare. Actele normative recente respectiv

Legea nr.85/2006 contribuie din plin la creşterea substanţială a dosarelor de

insolvenţă, aceasta în condiţiile în care studiul şi cunoaşterea corespunzătoare a

unui dosar de faliment este deosebit de anevoioasă şi împovărătoare pentru

judecătorul sindic faţă de diversitatea problemelor invocate. Deosebit de acesta

este de menţionat faptul că judecătorii specializaţi în această materie fac parte şi

din compunerea completelor care judecă litigiile cu profesionişti în stadii

procesuale diferite, respectiv fond şi recurs

În plus, toate cauzele civile şi penale au devenit tot mai complexe, cu tot

mai multe părţi implicate şi o problematică juridică tot mai complexă.

Schimbările intervenite în sfera civilului nu au condus la degrevarea

majoră a activităţii de judecată din perspectiva volumului de dosare. Problema

esenţială o constituie creşterea mare a numărului de dosare în calea de atac a

apelului dar şi situaţia tranzitorie care îngreunează foarte mult activitatea de

judecată în condiţiile în care judecătorii trebuie să facă faţă la două proceduri.

97

Deşi nu s-a putut realiza o analiză riguroasă a volumului de dosare înregistrate

pe vechea procedură şi nesoluţionate, la o estimare cu aproximaţie rezultă că

situaţia tranzitorie va dura şi pe parcursul anului 2015,o scădere semnificativă a

stocului urmând a se înregistra în trimestrul al treilea.

Datele statistice prezentate la secţiunea volum de activitate arată că

încărcătura medie pe judecător la nivelul anului 2014 este de 1180 dosare, fiind

excesiv de mare, aspect ilustrat de altfel şi în Studiul de impact care include

Tribunalul Constanţa printre instanţele cu un volum de activitate peste media

naţională

Ori, în situaţia dată, este evident că încărcătura mare a cauzelor pe

judecător este de natură să afecteze calitatea actului de justiţie ca urmare a

reducerii timpului de pregătire a şedinţelor de judecată, ţinând cont şi de

împrejurarea că fiecare judecător are şi sarcini administrative care trebuie

îndeplinite. Această cauză se răsfrânge şi asupra evaluării şi a posibilităţilor

judecătorului de a accede într-o funcţie de execuţie dată fiind existenţa

actualului sistem de promovare bazat pe verificarea cunoştinţelor teoretice care

avantajează magistraţii de la instanţele cu volum redus de activitate în

detrimentul celor de la instanţele cu un volum ridicat de activitate, cărora timpul

nu le permite o pregătire corespunzătoare a concursului. De asemenea, volumul

mare de lucru atrage în mod inevitabil diminuarea timpului alocat pregătirii

profesionale sub toate formele sale, fapt ce se răsfrânge şi asupra calităţii

redactărilor ori a operativităţii de soluţionare.

Intrarea în vigoare a unor noi coduri în materia penală ca şi reaşezarea

competenţelor pe grade de jurisdicţie a avut un impact direct asupra organizării

instanţelor, volumului de muncă şi specializării judecătorilor. Dispoziţii precum

apariţia judecătorului de drepturi şi obligaţii şi a judecătorului de cameră

preliminară în materie penală pun în discuţie insuficienţa numărului de

judecători în timp ce dispoziţiile referitoare la judecata cauzelor în camera de

consiliu ridica problema insuficienţei încăperilor pentru astfel de activităţi, fiind

98

cunoscut faptul că birourile de judecători nu pot fi folosite în acest scop întrucât

acestea sunt ocupate de 3 până la 5 persoane.

În condiţiile date, este evident că pentru reducerea numărului de

cauze/judecător, suplimentarea schemelor de personal cu posturi de judecători

este absolut necesar. De aceea consider că respectarea obiectivelor stabilite prin

memorandum cu privire la suplimentarea schemelor de personal pentru anul

2015 cu câte 114 posturi de judecători trebuie să devină realitate

Acelaşi lucru se impune şi în privinţa posturilor de grefier pentru a se

putea vorbi de un raport între schema de grefieri şi schema de judecători de cel

puţin 1/1. În direcţia degrevării, un factor pozitiv îl reprezintă şi reglementările

referitore la introducerea funcţiei de grefier judiciar care, prin preluarea unora

dintre atribuţiunile administrative ale magistraţilor, pot contribui la degrevarea

acestora de unele tipuri de activităţi în favoarea realizării activităţii principale

de îndeplinire a actului de justiţie

Rezolvarea problemelor legate de lipsa de personal ar fi denatură să

conducă la îmbunătăţirea actului de justiţie prin rezolvarea cauzelor într-un

termen mai scurt şi implicit la creşterea încrederii populaţiei în activitatea

instanţelor.

O altă dificultate majoră a activităţii Tribunalului este legată de creditele

bugetare insuficiente în raport cu nevoile financiare ale instanţelor.

De asemenea, mai trebuie amintit şi faptul că, la capitolul „Active

nefinanciare” pentru anul 2014 nu a fost alocată nici o sumă de bani aspect care

a făcut imposibilă demararea investiţiilor la sediul Judecătoriei Mangalia şi a

dotărilor previzionate necesare pentru bunul mers al activităţii instanţelor.

Pentru îmbunătăţirea activităţii la nivelul Tribunalului Constanţa se va

acţiona în continuare prin prisma a trei direcţii; organizarea, coordonarea şi

controlul activităţi; comunicarea optimă atât în interiorul instanţei cât şi cu

justiţiabili şi ceilalţi participanţi la proces şi alte instituţii; transparenţa actului

decizional şi a activităţii instanţei.

99

Buna desfăşurare a activităţii impune fără echivoc organizarea eficientă a

activităţii prin folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea

necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, organizarea pregătirii şi

perfecţionării profesionale şi repartizarea judicioasă a sarcinilor în cadrul

instanţei, precum şi evaluarea permanentă a raportului dintre resurse investite şi

rezultatele obţinute.

Folosirea adecvată a resurselor umane şi repartizarea judicioasă a

sarcinilor în cadrul instanţei va constitui o preocupare constată a conducerii

Tribunalului. Pentru implementarea acestor măsuri se va avea în vedere în

primul rând necesităţile fiecărei secţii precum şi evoluţia volumului de activitate

pe materii avându-se în vedere secţiile cu volumul cel mai mare de activitate

Faţă de deficitul de personal cu care funcţionează în prezent Tribunalul,

se va acţiona în continuare pentru sensibilizarea factorilor de decizie în vederea

suplimentării schemelor de personal astfel încât acestea să fie adecvate

volumului de muncă. În privinţa repartizării personalului pe compartimentele

auxiliare ale instanţei se va urmării acoperirea cu prioritatea a necesităţilor de la

secţiile cu deficitul cel mai mare de personal şi vor fi continuate demersurile

legale pentru ocuparea posturilor temporal vacante prin absenţa titularului,

precum şi a posturilor care au fost în prezent alocate acestei instanţe.

Faţă de situaţia actuală prezentată în secţiunile cu privire la volumul de

activitate al instanţei, gradul de încărcare pe judecător, resursele umane şi

infrastructura existentă, obiectivul codului de procedură civilă şi penală şi

anume acela de accelerare a procedurilor judiciare poate fi realizat numai prin;

alocarea unui număr suficient de săli de şedinţă, în principal de consiliu. Aceasta

ar permite în cadrul fiecărei instanţe organizarea în condiţii optime a etapei

cercetării judecătoreşti şi a celorlalte faze. De asemenea creşterea numărului de

elemente de infrastructură constând în birouri pentru magistraţi, personal

auxiliar nou încadrat, aparatură IT şi spaţii pentru arhivă.

100

În aceste context, este de menţionat faptul că atât Tribunalul cât şi

Judecătoria Constanţa nu îndeplinesc cerinţele de spaţiu impus de intrarea în

vigoare a noilor coduri. Referitor la Judecătoria Mangalia se poate afirma că

această instanţă îndeplineşte parţial cerinţele de spaţiu impuse de noile coduri cu

precizarea că proiectul tehnic de reabilitare şi extindere elaborat în cursul anului

2012 a ţinut cont de aceste cerinţe, sens în care s-a realizat o suplimentare a

spaţiilor destinate camerelor de consiliu, a sălilor de şedinţă şi amenajării unor

spaţii de arhivă. Acelaşi deziderat a fost atins şi la Judecătoria Medgidia prin

darea în folosinţă a noului sediu începând cu data de 14.08.2012, iar la

Judecătoria Hârşova există spaţii disponibile pentru a putea fi utilizate ca săli de

consiliu.

Pentru atingerea obiectivul noilor coduri se impune a fi continuate

demersurile către factorii de decizie pentru asigurarea spaţiilor necesare fie prin

edificare unui nou sediu destinat activităţii Judecătoriei Constanţa sau prin

închiriere, aceasta fiind soluţia optimă de rezolvare a deficitului de spaţiu a celor

două instanţe.

Până la atingerea acestui obiectiv este absolut necesar să se acţioneze în

continuare pentru o planificare riguroasă a şedinţelor de judecată şi a modului de

repartizare în săli, pe timpi sau chiar pe intervale orale.

Referitor la planul de investiţii, vor fi continuate demersurile în vederea

obţinerii finanţării la obiectivul de investiţii - Reparaţii Capitale, Extindere şi

Amenajare Sediul Judecătorie Mangalia pentru a se putea trece la faza de

execuţie prin întocmirea documentaţiei în vederea atribuirii contractului de

execuţie.

O altă coordonată majoră a conducerii administrativ-judiciară a

Tribunalului Constanţa o constituie îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie care

presupune abordare mai multor componente care vizează; pregătirea şi

perfecţionarea profesională a judecătorilor şi personalului auxiliar de

101

specialitate, unificarea practicii judiciare, respectarea duratei rezonabile de

soluţionare a cauzelor precum şi redactarea hotărârilor în termen legal.

În vederea pregătirii profesionale la nivelul fiecărei secţii vor fi organizate

şedinţe de secţie cel puţin odată pe lună, şedinţe ce vor includ pe ordinea de zi

teme de învăţământ profesional referitoare la probleme de drept ce suscită

discuţi. Temele avute în vedere pentru dezbatere vor fi stabilite, ca şi până în

prezent, la începutul anului când se va întocmi o planificare a acestora cu

precizarea perioadei de desfăşurare, şi a judecătorului care întocmeşte

materialul. Discuţiile avute vor fi consemnate într-o minută a şedinţei.

Distinct de învăţământul profesional organizat la nivelul fiecărei secţii, în

care se va pune accentul pe pregătirea profesională continuă, se va asigura

participarea judecătorilor şi la seminarile organizate prin intermediul Institutului

Naţional al Magistraturi în funcţie de opţiunile exprimate. Nu în ultimul rând, la

nivelul instanţelor, se remarcă preocuparea judecătorilor pentru pregătirea

individuală, constând în absolvirea unor cursuri de masterat sau limbi străine,

înscrierea la diferite seminarii internaţionale sau publicarea unor lucrări de

specialitate în publicaţiile de profil.

La nivelul secţiilor învăţământul profesional al grefierilor se va desfăşura

sub coordonarea grefierilor şefi de secţie, conform atribuţiilor stabilite prin fişa

postului, urmând a se pune un accent deosebit pentru însuşirea de către

personalul auxiliar de specialitatea a noilor reglementării prin care atribuţiunile

grefierilor de şedinţă sunt mult sporite. De asemenea în cadrul activităţii de

formare profesională se impune a fi abordate şi teme referitoare la deontologia

profesională privind relaţiile personalului auxiliar în serviciu cu ceilalţi colegi

cât şi cu avocaţi, justiţiabili, experţi, procurori ori alţi reprezentanţi ai

instituţiilor publice precum şi o serie de teme relative la combaterea

fenomenului corupţiei din sistem. Totodată, se va facilita participarea

personalului de specialitate la seminarile organizate la nivel centralizat prin

102

SNG având în vedere că tematica abordată şi în prezent este una utilă şi în

concordanţă cu cerinţele impuse de dispoziţiile regulamentare.

Un alt obiectiv major îl constituie unitatea de practică judiciară a

instanţelor din circumscripţie şi cea proprie prin monitorizarea permanentă a

problemelor de drept controversate şi a practicii de casare. În acest sens, o primă

măsură a fost aceea a desemnării unor judecători cu atribuţii privind analiza

practicii neunitare la nivelul fiecărei instanţei şi a practicii instanţelor de control

judiciar. În raport de cauzistică, de jurisprudenţa Înaltei Curţii de Casaţie şi

Justiţie a Curţi de apel Constanţa şi celorlalte curţi de apel din ţară vor avea loc

schimburi de opinii şi dezbateri profesionale tematice, materializate în

redactarea de note şi trimiteri la doctrină, realizându-se astfel o substanţială

bază teoretică-practică pentru argumentarea hotărârilor .

Pentru a garanta reuşita acestui demers se impune ca şi pe viitor să se

imprime şedinţelor de învăţământ profesional un caracter neconformist,

colegială. Participarea să fie interactivă în care toţi judecători să-şi exprime un

punct de vedere argumentat juridic astfel ca finalitatea să fie conturarea unei

opinii unanim acceptate de colegii judecători. Prezenţa preşedinţilor de secţii de

la instanţele de control judiciar la şedinţele de învăţământ profesional se poate

dovedi eficientă, ca factor al unificării practicii.

Respectarea duratei rezonabile de soluţionarea a cauzelor constituie o

componentă esenţială a eficientizării sistemului judiciar, şi totodată, un indicator

important al calităţii actului de justiţie. Acest obiectiv poate fi atins prin

identificarea cauzelor generatoare, stabilirea unor măsuri legale şi urmărirea

aplicării lor.

Pentru soluţionarea cu celeritate a cauzelor au fost luate o serie de măsuri

menite să răspundă acestui deziderat. Astfel, în toate dosarele suspendate sunt

efectuate trimestrial verificări sub aspectul subzistenţei temeiului suspendării

cauzele fiind repuse pe rol în acest scop. S-a constatat că măsura suspendării în

multe din aceste cauze este menţinută. Sunt întocmite fişe individuale ale

103

fiecărei cauze mai vechi de 3 ani în sistem pentru a se verifica mai facil şi

pentru a se evidenţia eficient circuitul dosarului, durata în care acesta a fost

inactiv cauzele de amânare şi de suspendare a judecăţii.

Prin note interne şi fişe ale postului s-a reglementat îndeplinirea eficientă

de către personalul auxiliar a atribuţiilor specifice, legate de citarea părţilor şi

comunicarea tuturor actelor de procedură, de circuitul dosarelor. S-a procedat la

verificarea între termene a efectuării procedurilor de citare şi comunicare,

dispuse pentru fiecare termen şi la luare măsurile legale de refacere a acestora şi

de comunicare a înscrisurilor. De asemenea, pentru evitarea prelungirii în timp

a procedurilor judiciare din cauza neefectuării rapoartelor de expertize, dacă

situaţia o va impune se vor stabilite întâlnirii la nivel de tribunal cu experţi în

specialitatea tehnico imobiliară şi contabilă.

În vederea eficientizării activităţii vor fi adoptate în continuare o serie de

măsuri specifice, de natură a asigura soluţionarea cu celeritate a cauzelor,

respectiv; întocmirea trimestrială a situaţiei statistice la nivelul secţiilor, situaţie

în care se va evidenţia pe fiecare complet dosarelor mai vechi de trei ani şi

respectiv 10 ani în sistem aflate în curs de judecată sau în stare de suspendare şi

prezentarea acestor situaţii judecătorilor pentru adoptarea măsurilor în vederea

soluţionării lor cu celeritate; preschimbarea din oficiu a primului termen de

judecată în dosarele care au o durată considerabilă a procedurilor; acordarea

unor termene mai scurte, cu respectarea drepturilor procesuale ale părţilor; în

toate cazurile de coparticipare procesuală judecătorul, ţinând cont de numărul

mare al părţilor, va uzita de prevederile legale şi va dispune reprezentarea prin

mandatar şi îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor de procedură numai

pe numele mandatarului; aplicare riguroasă a normelor de procedură privind

lipsa de apărare şi sancţionare faptelor prevăzute de lege care împiedică

desfăşurarea în bune condiţii a procesului şi, implicit, întârzierea nejustificată a

soluţionării acestuia.

104

Operativitatea soluţionării cauzelor trebuie însă privită şi din perspectiva

operativităţii în redactarea hotărârilor pronunţate. Astfel, este neîndoielnic că

acest segment al activităţii magistraţilor este tot atât de important ca şi

activitatea de pronunţare propriu zisă a hotărârii, sub aspectul celerităţii actului

de justiţie, câtă vreme, de cele mai multe ori, de termenul de redactare sunt

legate efecte cum ar fi înaintarea dosarului în căile de atac, obţinerea hotărârii

pentru a fi învestită cu formulă executorie şi pusă în executare, etc.

Din acest punct de vedere, activitatea de la secţiile Tribunalului cât şi la

judecătoriile din raza de competenţă, a evidenţiat că au existat şi depăşiri, uneori

importante chiar dacă cel mai adesea justificate obiectiv de volumul mare de

muncă, ale termenelor de redactare a hotărârilor pronunţate. Situaţia redactării

peste termen a hotărârilor va fi monitorizată permanent de conducerile instanţei,

sens în care, lunar vor fi întocmite situaţii cu evidenţa hotărârilor neredactate, în

scopul comunicării acestora completelor de judecată în pentru adoptarea

măsurilor de urgentare a redactării.

Remedierea deficienţelor constate în activitatea instanţei şi aplicarea unor

măsuri de natură să conducă la îmbunătăţirea activităţii nu este posibilă fără

exercitarea funcţie de control-reglare .În exercitarea acestei funcţii se va avea în

vedere, înainte de toate, independenţa judecătorului şi împiedicarea oricărei

ingerinţe în desfăşurarea actului de justiţie. Verificările iniţiate în acest sens vor

pune accentul în continuare pe activitatea compartimentelor auxiliare şi pe

respectarea dispoziţiilor legale privind celeritatea soluţionării cauzelor. Pe

aceeaşi coordonată cu a anilor anteriori, conducerea Tribunalului a elaborat la

începutul anului programul cadru de obiective care cuprinde programul tematic

şi calendarul verificărilor, cu indicarea sectoarelor ce urmează a fi verificate

persoanele şi perioada de efectuare a controlului. Aceste se vor concretiza în

rapoarte de control prin care se evidenţiază deficienţele constatate, măsurile

corective pentru înlăturarea lor precum şi termenele de remediere.

105

CUPRINS

CAPITOLUL I - Starea instanţei în anul 2014 ………….……………….…....4

I.1. - Activitatea instanţei I.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei ………………….08 I.1.1. Volumul de activitate la nivelul secţiilor instanţei ……....11 I.2. Încărcătura pe judecător ………………….……………………….. 19 I.3. Operativitatea pe instanţă, pe secţii/complete specializate, în

diferitele materii şi pe judecător ……………………………………………….25I.3.1. Analiza activităţii la judecătoriile din circumscripţia Tribunalului

Constanţa …………………………………………..…………………………..31 I.4. Managementul resurselor umane………..………………………… 34

I.2. Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei……...……..38

I.3. Calitatea actului de justiţie…………………………………………42I.3.1.Ponderea atacabilităţii hotărârilor şi indicele de casare/desfiinţare

……………………………………………….……………………….….44I.3.2 Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii) ..………......52

I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare……………………...57 I.3.4.Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului auxiliar

……………………………………………………………………………….....62

CAPITOLUL II. Principalele modificări legislative, cu impact asupra activităţii instanţei în cursul anului 2013 …….……………………………………….... 66

CAPITOLUL III. Răspunderea judecătorilor si personalului auxiliarIII.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor si a personalului

auxiliar………………………………………………………………………….74III.1. Răspunderea penală a judecătorilor si a personalului

auxiliar………………………………………………………………………….77

CAPITOLUL IV. Rolul instanţei în dezvoltarea spaţiului european si cooperarea internaţională……………......……………………………….……..78

106

CAPITOLUL V. Raporturile dintre instanţă şi celelalte instituţii şi organisme, precum şi cu societatea civilă……………………………………………….....83

CAPITOLUL VI. Concluzii.…………………..………………..……….. …..93

107

tribunalul constanŢaportal.just.ro/118/documents/bilant 2014.docx · web viewtribunalul constanŢa...

Documents