bilanŢ de mediu nivel i - anpm

BILANŢ DE MEDIU NIVEL I PUNCT DE LUCRU PENTRU FABRICAREA BETONULUI ŞI A MIXTURILOR ASFALTICE

în comuna BONŢIDA - extravilan, f.n., jud. CLUJ Beneficiar: S.C. AGM GROUP GC S.R.L.

1

BILANŢ DE MEDIU NIVEL I

PUNCT DE LUCRU PENTRU FABRICAREA BETONULUI ŞI A MIXTURILOR

ASFALTICE

com. BONŢIDA-extravilan, f.n., jud. CLUJ

TITULAR: S.C. AGM GROUP GC S.R.L.

2014



2

CUPRINS

I. Scopul şi domeniul bilanţului de mediu nivel I .................................................................. 3 II. Domenii de analiză ............................................................................................................. 5

II.1. Utilizarea terenului în zona amplasamentului obiectivului şi în vecinătatea acestuia .... 5 II.1.1. Asigurare acces şi vecinătăţi .................................................................................... 5 II.1.2. Geologia zonei .......................................................................................................... 5

II.2. Istoricul zonei .................................................................................................................. 7 II.3. Posibilitatea poluării solului ......................................................................................... 12 II.4. Depozitarea deşeurilor .................................................................................................. 14 II.5. Transformatori electrici ................................................................................................ 17 II.6. Securitatea zonei ........................................................................................................... 18 II.7. Măsuri de pază împotriva incendiilor ........................................................................... 18 II.8. Protecţia muncii şi igiena locului de muncă ................................................................. 19 II.9. Evacuarea apelor uzate ................................................................................................. 20 II.10. Emisii atmosferice ...................................................................................................... 22 II.11. Impactul zgomotului ................................................................................................... 25 II.12. Proximitatea cablurilor de tensiune ............................................................................ 26

III. Concluzii ....................................................................................................................... 27 IV. Surse de informare ........................................................................................................ 28 V. ANEXE ............................................................................................................................. 29



3

I. Scopul şi domeniul bilanţului de mediu nivel I

Obţinerea informaţiilor asupra cauzelor şi consecinţelor potenţialelor efecte negative

anterioare asupra mediului, pe amplasamentul investiţiei “Punct de lucru pentru fabricarea

betonului şi a mixturilor asfaltice” din localitatea Bonţida f.n., comuna Bonţida, jud. Cluj, în

vederea emiterii autorizaţiei de mediu pentru funcţionare, Agenţia de Protecţia Mediului Cluj

s-a solicitat prin îndrumarul din data de 30.10.2013 prin decizia de a se întocmi şi depune, în

condiţiile prevederilor legale aplicabile:

- Bilanţ de mediu nivel I şi raport la bilanţul de mediu nivel I, respectiv

- Bilanţ de mediu nivel II şi raport la bilanţul de mediu nivel II

Decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului stabileşte realizarea acestor studii

de mediu pentru a introduce şi controla, prin autorizaţia care se va emite, modul de gestiune

din punct de vedere al mediului la nivelul solicitantului SC AGM GROUP GC SRL.

Prin întocmirea acestor studii, la solicitarea beneficiarului, se va realiza evaluarea

sistematică, periodică şi obiectivă a performanţelor sistemului de gestiune şi echipamentelor

industriale asupra mediului de pe amplasamentul extravilan al comunei Bonţida jud. Cluj, prin

identificarea surselor de informaţii, culegerea, analizarea şi interpretarea prin studii teoretice a

informaţiilor disponibile.

Domeniul de efectuare al prezentului bilanţ de mediu de nivel I va identifica factorii de

mediu şi aspectele prin care impactul asupra mediului, produs pe amplasamentul stabilit al

investiţiei prin procesul de preparare a mixturilor asfaltice şi a bitumului, precum şi prin alte

activităţi conexe şi instalaţiile analizate, poate fi semnificativ, stabilindu-se măsuri de

asigurare a controlului asupra acestora.

Bilanţul de mediu nivel I va identifica şi cuantifica răspunderea pentru starea mediului în

zona de impact a activităţii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligaţii sau acordarea

unor compensaţii, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calităţii mediului.

Conţinutul Bilanţului de mediu nivel I este stabilit prin Anexa A.2 la Ordin MAPM nr.

184/1997, studiul fiind destinat utilizării de către titular şi de autoritatea de mediu competentă

APM Cluj.



4

Referinţa legală Bilanţul de mediu nivel I este întocmit în conformitate cu:

- Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/22.12.2005 privind protecţia

mediului; - OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului care transpune Directiva Consiliului

85/337/CEE din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;

- ORDIN nr. 1.798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu; - Ordinul nr.184/1997 al M.A.P.P.M. privind procedurile de realizare a bilanţurilor de

mediu; - Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea

poluării mediului; - Legea nr. 278 / 24.10.2013 privind emisiile industriale - H.G. nr. 804 / 25.07.2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în

care sunt implicate substanţe periculoase - Legea apelor nr. 107 / 1996 cu modificările şi completările ulterioare; - H. G. nr. 188/ 20.03.2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare

în mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi completată prin H.G. nr. 352/2005; - Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor; - H.G. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând

deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase; - H.G. nr. 621 / 23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje; - H.G. nr. 1326 / 27.11.2009 privind transportul mărfurilor periculoase în România cu

modificările şi completările ulterioare; În acest sens, prezentul studiu evaluează modul de conformare cu prevederile legislaţiei

existente, stabilind factorii de mediu cu expunere mai mare la un anumit impact şi pentru care

în cadrul bilanţului de mediu de nivel II se vor efectua investigaţii cu scopul evaluării

cantitative a expunerii şi/sau nivelurilor de poluare din zona analizată şi în vecinătatea

acesteia.



5

II. Domenii de analiză

II.1. Utilizarea terenului în zona amplasamentului obiectivului şi în vecinătatea acestuia

II.1.1. Asigurare acces şi vecinătăţi

Amplasamentul localizat în extravilanul localităţii Bonţida se situează într-o zonă izolată faţă de unitatea teritorială de referinţă pentru zona rezidenţială de locuire a comunităţii, fiind la o depărtare semnificativă de casele din comunitate – cca. 1 km faţă de prima casă locuită.

Accesul în perimetrul aparţinând SC AGM GROUP GC SRL se face din drumul E58 Cluj-Napoca – Dej, pornind pe drumul localităţii Bonţida, peste calea ferată şi înainte de a ajunge pe podul peste r. Someş Mic se face un drum de pământ în dreapta care asigură accesul la curţile caselor şi respectiv la toate parcelele din această zonă de terasă. Distanţa în linie dreaptă (perpendicular pe drumul european) faţă de E58 este de circa 700 m. Localitatea Bonţida este situată pe DN 1C, la jumătatea distanţei dintre municiipile Cluj-Napoca - 30 km, capitala judeţului Cluj şi municipiul Dej - 31 km, margine de judeţ. Municipiul cel mai apropiat faţă de localitatea Bonţida este Gherla - 17 km, în sensul de mers către Dej.

Zona aleasă pentru investiţie se dezvoltă ca zonă de producţie industrială cu specific de extracţie şi preparare materie primă (nisip, pietriş, balast) şi materiale de construcţie, pe un amplasament situat în zona folosită în scop agrozootehnic până în anii 2005.

Din punct de vedere al situării, terenul ales asigură acces şi transport facil al produselor de pe amplasamentul industrial către orice punct de interes al judeţului şi nu numai, fiind la o distanţă de cca. 15 km de tronsonul drumului rapid ce ocoleşte municipiul Cluj-Napoca şi comunică cu E60 Cluj-Bucureşti, respectiv E81 Cluj – Satu Mare, respectiv fiind la o distanţă de circa 2 km până la E58.

La graniţa amplasamentului împrejmuit pe trei laturi cu gard de sârmă, se identifică următoarele vecinătăţi:

- la nord: drum comunal de pământ ce asigură accesul în incintă şi teren agricol; - la sud: r. Someşul Mic; - la vest: staţie de sortare SC Agregatul Zanc SRL şi minicomplex de creştere porcine; - la est: imobil pentru locuire nepermanentă (stână) la cca. 650 m distanţă de limita

amplasamentului; În mod practic, limita sudică asigurată de r. Someşul Mic determină multiple folosinţe

pentru terenul aflat în uzufructul SC AGM GROUP GC SRL.

II.1.2. Geologia zonei

Aflat în terasa de pe malul stâng al râului Someşul Mic (cod cadastral II.1.31), format din depozite aluvionare datând din Pleistocen superior ce intercalează substratul sedimentar din Miocen, amplasamentul este situate din punct de vedere geografic, în apropierea zonei de contact dintre Câmpia Transilvaniei şi Podişul Someşan.



6

Extras din harta geologică a României

Din punct de vedere pedologic, suprafaţa investigată se încadrează în sol aluvial aflat de-a

lungul văii râului Someşul Mic şi succedat de cernoziom cambic, fapt pentru care pe zona limitrofă amplasamentului se pot identifica culturi de porumb, terenul fiind încadrat din punct de vedere al potenţialului economic în teren arabil.

Întreaga vale a râului Someşul Mic în sectorul aval municipiul Cluj-Napoca şi până amonte municipiul Dej, prezintă, din punct de vedere al utilizării terenului, spaţii discontinue urbane şi rurale care se intercalează cu zone de terenuri predominant agricole în amestec cu vegetaţie naturală.

Prezentarea organizării funcţionale a zonei Bilanţul suprafeţei de teren închiriată de către beneficiar SC AGM GROUP GC SRL de la

persoane private, pentru un termen de 10 ani (conform contractului de închiriere prezentat în Anexa 3), prezintă următoarea organizare:

- suprafaţa totală a parcelei = 20.000 mp - suprafaţa ce va fi ocupată cu construcţia = 120 mp - suprafaţa ocupată de utilaje (fixe şi mobile), echipamente, alte dotări = 14.700 mp - de alei şi căi de comunicaţie interioare = 2.350 mp - suprafaţa liberă (spaţii verzi) = 2.000 mp

Suprafaţa afectată de staţia de preparare mixturi asfaltice se desfăşoară pe o arie de 810 mp.

Pe terenul investigat, nivelul hidrostatic se află la o adâncime variabilă de minim 1,6 m spre limita sudică a parcelei, situată pe malul r. Someş Mic, nivel a cărui adâncime scade până la 2,7 m în zona centrală a parcelei.

Din analiza coloanelor litologice, prin investigarea compoziţiei solului de pe amplasament rezultă că stratul acvifer se interceptează până la adâncimea de 4,7 m, iar freaticul se găseşte la intercalaţia balastului cu argila marnoasă, fiind extrem de permeabil. Solul fertil se compune din amestec de pietriş cu nisip şi sol vegetal, dispus pe o adâncime de până la 0,5 m, fiind propice culturilor de adâncimi mici şi medii.

Climatologia zonei Circulaţia maselor de aer deasupra teritoriului analizat, relieful de podiş someşan, prin

aspectul şi altitudinea sa, nu creează diferenţieri climatice decât datorită proximităţii maselor de aer purtate de receptorul natural ce mărgineşte terenul analizat.

Temperaturile medii ale anului sunt cuprinse între –8 şi 25°C, temperaturi extreme fiind înregistrate în lunile ianuarie, respectiv iulie – august. Mediile anuale ale umezelii relative a



7

aerului variază între 44% (prag de confort) şi 100% (foarte umed), iar temperatura punctului de rouă se situează între -9 şi 15°C.

Nebulozitatea atmosferică se manifestă cu precădere în perioada iernii, fiind favorizată şi de diferenţa de temperatură a maselor de aer antrenate de cursul r. Someş Mic. Fenomenul nu are impact asupra activităţii staţiei de mixturi asfaltice care în acea perioadă nu funcţionează.

Precipitaţiile atmosferice sunt caracterizate printr-o creştere a cantităţilor medii anuale dinspre nord-est spre sud-vestul judeţului. Luna cu cea mai scăzută cantitate de precipitaţii este februarie (18-35 mm), iar în luna iunie se înregistrează cea mai mare cantitate de precipitaţii. Precipitaţiile au un nivel mediu cuprins între 500 şi 700 mm/an.

Precipitaţiile sub formă de zăpadă cad începând cu decada a II-a a lunii noiembrie în zona studiată şi se menţin frecvent pe parcursul lunii martie.

Numărul mediu anual al zilelor de îngheţ totalizează pentru arealul studiat 120–130 zile, cu tendinţă de creştere de la an la an. Acest aspect pedo-climatic determină sezonalitatea activităţii industriale desfăşurată de către beneficiar.

Regimul vântului nu este influenţat de formele de relief în zona amplasamentului, predomină direcţiile caracteristice invaziei maselor de aer vestice, nord-vestice şi nord-estice, având viteze medii până la 10 m/s.

II.2.Istoriculzonei

Apropierea faţă de centrele urbane importante ale judeţului – Cluj-Napoca (30km), Gherla (17km), Dej (31 km) şi-a marcat în timp amprenta asupra dezvoltării comunităţii şi a localităţii, însă din punct de vedere al atestării documentare, aceasta se răsfrânge mult în timp, până la secolele 11 - 12 e.n.

Localitatea Bonţida s-a dezvoltat ca important centru rural din vecinătatea aglomerărilor urbane sus-amintite, prin înfiinţarea şi funcţionarea unui combinat agrozootehnic de porcine, începând cu anii 1970. O analiză a istoricului amplasamentului s-a făcut prin chestionarea la faţa locului şi prin investigarea amplasamentului pe baza informaţiilor redate de harta topografică scara 1:25.000 ediţia 1978.

Aşa după cum se poate remarca şi din Planşa 2 anexată, istoricul zonei nu prezintă alte utilizări ale terenului cu potenţial poluator. În imediata vecinătate a amplasamentului (cca 250 m) în aliniamentul drumului de exploatare, se mai poate identifica şi astăzi rămăşiţa fostului ISCIP Bonţida – cu obiect de activitate prăsila şi îngrăşarea porcilor pentru sacrificare. Astfel, amplasamentul a fost folosit, istoric vorbind, pentru asigurarea unor culturi agricole necesare populaţiei locale, parcelele nefiind cuprinse în cadrul C.A.P. Bonţida.

La acest moment însă, după cum se identifică la vizitarea amplasamentului, utilizarea suprafeţelor învecinate cu cursul de apă aduc o nouă dezvoltare industrială în comunitate.

Principalele activităţi desfăşurate de SC AGM GROUP GC SRL pe amplasament

Toate procesele tehnologice de pe amplasament se desfăşoară în mod discontinuu, în funcţie de comenzile sau contractele existente şi de graficul de livrare al materialelor de construcţii. Fiecare dintre procese se bazează pe câteva activităţi-cheie, în funcţie de care s-au alocat trasee proprii de circulaţie şi zone specifice de producţie. În general, fiecare proces tehnologic de pe amplasament constă din:

depozitarea materiilor prime pe amplasament – sunt prevăzute 8 buncăre pentru diferite sorturi de nisipuri şi pietrişuri, dipuse în zona de depozitare aflată la o distanţă convenabilă faţă de fiecare proces tehnologic în parte;

alimentarea şi dozarea componenţilor funcţie de reţete



8

malaxarea – omogenizarea descărcarea şi transportul produsului finit la locul de utilizare

Materiile prime, utilități şi combustibili utilizaţi

Diferite sorturi de agregate minerale dispuse în buncăre pe amplasament Filer şi bitum pentru staţia de mixturi asfaltice Ciment, apă şi aditivi pentru staţia de betoane Utilități: Apă tehnologică provenită din sursă de apă (receptor) prin captare de suprafață Energie electrică pentru fiecare proces furnizată prin intermediul rețelei proprii de

distribuție la consumatorii interni (instalațiile de producție) Combustibil termic lichid necesar pentru uscătorul instalației de mixturi asfaltice Motorină pentru vehiculele și utilajele terasiere Aer comprimat

FABRICAREA BETOANELOR

Se utilizează o staţie de betoane mobilă marca Pro Mix M-45S de capacitate 45÷60 mc/h, cu dimensiuni de gabarit - 12500 m x 2400 m x 2850 m, ce ocupă o suprafaţă de 3.500 mp, fiind dispusă pe zona vestică a amplasamentului, pe o platformă betonată.

Procesul de fabricare presupune următoarele faze: aprovizionarea şi depozitarea materiilor prime: agregate minerale - în

buncăre, cimentul – în cele 2 silozuri de 60 t, aditivi, etc. dozarea agregatelor, a cimentului, a apei şi a aditivilor; realizarea amestecului, omogenizare, producere beton; descărcare în betonieră şi transport la locul de punere în operă prin utilizarea

auto-malaxoarelor ca mijloace de transport. Staţia de betoane este de producţie românească, an PIF 2014, fiind un utilaj modern şi

adaptat tuturor cerinţelor de protecţie a mediului, prin asigurarea gestiunii riguroase a consumurilor de materii prime şi materiale, dar şi prin măsurile de autoprotecţie a utilajului care nu generează pierderi de lot în cazul unei opriri bruşte.

Imagini cu dispunerea pe amplasament a staţiei de betoane

Alimentarea staţiei presupune racordarea acesteia la reţeaua de apă cu recirculare,



9

necesitând un debit de cca. 20 mc/h în funcţionare, conexiunea la o reţea de curent electric trifazat ori alimentarea printr-un generator de putere minimă 60 kW şi o reţea de aer comprimat ce funcţionează la o reţea electrică de 220V.

Staţia mobilă de betoane poate fi amplasată facil în cadrul unei organizări de şantier pentru reducerea costurilor cu transportul betonului şi sporirea lucrabilităţii acestuia, această mutare necesitând circa 2 zile de reglare pentru schimbul de poziţie. Într-o astfel de situaţie se va solicita şi obţine acord de mediu pentru organizare de şantier.

PRODUCEREA MIXTURILOR ASFALTICE

Se utilizează staţia de fabricare asfalt marca Wibau WKM 130, având o capacitate de producţie de 135 t / h la umiditatea de 5% şi temperatura de livrare a produsului de 150°C, cu un gabarit al turnului de desprăfuire de cca. 60 m. Staţia de mixturi asfaltice şi toate anexele sale (gospodăria de bitum, banda de transport agregate, depozit combustibil termic lichid) sunt amplasate pe o suprafaţă betonată de 810 mp, fiind dispusă în zona centrală a teritoriului de producţie aparţinând SC AGM GROUP GC SRL, zonă prevăzută perimetral cu rigole de colectare a apelor pluviale.

Procesul de fabricare presupune următoarele faze: stabilirea reţetei de produs şi predozarea agregatelor şi a materialelor auxiliare

necesare procesului; Mixtura asfaltică reprezintă un amestec fierbinte de agregate minerale, filer de calcar şi

bitum. Agregatele minerale constituie componentele de bază ale mixturii, reprezentând un procent între 80 şi 90% din masa totală. Filerul este un praf fin de calcar (0-200 microni) cu rol de agent de umplere, ce intră în componenţa mixturii în procent de 3-13% (procentele de filer cresc în cazul preparării mixturilor fine, cum sunt îmbrăcăminţile asfaltice turnate). Bitumul are rol de liant şi se utilizează în proporţie de 3-8%.

Consumul de combustibil termic lichid utilizat în instalaţia de mixturi asfaltice este de 10 litri la 1 tonă de asfalt produs finit. Astfel se determină cantitatea ce trebuie aprovizionată în funcţie de comenzile primite.

alimentarea liniei de producţie prin intermediul unei benzi transportoare direct din buncărele de agregate organizate pe sorturi de materie primă;

Agregatele sunt preluate din buncărele predozatoare, în funcţie de reţeta stabilită, cu ajutorul unei benzi transportoare.

uscarea şi încălzirea agregatelor – introducerea prin banda de alimentare a agregatelor direct în tamburul uscător, a cărui temperatură poate ajunge până la 175°C;

Agregatele sunt introduse în uscătorul cilindric de agregate, unde sunt încălzite şi descărcate din elevator în partea superioară a turnului de malaxare, fiind amestecate cu bitum şi filer. Bitumul cald, menţinut la o temperatură de cca 150°C, este pompat din unitatea de stocare (rezervorul asigură un stoc minim de 15 mc, pentru a utiliza materie primă proaspătă, de calitate) în turnul de malaxare.

Gazele fierbinţi rezultate de la uscarea agregatelor sunt dirijate la instalaţia de desprăfuire, unde are loc separarea gazelor de combustie de particulele solide eliberate de agregate în procesul de încălzire.

mixarea agregatelor fierbinţi cu bitum, filer şi aditivi Particulele recuperate sunt transmise prin intermediul unor transportoare cu şnec şi a unui

elevator cu cupe în turnul de malaxare unde se amestecă agregatele calde şi filerul, continuând malaxarea cu liantul (bitum), durata de omogenizare a conglomeratului variind între 90 secunde şi 3 minute.



10

Imagini cu buncărele de sorturi şi staţia de sortare

depozitarea mixturilor asfaltice; Mixtura asfaltică malaxată va fi însilozată şi încărcată direct în mijloace auto de

transport. Staţia de mixturi asfaltice este de producţie germană, an PIF 1983, ce a fost remontată pe

amplasament şi complet automatizată pentru gestiunea digitală de la distanţă a producţiei în anii 2012 – 2013, fiind un utilaj conform cerinţelor legale de protecţie a mediului. Procesul tehnologic nu înglobează apă pentru realizarea produsului finit.

SORTAREA – SPĂLAREA - CONCASAREA AGREGATELOR MINERALE

Staţia de sortare şi spălare a agregatelor minerale s-a autorizat pentru a folosi producerii de materie primă prin achiziţie de cantităţi nesortate vrac de la alţi furnizori (balastiere). Pentru necesităţi locale de sistematizare pe orizontală, titularul desfăşoară într-o zonă adiacentă amplasamentului o activitate distinctă ce poate genera materie primă pentru procesele industriale menţionate mai înainte - nisip şi pietriş de diferite sorturi obţinut în baza reglementării specifice a realizării proiectului Lac pentru agrement prin exploatare de agregate minerale.

Procesul de spălare utilizează o cantitate de apă tehnologică prelevată din r. Someş Mic cu o priză de fund. Apa se va recircula (în proporţie de 90,4%) în circuit închis, prin recuperare şi reutilizare, conform autorizaţiei de gospodărirea apelor anexată.

Materia primă care se foloseşte pentru producerea bitumului şi/sau a betonului este depozitată în buncăre deschise, pe sorturi şi este preluată automat în procesul de predozare la staţia de mixturi, respectiv prin transport intern şi alimentare staţie de betoane. Buncărele sunt dispuse în zona central – estică – a se consulta Planşa 4 anexată, fiind în număr de 8, câte 2 bucăţi pentru fiecare dintre pentru sorturile: 0÷4 mm, 4÷8 mm, 8÷16 mm, 16÷25 mm.

Activitatea de sortare-spălare agregate minerale se desfăşoară prin utilizarea staţiei marca Ratzinger R274 având o capacitate de 80 mc/h.

ACTIVITĂŢI OPERATIVE DE DESERVIRE INCINTĂ DE PRODUCŢIE

Personalul operativ prezent într-o tură de muncă este de 4 muncitori + şeful de staţie, aceştia asigurând exploatarea şi funcţionarea liniilor de producţie, a utilajelor şi a echipamentelor.



11

Imagine cu stadiul construcţiei sediului administrativ

Imagini cu staţia de carburant de incintă tip Dieselpoint

În conformitate cu indicatorii investiţiei private a SC AGM GROUP GC SRL de pe acest amplasament, prin respectarea conţinutului autorizaţiei de construire, se va finaliza sistematizarea prin dezvoltarea şi echiparea corespunzătoare a sediului administrativ, aflat acum în etapa de construire.

Clădirea este proiectată pentru a adăposti activităţi logistice, de management, fiind sediul operativ pentru activitatea de producţie, asigurând depozitarea temporară a sculelor şi dispozitivelor de mână, în spaţiile de la parter. La primul nivel, clădirea oferă spaţii de instruire, de servicii gospodăreşti (bucătărie, catering), fiind continuată pe aripa vestică de turnul de comandă al staţiei de mixturi. La nivelul al doilea, clădirea va dispune de dormitoare şi spaţii comune de îngrijire pentru cazarea în timpul săptămânii a lucrătorilor navetişti, funcţionând ca o organizare de şantier la standarde superioare. Pentru confortul ocupanţilor, construcţia dispune la fiecare nivel de WC-uri cu spaţiu de îngrijire. Sistemul de încălzire este prin centrală termică proprie de capacitate 40 kW.

Pe perioada de exploatare, construcţia va asigura consumuri de utilităţi semnificativ diferite decât se înregistrează la acest stadiu de dezvoltare a investiţiei.

Pentru deservirea operativă a incintei de producţie, dar şi pentru asigurarea flexibilităţii în lucrările oferite de către SC AGM GROUP GC SRL clienţilor săi, în cadrul amplasamentului studiat există o staţie de incintă pentru asigurarea disponibilităţii carburantului necesar flotei tehnologice. Staţia este proprietatea SC Oscar Downstream SRL Bucureşti, fiind de tip rezervor suprateran de 9000 l, ce este alimentată de către proprietar prin intermediul serviciului său personalizat pentru clienţii industriali.

Rezervorul de motorină dispune de pereţi dubli şi este montat într-un bazin de retenţie, având senzori de scurgere, sonde de măsurare a nivelului de înaltă precizie ce furnizează informaţii despre stocul de carburant (volum), fiind deservit de o pompă electronică de distribuţie cu debit mărit, cu furtun şi pistol automat şi filtru pentru reţinerea impurităţilor şi a apei. Gestionarea carburantului se poate face de la distanţă, prin sistemul de automatizare de care staţia de incintă dispune.



12

Din analiza informaţiilor de gestiune, rezultă că la nivelul titularului se utilizează lunar (în lunile productive) o cantitate medie de 5600 litri de motorină, necesară pentru funcţionarea utilajelor de transport tehnologic şi a autoturismelor de transport persoane din parcul uşor. Pe amplasament sunt dispuse un număr de 8 utilaje terasiere, aşa cum se poate remarca şi din imagini, acestea fiind utilizate în mod curent pentru activitatea de producţie.

Inventarul tipurilor de utilaje ce există pe amplasament este prezentat în continuare: Nr. crt.

Tip utilaj Marca

1 buldoexcavator JCB 4CX-4WS-SM 2 autogreder RD130 6x4 3 cilindru compactor vibrator V115D-T3 4 excavator pe roţi Hyundai Robex 130W 5 excavator pe şenile Liebherr 912 6 Wola Werklust W640 7 autobasculantă DAF SS 8 autobetonieră HP25009

Pentru excavatoare sunt disponibile accesoriile următoare: cupă trapezoidală 1067 x 305 x

700 mm 3CX/4CX şi cupă de taluzare 1200 mm 3CX/4CX. Asigurarea mentenanţei şi a schimbruilor de uleiuri se desfăşoară de către unităţi mobile

specializate, societatea nedispunând de personal de specialitate.

II.3.Posibilitateapoluăriisolului

Condiţiile pedoclimatice ale arealului indică o durată medie anuală a intervalului de zile cu îngheţ de 120-130 zile, începând cel mai timpuriu în a doua decadă a lunii septembrie şi dezgheţul cel mai târziu fiind în a treia decadă a lunii mai.

Istoricul arealului studiat şi activităţile ce se vor desfăşura în amplasamentul analizat au fost descrise la capitolul II.2.

În conformitate cu prevederile Ordinului MAPPM nr. 756/1997 ce reglementează evaluarea poluării mediului, terenul de amplasament al SC AGM GROUP GC SRL se încadrează în categoria de teren cu folosinţă mai puţin sensibilă, incluzând toate utilizările industriale şi comerciale existente, precum şi suprafeţele de terenuri prevăzute pentru astfel de utilizări în viitor.

Zona de amplasament a obiectivului şi vecinătăţile sunt areale cu un grad ridicat de exploatare, caracterizate prin potenţialul pentru agricultură (cultivare şi creşterea animalelor) şi exploatare resurse minerale şi mărginite de existenţa unui drum de exploatare ce permite trafic greu şi agabaritic moderat. Rezultă astfel că solul din incinta în care se desfăşoară activitatea a fost afectat de o serie de intervenţii antropice care i-au modificat unele dintre caracteristicile iniţiale, naturale. Utilizarea suprafeţelor de terenuri situate în imediata vecinătate a amplasamentului SC AGM GROUP GC SRL prezintă efecte potenţiale ale poluării solului şi pânzei freatice, în zonă găsindu-se culturi de porumb.

În apropierea obiectivului nu se află arii de interes pentru conservarea naturii. Zonele destinate producţiei sunt delimitate distinct pe suprafaţa deţinută, fiecare instalaţie

industrială este amplasată pe platformă betonată – a se consulta Planşa 2 anexată. Se pot identifica astfel facil zonele de unde pot surveni efecte de poluare a solului. Un astfel de



13

impact potenţial este restrâns şi izolat în cadrul amplasamentului, fie dacă deversarea pe sol se produce pe suprafeţele betonate ori pe suprafeţele libere destinate circulaţiei de incintă.

S-au identificat următoarele surse de poluare a solului pe amplasament ce rezultă din modul de folosire propus prin investiţia ce se realizează:

activităţile de descărcare, depozitare, manipulare a materiilor prime, materialelor auxiliare, a altor materiale în depozite, pe platforme exterioare, în cazul nerespectării tehnicilor şi a operaţiunilor specifice;

reţelele de evacuare a apelor uzate, în situaţii de avarii şi deteriorări; activităţile de reparaţii şi întreţinere a instalaţiilor, în cazul nerespectării normelor

specifice; pulberile care rezultă de la uscător pot afecta calitatea apelor prin levigatul care îl

produc în contact cu apa pluvială şi care poate ajunge în subteran; pulberile sedimentabile generate de emisiile difuze rezultate din unele procese ale

fluxului tehologic în cazuri de neconformitate; întreţinerea necorespunzătoare a echipamentelor pe sursele fixe de emisii in

atmosferă; gazele rezultate de la arderea combustibilului termic lichid, emise de coşul

uscătorului staţiei de mixturi; existenţa pe amplasament a unor suprafeţe neimpermeabilizate cum ar fi zona de

acces şi de circulaţie a mijloacelor de transport şi a utilajelor pe amplasamentul staţiei de mixturi asfaltice, a staţiei de concasare şi a celei de betoane;

pierderi, scurgeri de la mijloacele de transport se pot produce scurgeri de produse petroliere pe suprafaţa betonată, dar mai ales pe suprafeţele neimpermeabilizate, care pot fi antrenate de apele pluviale şi evacuate în mediu;

manipularea necorespunzătoare a deşeurilor;

În vederea asigurării protecţiei solului SC AGM GROUP GC SRL a realizat o serie de investiţii constând din: delimitarea distinctă a suprafeţelor de producţie prin amplasarea instalaţiilor pe

platforme betonate; amenajarea şi organizarea depozitării distincte a agregatelor, bitumului, filerului,

carburantului şi a produselor finite, în special a mixturilor asfaltice; securizarea rezervoarelor de bitum pentru eliminarea posibilității de apariție a

scurgerilor prin realizarea unui înveliș exterior de tablă de 2 mm; dezvoltarea infrastructurii pentru recircularea apelor reziduale, pentru colectarea

apelor pluviale şi epurarea preliminară a acestora prin introducerea în separatorul de uleiuri şi produse petroliere, vidanjarea apelor menajere; realizarea unui spaţiu corespunzător depozitării temporare a deşeurilor industriale; asigurarea unui randament corespunzător reţinerii emisiilor atmosferice de pulberi în

suspensie şi epurarea corespunzătoare a gazelor de ardere; În exploatarea investiţiei, titularul va aplica măsuri de prevenire a posibilelor poluări ale

solului prin: interzicerea reparaţiilor şi a intervenţiilor la utilaje şi/sau mijloace de transport

pe amplasament de către personal nespecializat; întreţinerea şi repararea utilajelor in situ se va face doar de către reprezentanţi autorizaţi ai unui service autorizat;



14

implementarea unui program de schimb al filtrelor de praf ale uscătorului staţiei de mixturi şi ale staţiei de betoane pentru menţinerea unui randament de reţinere a particolelor;

substanţele pentru tratarea şi neutralizarea oricăror posibile scurgeri de fluide se vor asigura în cantităţi suficiente pe amplasament şi se vor stoca în condiţii corespunzătoare;

se vor lua măsuri pentru evitarea împrăştierii pe sol a deşeurilor sau al altor materiale rezultate din trafic.

Amplasamentul, aşa cum a fost prezentat prin capitolul referitor la istoricul zonei, în

cadrul Bilanţului de mediu nivel I, prezintă un potenţial de poluare semnificativă istorică. Nu sunt disponibile analize de sol de pe amplasament pentru a se stabili nivelul de poluare al acestuia. Acesta este dublat şi de lipsa unor caracterizări fizico-chimice ale arealului, constituind unul dintre motivele şi elementele care au contribuit la decizia efectuării analizei amplasamentului prin Bilanţ de mediu de nivel II.

Pe amplasament, prin colectarea apelor pluviale şi a oricăror scurgeri ce pot surveni de la instalaţii printr-un sistem colector ce deversează în separatorul de hidrocarburi, se poate aprecia că singurul impact ce poate deveni semnificativ asupra factorului de mediu sol, dar care este localizat în interiorul amplasamentului şi asupra căruia titularul dispune de întreaga sa capacitate de control şi adoptă măsuri urgente, o reprezintă circulaţia parcului tehnologic intern pe traseele prestabilite şi respectiv autovechiculele de transport a materiilor prime şi/sau produselor finite.

Fapt pentru care, la nivelul Bilanţului de mediu II care s-a realizat concomitent, s-a analizat în detaliu după un plan de investigare ce a ţinut cont de toate riscurile posibile de poluare a solului, stadiul de conservare a acestui factor de mediu.

La nivelul acestui studiu, trebuie concluzionat faptul că valorile concentraţiilor poluanţilor în sol, nu vor depăşi limitele pentru terenuri de folosinţă mai puţin sensibilă stabilite conform Ord. MAPPM nr.756/1997.

II.4.Depozitareadeşeurilor

La nivelul activităţii care se va desfăşura pe amplasament se prezintă în continuare tipurile de deşeuri generate ce au fost identificate, precum şi o estimare a cantităţilor ce rezultă anual.

Identificare

DEŞEU cf. HG 856/2002

PROVENIENŢĂ/CANTITATE Mod de depozitare, transport,

valorificare, integrare în mediu

Deşeu de exploatare – aluviuni, balast, rest de ciur

Cod: 01 04 09

Categorie: deşeu nepericulos

De la diferitele faze ale proceselor tehnologice (extracţie, aprovizionare, sortare, spălare, transport tehnologic, predozare, etc.)

Cantitate variabilă (nu se poate estima).

stocare provizorie: în zona de concasare şi sortare a agregatelor minerale, pe sol, în vederea uscării

valorificare: locală, prin utilizarea la umplerea unor denivelari, asigurarea planeităţii zonelor din incintă care nu sunt betonate

Deşeuri feroase din dezmembrări, schimburi de piese la utilaje

De la faza de întreţinere, reparaţii, dezafectări parc de utilaje şi instalaţii de pe amplasament.

stocare provizorie container

valorificare prin societăţi autorizate pentru valorificarea deseurilor feroase şi neferoase

transport cu mijloace de transport ale



15

Identificare DEŞEU

cf. HG 856/2002 PROVENIENŢĂ/CANTITATE

Mod de depozitare, transport, valorificare, integrare în mediu

Cod: 16 01 17


Cantitatea generată anual: 0,02 t (estimare).

societăţilor specializate şi autorizate;

Deşeuri de lemn

Cod: 17 02 01


În faza de construcţie / amenajare interioară sediu administrativ şi de la diferite ambalaje.


stocare provizorie în zonă controlată, închisă

eliminare prin livrare la persoane fizice care le utilizează spre ardere la încălzirea locuinţelor;

Anvelope uzate

Cod: 16 01 03


De la întreţinerea parcului tehnologic din dotare.


stocare provizorie: pe platforme betonate;

eliminare prin societăţi specializate în valorificare / eliminare;

transport cu mijloace de transport ale societăţilor specializate.

Acumulatori uzaţi

Cod: 16 06 01*

Categorie: deşeu periculos



stocare provizorie: pe platforme betonate în zona de depozitare deşeuri;

eliminare prin societăţi specializate în colectare /valorificare/eliminare; predare la centru de vânzare sistem buy-back;


Ulei uzat

Cod: 13 02 06*


De la întreţinerea instalaţiilor industriale şi a parcului tehnologic.

Cantitatea generată anual: depinde de nivelul producţiei, 100 l (estimare).

stocare provizorie: în butoaie separate, organizate după tipul de ulei, închise etanş, inscripţionate „deşeu ulei uzat” amplasate în zona de depozitare deşeuri.

eliminare prin societăţi specializate în colectare /valorificare/eliminare;


Filtre şi lavete uzate

Cod: 15 02 02*


De la staţia de preparare mixturi asfaltice, lavetele rezultă din activitatea de mentenanţă.

Cantitatea generată: depinde de nivelul producţiei, fiind schimbate la un interval de 2-3 ani.

stocare provizorie: în container special dispus pe platformă betonată;



Filtre auto

Cod: 16 01 07*




stocare provizorie: în container special dispus pe platformă betonată;



Deşeuri de ambalaje contaminate

Cod: 15 01 10*

Categorie: deşeu

De la faza de utilizare aditivi, substanţe şi preparate chimice, etc.


stocare provizorie: în zonă distinctă pe platforma betonată;

valorificare prin returnare la furnizori după ce au fost curăţate „picătură cu picătură” sau



16

Identificare DEŞEU

cf. HG 856/2002 PROVENIENŢĂ/CANTITATE

Mod de depozitare, transport, valorificare, integrare în mediu

periculos eliminare prin societăţi specializate în colectare /valorificare/eliminare;


Deşeu menajer

Cod: 20 03 01


Din activităţi administrative.


stocare provizorie: în pubele, pe categorii de deşeuri sortate (hârtie, carton, PET, sticlă);

eliminare: prin societatea de salubrizare a comunei Bonţida;

transport asigurat de prestatorul de servicii.

Ambalaje de materiale plastice (PETuri)

Cod: 15 01 02


Din activităţi administrative.


stocare provizorie: în pubele, pe categorii de deşeuri sortate (hârtie, carton, PET, sticlă);

eliminare: prin societatea de salubrizare a comunei Bonţida;

transport asigurat de prestatorul de servicii.

şlam de produse petroliere din separatorul de hidrocarburi

Cod: 19 08 13*


Din preepurarea şi colectarea apelor pluviale de pe platformele betonate dispuse pe amplasament unde pot interveni scurgeri de produse petroliere.


stocare provizorie: în decantorul separatorului de hidrocarburi.

eliminare: prin societăţi specializate în colectare /valorificare/eliminare;

transport asigurat de prestatorul autorizat de servicii.

Beneficiarul prezentei lucrări a asigurat colectarea selectivă şi depozitarea separată a

deşeurilor faţă de celelalte fluxuri de producţie de pe amplasament, organizând în cadrul platformei betonate ce cuprinde staţia de preparare mixturi asfaltice, între zona depozitului de CTL şi cea a turnului de uscare, spaţiul de depozitare temporară a deşeurilor, mai ales ale celor cu potenţial pericol pentru mediu.



17

Imagine – Postul de transformare şi linia electrică de incintă

Imagine – Zona de pe amplasament pentru organizarea depozitului temporar de deşeuri Pentru eliminarea deşeurilor colectate de pe amplasament, se vor identifica procesatori

autorizaţi care să poată recupera compoziţia utilă a deşeurilor provenite de la SC AGM GROUP GC SRL, şi doar o mică parte din tipurile de deşeuri generate vor ajunge să fie depozitate final în locuri autorizate.

Prin măsurile de organizare internă completate de măsurile de management stabilite şi gestionate prin intermediul sistemului de management de mediu certificate la nivelul SC AGM GROUP GC SRL se asigură respectarea prevederilor legale privind gestionarea fizică a deşeurilor de pe amplasament.

II.5.Transformatorielectrici

Alimentarea cu energie electrică până la intrarea pe amplasament se face de la linia aeriană de transport LEA 20 kv/ 0,4 kV, prin intermediul unei legături realiyată prin stâlp de beton şi echipare prin post propriu de transformare de 630 kVA. Aşa după cum se poate identifica şi din schema de alimentare cu energie electrică pentru fiecare consumator amplasat pe arealul studiat aparţinând SC AGM GROUP GC SRL, conform planşei din Anexa 4, în vecinătatea amplasamentului, la cca 100 m faţă de intrarea în incinta industrială se găseşte stâlpul de alimentare cu energie electrică aparţinând operatorului de transport pentru reţelele naţionale, destinat alimentării agentului economic SC AGM GROUP GC SRL. În dreptul gardului perimetral al titularului se găseşte un stâlp de beton de tensiune care asigură alimentarea pentru amplasamentul industrial învecinat, astfel încât zona este accesibilă din punct de vedere al disponibilităţii energiei electrice.

Din analiza documentelor investiţiei private realizată de către titularul SC AGM GROUP GC SRL pentru asigurarea independenţei în funcţionare pe baza disponibilităţii energiei electrice la parametrii de stare ce asigură o alimentare constantă a consumatorilor industriali existenţi, reiese faptul că aceasta a fost executată de către un operator autorizat ANRE şi a fost recepţionată în luna octombrie 2013.

Postul de transformare amplasat pe un postament betonat în clădire zidită după cum se poate constata din imaginea alăturată, în zona periferică ce asigură accesul la incinta industrială este de tip PTA 20/0,4 kV, este dotat cu un transformator de putere capacitate 630 kVA în ulei.

Uleiul de funcţionare al transformatorului este un ulei electroizolant ce întruneşte caracteristici electrice conforme standardelor CEI/IEC. Tipul constructiv al transformatorului este de medie tensiune / joasă tensiune, în ulei, închis ermetic, astfel încât singurul risc cu impact asupra mediului la care acest echipament este expus îl constituie incendiul, pentru aceasta fiind montate dispozitive de stingere locală a focului.

Din punct de vedere al protecţiei mediului se apreciază că prin existenţa şi funcţionarea postului propriu de transformare în incinta amplasamentului



18

industrial nu există un pericol potenţial ori vreun aspect de mediu care poate fi reţinut în evaluarea de faţă.

II.6.Securitateazonei

Perimetrul industrial studiat este împrejmuit pe cele 3 laturi cu care există vecinătăţi terestre, respectiv este deschis către cursul de apă existent, r. Someş Mic. Iluminarea întregului perimetrul se realizează continuu pe perioada nopţii şi în funcţie de necesităţile diurne.

Sunt instalate dispozitive de alarmare automată cu transmisie la distanţă, conectate în mod distinct pentru instalaţiile şi utilajele de producţie şi respectiv pentru spaţiile administrative.

Paza şi siguranţa obiectivului pe timp de noapte, în perioada în care producţia este sistată sezonier pe amplasament, cât şi în perioada sărbătorilor legale este asigurată de personal specializat contractat de către titular personal care dispune de competenţa legal stabilită pentru a semnala incidente ce aduc atingere integrităţii patrimoniului societăţii.

Personalul de pază este instruit pentru a asigura alertarea personalului cu responsabilităţi de intervenţie în cazul unor situaţii / evenimente excepţionale – inundaţii, incendii, scurgeri, etc.

În cadrul programului de funcţionare paza este asigurată de către personalul de deservire al titularului.

Riscul de vandalism este redus. În funcţie de riscul de calamităţi naturale din zonă personalul existent poate interveni cu

utilajele existente pe amplasament. Titularul investiţiei a implementat, menţine şi dezvoltă un sistem integrat de management

al mediului şi al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pe care îl aplică şi la nivelul punctului de lucru supus în prezent autorizării.

II.7.Măsuridepazăîmpotrivaincendiilor

La nivelul titularului este întocmit „Planul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă”, care cuprinde cerinţele legale:

Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, modificată şi completată prin Legea nr. 212/2006;

Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor. Pregătirea, instruirea şi testarea internă a personalului în domeniul situaţiilor de urgenţă

se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAI nr. 712/2005, modificat şi completat prin Ordinul MAI nr. 786/2005. Conform normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, s-au luat măsuri de reducere a riscurilor cum ar fi:

- clădirea administrativă are stabilit gradul de rezistenţă la foc; - s-au stabilit căile de evacuare în caz de incendiu şi personalul responsabil cu

constituirea echipei de intervenţie; -membrii echipei de intervenţie dispun de acces la resurse de comunicare pentru a

solicita sprijinul instituţiilor abilitate, ei intervenind pentru izolarea fenomenului, sistarea oricărei funcţionări şi eliberarea persoanelor ce ar putea fi blocate, în aşteptarea intervenţiei echipelor specializate.

Sursele potenţiale de aprindere care au fost identificate pot fi: trăsnetul; scurt-circuitul sau suprasarcina in instalaţia electrică; o acţiune intenţionată.



19

Rezervorul de înmagazinare a apei asigură alimentarea hidrantului dispus pe amplasament şi folosit după caz la stingerea incendiilor. Conform autorizaţiei de gospodărirea apelor, s-a autorizat exploatarea obiectivului cu un volum intangibil pentru riscul de incendiu de 54 mc.

Anunţarea şi alarmarea în caz de incendiu se face imediat de către personalul angajat, iar pe timp de noapte de către paznic.

II.8.Protecţiamunciişiigienaloculuidemuncă

Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului presupune respectarea normelor şi instrucţiunilor de igiena şi de protecţia muncii în vigoare.

Securitatea şi sănătatea angajaţilor constituie un principiu important pentru conducerea titularului de activitatea, constând din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi juridice care au ca scop ocrotirea vieţii şi sănătăţii angajaţilor, prin asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea îmbolnăvirilor profesionale şi a accidentelor de muncă, reducerea efortului fizic şi psihic, precum şi prin asigurarea unor condiţii speciale pentru cei care efectuează munci grele sau vătămătoare, respective pentru munca tinerilor.

În conformitate cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, asigurarea stării de sănătate a angajaţilor se gestionează ărin intemrediul unui sistem de management specific, pe baza unor obiective manageriale ce cuprind: respectarea instrucţiunilor de protecţie şi igienă a muncii; perfecţionarea dotărilor pentru protecţia muncii, a echipamentelor de lucru şi de

protecţie disponibile; asigurarea asistenţei medicale şi a controlului periodic al stării de sănătate a

angajaţilor; prevenirea îmbolnăvirilor de orice natură. Conform Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, în vederea asigurării

condiţiilor de protecţia muncii şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, titularul a stabilit pentru punctul de lucru supus autorizării: atribuţiile şi răspunderile ce revin în domeniul protecţiei muncii, corespunzător funcţiilor exercitate, salariaţilor şi celorlalţi participanţi la procesul de muncă; asigurarea informării fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire necesare.

Igiena personalului şi a vizitatorilor este asigurată prin grupurile sanitare construite. Iluminatul se realizează cu lămpi electrice montate perimetral pe stâlpi, iar încălzirea

spaţiilor se face cu prin centrală termică la nivelul clădirii administrative, respectiv consumatori electrici locali.

Personalul este dotat cu echipament de protecţie si de lucru adecvat, utilajele sunt prevăzute cu dispozitive de protecţie, toate utilajele acţionate electric au împământări si automate de pornire, exista asigurate truse pentru acordarea primului ajutor si de asemenea sunt asigurate instrucţiuni de lucru si de protecţia muncii.

În activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului există puncte vulnerabile care ar putea genera îmbolnăviri profesionale sau accidente de muncă:

- expunerea la efort fizic în spaţii deschise şi în perioade reci poate produce oboseală accentuată;

- lucrul cu utilaje dinamice care pot produce traumatisme, plăgi, amputări; - lucrul cu utilaje acţionate electric care pot genera electrocutări şi incendii; - prezenţa pulberilor care poate genera iritaţii ale căilor respiratorii şi îmbolnăviri

profesionale;



20

- prezenţa zgomotului poate genera hipoacuzii sau surdităţi; - vapori de bitum care pot provoca intoxicaţii şi arsuri termice;

Respectarea normelor de protecţie şi de igienă a muncii constituie astfel un domeniu important, corelat direct cu activităţile desfăşurate în zonă. Responsabilitatea în acest domeniu va fi asigurată de personal calificat, cu atribuţii clar specificate şi cu competenţe atestate, pentru respectarea prevederilor legale.

În vederea reducerii riscului de accidente, zona de lucru va fi menţinută în ordine şi curăţenie. Conţinutul planului de urgenţă internă va fi comunicat şi se va asigura instruirea personalului.

Pentru diferitele operaţiuni industriale care prezintă risc asupra angajaţilor, aceştia vor dispun de echipament individual de protecţie şi de materiale igienico-sanitare acordate periodic de titular, conform reglementarilor in vigoare.

Echipamentele tehnice care se utilizează îndeplinesc condiţiile de protecţie a muncii, pe baza omologărilor obşinute de către producător.

Mecanismele de ridicat şi aparatele de măsură şi monitorizare vor fi întreţinute corespunzător şi verificate periodic, asigurând regulamente de exploatare speciale pentru a evita rănirea în timpul manipulării materialelor.

La nivelul punctului de lucru se va păstra un registru de evidenţă a accidentelor, care să permită identificarea cauzelor şi a măsurilor ce trebuie adoptate în funcţie de riscul manifestat.

II.9.Evacuareaapeloruzate

Alimentarea cu apă potabilă şi tehnologică se realizează în mod individual, prin utilizarea reţelei comunale existentă şi administrată de Compania de Apă Someş, respectiv prin sursa de suprafaţă – r. Someş Mic prin captarea de mal autorizată.

Apa tehnologică este reutilizată în circuit închis cu aport de apă proaspătă din sursă prin pompare. Reziduurile sedimentate se colectează din bazinele decantoare pentru asigurarea fluxului şi a debitului necesar.

Pentru evacuarea apelor colectate de pe incintă – pluviale şi menajere se utilizează serviciile unor prestatori autorizaţi care vidanjează separatorul de produse petroliere şi bazinul vidanjabil uscat.

Alimentarea cu apa tehnologică

Apa folosită în scopuri tehnologice este asigurată din surse naturală de suprafaţă situată în vecinătatea amplasamentului, conform prevederilor autorizaţiei de gospodărirea apelor – Anexa 5.

Componentele reţelei locale de alimentare cu apă tehnologică, reţea care alimentează cerinţa de apă pentru staţia de sortare-spălare şi respectiv staţia de betoane, sunt redate şi în Planşa 4 anexată.

Volumele şi debitele de apă tehnologică solicitate şi autorizate:

- Vmax./an = 5504 m3/an - Vmax./zi = 34,4 m3/zi; Qmax./zi = 0,955 l/s - Vmed./an = 2868 m3/an - Vmed./zi = 17,92 m3/zi; Qmed./zi = 0,498 l/s - Vmin./zi = 17,92 m3/zi; Qmin./zi = 0,498 l/s

Perioada de funcţionare este în medie de 20 zile/lună, 8 luni/an.



21

Necesarul de apă în staţia de sortare este stabilit conform normativelor de consum la 200 litri/1 mc agregate sortate.

Necesarul de apă tehnologică pentru staţia de betoane este de 20 mc/h în funcţionare şi se asigură din volumul înmagazinat în bazinul colector şi în bazinele betonate decantoare.

Instalaţia de mixturi asfaltice nu foloseşte apă în procesul tehnologic. Alimentarea cu apa potabilă

Apa folosită în scopuri igienico – sanitare este asigurată prin branşament de la reţeaua centralizată de apă potabilă a comunei Bonţida administrată de Compania de Apă Someş, conform contractului prezentat în Anexa 8.

Volume şi debite de apă potabilă autorizate:

- zilnic max. 0,62 mc – 0,017 l/s; anual 152 mc - zilnic mediu 0,48 mc - 0,013 l/s; anual 118 mc - zilnic min. 0,48 mc - 0,013 l/s; anual 118 mc

Perioada de funcţionare este în medie de 20 zile/lună, 8 luni/an. Conducta de aducţiune – PE, diametru 500 mm. S.C. AGM GROUP GC S.R.L. deţine autorizaţia de gospodărire a apelor nr.

353/22.07.2014, valabilă până la data de 22.07.2016. Din activitatea desfăşurată în cadrul unităţii rezultă următoarele tipuri de ape uzate: apa uzată rezultată în urma spălării agregatelor în staţie este colectată într-un bazin

colector de 8 m3 care este racordat printr-o rigolă betonată având secţiunea de 300 x 300 x 30000 mm şi dirijată într-un circuit de decantare la bazinele decantoare, fiind ulterior stocată în circuit închis şi înmagazinată în vederea reutilizării. Gradul de recirculare este de 90,4% din apa tehnologică.

apele uzate menajere sunt dirijate în bazinul vidanjabil situat pe amplasament, de capacitate 1,5 mc.

apele pluviale se colectează doar de pe suprafeţele betonate prin sistemul de canalizare care preia apele potenţial încărcate cu substanţe periculoase provenite din spălarea instalaţiilor industriale în urma fenomenelor hidrometeorologice. Sistemul colector preia încărcările efluentului în separatorul de hidrocarburi care este curăţat periodic de către operatori specializaţi;

necesarul de apă pentru stingerea incendiilor este considerat rezervă intangibilă care se colectează la nivelul capacităţii volumetrice a rezervorului de înmagazinare a apelor tehnologice, fiind de 54 m3.

Singura măsură privind calitatea apelor evacuate de pe amplasament conform autorizaţiei

de gospodărirea apelor emisă se referă la apele menajere vidanjate care vor respecta valorile maxime admise prevăzute prin HG nr. 188/2002 şi HG nr. 352/2005 actualizate, precum şi normele impuse prin contractul cu prestatorul de servicii de salubrizare-vidanjare.

Nu au fost prevăzute alte măsuri de urmărire a calităţii apelor uzate care se colectează de pe amplasament prin actul emis de către autoritatea competentă în domeniul gospodăririi apelor.

Prin amplasarea faţă de apele de suprafaţă (receptor natural) şi prin sistemul de gestionare a apelor uzate de pe amplasament, punctul de lucru nu constituie o sursă de poluare semnificativă pentru apele de suprafaţă ori pentru apele subterane.



22

II.10.Emisiiatmosferice

Trăsăturile de ansamblu ale climei sunt condiţionate de circulaţia maselor de aer, de poziţia geografică a judeţului şi de modificările pe care le impun particularităţile reliefului.

Topoclimatul aferent zonei studiate prezintă câteva caracteristici de bază ce sunt prezentate în continuare: - temperatura medie anuală se situează în jurul valorilor 8 - 9ºC; - media precipitaţiilor se situează între valorile de 670 – 1000 mm; - circulaţia generală a maselor de aer la nivelul atmosferei libere este predominant vestică Regimul vântului la sol indică direcţiile NV (22,6 %), N (13,1 %) şi SV (5,1 %) ca fiind dominante. Viteza medie a vântului are o valoare medie anuală de 2,1 m/s, fiind maximă pe direcţiile E (2,34 m/s) şi SE (2,44 m/s). Viteza maximă a vântului atinge valori cuprinse în general între 9-12 m/s, dar care pot atinge pentru perioade foarte scurte de timp 30 m/s. - calmul atmosferic prezintă valori ridicate (43,6 %), specifice regiunilor depresionare,

atingând un maxim iarna, în luna ianuarie (75 %), în condiţii cu frecvente inversiuni de temperatură. Frecvenţa calmului în timpul nopţii este ridicată atât iarna (90 %), cât şi vara (60 %). Acesta, asociat situaţiilor cu inversiuni termice şi ceaţă, determină o concentrare mare a poluanţilor în atmosfera inferioară a arealului;

- inversiuni de temperatură, ceţuri frecvente, frecvenţă ridicată a calmului atmosferic care accentuează gradul de poluare, ca urmare a împiedicării dispersiei poluanţilor sunt fenomene specifice datorate localizării amplasamentului în culoarul Someşului Mic;

Inversiunile de temperatură ating în zonă o frecvenţă ridicată (30 %), ajungând la 60-70 % în lunile de iarnă. - cantitatea multianuală a precipitaţiilor înregistrează valori medii între 480 - 607 mm, fiind

repartizată diferit, astfel că 36 % din cantitatea totală de precipitaţii cade vara, atunci când precipitaţiilor frontale li se adaugă cele de natură convectivă. Numărul mediu de zile cu precipitaţii este de 130 zile;

- stratificarea atmosferică stabilă specifică regimului anticiclonic determinat de temperaturile scăzute în anotimpul friguros este responsabilă pentru cantităţile reduse de precipitaţii (17 %);

- sunt înregistrate tot mai frecvent ploi torenţiale de origine frontală de lungă durată (peste 4 ore), de intensitate scăzută (sub 0,20 mm/min şi chiar mai puţin);

- durata medie a intervalului posibil cu ninsoare este de peste 100 de zile. Numărul mediu multianual al zilelor cu ninsoare este de 35 zile, grosimea medie anuală a stratului de zăpadă fiind de 15 cm;

- un fenomen climatic frecvent în zona obiectivului este ceaţa, predominantă în anotimpul friguros, în situaţii anticiclonale, cu inversiuni de temperatură. Numărul mediu al zilelor cu ceaţă este de 47,7, cu un maxim în intervalul octombrie-ianuarie. Cea mai bună vizibilitate se înregistrează în mai (peste 9 km), iar cea mai redusă în ianuarie (sub 4 km).

- nebulozitatea medie anuală este de 6,6 zecimi, cu maxime înregistrate în luna decembrie; - umezeala relativă medie anuală este de 81 %;

Fenomenele atmosferice predominante au impact asupra distribuţiei emisiilor atmosferice, astfel încât transportul microparticulelor pe direcţia vântului predominant determină depunerea acestora în vecinătăţi.

Principalele surse de emisii poluante în atmosferă provenite de la punctul de lucru al titularului sunt: surse fixe/staţionare: Inventarierea surselor fixe ce pot genera emisii atmosferice pe amplasamentul studiat

indică:



23

procesul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice – filtre cu saci pentru captarea prafului rezultat din funcţionarea uscătorului, emisii prin coşul de evacuare;

Imagine uscător staţie mixturi cu colectarea emisiilor din procesul de uscare şi racord la coş

de evacuare

stocarea cimentului în silozuri cu capacitatea maximă de 60 tone, în instalaţia de preparare beton, care funcţionează prin alimentare pneumatică, şi este prevăzut cu 220 de filtre cu saci textile pentru reţinerea pulberilor (cca 330 mp), montate în partea superioară a silozului;

Pentru emisiile de poluanţi provenite din procesele tehnologice se pot stabili unele măsuri de reducere:

- utilizarea eficientă a combustibilului termic prin reglarea corectă a parametrilor arzătorului, verificarea anuală a eficienţei arderii, verificarea aportului de oxigen pentru arderea completă a compuşilor din combustibil; - principalele surse dirijate generatoare de particule asociate staţiei de preparare

betoane, silozurile de ciment, sunt prevăzute cu sisteme eficiente pentru controlul emisiilor, filtrele cu saci se curăţă periodic prin sistem de vibrare.

Având în vedere aceste aspecte, compoziţia emisiilor atmosferice din sursele fixe ce pot fi identificate în legătură cu funcţionarea obiectivului vor fi supuse analizelor în cadrul Bilanţului de mediu de nivel II.

surse mobile asociate traficului intern: Sunt reprezentate de mijloacele de transport tehnologic utilizate pe amplasament,

deservite de motoare cu ardere internă. În fazele de producţie, se pot distinge două categorii de emisii atmosferice asociate acestor surse: - emisii de pulberi în suspensii şi pulberi sedimentabile datorate circulaţiei mijloacelor de transport;

Aceste emisii atmosferice se intensifică în perioadele calde şi secetoase, astfel că pentru reducerea emisiilor de pulberi în suspensie şi sedimentabile în atmosferă ca urmare a circulaţiei mijloacelor de transport, se vor lua măsuri pentru stropirea drumurilor de transport şi circulaţie pe traseele interne de circulaţie şi pe drumul de acces comunal cu un autovehicol din dotare. - emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament ale motoarelor utilajelor de extracţie şi transport.



24

Motoarele termice cu aprindere prin compresie care vor acţiona mijloacele de transport emit în atmosferă gaze de evacuare în care pot fi identificate următoarele substanţe poluante: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf şi fum. Cantitatea de gaze de eşapare emise în aer va fi variabilă în funcţie de numărul de utilaje folosite şi de timpul efectiv de funcţionare al acestora.

Se apreciază că prin situarea obiectivului studiat într-o zonă deschisă, fără obstacole, se asigură o bună circulaţie a aerului în zona perimetrului, pe tot parcursul anului, astfel încât va exista posibilitatea unei dispersii accentuate a noxelor gazoase rezultate în urma proceselor de combustie în motoarele termice.

Consumurile specifice corespunzătoare utilajelor existente sunt prezentate în tabelul următor în care se prezintă şi un număr mediu de ore de utilizare anuală:

Tip utilaj terasier NumărConsum specific al utilajului în sarcină

[l/h]

Funcţionarea anuală estimată

[ore] Excavator 1 20 200 Buldozer 1 16 100

Autobasculantă 1 10 500 Wola 1 20 100

Faţă de regimul de utilizare zilnic din perioadele productive ale unui an calendaristic, respectiv ţinând cont de modul de întrebuinţare (tipul activităţilor de pe amplasament), pentru estimarea și evaluarea modului în care activitatea se va conforma limitelor maxim admisibile de emisii atmosferice din surse mobile, se consideră următoarele caracteristici:

număr total de ore de funcţionare anual: 900 volum total de carburant consumat într-o oră de funcționare în sarcină pe

amplasament: 30 l, în scenariul cel mai puțin probabil (1%) acest consum orar ar putea înregistra valoarea de 66 l;

tip combustibil utilizat de motoarele utilajelor: motorină euro 5 Calculul emisiilor se realizează pe baza metodologiei EMEP/EEA 2013 (Emission

inventory guidebook 2013), nivel 1, în conformitate cu secțiunea 1.A.5.b pentru surse constând din utilaje și vehicule terasiere (Non-road mobile sources and machinery), capitol 1.A.4.cii Utilaje și vehicule terasiere utilizate în agricultură/silvicultură (off-road vehicles and other machinery used in agriculture/forestry land-based mobile machinery (excluding fishing)). S-a făcut estimarea emisiilor pentru situația unui consum orar excepțional al utilajelor și vehiculelor de pe amplasament, 66 l motorină.

Poluant

Factor de emisie

Emisie poluant Limite

Legea nr. 104/2011 [g/t

carburant] [g] [µg/m3] medie 24h anual

CH4 33 1,84 1,227 CO 7834 436,90 291,268 5000-7000 mg/m3 (medie 8h) CO2 3160000 176233,20 117488,800 NO 138 7,70 5,131 19,5-32 µg/ m3

PM10 976 54,43 36,288 50 µg/ m3 SO2 20 1,12 0,744 8-75 µg/ m3

Pb - 0,00 0,000

0,25-0,35 µg/ m3



25

Valorile estimate pentru debitele masice de poluanţi se situează sub valorile maxime

admisibile prevăzute de legislația națională în vigoare. Pentru evitarea depăşirii nivelului noxelor emise de motoarele cu aprindere prin

compresie în aerul atmosferic se recomandă: întreţinerea corespunzătoare a motoarelor mijloacelor de transport; reducerea vitezei de circulaţie; revizie tehnică periodică pentru mijloacele de transport din dotare; stropirea culoarului de circulaţie folosit de utilajele tehnologice pe timp secetos; oprirea motoarelor în perioada în care nu sunt implicate în activitate (se va evita

mersul în gol al motorului); eşapamentele motoarelor vor fi prevăzute cu filtre speciale de reţinere, care vor

realiza astfel o epurare a gazelor. surse de suprafaţă Din tipul folosinţelor dispuse pe amplasament se identifică surse de emisii

fugitive/nedirijate în aer, în principal provenind de la: - manipularea şi depozitarea agregatelor; - descărcarea agregatelor în buncăre; - încărcarea şi transportarea agregatelor în vederea alimentării fluxului tehnologic al

staţiei de mixturi asfaltice; Alimentarea staţiei de betoane se realizează pneumatic, iar silozurile din staţiile de

preparare şi depozitele intermediare sunt dotate cu saci de filtrare. Asupra acestor surse se manifestă şi factorul antropic indirect, eroziunea şi transportul

eolian. Evaluarea impactului asupra receptorilor sensibili din zona de influenţă se face în raport

cu valorile limită şi valorile de prag prevăzute de legislaţia naţională (ce transpune şi legislaţia europeană) prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător şi respectiv STAS 12574/1987 - Condiţii de calitate privind aerul din zone protejate.

Ţinând cont de natura activităţilor care se desfăşoară în incinta amplasamentului

aparţinând SC AGM GROUP GC SRL se identifică existenţa unor surse importante dar discontinue de poluanţi pentru factorul de mediu aer, asociate perioadelor de funcţionare a obiectivului (în perioadele de tranziţie şi calde ale anului, circa 240 zile).

II.11.Impactulzgomotului

Poluarea sonoră este definită ca fiind prezenţa zgomotului în mediul ambiant cu repercusiuni asupra stării de sănătate şi confort a populaţiei. Vibraţiile care însoţesc uneori zgomotul şi care pot fi produse de maşini şi utilaje în funcţiune constituie un alt factor cu efect negativ asupra sănătăţii umane şi randamentului în muncă.

Cel mai apropiat receptor protejat sunt casele de locuit în regim permanent ale sătenilor ce se află amplasate la o distanţă minimă de 800 m faţă de amplasamentul studiat.

Principalele surse de zgomot asociate activităţilor care se desfăşoară în cadrul amplasamentului sunt:

utilaje şi vehicule utilizate în activităţile din cadrul punctului de lucru; circulaţia maşinilor de transport materiale utilizate ca materii prime sau ca

produse finite;



26

circulaţia autovehiculelor de transport, la intrarea si ieşirea din punctul de lucru; traficul exterior;

Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10009/1988 "Acustica urbană - Limite admisibile ale nivelului de zgomot" şi prevăd conform limitelor prevăzute în tabelul 3, la limita unei incinte industriale, valoarea maximă de 65 dB(A), iar în ceea ce priveşte amplasarea clădirilor de locuit (§2.5 din acelaşi standard), aceasta se va face în aşa fel încât să nu se depăşească valoarea maximă de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii, măsurat la 2 m de faţada acesteia, în conformitate cu STAS 6161/1din 1979.

Se apreciază că activitatea care se desfăşoară în cadrul obiectivului nu constituie o sursă de poluare fonică zonală, nivelul de zgomot generat încadrându-se în limitele stabilite de STAS 10009 /1988 pentru nivelul de zgomot la limita funcţională a incintei industriale: 65 dB(A).

Măsuri pentru atenuarea intensităţii zgomotului: titularul activităţii industriale va adopta măsuri de bună practică pentru controlul

zgomotului – aceasta include o mentenanţă adecvată a echipamentelor a căror deteriorare poate conduce la creşterea zgomotului;

folosirea de echipamente care să lucreze la niveluri moderate de zgomot – nivelul de zgomot nu va depăşi 85 dB(A) pentru un singur echipament;

dotarea cu căşti de izolare acustică a lucrătorilor care pot fi expuşi în exercitarea sarcinilor în spaţii deschise;

Efectele zgomotelor şi ale vibraţiilor determină afectiuni ale sănătăţii salariaţilor, fiind

cumulative în timp, dacă gama de frecvenţe a vibraţiilor este cuprinsă între 17 – 250 Hz. Nu există metodă de efectuare a determinărilor de vibraţii pentru un areal atât de extins, vibraţii generate de activităţi antropice.

Pentru reducerea vibraţiilor este necesară aplicarea următoarelor măsuri: ▪ limitarea propagării vibraţiilor; ▪ limitarea timpului de expunere; ▪ utilizarea mijloacelor individuale de protecţie.

Datorită distanţelor faţă de zonele sensibile din punct de vedere al zgomotului şi al vibraţiilor, punctul de lucru supus autorizării nu poate constitui o sursă semnificativă de zgomot şi vibraţii pentru locuinţele din vecinătate.

II.12.Proximitateacablurilordetensiune

Prin examinarea succintă a vecinătăţilor amplasamentului analizat se constată că în proximitatea obiectivului nu există cabluri de tensiune generatoare de câmpuri electromagnetice care ar putea perturba modul de desfăşurare a activităţilor în incinta industrială şi având potenţial de a afecta sănătatea angajaţilor.

SC AGM GROUP GC SRL este racordată la reţeaua electrică de medie tensiune din zonă, energia electrică fiind furnizată de S.C. ELECTRICA S.A.



27

III. Concluzii

Amplasamentul investiţiei industriale aparţinând SC AGM GROUP SRL se încadrează în categoria terenurilor de folosinţă de zona producţie mixtă. Modul prin care s-a realizat investiţia, precum şi organizarea şi defăşurarea activităţii de pe amplasament nu constituie o sursă de poluare cu impact direct asupra vegetaţiei din zonă.

Titularul activităţii are implementat şi menţine un program de autocontrol bazat pe principiile unui sistem integrat de management privind calitatea mediului, a calităţii proceselor de producţiei, a securităţii şi sănătăţii în muncă – în conformitate cu cerinţele: SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005 şi SR OHSAS 18001:2008, dublat de certificările privind calitatea şi conformitatea produselor sale.

Recomandările pe care evaluatorul de mediu le formulează în legătură cu gestionarea aspectelor de mediu de pe amplasamentul titularului sunt de natură non-structurală şi se referă la:

1) asigurarea conformării activităţii cu cadrul legal aplicabil prin: necesitatea respectării prevederilor Legii nr. 104 /2011 privind calitatea aerului

înconjurător; necesitatea respectării prevederilor OM nr. 756/1997 pentru aprobarea

Reglementării privind evaluarea poluării mediului pentru sol; necesitatea respectării prevederilor STAS 10009/88 pentru zgomot; eliminarea deşeurilor colectate selectiv, ce se depozitează intermediar pe

amplasament, se va face respectându-se prevederile Legii nr. 211/2011; evidenţa şi gestiunea internă a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase se

va face respectându-se prevederile Legii nr. 360/2003 republicată şi a Regulamentului European REACH.

2) realizarea unei gestiuni interne corespunzătoare în vederea eliminării impactului potenţial viitor asupra mediului: înlocuirea filtrelor cu saci pentru captarea prafului rezultat din funcţionarea

uscătorului de la instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice; umectarea drumurilor tehnologice pentru limitarea antrenării prafului în perioadele

secetoase; titularul va realiza mentenanţa adecvată a echipamentelor a căror deteriorare poate

conduce la creşterea zgomotului; folosirea de echipamente care să lucreze la niveluri moderate de zgomot – nivelul

de zgomot nu va depăşi 85 dB(A) pentru un singur echipament; planificarea activităţilor generatoare de zgomote ridicate, astfel încât să se evite

suprapunerea acestora; toate deşeurile vor fi manipulate şi stocate astfel încât să se prevină orice

contaminare a solului sau a apelor şi să se reducă orice posibilă degajare de emisii fugitive în aer;

deşeurile nu vor fi abandonate sau depozitate în locuri neautorizate; pe durata transportului deşeurile vor fi însoţite de documente din care să rezulte deţinătorul, destinatarul, tipul deşeurilor, locul de încărcare, locul de destinaţie, cantitatea.

3) acţiuni viitoare pentru îmbunătăţirea stării locale în jurul amplasamentului: se va dezvolta o perdea de protecţie vegetală pe toată zona perimetrală a

amplasamentului; se vor consolida accesele rutiere comunale la amplasament;



28

Prin prezentul studiu realizat, evaluatorul de mediu apreciază faptul că punctul de lucru situat în extravilan comuna Bonţida jud. Cluj aparţinând SC AGM GROUP GC SRL îndeplineşte condiţiile de autorizare fără program pentru conformare rezultat ca urmare a efectuării bilanţului de mediu de nivel I şi urmează cuantificarea impactului asupra mediului prin bilanţul de mediu de nivel II.

IV. Surse de informare

- Regulament de urbanism şi conţinut PUG comuna Bonţida pentru zona ce include

amplasamentul

- Hărţi topografice militare an 1978

- Harta geologică a României, ediţia 1960

- Studiu hidrogeologic efectuat pe amplasamentul studiat, 2014

- Date climatice: https://weatherspark.com/averages/32388/Cluj-Napoca-Romania

- consultarea informaţiilor privind zonele declarate ca situri istoric poluate pe teritoriul

comunei Bonţida la nivelul instituţiilor de cercetare şi a celor de reglementare din

domeniul protecţiei mediului, din municipiul Cluj-Napoca

- Manualul sistemului de control al producţiei pentru Punctul de lucru pentru fabricarea

mixturilor asfaltice deţinut de către SC AGM GROUP GC SRL, ediţia aprilie 2014

- Date tehnice, planşe şi descrieri ale fazelor de producţie şi ale instrucţiunilor de

întreţinere ale instalaţiei industriale de preparare mixturi asfaltice Wibau (lb.

germană)

- Cartea tehnică a instalaţiei mobile de preparare beton

- Biblioteca tehnică privind calitatea producţiei la nivelul Punctului de lucru pentru

fabricarea mixturilor asfaltice deţinut de către SC AGM GROUP GC SRL

- Documentaţia tehnică pentru obţinerea avizului de gospodărirea apelor pentru iaz

piscicol



29

V. ANEXE

LISTA ANEXELOR

Cap. A. Acte pentru reglementarea investiţiei:

Anexa 1 – Certificat de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului a SC AGM GROUP GC SRL şi certificat constatator pentru funcţionarea obiectivului de investiţie supus autorizării, cu precizarea activităţilor de pe amplasament (conform codurilor CAEN)

Anexa 2 – Contract de închiriere pentru suprafaţa de 20.000 mp din CF Bonţida nr. 53843, autentificat sub nr. 1059/11.04.2012

Anexa 3 – Autorizaţie de construire nr. 32/30.08.2013

Anexa 4 – Aviz tehnic de racordare nr. 60101343437/4.06.2013 pentru racordarea la reţeaua electrică a locul de consum organizare de şantier în comuna Bonţida, eliberat de SC Filiala de Distribuţie a Energiei Electrice Electrica Distribuţie Transilvania Nord SA – Sucursala Cluj-Napoca

Anexa 5 – Autorizaţie de gospodărire a apelor nr. 353/22.07.2014 eliberată de Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa

Cap. B. Contracte privind funcţionarea investiţiei:

Anexa 6 – Contract de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare nr. 47363/26.07.2013 încheiat cu Compania de Apă Someş

Anexa 7 – Contract de prestare a serviciului de salubrizare nr. 611/19.09.2013 încheiat cu SC Strict Prest SRL

Anexa 8 – Contract de furnizare a energiei electrice nr. 8053300-1/11.06.2013 încheiat cu SC Electrica Furnizare SA (act adiţional nr.1)

Anexa 9 – Aviz favorabil nr. 2306/29.08.2013 şi accept nr. 1626/8.07.2014 eliberate de Primăria Bonţida privind utilizarea drumurilor locale pentru asigurarea accesului pe amplasament

Anexa 10 – Împuternicire reprezentant în relaţia cu Agenţia de Protecţia Mediului Cluj

PARTE DESENATĂ

Planşa 1 - Plan de situaţie – sistematizare propusă iniţial; scara 1:1.000 Planşa 2 – Plan cu împrejmuirea amplasamentului studiat Planşa 3 - Plan de situaţie istorică a zonei – extras din harta 1:25.000 Planşa 4 - Plan de situaţie cu reţelele de utilităţi (scheme de principiu) şi sistematizarea internă pe amplasament

bilanŢ de mediu nivel i - anpm

Documents