capitolul 1 - portal.just.roportal.just.ro/101/documents/bilant/bilant2009.pdfanaliza activităţii...

Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2009

1

CAPITOLUL 1

Prezentarea generală a instanţei

Tribunalul Mehedinţi are sediul în Municipiul Drobeta Turnu

Severin, Bd. Carol I nr.14, judeţul Mehedinţi, este organizat şi

funcţionează în temeiul art.2 alin.2 litera c şi art.36 din Legea nr.304

din Legea 304/28.06.2004, republicată, privind organizarea judiciară

şi al Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti,

aprobat prin Hotărârea nr.387 din 22 septembrie 2005 a Consiliului

Superior al Magistraturii.

Este o instanţă cu personalitate juridică, organizată la nivelul

judeţului Mehedinţi, activitatea fiind finanţată potrivit art.14 din legea

nr.304/2004 de la bugetul de stat, iar bugetul este gestionat de

Ministerul Justiţiei, care are calitatea de ordonator principal de credite.

În prezent, Tribunalul Mehedinţi are ca rază de competenţă

judeţul Mehedinţi - unitate administrativ teritorială.

În circumscripţia Tribunalului Mehedinţi îşi desfăşoară

activitatea 5 judecătorii :

- Judecătoria Tr. Severin

- Judecătoria Strehaia

- Judecătoria Orşova

- Judecătoria Vînju Mare

- Judecătoria Baia de Aramă.


2

Instanţa funcţionează cu personal de specialitate juridică, de

specialitate informatică şi de serviciu, care este repartizat pe

compartimente de activitate .

Istoric. Tribunalul Mehedinţi a fost înfiinţat în 1831 în baza

Regulamentului organic şi a funcţionat aşa până în 1857, apoi ca

tribunal judeţean în perioada 1857-1952.

Până în 1841 a avut sediul la Cerneţi, vechea reşedinţă a

judeţului, de unde s-a mutat la Turnu Severin, noul centru

administrativ al acestuia, la început în casele polcovnicului Solomon,

apoi în diverse imobile din oraş.

Până în 1864/1865, în înfăptuirea actului de justiţie, a ţinut

seama de dreptul scris şi nescris valabil la acea dată în Ţara

Românească, în primul rând Pravila Caragea şi Regulamentul

Organic, apoi de codurile de legi adoptate şi aplicate în epoca lui

Alexandru Ioan Cuza şi ulterior.

În 1865 pe lângă tribunal a luat fiinţă cabinetul judecătorului de

instrucţie, iar în 1870 corpul portăreilor, însărcinat cu executarea

tuturor actelor de procedură civilă şi comercială.

Creşterea considerabilă a numărului de procese generate de

aplicarea legislaţiei agrare şi comerciale şi dezvoltarea economică şi

edilitară a oraşului, a determinat, începând cu 1 aprilie 1875,

organizarea tribunalului pe două secţii, fiecare cu câte o grefă.

După înfiinţarea judecătoriilor de ocol, în 1879 a devenit

instanţă de apel pentru hotărârile pronunţate de acestea.

În 1925 a fost reorganizat pe baza legilor iniţiate şi adoptate

după Marea Unire, când s-a creat o secţie specială, deservită de un


3

magistrat şi un grefier, desemnaţi pe un an prin rotaţie, secţie care se

ocupa de administrarea tutelelor şi fondurilor dotale. Această secţie a

lucrat separat până în 1937.

În 1937, prin punerea în aplicare a noului cod penal Carol al II-

lea, tribunalul a beneficiat de o nouă instituţie, înfiinţată pentru

judecarea infracţiunilor săvârşite de minori şi denumită instanţă

specială de minori, deservită de un magistrat şi un grefier, desemnaţi

de tribunal, prin rotaţie, pe termen de 1 an.

În 1948 instanţa şi-a schimbat denumirea de tribunal judeţean

în tribunal popular al judeţului Mehedinţi, denumire purtată până în

1952, când s-a desfiinţat, ca urmare a înlocuirii organizării

administrativ-teritoriale pe judeţe cu organizare bazată, după model

sovietic, pe regiuni şi raioane.

În ierarhia administrativă, Tribunalul Mehedinţi s-a

subordonat Departamentului Marii Logofeţii a Dreptăţii până în epoca

lui Cuza, apoi Ministerului Justiţiei până de desfiinţare. A fost

reînfiinţat în 1968, ca efect al revenirii ţării la împărţirea

administrativ-teritorială pe judeţe.

După 1990, instituţia a fost reorganizată îndeplinind funcţii de

primă instanţă, instanţă de apel şi recurs. A fost organizată cu secţiile

civilă, penală, comercială şi de contencios administrativ. De la 1

noiembrie 2002 funcţionează pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi Oficiul

Registrului Comerţului, la acesta fiind delegaţi judecători ce

desfăşoară activităţi prevăzute de lege.


4

CAPITOLUL 2

Analiza activităţii instanţei – aspecte cantitative

2.1. Volumul de activitate

În anul 2009 s-au înregistrat la Tribunalul Mehedinţi un număr

de 20726 cauze nou intrate, cu 2000 cauze mai multe decât anul

precedent.

Adăugând la cele 2795 dosare existente în stoc la începutul

anului dosarele nou intrate, se observa ca Tribunalul Mehedinţi a avut

de soluţionat un volum de 23521 cauze, cu 1700 mai multe decât în

2008. Din totalul cauzelor deduse judecăţii, 18198 au reprezentat

activitatea de fond, 677 activitatea în apel, 4137 activitatea în recurs.

În materia civilă s-au înregistrat:

- 692 cauze în fond, cu 5% mai mult decât în 2008 când numărul

acestora a fost de 657;

- 496 cauze în apel, cu 10% mai mult decât în anul 2008 când au

fost 452 cauze;

- 1891 cauze în recurs, în scădere cu 11,35% faţă de anul 2008

când numărul acestora a fost de 2132.

În materia conflictelor de muncă şi asigurărilor sociale, secţie

nou înfiinţată în anul 2007, volumul cauzelor care au revenit spre

soluţionare a fost de 3606, faţă de 5094 cauze în 2008, în scădere cu

29,20%.


5

În materie penală se constată o scădere a volumului de cauze

directe şi o creştere a volumului de cauze (apel şi recurs) faţă de anii

precedenţi, şi anume:

- 505 cauze directe, în scădere cu 36,70% faţă de anul 2009 când

numărul acestora a fost de 798;

- 181 cauze în apel, în creştere cu 23,10% faţă de anul trecut când

s-au înregistrat 147 cauze ;

- 759 cauze în recurs, în creştere cu 14,70% faţă de anul 2008,

când au fost 662 cauze.

În materie comercială şi contencios administrativ, volumul de

activitate a fost de:

- 13904 cauze în fond, în creştere cu 36% faţă de 2008 când

numărul acestora a fost de 10227 cauze (din cele 13904 cauze, 509 au

fost cauze de faliment şi 7271 cauze soluţionate de judecătorii delegaţi

la Registrul Comerţului);

- 1487 cauze în recurs, în scădere cu 10% faţă de anul 2008

când numărul acestor cauze a fost de 1652.

2.2. Operativitatea la nivelul instanţei

La nivelul Tribunalului Mehedinţi au fost soluţionate 20531

cauze, ceea ce în procente înseamnă 90,53%, pe secţii situaţia

prezentându-se astfel:

- secţia civilă: dosare pe rol - 3079, soluţionate - 2427,

suspendate 239, operativitate 85,45%;

- secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale: dosare pe rol -

3606, soluţionate - 2443, suspendate - 377, operativitate 75,65%;


6

- secţia penală: dosare pe rol - 1445, soluţionate - 1296,

operativitate 89,68% ;

- secţia comercială şi contencios administrativ - dosare pe rol

15391, soluţionate 14365, suspendate 228, operativitate 94,70%;

În cadrul tribunalului, în raport cu fazele de judecată, se observă

că au fost soluţionate procentual, raportat la totalul cauzelor

soluţionate în anul 2009:

- 16510 cauze directe, ceea ce reprezintă 80,41%;

- 542 cauze în apel, respectiv 2,60 % ;

- 3479 cauze au fost hotărâte în recurs, reprezentând 16,94%.

În materie civilă, au fost soluţionate :

- în primă instanţă - 536 cauze din totalul de 692 cauze pe rol,

adică 81,21%. Din cele 536 cauze soluţionate în primă instanţă,

25,40% sunt cauze cu minori (190 cauze) ;

- în apel – 388 cauze din 496 cauze pe rol, adică 85,08%, (138

reprezentând cauze privind dreptul familiei şi persoanei);

- în recurs - 1503 cauze din totalul de 1891 cauze pe rol,

operativitatea fiind de 87,18% (dreptul familiei şi persoanei - 129

cauze soluţionate ) ;

În materia conflictelor de muncă şi asigurărilor sociale au

fost soluţionate 2443 cauze, din totalul de 3606 cauze aflate pe rol,

reprezentând 75,65% din cauzele deduse judecăţii la această secţie .


7

În materie penală s-au soluţionat :

- în primă instanţă - 432 cauze din totalul de 505 cauze aflate

pe rol, rezultând un procent de operativitate de 85,54% ;

- în apel - 154 cauze din 181 cauze aflate pe rol, procentul de

operativitate fiind de 85,08% ;

- în recurs - 710 dosare din totalul de 759 cauze, operativitatea

fiind de 93,54%.

În materie comercială şi contencios administrativ au fost

soluţionate:

- în primă instanţă – 13099 cauze din 13904 cauze aflate pe rol,

obţinându-se un procent al operativităţii de 95,44%. Daca scădem din

totalul cauzelor comerciale dosarele care au ca obiect procedura

insolvenţei, operativitatea în materie comercială şi contencios

administrativ este de 97,36%. Este ştiut că un dosar ce are ca obiect

procedura insolvenţei cuprinde de fapt mai multe dosare ce se cer a fi

soluţionate în cadrul aceluiaşi dosar, aşa încât într-un număr de 509

dosare de faliment aflate pe rolul instanţei în 2009, s-au pronunţat un

număr de 552 hotărâri judecătoreşti (sentinţe) şi doar 224 cauze au

fost soluţionate definitiv (doar acestea din urmă fiind luate în calculul

operativităţii, datorită specificului materiei).

- în recurs comercial şi contencios administrativ - 1266 cauze

din 1487 cauze aflate pe rol, operativitatea soluţionării cauzelor fiind

de 87,97%.


8

2.3. Încărcătura pe judecător

La Tribunalul Mehedinţi, în anul 2009, numărul posturilor de

judecător repartizate a fost de 40, din care ocupate 35.

Având în vedere că Tribunalul Mehedinţi are spre

soluţionare, pe lângă cauze directe, şi cauze în apel şi recurs, rezultă

că volumul mediu de cauze pe care judecătorii de la această instanţa

l-au avut de soluţionat a fost de 672 cauze/judecător.

La secţia civilă:

- volumul de cauze/judecător a fost de 668 cauze;

- operativitatea pe judecător a fost de 529 cauze /judecător.

La secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale:

- volumul de cauze/judecător a fost de 1202 cauze;

- operativitatea pe judecător a fost de 814 cauze/ judecător.

La secţia penală:

- volumul cauzelor/ judecător a fost de 449 cauze;

- operativitatea pe judecător a fost de 410 cauze/judecător.

La secţia comercială şi contencios administrativ:

- volumul de activitate/judecător a fost de 1670 cauze ;

- operativitatea/judecător a fost de 1536 cauze/judecător.

Menţionăm faptul că Tribunalul Mehedinţi a avut în cursul

anului 2009 doi judecători delegaţi la Oficiul Registrului Comerţului

care, zilnic, au asigurat controlul legalităţii operaţiunilor de registru

efectuate. În această perioadă au fost înregistrate un număr de 7271

operaţiuni (înmatriculări persoane juridice, menţiuni, radieri,

înregistrări din oficiu persoane juridice).


9

2.4. Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici la nivelul

instanţei în anul 2009. Vulnerabilităţi identificate. Măsuri de

remediere propuse.

Calitatea actului de justiţie este afectata negativ de

supraaglomerarea şedinţelor de judecată, fiind necesar în acest sens,

pe lângă nevoia stringentă de completare a schemei de personal şi

aplicarea, în paralel, a unei politici de suplimentare a personalului

corespunzător volumului de activitate la fiecare secţie.

Supraaglomerarea activităţii instanţei reiese din volumul

cauzelor în anii precedenţi:

Evoluţia numărului de cauze la Tribunalul Mehedinţi în

perioada 2006-2008

22523

21821

23821

20500

21000

21500

22000

22500

23000

23500

24000

2007 2008 2009


10

Cerinţa înaltă pentru tratarea cu celeritate a cauzelor (sub

presiunea aplicării unei sancţiuni disciplinare, art.97 litera f din Legea

303/2004 republicată), neconcertată cu măsuri corespunzătoare de

asigurare a resurselor, i-a determinat pe judecători să stabilească o altă

ierarhie a priorităţilor profesionale. Presiunea timpului, sub cerinţa

păstrării termenelor procedurale pentru administrarea probelor la un

număr mult sporit de cauze pentru fiecare judecător i-a determinat pe

aceştia să scurteze timpul alocat pentru fiecare dosar.

Instabilitatea legislativă alăturată unui act legislativ lipsit de

coerenţă şi predictibilitate duce la practică judiciară neunitară ce

creează o imagine negativă a justiţiei în ansamblu, ştiut fiind că o lege

trebuie să îndeplinească mai multe criterii pentru a putea să-şi atingă

scopul. Acest lucru rezultă din jurisprudenţa drepturilor omului, care

nu o dată a sancţionat România pentru o calitate scăzută a textului de

lege.

Acest aspect este de o mare sensibilitate, în condiţiile perpetuării

lui, întrucât reflecţia în media numai a aspectelor negative pun pe

umerii justiţiei o imagine ce nu-i este imputabilă în totalitate.

Acelaşi rol nefast îl are media şi în privinţa imixtiunii politicului

în justiţie, cunoscut fiind că există presiuni asupra sistemului judiciar

ce se exercită din partea mediilor politice şi economice care, cu scopul

promovării propriilor interese, fac declaraţii prin intermediul presei

împotriva actului de justiţie, mizând pe o percepţie favorabilă asupra

acestora în rândul publicului.


11

CAPITOLUL 3

Analiza calitativă a activităţii instanţei

3.1 Efectele modificărilor legislative survenite în 2009 asupra

activităţii instanţei

În cursul anului 2009 nu au fost modificări legislative care să

influenţeze major activitatea instanţei.

La data de 02.06.2009 s-a adoptat Legea nr.221/2209 privind

condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate

acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,

competenţa de soluţionare a acestor acţiuni revenind tribunalului –

secţia civilă, în primă instanţă.

Legea menţionată a determinat creşterea volumului de activitate

cu un număr de 35 de dosare.

3.2. Indici de calitate ai activităţii judiciare

A. Repartizarea aleatorie a cauzelor

Repartizarea aleatorie a cauzelor se face prin intermediul

aplicaţiei ECRIS, criteriul folosit la instanţa noastră fiind numărul de

dosare/şedinţă.

Dosarele repartizate automat sunt înregistrate sub un număr

unic la nivel naţional, numărul unic dat de instanţa de fond se


12

păstrează, fără modificări pe tot parcursul soluţionării dosarului, până

la executarea hotărârii.

În acest sens, au fost aplicate prevederile legale din

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, care s-a

axat în primul rând pe asigurarea independenţei şi transparenţei

actului de justiţie.

Configurarea aplicaţiei pe cele 4 secţii ale tribunalului a

respectat aceste prevederi în sensul că fiecare complet are asociat un

nr. de dosare/şedinţă, obiecte din Nomenclatorul unic de cauze, iar

fiecare obiect, cu puţine excepţii cu caracter de urgenţă din materia

penală, are ataşat un termen de distribuire şi complexitate unică.

A fost respectat şi art. 95 al.4 din Regulament, conform căruia

principiul repartizării aleatorii a cauzelor implică nu numai utilizarea

aplicaţiei informatice Ecris, ci şi înregistrarea cererilor în ordinea

sosirii lor la instanţă şi repartizarea lor în aceeaşi ordine.

Acelaşi principii au fost avute în vedere şi de instanţele din

raza de competenţă a Tribunalului Mehedinţi, Judecătoria Drobeta

Turnu Severin având alocate la obiecte şi o anumită complexitate.

În urma verificărilor efectuate de către Curtea de Apel Craiova

în cursul lunii februarie 2009 privind distribuirea aleatorie a cauzelor

prin sistemul Ecris, s-a constatat că la Tribunalul Mehedinţi nu au

existat nereguli în ceea ce priveşte repartizarea aleatorie a dosarelor,

termene automate şterse. De asemenea, toate dosarele au fost

înregistrate şi repartizate în aceeaşi zi.


13

Aceleaşi concluzii au reieşit şi din verificările efectuate de

Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară în perioada

12.10.2009 – 30.10.2009.

Rezultate pozitive la aceste verificări au înregistrat toate

instanţele arondate tribunalului.

B. Durata de soluţionare a cauzelor

Comparativ cu numărul mare de cauze pe care Tribunalul

Mehedinţi la avut de soluţionat în cursul anului 2009 – 20531 cauze –

durata medie de soluţionare a dosarelor a fost de 3,5 luni.

Pe secţii, durata medie de soluţionare a dosarelor a fost:

- 4 luni la secţia civila;

- 3,4 luni la secţia conflicte de munca şi asigurări sociale;

- 3,2 luni la secţia penala;

- 3,5 luni la secţia comerciala şi contencios administrativ.

Procentual, cea mai mare parte a cauzelor au fost soluţionate

intre 0-6 luni, respectiv 94,17% din volumul de activitate al instanţei,

şi anume :

- la secţia civila – 81,16% cauze soluţionate intre 0-6 luni;

- la secţia conflicte de munca şi asigurări sociale – 89,29%

cauze soluţionate intre 0-6 luni;

- la secţia penala – 96.21% cauze soluţionate intre 0-6 luni;

- la secţia comercial şi contencios administrativ – 95,69%

cauze soluţionate intre 0-6 luni.


14

C. Ponderea atacabilităţii hotărârilor. Indicele de desfiinţare

În cursul anului 2009, din totalul cauzelor soluţionate în fond şi

apel de Tribunalul Mehedinţi - 10066 - au fost atacate cu apel sau

recurs un număr de 2896 cauze, iar soluţia a fost schimbată la 1004

cauze. În raport de aceste date, rezultă că ponderea atacabilităţii

hotărârilor a fost de 28,80%, iar ponderea schimbării hotărârilor a fost

de 10%, iar indicele de casare a fost de 34,66%.

In materie civilă, raportând cauzele atacate la instanţele

superioare (288 cauze) la cauzele soluţionate de tribunal în primă

instanţă şi apel (924 cauze), rezultă că ponderea atacabilităţii a fost de

31,17%. Din totalul hotărârilor atacate, au fost schimbate în totul sau

în parte soluţiile din 41 de cauze, ceea ce înseamnă că ponderea

hotărârilor casate în raport de numărul cauzelor soluţionate a fost de

4,4%. Indicele casării hotărârilor în funcţie de cauzele atacate a fost

de 14,23%.

In această materie, principalele motive de casare înregistrate în

cursul anului 2009 se referă la:

- greşita recalificare a căii de atac, în contextul modificării

practicii judiciare, în sensul calificării căii de atac în raport de

oricare din capetele de cerere, renunţându-se la calificarea căii

de atac în raport de capătul principal de acţiune;

- netemeinicia deciziilor, determinată de greşita apreciere a

probelor sau insuficienţa probatoriului administrat.

În materie comercială şi de contencios administrativ, din

13099 hotărâri pronunţate în primă instanţă, au fost atacate 1789

hotărâri, adică procentul de atacabilitate a fost de 13,70% din totalul


15

cauzelor soluţionate, iar numărul recursurilor admise a fost de 838,

reieşind că ponderea schimbărilor hotărârilor a fost de 6,39%.

Raportând cauzele admise în căile de atac la numărul hotărârilor

atacate, se poate observa că indicele de casare a fost de 46,84 %.

În ceea ce priveşte indicele de casare, se impune a se menţiona

faptul că mare parte din hotărârile modificate privesc aceeaşi

problemă de drept (dreptul funcţionarului public la acordarea

suplimentului postului şi treptei de salarizare), iar prin scăderea

acestora din totalul hotărârilor în care a fost admisă calea de atac,

indicele de casare este de 4%.

În această materie, principalele motive de casare înregistrate

în cursul anului 2009, sunt :

- interpretarea şi aplicarea diferită a legislaţiei privind acordarea

unor drepturi salariale funcţionarilor publici, în special a

suplimentului postului şi a suplimentului gradului - necuantificate de

legiuitor printr-un act normativ, în aplicarea dispoziţiilor art.29 alin.1

litera c şi d din Legea 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici;

- încălcarea sau aplicarea greşită a legii;

- nemotivarea hotărârii sau motivarea contradictorie a acesteia;

- omisiunea instanţei de fond de a se pronunţa pe toate capetele

de cerere deduse judecăţii;

- încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancţiunea

nulităţii de art.105 alin.2 Cod procedură civilă;

De menţionat faptul că majoritatea hotărârilor modificate în căile

de atac au fost pronunţate în cauze privind acordarea suplimentului

postului şi suplimentului corespunzător treptei de salarizare, ori, în


16

acest domeniu a intervenit, în cursul anului 2009, o schimbare a

jurisprudenţei curţii determinată de necesitatea unificării practicii

judiciare la nivelul întregii ţări.

Secţia penală a Tribunalului Mehedinţi a soluţionat un număr de

586 cauze penale în fond şi apel, dintre care într-un număr de 169 de

cauze, s-au exercitat căile legale de atac, apel şi recurs, dar numai în

28 cazuri hotărârile au fost desfiinţate.

Astfel, s-a înregistrat o pondere a atacabilităţii hotărârilor

judecătoreşti în materie de 28,84%, un procent de 4,70% al schimbării

hotărârilor penale, indicele de casare fiind de 16,56%.

Într-o descriere succintă a cauzelor ce au constituit motivele de

casare/desfiinţare a hotărârilor tribunalului în materie penală, aşa cum

au fost reţinute de instanţele superiore de apel şi recurs, trebuie

reţinute atât motive de nelegalitate, cât şi de netemeinicie a hotărârii

judecătoreşti, acestea din urmă fiind reduse ca număr.

Sub aspectul nelegalităţii, amintim greşita aplicare a unor

dispoziţii legale, cum ar fi cele referitoare la măsura de siguranţă a

confiscării speciale, prevăzută de art.118 C.p., sau cu privire la

revocarea şi anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

De menţionat, însă, că cele mai multe casări au vizat motive de

netemeinicie referitoare la individualizarea pedepselor.

Toate aceste situaţii au fost într-un număr redus de cauze, marea

majoritate a dosarelor penale fiind menţinută în căile de atac.

În materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale, din

2443 hotărâri pronunţate în primă instanţă au fost atacate 650 hotărâri,

adică procentul de atacabilitate a fost de 26,61% din totalul cauzelor


17

soluţionate, iar numărul recursurilor admise a fost de 97, reieşind că

ponderea schimbărilor hotărârilor a fost de 4%. Raportând hotărârile

modificate în căile de atac la numărul hotărârilor atacate, se poate

observa că indicele de casare a fost de 14,80%.

Din totalul cauzelor casate cu reţinere, un număr de 55 cauze au

avut ca obiect plata drepturilor salariale, formulate de personalul

contractual din cadrul S.C. Petrom S.A. (44 dosare) şi cadrele

didactice (11 dosare), instanţa de recurs modificând soluţia pronunţată

de instanţa de fond.

Apreciem că soluţiile pronunţate de instanţa de fond, în cauzele

arătate mai sus, nu sunt imputabile judecătorilor, întrucât la data

pronunţării, practica judiciară în materia raporturilor de muncă şi a

drepturilor solicitate de reclamanţi, nu era unitară la nivelul

tribunalelor şi al curţilor de apel.

In materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale, principalele

motive de casare a hotărârilor pronunţate în cursul anului 2009, au

fost:

- Insuficienţa probatoriului administrat în cauză, cu consecinţa

faptului că nu au fost verificate şi lămurite integral toate

aspectele necesare soluţionării în mod temeinic şi legal a

cauzei;

- Interpretarea diferită a legii de către judecătorii de fond în

chestiuni de practică neunitară;

- Existenţa unor opinii diferite între interpretarea şi aprecierea

probelor de către judecătorii de la fond şi din recurs;


18

- Netemeinicia hotărârii de fond provocată de lipsa de diligenţă

a părţii în administrarea cauzei, cu ignorarea în recurs a

obligaţiilor procesuale şi a sancţiunilor pentru nepropunerea

sau nefurnizarea de mijloace de probă pertinente;

- Netemeinicia hotărârii de fond, datorată administrării în calea

de atac a unor probe cu înscrisuri noi;

- Menţinerea practicii judiciare neunitare, în anumite domenii,

în mod curent, la nivelul instanţei de recurs;

- Nu s-a asigurat o interpretare în mod unitar a normelor legale

incidente în cauzele deduse judecăţii, existând opinii

divergente atât la nivelul instanţei de fond, cât şi la instanţa de

recurs, cauzate de lipsa de claritate şi coerenţă a actelor

normative;

- Interpretarea eronată în căile de atac a normelor de procedură

care guvernează soluţionarea conflictelor de muncă

reglementate de Codul muncii – Legea nr.53/2003 şi Legea

nr.168/1999, în sensul că, au fost aplicate normele procesuale

prevăzute de Codul de Procedură Civilă, în condiţiile în care

art. 290 din Codul Muncii trimite la legea specială în privinţa

procedurii de soluţionare a conflictelor de muncă, care este

Legea nr.168/1999;

D. Măsuri luate pentru unificarea practicii judiciare

Practica neunitară formează obiect de dezbatere lunară la nivelul

fiecărei instanţe, în cadrul programului TO DO LIST existând


19

obligativitatea raportării problemelor de drept care au generat practică

neunitară atât la nivelul tribunalului cât şi al instanţelor arondate.

Problemele de practică neunitară de la nivelul judecătoriilor s-au

centralizat la nivelul tribunalului care împreună cu propriile probleme

de drept identificate în cadrul fiecărei secţii le-a înaintat Curţii de Apel

Craiova unde trimestrial sunt organizate întâlniri pentru a se găsi

soluţii de unificare a practicii.

La aceste întâlniri trimestriale participă alături de judecători din

raza Curţii de Apel Craiova şi invitaţi de la Consiliul Superior al

Magistraturii şi ÎCCJ .

Opiniile majoritare rezultate din dezbateri au fost comunicate

tuturor judecătorilor prin grija preşedinţilor de secţii, iar în situaţiile în

care nu s-a ajuns la o soluţie unitară ca urmare şi a unei practici

diferite a instanţelor ierarhic superioare, au fost formulate sesizări

către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Craiova în vederea

promovării recursului în interesul legii.

O bună colaborare şi seriozitate la nivelul Tribunalului

Mehedinţi şi al instanţelor arondate a făcut ca problemele de practică

neunitară să fie identificate la timp şi soluţionate cu celeritate astfel

încât să se evite situaţia pronunţării unor soluţii diferite asupra

aceloraşi chestiuni de drept, fapt de natură a afecta încrederea

cetăţeanului în actul de justiţie.

A existat o situaţie izolată în care din pricina practicii neunitare

existente la nivelul Curţii de Apel Craiova nu s-a putut uniformiza

practica la nivelul tribunalului, soluţia adoptată fiind aceea de a sesiza

Colegiul de conducere al Curţii în vederea promovării unui recurs în


20

interesul legii. Problema de drept viza competenţa de soluţionare a

litigiilor privind personalul silvic (personal contractual) şi a format

practică neunitară la nivelul Secţiilor Comercială şi de Contencios

Administrativ şi Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale. Fiecare

dintre cele două secţii s-a considerat necompetentă material, fapt ce a

dus la transpunerea succesivă a cauzelor.

Întrucât nu s-a ajuns la un punct de vedere comun, judecătorii

celor două secţii au hotărât înaintarea materialului Curţii de Apel

Craiova pentru ca, în conformitate cu dispoziţiile art.23 alin.2 din

Regulamentul de ordine interioară, să sesizeze Înalta Curte de Casaţie

şi Justiţie pe această problemă de drept.

Pentru unificarea practicii judiciare la nivelul instanţei au fost

organizate şedinţe de învăţământ profesional conform planificării

anuale precum şi întâlniri periodice cu judecătorii din raza de

activitate a Tribunalului Mehedinţi pe probleme de drept ce au generat

soluţii diferite.

În cadrul preocupărilor privind unificarea practicii judiciare,

judecătorii Tribunalului Mehedinţi au organizat seminarul cu tema

„Cadrul legislativ de transpunere a Directivei Consiliului Uniunii

Europene 2003/8/CE privind îmbunătăţirea accesului la justiţie în

cazul litigiilor transfrontaliere”, seminar la care au participat

judecători de pe raza întregii Curţi de Apel Craiova şi în cadrul căruia

au fost prezentate materiale de o înaltă ţinută ştiinţifică.

Tot în scopul unificării practicii, judecătorii Tribunalului

Mehedinţi au participat la seminarile organizate de celelalte tribunale

din raza Curţii de Apel Craiova, contribuind, de asemenea, cu


21

elaborarea unor materiale de o deosebită importanţă teoretică şi

practică.

E. Aplicarea dreptului comunitar, respectiv a CEDO la nivelul

instanţei

Având în vedere că potrivit art. 11 din Constituţie, Convenţia

face parte din dreptul intern, cetăţenii români, după epuizarea căilor

interne de atac, s-au adresat cu cereri Curţii Europene, care prin

hotărârile date în cauzele contra României a constatat încălcări ale

unor drepturi fundamentale ocrotite de Convenţie, în special în

materia dreptului de proprietate – art. 1 din Protocolul nr.11 adiţional

la Convenţie , dreptul la libertate şi siguranţă, dreptul la un proces

echitabil - art. 5,6 din Convenţie , dreptul la respectarea vieţii private

şi de familie - art.8 din Convenţie, ceea ce a determinat schimbări ale

legislaţiei interne.

Dreptul la un proces echitabil reglementat de art. 6 din

Convenţie este un drept complex, iar Curtea de la Strasbourg, prin

jurisprudenţa sa, a clarificat atât câmpul de aplicare , cât şi garanţiile

oferite de acest articol.

În cursul anului 2009 judecătorii Secţiei Comerciale şi de

Contencios Administrativ a Tribunalului Mehedinţi, în deciziile

pronunţate au invocat dispoziţiile Convenţiei, mai ales în cauzele

soluţionate ca instanţă de recurs, când s-a constatat că hotărârile

pronunţate de judecătoriile arondate, în materia plângerilor

contravenţionale, au fost date cu încălcarea art.6 din Convenţia

Europeană a Drepturilor Omului, respectiv a prezumţiei de


22

nevinovăţie instituită de acesta. În acest sens a fost invocată cauza

Anghel contra României, jurisprudenţa Curţii Europene constituind

izvor de drept în materie.

Dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi ale

art.1 din Protocolul nr.12 al Convenţiei au fost invocate însă şi în

cauzele privind drepturile salariale ale funcţionarilor publici

constatându-se, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene, că nu se

poate vorbi de un tratament preferenţial sau de existenţa discriminării

în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, întrucât nu ne aflăm „în

situaţii analoage sau comparabile”

În materia contenciosului administrativ şi fiscal, în litigiile având

ca obiect restituirea taxei de primă înmatriculare prevăzută de art. 214

ind.1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, s-au pronunţat

hotărâri în care s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 90 din Tratatul

Constitutiv al Uniunii Europene având în vedere că potrivit art.148

alin.2 din Constituţia României, ca urmare a aderării la Uniunea

Europeană prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene,

precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au

prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea

prevederilor actului de aderare.

3.3 Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară

În cadrul Tribunalului Mehedinţi, în 2009 au funcţionat 4 secţii

specializate:

- secţia civilă ;


23

- secţia penală ;

- secţia comercială şi contencios administrativ

- secţia de conflicte de muncă şi asigurări sociale.

La toate secţiile Tribunalului Mehedinţi activitatea de judecată a

fost realizată de complete înfiinţate prin hotărârea Colegiului de

Conducere, ţinându-se seama de specializarea pe materii. Şi în cursul

anului 2009 au continuat să funcţioneze aceleaşi complete specializate

înfiinţate prin hotărârea CSM, în următoarele materii:

- penal - în materia infracţiunii de corupţie ;

- civil - în materia adopţiei, tutelei şi protecţiei drepturilor

minorului.

În cadrul programului de formare continuă la nivel centralizat, în

cursul anului 2009 judecătorii din cadrul Tribunalului Mehedinţi au

participat la seminarii organizate în domeniile de specializare în care

îşi desfăşoară activitatea la instanţă, în domeniul dreptului comunitar,

CEDO, practică neunitară, achiziţii publice, dreptul concurenţei,

cooperare judiciară în materie civilă, comercială şi penală.

3.4 Formarea profesională la nivelul instanţei

Ţinând cont de obiectivele prioritare ale politicii CSM în

domeniul formării profesionale continue a judecătorilor şi propunerile

formulate constant de Institutul Naţional al Magistraturii la nivel

centralizat şi la nivel descentralizat activitatea de formare

profesională continuă este o componentă de bază a reformei


24

sistemului judiciar în general şi o componentă esenţială în gestionarea

carierei de către fiecare judecător, în particular.

Pornind de la aceste realităţi formarea profesională continuă la

nivelul tribunalului şi al instanţelor arondate s-a circumscris

următoarelor obiective:

- pregătirea magistraţilor în vederea asigurării cunoştinţelor necesare

pentru ca sistemul judiciar românesc să fie compatibil cu sistemele

judiciare ale statelor europene: drept comunitar, CEDO, cooperare

judiciară internaţională în materie civilă şi penală;

- unificarea practicii judiciare;

- asigurarea unei formări axate pe specializarea judecătorilor, în

concordanţă cu nevoile instanţei.

Este un aspect care se impune totuşi a fi nuanţat în contextul în

care în cursul anului 2009 la nivelul Tribunalului Mehedinţi au existat

11 judecători care au ieşit la pensie, judecători care funcţionau în

diferitele secţii ale acestuia. Pentru echilibrarea volumului de

activitate a fost necesară schimbarea configuraţiei secţiilor şi mutarea

judecătorilor de la o secţie la alta ţinând cont şi de opţiunile acestora,

impunându-se astfel acordarea unei atenţii deosebite respecializării.

În aceeaşi situaţie s-au aflat şi judecătorii promovaţi de la

instanţele inferioare ce au fost nevoiţi să se formeze într-un nou

domeniu.

Programul de formare profesională continuă s-a stabilit anual în

colectivul de judecători ai tribunalului şi ţinând cont şi de propunerile

formulate de judecătorii instanţelor arondate, obiectivele acestui


25

program fiind în mare parte comune cu obiectivele programului de

formare continuă la nivel centralizat.

Ţinând cont de faptul că asistenţii judiciari ce funcţionează în

cadrul secţiilor de conflicte de muncă şi asigurări sociale nu

beneficiază de formare profesională continuă în condiţii similare

judecătorilor am apreciat necesar a se acorda o atenţie deosebită şi

formării acestei categorii profesionale la nivelul secţiei în cadrul

cărora funcţionează atât la nivelul tribunalului cât şi în cadrul

întâlnirilor cu colegii de la celelalte tribunale aflate în circumscripţia

Curţii de Apel Craiova.

Componentă a formării continue a judecătorilor, studiul

profesional a fost organizat sub forma şedinţelor de învăţământ

profesional lunar la nivelul fiecărei instanţe şi trimestrial la nivelul

Tribunalului Mehedinţi.

Activitatea de organizare a presupus implicarea judecătorilor

delegaţi de la nivelul fiecărei secţii, a preşedinţilor de secţie şi a

preşedinţilor instanţelor arondate precum şi a judecătorilor delegaţi la

nivelul acestor instanţe.

La nivelul tribunalului, învăţământul s-a organizat pe secţii, iar

atunci când temele propuse spre dezbatere au vizat chestiuni de drept

ce interesau şi judecătorii de la instanţele arondate aceştia au fost

invitaţi să participe.

Tematica învăţământului profesional s-a elaborat la începutul

anului şi s-a constituit dintr-o sinteză a programelor individuale de

formare şi perfecţionare a fiecărui judecător, iar pe lângă demersurile

obligatorii de formare au fost vizate şi domenii precum – drept civil,


26

drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, dreptul

asigurărilor sociale de stat, justiţia pentru minori, combaterea

discriminării, etică şi deontologie profesională.

Pe lângă însuşirea şi consolidarea unor cunoştinţe teoretice, s-a

urmărit şi dobândirea unor abilităţi, aptitudini şi comportamente

adecvate gamei largi de situaţii concrete cu care judecătorul este

confruntat în şedinţele de judecată sau în relaţiile pe care le are cu

publicul şi cu ceilalţi participanţi la procesul judiciar în timpul

exercitării atribuţiilor de serviciu.

Formarea profesională a personalului auxiliar de specialitate a

avut loc atât la nivel centralizat prin participarea grefierilor la

seminarile organizate cu sprijinul Şcolii Naţionale de grefieri, cât şi

prin participarea la şedinţele lunare de învăţământ profesional

organizate la nivelul Tribunalului şi al instanţelor arondate, seminarii

ce au avut ca temă atât cunoaşterea şi însuşirea cunoştinţelor de penal,

civil, procedură penală şi procedură civilă, cât şi însuşirea

cunoştinţelor de etică şi deontologie, astfel încât, grefierul să fie în

măsură să întărească prestigiul justiţiei, să cultive cunoaşterea legii

din colo de exerciţiul strict al profesiei lui şi să-şi asume disciplina

profesională în scopul servirii interesului public.

Activităţile desfăşurate la nivelul acestei categorii profesionale s-au

axat nu numai pe dobândirea strictă a unor cunoştinţe, concepte,

reguli, ci şi pe formarea de aptitudini şi comportamente, toate

subscrise unui singur scop: respectarea statutului profesiei lor.


27

3.5 Aspecte privind calitatea managementului la nivelul

instanţei

În anul 2009, managementul instanţei a fost asigurat de Colegiul

de Conducere, Preşedinte, Vicepreşedinte şi preşedinţii de secţii.

Principala preocupare a conducerii instanţei a constat în a

asigura, în raport de posibilităţi economico-financiare şi procedurile

legale, condiţii cât mai optime pentru realizarea actului de justiţie.

În acest an, organizarea activităţii instanţei a întâmpinat

dificultăţi ca urmare a unor cauze obiective, cum ar fi nevoia detaşării

judecătorilor la birourile electorale cu ocazia alegerilor

europarlamentare din luna mai 2009 şi a alegerilor prezidenţiale din

luna noiembrie 2009; condiţii de muncă improprii, personal

insuficient, lipsă de fonduri etc, existând, însă, şi cauze subiective

legate de excese de comportament cauzate probabil de încărcătura

mare de dosare pe judecător şi presiunea psihologică sub care se

lucrează.

În anul trecut s-a încercat a nu se mai impune un ritm alert de

soluţionare a cauzelor, pornindu-se de la premisa că judecătorii sunt

singurii răspunzători pentru calitatea hotărârilor şi modul în care este

interpretată şi aplicată legea. Judecătorii au fost încurajaţi să-şi

gestioneze propriul volum de dosare şi doar dacă, aparent,

operativitatea la nivelul instanţei nu este cea preconizată,

performanţele instanţei se reflectă în calitatea actului de justiţie şi nu

în ultimul rând în pregătirea şi autodezvoltarea profesională a

judecătorilor.


28

Chiar şi în aceste condiţii, se constată, însă, că volumul de

activitate per judecător în anul 2009 este exagerat, dacă se are în

vedere că media de soluţionare a cauzelor a fost de 672 cauze per

judecător.

S-au făcut demersuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă

atât la nivelul Tribunalului cât şi al instanţelor arondate şi s-au

continuat proiectele demarate de colegii ce au asigurat conducerea în

anii anteriori.

Astfel, a început construcţia Judecătoriei Orşova, instanţă care în

prezent funcţionează într-un sediu impropriu care îi oferă un spaţiu

insuficient.

Deşi Judecătoria Orşova funcţionează cu un nr. mic de judecători

şi grefieri, volumul de activitate şi solemnitatea actului de justiţie

impun un spaţiu adecvat astfel că s-au depus toate eforturile posibile

pentru realizarea acestui obiectiv.

Fiind un proiect finanţat de Banca Mondială avem credinţa că

fondurile alocate vor fi suficiente până la finalizarea execuţiei.

Clădirea în care îşi desfăşoară activitatea Judecătoria Strehaia

este construită în anul 1978-1979 şi datorită modului în care a fost

împărţită cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia a devenit

nefuncţională şi necorespunzătoare scopului în care a fost realizată.

Astfel schimbările din ultimii ani în configuraţia schemelor de

personal, creşterea numărului de dosare şi în mod corespunzător a

numărului de justiţiabili, fac imposibilă continuarea activităţii în

condiţii optime, motiv pentru care s-a întocmit şi avizat documentaţia


29

pentru „Reparaţie capitală”, proiectul tehnic şi detaliile de execuţie, în

perioada imediat următoare lucrările de execuţie urmând a fi licitate .

De asemenea s-a întocmit şi avizat documentaţia pentru

„Reparaţie capitală” la Judecătoria Vânju Mare pentru îmbunătăţirea

condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea personalul acestei instanţe.

Activitatea se desfăşoară în două corpuri de clădire aflate în

stare de degradare şi care în prezent nu oferă posibilitatea de a fi

organizate funcţional pentru a se asigura necesarul de spaţii raportat la

numărul personalului instanţei şi introducerea de funcţiuni noi.

Clădirea a fost construită în perioada 1974-1976 şi a avut

destinaţie de grădiniţă , iar în anul 1993 a fost amenajată ca sediu de

instanţă.

Şi la această instanţă urmează a se demara licitarea lucrărilor de

execuţie.

Cum activitatea de realizare a actului de justiţie în cadrul

Tribunalului Mehedinţi şi al Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la

care participă zilnic 194 angajaţi, circa 300 avocaţi şi peste 2000 de

justiţiabili se desfăşoară într-o clădire a cărei durată normată de

existenţă a expirat de peste 60 de ani, iar din punct de vedere

funcţional suprafaţa construită oferită nu mai este suficientă, în ultimii

ani s-au căutat cele mai bune soluţii pentru asigurarea unor condiţii

corespunzătoare de muncă pentru tot personalul acestor instanţe.

Lipsa spaţiului ne pune în imposibilitatea de a asigura încăperi

corespunzătoare activităţilor auxiliare necesare actului de justiţie

(avocaţi, procurori, oficiu PTTR, xerox, tehnoredactare), iar pentru

redimensionarea spaţiului existent am fost nevoiţi să amenajăm săli de


30

şedinţă în biroul grefierilor, iar pentru aceştia s-au amenajat birouri în

spaţii ce aveau destinaţia de magazie.

Consolidările efectuate pe parcursul timpului (legarea cu tiranţi

a clădirii), au reprezentat soluţii imediate şi parţiale de punere în

siguranţă a acesteia. S-a analizat împreună cu persoanele responsabile

din cadrul Ministerului Justiţiei posibilitatea unei reparaţii capitale şi

în cele din urmă s-a căzut de acord asupra faptului că se impune

construirea unui nou Palat de Justiţie care să găzduiască cele două

instanţe.

Pentru realizarea acestui obiectiv, conducerea Tribunalului

Mehedinţi a făcut demersurile necesare şi în prezent a fost încheiat

contractul pentru întocmirea proiectului Palatului de Justiţie, studiul

de fezabilitate fiind aprobat de către Comisia tehnico-economică din

cadrul Ministerului Justiţiei.

Desigur toate aceste proiecte sunt la început şi avem de parcurs

un drum lung şi sinuos până la finalizarea lor, şi deşi suntem

conştienţi că nu le putem realiza în ritmul pe care ni l-am dori, avem

credinţa că efortul pe care l-am depus şi pe care îl depunem şi în

continuare contribuie la realizarea lor la un moment dat.

Toate aceste activităţi, majoritar administrative, deşi au necesitat

un volum mare de timp, nu au afectat timpul dedicat activităţilor

profesionale pe care le-am organizat riguros cu implicarea tuturor

colegilor responsabili astfel încât activitatea de judecată la nivelul

Tribunalului şi al instanţelor arondate să se desfăşoare în cei mai buni

parametri de competenţă.


31

În vederea pronunţării unor hotărâri de calitate s-au luat măsuri

pe linia asigurării accesului judecătorilor la site-urile de legislaţie, prin

încheierea unor contracte avantajoase, prin acces nelimitat la internet

şi diferite motoare de căutare şi prin abordarea unor teme de discuţie

în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional care să corespundă

aşteptărilor fiecăruia dintre ei.

Schemele de personal au fost optimizate şi, deşi nu s-a reuşit

totdeauna suplimentarea numărului de posturi conform volumului de

activitate, s-a procedat la echilibrarea numărului de personal în funcţie

de necesităţile fiecăreia dintre instanţele arondate tribunalului, găsind

un sprijin real în conducerea Curţii de Apel Craiova.

Acestea sunt doar câteva din premisele ce stau la baza

continuării activităţii de conducere, existenţa unui corp de magistraţi

bine pregătiţi, a unui personal auxiliar conştient de responsabilitatea

muncii sale fiind un punct de plecare facil în organizarea activităţii.

Desigur, sunt multe probleme cărora trebuie să le facem faţă

datorită numărului redus de judecători, datorită subfinanţării, datorită

situaţiei sociale ce nu poate fi ignorată, soluţiile la diferite probleme

ce ar putea să apară neputând fi anticipate. Factori de decizie

organizaţi în echipe bine sudate vor găsi resursele necesare pentru

asigurarea echilibrului atât de necesar unei justiţii coerente şi

credibile. Cum altfel decât cu un angajament veritabil, raţional şi

logic, acţionând consecvent în raport cu principiile morale pe care

trebuie să le aibă orice judecător, o calitate personală care îi permite să

fie parte a unui sistem juridic mai presus decât orice îndoială.


32

În concluzie, apreciem că din punct de vedere al organizării şi

conducerii activităţii, s-a asigurat starea de normalitate desfăşurării

activităţii raportat la mijloacele avute la dispoziţie. Considerăm, însă,

că, în raport de actualele reglementări privind managementul instanţei,

nu avem o perspectivă încurajatoare pentru viitor. Avem în vedere aici

lipsa unor instrumente manageriale care să permită realizarea unor

performanţe în această materie, acest aspect constituind şi principalul

motiv pentru care majoritatea colegilor nu îşi mai doresc funcţii

manageriale (la nivelul instanţelor din judeţul Mehedinţi existând în

prezent 4 posturi vacante de preşedinţi de instanţă).

3.6 Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii

instanţei şi protecţia datelor cu caracter personal

Una din criticile aduse sistemului judiciar, în special de cei din

afara acestuia, constă în insuficienta transparenţă a actului de justiţie.

În scopul asigurării unei cât mai mari transparenţe a actului de

justiţie şi al formării unei opinii obiective a cetăţenilor cu privire la

activitatea instanţei, la nivelul Tribunalului Mehedinţi şi a instanţelor

arondate au fost luate măsurile necesare pentru utilizarea corectă şi

completă a aplicaţiei Ecris, motiv pentru care actele instanţelor, ce nu

sunt exceptate publicităţii, pot fi accesate, de pe pagina de internet a

instanţei, cu uşurinţă de toţi cei interesaţi de modul cum funcţionează

sistemul judiciar.

De asemenea, atât Tribunalul Mehedinţi, cât şi instanţele

arondate, au fost dotate cu infochioşcuri, pentru corecta informare a


33

cetăţeanului (Tribunalul Mehedinţi şi Judecătoria Drobeta Turnu

Severin –sunt dotate cu câte 2 echipamente; iar Judecătoria Strehaia,

Judecătoria Orşova, Judecătoria Baia de Aramă şi Judecătoria Vânju

Mare sunt dotate cu câte un astfel de echipament).

Alături de relaţiile clasice dintre justiţie şi justiţiabil (prin

prezentarea în faţa instanţei sau prin intermediul judecătorului de

serviciu), în anul 2009 s-a consolidat noul tip de relaţie, cea prin

intermediul Biroului de informaţii şi relaţii publice din cadrul

Tribunalului Mehedinţi, fiind astfel facilitat accesul şi asigurându-se o

mai mare transparenţă în comunicarea de informaţii de interes public.

În anul 2009, la data de 23 octombrie 2009, cu ocazia Zilei

Europene a Justiţiei Civile, Tribunalul Mehedinţi a organizat

manifestarea anuală de tipul „uşilor deschise,” la acest eveniment fiind

invitaţi să participe, alături de mass–media, toţi cei interesaţi de modul

cum este organizat şi funcţionează sistemul judiciar din România. În

acest an, la evenimentul mai sus menţionat au participat un număr

mare de elevi de la mai multe licee din municipiul Drobeta Turnu

Severin, precum şi reprezentanţi ai principalelor mijloace de informare

în masă ce activează la nivelul judeţului Mehedinţi. Tot cu acea

ocazie, purtătorul de cuvânt al instanţei a participat la o emisiune

televizată, prin intermediul căreia opinia publică a fost informată

despre importanţa justiţiei, ca serviciu public, în funcţionarea statului

de drept.

Este cunoscut faptul că în cursul anului 2009, pe parcursul a mai

multe săptămâni, au fost înregistrate mai multe proteste, la care au

aderat majoritatea magistraţilor şi a restului personalului auxiliar din


34

cadrul Tribunalului Mehedinţi şi a instanţelor arondate. Pentru

informarea corectă a justiţiabililor, dar şi a opiniei publice, pe pagina

de internet, la intrarea în sălile de şedinţă, precum şi la uşa instanţei au

fost comunicate la timp date cu privire la solicitările protestatarilor şi

la modul de desfăşurare a protestelor. De asemenea, prin intermediul

biroului de informaţii şi relaţii publice din cadrul Tribunalului

Mehedinţi au fost emise comunicate de presă şi au fost acordate

interviuri în mass-media, cu privire la cauzele declanşării protestelor

şi la stadiul negocierilor purtate pentru stingerea conflictului.

Dat fiind faptul că procesul decizional presupune transparenţă şi

obiectivitate este necesar ca instanţa să aibă o relaţie bună cu mass-

media, asigurându-se pe cât posibil accesul presei în scopul informării

prompte şi cât mai complete cu privire la anumite aspecte ale actului

de justiţie, de interes pentru opinia publică.

Imaginea unui sistem de justiţie de calitate, cu autoritate şi

credibilitate, menţine o atmosferă de încredere în autorităţile statului şi

implicit, o stare de calm social cu efect benefic asupra întregii

societăţi prin cultivarea convingerii că respectarea drepturilor este pe

deplin garantată.

Actul de justiţie nu poate fi rupt de contextul în care a apărut,

nici justiţia nu poate fi făcută în cele mai bune condiţii, dacă

activităţile conexe ei nu se derulează în condiţii optime; având în

vedere că finalitatea actului de justiţie este strâns legată de alte

activităţi şi profesii care contribuie la înfăptuirea acestuia.


35

Pentru aceste considerente, importante pentru buna desfăşurare a

activităţii în justiţie, sunt şi raporturile care există între instanţă şi alte

instituţii şi organisme şi chiar între instanţe şi societatea civilă.

În anul 2009, reprezentanţi ai acestei instanţe au fost invitaţi şi

au participat la diverse evenimente organizate de alte instituţii publice

ce funcţionează în judeţul Mehedinţi, cum ar fi de exemplu

participarea la Conferinţa „Măsuri pentru prevenirea şi combaterea

corupţiei - Grupul de Acţiune Anticorupţie al judeţului Mehedinţi”,

organizat în cadrul Centrului Naţional pentru Integritate.

Legea nr. 544/2001 reglementează modul de a acces al oricărei

persoane la informaţii de interes public, în scopul realizării unei

percepţii obiective a cetăţeanului asupra activităţii desfăşurate în

cadrul sistemului judiciar. Comunicarea acestor informaţii se

realizează prin intermediul Biroului de Informaţii şi Relaţii Publice

din cadrul Tribunalului Mehedinţi, iar în acest scop s-au luat măsurile

ce se impun, cu privire la modul de organizare şi funcţionare a

instanţei, programul de lucru, prin afişarea informaţiilor utile în acest

sens atât pe pagina de internet, cât şi la uşa instanţei.

Au fost înregistrate şi soluţionate în anul 2009, prin intermediul

Biroului de Relaţii şi Informaţii de Interes Public un număr de 13

cereri, vizând comunicarea de copii ale unor hotărâri judecătoreşti,

aprobarea consultării unui dosar, comunicarea unor date statistice sau

comunicarea listei localităţilor din raza de competenţă a Tribunalului

Mehedinţi.

În trei situaţii au fost solicitate informaţii inexistenţe în

evidenţele acestei instanţe (vizând comunicarea unor date statistice şi


36

exemple concrete de respectare a angajamentelor asumate de România

în urma ratificării prin legea 282/2007 a Cartei Europene a limbilor

regionale sau minoritare; comunicarea unor hotărâri judecătoreşti ce

au ca temei HG 918/2002 abrogată prin HG 1213/2006, OMMPA

860/2002, HG 1076/2004; respectiv comunicarea adresei Trustului

Construcţii Industriale Craiova).

Tot în aceeaşi perioadă, prin intermediul aceluiaşi birou, au fost

înregistrate şi soluţionate în termen legal un număr de 40 de petiţii,

activitatea de soluţionare a petiţiilor respectând dispoziţiile OG

27/2002.

Majoritatea petiţiilor formulate au vizat nemulţumiri legate de

modul de soluţionare a unor cauze aflate pe rolul Tribunalului

Mehedinţi, însă petiţionarilor li s-a comunicat că în conformitate cu

prevederile legii 304/2004, privind organizarea judecătorească, nu se

poate interveni administrativ în soluţionarea cauzelor, verificările

trebuind să respecte principiile independenţei judecătorilor şi

supunerii lor numai legii, eventualele nemulţumiri cu privire la soluţia

adoptată, urmând să fie valorificate prin exercitarea în termen legal a

căilor de atac prevăzute de lege.

În ceea ce priveşte stadiul aplicării dispoziţiilor legii 677/2001,

este de precizat că la nivelul Tribunalului Mehedinţi şi a instanţelor

arondate au fost respectate normele legale în materie, au fost adoptate

măsuri pentru îndeplinirea cerinţelor de prelucrare a datelor cu

caracter personal, toate hotărârile judecătoreşti poartă menţiunea

codului operator din Registrul Agenţiei Naţionale de Supraveghere a

Datelor cu Caracter Personal, iar în scopul cunoaşterii acestor


37

dispoziţii legale, la sediile acestor instanţe au fost afişate extrase din

lege.

Dată fiind respectarea întocmai a dispoziţiilor Legii 544/2001,

ale OG 27/2001 şi ale Legii 677/2001, dar probabil şi măsurile

întreprinse pentru asigurarea transparenţei şi obiectivităţii actului de

justiţie, în anul 2009 nu s-au înregistrat nici reclamaţii administrative,

formulate în temeiul Legii 544/2001 şi nici cazuri de exercitare de

către persoanele vizate a drepturilor recunoscute de Legea 677/2001

(dreptul de acces la date, dreptul de intervenţie, dreptul de informare)

şi nu au existat litigii având ca obiect apărarea drepturilor garantate de

Legea 677/2001.

În anul 2009, niciuna din instanţele de pe raza de competenţă a

Tribunalului Mehedinţi nu a fost supusă procedurilor de investigare

demarate de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Datelor cu

Caracter Personal, nefiind înregistrate sesizări în acest sens.

Se poate concluziona că activitatea instanţelor pentru asigurarea

transparenţei activităţii instanţei şi protecţia datelor cu caracter

personal s-a desfăşurat în cursul anului 2009 cu respectarea tuturor

dispoziţiilor legale mai sus menţionate.

3.7 Aspecte privind site-ul instanţei, stocarea documentelor în

format electronic şi participarea la Jurindex.

Site-ul oficial al Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor cetăţeneşti

găzduieşte în secţiunea „Portalul instanţelor de judecată” informaţii


38

publice referitoare la instanţele de judecată din România, organizate

astfel:

- prezentarea şi organizarea instanţei;

- dosarele din Ecris şi listele zilnice de şedinţe, informaţii care

sunt preluate prin replicări zilnice între instanţe şi minister;

- jurisprudenţa instanţei care cuprinde, în rezumat, speţe

relevante ale instanţei;

- informaţii statistice;

- informaţii de interes public, secţiune ce cuprinde date de

interes public: organizarea şi funcţionarea biroului de informare şi

relaţii publice, informaţii legate de taxele judiciare de timbru, anunţuri

privind licitaţiile organizate de instanţă, analiza activităţii instanţei.

- alte informaţii referitoare: programul de lucru cu publicul al

diferitelor compartimente, declaraţii de interese şi declaraţii privind

art.5 alin.3 al Legii nr.303/2004;

- date de contact ale instanţei.

Datele publicate pe portal sunt actualizate în permanenţă de

fiecare instanţă.

Stocarea datelor publicate pe portal se face fie de către instanţă,

pe echipamentele din dotare, fie de către minister, pe serverele

acestuia, astfel încât să fie asigurat în permanenţă accesul la aceste

informaţii.

Scopul proiectului Jurindex, aprobat prin Hotărârea nr.308/5

martie 2009 a Consiliului Superior al Magistraturii, este creşterea

transparenţei sistemului judiciar prin asigurarea accesului integral şi

gratuit la jurisprudenţa instanţelor, unificarea practicii judiciare, cu


39

respectarea prevederilor Legii nr.677/2001 pentru protecţia

persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi

libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările

ulterioare.

Potrivit Protocolului, în prima etapă s-au publicat hotărârile

judecătoreşti pronunţate de curţile de apel în perioada 2008-2009,

urmând ca pe viitor, aplicaţia să fie extinsă pentru toate instanţele

judecătoreşti.

Până la extinderea aplicaţiei şi la instanţele noastre, s-au luat

măsuri pentru respectarea acestei hotărâri de către tot personalul

instanţei: salvarea tuturor hotărârilor în aplicaţia Ecris şi închiderea

acestora, bifarea dosarelor confidenţiale pentru care legea prevede

completarea prenumelor părţilor cu informaţii privind porecla în

dosarele penale, modificarea obiectului cauzei în situaţia schimbării

încadrării juridice, completarea componenţei completului de judecată

pentru fiecare dosar în parte.

3.8 Asigurarea liberului acces la justiţie

La nivelul Tribunalului Mehedinţi funcţionează în baza legii

211/2004 o comisie care soluţionează cererile formulate de victimele

infracţiunilor privind acordarea de asistenţă juridică şi de compensaţii

financiare.

Prin hotărârea Adunării Generale a judecătorilor din cadrul

Tribunalului Mehedinţi, au fost desemnaţi în cursul anului 2009 doi

judecători titulari şi doi supleanţi, trei dintre aceştia funcţionând în


40

cadrul secţiei penale, iar unul din cadrul secţiei comerciale şi de

contencios administrativ.

În anul 2009 au fost soluţionate de această comisie 9 cereri de

acordare a unui avans din compensaţiile financiare cuvenite victimelor

infracţiunilor şi 3 cereri de acordare a asistenţei juridice, în aceste din

urmă cazuri fiind desemnaţi apărători din cadrul Baroului Mehedinţi,

care să le reprezinte interesele în faţa instanţei penale.

De asemenea, în cauzele penale au fost desemnaţi apărători din

oficiu pentru părţi, în condiţiile art. 171 şi 173 din Codul de procedură

penală, iar în situaţia în care cererea părţii vizând acordarea de

asistenţă juridică gratuită nu s-a încadrat în dispoziţiile legale mai sus

citate (Legea 211/2004 sau art. 171 şi 173 C.p.p.), s-a dispus

înaintarea acelei cereri către Consiliul Baroului Mehedinţi, pentru a fi

soluţionată în condiţiile Legii 51/1995.

O altă măsură luată pentru îmbunătăţirea accesului liber la

justiţie vizează soluţionarea cererilor de ajutor public judiciar în

materie civilă, formulate în baza O.G. nr. 51/2008, la nivelul

Tribunalului Mehedinţi fiind soluţionate un număr de 7 astfel de

cereri, ce vizau acordarea ajutorului public judiciar.

3.9 Aspecte privind evaluarea şi răspunderea disciplinară a

personalului instanţei

În cursul anului 2009, a continuat procesul de evaluare a

judecătorilor, comisia de evaluare participând la şedinţele de judecată


41

în vederea evaluării comportamentului şi abilităţilor de comunicare ale

judecătorilor în cadrul şedinţelor de judecată.

Totodată, au avut loc discuţii cu fiecare judecător evaluat pentru

a observa stadiul îndeplinirii planului de autodezvoltare profesională

rezultat ca urmare a ultimei evaluări.

În acest context, s-au urmărit criteriile de competenţă şi

performanţă profesională, în speţă eficienţa, calitatea activităţii,

integritatea şi obligativitatea judecătorilor în ce priveşte formarea

profesională continuă, urmare a discuţiilor purtate în acest sens cu

fiecare judecător.

De asemenea, s-au făcut evaluările personalului auxiliar,

ajungându-se la concluzia că activitatea acestora respectă standardele

de conduită şi performanţă profesională.

De menţionat că în cursul anului 2009 nu au existat situaţii care

să atragă răspunderea disciplinară a personalului instanţei.


42

CAPITOLUL 4

Gestionarea resurselor

4.1. Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2009

În anul 2009 schema de personal pentru Tribunal Mehedinţi şi

instanţele din raza sa de activitate avea următoarea structură:

Prin fila de buget pentru anul 2009 au fost finanţate un număr de

299 posturi, din care:

- 93 posturi magistraţi;

- 6 posturi asistenţi judiciari;

- 8 posturi consilieri probaţiune;

- 168 posturi personal auxiliar de specialitate şi conex;

- 9 posturi funcţionari publici;

- 15 posturi personal contractual.

4.1.1. Situaţia judecătorilor

Din totalul de 93 posturi de judecători, 75 posturi au fost efectiv

ocupate, fiind vacante 18 posturi, conform tabelului:

Instanţa

Posturi

Repartizate Ocupate Vacante

Tribunalul Mehedinţi 40 36 4

Judecătoria Dr.Tr.Severin 28 21 7

Judecătoria Strehaia 9 6 3

Judecătoria Orşova 5 4 1

Judecătoria Vânju Mare 7 5 2

Judecătoria Baia de Aramă 4 3 1


43

Cei 36 de judecători de la Tribunalul Mehedinţi (1 judecător

fiind delegat la Judecătoria Drobeta Turnu Severin în funcţia de

preşedinte instanţă) au fost repartizaţi pe cele 4 secţii astfel:

- Secţia Penală: 7 judecători;

- Secţia Civilă: 11 judecători;

- Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ: 11

judecători;

- Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale: 6 judecători.

4.1.2. Situaţia grefierilor şi a celorlalte categorii de personal

auxiliar

Din totalul de 168 posturi personal auxiliar de specialitate şi

conex repartizate, 161 posturi sunt ocupate efectiv, rămânând vacante

7 posturi, din care 5 posturi grefieri , 1 post grefier arhivar şi 1 post

aprod.

Situaţia personalului auxiliar de specialitate şi conex pe instanţe

se prezintă astfel:

Funcţia Tribunalul MH Jud.Dr.Tr.Sev. Jud. Strehaia Jud. Orşova Jud. Vânju

Mare

Jud. Baia de

Aramă

Posturi Posturi Posturi Posturi Posturi Posturi

Rep Oc Vac Rep Oc Vac Rep Oc Vac Rep Oc Vac Rep Oc Vac Rep Oc Vac

Grefieri 45 42 3 34 33 1 14 13 1 7 7 - 13 13 - 8 8 -

Gref.

Arhivari

3 3 - 5 5 - 2 2 - 2 2 - 3 3 - 3 2 1

Specialişti

IT

6 6 - 1 1 - - - - - - - 1 1 - - - -

Agent

proc.

- - - 2 2 - - - - - - - 1 1 - - - -

Aprod 3 2 1 2 2 - 2 2 - 1 1 - 1 1 - 2 2 -

Şofer 3 3 - 1 1 - 1 1 - - - - 1 1 - 1 1 -


44

În schema de personal a Tribunalului Mehedinţi, în cadrul

departamentului economico-financiar şi administrativ, există 9 posturi

funcţionari publici, din care:

- 1 manager economic;

- 7 consilieri economici;

- 1 expert birou informare publică;

şi 15 posturi de personal contractual, din care:

- 1 post inginer constructor;

- 1 post inspector de specialitate;

- 1 post electrician;

- 9 posturi îngrijitor.

4.2. Resursele materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul

2009.

În anul 2009, Tribunalului Mehedinţi, în calitate de ordonator

terţiar de credite, i-au fost alocate credite în sumă de 21.208.908 lei,

din care:

TITLUL I - Cheltuieli de personal: 18.009.488 lei

TITLUL II - Bunuri şi servicii: 2.430.206 lei

TITLUL VI - Transferuri: 6.000 lei

TITLUL X - Active nefinanciare: 758.016 lei.

Din creditele alocate la Titlul I, „cheltuieli de personal”, în sumă

de 18.009.488 lei s-au achitat:


45

- salariile magistraţilor, personalului auxiliar de specialitate şi

conex, funcţionarilor publici şi personalului contractual, în sumă de

13.147.197 lei;

- diurna pentru magistraţi delegaţi la alte instanţe, în sumă de

30.413 lei;

- transportul de la şi la locul de muncă pentru magistraţi în sumă

de 119.980lei;

- chirii decontate magistraţilor în sumă de 74.184 lei;

- drepturi salariale (transport CO, 6 călătorii şi indemnizaţie

încadrare majorată pentru vechime în magistratură) în sumă de

737.002 lei;

- medicamente decontate magistraţilor şi personalului auxiliar de

specialitate în sumă de 85.526 lei;

- contribuţiile angajatorului pentru fondul de salarii (CAS,

şomaj, contribuţii sănătate, contribuţii pentru accidente de muncă) în

sumă de 3.815.186 lei.

La Titlul II, „Bunuri şi servicii”, din creditele alocate în sumă de

2.430.255 lei s-au efectuat plăţi în sumă 2.430.206 lei, rezultând un

procent de utilizare de 99,99%.

În perioada 01-31 XII 2009 din creditele bugetare alocate s-au

efectuat plăţi pentru:

- furnituri de birou: 38.327 lei, reprezentând contravaloare

rechizite, plicuri, dosare, registre necesare instanţelor judecătoreşti;

- materiale pentru curăţenie necesare instanţelor judecătoreşti:

16.918 lei:


46

- încălzit şi iluminat: 401,371 lei, reprezentând energie termică

pentru Tribunalul Mehedinţi, combustibil lichid pentru centralele

termice de la Judecătoria Vânju Mare, Judecătoria Baia de Aramă,

Judecătoria Strehaia şi cu energie electrică pentru cele 6 instanţe.

- apă, canal, salubritate: 22.337 lei;

- carburanţi şi lubrifianţi: 45.974 lei, reprezentând contravaloarea

benzinei pentru autoturismele din dotarea instanţelor judecătoreşti;

- piese de schimb: 17.864 lei, reprezentând contravaloare piese

schimb pentru echipare tehnică de calcul;

- poştă, telefon, radio: 55.421 lei , reprezentând contravaloare

convorbiri telefonice pentru Tribunalul Mehedinţi şi instanţele din

raza sa de activitate.

- materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional: 967,259 lei

reprezentând contravaloare avans TP pentru expedierea

corespondenţei, registre, dosare, tipizate necesare instanţelor

judecătoreşti;

- alte bunuri şi servicii: 98,001 lei, reprezentând contravaloare

service IT, tehnică de calcul, centrale termice, alte materiale pentru

întreţinere şi funcţionare necesare instanţelor judecătoreşti.

În anul 2009 s-au efectuat lucrări de reparaţii curente în

sumă de 183,178 lei reprezentând lucrări reparaţii acoperiş Judecătoria

Baia de Aramă, instalaţia electrică de la tribunal şi Judecătoria Vînju

Mare, verificarea prizelor de pământ de la tribunal şi instanţele din

raza sa de competenţă.

Pentru asistenţă juridică acordată din oficiu de avocaţi s-au

achitat pentru perioada 01.01.2009-30.11.2009 onorarii în sumă de


47

395.815 lei, rămânând de achitat contravaloarea onorariilor pentru

luna decembrie 2009,

La titlul X, „Active nefinanciare”, s-au efectuat plăţi în sumă de

758,016 lei din totalul creditor acordate în sumă de 761,676 lei,

rezultând un grad de utilizare de 99,52% din care

- 501.258 lei pentru Studiu de fezabilitate –Palat de Justiţie

Mehedinţi

- 76,559 lei pentru Foraj Puţ alimentare cu apă Sediu Judecătorie

Vînju Mare

- 180199 lei pentru PT+DE a lucrărilor de reparaţii capitale de la

Judecătoria Strehaia şi Vînju Mare.

In luna martie 2009 Direcţia de Implementare a Proiectelor

Finanţate din Împrumuturi Externe a organizat licitaţia pentru

execuţia obiectivului de investiţii Sediu Judecătorie Orşova, lucrări

finanţate de Banca Mondială.

Lucrările de execuţie au început în luna mai 2009, pănă la

finele anului 2009 s-au executat lucrările pentru consolidarea

terenului( prin executarea unei perne de balast - 3 m adâncime),

lucrările de fundaţie şi pereţii demisolului.

Dacă constructorul respectă graficul de execuţie termenul de

finalizare şi punere în funcţiune este 01.04.2011.

În trim. I 2009 s-a achitat diferenţa lucrărilor de foraj a puţului

pentru alimentarea cu apă a sediului Judecătoriei Vînju Mare în

sumă de 75.559 lei, lucrare finalizată în anul 2008.


48

Pentru lucrările de reparaţii capitale de la Judecătoria Strehaia şi

Judecătoria Vânju Mare s-au aprobat în şedinţa CTE proiectul tehnic

şi detaliile de execuţie întocmite de SC Coral SRL Slatina, achitându-

se suma de 180.199 lei pentru cele două instanţe.

În anul 2010 după alocarea fondurilor bugetare se va organiza

licitaţia pentru execuţia acestor lucrări.

Ca urmare a creşterii volumului de activitate şi a numărului de

personal Tribunalul Mehedinţi a întocmit şi înaintat spre aprobare nota

de fundamentare din care rezultă necesitatea construirii unui nou sediu

pentru Tribunal şi Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

În anul 2009 s-au alocat fonduri bugetare pentru elaborarea

studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii “Palat de

Justiţie Mehedinţi”.

S-a organizat procedura de achiziţie pentru proiectare, procedură

care s-a finalizat în luna septembrie 2009, încheindu-se contractul de

proiectare cu SC M&D CONS INVESTIŢII SRL.

În luna decembrie 2009 s-a aprobat în şedinţa CTE studiul de

fezabilitate pentru Palatul de Justiţie Mehedinţi, conform avizului nr.

29/08.12.2009, urmând ca Tribunalul Mehedinţi să înainteze

documentaţia pentru avizarea tehnică la Inspectoratul de Stat în

Construcţii Bucureşti.

După obţinerea avizului tehnic de la Inspectoratul de Stat în

Construcţii documentaţia se va depune la Consiliul Interministerial de

Avizare a lucrărilor publice de interes naţional şi locuinţe, în vederea

aprobării prin Hotărârea de Guvern a indicatorilor tehnico-economici

a obiectivului de investiţii “Palat de Justiţie Mehedinţi”.


49

CAPITOLUL 5

Raporturile dintre instanţă şi celelalte instituţii şi

organisme, precum şi societatea civilă

Activitatea instanţei nu poate fi desfăşurată în mod izolat fără

luarea în calcul a stimulilor interveniţi din exteriorul acesteia. Instanţa

trebuie să reacţioneze pozitiv faţă de aceşti stimuli pentru

îmbunătăţirea propriei activităţi.

În concret, în anul 2009 s-au consolidate raporturile Tribunalului

Mehedinţi şi a instanţelor arondate cu diverse instituţii sau organisme

din domeniul justiţiei, în special ne referim la:

5.1 Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Aceste raporturi sunt deosebit de importante pentru bunul mers

al justiţiei, atât din punct de vedere organizatoric cât şi din punct de

vedere profesional.

Din punct de vedere organizatoric, o bună relaţie cu consiliul

este utilă de exemplu în cazul în care s-ar impune înfiinţarea unor noi

complete specializate, caz în care ar fi necesară aprobarea cu

promptitudine a propunerilor formulate în acest sens de instanţă.

Din punct de vedere profesional, cursurile sau simpozioanele pe

teme juridice organizate cu sprijinul consiliului sunt utile în special

pentru interpretarea şi aplicarea legislaţiei în spiritul şi litera ei.


50

Deşi există o teamă în special a personalului cu o vechime

considerabilă faţă de inspecţia judiciară, teamă ce-şi are se pare

originea în vremurile în care aceasta se efectua de către Ministerul

Justiţiei, cel puţin în anul 2009 de un real folos pentru îmbunătăţirea

activităţii instanţelor l-au constituit rapoartele de inspecţie judiciară

efectuate la diverse alte instanţe, rapoarte postate pe pagina de internet

a consiliului, din analiza cărora, s-a verificat dacă deficienţele

identificate în acele rapoarte subzistă şi la nivelul instanţei noastre; în

caz afirmativ putând fi realizate în timp util propuneri de remediere a

deficienţelor constatate.

Aşa se explică de ce în urma controlului organizat de inspecţia

judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, control

organizat în anul 2009 la nivelul Tribunalului Mehedinţi şi a

instanţelor arondate nu au fost identificate deficienţe în activitatea

judiciară.

5.2. Raporturile cu diverse instituţii sau organisme

De asemenea, au fost îmbunătăţite relaţiile pe care instanţele

mehedinţene le au cu diverse instituţii sau organisme ce concură la

realizarea actului de justiţie. Acest lucru s-a realizat prin iniţierea unor

întâlniri la nivel local în cadrul fiecărui palier de execuţie, cu

reprezentanţi ai organelor administrative (de exemplu Baroul de

avocaţi, Ministerul Public, Poliţia, Instituţii Medico-legale,

Administraţii ale Penitenciarelor, Poşta ş.a.).


51

Astfel de întâlniri sunt utile pentru identificarea cazurilor în care

există o practică neunitară sau pentru identificarea cazurilor în care

procedura judiciară în timpul şedinţei de judecată nu este respectată

întocmai.

De asemenea, întâlnirile pe care reprezentanţi ai instanţei le au

cu reprezentanţi ai altor instituţii publice pot contribui la formarea

unei opinii corecte cu privire la activitatea instanţei.

În anul 2009, reprezentanţi ai acestei instanţe au fost invitaţi şi

au participat la diverse evenimente organizate de alte instituţii publice

ce funcţionează în judeţul Mehedinţi, cum ar fi de exemplu

participarea la Conferinţa „Măsuri pentru prevenirea şi combaterea

corupţiei - Grupul de Acţiune Anticorupţie al Judeţului Mehedinţi,”

organizat în cadrul Centrului Naţional pentru Integritate.

De asemenea, în acest an a avut loc un simpozion organizat de

Serviciul de Probaţiune, în colaborare cu Ministerul de Justiţie, la care

au fost invitaţi şi au participat reprezentanţi ai Tribunalului Mehedinţi,

alături de reprezentanţi ai altor instituţii publice şi organizaţii

neguvernamentale din judeţul Mehedinţi.

5.3 Relaţia cu mass-media

Relaţia cu mass-media a fost îmbunătăţită în anul 2009, dar

această relaţie trebuie consolidată şi îmbunătăţită mai mult pe viitor,

întrucât mass-media reprezintă factorul cu cea mai semnificativa

capacitate de procesare şi amplificare a semnalelor sistemului de

justiţie. Prin funcţia de conversie a informaţiilor de specialitate în


52

limbaj comun, mass-media reprezintă o interfaţă între sistemul de

justiţie şi public, jucând un rol important în formarea opiniei acestuia.

De cele mai multe ori, opinia publică se bazează pe informaţiile puse

la dispoziţie de instituţiile mass-media, informaţii care pot fi uneori

trunchiate sau prelucrate în mod neprofesionist. Rolul esenţial în

asigurarea transparentei şi accesului la informaţii de interes public

revine biroului de informaţii şi relaţii publice, în anul 2009 fiind emise

mai multe comunicate de presă prin care opinia publică a fost

informată cu privire la aspectele esenţiale legate de activitatea

instanţelor. De asemenea, în acelaşi scop, s-au acordat mai multe

interviuri către instituţiile mass–media locale şi naţionale, iar

purtătorul de cuvânt al instanţei a participat la emisiuni de televiziune

cu ocazia a diverse evenimente importante în activitatea instanţei.


53

CAPITOLUL 6

Concluzii

Apreciem că în anul 2009 au fost realizate obiectivele propuse

cu privire la calitatea actului de justiţie şi soluţionarea într-un termen

rezonabil a cauzelor deduse judecăţii. Concluzia noastră are în vedere

aprecierea de ansamblu asupra instanţei, recunoscând, însă, că au mai

existat şi disfuncţionalităţi determinate, în general, de cauze obiective,

cum ar fi lipsa de personal, problemă a cărei rezolvare trebuie să fie în

atenţia instituţiilor cu atribuţii în acest sens.

În anul 2010, pentru ca justiţia să fie percepută pozitiv de opinia

publică, se impun eforturi sporite pentru îmbunătăţirea calităţii actului

de justiţie, care se poate realiza prin ridicarea nivelului de

profesionalism al oamenilor din sistem, dar şi printr-o transparenţă

totală, prin comunicarea şi informarea corectă a cazurilor devenite de

interes public care sunt dezbătute în mass-media, deoarece nu trebuie

uitat că întregul proces de reformă are ca bază omul şi nevoia de

adevăr şi dreptate.

În acest context, se impune ca actul de justiţie să fie de calitate,

în concordanţă cu legea, magistratul să respecte dispoziţiile

procedurale, să dea dovadă de calm, echilibru şi atitudine echidistantă

- acestea fiind trăsături ce trebuie să caracterizeze relaţiile

judecătorului cu părţile. Numai astfel se va redobândi mai multă

încredere din partea societăţii civile şi se va asigura garanţia, chiar şi

pentru partea care a pierdut, că în pronunţarea unei hotărâri

judecătoreşti, judecătorul s-a suspus numai legii.

capitolul 1 - portal.just.roportal.just.ro/101/documents/bilant/bilant2009.pdfanaliza activităţii...

Documents