romÂnia - justportal.just.ro/99/documents/bilant 2012 - tribunalul iasi... · 2013-03-26 · 2.3....

ROMÂNIA TRIBUNALUL IAŞI

CUPRINS

INTRODUCERE – SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA INSTANŢEI ÎN ANUL 2012 1 1.1. Introducere 1 1.2. Prezentarea generală a instanţei 3 1.3. Principalele elemente ce au marcat activitatea instanţei în 2012 5 CAPITOLUL I – STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2012. 8 1. Secţiunea I: Activitatea instanţei 8 A. Aspecte cantitative. Indicatori statistici relevanţi. 8 1.1. Principalii indicatori statistici. Tendinţe 8 1.2. Volumul de activitate – cauze noi, dosare pe rol, rulate si suspendate 13 1.2.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei 13 1.2.2. Volumul de activitate pe secţii şi complete specializate 14 1.3. Încărcătura pe judecător 16

1.3.1. Încărcătura raportată la schema de judecători din statul de funcţii 17 1.3.2. Încărcătura raportată la numărul mediu de judecători din schemă ocupate scriptic 18

1.3.3. Încărcătura raportată la numărul mediu de judecători care au lucrat efectiv în cursul anului 2012 19

1.3.4. Dinamica activităţii pe judecători raportat la fiecare secţie 20 1.3.4.1. Dinamica activităţii pe judecători în Secţia I Civilă 20

A. Dinamica activităţii pe întreaga secţie 20 B. Dinamica activităţii judecătorilor pe complete specializate 23 B.1. Completele specializate în judecarea cauzelor de fond funciar 23 B.2. Completele specializate în judecarea litigiilor de muncă 24 B.3. Completele specializate în judecarea cauzelor cu minori şi de familie 25

1.3.4.2. Dinamica activităţii pe judecători în anul 2012 în Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal 25

A. Dinamica întregii secţii 25 B. Dinamica activităţii la biroul judecătorului sindic – procedura insolvenţei 28

1.3.4.3. Dinamica activităţii pe judecători în anul 2012 în Secţia Penală 30 A. Dinamica activităţii întregii secţii 30 B. Dinamica activităţii judecătorilor pe complete specializate 32 B.1. Complete specializate în judecarea cauzelor de corupţie 32 B.2. Complete specializate în judecarea cauzelor cu minori 33

1.4. Operativitatea la nivelul instanţei 33 1.4.1. Operativitatea în soluţionare la nivelul instanţei. Evoluţii. 33 1.4.2. Dinamica activităţii şi operativitatea în soluţionare în Secţia I Civilă 36 1.4.3. Dinamica activităţii şi operativitatea în soluţionare în Secţia Penală 39 1.4.4. Dinamica activităţii şi operativitatea în soluţionare în Secţia a II-a Civilă, de

Contencios Administrativ şi Fiscal 41 1.4.5. Stocul de dosare 44

1.5. Încărcătura pe grefierii de şedinţă 46 1.5.1. Încărcătura raportată la numărul mediu de grefieri de şedinţă din schemă 46 1.5.2. Încărcătura medie pe grefieri de şedinţă raportată la personalul activ 46 1.5.3. Dinamica activităţii pe grefierii de şedinţă raportat la fiecare secţie 46

1.5.3.1. Dinamica activităţii grefierilor din Secţia I Civilă 47


1.5.3.2. Dinamica activităţii grefierilor din Secţia a II-a Civilă şi de C.A.F 48 1.5.3.3. Dinamica activităţii grefierilor din Secţia Penală 49

1.6. Volumul de activitate la compartimentele auxiliare 50 1.6.1. Compartimentul de Executări Penale 50 1.6.2. Compartimentul de Executări Comerciale 53 1.6.3. Compartimentul de Executări Civile şi Biroul de Apostilări 55

B. Managementul resurselor umane 57

B.1. Situaţia judecătorilor 57 B.2. Situaţia grefierilor şi a celorlalte categorii de personal auxiliar 62

Secţiunea a 2-a – Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei 70 2.1. Resursele materiale şi financiare aflate la dispoziţia instanţei în anul 2012. 70 2.2. Date referitoare la sediu şi dotări 74 2.3. Capacitatea instituţională a instanţei. Aspecte privind calitatea managementului

la nivelul instanţei. 76 2.4. Concluzii privind progresele înregistrate, vulnerabilităţi identificate şi posibile măsuri

de remediere a acestora 80 Secţiunea a 3-a – Calitatea actului de justiţie 81 3.1. Accesul la justiţie 81 3.2. Indici de calitate ai activităţii judiciare 84

A. Ponderea atacabilităţii hotărârilor. Indicele de casare/desfiinţare 84 A.1. Ponderea atacabilităţii hotărârilor din totalul hotărârilor pronunţate 84 A.2. Indicele de casare desfiinţare, respectiv menţinere a hotărârilor 85 A.3. Principalele motive de casare/desfiinţare înregistrate 87

B. Durata de soluţionare a cauzelor – elemente statistice, pe materii 92 3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei 95 → Consideraţii generale. Aspecte comune tuturor secţiilor. 95 → Aspecte specifice Secţiei Penale 96 → Aspecte specifice Secţiei I Civilă 98 → Aspecte specifice Secţiei a-II-a Civilă, de C.A.F. 100 3.4. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului auxiliar 101

3.4.1. Formarea profesională a judecătorilor 101 3.4.2. Formarea profesională a personalului auxiliar de specialitate 106

3.5. Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi vulnerabilităţile identificate şi măsurile de remediere a acestora 109

Capitolul II: PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII

INSTANŢEI ÎN CURSUL ANULUI 2012 112 2.1. Modificări legislative cu influenţă asupra activităţii Secţiei I Civilă 112 2.2. Modificări legislative cu influenţă asupra activităţii Secţiei a II-a Civilă, de C.A.F. 115 2.3. Modificări legislative cu influenţă asupra activităţii Secţiei Penale 122 Capitolul III: INDEPENDENŢĂ ŞI RĂPUNDERE, INTEGRITATE ŞI TRANSPARENŢĂ 127 Secţiunea a 1-a – Independenţa judecătorilor instanţei în cursul anului 2012 127


Secţiunea a 2-a – Aspecte privind răspunderea personalului instanţei (penală, disciplinară etc.) 131 2.1. Aspecte privind evaluarea şi antrenarea răspunderii disciplinare sau de alt fel a judecătorilor 131 2.2. Aspecte privind evaluarea şi antrenarea răspunderii disciplinare sau de alt fel a personalului

auxiliar 132 Secţiunea a 3-a – Aspecte privind integritatea personalului şi asigurarea transparenţei activităţii instanţei 134 3.1. Aspecte privind integritatea personalului 134 3.2. Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii instanţei 135 3.2.1. Prezentarea activităţilor relevante din anul 2012 135 3.2.2. Activitatea B.I.R.P. şi protecţia datelor cu caracter personal 136 3.2.3. Aspecte privind site-ul instanţei. 138 Capitolul IV – ROLUL INSTANŢEI ÎN CONSOLIDAREA SPAŢIULUI DE LIBERTATATE, SECURITATE

ŞI JUSTIŢIE AL UNIUNII EUROPENE 139 4.1. Consideraţii generale 139 4.2. Aspecte privind aplicarea dreptului comunitar şi cooperarea judiciară internaţională în Secţia I Civilă 140 4.3. Aspecte privind aplicarea dreptului comunitar şi cooperarea judiciară internaţională în Secţia a II-a Civilă 142 4.4. Aspecte privind aplicarea dreptului comunitar şi cooperarea judiciară internaţională

în Secţia Penală 143 CAPITOLUL V - RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME,

PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ 146 5.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii 146 5.2. Raporturile cu Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională a Grefierilor 147 5.3. Raporturile cu Ministerul Justiţiei 147 5.4. Raporturile dintre instanţă şi parchetul corespunzător 149 5.5. Raporturile cu Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate 150 5.6. Raporturile cu baroul de avocaţi, colegiile consilierilor juridici, precum şi cu experţii judiciari 152 5.7. Raporturile cu mass-media 153 5.8. Raporturile cu justiţiabilii 156 5.9. Raporturile cu asociaţiile profesionale, societatea civilă şi instituţiile şi organismele internaţionale 160

5.9.1. Raporturile cu asociaţiile profesionale 160 5.9.2. Raporturile cu alte organizaţii ale societăţii civile 161 5.9.3. Raporturile cu instituţiile şi organismele internaţionale 161

CAPITOLUL VI - CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE, VULNERABILITĂŢI IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE SAU PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA 163


1

INTRODUCERE – SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND SITUAŢIA INSTANŢEI ÎN ANUL 2012

1.1. Introducere Realizarea unui sistem judiciar credibil şi eficient, independent şi imparţial reprezintă un deziderat care implică, mai ales, asigurarea calităţii actului de justiţie. Acest lucru presupune însă abordarea mai multor componente ale procesului de reformă care vizează, printre altele : asigurarea unui cadru legislativ coerent; unificarea practicii judiciare; specializarea activităţii de judecată; repartizarea aleatorie a cauzelor; un management adecvat şi eficient al resurselor umane; pregătirea continuă a magistraţilor şi a altor categorii de personal din sistemul judiciar. La acestea trebuie adăugată şi necesitatea responsabilizării sistemului judiciar prin dezvoltarea unei atitudini a magistraţilor care să garanteze aplicarea legii, în conformitate cu cele mai înalte standarde profesionale.

Prin Raportul Comisiei Europene, privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de

cooperare şi verificare, din 18 iulie 2012, s-a subliniat faptul că, aprobarea unei astfel de analize are loc într-un moment în care se pun întrebări importante legate de respectarea statului de drept şi de independenţa sistemului judiciar din România. S-a subliniat faptul că progresele globale trebuie evaluate în contextul unei recunoaşteri sociale mai ample a unor principii esenţiale, cum ar fi statul de drept şi independenţa actului de justiţie, ca parte a echilibrului puterilor într-o democraţie care funcţionează în mod corespunzător. Raportul conţine recomandări specifice pentru a răspunde situaţiei actuale şi pentru a sprijini restabilirea respectării principiilor care stau la temelia democraţiei europene, dintre care menţionăm : ○ adoptarea şi materializarea unui plan comun şi cuprinzător de asigurare a punerii în aplicare a tuturor celor patru coduri şi a tuturor aspectelor relevante ale reformei structurale şi procedurale, ale ajustărilor din domeniul resurselor umane şi ale investiţiilor în infrastructura judiciară; ○ restructurarea instanţelor şi a parchetelor, precum şi refacerea echilibrului dintre numărul de angajaţi şi volumul de muncă, pe baza, în special, a revizuirii modului de funcţionare a sistemului judiciar din România şi a proiectului referitor la volumul optim de muncă în instanţe, derulat în prezent cu finanţare de la Banca Mondială; ○ asigurarea unei mai bune coordonări a instrumentelor juridice, disciplinare şi de gestionare pentru a proteja reputaţia sistemului judiciar; ○ responsabilizarea sistemului judiciar. Acest indicator se află în directă legătură cu formarea profesională, în prezent conturându-se o imposibilitate a specializării exclusive a judecătorilor, datorită contextului actual al lipsei de personal, al situaţiei bugetare deficitare cu care sistemul judiciar (printre alte domenii) se confruntă. Este nevoie ca actul de justiţie să fie unul de calitate, astfel încât să ofere satisfacţie justiţiabililor, indiferent de soluţia pronunţată.


2

Dar, asigurarea calităţii actului de justiţie depinde, mai ales, de buna gestionare a resurselor umane. Este necesar ca judecătorul să dispună de timpul necesar studierii amănunţite a cauzei şi a legislaţiei ce o implică, să redacteze în condiţii optime hotărârea pe care o pronunţă. Sub acest aspect, este necesar de menţionat faptul că Tribunalul Iaşi a fost în 2012 (şi este în continuare) una dintre instanţele pilot în derularea proiectului finanţat de Banca Mondială, intitulat Determinarea şi Implementarea Volumului Optim de muncă pentru Judecători şi Grefieri

şi Asigurarea Calităţii Activităţii Instanţelor. Obiectivul acestui proiect este acela de a oferi asistenţă Consiliului Superior al Magistraturii în scopul stabilirii unui sistem complex pentru monitorizarea şi evaluarea comparativă a eficienţei sistemului judiciar din România. Prin acest sistem se va da posibilitatea CSM (dar şi instanţelor înseşi) de a compara cu o mai mare acurateţe eficienţa activităţii, atât unele faţă de altele, cât şi în timp, dar şi de a monitoriza şi îmbunătăţi performanţa instanţelor şi de a aloca resursele într-un mod mai judicios.

Pe lângă existenţa unui volum optim de muncă, posibilitatea de a asigura solemnitatea şedinţelor de judecată reprezintă un alt aspect important al asigurării calităţii şi credibilităţii actului de justiţie, al responsabilizării sistemului judiciar prin dezvoltarea unei atitudini a magistraţilor care să garanteze aplicarea legii, în conformitate cu cele mai înalte standarde profesionale.

Măsurile de îmbunătăţire a calităţii actului de justiţie şi, în special, reducerea volumului de activitate, reprezintă preocupări majore şi pentru Tribunalul Iaşi în condiţiile în care, unul dintre cele mai importante elemente ale funcţionării corespunzătoare a justiţiei, este salvgardarea principiului privind dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil. Cu toate acestea, Tribunalul Iaşi s-a confruntat cu o serie de deficienţe cu repercusiuni inevitabile asupra actului de justiţie şi, implicit, asupra percepţiei Justiţiei ca putere în stat. Se au în vedere schemele de personal incomplete sau subdimensionate (fapt ce perpetuează starea de supraîncărcare a judecătorilor şi a personalului auxiliar de specialitate). Consecinţa firească a acestei stări de fapt o constituie numărul mare de dosare pe judecător (fapt ce implică şi durate mari de soluţionare a dosarelor, cu efect asupra eficienţei instanţei).

În mod logic, un număr corespunzător de personal implică şi spaţii adecvate puse la dispoziţia instanţei, Tribunalul Iaşi confruntându-se cu un număr redus de săli de judecată faţă de nevoile reale.

Analiza activităţii desfăşurate de corpul profesional al Tribunalului Iaşi în cursul anului 2012, va porni de la realităţile cu care ne-am confruntat, ca, de altfel, toate instanţele, subliniind atât reuşitele, cât şi neajunsurile din activitatea noastră, asupra cărora înţelegem să atragem atenţia şi să furnizăm puncte de plecare pentru o analiză critică, responsabilă.


3

1.2. Prezentarea generală a instanţei

→ Date referitoare la circumscripţia jurisdicţională Tribunalul Iaşi este o instanţă cu personalitate juridică, având sediul în municipiul Iaşi, judeţul Iaşi.

Circumscripţia jurisdicţională a acestei instanţe o reprezintă judeţul Iaşi, care - potrivit Institutului Naţional de Statistică - se situează pe o poziţie fruntaşă, ca număr de populaţie, fiind al doilea judeţ din ţară din acest punct de vedere1. Această înseamnă Tribunalul Iaşi deserveşte o populaţie stabilă de 723.553 de locuitori, adică populaţia stabilă a judeţului Iaşi ce locuieşte în cele 93 de comune şi 5 oraşe ale sale. În circumscripţia Tribunalului Iaşi funcţionează patru judecătorii: Iaşi, Paşcani, Hârlău şi Răducăneni.

În total Tribunalului Iaşi îi sunt arondate un număr de 98 de localităţi, repartizarea pe judecătoriile arondate prezentându-se astfel:

Instanţa Nr. comune arondate Nr. oraşe arondate Tribunalul Iaşi 93 5

TOTAL 93 5 Judecătoria Iaşi 42 2

Judecătoria Paşcani 28 2 Judecătoria Hârlău 13 1

Judecătoria Răducăneni 10 0 TOTAL JUDECĂTORII 93 5

→ Date referitoare la sediu şi dotări Activitatea administrativ-judiciară a Tribunalului Iaşi se desfăşoară, în prezent, în două sedii :

- în sediul principal - Palatul de Justiţie - în cadrul căruia sunt alocate 5 săli de judecată (una la parter şi 4 la etajul 1), precum şi spaţiile corespunzătoare birourilor şi compartimentelor auxiliare ale instanţei;

- într-un sediu secundar - situat în str. Nicolae Gane -, unde funcţionează Biroul Judecătorului Sindic şi Serviciul de Probaţiune. Funcţionalitatea clădirii este una redusă (deşi lucrările de reparaţii curente efectuate în anul

2007 au fost destinate să ofere condiţii optime de lucru). Volumul tot mai mare de cauze în domeniul insolvenţei, ca şi împrejurarea că unica sală amenajată pentru desfăşurarea şedinţelor de judecată este una mult prea mică pentru a răspunde cel puţin cerinţelor de funcţionabilitate, dar şi lipsa unor spaţii corespunzătoare pentru arhivare, reclamă tot mai mult finalizarea construcţiei Noului Palat de Justiţie.

Trebuie precizat că în sediul principal - Palatul de Justiţie - funcţionează şi Curtea de Apel Iaşi, spaţiile fiind împărţite. Imobilul este, în principiu, bine structurat, fiind utilizat de cele două instanţe la niveluri diferite, spaţiile utilizate de fiecare instanţă fiind, în general, corespunzătoare pentru majoritatea compartimentelor.

1 Datele provizorii pot verificate la adresa http://www.recensamantromania.ro/wp- content/uploads/2012/02/Comunicat_DATE_PROVIZORII_RPL_2011_.pdf


4

Birourile în care îşi desfăşoară activitatea judecătorii şi personalul auxiliar sunt bine utilate, judecătorii şi grefierii au în dotare calculatoare, iar instanţa dispune de mobilier modern. Clădirea are 8 nivele şi dispune de un spaţiu util de aproximativ 5500 mp., compartimentaţi în 77 de birouri. Cele 5 săli de judecată alocate Tribunalului Iaşi sunt spaţioase şi mobilate corespunzător, dar numărul lor este insuficient faţă de volumul de activitate aflat într-o tendinţă ascendentă şi în perspectiva intrării în vigoare a noilor Coduri.

Mai multe aspecte, de detaliu, privitoare la sediu şi dotările instanţei în anul 2012 se regăsesc în Secţiunea a-2-a, pct. 2.2 „Date referitoare la sediu şi dotări”, din cadrul Capitolului I, aşa încât facem trimitere la această secţiune.

→ Date referitoare la echipa managerială şi la organizarea instanţei în anul 2012

Conducerea Tribunalului Iaşi este constituită din preşedinte, 2 vicepreşedinţi, preşedinţii celor trei secţii, colegiul de conducere şi adunarea generală a judecătorilor, fiecare cu atribuţii specifice, exercitate în virtutea şi limita competenţelor legale.

Funcţia de preşedinte al Tribunalului Iaşi este ocupată, în prezent, de către dl judecător Narcis – Violin STOICA, numit prin Hotărârea nr. 595/12.07.2011 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, pentru o perioadă de 3 ani.

Funcţiile de vicepreşedinte al Tribunalului Iaşi sunt ocupate de către dna judecător Lorena TARLION şi dl judecător Florin – Alexandru ANDREI, ambii numiţi pentru o perioadă de 3 ani, prin Hotărârile nr. 596 şi 597/12.07.2011 ale Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru Judecători.

Funcţiile de preşedinţi de secţii, la nivelul instanţei, au fost deţinute, în anul 2012, de către doamnele: → judecător Nicoleta Ştefăniţă, preşedinte al Secţiei Penale; → judecător Monica Mateiciuc, preşedinte al Secţiei I Civilă; → judecător Alina Prelipcean, preşedinte al Secţiei a II-a Civilă.

Conducerea colectivă a Tribunalului Iaşi este asigurată de Colegiul de Conducere al Tribunalului Iaşi, compus din preşedintele instanţei şi şase judecători. În cursul anului 2012, în colegiu a fost aleasă – prin hotărârea AGJ din 18.06.2012 - ca membru nou, dna jud. Nicoleta Lazăr, din cartul Secţiei Penale (în locul dlui jud. Tarlion Gabriel, promovat la Curtea de Apel Iaşi).

Coordonarea activităţii personalului auxiliar de specialitate a fost realizată de către: a) primul grefier al instanţei - doamna Iacob Amona, care a exercitat atribuţiile specifice funcţiei pe tot

parcursul anului până la expirarea mandatului, la data de 18.10.2012, precum şi ulterior, până la data de 15.12.2012, prin delegare. Începând cu data de 15.12.2012, funcţia de prim grefier al instanţei a fost ocupată prin concurs de către doamna Bernardis Corina, pentru un mandat de 5 ani, acesta fiind numită în funcţie prin decizia nr. 331/12.12.2012 a preşedintelui Curţii de Apel Iaşi;

b) grefierii şefi ai celor trei secţii: ● doamna Corina Bernardis - grefier şef Secţie Penală, până la data de 12.12.2012, după această dată fiindu-i delegate atribuţiile specifice până la data ocupării funcţiei prin concurs,


5

doamna Iacob Amona (ulterior, prin dec. nr. 6/14.ian.2013 a Preşedintelui Curţii de Apel Iaşi, dna Iacob a fost delegat în funcţie pentru 60 de zile); ● doamna Nicoleta Maftei - grefier şef Secţie Civilă şi ● doamna Cojocaru Alina - grefier şef Secţie a II a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal. Structural, activitatea jurisdicţională a Tribunalului Iaşi este organizată în trei secţii: Secţia I Civilă, Secţia Penală şi Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, secţii în cadrul cărora funcţionează complete specializate în soluţionarea cauzelor în care sunt implicaţi minori (civil şi penal) sau având ca obiect cauze de corupţie, litigii de muncă şi asigurări sociale, fond funciar, insolvenţă ş.a..

Din perspectiva statului de funcţii, Tribunalul Iaşi s-a confruntat în anul 2012, cât şi la acest moment, cu probleme legate de insuficienţa personalului auxiliar atât sub raport numeric, cât şi funcţional, această situaţie fiind determinată atât de structura organigramei pe categorii de personal auxiliar - incompletă şi inadecvată specificului instanţei şi volumului de activitate înregistrat în ultimii ani -, cât şi incapacităţii temporare de muncă a unui număr de grefieri.

Prin solicitările echipei manageriale adresate Curţii de Apel Iaşi, incapacităţile temporare de muncă ale personalului auxiliar de specialitate au fost suplinite prin răspunsurile instanţei superioare, materializate în delegări de grefieri, detaşări, organizări de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante temporar. Repartizarea pe secţii a judecătorilor s-a realizat prin Ordin de serviciu al preşedintelui instanţei, cu avizul colegiului de conducere, în raport cu volumul de activitate, dar şi în funcţie de specializarea acestora. După cum s-a arătat mai sus, în raport de diferenţele semnificative ale activităţii între secţiile Tribunalului Iaşi, pe parcursul anului 2012, s-a procedat la repartizarea unor judecători în anumite secţii şi la rediscutarea schemelor secţiilor (fiind redusă de la 17 la 15 cea a Secţiei Penale), în funcţie de nevoile acestora, aşa încât să fie reechilibrat raportul persoană-volum de activitate. 1.3. Principalele elemente ce au marcat activitatea instanţei în anul 2012 ○ Din perspectiva volumului de activitate, în anul 2012, Tribunalul Iaşi a continuat să se situeze pe o poziţie fruntaşă în ierarhia tribunelor din ţară cu cel mai mare volum de activitate (număr total de dosare pe rol), chiar dacă în anul 2012 s-a înregistrat o uşoară scădere cu 2298 dosare, respectiv cu 7%, la 30.426 dosare, faţă de 32.724 dosare în 2011 (când se înregistrase cel mai mare volum de activitate din istoria instanţei). Cu toate acestea, şi în 2012 pragul de 30.000 de dosare a fost depăşit pentru a doua oară în istoria instanţei, înregistrându-se cu 5322 de dosare mai multe decât în anul 2010. Concret, prin raportare la anul 2010, în 2011 volumul de activitate a crescut cu 30%, iar în 2012 cu 21%. ○ În ceea ce priveşte operativitatea, în anul 2012 a crescut operativitatea prin raportare la dosarele noi (cu 2%, de la 93% la 95%), dar a scăzut operativitatea raportată la volumul total de dosare pe rol (cu 3 % de la 72% la 69 %). Cu toate acestea, în 2012 operativitatea raportată la volumul total de dosare pe rol fost mai mare cu 1


6

% faţă de cea din anul 2010, în condiţiile în care anul trecut s-a înregistrat un volum total de dosare mai mare cu 21% faţă de 2010. ○ În ceea ce priveşte factorii obiectivi specifici anului 2012 care au influenţat evoluţia unor parametri statistici şi de performanţă, menţionăm, cu titlu exemplificativ: a) desemnarea unui număr de 6 judecători2 în birourile electorale judeţene, organizate în 3 rânduri (spre deosebire de 2011, când nu au fost organizate nici un fel de

alegeri); b) faptul că în cursul anului 2012, spre deosebire de anul 2011, au fost organizate două concursuri de promovare în funcţii de execuţie pentru Curtea de Apel Iaşi, care au angrenat – prin participare – cca. o treime din numărul de judecători; c) fluctuaţia mult mai mare (comparativ cu 2011) a judecătorilor la nivelul instanţei, dar, în special, în secţiile civile, mai ales la biroul judecătorului sindic, coroborată cu producerea primelor efecte ale intrării în vigoare a noului Cod civil în anul 2012; d) continuarea existenţei pe rolul instanţei a unui număr foarte mare de cauze (cu 21% mai mult decât în anul 2010, chiar dacă în 2012 s-a înregistrat o uşoară scădere faţă de 2011). ○ Din perspectiva resurselor umane disponibile, în ceea ce priveşte judecătorii menţionăm că, în anul 2012, schema instanţei a fost de 54 de posturi (faţă de 53 în 2011), din care media posturilor ocupate scriptic a fost de 52,5, iar numărul mediu de judecători care a funcţionat efectiv a fost de 50 de judecători. În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate şi personalul DEFA, în anul 2012, schemele nu s-au modificat. Dacă, în prima parte a anului multe din posturile vacante nu au putut fi ocupate, în partea a doua a anului (după înlăturarea impedimentului legal în ceea ce priveşte grefierii) unele posturi vacante de grefier au putut fi ocupate. În orice caz, pe tot parcursul anului 2012, dar în special în partea a doua, majoritatea posturilor vacante sau temporar vacante de personal auxiliar de specialitate şi de personal al compartimentului financiar-contabil au putut fi ocupate prin delegări şi/sau detaşări cu sprijinul preşedintelui Curţii de Apel Iaşi. Cea mai gravă problemă se înregistrează la compartimentul administrativ, unde din 7 posturi, 3 sunt vacante, doar unul fiind temporar ocupat printr-o delegare. ○ Un alt element ce a marcat activitatea instanţei în anul 2012 a fost producerea primelor efecte ale intrării în vigoare a Noului Cod civil (aşa cum se va detalia, mai jos, în capitolul II). ○ În ceea ce priveşte resursele financiare bugetare alocate, anul 2012 s-a caracterizat printr-o uşoară creştere cu 15,73% a sumelor alocate aprobate prin buget, pentru „total cheltuieli”, de la 32.780.881 lei, la 37.940.527 lei. Această creştere s-a datorat doar faptului că, anul trecut s-au plătit drepturi salariale restante personalului din justiţie (5% din valoarea titlurilor executorii) faţă de anul 2011, când nu s-au efectuat astfel de plăţi. De asemenea, o uşoară creştere s-a înregistrat la „bunuri şi servicii”, dar numai datorită faptului că, în partea a doua a lunii decembrie 2012, a avut loc o redistribuire a unor sume din bugetul MJ necheltuite, care au fost utilizate pentru achiziţionarea a 6 imprimante şi a unor rafturi metalice. Au scăzut în schimb semnificativ „cheltuielile de capital”, deci inclusiv sumele alocate pentru investiţii. 2 În fapt, 4(patru), pentru că 2 dintre ei au fost implicaţi, în două rânduri, în organizarea procesului electoral.


7

○ Cât priveşte condiţiile de muncă şi dotările instanţei, în anul 2012 nu s-au înregistrat evoluţii pozitive de remarcat. Subliniem totuşi, câteva dintre cele mai importante evoluţii înregistrate în această materie: a) achiziţionarea şi instalarea unor noi centrale termice în actualul Palat de Justiţie; b) instalarea în toate sălile de judecată a unui nou sistem de înregistrare a şedinţelor de judecată, în cadrul unui proiect implementat de MJ; c) îmbunătăţirea curăţeniei şi igienizării în spaţiile publice/comune actualul Palat de Justiţie, prin apelarea la o firmă de specialitate; d) refacerea hidroizolaţiei la unele terase ale actualul Palat de Justiţie; e) continuarea lucrărilor execuţie la Noul Palat de Justiţie; ○ În anul 2012, Tribunalul Iaşi a fost instanţă pilot în cadrul proiectului3 intitulat „Determinarea şi implementarea volumului optim de muncă al judecătorilor şi grefierilor şi asigurarea calităţii activităţii instanţelor”, proiect derulat de Consiliul Superior al Magistraturii în parteneriat cu East–West Management Institute (EWMI), în perioada sfârşitul anului 2011 – 28.02.2013.

3 Detalii despre activităţile desfăşurate în cadrul cestui proiect se regăsesc la pct. 2.3. a secţiunii a-2a- din capitolul I.


8

CAPITOLUL I – STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2012

1.Secţiunea I : Aspecte cantitative. Indicatori statistici relevanţi.

1.1. Principalii indicatori statistici. Tendinţe

Reflectând sintetic activitatea judiciară desfăşurată pe parcursul unui an în cadrul instanţei, indicatorii statistici înregistraţi la Tribunalul Iaşi evidenţiază, pentru anul 2012, atât în ceea ce priveşte volumul total de cauze aflate pe rol, de cauze noi ori de cauze rulate, cât şi în ceea ce priveşte eficienţa şi gradul de performanţă a actului de justiţie, următoarele tendinţe:

situarea, în continuare, pe o poziţie fruntaşă în ierarhia tribunelor din ţară cu cel mai mare volum de activitate (adică număr total de dosare pe rol), chiar dacă în anul 2012 s-a înregistrat o uşoară scădere cu 2298 dosare, respectiv cu 7%, la 30.426 dosare, faţă de 32.724 dosare în 2011 (când se înregistrase cel mai mare volum de activitate din istoria instanţei). Cu toate acestea, şi în 2012 pragul de 30.000 de dosare a fost

depăşit pentru a doua oară în istoria instanţei, înregistrându-se cu 5322 de dosare mai multe decât în anul 2010. Concret, prin raportare la anul 2010, în 2011 volumul de activitate a crescut cu 30%, iar în 2012 cu 21%.

creşterea nivelului operativităţii generale în soluţionare în raport cu cauzele nou – înregistrate cu 2% de la 93% la 95% şi, respectiv, scăderea operativităţii în raport cu volumul total al cauzelor aflate pe rolul instanţei, minus cauze suspendate, cu 3%, de la 72% la 69%;

scăderea, cu 26% (cu 321 dosare) a dosarelor mai vechi de 1 an, de la 1.238 la finele anului 2011 la 917 la finele anului 2012 ;

scăderea numărului cauzelor noi cu care a fost investită instanţa în anul 2012 la 19.908 dosare, cu 17% (adică cu 3.960 dosare) faţă de anul 2011, când au fost înregistrate 23.868 cauze noi, tendinţele înregistrate pe materii fiind diferenţiate în sensul: scăderii cu 9% în materie civilă, cu 25% în materie civilă, de contencios administrativ şi fiscal, înregistrându-se, în schimb, o creştere, de 2% în materie penală. Principala cauză a

scăderii cauzelor a constituit-o abolirea căii recursului în materia contravenţiilor rutiere reglementate de OUG nr.

195/2002

scăderea mediei operativităţii pe judecător în soluţionarea cauzelor cu 2,26%, în raport cu volumul total de dosare rulate, de la 20,35% în anul 2011 raportat la un volum total de dosare rulate de 109.104, la 18,09% în anul 2012, raportat la un volum de dosare rulate mai mic de 105.055;


9

scăderea cu 4 % a numărului de dosare rulate de judecători în anul 2012 la 105.055 faţă de 109.104 în anul 2011;

scăderea numărului dosarelor soluţionate cu un procent de 13 % (mai exact cu 2.860 dosare) faţă de anul 2011, respectiv 19.346 în 2012, faţă de 22.206 în anul anterior;

creşterea stocului de dosare cu 5% faţă de cel din anul 2011 (mai exact cu 562 dosare – stocul la sfârşitul anului 2011 fiind de 10.518 dosare, iar cel de la sfârşitul anului 2012 de 11.080 dosare), observându-se o creştere a proporţiei numărului de dosare rămase, în stoc, nesoluţionate, în raport de volumul total de cauze pe rol cu 4 %. Astfel, dacă în anul 2011 stocul reprezenta 32% din volumul total de cauze, în anul 2012 reprezintă 36%;

creşterea numărului cauzelor suspendate, din totalul cauzelor aflate pe rol, de la 1.724 dosare la 2.226 dosare, cu 29%. Prin raportare la volumul total de dosare pe rol, dosarele suspendate reprezintă 7%.

ANUL STOC

ANTERIOR

INTRATE ÎN CURSUL ANULUI

TOTAL CAUZE PE

ROL

SOLUŢIONATE

STOC LA FINELE ANULUI

SUSPENDATE

OPERATIVITATE

%(5/4) %(5/(4-7))

1 2 3 4 5 6 7 8 9 2010 6.499 18.605 25.104 16.248 8.856 1.306 65% 68% 2011 8.856 23.868 32.724 22.206 10.518 1.724 68% 72% 2012 10.518 19.908 30.426 19.346 11.080 2.226 62% 69%

% faţă de 2010 + 62% + 7% + 21% + 19% + 25% + 70% -3% + 1%

% faţă de 2011 +19% -17% -7% -13% + 9% + 29% -6% - 3%

,0 10000,0 20000,0 30000,0

stoc anterior dosare

dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc final dosare

suspendate

Situaţie comparativă privind volumul de activitate în anii 2010-2012

2012

2011

2010


10

□ Analiza evoluţiei acestor indicatori reflectă două categorii de tendinţe: ► una pozitivă, ilustrată de: a) creşterea nivelului operativităţii generale în soluţionare în raport cu cauzele nou-înregistrate cu 2% de la 93% la 95% şi, respectiv; b) scăderea, cu 26% (cu 321 dosare) a dosarelor mai vechi de 1 an, de la 1.238 la finele anului 2011 la 917 la finele anului 2012. Evoluţia acestui parametru se impune a fi remarcată, în condiţiile în care şi în anul 2011, se înregistrase aceiaşi tendinţă de scădere cu 20%, de la un număr de 1541 dosare la finele anului 2010 la 1238 la finele lui 2011. Mai mult, şi în anul 2010 se înregistrase o scădere a numărului dosarelor mai vechi de 1 an cu 70% faţă de anul 2009. c) de scădere a numărului de dosare noi, întrucât, pe de o parte, în 2011, se înregistrase maximul istoric fiind vorba de o creştere de 28% (prin raportare la 2010), iar, pe de altă parte, dezideratul înfăptuirii unui act de justiţie de calitate şi în termen rezonabil impune ca şi volumul de activitate să fie unul rezonabil. Or, în condiţiile în care, în mod constant volumul de activitate a crescut exponenţial în anii din urmă, o scădere a numărului de dosare noi, chiar şi numai cu 17% este, în opinia noastră, un fapt pozitiv. ► una negativă, ilustrată, în principal, de :

a) o scădere a nivelului mediu al operativităţii generale în raport cu volumul total al cauzelor aflate pe rolul instanţei, minus cauze suspendate, cu 3%, de la 72% la 69%, scădere ce a fost determinată de un complex de împrejurări, cele mai multe obiective, detaliate mai jos. Această scădere este însă contrabalansată de o creştere a nivelului operativităţii cu 1 % prin raportare la cea din anul 2010 (care a fost de 68%), când se înregistrase un volum mult mai mic de activitate faţă de anul 2012, mai exact mai mic cu 21 % (doar 25.104 dosare faţă de 30.426 în anul 2012).

b) o creştere a stocului de dosare, în raport de volumul total de cauze pe rol, cu 4 % faţă de anul anterior, de la 32% la 36%;

c) o scăderea numărului de dosare soluţionate cu 13%, lucru justificat în mare măsură, în condiţiile în care a scăzut şi numărul total de dosare pe rol, dar şi de alţi factori obiectivi, ce vor fi detaliaţi mai jos. numărul mediu de judecători ce a funcţionat efectiv în instanţă. Această scădere (raportată la anul 2011) este însă contrabalansată de o creştere a numărului de dosare soluţionate cu 19 % prin raportare la numărul de dosare soluţionate în anul 2010 (care a fost de16.248, faţă de 19.346 în anul 2012), când se înregistrase un volum mult mai mic de activitate faţă de anul 2012, mai exact mai mic cu 21 % (doar 25.104 dosare faţă de 30.426 în anul 2012). □ În ceea ce priveşte evoluţie negativă a celei de-a doua categorii de parametri, aceasta a fost generată, în anul 2012, de următorii factori obiectivi:

faptul că, în cursul anului 2012, spre deosebire de anul 2011 (când nu au fost organizate nici un fel


11

de alegeri), un număr de 6 judecători4 au făcut parte din birourile electorale judeţene, organizate în 3 rânduri (alegeri locale, parlamentare şi referendum). Chiar dacă, formal, aceştia au figurat în activitate (neputând fi scăzuţi la parametrul numărul mediu de judecători care au funcţionat efectiv”), intrând în majoritatea şedinţelor de judecată, totuşi nu au putut participat la unele şedinţe în care erau programaţi, ceea ce a afectat evoluţia unor indicatori statistici, inclusiv performanţa.

faptul că în cursul anului 2012, spre deosebire de anul 2011, au fost organizate două concursuri de promovare în funcţii de execuţie pentru Curtea de Apel Iaşi, care au angrenat – prin participare – cca. o treime din numărul de judecători. Astfel, aceştia au solicitat şi li-sau acordat concedii, în condiţiile legii, pentru a se asigura pregătirea corespunzătoare, împrejurare ce s-a tradus prin lipsa acestora la mai multe şedinţe de judecată, când au fost supliniţi de judecătorii de permanenţă, cu consecinţa afectării indicatori statistici, inclusiv cei de performanţă )operativitate, stoc ş.a.). De pildă, în toamna anului 2012, un număr de 5(cinci) din cei 13 judecători în funcţie a Secţiei a II-a Civile (la care se adaugă alţi 2 judecători din Secţia I Civilă, deci, în total, 7 judecători ai instanţei) au participat la examenul de promovare, împrejurare care – alături de alţi factori - s-a reflectat şi într-o scădere a performanţei unor indicatori statistici ai secţiei.

fluctuaţia mult mai mare (comparativ cu anul 2011) a judecătorilor la nivelul instanţei, dar, în special, în secţiile civile, mai ales la biroul judecătorului sindic, coroborată cu producerea primelor efecte ale intrării în vigoare a noului Cod civil în anul 2012;

faptul că, datorită volumului mare de activitate şi a fluctuaţiei de judecători, în special spre finele anului (când s-au vacantat unele posturi la instanţă), primul teremen de judecată acordat la repartizarea aleatorie a anumitor tipuri de dosare a fost stabilit direct în anul 2013. De pildă, numai în luna decembrie 2012 s-au înregistrat 1446 de dosare, din care doar 126 au primit prim-termen în decembrie 2012, restul de 1320 primind termen direct în 2013. De asemenea, avem în vedere faptul că începând cu luna mai 2012, respectiv septembrie 2012, datorită volumului foarte mare de cauze înregistrate coroborat cu faptul că toate completele erau pline, deşi pe parcursul anului 2012 plafonul de doare noi pe unele tipuri de complete a fost mărit, la nivelul Tribunalului Iaşi repartizarea aleatorie a anumitor tipuri de cauze s-a făcut cu prim termen de judecată directă în

anul 2013. De exemplu: a) începând cu data 01.05.2012, cauzele de asigurări sociale şi litigii de muncă au primit prim termen de judecată începând cu ianuarie 2013 (aceasta în de condiţiile în care pe parcursul anului 2012 s-a mărit numărul de complete specializate cu 4, iar unui număr important de cauze, de pe 8 complete, care nu avuseseră încă primul termen de judecată, li s-a preschimbat primul termen de judecată şi au fost rerepartizate pe cele 4 nou înfiinţate, tocmai pentru a reduce durat primului termen şi a permite rerepartizarea mai multor doare în 2012); b) cauzele directe de contencios administrativ şi fiscal înregistrate pe rolul Tribunalului începând cu data de 01.09.2012 Iaşi au primit prim termen de judecată începând cu luna martie 2013; c) cauzele de recursuri civile înregistrate începând cu data de 01.09.2012 au fost repartizate începând cu luna martie 2013. Or, astfel de 4 În fapt, 4(patru), pentru că 2 dintre ei au fost implicaţi, în două rânduri, în organizarea procesului electoral.


12

împrejurări evident că au fost de natură să afecteze operativitatea şi stocul de dosare la nivelul instanţei, întrucât stabilirea primului termen de judecată în 2013 a avut drept consecinţă imposibilitatea soluţionării lor în cursul anului 2012. continuarea existenţei pe rolul instanţei a unui număr foarte mare de cauze (cu 21% mai mult decât în

anul 2010, chiar dacă în 2012 s-a înregistrat o uşoară scădere faţă de 2011), care a influenţat evident şi operativitatea, dar şi stocul, întrucât încărcătura pe judecător, dar şi pe complet. Cu alte cuvinte, menţinerea unui volum de activitate crescut cantitativ cu 21% faţă de anul 2010 (spre deosebire de 2011 când creşterea a fost chiar mai mare faţă de 2010, de 30%) a afectat operativitatea generală şi stocul de dosare, dar nu tot în acelaşi procent, ci mult mai puţin, ceea ce înseamnă că în 2012 s-a muncit mai mult şi s-au soluţionat mai multe dosare decât în 2010, însă mai puţine decât în 2011. Mia mult chiar, în anul 2012 s-a depăşit procentul de operativitate realizat în anul 2010 (care a fost de 68%), cu 1%, în condiţiile în care volumul de activitate în anul 2012 a crescut cu 21% faţă de anul 2010. politicile de austeritate adoptate de guvernanţi, în anii trecuţi transpuse în acte normative, cu un puternic impact social, ceea ce, în plan judiciar, s-a reflectat prin creşterea explozivă a unor anumite categorii de cauze, cu o complexitate ridicată, dar mai ales cu un număr foarte mare de părţi, ceea ce a făcut aproape imposibil soluţionarea lor cu celeritate. De pildă, începând cu data de 01.02.2012, la nivelul Secţiei I Civile s-au înfiinţat încă 4(patru) noi complete specializate de litigii de muncă şi asigurări sociale, numărul total al acestora ajungând, în prezent, la 12. Dintre cauzele cu multe părţi exemplificăm, în materia litigiilor de muncă, arătând că, în anul 2012, au fost înregistrate 32 de dosare noi cu cel puţin 100 de părţi, din care: 1 (unul) cu peste 500 de părţi, iar 31 cu peste 100 de părţi (până la 500). De asemenea, şi în anul 2012 au fost înregistrate dosare cu multe părţi având ca obiect litigii vizând drepturile salariale ale funcţionarilor publici (de competenţa secţiei de contencios administrativ), în materia insolvenţei şi chiar şi în materie penală (unde a crescut semnificativ numărul cauzelor de evaziune fiscală şi contrabandă, cu număr forte mare de inculpaţi - peste 10 - şi cu zeci de volume). Astfel, şi în anul 2012, pe rolul instanţei s-au înregistrat ori s-au aflat, in continuare, pe rol, dosare cu mii de părţi, precum cel cu nr. 10084/99/2010* cu 9762 de părţi – litigiu de muncă (în prezent suspendat) sau 7721/99/2010* cu 3233 de părţi – litigiu de muncă, constându-se o creştere importantă a dosarelor cu multe părţi faţă de anii anteriori. Pe de altă parte, aşa cum s-a subliniat anterior, ca şi în anii trecuţi, şi în 2012 s-a înregistrat o multiplicare a alarmantă a dosarelor „gigant” cu număr foarte mare de părţi (de ordinul sutelor şi chiar miilor), cu complexitatea ridicată ori/şi cu un număr mare de volume, în condiţiile în care astfel de dosare au rămas pe rol şi din anii anteriori, acestea având ca obiect, de regulă, „litigii de munca”, „conflicte de munca”, „drepturi băneşti” si „litigii privind funcţionarii publici”, dar si „pretenţii”, „procedura insolvenţei” s.a..


13

În concret, în cursul anului 2012, pe rolul Tribunalului Iaşi s-au aflat: → 3 dosare cu peste 1000 de părţi; → 8 de dosare cu un număr de părţi cuprins între 500 şi 1000 (dintre care 2 noi intrate în 2012); → 72 dosare cu un număr de părţi cuprins între 100 si 500 (dintre care 39 noi intrate în 2012); → 243 dosare cu un număr de părţi cuprins între 50 şi 100 (dintre care 147 noi intrate în 2012); → 1405 dosare cu un număr de părţi cuprins între 10 şi 50 (dintre care 731 noi intrate în 2012).

□ eliminarea prin Legea nr. 202/2010, cu efect resimţit de Tribunalul Iaşi abia pe tot parcursul anului din

anul 2012 (recursurile înregistrate în a doua jumătate a anului 2011 primind prim termen în 2012) a recursului în

cazul contravenţiilor incriminate de OUG nr. 195/2002 şi a cauzelor civile cu valoare de sub 2000 lei □ dincolo de factorii obiectivi sus-menţionaţi evident că evoluţia negativă a unora dintre indicatori

statistici de performanţă a fost influenţată şi de unii factori subiectivi. Cu toate acestea, considerăm că - pentru a avea o imagine de ansamblu corectă - această evoluţie trebuie corelată cu: → scăderea semnificativă a numărului de dosare mai vechi de un an; → menţinerea unui volum de activitate crescut faţă de anul 2010 (cu 21%, chiar dacă acesat scăzut cu 7 % faţă de 2011); → creşterea operativităţii în raport cu dosarele noi şi creşterea operativităţi generale în raport cu volumul total de dosar pe rol, aceasta din urmă faţă de anul 2010 (când se înregistrase un volum de activitate mult mai mic), chiar dacă faţă de anul 2012 sa- înregistrat o uşoară scădere; → dar şi cu suportarea volumului mare de muncă (în plus cu cca. 1/5, suplimentar, faţă de 2010), în esenţă, de acelaşi număr de personal.

1.2. Volumul de activitate – cauze noi, dosare pe rol, rulate si suspendate 1.2.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei Detaliind datele statistice pe baza cărora s-au desprins concluziile generale enunţate se reţin următoarele : Volumul cauzelor nou - înregistrate pe rol, în cursul anului 2012, a cunoscut faţă de anul precedent o scădere în procent de 17%, de la 23.868 cauze în 2011, la 19.908 în anul la care ne referim, tendinţele înregistrate în cadrul fiecărei secţii fiind de: → scădere cu 9% în Secţia I Civilă; → scădere cu 25% în Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal; → creştere cu 2% în cadrul Secţiei Penale. Principala cauză a

scăderii cauzelor a constituit-o abolirea căii recursului în materia contravenţiilor rutiere reglementate de OUG nr.

195/2002. Pe stadii procesuale, se constată că, în anul de referinţă, au fost înregistrate: 13.042 cauze directe (4.024 civile, 7.764 civile de contencios administrativ şi fiscal şi 1.254 penale), 706 cauze în apel (696 civile şi 10 penale) şi 6.160 cauze în recurs (3.146 civile, 2.011 civile de contencios administrativ şi fiscal şi 1003 penale).


14

Adăugând stocul de dosare rămase nesoluţionate la sfârşitul anului 2011, rezultă un volum total de activitate/cauze pe rol în anul 2012 de 30.426 cauze, din care: 12.363 - civile, 15.497 civile de contencios administrativ şi fiscal - şi 2.566 – penale, faţă de anul 2011, când se înregistrase un volum total de cauze pe rol de 32.724 dosare (respectiv: 12.171 – civile, 17.846 – civile de contencios administrativ şi fiscal si 2.707 – penale), tendinţa fiind de scădere cu 7 % (mai exact 2.298 dosare). În ceea ce priveşte numărul de dosare rulate, în anul 2012, acesta a scăzut cu 4% la 105.055, faţă de 109.104 în anul 2011. În ceea ce priveşte numărul de dosare suspendate, în anul 2012, acesta a crescut cu 29% la 2.226, faţă de 1.724 în anul 2011, prin raportare la volumul total de activitate reprezentând 7% din totalul dosarelor. 1.2.2. Volumul de activitate pe secţii şi complete specializate

Situaţia cauzelor aflate pe rolul instanţei în anul – 2012 - în raport de stadiile procesuale

SECŢIA Stadiul procesual

stoc dosare la 01.01.11

dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc dosare la 31.12.2011 din

care:

Dosare suspendate la sfârşitul perioadei

OPERATI VITATE

CIVILĂ I

D 2450 4024 6474 3830 2644 842 68% A 474 696 1170 744 426 129 71% R 1573 3146 4719 2958 1761 631 72%

TOTAL 4497 7866 12363 7532 4831 1602 70%

CIVILĂ II ŞI CONT.

D 4915 7764 12679 7492 5187 442 61% R 807 2011 2818 2048 770 182 78%

TOTAL 5722 9775 15497 9540 5957 624 64%

PENALĂ

D 243 1254 1497 1266 231 85% A 5 10 15 11 4 73% R 51 1003 1054 997 57 95%

TOTAL 299 2267 2566 2274 292 89%

TOTAL GENERAL 10518 19908 30426 19346 11080 2226 69%


15

Numărul cauzelor noi înregistrate

ANUL CIVIL PENAL CIVIL ŞI C.A. TOTAL

1 2 3 4 5 2010 6977 3409 8219 18605 2011 8676 2221 12971 23868 2012 7866 2267 9775 19908

% faţă de 2010 +13% -33% -19% +7%

% faţă de 2011 -9% +2% -25% -17%

Poziţia Tribunalului Iaşi în ierarhia tribunalelor

- volum de activitate anual –

Anul Total cauze pe rol

Poziţia în ierarhia

naţională

Tendinţe (faţă de anul

anterior)

2006 25.857 3 2007 19.955 5 - 23% 2008 21.715 6 + 9% 2009 21.140 6 - 3% 2010 25.104 7 + 19% 2011 32.724 6 + 30% 2012 30.426 -7%

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000

Civil

Penal

Civil C.A.F

Situaţie comparativă privind numărul cauzelor noi înregistrate în anii 2011-2012

2012

2011

2010


16

Evoluţia volumului de activitate la Tribunalului Iaşi în perioada 2007-2012

1.3. Încărcătura pe judecător

► Consideraţii generale

Începând cu luna noiembrie 2003 şi până în februarie 2008, Tribunalul Iaşi a avut o schemă de 51 de judecători. În baza unui ordin5 al ministrului justiţiei, din data de 01.02.2008, schema instanţei a fost majorată la 52 de posturi de judecători, din care 2 posturi au fost considerate, de C.S.M. a fi în litigiu, începând cu jumătatea anului 2007 şi până la finele anului 2010, când s-a apreciat de DRUO că din 01.12.2010, doar un post

mai este litigios (celălalt trebuind să fie „reinclus de drept în fondul de rezervă”), situaţie care se menţine şi în

prezent. Consecinţa calificării acestor două posturi ca fiind litigioase în toată perioada 2007 -2010, (iar unul şi în prezent) a reprezentat-o blocarea ocupării acestora, în orice fel, chiar şi doar temporar. Cu alte cuvinte, în toată această perioadă pe cele două posturi, nu a funcţionat nici un judecător, nici măcar cu caracter temporar. În cursul anului 2010, independent de orice situaţie litigioasă, prin ordinul nr. 1525/C/04.06.2010 al ministrului justiţiei, statul de funcţii al instantei a fost suplimentat cu 1 post de judecător, la 53 de posturi. Prin ordinul M.J. nr. 2091/C/12.10.2011, s-a dispus modificarea statelor de funcţii şi de personal ale Tribunalului Iaşi, începând cu data de 15.09.2011, prin transferul unui post vacant de judecător din statul de funcţii şi de

5 Este vorba de ordinul nr. 90/C/23.01.2008 al Ministrului Justiţiei, prin care statul de funcţii al Tribunalului Iaşi a fost suplimentat cu 1 post de judecător, în vederea punerii în executare a unei decizii a Î.C.C.J..

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluţia volumului de activitate la Tribunalul Iaşi în perioada 2007-2012


17

personal al Judecătoriei Huşi în statul de funcţii şi de personal al Tribunalului Iaşi, astfel încât, de la acea dată, precum şi în prezent, Tribunalul Iaşi are o schemă de 54 de judecători, din care 1 post, a fost şi este în continuare blocat, fiind considerat de CSM litigios. Deci, în anul 2012, schema scriptică de judecători a instanţei a fost de 54 de posturi, din care unul vacant şi blocat. În ciuda schemei de 54 de judecători, nici în anul 2012, aceasta nu a fost ocupată integral nici măcar scriptic. Gradul de ocupare scriptică a fost atins, în anul 2012, numai până la limita de 52,55 de posturi, şi asta în condiţiile în care în medie aproape 3(trei) posturi au fost ocupate temporar, ca urmare şi a diligenţelor depuse încă 2009 de conducerea instanţei, fie din fondul de rezervă, fie printr-o delegare. Deci, practic, în anul 20126, din cele 54 de posturi aflate în schema de judecători ai instanţei, au fost ocupate scriptic, în medie, doar 52,5 posturi de judecători. În fapt însă, în anul 2012, la Tribunalului Iaşi, din numărul total al judecătorilor încadraţi scriptic (media fiind, aşa cum s-a arătat de 52,5), un număr mediu de 2,5 judecători nu a funcţionat efectiv7, fiind: fie detaşaţi, fie membri ai C.S.M., fie aflaţi în concedii de creştere a copilului ori concedii medicale pe perioade mari, fie la stagii de formare pe perioade mai mari în străinătate, astfel încât media judecătorilor care au lucrat efectiv în anul 2012 a fost de 50,25, urmând a fi avută în vedere în continuare o medie de 50 de judecători activi. Deci, din cele 54 de posturi din schema scriptică a instanţei, în anul 2012 a funcţionat efectiv un număr mediu de 50 de judecători (1,5 posturi vacante + 2,5 posturi temporar vacante = 4 posturi). 1.3.1. Încărcătura raportată la schema de judecători din statul de funcţii În anul 2012, schema de judecători a instanţei a cuprins 54 de posturi faţă de media anului 2011, când au fost 53 de posturi. Indicatorii statistici ce reflectă încărcătura pe schema de judecători din statul de funcţii al instanţei evidenţiază o tendinţă de scădere cu 10%, a volumului real de activitate, de la o medie de 1005 de dosare în 2011 la 904 în anul 2012 (raportarea făcându-se între volumul total de cauze pe rol şi numărul de 54 de posturi de judecători, ce figurează alocate Tribunalului Iaşi în statul de funcţii), în condiţiile în care anul trecut schema instanţei fusese mărită cu 1 post (chiar mai înainte de începerea anului). 6 Analiza detaliată a gradului de ocupare a schemei de judecători în anul 2012 şi a perioadelor de inactivitate a acestora sunt reflectate în tabelul Anexă nr. 1 la prezentul raport. 7 În stabilirea acestui parametru statistic nu au fost luate în calcul perioadele de inactivitate determinate de: a) concedii de odihnă, concediile de studii (în ţară) ori fără plată şi concediile pentru evenimente familiale deosebite (ci doar cele de maternitate, de creştere a copilului şi medicale, cel de participare în străinătate la stagii/seminarii pe durate de cel puţin o săptămână); b) situaţiile de participare la seminarii sau alte activităţi de formare profesională continuă, în ţară.


18

Încărcătura pe schema de judecători din statul de funcţii al Tribunalului Iaşi în 2012

Anul Dosare noi Total

cauze pe rol

Număr

şedinţe

Număr

dosare rulate

Număr

dosare soluţionate

Număr de

posturi în schemă

2011 714 1005 69 2058 705

53

2012 610 904 68 1945 595 54

Tendinţă -15 % -10 % - 1 % - 5% -16% +2%

1.3.2. Încărcătura raportată la numărul mediu de posturi din schemă ocupate scriptic În anul 2012, deşi schema de judecători a instanţei a cuprins 54 de posturi, numărul mediu al posturilor ocupate scriptic (judecători încadraţi) a fost de 52,5 judecători, faţă de 52 în 2011. Indicatorii statistici ce reflectă încărcătura medie pe judecător raportat la numărul mediu de posturi din schemă ocupate scriptic evidenţiază o tendinţă de scădere cu 1%, a volumului real de activitate, de la o medie de 1024 de dosare în 2011 la 1014 dosare în anul 2012 (raportarea făcându-se între volumul total de cauze pe rol şi numărul mediu de 52,5 judecători încadraţi, potrivit schemei), în condiţiile în care numărul mediu al posturilor ocupate scriptic a crescut cu 0,5%.

0

200

400

600

800

1000

1200

dosare pe roldosare

soluţionate nr. judecători

1005

705

53

904

595

54

Încărcătura medie pe judecător raportat la schema de judecători din statul de funcţii - Situaţie comparativă

2011 2012


19

Încărcătura medie pe judecător – raportat la numărul mediu de judecători încadraţi scriptic

Anul Dosare noi Total

cauze pe rol

Număr

şedinţe

Număr

dosare rulate

Număr

dosare soluţionate

Număr de

posturi în schemă

Număr de

judecători încadraţi (posturi

ocupate)

2011 728 1024 70 2098 719 53 52

2012 721 1014 69 2078 712 54 52,5

Tendinţă -1% -1 % -1% -1% -1% + 2 % +0,5%

1.3.3. Încărcătura raportată la numărul mediu de judecători care au lucrat efectiv în cursul anului 2012

În anul 2012, deşi schema de judecători a instanţei a cuprins 54 de posturi, iar numărul mediu al posturilor ocupate scriptic (judecători încadraţi) a fost de 52,5 judecători, totuşi numărul mediu al judecătorilor care au activat efectiv (întrucât unele posturi , deşi ocupate scriptic au fost temporar vacante – aşa cum s-a arătat mai sus, detaliat, în secţiunea „consideraţii generale” – 3.1.) a fost de 50 de judecători, la fel ca şi în anul precedent. Indicatorii statistici ce reflectă încărcătura medie pe judecător raportat la numărul mediu de judecători ce au funcţionat efectiv evidenţiază o tendinţă de scădere cu 11%, a volumului real de activitate, de la o medie de 1065 de dosare în 2011 la 947 dosare în anul 2012 (raportarea făcându-se între volumul total de cauze pe rol şi numărul mediu de 50 de judecători ce au funcţionat efectiv).

0200400600800

10001200

dosare pe rol dosaresoluţionate

nr. judecători

1024

719

52

1014

712

52,5

Încărcătura medie pe judecător raportat la personalul încadrat scriptic -Situaţie comparativă

2011 2012


20

Încărcătura medie pe judecător - raportat la numărul mediu de judecători care au activat efectiv la Tribunalul Iaşi în anul 2012

Anul Dosare noi

Total cauze pe

rol

Număr

şedinţe

Număr

dosare rulate

Număr

dosare soluţionate

Număr de

posturi în schemă

Număr de

judecători încadraţi (posturi

ocupate)

Număr

judecători ce au

funcţionat efectiv

2011 757 1065 73 2182 748 53 52 50

2012 639 947 71 2040 642 54 52,5 50

Tendinţă -16% -11% -3 % -7% -14% +2% +0,5% 0 %

Concluzii: Analiza indicatorilor anteriori, evidenţiaţi grafic, reflectă, o scădere cu 1% a gradului mediu de încărcare pe judecător, prin raportare la numărul mediu de posturi din schemă ocupate scriptic, şi cu 11% prin raportare la numărul mediu de judecători care au activat efectiv. De asemenea, se observă o scădere a procentului de dosare soluţionate/judecător cu 1% per judecător, prin raportare la numărul mediu de posturi din schemă ocupate scriptic, şi cu 14% per judecător, prin raportare la numărul mediu de judecători care au activat efectiv.

1.3.4. Dinamica activităţii pe judecători raportat la fiecare secţie 1.3.4.1. Dinamica activităţii pe judecători în Secţia Civilă A. Dinamica activităţii pe întreaga secţie

0

200

400

600

800

1000

1200

dosare pe roldosare soluţionate nr. judecători

1065

748

50

957

642

50

Încărcătura medie pe judecător raportat la personalul activ -Situaţie comparativă

2011 2012


21

Anul Nr. şedinţe

Nr. dosare rulate

Nr. dosare soluţionate

Nr. dosare redactate

Operativitate raportat la total dosare pe rol

2011 TOTAL 1723 62.607 15.317 7.493 70 % Media 75 2.722 666 326 70 %

2012 TOTAL 1732 58.730 14.126 7.111 70 % Media 75 2.553 614 309 70 %

Tendinţă % 0% -6% -8% -5% 0%

şedinţe rulate soluţionate redactate2011 1723 62607 15317 74932012 1732 58730 14126 7111

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

Situaţie comparativă privind dinamica activităţii judecătorilor din secţia Civilă în anii 2011-2012 - TOTAL


0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Situaţie comparativă privind dinamica activităţii judecătorilor din secţia civilă în anii 2011-2012 - MEDIA


22

DINAMICA ACTIVITĂŢII PE JUDECĂTORI - SECŢIA I CIVILĂ - 2012

Nr.crt. Nume şi prenume judecător

Dosare în stoc la

01.01.2012

Dosare noi

intrate în 2012

Total dosare

rol(stoc+noi)

Dosare rulate Soluţionate Redactate

Şedinţe Operativitate

raportat la

dosare rulate

raportat la

dosare noi

raportat la

dosare pe rol Total Conduse

1 Achiroaei Cătălina 742 455 1197 2649 581 312 76 45 22% 128% 49%

2 Anton Mirela 734 454 1188 2117 533 260 75 39 25% 117% 45%

3 Cardoneanu Eliza 590 154 744 1347 321 129 42 18 24% 208% 43%

4 Caşcaval Alice M. 480 470 950 2340 496 209 72 31 21% 106% 52%

5 Cazaciuc Călina E. 611 482 1093 2838 717 465 80 46 25% 149% 66%

6 Ciopraga Manuela 724 485 1209 2917 636 239 85 36 22% 131% 53%

7 Culea Gabriela 713 423 1136 2559 588 326 63 34 23% 139% 52%

8 Dascălu Carmen 775 525 1300 3385 685 237 105 39 20% 130% 53%

9 Diaconaru Iulia 579 422 1001 2387 651 393 75 44 27% 154% 65%

10 Filipeanu E. Crizantema 653 383 1036 2525 672 389 71 42 27% 175% 65%

11 Filipescu Silvia 404 415 819 1659 363 167 51 27 22% 87% 44%

12 Ionescu Camelia 625 531 1156 3309 718 249 99 41 22% 135% 62%

13 Iovu Daniela* 1 0 1 1 1 1 0 0 100% 0% 100%

14 Lăcustă Oana 632 583 1215 2530 741 310 85 32 29% 127% 61%

15 Luca Sofia* 1 0 1 1 1 0 0 0 100% 0% 100%

16 Matei Mihaela 540 484 1024 2660 571 276 68 37 21% 118% 56%

17 Mateiciuc Monica 519 446 965 2458 624 345 70 47 25% 140% 65%

18 Mihu Mihaela 741 407 1148 2935 725 411 76 38 25% 178% 63%

19 Preda Cristina 592 465 1057 2799 596 255 74 32 21% 128% 56%

20 Samoil Maria 540 612 1152 2518 769 481 90 59 31% 126% 67%

21 Sava Corina 287 173 460 671 156 55 20 2 23% 90% 34%

22 Sidor Mihaela 668 327 995 2273 638 387 56 31 28% 195% 64%

23 Sima Cristina 619 282 901 2061 486 154 59 24 24% 172% 54%

24 Stoinel Adriana 453 407 860 1787 546 368 55 35 31% 134% 63%

25 Stratan Maria* 1 0 1 1 0 0 0 0 0% 0% 0%

26 Tătăruşanu Doiniţa 666 494 1160 2971 647 229 101 36 22% 131% 56%

27 Timofte Petronela 278 418 696 1650 383 320 35 30 23% 92% 55%

28 Ţapliuc Gabriela 481 352 833 1382 281 144 49 21 20% 80% 34%

TOTAL 14649 10649 25298 58730 14126 7111 1732 866 24% 133% 70%

MEDIA 585,96 425,96 1011,92 2349,2 565,04 284,44 69,28 34,64 24% 133% 70%

* judecători ce nu au fost luaţi în calcul la stabilirea mediei şi a operativităţii pe secţie


23

B. Dinamica activităţii judecătorilor pe complete specializate B.1. Complete specializate în judecarea cauzelor de fond funciar

DINAMICA ACTIVITĂŢII PE JUDECĂTOR ÎN 2012 - COMPLET SPECIALIZAT ÎN SOLUŢIONAREA CAUZELOR DE FOND FUNCIAR - RECURSURI

Nr.crt. Nume şi prenume judecător Dosare în stoc la 01.01.2012

Dosare noi intrate în

2012

Total dosare rol

(stoc+noi)

Dosare rulate

Soluţi-

onate

Redac-tate

Şedinţe

Operativitate

raportat la dosare rulate

raportat la dosare noi

raportat la dosare pe

rol Total Conduse


2 Anton Mirela 77 88 165 314 89 26 22 6 28% 101% 54%

3 Cardoneanu Eliza 134 38 172 340 74 25 17 5 22% 195% 43%

4 Caşcaval Alice Mihaela 92 101 193 512 74 30 26 7 14% 73% 38%

5 Cazaciuc Călina Elena 80 73 153 421 78 26 22 7 19% 107% 51%

6 Ciopraga Manuela 141 89 230 550 108 33 26 11 20% 121% 47%

7 Culea Gabriela 110 64 174 445 71 22 21 8 16% 111% 41%

8 Dascălu Carmen 132 129 261 786 140 48 35 10 18% 109% 54%

9 Diaconaru Iulia 88 62 150 405 93 26 20 6 23% 150% 62%

10 Filipeanu Elena Crizantema 87 71 158 416 89 24 20 7 21% 125% 56%


12 Ionescu Camelia 127 124 251 770 138 48 38 15 18% 111% 55%

13 Lăcustă Oana 120 123 243 517 134 50 33 11 26% 109% 55%

14 Matei Mihaela 88 68 156 520 83 26 22 9 16% 122% 53%


16 Mihu Mihaela 110 84 194 560 99 35 23 9 18% 118% 51%

17 Preda Cristina 121 83 204 563 86 27 24 8 15% 104% 42%

18 Samoil Maria 82 65 147 357 84 29 20 7 24% 129% 57%

19 Sava Cornelia Corina 58 42 100 150 38 12 7 0 25% 90% 38%

20 Sidor Mihaela 80 33 113 243 56 15 11 3 23% 170% 50%

21 Sima Cristina 131 57 188 508 82 29 21 6 16% 144% 44%

22 Stoinel Adriana 36 22 58 120 36 13 8 2 30% 164% 62%

23 Tătăruşanu Doiniţa 114 122 236 710 126 38 34 10 18% 103% 53%

24 Timofte Petronela* 32 10 42 75 11 4 2 0 15% 110% 26%


TOTAL 2235 1761 3996 10485 2010 668 511 173 19% 114% 50%

MEDIA 93,125 73,375 166,5 436,875 83,75 27,8333 21,292 7,208333 19% 114% 50%



24

B.2. Complete specializate în judecarea litigiilor de muncă

DINAMICA ACTIVITĂŢII PE JUDECĂTOR ÎN 2012 - COMPLETE SPECIALIZATE ÎN SOLUŢIONAREA LITIGIILOR DE MUNCĂ


Dosare în stoc la

01.01.2012

Dosare noi

intrate în 2012

Total dosare

rol(stoc+noi)



raportat la

dosare rulate

raportat la

dosare noi

raportat la



2 Anton Mirela* 72 1 73 78 13 12 1 1 17% 1300% 18%

3 Cazaciuc

Călina Elena

298 211 509 1236 369 353 28 28 30% 175% 72%

3 Culea Gabriela 283 178 461 1037 253 217 19 19 24% 142% 55%

4 Diaconaru Iulia 249 200 449 1055 298 280 27 27 28% 149% 66%

5 Filipeanu

Elena Crizantema

253 131 384 977 282 267 24 24 29% 215% 73%


7 Matei Mihaela 148 231 379 845 188 155 18 18 22% 81% 50%


9 Mihu Mihaela 277 95 372 1137 274 260 19 19 24% 288% 74%

10 Preda Elena-

Cristina* 0 8 8 8 0 0 0 0 0% 0% 0%

11 Sidor Mihaela 297 130 427 1027 300 270 21 21 29% 231% 70%

12 Tătăruşanu Doiniţa* 3 1 4 4 0 0 0 0 0% 0% 0%

13 Timofte Petronela 143 370 513 1383 332 305 29 29 24% 90% 65%


TOTAL 2528 2014 4542 11075 2852 2603 238 238 26% 142% 63%

MEDIA 229,82 183,0909 412,909 1006,82 259,273 236,636 21,636 21,63636 26% 142% 63%



25

B.3. Complete specializate în judecarea cauzelor cu minori şi de familie

DINAMICA ACTIVITĂŢII PE JUDECĂTOR ÎN 2012 - COMPLETE SPECIALIZATE MINORI ŞI FAMILIE


Dosare în stoc la

01.01.2012

Dosare noi

intrate în

2012

Total dosare

rol(stoc+noi)



raportat la

dosare rulate

raportat la

dosare noi

raportat la


1 Lăcustă Oana* 39 90 129 191 87 79 6 6 46% 97% 67%

2 Samoil Maria 95 312 407 777 310 305 37 37 40% 99% 76%

3 Stoinel Adriana 82 227 309 607 244 235 22 22 40% 107% 79%

TOTAL 216 629 845 1575 641 619 59 59 41% 102% 76%

MEDIA 108 314,5 422,5 787,5 320,5 309,5 29,5 29,5 41% 102% 76%


1.3.4.2. Dinamica activităţii pe judecători în anul 2012 în Secţia II Civilă şi de Contencios Administrativ şi Fiscal

A. Dinamica întregii secţii

Anul Nr.

şedinţe Nr. dosare

rulate Nr. dosare soluţionate



2011 TOTAL 444 29.785 15.408 8.626 76 %

Media 49 3.309 1.712 958 76 %

2012 TOTAL 497 30.724 12.096 7.167 73%

Media 49 3.072 1.210 716 73%

Tendinţă 0 % -7% -29% -25% -3%


26


0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

Situaţie comparativă privind dinamica activităţii judecătorilor din secţia a II-a civilă contencios administrativ şi fiscal în anii 2011-2012 TOTAL


0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

Situaţie comparativă privind dinamica activităţii judecătorilor din secţia a II-a civilă contencios administrativ şi fiscal în anii 2011-2012 MEDIA


27

DINAMICA ACTIVITĂŢII PE JUDECĂTOR ÎN 2012 - SECŢIA II CIVILĂ ŞI CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL


Dosare în stoc la

01.01.2012

Dosare noi

intrate în

2012

Total dosare

rol(stoc+noi)



raportat la

dosare rulate

raportat la

dosare noi

raportat la


1 Alexandru Miţică* 194 508 702 1304 432 233 22 8 33% 85% 62%

2 Andrei Florin

Alexandru 424 381 805 1392 516 277 22 12 37% 135% 64%

3 Barbir Roxana 704 394 1098 2015 854 483 29 13 42% 217% 78%

4 Botez Carmen 823 1004 1827 3415 1433 809 60 33 42% 143% 78%

5 Cosinschi Adriana 869 935 1804 3074 1377 847 51 29 45% 147% 76%

6 Dănilă Iulian 896 786 1682 3066 1246 795 42 26 41% 159% 74%

7 Grădinaru Brindusa Daniela

1023 1069 2092 3723 1477 868 69 42 40% 138% 71%

8 Hărăţu Mihaela 294 689 983 1888 620 390 31 23 33% 90% 63%

9 Pavel Elena 742 930 1672 3618 1277 750 52 31 35% 137% 76%

10 Popa Maria

Cristina 230 598 828 1227 455 282 27 14 37% 76% 55%

11 Prelipcean Alina 697 590 1287 2749 1049 620 38 21 38% 178% 82%

12 Sava

Cornelia Corina*

1 24 25 25 6 0 2 0 24% 25% 24%

13 Tarlion Stefan 912 816 1728 3143 1322 804 50 24 42% 162% 77%

14 Timofte Petronela* 24 58 82 83 32 9 2 0 39% 55% 39%

15 Zaharia Lenuţa

Petronela* 2 0 2 2 0 0 0 0 0% 0% 0%

TOTAL 7835 8782 16617 30724 12096 7167 497 276 39% 138% 73%

MEDIA 712 798,4 1511 2793 1100 651,5 45,2 25,091 39% 138% 73%



28

B. Dinamica activităţii la biroul judecătorului sindic - 2012 – procedura insolvenţei

Anul Nr.

şedinţe Nr. dosare

rulate Nr. dosare soluţionate



2011 TOTAL 152 7.492 1.715 1.715 61 %

Media 38 1.986 429 429 61%

2012 TOTAL 151 8.072 1.853 1.835 53 %

Media 38 2.018 463 463 65%

Tendinţă 0% +2% +8% +8% +4%


0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

Situaţie comparativă privind dinamica activităţii judecătorilor în materia insolvenţei în anii 2011-2012- TOTAL


29

DINAMICA ACTIVITĂŢII PE JUDECĂTOR ÎN 2012 - SECŢIA II CIVILĂ ŞI CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL - PROCEDURA INSOLVENŢEI


Dosare în stoc la

01.01.2012

Dosare noi

intrate în

2012

Total dosare

rol(stoc+noi)



raportat la

dosare rulate

raportat la

dosare noi

raportat la


1 Alexandru Miţică 517 160 677 1389 269 269 21 21 19% 168% 40%

2 Artenie Dan 551 394 832 1759 549 549 26 26 31% 139% 66%

3 Barbir Roxana 264 322 436 719 161 161 16 16 22% 50% 37%

4 Corugă Butucă

Mihaela* 408 287 551 823 191 191 18 18 23% 67% 35%

5 Grădinaru Brânduşa Daniela*

1 0 1 1 0 0 0 0 0% 0% 0%

6 Popa Maria

Cristina* 334 166 500 1266 284 284 30 30 22% 171% 57%

7 Zaharia Nicoleta Lenuţa

616 414 879 2115 399 399 40 40 19% 96% 45%

TOTAL 2691 1743 3876 8072 1853 1853 151 151 23% 106% 48%

MEDIA 673 435,8 969 2018 463,3 463,3 37,8 37,75 23% 106% 48%


0 500 1000 1500 2000 2500

şedinţe

rulate

soluţionate

redactate


Situaţie comparativă privind dinamica activităţii judecătorilor în materia insolvenţei în anii 2011-2012 - MEDIA


30

1.3.4.3. Dinamica activităţii pe judecători în anul 2012 în Secţia Penală

A. Dinamica activităţii întregii secţii

Nr. şedinţe

Nr. dosare rulate

Nr. dosare soluţionate

Nr. dosare

redactate


2011

TOTAL 1.315 8.778 4.608 1.480 89%

Media 82 549 288 93 89%

2012 TOTAL 1.297 7.511 4.195 2.152 89%

Media 86 500 280 143 89%

Tendinţă +5 % -9 % -3 % +54 % 0 %


0

2000

4000

6000

8000

10000

Situaţie comparativă privind dinamica activităţii judecătorilor din secţia penală în anii 2011-2012 - TOTAL


0

100

200

300

400

500

600

Situaţie comparativă privind dinamica activităţii judecătorilor din secţia penală în anii 2011-2012 - MEDIA


31

DINAMICA ACTIVITĂŢII PE JUDECĂTOR ÎN 2012 - SECŢIA PENALĂ


Dosare în stoc la

01.01.2012

Dosare noi

intrate în

2012

Total dosare

rol(stoc+noi)



raportat la

dosare rulate

raportat la

dosare noi

raportat la


1 Adam Oana Cristina 19 164 183 250 150 92 50 35 60% 91% 82%

2 Amancei Daniela 73 339 412 646 357 176 88 54 55% 105% 87%

3 Andrei Florin

Alexandru* 0 6 6 6 6 13 0 0 100% 100% 100%

4 Arotăriţei Iulia 57 259 316 435 275 112 99 72 63% 106% 87%

5 Conachi Sonica 52 330 382 674 327 154 80 49 49% 99% 86%

6 Filipeanu

Elena Crizantema*

1 0 1 1 0 0 0 0 0% 0% 0%

7 Iovu Daniela 61 321 382 636 345 168 91 59 54% 107% 90%

8 Lazăr Nicoleta 62 312 374 580 337 167 88 56 58% 108% 90%

9 Luca Sofia 54 262 316 545 263 149 81 52 48% 100% 83%

10 Mocanu Marcel 54 255 309 463 270 117 102 71 58% 106% 87%

11 Sava

Cornelia Corina*

5 42 47 55 42 18 12 6 76% 100% 89%

12 Stoica Narcis Violin

28 266 294 407 282 173 51 43 69% 106% 96%

13 Stratan Maria

Cristina 38 280 318 506 306 125 105 71 60% 109% 96%

14 Ştefăniţă Nicoleta 39 279 318 497 278 152 77 51 56% 100% 87%

15 Tarlion

Constantin Gabriel

21 101 122 206 104 51 44 32 50% 103% 85%

16 Tarlion Lorena 9 228 237 354 215 145 110 93 61% 94% 91%

17 Toderica Camelia 51 348 399 649 342 166 88 52 53% 98% 86%

18 Trifan

Andreea Nicoleta

41 306 347 601 296 174 131 101 49% 97% 85%

TOTAL 665 4098 4763 7511 4195 2152 1297 897 56% 102% 89%

MEDIA 44,3 273,2 317,5 500,7 279,7 143,5 86,5 59,8 56% 102% 89%



32

B. Dinamica activităţii judecătorilor pe complete specializate

B 1. Complete specializate în judecarea cauzelor de corupţie

DINAMICA ACTIVITĂŢII PE JUDECĂTOR ÎN 2012 - SECŢIA PENALĂ - COMPLETE SPECIALIZATE ANTICORUPŢIE


Dosare în stoc la

01.01.2012

Dosare noi

intrate în

2012

Total dosare

rol(stoc+noi)


Şedinţe

Operativitate

raportat la

dosare rulate

raportat la

dosare noi

raportat la


1 Adam Oana

Cristina 1 2 3 7 3 3 5 5 43% 150% 100%


3 Conachi Sonica 1 0 1 1 0 0 1 1 0% 0% 0%

4 Lazăr Nicoleta 1 0 1 1 0 0 1 1 0% 0% 0%

5 Stoica Narcis Violin

1 0 1 6 1 1 6 6 17% 0% 100%

6 Stratan Maria

Cristina 4 3 7 51 4 4 33 33 8% 133% 57%

7 Tarlion

Constantin Gabriel

3 2 5 12 2 2 9 9 17% 100% 40%

TOTAL 10 4 14 73 8 8 44 44 11% 200% 57%

MEDIA 3,33 1,333 4,667 24,33 2,667 2,667 14,7 14,667 11% 200% 57%



33

B 2. Complete specializate în judecarea cauzelor cu minori

DINAMICA ACTIVITĂŢII PE JUDECĂTOR ÎN 2012 - SECŢIA PENALĂ -COMPLETE SPECIALIZATE MINORI


Dosare în stoc la

01.01.2012

Dosare noi

intrate în

2012

Total dosare

rol(stoc+noi)



raportat la

dosare rulate

raportat la

dosare noi

raportat la



2 Luca Sofia 0 2 2 2 0 0 1 1 0% 0% 0%

3 Mocanu Marcel 14 8 22 103 14 14 39 39 14% 175% 64%

4 Stratan Maria

Cristina 2 2 2 0 0 1 1 0% 0% 0%

5 Tarlion Lorena 3 22 25 107 11 11 52 52 10% 50% 44%

6 Toderica Camelia 0 1 1 1 0 0 1 1 0% 0% 0%

7 Trifan

Andreea Nicoleta

8 14 22 75 7 7 45 45 9% 50% 32%

TOTAL 30 48 78 294 32 32 141 141 11% 67% 41%

MEDIA 10 16 26 98 10,67 10,67 47 47 11% 67% 41%


1.4. Operativitatea la nivelul instanţei

1.4.1. Operativitatea în soluţionare la nivelul instanţei. Evoluţii.

Preocuparea soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, în acord cu dispoziţiile art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, a constituit un obiectiv prioritar al activităţii colectivului instanţei şi în anul 2012, datele statistice înregistrate fiind de natură a evidenţia rezultatul demersurilor efectuate în acest sens.


34

Astfel procentul de soluţionare este de 95% (95,7 % în materie civilă, 100,3% în materie penală şi 94,1% în materie civilă, de contencios administrativ şi fiscal) prin raportare la cauzele noi-înregistrate şi de 69% (70% în materie civilă, 64% în materie civilă de contencios administrativ şi fiscal şi 89% în materie penală) prin raportare la totalul cauzelor aflate pe rol minus cauze suspendate. Se constă deci că procentul de operativitate, comparativ cu anul anterior, a crescut în raport de cauzele noi înregistrate, cu 2%, şi a scăzut prin raportare la totalul cauzelor aflate pe rol minus cauze suspendate, cu 3%, ultimul fiind totuşi mai mare decât în 2010 cu 1%. Pe secţii, prin raportare la totalul dosarelor aflate pe rol, procentul operativităţii: → s-a menţinut în Secţia I Civilă la nivelul de 70% ; → a scăzut cu 6% în Secţia II Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal, de la 70% la 64%; → s-a menţinut în Secţia Penală la nivelul de 89%. Ca urmare a faptului că procentul operativităţii a scăzut, în anul 2012, au fost soluţionate un număr de 19.346 cauze (7.532 civile, 9.540 civile şi cont. adm. şi 2.274 cauze penale) cu 2.860cauze mai puţin faţă de anul 2011 (când se soluţionaseră 22.206 dosare), respectiv o scădere de 13% a numărului de dosare soluţionate.

OPERATIVITATEA LA NIVELUL INSTANŢEI ÎN ANII 2010- 2012

Anul Raportat la dosare noi Raportat la total dosare rol

Raportat la dosarele rulate

cu suspendate fără suspendate

2010 87% 70% 68% 17,5%

2011 93 % 67,8% 72% 20,3 %

2012 95% 63,5% 69% 18,1%

Tendinţă faţă de 2010

% +8% -6,5% +1% + 0,6%

Tendinţă faţă de

2011 % + 2% - 4,3% -3 % +2,2 %


35

66%

67%

68%

69%

70%

71%

72%

73%

2009 2010 2011 2012

Situaţie comparativă privind operativitatea la nivelul instanţei în anii 2009-2012

66%

67%

68%

69%

70%

71%

72%

73%

2010 2011 2012

Situaţie comparativă privind operativitatea la nivelul instanţei raportat la totalul cauzelor pe rol(fără suspendate) 2010-2012

82%

84%

86%

88%

90%

92%

94%

96%

2010 2011 2012

Situaţie comparativă privind operativitatea la nivelul instanţei raportat la numărul cauzelor noi intrate 2010-2012


36

OPERATIVITATEA PE SECŢII ÎN ANII 2010- 2012

Anul

Raportat la dosare noi Raportat la dosare rol Raportat la dosare rulate

civil penal civ. şi c.a.f. civil penal civ. şi c.a.f. civil penal civ. şi c.a.f.

2010 81% 100% 79% 71% 88% 59% 12% 23% 34,6%

2011 88% 108% 93% 70% 89% 70% 12% 27% 32%

2012 96% 100% 94% 70% 89% 64% 13% 30% 16%

Faţă de 2010 % +15% 0% +15% -1% +1% +5% +1% +7% -18,6%

Faţă de 2011% + 8% -8% -1% 0% 0% -6% -1% +3% -16%

1.4.2. Dinamica activităţii şi operativitatea în soluţionare în Secţia a I-a Civilă

DINAMICA ACTIVITĂŢII şi OPERATIVITATEA soluţionării cauzelor CIVILE în anii 2011 şi 2012

Anul Stadiul procesual

Stoc dosare la începutul

perioadei

Dosare noi

intrate

Cauze pe rol

Dosare soluţionate

Stoc dosare la sfârşitul perioadei

Dosare suspendate la

sfârşitul perioadei

2011

Directe 1348 4219 5567 3117 2450 577

Apeluri 541 820 1361 887 474 125

Recursuri 1606 3637 5243 3670 1573 540

TOTAL 3495 8676 12171 7674 4497 1242

2012

Directe 2450 4024 6474 3830 2644 842

Apeluri 474 696 1170 744 426 129

Recursuri 1573 3146 4719 2958 1761 631

TOTAL 4497 7866 12363 7532 4831 1602

% +29% -9% +2% -2% +7% +30%


37

DINAMICA ACTIVITĂŢII SECŢIEI CIVILE – TOTAL

CAUZE DIRECTE

3495

8676

12171

7674

4497

1242

4497

7866

12363

7532

4831

1602

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000


dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc final dosare

suspendate

Situaţie comparativă privind dinamica activităţii secţiei civile în anii 2011-2012 - TOTAL

2012 2011

1348

4219

5567

3117

2450

577

2450

4024

6474

3830

2644

842

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000


dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc final dosare

suspendate

Situaţie comparativă privind dinamica activităţii secţiei civile în anii 2011-2012 - CAUZE DIRECTE

2012 2011


38

CAUZE ÎN APEL

CAUZE ÎN RECURS

541

820

1361

887

474

125

474

696

1170

744

426

129

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600


dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc final dosare

suspendate

Situaţie comparativă privind dinamica activităţii secţiei civile în anii 2011-2012 - CAUZE ÎN APEL

2012 2011

1606

3637

5243

3670

1573

540

1573

3146

4719

2958

1761

631

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000


dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc final dosare

suspendate

Situaţie comparativă privind dinamica activităţii secţiei civile în anii 2011-2012 - CAUZE ÎN RECURS

2012 2011


39

1.4.3. Dinamica activităţii şi operativitatea în soluţionare în Secţia Penală

DINAMICA ACTIVITĂŢII şi OPERATIVITATEA soluţionării cauzelor PENALE - în anii 2011 şi 2012

anul stadiul procesual

stoc dosare la începutul

perioadei

dosare noi

intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc dosare la sfârşitul perioadei

2011

Directe 258 1244 1502 1259 243

Apeluri 141 63 204 199 5

Recursuri 87 914 1001 950 51

TOTAL 486 2221 2707 2408 299

2012

Directe 243 1254 1497 1266 231

Apeluri 5 10 15 11 4

Recursuri 51 1003 1054 997 57

TOTAL 299 2267 2566 2274 292

% -38% +2% -5% -6% -2%

DINAMICA ACTIVITĂŢII SECŢIEI PENALE – TOTAL

486

2221

2707

2408

299

299

2267

2566

2274

292

0 500 1000 1500 2000 2500 3000


dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc final dosare

Situaţie comparativă privind dinamica activităţii secţiei penale în anii 2011-2012 - TOTAL

2012 2011


40

CAUZE DIRECTE

CAUZE ÎN APEL

258

1244

1502

1259

243

243

1254

1497

1266

231

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600


dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc final dosare

Situaţie comparativă privind dinamica activităţii secţiei penale în anii 2011-2012 - CAUZE DIRECTE

2012 2011

141

63

204

199

5

5

10

15

11

4

0 50 100 150 200 250


dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc final dosare

Situaţie comparativă privind dinamica activităţii secţiei penale în anii 2011-2012 - CAUZE ÎN APEL

2012 2011


41

CAUZE ÎN RECURS

1.4.4. Dinamica activităţii şi operativitatea în soluţionare în Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal

DINAMICA ACTIVITĂŢII şi OPERATIVITATEA soluţionării cauzelor CIVILE, de CONTENCIOS ADMINISTRATIV şi FISCAL - în anii 2011 şi 2012 (cu includerea insolvenţei)

anul Stadiu procesual

stoc dosare la începutul

perioadei

dosare noi

intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc dosare la sfârşitul perioadei

dosare suspendate la

sfârşitul perioadei

2011

Directe 3640 10970 14610 9695 4915 331

Recursuri 1235 2001 3236 2429 807 151

TOTAL 4875 12971 17846 12124 5722 482

2012

Directe 4915 7764 12679 7492 5523 442

Recursuri 807 2011 2818 2048 770 182

TOTAL 5722 9775 15497 9540 5957 624

% +17 % -25% -13% - 21% +4 % +29%

87

914

1001

950

51

51

1003

1054

997

57

0 200 400 600 800 1000 1200


dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc final dosare

Situaţie comparativă privind dinamica activităţii secţiei penale în anii 2011-2012 - CAUZE ÎN RECURS

2012 2011


42

DINAMICA ACTIVITĂŢII SECŢIEI a II-a CIVILE, de CONTENCIOS ADMINISTRATIV şi FISCAL – TOTAL

CAUZE DIRECTE

4875

12971

17846

12124

5722

482

5722

9775

15497

9540

5957

624

0 5000 10000 15000 20000


dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc final dosare

suspendate

Situaţie comparativă privind dinamica activităţii secţiei a II-a civilă contencios administrativ şi fiscal în anii 2011-2012 - TOTAL

2012 2011

3640

10970

14610

9695

4915

331

4915

7764

12679

7492

5187

442

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000


dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc final dosare

suspendate

Situaţie comparativă privind dinamica activităţii secţiei a II-a civilă contencios administrativ şi fiscal în anii 2011-2012 - CAUZE

DIRECTE

2012 2011


43

CAUZE ÎN RECURS

DINAMICA activităţii Secţiei II Civilă în materia procedurii INSOLVENŢEI – judecătorul sindic

Anul Stoc la începutul perioadei

Dosare noi intrate

Total cauze pe rol

Dosare soluţionate

Stoc de dosare la sfârşitul perioadei Suspendate

2011 1178 1790 2968 1715 1253 146

2012

1253

1743 2996 1835 1143 150

Tendinţă +6% -3% +1% +7% -9% +3%

1235

2001

3236

2429

807

151

807

2011

2818

2048

770

182

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500


dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc final dosare

suspendate

Situaţie comparativă privind dinamica activităţii secţiei a II-a civilă contencios administrativ şi fiscal în anii 2011-2012 - CAUZE ÎN

RECURS

2012 2011


44

1.4.5. Stocul de dosare

Stocul de dosare existent la sfârşitul anului 2012 – 11.080 cauze rămase nesoluţionate (4.831 - civile, 5957 - civile şi de contencios administrativ şi fiscal şi 292 - penale) este mai mare faţă de stocul din anul precedent – 10.518(4.497 - civile, 5.722 civile, de contencios administrativ şi fiscal şi 299 - penale) tendinţa ascendentă a acestui indicator fiind evidenţiată prin raportare la stocul din anul anterior.

Prin raportarea acestuia, la volumul total de cauze în anul 2012 (total dosare – 30.426) ponderea stocului din volumul total al cauzelor pe rol a înregistrat o creştere faţă de anul 2011 (total dosare – 32.724) cu un procent de 4%, de la 32% la 36%.

SITUAŢIA STOCULUI DE DOSARE ÎN RAPORT DE ANUL PRECEDENT

1178

1790

2968

1715

1253

146

1253

1743

2996

1835

1143

150

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500


dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc final dosare

suspendate

Situaţie comparativă privind dinamica activităţii secţiei a II-a civilă contencios administrativ şi fiscal în anii 2011-2012 - PROCEDURA

INSOLVENŢEI

2012 2011

CIVIL43%

CIVIL ŞI C.A.F.54%

PENAL3%

Ponderea stocului pe materii la începutul anului 2012

CIVIL42%

CIVIL ŞI C.A.F.55%

PENAL3%

Ponderea stocului pe materii la finele anului 2012


45

Evoluţia stocului final de dosare pe secţii

Anul Secţia I Civilă Secţia Penală Secţia II Civ. Şi C.a.f.

2011 4.497 299 5.722

2012 4.831 292 5.957

% +7% -2% +4%

SITUAŢIA COMPARATIVĂ a stocului de dosare în raport de VOLUMUL TOTAL de cauze înregistrate

Anul Ponderea stocului de dosare raportat la volumul de activitate (total cauze pe rol)

2011 32%

2012 36%

Tendinţă +4 %

Stoc 32%

Volum total 68%

Finele anului 2011

Stoc: 36%Volum

total 64%

Finele anului 2012


46

1.5. Încărcătura pe grefierii de şedinţă

Începând cu anul 2009, s-a considerat de către echipa managerială, ca fiind extrem de utilă şi relevantă

reflectarea, în raportul de bilanţ, şi a activităţii grefierilor de şedinţă, avându-se în vedere numărul de şedinţe de judecată, inclusiv cele în materia arestării preventive, a percheziţiilor domiciliare şi informatice şi a interceptărilor, la care aceştia au participat, precum şi numărul de dosare rulate

Indicatorii de raportare vor fi următorii:

- încărcătura raportată la numărul mediu de grefieri de şedinţă din schemă; - încărcătura medie pe grefieri de şedinţă raportată la personalul activ; - dinamica activităţii pe grefieri de şedinţă raportat la fiecare secţie.

1.5.1. Încărcătura raportată la numărul mediu de grefieri de şedinţă din schemă

Anul Nr. şedinţe Nr. dosare rulate Nr. grefieri din schemă

repartizaţi pe secţii

2011 76 2.379 28

2012 71 2.102 31

Tendinţa -7% -12% +11%

1.5.2. Încărcătura medie pe grefieri de şedinţă raportată la personalul activ

Anul Nr. şedinţe Nr. dosare rulate Nr. grefieri în activitate

2011 89 2.776 24

2012 71 2.102 31

Tendinţa -20% -24% +29%

1.5.3. Dinamica activităţii pe grefierii de şedinţă raportat la fiecare secţie

Se impune precizarea că numărul încheierilor menţionate în analizele grafice de mai jos reprezintă suma dintre numărul de dosare şi numărul încheierilor de amânare a pronunţării.


47

1.5.3.1. Dinamica activităţii grefierilor din Secţia Civilă

Încărcătura medie pe grefieri de şedinţă din cadrul Secţiei a I-a Civilă raportată la schema de personal şi personalul activ – Situaţie comparativă -

Anul Nr. şedinţe Nr. dosare rulate Nr. grefieri din schemă, toţi

activi

2011 76 2.962 11

2012 79 2.831 11

Tendinţa +4% -4% 0%

În Secţia a I-a Civilă a Tribunalului Iaşi şi-au desfăşurat activitatea în anul 2012 un număr mediu de 22

judecători şi 11 grefieri de şedinţă astfel că raportul între numărul total de judecători şi numărul total de grefieri a fost de 0,5 grefieri la un judecător.

DINAMICA ACTIVITAŢII PE GREFIERI - SECŢIA I CIVILĂ - 2012

Nr.crt Nume şi prenume

TOTAL

Şedinţe Dosare rulate

1 Bondoc Iuliana 43 1521 2 Bosînceanu Daniela Mihaela* 5 116 3 Burghelea Dorina 58 2381 4 Constantinescu Doina 65 2490 5 Encuţă Nicoleta 84 3306 6 Ilieşi Gabriela 111 3369 7 Ioanid Adriana* 1 1 8 Maftei Ioana* 1 94 9 Maftei Nicoleta* 35 1032

10 Manolache Andreea 71 2568 11 Mihai Getuţa 106 3297 12 Nazarie Daniela 69 2642 13 Olăraşu Luminiţa Gabriela 73 2975 14 Prelipcean Mihaela 68 2204 15 Răileanu Cornelia* 6 151 16 Rotaru Rita 62 2645 17 Rusu Cipiniuc Lăcrămioara* 9 350 18 Victor Cristina* 0 1

TOTAL 867 31143 MEDIA 78,81 2831,18

* grefieri ce nu au fost luaţi în calcul la stabilirea mediei


48

1.5.3.2. Dinamica activităţii grefierilor din Secţia II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal

Încărcătura medie pe grefieri de şedinţă raportată la schema de personal şi personal activ - Situaţie comparativă

Anul Nr. şedinţe Nr. dosare rulate Nr. grefieri din schemă, toţi

activi

2011 58 4.127 7

2012 43 2.945 10

Tendinţa -26% -29% +43%

În Secţia II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Iaşi şi-au desfăşurat activitatea în anul 2012 un număr mediu de 13 judecători şi 10 grefieri de şedinţă astfel că raportul între numărul total de judecători şi numărul total de grefieri a fost 0,76 de grefieri la un judecător.

DINAMICA ACTIVITAŢII PE GREFIERI - SECŢIA II CIVILĂ ŞI C.A.F. - 2012

nr.crt Nume şi prenume

TOTAL

Şedinţe Dosare rulate 1 Ancuta Luminita 68 3925 2 Balaur Mioara 38 3855 3 Bejan Roxana Iuliana* 2 156 4 Bosînceanu Daniela Mihaela 27 1739 5 Ciobanu Elena 53 4082 6 Cojocaru Alina 16 2719 7 Luca Maria 40 2063 8 Maftei Ioana* 9 305 9 Momiţă Luminiţa 52 3482

10 Nica Cristina Mihaela 36 2126 11 Răileanu Elena* 12 208 12 Vatrici Ionela-Petronela 37 3104 13 Vrînceanu Mona Gina 37 1681

TOTAL 427 29445 MEDIA 42,7 2944,5



49

1.5.3.3. Dinamica activităţii grefierilor din Secţia Penală

Încărcătura medie pe grefieri de şedinţă raportată la schema şi personal activ - Situaţie comparativă

Anul Nr. şedinţe Nr. dosare rulate Nr. grefieri din schemă

toţi activi

2011 89 514 10

2012 90 459 9,5

Tendinţa +1 % -11% - 0,5%

În Secţia Penală a Tribunalului Iaşi şi-au desfăşurat activitatea în anul 2012 un număr de 14

judecători şi maxim 9,5 grefieri de şedinţă, astfel că raportul între numărul total de judecători şi numărul total de grefieri a fost de 0,67 grefieri la un judecător.

DINAMICA ACTIVITAŢII PE GREFIERI - SECŢIA PENALĂ - 2012

Nr. crt Nume şi prenume

TOTAL

Şedinţe Dosare rulate 1 Ancuta Luminita* 1 4 2 Badurlă Viorica 93 384 3 Balaur Mioara* 1 1 4 Bernardis Corina* 31 143 5 Bursuc Elena 89 533 6 Chiriac Elena 72 280 7 Cracea Anda 89 394 8 Cretu Liliana* 8 34 9 Dăscăleanu Mihaela* 8

10 Gavril Lacramioara 77 404 11 Grădinaru Andrei Cosmin* 20 124 12 Iacob Amona* 25 65 13 Ilie Gina Sorina 86 405 14 Ioanid Adriana* 4 15 Mardare Marinela 80 453 16 Mihai Getuţa* 1 17 Momiţă Luminiţa* 2 6 18 Nazarie Daniela* 1 2 19 Paiu Huicu Marineta 59 335 20 Râpă Laura Andreea* 1 1 21 Răileanu Cornelia* 1 1 22 Rusu Cipiniuc Lăcrămioara* 1 1 23 Ştirbu Mihaela 78 478 24 Vatrici Ionela-Petronela* 1 1 25 Victor Cristina 83 527

TOTAL 899 4589 MEDIA 89,9 458,9



50

1.6. Volumul de activitate la compartimentele auxiliare

1.6.1. Compartimentul de Executări Penale La Tribunalul Iaşi în perioada 01.01.2012 - 31.12.2012, în materie de cauze directe au fost pronunţate un număr

de 529 sentinţe penale, ce au fost consemnate în registrele de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale pentru care s-au deschis un număr de 732 poziţii. Comparativ, în anul 2011 au fost pronunţate 577 de sentinţe şi s-au deschis un număr de 756 de poziţii.

Tot în anul 2012, în cadrul Secţiei penale, în materia cauzelor directe (măsuri preventive şi alte măsuri

procesuale) au fost pronunţate:

o 215 încheieri în Camera de Consiliu (faţă de 160 în anul 2011) din care:

- 77 în dosare cu propunere de arestare preventivă (faţă de 62 în 2011);

- 78 în dosare de prelungire a măsurii arestării preventive (faţă de 58 în 2011);

- 59 în dosare având ca obiect plângeri împotriva ordonanţei procurorului (faţă de 38 în 2011);

- 2 în dosare având ca obiect transfer procedură (faţă de 1 în 2011) ;

- 0 în dosare având ca obiect încuviinţarea de a părăsi ţara (faţă de 1 în 2011);

o 175 încheieri pronunţate în şedinţă publică (faţă de 104 în anul 2011) din care:

- 96 în dosare având ca obiect cereri de liberare provizorie sub control judiciar (faţă de 38 în 2011);

- 9 în dosare având ca obiect cereri de liberare provizorie pe cauţiune (faţă de 2 în 2011);

- 40 în dosare având ca obiect cereri de înlocuire a măsurii arestării preventive (faţă de 36 în 2011);

- 21 în dosare având ca obiect cereri de revocare a măsurii arestării preventive (faţă de 20 în 2011);

- 8 în dosare având ca obiect cereri de ridicare control judiciar (faţă de 3 în 2011);

- 1 în dosare având ca obiect cerere de constatare a încetării de drept a controlului judiciar ( 2 în 2011);

o 80 încheieri privind autorizarea efectuării percheziţiilor date de judecător în cursul urmăririi penale (fiind emise 369 autorizaţii), faţă de 78 încheieri şi 317 autorizaţii emise în anul 2011;

o 248 încheieri privind confirmarea şi autorizarea interceptărilor şi înregistrărilor pe bandă magnetică sau pe orice tip de suport, precum şi cereri privind Legea 82/2012 (fiind emise 632 autorizaţii), faţă de 314 încheieri şi 778 autorizaţii emise în anul 2011; o în anul 2011 au fost emise 135 de mandate de arestare preventivă (din care 134 în cursul urmăririi penale şi 1 în cursul judecăţii), faţă de 89 de mandate în anul 2011 (din care 85 în faza de urmărire şi 4 în faza de judecată);


51

În materie de apeluri penale, la Tribunalul Iaşi în perioada mai sus menţionată au fost pronunţate un număr de 12 decizii penale, consemnate în registrele de evidenţă şi punere în executare a deciziilor penale, pentru care s-au deschis un număr de 21 poziţii. Comparativ, în anul 2011 au fost pronunţate 219 de decizii şi s-au deschis un număr de 382 de poziţii. Situaţia este justificată de modificările legislative, potrivit cărora tribunalele nu mai judecă apeluri penale.

În materie de recursuri penale, în anul 2012, la Tribunalul Iaşi au fost pronunţate un număr de 749 decizii penale consemnate în registrul de evidenţă şi punere în executare a deciziilor penale, pentru care s-a deschis un număr de 881 poziţii. Comparativ, în anul 2011 au fost pronunţate 676 de decizii şi s-au deschis un umăr de 804 de poziţii.

Tot în anul 2012, s-au pronunţat un număr de 253 încheieri penale în recurs consemnate în registrul de evidenţă şi punere în executare a încheierilor penale, pentru care s-a deschis un număr de 348 poziţii. Comparativ, în anul 2011 au fost pronunţate 274 de încheieri şi s-au deschis un număr de 348 de poziţii.

Pentru toate acestea, s-au efectuat, la timp, lucrările aferente, prevăzute de lege şi regulament. În perioada 01.01.2012-31.12.2012, în materia cauzelor directe, au fost emise 142 de mandate de executare a

pedepsei închisorii, din care au rămas încă neconfirmate un număr de 15 de mandate, faţă de anul 2011 când s-au emis 129 de mandate, din care la finele anului erau neexecutate 6.

În jurul datei de 21.01.2012, existau în total, pentru toţi anii, un număr de 57 mandate de executare a pedepsei închisorii încă nepuse în executare, faţă de 71 câte erau la începutul lunii ianuarie 2011.

Pentru toate acestea s-au efectuat toate demersurile legale în vederea executării, în cazul majorităţii covârşitoare a lor fiind emise şi mandate de arestare europene sau mandate de dare în urmărire internaţională în vederea extrădării. În prezent, la acest birou se prezintă, lunar sau trimestrial, un număr de 14 condamnaţi (faţă de 12 în anul

2011) cărora le-a fost aplicată pedeapsa cu suspendare sub supraveghere, organul desemnat cu supravegherea fiind această instanţă.

Tot în anul 2012 au fost emise:

18 mandate europene de arestare (la fel ca şi în 2011), din care s-a constat, ulterior, că au fost executate 4, la care se mai adaugă încă 18 mandate executate din cele emise în anii anteriori;

17 de mandate de dare în urmărire internaţională (faţă de 17 în 2011), din care s-a constat, ulterior, că au fost executate 5 şi 2 mandate executate din cele emise în anii anteriori;

În 6 cazuri s-a propus extrădarea (faţă de 1 în 2011).

În 3 (trei) cazuri s-au formulat cereri de asistenţă judiciară internaţională în materie penală (faţă de 2 din anul 2011).


52

Dinamica mandatelor de arestare preventivă, a mandatelor europene de arestare, a mandatelor de urmărire internaţională, a cererilor de extrădare şi de asistenţă internaţională

Mandate de arestare preventivă Mandate europene

de arestare

Mandate de urmărire

internaţională

Extrădări Cereri de asistenţă

internaţională În faza de urmărire

În faza de judecată

Total

2011 85 4 89 18 17 1 2

2012 134 1 135 22 17 6 3

tendinţa +58% -75% +52% +22% 0% +500% +50%

Dinamica numărului de autorizaţii de percheziţie şi celor de interceptare

Interceptări Percheziţii

încheieri autorizaţii încheieri autorizaţii

2011 314 780 78 317

2012 248 632 80 369

tendinţă - 21% -19% + 3% + 16%

Dinamica menţiunilor efectuate în registre şi a activităţii la

Biroul de Executări Penale

DATE REFERITOARE LA HOTĂRÂRI 2011 2012 tendinţa

Sentinţe penale 577 529 - 8%

Încheieri directe - arestări preventive 264 390 +48%

Încheieri directe - percheziţii 78 80 +3%

Încheieri directe - interceptări 314 248 - 21%

Încheieri trafic de date - Legea 82/2012 0 12 1200%

Încheieri - Legea 211/2004 acordare de compensaţii financiare

0 1 100%

Decizii penale – apel 219 12 - 95%

Decizii penale – recurs 676 749 +11%

Încheieri penale – recurs 274 253 - 8 %

Total hotărâri 2402 2274 - 5%


53

►În cadrul Secţiei Penale au fost ţinute la zi un număr de:

- 32 de registre, din care un număr de 2 registre sunt confidenţiale;

- 10 condici de şedinţă, din care un număr de 2 condici sunt confidenţiale;

- 15 (tipuri) de tomuri, din care: 9 tomuri de minute şi 6 de hotărâri.

Dinamica tipurilor de hotărâri penale şi a poziţiilor deschise în registre

cauze directe apeluri recursuri

sentinţe încheieri

nr. decizii

poziţii deschise

decizii încheieri

nr. poziţii deschis

e

nr. poziţii deschise

nr. poziţii

desch.

nr. poziţii

desch.

2011 577 756 656 1361 219 382 676 804 274 348

2012 529 732 713 1406 12 21 749 881 249 348

tendinţa -8% -3% +9% +3% -95% -95% +11% +10% -9% 0%

1.6.2. Compartimentul de executări civile din cadrul Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi

Fiscal ■ La biroul de Executări Civile din cadrul Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul Tribunalului Iaşi, în anul 2012, activitatea a fost desfăşurată de d-na grefier Elena Răileanu, judecătorul delegat la acest compartiment fiind d-na judecător Brînduşa-Daniela Grădinaru, în lipsa acesteia atribuţiile specifice fiind îndeplinite de d-l judecător Iulian Dănilă şi preşedintele Secţiei, d-na judecător Alina-Gianina Prelipcean. În perioada 01.01.2012 – 31.12.2012, au fost pronunţate :

- în materia cauzelor civile - litigii cu profesionişti : - 1240 sentinţe, faţă de 2941 în anul 2011 şi 586 decizii, faţă de 605 în anul 2011 ; - în materia contenciosului administrativ: - 3146 sentinţe, faţă de 2294 în anul 2011 şi 1462 decizii, faţă de 1783 în anul 2011;


54

- în procedura somaţiei şi a ordonanţei de plată - 97ordonanţe, faţă de 222 în 2011 ; - în procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006 : - 1853 sentinţe, faţă de 1747 în anul 2011 şi 271 încheieri, faţă de 294 în anul 2011. La Biroul de Executări Civile al secţiei au fost pronunţate în anul 2012, un număr de 217

încheieri de investire cu formulă executorie (faţă de 213 în anul 2011) şi, la cererea părţilor, au fost eliberate un număr de 3503 hotărâri cu menţiunea rămânerii definitive şi/ sau irevocabile (faţă de 1437 în anul 2011) Separat de activitatea Biroului de Executări Civile, grefierul-şef al secţiei a ţinut evidenţa mandatelor ad-

hoc în procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006, evidenţa notificărilor privind deschiderea procedurii insolvenţei şi a trimis 192 dosare altor instanţe, urmare a solicitării acestora, comparativ cu 120 dosare în anul 2011. Pentru hotărârile pronunţate de către judecătorii secţiei, s-au efectuat lucrările aferente, prevăzute de

lege şi regulament. Prin urmare, evidenţa lucrărilor specifice a fost ţinută atât scriptic, cât şi în sistem informatizat. S-au completat condicile şi registrele prevăzute de lege. În cadrul Secţiei a II a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal au fost ţinute la zi un

număr de: - 19 de registre, din care un număr de 5 la biroul judecătorului sindic; - 13 condici de şedinţă, din care 3 la biroul judecătorului sindic; - 12 (tipuri) de tomuri sau mape, din care 2 la biroul judecătorului sindic.

Dinamica menţiunilor efectuate în registre şi a activităţii secţiei :

DATE REFERITOARE LA HOTĂRÂRI 2011 2012 Tendinţa

Sentinţe civile –litigii cu profesionişti 2941 1240 -58 %

Sentinţe cont. administrativ 2294 3146 +37%

Decizii civile - litigii cu profesionişti 605 586 -3%

Decizii cont. administrativ 1783 1462 -18%

Ordonanţe de plată 222 97 -56%

Încheieri fond - dezinvestire 1438 537 - 63 %

Sentinţe - Cam. Consiliu 800 619 -23%

Sentinţe - Faliment 1747 1853 + 6%

TOTAL DOSARE SOLUŢIONATE 12.124 9540 - 21 %


55

Date referitoare la biroul de executări civile 2011 2012 Tendinţa Încheieri investire 213 217 +2%

Răspunsuri adrese birou executări 118 192 +63%

Forme definitive şi irevocabile 1437 3503 +144%

Cereri apel 81 191 +136%

Hotărâri apelate 78 160 +105%

Cereri recurs 1944 2682 +38%

Hotărâri recurate 1791 2515 +40%

Hotărâri casate/modificate 295 348 +18%

Cereri recurs sindic 391 629 +61%

Hotărâri recurate sindic 324 561 +73%

1.6.3. Compartimentul de Executări Civile – Secţia a I-a civilă şi Biroul de Apostilări

În ceea ce priveşte hotărârile pronunţate de către Secţia a I-a Civilă, s-au efectuat lucrările aferente, prevăzute de lege şi regulament. Evidenţa lucrărilor specifice a fost ţinută atât scriptic, cât şi în sistem informatizat. S-au completat, la zi, condicile şi registrele prevăzute de lege. Unul din cei doi grefieri repartizaţi la Biroul de Executări Civile al Tribunalului Iaşi este şeful secţiei, îndeplinind şi atribuţiile specifice acestei funcţii, participă şi la şedinţele de judecată în care se soluţionează cauzele având ca obiect suspendarea executării.

În anul 2012 au fost pronunţate: - în materia cauzelor civile directe : 3509 sentinţe, faţă de 2892 în anul 2011. - în materia cauzelor civile – directe – adopţii : 83 sentinţe, faţă de 71 în anul 2011. - în materia cauzelor civile – apeluri: 779 decizii, faţă de 903 în anul 2011. - în materia cauzelor civile – recursuri: 2800 decizii, faţă de 3584 în anul 2011. În cursul anului 2012 s-au înregistrat un număr total de 1889 cereri de recurs – din care: 1447 cereri de recurs împotriva sentinţelor (care privesc 1190 hotărâri) şi 442 cereri de recurs împotriva deciziilor (care vizează un număr de 380 hotărâri) - şi un număr de 35 cereri de apel (care privesc 28 hotărâri), faţă de anul 2011 când s-au înregistrat un număr de 2255 cereri de recurs (ce privesc 1657hotărâri) şi un număr de 63 cereri de apel (ce privesc 48 hotărâri).

Separat de activitatea evidenţiată statistic mai sus, în anul 2012, la acest birou au fost eliberate, la cererea părţilor, un număr de 1250 de titluri executorii (comparativ cu 850 în anul 2011), precum şi un număr de 2500 de hotărâri (comparativ cu 2050 în anul 2011), cu menţiunea rămânerii definitive şi/sau irevocabile. De asemenea, s-a răspuns la corespondenţa adresată acestui compartiment.


56

La Biroul de Apostilări în anul 2012 au fost înregistrate un număr de 632 de cereri (faţă de 676 cereri în anul 2011) care au fost soluţionate corespunzător, fiind eliberate un număr de 881 de acte apostilate (faţă de 1040 în anul 2011). Din 26.11.2010, ca urmare a modificării O.G. nr. 66/1999, aduse prin Legea nr. 202/2010 a început să se înregistreze o scădere semnificativă a numărului de cereri de apostilări. În acelaşi an, au fost primite circa 3200 cereri pentru eliberări de copii xerox şi eliberate circa 82.000 de copii xerox, fiind eliberate 1250 cereri certificate faţă de anul 2011 când au fost înregistrate 1200 cereri pentru certificate de soluţii şi grefă, 2280 cereri copii xerox după înscrisuri din dosare, fiind eliberate peste 90.000 de copii certificate. Dinamica menţiunilor efectuate în registre şi a activităţii la Biroul de Executări Civile DATE REFERITOARE LA HOTĂRÂRI 2011 2012 tendinţa

Sentinţe civile directe 2892 3509 + 21%

Sentinţe civile adopţii 71 83 +17%

Decizii civile apeluri 903 779 - 14%

Decizii civile recursuri 3584 2800 - 22%

Încheieri – renunţare la judecată 115 256 + 123%

Sentinţe federaţii 2

Încheieri la suspendare executare (O. civ.) 11

Sentinţe date în Cameră de Consiliu 3

Încheieri la dosare scoase de pe rol 4

Încheieri conexare 24

TOTAL 7565 7471 - 1 %

Hotărâri desfiinţate în cauze directe în apel 45 15 - 67%

Hotărâri casate în – litig. de muncă şi asig. soc. în recurs 361 491 + 36%

Hotărâri casate în cauze directe în recurs 83 67 - 19%

BIROUL DE EXECUTARI CIVILE

Investiri–Birou Exec. Civile 850 1250 + 47%

Eliberări forme definitive şi irevocabile 2050 2500 + 22%

Cereri apel 63 35 - 44%

Hotărâri apelate 48 28 - 42%

Cereri recurs la sentinţe 1821 1447 - 21%

la decizii 434 442 + 2%

total 2255 1889 - 16%

Hotărâri recurate la sentinţe 1264 1190 - 6%

la decizii 393 380 - 3%

total 1657 1570 - 5%

COMPARTIMENTUL APOSTILĂRI

Număr de cereri 676 632 - 7%

Număr de acte apostilate 1040 881 - 15%


57

În cadrul Secţiei Civile sunt ţinute la zi un număr de:

- 11 registre; - 5 condici de şedinţă, din care 1(una) este confidenţială; - 4 tipuri de tomuri de hotărâri, din care: 2 de sentinţe şi 2 de decizii; - 5 tipuri de mape cu încheieri (abţinere, recuzare, încheieri pronunţate în Camera de Consiliu, renunţare la

judecată şi suspendate).

Registrele, condicile şi tomurile/mapele ţinute pe secţii Secţia penală Secţia I Civilă Secţia a II a civila si de

contencios administrativ

total

publice confidenţiale total

publice confidenţiale total din care la sindic

registre 31 29 2 11 - - 11 2 condici

de şedinţă 9 7 2 5 4 1 9 1

tomuri/mape de hotărâri

13 - - 9 - - 10 3

B. Managementul resurselor umane

B.1. Situaţia judecătorilor →Obiectivul central al politicii de resurse umane în cadrul sistemului judiciar, prevăzut în strategiile de

reformă a sistemului judiciar, îl constituie reducerea volumului de activitate al magistraţilor, prin alocarea eficientă a resurselor umane deja existente şi prin ocuparea posturilor vacante.

În anul 2012 putem aprecia că Tribunalul Iaşi şi-a desfăşurat activitatea în regim de supraaglomerare, fără ca schema de judecători să sufere modificări din anul 2011 (când în partea a doua s-a majorat de la 53 la 54), uşoara diminuare a volumului de muncă evidenţiată statistic, necompensând gradul ridicat de complexitate al cauzelor, lipsa sălilor de judecată şi a personalului auxiliar.

→ În concret, începând cu luna noiembrie 2003 şi până în februarie 2008, Tribunalul Iaşi a avut o schemă de 51 de judecători. În baza unui ordin8 al ministrului justiţiei, din data de 01.02.2008, schema instanţei a fost majorată la 52 de posturi de judecători, din care un post este considerat litigios şi blocat pentru ocupare de către Consiliul Superior al Magistraturii.

8 Este vorba de ordinul nr. 90/C/23.01.2008 al Ministrului Justiţiei, prin care statul de funcţii al Tribunalului Iaşi a fost suplimentat cu 1 post de judecător, în vederea punerii în executare a unei decizii a Î.C.C.J..


58

În cursul anului 2010, independent de orice situaţie litigioasă, prin ordinul nr. 1525/C/04.06.2010 al Ministrului Justiţiei, statul de funcţii al Tribunalului Iaşi a fost suplimentat cu 1 post de judecător, la 53 de posturi.

Prin ordinul MJ nr. 2091/C/12.10.2011 (comunicat instanţei la 01.11.2011), s-a dispus modificarea statelor de funcţii şi de personal ale Tribunalului Iaşi, începând cu data de 15.09.2011, prin transferul unui post vacant de judecător din statul de funcţii şi de personal al Judecătoriei Huşi în statul de funcţii şi de personal al Tribunalului Iaşi, astfel încât, în prezent, Tribunalul Iaşi are o schemă de 54 de judecători, din care 1 post, a fost şi este în continuare blocat, fiind considerat de CSM litigios. În ciuda schemei de 54 de judecători, nici în anul 2012, aceasta nu a fost ocupată integral nici măcar scriptic. Gradul de ocupare scriptică a fost atins, în anul 2012, numai până la limita de 52,55 de posturi, şi asta în condiţiile în care în medie aproape 3(trei) posturi au fost ocupate temporar, ca urmare şi a diligenţelor depuse încă 2009 de conducerea instanţei, fie din fondul de rezervă, fie printr-o delegare. Deci, practic, în anul 20129, din cele 54 de posturi aflate în schema de judecători ai instanţei, au fost ocupate scriptic, în medie, doar 52,5 posturi de judecători. În fapt însă, în anul 2012, la Tribunalului Iaşi, din numărul total al judecătorilor încadraţi scriptic (media fiind, aşa cum s-a arătat de 52,5), un număr mediu de 2,5 judecători nu a funcţionat efectiv10, fiind: fie detaşaţi, fie membri ai C.S.M., fie aflaţi în concedii de creştere a copilului ori concedii medicale pe perioade mari, fie la stagii de formare pe perioade mai mari în străinătate, astfel încât media judecătorilor care au lucrat efectiv în anul 2012 a fost de 50,25, urmând a fi avută în vedere în continuare o medie de 50 de judecători activi. Deci, din cele 54 de posturi din schema scriptică a instanţei, în anul 2012 a funcţionat efectiv un număr mediu de 50 de judecători (1,5 posturi vacante + 2,5 posturi temporar vacante = 4 posturi). În primele trei luni ale anului 2012, precum şi în lunile mai-iunie, numărul mediu al judecătorilor inactivi a fost mai accentuat, situând la – 5 şi chiar - 6. Şi în lunile octombrie-decembrie 2012, s-a înregistrat un număr mai mare de judecători inactivi, cu consecinţa afectării şi a stocului de dosare, Deci, în anul 2012, schema instanţei a fost de 54 de posturi (faţă de 53 în 2011), din care media posturilor ocupate scriptic a fost de 52,5, iar numărul mediu de judecători care a funcţionat efectiv a fost de 50 de judecători. Şi în anul 2012, echipa managerială a efectuat demersuri repetate pentru ocuparea posturilor de judecător temporar vacante (prin solicitarea de delegări şi/sau detaşări), precum şi pentru suplimentarea statelor de funcţii, prin întocmirea repetată de solicitări scrise, amplu motivate.

În cursul anului 2012, la nivelul ocupării schemei de judecători, au intervenit modificări ca urmare:

9 Analiza detaliată a gradului de ocupare a schemei de judecători în anul 2012 şi a perioadelor de inactivitate a acestora sunt reflectate în tabelul anexă la prezentul raport. 10 În stabilirea acestui parametru statistic nu au fost luate în calcul perioadele de inactivitate determinate de: a) concedii de odihnă, concediile de studii (în ţară) ori fără plată şi concediile pentru evenimente familiale deosebite (ci doar cele de maternitate, de creştere a copilului şi medicale, cel de participare în străinătate la stagii/seminarii pe durate de cel puţin o săptămână); b) situaţiile de participare la seminarii sau alte activităţi de formare profesională continuă, în ţară.


59

►a vacantări unor posturi, ca urmare: - a promovării dl. judecător Tarlion Gabriel la C. Ap. Iaşi începând cu data de 01.06.2012; - a transferului d-nei judecător Stoinel Adriana la C. Ap. Iaşi începând cu data de 15.10.2012; - a pensionării d-nei judecător Ţapliuc Gabriela începând cu data de 03.12.2012;

►a faptului că au fost transferaţi la Tribunalul Iaşi : - d-na judecător Corugă Butucă Mihaela de la Tribunalul Vaslui, începând cu data 01.09.2012; - dl. judecător Dănilă Iulian de la Judecătoria Iaşi, începând cu data de 15.12.2012. La data redactării raportului de bilanţ sunt vacante şi alocate la concursul de promovare efectivă a

judecătorilor din data de 03.03.2013 un număr de 2 posturi de execuţie. În ceea ce priveşte repartizarea pe secţii: La începutul anului 2012, posturile din schema instanţei ocupate scriptic, după avizarea planificărilor de către colegiul, au fost repartizate prin ordinul de serviciu al preşedintelui instanţei, pe secţii astfel: - 24 judecători în secţia civilă (schema acesteia fiind la acel moment de 22, fiind mărită la această cifră de la 21 în anul 2011; în plus, tot în 2011, peste cele 22, acestei secţii i se alocaseră temporar 2 posturi din fondul de rezervă, repartizate instanţei pentru doi judecători detaşaţi al CSM şi IJ din secţia penală); - 15 judecători în secţia penală (din care, la acel moment 3 inactivi; schema acesteia fiind de 17, fiind redusă la această cifră de la 18 în anul 2011); - 14 judecători în secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ (din care, 1 post era inactiv ca urmare a caracterului litigios, schema secţiei fiind de 15, fiind mărită la această cifră de la 14 în anul 2011). Deci, la începutul lui 2012 : Secţia a I-a Civilă avea o schemă de 22 de posturi, Secţia a II-a Civilă şi de CAF avea o schemă de 15 posturi, iar Secţia penală avea o schemă de 17 posturi de judecător. Prin Hotărârea nr.23/18.05.2012 Colegiul de conducere al Tribunalului Iaşi a reactualizat şi compatibilizat schemele de judecători pe cele 3 secţii în sensul creşterii schemei de judecători a Secţiei a I-a Civilă de la 22 la 24 de judecători, reducerea corelativă a schemei în cadrul Secţiei Penale de la 17 la 15 judecători şi menţinerea unei scheme de 15 judecători în cadrul Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal. Deci, la finele anului 2012 : Secţia a I-a Civilă are o schemă de 24 de posturi, Secţia a II-a Civilă şi de CAF are o schemă de 15 posturi, iar Secţia penală are o schemă de 15 posturi de judecător.

Pe parcursul anului 2012 în Secţia a I-a Civilă au venit, au plecat ori au fost inactivi:

d-na judecător Timofte Elena-Petronela s-a aflat în concediu de creştere a copilului (pana la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv pana la data de 31.03.2012);

din 01.10.2011 până la 01.02.2012, d-na jud. Filipescu Silvia a urmat un stagiu de formare la CJUE. De asemenea, începând cu luna septembrie 2012 până în decembrie, cu mici întreruperi, aceasta s-a aflat în concedii medicale;

în lunile ianuarie şi februarie 2012 d-na jud. Ţapliuc Gabriela s-a aflat în continuare în


60

concedii medicale, iar începând cu data de 03.12.2012 s-a pensionat;

dna jud. Cardoneanu Eliza a beneficiat de concedii medicale în perioada aprilie-iulie 2012 şi septembrie-decembrie 2012;

d-na judecător Stoinel Adriana a fost transferată la C. Ap. Iaşi începând cu data de 15.10.2012.

la finele lunii iunie 2012, dna judecător Sava Corina-Cornelia a revenit la Tribunalul Iaşi (încetându-i delegarea în funcţia de preşedinte al Judecătoriei Hârlău). Pe perioada vacanţei judecătoreşti a intrat în şedinţe de judecată în Secţia Penală şi în Secţia a-I-a Civilă. Prin hotărârea nr. 38/03.09.2012 a Colegiului de Conducere aceasta a fost repartizată în cadrul Secţiei Penale (pe postul vacantat ca urmare a promovării la Curtea de

Apel Iaşi a dlui jud. Tarlion Gabriel). Ulterior, prin hotărâri succesive ale colegiului de conducere, cu acordul său, până al sfârşitul lui 2012 (şi în prezent), dna jud. Sava Corina-Cornelia a fost repartizată cu caracter temporar în cadrul Secţiei a I-a Civilă, pentru a sprijini activitatea acestei secţii (date fiind posturile vacante din aceasta şi volumul

de activitate), până la venirea unui judecător nou în secţie, când ea va reveni în Secţia Penală. Pe parcursul anului 2012 în Secţia a II- Civilă şi CAF au venit, au plecat ori au fost inactivi:

D-na judecător Hărăţu Mihaela a fost în concediu de creştere a copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani (pe 01.06.2012). Pe postul temporar vacant al acesteia a funcţionat până la 01.06.2012 d-nul jud. judecător Dănilă Iulian (judecător cu grad de tribunal) care a fost delegat succesiv prin decizii ale preşedintelui Curţii de Apel Iaşi, pe durate de câte 6 luni. Ulterior datei de 01.06.2012, până la 10.10.2012, dl Dănilă Iulian a funcţionat la Tribunalul Iaşi prin delegare, pe postul vacant la nivel de instanţă (considerat litigios de CSM) şi repartizat Secţiei a II-a Civilă.

După încetarea delegării la 10.10.2012, dl Dănilă Iulian a funcţionat până în jurul datei de 15.11.2012 la Judecătoria Iaşi, când a fost din nou delegat la Tribunalul Iaşi, până la 15.12.2012. Începând cu acesată ultimă dată, d-nul judecător Dănilă Iulian a fost transferat de CSM la Tribunalul Iaşi, de la Judecătoria Iaşi;

un alt post din cadrul secţiei este vacant şi considerat în litigiu de către CSM, nefiind ocupat de

nimeni, nici măcar temporar, deşi s-au făcut repetate demersuri pentru deblocare ori ocupare măcar cu caracter temporar.

d-na judecător Corugă-Butucă Mihaela a fost transferată de la Tribunalul Vaslui, începând cu data 01.09.2012, fiind repartizată la biroul judecătorului sindic (ea a fost transferată pe postul vacantat ca urmare

a promovării la Curtea de Apel Iaşi a dlui jud. Tarlion Gabriel, din Secţia Penală). Pe parcursul anului 2012, în Secţia Penală au venit, au plecat ori au fost inactivi:

dl. judecător Tarlion Gabriel a plecat ca urmare a promovării la C. Ap. Iaşi, începând cu data de 01.06.2012;

dna jud. Lăbuş Ana-Cristina a continuat să fie membru permanent în CSM până la 10.10.2012,


61

când i-a încetat mandatul. Începând cu data de 11.10.2012, d-na judecător Lăbuş Ana-Cristina a fost detaşată pe o perioadă de 3 ani la Institutul Naţional al Magistraturii, în baza hotărârii nr.846/08.10.2012 a Plenului C.S.M, postul său continuând să fie vacant temporar, dar în fapt ocupat de dl jud. Mocanu Marcel. Astfel, în 2011, pe postul vacant temporar al dnei jud. Lăbuş Ana-Cristina a venit dl. judecător Mocanu Marcel, începând cu data de 01.07.2011, în baza hotărârii nr. 341 din 26.05.2011 a Plenului CSM (s-a pus în

executare o decizie a ICCJ). Şi în anul 2012, dl jud. Mocanu Marcel a funcţionat tot pe acest post vacant temporar.

dna jud. Vasiliu-Cravelos Rica a continuat să fie detaşată tot anul la Inspecţia Judiciară, pe locul său temporar vacant, continuând să funcţioneze, dna judecător Toderică Camelia (venită, prin promovare, pe 15.07.2009). Mai mult, în 2012, dna jud. Vasiliu-Cravelos Rica a fost numită inspector-şef al Inspecţiei Judiciare.

la data de 27.06.2012, dna judecător Adam Oana s-a întors în activitate din concediul de creştere a copilului, postul său fiind vacant temporar în Secţia Penală, până la acea dată;

la finele lunii iunie 2012, dna judecător Sava Corina-Cornelia a revenit la Tribunalul Iaşi (încetându-i delegarea ca preşedinte al Judecătorii Hârlău), iar prin hotărârea nr. 38/03.09.2012 a Colegiului de Conducere aceasta a fost repartizată în cadrul Secţiei Penale, ulterior fiind repartizată cu caracter temporar în cadrul Secţiei a I-a Civilă (în acest sens facem trimitere la aspectele arătate mai sus, la Secţia a I-a).

Repartizarea pe secţii a judecătorilor s-a realizat prin Ordin de serviciu al preşedintelui instanţei, cu avizul Colegiului de conducere, în raport cu volumul de activitate dar şi în funcţie de specializarea acestora.

În raport de diferenţele semnificative ale activităţii între secţiile Tribunalului Iaşi, în cursul anului 2012, s-a procedat la repartizarea unor judecători în anumite secţii, funcţie de nevoile acestora, aşa încât să fie reechilibrat raportul persoană-volum de activitate, precum şi în cadrul aceleiaşi secţii pe diferite specializări (repartizarea temporară a d-nei judecător Sava Corina din secţia penală în secţia a I-a civilă; stabilirea unei

durate medii de funcţionare în cadrul biroului judecătorului sindic şi rotirea unor judecători la acest birou ca

urmare a solicitării acestora). Ca o notă dominantă, în cursul anului 2012, s-a reuşit asigurarea şi respectarea stabilităţii şi continuităţii magistraţilor pe complete de judecată, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, în conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioară. Toate modificările intervenite în planificarea şedinţelor de judecată au respectat întru-totul regulile stabilite prin Hotărârea nr.71/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii si Hotărârea nr. 387/2005 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioara al instanţelor judecătoreşti, respectiv dispoziţiile art. 22 din regulament care impun avizul Colegiului de conducere.

Indicatorii statistici identificaţi în capitolele anterioare relevă o scădere minimă a volumului de activitate al instanţei însă, complexitatea cauzelor reclamă măsuri urgente pentru reconfigurarea schemelor de personal ale instanţei, inclusiv cele de judecător, în vederea asigurării unui volum optim de muncă.


62

Pe de altă parte, cauzele înregistrate pe rolul instanţei în ultimii 2-3 ani, dincolo de numărul lor foarte mare, se caracterizează – multe dintre ele – printr-o complexitate deosebită, determinată incluziv de numărul mare de volume ori de părţi. În opinia Tribunalului Iaşi, pentru a face faţă volumului actual de activitate înregistrat pe rolul instanţei noastre, se impune, cu necesitate, suplimentarea schemei de judecători cu cel puţin 4-6 posturi de judecător, posturi care să fie alocate în special Secţiilor I-a Civilă şi a-II-a Civilă şi de Contencios Administrativ.

În concret, prin HG nr.1056/30.10.2012 s-a hotărât suplimentarea posturilor la nivelul instanţelor, în vederea dimensionării corecte a acestora în raport cu intrarea în vigoare a noilor coduri, conform etapelor stabilite prin planul de implementare. Raportat la datele statistice şi schemele de personal, Ministerul Justiţiei a propus şi Consiliul Superior al Magistraturii a avizat în şedinţa Plenului CSM din data de 23.01.2013, prin Hotărârea nr.41, repartizarea a 150 de posturi pe instanţe, Tribunalului Iaşi fiindu-i alocate 2 posturi de judecător, în măsura în care ministrul justiţiei va emite ordinul de suplimentare a schemelor de judecători în acest sens. În consecinţă, în viitorul apropiat schema funcţională a Tribunalului Iaşi va creşte de la 54 la 56 de posturi, exceptând cele 2 posturi temporar vacante care vor fi retrase în timp la fondul de rezervă. B.2. Situaţia grefierilor şi a celorlalte categorii de personal auxiliar

B.2.1. Personalul de specialitate informatică În cadrul Tribunalului Iaşi funcţionează un birou de informatică unde sunt angajaţi un informatician şef şi 6

informaticieni (Croitoru Ştefan, Baba Vasilica, Huţu C-tin, Rebegea Angela, Rusu Robert, Baboi Cosmin şi Apostu Gabriel Constantin) care deservesc şi instanţele din circumscripţia Tribunalului Iaşi sub aspectul asistenţei tehnicii de calcul existente la Tribunalului Iaşi şi instanţele din subordine (Judecătoria Iaşi, Judecătoria Paşcani, Judecătoria Hîrlău, Judecătoria Răducăneni).

Mai mult, domnii Rusu Robert şi Baboi Cosmin îşi desfăşoară practic activitatea la Judecătoria Iaşi, datorită volumului mare de lucru al acestei instanţe şi funcţionării ei în două sedii (pe secţii) închiriate.

Atribuţiile specifice fiecărui salariat din cadrul biroului pentru anul 2012 au fost stabilite de către informaticianul şef, care coordonează şi supraveghează întreaga activitate informatică, astfel încât să fie asigurate toate componentele necesare exploatării programului ECRIS la nivelul tribunalului şi la instanţele din raza de competenţă, a instruirii personalului şi acordării asistenţei tehnice, precum şi asigurarea actualizării programului INTRALEGIS la instanţe. Pe parcursul anului 2012, au fost organizate instruiri şi cu grefierii privind folosirea programului ECRIS 4 şi a altor aplicaţii elaborate la nivel intern, acest proces de instruire continuând şi în prezent.


63

B.2.2. Departamentul Economico - Financiar şi Administrativ În cadrul Tribunalului Iaşi funcţionează un departament economico-financiar şi administrativ (DEFA), cu următoarea organigramă: - manager economic (atribuţiile fiind îndeplinite de către dna Ursachi Violeta); - compartimentul financiar contabil; compartimentul are în structură 7 posturi, respectiv: un manager economic

(dna Ursachi Violeta), 2 consilieri (dnele Bostan Genoveva şi Perju Georgeta, cea din urmă fiind angajată temporar pentru perioada în care dna Pupăză Mariana se află în concediu pentru risc maternal), 3 experţi (respectiv, Năstase Carmen, Catană Gabriela şi Catană Dinu, cel din urmă fiind detaşat de la Curtea de Apel Iaşi pentru o perioadă determinată, mai precis, până la data de 20 august 2013, pe un post vacant de referent superior), 1 referent (dna Gurban Elena). Funcţia de şef al compartimentului financiar contabil este ocupată de dna Pupăză Mariana, în prezent aflată în concediu pentru risc maternal, atribuţiile sale fiind exercitate în prezent, de dna Perju Georgeta.

- compartimentul administrativ; are în structură 7 posturi (3 posturi fiind vacante) şi îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea unui consilier, care îndeplineşte şi atribuţii de administrator; şef al compartimentului

administrativ este dl consilier Chicireanu Eugen; tot în cadrul acestui compartiment, este repartizat, prin excepţie, să îndeplinească şi atribuţii de natură administrativă, personalul conex, respectiv aprozii şi şoferii;

- compartimentul intern specializat în atribuirea contractelor de achiziţii publice; compartimentul este alcătuit din 5 persoane, astfel cum rezultă din decizia nr. 1/2012 a preşedintelui instanţei, persoana desemnată ca responsabil fiind dna Bostan Genoveva;

- biroul local de expertize tehnice şi contabile de pe lângă Tribunalul Iaşi; acest birou o are în componenţă pe dna Mazuru Petronela, funcţionar public (expert economist).

Şi în acest an, se apreciază ca necesară înfiinţarea: a) unui post de administrator la fiecare instanţă, sau măcar la Judecătoria Iaşi, prin care s-ar rezolva o

multitudine de probleme administrative care, momentan, nu sunt rezolvate corespunzător la nivelul judecătoriei şi nici nu se pot rezolva întotdeauna adecvat şi în termene utile, prin salariaţii tribunalului;

b) unui post de electrician deoarece nu există nici un astfel de post; c) unui post de responsabil RSTVI şi a unora de fochişti.

Referitor la postul de economist pentru probleme de personal, facem precizarea că este necesară suplimentarea, având în vedere separarea curţii de apel de tribunal începând cu 1 iulie 2005 şi lipsa unei persoane la Tribunalul Iaşi care să se ocupe de problemele de personal (menţionăm că la Tribunalul Vaslui există un asemenea post). Apreciem, de asemenea, că ar fi necesar înfiinţarea unui post de jurist (măcar la nivelul curţii, dar care să deservească şi tribunalul) întrucât acest lucru este imperios necesar pentru rezolvarea problemelor juridice care apar la îndeplinirea cerinţelor prevăzute în legislaţia privind achiziţiile publice de bunuri, servicii şi lucrări, precum


64

şi adaptarea legislaţiei româneşti menţionate la legislaţia U.E. în domeniu, atât la departament economico-financiar şi administrativ, cât şi la compartimente şi servicii de la nivelul Tribunalului Iaşi. În ceea ce priveşte compartimentului financiar-contabil considerăm că - raportat la: a) volumul actual de activitate; b) a numărul foarte mare de salariaţi deserviţi de acest departament; c) dispoziţiile relevante ale legislaţiei financiar-contabile care prevăd o serie de incompatibilităţi şi interdicţii, cu consecinţa că o serie de operaţiuni nu pot fi făcute (cumulate) de acelaşi funcţionar public din cadrul departamentului (DEFA) - se impune suplimentarea statelor de funcţii cu cel puţin 5 posturi de economist. Se impune, astfel, prin raportare inclusiv la volumul de muncă al Tribunalului Iaşi, la supraaglomerarea sectoarelor, inclusiv, al celui în analiză, iniţierea procedurilor legale în vederea ocupării posturilor vacante din cadrul DEFA, în special următoarele: - postul de referent cu studii superioare (ocupat doar temporar, prin detaşare de la Curtea de Apel Iaşi, de către dl Catană Dinu) din cadrul Compartimentului financiar-contabil; - cele 2 posturi de muncitor (unul, temporar ocupat de dl Condurache Dumitru – delegat de la Judecătoria Hârlău, celălalt eliberat prin pensionarea dlui Gherman Constantin) din cadrul Compartimentului administrativ; - postul de referent de specialitate cu studii superioare, inginer autorizat RSTVI (ocupat anterior de dl Adam Vasile) din cadrul compartimentului administrativ.

B.2.3. Situaţia grefierilor şi a celorlalte categorii de personal auxiliary Întrucât munca personalului auxiliar de specialitate constituie un sprijin pentru magistraţi, competenţa şi

îndeplinirea corectă a sarcinilor ce revin acestei categorii de personal jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi, pentru ca activitatea pe care o desfăşoară să fie realmente eficientă, trebuie să răspundă exigenţelor de competenţă profesională. Şi în cazul personalului auxiliar de specialitate, pe parcursul anului 2012 s-au manifestat fluctuaţii mari, cu consecinţe asupra omogenităţii şi coeziunii colectivului.

Pe statul de funcţii al Tribunalului Iaşi, în anul 2011, au figurat următoarele posturi de personal auxiliar de specialitate: a) 48 de grefieri (47 posturi fiind ocupate şi un post fiind vacant); b) 2 grefieri arhivari; c) 1 grefier registrator; d) 1 agent procedural; e) un aprod; f) 7 specialişti IT. Cele 47 de posturi efective de grefieri au fost alocate, în anul 2012, cu luarea în considerare a tuturor fluctuaţiilor posturilor de personal auxiliar de specialitate, pentru asigurarea unui management eficient al resurselor umane, precum şi pentru asigurarea unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate. Astfel:

a) primul grefier al instanţei ; b) grefierul şef al secţiei penale; c) 2 (doi) grefieri la compartimentul arhivă curentă;


65

d) 1 (un) grefier la compartimentul arhivă-depozit; e) 5 (cinci) grefieri la compartimentul registratură (4 grefieri la sediul din str. A. Panu şi 1 grefier la Biroul

judecătorului sindic; dintre aceştia un grefier este detaşat de la Curtea de Apel Iaşi); f) 2 (doi) grefieri la biroul de executări civile, din care unul este grefier şef-secţie; g) 3 (trei) grefieri la biroul de executări penale; h) 1 (un) grefier la biroul de executări comerciale; i) 3 (trei) grefieri cu competenţe în tehnoredactare (unul este grefier-arhivar şi este detaşat de la Judecătoria

Răducăneni); j) 31 (treizeci şi unu) de grefieri de şedinţă, din care:

- 10 (zece) în secţia penală (doi grefieri fiind delegaţi – unul de la Judecătoria Paşcani şi celălalt de la Curtea de Apel Iaşi);

- 11 (unsprezece) în secţia civilă; - 10 (zece) în secţia a II –a civilă de contencios administrativ şi fiscal (6 la sediul din A. Panu, inclusiv

grefierul şef-secţie şi 4 la Biroul judecătorului sindic); k) 1 (un) grefier la biroul statistică.

În cursul anului 2012: - începând cu 09 aprilie 2012, a revenit în activitate dna grefier Bondoc Iuliana, aflată în concediu

de creştere copil, iar, începând cu data de 01.09.2012, a revenit în activitate şi dna grefier Râpă Laura Andreea, aflată în acelaşi tip de concediu;

- în data de 17.10.2012, a fost organizat la nivelul Curţii de Apel Iaşi un concurs de promovare în

funcţie de execuţie, în urma acestuia, doi grefieri ai instanţei urmând a-şi desfăşura activitatea la instanţa superioară; cu toate acestea, cei doi grefieri care au promovat (Ştirbu Mihaela şi Filoti Fabian) au fost detaşaţi de la Curtea de Apel Iaşi la tribunalul Iaşi pentru o perioadă de un an, respectiv, până la dta de 16.10.2013, continuând să funcţioneze la secţia penală, respectiv la compartimentul registratură;pe de altă parte, dra grefier Maftei Ioana a promovat de la Judecătoria Iaşi la Tribunalul Iaşi, fiind repartizată ca şi grefier de şedinţă la Biroul judecătorilor sindici;

- pe întreg parcursul anului 2012 (situaţie perpetuată şi în prezent), a fost delegată de la Judecătoria Paşcani dna grefier Gavril Lăcrămioara, care a activat în cadrul secţiei penale;

- de la începutul anului şi până în luna septembrie 2012, dna grefier Bejan Roxana (fostă Birtum) a fost detaşată de la Curtea de Apel Iaşi la Tribunalul Iaşi – (aceasta fiind angajată temporar la această instanţă) - , fiind repartizată în cadrul Secţiei a II a civile şi de contencios administrativ şi fiscal – Biroul judecătorului sindic; urmare a promovării concursului pentru definitivare în funcţie, organizat de Curtea de Apel Iaşi la data de 24.09.2012, dna grefier Bejan Roxana a fost definitiv angajată ca şi grefier, funcţionând în cadrul Secţiei a II a civile şi de contencios administrativ şi fiscal – Biroul judecătorului sindic;


66

- ca urmare a aceluiaşi concurs, organizat de Curtea de Apel Iaşi la data de 24.09.2012, dnele grefier Paiu Huicu Marineta şi Prelipcean Mihaela, angajate, iniţial, pe două posturi vacante temporar la Tribunalul Iaşi, au fost definitivate în funcţie la Judecătoria Iaşi; dl grefier Grădinaru Andrei Cosmin a continuat să fie angajat pe perioadă determinată pe postul doamnei grefier Roşca Sânziana aflată în prezent în concediu pentru creşterea copilului);

- la data de 18.10.2012 dnei prim grefier Amona Iacob i-a expirat mandatul, aceasta, însă, prin delegare, continuând să ocupe aceeaşi funcţie până la data de 14.12.2012 inclusiv; începând cu data de 15.12.2012, a fost numită în funcţie, urmare a promovării concursului de promovare în funcţie de conducere, organizat la nivelul Curţii de Apel Iaşi în data de 26.11.2012, dna Bernardis Corina; postul de grefier - şef secţie penală a fost ocupat, prin delegare, pentru o perioadă de 60 de zile, dar nu mai târziu de ocuparea acestei funcţii prin concurs, de către doamna grefier Amona Iacob;

- la data de 23.11.2012, Curtea de Apel Iaşi a organizat un concurs având drept scop transformarea posturilor de grefieri cu studii medii în posturi de grefieri cu studii superioare; la acest concurs au participat un număr de 16 grefieri din cadrul Tribunalului Iaşi şi anume: Ancuţa Luminiţa, Badurlă Viorica, Balaur Mioara, Bondoc Iuliana, Bursuc Elena, Constantinescu Doina, Cozma Ancuţa, Dăscăleanu Mihaela, Ioanid Adriana, Manolache Andreea, Mihai Getuţa, Momiţă Luminiţa, Nazarie Daniela, Nica Cristina, Ştirbu Mihaela şi Vatrici Ionela, toţi fiind declaraţi admişi.

Se remarcă sprijinul deosebit acordat de Curtea de Apel Iaşi în susţinerea solicitărilor Tribunalului Iaşi ce vizau resursele umane. Astfel, în acest domeniu, în anul 2012, cu sprijinul conducerii Curţii de Apel Iaşi s-a reuşit delegarea şi detaşarea la Tribunalul Iaşi a mai multor grefieri de la instanţele arondate sau de la nivelul Curţii de Apel Iaşi, respectiv:

- Bejan Roxana –detaşată de la Curtea de Apel Iaşi până la data de 08 octombrie 2012, când, în urma concursului organizat, a fost angajată pe perioadă nedeterminată la Tribunalul Iaşi - funcţionează în cadrul Biroului Judecătorului Sindic –;

- Gavril Lăcrămioara – detaşată de la Judecătoria Paşcani (detaşări repetate 16.11.2011-16.05.2012;17.05.2012-17.11.2012;18.11.2012-18.04.2013– funcţionează în cadrul secţiei penale ca şi grefier de şedinţă – );

- Paşaniuc Daniela – detaşată de la Judecătoria Răducăneni la Tribunalul Iaşi, începând cu data de 06.02.2012, din 6 în 6 luni, până la data de 06 februarie 2013; îşi desfăşoară activitatea la compartimentul arhivă din cadrul Biroului Judecătorului Sindic;

- Rusu-Cipiniuc Lăcrămioara – detaşată de la Curtea de Apel Iaşi – a funcţionat ca grefier la Tribunalul Iaşi – până la data de 01 decembrie 2012;


67

- Prelipcean Mihaela – detaşată de la Judecătoria Iaşi (grefier angajat iniţial pe perioadă

determinată) până la data de 18 octombrie 2012 când, în urma concursului organizat, a fost angajată pe perioadă nedeterminată la Judecătoria Iaşi; a funcţionat ca grefier de şedinţă în cadrul Secţiei a – I - a Civilă;

- Huicu Marineta – (grefier angajat pe perioadă determinată) până la data de 18 octombrie 2012, când, în urma concursului organizat, a fost angajată pe perioadă nedeterminată la Judecătoria Iaşi; a funcţionat ca grefier de şedinţă în cadrul Secţiei Penale;

- Ştirbu Mihaela Cerasela – grefier detaşat de la Curtea de Apel Iaşi pentru o perioadă de 1 an, începând cu data de 08 octombrie 2012; până la această dată a funcţionat în cadrul Tribunalului Iaşi, ajungând la instanţa superioară în urma promovării concursului de ocupare a funcţiilor de execuţie;

- Filoti Fabian – grefier detaşat de la Curtea de Apel Iaşi pentru o perioadă de 1 an începând cu data de 08 octombrie 2012; până la această dată a funcţionat în cadrul Tribunalului Iaşi, ajungând la instanţa superioară în urma promovării concursului de ocupare a funcţiilor de execuţie.

Prin Ordinul de serviciu din 20.01.2012, personalul auxiliar de specialitate a fost repartizat astfel: - 13 grefieri la Secţia a I a civilă (inclusiv grefierul şef secţie şi un grefier în cadrul biroului de executări civile); - 13 grefieri la Secţia penală (inclusiv grefierul şef secţie, trei grefieri la biroul de executări penale); - 10 grefieri la Secţia a II a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal (inclusiv grefierul şef secţie). Trei grefieri au fost desemnaţi să efectueze lucrările de grefă ale biroului judecătorilor sindici. La compartimentul registratură au fost desemnate şapte persoane (din care 5 grefieri, unul din aceştia – respectiv, dra grefier arhivar Chistrugă Mihaela, desfăşurând şi activităţi specifice compartimentului arhivă

depozit), 1 grefier registrator şi un agent procedural), la arhiva curentă – cinci persoane (2 grefieri, un grefier arhivar, un muncitor şi un aprod), la arhiva depozit – trei persoane (un grefier, un grefier arhivar - ce a funcţionat şi la compartimentul registratură - şi un muncitor).Un grefier a fost desemnat să efectueze statistica judiciară a tribunalului, iar un alt grefier a fost desemnat să efectueze actele de procedură dispuse pentru primul termen de judecată (citaţii, mandate de aducere, adrese). Pe parcursul anului 2012, au fost desemnaţi doi grefieri şi un grefier arhivar cu atribuţii de tehnoredactare a hotărârilor judecătoreşti (fără a fi împărţiţi pe secţii). Numărul insuficient de grefieri a generat în mod natural obligaţia pentru toţi salariaţii de a presta foarte multe ore suplimentare, ceea ce a determinat suprasolicitarea grefierilor, îmbolnăviri, premise care în cele din urmă generează deficienţe de calitate a lucrărilor efectuate sau întârzieri nepermise pentru natura serviciului public pe care îl îndeplinim. Pe parcursul anului 2012, conducerea Tribunalului Iaşi, cu sprijinul direct al Curţii de Apel Iaşi, a făcut numeroase demersuri pentru eficientizarea activităţii acestei categorii de personal, demersuri deja menţionate mai sus.


68

De asemenea, o importanţă aparte s-a acordat selecţionării documentelor din cadrul compartimentului „Arhivă Depozit” pe anii 2002-2004, fiind predate către Societatea Comercială „Remat”. Dosarele cu termenul de păstrare expirat au fost selecţionate în conformitate cu dispoziţiile Legii 16/1996, astfel cum a fost modificată şi cu nomenclatorul arhivistic aprobat prin ordin al Ministrului Justiţiei. Ca o măsură suplimentară şi eficientă, la

acest compartiment, pe întreg parcursul anului 2012, s-a dispus de către conducerea managerială a Tribunalului

Iaşi ca, un număr de doi grefieri repartizaţi în secţia penală, inclusiv cei din cadrul Biroului de Executări Penale,

ca şi grefierul şef secţie, în fiecare zi lucrătoare a săptămânii, să participe, alături de grefierii numiţi la

compartimentul „Arhivă depozit”, la selecţionarea dosarelor în vederea predării către Societatea Comercială

„Remat” şi în scopul decongestionării spaţiului alocat. O preocupare constantă pe parcursul anului 2012, care se regăseşte şi în prezent în atenţia conducerii manageriale a instanţei, vizează suplimentarea schemei de personal auxiliar şi de specialitate, pornind de la:

- volumul foarte mare al activităţii instanţei şi fluctuaţia personalului auxiliar de specialitate; - numărul mare de şedinţe de judecată (înregistrându-se o medie pe grefier de 79 şedinţe în secţia a I a

civilă; 43 în secţia a II a civilă; 90 în secţia penală); - împrejurarea că, în cadrul Tribunalului îşi desfăşoară activitatea un număr important de grefieri

detaşaţi/delegaţi ai instanţelor arondate sau ai Curţii de Apel Iaşi; - necesitatea continuării materializării instituţiilor vizând delegarea şi detaşarea personalului auxiliar

de la alte instanţe, dat fiind volumul foarte mare de activitate înregistrat la Tribunalul Iaşi; - necesitatea numirii unui grefier arhivar şef, consecutivă creării unui astfel de post; - necesitatea înfiinţării a cel puţin două posturi de aprod, a încă două posturi de agent procedural, a

unui post de grefier statistician şi de documentarist, care lipsesc din schema de personal, a 3 posturi de arhivar şi 3 posturi de registrator, posturi care sunt imperios necesare în vederea repartizării pe secţii a întregului personal auxiliar de specialitate, în conformitate cu disp. art. 48 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti conform căruia „preşedintele instanţei stabileşte prin ordin de serviciu repartizarea personalului pe secţii în raport cu pregătirea profesională şi cu experienţa fiecăruia”;

- schemele de personal auxiliar incomplete şi/sau subdimensionate (fapt ce perpetuează starea de supraîncărcare a personalului auxiliar de specialitate). Consecinţa firească a acestei stări de fapt o constituie numărul mare de dosare în special pe şedinţele civile, în continuă creştere, aspect ce a generat inclusiv un grad ridicat de suprasolicitare psihică şi fizică a personalului;

- necesitatea formării de echipe judecător – grefier care să asigure coerenţa şi celeritatea actului de justiţie.

În concret, pentru a se asigura un raport de 1 la 1 între judecătorii din statul de funcţii şi grefierii de şedinţă, pentru a se asigura ocuparea posturilor care - în prezent - sunt ocupate temporar de personal detaşat sau delegat de la alte instanţe, dar şi pentru a se asigura punerea în aplicarea a dispoziţiilor din noile coduri,


69

apreciem că necesarul de personal auxiliar şi de specialitate suplimentar (faţă de schemele actuale) se prezintă astfel:

REPARTIZAREA PE COMPARTIMENTE A PERSONALULUI AUXILIAR ŞI DE SPECIALITATE şi NECESARUL

Compartimentul Număr persoane repartizate în 2012 Total Necesar de personal în plus Total

Arhiva curentă

2 grefieri şi 1 grefier arhivar (detaşat de la Jud. Iaşi) la sediul din strada A. Panu

1 aprod

1 grefier (detaşat de la Jud. Iaşi) la sediul din N. Gane

5 3 grefieri arhivari şi 2 aprozi 5

Arhiva depozit 1 grefier şi 1 grefier - arhivar la sediul din strada A. Panu

1 grefier -la sediul din N. Gane 3 4 grefieri 4

Birou executări civile 2 grefieri din care unul este şeful de secţie 2 0 1

Birou executări comerciale 2 grefieri din care unul este şeful de secţie 2 1 grefier 1

Birou executări penale 3 grefieri 3 0 0

Dactilografie 2 grefieri şi un grefier-arhivar detaşat de la Jud. Răducăneni 3 0 1

Prim Grefier primul grefier şi înlocuitorul acestuia 2 0 0

Registratură (repartizare, registratură,

eliberare copiere, expediţie, citaţii p.t.,

apostile)

4 grefieri (un grefier este delegat de la Curtea de Apel Iaşi),1 agent procedural + 2 agenţi detaşaţi de la C.A.Iaşi + 1 registrator

la sediul din strada A. Panu

1 grefier la sediul din N. Gane

9 2 agenţi procedurali

4 grefieri registrator 6

Statistică 1 grefier 1 grefier de şedinţă 0 1

Şedinţe de judecată

Civil Comercial Penal

31

Civil Comercial

Penal

25 grefieri

de şedinţă

11 grefieri

pe perioadă nedeterminată

10 grefieri

pe perioadă nedeterminată

10 grefieri

pe perioadă nedeterminată,

din care doar 7 ai instanţei.

Ceilalţi 3 : doi sunt detaşaţi, iar unul pe

perioadă determinată.

13 5 7

TOTAL GENERAL

61

(din care 53

schema instanţei

+ 8 detaşaţi)

43


70

Secţiunea a 2-a – Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei

2.1. Resursele materiale şi financiare aflate la dispoziţia instanţei în anul 2012.

2.1.1. Consideraţii generale. Disfuncţii de sistem. Situaţia creditelor bugetare aprobate pentru 2012. Activitatea economico-financiară şi administrativă, desfăşurată de Tribunalul Iaşi, a urmărit asigurarea condiţiilor materiale astfel încât instanţele să îşi îndeplinească la un nivel calitativ superior, sarcinile ce le revin, utilizând cu maximă eficienţă sumele alocate prin buget. Potrivit legii, preşedintele tribunalului este ordonator terţiar de credite, calitate în care răspunde de gestiunea sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor instituţiei pe care o conduce, de ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare. În ce priveşte anul 2012, se remarcă o creştere a sumelor aprobate prin buget faţă de 2011, pentru „total cheltuieli”, de la 32.780.881 lei, la 37.940.527 lei, respectiv cu 15,73% .

Situaţia creditelor bugetare aprobate în anul 2011 comparativ cu 2010

Categoria de cheltuieli Credite aprobate în 2011

Credite aprobate în

2012

Creditele aprobate în 2012 faţă de anul

2011 în %

Tendinţa în procente

- 1 2 2 din 1 Cheltuieli de personal 27.262.844 32.737.733 120,00% + 20,00%

Bunuri şi servicii 4.450.572 4.953.194 111,29% + 11,29% Transferuri intre unităţi ale

administraţiei publice 10.865 8.600 79,15% - 20,85%

Alte transferuri 1.600 0 0,00% 0,00% Proiecte cu fin fond ext.

neramb. (FEN) 0 0 0,00% 0,00%

Cheltuieli de capital 1.046.000 210.000 20,07% - 79,93% Cheltuieli judiciare si

extrajudiciare derivate din acţiuni in reprezentarea intereselor statului,

potrivit dispoziţiilor legale

9.000 31.000 344,00% + 244,00%

Asigurări şi asistenţă socială 0 0 0,00% 0,00% TOTAL cheltuieli 32.780.881 37.940.527 115,73% + 15,73%


71

Creşterea de 15,73% este justificată prin aceea că, în anul 2012: a) s-au plătit drepturi salariale restante personalului din justiţie (5% din valoarea titlurilor executorii faţă de anul 2011 în care nu s-au efectuat astfel de plăţi); b) iar diferenţa în plus la „bunuri şi servicii” se justifică prin realocarea, în partea a doua a lunii decembrie 2012, a unor sume din bugetul MJ necheltuite, prin redistribuire, care au fost utilizate pentru achiziţionarea a 6 imprimante şi a unor rafturi metalice. Au scăzut în schimb semnificativ „cheltuielile de capital”, deci inclusiv sumele alocate pentru investiţii.

Mai mult, situaţia din anul 2010 – când, în baza „OUG nr. 55/2010 privind măsurile de reducere a cheltuielilor publice”, completată şi modificată prin Legea nr. 33/2011 şi OUG nr. 44/2011, toate cheltuielile cu bunurile şi serviciile aprobate prin bugetul alocate semestrului II au fost reduse cu 20%, iar consumul de carburant cu 50% - a persistat şi în anul 2012 (consumul cantitativ s-a încadrat în prevederile legale, dar valoric a fost influenţat de creşterea preţurilor şi de evoluţia monedei euro).

De asemenea, şi în anul 2012 s-a menţinut, încă din anul 2009 (conform art. 24 din OUG nr. 34/2009), până la 11 septembrie 2012 (conform anexei MJ la OUG 13/2012), interdicţia pentru instituţiile publice de a achiziţiona o gamă largă de bunuri (mobilier şi aparatură birotică), interdicţie de natură a afecta semnificativ buna funcţionare a activităţii instanţei şi de a impune găsirea unor soluţii temporare alternative. Deşi, comparativ cu perioada 2009 - 2011, situaţia s-a mai îmbunătăţit, multe din resursele materiale necesare bunei funcţionari continuă să fie limitate. Nu în ultimul rând, în anul 2012 s-a plătit 5% din diferenţele salariale constatate prin

hotărâri judecătoreşti irevocabile către judecători şi personalul auxiliar de specialitate, urmând ca în anul 2013 să fie plătite 10% din aceste diferenţe salariale, conform OUG 71/2009.

2.1.2. Analiza bugetului de cheltuieli

În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2012, activitatea financiar – contabilă a Tribunalului Iaşi s-a desfăşurat în limita creditelor deschise de Curtea de Apel Iaşi. În anul 2012, bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat de ordonatorul principal de credite - Ministerul Justiţiei şi ordonatorul secundar de credite - Curtea de Apel Iaşi, a avut, pe titluri, componenţa reflectată în următoarea situaţie a execuţiei bugetare la finele anului 2012:


72

(Cifrele incluse în raportări sunt exprimate în lei, fără subdiviziuni ale leului)

Categoria de cheltuieli

Cod Suma aprobată prin buget

Credite deschise

01.01.2012- 31.12.2012

Plăţi efectuate

01.01.2012- 31.12.2012

Procent de realizare

a plăţilor

faţă de plan

(col.4/col.2)

faţă de creditele deschise

(col.4/col.3)

0 1 2 3 4 5 6

Cheltuieli de personal

61.01. 10 32.737.733 32.734.496 32.698.553 99,88% 99,89%

Bunuri şi servicii

61.01.20 4.953.194 4.947.712 4.944.047 99,81% 99,92%

Transferuri curente

61.01.51 8.600 8.280 8.280 96,27% 100,00%

Transferuri interne

61.01.55 0 0 0 0 0

Proiecte cu finanţare FEN

61.01.56 0 0 0 0 0

Cheltuieli de capital

61.01.71 210.000 208.821 208.821 99,43% 100,00%

Alte servicii 54.01 31.000 30.898 30.898 99,67% 100,00%

Asigurări şi asistenţă

68.01 0 0 0 0 0

TOTAL * 37.940.527 37.930.207 37.890.599 99,86% 99,89%

Din datele de mai sus rezultă că : → Cap. 54.01., 61.01. – Procentul de realizare a plăţilor efectuate faţă de creditele deschise este de

99,89 % (faţă de 99,99% în 2011). → Procentul de realizare a plăţilor efectuate faţă de creditele aprobate prin bugetul pe anul 2012 este de

99,86 % (faţă de 99,19% în 2011). → Suma de 87.524 lei de la titlul de cheltuieli „Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul

curent” reprezintă:


73

○ indemnizaţii de concediu medical ce se suportă din FNUASS plătite de unitate în anul precedent, recuperate de la FNUASS în anul curent, datorită faptului că s-au plătit indemnizaţii pentru concedii şi indemnizaţii care depăşesc suma contribuţiilor datorate de unitate, în valoare de 19.755 lei,

○ sume recuperate din hotărâri judecătoreşti achitate în perioada 2007 - 2008, în cuantum de 67.769 lei.

2.1.3. Situaţia activelor fixe

- lei -

Simbol cont

Denumire cont Sold la 1 ianuarie 2012

Creşteri valoare

Reduceri valoare

Sold la 31 decembrie

2012

205 Imobilizări necorporale 20.837,45 66.436,93 0 87.274,38

208 Alte active necorporale 51.208,03 0 0 51.208,03

211 Terenuri 207.360,00 0 0 207.360,00

212 Construcţii 17.869.974,91 0 0 17.869.974,91

213 Instalaţii tehnologice, mijloace transport

3.863.896,08 169.586,99 0 4.033.483,07

214 Mobilier, alte active 1.277.121,23 0 0 1.277.121,23

231 Active în curs de execuţie 3.920.215,76 39.233,60 0 3.959.449,36

Total 27.210.613,46 275.257,52 0 27.485.870.98

→ Creşterea de valoare în sumă de 66.436,93 lei la imobilizări necorporale („Imobilizări necorporale”) reprezintă intrarea în patrimoniu a 42 buc. licenţe software, din care: 10 buc. la Tribunal Iaşi, 8 buc la Judecătoria Iaşi, 8 buc la Judecătoria Paşcani, 8 buc la Judecătoria Hârlău şi 8 buc la Judecătoria Răducăneni.

→ Creşterea de valoare în sumă de 169.586,99 lei la active fixe („Instalaţii tehnologice, mijloace

transport, animale şi plantaţii”) reprezintă: contravaloarea a 2 centrale termice în sumă de 109.616 lei, conform facturii nr. 1335/23.10.2012; contravaloarea unei instalaţii de climatizare de 39.975,99 lei, la Judecătoria Hîrlău, conform facturii nr. 7851/17.12.2012; contravaloarea a 4 buc. imprimante, în sumă de 16.277,48 lei, la Tribunal Iaşi, conform facturii nr. 5453/18.12.2012; contravaloarea a 2 buc. imprimante, în sumă de 3.717,52 lei, la Judecătoria Iaşi, conform facturii nr. 5453/18.12.2012;


74

→ Creşterea de valoare în sumă de 39.233,60 lei la active („Active în curs de execuţie”) reprezintă: contravaloarea expertizei tehnice şi audit energetic pentru reparaţie capitală la Judecătoria Hîrlău, în sumă de 16.564,80 lei, conform facturii nr. 10/23.01.2012 şi contravaloarea expertizei tehnice şi audit energetic pentru reparaţie capitală la Judecătoria Răducăneni, în sumă de 21.086,80 lei, conform facturii nr. 9/23.01.2012, precum şi garanţia de bună execuţie pentru expertiza tehnică şi audit energetic pentru reparaţie capitală la Judecătoria Hîrlău, în sumă de 696 lei, respectiv 886 lei pentru Judecătoria Răducăneni. ■ În cursul perioadei 1 ianuarie - 31 decembrie 2012, au fost calculate şi înregistrate cheltuieli cu amortizarea în sumă totală de 479.048,40 lei (cap.61.01.06 = 187.955,56 lei şi cap.61.08 = 291.092,84 lei), din care:

* cheltuieli cu amortizarea activelor fixe necorporale, în sumă de 5.340,48 lei (cap.61.01.06 = 3.690,86 lei şi

cap.61.08 = 1.649,62 lei) şi * cheltuieli cu amortizarea activelor fixe corporale, în sumă de 473.707,92 lei, după cum urmează:

- cheltuieli cu amortizarea construcţiilor = 7.933,80 lei, cap.61.01.06; - cheltuieli cu amortizarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport = 399.418,39 lei (cap.

61.01.06 alin.71.01.02= 142.215,57 lei şi cap.61.08 = 257.202,82 lei); - cheltuieli cu amortizarea aparaturii birotice, altor active fixe corporale = 66.355,73 lei (cap. 61.01.06 =

34.115,33 lei şi cap.61.08 = 32.240,40 lei). → Creşterea de valoare în sumă de 1.491,19 lei la conturile de amortizare reprezintă, pe ansamblu:

- contravaloarea amortizării lunare a 42 licenţe software, aferente echipamentelor IT de la Tribunalul Iaşi şi instanţele arondate, date în folosinţă la 04.10.2012; cele 2 luni de amortizare reprezintă o creştere de valoare a amortizării de 3.690,96 lei;

- contravaloarea amortizării lunare a celor 2 centrale termice de la Tribunalul Iaşi, reprezentând 1.826,92 lei este considerată tot o creştere de valoare de amortizare;

- contravaloarea unor calculatoare, imprimante, aparate/instalaţii de aer condiţionat şi alte instalaţii tehnologice, amortizate integral, în sumă de 4.026,69 lei, reprezintă o reducere de valoare de amortizare.

2.2. Date referitoare la sediu şi dotări

Activitatea administrativ-judiciară a Tribunalului Iaşi se desfăşoară, în prezent, în două sedii : - în sediul principal - Palatul de Justiţie - în cadrul căruia sunt alocate 5 săli de judecată (una la parter şi 4

la etajul 1), precum şi spaţiile corespunzătoare birourilor şi compartimentelor auxiliare ale instanţei; - într-un sediu secundar - situat în str. Nicolae Gane -, unde funcţionează Biroul Judecătorului Sindic şi

Serviciul de Probaţiune. Funcţionalitatea clădirii este una redusă (deşi lucrările de reparaţii curente efectuate în anul 2007 au fost destinate să ofere condiţii optime de lucru). Volumul tot mai mare de cauze în domeniul insolvenţei, ca şi împrejurarea că unica sală amenajată pentru desfăşurarea şedinţelor de judecată este una mult


75

prea mică pentru a răspunde cel puţin cerinţelor de funcţionabilitate, dacă nu chiar de solemnitate, ca şi lipsa unor spaţii corespunzătoare pentru arhivare şi depozitare, reclamă tot mai mult materializarea proiectului de construire a unui nou aşezământ al justiţiei.

Trebuie precizat că în sediul principal - Palatul de Justiţie - funcţionează şi Curtea de Apel Iaşi, spaţiile fiind împărţite. Imobilul este, în principiu, bine structurat, fiind utilizat de cele două instanţe la niveluri diferite, spaţiile utilizate de fiecare instanţă fiind, în general, corespunzătoare pentru majoritatea compartimentelor. Birourile în care îşi desfăşoară activitatea judecătorii şi personalul auxiliar sunt bine utilate, judecătorii şi grefierii au în dotare calculatoare, iar instanţa dispune de mobilier modern. Clădirea are 8 nivele şi dispune de un spaţiu util de aproximativ 5500 mp., compartimentaţi în 77 de birouri. Sălile de judecată sunt spaţioase şi mobilate corespunzător, dar numărul lor este insuficient faţă de volumul de activitate aflat într-o tendinţă ascendentă şi în perspectiva intrării în vigoare a noilor Coduri. În prezent, cele 5 săli de judecată ale Tribunalului Iaşi sunt folosite succesiv atât pentru şedinţele de judecată în materie penală, cât şi pentru şedinţele de judecată din celelalte materii, în mai mulţi timpi. Din cele cinci săli de judecată, încă din anul 2011, toate au aparatura necesară înregistrării de calitate a şedinţelor de judecată. În a treia a fost instalată o nouă aparatură necesară audierii martorilor sub acoperire. De menţionat este şi faptul că, beneficiază de aparatură de înregistrare inclusiv sala de şedinţă din cadrul sediului secundar situat în str. N. Gane. În cursul anului 2012, în toate sălile de şedinţă ale instanţei au fost instalat un sistem nou,

performant, de înregistrare a sadinelor de judecată, în cadrul proiectului implementat de M.J. denumit „Sistemul Informatic Integrat de Înregistrare a Şedinţelor de Judecată - (SIIISJ)”. Împrejurarea că la Tribunalul Iaşi sălile de şedinţă sunt comune tuturor secţiilor (civilă, penală, comercială şi de contencios administrativ), generează, însă, dificultăţi în planificarea, în mod corespunzător, a şedinţelor de judecată. Mai mult, în cazul şedinţelor de judecată din materia arestărilor preventive nu există un spaţiu care să fie utilizat ca şi cameră de consiliu, iar şedinţele din această materie (atât cele care sunt publice, cât şi cele nepublice) se desfăşoară în sălile şi la orele la care sunt disponibile, neputându-se stabili, în prealabil (decât arareori), sala în care se va desfăşura şedinţa de judecată şi ora de începere a acesteia. Pe de altă parte, este deja cunoscut faptul că, Tribunalul Iaşi a încheiat cu Curtea de Apel Iaşi un prim act adiţional la Protocolul de Predare – Primire a Patrimoniului nr. 1 din 15 iulie 2005, prin care s-a stabilit ca, pe o perioadă nedeterminată, începând cu 1 septembrie 2011, să fie cedată în folosinţă gratuită sala de şedinţă C4 de la etajul I al Palatului de Justiţie, o dată pe săptămână, în fiecare zi de vineri.

În prezent la Tribunalului Iaşi, în cadrul biroului de informatică, funcţionează un informatician - şef şi 6 informaticieni care deservesc atât tribunalul, cât şi judecătoriile din circumscripţia acestuia. Toate instanţele din judeţul Iaşi, inclusiv sediul destinat exercitării atribuţiilor specifice judecătorului sindic, sunt dotate cu computere care sunt legate în reţeaua internă LAN, imprimante şi servere. Fiecare judecător şi grefier are la dispoziţie un PC, iar fiecare birou câte o imprimantă. Există însă şi situaţii, când două birouri sunt


76

deservite de aceeaşi imprimantă. În vederea îmbunătăţirii acestei situaţii, la sfârşitul anului 2012, după înlăturarea interdicţiei legale de achiziţionare de astfel de bunuri, în limitele resurselor bugetare alocate (la finele anului) s-au achiziţionat 5 imprimante, dintre care trei pentru Tribunalul Iaşi şi 2 pentru Judecătoria Iaşi. Tot în anul 2012, în ceea ce priveşte componenta IT, în luna decembrie, a fost instalată versiunea 4.0.3. a ECRIS. La nivelul instanţei, există, de asemenea, un sistem de supraveghere, alcătuit din 32 de camere conectate la un server, a traseelor deţinuţilor, a arhivei curente, registraturii şi uşilor de acces. Au fost desemnate persoane cu drept de acces, respectiv doi grefieri, pentru programul SIRENE şi pentru SINS, şi 4 grefieri pentru programul RECOM (Oficiul Registrului Comerţului).

2.3. Capacitatea instituţională a instanţei. Aspecte privind calitatea managementului la nivelul instanţei.

Organizarea eficientă a activităţii instanţei - prin efortul conjugat al persoanelor cu atribuţii manageriale şi al Colegiului de Conducere - este ilustrată, de principalii indicatori statistici, atât în plan cantitativ (în special volumul de activitate), dar şi calitativ, ai activităţii desfăşurate de Tribunalul Iaşi în anul 2012, indicatori care reflectă efortul susţinut al întregului colectiv, în contextul unei creşteri semnificative a volumului de activitate. Statul de drept se întemeiază pe sistemul judiciar ca element central al garantării predictibilităţii sociale şi a unei aşezări sociale structurale, guvernate de lege. Pentru acest motiv echilibrul dintre structurile sociale şi dinamica acestora şi structurile judiciare este esenţial. În ultimii ani funcţionalitatea la parametri optimi a sistemului judiciar românesc şi a Tribunalului Iaşi, implicit, a fost afectată, pe de o parte, de volumul mare de cauze în continuă creştere şi de insuficienţa resurselor umane, iar, pe de altă parte, de presiunea publică şi guvernamentală de a accepta existenţa acestor probleme şi de a iniţia reforme interne care să identifice soluţii.

Fiecare instanţă reprezintă o parte a mecanismului general judiciar aşa încât funcţionarea la parametri optimi a Tribunalului Iaşi alături de toate celelalte instanţe trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor stabilite. Pentru a realiza acest lucru se impune o îmbunătăţire semnificativă a managementului instanţei şi a managementului dosarului pornind de la o mai bună pregătire profesională şi implicare activă atâta personalului cu atribuţii managerial, cât şi a fiecărui judecător şi grefier, care să aibă efecte directe asupra creşterii performanţei sistemului în ceea ce priveşte calitatea actelor, durata procedurilor, unitatea jurisprudenţei şi creşterea încrederii publice.

Tocmai în vederea atingerii acestui scop, al îmbunătăţirii managementului la nivelul instanţei, se impune a fi subliniate eforturile întreprinse de echipa managerială în cursul anului 2012. Astfel, mai întâi, subliniem faptul că, în anul 2012, Tribunalul Iaşi a fost instanţă pilot în cadrul proiectului intitulat „Determinarea şi implementarea volumului optim de muncă al judecătorilor şi grefierilor şi asigurarea calităţii activităţii


77

instanţelor”, proiect derulat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în parteneriat cu East–West Management Institute (EWMI), în perioada sfârşitul anului 2011 – 28.02.2013. Principalele componente ale proiectului vizează, printre altele: a) evidenţele instanţei, îmbunătăţirea aplicaţiei ECRIS, precum şi monitorizarea completării fidele şi al timp a tuturor câmpurilor din aplicaţia ECRIS; b) monitorizarea indicatorilor principali de performanţă (IPP) a instanţelor pe baza datelor furnizate de ECRIS; c) managementul instanţei; d) managementul dosarelor şi reducerea întârzierilor în soluţionare cauzelor, prin măsuri de natură administrativă şi monitorizarea celor luate în dosarele vechi; e) creşterea transparenţei activităţii instanţei şi datelor referitoare la principalii indicatori de performanţă (IPP) şi o mai bună gestionare a relaţiilor externe, inclusiv prin încheierea de parteneriate; h) conştientizarea de către fiecare judecător şi grefier a importanţei indicatorilor principali de performanţă (IPP) a instanţelor şi a necesităţii completării fidele şi la timp a tuturor câmpurilor din aplicaţia ECRIS, dar mai ales a impactului pe care datele statistice îl pot avea în alocarea şi gestionarea resurselor umane şi materiale. La nivelul fiecărei instanţe pilot, inclusiv deci a Tribunalului Iaşi, cu sprijinul echipei de proiect, a fost întocmit un „Plan de implementare a activităţilor instanţelor pilot (PIAIP)”. Pe parcursul anului 2012, echipa managerială a instanţei, împreună cu mia mulţi judecători şi grefieri s-au implicat activ în punerea în aplicare a activităţilor din acest plan şi au participat la mai multe activităţi de formare în materie managerială şi nu numai. Printre rezultatele activităţilor întreprinse, exemplificăm: a) o îmbunătăţire evidentă a completării fidele şi la timp a câmpurilor din ECRIS; b) renunţarea la ţinerea condicilor scrise, cu reducerea timpilor de lucru şi a calităţii serviciilor oferite justiţiabililor, inclusiv prin furnizarea mai multor informaţii pe portal; c) aducerea la cunoştinţa colegilor unui set de măsuri pro-active de prevenire şi reducere a amânărilor soluţionării dosarelor şi depunerea de demersuri pentru implementarea acestora. Pe de altă parte, şi în cursul anul 2012, la nivelul Tribunalului Iaşi s-a practic constant un stil de management participativ. Au existat constant consultări reciproce între conducerea managerială şi membrii organizaţiei, între membri echipei manageriale, valorificându-se multe dintre propunerile colegilor judecători şi grefieri. S-a pus accent pe asigurarea transparenţei actului de conducere sens în care: a fost reconfigurată pagina de intranet de informare zilnică, unde au fost postate toate hotărârile de colegiu, emise anul trecut, s-au creat noi rubrici. De pildă: pe lângă cea „decizii ale preşedintelui”, creată în 2011, a fost înfiinţată, în partea a doua a anului 2012, cea referitoare la „Protecţia muncii şi PSI” , cea referitoare la SIIISJ (Sistemul Informatic

Integrat de Înregistrare a Şedinţelor de Judecată) sau cea referitoare la „repartizare aleatorie şi hotărâri reguli incidente”, inexistente în trecut. Pe de altă parte, s-au îmbunătăţit unele dintre secţiunile existente şi, evident, s-au actualizat. De asemenea, au existat consultări prealabile cu judecătorii şi grefierii în vederea adoptării anumitor decizii manageriale. Mai mult, în cadrul proiectului „Determinarea şi implementarea volumului optim de

muncă al judecătorilor şi grefierilor şi asigurarea calităţii activităţii instanţelor”, în anul 2012, s-a realizat şi o consultare a judecătorilor şi grefierilor instanţei (sondaj de opinie) privitoare la punctele tari şi punctele slabe din


78

activitatea instanţei, precum şi la calitatea managementului, inclusiv din perspectiva aspectelor ce ar trebui îmbunătăţite., Rezultatele acestui sondaj au fost primite de Tribunalul Iaşi la finele lunii ianuarie 2013, urmând a fi analizate, diseminate către salariaţi şi analizate în vederea luării măsurilor necesare îmbunătăţirii activităţii. → Cu privire la componenţa echipei manageriale în anul 2011 facem trimitere la cele arătate în cap. I. → În perioada anului 2012, prin hotărâri ale de conducere şi prin decizii ale preşedintelui au fost adoptate ordinul de serviciu şi decizii/hotărâri, pentru judecători şi celălalt personal auxiliar nou angajat, au fost remediate disfuncţiile constatate privind repartizarea aleatorie şi implementarea programului ECRIS 4 şi s-a dispus aplicarea Regulamentului în cadrul tuturor compartimentelor. → În realizarea obiectivului reducerii volumului de activitate al judecătorilor s-a urmărit alocarea eficientă a resurselor umane existente precum şi efectuarea demersurilor necesare suplinirii lipsei temporare a unora dintre colegi, atribuţiile privitoare la stabilirea numărului şi a compunerii completelor, desemnarea judecătorilor care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecată, programarea judecătorilor pentru judecarea propunerilor de arestare preventivă, planificările de permanenţă, desemnarea grefierului cu atribuţii de repartizare aleatorie a dosarelor, repartizarea personalului auxiliar de specialitate pe compartimente etc., s-au realizat de către Colegiul de Conducere şi respectiv preşedinte şi preşedinţii de secţii, cu acordul colegiului şi cu respectarea riguroasă a principiilor continuităţii completului şi al repartizării aleatorii. Repartizarea echilibrată a lucrărilor a constituit de asemenea o preocupare permanentă a colectivului de conducere, reflectată în numeroasele decizii luate ca urmare a fluctuaţiei resurselor umane şi a modificărilor legislative cu impact direct asupra volumului individual de activitate, atât în ceea ce-i priveşte pe magistraţi, cât şi pe grefieri. Determinată de modificările numerice şi structurale intervenite în schema de personal, precum şi de incapacitatea temporară de muncă a unor salariaţi, componenţa compartimentelor auxiliare ale instanţei a suferit frecvente schimbări şi reconfigurări, astfel încât pentru a asigura funcţionalitatea acestora în situaţiile de criză a fost necesară atât grevarea activităţii unor sectoare sau persoane care înregistrau deja un volum mare de muncă cât şi stabilirea unor atribuţii de specialitate în sarcina personalului contractual, atribuţiile şi responsabilităţile concrete ale acestei categorii de personal fiind definite detaliat prin deciziile de repartizare în cadrul compartimentelor şi ordinul de serviciu.

Repartizarea pe compartimente s-a realizat pe baza analizei şi evaluării abilităţilor şi aptitudinilor personalului auxiliar de specialitate şi a performanţelor profesionale, capacitatea de adaptare şi asimilare într-o perioadă scurtă a unor sarcini şi atribuţii noi impunându-se indiscutabil, în condiţiile în care insuficienţa personalului determină în mod frecvent situaţii critice şi grevante pentru activitatea tuturor categoriile de personal. În ceea ce priveşte resursele umane, în vederea diminuării consecinţelor generate de blocarea ocupării şi in anul 2012 unui post de judecător, conducerea Tribunalului Iaşi a făcut demersuri la CSM şi la nivelul Curţii de Apel Iaşi, potrivit competenţelor. S-a reuşit delegarea în continuarea a domnului judecător Dănilă Iulian, precum şi


79

delegarea/detaşarea mai multor grefieri sau personal conex la Tribunalul Iaşi de la alte instanţe (astfel, la acesată dată la Tribunalul Iaşi sunt delegaţi/detaşaţi, de la alte instanţe, 12 persoane - personal auxiliar, conex şi personal DEFA). În acest sens, facem trimitere la aspectele menţionate detaliat la secţiunea Resurse umane – judecători şi la Colaborarea cu Curtea de Apel Iaşi din prezentul raport de bilanţ, cu precizarea că, în anul 2012, schema de judecători a Tribunalului Iaşi a continuat să fie de 54 de posturi, din care au fost ocupate scriptic, în medie 52,5, iar efectiv în medie cca. 50 de posturi de judecător. → Din punct de vedere administrativ-managerial, tot în anul 2012, prin eforturile proprii (unele) sau comune (majoritatea) ale conducerilor manageriale ale Tribunalului Iaşi şi ale Curţii de Apel Iaşi, în ciuda resurselor financiare limitate, s-au reuşit, printre altele: a) achiziţionarea şi instalarea unor noi centrale termice pentru actualul Palat de Justiţie, (cel vechi fiind deja ieşite din uz şi prezentând importante defecţiuni); b) efectuarea de lucrări de mici reparaţii, absolut necesare însă, cum ar fi: lucrări de hidroizolaţii la două porţiuni ale

terasei Palatului de Justiţie (terasă, deasupra completului nr. 1; terasă etajul 5, partea sudică, integral); igienizarea şi văruire în toate băile, al WC public şi pe unele holuri de acces scări; montare boiler apă caldă la sediul secundar din str. Nicolae Gane; c) înlocuirea şi instalarea în toate sălile de judecată, ca urmarea implementării proiectului MJ denumit „Sistemul Informatic Integrat de Înregistrare a Şedinţelor de Judecată - (SIIISJ)”, a unor noi sisteme moderne şi performante de înregistrare a şedinţelor de judecată; d) remedierea unora dintre deficienţele constate în anul 2012, la lucrările de reparaţii capitale finalizate în iulie 2011 la Judecătoria Paşcani; e) achiziţionarea şi montarea mai multora rafturi metalice pentru arhiva depozit sau confecţionarea altora din material lemnos; f) înlocuirea unor gemuri deteriorate cu alte noi (de pildă: la biroul judecătorilor sindici şi la Jud. Răducăneni), din termopan; g) identificarea unor soluţii pentru asigurarea, amenajarea şi montarea - la sediul secundar - din str. Nicolae Gane a unor dulapuri, rafturi şi birouri suplimentare, în special pentru depozitarea dosarelor; h) asigurarea curăţeniei şi igienizării în spaţiile comune din Palatul de Justiţie la un nivel calitativ şi de eficienţă mult mai ridicat, prin contractarea în anul 2012, a serviciilor unei firme specializate în domeniu. Tot anul trecut au continuat lucrările de execuţie pentru construirea Noului Palat de Justiţie, preşedintele Tribunalului Iaşi şi cel al Curţii de Apel Iaşi, implicându-se activ în monitorizarea evoluţiei lucrărilor, precum şi în înlăturarea oricăror impedimente de comunicare între Ministerul de Justiţie, constructor, proiectant şi diriginte de şantier, care s-au ivit, în scopul accelerării acestor lucrări.


80

2.4. Concluzii privind progresele înregistrate, vulnerabilităţi identificate şi posibile măsuri de remediere a acestora

Printre progresele înregistrate în anul 2012, remarcăm: a) achiziţionarea şi instalarea unor noi centrale termice în actualul Palat de Justiţie; b) instalarea, în toate sălile de judecată, a unui nou sistem de înregistrare a şedinţelor de judecată, în cadrul unui proiect implementat de MJ; c) îmbunătăţirea curăţeniei şi igienizării în spaţiile publice/comune actualul Palat de Justiţie, prin apelarea la o firmă de specialitate; d) refacerea hidroizolaţiei la unele terase ale actualul Palat de Justiţie; e) continuarea lucrărilor execuţie la Noul Palat de Justiţie. Printre disfuncţionalităţi/vulnerabilităţi, menţionăm: a) nealocarea fondurilor bugetare necesare reînnoirii componentelor IT, ieşite din garanţie şi nici măcar pentru repararea mutifuncţionalelor, unde se înregistrează deseori defecţiuni, datorită gradului avansat de uzură; b) lipsa resurselor bugetare necesare achiziţionării de rafturi pentru arhivă şi elemente de mobilier, absolut necesar dotărilor; c) lipsa totală a spaţiilor disponibile de arhivare; d) lipsa spaţiilor necesare pentru amenajarea camerelor de consiliu prevăzute în Noul Cod de Procedură civilă; e) întârzieri în lucrările de execuţie la Noul Palat de Justiţie.

Nu se pot realiza performanţe profesionale fără a exista un climat de muncă adecvat, motiv pentru care trebuie acordată importanţă modului de gestionare a resurselor materiale.

Aşa cum s-a subliniat şi anterior, principalele disfuncţii identificate la acest capitol (cu privire la resursele materiale şi infastructură) şi soluţiile propuse pentru înlăturarea acestora sunt : a. numărul insuficient de săli de judecată la Tribunalul Iaşi;

Soluţii propuse:

continuarea demersurilor iniţiate încă din 2011, de actualizare şi, mai ales, utilizare a graficului lunar al programării în şedinţe şi de identificare a timpilor în care nu sunt programate şedinţe de judecată in unele săli coroborată cu o programare mai judicioasă a repartizării şedinţelor de judecata pe săli, funcţie si de tipul şi specificul acestora;

pe termen lung, mutarea în noul sediu al Palatului de Justiţie, cu monitorizarea constantă a lucrărilor de execuţie şi alocarea actualului spaţiu pentru Judecătoria Iaşi. b. neefectuarea reparaţiilor capitale la sediul Judecătoriei Răducăneni şi reparaţii curente la Judecătoria Hârlău, absolut necesare; Soluţia propusă: continuarea demersurilor iniţiate încă din 2011 pentru alocarea sumelor bugetare necesare şi întocmirea caietului de sarcini, efectuarea licitaţiilor pentru proiectare şi execuţie, urmate de execuţia efectivă, având în vedere că, în anul 2012, s-a reuşit expertizarea clădirilor din punct de vedere al auditului termic şi energetic, şi avizarea favorabilă a concluziilor acestor expertize de M.J.

c. separarea bugetului alocat pentru Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi;


81

Soluţia propusă: intrarea în vigoare a Legii probaţiunii, care stipulează că înfiinţarea direcţiei de probaţiune la nivel naţional, care urmează să devină ordonator de credite separat.

d. continuarea formulării de solicitării bine fundamentate de fonduri bugetare necesare reînnoirii componentelor IT, ieşite din garanţie, sau măcar pentru repararea mutifuncţionalelor.

e. continuarea demersurilor, pe de o parte, pentru asigurarea resurselor bugetare necesare achiziţionării de rafturi pentru arhivă şi elemente de mobilier, iar, pe de altă parte, pentru identificarea d noi spaţii de arhivă (de pildă: prin mutarea unor din dosarele păstrate de Judecătoria Iaşi, în prezent, în actualul Palat de Justiţie, în sediul special alocat acesteia la sfârşitul anului 2012, de către CJ), precum şi intensificarea eforturilor de selectarea a dosarelor vechi cu termen de păstrare expirat.

Secţiunea a 3-a – CALITATEA ACTULUI DE JUSTIŢIE

3.1. Accesul la justiţie

Liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfăptuieşte. În Constituţie, accesul liber la justiţie este conceput ca drept al oricărei persoane de a se putea adresa justiţiei

pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, garantându-se că exercitarea acestui drept nu poate fi îngrădită prin nici o lege.

Principiul liberului acces la justiţie presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege.

Acest principiu este reluat în art. 6 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede că orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil, iar accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.

Ca mijloacele procedurale concrete de care pot uza cetăţenii pentru a accede la justiţie Codul de procedură civilă prevede cererea de chemare în judecată şi căile ordinare şi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti iar Codul de procedură penală prevede plângerea prealabilă, căile de atac împotriva măsurilor dispuse de procuror în cursul urmăririi penale, căile de atac ordinare şi extraordinare împotriva hotărârilor judecătoreşti.

Căile procedurale menţionate asigură persoanelor interesate accesul la o instanţă de judecată, căreia, prin lege, i s-a stabilit competenţa de a hotărî în materie civilă sau penală.

Lipsa de gratuitate a procesului civil, prin instituirea în sarcina titularului cererii de chemare în judecată a obligaţiei de plată a unei taxe de timbru şi prin neasigurarea asistenţei juridice gratuite este invocată deseori de justiţiabili ca o îngrădire a accesului liber la justiţie.


82

Cerinţa achitării taxelor judiciare de timbru nu încalcă principiul liberului acces la justiţie, deoarece partea căzută în pretenţii poate fi obligată la restituirea sumelor avansate în condiţiile art. 274-276 Cod procedură civilă. Mai mult decât atât, dispoziţiile Legii taxelor judiciare de timbru nr. 146/1997 prevăd scutirea de taxa de timbru pentru anumite categorii de cauze civile, iar legislaţia asigură şi alte garanţii efective pentru finalizarea procedurii judiciare chiar şi în cazul persoanelor cu posibilităţi materiale reduse.

Legislaţia actuală dă eficienţă principiului liberului acces la justiţie, prevăzând posibilitatea instanţei de judecată de a încuviinţa, la cererea persoanelor a căror situaţie materială precară nu le permite suportarea cheltuielilor ocazionate de procesul civil, asistenţa judiciară prin scutiri, reduceri, eşalonări, sau amânări pentru plata taxelor de timbru şi a timbrului judiciar, a onorariilor experţilor, precum şi apărarea şi asistenţa gratuită printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor.

Potrivit datelor centralizate de Departamentul Economic, Financiar şi Administrativ din cadrul Tribunalului Iaşi rezultă că în anul 2012 s-a plătit suma de 1.550.236 de lei cu titlu de ajutor public judiciar, sub diverse forme, înregistrându-se o scădere cu 226.914 lei a sumelor achitate cu acest titlu faţă de anul 2011, valoarea acestora fiind prezentată structurat în tabelul de mai jos, comparativ, începând cu anul 2008.

Nr. crt. ANUL TOTAL plăţi,

din care:

in materie civila

(onorarii experti)

in materie civila

(onorarii avocati)

in materie civila (onorariu exec. judecatoresc)

in materie civila (c/v expertiza medico legala)

Plăţi in materie penala

(onorarii avocati)

Plăţi in materie penala

(onorarii experti)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1. 2008 450.863 3.513 0 0 0 442.750 4.600

2. 2009 913.663 24.510 0 0 0 873.895 15.258

3. 2010 812.050 80.817 0 0 0 729.145 2.088

4. 2011 888.575 131.615 400 720 1.740 750.650 3.450

5 2012 775118 177660 0 300 5001 584325 7832

Total Tribunalul

IAŞI 3.840.269,29 418.115,2 9 400 1.020 6.741 3.380.765 33.228

De asemenea, în scopul asigurării protecţiei victimelor infracţiunilor, Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor reglementează unele măsuri de informare a victimelor infracţiunilor cu privire la drepturile de care aceştia pot beneficia în temeiul acestei legi precum asistenţa juridică gratuită, compensarea financiară de către stat şi consilierea psihologică pentru victimele unor infracţiuni.


83

În anul 2012 s-a achitat suma de 23.066 cu titlu de compensaţie financiară în baza legii nr.211/2004 într-o singură cauză. (dosarul nr.13097/99/2011)

O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, modificată prin Legea 233/2002, asigură cadrul legal pentru soluţionarea petiţiilor cetăţenilor.

Liberul acces la informaţiile de interes public garantat de Legea nr. 544/2001 ajută la creşterea eficienţei activităţii autorităţilor şi a instituţiilor publice şi la menţinerea integrităţii acestora prin reducerea riscului corupţiei. Accesul la informaţii de interes public are capacitatea să conducă la transparenţă instituţională, determinând în mod esenţial evoluţia spre o democraţie stabilă.

Sistemul judiciar trebuie să îndeplinească rolul de serviciu public, nu numai prin înfăptuirea actului de justiţie ci şi prin stabilirea unui nou tip de relaţie între justiţie şi justiţiabil, în acest sens în anul 2012 la nivelul Tribunalului Iaşi au fost dispuse măsuri privind îmbunătăţirea accesului liber la justiţie constând în :

- informarea publicului larg de drepturile pe care le au cetăţenii în temeiul Codului de procedură civilă, al Legii nr. 51/1995 de organizare a avocaturii, al Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, şi al O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civilă.

- aprobarea cererilor de acordare a asistenţei judiciare în materie civilă; - aducerea la cunoştinţa victimelor infracţiunilor a drepturilor ce le revin sau admiterea unor cereri având

ca obiect astfel de drepturi; - distribuirea de ghiduri de îndrumare pentru justiţiabili; - afişarea la sediul instanţei a informaţiilor de interes pentru justiţiabili; - soluţionarea cu promptitudine a cererilor privind furnizarea informaţiilor de interes public; - răspunsul cu celeritate la petiţiile adresate instanţei; - organizarea unor manifestări de tipul “uşi deschise”. O împrejurare ce conduce la îngreunarea liberului acces al cetăţenilor la justiţie este lipsa de cunoştinţe

juridice a majorităţii populaţiei, împrejurare cu consecinţe grave, în special în contextul în care accelerarea procedurilor judiciare nu se poate face decât prin introducerea unor termene foarte scurte şi a unor sancţiuni dure pentru nerespectarea obligaţiilor procesuale.

În vederea facilitării accesului la justiţie, Biroul de Informare şi Relaţii Publice a pus la dispoziţia publicului ghidurile elaborate de Ministerul Justiţiei cu privire la exercitarea drepturilor procesuale, şi cele mai importante acte normative privind organizarea şi funcţionarea instanţei, organizarea, funcţionarea şi programul de lucru cu publicul al Biroului de informare şi relaţii publice, şi alte materiale informative ajutătoare. În acelaşi scop, al asigurării liberului acces la justiţie, s-au luat măsuri în vederea informării justiţiabililor cu privire la procedura judiciară, modul de funcţionare a instanţei, activitatea şi programul instanţei prin afişarea la sediul instanţei şi pe portalul instanţei a unor informaţii de interes public (conducerea instanţei, judecătorii desemnaţi la B.I.R.P, compartimentele auxiliare ale instanţei, persoane de contact).


84

S-au pus la dispoziţia justiţiabililor care se prezintă la registratură formulare tipizate pentru a uşura procedura de depunere a cererilor adresate instanţei.

3.2. Indici de calitate ai activităţii judiciare A. Ponderea atacabilităţii hotărârilor. Indicele de casare/desfiinţare

A.1. Ponderea atacabilităţii hotărârilor din totalul hotărârilor pronunţate

Datele statistice arată că hotărârile judecătoreşti pronunţate de tribunal în anul 2012 au fost atacate în proporţie de 25,76% raportat la numărul de 19.346 hotărâri pronunţate, cu 19% mai mult decât în anul 2011, fiind atacate un număr total de 4.985 hotărâri, respectiv 1.598 apeluri şi recursuri – în materie civilă, 3.236 apeluri şi recursuri în materie civilă şi de contencios administrativ şi fiscal (inclusiv căile de atac declarate la dosarele privind insolvenţa) şi 151 apeluri si recursuri – în materie penală.

CIVILE CIV.şi C.A.F. PENALE TOTAL

hotărâri pronunţate 7.532 9.540 2.274 19.346

hotărâri atacate 1.598 3.236 151 4.985

% 21,2 % 33,92 % 6,64% 25,76%

0 5000 10000 15000

civil

penal

civil c.a.f.

civil penal civil c.a.f.nr.hot.desfiinţate 573 9 348nr.hotărâri atacate 1598 151 3236cauze soluţionate 7532 2274 9540

Ponderea atacabilităţii hotărârilor în anul 2012


85

SITUAŢIE COMPARATIVĂ PRIVIND NUMĂRUL HOTĂRÂRILOR ATACATE Anul CIVIL PENAL CIV. şi C.A.F. TOTAL

2011 1.705 302 2.193 4.200

2012 1.598 151 3.236 4.985

Tendinţa - 6 % - 50 % +48 % 19 %

Comparativ cu anul 2011 se constată o tendinţă uşoară de creştere a indicelui de atacabilitate a

hotărârilor judecătoreşti pronunţate în anul 2012, de la 18,9% în anul 2011 la 19% (din total hotărâri pronunţate), în anul de referinţă.

Tendinţa creşterii ponderii atacabilităţii hotărârilor pronunţate de tribunal este în strânsă legătură cu creşterea numărului de cauze noi înregistrate pe rolul Tribunalului Iaşi şi influenţată de existenţa unor anumite tipuri de cauze care în mod obligatoriu au parcurs cele 2 stadii procesuale prevăzute de lege (litigiile de muncă şi asigurări sociale, cererile de restituire a taxei de poluare/emisii poluante, cererile privind dizolvarea/radierea societăţilor comerciale, etc.)

În acest context se explică creşterea semnificativă a indicelui de atacabilitate a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de Secţia I-a Civilă şi Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, creşterea indicelui de atacabilitate neputând reliefa şi nici măcar presupune o deficienţă în calitatea actului de justiţie, ci în cea mai mare măsură doar creşterea numărului de cauze înregistrate şi soluţionate pe parcursul anului 2011 de către judecătorii din această secţie.

Creşterea ponderii atacabilităţii în materie de contencios administrativ este datorată aproape în

exclusivitate împrejurării că sentinţele pronunţate în materie de taxe de poluare au fost atacate de către organele

fiscale în proporţie de 100%. De asemenea, modificările legislative operate de Legea nr.202/2010 în materie penală au contribuit, în

principal, la scăderea numărului de dosare nou intrate comparative cu anii 2010-2011, fiind astfel influenţat şi indicele de atacabilitate al hotărârilor pronunţate în raport cu anii precedenţi, scăderea înregistrată fiind semnificativă.

În concluzie, creşterea coeficientului de atacabilitate al hotărârilor pronunţate în anul 2012, este în strânsă legătură cu situaţia socio-economică înregistrată la nivel naţional, fiind influenţată pe termen scurt de diverse reglementări legislative, fără ca această creştere să releve o calitate scăzută a actului de justiţie.

A.2. Indicele de casare desfiinţare, respectiv menţinere a hotărârilor În privinţa indicelui de casare/desfiinţare, respectiv de menţinere a hotărârilor se constată că urmare a soluţionării căilor de atac promovate, din hotărârile pronunţate în cursul anului 2012, au fost au fost


86

casate/desfiinţate un număr total de 930 hotărâri (9 penale, 573 civile şi 348 civile de contencios administrativ şi fiscal şi insolvenţă), incluzând atât pe cele desfiinţate total, cât şi parţial, procentajul general fiind de 18,6% (5,96% - în materie penală, 35,8% - în materie civilă şi 10,7% - în materie civilă de contencios administrativ şi fiscal şi insolvenţă), din hotărârile atacate, cu 17% mai mult decât în anul 2011. Raportat la totalul hotărârilor pronunţate de Tribunalul Iaşi în anul 2012, indicele de casare este de doar 4,80%, în creştere cu 1,22% faţă de anul 2011 (0,39% în materie penală, 7,6% în materie civilă şi 3,64% în materie civilă contencios administrativ şi fiscal şi procedura insolvenţei). Acest indice de casare obţinut prin raportarea numărului total al hotărârilor desfiinţate/casate la numărul total de hotărâri pronunţate reflectă calitatea hotărârilor pronunţate de Tribunalul Iaşi.

CIVILE CIV. şi C.A.F. PENALE TOTAL

hotărâri atacate 1.598 3.236 151 4.985

hotărâri desfiinţate 573 348 9 930

% 35,8% 10,7% 5,96 % 18,6%

Total hotărâri pronunţate

Total hotărâri atacate

Total hotărâri desfiinţate/casate

Indicele de casare

19.346 4.985 930 4,80%

0 1000 2000 3000 4000

civil

penal

civil c.a.f

civil penal civil c.a.fnr.hot.desfiinţate 573 9 348nr.hotărâri atacate cu

apel sau recurs 1598 151 3236

Ponderea hotărârilor desfiinţate total sau parţial în căile de atac


87

În anul 2011 indicele de casare înregistrat a fost de 3,58% din totalul hotărârilor casate/desfiinţate, creşterea cu 1,31% a indicelui de casare fiind justificat dintr-o anumită perspectivă şi de creşterea numărului de hotărâri atacate, respectiv creşterea numărului de dosare nou intrate, aceşti indicatori coroborat cu cei vizând durata medie de soluţionare a unei cauze reliefând existenţa unei situaţii obiective.

În raport cu datele statistice date publicităţii de către Consiliul Superior al Magistraturii, în Raportul privind starea Justiţiei pe anul 2011, se constată că indicele de casare/desfiinţare înregistrat la nivelul Tribunalului Iaşi în anul 2012 (4,80%) se află sub indicele înregistrat la nivel naţional în anul 2011 (8%).

A.3. Principalele motive de casare/desfiinţare înregistrate

A.3.1. Principalele motive de casare/desfiinţare înregistrate în Secţia I Civilă Situaţia hotărârilor casate/modificate în materie civilă (inclusiv pe materii), prin prisma motivelor care au

condus la casare/modificare: Situaţia generală a Secţiei I Civilă :

2011 2012 Tendinţa

Casează în tot 48 - nelegalitate 26 - nelegalitate - 46%

Casează în parte 15- nelegalitate 10 - nelegalitate -33%

Modifică în parte 304- netemeinicie 406 - netemeinicie + 34%

Modifică în tot 118 – netemeinicie 130 -netemeinicie + 10%

Total 489 573 + 17%

361 litigii 128 civile 491 litigii 82 civile +36%

litigii

-36%

civile

Situaţia hotărârilor casate/modificate în materie civilă în anul 2011 în RECURSURI

2011 2012

Decizii modificate în parte 21( 14 pron.în 2011) 27( 15 pron. în 2012)

Decizii modificate în tot 31 (12 pron. în 2010) 17 (9 pron. în 2012)

Decizii casate în parte 3 ( 2 pron.în 2011) 3 ( 2 pron în 2012)

Decizii casate în tot 28 (11 pron.în 2011) 20 ( 9 pron. în 2012)

Total 83 (39 pron. în 2011) 67 ( 35 pron. în 2012)


88

Situaţia hotărârilor casate/modificate în materie civilă în anul 2011 în APELURI

2011 2012

Hotărâri desfiinţate în tot 4 (0 pron.în 2011) 2

Hotărâri desfiinţate în parte 0 1

Hotărâri schimbate în tot 17 (3 pron. în 2011) 5

Hotărâri schimbate în parte 20 (1 pron .în 2011) 6 ( 2 pron. în 2012)

Hotărâri anulate 4 (1 pron.în.2011) 1 (1 pron. în 2012)

Total 45 (5 pron. în 2011) 15 ( 3 pron. în 2012)

Situaţia hotărârilor casate/modificate în materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale

2011 2012

Casează în tot 16 - nelegalitate 4 - nelegalitate

Casează în parte 12 - nelegalitate

6 - nelegalitate

Modifică în parte 263 - netemeinicie 373 - netemeinicie

Modifică în tot 70 – netemeinicie 108 - netemeinicie

Renunţare la judecată în recurs 0 0

Total 361 491 (din care 403 pron. în 2011 şi 88 pron. în 2012)

În anul 2012, instanţa de control judiciar a casat/modificat 573 hotărâri pronunţate de Tribunalul Iaşi –

Secţia I Civilă, şi anume 491 sentinţe pronunţate in materia litigiilor de munca si asigurări sociale si 82 sentinţe si decizii civile. Daca in materie civila se observa o scădere a indicelui de casare/modificare cu 36 % in materie litigiilor de munca si asigurări sociale a avut loc o creştere cu 36%. Creşterea numărului de hotărâri casate/modificate in materia litigiilor de munca si asigurări sociale se datorează creşterii numărului de dosare nou înregistrate având un astfel de obiect care a avut ca si consecinţa directa creşterea numărului de dosare soluţionate de la 2157 in anul 2011 la 2852 în anul 2012. Totodată din cele 491 sentinţe casate/ modificate in materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale, casarea / modificarea unui număr de 267 de sentinţe s-a datorat schimbării jurisprudenţei Curţii de Apel Iaşi in


89

ceea ce priveşte litigiile având ca obiect constatarea încadrării în grupa I sau în grupa a II a de muncă iar a unui număr de 47 de sentinţe s-a datorat unei practici neunitare la nivelul întregii tari in privinţa soluţiilor pronunţate in litigiile având ca obiect contestaţii împotriva deciziilor prin care a fost transformata pensia de serviciu in pensie de asigurări sociale şi a întârzierii cu care Curtea de Apel Iaşi si-a cristalizat practica in aceasta materie.

■ Principalele cauze pentru care au fost desfiinţate/modificate hotărârile pronunţate de judecătorii din cadrul Secţiei I Civilă

→ Principalele motive de casare/desfiinţare în cauzele având ca obiect conflicte de muncă şi asigurări sociale:

- administrarea în calea de atac a unor probe noi, neavute în vedere la fond; - apariţia, după pronunţarea hotărârii de fond a unor decizii pronunţate de către Înalta Curte de Justiţie si

Casaţie in recurs în interesul legii sau a unor decizii a Curţii Constituţionale care au determinat schimbarea jurisprudenţei ;

- interpretarea diferită a dispoziţiilor legale care reglementează competenţa materială, teritorială şi funcţională a instanţei sau a secţiei;

- interpretarea diferită dată dispoziţiilor care reglementează cazurile în care intervine sancţiunea nulităţii absolute a deciziei de concediere;

- greşita apreciere a probelor; - modificarea jurisprudenţei instanţei de control judiciar în privinţa litigiilor având ca obiect constatarea

încadrării în grupa I sau în grupa a II a de muncă → Principalele motive de casare/desfiinţare în cauzele civile :

- apariţia, după pronunţarea hotărârii de fond a unor decizii pronunţate de către Înalta Curte de Justiţie si Casaţie in recurs în interesul legii sau a unor decizii a Curţii Constituţionale care au determinat schimbarea jurisprudenţei ;

- încheierea de tranzacţii, de către parţi, in faza procesuală a recursului; - intervenirea decesului paratului in faza procesuala a recursului in dosarele având ca obiect divort; - aplicare directa de către instanţa de recurs a dispoziţiilor noului cod civil cu privire la stabilirea locuinţei

minorului si la exercitarea custodiei de către părinţi chiar daca aceste dispoziţii nu au fost invocate in faza procesuala a apelului;

- interpretarea diferita a legii - interpretarea diferita a dispoziţiilor legale referitoare la calificarea acţiunilor ca fiind evaluabile sau neevaluabile in bani si pe cale de consecinţa calificarea greşită a caii de atac incidente in cauza; - aprecierea diferită a probelor de către instanţa de control judiciar.


90

Hotărârile desfiinţate sau casate au fost evidenţiate în materiale de sinteză întocmite de judecătorii care realizează analiza practicii instanţelor de control judiciar, cu selectarea hotărârilor fiecărui magistrat, motivele de nelegalitate şi netemeinicie ale hotărârilor fiind discutate cu ocazia întâlnirilor lunare. A.3.2. Principalele motive de casare/modificare înregistrate în Secţia a II-a Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal Situaţia hotărârilor casate/modificate în materie civilă – litigii cu profesionişti şi contencios administrativ, prin prisma motivelor care au condus la casare/ modificare se prezintă astfel :

DATE REFERITOARE LA HOTĂRÂRI CASATE/MODIFICATE

2011 2012 Tendinţa

Hotărâri netemeinice 53 65 +23%

Hotărâri nelegale 178 198 +11%

Dizolvări de societate(depunere bilanţ, actualizare sediu în calea de atac )

64 85 +33%

TOTAL 295 348 +18%

În anul 2012, instanţa de control judiciar a casat/modificat 348 hotărâri pronunţate de Tribunalul Iaşi – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal şi anume 94 sentinţe în contencios administrativ, 147 sentinţe civile – litigii cu profesioniştii şi 107 sentinţe pronunţate de judecătorul sindic. Creşterea numărului de hotărâri casate/modificate se explică si prin aceea că în anul 2011 volumul de activitate al Secţiei a II-a Civilă si de CAF a fost cel mai mare din ultimii ani, materializat printr-un număr de hotărâri cu 1500 mai mare decât numărul celor pronunţate în 2012. Din cele 147 sentinţe civile, 85 au fost dizolvări de societate pentru care în calea de atac au fost depuse dovezi privind înregistrarea bilanţului contabil sau actualizarea sediului la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Iaşi . → Principalele cauze pentru care au fost desfiinţate/modificate hotărârile pronunţate de judecătorii din cadrul Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal sunt :

- depunerea bilanţului contabil sau actualizarea sediului social in recurs, după admiterea în primă instanţă a cererii de dizolvare;

- greşita apreciere a probelor; - administrarea în calea de atac a unor probe noi, neavute în vedere la fond;


91

- interpretarea greşită a legii de către judecătorul de fond. A.3.3. Principalele motive de casare/modificare înregistrate în Secţia penală

Situaţia hotărârilor casate/modificate în materie penală, prin prisma motivelor care au condus la

casare/modificare: SITUAŢIA HOTĂRÂRILOR CASATE ÎN MATERIE PENALĂ

Anul 2011 2012 Tendinţa

Nelegalitate 3 4 +33%

Netemeinicie 7 5 -29%

Neimputabile 2 - -

Total 12 9 - 25%

Secţia penală 2011 2012

hotărâri atacate 302 151

hotărâri desfiinţate 12 9

% 3,97 5,9

Din cele 502 hotărâri penale pronunţate în 2012 şi au fost atacate cu căi de atac un număr de 151 sentinţe penale, până în prezent au fost restituite (sau comunicate din căile de atac) soluţiile vizând un număr de 80 hotărâri, din acestea din urmă doar 9 fiind soluţii de casare/desfiinţare, fiind menţinute 71 de soluţii. → Principalele motive care au condus la desfiinţarea/casarea hotărârilor penale în căile de atac, se referă la:

- netemeinicia hotărârii de fond, datorată existenţei unor elemente diferite de apreciere (individualizarea pedepsei, însă în limitele impuse de lege, stabilirea modalităţii de executare a pedepselor etc.);

- stabilirea unei încadrări juridice greşite a faptei, în special în cazul infracţiunilor de tentativă la omor/vătămare corporala gravă, omor calificat/loviri sau vătămări cauzatoare de moarte;

- nelegala deducere din pedeapsă a perioadei reţinerii şi arestării preventive sau schimbarea soluţiei instanţei de fond, în rare cazuri.


92

B. Durata de soluţionare a cauzelor – elemente statistice, pe materii

În raport de datele statistice disponibile, reprezentarea tabelară a valorilor înregistrate de Tribunalul Iaşi în anul 2012, în materie civilă este următoarea:

Total cauze soluţionate în materie civilă

0 - 6 luni 6 - 12 luni 1 - 2 ani 2 - 3 ani Peste 3 ani

Nr.cauze % Nr.cauze % Nr.cauze % Nr.cauze % Nr.cauze %

7.532 4.316 57,3 2.826 37,5 359 4,76 23 0,30 8 0,10

Media duratei de soluţionare a cauzelor în materie civilă: 6,09 luni

În materie civilă de contencios administrativ şi fiscal : Total cauze

soluţionate în materie civilă c.a. şi c.a.f.



7.687 5090 66,2 2450 31,8 140 1,82 6 0,07 1 0,01

Media duratei de soluţionare a cauzelor în materie civilă c.a. şi c.a.f.: 5,21 luni

În materia insolvenţei: Total cauze

soluţionate în materie de insolvenţă



1.853 670 36,15 818 44,14 248 16,3 67 4,41 50 3,29

Media duratei de soluţionare a cauzelor în materie de insolvenţă: 9,68 luni

În materie penală: Total cauze

soluţionate în materie penală



2.274 2216 97,4 43 1,89 8 0,35 7 0,30 0 0

Media duratei de soluţionare a cauzelor în materie penală: 3,24 luni


93

Durata medie generală de soluţionare a celor 19.010 cauze pronunţate de magistraţii Tribunalului Iaşi în anul 2012, calculată ca medie aritmetică între valorile obţinute pentru fiecare materie avută în vedere, este de 5,75 luni/dosar, în timp ce numărul dosarelor soluţionate în mai puţin de 6 luni constituie 63,5% din totalul cauzelor soluţionate, iar cele soluţionate între 6 şi maximum 1 an reprezintă 31,5%. Deci, în maximum un an s-au soluţionat 95 % dintre dosarele pronunţate.

Total cauze soluţionate în

anul 2012



19.346 12292 63,5 6137 31,7 755 3,97 103 0,54 59 0,31

Media generală a duratei de soluţionare a cauzelor: 5,75 luni

Comparativ cu anul 2011, când durata medie de soluționare a unei cauze a fost de 5,19 luni/dosar,

în anul 2012 se înregistrează o uşoară tendinţă de creștere, cu 0,56 luni/dosar, ce poate fi justificată de cauze obiective astfel: - creşterea indicelui de inactivitate al judecătorilor pe parcursul anului 2012 comparativ cu anul 2011; - organizarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a 2 examene de promovare în funcţie de execuţie în cursul anului, la 25.03.2012 și 04.11.2012; - participarea judecătorilor la birourile electorale, cu ocazia alegerilor autorităţilor publice locale la 10.06.2012, şi a alegerilor parlamentare, organizate la data de 09.12.2012.

B.2. Situaţia cauzelor mai vechi de 1 an Cu privire la cauzele rămase nesoluţionate, din cele 11.080 dosare rămase în stoc în anul 2012, un număr de

917 sunt dosare mai vechi de 1 an – dosare civile, dosare civile, de contencios administrativ şi fiscal şi penale - ponderea dosarelor mai vechi de un an în stoc fiind de doar 8,03 %, iar raportat la volumul total al cauzelor de 3,01 %, date ce evidenţiază o scădere a numărului de dosare mai vechi de un an rămase nesoluţionate în anul 2012, faţă de 2011 când numărul acestora a fost de 1.238 de dosare.

Practic numărul total al dosarelor mai vechi de 1 an a scăzut în anul 2012 comparativ cu anul 2012 cu 26% (în condiţiile în care şi la finele lui 2011 acest indicator înregistrase tot o scădere cu 20% faţă de anul 2010).

La sfârşitul anului 2012, pe rolul Secţiei I civile a Tribunalului Iaşi se aflau 390 cauze mai vechi de un an, ceea ce, raportat la numărul total al dosarelor pe rol, reprezintă aproximativ 1,28 %, iar raportat la numărul total al dosarelor pe rol în cadrul acestei secţii reprezintă aproximativ 3,15%.


94

Pe rolul Secţiei penale a Tribunalului Iaşi se aflau 15 cauze mai vechi de un an , ceea ce raportat la numărul total al dosarelor pe rol reprezintă aproximativ 0,04%, iar raportat la numărul total al dosarelor pe rol în cadrul acestei secţii reprezintă aproximativ 0,58%.

Pe rolul Secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Iaşi se aflau 512 cauze mai vechi de un an, ceea ce raportat la numărul total al dosarelor pe rol reprezintă aproximativ 1,68% iar raportat la numărul total al dosarelor pe rol în cadrul acestei secţii reprezintă aproximativ 3,30%.

VECHIMEA CAUZELOR PE ROL ÎN ANUL 2012- SITUAŢIE COMPARATIVĂ

Anul CIVIL PENAL CIV. şi C.A.F. Total cauze vechi

Total cauze pe rol

Ponderea raportat la total cauze

pe rol

Directe şi Apeluri Recursuri Directe şi

Apeluri Recursuri Directe Recursuri

2011 119 275 15 0 775 54 1.238 32.724 3,78%

2012 273 117 15 0 495 17 917 30.426 3,01%

Tendinţa +129% -57% 0% 0% -36% -69% -26% -7% -0,77%

PONDEREA CAUZELOR VECHI ÎN ANUL 2012 RAPORTAT LA NUMĂRUL TOTAL AL

CAUZELOR PE ROL

71%

27%

2%

Ponderea cauzelor vechi în anul 2012 în raport de numărul total al cauzelor pe rol

Total cauze pe rol

Total cauze în stoc

Total cauze vechi pe rol


95

Durata medie de soluţionare a cauzei a fost influenţată în principal de factori obiectivi coroborată cu creşterea semnificativă a numărului de dosare nou intrate în condiţiile în care schema de personal nu a fost mărită, iar dotările logistice nu permit creşterea numărului şedinţelor de judecată. De asemenea, în raport cu datele statistice la nivel naţional cuprinse în Raportul privind Starea Justiţiei pe anul 2011 dat publicităţii de Consiliul Superior al Magistraturii, se constată că parametrii înregistraţi la nivelul Tribunalului Iaşi, privind durata medie a procedurii, se regăsesc în mare parte şi la nivelul celorlalte tribunale. De altfel, Tribunalul Iaşi se clasează între primele 6 tribunale la nivel național ca urmare a numărului de dosare înregistrat, conform raportului privind starea justiţiei pe anul 2011 publicat de C.S.M.

În concluzie, durata medie de soluţionare a cauzei înregistrată la nivelul Tribunalului Iaşi în anul 2012 (5,75 luni), termen ce poate fi considerat rezonabil, atât în raport de situaţia reliefată la nivel naţional de către C.S.M. prin raportul privind starea justiţiei pe anul 2011, cât şi în raport de exigenţele impuse de art.6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudenţa relevantă în materie.

3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei

→ Consideraţii generale. Aspecte comune tuturor secţiilor. Una dintre principalele deficienţe cu care se confruntă sistemul judiciar român, cu incidenţă asupra calităţii actului de justiţie şi a credibilităţii justiţiei, este practica judiciară neunitară, precum şi aplicarea neunitară a legislaţiei în vigoare. Practica judiciară unitară reprezintă o garanţie a corectitudinii şi previzibilităţii funcţionării mecanismului judiciar, precum şi principala condiţie pentru stimularea încrederii cetăţenilor în modul de funcţionare al justiţiei.

În cauza Beian contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul român pentru încălcarea articolelor 6 şi 14, având în vedere lipsa unui mecanism capabil să asigure coerenţa practicii chiar în cadrul celei mai înalte instanţe, apreciind că o astfel de incertitudine jurisprudenţială este, în sine, contrară principiului siguranţei juridice, element fundamental al statului de drept. Concluzii similare au fost formulate de CEDO ulterior şi în cauzele Driha vs. România (21.02.2008), Stan împotriva României ori Tudor Tudor vs. România (din 24.03.2009) cu privire la jurisprudenţa neunitară a instanţelor interne, inclusiv ale celor inferioare şi chiar în cadrul aceleiaşi instanţe (a se vedea cauza Tudor Tudor), care este de natură a afecta principiul securităţii raporturilor juridice şi la crearea unei stări de incertitudine, de natură a afecta credibilitatea sistemului judiciar (cauza Ştefănică vs. România).

De aceea, aceste preocupări de unificare a practicii judiciare trebuie să se regăsească la nivelul fiecărei instanţe, constând în identificarea pe fiecare materie a problemelor de practică neunitară şi în crearea unui mecanism de cooperare cu principalii actori implicaţi în procesul de unificare a practicii judiciare.


96

Ca şi în anii trecuţi, în anul 2012 de un real folos a constituit-o organizarea de întruniri profesionale ale judecătorilor fiecărei secţii în parte, în scopul analizei practicii de casare a instanţelor de control judiciar, discutării noilor acte normative, al modului de interpretare şi aplicarea dispoziţiilor legale, în ideea promovării unor soluţii predictibile.

Au continuat şi în 2012 să fie organizate activităţi de unificare a practicii judiciare cu ocazia întâlnirilor lunare între judecători, la nivelul fiecărei secţii a instanţei şi Curţii de Apel, unde s-au analizat probleme soluţionate diferit de completele de judecată. De asemenea, în mod constant, s-au comunicat şi discutat practica de casare a instanţelor superioare şi s-a analizat practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), a Curţii Constituţionale (CC), a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). La fel de constant, judecătorii instanţei au fost informaţi – prin grija conducerii instanţei – despre noutăţile legislative relevante.

Principalele măsuri ce au fost adoptate şi îndeplinite în scopul accelerării procesului de unificare a practicii judiciare neunitare (deşi în cadrul instanţei numărul cazurilor de practică neunitară au fost reduse) au continuat să fie:

selectarea hotărârilor relevante sub aspectul problemelor de drept incluse, al practicii CEDO utilizate, al practicii Curţii Constituţionale sau a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi publicarea acestora pe portalul Tribunalului Iaşi;

diseminarea informaţiilor primite de către colegii judecători cu ocazia participării la diferitele programe de perfecţionare;

informarea continuă şi constantă a judecătorilor asupra deciziilor noi pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de Curtea Constituţională, precum şi asupra jurisprudenţei CEDO şi practicii Curţii Europene de Justiţie, dar şi noutăţilor legislative relevante;

organizarea de întruniri profesionale ale judecătorilor fiecărei secţii în parte, în scopul analizei practicii de casare a instanţelor de control judiciar, discutării noilor acte normative, al modului de interpretare şi aplicarea dispoziţiilor legale, în ideea promovării unor soluţii predictibile.

parteneriate cu organizaţii neguvernamentale locale ce au facilitat participarea – şi în 2012 - la seminarii sau alte tipuri de activităţi de formare, de pildă în domeniul justiţiei juvenile. → Aspecte specifice Secţiei Penale :

În activitatea lor jurisdicţională, toţi judecătorii trebuie să respecte principiul tratamentului egal în faţa legii şi principiul securităţii juridice, ceea ce este posibil numai dacă nu aleg, în mod arbitrar, să dea legii o interpretare diferită de cea existentă, respectiv să interpreteze dispoziţiile legale diferit de jurisprudenţa instanţelor de ultim grad. Principiul tratamentului egal în faţa legii şi principiul securităţii juridice impun respectarea jurisprudenţei de către instanţe, în măsura în care nu există motive prioritare care reclamă o altă interpretare.


97

Identificarea şi dezvoltarea mecanismelor care să permită uniformizarea jurisprudenţei la nivelul Secţiei penale au reprezentat o preocupare constantă pe parcursul anului 2012, întrucât un grad sporit de predictibilitate a hotărârilor judecătoreşti oferă cetăţenilor garanţia unei funcţionări corecte si coerente a sistemului.

Pentru a se asigura previzibilitatea soluţiilor pronunţate, în scopul realizării unei îmbunătăţiri a percepţiei publicului asupra actului de justiţie, la nivelul Secţiei penale s-a acordat în anul 2012 o atenţie deosebită preîntâmpinării şi, respectiv, înlăturării cazurilor de practică neunitară, care au fost de altfel cu totul izolate, existând foarte puţine situaţii în care opiniile exprimate au fost divergente.

Urmare a hotărârii nr. 504/21 iulie 2011 a Plenului CSM, judecătorului responsabil cu analiza practicii de casare i-au fost delegate de către preşedintele instanţei, şi atribuţiile specifice privind unificarea practicii, prevăzute de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 387/2005, cu modificările si completările ulterioare.

În scopul creării unei practici unitare, în cadrul întâlnirilor lunare de învăţământ profesional, organizate la nivelul Secţiei penale, au fost analizate şi discutate problemele de drept controversate şi susceptibile de a primi interpretări diferite, identificate atât prin consultarea judecătorilor, cât şi prin accesarea programului ECRIS în ceea ce priveşte soluţiile pronunţate în cauze vizând aceleaşi probleme de drept, iar în urma dezbaterilor au fost adoptate soluţii în general în unanimitate şi, în unele situaţii, prin ralierea la opinia majoritară a judecătorilor cu opinie minoritară.

După dezbaterile din cadrul şedinţelor de pregătire profesională, aceste probleme au fost supuse şi atenţiei magistraţilor din circumscripţia Curţii de Apel Iaşi, cu ocazia întâlnirilor trimestriale organizate conform art. 26 indice 2 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.

Identificarea problemelor de practică neunitară şi mai apoi soluţionarea acestora s-a realizat şi prin intermediul întâlnirilor profesionale trimestriale cu judecătorii din cadrul instanţelor din raza de activitate a Tribunalului Iaşi, desemnaţi să soluţioneze cauze penale, iar problemele de drept controversate ridicate în cadrul acestor întâlniri şi argumentele invocate în susţinerea lor au fost ulterior supuse analizei în judecătorilor din Secţia penală, în şedinţele de învăţământ profesional.

În anul 2012, la nivelul Secţiei penale s-au efectuat, în mod periodic, de către judecătorul responsabil cu evidenţa practicii de casare, referate cu soluţiile adoptate de Curtea de Apel Iaşi şi Î.C.C.J., prin care s-au casat/modificat hotărârile pronunţate în materie penală.

Acestor demersuri, pentru o informare adecvată a judecătorilor asupra jurisprudenţei instanţelor de control judiciar, li s-au adăugat şi cele referitoare la asigurarea informării zilnice a judecătorilor Secţiei penale cu privire la actele normative nou apărute, prin postarea pe reţeaua internă, precum şi prin comunicarea celor mai importante soluţii ale Curţii Constituţionale, ale Curţii Europene a Drepturilor Omului şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.


98

Nu s-au constat diferenţe substanţiale de abordare a diverselor probleme juridice ce intră în sfera de activitate a secţiei, iar acolo unde au existat aspecte controversate, prin raportarea soluţiilor secţiei la deciziile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au avut loc discuţii în cadrul secţiei, iar practica judiciară a fost uniformizată.

În cadrul şedinţelor de învăţământ profesional desfăşurate pe parcursul anului 2012 au fost prezentate şi discutate hotărârile pronunţate de C.E.D.O. împotriva României, cu relevanţă în materie penală, cum ar fi: cauzele Roşioru împotriva României şi Vartic împotriva României, prin care s-a constatat de către Curte încălcarea art. 3; cauza Creangă împotriva României, prin care s-a constatat de către Curte încălcarea art. 5 §1 din Convenţie; cauzele Diacenco împotriva României, Popa şi Tănăsescu împotriva României şi Constantin

Florea împotriva României, prin care s-a constatat de către Curte încălcarea art. 6 din Convenţie. Activitatea de selectare a deciziilor relevante şi transpunerea acestora pe portalul instanţei, pentru a le

face cunoscute tuturor judecătorilor, se înscrie în sfera acţiunilor desfăşurate în scopul uniformizării jurisprudenţei. → Aspecte specifice Secţiei a I-a Civilă

În vederea unificării practicii judiciare, la nivelul Secţiei I-a Civilă, în baza art. 29 1 în ROI, au fost delegate d-nele judecător Filipeanu Crizantema, Stoinel Adriana şi Diaconaru Iulia pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor necesare în vederea unificării practicii.

Pe parcursul anului 2012 s-a remarcat creşterea interesului judecătorilor din cadrul Secţiei I-a Civilă pentru unificarea practicii judiciare astfel încât aceştia au participat in mod activ la întâlnirile periodice organizate pentru unificarea practicii.

În cadrul acestor întâlniri au fost prezentate - de către d-nele judecător Maria Samoil şi Cazaciuc Călina - principalele motive de casare sau modificare a hotărârilor, acestea fiind analizate şi au fost supuse dezbaterilor măsurile care se impun a fi luate pentru reducerea numărului de hotărâri desfiinţate în căile de atac. În cadrul aceloraşi întâlniri a fost analizată şi practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), a Curţii Constituţionale (CC), a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), au fost discutate noile reglementari legislative şi modul de interpretare al acestora in scopul prevenirii practicii neunitare.

În ipoteza în care, în urma dezbaterilor care au avut loc in cadrul întâlnirilor de învăţământ profesional si unificare a practicii judecătorii din cadrul secţiei nu au ajuns la un punct de vedere comun, problema de drept ce a generat practica neunitară, a fost supusă atenţiei magistraţilor din raza curţii de apel, pentru a fi discutată cu ocazia întâlnirilor trimestriale organizate conform dispoziţiilor art. 261 alin.2,3 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. Judecătorii din cadrul Secţiei I-a Civilă au participat în cursul anului 2012 la întâlnirile organizate la nivelul Curţii de Apel Iaşi în scopul unificării practicii judiciare.


99

De asemenea, soluţiile modificate de tribunal în căile de atac au fost comunicate periodic judecătoriilor din raza de competenţă a Tribunalului Iaşi, în acelaşi sens, al unificării jurisprudenţei în materie civilă. Discuţii pe marginea acestor soluţii au fost purtate şi cu judecătorii de la judecătoriile arondate, cu ocazia şedinţelor de învăţământ profesional ale acestor instanţe la care a participat preşedintele Secţiei I-a Civilă.

În vederea realizării mecanismului de unificare a practicii la nivel naţional, în cursul anului 2012 au fost publicate pe portalul Tribunalului Iaşi hotărârile relevante pronunţate de judecătorii secţiei, fiind aplicate şi celelalte măsuri menţionate mai sus şi comune tuturor secţiilor instanţei.

În plus, în cursul anului 2012 au fost pronunţate de către Curtea Europeana a Drepturilor Omului hotărâri relevante care au pus capăt multor controverse juridice şi au avut ca efect direct unificarea practicii judiciare, în special în cauzele având ca obiect contestaţii la deciziile privind recalcularea pensiilor de serviciu. Semnificative în acest sens sunt:

- cauza Ana Maria Frimu împotriva României (publicată în Monitorul Oficial nr. 870/201.2.2012) prin care Curtea a considerat inadmisibil capătul de cerere referitor la inculcarea art. 1 alin. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, reţinând că diminuarea pensiei de serviciu de care beneficiau reclamantele, deşi substanţială, constituia o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general de pensii prevăzut de Legea nr. 19/2000 pentru a obţine echilibrul bugetar şi de a corecta disparităţile existente între diferitele sisteme;

- cauza Dumitru şi alţii împotriva României din 04 septembrie 2012, prin care s-au respins, ca vădit neîntemeiate, plângerile reclamanţilor cu privire la încălcarea art.6 din Convenţie, respectiv a art.1 din Primul Protocol adiţional la aceasta, dată fiind întârzierea în punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti interne ce le recunoşteau, în contradictoriu cu statul român, drepturi de natură salarială reţinându-se, în esenţă, că Guvernul a stabilit un mecanism de eşalonare a plăţilor si ca măsurile luate pentru menţinerea echilibrului bugetar pot fi considerate ca urmărind un scop legitim;

- cauza Constantin Abăluţă şi alţii împotriva României (publicată în Monitorul Oficial al României nr.

586/16.08.2012), prin care a fost respinsă cererea reclamantului, reţinându-se că ingerinţa statului, din perspectiva dreptului reclamantului la respectarea pensiei militare de stat, a fost legală, a urmărit un scop legitim şi a respectat un rezonabil raport de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit a fi realizat, iar prin revizuirea pensiei reclamantului, conform dispoziţiilor OUG 1/2011, nu s-a adus atingere dreptului fundamental de proprietate consacrat prin art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;

- cauza Leca şi Filipescu împotriva României (publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 39/17 ianuarie

2012), prin care Curtea Europeană a condamnat statul român pentru încălcarea principiului securităţii juridice, prin anularea unei hotărâri definitive în urma unei cai de atac extraordinare;


100

- Cauza Albu şi alţii împotriva României, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că statul român nu a încălcat articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, reţinând rolul decisiv jucat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin pronunţarea, într-un interval scurt de la ivirea problemei, a deciziei menite să unifice practica judiciară în materia sporurilor solicitate; - cauza Nastaca Dolca şi alţii împotriva României din 04.09.2012 prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că statul român nu a încălcat art. 6, art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 1 din Protocolul nr. 1 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, reţinând ca eliminarea art. 5 alin. 1 lit. a) teza I din Legea nr. 221/2009 ca urmare a declarării neconstituţionale a acestei dispoziţii prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 1358/2010 şi nr. 1360/2010, a avut loc ca urmare a unui control de constituţionalitate obişnuit într-un stat democratic şi nu reprezintă rezultatul unui mecanism extraordinar ad-hoc. S-a mai reţinut că invalidarea dispoziţiei în cauză de către Curtea Constituţională a urmărit un obiectiv de interes public, legat de buna administrare a justiţiei, aşa cum rezultă din motivarea Curţii Constituţionale, care a criticat modul vag de redactare a dispoziţiilor legale în cauză şi a subliniat necesitatea de a evita coexistenţa mai multor acte normative referitoare la despăgubiri pentru daunele suferite de persoanele persecutate politic în timpul regimului comunist. → Aspecte specifice Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal

Atingerea obiectivului de unificare a practicii la nivelul Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal presupune implicarea fiecărui judecător în dialogul permanent privind identificarea problemelor de drept asupra cărora există puncte de vedere diferite ce conduc la soluţii contrare, analizarea argumentelor aduse în sprijinul fiecărei opinii şi cristalizarea unui punct de vedere comun, solicitându-se cel puţin punctul de vedere al instanţei ierarhic superioare şi prin consultarea practicii judiciare a altor instanţe pe problema ce a generat soluţiile diferite.

Pe parcursul anului 2012 se remarcă tendinţa judecătorilor din cadrul Secţiei a II-a Civilă de formare a unei practici judiciare uniforme, fiind foarte rare cazurile în care opiniile exprimate au fost divergente.

În ipoteza în care, în urma dezbaterilor din cadrul Secţiei a II-a Civilă, judecătorii nu au ajuns la un punct de vedere comun, problema de drept ce a generat practica neunitară, după întocmirea prealabilă a unui studiu, a fost supusă atenţiei magistraţilor din raza curţii de apel, cu ocazia întâlnirilor trimestriale organizate conform dispoziţiilor art. 261 alin.2,3 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în vederea eventualei sesizări a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru promovarea recursului în interesul legii.

De asemenea, în cursul anului 2012, în conformitate cu dispoziţiile art. 29 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, judecătorii delegaţi – doamna judecător Elena Pavel si domnul judecător Stefan Tarlion - au întocmit trimestrial referatul cu privire la cazurile de aplicare neunitară a legii, în urma analizei registrelor privind evidenţa casărilor şi modificărilor hotărârilor de către instanţele de control judiciar.

După publicarea Hotărârii CSM nr.504/21.07.2011, pentru modificarea Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, au fost desemnaţi aceiaşi doi judecători delegaţi pentru măsurile privind unificarea


101

practicii, care, în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 291 Regulament au întocmit trimestrial referatul privind problemele de drept rezolvate neunitar.

Soluţiile importante ale ICCJ şi ale Curţii Constituţionale, precum şi hotărârile CEDO (cauza Diacenco - art. 6

paragraful 2 C.E.D.O sub aspectul prezumţiei de nevinovăţie, cauza Tivodar - art. 6 paragraf 1 CEDO sub aspectul neîncălcării principiului securităţii juridice în ipoteza existenţei unui număr limitat de decizii irevocabile în sens contrar jurisprudenţei constante a curţii de apel, cauza Dumitru Daniel Dumitru – art 6 din CEDO şi art. 1 din Protocolul nr.1, în sensul că eşalonarea plăţii drepturilor salariale nu este nerezonabilă, cauza Begu - art. 5 paragraful 3 şi art. 1 din Protocolul nr.1, cauza Cornea – neîncălcarea art. 2 din CEDO – condiţii de detenţie în arest, cauza Jarnea – art. 8 din CEDo –

încălcarea dreptului la viaţă privată prin lipsa accesului la dosarul său întocmit de fosta securitate) şi hotărârile CJUE (cauza C-602/10. Volksbank vs. statul roman din 12.07.2012 – comisioane bancare, cauza C-248/11 Nilas vs. Statul român

din 22.03.2012 – piaţa reglementată, cauza C -15/11 Sommer vs. Austria - Reglementarea unui stat membru care

condiționează eliberarea unui permis de muncă resortisanților bulgari şi români de o examinare a situației pieței forței de

muncă, cauza C 257/11 Gran Via Moineşti vs. România - dreptul companiei de a deduce TVA pentru achiziţia de terenuri şi

clădiri şi de a nu ajusta această deducere în cazul demolării clădirilor achiziţionate, dacă dezafectarea se face pentru a

construi noi imobile în care se vor desfăşura operaţiuni taxabile) au fost aduse de îndată la cunoştinţa judecătorilor Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal prin grija preşedintelui Secţiei.

Dezbaterile care au avut loc în cadrul întâlnirilor trimestriale de practică neunitară de la nivelul Curţii de Apel Iaşi, întâlniri unde judecătorii Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal au participat în mod activ, dezbateri cuprinse în „Studiile privind problemele de drept interpretate şi aplicate neunitar”, elaborate de judecătorii coordonatori au fost aduse prin grija preşedintelui secţiei la cunoştinţa judecătorilor secţiei, cu consecinţa însuşirii şi aplicării în practică de către judecători a opiniei majoritare exprimate.

3.4. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului auxiliar 3.4.1. Formarea profesională a judecătorilor Formarea continuă reprezintă o garanţie a calităţii actului de justiţie, în concordanţă cu cerinţele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Totodată, formarea continuă a magistraţilor este o condiţie pentru ca justiţia sa fie un serviciu public de încredere, respectat, cu egală preponderenţă în balanţa puterilor Statului. Integrarea României în spaţiul juridic european a semnificat, de asemenea, transformarea judecătorului român într-un judecător european, cu toate consecinţele ce decurg de aici, una dintre acestea fiind aceea a aplicării directe a dreptului european şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene → Formarea profesională a judecătorilor din cadrul Secţiei a I-a Civilă în anul 2012 a ţinut seama de dinamica procesului legislativ şi a constat în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, a


102

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene şi a dreptului comparat.

În vederea îmbunătăţirii calităţii actului de justiţie, judecătorii din cadrul Secţiei a I-a Civilă, si-au manifestat pe parcursul anului 2012 disponibilitatea de participa la activităţile de formare profesională organizate de în mod centralizat, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, cât şi descentralizat prin programele de formare/perfecţionare profesională desfăşurate la nivelul Curţii de Apel Iaşi, dar si de diferite organizaţii non-guvernamentale ori de alte instituţii.

La nivel centralizat, activitatea de formare profesională a judecătorilor din cadrul Secţiei a I-a Civilă s-a realizat prin participarea acestora în cursul anului la seminarele de pregătire profesională organizate de Institutul Naţional al Magistraturii. Exemplificam în acest sens participarea la cel patru conferinţe destinate Noului Cod de Procedura Civilă organizate la Bucureşti in perioada iunie-septembrie 2012: ○ la Conferinţa „Implicaţiile Noului

Cod civil şi Noului Cod de Procedură civilă asupra raporturilor dintre judecători şi avocaţi”, Bucureşti, noiembrie 2012; ○ la seminariile „Practica neunitară în materie civilă, drept civil şi drept procesual civil”, Bucureşti, iunie 2012; ○ „Medierea - metodă alternativă de soluţionare a conflictelor”, Bucureşti, noiembrie 2012; ○,,Practica

neunitară în materie civilă. Restituirea imobilelor preluate abuziv”, Bucureşti, mai 2012; ○ seminariile organizate în colaborare cu Oficiul Roman pentru Adopţii în materia adopţiilor, la Braşov.

Toţi judecătorii din cadrul Secţiei a I-a Civilă au participat, în cursul anului 2012, la cel puţin unul dintre seminariile destinate formarii profesionale continue descentralizate organizate de Curtea de Apel Iaşi în parteneriat cu Institutul Naţional al Magistraturii cu temele: „Aplicarea legii civile in timp”- februarie 2012; ,,CEDO-

art. 8 Dreptul la viata privata si de familie”- martie 2012; „Dreptul muncii”, mai 2012; „Îmbunătăţirea cunoştinţelor

membrilor Reţelelor Naţionale Judiciare in materie civila si comerciala din Statele Membre ale UE in domeniul

noilor regulamente UE”, mai 2012; „Noul Cod de procedura civilă”, iunie 2012; „CEDO - interzicerea abuzului de

drept si limitarea folosirii restrângerii drepturilor”, iunie 2012; „Noul Cod civil - septembrie 2012”; „Dreptul

asigurărilor sociale”, octombrie 2012; „Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene”, noiembrie 2012; „Noul Cod civil”, decembrie 2012. Formarea profesională a judecătorilor s-a realizat şi prin activităţile organizate la nivelul instanţei, prin participarea la şedinţele lunare de pregătire profesională organizate la nivel de secţie, potrivit planificării anuale.

În cadrul întâlnirilor de pregătire profesională s-a pus accent pe unificarea practicii judiciare prin discutarea problemelor de drept care au primit o interpretare diferită, pe baza referatului întocmit de către judecătorul delegat potrivit art. 291 din Regulamentul de ordine interioara al instanţelor judecătoreşti, pe cunoaşterea şi însuşirea mai bună a jurisprudenţei CEDO si CJCE, pe cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar, a Curţii de Apel Iaşi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie si a Curţii Constituţionale. Cu ocazia întâlnirilor de pregătire profesionala organizate in cadrul secţiei a fost analizată si practica de casare.


103

De asemenea, d-na Filipescu Silvia, judecător în cadrul Secţiei a I-a Civilă, a participat la un stagiu de perfecţionare profesionala la Tribunalul de Prima Instanţa a Uniunii Europene în perioada 01.12.2011-31.01.2012.

→ În vederea îmbunătăţirii calităţii actului de justiţie, judecătorii din cadrul Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal şi-au manifestat, pe parcursul anului 2012, disponibilitatea de participa la activităţile de formare profesională organizate de în mod centralizat, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, cât şi descentralizat prin programele de formare/perfecţionare profesională desfăşurate la nivelul Curţii de Apel Iaşi, dar si de alte instituţii.

Lunar s-au desfăşurat şedinţele de învăţământ profesional în cadrul Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal. Cu prilejul acestor şedinţe s-au discutat problemele de drept ce au suscitat interes ori au dus la pronunţarea unor soluţii diferite, s-au adus la cunoştinţa colegilor actele normative nou apărute, jurisprudenţa relevantă în materie civilă, contravenţională, de contencios administrativ, în materie de procedură civilă a ÎCCJ şi a Curţii Constituţionale, a CEDO şi a CJUE.

Un număr de 14 dintre cei 15 judecători ce au activat efectiv succesiv, în anul 2012, în cadrul Secţiei a II-a Civilă au participat, pe parcursul anului, la conferinţele de lansare a noului Cod de Procedură Civilă (Modulul 3 – 20-21 septembrie 2012, Bucureşti – Procedura contencioasă. Căile de atac. Apelul şi recursul), la seminariile organizate de INM (exemplificăm cu: seminarul „Rolul instanţelor naţionale în interpretarea şi aplicarea dreptului

consumatorului”, organizat de INM în perioada 26 – 27 aprilie 2012 la Bucureşti; seminarul cu tema „Access to

administrative justice in order to seek fundamental rights”, eveniment desfăşurat în perioada 24-25 mai 2012 de INM şi EJTN la Bucureşti; seminarul de Dreptul Insolvenţei – 21-22 iunie 2012, Bucureşti; seminarul de Drept

bancar – 3 – 4 septembrie 2012, Bucureşti; seminarul Noul Cod de procedură civilă – INM – Iaşi – 14-15 iunie 2012; seminarul Noul Cod civil INM – Iaşi – 13-14 septembrie 2012, 4-5 octombrie 2012; seminarul de Drept

administrativ – 8-9 octombrie 2012, Bucureşti). Toţi judecătorii Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal au participat la unul sau mai multe

dintre seminariile de formare continuă descentralizată organizate de Curtea de Apel Iaşi în parteneriat cu Institutul Naţional al Magistraturii (exemplificăm seminarul cu tema „Interzicerea abuzului de drept şi limitarea folosirii

restrângerilor drepturilor” - 29.06.2012), precum şi la conferinţa cu tema Noul cod de procedură civilă organizată de Curtea de Apel Iaşi cu sprijinul formatorului INM Bogdan Dumitrache la data de 11 septembrie 2012.

Întâlnirile si discuţiile judecătorilor sindici din cadrul Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal cu practicienii în insolvenţă cu prilejul seminariilor profesionale organizate de aceştia din urmă în anul 2012 (21-24 iunie 2012 – Braşov şi 16 noiembrie 2012 – Iaşi) au contribuit pozitiv la desfăşurarea activităţii jurisdicţionale în cauzele de insolvenţă.

Participarea doamnei judecător Alina Prelipcean, preşedinte al Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Iaşi la programul de schimb între autorităţile judiciare organizat de EJTN în 2012, prin efectuarea unui stagiu în Austria în perioada 1-12 octombrie 2012 a constituit un prilej pentru a


104

cunoaştere a aspectelor de interes în ceea ce priveşte procedura de judecată în materie de contencios administrativ în Austria, a modului în care se aplică dreptul european de către judecătorii din acest stat.

→ În interesul unei bune administrării a justiţiei, formarea profesională continuă a judecătorilor are un rol semnificativ, reprezentând atât un drept, cât şi o obligaţie pentru aceştia, pentru dobândirea şi menţinerea nivelului înalt de competenţă necesar în orice circumstanţe la judecarea cauzelor.

În acest scop, în cadrul activităţilor organizate la nivelul instanţei, judecătorii Secţiei penale au participat la şedinţele de pregătire profesională organizate lunar, în cadrul cărora au fost analizate şi dezbătute diverse teme de interes pentru judecători, adaptate priorităţilor sistemului judiciar, evoluţiei legislaţiei, practicii judiciare curente în materie penală şi nevoilor reale de formare a acestora, fiind abordate aspecte referitoare la: instrumentele de cooperare judiciară internaţională (ordinele de indisponibilizare a bunurilor sau a probelor şi ordinele de confiscare); limitele folosirii investigatorilor sub acoperire din perspectiva dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; transferul de proceduri în materie penală; arestarea preventivă şi prezumţia de nevinovăţie; repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale potrivit Noului Cod civil; infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene; perspectiva Noului Cod Penal cu privire la individualizarea pedepselor (renunţarea la aplicarea pedepsei şi amânarea aplicării pedepsei), regimul măsurilor educative neprivative de libertate şi a celor privative de libertate, cauzele care înlătură sau modifică executarea pedepsei şi cele care înlătură consecinţele condamnării, pluralitatea de infracţiuni. În mare măsură, întâlnirile profesionale au fost centrate pe dezbaterea noilor

reglementări si interpretarea lor unitară, dată fiind perspectiva intrării lor în vigoare în anii următori, când

procesele vor trebui judecate prin raportare la noile norme penale şi procesual penale, ceea ce presupune

absorbţia lor în profunzime, oferind posibilitatea unei judecăţi mai temeinice si, deci, mai valide calitativ. În cadrul şedinţelor de învăţământ profesional, pe lângă discutarea problemelor de drept controversate şi

susceptibile de a primi interpretări diferite şi a genera practică neunitară, şi în Secţia Penală s-a pus accent pe cunoaşterea şi valorificarea jurisprudenţei CEDO, a ÎCCJ, a Curţii de Apel Iaşi şi a celorlalte instanţe judecătoreşti de control judiciar din ţară, a Curţii Constituţionale şi a CJUE. La nivel centralizat, activitatea de formare profesională a judecătorilor din cadrul Secţiei penale s-a realizat prin participarea acestora în cursul anului la seminariile de pregătire profesională organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, dintre care exemplificăm : „Privarea de libertate în jurisprudenţa CEDO”, curs e-learning organizat în perioada 01.05.2012-30.06.2012; „Justiţie pentru minori”, organizat la Braşov în perioada 28.05.2012-30.05.2012; „Engleză Juridică”, organizat la Bucureşti în perioada 25-29 iunie 2012; „Noul Cod penal”, organizat la Iaşi în perioada 13-14 noiembrie 2012; „Noul Cod de procedură penală”, organizat la Iaşi în perioada 13-14 decembrie 2012; „Noile reglementări în materia răspunderii disciplinare a magistraţilor”, organizată de I.N.M., la Bucureşti la 06-07.03.2012. De asemenea, activitatea de formare s-a realizat şi prin participarea unor judecători ai secţiei şi la alte forme de pregătire profesională, cum ar fi : a) seminarul de formare a formatorilor în materia


105

recuperării produsului infracţional, organizat la Bucureşti în perioada 12-14 decembrie 2012, de către Ministerul Justiţiei - ONPCCRCPI, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii, în cooperare cu Iniţiativa STAR (parteneriat comun al Băncii Mondiale şi UNODC); b) sesiunea de formare a personalului din justiţie în domeniul

monitorizării drepturilor copilului care vine în contact cu sistemul judiciar, organizată la Mamaia, în perioada 10-12 iulie 2012, de către MMFPS în cadrul proiectului „Întărirea capacităţii Ministerului MFPS de a asigura coordonarea procesului de implementare a Convenţiei ONU pentru drepturile copilului în România”.

Toţi judecătorii din cadrul Secţiei penale au participat în cursul anului 2012 la cel puţin unul dintre seminariile de formare continuă descentralizată organizate de Curtea de Apel Iaşi în parteneriat cu Institutul Naţional al Magistraturii, cu temele: „Abaterile disciplinare/Abaterile deontologice” (29 martie 2012); „Recunoaşterea şi executarea hotărârilor penale şi a actelor judiciare străine” (8 iunie 2012); „Carta drepturilor

fundamentale a Uniunii Europene” (16 noiembrie 2012); „Recunoaşterea şi executarea hotărârilor penale şi a

actelor judiciare străine. Transferul procedurilor penale. Aspecte practice” (23 noiembrie 2012). Judecătorii din cadrul Secţiei penale au participat şi la alte seminarii, conferinţe, dezbateri publice şi mese

rotunde organizate de instituţii publice sau de organizaţii non-guvernamentale. Cu titlu de exemplu, menţionăm: video-conferinţa privind aplicarea dispoziţiilor privind tentativa, minoritatea cauzele de reducere a pedepsei şi circumstanţele atenuante, organizată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 14 martie 2012; seminariile din cadrul Proiectului „Determinarea şi implementarea volumului optim de muncă al judecătorilor şi grefierilor şi

asigurarea calităţii activităţilor instanţelor”, derulat de East-West Management Institut, organizate la Sinaia – 27-28 septembrie 2012 şi Bârlad – 04-05 octombrie 2012, ambele cu tematica „Introducere în managementul şi optimizarea activităţii instanţei prin folosirea indicatorilor de performanţă”; sau lansarea primului centru post-detenţie din ţară, la Iaşi, în 27 aprilie 2012.

Judecătorii din cadrul Secţiei penale au pus şi în anul 2012 accent pe formarea/perfecţionarea profesională individuală, prin urmarea de către unii dintre aceştia a unor forme de pregătire aprofundată (doctorat), iar alţi judecători au participat la seminarii sau alte forme de pregătire profesională în străinătate, precum dna jud. Trifan Andreea Nicoleta (în cadrul Programului de schimb al autorităţilor judiciare derulat de

EJTN), d-na judecător Sava Corina Cornelia (în materia cooperării judiciare internaţionale), dna jud. Ştefăniţă Nicoleta (în domeniul traficului de fiinţe umane) sau jud. Lorena Tarlion (participare 2 săptămâni la Haga la un curs de victimologie şi la Al -14-lea Congres Internaţional de Victimologie, precum, şi participare timp de o săptămână la Barcelona la un seminar pe tema „Informaţiile electronice şi procesul de up-cloud”). → Menţionăm şi faptul că: ● mai mulţi judecători ai Tribunalului Iaşi sunt formatori I.N.M. sau S.N.G., calitate în care au participat ca formatori şi în anul 2012 la mai multe seminarii; ● că alţii au făcut parte din comisiile de elaborare subiecte sau contestaţii la unele examene organizate de INM; ● că unii judecători au participat la activităţi de formare profesională în străinătate (aşa cum s-a exemplificat mai sus) ori la universităţi


106

din ţară sau la seminarii organizate de alte instituţii sau organisme decât cele cu atribuţii din sistemul judiciar, Tribunalul Iaşi facilitând toate aceste participări si accesul la aceste activităţi.

3.4.2. Formarea profesională a personalului auxiliar de specialitate

Întrucât munca personalului auxiliar de specialitate constituie un sprijin pentru magistraţi, competenţa şi îndeplinirea corectă a sarcinilor ce revin acestei categorii de personal jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi, pentru ca activitatea pe care o desfăşoară să fie realmente eficientă, trebuie să răspundă exigenţelor de competenţă profesională.

Ocuparea prin concurs a posturilor vacante de personal auxiliar prezintă, indubitabil, un avantaj, prin degrevarea personalului supraîncărcat; pe de altă parte, însă, este necesară monitorizarea, dublată de instruirea periodică, a celor fără experienţă acumulată în domeniu; această activitate este necesară nu numai pentru diminuarea riscului de a fi comise greşeli, dar şi pentru o eventuală permutare a personalului, calităţile lui evidenţiate după o anumită perioadă recomandându-l pentru postul deja ocupat (în cel mai fericit caz) sau pentru un alt compartiment de activitate.

Este necesară continuarea implicării active a grefierilor şefi de secţie şi a primului grefier în sensul exercitării efective a atribuţiilor de supraveghere şi control a activităţii personalului auxiliar, instituite prin Regulamentul de ordine interioară, atât sub aspect administrativ, cât şi sub aspect calitativ.

În strânsă legătură cu cele menţionate, este şi evaluarea personalului auxiliar de specialitate; aceasta trebuie să depăşească limitele formalismului şi să evidenţieze deosebirile calitative, de natură a-l stimula pe grefier.

Pregătirea şi perfecţionarea continuă a personalului auxiliar de specialitate, sub directa îndrumare a vicepreşedinţilor şi preşedintelui instanţei, reprezintă un obiectiv major, periodic de îndeplinit pe linia atingerii scopului final, al existenţei unei justiţii de calitate, precum şi în perspectiva preluării sarcinilor administrative (non – jurisdicţionale) de la judecători. Este necesar a se desfăşura, pentru grefieri, un permanent şi intensiv proces de însuşire a cunoştinţelor necesare derulării în parametri normali a activităţilor diferitelor compartimente sau sectoare de activitate, acesta dublat de o schemă de personal necesară asigurată şi care să corespundă, din punct de vedere profesional, cerinţelor fiecărui post în parte.

Formarea continuă a personalului auxiliar de specialitate se axează pe aprofundarea şi actualizarea cunoştinţelor necesare exercitării performante a acestei profesii, precum şi pe actualizarea practicii judiciare în privinţa actelor procedurale întocmite de grefier. Nu mai puţin importantă este latura care ţine de formarea grefierului din punct de vedere al deontologiei profesionale şi al abilităţilor de comunicare, necesare în exercitarea oricărei profesii care presupune lucru cu publicul.

Potrivit legii, formarea profesională continuă oferită de Şcoala Naţională de Grefieri se adresează tuturor categoriilor de grefieri, sub diferite forme şi este organizată sub forma unor activităţi distincte, pe teme adaptate


107

specificului activităţii, pentru: grefieri de şedinţă, grefieri arhivari, grefieri registratori, grefieri statisticieni, prim grefieri şi grefieri şefi din instanţe. Pe parcursul anului 2012, a fost consultat personalul instanţei cu privire la necesităţile de formare continuă. De menţionat este faptul că, pe parcursul anului 2012, mai precis până la data de 15 octombrie 2012, 5 (cinci) judecători din cadrul Tribunalului Iaşi au fost formatori ai Şcolii Naţionale de Grefieri (Florin-Alexandru Andrei, Clara-Roxana Barbir, Narcis-Violin Stoica, Adriana Stoinel, Camelia Toderică), după această dată fiind în număr de 4, ca urmare a transferului dnei judecător Adriana Stoinel la Curtea de Apel Iaşi (Hot. nr. 746/27.09.2012 a CSM).

În completarea formării continue organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, la nivelul Tribunalului Iaşi, în anul 2012 (de precizat faptul că, în perioada de referinţă, la nivel centralizat, la seminariile de formare

profesională continuă au participat un număr de 22 grefieri, în domenii vizând conflictele de muncă, operare ECRIS, cooperarea judiciară internaţională, tehnica de redactare a actelor procedurale în materie penală, aspecte de drept procesual penal şi civil, aspecte de drept comercial, implicaţii ale modificărilor intervenite prin Noul Cod Civil asupra desfăşurării procesului civil, statistică).

Nr. crt.

Numele şi prenumele Seminarul la care a participat în cadrul S.N.G

Cursuri de formare profesională din cadrul instanţei

1. Mardare Marinela

Drept Procesual penal - Judecata:coroborarea dispoziţiilor de procedură penală cu ROIIJ privind atribuţiile grefierului înaintea, în timpul şi ulterior

şedinţei de judecată. Reflectarea instituţiilor din cadrul tematicii în conţinutul noului Cod de procedură penală - 21-23.03.2012

în materie penală

2. Ştirbu Cerasela Mihaela

Drept procesual penal - Măsuri preventive şi alte măsuri procesuale. Reflectarea instituţiilor din cadrul tematicii în conţinutul noului Cod de

procedură penală - 28-30.03.2012 în materie penală

3. Râpă Laura Andreea

Drept procesual civil:părţile în procesul civil. Analiza comparativă între actualul şi noul Cod de procedură civilă - 02-04.04.2012 în materie civilă

4. Huşoschi Elena Drept procesual civil:părţile în procesul civil. Analiza comparativă între actualul şi noul Cod de procedură civilă - 02-04.04.2012 în materie penală

5. Badurlă Viorica Cooperare judiciară internaţională în materie penală în materie penală

6. Ioanid Adriana

Drept procesual penal:Punerea în executare a hotărârilor penale. Coroborarea dispoziţiilor Codului de procedură penală cu ROIIJ privind

atribuţiile grefierului delegat la compartimentul executări penale. Evidenţierea înregistrărilor în sistemul informatizat. Reflectarea instituţiilor

din cadrul tematicii în conţinutul noului Cod de procedură penală. "Cooperare judiciară internaţională în materie penală" - 09-11.05.2012

în materie penală

7. Cojocaru Alina Cristina

Management: Managementul timpului. Managementul schimbării - 23-25.05.2012

în materie civilă de contencios

administrativ şi fiscal


108

8. Ilieşi Gabriela Drept procesual civil: încheierea de şedinţă - 30.05 - 01.06.2012 în materie civilă

9. Prelipcean Mihaela Cooperare judiciară internaţională în materie civilă - 20-22.06.2012 în materie civilă

10. Ciobanu Elena Drept procesual civil: noi responsabilităţi ale grefierului în derularea

procesului civil din perspectiva noului Cod de procedură civilă. Apariţia funcţiei de grefier judiciar şi atribuţiile ce revin acestuia - 25-27.06.2012

în materie civilă de contencios

administrativ şi fiscal

11. Victor Cristina Drept procesual penal - judecata - 06-08.06.2012 în materie penală

12. Balaur Mioara Drept procesual civil - 05-07.11.2012 în materie civilă de

contencios administrativ şi fiscal

13. Nica Cristina Procedura insolvenţei - 10-12.09.2012 în materie civilă de

contencios administrativ şi fiscal

14. Nazarie Daniela

Cooperare judiciară internaţională în materie civilă - Comunicarea actelor judiciare între statele membre ale U.E.. Cooperarea între instanţele statelor

membre ale U.E. în domeniul obţinerii de probe. Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă în statele membre - 10-

12.09.2012

în materie civilă

15. Cracea Anda Drept procesual penal - Măsuri preventive şi alte măsuri procesuale. Reflectarea instituţiilor din cadrul tematicii în conţinutul noului Cod de

procedură penală - 03 -05-09.2012 în materie penală

16. Encuţă Nicoleta Drept procesual civil - Cererea de chemare în judecată, întâmpinarea şi

cererea reconvenţională. Analiza comparativă între actualul şi noul Cod de procedură civilă - 19-21.09.2012

în materie civilă

17. Scriitoru Liliana Comunicare şi deontologie - 01-03.10.2012 în materie civilă

18. Stupcanu Florentina

Liliana Statistică judiciară 29-31.10.2012 în materie civilă

19 Iacob Amona Implementarea proiectului demarat în România de East West Management

Institute privind introducerea în managementul şi optimizarea activităţii instanţei prin folosirea indicatorilor de performanţă - 16.03.2012 - Sinaia

în materie penală

20 Bernardis Corina

Implementarea proiectului demarat în România de East West Management Institute privind introducerea în managementul şi optimizarea activităţii

instanţei prin folosirea indicatorilor de performanţă - 27-28.09.2012 - Sinaia în materie penală

21 Stupcanu Florentina

Liliana


instanţei prin folosirea indicatorilor de performanţă - 04 - 05.10.2012 - Bârlad în materie civilă


109

22 Cozma Ancuţa Implementarea proiectului demarat în România de East West Management

Institute privind introducerea în managementul şi optimizarea activităţii instanţei prin folosirea indicatorilor de performanţă - 04 - 05.10.2012 - Bârlad

în materie civilă

23 Bernardis Corina


instanţei prin folosirea indicatorilor de performanţă - 05.12.2012 - Bucureşti în toate materiile

De asemenea, au fost organizate, trimestrial, ore de pregătire profesională a personalului auxiliar de

specialitate, sub îndrumarea judecătorilor desemnaţi prin ordinul preşedintelui instanţei şi cu participarea, atunci când s-a considerat necesară, a preşedinţilor de secţii şi a vicepreşedintelui Lorena Tarlion. Cu ocazia întâlnirilor trimestriale, s-au prezentat referate conform planificării şi tematicii întocmite de către judecătorii delegaţi la începutul anului (dna judecător Lăcustă Oana pentru grefierii Secţiei a I-a Civile; dna judecător Luca Sofia, pentru grefierii Secţiei Penale şi dna judecător Adriana Cosinschi, pentru grefierii Secţiei a II-a Civile, de Contencios Administrativ şi Fiscal), au fost dezbătute aspectele de noutate intervenite în activitatea practică a personalului auxiliar de specialitate, au fost analizate deficienţele lucrărilor întocmite şi au fost identificate soluţiile şi modul de remediere a acestor deficienţe.

3.5. Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi vulnerabilităţile identificate şi măsurile de remediere a acestora

Contextul socio-economic şi modificările legislative au generat în principal reprezintă factorii principali

care au determinat ca şi în anul 2012 Tribunalul Iaşi să înregistreze peste 30000 de cauze, fiind astfel poziţionat în primele 6 tribunale la nivel naţional în raport de volumul de muncă, în raport de datele relevate de Raportul privind starea justiţiei pe anul 2011, dat publicităţii de către Consiliul Superior al Magistraturii. Numărul mare de dosare înregistrate în anul 2012, având în vedere numărul de judecători şi grefieri care au funcţionat efectiv în anul 2012, se constată, în raport de măsurile concrete luate de colegiul de conducere al Tribunalului Iaşi, o îmbunătăţire semnificativă a duratei medii de soluţionare a cauzelor, dintr-un total de 19.346 cauze pronunţate de magistraţii Tribunalului Iaşi în anul 2012, calculată ca medie aritmetică între valorile obţinute pentru fiecare materie avută în vedere, este de 5,75 luni/dosar, în timp ce numărul dosarelor soluţionate în mai puţin de 6 luni constituie 63,5% din totalul cauzelor soluţionate, iar cele soluţionate între 6 şi maximum 1 an reprezintă 31,5%.

Deci, în maximum un an s-au soluţionat 95 % dintre dosarele pronunţate.


110

Durata medie de soluţionare a cauzei este în mod evident direct influenţată de 2 parametri: numărul de cauze nou înregistrate plus cele aflate în stoc şi numărul de judecători ce funcţionează efectiv în intervalul de raportare. Raportat la situaţia concretă se constată că durata medie de soluţionare a cauzelor de 5,75 luni înregistrată la nivelul Tribunalului Iaşi este una rezonabilă, justiţiabilii având predictibilitatea soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil şi fără vătămarea drepturilor procesuale. De altfel, în mod constant conducerea instanţei a monitorizat încărcătura pe complete, gradul de complexitate cumulat al cauzelor repartizate pe complete şi primul termen de judecată generat în urma repartizării aleatorii a cauzei astfel încât prin analiza comparată a parametrilor anterior amintiţi să se stabilească generarea unui prim termen de judecată rezonabil şi să se asigure un volum optim pentru fiecare judecător în parte. Sub aspectul calităţii hotărârilor îmbunătăţirea este reflectată şi de faptul că deşi a crescut atacabilitatea hotărârilor, indicele de casare nu a crescut decât cu 1,31% în raport de hotărârile pronunţate de Tribunalul Iaşi în anul 2012, situându-ne astfel sub media naţională pe anul 2011 raportată de Consiliul Superior al Magistraturii pe anul 2012. Totodată a scăzut cu 26% (prin comparaţie cu anul 2011) numărul dosarelor mai vechi de 1an, ceea ce însemnă accelerarea judecăţii.

Ponderea relativ redusă a atacabilităţii hotărârilor, pe de o parte, şi a cazurilor de casare sau modificare în căile de atac, pe de altă parte, pune în evidenţă un nivel rezonabil al încrederii cetăţenilor în justeţea actului de judecată şi demonstrează efortul concret al magistraţilor pentru crearea unei jurisprudenţe interne predictibile.

Specializarea judecătorilor în soluţionarea unui anumit tip de cauze, sedinţele de unificare a practicii judiciare realizate la nivel de secţii, au avut un efect pozitiv asupra unificării practicii judiciare în aceste domenii şi asupra soluţionării cu celeritate a cauzelor.

Pe de altă parte este foarte important ca judecătorul, care are deja un volum foarte mare de activitate, să nu fie nevoit să îşi formeze singur grefierul cu care intră în şedinţa de judecată şi să poată avea toate actele procedurale întocmite corect în dosarele pe care le soluţionează. Calitatea actului de justiţie, astfel cum am mai subliniat mai sus, este dată nu doar de soluţiile pe care judecătorul le pronunţă, ci şi de calitatea tuturor actelor din dosare şi de celeritatea soluţionării cauzelor. Un bun grefier trebuie să fie competent, corect, să aibă abilităţi de comunicare şi deschidere către nou, trebuie să fie un bun manager, atât pentru a-şi gestiona timpul, în condiţiile supraîncărcării activităţii instanţei, cât şi pentru a-şi putea organiza eficient lucru. Nu în ultimul rând, grefierul îşi doreşte să poată comunica foarte bine cu judecătorul cu care intră în şedinţa de judecată, să găsească la acesta calităţile umane şi profesionale care să îl ajute să poată lucra într-o veritabilă echipă.

Raţiunile care pledează pentru extinderea atribuţiilor grefierului, prin preluarea de la judecător a sarcinilor administrative şi de rutină în managementul dosarelor, sunt deopotrivă valabile şi aplicabile instanţei noastre.

Din această perspectivă, apreciem că se impune continuarea demersurilor necesare materializării


111

transferului sarcinilor administrative de la judecător la personalul auxiliar. Soluţia implicării grefierului - ca auxiliarul cel mai apropiat instanţei de judecată - în îndeplinirea

activităţilor nejuridice (calificate generic în conceptul de management al dosarului), răspunde, pe de o parte, nevoii de diferenţiere faţă de activitatea de judecată propriu-zisă exercitată de judecător, iar, pe de altă parte, imperativului societăţii moderne, de reducere a costurilor de administrare a justiţiei. Nu în ultimul rând, prin separarea atribuţiilor, se estimează creşterea eficienţei , atât prin sporirea numărului cauzelor soluţionate de fiecare judecător, cât şi prin reducerea duratei judecăţii, conferindu-se hotărârii judecătoreşti efectivitate şi eficacitate.

Apreciem, totodată, că se impune continuarea demersurilor în vederea identificării de soluţii, atât la

nivelul decidenţilor din sistemul judiciar, dar şi la nivelul instanţei, pentru: a) degrevarea judecătorilor de atribuţii non-judiciare; b) o monitorizare mai atentă de către fiecare judecător a cauzelor mai vechi şi sesizarea oricăror impedimente de natură administrativă în soluţionarea cu celeritate cauzelor pentru identificare soluţiilor de înlăturare a acestora; c) asigurarea unei mai mari stabilităţi pe complete a judecătorilor, obiectiv care nu poate fi realizat întotdeauna cu succes datorită fluctuaţiei de personal, care de cele mai multe ori are cauze obiective; d) reechilibrarea volumului de activitate la unele compartimente şi chiar pe unele complete prin măsuri administrative legale; e) mărirea schemelor de personal în ceea ce priveşte personalul auxiliar.

În ansamblu, activitatea Tribunalului Iaşi s-a circumscris în mare măsură cerinţelor societăţii sub aspectul termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor, al predictibilităţii şi caracterului unitar al soluţiilor pronunţate, a transparenţei activităţii manageriale şi administrativ-judiciare, în contextul unor reale dificultăţi logistice şi a numărului redus de personal auxiliar.


112

Capitolul II: PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA

ACTIVITĂŢII INSTANŢEI ÎN CURSUL ANULUI 2012

2.1. Modificări legislative cu influenţă asupra activităţii Secţiei I Civilă

Activitatea de judecată a Secţiei I-a Civilă în anul 2012 a fost centrată pe implementarea dispoziţiilor noul Cod civil, astfel cum a fost modificat prin Legea de punere în aplicare nr.71/2011, observându-se în această perioadă o creştere a numărului de litigii în soluţionarea cărora s-a făcut aplicarea noilor reglementari.

Referitor la modificările legislative intervenite în anul 2012 în materie civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale trebuie menţionat faptul că acestea au fost în număr redus fără a influenţa, în mod semnificativ, activitatea de judecată a Secţiei a-I-a Civilă. Volumul de activitate al Secţiei a-I-a Civilă a fost, în continuare, influenţat de modificările legislative operate în anul 2011 în materia salarizării personalului bugetar şi a asigurărilor sociale.

Principalele modificări legislative survenite in anul 2012 care au influenţat activitatea instanţei în materie civilă şi în materia conflictelor de munca si asigurări sociale sunt următoarele :

● OUG nr. 17/2012 privind stabilirea unor masuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de

sănătate, prin care s-a stabilit restituirea eşalonată a sumelor reţinute de la data de 1 ianuarie 2011 pânã la data de 30 aprilie 2012, reprezentând diferenţa dintre pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuţie de asigurãri sociale de sãnãtate asupra întregului cuantum al pensiei şi pensiile nete rezultate prin aplicarea procentului de contribuţie de asigurãri sociale de sãnãtate asupra pãrţii din pensie care depãşeşte nivelul de 740 lei.

● Legea nr.115/2012 privind modificarea şi completarea Legii nr.192/2006 privind medierea şi

organizarea profesiei de mediator, prin care se aduc modificări de esenţă referitoare la obligativitatea participării la şedinţa de informare privind medierea in cauzele menţionate în art. 601.

● Legea nr. 25/2012 privind modificarea Legii nr. 217/2003, pentru prevenirea şi combaterea violenţei în

familie, prin care a fost introdusă o noua instituţie şi anume ordinul de protecţie, care a fost uzitată de către destinatarii legii, pe rolul Secţiei a-I-a Civilă fiind înregistrate dosare având ca obiect emiterea unui ordin de protecţie.

● Legea nr. 20/2012 prin care a fost modificata Legea nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru, în sensul inserării în dispoziţiile art. 2 alin. 2 şi a opoziţiei la executare, alături de contestaţia la executare, în vederea reglementării unui regim juridic de taxare a celor două tipuri de cauze.


113

● Legea nr.145/2012 prin care a fost modificată şi completată Ordonanţa Guvernului nr.26/2000 cu

privire la asociaţii şi fundaţii, în sensul modificării articolelor care privesc condiţiile pentru ca o asociaţie, fundaţie sau federaţie să poată fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică.

►Recursurile în interesul legii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie în anul 2012 au avut rol de unificare a practicii la nivelul Secţiei I civilă. Sunt de menţionat, în acest sens, cu aplicabilitate directă în activitatea de jurisdicţie a Secţiei a-I-a Civilă potrivit competenţei funcţionale şi după materie: ● Decizia nr. 5/12.03.2012 prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi. stabilindu-se că in interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4042 alin. 3 din Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească competentă potrivit legii să soluţioneze cererea de întoarcere a executării silite prin restabilirea situaţiei anterioare este instanţa de executare, respectiv judecătoria. ● Decizia nr. 7/14.05.2012 prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, stabilindu-se că in interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 94 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările ulterioare, raportat la art. 129 din acelaşi act normativ, ordonanţa preşedinţială prin care se dispune măsura plasării copilului în regim de urgenţă este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor, conform art. 582 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ● Decizia nr. 11/08.10.2012 prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Colegiul de conducere al Curţii de Apel Craiova, stabilindu-se că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar şi ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învăţământ aflat în funcţie la data de 31 decembrie 2009 are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008. ● Decizia nr. 12/08.10.2012 prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilindu-se că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. XXIV alin. (1)-(3) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor in cazul în care după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 se casează decizia instanţei de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, hotărârea pronunţată în primă instanţă, înainte de intrarea în vigoare a legii, de


114

către judecătorie rămâne supusă apelului, cale de atac prevăzută de legea sub care a început procesul, competenţa de soluţionare revenind tribunalului. ● Decizia nr. 15/12.11.2012 prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilindu-se că in interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din acelaşi act normativ şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999, deportarea şi prizonieratul în fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945 nu reprezintă măsuri administrative cu caracter politic, în sensul Legii nr. 221/2009. ● Decizia nr. 16/12.11.2012 prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilindu-se că in interpretarea şi aplicarea art. 252 alin. (1) din Codul muncii, republicat, momentul de la care începe să curgă termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sancţiunii disciplinare este data înregistrării raportului final al cercetării disciplinare prealabile la registratura unităţii. ● Decizia nr.19/10.12.2012 prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Colegiul de conducere al Curţii de Apel Craiova stabilindu-se ca in interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) şi art. 164 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pct. V din Anexa la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare, şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.

►Efecte directe în activitatea de judecată a Secţiei I civila au avut şi deciziile pronunţate de Curtea Constituţională în cursul anului 2012 în materie civilă şi în materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale, dintre care amintim: ● Deciziile nr. 223 si 224/13.03.2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, prin care s-a statuat ca aceste dispoziţii sunt constituţionale în mãsura în care se interpreteazã în sensul cã procentul de 5,5 % se aplicã numai asupra veniturilor din pensii care depãşesc 740 de lei.

Decizia nr. 297/27.03.2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor si art. 196 lit. j din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prin care s-a stabilit ca aceste dispoziţii sunt neconstituţionale in măsura în care se aplica si consilierilor de conturi.

Decizia nr. 967/20.11. 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.1pct. 11


115

si art. 299 alin. 11 din Codul de procedura civila prin care s-a stabilit ca aceste dispoziţii sunt neconstituţionale retinandu-se ca eliminarea controlului judiciar asupra hotărârii pronunţate de judecătorie, în procesele şi cererile privind creanţe având ca obiect sume de bani de până la 2.000 lei inclusiv, aduce atingere principiului constituţional referitor la egalitatea în faţa legii, astfel cum este reglementat prin art. 16 din Constituţie, golind de conţinut dispoziţiile art. 129 din Constituţie. 2.2. Modificări legislative cu influenţă asupra activităţii Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal

→ Anul 2012 a fost, în esenţă, anul de implementare a dispoziţiilor noul Cod civil, modificat prin Legea de punere în aplicare nr.71/2011 (publicată în Monitorul Oficial nr. 696 din data de 30 septembrie 2011), lege care înlocuieşte, practic, în dreptul intern reglementarea cu aceeaşi denumire decretată şi promulgată în anul 1864, pusă în aplicare de la 01.12.1965, cu consecinţele schimbării substanţiale a majorităţii dispoziţiilor dreptului intern din ramura dreptului civil, în sens larg.

În intervalul de 15 luni care s-a scurs de la momentul intrării în vigoare a Noului Cod Civil, date fiind principiile înscrise în art. 6 din Noul Cod civil, completate cu normele tranzitorii referitoare la aplicarea în timp a Noului Cod, instituţiile Noului Cod Civil şi-au găsit aplicarea într-un număr redus de cauze, abia începând cu luna septembrie 2012, pe rolul instanţei începând a fi înregistrate într-un număr redus litigii în raport cu care se aplică dispoziţiile Noului Cod Civil.

Au fost de imediată aplicare şi, în consecinţă, li s-a dat eficienţă practică, normele generale ale art. 6-8 din Noul Cod Civil referitoare la aplicarea legii civile în timp şi spaţiu, dar şi totalitatea normelor tranzitorii introduse în special prin Legea nr.71/2011, în aceeaşi materie.

Menţionăm dispoziţiile art. 6 alin. 4 din Noul Cod Civil, care şi-au găsit aplicarea într-o măsură foarte redusă şi dispoziţiile Cărţii a VI-a: „Despre prescripţia extinctivă, decăderea şi calculul termenelor”, care consacră numeroase soluţii, oferind părţilor, după modelul legislaţiilor moderne, posibilitatea să modifice durata termenelor de prescripţie sau a cursului extinctive, în anumite limite şi cu respectarea condiţiilor de lege.

Este de menţionat, în context, sub aspect procedural, efectul ce urmează a fi produs de dispoziţiile art.2512 alin.2 N.C.C. care modifică, practic regimul prescripţiei extinctive, anterior cunoscut, în sensul în care, în calitatea sa de excepţie relativă, nu mai poate fi invocată din oficiu. Aceste dispoziţii nu sunt aplicabile prescripţiilor începute înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod Civil, art. 6 alin.4 din Cod stabilind regimul juridic al acestora; astfel, în aceste situaţii, potrivit Decretului - Lege nr.167/1958, prescripţia apare ca o excepţie de ordine publică, cu caracter absolut, putând fi invocată inclusiv de judecător, în tot cursul judecăţii.


116

Dintre modificările care au generat deja efecte practice în activitatea de judecată a Secţiei a II a Civilă si de

CAF, determinate de intrarea în vigoare a Noului Cod civil, precum şi a Legii de punere în aplicare nr.71/2011,

atât sub aspectul competenţei, cât şi sub aspectul procedurii, pot fi semnalate, cu titlu exemplificativ:

- introducerea unor proceduri jurisdicţionale în aplicarea directă a normelor de drept civil substanţial (exemplu: determinarea preţului contractului în cazul în care aceasta a fost pusă, prin contract, în sarcina unui terţ care nu a stabilit preţul în maxim 6 luni de la data încheierii contractului – art.1662 alin.2 C.civil);

- abrogarea art.2 pct.1 lit.a C.proc.civ., cu consecinţa îngustării sferei litigiilor patrimoniale date în competenţa tribunalului, în sensul preluării de către judecătorii a tuturor litigiilor dintre profesionişti sau profesionişti şi neprofesionişti evaluabile în bani, până la limita de 500.000 lei;

→ Prin Legea nr. 115/2012 privind modificarea şi completarea Legii nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, lege ce a fost publicată în monitorul Oficial al României, Partea I nr.462 din 09 iulie 2012 se aduc modificări de esenţă în raport cu obligativitatea participării la şedinţa de informare privind medierea (art.2 alin.1, art.60, art.601 ), sesiunea de informare cu privire la avantajele medierii urmând a deveni obligatorie pentru cauzele menţionate în art. 601 Lg. 115/2012, cu începere de la data de 01.02.2013 (potrivit O.U.G. nr. 90/2012).

→ Modificări legislative au intervenit şi în privinţa Legii nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru (prin Legea nr. 20 din 11 ianuarie 2012, publicata in M.O. nr. 27/12.01.2012), în sensul inserării în dispoziţiile art. 2 alin. 2 şi a opoziţiei la executare, alături de contestaţia la executare, în vederea reglementării unui regim juridic de taxare a celor două tipuri de cauze, punându-se capăt practicii neunitare şi controverselor doctrinare în materie.

→ Prin Legea nr. 251/05.12.2011, O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în M.Of. al României, partea I, nr. 864/08.12.2011 a fost modificată în sensul diminuării de la 500 la 300 lei, respectiv de la 800 la 600 lei a venitului mediu net lunar pe membru de familie necesar pentru ca solicitanţii să beneficieze de ajutor public judiciar în formele prevăzute de art. 6 din acelaşi act normativ.

►Deosebit de importante în activitatea de judecată desfăşurată la nivelul Secţiei a II a Civilă si de CAF au fost şi recursurile în interesul legii pronunţate de ÎCCJ în anul 2012.

Sunt de menţionat, în acest sens, cu aplicabilitate directă în activitatea de jurisdicţie a Secţiei a II a Civilă şi de CAF a Tribunalului Iaşi, potrivit competenţei după materie:

- decizia nr.1/16.01.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie–Completul competent să judece recursul în interesul legii, pronunţată în dosarul 25/2011, privind procedura de executare silită a titlurilor executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar prin care s-a respins recursul declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, apreciindu-se, în esenţă, că numai pe baza evaluării nemijlocite, directe, de către instanţe, în raport cu circumstanţele fiecărei speţe în parte se poate stabili compatibilitatea dispoziţiilor art. 1 alin.1 şi 2 OUG nr. 71/2009, aprobată cu


117

modificări prin L. nr. 230/2010, cu dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi cu jurisprudenţa instanţei de la Strasbourg, însă analiza în concret a acestei compatibilităţi nu poate fi realizată pe calea recursului în interesul legii, întrucât ar excede obiectului acestuia şi competenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul în interesul legii nefiind un recurs naţional în convenţionalitate;

- decizia nr.5/12.03.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie–Completul competent să judece recursul în interesul legii, pronunţată în dosarul 4/2012, privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.4042 alin.3 din Codul de procedură civilă, referitor la instanţa competentă să soluţioneze cererea de întoarcere a executării şi la calea de atac care se poate exercita împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în soluţionarea cererilor având ca obiect întoarcerea executării silite, formulate în baza dispoziţiilor art. 4042 alin.3 din Codul de procedură civilă, prin care s-au admis recursurile declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi, stabilindu-se că „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4042 alin.3 din Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească competentă potrivit legii să soluţioneze cererea de întoarcere a executării prin restabilirea situaţiei anterioare este instanţa de executare, respectiv judecătoria, iar hotărârea judecătorească este supusă căii de atac a recursului”;

- decizia nr.6/14.05.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie –Completul competent să judece recursul în interesul legii, pronunţată în dosarul nr. 7/2012, privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 142 alin.1 Lg. 85/2006, raportat la dispoziţiile art.136 alin.6 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, referitor la competenţa executorului judecătoresc ori a organului fiscal în executarea hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere în conformitate cu dispoziţiile cap.IV din Lg. 85/2006 şi pentru creanţe fiscale, prin care s-au admis recursurile declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Suceava, stabilindu-se că „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 142 alin.1 Lg. 85/2006, raportat la dispoziţiile art.136 alin.6 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, executarea hotărârilor judecătoreşti de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere sau de supraveghere în condiţiile art. 138 Lg. 85/2006 privind procedura insolvenţei, se va efectua, în cazul concursului dintre creditorii fiscali şi ceilalţi creditori ai debitorului, potrivit Codului de procedură fiscală”.

- decizia nr. 12/08.10.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie –Completul competent să judece recursul în interesul legii prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă ICCJ, cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. XXIV alin.(1) – (3) din Legea nr.202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.

Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că în cazul în care, după intrarea în vigoare a Legii nr.202/2010, se casează decizia instanţei de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, hotărârea pronunţată în primă instanţă înainte de intrarea în vigoare a legii de către judecătorie rămâne supusă apelului, cale de atac prevăzută de legea sub care a început procesul, competenţa de soluţionare revenind tribunalului.


118

- decizia nr.13/12.11.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie–Completul competent să judece recursul în interesul legii, pronunţată în dosarul 14/2012, privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.61 alin.4 Lg. 58/1934, asupra cambiei şi biletului la ordin, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 53 alin.4 din lg. 59/1934 asupra cecului, cu modificările şi completările ulterioare, în raport de dispoziţiile art. 3733 alin.1 din Codul de procedură civilă, prin care s-au admis recursurile declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Galaţi, stabilindu-se că: „ în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.61 alin.4 Lg. 58/1934, asupra cambiei şi biletului la ordin, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 53 alin.4 din Lg. 59/1934 asupra cecului, cu modificările şi completările ulterioare, în raport de dispoziţiile art. 3733 alin.1 din Codul de procedură civilă, încheierile prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie a unui titlu de credit nu sunt supuse căii de atac a recursului”.

- decizia nr.16/17.10.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie –Completul competent să judece recursul în interesul legii, pronunţată în dosarul 19/2011, privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.136 alin.1 din Lg. nr.31/1990, prin care s-a admis recursul declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, stabilindu-se că „în cazul cererilor întemeiate pe dispoziţiile legale evocate, instanţa de judecată se dezînvesteşte după desemnarea experţilor, stabilirea obiectivelor expertizei, a onorariului experţilor şi a modalităţii de plată, pronunţând, în procedură necontencioasă o încheiere împotriva căreia poate fi exercitată calea de atac a recursului, conform art. 336 C.proc.civ. ”;

- decizia nr.24/14.11.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie –Completul competent să judece recursul în interesul legii, pronunţată în dosarul 9/2011, privind aplicarea art.4,7, 10 alin.1 din O.U.G. nr. 50/2008, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art.7 alin.2 Lg.554/2004, modificată şi completată, cu referire la posibilitatea obligării Instituţiei prefectului la înmatricularea unui autovehicul fără a exista o prealabilă constatare din partea autorităţii fiscale competente în sensul că taxa de poluare este sau nu datorată precum şi la admisibilitatea sau inadmisibilitatea acţiunii de restituire a taxei de poluare în condiţiile în care reclamantul nu a făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile, prevăzute de dispoziţiile art. 7 OUG nr. 50/2008, prin care s-au admis recursurile declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Iaşi şi Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Cluj, stabilindu-se că „acţiunea având ca obiect obligarea Instituţiei prefectului, prin serviciul de specialitate, la înmatricularea autovehiculelor second-hand achiziţionate dintr-un alt stat membru al uniunii Europene, fără plata taxei de poluare prevăzută de OUG nr. 50/2008 şi fără parcurgerea procedurii de constatare a obligaţiei fiscale prevăzută de art. 7 OUG nr. 50/2008 este admisibilă; procedura de constatare prevăzută de art. 7 OUG nr. 50/2008 raportat la art. 205-218 din codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispoziţiile art. 117 alin.1 lit.d din acelaşi cod”;


119

- decizia nr.25/14.11.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie –Completul competent să judece recursul în interesul legii, pronunţată în dosarul nr. 11/2011, privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor OG nr. 10/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit OUG nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sistemul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor II şi III la Lg. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, referitor la posibilitatea magistraţilor de a beneficia de creşterile salariale prevăzute în art. 1 alin.1 din actul normativ menţionat, prin care s-a admis recursul declarat de Colegiul de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, stabilindu-se că „dispoziţiile OG nr. 10/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit OUG nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sistemul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor II şi III la Lg. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică se interpretează în sensul că nu se aplică şi magistraţilor”

- decizia nr.26/14.11.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie –Completul competent să judece recursul în interesul legii, pronunţată în dosarul nr. 21/2011, privind stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului în cazul sarcinii multiple, pentru intervalul anterior apariţiei lg. 239/2009, care a prevăzut expres acordarea unei indemnizaţii de 600 lei lunar începând cu al doilea copil şi următorii, prin care s-au admis recursurile declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Iaşi, stabilindu-se că „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilorart-1 alin.1 şi art.6 alin.1 din OUG nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, cu modificările şi completările ulterioare, până la intrarea în vigoare a Lg. 239/2009 pentru modificarea art.2 din OUG nr. 148/2005, indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului prevăzută de art. 1 alin.1 din ordonanţă se acordă pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi în cuantum de 800 lei pentru perioada 1 ianuarie 2006 – 31 decembrie 2006, 600 lei pentru perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2008, 600 lei sau, opţional, 85% din media veniturilor pentru ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4000 lei, pentru perioada 1 ianuarie 2009 – 17 iunie 2009;

- decizia nr. 15/12.11.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie –Completul competent să judece recursul în interesul legii, pronunţată în dosarul nr.12/2012, privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin.2 Lg. 221/2009, raportat la dispoziţiile art.1 alin.3 din acelaşi act normativ şi art. 2 alin.1 din OUG nr. 214/1999 în ceea ce priveşte stabilirea caracterului politic al deportării şi prizonieratului în fosta URSS anterior datei de 06 martie 1945, prin care s-a admis recursul declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, stabilindu-se că „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin.2 Lg. 221/2009, raportat la dispoziţiile art. 1 alin.3 din acelaşi act normativ şi art. 2 alin.1 din OUG nr. 214/1999 în ceea


120

ce priveşte stabilirea caracterului politic al deportării şi prizonieratului în fosta URSS anterior datei de 06 martie 1945, nu reprezintă măsuri administrative cu caracter politic, în sensul L. nr. 221/2009”.

► De interes şi cu efecte directe în activitatea de judecată a Secţiei a II a Civilă si de CAF a Tribunalului Iaşi au fost şi deciziile pronunţate de Curtea Constituţională în cursul anului 2012 în materie civilă, dintre care amintim:

- decizia nr.498 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. g din

Legea nr. 12/1990, privind protejarea populaţiei împotriva activităţilor comerciale ilicite. Curtea Constituţională a apreciat, astfel, în considerentele deciziei sale, că dispoziţiile art. 1 lit. g) din Legea

nr. 12/1990 sunt de natură să încalce principiile concurenţei loiale şi să aducă atingere libertăţii comerţului şi stabilirii libere a preţurilor, împiedicând realizarea scopului final de creare şi menţinere a condiţiilor economiei de piaţă, singura în măsură să asigure creşterea calităţii vieţii, şi, în egală măsură, sunt de natură a denatura concurenţa între comercianţii cu amănuntul şi comercianţii cu amănuntul şi ridicata, în sensul că de la primii nu pot cumpăra alţi comercianţi în vederea întreprinderii faptelor de comerţ.

- decizia nr.494 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.58 lit. a-

d din OUG nr. 109/2005 privind transporturile rutiere. Curtea a reţinut, în esenţă, că imprecizia textului de lege supus controlului de constituţionalitate, constând

în lipsa stabilirii cu suficientă claritate a obligaţiilor ce le revin întreprinderilor, operatorilor de transport rutier şi operatorilor de activitãţi conexe transportului rutier, a căror neîndeplinire atrage răspunderea contravenţională şi în absenţa descrierii faptei a cărei săvârşire constituie contravenţie, afectează, pe cale de consecinţă, şi garanţiile constituţionale şi convenţionale care caracterizează dreptul la un proces echitabil, inclusiv componenta sa privind dreptul la apãrare. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că nerespectarea garanţiilor fundamentale, care protejează presupuşii autori ai unor fapte ilicite, în faţa posibilelor abuzuri ale autorităţilor desemnate să-i urmărească şi să-i sancţioneze, reprezintă un aspect ce trebuie examinat în temeiul art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din

4 octombrie 2007, pronunţată în Cauza Anghel împotriva României, paragraful 68). Totodată, se mai arata în decizie că, în contextul legislativ actual, sancţiunile şi măsurile aplicabile în cazul

încălcării dispoziţiilor privind transporturile rutiere sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 69/2012 privind stabilirea încălcărilor prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupaţiei de operator de transport rutier şi de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piaţa transportului rutier internaţional de mărfuri, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piaţa internaţională a serviciilor de transport cu autocarul şi autobuzul şi de modificare a


121

Regulamentului (CE) nr. 561/2006 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum şi a sancţiunilor şi măsurilor aplicabile în cazul constatării acestor încălcări, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 14 februarie 2012.

Or, spre deosebire de prevederile art. 58 lit. a-d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005, prin art. 4 pct. 57.2 şi 77.2 din Hotărârea Guvernului nr. 69/2012 sunt reglementate cu claritate contravenţiile constând în fapta operatorului de transport rutier sau a întreprinderii de transport rutier în cont propriu de nerespectare a obligaţiei de a asigura existenţa la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost, respectiv în cont propriu, a legitimaţiei de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că este angajat al acestora;

- decizia nr. 500 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.118 alin.

3 indice 1 din OUG nr. 195/2002, privind circulaţia pe drumurile publice.

Curtea a constatat că în materia circulaţiei pe drumurile publice, sancţiunile principale şi complementare, precum şi măsurile tehnico-administrative au un caracter punitiv şi preventiv vizând ocrotirea unei valori sociale importante, respectiv siguranţa pe drumurile publice, astfel încât lipsa unei căi de atac aduce atingere - în substanţa sa - dreptului de acces liber la justiţie, astfel cum este consacrat în art. 21 din Legea fundamentală.

În plus, eliminarea singurei căi de atac în materia contravenţiilor la circulaţia pe drumurile publice ar echivala cu golirea de conţinut a dispoziţiilor art. 129 din Constituţie potrivit cu care „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”. Este de necontestat că legiuitorul poate limita numărul căilor de atac, însă, prin norma legală criticată se elimină singura cale de atac şi anume recursul.

S-a mai reţinut în motivarea deciziei că eliminarea controlului judiciar al hotărârii pronunţate de judecătorie în materia contravenţiilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice aduce atingere art. 129 din Constituţie raportat la dreptul de acces liber la justiţie şi la dreptul la apărare, reprezentând în acelaşi timp o încălcare a cerinţelor unui proces echitabil. În plus, prin conduita procesuală diferită a instanţelor de judecată, în sensul în care unele administrează probatoriul în cauze, pe când altele nu intră în cercetarea fondului, se aduce atingere şi art. 124 alin. (2) din Constituţie privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei. Prin prisma argumentelor anterior reţinute, Curtea observă că sunt încălcate şi prevederile art. 53 alin. (2) teza finală din Legea fundamentală;

- decizia nr. 967 din 20 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor

art.1pct. 11 si art. 299 alin. 11 din Codul de procedura civila . Curtea a reţinut, în esenţă, că eliminarea controlului judiciar asupra hotărârii pronunţate de judecătorie, în

procesele şi cererile privind creanţe având ca obiect sume de bani de până la 2.000 lei inclusiv, aduce atingere principiului constituţional referitor la egalitatea în faţa legii, astfel cum este reglementat prin art. 16 din Constituţie, golind de conţinut dispoziţiile art. 129 din Constituţie.


122

În acest context, Curtea a apreciat că principiul constituţional al egalităţii în faţa legii, fără privilegii şi discriminări, principiu preluat şi în legislaţia infraconstituţională, respectiv art. 7 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, presupune faptul că toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie juridică au o vocaţie egală de a fi judecate de aceleaşi instanţe judecătoreşti şi după aceleaşi reguli de procedură, incluzând administrarea probelor, asigurarea dreptului la apărare sau la folosirea aceloraşi căi de atac, fără nicio discriminare pe criterii de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, avere, origine ori condiţie socială sau alte criterii discriminatorii. Or, în speţă, imposibilitatea exercitării oricărei căi de atac de către părţile unui proces, determinată de un criteriu subiectiv, de natură pecuniară, legat de valoarea obiectului cauzei deduse judecăţii, este de natură să împiedice aplicarea efectivă a principiilor constituţionale ale egalităţii în drepturi, în general, şi egalităţii în faţa justiţiei, în special, cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală.

De asemenea, s-a mai arătat ca, în acord cu jurisprudenţa sa (a se vedea deciziile nr. 45 din 14 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 9 august 2000, sau nr. 84 din 4 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 8 august 2000), semnificaţia sintagmei "în condiţiile legii", cuprinsă în dispoziţiile art. 129 din Constituţie, se referă la condiţiile procedurale de exercitare a căilor de atac şi nu are în vedere imposibilitatea exercitării oricărei căi de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti prin care se soluţionează fondul cauzei.

Având în vedere aceste considerente, Curtea a constatat că sunt încălcate şi dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 53 alin. (2) teza finală, potrivit cărora măsura restrângerii exerciţiului unui drept sau al unei libertăţi consacrate constituţional trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului ori a libertăţii, condiţii cumulative care, prin prisma argumentaţiei anterior expuse, nu sunt întrunite în privinţa normelor de procedură criticate în prezenta cauză. 2.3. Modificări legislative cu influenţă asupra activităţii Secţiei Penale

În anul 2012 nu au intervenit modificări legislative de substanţă în materie penală, cu impact asupra

volumului şi specificului activităţii de judecată a Secţiei penale a instanţei, însă modificarea adusă la finele anului 2011 normelor procesual penale prin OUG nr. 121/22.12.2011, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin care au fost modificate alineatele (4) si (8) ale art. 3201 din Codul de procedură penală (în acord cu soluţiile adoptate de Curtea Constituţională în examinarea caracterului constituţional al acestor dispoziţii legale), a avut efecte directe vizibile la începutul anului 2012 asupra activităţi jurisdicţionale, având în vedere că în art. XI din OUG nr. 121/22.11.2011 s-a prevăzut posibilitatea aplicării în mod corespunzător - la primul termen cu procedura completă imediat următor intrării ordonanţei în vigoare - a dispoziţiilor art. 3201 din Codul de


123

procedură penală, în cauzele aflate în curs de judecată în care cercetarea judecătorească în prima instanţă era începută anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010. Astfel, a fost extinsă categoria cauzelor în care se putea face aplicarea dispoziţiilor procedurii simplificate, astfel încât în perioada ulterioară adoptării actului normativ menţionat, respectiv în luna ianuarie 2012, un număr de 5 inculpaţi au solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 3201 din Codul de procedură penală, beneficiind de dispoziţiile de favoare ale legii (23,8% din numărul total de persoane condamnate în această perioadă, respectiv 21).

Incidenţa dispoziţiilor art. 3201 din Codul de procedură penală – adoptate la sfârşitul anului 2010, prin Legea nr. 202/2010 - a continuat să influenţeze în mod pozitiv activitatea judiciară a Secţiei penale, prin reducerea duratei de soluţionare a proceselor, relevant fiind faptul că 56 de persoane dintre cele 226 condamnate în anul 2012, au fost judecate conform procedurii simplificate a recunoaşterii vinovăţiei (24,7%).

→ Codul de procedură penală a fost modificat, în materia măsurilor asigurătorii, prin Legea nr. 28 din 16

martie 2012 pentru modificarea si completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de

valorificare a bunurilor sechestrate sau, după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, fiind completat art. 166 din Codul de procedură penală, având drept titlu marginal „Procesul-verbal de sechestru şi inscripţia ipotecară”, prin introducerea unui nou alineat, (11), care prevede că în procesul-verbal este necesar a se preciza că părţile au fost încunoştinţate că pot solicita valorificarea bunului sau bunurilor sechestrate, în temeiul art. 1681 alin. (1) şi că, în cursul procesului penal, înainte de pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, bunurile mobile asupra cărora s-a instituit sechestrul asigurător pot fi valorificate de către organul judiciar, chiar şi fără consimţământul proprietarului, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 1681 alin. (2).

Au fost introduse patru noi articole (art. 1681-1684) care reglementează anumite cazuri speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, modalităţile de valorificare a bunurilor mobile sechestrate în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii, precum şi procedura de contestare a ordonanţei sau a încheierii de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, noile prevederi legale fiind de natură a avea un impact direct asupra activităţii de judecată, dat fiind că sunt de imediată aplicare, astfel încât şi în cauzele aflate deja pe rolul Tribunalului Iaşi judecătorii au avut posibilitatea să să verifice şi să constate incidenţa cazurilor speciale prevăzute în art. 1681 Cod procedură penală, în cazul bunurilor sechestrate a căror valoare scade semnificativ, ce au o anumită natură sau implică cheltuieli disproporţionate prin raportare la valoarea bunului.

→ Codul penal a fost modificat prin Legea nr. 27 din 16 martie 2012 pentru modificarea şi completarea

Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, reglementându-se imprescriptibilitatea răspunderii penale şi pentru infracţiunile contra vieţii şi a celor săvârşite cu intenţie care au avut ca urmare moartea victimei (art. 121 alin. 2 lit. b. Cod penal). La art. 121 din Codul penal s-a introdus un nou alineat, alineatul 3, în care se prevede că prescripţia nu înlătură răspunderea penală nici în cazul infracţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. b) pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie, generală sau specială, la data intrării în vigoare a acestei dispoziţii. În mod similar, modificările au vizat şi instituţia juridică a prescripţiei executării


124

pedepsei, art. 125 fiind modificat în sensul introducerii unor noi prevederi care reglementează imprescriptibilitatea executării pedepsei, atât pentru infracţiunile de omor, cât şi pentru infracţiunile săvârşite cu intenţie care au avut ca urmare moartea victimei. Chiar dacă aceste noi prevederi se referă la infracţiuni care sunt date în competenţa materială a tribunalului, ele nu au fost de natură să aibă un impact imediat asupra activităţii jurisdicţionale a Secţiei penale.

→ Prin Legea nr. 63 din 17 aprilie 2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a

Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, s-a introdus şi reglementat în mod corespunzător o nouă măsură de siguranţă: confiscarea extinsă, pentru a se asigura transpunerea în dreptul intern a art. 3 din Decizia-cadru nr. 2005/212/JAI privind confiscarea produselor, instrumentelor şi altor bunuri având legătură cu infracţiunea.

Nouă măsură de siguranţă a fost prevăzută în art. 112 alin. (1 ) lit. h) Cod penal, iar în art. 1182 a fost reglementată în mod detaliat, stabilindu-se categoria de infracţiuni în raport de care se poate dispune confiscarea extinsă, condiţiile ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ (referitoare la: existenţa unei condamnări a unei persoane pentru săvârşirea uneia din infracţiunile menţionate expres la alineatul 1, dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material şi pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 5 ani sau mai mare; valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, să depăşească în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit, iar instanţa să aibă convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale de natura celor prevăzute la alineatul 1), criteriile în funcţie de care se poate stabili îndeplinirea condiţiilor legale, limitele în care poate dispune confiscarea extinsă, în sensul că nu poate depăşi valoarea bunurilor dobândite în perioada prevăzută la alineatul 2, care excedează nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate.

Legea nr. 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal a adus modificări şi în ceea ce priveşte art. 124 din Codul penal, referitor la prescripţia specială, noul cuprins fiind următorul: „Prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut la art. 122 este depăşit cu încă o dată”, noile prevederi legale fiind susceptibile a se aplica infracţiunilor comise după data intrării în vigoare a Legii nr. 63/2012, iar pentru cele săvârşite anterior acestui moment fiind incidente dispoziţiile legii penale mai favorabile, conform art. 13 Cod penal, care prevede un termen mai scurt de prescripţie a răspunderii penale. → Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (Noul Cod penal) a fost modificată prin aceleaşi acte normative prin care s-au adus modificări şi completări actualului Cod penal (respectiv, prin Legea nr. 27 din 16

martie 2012 şi Legea nr. 63 din 17 aprilie 2012, prin care s-au introdus imprescriptibilitatea răspunderii penale şi a executării pedepsei pentru infracţiunile contra vieţii şi a celor săvârşite cu intenţie care au avut ca urmare moartea victimei, dar şi măsura de siguranţă a confiscării extinse), dar şi prin Legea nr. 187 din 12 noiembrie 2012 pentru

punerea în aplicare a Codului penal, adoptându-se dispoziţii privind aplicarea în timp a legii penale, dispoziţii


125

privind modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii penale, dispoziţii referitoare la Codul penal (dispoziţii interpretative şi dispoziţii de modificare şi completare a unor prevederi ale Codului penal), însă aceste modificări au fost de natură să influenţeze în nici un mod activitatea Secţiei penale, dat fiind că data stabilită pentru intrarea în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal este 1 februarie 2014.

►Un impact direct asupra activităţii jurisdicţionale a Secţiei penale au avut însă deciziile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în anul 2012, prin care s-au dat rezolvări cu caracter obligatoriu unor probleme diferite ce au generat practică neunitară, respectiv:

- decizia nr. 2/12.03.2012 prin care s-a stabilit, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 33 alin.(2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi a art. 127 Cod penal, că transmiterea directă a mandatului european de arestare emis de autorităţile române către autorităţile judiciare ale altui stat membru, pe teritoriul căruia a fost localizată persoana, indiferent dacă aceasta este sau nu arestată provizoriu în vederea predării, are efect de întrerupere a prescripţiei executării pedepsei, iar transmiterea mandatului european de arestare prin difuzare nu produce efect întreruptiv de prescripţie;

- decizia nr. 3/12.03.2012, prin care s-a stabilit că dispoziţiile art. 137 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală se interpretează în sensul că, în cazul în care printr-o hotărâre penală străină s-a dispus atât condamnarea la pedeapsa închisorii, cât şi condamnarea la pedeapsa amenzii, instanţa de judecată, sesizată în scopul recunoaşterii hotărârii penale străine de condamnare în integralitatea ei şi al transferării persoanei condamnate, se pronunţă atât cu privire la transferarea persoanei condamnate în vederea executării pedepsei privative de libertate, cât şi cu privire la executarea pedepsei amenzii aplicată prin hotărârea penală străină de condamnare;

- decizia Nr. 12/08.10.2012, prin care s-a statuat, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. XXIV alin. (1)-(3) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor că, în cazul în care, după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, se casează decizia instanţei de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, hotărârea pronunţată în primă instanţă înainte de intrarea în vigoare a legii de către judecătorie rămâne supusă apelului, cale de atac prevăzută de legea sub care a început procesul, competenţa de soluţionare revenind tribunalului;

- decizia nr. 14/12.11.2012, prin care s-a stabilit, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 152 din Codul de procedură penală vizând executarea mandatului de arestare preventivă că, în toate cazurile în care mandatul de arestare a fost emis după ascultarea inculpatului, însă procedura de executare nu s-a putut realiza potrivit art. 152 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu sunt incidente dispoziţiile privind măsura arestării preventive în lipsa inculpatului; - decizia nr. 17/12.11.2012, prin care s-a statuat că judecătorul care a soluţionat cauza conform procedurii prevăzute de art. 3201 din Codul de procedură penală cu privire la unii dintre inculpaţi, nu devine incompatibil să judece acţiunea penală şi civilă cu privire la ceilalţi inculpaţi, în ipoteza în care trimiterea în


126

judecată a tuturor inculpaţilor s-a făcut prin acelaşi rechizitoriu, pentru infracţiuni între care există stare de conexitate sau indivizibilitate, judecătorul devenind incompatibil doar dacă în considerentele hotărârii pronunţate conform art. 3201 din Codul de procedură penală şi-a exprimat părerea cu privire la soluţia ce ar putea fi dată în cauza disjunsă; - decizia nr. 18/10.12.2012, prin care, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 85 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-a stabilit că punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul pe care sunt aplicate plăcuţe cu numărul provizoriu de circulaţie expirat, iar autorizaţia de circulaţie provizorie şi-a încetat valabilitatea, întruneşte numai elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 85 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Este de subliniat faptul că soluţiile din jurisprudenţa Secţiei penale a Tribunalului Iaşi au fost în sensul celor statuate prin deciziile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii, neexistând practică neunitară în sensul menţionat în motivele invocate în recursurile declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

►În anul 2012, soluţiile pronunţate de instanţa de contencios constituţional nu au avut vreun impact

semnificativ asupra activităţii de judecată în materie penală, întrucât în cadrul controlului de constituţionalitate a dispoziţiilor de drept penal şi procesual penal în raport de care s-au invocat excepţii de neconstituţionalitate - vizând dispoziţii din Codul de procedură penală: art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală, art. 277, art. 2781 alin. (1), (2), (7), (10), (12); din Codul penal, Legea nr. 275/2006, Legea nr. 241/2005, Legea nr. 302/2004 -, acestea au fost respinse, fie ca inadmisibile, fie ca nefondate.


127

Capitolul III: INDEPENDENŢĂ ŞI RĂPUNDERE, INTEGRITATE ŞI TRANSPARENŢĂ

Secţiunea a 1-a – Independenţa judecătorilor instanţei în cursul anului 2012

Prin Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de

Cooperare şi Verificare, din data de 18 iulie 2012, s-au făcut o serie de recomandări vizând independenţa sistemului judiciar. S-a considerat, printre altele, că se impune aplicarea de sancţiuni tuturor celor care subminează credibilitatea judecătorilor sau care exercită presiuni asupra instituţiilor judiciare.

Această recomandare ar trebui să îmbrace forma angajamentului din partea factorilor de decizie naţionali faţă de pietrele de temelie indispensabile statului de drept şi independenţei sistemului judiciar, a judecătorilor, în special.

În ceea ce priveşte independenţa judecătorilor din cadrul Tribunalului Iaşi, se impune a se menţiona faptul că, pe parcursul anului anterior, au fost o serie de situaţii care au condus la întocmirea unui memoriu, respectiv la o solicitare - de apărare a independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei judecătorilor - adresată Consiliului Superior al Magistraturii de către membrii Asociaţiei Magistraţilor din Iaşi, precum şi de către judecători ai instanţei nemembri, referitoare la adoptarea unei poziţii publice principiale, referitoare la stabilirea condiţiilor/limitelor/circumstanţelor

în care o hotărâre pronunţată de un judecător poate face obiectul unei investigaţii penale ulterioare, fără a exista

riscul exercitării – în acest mod - a unui control al hotărârilor judecătoreşti prin alte mijloace decât căile de atac,

respectiv prin mijloace penale, dar şi riscul încălcării principiului independenţei judecătorilor. O solicitare în acelaşi sens, de apărare a independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesională a judecătorilor Tribunalului Iaşi a fost formulată şi în baza hotărârii Adunării Generale a Judecătorilor (AGJ) instanţei noastre din data de 02.10.2012. Situaţia generatoare a unei astfel de reacţii a constat în aceea că, începând cu luna iulie 2012, în mass-media locală, dar şi naţională, a început să apară o serie de articole în care opiniei publice i se furnizau informaţii privitoare la presupuse anchete penale declanşate de D.N.A.- Serviciul Teritorial Iaşi, ce ar viza şi anumiţi judecători din cadrul Tribunalului Iaşi.

Reflectarea constantă în presă a învinuirilor presupus aduse judecătorilor şi campania mediatică negativă generată de investigaţiile D.N.A. (mai multe din articolele publicate conţinând titluri care-i vizează pe toţi judecătorii ieşeni şi cu impact asupra imaginii şi reputaţiei profesionale a acestora – de ex.: „Iaşul, tumoarea

justiţiei române”), a creat o puternică presiune asupra tuturor judecătorilor din cadrul instanţelor ieşene, membri ai asociaţiei sau nu, mai ales că se susţine (în presă) şi se pare că obiectul cercetărilor l-ar constitui înseşi soluţiile pronunţate în mai multe cauze civile care s-ar fi aflat pe rolul Tribunalului Iaşi (şi a celorlalte instanţe din municipiul Iaşi).


128

Acest ultim aspect, coroborat cu reflectarea trunchiată în presă, chiar mai înainte ca persoanele vizate să fi luat cunoştinţă de învinuiri, a suscitat totodată ample dezbateri în rândul judecătorilor, membri sau nu ai asociaţiei, cu privire la limitările aduse principiului independenţei judecătorilor prin declanşarea unor anchete penale, având ca temei exclusiv soluţia procesuală pronunţată sau măsurile procesuale dispuse în cursul judecăţii şi la riscul ca soluţiile pronunţate de judecători să fie cenzurate şi într-un alt cadru decât cel instituit prin căile de atac. Aceste dezbateri s-au desprins de contextul sus-menţionat – care doar le-a generat – fiind unele de

principiu şi fără nici un fel de legătură cu vreo anchetă penală aflată în curs la vreo unitate de parchet sau cu vreo

cauză penală aflată pe rolul vreunei instanţe sau unităţi de parchete din ţară. Principiile fundamentale asupra independenţei sistemului judiciar11 statuează obligativitatea garantării

independenţei sistemului judiciar de către stat, prin consfinţirea în Constituţie şi în legile ţării, fiind de datoria instituţiilor guvernamentale şi de alte tipuri să respecte independenţa sistemului judiciar. În vederea asigurării deplinei funcţionalităţi a conceptului de independenţă s-a stabilit totodată că, judecătorul va decide în cauzele aflate în faţa sa imparţial, pe baza faptelor şi în conformitate cu legea, fără restricţii, influenţe nepotrivite, stimulente, presiuni, ameninţări sau interferenţe, directe sau indirecte din orice parte sau pentru orice motiv şi nu va exista interferenţă inadecvată sau nedorită în procesul judiciar, şi nici nu vor fi supuse revizuirii deciziile juridice ale instanţelor.

Independenţa judecătorilor este unul din pilonii de bază ai statului de drept, este interzisă în mod absolut exercitarea de măsuri coercitive, de orice natură, împotriva judecătorului, exclusiv pe temeiul soluţiei pronunţate.

Standardul universal recunoscut al independenţei puterii judecătoreşti interzice orice interferenţă improprie sau care nu oferă garanţii printr-un proces judiciar şi impune ca deciziile judecătorilor să nu poată fi puse în discuţie altfel decât prin procedura de apel prevăzute de lege12. În acest sens, acţiunea civilă îndreptată împotriva unui judecător, precum şi aceea în materie penală, inclusiv arestarea, trebuie efectuate în condiţii ce nu pot avea drept obiect exercitarea unei influenţe asupra activităţii judiciare a acestuia13. De asemenea, judecătorii nu pot face obiectul unor acţiuni disciplinare în baza simplei exercitări a funcţiilor lor judecătoreşti, cu excepţia cazului în care comportamentul nedemn al unui judecător este dovedit14.

Atât Inspecţia Judiciară din cadrul CSM, dar şi CSM însuşi au statuat, în numeroase soluţii de clasare sau hotărâri, în cadrul unei jurisprudenţe bogate şi cu caracter unitar, că, soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti învestite cu soluţionarea unei cauze concrete lor şi interpretarea normelor legale aplicabile speţei,

11 Adoptate de Cel de-al Şaptelea Congres al Naţiunilor Unite privind Prevenirea infracţiunilor şi tratamentul infractorilor susţinut la Milano din 26 august până în 6 septembrie 1985 şi avizate Rezoluţiile 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi 40/146 decembrie 1985 ale Adunării Generale 12 Principiile Fundamentale privind independenţa magistraturii, articolul 4, Recomandarea Comitetului de Miniştri de pe lângă Consiliul Europei N. R(94)12 privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor 13 Art. 10 din Statutul Universal al Judecătorilor. 14 Avizul 3 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) privind principiile şi reglementările care domină imperativele profesionale care se aplică judecătorilor şi în mod special deontologia, comportamentele incompatibile şi imparţialitatea


129

nu pot fi analizate ori cenzurate sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către Inspecţia judiciară, întrucât aceste verificări ar aduce atingere principiului independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, statuat de art. 124 alin. 3 din Constituţia României şi art. 46 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată.

Aşadar, hotărârile judecătoreşti sunt supuse controlului judiciar exercitat de către instanţele judecătoreşti, neputând fi modificate prin decizii administrative, pentru că Inspecţia Judiciară nu poate suplini ori completa activitatea de judecată şi nici nu are atribuţii ori competenţe legale, pentru a se substitui în activitatea jurisdicţională, care aparţine instanţelor judecătoreşti. Adoptarea unor soluţii care nu sunt conforme intereselor unei părţi nu poate fi apreciată ca o conduită necorespunzătoare a judecătorilor care au participat la soluţionarea cauzei, în lipsa oricăror alte indicii care să arate că hotărârile ar fi fost date cu intenţia de a încălca legea şi de a decide din motive străine de cauză în favoarea sau în defavoarea uneia dintre părţi. Aprecierea probelor, interpretarea legii şi aplicarea ei la o cauză concretă, dar mai ales hotărârea judecătorească sunt chestiuni de judecată, fiind rezultatul unui proces de interpretare sistematică a dispoziţiilor legale incidente şi, în consecinţă, constituie atributul esenţial al activităţii de judecată, ce nu poate face obiectul unei cenzuri administrative realizată în cadrul verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară şi, cu atât mai mult, a unui alt tip de cenzură realizată în cadrul altui tip de verificare. Pe cale de consecinţă, dacă Inspecţia Judiciară nu poate analiza ori cenzura nici interpretarea normelor

legale aplicabile speţei şi nici hotărârea judecătorească pronunţată, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, fără ca

eventualele verificări în acest sens să aducă atingere principiului independenţei judecătorilor şi supunerii lor

numai legii, atunci cu atât mai mult astfel de verificări şi/sau de analiză/cenzură nu pot fi făcute nici de parchete,

prin mijloace penale, fără a fi încălcate aceleaşi principii.

Pe de altă parte, potrivit art. 2 alin. 3 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: „Judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi

trebuie să fie imparţiali”. De asemenea, potrivit art. 2 alin. 4 din aceiaşi lege: „Orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie

este datoare să respecte independenţa judecătorilor”. Or, în opinia judecătorilor semnatori ai memoriului (cca. 90, din care aproape toţi judecătorii Tribunalului Iaşi), acest lucru obligă inclusiv parchetele în acest sens, astfel încât orice fel de investigaţie penală ar trebui realizată cu maximă atenţie, pentru a nu aduce atingere principiului independenţei judecătorului şi a nu viza/pune în discuţie înseşi şi exclusiv legalitatea şi/sau temeinicia hotărârii judecătoreşti, mai ales în lipsa oricăror alte elemente/circumstanţe care să indice/sugereze o conduită abuziv-infracţională. Aprecierea probelor şi aplicarea legii la un caz concret, prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti

de către judecători - în lipsa oricăror alte elemente/circumstanţe care să indice/sugereze o conduită abuziv-infracţională ori o corupere a acestora - , nu pot face obiect al nici unei anchete penale, în nici un stat democratic.


130

Apariţia repetată în mass-media locală şi naţională, atât în cea scrisă şi on-line, dar şi cea audio-video, a unei serii de articole pe tema anchetelor presupus aflate în instrumentare la D.N.A. – Serviciul Teritorial Iaşi, în care s-au furnizat informaţii trunchiate, iar altele nereale, în care s-au făcut aprecieri generice (în special prin titluri) asupra instanţelor ieşene şi a judecătorilor din cadrul acestora, în ansamblu, a constituit, în fapt, o adevărată campania mediatică pe această temă, de natură a afecta independenţa, imparţialitate şi

prestigiul/reputaţia instanţelor ieşene şi a judecătorilor din cadrul acestora.

E necesar a fi amintite doar câteva titluri de articole sau afirmaţii: „Iaşul, tumoarea justiţiei române” (titlu apărut în „Adevărul” – ediţia de Iaşi din 11.09.2012); „Teren în Şipoţel „rezolvat” din ciocănel” sau „cum atribuia

Justiţia ieşeană terenuri mafiei imobiliare” (titlu apărut în „Adevărul” – ediţia de Iaşi din 24.09.2012); „Judecătoarele au pus si ele umărul la afacere” (intertitlu apărut în „Ziarul de Iaşi” din 20.09.2012, în cadrul unui articol).

Din exemplele de mai sus rezultă cu evidenţă faptul că s-au făcut referiri generice la toate instanţele şi la toţi judecătorii, precum şi că s-au făcut afirmaţii nereale.

Toate acestea au creat o puternică presiune asupra judecătorilor, la fel ca şi însăşi împrejurarea punerii sub acuzare a altor colegi pentru soluţia pronunţată, suscitând ample dezbateri în rândul nostru (judecători membri sau nu ai asociaţiei), cu privire la limitările aduse principiului independenţei judecătorilor şi la riscul ca oricând oricare dintre ceilalţi judecători semnatei (inclusiv judecători ai instanţei) să fie subiecţi ai unor investigaţii similare, în legătură exclusiv cu o hotărâre judecătorească pronunţată.

Mai mult, campania mediatică evocată, aserţiunile şi comentariile făcute în cadrul acesteia, punerea la îndoială publică a profesionalismului, independenţei, imparţialităţii şi probităţii morale a judecătorilor din cadrul instanţelor ieşene, în ansamblu, coroborate cu obiectul presupus al investigaţiilor penale (centrat, se pare, în cazul unora dintre cei vizaţi, doar pe verificarea penală a legalităţii şi temeiniciei unor hotărâri judecătoreşti), au creat o stare de intimidare, de teamă în rândul judecătorilor, care au simţit că judecă sub spectrul/ameninţarea de a face oricând subiectul unei investigaţii penale cu privire la soluţiile date.

Concluzionând, desfăşurarea de campanii mediatice, aserţiuni şi comentarii făcute în cadrul acestora, punerea la îndoială publică a profesionalismului, independenţei, imparţialităţii şi probităţii morale a judecătorilor, coroborate cu verificarea legalităţii şi a temeiniciei hotărârilor judecătoreşti pronunţate, altfel decât prin intermediul controlului judiciar, declanşat ca urmare a exercitării căilor de atac prevăzute de lege, sunt de natură să creeze (şi au creat) o stare de intimidare şi de presiune în rândul judecătorilor, de natură a putea afecta calitatea actului de justiţie.

→ În altă ordine de idei, în cursul anului 2012, nu s-au înregistrat sesizări ale vreunor judecători adresate colegiului de conducere sau conducerii manageriale ale instanţei prin care să se reclame ingerinţe concrete şi punctuale în activitatea judiciară.


131

Secţiunea a 2-a : Aspecte privind răspunderea personalului instanţei (penală, disciplinară etc.)

2.1. Aspecte privind evaluarea şi antrenarea răspunderii disciplinare sau de alt fel a judecătorilor

În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a judecătorilor, în anul 2012, la nivelul Tribunalului Iaşi, Inspecţia Judiciară a efectuat acte de cercetare disciplinară prealabilă faţă de un singur judecător. În concret, prin rezoluţia nr. 3751/IJ/2769/DIJ/2012 din 23.11.2012 a Inspecţiei Judiciare – Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători , s-a dispus începerea cercetării disciplinare faţă de doamna judecător Sima Cristina de la Tribunalul Iaşi sub aspectul abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. „h” teza a-II-a din „Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi a procurorilor”, republicată şi modificată, constând în redactarea cu întârziere a mai multor hotărâri judecătoreşti. La finele cercetării disciplinare, prin rezoluţia nr. 3751/IJ/2769/DIJ/2012 din 27.12.2012, Inspecţia Judiciară – Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători a dispus exercitarea acţiunii disciplinare faţă de doamna judecător Sima Cristina, sub aspectul abaterii disciplinare anterior menţionate, cauza fiind, în prezent, înregistrată sub nr. 19/J/2012 pe rolul Secţiei pentru Judecători în materie disciplinară a C.S.M., cu următorul termen la data de 06.03.2013. În cursul anului 2012, nici un alt judecător din cadrul Tribunalului Iaşi nu a mai făcut obiectul cercetării disciplinare. Totuşi, ca urmare a petiţiilor şi sesizărilor justiţiabililor, Inspecţia Judiciară a efectuat verificări prealabile cu privire la mai multe asemenea petiţii şi la mai mulţi judecători, rezultate tuturor acestor verificări soldându-se cu rezoluţii de clasare, întrucât nu s-au conturat indicii ale vreunei abateri disciplinare. Tribunalul Iaşi a răspuns cu promptitudine solicitărilor CSM - Inspecţia Judiciară (câte) care vizau verificarea unor aspecte punctuale fie semnalate de justiţiabili prin petiţii adresate acestui organism, fie tratate de mass-media, rezultatele verificărilor preliminarii conducând la concluzia - aşa cum s-a arătat anterior - că nu s-au înregistrat abateri disciplinare. Astfel s-au solicitat de către CSM relaţii în vederea efectuării de verificări prealabile – vizând atât judecători ai tribunalului, cât şi ai judecătoriilor arondate – în cca. 27 cazuri (adrese ale IJ). Cu excepţia dnei judecător Sima Cristina (unde sesizarea IJ s-a făcut din oficiu), pentru nici unul dintre judecătorii instanţei noastre sesizarea nu a fost urmată de declanşarea acţiunii disciplinare şi nici de cercetări în cadrul acesteia. În ceea ce priveşte antrenarea răspunderii penale a judecătorilor, în cursul anului 2012, faţă de nici un judecător din cadrul Tribunalului Iaşi nu s-a pus în mişcare acţiunea penală şi nici nu s-a dispus trimiterea în judecată.

De asemenea, în anul 2012, nu a fost antrenată răspunderea materială faţă de nici un magistrat al Tribunalului Iaşi.


132

→ În ceea ce priveşte evaluarea judecătorilor instanţei, reamintim că, în anul 2011, la nivelul Tribunalului Iaşi, comisia de evaluare a performanţelor profesionale, în conformitate cu dispoziţiile art. 31 din Hotărârea nr. 676/04.10.2007 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a continuat şi a finalizat - întocmind raportul de evaluare (final) - activităţile de evaluare a magistraţilor pentru perioada 2008-2010, calificativele acordate fiind de „foarte bine”.

În cursul anului 2012, la nivelul Tribunalului Iaşi, comisia de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor a continuat (ca şi în 2011) să culeagă datele şi informaţiile necesare întocmirii proceselor-verbale

anuale de evaluare, urmând ca evaluarea finală şi întocmirea raportului de evaluare pentru o perioadă de 3 ani (2011-2013), să fie făcută în cursul anului 2014. Concret, în 2012, s-a procedat la colectarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de fiecare magistrat în cursul acestui an, la colectarea de date privitoare la participarea la programele de formare profesională continuă a acestora, la prezentarea de teme în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional, precum şi a oricăror indicatori ce trebuie avuţi în vedere la analizarea criteriului formării profesionale continue, toate date fiind necesare pentru evaluarea intermediară anuală din noul ciclu de evaluare de trei ani ce a început în anul 2011. 2.2. Aspecte privind evaluarea şi răspunderea disciplinară sau de alt fel a personalului auxiliar

Pentru buna înfăptuire a actului de justiţie, munca personalului auxiliar de specialitate constituie un real sprijin pentru judecători, competenţa şi îndeplinirea corectă a sarcinilor ce-i revin acestei categorii de personal având un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi a instanţelor judecătoreşti.

Conform legislaţiei actuale, personalul auxiliar de specialitate are numeroase competenţe, atât în managementul dosarelor şi în desfăşurarea şedinţelor de judecată, cât şi în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanţei, contribuind în mod semnificativ la soluţionarea cu celeritate a cauzelor aflate pe rolul instanţelor şi fiind, totodată, categoria de personal care vine în contact direct cu publicul, acest din urmă aspect fiind relevant pentru crearea imaginii justiţiei. Importanţa rolului pe care activitatea personalului auxiliar de specialitate îl are în înfăptuirea actului de justiţie, reclamă din partea acestei categorii de personal o competenţă profesională deosebită şi o îndeplinire conştientă şi profesionistă a atribuţiilor de serviciu.

Tocmai din acest considerent apare necesară evaluarea periodică (anuală) a activităţii personalului auxiliar al instanţelor judecătoreşti. O astfel de activitate a fost desfăşurată la nivelul Tribunalului Iaşi, în cursul anului 2012 pentru activitatea desfăşurată pe parcursul anului 2011. La activitatea de evaluare a personalului auxiliar de specialitate şi conex au participat persoanele desemnate cu atribuţii în această privinţă, respectiv, preşedintele instanţei, cei doi vicepreşedinţi, preşedinţii de secţii, prim-grefierul instanţei şi grefierii şefi de secţii.


133

Activitatea de evaluare a fost reflectată în fişele de evaluare întocmite pentru fiecare persoană în parte. Calificativele obţinute permit a se concluziona că activitatea personalului auxiliar de specialitate şi conex din cadrul Tribunalului Iaşi s-a desfăşurat pe parcursul anului 2011 în parametri optimi. Cât priveşte activitatea desfăşurată de personalul auxiliar de specialitate şi conex în anul 2012, aceasta urmează a fi efectuată în perioada imediat următoare.

Referitor la răspunderea disciplinară a personalului auxiliar de specialitate şi conex din cadrul Tribunalului Iaşi, trebuie arătat că, în cursul anului 2012, deşi activitatea profesională a personalului auxiliar de specialitate, evaluată prin prisma îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, prin prisma relaţiilor de serviciu cu magistraţii, cu colegii, cu publicul şi cu avocaţii, se înscrie în parametri optimi, totuşi, au existat 5 cazuri în care preşedintele instanţei, apreciind – pe baza sesizărilor primite - că existau indicii privind săvârşirea unor abateri disciplinare, a dispus efectuarea de cercetări prealabile pentru un număr de 5 grefieri.

În urma cercetărilor prealabile efectuate de judecătorii desemnaţi, s-a constatat: - săvârşirea de către şoferul Ichim Cristinel a abaterii disciplinare prevăzute de art. 149 alin. 2 lit. k din

Hotărârea C.S.M. nr. 387/2005 de aprobare a Regulamentului de Ordine Interioară a Instanţelor Judecătoreşti, precum şi dispoziţiile art. 84 lit. k din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate. Pentru aceasta, prin dec. nr.9/14.02.2012 a Preşedintelui Tribunalului Iaşi, s-a aplicat sancţiunea disciplinară prevăzută de art. 85 alin. 1 lit. a din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate, respectiv, cea a avertismentului;

- săvârşirea de către dna grefier registrator Biholar Roxana a abaterilor disciplinare prev. de art. 149 alin. 1, 2 lit. f, h, i, k din Hotărârea C.S.M. nr. 387/2005 de aprobare a Regulamentului de Ordine Interioară a Instanţelor Judecătoreşti, precum şi dispoziţiile art. 83, 84 lit. f, h, i, k din Legea nr. 567/2004, constând în: eliberarea unei copii purtând menţiunea „conform cu originalul” de pe încheierea de şedinţă din data de 9 mai 2012, dată în dosarul nr. 10664/245/2010, fără a verifica în mod nemijlocit dacă hotărârea a fost sau nu semnată de către membrii completului de judecată, constatându-se ulterior diferenţe clare între încheierea în copie eliberată şi cea aflată la dosarul cauzei, respectiv, în, refuzul de a ţine o evidenţă exactă a copiilor efectuate gratuit în folosul Tribunalului Iaşi, astfel cum este conturată în formatul tabelar prezent în anexa contractului de locaţiune încheiat între Tribunalul Iaşi şi S.C. ALIXERO S.R.L., şi prin procedarea la consemnări proprii, care nu evidenţiază clar numărul de pagini copiate gratuit în folosul instanţei. Pentru aceasta, prin dec. nr.37/26.11.2012 a Preşedintelui Tribunalului Iaşi, s-a aplicat sancţiunea disciplinară prevăzută de art. 85 alin. 1 lit. a din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate, respectiv, cea a avertismentului;

- faptul că, în baza verificărilor efectuate asupra tuturor aspectelor sesizate, a apărărilor şi motivaţiilor prezentate, în raport de probele analizate şi în temeiul dispoziţiilor legale aplicabile, dra grefier Prelipcean Mihaela nu a săvârşit nici o abatere disciplinară;


134

- nu se poate reţine săvârşirea de către grefiera Stoica Anca - Nina a nici uneia dintre abaterile disciplinare prevăzute de art. 149 alin. 2 lit. i, k din Hotărârea C.S.M. nr. 387/2005 de aprobare a Regulamentului de Ordine Interioară a Instanţelor Judecătoreşti, precum şi dispoziţiile art. 84 lit. i, k din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate, faptele pentru care a fost cercetată neîntrunind elementele constitutive ale nici uneia dintre abaterile disciplinare indicate.

De asemenea, prin dec. nr. 32/30.10.2012 a preşedintelui instanţei, s-a declanşat, pe parcursul anului 2012 şi cercetarea disciplinară faţă de dna Bosînceanu Mihaela, grefier de şedinţă în cadrul Biroului Judecătorului Sindic. Actul de constatare a primit dată limită de întocmire după perioada de analiză. În ceea ce priveşte antrenarea răspunderii penale a personalului auxiliar de specialitate, în cursul anului 2012, faţă de nici un membru al acestei categorii de salariaţi din cadrul Tribunalului Iaşi nu s-a pus în mişcare acţiunea penală şi nici nu s-a dispus trimiterea în judecată.

Secţiunea a 3-a : Aspecte privind integritatea personalului şi asigurarea transparenţei activităţii instanţei

3.1. Aspecte privind integritatea personalului

Pornind de la una din definiţiile integrităţii, respectiv aceea că, integritatea înseamnă aderenţă consecventă la standarde etice, trebuie subliniat faptul că, la nivelul Tribunalului Iaşi, întreg personalul a dat dovadă de calităţi care să îi permită să se sustragă oricărui fel de influenţă asupra procesului judiciar, indiferent de natura lui. Comportamentul personalului a urmat principiile morale şi a acţionat consecvent în acord cu ele, a acţionat consistent doar cu un set de valori justificabile din perspectivă morală.

Pe de altă parte, integritatea întregului personal al instanţei a fost exercitată în cadrul legii. Astfel, judecătorii Tribunalului Iaşi au respectat standardele de conduită conforme cu onoarea şi demnitatea profesiei, stabilite de Codul deontologic al judecătorilor şi al procurorilor în activitatea profesională.

Prin activitatea lor, judecătorii Tribunalului Iaşi şi-au exercitat funcţia în mod obiectiv şi imparţial, au adus la cunoştinţa CSM presiunile resimţite în actul de justiţie (după cum s-a menţionat în capitolul vizând Independenţa judecătorilor instanţei în cursul anului 2012 - au fost o serie de situaţii care au condus la întocmirea unui memoriu, la o solicitare adresată CSM de către membrii Asociaţiei Magistraţilor din Iaşi, precum şi de către judecători ai instanţei, nemembri, referitoare la adoptarea unei poziţii publice principiale, referitoare la stabilirea, la nivel de principiu, a condiţiilor/limitelor/circumstanţelor în care o hotărâre pronunţată de un judecător poate face obiectul unei investigaţii penale ulterioare, fără a exista riscul exercitării – în acest mod - a unui control al hotărârilor judecătoreşti prin alte mijloace decât căile de atac, respectiv prin mijloace penale, dar şi riscul încălcării principiului independenţei judecătorilor).


135

De asemenea, judecătorii instanţei şi-au desfăşurat activitatea, sub toate componentele ei, cu respectarea normelor vizând asigurarea egalităţii cetăţenilor în faţa legii, asigurarea ordinii şi solemnităţii şedinţelor de judecată, îndeplinirea competentă a îndatoririlor profesionale, respectarea obligaţiilor cu caracter administrativ. Nu în ultimul rând, întreg personalul instanţei şi-a manifestat imparţialitatea, ca şi componentă a integrităţii, păstrând o atitudine echidistantă faţă de părţi în timpul şedinţei de judecată, formulând acolo unde a considerat necesar, cereri de abţinere. 3.2. Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii instanţei 3.2.1. Prezentarea activităţilor relevante din anul 2012 → Creşterea gradului de transparenţă al activităţii instanţelor constituie unul din reperele unei justiţii moderne şi eficiente.

Managementul actual al instanţei pune accent pe creşterea gradului de transparenţă a activităţii şi reliefarea cât mai fidelă a datelor statistice şi informaţiilor de interes public, pentru o percepţie corectă şi adecvată cu privire la activitatea administrativ judiciară a Tribunalului Iaşi de către societate.

Una din modalităţile de asigurare a transparenţei activităţii Tribunalului Iaşi a fost organizarea manifestării „Ziua uşilor deschise” în data de 25 octombrie 2012, cu ocazia sărbătoririi Zilei Europene a Justiţiei Civile.

În cadrul acestui eveniment cetăţenii interesaţi în cunoaşterea şi înţelegerea sistemului judiciar, a activităţii instanţei, a organizării, atribuţiilor şi competenţelor acesteia, cât şi grupuri de elevi şi studenţi la drept organizaţi în grupuri însoţite, au vizitat încăperile care au relevanţă pentru activitatea instituţiei: registratura, arhiva curentă, arhiva depozit, compartimentul de repartizare aleatorie a cauzelor, biroul executări civile, biroul executări penale, birouri ale grefierilor, birouri ale judecătorilor, grefa instanţei şi biroul preşedintelui instanţei, fiind oferite explicaţii în legătură cu activitatea compartimentului respectiv şi rolul avut în circuitul dosarelor în instanţă . Organizarea manifestării „Ziua uşilor deschise” a avut un impact pozitiv în rândul publicului, reuşind să îndeplinească scopurile propuse: aducerea în atenţia publicului a modul de funcţionare a justiţiei, crearea unei imagini reale în rândul justiţiabililor dar şi a publicului larg, asupra condiţiilor de muncă ale magistraţilor şi personalului auxiliar şi asupra etapelor pe care le parcurge un dosar de la înregistrare şi repartizarea aleatorie, până la soluţionarea acestuia.

→ Constant au avut loc întâlniri informale cu jurnaliştii acreditaţi pe lângă Tribunalul Iaşi cu scopul de a cunoaşte eventuale dificultăţi cu care s-ar confrunta aceştia în obţinerea informaţiilor şi datelor cu caracter public, pentru a aduce la cunoştinţa reprezentanţilor mass-media a problemelor cu care se confruntă instanţa din punct de vedere al resurselor umane şi financiare, precum şi pentru a înlătura disfuncţionalităţile în comunicare. De pildă, o astfel de întâlnire, a fost avut loc chiar pe 25.10.2012, cu ocazia „Ziua uşilor deschise”.


136

→ De asemenea, au avut loc întâlniri cu organizaţiile profesionale ale experţilor contabili şi a experţilor topometrişti cu scopul de a prezenta şi de a explica modalitatea de desemnare a unui expert de către instanţa de judecată sau de a stabili o procedură de lucru care să simplifice procedura de avizare şi să reducă termenul de predare a expertizelor topometrice.

3.2.2. Activitatea B.I.R.P. şi protecţia datelor cu caracter personal Pe parcursul anului 2012, la Tribunalul Iaşi au îndeplinit atribuţiile purtătorului de cuvânt doamna

judecător Camelia Toderică şi domnul judecător Florin Alexandru Andrei. Purtătorii de cuvânt ai Tribunalului Iaşi au răspuns tuturor solicitărilor venite din partea reprezentanţilor

mass-media pe parcursul anului 2012, relaţia cu presa locală desfăşurându-se în condiţii bune, prin intermediul comunicatelor de presă, al interviurilor şi al informaţiilor oferite jurnaliştilor cu promptitudine, ori de câte ori au existat solicitări. Interviuri au fost oferite presei şi, direct, de preşedintele instanţei. Accesul liber la informaţiile de interes public, garantat prin Legea nr. 544/2001 este asigurat, pe de o parte, prin comunicarea din oficiu a informaţiilor de interes public, iar, pe de altă parte, prin soluţionarea cererilor formulate de persoanele interesate. Biroul de Informare şi Relaţii Publice a pus la dispoziţia publicului ghidurile elaborate de Ministerul Justiţiei şi cele mai importante acte normative privind organizarea şi funcţionarea instanţei, organizarea şi funcţionarea BIRP, accesul la informaţiile de interes public, totodată fiind aduse la cunoştinţă prin afişare şi informaţiile exceptate de la accesul liber, aşa cum prevede art.12 alin.1, litera „f” din Legea 544/2001 cu modificările si completările ulterioare, materiale informative ajutătoare şi ghiduri de orientare către cetăţeni. La Biroul de Informare Publică, în anul 2012, au fost înregistrate un număr de 570 cereri din care: 496 cereri de studiu dosar formulate de jurnalişti, 12 cereri de acreditare şi 62 cereri de furnizare a informaţiilor publice.

Solicitările de informaţii de interes public au vizat în principal informaţiile cuprinse în documentele produse sau gestionate de instanţă, informaţii privind compartimentele instanţei, utilizarea banilor publici şi informaţii statistice.

Toate solicitările de informare publică au primit răspuns în termenul prevăzut de art. 7 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Din obiectul de reglementare al Legii nr. 544/2001, privind accesul la informaţiile de interes public şi cel al Legii nr. 677/2001, pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, rezultă o relaţie de permanentă interferenţă în care se află prevederile acestor legi, în special cu privire la datele privind persoanele care exercită demnităţi sau funcţii publice, în categoria cărora se includ şi judecătorii şi procurorii.


137

Potrivit art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001, prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi sau instituţii publice, indiferent de suportul, forma sau de modul de exprimare a informaţie, iar art. 2 lit. c din acelaşi act normativ şi art. 3 lit. a din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare statuează că prin informaţie cu privire la datele personale se înţelege orice informaţie privind o persoană identificată sau identificabilă. Totodată, prin prelucrarea datelor cu caracter personal se desemnează orice operaţiune care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, precum colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea către terţi prin

transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea. Interferenţa dintre cele două acte normative rezidă în următoarele: potrivit art. 5 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, orice prelucrare de date cu caracter personal, cu unele excepţii, poate fi făcută numai dacă persoana vizată şi-a dat consimţământul expres şi neechivoc pentru acea prelucrare, însă, prin excepţie, consimţământul nu este cerut, printre alte situaţii, când prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale a operatorului. Aşa cum rezultă din art. 6 alin. 2 din Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile şi institute publice au obligaţia să asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes

public solicitate, iar potrivit art. 14 alin. 1 din acelaşi act normativ, informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public, în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice. Prin urmare, într-o astfel de situaţie, furnizarea datelor respective devine o obligaţie legală a autorităţilor şi instituţiilor publice. În ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001, Tribunalul Iaşi şi-a respectat obligaţiile ce îi revin în calitate de operator de date cu caracter personal, conformându-se Ordinului nr. 52/2002 al Avocatului Poporului privind aprobarea Cerinţelor minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal, prin aplicarea unor măsuri tehnice şi organizatorice pentru protejarea datelor cu caracter personal. În cursul anului 2012 s-au luat măsuri pentru aducerea la îndeplinire a Deciziei nr.52/2012 a Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Supravegherea prelucrării Datelor cu Caracter Personal privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace de supraveghere video şi s-a constatat necesitatea comunicării unei notificări simplificate pentru acoperirea unei paletei de date cu caracter personal gestionate şi utilizate de Tribunalul Iaşi în contextul administrării justiţiei. În cursul anului 2012 nu s-au înregistrat plângeri ale persoanelor ce ar fi suferit prejudicii ca urmare a activităţii de prelucrare a datelor cu caracter personal, în baza art.18 şi 25 din Legea nr. 677/2001.


138

3.2.3. Aspecte privind site-ul instanţei Tribunalul Iaşi beneficiază de o pagină web alocată la adresa http://portal.just.ro sau cu conexiune din

site-ul web al Ministerului Justiţiei, www.just.ro, prin intermediul căreia sunt aduse la cunoştinţa cetăţenilor date de interes public, inclusiv informaţii despre conducerea instanţelor, termene de judecată şi soluţiile pronunţate în dosare, facilitând astfel o creştere a transparenţei activităţii instanţei.

Prin grija personalului IT, a prim-grefierului şi a grefierilor şefi de secţii, sub coordonarea conducerii instanţei, informaţiile publicate pe site-ul Tribunalului Iaşi au fost structurate pe categorii în vederea eficientizării folosirii portalului şi au fost actualizate permanent informaţiile referitoare la numele şi prenumele persoanelor din conducerea instanţei, structura organizatorică şi funcţională a instanţei, coordonatele de contact ale instanţei (denumire, sediu, telefon, fax, adresă de e-mail etc.), informaţii privind compartimentele instanţei (persoanele responsabile de coordonarea acestora, locaţia, programul de lucru cu publicul) informaţiile de interes public comunicate din oficiu conform art. 5 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, informaţii statistice şi alte anunţuri şi informaţii de interes public.

În cursul anului 2012, pe lângă informaţiile uzuale referitoare la organizarea instanţei, şedinţe de judecată, evidenţă dosare, informaţii statistice etc. au fost luate măsuri pentru o mai bună grupare şi sistematizare a informaţiilor de interes public postate pe portalul instanţei, identificarea informaţiei fiind mai uşor accesibilă (comunicate de presă, citarea prin publicitate, hotărârile colegiului de conducere în aplicarea art.22 alin.3 din ROI, achiziţiile publice, concursurile de promovare sau de ocupare a posturilor în cadrul instanţei).

În vederea unei informări facile, pe site-ul Tribunalului Iaşi se află postate o hartă şi un tabel cuprinzând arondarea localităţilor judeţului Iaşi la instanţele din circumscripţia teritorială a Tribunalului Iaşi şi o aplicaţie ce permite calcularea taxei de timbru.

Ca urmare a modificărilor intervenite în anul 2012 în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, pe pagina de internet a instanţei au fost publicate declaraţiile fiecărui judecător al instanţei asupra informaţiilor prevăzute de art. 79 alin.(1) Lit. d^1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

De asemenea, în anul 2012 a fost continuată activitatea de postare pe site-ul instanţei, la secţiunea destinată jurisprudenţei, a hotărârilor relevante pronunţate de Tribunalul Iaşi. În privinţa postării hotărârilor pe portalul instanţei preşedinţii de secţie (în acord cu art. 265 din Regulament) au colectat lunar hotărârile relevante (în principiu: o hotărâre/judecător), care au fost postate periodic, prin grija specialişti informaticieni şi sub îndrumarea conducerii instanţei.


139

Capitolul IV :

ROLUL INSTANŢEI ÎN CONSOLIDAREA SPAŢIULUI DE LIBERTATATE, SECURITATE ŞI JUSTIŢIE AL UNIUNII EUROPENE. APLICAREA JURISPRUDENŢEI CEDO ÎN ACTIVITATEA INSTANŢEI

4.1. Consideraţii generale →Libertatea, securitatea şi justiţia reprezintă valori cheie ce constituie componente majore ale modelului

societăţii europene. În acest context, Uniunea Europeană a instituit deja pentru cetăţenii săi, prin tratatele adoptate, dar si prin alte instrumente juridice, o piaţă unică, o uniune economică si monetară, realizând, de asemenea, progrese importante în stabilirea unui spaţiu al libertăţii, al securităţii şi al justiţiei .

Buna funcţionare a Uniunii Europene s-a realizat şi prin introducerea regulamentelor, de aplicare imediată şi funcţionând practic ca nişte legi interne ale statelor, şi a directivelor, pe care statele trebuie să le implementeze prin legi interne. Aceste acte normative sunt aplicate şi interpretate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, dar şi instanţele naţionale sunt obligate să le reţină incidenţa în aceeaşi măsură, regulamentele având valoare de drept intern, iar directivele transformându-se în legi ale statelor membre după transpunere.

Ulterior datei de 01.01.2007, judecătorul român, în calitatea sa de judecător comunitar, a avut şi are în continuare îndatorirea de a aplica direct dreptul Uniunii ori de câte ori constată incompatibilitatea dreptului naţional cu acesta, făcând transpunerea în practică a principiilor efectului direct al dreptului comunitar şi supremaţiei acestuia.

Această obligaţie a fost instituită şi prin Legea fundamentală a României, întrucât prin prevederile art.11 şi art.20 din Constituţie s-a stabilit, cu valoare de principiu, îndatorirea statului român de a îndeplini întocmai şi cu bună-credinţă sarcinile ce-i revin din tratatele la care este parte, precum şi faptul că tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern. → Pe de altă parte, România nu este membră doar a Uniunii Europene15, cu obligaţia pentru instanţa naţională de a aplica dreptul european şi jurisprudenţa CJUE de la Luxembourg, ci şi a Consiliului Europei16, cu

15 Uniunea Europeană (UE) este o uniune economică şi politică, dezvoltată în Europa, ce este compusă din 27 state. 16 Consiliul Europei este una dintre cele mai vechi organizaţii internaţionale postbelice din Europa, cu sediul în Strasbourg, reunind în prezent, un număr de 47 de state. România este membră din 1993. Consiliul Europei are ca obiectiv principal consolidarea democraţiei, apărarea drepturilor omului şi consolidarea normelor de drept în cadrul statelor membre. Consiliul Europei nu are nici o legătură cu Uniunea Europeană şi este diferit de Consiliul European (reuniune periodică - de cel puţin două ori pe an - a şefilor de stat şi de guvern din cele 27 state membre ale Uniunii Europene, în scopul planificării politicii Uniunii, deci un for politic) sau de Consiliul Uniunii Europene (denumit şi Consiliul de Miniştri, reprezintă, împreună cu Parlamentul European, ramura legislativă a Uniunii Europene. Consiliul Uniunii Europene este deci, principalul organ legislativ al UE).


140

obligaţia pentru instanţa naţională de aplica „Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale” şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg . → Nu în ultimul rând, în vederea soluţionării unui număr important de cauze, şi în anul 2012, Tribunalul Iaşi a recurs la aplicarea instrumentelor juridice de cooperarea judiciară internaţională, fie că acestea u fost dintre cele adoptate la nivelul UE, la nivelul Consiliului Europei sau la nivelul altor organizaţii internaţionale sau chiar tratate şi convenţii bilaterale ori regionale. 4.2. Aspecte privind aplicarea dreptului european, a jurisprudenţei CEDO şi cooperarea judiciară internaţională în Secţia a I-a Civilă

→ Având în vedere competenţa funcţională a Secţiei a-I-a Civilă, aplicarea dispoziţiilor comunitare la nivelul secţiei a vizat, în principal : Regulamentul CE 805/2004 al Parlamentului European şi Consiliului privind crearea unui titlu executoriu european pentru creanţele necontestate; Regulamentul nr. 44/20001 al Consiliului privind competenta judiciara, recunoaşterea si executarea hotărârilor in materie civila si comerciala (Bruxelles I); Regulamentul CE nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenţa, recunoaşterea si executarea hotărârilor judecătoreşti in materie matrimoniala si materia răspunderii părinteşti, de abrogare a Regulamentului CE nr. 1347/2000; Regulamentul CE nr. 4/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea si executarea hotărârilor si cooperarea in materie de obligaţii de întreţinere; Regulamentul CE nr. 1206/2001 al Consiliului privind cooperarea între instanţele statelor membre în materia obţinerii probelor în materie civilă şi comercială,

În 2012, la nivelul Secţiei a-I-a Civilă, în soluţionarea apelurilor declarate în cauzele de minori şi familie, s-a făcut aplicarea dispoziţiilor Regulamentului 1206/2001 al CE privind cooperarea între instanţele statelor membre în materia obţinerii probelor în materie civilă şi comercială, instanţa română solicitând instanţei străine administrarea probelor necesare soluţionării cauzei, respectiv anchete sociale, audierea minorului cu reşedinţa în unul din statele UE sau obţinerea de date referitoare la veniturile obţinute de una din părţi .

Totodată, s-au aplicat şi dispoziţiile Regulamentului nr.2201/2003 al CE privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în cauzele de familie şi în cauzele referitoare la răspunderea părintească, precum şi cele ale Regulamentului nr.44/2001 al CE referitor la competenţa judecătorească şi recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi comercială, pe rolul Secţiei a-I-a Civilă fiind înregistrate, în anul 2012, un număr de 86 cereri de exequator.

→ În cazul soluţionării cererilor de exequator privind hotărâri judecătoreşti care datorită obiectului nu se circumscriu sferei de incidenţă a regulamentelor menţionate anterior sau care au fost pronunţate în state care nu sunt membre ale Uniunii Europene s-au aplicat dispoziţiile acordurilor încheiate de către ţara noastră şi anume: Tratatul privind asistenta juridica in materie civila si penala încheiat cu Republica Moldova la data de 06.07.1996, tratat ratificat prin Legea nr. 177/1997, Acordul dintre România si Republica Turcia privind asistenţa judiciară în


141

materie civilă, semnată la Ankara la 28.09.2005 si ratificat prin Legea nr. 214/24.05.2006; Convenţia de asistenta juridica in materie civila si penala intre România si Grecia ratificata prin Decretul nr. 290/1973.

→ În anul 2012, la nivelul Secţiei a-I-a Civilă nu s-au formulat cereri de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare.

→ Şi în anul 2012 judecătorii din cadrul Secţiei a-I-a Civilă au făcut aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului in soluţionarea cauzelor.

Astfel: cauza Brumărescu împotriva României şi cauza S.C. SEFER S.A. împotriva României, cauza

Manoilescu si Dobrescu împotriva României au fost aplicate în speţe ce au tratat dreptul de proprietate, respectiv titulatura de „bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 şi respectarea criteriului de proporţionalitate; cauzele Anghel

împotriva României, Oztruc împotriva Germaniei, Salabiaku împotriva Franţei şi-au găsit aplicabilitate în speţe prin definirea noţiunii de „prezumţie de nevinovăţie”; cauza Blum împotriva Austriei, cauzele Muller împotriva

Franţei şi Handyside împotriva Regatului Unit şi-au găsit aplicabilitate în ceea ce priveşte proporţionalitatea între faptă şi consecinţele acesteia; iar cauza Lupaş împotriva României a găsit aplicare pentru garantarea accesului la o instanţă.

Cauzele Viaşu c. României, Dorneanu c. României şi Sabin Popescu c. României, în litigiile funciare, sunt relevante în ceea ce priveşte sancţionarea neexecutării culpabile de către autorităţi a hotărârilor judecătoreşti şi administrative irevocabile, precum şi întârzierea nejustificată a executării acestora. Cauza Silviu Marin c.

României, din 2 iunie 2009, se referă la procedurile din domeniul litigiilor funciare, prin care se reţine că anularea titlului de proprietate al reclamantului după 13 ani, pentru o eroare a administraţiei de la momentul emiterii deciziei, în temeiul unei dispoziţii legale adoptata ulterior, era imprevizibila, încălcând articolul 1 al Protocolului nr. 1 al CEDO. Cauzele Raicu c. României, Androne c. România şi-au găsit aplicabilitate în materia dreptului de proprietate cu privire la principiul securităţii raporturilor juridice.

Hotărârea Velcea si Mazare c. Romaniei, prezintă importanţă în activitatea de judecată prin aceea că s-a reţinut, din perspectiva nedemnităţii succesorale, necesitatea existenţei unei hotărâri de condamnare definitive, care slujeşte principiul securităţii juridice. Interpretarea mecanica si aplicarea rigida de către instanţele naţionale a acestei cerinţe in circumstanţele speciale ale cauzei au depăşit, însa, simpla protecţie a securităţii juridice si au încălcat viata de familie a rudelor victimei.

Hotărârea Adam c. României, din 3 noiembrie 2009 relevă o importanţă deosebită pentru activitatea judiciară din perspective liberului acces la instanţă, reţinându-se că instanţele naţionale nu au investigat situaţia personala a reclamantului pentru a pune in balanţa interesele sale si pe cele ale administrării justiţiei, aşa încât statul nu si-a îndeplinit obligaţia de a asigura reclamantului un acces efectiv la tribunal, Curtea apreciind ca a existat o violare in sensul art. 6 paragraful 1 din Convenţie.

Cauza Cosic c. Croaţiei este relevantă în argumentarea principiului interesului superior al copilului în cauzele ce privesc legăturile personale ale copiilor cu părinţii, dar şi cu privire la respectarea vieţii private.


142

Cauzele Carbonara et Ventura împotriva Italiei; Streletz, Kessler şi Krenz împotriva Germaniei, DE

Wilde, Ooms şi Versyp împotriva Belgiei, Scordino împotriva Italiei, au fost aplicate in soluţionarea litigiilor având ca obiect asigurări sociale. In aceste cauze Curtea Europeana a reţinut ca statele semnatare ale convenţiei au obligaţia de a aplica normele lor de drept intern în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei, iar Curtea este competentă să verifice dacă modul în care este interpretat şi aplicat dreptul intern produce efecte compatibile cu principiile Convenţiei si cu jurisprudenţa instanţei europene. Cauzele Pressos Compania Naviera S.A. et autres c/Belgique; A. B and Company A S c/Germaniei; M. De

Napoles Pacheco c/Belgique; Lenzing AG c/Royaume-Uni Gaygusuz c. Austria Buchen c. Cehia Kjartan

Ásmundsson c. Islanda, Muller c. Austriei au fost aplicate in litigiile având ca obiect asigurări sociale. In aceste cauze Curtea Europeana a decis cu valoare de principiu, că drepturile de creanţă, drepturile din asigurări sociale, dreptul la pensie constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1. Cauzele Chassagnou şi alţii c. Franţei, Immobiliare Saffi c. Italiei, Luordo c. Italiei, Cauza Străin şi alţii c.

României au fost invocate in litigiile având ca obiect asigurări sociale si sunt relevante in ceea ce priveşte stabilirea proporţionalităţii intre ingerinţa in dreptul de proprietate si scopul legitim urmărit. Cauzele Felicia Mihaies c. Romaniei, Adrian Gavril Sentes c. Romaniei, Lelas c. Croaţiei, Vilko Eskelinen

c. Finlandei din 19.04.2007 Kelchko c. Ucrainei au fost invocate in litigiile având ca obiect diminuările salariale de

25%, potrivit Legii 118/2010. În aceste cauze Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reţinut ca există o distincţie esenţială între dreptul de a continua să primeşti în viitor salariu, într-un anumit cuantum şi dreptul de a primi efectiv salariul pentru o perioadă în care munca a fost prestată si că nu este garantat de Convenţie un anumit cuantum al salariilor bugetarilor şi nici nu este consacrat dreptul de a fi plătit în continuare cu un anumit cuantum al salariului, doar ceea ce s-a câştigat sau este prevăzut într-un titlu executoriu reprezintă un „bun” în sensul art. 1 din Protocolul 1, adiţional la Convenţie. 4.3. Aspecte privind aplicarea dreptului european, a jurisprudenţei CEDO şi cooperarea judiciară internaţională în Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal

→ Aplicarea dispoziţiilor dreptului european în materie civilă si de contencios administrativ, în cadrul Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Iaşi a constat în conformarea cu dispoziţiile Regulamentului CE 1393/2007 al Parlamentului European privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare, în aplicarea Hotărârilor pronunţate la 07 aprilie 2011, respectiv 07 iulie 2011 de CJUE în cauzele Tatu c. României si Nisipeanu c. Românie (taxa de poluare), a Hotărârii din 12 iulie 2012 în cauza (nr. C-602/10) SC Volksbank România SA împotriva ANPC-CJPC Călărași (comisioane în contracte de credit).

În ceea ce priveşte situaţia comunicării de către instanţa naţională a unor înscrisuri judiciare cetăţenilor statelor membre UE, luând în considerare faptul că dispoziţia comunitară anterior menţionată nu exclude


143

aplicarea dispoziţiilor Codului de procedură civilă, la dispoziţia preşedintelui de complet, majoritatea comunicărilor s-au realizat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Cele mai multe solicitări in acest domeniu au fost din partea Italiei şi Franţei.

Totodată, în cadrul Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal s-a făcut aplicarea dispoziţiilor Regulamentului nr.44/2001 al CE referitor la competenţa judecătorească şi recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi comercială.

Nu au existat, în anul 2012, încheieri de sesizare a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene cu cereri de întrebări preliminare, dar judecătorii Secţiei a II a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal au fost confruntaţi cu astfel de cereri, formulate în litigii decurgând din contracte de împrumut bancar, cereri ce au fost respinse motivat.

→ Dispoziţiile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, aşa cum sunt interpretate în jurisprudenţa C.E.D.O., au fost aplicate de către judecătorii din cadrul Secţiei a II a Civilă, de Contencios Administrativ a Tribunalului Iaşi, în judecarea şi soluţionarea cauzelor (cauzele Anghel vs. România, Oztruc vs. Germania, Salabiaku vs. Franţa - pentru prezumţia de nevinovăţie, cauzele Blum vs. Austria, Bruckner vs. Austria, Grecu vs. România, - în ceea ce priveşte regimul probatoriu şi răsturnarea sarcinii probei în materie contravenţională; cauzele Muller vs. Franţa şi Handyside vs. Regatul Unit –cu privire la proporţionalitatea între faptă şi consecinţele acesteia, iar cauza Lupaş vs. România - pentru garantarea accesului la o instanţă; cauzele Dorneanu vs. România, Sabin Popescu vs. România şi Bartos vs.

România - sancţionarea neexecutării culpabile de către autorităţi a hotărârilor administrative irevocabile, precum şi cu privire la întârzierea nejustificată a executării acestora, prin aplicarea art. 1 din Protocolul adiţional la C.E.D.O sub aspectul ocrotirii dreptului de proprietate (litigii vizând despăgubiri acordate de ANRP în baza L. nr. 290/2003, neachitate)

În materia liberului acces la justiţie, cu aplicare directă în soluţionarea cererilor privind ajutorul public judiciar, s-a făcut aplicarea prevederilor art.6 din Convenţie sub aspectul exigenţei unui raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat prin acordarea posibilităţii părţilor de reducere/scutire de la plata taxelor de timbru în materie civilă (cauza Weissman şi alţii vs. România), dar şi cu privire la reducerea/scutirea de la plata cauţiunii (cauza Iosif şi alţii vs. România). 4.4. Aspecte privind aplicarea dreptului european, a jurisprudenţei CEDO şi cooperarea judiciară internaţională în Secţia Penală → În cursul anului 2012, în activitatea de judecată desfăşurată de judecătorii din cadrul Secţiei Penale, dispoziţiile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi-au găsit constant aplicarea în hotărârile judecătoreşti pronunţate, în considerentele lor fiind evocată şi jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care s-a consolidat ca un reper major în activitatea de judecată,


144

crescând semnificativ numărul hotărârilor judecătoreşti care au avut în vedere, la dezlegarea problemelor de drept, soluţiile şi argumentele instanţei europene.

Astfel, au fost valorificate, în special, cele cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 6 - dreptul la un proces echitabil cu referire la audierea inculpatului, administrarea directă a probelor, dreptul la apărare, obligativitatea motivării hotărârilor judecătoreşti sub toate aspectele, respectarea prezumţiei de nevinovăţie prin protejarea inculpatului împotriva unei campanii de presă pe parcursul procesului penal, corelativ cu respectarea dreptului publicului de a fi informat, respectarea prezumţiei de nevinovăţie, necesitatea respectării principiului securităţii raporturilor juridice etc. (cauza Constantinescu c. României, cauza Bulfinsky c. României; cauza Mihaies c. Franţei; cauza Ryabych c. Rusiei; cauza Albină c. României; cauza Helle c.. Franţei; cauzele Cornel

Ivanciuc c. României, Hodoş c. României; cauza Mircea c. României) şi art. 5 - dreptul la libertate şi siguranţă (cauza Filip c. României, cauza Winterwerp c. Olandei, cauza Litwa c. Poloniei, cauza Hutchinson Reid c. Marii

Britanii, cauza Amuur c. Franţei ş.a.). De asemenea, hotărârea C.E.D.O. pronunţată în cauza Sabou şi Pîrcălab c. României şi-a găsit în

continuare o largă aplicare şi în hotărârile pronunţate în materie penală în cursul anului 2012, prin limitarea numărului şi naturii drepturilor prevăzute de art. 64 din Codul penal, interzise ca şi pedeapsă accesorie celor condamnaţi penal şi, în mod similar, hotărârea C.E.D.O. pronunţată în cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care instanţa europeană a constatat încălcarea prevederilor art. 3 din Protocolul nr.1 ca urmare a interzicerii în baza legii a dreptului de a alege persoanei ce a fost condamnată la pedeapsa închisorii.

În materia măsurilor preventive, soluţiile dispuse s-au fundamentat, în mare parte, pe interpretările date în jurisprudenţa CEDO în ceea ce priveşte: motivele rezonabile care pot justifica privarea de libertate a unei persoane acuzate de comiterea unei infracţiuni: art. 5 par. 1 lit. c) din Convenţie, cauza Fox, Campbell şi Hartley

c. Regatului Unit, cauza Murray c. Regatului Unit, cauza Jiga c. României, cauza Stoican c. României, cauza

Hendriks c. Olandei; caracterul necesar al privării de libertate: cauza Saadi c. Regatului Unit; durata rezonabilă a arestării, proporţionalitatea urmărită între măsura luată şi dreptul protejat, caracterul actului prin care se dispune măsura: cauza Pantano c. Italiei, cauza Petyo c. Bulgariei, cauza Stasaitis c. Lituaniei; legalitatea stării de deţinere: cauza Calmanovici c. României, cauza Scundeanu c. României; obligaţia autorităţilor de a lua în considerare luarea unor măsuri alternative privării de libertate: cauza Suloja c. Estoniei, cauza Jablonski c.

Poloniei, cauza Patsouria c. Georgiei; riscul sustragerii de la procedurile judiciare: cauza Neumeister c. Austriei, cauza Tomasi c. Franţei, cauza Barfuss c. Cehiei; aprecierea caracterului rezonabil al duratei detenţiei preventive din perspectiva modului în care cazul a fost instrumentat de către autorităţile judiciare: cauza Wemhoff c.

Germaniei, cauza B. c. Austriei, cauza Toth. c. Austriei; riscul săvârşirii unei noi infracţiuni: cauza Matzenetter c.

Austriei, cauza Dumont-Maliverg c. Franţei; gravitatea sancţiunii: cauza Paradysz c. Franţei; starea de pericol asupra ordinii publice: cauza Letellier c. Franţei; pronunţarea în şedinţă publică - art. 6 par. 1 teza a II-a, cauza

AXEN c. Germaniei.


145

→ În anul 2012, în materie penală, actele normative comunitare şi-au găsit aplicabilitatea în domeniul cooperării judiciare internaţionale, în ceea ce priveşte mandatul european de arestare, transferul procedurii penale, recunoaşterea şi executarea hotărârilor penale şi a actelor judiciare străine, transferul persoanelor condamnate, extrădarea, etc., prin efectul dispoziţiilor Legii nr. 302/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prin care s-au transpus prevederile Deciziei cadru nr. 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare, ale Deciziei-cadru 2003/577/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003

privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de indisponibilizare a bunurilor sau a probelor; ale Deciziei-

cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a

sancţiunilor pecuniare, ale Deciziei-cadru 2006/783/JAI din 6 octombrie 2006 privind aplicarea principiului

recunoaşterii reciproce la ordinele de confiscare, fiind totodată încorporate în conţinutul legii şi dispoziţii în aplicarea: Convenţiei privind simplificarea procedurii de extrădare între statele membre ale Uniunii Europene (1995); Convenţiei privind extrădarea între statele membre ale Uniunii Europene (1996); Convenţia din 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune (în ceea ce priveşte dispoziţiile privind extrădarea); Convenţia din 29 mai 2000 privind asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene şi ale Protocolului la aceasta din 16 octombrie 2001. → În materia cooperării judiciare internaţionale, la nivelul Secţiei penale s-a înregistrat o jurisprudenţă relevantă cu privire la mandatul european de arestare, în anul 2012 fiind emise 22 mandate europene de arestare, din care un număr de 4 au fost puse în executare, alături de alte 18 emise în anii anteriori. De asemenea, în anul 2012 s-au formulat în 3 cazuri cereri de asistenţă judiciară internaţională în materie penală, au fost emise 17 mandate de dare în urmărire internaţională, din care au fost executate 5, iar în 6 cazuri s-a propus extrădarea.


146

CAPITOLUL V : RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI

CU SOCIETATEA CIVILĂ

5.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii În anul 2012, raporturile Tribunalului Iaşi cu C.S.M. au continuat să fie unele bune, de colaborare pe

componentele de interes comun. Periodic, s-a răspuns solicitărilor CSM, comunicându-se cu promptitudine toate relaţiile solicitate, inclusiv

de către Inspecţia Judiciară. Nu s-a constatat însă, întotdeauna, aceiaşi promptitudine a CSM în a răspunde solicitărilor instanţei ori în consultarea reală şi efectivă a judecătorilor.

Au existat şi situaţii izolate în care s-a solicitat consultarea judecătorilor cu privire la proiecte de acte normative sau la alte probleme de interes judiciar, mult prea târziu.

Din perspectiva atribuţiilor concrete ce-i revin şi a rolului constituţional de garant al justiţiei pe care îl are Consiliul Superior al Magistraturii, considerăm că se impune ca CSM să reacţioneze mai prompt pentru: apărarea reputaţiei profesionale a magistraţilor, a drepturilor si statutului acestora, în vederea creşterii încrederii în actul de justiţie, să consulte mai des, în mod real şi în termen utile, instanţele în procesul său decizional; să apere eficient magistraţii împotriva oricăror imixtiuni de natură politică sau economică; să informeze corect şi la timp mass-media. Apreciem preocuparea manifestată de C.S.M., în a da curs cererilor instanţelor şi a iniţiativelor unora în domeniile liberului acces la justiţiei, al asigurării unificării practicii judiciare si al predictibilităţii actului de justiţie.

Chiar dacă nu întotdeauna au fost însoţite şi de rezultate concrete sau de poziţionări clare şi explicite faţă de ameninţările publice la statutul magistraţilor, măsurile adoptate de Consiliu în anul 2012 au evidenţiat, totuşi, pe de o parte, o dorinţă de creştere a capacităţii acestuia de a garanta independenţa justiţiei şi de a asigura un sistem de promovare şi de evaluare fundamentat pe performanţa profesională, iar, pe de altă parte, continuarea eforturilor în vederea asigurării unei dialog real şi efectiv cu magistraţii.

Pe de altă parte, apreciem necesară o mai mare coeziune în rândul membrilor CSM, o aplecarea mai serioasă asupra problemelor interne ale sistemului (ne referim la scehemele de personal, la implementarea noilor coduri, al actualizare regulamentelor ş.a.) şi o evitare ca anumite poziţionări publice ale acestei instituţii să coincidă cu punctele de vedere ale uneia sau alteia din părţile eşichierului politic ori să poată fi interpretate ca susţinând chiar şi voalat o poziţie a vreunui factor politic.


147

5.2. Raporturile cu Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri În anul 2012, raporturile Tribunalului Iaşi cu Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri au continuat să fie foarte bune, de strânsă colaborare pe componentele de interes comun.

Tribunalul Iaşi a facilitat participarea judecătorilor şi a grefierilor, inclusiv a acelora care au calitate de formator INM sau SNG, la activităţile de formare continuă organizate de aceste două instituţii. Se impune a fi menţionat că, până la data de 15 octombrie 2012, 5 (cinci) judecători din cadrul Tribunalului Iaşi au fost formatori ai Şcolii Naţionale de Grefieri (Florin-Alexandru Andrei, Clara-Roxana Barbir, Narcis-Violin Stoica, Adriana Stoinel, Camelia Toderică), după această dată fiind în număr de 4, ca urmare a transferului dnei judecător Adriana Stoinel la Curtea de Apel Iaşi (Hot. nr. 746/27.09.2012 a CSM). De asemenea, alţi 4 judecători sunt formatori sau colaboratori constanţi ai INM. La rândul lor, participanţii la aceste seminarii – fie ei cursanţi, fie formatori – au diseminat informaţiile acumulate în rândul colegilor din cadrul instanţei noastre.

De asemenea, Tribunalul Iaşi a sprijinit proiectele derulate de INM şi SNG, iar la rândul lor, aceste instituţii au transmis constant date utile şi actualizate despre activităţile desfăşurate, absolut necesare informării corecte a judecătorilor şi grefierilor.

Totodată, Tribunalul Iaşi a răspuns tuturor solicitărilor INM şi SNG, comunicându-se cu promptitudine relaţiile ori punctele de vedere.

Nu în ultimul rând, Tribunalul Iaşi a colaborat cu Institutul Naţional al Magistraturii şi, prin intermediul acestuia, şi cu instituţii sau organisme internaţionale, fie prin diseminarea în rândul magistraţilor a informaţiilor primite periodic de la acestea - direct sau indirect - referitoare la activităţile specifice ale unora din acestea, fie facilitând participarea mai multor judecători la activităţi internaţionale de formare profesională continuă (în acest sens, exemplificăm: participarea doamnelor judecător Lorena Tarlion, Prelipcean Alina, Sava Corina, Trifan Andreea, Filipescu Silvia).

5.3. Raporturile cu Ministerul Justiţiei

În anul 2012, raporturile Tribunalului Iaşi cu Ministerul Justiţiei (M.J.) au continuat să fie, în general, unele

bune şi foarte bune, de colaborare pe componentele de interes comun. Periodic, s-a răspuns solicitărilor M.J., comunicându-se cu promptitudine toate relaţiile solicitate. În prima

parte a anului 2012, nu s-a constatat însă, întotdeauna, aceiaşi promptitudine a M.J. în a răspunde solicitărilor instanţei ori în consultarea reală şi efectivă a judecătorilor, în ceea ce priveşte proiectele de acte normative de interes deosebit pentru sistemul judiciar ori a acelora care vizau statutul magistraţilor.

Totuşi, în prima parte a anului 2012, se impune a se remarca sprijinul acordat de Ministerul Justiţiei – ca urmare a repetatelor diligenţe depuse de conducerea administrativ-judiciară a Tribunalului Iaşi şi a Curţii de Apel


148

Iaşi – pentru achiziţionarea unor noi centrale termice la actualul Palat de Justiţie din Iaşi (având în vedere că cele existente erau ieşite din perioada normală de funcţionare şi prezentau defecţiuni), prin suplimentarea bugetului la capitolul investiţii şi alocarea sumelor necesare în acest sens.

În ceea ce priveşte procedurile iniţiate în scopul efectuării de lucrări de reparaţii capitale la sedile judecătoriilor Hârlău şi Răducăneni, notăm următoarele aspecte (unele pozitive altele negative) în colaborarea cu direcţiile de specialitate ale ministerului: a) deşi fuseseră alocaţi bani în bugetul anului 2011 pentru lucrările tehnice de expertizare/auditare a celor două imobile din punct de vedere termic şi energetic (procedură prealabilă obligatorie proiectării şi execuţiei) şi se contractaseră, spre finele anului 2011, şi aceste lucrări, în luna decembrie 2011, M.J. a retras această alocare şi nu a mai deschis creditele bugetare necesare; în schimb a alocat sumele necesare în bugetul anului 2012, putându-se face plata efectivă a acestor expertize; deci, întârzierile din 2011, sub acest aspect, au fost remediate în 2012; b) deşi cele două expertize tehnice întocmite au fost prezentate şi susţinute spre avizare într-o şedinţă din martie 2012 a CTE din cadrul MJ, abia în partea a doua a toamnei anului 2012 acestea au fost efectiv avizate, iar avizul a fost comunicat Tribunalului Iaşi. Acesată întârziere coroborată cu nealocarea sumelor bugetare necesare nu a mai permis iniţierea procedurilor legale pentru trecerea la etapa următoare cea a contractării lucrărilor de proiectare pentru reparaţii capitale.

Cât priveşte operaţiile de construcţie a Noului Palat de Justiţie, după ce în anul 2011, la nivel guvernamental, s-a reuşit prelungirea pentru încă 2 ani (până în anul 2013) a acordului de împrumut cu Banca Mondială, în anul 2012 au continuat într-un ritm susţinut lucrările de construcţie începute efectiv în luna octombrie 2011. Cu toate acestea, graficul de lucrări programat nu a putut fi respectat, înregistrându-se întârzieri importante17, ceea ce a determinat Ministerul de Justiţie să prelungească cu 4(patru) luni, prin act adiţional, încheiat cu constructorul, data limită de finalizare a edificiului fiind deci amânată pentru luna ianuarie 2014. Pe tot parcursul anului 2012, a existat o strânsă colaborare între preşedinţii Tribunalului Iaşi şi ai Curţii de Apel Iaşi, ca instanţe beneficiare, pe de o parte, şi DIPFIE din cadrul Ministerului de Justiţie, constructor, proiectant şi dirigintele de şantier, atât prin intermediul inginerului constructor din cadrul Curţii de Apel, a managerilor economici ai celor două instanţe, cât şi prin implicarea personală a celor doi preşedinţi de instanţe. Au avut loc întâlniri lunare, inclusiv iniţiative locale (ale preşedintelui curţii) de găsire a unor soluţii în vederea accelerării lucrărilor şi înlăturării impedimentelor identificate în cadrul procedurii de excavare. De asemenea, în acelaşi scop, s-a purtat o corespondenţă importantă cu DIPFIE.

Se constată că anumite sincope în colaborare au fost datorate, pe de o parte, lipsei fondurilor bugetare necesare în contextul crizei economice, iar, pe de altă parte, unei anumite lipse de comunicare între compartimentele tehnico-economice de specialitate cu atribuţii.

17 Determinate, pe de parte, de identificare unor vestigii arheologice are au impus analizarea lor de către specialişti, iar, pe de altă parte, de identificarea sub construcţia proiectă a unei conducte aparţinând ApaVital, care s-a impus a fi deviată, pe un alt traseu. De asemenea, unele întârzieri se pare că au fost generate şi de circuitul şi procedurile greoaie de avizare a unor documentaţii.


149

→ Pe de altă parte, se remarcă transmiterea periodică şi constantă, către instanţa noastră, a datelor actualizate referitoare la listele cu experţii şi traducătorii autorizaţi. De asemenea, M.J. a pus la dispoziţia fiecărui judecător din secţiile civile – chiar dacă cu o anumită întârziere – câte un exemplar al ediţiei oficiale a noului Cod Civil, republicat. Acestea au fost însă într-un număr limitat.

→ Din altă perspectivă, se impune a se reaminti şi că demersurile începute încă din 2009 în vederea analizării oportunităţii introducerii instituţiei „managerului de instanţă”, nici până la acest moment acestea nu au fost urmate de vreo măsură legislativă concretă.

→ În altă ordine de idei, din perspectiva intrării în vigoare a noului Cod de procedură Civilă, remarcăm demersurile întreprinse de Ministerul de Justiţie, în partea a doua a anului 2012, pentru asigurarea condiţiilor minimale necesare pentru intrarea în vigoare, pe de o parte, prin amânarea acestei date pentru 2013, iar, pe de altă parte, prin iniţierea demersurilor necesare suplimentării statelor de funcţii ale instanţei (din acesată ultimă perspectivă se pare că statele de funcţii ale Tribunalului urmează a se suplimenta cu 2 posturi de judecător şi 2 de grefier, acestea din urmă fiind însă mult prea puţine). Apreciem că se impune cu necesitate, ca, în anul 2013, Ministerul Justiţiei să adopte măsurile necesare (inclusiv prin alocarea resurselor financiare necesare) pentru rezolvarea, măcar parţială, a următoarelor probleme cu care se confruntă instanţele, inclusiv Tribunalul Iaşi: a) asigurarea unui echilibru între volumul de activitate constant crescător al instanţelor şi resursele umane disponibile efectiv, (impunându-se lărgirea schemelor de personal18 în contextul apropiatelor intrări în vigoare a celorlalte coduri), coroborată cu continuarea procesului de adoptare de soluţii legislative pentru reducerea volumului mult prea mare per judecător de sarcini non-judiciare; b) lipsa finanţării corespunzătoare (impunându-se alocarea de fonduri suficiente pentru buna funcţionare, dar, mai ales, asigurarea unor dotări corespunzătoare, şi aici avem în vedere, în special, spaţii pentru arhive, mobilier de arhive, componente IT, multifuncţionale, birouri,); c) incoerenţa actelor normative în unele materii ce poate fi înlăturată prin adoptarea unor reglementări stabile, coerente şi ancorate în realităţile actuale, precum şi prin republicări, dublate de sporirea activităţilor de formare continuă a judecătorilor şi personalului auxiliar, precum şi de continuarea procesului de specializare reală şi efectivă.

5.4. Raporturile dintre instanţă şi parchetul corespunzător Relaţia instituţională cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi, dar şi cu unităţile de parchet DIICOT şi DNA s-a înscris şi în anul 2012 în limitele unei bune colaborări, disfuncţionalităţile minore intervenite fiind

18 În special cea a personalului auxiliar, unde există o disproporţie vădită prin raportare atât la schema de judecători, cât şi la schemele de personal auxiliar al altor instanţe.


150

generate în principal de faptul că, în raport de numărul mare de cauze şi şedinţe de judecată la care participarea procurorului este obligatorie, numărul procurorilor planificaţi să participe la activitatea judiciară este insuficient, astfel încât s-au creat situaţii izolate în care, pentru a se asigura legala constituire a completului, a fost necesar ca judecătorii şi părţile să aştepte finalizarea altor şedinţe de judecată întrucât procurorul planificat era angrenat concomitent în alte şedinţe de judecată. Aceste dificultăţi au afectat iniţial buna organizare a unor şedinţe de judecată, cu consecinţe în ceea ce priveşte timpul de aşteptare afectat de justiţiabili şi avocaţi cauzelor ce îi priveau.

Aceste mici disfuncţionalităţi îşi au originea în unele ordine ale Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie date în anul 2008, prin care s-a stabilit ca în cauzele ce au fost instrumentate de DIICOT ori de DNA să participe, ca procurori de şedinţă, magistraţi din cadrul acestor structuri specializate ale parchetelor.

Trebuie subliniat însă că buna comunicare şi disponibilitatea manifestată de conducerea parchetelor locale, în special cea a Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi cu care colaborarea este mai strânsă (datorită faptului că majoritatea cauzelor penale aflate pe rolul instanţei au fost instrumentate în faza de urmărire de această unitate de parchet) au condus la soluţionarea situaţiilor punctuale semnalate, ca urmare a discuţiilor funcţionale periodice.

În anul 2012, în câteva rânduri, au avut loc întâlniri inter-instituţionale între reprezentanţii conducerilor manageriale ale Tribunalului Iaşi şi ale parchetelor cu care instanţa noastră colaborează, în vederea eficientizării activităţii de interes comun, în acord cu dispoziţiile legale relevante şi al înlăturării micilor disfuncţii de natură administrativă apărute în colaborarea curentă în anumite momente. Considerăm oportună însă organizarea de seminarii de formare continuă comune, la nivel descentralizat, în scopul unei bune înfăptuiri a actului de justiţie şi a unificării practicii judiciare. De asemenea, sunt necesare, în continuare, schimburile de informaţii periodice la nivel instituţional, care să vizeze identificarea vulnerabilităţilor locale în desfăşurarea şi organizarea activităţilor judiciare de interes comun, precum şi în scopul creării unor bune practici.

5.5. Raporturile cu Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate Şi în anul 2012 raporturile Tribunalului Iaşi atât cu Curtea de Apel Iaşi, dar şi cu judecătoriile arondate, au continuat să fie dintre cele mai bune. Astfel, a continuat colaborarea în toate domeniile de interes comun, iar comunicarea interinstituţională, dar şi interumană, nu a întâmpinat nici un fel de bariere sau obstacole în fluxurile de informaţii. Toate aceste instanţe au răspuns la timp relaţiilor solicitate de una sau alta dintre ele.


151

Se remarcă sprijinul acordat de Curtea de Apel Iaşi în susţinerea iniţiativelor Tribunalului Iaşi ori a solicitărilor acestuia ce vizau fie resursele umane, fie cele materiale. De pildă, în domeniul resurselor umane, în anul 2012, cu sprijinul constant al conducerii Curţii de Apel Iaşi s-a reuşit delegarea şi detaşată la Tribunalul Iaşi a unui număr important de grefieri sau personal conex ori administrativ (a se vedea în acest sens subsecţiunea C din capitolul I - „Situaţia grefierilor şi a celorlalte categorii de

personal auxiliar”), în contextul blocării, de principiu, cel puţin în prim aparte a anului, a organizării concursurilor pentru posturile vacante. În ciuda acestei restricţii, prin demersurile întreprinse de preşedintele Curţii de Apel Iaşi s-a reuşit organizarea unui concurs pentru ocuparea unor posturi vacante (fie total, fie temporar) de grefieri.

În ceea ce priveşte judecătorii, pentru a încerca asigurarea unui echilibru al resurselor umane, şi în 2012, preşedintele Curţii de Apel Iaşi a prelungit delegarea sau a acordat delegarea de la Judecătoria Iaşi la Tribunalul Iaşi în ceea ce-l priveşte pe dl judecător Dănilă Iulian. De asemenea, preşedintele Curţii de Apel Iaşi a sprijinit mai multe dintre propunerile manageriale ale conducerii Tribunalului Iaşi formulate în vederea eficientizării activităţii acestuia şi a judecătoriilor arondate ori pentru o mai bună administrare a acestor instanţe. De pildă: s-a acceptat propunerile tribunalului de delegări/detaşări ale unor grefieri sau personal conex ori personal DEFA, sprijinindu-se şi activitatea acestui ultim compartiment mai ales atunci când şi postul de manager economic se vacantase. În ceea ce priveşte resursele materiale şi financiare, remarcăm asigurarea fondurilor necesare, de regulă, la timp, în anul 2012 nemaiînregistrându-se întârzieri la plata furnizorilor (ca în anul 2009, spre exemplu), plata chiriilor pentru spaţiile închiriate (decât în luna decembrie 2012 – dar ca urmare a nealocării sumelor necesare de către MJ) sau decontarea cheltuielilor de personal. De asemenea, conducerea Curţii de Apel s-a implicat activ în deblocarea şi asigurarea resurselor financiare necesare achiziţionării unor noi centrale termice în actualul Palat de Justiţie. Nu în ultimul rând, în 2012, s-au consolidat activităţile de consultare şi comunicare constantă la nivelul echipelor manageriale ale celor două instanţe, în scopul eficientizării activităţii acestora. În ceea ce priveşte judecătoriile arondate, colaborarea a fost, de asemenea, bună şi chiar foarte bună. Astfel, preşedintele Tribunalului Iaşi s-a implicat personal şi, împreună, cu preşedintele Curţii de Apel Iaşi a luat măsurile necesare asigurării conducerii manageriale al Judecătoriile Paşcani şi Hârlău, prin propuneri de delegări, în perioadele în care aceste posturi erau vacante şi nici un judecător nu se înscrise la examenul organizat de CSM. De asemenea, s-au depus diligenţe pentru amenajarea unor noi spaţii obţinute prin eforturile preşedintelui Curţii de Apel Iaşi de al CJ Iaşi pentru Judecătoria Iaşi, în vederea depozitării dosarelor arhivate şi organizării de săli de consiliu. În ceea ce priveşte Judecătoria Paşcani, a existat o comunicare constantă cu preşedintele acestei instanţe, în vederea remedierii de către constructor deficienţelor constatate la lucrările de reparaţii capitale finalizate în cursul anului 2011.


152

5.6. Raporturile cu baroul de avocaţi, colegiile consilierilor juridici, precum şi cu experţii judiciari

Tribunalul Iaşi a apreciat şi apreciază orice demers făcut în scopul îmbunătăţirii activităţilor sale, precum şi al facilitării accesului la justiţie, în sensul cel mai larg al noţiunii.

Plecând de la aceasta premisă, precum şi de la aceea că o bună colaborare inter-instituţională impune o comunicare permanentă între instanţe si celelalte instituţii si organisme participante la buna înfăptuire a actului de justiţie, şi în anul 2012, Tribunalul Iaşi a continuat să cultive şi să dezvolte relaţii eficiente şi de bună colaborare cu acestea, în vederea identificării problemelor cu care fiecare parte se confruntă în activităţile comune, precum şi pentru găsirea celor mai optime soluţii.

În vederea unei informări corecte şi la timp, a judecătorilor şi grefierilor, în cursul anului 2012, cu sprijinul informaticienilor instanţei, în cadrul folderului de informare judecători, au continuat a fi actualizate cele trei secţiuni în care se regăsesc bazele de date puse la dispoziţie de către Baroul Iaşi, Colegiul Consilierilor Juridici, Biroul Local de Expertize Tehnice şi Contabile şi MJ cu toţi avocaţii, consilierii juridici şi experţii judiciari şi datele lor de contact.

→ Raporturile cu Baroul de Avocaţi Iaşi Relaţia inter-instituţională cu Baroul de Avocaţi Iaşi s-a derulat în condiţii bune, comunicarea

nereprezentând bariere sau obstacole în fluxurile de informaţii. Plecând de la premisa că o bună colaborare inter-instituţională impune o comunicare permanentă între

instanţe şi barouri în vederea identificării problemelor cu care fiecare parte se confruntă în activităţile comune, precum şi pentru găsirea celor mai optime soluţii, şi in anul 2012, inclusiv pe perioada vacanţei judecătoreşti, au avut loc o serie de întâlniri şi/sau discuţii funcţionale punctuale, între reprezentanţi ai conducerilor celor două instituţii.

Principalele aspecte abordate în cadrul întâlnirilor punctuale avute cu unii reprezentanţi ai Baroului Iaşi au vizat: a) necesitatea acordării atenţiei cuvenite de către Baroul de Avocaţi sesizărilor adresate de către instanţe cu privire la conduita avocaţilor coroborată cu necesitatea revizuirii conduitei în sala de judecată, în cazuri izolate, a unor judecători; b) desemnarea la timp a avocaţilor din oficiu si necesitatea îmbunătăţirii prestaţiei multora dintre aceştia.

Ca urmare a bunei comunicări în cadrul întâlnirilor periodice, acele disfuncţionalităţi izolate înregistrate au putut fi remediate, prin luarea unor măsuri prompte şi eficace.

Consideram ca ar fi binevenite o serie de măsuri care sa vizeze: a) organizarea de seminarii de formare continuă comune, la nivel descentralizat, în scopul unei bune înfăptuiri a actului de justiţie şi a unificării practicii judiciare; b) continuarea schimbului de informaţii periodice la nivel instituţional, care să vizeze identificarea vulnerabilităţilor locale în desfăşurarea şi organizarea activităţilor judiciare de interes comun, precum şi în scopul creării unor bune practici.


153

→ Raporturile cu colegiile consilierilor juridici Relaţia inter-instituţională cu Colegiul Consilierilor Juridici Iaşi s-a derulat în condiţii bune,

neînregistrându-se disfuncţionalităţi în comunicare ori în activităţile judiciare. → Raporturile cu experţii judiciari Continuând liniile directoare stabilite în anul 2011, vizând buna relaţionare şi cooperare cu corpul

experţilor judiciari, şi în anul 2012 conducerea Tribunalului Iaşi, prin dl. vicepreşedinte Andrei Florin Alexandru, a continuat seria întâlnirilor cu reprezentanţii experţilor judiciari acreditaţi pe lângă Tribunalul Iaşi .

În acest sens la data de 15.03.2012 s-a organizat întâlnirea cu tema „ Expertiza contabilă judiciară în contextul actual”, iar în lunile aprilie, iunie (22.06.2012) şi iulie 2012 s-au organizat întâlniri de lucru cu Asociaţia Profesională a Experţilor Topografi din România –filiala Iaşi în vederea stabilirii unei proceduri unitare de implementare a Ordinului nr.1882/C/12.09.20111 a Ministrului Justiţiei privind avizarea tehnică a expertizelor judiciare în specializarea topografie, cadastru şi geodezie. Cu prilejul acestor întâlniri au fost dezbătute şi analizate şi alte probleme curente identificate în activitatea administrativ judiciară fiind propuse de remediere, precum şi dorinţa de întărire a cooperării.

S-au verificat aspectele semnalate punctual de către unii experţi şi li s-a adus acestora la cunoştinţă problemele ridicate de câtre judecători. S-a constatat astfel că se mai înregistrează încă destule cauze în care expertizele sunt întocmite cu întârziere sau incomplet, precum şi persistenţa problemei comunicării către biroul local de expertize a încheierii de desemnare a unui expert.

Au fost efectuate verificări periodice la Biroul Local de Expertize Tehnice şi Judiciare de pe lângă Tribunalul Iaşi, referentul din cadrul acestuia întocmind periodic referate privitoare la activitatea biroului. De asemenea, informaţiile referitoare la lista experţilor, pe diferite specializări, au fost actualizate constant şi puse la dispoziţia judecătorilor şi grefierilor, inclusiv în cadrul folderelor de informare zilnică a acestora, la secţiunea „experţi”, fiind funcţional la nivelul Tribunalului Iaşi şi judecătoriile arondate programul informatic de desemnare aleatorie, creat de compartimentul IT la solicitarea expresă a conducerii tribunalului.

5.7. Raporturile cu mass-media

Cunoscând rolul strategic al comunicării în formarea unei percepţii reale asupra instanţei şi implicit asupra sistemului judiciar în rândul publicului larg prin intermediul mass-media, Biroul de informare şi relaţii publice al Tribunalului Iaşi a căutat să gestioneze raporturile cu mass-media astfel încât să genereze beneficii de reputaţie în favoarea sistemului judiciar, în vederea creşterii încrederii în justiţie. În limitele impuse de reglementările în vigoare, relaţia Tribunalului Iaşi cu mass-media, în cursul anului 2012, poate fi considerată ca fiind, în general una bună, instituţiile mass-media reflectând, în cea mai mare parte, corect informaţiile oferite.


154

În sens invers, reprezentanţii Tribunalului Iaşi au oferit informaţiile solicitate, considerate esenţiale pentru interesul public şi pentru buna informare a cetăţenilor. Cu toate acestea, exprimând puncte de vedere referitoare la sistemul judiciar, atât justiţiabilii cât şi opinia publică, în general, se bazează fie pe o experienţă faptică limitată, fie pe informaţii dobândite fragmentar şi în mod indirect prin intermediul mijloacelor mass-media, informaţii care uneori reprezintă doar clişee sociale în legătură cu lumea judiciară. Pe parcursul anului 2012, la Tribunalul Iaşi au îndeplinit atribuţiile purtătorului de cuvânt doamna judecător Camelia Toderică şi domnul judecător Florin Alexandru Andrei. Purtătorii de cuvânt ai Tribunalului Iaşi au furnizat cu promptitudine informaţiile solicitate de către reprezentanţii mijloacelor de informare în masă, păstrând un contact permanent cu aceştia şi au participat la interviuri. Rin excepţie, unele interviuri au fost acordate şi de preşedintele instanţei. În cursul anului 2012, Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Tribunalului Iaşi a emis un număr de 11 comunicate de presă, (faţă de 5 comunicate de presă emise în anul 2011 şi faţă de 5 emise în anul 2010), respectiv : 1) - comunicat – 26.01.2012, prin purtător de cuvânt, Andrei Florin Alexandru, cu privire la articolul publicat de “BUNĂ ZIUA IAŞI” în data de 25.01.2012; 2) - comunicat – 02.02.2012, prin purtător de cuvânt, Andrei Florin Alexandru, cu privire la desemnarea d-nei judecător Camelia Toderică ca purtător de cuvânt al Tribunalului Iaşi; 3) - comunicat – 08.02.2012, prin purtător de cuvânt, Andrei Florin Alexandru, cu privire la articolul publicat de “ZIARUL DE IAŞI” în data de 07.02.2012; 4) - comunicat – 26.03.2012, prin purtător de cuvânt, Andrei Florin Alexandru, cu privire la luarea unor măsuri administrative în activitatea instanţei; 5) - comunicat – 25.04.2012, prin purtător de cuvânt, Andrei Florin Alexandru, cu privire la activitatea Tribunalului Iaşi din data de 30 aprilie 2012; 6) - comunicat – 12.06.2012, prin purtător de cuvânt, Camelia Toderică, cu privire la articolul publicat de publicaţia „ATAC de IAŞI”, la data de 11 iunie 2012; 7) - comunicat – 28.06.2012, prin purtător de cuvânt, Andrei Florin Alexandru, cu privire la perioadele de concediu de odihnă ale purtătorilor de cuvânt; 8) - comunicat – 12.07.2012, prin purtător de cuvânt, Andrei Florin Alexandru, cu privire la articolul publicat în cotidianul “Evenimentul - Regional al Moldovei”, în data de 10 iulie 2012; 9) - comunicat – 10.08.2012, prin purtător de cuvânt, Andrei Florin Alexandru, cu privire la articolele publicate în cotidianul „Ziarul de IAŞI”, în data de 25, 26 şi 27 iulie 2012; 10) - comunicat – 04.10.2012, prin purtător de cuvânt, Andrei Florin Alexandru, cu privire la articolele publicate în data de 26 septembrie 2012, în ediţia tipărită a cotidianului „Ziarul de IAŞI”, în data de 02 octombrie 2012, în cotidianul „Evenimentul - Regional al Moldovei”, şi în data de 02 octombrie 2012, în ediţia electronică a cotidianului Adevărul, secţiunea „Ştiri locale – Iaşi”; 11) - comunicat - drept la replică – 18.10.2012, prin purtător de cuvânt, Camelia Toderică, cu privire la articolul publicat în cotidianul “Evenimentul - Regional al Moldovei”, în data de 18 octombrie 2012.


155

S-a încercat, printr-o relaţie mai strânsă cu mass-media înlăturarea percepţiei eronate asupra activităţii judiciare datorate, de cele mai multe ori, absenţei sau insuficienţei cunoştinţelor în domeniul juridic. Acesta este motivul care impune necesitatea ca transparenţa actului de justiţie şi informarea corectă a opiniei publice prin intermediul mass-media să constituie elemente esenţiale pentru percepţia obiectivă a sistemului judiciar şi creşterea încrederii populaţiei în justiţie, scop în care este necesar ca activitatea desfăşurată în cadrul BIRP să îndeplinească şi acest rol de „îmbogăţire” a cunoştinţelor juridice ale opiniei publice. În anul 2012, la Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Tribunalului Iaşi, reprezentanţii mijloacelor de informare în masă au formulat un număr de 496 cereri de studiu dosar (faţă de 620 în anul 2011), au solicitat copii după hotărârile pronunţare de instanţă, date statistice în legătură cu dosarele instanţei, informaţii privind utilizarea banilor publici (contracte, cheltuieli) şi alte informaţii cu privire la activitatea instanţei.

Prin Hotărârea nr. 482/1.06.2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost aprobat „Ghidul

privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media” şi Manualul pentru purtătorii de cuvânt şi

structurile de informare publică şi relaţii cu mass-media”

Conducătorul Biroului de informare şi relaţii publice a adus la cunoştinţa judecătorilor şi a reprezentanţilor mass-media modificările survenite în „Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media”, precum şi în Regulamentul de organizare interioară al instanţelor judecătoreşti. S-au distribuit reprezentanţilor mass-media acreditaţi exemplare ale noului Ghid pentru relaţia cu mass-media.

Adoptarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a noului „Ghid privind relaţia dintre sistemul judiciar din

România şi mass-media” a determinat o creştere a volumului şi complexităţii activităţii desfăşurate în cadrul Biroului de informare şi relaţii publice, prin instituirea regulilor privind necesitatea avizării cererilor formulate de reprezentanţii mass-media acreditaţi privind consultarea dosarelor aflate pe rolul instanţei de către judecătorul învestit cu soluţionarea respectivei cauzei, cât şi prin dispoziţiile prevăzute în cazul solicitării consultării dosarelor penale aflate înaintea primului termen de judecată, caz în care reprezentanţilor mass-media li se va permite

5 5

11

0

2

4

6

8

10

12

2010 2011 2012

Comunicate de presă emise de Tribunalul Iaşi în perioada 2010-2012


156

studierea unei fotocopii a rechizitoriului pe care s-a procedat la anonimizarea datelor cu caracter personal şi la eliminarea pasajelor referitoare la conţinutul unor probe dacă din prezentarea sau analizarea acestora rezultă informaţii prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieţii private sau se periclitează desfăşurarea procesului penal. →Un impact pozitiv cu privire la transparenţa funcţionării Tribunalului Iaşi l-a avut organizarea manifestării „Ziua uşilor deschise” în data de 25 octombrie 2012, cu ocazia sărbătoririi Zilei Europene a Justiţiei Civile. În cadrul acestui eveniment cetăţenii care au dorit să viziteze sediul instanţei, cât şi grupuri de elevi şi studenţi la drept organizaţi în grupuri însoţite, au vizitat încăperile care au relevanţă pentru activitatea instituţiei şi au primit explicaţii în legătură cu activitatea compartimentelor vizitate. Evenimentul a avut ca scop crearea unei imagini reale asupra condiţiilor de muncă ale magistraţilor şi personalului auxiliar, asupra etapelor pe care le parcurge un dosar până la soluţionarea acestuia, inclusiv repartizarea aleatorie a dosarelor, ca o garanţie a transparenţei actului de justiţie. Activităţile desfăşurate cu acest prilej au fost reflectate în mass-media, mai mulţi jurnalişti fiind invitaţi pentru a discuta cu reprezentanţii instanţei, pentru a cunoaşte şi alte aspecte despre funcţionarea Tribunalului Iaşi şi a identifica, împreună, aspectele ce trebuie îmbunătăţite în colaborare . → În vederea îmbunătăţirii accesului liber la justiţie s-au distribuit „Ghiduri de orientare juridică pentru

justiţiabili” aceste informaţii fiind în permanenţă la dispoziţia justiţiabililor atât pe portalul instanţei cât şi la Biroul de Informare şi Relaţii Publice.

În anul 2012, prin intermediul Biroului de Informare şi Relaţii Publice al Tribunalului Iaşi au fost îndeplinite obligaţiile ce revin Tribunalului Iaşi cu privire la desfăşurarea alegerilor locale organizate la data de 10.06.2012, a referendumului organizat la data de 29.09.2012 şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din 09.12.2012.

5.8. Raporturile cu justiţiabilii

Plecând de la premisa că imaginea sistemului judiciar este reflectată de modalitatea în care justiţiabilii şi publicul percep activitatea desfăşurată în cadrul instanţei şi că această imagine este dependentă, în mare parte, de interacţiunile directe cu sistemul judiciar şi de primele raporturi stabilite între justiţiabili şi personalul din cadrul compartimentelor care oferă informaţii şi servicii publicului (arhivă, registratură, biroul de aplicare a apostilei, biroul de informare şi relaţii publice), conducerea Tribunalului Iaşi a încurajat o cultură a informării şi transparenţei şi a urmărit îmbunătăţirea atitudinii faţă de public a personalului instanţei.

Pentru facilitarea accesibilităţii justiţiabililor la serviciile instanţei s-a apreciat ca fiind necesară funcţionarea birourilor şi compartimentelor menţionate la parterul şi etajul I ale sediului Palatului de Justiţie, asigurându-se astfel şi limitarea accesului publicului şi avocaţilor la etajele superioare unde sunt amplasate birourile judecătorilor.


157

Informarea cetăţeanului interesat de aspectele privind organizarea instanţelor, programul de lucru şi orice alte date specifice s-a realizat prin afişarea la sediul instanţei, prin publicarea pe portalul fiecărei instanţe, precum şi prin intermediul a două „info-chioşcuri” organizate în cadrul unui program PHARE, finanţat de Uniunea Europeană în România, ca puncte de informare-documentare prin care se poate accesa sistemul ECRIS Info Touch, ce oferă informaţii asupra dosarelor înregistrate la această instanţă şi a şedinţelor de judecată, informaţii ce sunt furnizate de sistemul informatic ECRIS funcţional al instanţei. Raporturile propriu-zise ale justiţiabililor cu instanţele s-au desfăşurat în limitele impuse de dispoziţiile legale cuprinse în Regulamentul de ordine interioară a instanţelor, Legea nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public cu modificările şi completările ulterioare, şi O.U.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, modificată prin Legea nr. 233/2002. → Pe parcursul anului 2012, activitatea Biroului de Informare şi Relaţii Publice a Tribunalului Iaşi a fost coordonată de doamna judecător Camelia Toderică şi de domnul judecător Florin Alexandru Andrei, care au îndeplinit atribuţiile purtătorului de cuvânt.

Activitatea de soluţionare a petiţiilor a fost coordonată în materie civilă de doamnele judecător Cristina Preda şi Mihaela Sidor, în materie penală de doamnele judecător Andreea Nicoleta Trifan şi Conachi Sonica, iar în materie comercială şi de contencios administrativ de doamnele judecător Carmen Botez şi Alina Prelipcean.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice a Tribunalului Iaşi a efectuat lucrările necesare în vederea formulării şi comunicării răspunsurilor la cererile şi adresele transmise instanţei de Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, sub coordonarea judecătorilor desemnaţi în acest scop: în materie civilă - doamnele judecător Mateiciuc Monica, Cristina Preda şi Mihaela Sidor, în materie penală - doamnele judecător Ştefăniţă Nicoleta şi Andreea Nicoleta Trifan iar în materie comercială şi de contencios administrativ - doamnele judecător Alina Prelipcean, Cristina Maria Popa şi Cosinschi Adriana Ramona. Activitatea biroului a fost asigurată de către expertul Gabriela Răduţă.

La Biroul de Informare şi Relaţii Publice, în anul 2012, au fost înregistrate un număr de 570 cereri (faţă de 673 în 2011) din care: 496 cereri de studiu dosar formulate de jurnalişti (faţă de 620 în 2011), 12 cereri de acreditare (faţă de 7 în 2011) şi 62 cereri de furnizare a informaţiilor publice (faţă de 46 în 2011). Solicitările de informaţii de interes public au vizat în principal informaţiile cuprinse în documentele produse sau gestionate de instanţă, informaţii privind compartimentele instanţei, utilizarea banilor publici (contracte, investiţi, cheltuieli) şi informaţii statistice.

Solicitările de informaţii de interes public au vizat în principal informaţiile cuprinse în documentele produse sau gestionate de instanţă, utilizarea banilor publici şi informaţii statistice. Toate solicitările de informare publică au primit răspuns, în termenul prevăzut de art. 7 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.


158

Anul

Nr. cereri studiu dosare formulate

de jurnalişti

Nr. cereri acreditare jurnalişti

Nr. cereri de informaţii de interes public

Total cereri

2010 819 14 32 865

2011 620 7 46 673

2012 496 12 62 570

Analizarea relaţiilor dintre justiţiabili, pe de o parte, şi instanţă, pe de altă parte constituie un punct de

plecare în aprecierea motivelor actualei percepţii a cetăţenilor asupra justiţiei. Astfel, la Biroul Petiţii, în anul 2012, s-au înregistrat un număr de 246 petiţii (faţă de 245 în anul 2011), din care:

120 petiţii în materie civilă (faţă de 147 în anul 2011), 48 petiţii în materie comercială şi de contencios administrativ (faţă de 33 în anul 2011), 78 petiţii în materie penală (faţă de 65 în anul 2011).

Principalele solicitări ce se regăsesc în petiţiile sau cererile adresate instanţelor judecătoreşti au vizat: exprimarea unor nemulţumiri cu privire la actul de justiţie sau la unele soluţii pronunţate de instanţă, exprimarea unor nemulţumiri cu privire la prestaţia unor magistraţi în timpul şedinţelor de judecată, luarea de măsuri administrative pentru rezolvarea favorabilă a cauzei, solicitarea intervenţiei conducătorului instanţei în modul de administrare a dosarelor de către completul de judecată, cereri de primire în audienţă la conducerea instanţei, cereri în legătură cu modalităţile de obţinere a asistenţei judiciare gratuite, nemulţumiri privind durata proceselor, cereri pentru urgentarea redactării hotărârilor pronunţate, comunicarea de copii de pe înscrisurile din dosare, solicitarea de consultaţii juridice, unele deficienţe semnalate în

819

620

496

14

7

12

32

46

62

2010

2011

2012

Dinamica cererilor înregistrate în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

Nr. cereri de informaţii de interes public

Nr. cereri acreditate

Nr.cereri studiu dosare


159

desfăşurarea activităţii instanţelor din circumscripţia teritorială a Tribunalului Iaşi, sesizări referitoare la activitatea altor organe judiciare dar au vizat şi aspecte ce exced competenţele Tribunalului Iaşi.

Un mare număr din petiţiile înregistrate îl reprezintă cereri de chemare în judecată formulate de justiţiabili, care nu pot fi înregistrate ca acţiuni în justiţie din cauza lipsei din conţinut a unor elemente prevăzute de lege a fi cuprinse în cererea de chemare în judecată.

Printre petiţiile înregistrate la Biroul petiţii în anul 2012, se numără şi 27 cereri ale Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care se solicită relaţii în vederea efectuării de verificări prealabile vizând atât judecătorii Tribunalului Iaşi, cât şi ai judecătoriilor arondate.

Toate petiţiile au primit răspuns în scris, în termenul prevăzut de art. 8 din Legea nr. 233/23.04.2002 pentru aprobarea O.G. nr. 27/30.01.2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor. Pe lângă solicitările adresate în scris primite (pe suport de hârtie, sau în format electronic), Biroul de Informare şi Relaţii Publice răspunde şi solicitărilor directe adresate de public.

Justiţiabilii şi publicul larg găsesc la Biroul de Informare şi Relaţii Publice o „poartă deschisă”, în fiecare zi, cetăţenii adresează aici diferite solicitări, cele mai multe dintre acestea au vizat: solicitări de informaţii publice, întrebări în legătură cu diversele lor probleme, solicitări de consultaţii juridice, cereri de primire în audienţă la conducerea instanţei, solicitarea intervenţiei conducătorului instanţei în modul de administrare a dosarelor de către completele de judecată, sesizarea unor deficienţe în desfăşurarea activităţii instanţei, exprimarea unor nemulţumiri cu privire la prestaţia unor magistraţi, cu privire la unele soluţii pronunţate de instanţă, sau în legătură cu redactarea cu întârziere a hotărârilor pronunţate de Tribunalul Iaşi,

Biroul de Informare şi Relaţii Publice intră în legătură cu justiţiabilii şi publicul larg în mod direct, nemijlocit, personalul acestui compartiment fiind frecvent expus atitudinii agresive a unor cetăţeni nemulţumiţi de actul de justiţie.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice se implică în medierea intereselor, aşteptărilor şi percepţiilor pe care cetăţenii le au asupra instanţei şi acţionează în sprijinul educării publicului cu privire la actul de justiţie, în vederea înţelegerii acestuia asupra modului de organizare şi funcţionare al instanţelor judecătoreşti, pentru a asigura o percepţie corectă asupra activităţii desfăşurate în cadrul sistemului judiciar.

Anul Nr. petiţii în materie civilă

Nr. petiţii în materie penală

Nr. petiţii în materie comercială

şi de contencios administrativ

Total petiţii

2010 167 87 10 264

2011 147 65 33 245

2012 120 78 48 246


160

5.9. Raporturile cu asociaţiile profesionale, societatea civilă şi instituţiile şi organismele

internaţionale 5.9.1. Raporturile cu asociaţiile profesionale

Tribunalul Iaşi a păstrat tradiţia anilor precedenţi şi a continuat în anul 2012 relaţia de bună colaborare cu Asociaţia Magistraţilor din Iaşi (A.M.I.), facilitând implementarea, mediatizarea şi diseminarea unora dintre proiectele derulate de aceasta si, în special, participarea judecătorilor la activităţile de formare profesională continuă organizate de acesta asociaţie, individual ori în cadrul a diferite parteneriate.

De exemplu, o astfel de colaborare a avut loc în cadrul proiectului „Etica profesională în soluţionarea

cazurilor cu minori”, derulat de AMI în parteneriat cu organizaţia Salvaţi Copiii – Filiala Iaşi, în cadrul unui program de cooperare transfrontalieră România – Ucraina – Republica Moldova). În cadrul proiectului amintit, la data de 29 februarie 2012, la sediul Asociaţiei Magistraţilor din Iaşi (în incinta Tribunalului Iaşi), a avut loc conferinţa de presă ocazionată de încheierea proiectului anterior menţionat. În cadrul acestei conferinţe, a fost prezentată şi lucrarea elaborată în cadrul proiectului (şi cu contribuţia a doi judecători din cadrul Tribunalului Iaşi, membri ai AMI, respectiv jud. Stoica Narcis şi jud. Tarlion Lorena), cu denumirea „Justiţia juvenilă în România şi Republica

Moldova - Studiu comparativ”, Iaşi, 2012, Editura Hamangiu. Acest studiu a fost ulterior distribuită instanţelor ieşene (inclusiv Tribunalului Iaşi) şi mai multor colegi judecători. Tribunalul Iaşi a colaborat şi cu alte asociaţii profesionale, respectiv A.M.R. (unii dintre judecătorii instanţei fiind membri şi ai acestei asociaţii) şi U.N.JR., facilitând schimbul de informaţii solicitate de acestea, precum şi, evident, diseminarea acţiunilor, activităţilor şi solicitărilor acestora. Tribunalul Iaşi a făcut cunoscute şi a pus la dispoziţia judecătorilor comunicatele şi materialele trimise de aceste asociaţii.

2010

2011

2012

10

33

48

87

65

78

167

147

120

Dinamica petiţiilor înregistrate în baza legii 233/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor

Nr. petiţii în materie civilă

Nr. petiţii în materie penală

Nr. petiţii în materie comercială şi c.a.


161

5.9.2. Raporturile cu alte instituţii şi organizaţii ale societăţii civile Pe parcursul anului 2012, în temeiul unei colaborări iniţiate în anii precedenţi cu Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, studenţii acestei instituţii de învăţământ superior au efectuat stagii de practică la Tribunalul Iaşi, sub îndrumarea unor magistraţi din cadrul acestei instanţe, în temeiul unei convenţii mai vechi încheiate între cele două instituţii la, ce are ca principal obiectiv facilitarea efectuării de către studenţii facultăţii a activităţilor de practică în cadrul instanţei.

În cursul anului 2012 a continuat colaborarea dintre Tribunalul Iaşi şi Asociaţia Europeană a Studenţilor în Drept - ELSA, în special în domeniul facilitării activităţilor de practică de specialitate, în toamna anului 2012 fiind încheiat un nou acord de parteneriat în acest sens (pentru anul universitar 2012-2013). De asemenea, în luna decembrie 2012, Tribunalul Iaşi în parteneriat cu A.M.I. şi împreună cu Asociaţia Europeană a Studenţilor în Drept – ELSA Iaşi au organizat o etapă a Concursului de Procese Simulate (în materie civilă) destinate deprinderii abilităţilor practice de către studenţii Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Al. I. „Cuza” din Iaşi, activităţi ce au beneficiat şi de mediatizare locală. Mai mult, A.M.I. şi Tribunalul Iaşi au încheiat cu ELSA Iaşi un parteneriat în acest sens, pentru co-organizarea şi în viitor a unor alte ediţii ale acestui concurs, precum şi pentru promovarea scopurilor şi activităţilor de interes comun. Tot în cursul anului 2012, Tribunalul Iaşi a continuat seria colaborărilor cu Asociaţia Alternative Sociale şi Asociaţia Salvaţi Copii - Filiala Iaşi, în mai multe cauze penale, judecătorii instanţei, solicitând acestor asociaţii întocmirea de referate de evaluare psiho-socială a victimelor minore, de regulă, în cazul infracţiunilor de violenţă domestică şi sexuală, solicitării cărora li s-a dat curs. În virtutea bunei şi constantei colaborări cu aceste organizaţii nonguvernamentale, Tribunalului Iaşi i s-au pus la dispoziţie şi în anul 2012 mai multe studii, ghiduri, cărţi sau broşuri întocmite în cadrul proiectelor derulate de aceste entităţi, pe care le-a făcut cunoscute în rândul propriilor judecători, precum şi a celor din cadrul instanţelor arondate.

5.9.3. Raporturile cu instanţe, instituţii şi organisme internaţionale În luna octombrie 2012, în cadrul Programului de Schimb între Autorităţile Judiciare 2012 al Reţelei Europene

de Formare Judiciară, dna judecător Alina-Gianina Prelipcean, preşedinte al Secţiei a II a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal a participat la urmat un stagiu de formare în Austria. Tot în anul 2012, până la data de 01.02.2012, doamna jud. Silvia Filipescu a participat la un stagiu de 4 luni

de formare la CJUE şi la Tribunalul de Primă Instanţă al CJUE, stagiu pe care-l începuse în anul anterior, la 01.10.2011. De asemenea, şi alţi judecători ai instanţei (Tarlion Lorena, Sava Corina, Trifan Andreea, Ştefăniţă Nicoleta) au participat în străinătate la stagii de formare profesională, prin intermediul unor organizaţii ca EJTN, INTERVICT Haga ş.a.


162

Tot în cursul anului 2012, Tribunalul Iaşi a colaborat cu autorităţi judiciare străine, precum şi cu organizaţii internaţionale cu atribuţii în materie (de pildă: Interpol) cu ocazia numeroasele cereri de cooperare judiciară internaţională. La data de 29 februarie 2012, la sediul Asociaţiei Magistraţilor din Iaşi (în incinta Tribunalului Iaşi), a avut loc conferinţa de presă ocazionată de încheierea proiectului „Etica profesională în soluţionarea cazurilor cu

minori”, derulat de AMI (şi sprijinit de Tribunalul Iaşi) în parteneriat cu organizaţia Salvaţi Copiii – Filiala Iaşi şi Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei Ungheni (Republica Moldova), în cadrul unui program de cooperare transfrontalieră România – Ucraina – Republica Moldova. La eveniment au participat reprezentanţi ai partenerilor din Republica Moldova, precum şi magistraţi din Republica Moldova, ocazie cu care - dincolo de evenimentul festiv ce a marcat închiderea proiectului - a avut loc deci un schimb de opinii, de experienţă şi de informaţii pe teme judiciare util ambelor părţi. Aşa cum s-a arătat şi mai sus, cu acesată ocazie a fost lansat şi distribuită lucrarea cu denumirea „Justiţia juvenilă în România şi Republica Moldova - Studiu comparativ”, realizată în comun de specialişti din cele două ţări. Tribunalul Iaşi rămâne deschis încurajării si promovării parteneriatelor cu organizaţiile neguvernamentale, dar şi colaborării cu instanţe, instituţii şi organisme internaţionale, în general, manifestându-si si pe viitor disponibilitatea pentru co-organizarea/realizarea de seminarii, de ateliere de lucru, de studii, de sondaje de opinie etc. pe diverse teme, în scopul formării profesionale continue a judecătorilor, cooperării judiciare internaţionale, îmbunătăţirii actului de justiţie şi asigurării transparenţei acestuia.


163

CAPITOLUL VI: CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE, VULNERABILITĂŢI IDENTIFICATE

ŞI MĂSURILE LUATE SAU PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA

În sistemul judiciar, anul 2012 a marcat semnificativ activitatea majorităţii instanţelor, inclusiv a Tribunalului Iaşi printr-o serie de coordonate cu caracter negativ. → Astfel, aceste coordonate (vulnerabilităţii de sistem) au fost determinate de: a) menţinerea unui volum de activate extrem de ridicat. Astfel, chiar dacă, în 2012, s-a înregistrat o uşoară scădere a acestuia, comparativ cu 2011, totuşi anul trecut a fost pentru al doilea an consecutiv când a fost depăşit pragul istoric de 30.000 de dosare, înregistrându-se o creştere cu 21 % a volumului de activitate comparativ cu 2010; b) o menţinere a aceluiaşi nivel al schemelor de personal şi a resurselor umane disponibile efectiv, precum şi un volum mult prea mare per judecător de sarcini non-judiciare; c) menţinerea subfinanţării instanţelor, pe fondul crizei economice, caracterizată prin: → scăderea semnificativă a fondurilor bugetare alocate la capitolul „cheltuielile de capital”, deci inclusiv sumele alocate pentru investiţii, necesare pentru buna funcţionare a instanţelor, în condiţiile în care şi în anii anteriori acestea au fost evident insuficiente, deşi cheltuielile de personal au crescut, prin plata unei tranşe de 5 % din drepturile salariale restante; → prin blocarea până în toamna anului 2012, a posibilităţii de achiziţie a unei game largi de bunuri, absolut necesare bunei funcţionări a instanţei (mobilier, birotică ş.a.); → menţinerea situaţiei dotărilor insuficiente, pe anumite componente; c) menţinerea unui număr insuficient de activităţi de formare continuă centralizate a judecătorilor şi personalului auxiliar, deşi faţă de 2011 s-a înregistrat o uşoară îmbunătăţire; d) înrăutăţirea statutului judecătorilor, prin adoptarea unor reglementări extinse şi mult mai severe în materia răspunderii disciplinare, prin Legea nr. 24/2012 (de modificare şi completarea a Legii nr. 303/2004); e) acutizarea lipsei de previzibilitate a diferitelor aspecte privind statutul magistraţilor, în condiţiile contestării în mod public a multora dintre acestea; f) blocarea – în primele trei trimestre ale anului 21012 – a

concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, unele reuşindu-se a fi ocupate prin demersuri repetate concurente ale conducerii Tribunalului Iaşi şi a preşedintelui Curţii de Apel Iaşi, pe baza unor aprobări/derogări speciale; g) producerea primelor efecte ale intrării în vigoare a noului Cod Civil, fără o pregătire prealabilă adecvată a personalului din instanţe. În aceste condiţii specifice întregului sistem judiciar, în anul 2012, activitatea instanţei noastre s-a înscris, faţă de anul 2011, pe un trend de uşoară descreştere, pe anumite component. Dar, faţă de anul 2010 şi faţă de ceilalţi ani anteriori, s-a menţinut pe un trend de creştere a volumului de activitate, dar şi a altor indicatori, marcând o diferenţiere evidentă prin raportare la activitatea din ultimii cinci ani (mai puţin anul 2011) şi chiar din întreaga sa istorie.


164

În concret, constatăm că Tribunalul Iaşi s-a menţinut, în continuare, în ierarhia tribunalelor cu cel mai mare volum de activitate, prin raportare la numărul total al dosarelor aflate pe rol, înregistrând , pentru al doilea an consecutiv, o depăşire a pragului de 30.00 de dosare, cu cca. 21 % mai mult decât în anul 2010 (dar cu şi cu 7% mai puţin decât în 2011). Astfel, analiza coroborată a evoluţiei indicatorilor de performanţă reflectă două categorii de tendinţe: ► una pozitivă, ce constituie PROGRESE ilustrată de: a) creşterea nivelului operativităţii generale în soluţionare în raport cu cauzele nou-înregistrate cu 2% de la 93% la 95% şi, respectiv; b) scăderea, cu 26% (cu 321 dosare) a dosarelor mai vechi de 1 an, de la 1.238 la finele anului 2011 la 917 la finele anului 2012. Evoluţia acestui parametru se impune a fi remarcată, în condiţiile în care şi în anul 2011, se înregistrase aceiaşi tendinţă de scădere cu 20%, de la un număr de 1541 dosare la finele anului 2010 la 1238 la finele lui 2011. Mai mult, şi în anul 2010 se înregistrase o scădere a numărului dosarelor mai vechi de 1 an cu 70% faţă de anul 2009. c) de scădere a numărului de dosare noi, întrucât, pe de o parte, în 2011, se înregistrase maximul istoric fiind vorba de o creştere de 28% (prin raportare la 2010), iar, pe de altă parte, dezideratul înfăptuirii unui act de justiţie de calitate şi în termen rezonabil impune ca şi volumul de activitate să fie unul rezonabil. Or, în condiţiile în care, în mod constant volumul de activitate a crescut exponenţial în anii din urmă, o scădere a numărului de dosare noi, chiar şi numai cu 17% este, în opinia noastră, un fapt pozitiv. ► una negativă, ce reprezintă VULNERABILITĂŢI, ilustrată, în principal, de : ● o scădere a nivelului mediu al operativităţii generale în raport cu volumul total al cauzelor aflate pe rolul instanţei, minus cauze suspendate, cu 3%, de la 72% la 69%, scădere ce a fost determinată de un complex de împrejurări, cele mai multe obiective, detaliate mai jos. Această scădere este însă contrabalansată de o creştere a nivelului operativităţii cu 1 % prin raportare la cea din anul 2010 (care a fost de 68%), când se înregistrase un volum mult mai mic de activitate faţă de anul 2012, mai exact mai mic cu 21 % (doar 25.104 dosare faţă de 30.426 în anul 2012).

● o creştere a stocului de dosare, în raport de volumul total de cauze pe rol, cu 4 % faţă de anul anterior, de la 32% la 36%;

● o scăderea numărului de dosare soluţionate cu 13%, lucru justificat în mare măsură, în condiţiile în care a scăzut şi numărul total de dosare pe rol, dar şi de alţi factori obiectivi, ce vor fi detaliaţi mai jos. numărul mediu de judecători ce a funcţionat efectiv în instanţă. Această scădere (raportată la anul 2011) este însă contrabalansată de o creştere a numărului de dosare soluţionate cu 19 % prin raportare la numărul de dosare soluţionate în anul 2010 (care a fost de16.248, faţă de 19.346 în anul 2012), când se înregistrase un volum mult mai mic de activitate faţă de anul 2012, mai exact mai mic cu 21 % (doar 25.104 dosare faţă de 30.426 în anul 2012).


165

→ Enumerarea şi analiza detaliată a factorilor obiectivi - specifici anului 2012 - care au influenţat evoluţia unor parametri statistici şi de performanţă a fost făcută în capitolul I, secţiunea I, pct.1.1, la care facem trimitere. Reamintim că cei mai importanţi astfel de factori au fost: a) desemnarea unui număr de 6 judecători în birourile electorale judeţene, organizate în 3 rânduri (spre deosebire de 2011, când nu au fost organizate

nici un fel de alegeri); b) faptul că în cursul anului 2012, spre deosebire de anul 2011, au fost organizate două concursuri de promovare în funcţii de execuţie pentru Curtea de Apel Iaşi, care au angrenat – prin participare – cca. o treime din numărul de judecători; c) fluctuaţia mult mai mare (comparativ cu 2011) a judecătorilor la nivelul instanţei, dar, în special, în secţiile civile, mai ales la biroul judecătorului sindic, coroborată cu producerea primelor efecte ale intrării în vigoare a noului Cod civil în anul 2012; d) continuarea existenţei pe rolul instanţei a unui număr foarte mare de cauze (cu 21% mai mult decât în anul 2010, chiar dacă în 2012 s-a înregistrat o uşoară scădere faţă de 2011); e) eliminarea prin Legea nr. 202/2010, cu efect resimţit de Tribunalul Iaşi abia pe

tot parcursul anului din anul 2012 (recursurile înregistrate în a doua jumătate a anului 2011 primind prim termen

în 2012) a recursului în cazul contravenţiilor incriminate de OUG nr. 195/2002 şi a cauzelor civile cu valoare de

sub 2000 lei. În ceea ce priveşte gradul de încărcare al judecătorilor activi a scăzut cu 11% în anul 2012 (faţă de 2011), fiind însă aproape aceiaşi ca în anul 2010 (atunci 967 dosare, în 2012 947 dosare). Raportat însă la numărul mediu de judecători încadraţi scriptic (schemă ocupată scriptic) încărcătura a fost practic la acelaşi nivel cu cea

din 2011 (atunci 1024 dosare per judecător, iar în 2012 – 1014 dosare judecător), scăderea fiind nesemnificativă. În opinia noastră analiza comparativă a indicatorilor ce au înregistrat o evoluţie pozitivă cu cei ce au înregistrat o evoluţie negativă, în balanţă şi cu menţinerea unui volum de activitate ridicat (mai mare cu 21% faţă de 2010, dar mai mic cu 7% faţă de 2011), conturează, per ansamblu, o activitate generală cel puţin la aceleaşi cote ca în anul anterior, din punct de vedere calitativ, iar din perspectivă cantitativă şi a celerităţii evident mult superioară celei din anul 2010. De altfel, este de remarcat faptul că a scăzut semnificativ numărul dosarelor mai vechi de 1 an. Este adevărat – aşa cum s-a arătat - că s-au înregistrat şi o serie de evoluţii aparent negative în cazul unora dintre parametri statistici, însă acesată evoluţie a fost determinată tocmai de cauzele obiective, menţionate deja anterior, care au particularizat activitatea instanţei în anul 2012. În acest sens, este suficient să reamintim doar de: a) menţinerea unui volumul de activitate ridicat, în special pe anumite secţii şi complete, pe fondul şi al politicilor guvernamentale de austeritate şi al crizei economice, în special al litigiilor de muncă (unde de în 2012, numărul completelor specializate a fost mărit de la 4 la 12), a celor de contencios şi de insolvenţă; b) multiplicarea alarmantă a dosarelor „gigant” cu număr foarte mare de părţi (de ordinul sutelor şi chiar miilor), cu complexitatea ridicată ori/şi cu un număr mare de volume, în condiţiile în care astfel de dosare au rămas pe rol şi din anii anteriori19; c) specificitatea procedurii insolvenţei, pe 19 În acest sens, facem trimitere la aspectele şi exemplele detaliate în capitolul I, secţiunea I, pct.1.1.


166

fondul crizei economice; d) înregistrarea unui număr important de dosare spre finalul anului, precum şi numărul mare de litigii de muncă şi cauze directe de contencios administrativ (din această categorie un număr foarte mare dosare înregistrate începând cu lunile mai , respectiv septembrie 2012 au primit termen în 2013) ce au primit prim termen de judecată în anul 2013; e) schemele subdimensionate, în special al personalul auxiliar. Or, asemenea factori (deşi nu singulari) sunt suficienţi pentru a explica obiectiv evoluţia negativă a unora dintre parametri. În plus, scăderea indicatorilor unora dintre parametri statistici a fost - în cazul celor mai multor dintre aceia care au înregistrat tendinţe negative – fie nesemnificativă, fie dublată de o creştere a operativităţii prin raportare la numărul de dosare noi (ceea ce indică un efort al colectivului) sau de o scădere a dosarelor mai vechi de un an. Deşi, la nivelul instanţei, s-au înregistrat, pe anumite paliere şi secţii, tendinţe negative in evoluţia anumitor parametri, se remarcă, în continuare, şi pentru anul 2012, constanţa din activitatea secţiei penale, care a

înregistrat indicatori statistici mult mai buni decât ai celorlalte secţii, fiind practic singura secţie care s-a menţinut

la acelaşi nivel la majoritatea parametrilor statistici, deşi numărul mediu de judecători ce a funcţionat în acesată

secţie a fost în scădere uşoară. Însă, pentru stabilirea cu obiectivitate a cauzelor care au generat evoluţia negativă a unora dintre

indicatori (alţii având - aşa cum s-a arătat - o evoluţie evident pozitivă), trebuie avuţi în vedere atât factorii obiectivi, externi, cât şi factorii interni, subiectivi, care au marcat o uşoară scădere a operativităţii generale a instanţei în raport cu volumul total al cauzelor pe rol şi o creşterea stocului de dosare. De asemenea, în privinţa acestor categorii de factori, trebuie avute în vedere atât caracteristicile comune tuturor instanţelor în anul 2012, contextul social-politic şi economic naţional, precum şi particularităţile specifice Tribunalului Iaşi.

Dintre aceşti din urmă factori, specifici instanţei noastre, avem în vedere: a) o mai mare fluctuaţie a resurselor umane pe unele complete sau preocuparea magistraţilor pentru creşterea calităţii actului de justiţie; b) existenţa încă a unui anumit număr de posturi de judecător şi grefier vacante temporar, chiar dacă în acest sens s-au situaţia a înregistrat o anumită îmbunătăţire; c) numărul posturilor vacante au temporar vacante la nivelul secţiilor civile, reapartizarea unor judecători în 2012 pentru prim adată în anumite scţii, repartizarea temporară a dnei jud. Sava în Secţia a I-a Civilă din Secţia Penală, schimbările intervenite la biroul judecătorului sindic (unde în 2012 din cei 4 judecători trei s-au schimbat); d) creşterea complexităţii unor dosare; e) numărul foarte mare a unor tipuri de dosare (de pildă: litigiile de muncă), care a determinat supraîncărcarea completelor de judecată şi fixarea unor termen de judecată mai lungi; f) tergiversarea întocmirii unor expertize în special de experţii topo, datorită şi numărului foarte mare de lucrări repartizate acestora, coroborat cu numărul mic al unor categorii de experţi, dar şi cu modificările repetate în materie, inclusiv cele referitoare la avizarea expertizelor de către OCPI (care a determinat întârzieri); g) creşterea exponenţială a anumitor categorii de litigii: cele de muncă (ilustrativ este faptul că dacă la începutul lui 2011 instanţa avea 4 astfel de complete specializate, iar la finele lui 2011 avea deja 8, în anul 2012 s-au mai înfiinţat încă 4, ajungându-se astfel la un total 12); cele de contencios administrativ;


167

cele de insolvenţă ş.a.; h) lipsa de fermitate a unor judecători în aplicare a dispoziţiilor procesuale sancţionatorii etc.. → În ceea ce priveşte măsurile ce se impun a fi luate pentru remedierea vulnerabilităţilor constatate, considerăm că se impune aplicarea, la nivelul întregii instanţe, a unor măsuri care ţin de sporirea diligenţelor din partea fiecărui judecător faţă de gestionarea dosarelor existente pe fiecare complet în parte şi, cu precădere, în secţiile civile, dublate şi de: a) o regândire a anumitor planificări şi repartizării unor sarcini în unele secţii şi, eventual, de suplimentare a numărului de judecători din aceste secţii, dacă se va concretiza propunerea CSM; de suplimentare a statelor de funcţii ale instanţei cu 2 posturi de judecător; b) continuarea demersurilor pentru ocuparea tuturor posturilor vacante de judecător, în special cele vacante temporar, precum şi pentru suplimentarea statelor de funcţii atât pentru judecători, cât şi pentru grefieri; c) identificarea unor soluţii administrative eficiente pentru asigurarea celerităţii judecării cauzelor cu un număr foarte mare de părţi; d) recurgerea de către judecători la setul de „măsuri administrative/bune practici care au fost aplicate de judecători sau ar mai putea fi luate, de natură să conducă la soluţionarea cauzelor cu celeritate”, set de măsuri înscris în „lista exemplificativă centralizată întocmită la nivelul instanţei”, în cadrul uneia dintre activităţile desfăşurate în 2012 de Tribunalul Iaşi cu ocazia implementării proiectului „Determinarea şi implementarea

volumului optim de muncă al judecătorilor şi grefierilor şi asigurarea calităţii activităţii instanţelor”; e) o mai bună monitorizare a situaţiei cauzelor suspendate (unde s-a înregistrat o creştere, de natură a afecta şi stocul de dosare) şi a motivelor care au determinat suspendarea, pentru a identifica soluţii pentru reducerea numărului acestui tip de dosare sau pentru repunerea lor pe rol.

De asemenea, aplicarea strictă de către judecători a dispoziţiilor legale, ce sunt la îndemână, pentru sancţionarea faptelor ce conduc la întârzieri în soluţionarea cu celeritate a cauzelor, acordarea unor termene de judecată intermediare, iniţiativa în comunicarea directă cu experţii, cu administraţia penitenciarelor (astfel de întâlniri au avut loc, de pildă, în 2012, de mai multe ori) etc., sunt alte măsuri eficiente care pot şi trebuie să fie aplicate în continuare, de cât mai mulţi dintre judecători, astfel încât să conducă la reducerea timpului de judecare a dosarelor, cu consecinţa directă a reducerii stocului de dosare şi a creşterii operativităţii.

Apreciem, de asemenea, că trebuie continuată şi susţinută practica instituită încă din anul 2012, cu privire la termenele de redactare a hotărârilor, efortul susţinut al colectivului determinând - în cele mai multe cazuri - motivarea hotărârilor într-un termen apropiat de cel legal, eliminându-se astfel creşterea artificială a duratei rezonabile de judecare a cauzelor prin proceduri administrative. → În ceea ce priveşte concluziile privind progresele înregistrate, vulnerabilităţi identificate şi posibile măsuri de remediere a acestora în materia infrastructurii instanţei, a dotărilor, sediului şi resurselor materiale facem trimitere la pct. 2.4, cu aceiaşi denumire, din cadrul secţiunii a 2-a a capitolului I.


168

→ În ceea ce priveşte concluziile privind progresele înregistrate, vulnerabilităţi identificate şi posibile măsuri de remediere a acestora în materia calităţii actului de justiţie, a unificării jurisprudenţei şi formării profesionale, facem trimitere la pct. 3.5., cu aceiaşi denumire, din cadrul secţiunii a 3-a a capitolului I. → În ceea ce priveşte concluziile privind progresele înregistrate, vulnerabilităţi identificate şi posibile măsuri de remediere a acestora în materia managementului resurselor umane, multe dintre acestea au fost deja detaliate mai sus, dar şi la pct. „B” din cadrul secţiunii a I-a a capitolului I, la care facem trimitere. Reamintim, ca principal element de progres, ocuparea, în partea a doua a anului 2012 a posturilor vacante de grefier, precum şi sprijinul constant al preşedintelui Curţii de Apel Iaşi pentru ocuparea posturilor de personal auxiliar vacante total sau temporar, prin delegări şi detaşări, iar ca vulnerabilităţi principale fluctuaţia mare de personal, coroborată cu continuarea existenţei un număr însemnat de posturi vacante sau temporar vacante, dar mai ales cu schemele mult subdimensionate la personalul auxiliar şi existenţa unui număr mare de posturi vacante de personal administrativ. Cât priveşte soluţiile acestea au fost deja punctate în cuprinsul prezentului raport de bilanţ, ele fiind, în principal, următoarele: ● continuarea demersurilor de formulare de solicitări la instituţiile abilitate de lege pentru suplimentarea numărul de posturi de judecători şi, mai ales, grefieri la Tribunalul Iaşi; ● continuarea demersurilor pentru ocuparea tuturor posturilor vacante ori vacante temporar; ● continuarea demersurilor de efectuare a unei analize constante a statelor de funcţii existente la instanţele din judeţul Iaşi în vederea formulării de propuneri pentru repartizarea personalului la aceste instanţe în funcţie de volumul de activitate, în vederea realizării unei repartizări echilibrate prin delegări, detaşări sau/şi transferuri; ● solicitarea de delegări sau detaşări de la alte tribunale la Tribunalul Iaşi; ● continuarea demersurilor declanşate în anii trecuţi la CSM, pentru deblocarea postului de judecător blocat (considerat litigios) şi a demersurilor în vederea ocupării sale măcar temporare.

Concluzii: În contextul unui volum de activitate în creştere constantă în ultimii ani (chiar dacă în 2012 s-a înregistrat o scădere al olumului comparativ cu 2011, totuşi este pentru al doilea an consecutiv când a fost depăşit pragul istoric de 30.000 de dosare, în 2012 înregistrându-se o creştere cu 21 % a volumului de activitate comparativ cu 2010), al unei scheme de personal incomplete şi subdimensionate (în special la persanul auxiliar), al implicării judecătorilor în alte activităţi decât cele de judecată (electorale ş.a.), indicatorii statistici înregistraţi la

Tribunalul Iaşi în anul 2012, analizaţi coroborat, evidenţiază interesul colectivului pentru buna înfăptuire a actului

de justiţie.

Eficienţa şi responsabilizarea sistemului judiciar impune şi desfăşurarea unei politici adecvate de alocare a resurselor materiale şi umane. Insuficienţa personalului Tribunalului Iaşi, atât sub raport numeric, cât şi funcţional, situaţie determinată de schema subdimensionată a instanţei ieşene (în special ce de personal auxiliar) şi de incapacitatea temporară de muncă a unor judecători sau grefieri, a avut consecinţe în ceea ce priveşte calitatea actului de justiţie, soluţionarea cu celeritate a cauzelor, transferul de atribuţii non-judiciare de la


169

judecător la grefier şi, nu în ultimul rând, asupra posibilităţii de constituire de echipe grefier-judecător cu implicaţii asupra continuităţii personalului auxiliar. De aceea, apreciem că este necesară continuarea unei politici ferme în domeniul resurselor umane, orientată către necesitatea de a propune şi solicita, pe baza unor fundamentări prealabile şi temeinice, suplimentarea schemelor de personal, identificarea unor soluţii optime pentru asigurarea pe cât posibil a continuităţii grefierului de şedinţă pe complet, majorarea numărului de grefieri de şedinţă. Cât priveşte managementul resurselor materiale, în ultimii ani, cum s-a arătat în cuprinsul prezentului raport de activitate, bugetul instanţei a fost unul insuficient, chiar dacă în 2012 s-a înregistrat o creştere la capitolul „cheltuieli de personal”, datorită plăţii a 5 % din drepturile salariale restante. Mai mult, în prima parte a anului 2112, cheltuielile necesare întreţinerii echipamentelor informatice au fost asigurate direct de Ministerul Justiţiei, cu consecinţe grave în ceea ce priveşte remedierea la timp a defecţiunilor înregistrate şi asigurarea componentelor de schimb. Or, siguranţa financiară a instanţei afectează inclusiv buna exercitare a atribuţiilor jurisdicţionale.

judecător Narcis – Violin STOICA, preşedintele Tribunalului Iaşi

judecător Lorena TARLION, judecător Florin – Alexandru ANDREI, vicepreşedinte al Tribunalului Iaşi vicepreşedinte al Tribunalului Iaşi

romÂnia - justportal.just.ro/99/documents/bilant 2012 - tribunalul iasi... · 2013-03-26 · 2.3....

Documents