romÂniaportal.just.ro/99/documents/portalvechi/nde3ntq-.pdf · 2013-03-27 · aspecte privind...

ROMÂNIA TRIBUNALUL IAŞI

CUPRINS

CAPITOLUL I – PREZENTAREA GENERALĂ A INSTANŢEI 1 1.1 Introducere 1 1.2 Prezentarea generală a instanţei 2 CAPITOLUL II - ANALIZA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI 7 1. Secţiunea I: Aspecte cantitative. Indicatori statistici relevanţi 7 1.1. Principalii indicatori statistici. Tendinţe 7 1.2. Volumul de activitate – cauze noi, dosare pe rol, rulate si suspendate 9 1.2.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei 9 1.2.2. Volumul de activitate pe secţii şi complete specializate 10 1.3. Operativitatea la nivelul instanţei 12

1.3.1. Operativitatea în soluţionare la nivelul instanţei. Evoluţii. 12 1.3.2. Dinamica activităţii şi operativitatea în soluţionare în Secţia a I-a Civilă 13 1.3.3. Dinamica activităţii şi operativitatea în soluţionare în Secţia Penală 16 1.3.4. Dinamica activităţii şi operativitatea în soluţionare în Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal 18 1.3.5. Stocul de dosare 21

1.4. Încărcătura pe judecător 23 1.4.1. Încărcătura raportată la numărul mediu de judecători din schemă 24 1.4.2. Încărcătura raportată la numărul mediu de judecători care au lucrat efectiv în cursul anului 2011 25 1.4.3. Dinamica activităţii pe judecători raportat la fiecare secţie 26

1.4.3.1. Dinamica activităţii pe judecători în Secţia a I-a Civilă 26 A. Dinamica activităţii pe întreaga secţie B. Dinamica activităţii judecătorilor pe complete specializate 28 B.1. Completele specializate în judecarea cauzelor de fond funciar 28 B.2. Completele specializate în judecarea litigiilor de muncă 29 B.3. Completele specializate în judecarea cauzelor cu minori şi de familie 29

1.4.3.2. Dinamica activităţii pe judecători în anul 2011 în Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal 30

A. Dinamica întregii secţii 30 B. Dinamica activităţii la biroul judecătorului sindic – procedura insolvenţei 31

1.4.3.3. Dinamica activităţii pe judecători în anul 2010 în Secţia Penală 33 A. Dinamica activităţii întregii secţii 33 B. Dinamica activităţii judecătorilor pe complete specializate 34 B.1. Complete specializate în judecarea cauzelor de corupţie 35 B.2. Complete specializate în judecarea cauzelor cu minori 35

1.5. Încărcătura pe grefierii de şedinţă 36 1.5.1. Încărcătura raportată la numărul mediu de grefieri de şedinţă din schemă 36 1.5.2. Încărcătura medie pe grefieri de şedinţă raportată la personalul activ 36 1.5.3. Dinamica activităţii pe grefierii de şedinţă raportat la fiecare secţie 36

1.5.3.1. Dinamica activităţii grefierilor din Secţia a-I-a Civilă 37 1.5.3.2. Dinamica activităţii grefierilor din Secţia a II-a Civilă şi de C.A.F 38 1.5.3.3. Dinamica activităţii grefierilor din Secţia Penală 39

1.6. Volumul de activitate la compartimentele auxiliare 41


1.6.1. Compartimentul de Executări Penale 41 1.6.2. Compartimentul de Executări Comerciale 44 1.6.3. Compartimentul de Executări Civile şi Biroul de Apostilări 45

1.7. Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici la nivelul instanţei în anul 2011. Vulnerabilităţi identificate. Măsuri de remediere propuse. 48 Secţiunea a 2-a – Aspecte calitative 52 2.1. Indici de calitate ai activităţii judiciare 52

A. Ponderea atacabilităţii hotărârilor. Indicele de casare 52 A.1. Ponderea atacabilităţii hotărârilor 52 A.2. Indicele de casare desfiinţare, respectiv menţinere a hotărârilor 53 A.3. Principalele motive de casare/desfiinţare înregistrate 55

B. Durata de soluţionare a cauzelor – elemente statistice, pe materii 58 B.1. Durata de soluţionare a cazurilor 58 B.2. Situaţia cauzelor mai vechi de 1 an 59 B.3. Alte date în legătură cu durata de soluţionare a cauzelor 61 C. Repartizarea aleatorie a cauzelor 62 2.2. Aspecte privind formarea profesională la nivelul Tribunalului Iaşi 64

2.2.1. Formarea profesională a judecătorilor 64 2.2.2. Formarea profesională a personalului auxiliar de specialitate 68

2.3. Aspecte privind calitatea managementului la nivelul instanţei în 2011 70 2.4. Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi vulnerabilităţile identificate şi măsurile de remediere a acestora 72 Secţiunea a 3-a – Modificările în plan legislativ 75 3.1. Impactul principalelor modificărilor legislative şi regulamentare operate în cursul anului 2011 asupra activităţii instanţei 75 Capitolul III: ACCES ŞI ÎNCREDERE ÎN JUSTIŢIE, TRANSPARENŢĂ ŞI INTEGRITATE 87 1. Asigurarea liberului acces la justiţie în anul 2011 87 2. Măsuri luate la nivelul instanţei pentru unificarea practicii judiciare 90 3. Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii instanţei 98 3.1. Prezentarea activităţilor relevante din anul 2011 98 3.2. Activitatea B.I.R.P. şi protecţia datelor cu caracter personal 99 3.3. Aspecte privind site-ul instanţei. 102 4. Aspecte privind evaluarea şi răspunderea disciplinară a personalului instanţei 103

4.1. Aspecte privind evaluarea şi răspunderea disciplinară a judecătorilor 103 4.2. Aspecte privind evaluarea şi răspunderea disciplinară a personalului auxiliar 104

5. Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi vulnerabilităţile identificate şi măsurile de remediere a acestora 105 Capitolul IV - GESTIONAREA RESURSELOR 106 1. Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în 2011 106

1.1. Situaţia judecătorilor 106 1.2. Situaţia grefierilor şi a celorlalte categorii de personal auxiliar 111

2. Resursele materiale şi financiare aflate la dispoziţia instanţei în anul 2011 118 3. Concluzii privind progresele înregistrate, vulnerabilităţi identificate şi posibile măsuri de remediere a acestora 123


CAPITOLUL V - RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ 125 5.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii 125 5.2. Raporturile cu Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională a Grefierilor 125 5.3. Raporturile cu Ministerul Justiţiei 126 5.4. Raporturile dintre instanţă şi parchetul corespunzător 128 5.5. Raporturile cu Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate 129 5.6. Raporturile cu baroul de avocaţi, colegiile consilierilor juridici, precum şi cu experţii judiciari 130 5.7. Raporturile cu mass-media 132 5.8. Raporturile cu justiţiabilii 133 5.9. Raporturile cu asociaţiile profesionale, societatea civilă şi instituţiile şi organismele internaţionale 137

5.9.1. Raporturile cu asociaţiile profesionale 137 5.9.2. Raporturile cu alte organizaţii ale societăţii civile 138 5.9.3. Raporturile cu instituţiile şi organismele internaţionale 139

CAPITOLUL VI – CONCLUZII 140


1

CAPITOLUL 1 – PREZENTAREA GENERALĂ A INSTANŢEI

1.1. Introducere Realizarea unui sistem judiciar credibil şi eficient, independent şi imparţial reprezintă un deziderat care implică, mai ales, asigurarea calităţii actului de justiţie. Acest lucru presupune însă abordarea mai multor componente ale procesului de reformă care vizează, printre altele, asigurarea unui cadru legislativ coerent; unificarea practicii judiciare; specializarea activităţii de judecată; repartizarea aleatorie a cauzelor; un management adecvat şi eficient al resurselor umane; pregătirea continuă a magistraţilor şi a altor categorii de personal din sistemul judiciar. La acestea trebuie adăugată şi necesitatea responsabilizării sistemului judiciar prin dezvoltarea unei atitudini a magistraţilor care să garanteze aplicarea legii, în conformitate cu cele mai înalte standarde profesionale.

Prin Raportul intermediar al Comisiei Europene din 18 februarie 2011, privind starea justiţiei, se arată că ţara noastră a realizat puţine progrese efective din iulie 2009, în ceea ce priveşte, în special, trei indicatori ai reformei judiciare, şi anume:

1. eficienţa procedurilor, în strânsă legătură cu necesarul de resurse umane, deziderat pe cât de greu de realizat, pe atât de provocator; reorganizarea structurală a instanţelor este o măsură aplicabilă unui domeniu prea limitat pentru a putea produce un impact semnificativ asupra deficitelor importante de capacităţi din cadrul sistemului judiciar şi sunt necesare măsuri suplimentare pentru a se asigura că toate persoanele nou recrutate respectă standarde profesionale minime. Pe de altă parte, s-a mai susţinut, prin raport, că nu există o previzibilitate a fluctuaţiilor de personal, dat fiind faptul că nu s-a găsit încă o soluţie legislativă de a îmbunătăţi previzibilitatea pensionărilor;

2. consecvenţa jurisprudenţei; prin raport s-a susţinut că sunt necesare, în continuare, eforturi suplimentare pentru a îmbunătăţi semnificativ unificarea practicii judiciare şi pentru a crea o transparenţă totală, prin publicarea electronică a considerentelor tuturor hotărârilor judecătoreşti;

3. responsabilizarea sistemului judiciar; acest indicator se află în directă legătură cu pregătirea profesională, în prezent conturându-se o imposibilitate a specializării exclusive a judecătorilor, datorită contextului actual al lipsei de personal, al situaţiei bugetare deficitare cu care sistemul judiciar (printre alte domenii) se confruntă. Este nevoie ca actul de justiţie să fie unul de calitate, astfel încât să ofere satisfacţie justiţiabililor, indiferent de soluţia pronunţată.


2

Însă, asigurarea calităţii actului de justiţie depinde mai ales de buna gestionare a resurselor umane. Este necesar ca judecătorul să dispună de timpul necesar studierii amănunţite a cauzei şi a legislaţiei ce o implică, să redacteze în condiţii optime hotărârea pe care o pronunţă. De asemenea, posibilitatea de a asigura solemnitatea şedinţelor de judecată reprezintă un aspect important al asigurării calităţii şi credibilităţii actului de justiţie, al responsabilizării sistemului judiciar prin dezvoltarea unei atitudini a magistraţilor care să garanteze aplicarea legii, în conformitate cu cele mai înalte standarde profesionale.

Măsurile de îmbunătăţire a calităţii actului de justiţie şi, în special, reducerea volumului de activitate, reprezintă preocupări majore şi pentru Tribunalul Iaşi în condiţiile în care, unul dintre cele mai importante elemente ale funcţionării corespunzătoare a justiţiei, este salvgardarea principiului privind dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil. Cu toate acestea, Tribunalul Iaşi s-a confruntat cu o serie de deficienţe cu repercusiuni inevitabile asupra actului de justiţie şi, implicit, asupra percepţiei Justiţiei ca putere în stat. Se au în vedere schemele de personal incomplete sau subdimensionate (fapt ce perpetuează starea de supraîncărcare a judecătorilor şi a personalului auxiliar de specialitate). Consecinţa firească a acestei stări de fapt o constituie numărul mare de dosare pe judecător (fapt ce implică şi durate mari de soluţionare a dosarelor, cu efect asupra eficienţei instanţei).

În mod obligatoriu şi în firescul lucrurilor, un număr corespunzător de personal implică şi spaţii adecvate puse la dispoziţia instanţei, Tribunalul Iaşi confruntându-se cu un număr redus de săli de judecată faţă de nevoile reale.

Analiza activităţii desfăşurate de corpul profesional al Tribunalului Iaşi în cursul anului 2011, va porni de la realităţile cu care ne-am confruntat, ca, de altfel, toate instanţele, subliniind atât reuşitele cat şi neajunsurile din activitatea noastră, asupra cărora înţelegem să atragem atenţia şi să furnizăm puncte de plecare pentru o analiză critică, responsabilă.

1.2. Prezentarea generală a instanţei → Date referitoare la circumscripţia jurisdicţională Tribunalul Iaşi este o instanţă cu personalitate juridică, având sediul în municipiul Iaşi, judeţul Iaşi.

Circumscripţia jurisdicţională a acestei instanţe o reprezintă judeţul Iaşi, care - potrivit Institutului Naţional de Statistică - se situează pe o poziţie fruntaşă, ca număr de populaţie, fiind al doilea judeţ din ţară din acest punct de vedere1. Această înseamnă Tribunalul Iaşi deserveşte o populaţie stabilă de 723.553 de locuitori, adică populaţia stabilă a judeţului Iaşi ce locuieşte în cele 93 de comune şi 5 oraşe ale sale.

În total Tribunalului Iaşi îi sunt arondate un număr de 98 de localităţi, repartizarea pe judecătoriile arondate prezentându-se astfel: 1 Datele provizorii pot verificate la adresa http://www.recensamantromania.ro/wp- content/uploads/2012/02/Comunicat_DATE_PROVIZORII_RPL_2011_.pdf


3

Instanţa Nr. comune arondate

Nr. oraşe arondate

Tribunalul Iaşi 93 5

TOTAL 93 5

Judecătoria Iaşi 42 2

Judecătoria Paşcani 28 2

Judecătoria Hârlău 13 1 Judecătoria Răducăneni 10 0

TOTAL JUDECĂTORII 93 5

În circumscripţia Tribunalului Iaşi funcţionează patru judecătorii: Iaşi, Paşcani, Hârlău şi Răducăneni. →Date referitoare la sediu şi dotări Activitatea administrativ-judiciară a Tribunalului Iaşi se desfăşoară, în prezent, în două sedii :

- în sediul principal - Palatul de Justiţie - în cadrul căruia sunt alocate 5 săli de judecată (una la parter şi 4 la etajul 1), precum şi spaţiile corespunzătoare birourilor şi compartimentelor auxiliare ale instanţei;

- într-un sediu secundar - situat în str. Nicolae Gane -, unde funcţionează Biroul Judecătorului Sindic şi Serviciul de Probaţiune. Funcţionalitatea clădirii este una redusă (deşi lucrările de reparaţii curente efectuate în anul 2007 au fost destinate să ofere condiţii optime de lucru). Volumul tot mai mare de cauze în domeniul insolvenţei, ca şi împrejurarea că unica sală amenajată pentru desfăşurarea şedinţelor de judecată este una mult prea mică pentru a răspunde cel puţin cerinţelor de funcţionabilitate, dacă nu chiar de solemnitate, ca şi lipsa unor spaţii corespunzătoare pentru arhivare şi depozitare, reclamă tot mai mult materializarea proiectului de construire a unui nou aşezământ al justiţiei.

Trebuie precizat că în sediul principal - Palatul de Justiţie - funcţionează şi Curtea de Apel Iaşi, spaţiile fiind împărţite. Imobilul este, în principiu, bine structurat, fiind utilizat de cele două instanţe la niveluri diferite,

spaţiile utilizate de fiecare instanţă fiind, în general, corespunzătoare pentru majoritatea compartimentelor. Birourile în care îşi desfăşoară activitatea judecătorii şi personalul auxiliar sunt bine utilate, judecătorii şi grefierii au în dotare calculatoare, iar instanţa dispune de mobilier modern. Clădirea are 8 nivele şi dispune de un spaţiu util de aproximativ 5500 mp., compartimentaţi în 77 de birouri. Sălile de judecată sunt spaţioase şi mobilate corespunzător, dar numărul lor este insuficient faţă de volumul de activitate aflat într-o tendinţă ascendentă şi în perspectiva intrării în vigoare a noilor Coduri.


4

În prezent, cele 5 săli de judecată ale Tribunalului Iaşi sunt folosite succesiv atât pentru şedinţele de judecată în materie penală, cât şi pentru şedinţele de judecată din celelalte materii, în mai mulţi timpi. Din cele cinci săli de judecată, în prezent, toate au aparatura necesară înregistrării şedinţelor de judecată, în două dintre acestea fiind vorba de sisteme de înregistrare neomologate. În a treia a fost instalată aparatura necesară audierii martorilor sub acoperire, însă sistemul funcţionează la cote de avarii. Împrejurarea că la Tribunalul Iaşi sălile de şedinţă sunt comune tuturor secţiilor (civilă, penală, comercială

şi de contencios administrativ), generează dificultăţi în planificarea, în mod corespunzător, a şedinţelor de judecată. Mai mult, în cazul şedinţelor de judecată din materia arestărilor preventive nu există un spaţiu care să fie utilizat ca şi cameră de consiliu, iar şedinţele din această materie (atât cele care sunt publice, cât şi cele nepublice) se desfăşoară în sălile şi la orele la care sunt disponibile, neputându-se stabili, în prealabil (decât arareori), sala în care se va desfăşura şedinţa de judecată şi ora de începere a acesteia. Consecinţa unei asemenea stări de lucru este aceea ca, unele şedinţe de judecată în această materie, să se desfăşoare în săli care nu au prevăzute sistemele informatizate de înregistrare potrivit dispoziţiilor art. 304 din Cod procedură penală. De altfel şi alte şedinţe de judecată în materie penală nu se pot desfăşura în săli cu aparatură de înregistrare, întrucât doar 3 săli sunt dotate în acest sens în prezent. Pe de altă parte, Tribunalul Iaşi a încheiat cu Curtea de Apel Iaşi un prim act adiţional la Protocolul de

Predare – Primire a Patrimoniului nr. 1 din 15 iulie 2005, prin care s-a stabilit ca, începând cu 1 septembrie 2011, să fie cedată în folosinţă gratuită sala de şedinţă C4 de la etajul I al Palatului de Justiţie, o dată pe săptămână, în fiecare zi de vineri.

În prezent la Tribunalului Iaşi, în cadrul biroul de informatică, funcţionează un informatician - şef şi 6 informaticieni care deservesc atât tribunalul, cât şi judecătoriile din circumscripţia acestuia. Toate instanţele din judeţul Iaşi, inclusiv sediul destinat exercitării atribuţiilor specifice judecătorului sindic, sunt dotate cu computere care sunt legate în reţeaua internă LAN, imprimante şi servere. Fiecare

judecător şi grefier are la dispoziţie un PC, iar fiecare birou câte o imprimantă. Există însă şi situaţii, când două birouri sunt deservite de aceiaşi imprimantă.

Există, de asemenea, un sistem de supraveghere, alcătuit din 32 de camere conectate la un server, a traseelor deţinuţilor, a arhivei curente, registraturii şi uşilor de acces. Au fost desemnate persoane cu drept de acces, respectiv doi grefieri, pentru programul SIRENE şi pentru SINS, şi 4 grefieri pentru programul RECOM (Oficiul Registrului Comerţului). → Date referitoare la echipa managerială şi la organizarea instanţei în anul 2011

Conducerea Tribunalului Iaşi este constituită din preşedinte, 2 vicepreşedinţi, preşedinţii celor trei secţii, colegiul de conducere şi adunarea generală a judecătorilor, fiecare cu atribuţii specifice, exercitate în virtutea şi limita competenţelor legale.


5

Funcţia de preşedinte al Tribunalului Iaşi este ocupată, în prezent, de către domnul judecător Narcis – Violin STOICA, numit prin Hotărârea nr. 595/12.07.2011 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, pentru o perioadă de 3 ani.

Funcţiile de vicepreşedinte al Tribunalului Iaşi sunt ocupate de către doamna judecător Lorena TARLION şi domnul judecător Florin – Alexandru ANDREI, ambii numiţi pentru o perioadă de 3 ani, prin Hotărârile nr. 596 şi 597/12.07.2011 ale Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru Judecători.

Pâna la data de 15.07.2011 functia de preşedinte al Tribunalului Iaşi a fost ocupata de domnul judecător Radu Dimitrie Tărniceriu, iar funcţiile de vicepreşedinte de doamna judecător Lorena Tarlion şi domnul judecător Narcis Violin Stoica.

Funcţiile de preşedinţi de secţii, la nivelul Tribunalului Iaşi, au fost deţinute, la nivelul anului 2011, de către doamnele: → judecător Nicoleta ŞTEFĂNIŢĂ - preşedinte al Secţiei Penale; → Mihaela Sidor - preşedinte al Secţiei a I- Civilă, până la data de 27 octombrie 2011, urmată fiind de doamna judecător Monica Mateiciuc, mai întâi prin delegare, ulterior fiind numită în funcţie prin Hotărârea nr. 844 din 22 noiembrie 2011 de către Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru Judecători, pentru o perioadă de trei ani; → doamna judecător Alina Prelipcean a ocupat funcţia de preşedinte al Secţiei a II a Civile, de Contencios Administrativ şi Fiscal (fosta Secţie comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, reorganizată, începând cu 1 octombrie 2011 în baza Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru Judecători nr. 654 din data de 31 august 2011).

Conducerea colectivă a Tribunalului Iaşi este asigurată de Colegiul de Conducere al Tribunalului Iaşi, compus din preşedintele instanţei şi şase judecători.

Coordonarea activităţii personalului auxiliar de specialitate a fost realizată de către: a) primul grefier delegat al instanţei - doamna Lenuţa Angheluţă, care a exercitat atribuţiile, prin

delegare, în baza hotărârilor colegiului de conducere al Tribunalului Iaşi, întrucât dna Amona Marcela Iacob,

prim grefier al acestei instanţe, s-a aflat în concediul de creştere a copilului, până la data de 22 iulie 2011, când a revenit în activitate, preluându-şi toate atribuţiile specifice funcţiei de conducere;

b) grefierii şefi ai celor trei secţii: doamna Corina Bernardis - grefier şef Secţie Penală, doamna Nicoleta Maftei - grefier şef Secţie Civilă şi doamna Cojocaru Alina - grefier şef Secţie a II a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal. Structural, activitatea jurisdicţională a Tribunalului Iaşi este organizată în trei secţii: secţia a I a civilă, penală şi secţia a II a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, secţii în cadrul cărora au fost înfiinţate şi funcţionează complete specializate în soluţionarea cauzelor în care sunt implicaţi minori (civil şi penal) sau având ca obiect cauze de corupţie, litigii de muncă şi asigurări sociale, fond funciar.

Din perspectiva statului de funcţii, Tribunalul Iaşi s-a confruntat în anul 2011, cât şi la acest moment, cu probleme legate de insuficienţa personalului auxiliar atât sub raport numeric, cât şi funcţional, această situaţie fiind determinată atât de structura organigramei pe categorii de personal - incompletă şi inadecvată specificului


6

instanţei şi volumului de activitate înregistrat în ultimii ani -, cât şi incapacităţii temporare de muncă a unui număr de grefieri.

Prin solicitările echipei manageriale adresate Curţii de Apel Iaşi, incapacităţile temporare de muncă ale personalului auxiliar de specialitate au fost suplinite prin răspunsurile instanţei superioare, materializate în delegări de grefieri, detaşări, organizări de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante temporar. Cât priveşte posturile vacante temporar de judecători, începând cu finele anului 2008, demersuri

continuate în 2009 şi 2010, conducerea Tribunalului Iaşi a reuşit eficientizarea dispoziţiilor prevăzute de art. 134 ind. 1 în Legea nr. 303/2004, respectiv alocarea unor posturi din fondul de rezervă, împrejurare ce şi-a făcut simţită efectele benefice şi în anul 2011.

Repartizarea pe secţii a judecătorilor s-a realizat prin Ordin de serviciu al preşedintelui instanţei, cu avizul Colegiului de conducere, în raport cu volumul de activitate, dar şi în funcţie de specializarea acestora.

După cum s-a arătat mai sus, în raport de diferenţele semnificative ale activităţii între secţiile Tribunalului Iaşi, pe parcursul anului 2011, s-a procedat la repartizarea unor judecători în anumite secţii, în funcţie de nevoile acestora, aşa încât să fie reechilibrat raportul persoană-volum de activitate.


7

CAPITOLUL 2 - ANALIZA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI Secţiunea 1: Aspecte cantitative. Indicatori statistici relevanţi. 1.1. Principalii indicatori statistici. Tendinţe Reflectând sintetic activitatea judiciară desfăşurată pe parcursul unui an în cadrul instanţei, indicatorii statistici înregistraţi la Tribunalul Iaşi evidenţiază, pentru anul 2011, atât în ceea ce priveşte volumul total de cauze aflate pe rol, de cauze noi ori de cauze rulate, cât şi în ceea ce priveşte eficienţa şi gradul de performanţă a actului de justiţie, următoarele tendinţe:

situarea pe o poziţie fruntaşă în ierarhia tribunelor din ţară cu cel mai mare volum de activitate (adică număr total de dosare pe rol), în anul 2011 înregistrându-se o creştere semnificativă cu 7.620 dosare, respectiv cu 30%, la 32.724 dosare, faţă de 25.104 dosare in 2010, fiind vorba de cel mai mare volum de activitate din istoria instanţei;

creşterea numărului cauzelor noi cu care a fost investită instanţa în anul 2011 la 23.868 dosare, cu 28% mai mare (adică cu 5.263 dosare) faţă de anul 2010 când au fost înregistrate 18.605 cauze noi - tendinţele înregistrate pe materii fiind diferenţiate în sensul creşterii cu 24% în materie civilă, cu 58% în materie civilă, de contencios administrativ şi fiscal, înregistrându-se, însă, o scădere, respectiv, cu 35% în materie penală (scăderea fiind consecinţa modificărilor de competenţă);

creşterea cu 18 % a numărului de dosare rulate de judecători în anul 2011 la 109.104, faţă de

92.611 în anul 2010 (în 2010 acest indicator înregistrase o creştere de 19%);

scăderea, cu 20% a dosarelor mai vechi de 1 an, de la 1.541 la finele anului 2010 la 1238 la finele anului 2011 (în condiţiile în care şi la finele lui 2010 acest indicator înregistrase tot o scădere cu 70% faţă de anul 2009);

creşterea nivelului operativităţii generale în soluţionare în raport cu cauzele nou – înregistrate cu 6%

de la 87% la 93% şi, respectiv, creşterea operativităţii în raport cu volumul total al cauzelor aflate pe rolul instanţei, minus cauze suspendate, cu 4%, de la 68% la 72%;

creşterea mediei operativităţii pe judecător în soluţionarea cauzelor cu 2,8% în raport cu volumul total de dosare rulate, de la 17,5% în anul 2010 raportat la un volum total de dosare rulate de 92.427, la 20,3% în anul 2011 raportat la un volum de dosare rulate mai mare de 109.104;

creşterea numărului dosarelor soluţionate cu un procent de 37 % (mai exact cu 5.958 dosare) faţă de anul 2010, respectiv 22.206 în 2011, faţă de 16.248 în anul anterior, ceea ce înseamnă că s-a muncit mai mult şi mai eficient. Se remarcă o creştere a numărului de dosare soluţionate într-un procent (37%) mai mare cu 7% decât cel (de 30%) ce reflectă creşterea volumului de activitate.


8

creşterea stocului de dosare cu 19% faţă de cel din anul 2010 (mai exact cu 1.662 dosare – stocul la

sfârşitul anului 2010 fiind de 8.856 dosare, iar cel de la sfârşitul anului 2011 de 10.518 dosare), observându-se însă o scădere a proporţiei numărului de dosare rămase, în stoc, nesoluţionate, în raport de volumul total de cauze pe rol cu 2 %. Astfel, dacă în anul 2010 stocul reprezenta 26% din volumul total de cauze, în anul 2011 reprezintă doar 24% şi acesta în condiţiile în care volumul de activitate a crescut cu 30%.

creşterea numărului cauzelor suspendate, din totalul cauzelor aflate pe rol, de la 1.306 dosare la 1.724 dosare, cu 32%. Cu toate acestea, prin raportare la volumul total de dosare pe rol, atât în anul 2010, cât şi în anul 2011, ponderea dosarelor suspendate era procentual aceeaşi de 5%.

ANUL STOC

ANTERIOR

INTRATE ÎN CURSUL

ANULUI

TOTAL CAUZE PE

ROL

SOLUŢIONATE

STOC LA FINELE

ANULUI

SUSPENDATE

OPERATIVITATE

%(5/4) %(5/(4-7))

1 2 3 4 5 6 7 8 9

2010 6.499 18.605 25.104 16.248 8.856 1.306 65% 68%

2011 8.856 23.868 32.724 22.206 10.518 1.724 68% 72%

% + 36 % + 28 % + 30 % + 37 % + 19 % + 32 % +3% + 4%

Analiza evoluţiei acestor indicatori reflectă tendinţe pozitive a cvasi-majorităţii parametrilor statistici. Aceste tendinţe sunt ilustrate de: a) creşterea semnificativă a numărului de dosare soluţionate cu 37%;

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

DINAMICA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI ÎN ANUL 2011 - SITUAŢIE COMPARATIVĂ

20102011

2010 6.499 18.605 25.104 16.248 8.856 1.306

2011 8.856 23.868 32.724 22.206 10.518 1.724

stoc anterior

dosare noi

cauze pe rol

dosare soluţion

stoc final

suspendate


9

b) de creşterea mediei operativităţii atât pe instanţă, cât şi pe judecători, în condiţiile creşterii cu 30% a volumului de activitate (care şi, în anul 2010 înregistrase o creştere de cca. 19% prin raportare la anul 2010); c) de scăderea cu 20 % a numărului dosarelor mai vechi de 1 an; d) de creşterea numărului de cauze noi cu 28%; e) de scăderea proporţiei stocului de dosare din totalul volumului de activitate anual cu 2%. Există însă şi unele tendinţe aparent negative ilustrate de: a) o creştere a numărului de dosare rămase în stoc la sfârşitul anului 2011 (prin comparaţie cu stocul de la finele anului 2010), datorată, în principal, creşterii cu

30 % a volumului de activitate, însă - pentru a avea o imagine de ansamblu corectă - această creştere trebuie corelată cu: → scăderea proporţiei stocului de dosare din totalul volumului de activitate anual cu 2%; →cu creşterea operativităţii şi a volumului de activitate; → dar şi cu suportarea volumului de muncă în plus cu cca. 1/3, suplimentar, în esenţă, de acelaşi număr de personal; b) creşterea numărului de cauze suspendate în ciuda faptului că s-au depus diligenţe pentru selectarea dosarelor suspendate pentru a fi repuse pe rol în vederea perimării2. Evoluţia acestui indicator trebuie, de asemenea, pusă în corelaţie şi cu creşterea volumului de activitate3 şi cu ceilalţi indicatori pozitivi, dar, mai ales, cu ponderea numărului dosarelor suspendate prin raportare la totalul dosarelor pe rol care, şi în 2010 şi în 2011, a fost aceiaşi - de 5%, ceea ce anihilează practic aparenta tendinţă negativă. Precizări: → Spre deosebire de anul 2010, când se înregistraseră câţiva indicatori negativi (inclusiv o scădere a operativităţii), în anul 2011 situaţia este cu totul alta şi reflectă tendinţe general pozitive. → Spre deosebire de alte instanţe din România, la Tribunalul Iaşi s-au respectat dintotdeauna dispoziţiile legale (deci şi în anul 2011, inclusiv până la adoptarea de către Plenul CSM a „Hotărârii nr. 425/ 23.06.2011 privind

stabilirea unei metode unitare de înregistrare a cererilor accesorii în programul informatic ECRIS”) şi nu s-au înregistrat separat4 anumite cereri accesorii, procedură contrară dispoziţiilor regulamentare şi de natură a mări artificial volumul de activitate real al unei instanţe, prin alocarea unui număr distinct de dosar, unei cereri accesorii.

1.2. Volumul de activitate – cauze noi, dosare pe rol, rulate si suspendate

1.2.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei

Detaliind datele statistice pe baza cărora s-au desprins concluziile generale enunţate se reţin următoarele : Volumul cauzelor nou - înregistrate pe rol, în cursul anului 2011, a cunoscut faţă de anul precedent

o creştere în procent de 28%, de la 18.605 cauze în 2010, la 23.868 în anul la care ne referim, tendinţele înregistrate în cadrul fiecărei secţii fiind de: → creştere cu 24% în Secţia I-a Civilă; → creştere cu 58% în Secţia 2 Dintre cele 1.724 de dosare, un număr de 783 de cauze au fost suspendate în anul 2011, astfel că acestea nu îndeplineau condiţiile legale pentru a fi repuse pe rol în vederea perimării. 3 Creşterea volumului de activitate a determinat o creştere corespunzătoare a cererilor şi acţiunilor informe ori în care nu s-a solicitat judecata în lipsă. În plus, au crescut şi exigenţele judecătorilor, fapt reliefat şi de creşterea operativităţii. 4 Avem în vedere dispoziţiile art. 93 alin. 3 din Regulament care explicitează procedura de urmat atunci când o cerere “priveşte un dosar aflat pe rolul instanţei”; dar şi art. 95 alin. 3 teza a II-a coroborat cu art. 961 , art. 99 alin. 1 , art. 992 alin. 4, potrivit căruia “numărul unic dat de instanţa de fond se păstrează fără modificări pe tot parcursul soluţionării dosarului până la executarea hotărârii”.


10

a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal; → cu excepţia Secţiei Penale în care a fost înregistrată o scădere, respectiv cu 35%. Pe stadii procesuale, se constată că, în anul de referinţă, au fost înregistrate: 16.433 cauze directe (4.219 civile, 10.970 civile, de contencios administrativ şi fiscal şi 1.244 penale), 883 cauze în apel (820 civile şi 63 penale) şi 6.552 cauze în recurs (3.637 civile, 2.001 civile, de contencios administrativ şi fiscal şi 914 penale). Adăugând stocul de dosare rămase nesoluţionate la sfârşitul anului 2010, rezultă un volum total de

activitate/cauze pe rol în anul 2011 de 32.724 cauze, din care: 12.171 - civile, 17.846 civile, de contencios administrativ şi fiscal - şi 2.707 – penale, faţă de anul 2010, când se înregistrase un volum total de cauze pe rol de 25.104 dosare (respectiv: 9.842 – civile, 11.357 – civile, de contencios administrativ şi fiscal si 3.905 – penale), tendinţa fiind de creştere semnificativă cu 30 % (mai exact 7.620 dosare). În ceea ce priveşte numărului de dosare rulate, în anul 2011, acesta a crescut cu 18 % la

109.104, faţă de 92.621în anul 2010. În ceea ce priveşte numărul de dosare suspendate, în anul 2011, acesta a crescut cu 32% la

1.724, faţă de 1.306 în anul 2010, dar prin raportare la volumul total de activitate s-a păstrat într-un procent de 5% din totalul dosarelor ca şi în anul 2010. 1.2.2. Volumul de activitate pe secţii şi complete specializate

Situaţia cauzelor aflate pe rolul instanţei în anul – 2011 - în raport de stadiile procesuale

SECŢIA Stadiul procesual

stoc dosare la 01.01.11

dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc dosare la 31.12.2011 din

care: Dosare suspendate la sfârşitul perioadei

OPERATI VITATE

CIVILĂ I

D 1348 4219 5567 3117 2450 577 62% A 541 820 1361 887 474 125 72% R 1606 3637 5243 3670 1573 540 78%

TOTAL 3495 8676 12171 7674 4497 1242 70%

CIVILĂ II ŞI CONT.

D 3640 10970 14610 9695 4915 331 68% R 1235 2001 3236 2429 807 151 79%

TOTAL 4875 12971 17846 12124 5722 482 70%

PENALĂ

D 258 1244 1502 1259 243 84% A 141 63 204 199 5 98% R 87 914 1001 950 51 95%

TOTAL 486 2221 2707 2408 299 89% TOTAL GENERAL 8856 23868 32724 22206 10518 1724 72%


11

Numărul cauzelor noi înregistrate

ANUL CIVIL PENAL CIVIL ŞI C.A. TOTAL

1 2 3 4 5 2010 6977 3409 8219 18605 2011 8676 2221 12971 23868

% + 24 % - 35 % + 58 % + 28 %

Poziţia Tribunalului Iaşi în ierarhia tribunalelor - volum de activitate anual -

Anul Total cauze pe rol

Poziţia în ierarhia

naţională Tendinţe

2005 15.169 4

2006 25.857 3 + 70%

2007 19.955 5 - 23%

2008 21.715 6 + 9%

2009 21.140 6 - 3%

2010 25.104 7 + 19%

2011 32.724 + 30%

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

NUMĂRUL CAUZELOR NOI ÎNREGISTRATE ÎN ANUL 2011

2010 6977 3409 8219

2011 8676 2221 12971

CIVIL PENAL CIV. Şi C.A.F


12

1.3. Operativitatea la nivelul instanţei

1.3.1. Operativitatea în soluţionare la nivelul instanţei. Evoluţii.

Preocuparea soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, în acord cu dispoziţiile art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, a constituit un obiectiv prioritar al activităţii colectivului instanţei şi în anul 2011, datele statistice pozitive înregistrate fiind de natură a evidenţia rezultatul demersurilor efectuate în acest sens.

Astfel procentul de soluţionare este de 93% (88 % în materie civilă, 108 % în materie penală şi 93% în materie civilă, de contencios administrativ şi fiscal) prin raportare la cauzele noi-înregistrate şi de 72% (70% în materie civilă, 70% în materie civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi 89% în materie penală) prin raportare la totalul cauzelor aflate pe rol minus cauze suspendate. Se constă deci că procentul de operativitate, comparativ cu anul anterior, a crescut atât în raport de cauzele noi înregistrate, cu 6%, cât şi prin raportare la totalul cauzelor aflate pe rol minus cauze suspendate, cu 4%, în ciuda unei creşteri a volumului de activitate cu 30%. Pe secţii, prin raportare la totalul dosarelor aflate pe rol, procentul operativităţii: → a scăzut în Secţia I-a Civilă cu 1% ; → a crescut cu 12% în Secţia II Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal;→ a crescut cu 1 % în Secţia Penală. Ca urmare a faptului că procentul operativităţii a crescut, în anul 2011, au fost soluţionate un număr de 22.206 cauze (7.674 civile, 12.124 civile şi cont. adm. şi 2.408 cauze penale) cu 5.958 cauze mai mult faţă de anul 2010, respectiv o creştere de 37% a numărului de dosare soluţionate.

2007

2008

2009

2010

2011

19955,0

21715,0

21140,0

25104,0

32724,0

91,0

98,0

98,0

99,0

99,0

1

2

3

4

5

Evoluţia volumului de activitate la Tribunalul Iaşi în perioada 2007-2011

Personal(jud.şipers.aux.specialitate)din schemă

Total cauze pe rol

Anul


13

OPERATIVITATEA LA NIVELUL INSTANŢEI ÎN ANUL 2011

Anul Raportat la dosare noi Raportat la total dosare rol Raportat la dosarele rulate

cu suspendate fără suspendate

2010 87% 70% 68% 17,5 %

2011 93 % 67,8% 72% 20,3 %

Tendinţa: + 6% - 2,2% + 4% + 2,8 %

OPERATIVITATEA PE SECŢII ÎN ANUL 2011

Anul Raportat la dosare noi Raportat la dosare rol Raportat la dosare rulate

civil penal civ. şi c.a.f. civil penal civ. şi c.a.f. civil penal civ. şi c.a.f.

2010 81% 100% 79% 71% 88% 59% 6,8% 3,69% 7%

2011 88% 108% 93% 70% 89% 70% 7% 2,4% 11%

% + 7% + 8 % + 14 % - 1 % + 1 % + 11 % + 0,2% -1,29% + 4 %

1.3.2. Dinamica activităţii şi operativitatea în soluţionare în Secţia a I-a Civilă

DINAMICA ACTIVITĂŢII şi OPERATIVITATEA soluţionării cauzelor CIVILE în anii 2010 şi 2011

Anul Stadiul procesual

Stoc dosare la începutul perioadei

Dosare noi

intrate Cauze pe rol

Dosare soluţionate

Stoc dosare la sfârşitul perioadei

Dosare suspendate la

sfârşitul perioadei

2010

Directe 1101 3159 4260 2912 1348 330 Apeluri 390 771 1161 620 541 103

Recursuri 1374 3047 4421 2814 1606 485 TOTAL 2865 6977 9842 6346 3495 918

2011

Directe 1348 4219 5567 3117 2450 577 Apeluri 541 820 1361 887 474 125

Recursuri 1606 3637 5243 3670 1573 540 TOTAL 3495 8676 12171 7674 4497 1242

% + 22 % + 24 % +24 % + 21 % + 29 % + 35 %


14

DINAMICA ACTIVITĂŢII SECŢIEI CIVILE – TOTAL

CAUZE DIRECTE

02000400060008000

100001200014000

DINAMICA ACTIVITĂŢII SECŢIEI CIVILE ÎN ANUL 2011 - TOTAL

2010 2865 6977 9842 6346 3495 918

2011 3495 8676 12171 7674 4497 1242

stoc anterior

dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionat

stoc f inal dosare

suspendate

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

DINAMICA ACTIVITĂŢII SECŢIEI CIVILE - CAUZE DIRECTE

2010 1101 3159 4260 2912 1348 330

2011 1348 4219 5567 3117 2450 577

stoc anterior

dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionat

stoc f inal dosare

suspendate


15

CAUZE ÎN APEL

CAUZE ÎN RECURS

0

250

500

750

1000

1250

1500

DINAMICA ACTIVITĂŢII SECŢIEI CIVILE - CAUZE ÎN APEL

2010 390 771 1161 620 541 103

2011 541 820 1361 887 474 125

stoc anterior

dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionat

stoc final dosare

suspendate

0500

1000150020002500300035004000450050005500

DINAMICA ACTIVITĂŢII SECŢIEI CIVILE - CAUZE ÎN RECURS

2010 1374 3047 4421 2814 1606 485

2011 1606 3637 5243 3670 1573 540

stoc anterior

dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionat

stoc f inal dosare

suspendate


16

1.3.3. Dinamica activităţii şi operativitatea în soluţionare în Secţia Penală

DINAMICA ACTIVITĂŢII şi OPERATIVITATEA soluţionării cauzelor PENALE - în anii 2010 şi 2011

anul stadiul procesual

stoc dosare la începutul

perioadei

dosare noi

intrate cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc dosare la sfârşitul perioadei

2010

Directe 223 1492 1715 1457 258

Apeluri 129 606 735 594 141

Recursuri 144 1311 1455 1368 87

TOTAL 496 3409 3905 3419 486

2011

Directe 258 1244 1502 1259 243

Apeluri 141 63 204 199 5

Recursuri 87 914 1001 950 51

TOTAL 486 2221 2707 2408 299

% - 2 % - 35 % - 31% - 30 % - 38 %

DINAMICA ACTIVITĂŢII SECŢIEI PENALE – TOTAL

0

1000

2000

3000

4000

DINAMICA ACTIVITĂŢII SECŢIEI PENALE ÎN ANUL 2011

2010 496 3409 3905 3419 486

2011 486 2221 2707 2408 299

stoc anterior dosare

dosare noi intrate

cauze pe rol dosare soluţionate

stoc f inal dosare


17

CAUZE DIRECTE

CAUZE ÎN APEL

0

500

1000

1500

2000

DINAMICA ACTIVITĂŢII SECŢIEI PENALE - CAUZE DIRECTE

2010 223 1492 1715 1457 258

2011 258 1244 1502 1259 243

stoc anterior

dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionat

stoc final dosare

0

200

400

600

800

DINAMICA ACTIVITĂŢII SECŢIEI PENALE - CAUZE ÎN APEL

2010 129 606 735 594 141

2011 141 63 204 199 5

stoc anterior

dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc final dosare


18

CAUZE ÎN RECURS

1.3.4. Dinamica activităţii şi operativitatea în soluţionare în Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal

DINAMICA ACTIVITĂŢII şi OPERATIVITATEA soluţionării cauzelor CIVILE, de CONTENCIOS

ADMINISTRATIV şi FISCAL - în anii 2010 şi 2011 (cu includerea insolvenţei)

anul Stadiu procesual

stoc dosare la începutul perioadei

dosare noi

intrate cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc dosare la sfârşitul

perioadei

dosare suspendate la

sfârşitul perioadei

2010

Directe 2487 6005 8492 4852 3640 226

Recursuri 651 2214 2865 1631 1235 150

TOTAL 3138 8219 11357 6483 4875 376

2011

Directe 36405 10970 14610 9695 4915 331

Recursuri 1235 2001 3236 2429 807 151

TOTAL 4875 12971 17846 12124 5722 482

% + 55 % + 58 % +57% + 87 % + 17 % + 28 %

5 Dintre cele 3640 dosare directe în stoc la sfârşitul anului 2011, reflectând o creştere a stocului corespunzător acestui tip de cauze cu 31% faţă de anul 2010, precizăm că un procent de 35%, respectiv, 1300 dosare au fost înregistrate în lunile noiembrie-decembrie 2011

0

500

1000

1500

DINAMICA ACTIVITĂŢII SECŢIEI PENALE - CAUZE ÎN RECURS

2010 144 1311 1455 1368 87

2011 87 914 1001 950 51

stoc anterior

dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionat

stoc final dosare


19

DINAMICA ACTIVITĂŢII SECŢIEI a II-a CIVILE, de CONTENCIOS ADMINISTRATIV şi FISCAL – TOTAL

CAUZE DIRECTE

0

5000

10000

15000

20000

DINAMICA ACTIVITĂŢII SECŢIEI II CIVILĂ ŞI CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL 2011

2010 3138 8219 11357 6483 4875 376

2011 4875 12971 17846 12124 5722 482

stoc anterior

dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc f inal dosare

suspendate

02000400060008000

10000120001400016000

DINAMICA ACTIVITĂŢII SECŢIEI II CIVILĂ ŞI CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL - CAUZE

DIRECTE

2010 2487 6005 8492 4852 3640 226

2011 3640 10970 14610 9695 4915 331

stoc anterior

dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc f inal dosare

suspendate


20

CAUZE ÎN RECURS

DINAMICA activităţii Secţiei II Civilă în materia procedurii INSOLVENŢEI – judecătorul sindic

Anul Stoc la începutul perioadei

Dosare noi intrate

Total cauze pe rol

Dosare soluţionate

Stoc de dosare la sfârşitul perioadei Suspendate

2010 828 955 1783 605 1178 12

2011 1178 1790 2968 1715 1253 146

Tendinţă + 42 % + 87 % + 66 % + 183 % + 6 % + 1117 %

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

DINAMICA ACTIVITĂŢII SECŢIEI II CIVILĂ ŞI CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL - CAUZE ÎN

RECURS

2010 651 2214 2865 1631 1235 150

2011 1235 2001 3236 2429 807 151

stoc anterior

dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionate

stoc f inal dosare

suspendate

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

DINAMICA ACTIVITĂŢII SECŢIEI II CIVILĂ ŞI CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL -

PROCEDURA INSOLVENŢEI

2010 828 955 1783 605 1178 12

2011 1178 1790 2968 1715 1253 146

stoc anterior dosare

dosare noi intrate

cauze pe rol

dosare soluţionat

e

stoc final dosare

suspendate


21

1.3.5. Stocul de dosare

Stocul de dosare existent la sfârşitul anului 2011 – 10.518 cauze rămase nesoluţionate (4.497 - civile, 5.722 - civile şi de contencios administrativ şi fiscal şi 299 - penale) este mai mare faţă de stocul din anul precedent – 8.856 (3.495 - civile, 4.875 civile, de contencios administrativ şi fiscal şi 486 - penale) tendinţa ascendentă a acestui indicator fiind evidenţiată prin raportare la stocul din anul anterior. Însă prin raportarea acestuia, la volumul total de cauze în anul 2011 (total dosare – 32.724) ponderea stocului din volumul total al cauzelor pe rol a înregistrat o scădere faţă de anul 2010 (total dosare – 25.104) cu un procent de 2%, de la 26% la 24%, cu toate că volumul de activitate a crescut cu 30%.

SITUAŢIA STOCULUI DE DOSARE ÎN RAPORT DE ANUL PRECEDENT

PONDEREA STOCULUI DE DOSARE PE MATERII LA ÎNCEPUTUL ANULUI 2011

CIVIL39%

CIVIL ŞI C.A.F.56%

PENAL5%

PONDEREA STOCULUI DE DOSARE PE MATERII LA FINALUL ANULUI 2011

CIVIL43%

CIVIL ŞI C.A.F.54%

PENAL3%


22

Evoluţia stocului final de dosare pe secţii

Anul Secţia I Civilă Secţia Penală Secţia II Civ. Şi C.a.f.

2010 3.495 486 4.875 2011 4.497 299 5.722

% + 29 % - 38 % + 17 % SITUAŢIA COMPARATIVĂ a stocului de dosare în raport de VOLUMUL TOTAL de cauze înregistrate

Anul Ponderea stocului de dosare raportat la volumul de

activitate(total cauze pe rol) 2010 26% 2011 24%

Tendinţă - 2 %

STOC DOSARE EXISTENT LA SFÂRŞITUL ANULUI 2010

74%

26%

Volumul total Stoc

STOC DOSARE EXISTENT LA SFÂRŞITUL ANULUI 2011

76%

24%

Volumul total Stoc


23

Un aspect pozitiv îl reprezintă deci faptul că, la sfârşitul anului 2011, deşi volumul de activitate în acest an a crescut semnificativ (cu 30% faţă de anul 2010), ponderea dosarelor rămase nesoluţionate, raportat la volumul total de cauze pe rol, este mai mică cu 2% faţă de anul 2010. Astfel, dacă în anul 2010, stocul de dosare reprezenta 26% din numărul total al cauzelor aflate pe rol, stocul de dosare rămase nesoluţionate la sfârşitul anului 2011 reprezintă 24% din totalul dosarelor.

1.4. Încărcătura pe judecător ► Consideraţii generale

Începând cu luna noiembrie 2003 şi până în februarie 2008, Tribunalul Iaşi a avut o schemă de 51 de judecători. În baza unui ordin6 al ministrului justiţiei, din data de 01.02.2008, schema instanţei a fost majorată la 52 de posturi de judecători, din care 2 posturi au fost considerate, de C.S.M. a fi în litigiu, începând cu jumătatea anului 2007 şi până la finele anului 2010, când s-a apreciat de DRUO că din 01.12.2010, doar un post

mai este litigios (celălalt trebuind să fie „reinclus de drept în fondul de rezervă”), situaţie care se menţine şi în

prezent. Consecinţa calificării acestor două posturi ca fiind litigioase în toată perioada 2007 -2010, (iar unul şi în prezent) a reprezentat-o blocarea ocupării acestora, în orice fel, chiar şi doar temporar. Cu alte cuvinte, în toată această perioadă pe cele două posturi, nu a funcţionat nici un judecător, nici măcar cu caracter temporar. În cursul anului 2010, independent de orice situaţie litigioasă, prin ordinul nr. 1525/C/04.06.2010 al Ministrului Justiţiei, statul de funcţii al Tribunalului Iaşi a fost suplimentat cu 1 post de judecător, la 53 de posturi.

Prin ordinul MJ nr. 2091/C/12.10.2011 (comunicat instanţei la 01.11.2011), s-a dispus modificarea

statelor de funcţii şi de personal ale Tribunalului Iaşi, începând cu data de 15.09.2011, prin transferul unui post vacant de judecător din statul de funcţii şi de personal al Judecătoriei Huşi în statul de funcţii şi de personal al Tribunalului Iaşi, astfel încât, în prezent, Tribunalul Iaşi are o schemă de 54 de judecători, din care 1 post, a fost şi este în continuare blocat, fiind considerat de CSM litigios. Media anuală, în 2011, a schemei scriptice de judecători a instanţei a fost însă de 53 de posturi, din care unul vacant. În ciuda schemei de 53, iar de la finele anului 2011, de 54 de judecători, nici în anul 2011, aceasta nu a fost ocupată integral nici măcar scriptic. Gradul de ocupare scriptică a fost atins, în anul 2011, numai până la limita de 50 de posturi, şi asta în condiţiile în care în medie 3 posturi au fost ocupate temporar, ca urmare şi a diligenţelor depuse încă 2009 de conducerea instanţei, din fondul de rezervă. Practic, în anul 20117, din cele 53 (plus 1 – de la 01.11.2011) de posturi aflate în schema de judecători ai instanţei, au fost ocupate scriptic, în medie, doar 50 de posturi de judecători.

6 Este vorba de ordinul nr. 90/C/23.01.2008 al Ministrului Justiţiei, prin care statul de funcţii al Tribunalului Iaşi a fost suplimentat cu 1 post de judecător, în vederea punerii în executare a unei decizii a Î.C.C.J.. 7 Analiza detaliată a gradului de ocupare a schemei de judecători în anul 2010 şi a perioadelor de inactivitate a acestora sunt reflectate în tabelul anexă la prezentul raport.


24

În fapt însă, în anul 2011, la Tribunalului Iaşi, din numărul total al judecătorilor încadraţi scriptic (media fiind, aşa cum s-a arătat de 52), un număr mediu de 2,16 judecători nu a funcţionat efectiv8, fiind: fie detaşaţi, fie membri ai C.S.M., fie aflaţi în concedii de creştere a copilului ori concedii medicale pe perioade mari, astfel încât media judecătorilor care au lucrat efectiv în anul 2011 a fost de 49,84, urmând a fi avută în vedere în continuare o medie de 50 de judecători activi. 1.4.1. Încărcătura raportată la numărul mediu de judecători din schemă

Indicatorii statistici ce reflectă încărcătura medie pe judecător evidenţiază o tendinţă de creştere cu 17 %, a volumului real de activitate, de la o medie de 872 de dosare în 2010 la 1024 în anul 2011 (raportarea făcându-se între volumul total de cauze pe rol şi numărul mediu de 52 judecători încadraţi, potrivit schemei).

Încărcătura medie pe judecător în anul 2011 - raportat la numărul mediu de judecători încadraţi (posturi

ocupate) în schema de personal a Tribunalului Iaşi

Anul Dosare noi Total cauze pe rol

Număr şedinţe

Număr dosare rulate

Număr dosare

soluţionate Număr

judecători

2010 650 872 49 1812 570 51

2011 728 1024 70 2098 719 52

Tendinţă + 12 % + 17 % + 43 % + 16 % + 26 % + 2 %

8 În stabilirea acestui parametru statistic nu au fost luate în calcul perioadele de inactivitate determinate de: a) concedii de odihnă, concediile de studii ori fără plată şi concediile pentru evenimente familiale deosebite (ci doar cele de maternitate, de creştere a copilului şi medicale); b) situaţiile de participare la seminarii sau alte activităţi de formare profesională continuă.

0

200

400

600

800

1000

1200

2010 2011

8721024

570719

51 52

Încărcătura medie pe judecător raportat la personalul din schemă- Situaţie comparativă

dosare pe rol

dosare soluţionate

nr. judecători


25

1.4.2. Încărcătura raportată la numărul mediu de judecători care au lucrat efectiv în cursul

anului 2011

Încărcătura medie pe judecător - raportat la numărul mediu de judecători care au activat efectiv la Tribunalul Iaşi în

anul 2011

Anul Dosare noi Total cauze pe rol

Număr şedinţe

Număr dosare rulate

Număr dosare

soluţionate Număr

judecători

2010 720 967 54 2009 632 46

2011 757 1065 73 2182 748 50

Tendinţă + 5 % + 10 % + 35% + 9 % + 18 % + 9 %

Analiza indicatorilor anteriori, evidenţiaţi grafic, reflectă, în esenţă, o creştere semnificativă cu 17% a gradului mediu de încărcare pe judecător, prin raportare la numărul celor încadraţi în schema de personal, şi cu 10 % prin raportare la numărul mediu de judecători care au activat efectiv, şi aceasta în condiţiile în care, în anul 2011, au activat efectiv mai mulţi judecători (cu 9%) decât în anul 2010. De asemenea, se observă o creştere semnificativă şi a procentului de dosare soluţionate/judecător ce a funcţionat efectiv cu 18% şi cu 26% per judecător/din schemă în anul 2011 faţă de anul 2010, cu toate că a crescut volumul de activitate şi numărul de judecători activi.

0

200

400

600

800

1000

1200

2010 2011

9671065

632748

46 50

Încărcătura medie pe judecător raportat la personalul activ- Situaţie comparativă

dosare pe rol

dosaresoluţionate


26

1.4.3 Dinamica activităţii pe judecători raportat la fiecare secţie

1.4.3.1. Dinamica activităţii pe judecători în Secţia Civilă

A. Dinamica activităţii pe întreaga secţie

Anul Nr. şedinţe

Nr. dosare rulate

Nr. dosare soluţionate

Nr. dosare redactate

Operativitate raportat la total dosare pe rol

2010 TOTAL 928 53.153 13.093 5.931 71 % Media 46 2.658 655 297 71 %

2011 TOTAL 1723 62.607 15.317 7.493 70 % Media 75 2.722 666 326 70 %

Tendinţă + 63 % + 2 % + 2 % + 10 % - 1 %

0

20000

40000

60000

80000

DINAMICA ACTIVITĂŢII JUDECĂTORILOR DIN SECŢIA CIVILĂ ÎN ANUL 2011 - TOTAL

2010 928 53162 13093 5931

2011 1723 62607 15317 7493

şedinţe rulate soluţionate redactate

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

DINAMICA ACTIVITĂŢII JUDECĂTORILOR DIN SECŢIA CIVILĂ ÎN ANUL 2011 - MEDIA

2010 46 2658 655 297

2011 74 2722 666 326



27

DINAMICA ACTIVITĂŢII PE JUDECĂTORI - SECŢIA I CIVILĂ - 2011

Nr.crt.

Nume şi prenume judecător

Dosare în stoc la

01.01.2011

Dosare noi

intrate în

2011

Total dosare

rol(stoc+noi) Dosare rulate Soluţionate Redactate

Şedinţe Operativitate

raportat la

dosare rulate

raportat la

dosare noi

raportat la

dosare pe rol

Total Conduse

1 Achiroaei Cătălina 22 1112 1134 5368 876 625 67 45 16% 79% 77%

2 Alexe Camelia 485 832 1317 3426 812 299 96 34 24% 98% 62%

3 Anton Mirela 358 694 1052 2594 739 318 85 38 28% 106% 70%

4 Cardoneanu Eliza 0 498 498 1536 380 152 47 25 25% 76% 76%

5 Cazaciuc Călina Elena 91 709 800 2490 586 362 63 39 24% 83% 73%

6 Chirilă Alice Mihaela 422 668 1090 2805 651 270 83 38 23% 97% 60%

7 Ciopraga Manuela 405 698 1103 2980 692 298 87 33 23% 99% 63%

8 Culea Gabriela 96 727 823 2670 694 434 68 34 26% 95% 84%

9 Dascălu Carmen 491 928 1419 3840 930 336 108 37 24% 100% 66%

10 Diaconaru Iulia 17 771 788 2398 604 413 60 38 25% 78% 77%

11 Filipeanu

Elena-Crizantema

0 681 681 1750 405 267 46 26 23% 59% 59%

12 Filipescu Silvia 97 384 481 1972 387 279 34 23 20% 101% 80%

13 Lăcustă Oana 380 831 1211 2962 864 339 84 26 29% 104% 71%

14 Matei Mihaela 0 655 655 1871 475 179 56 32 25% 73% 73%

15 Mateiciuc Monica 409 882 1291 3333 766 331 89 43 23% 87% 59%

16 Mihu Mihaela 367 923 1290 3078 734 325 84 36 24% 80% 57%

17 Preda Cristina 397 758 1155 3065 734 322 97 49 24% 97% 64%

18 Samoil Maria 196 859 1055 2293 802 466 80 46 35% 93% 76%

19 Sidor Mihaela 263 690 953 2219 571 280 64 20 26% 83% 60%

20 Sima Cristina 340 697 1037 2587 641 233 84 37 25% 92% 62%

21 Stoinel Adriana 226 744 970 2472 767 458 91 65 31% 103% 79%

22 Stratan Maria Cristina 0 2 2 6 2 1 0 0 33% 100% 100%

23 Tarlion Lorena* 0 2 2 2 2 2 0 0 100% 100% 100%

24 Tătăruşanu Doiniţa 421 823 1244 3672 898 353 109 45 24% 109% 72%

25 Ţapliuc Gabriela 207 265 472 1218 305 151 41 26 25% 115% 65%

TOTAL 5690 16833 22523 62607 15317 7493 1723 835 24% 91% 70%

MEDIA 247 731,9 979,3 2722 666 325,8 74,9 36,304 24% 91% 70% * judecători ce nu au fost luaţi în calcul la stabilirea mediei şi a operativităţii pe secţie


28

B. Dinamica activităţii judecătorilor pe complete specializate

B.1. Complete specializate în judecarea cauzelor de fond funciar DINAMICA activităţii pe judecători în 2011-complete specializate în soluţionarea cauzelor de FOND FUNCIAR - recursuri

Nr.crt. Nume şi prenume judecător

Dosare în stoc la

01.01.2010

Dosare noi

intrate în

2010

Total dosare



raportat la

dosare rulate

raportat la

dosare noi

raportat la

dosare pe rol Total Conduse


2 Alexe Camelia 60 167 227 843 196 67 32 10 23% 117% 86%

3 Anton Mirela 17 134 151 513 129 42 25 7 25% 96% 85%


5 Cazaciuc

Călina Elena

0 74 74 301 78 24 10 2 26% 105% 105%

6 Chirilă Alice Mihaela 80 121 201 565 120 47 24 8 21% 99% 60%

7 Ciopraga Manuela 72 135 207 608 134 41 27 7 22% 99% 65%

8 Culea Gabriela 9 113 122 529 110 37 19 5 21% 97% 90%

9 Dascălu Carmen 114 194 308 958 207 68 36 12 22% 107% 67%

10 Diaconaru Iulia 0 71 71 263 63 19 9 3 24% 89% 89%

11 Filipeanu

Elena Crizantema

0 73 73 289 69 21 9 2 24% 95% 95%


13 Lăcustă Oana 77 174 251 671 182 57 32 8 27% 105% 73%

14 Matei Mihaela 0 124 124 448 94 32 17 9 21% 76% 76%


16 Mihu Mihaela 106 135 241 726 172 59 28 9 24% 127% 71%

17 Preda Cristina 63 138 201 596 127 43 28 15 21% 92% 63%

18 Samoil Maria 34 115 149 335 105 39 19 6 31% 91% 70%

19 Sidor Mihaela 47 97 144 342 98 31 21 3 29% 101% 68%

20 Sima Cristina 80 152 232 667 160 55 26 8 24% 105% 69%

21 Stoinel Adriana 22 60 82 257 67 19 10 2 26% 112% 82%


23 Ţapliuc Gabriela 42 50 92 259 65 22 13 6 25% 130% 71%

TOTAL 1140 2648 3788 11582 2724 904 474 158 24% 103% 72%

MEDIA 49,6 115,1 164,7 503,6 118,4 39,3 20,6 6,8696 24% 103% 72%

* judecători ce nu au fost luaţi în calcul la stabilirea mediei şi a operativităţii pe secţie * Judecătorii care au o operativitate în soluţionarea cauzelor mai mare de 100%, nu au avut în stoc dosare , fie pentru faptul că au intrat în şedinţă în altă secţie/complet decât în cea în care activează în mod normal, fie nu au activat la Tribunalul Iaşi în anul anterior.


29

B.2. Complete specializate în judecarea litigiilor de muncă DINAMICA activităţii pe judecător în 2011 - complete specializate în soluţionarea LITIGIILOR DE MUNCĂ


Dosare în stoc la

01.01.2010

Dosare noi

intrate în

2010

Total dosare



raportat la

dosare rulate

raportat la

dosare noi

raportat la



2 Anton Mirela 25 0 25 71 12 12 1 1 17% 0% 48%


3 Cazaciuc

Călina Elena

182 367 549 1308 277 257 24 24 21% 75% 50%

4 Culea Gabriela 0 246 246 784 240 242 11 11 31% 98% 98%

5 Diaconaru Iulia 142 400 542 1378 319 315 21 21 23% 80% 59%

6 Filipeanu

Elena Crizantema

0 331 331 781 132 130 13 13 17% 40% 40%


8 Lăcustă Oana 0 0 0 6 0 0 0 0 0% 0% 0%


10 Mihu Mihaela 0 371 371 677 108 101 12 12 16% 29% 29%

11 Samoil Maria 31 1 32 87 13 12 1 1 15% 1300% 41%

12 Sidor Mihaela 0 204 204 442 99 95 2 2 22% 49% 49%


TOTAL 877 3207 4084 11915 2157 2024 150 150 18% 67% 53%

MEDIA 146 801,8 1021 2979 539,3 506 37,5 37,5 18% 67% 53% * judecători ce nu au fost luaţi în calcul la stabilirea mediei şi a operativităţii pe secţie * Judecătorii care au o operativitate în soluţionarea cauzelor mai mare de 100%, nu au avut în stoc dosare , fie pentru faptul că au intrat în şedinţă în altă secţie/complet decât în cea în care activează în mod normal, fie nu au activat la Tribunalul Iaşi în anul anterior.

B.3. Complete specializate în judecarea cauzelor cu minori şi de familie DINAMICA activităţii pe judecător în 2011 - complete specializate MINORI ŞI FAMILIE

Nr. crt.


Dosare în stoc la

01.01.2010

Dosare noi

intrate în

2010

Total dosare



raportat la

dosare rulate

raportat la

dosare noi

raportat la


1 Alexe Camelia 0 0 0 1 0 0 0 0 0% 0% 0%

2 Lăcustă Oana 0 20 20 52 33 31 2 2 63% 165% 165%

3 Samoil Maria 20 297 317 546 263 255 24 24 48% 89% 83%

4 Stoinel Adriana 33 282 315 514 261 258 23 23 51% 93% 83%

TOTAL 20 317 337 599 296 286 49 49 49% 93% 88%

MEDIA 10 158,5 168,5 299,5 148 143 24,5 24,5 49% 93% 88% * judecători ce nu au fost luaţi în calcul la stabilirea mediei şi a operativităţii pe secţie * Judecătorii care au o operativitate în soluţionarea cauzelor mai mare de 100%, nu au avut în stoc dosare , fie pentru faptul că au intrat în şedinţă în altă secţie/complet decât în cea în care activează în mod normal, fie nu au activat la Tribunalul Iaşi în anul anterior.


30

1.4.3.2. Dinamica activităţii pe judecători în anul 2011 în Secţia II Civilă şi de Contencios

Administrativ şi Fiscal

A. Dinamica întregii secţii

Anul Nr.

şedinţe Nr. dosare

rulate Nr. dosare soluţionate



2010 TOTAL 411 18.724 8.996 4.762 64%

Media 41 1.872 890 476 64 %

2011 TOTAL 444 29.785 15.408 8.626 76 %

Media 49 3.309 1.712 958 76 %

Tendinţă + 20 % + 77 % + 92 % +101% + 12 %

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

DINAMICA ACTIVITĂŢII JUDECĂTORILOR DIN SECŢIA II CIVILĂ ŞI C.A.F. ÎN ANUL 2011 - TOTAL

2010 411 18724 8656 4716

2011 444 29785 15408 8626


0

1000

2000

3000

4000

DINAMICA ACTIVITĂŢII JUDECĂTORILOR DIN SECŢIA CIVILĂ ŞI C.A.F. ÎN ANUL 2011 - MEDIA

2010 41 1872 865 471

2011 49 3309 1712 958



31

DINAMICA ACTIVITĂŢII PE JUDECĂTOR ÎN 2011 - SECŢIA II CIVILĂ ŞI CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL


Dosare în stoc la

01.01.2011

Dosare noi

intrate în

2011

Total dosare



raportat la

dosare rulate

raportat la

dosare noi

raportat la


1 Andrei Florin

Alexandru 505 1255 1760 2759 1453 756 44 20 53% 116% 83%

2 Barbir Roxana 697 1679 2376 3506 1766 1009 51 28 50% 105% 74%

3 Botez Carmen 581 1734 2315 3390 1743 1007 51 32 51% 101% 75%

4 Cosinschi Adriana 549 1809 2358 3332 1843 1064 51 29 55% 102% 78%

5 Dănilă Iulian 689 1775 2464 3611 1894 1119 52 27 52% 107% 77%

6 Grădinaru Brânduşa Daniela*

0 983 983 1326 557 373 15 12 42% 57% 57%

7 Pavel Elena 584 1750 2334 3320 1717 961 45 24 52% 98% 74%

8 Popa Maria

Cristina* 0 113 113 247 117 66 2 0 47% 104% 104%

9 Prelipcean Alina 551 1416 1967 2914 1432 784 43 21 49% 101% 73%

10 Tarlion Stefan 554 1574 2128 2686 1574 890 39 23 59% 100% 74%

11 Zaharia Nicoleta Lenuţa

587 966 1553 2694 1312 612 51 35 49% 136% 84%

TOTAL 5297 15054 20351 29785 15408 8641 444 251 52% 102% 76%

MEDIA 589 1673 2261 3309 1712 960,1 49,3 27,889 52% 102% 76% * judecători ce nu au fost luaţi în calcul la stabilirea mediei şi a operativităţii pe secţie * Judecătorii care au o operativitate în soluţionarea cauzelor mai mare de 100%, nu au avut în stoc dosare , fie pentru faptul că au intrat în şedinţă în altă secţie/complet decât în cea în care activează în mod normal, fie nu au activat la Tribunalul Iaşi în anul anterior.

B. Dinamica activităţii la biroul judecătorului sindic - 2011 – procedura insolvenţei

Anul Nr.

şedinţe Nr. dosare

rulate Nr. dosare soluţionate



2010 TOTAL 130 5927 605 605 34%

Media 43 1976 202 202 34%

2011 TOTAL 152 7492 1715 1715 61 %

Media 38 1986 429 429 61%

Tendinţă - 12 % + 1 % + 112% + 112% + 27 %


32

DINAMICA activităţii pe judecători în 2011 - Secţia II Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal –

PROCEDURA INSOLVENŢEI

Nr. crt.


Dosare în stoc la

01.01.2011

Dosare noi

intrate în 2011

Total dosare rol(stoc+noi)

Dosare rulate Soluţionate Redactate


raportat la

dosare rulate

raportat la

dosare noi

raportat la


1 Alexandru Miţică 365 445 810 2260 548 514 36 36 24% 123% 68%

2 Artenie Dan 404 417 821 2008 434 457 39 39 22% 104% 53%

3 Grădinaru Brindusa Daniela

373 243 616 1688 347 404 31 31 21% 143% 56%

4 Popa Maria Cristina 36 476 512 1675 327 324 40 40 20% 69% 64%

5 Zaharia Nicoleta Lenuţa*

0 209 209 311 59 51 6 6 19% 28% 28%

TOTAL 1178 1790 2759 7942 1715 1715 152 152 22% 96% 61%

MEDIA 295 447,5 689,8 1986 428,8 428,8 38 38 22% 96% 61% * judecători ce nu au fost luaţi în calcul la stabilirea mediei şi a operativităţii pe secţie

0

2000

4000

6000

8000

DINAMICA ACTIVITĂŢII PE JUDECĂTORI - PROCEDURA INSOLVENŢEI - 2011 - TOTAL

2010 130 5927 605 605

2011 152 7492 1715 1715


0

500

1000

1500

2000

DINAMICA ACTIVITĂŢII PE JUDECĂTORI - PROCEDURA INSOLVENŢEI - 2011 - MEDIA

2010 43 1976 202 202

2011 38 1986 429 429



33

1.4.3.3. Dinamica activităţii pe judecători în anul 2010 în Secţia Penală

A. Dinamica activităţii întregii secţii

Nr. şedinţe

Nr. dosare rulate

Nr. dosare soluţionate

Nr. dosare

redactate


2010 TOTAL 1011 14807 6394 2791 88 %

Media 60 871 376 164 88 %

2011 TOTAL 1315 8778 4608 1480 89%

Media 82 549 288 93 89%

Tendinţă + 37 % - 37 % - 23 % - 43 % + 1 %

0

5000

10000

15000

DINAMICA ACTIVITĂŢII JUDECĂTORILOR DIN SECŢIA PENALĂ ÎN ANUL 2011 - TOTAL

2010 1011 14807 6394 2791

2011 1315 8778 4608 1480


0

200

400

600

800

1000

DINAMICA ACTIVITĂŢII JUDECĂTORILOR DIN SECŢIA PENALĂ ÎN ANUL 2010 - MEDIA

2010 60 871 376 164

2011 82 549 288 93



34

DINAMICA ACTIVITĂŢII PE JUDECĂTOR ÎN 2011 - SECŢIA PENALĂ


Dosare în stoc la

01.01.2011

Dosare noi

intrate în

2011

Total dosare

rol(stoc+noi)



raportat la

dosare rulate

raportat la

dosare noi

raportat la


1 Adam Oana Cristina 27 101 128 236 114 32 32 19 48% 113% 89%

2 Amancei Daniela 47 348 395 681 365 133 92 56 54% 105% 92%

3 Andrei Florin

Alexandru* 0 10 10 10 10 10 10 10 100% 100% 100%

4 Arotăriţei Iulia 25 317 342 558 337 83 110 75 60% 106% 99%

5 Conachi Sonica 59 269 328 624 314 107 77 43 50% 117% 96%

6 Culea Gabriela* 59 16 75 109 40 17 9 7 37% 250% 53%

7 Filipeanu

Elena Crizantema*

59 43 102 218 78 45 22 15 36% 181% 76%

8 Iovu Daniela 64 327 391 650 345 130 91 59 53% 106% 88%

9 Lazăr Nicoleta 54 352 406 671 367 135 78 43 55% 104% 90%

10 Luca Sofia 68 246 314 633 280 113 79 50 44% 114% 89%

11 Mocanu Marcel 0 120 120 233 126 34 51 37 54% 105% 105%

12 Stoica Narcis Violin

36 238 274 420 275 46 57 39 65% 116% 100%

13 Stratan Maria

Cristina 47 284 331 619 319 89 107 74 52% 112% 96%

14 Ştefăniţă Nicoleta 23 203 226 394 213 58 60 35 54% 105% 94%

15 Tarlion

Constantin Gabriel

58 252 310 630 304 127 76 50 48% 121% 98%

16 Tarlion Lorena 15 151 166 229 150 29 83 69 66% 99% 90%

17 Tărniceriu

Radu Dimitrie

19 280 299 374 300 26 112 101 80% 107% 100%

18 Toderică Camelia 73 246 319 650 290 116 82 56 45% 118% 91%

19 Trifan

Andreea Nicoleta

76 339 415 839 381 150 87 54 45% 112% 92%

TOTAL 809 4142 4951 8778 4608 1480 1315 892 52% 111% 89% MEDIA 50,6 258,9 309,4 548,6 288 92,5 82,2 55,75 52% 111% 89%

* judecători ce nu au fost luaţi în calcul la stabilirea mediei şi a operativităţii pe secţie * Judecătorii care au o operativitate în soluţionarea cauzelor mai mare de 100%, nu au avut în stoc dosare, fie pentru faptul că au intrat în şedinţă în altă secţie/complet decât în cea în care activează în mod normal, fie nu au activat la Tribunalul Iaşi în anul anterior.

B. Dinamica activităţii judecătorilor pe complete specializate


35

B 1. Complete specializate în judecarea cauzelor de corupţie

DINAMICA ACTIVITĂŢII PE JUDECĂTOR ÎN 2011 - SECŢIA PENALĂ - COMPLETE SPECIALIZATE ANTICORUPŢIE


Dosare în stoc la

01.01.2010

Dosare noi

intrate în

2010

Total dosare



raportat la

dosare rulate

raportat la

dosare noi

raportat la



2 Stratan Maria

Cristina 11 4 15 88 14 14 29 29 16% 350% 93%

3 Tarlion

Constantin Gabriel

0 3 3 10 2 1 6 6 20% 67% 67%

4 Toderica Camelia 0 2 2 11 3 3 4 4 27% 150% 150%

TOTAL 16 22 38 204 31 29 72 72 15% 141% 82%

MEDIA 4 11 19 102 15,5 14,5 36 36 15% 141% 82% * judecători ce nu au fost luaţi în calcul la stabilirea mediei şi a operativităţii pe secţie * Judecătorii care au o operativitate în soluţionarea cauzelor mai mare de 100%, nu au avut în stoc dosare , fie pentru faptul că au intrat în şedinţă în altă secţie/complet decât în cea în care activează în mod normal, fie nu au activat la Tribunalul Iaşi în anul anterior.

B 2. Complete specializate în judecarea cauzelor cu minori

DINAMICA ACTIVITĂŢII PE JUDECĂTOR ÎN 2011 - SECŢIA PENALĂ -COMPLETE SPECIALIZATE MINORI


Dosare în stoc la

01.01.2010

Dosare noi

intrate în 2010

Total dosare rol(stoc+noi)



raportat la

dosare rulate

raportat la

dosare noi

raportat la


1 Adam Oana

Cristina 3 2 5 27 4 4 9 9 15% 200% 80%


3 Conachi Sonica 0 0 0 4 1 1 3 3 25% 0% 0%

4 Iovu Daniela 0 0 0 7 2 0 2 2 29% 0% 0%

5 Luca Sofia 0 1 1 7 0 2 2 0% 0% 0%

6 Mocanu Marcel 0 9 9 68 9 9 11 11 13% 100% 100%

7 Ştefăniţă Nicoleta 0 0 0 2 0 0 1 1 0% 0% 0%

8 Tarlion

Constantin Gabriel*

0 1 1 2 0 0 0 0 0% 0% 0%

9 Tarlion Lorena 15 7 22 75 10 9 31 31 13% 143% 45%

10 Tărniceriu

Radu Dimitrie

0 6 6 41 9 6 17 17 22% 150% 150%

11 Toderica Camelia 3 2 5 12 4 3 6 6 33% 200% 80%

12 Trifan

Andreea Nicoleta*

0 1 1 4 0 0 2 2 0% 0% 0%

TOTAL 18 21 39 199 27 24 60 60 14% 129% 69%

MEDIA 4,5 5,25 9,75 49,75 6,75 6 15 15 14% 129% 69% * judecători ce nu au fost luaţi în calcul la stabilirea mediei şi a operativităţii pe secţie * Judecătorii care au o operativitate în soluţionarea cauzelor mai mare de 100%, nu au avut în stoc dosare , fie pentru faptul că au intrat în şedinţă în altă secţie/complet decât în cea în care activează în mod normal, fie nu au activat la Tribunalul Iaşi în anul anterior.


36

1.5. Încărcătura pe grefierii de şedinţă

Începând cu anul 2009, s-a considerat de către echipa managerială, ca fiind extrem de utilă şi relevantă

reflectarea, în raportul de bilanţ, şi a activităţii grefierilor de şedinţă, avându-se în vedere numărul de şedinţe de judecată, inclusiv cele în materia arestării preventive, a percheziţiilor domiciliare şi informatice şi a interceptărilor, la care aceştia au participat, precum şi numărul de dosare rulate.

Indicatorii de raportare vor fi următorii: - încărcătura raportată la numărul mediu de grefieri de şedinţă din schemă; - încărcătura medie pe grefieri de şedinţă raportată la personalul activ;

- dinamica activităţii pe grefieri de şedinţă raportat la fiecare secţie.

1.5.1. Încărcătura raportată la numărul mediu de grefieri de şedinţă din schemă

Anul Nr. şedinţe Nr. dosare rulate Nr. grefieri din schemă

2010 50 1.601 27

2011 76 2.379 28

Tendinţa + 52 % + 50 % + 4 %

1.5.2. Încărcătura medie pe grefieri de şedinţă raportată la personalul activ

Anul Nr. şedinţe Nr. dosare rulate Nr. grefieri în activitate

2010 59 1.880 23

2011 89 2.776 24

Tendinţa + 51 % + 48 % + 4 %

1.5.3. Dinamica activităţii pe grefierii de şedinţă raportat la fiecare secţie Se impune precizarea că numărul încheierilor menţionate în analizele grafice de mai jos reprezintă suma dintre numărul de dosare şi numărul încheierilor de amânare a pronunţării.


37

1.5.3.1. Dinamica activităţii grefierilor din secţia civilă

DINAMICA ACTIVITAŢII PE GREFIERI - SECŢIA I CIVILĂ - 2011

Nr. crt. Nume şi prenume

TOTAL

Şedinţe Dosare rulate

1 Ancuta Luminita* 1 44

2 Angheluţă Lenuţa* 2 93

3 Anton Eugenia 63 2656

4 Burghelea Dorina 42 1552

5 Dăscăleanu Mihaela* 2 57

6 Encuţă Nicoleta 89 3678

7 Gavril Lacramioara* 1 103

8 Huţanu Mihaela* 28 1225

9 Ilieşi Gabriela 99 3814

10 Maftei Nicoleta* 52 834

11 Manolache Andreea* 8 284

12 Mihai Getuţa 106 3513

13 Nica Cristina Mihaela 43 3472

14 Olăraşu Luminiţa Gabriela 87 3527

15 Prelipcean Mihaela 78 2466

16 Răileanu Cornelia* 27 527

17 Rotaru Rita 89 4078

18 Zeleonenchi Razvan* 18 663

TOTAL 835 32586

MEDIA 92,77 3620,66 * grefieri ce nu au fost luaţi în calcul la stabilirea mediei

Încărcătura medie pe grefieri de şedinţă din cadrul Secţiei a I-a Civilă raportată la schema de personal –

Situaţie comparativă - Anul Nr. şedinţe Nr. dosare rulate Nr. grefieri din schemă

2010 44 2.026 10

2011 76 2.962 11

Tendinţa + 73 % + 46 % + 10 %


38

Încărcătura medie pe grefieri de şedinţă din cadrul Secţiei a I-a Civilă raportată la personalul activ – Situaţie comparativă -

Anul Nr. şedinţe Nr. dosare rulate Nr. grefieri în activitate

2010 55 2532 8

2011 93 3621 9 Tendinţa + 69 % + 43 % + 13 %

În Secţia Civilă a Tribunalului Iaşi şi-au desfăşurat activitatea în anul 2011 un număr mediu de 23

judecători şi 9 grefieri de şedinţă astfel că raportul între numărul total de judecători şi numărul total de grefieri a fost de 0,39 grefieri la un judecător.

1.5.3.2. Dinamica activităţii grefierilor din secţia II civilă şi contencios administrativ şi fiscal

DINAMICA ACTIVITAŢII PE GREFIERI - SECŢIA II CIVILĂ ŞI C.A.F. - 2011

nr.crt Nume şi prenume TOTAL

Şedinţe

Dosare rulate

1 Ancuta Luminita 37 4240

2 Balaur Mioara 62 5016

3 Bosînceanu Daniela Mihaela 50 2481

4 Ciobanu Elena 56 4701

5 Cojocaru Alina* 18 2125

6 Luca Maria 47 2579

7 Momiţă Luminiţa 58 4675

8 Nica Cristina Mihaela* 24 1327

9 Răileanu Elena* 20 192

10 Roşca Sânziana* 24 1260

11 Vrînceanu Mona* 7 296

TOTAL 403 28892

MEDIA 57,57 4127,42 * grefieri ce nu au fost luaţi în calcul la stabilirea mediei


39

Încărcătura medie pe grefieri de şedinţă raportată la schema de personal şi personal activ - Situaţie comparativă

Anul Nr. şedinţe Nr. dosare rulate

Nr. grefieri din schemă, toţi activi

2010 38 2.038 7

2011 58 4.127 7

Tendinţa + 53 % + 103 % 0 %

În Secţia II Civilă şi de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Iaşi şi-au desfăşurat activitatea în anul 2011 un număr mediu de 13 judecători şi 7 grefieri de şedinţă astfel că raportul între numărul total

de judecători şi numărul total de grefieri a fost de 0,5 grefieri la un judecător. 1.5.3.3. Dinamica activităţii grefierilor din secţia penală

Încărcătura medie pe grefieri de şedinţă raportată la schema de personal - Situaţie comparativă

Anul Nr. şedinţe Nr. dosare rulate Nr. grefieri din schemă 2010 60 668 10

2011 89* 514 10

Tendinţa + 48 % - 23 % 0 %

Încărcătura medie pe grefieri de şedinţă raportată la personalul activ – Situaţie comparativă

Anul Nr. şedinţe Nr. dosare rulate Nr. grefieri în activitate 2010 75 835 8

2011 111* 643 8

Tendinţa + 48 % - 23 % 0 % * La calcul numărului şedinţelor în Secţia Penală s-au avut în vedere, faţă de anul 2010, inclusiv interceptările şi percheziţiile.

În Secţia Penală a Tribunalului Iaşi şi-au desfăşurat activitatea în anul 2011 un număr de 16

judecători şi 8 grefieri de şedinţă, astfel că raportul între numărul total de judecători şi numărul total de grefieri a fost de 0,5 grefieri la un judecător.


40

DINAMICA ACTIVITAŢII PE GREFIERI - SECŢIA PENALĂ - 2011

nr.crt Nume şi prenume TOTAL

Şedinţe

Dosare rulate

1 Angheluţă Lenuţa* 73 182

2 Anton Eugenia* 1 1

3 Badurlă Viorica 90 495

4 Bernardis Corina* 31 143

5 Burghelea Dorina* 1 1

6 Bursuc Elena 83 675

7 Cracea Anda 73 530

8 Cretu Liliana* 3 28

9 Dăscăleanu Mihaela* 1 8

10 Gavril Lacramioara 48 276

11 Grădinaru Andrei Cosmin 91 705

12 Huicu Marineta 90 525

13 Iacob Amona* 15 28

14 Ilie Gina Sorina* 20 148

15 Ioanid Adriana* 5 6

16 Maftei Nicoleta* 1 2

17 Mardare Marinela 75 475

18 Momiţă Luminiţa* 1 1

19 Prelipcean Mihaela* 3 3

20 Ştirbu Mihaela* 81 471

21 Victor Cristina 101 436

22 Zeleonenchi Razvan* 4 5

TOTAL 891 5144

MEDIA 111,37 643 * grefieri ce nu au fost luaţi în calcul la stabilirea mediei


41

1.6. Volumul de activitate la compartimentele auxiliare

1.6.1. Biroul de Executări Penale

La Tribunalul Iaşi în perioada 01.01.2011 - 31.12.2011, în materie de cauze directe au fost pronunţate un număr de 577 sentinţe penale, ce au fost consemnate în registrele de evidenţă şi punere în executare a hotărârilor penale pentru care s-au deschis un număr de 756 poziţii. Comparativ, în anul 2010, au fost pronunţate 671 de sentinţe şi s-au deschis un umăr de 812 de poziţii.

Tot în anul 2011, în cadrul Secţiei penale, în materia cauzelor directe (măsuri preventive şi alte măsuri procesuale) au fost pronunţate:

o → 160 încheieri în Camera de Consiliu din care:

- 62 în dosare cu propunere de arestare preventivă;

- 58 în dosare de prelungire a măsurii arestării preventive;

- 38 în dosare având ca obiect plângeri împotriva ordonanţei procurorului;

- 1 în dosare având ca obiect transfer procedură;

- 1 în dosare având ca obiect încuviinţarea de a părăsi ţara;

o →104 încheieri pronunţate în şedinţă publică din care:

- 38 în dosare având ca obiect cereri de liberare provizorie sub control judiciar;

- 2 în dosare având ca obiect cereri de liberare provizorie pe cauţiune;

- 36 în dosare având ca obiect cereri de înlocuire a măsurii arestării preventive;

- 20 în dosare având ca obiect cereri de revocare a măsurii arestării preventive;

- 1 în dosare având ca obiect cerere de încetare de drept a măsurii arestării preventive;

- 3 în dosare având ca obiect cereri de ridicare control judiciar;

- 2 în dosare având ca obiect cerere de constatare a încetării de drept a controlului judiciar;

- 2 în dosare având ca obiect cereri de modificare control judiciar;

o → 78 încheieri privind autorizarea efectuării percheziţiilor date de judecător în cursul urmăririi penale (fiind emise 317 autorizaţii), faţă de 100 încheieri şi 321 autorizaţii emise în anul 2010;

o → 314 încheieri privind confirmarea şi autorizarea interceptărilor şi înregistrărilor pe bandă

magnetică sau pe orice tip de suport (fiind emise 780 autorizaţii), faţă de 321 încheieri şi 727 autorizaţii emise în anul 2010; o → în anul 2011 au fost emise 89 de mandate de arestare preventivă (din care 85 în cursul

urmăririi penale şi 4 în cursul judecăţii), faţă de 134 de mandate în anul 2010 (din care 132 în faza de urmărire şi 2 în faza de judecată);


42

În materie de apeluri penale, la Tribunalul Iaşi în perioada mai sus menţionată au fost pronunţate un număr de 219 decizii penale, consemnate în registrele de evidenţă şi punere în executare a deciziilor penale, pentru care s-au deschis un număr de 382 poziţii. Comparativ, în anul 2010 au fost pronunţate 553 de decizii şi s-au deschis un umăr de 721 de poziţii.

În materie de recursuri penale, în anul 2011, la Tribunalul Iaşi au fost pronunţate un număr de 676 decizii penale consemnate în registrul de evidenţă şi punere în executare a deciziilor penale, pentru care s-a deschis

un număr de 804 poziţii. Comparativ, în anul 2010 au fost pronunţate 1046 de decizii şi s-au deschis un umăr de 1268 de poziţii.

Tot în anul 2011, s-au pronunţat un număr de 274 încheieri penale în recurs consemnate în registrul de evidenţă şi punere în executare a încheierilor penale, pentru care s-a deschis un număr de 348 poziţii. Comparativ, în anul 2010 au fost pronunţate 245 de încheieri şi s-au deschis un număr de 337 de poziţii.

Pentru toate acestea, s-au efectuat, la timp, lucrările aferente, prevăzute de lege şi regulament. În perioada 01.01.2011 - 31.12.2011, în materia cauzelor directe, au fost emise un număr de 129 de mandate de

executare a pedepsei închisorii, din care au rămas încă neconfirmate un număr de 6 de mandate, faţă de anul 2010 când s-au emis 154 de mandate, din care la finele anului erau neexecutate 15.

La data de 25.01.2011, existau în total, pentru toţi anii, un număr de 71 mandate de executare a pedepsei închisorii încă nepuse în executare, faţă de 87 câte erau la începutul lunii ianuarie 2011.

Pentru toate acestea s-au efectuat toate demersurile legale în vederea executării, în cazul majorităţii covârşitoare a lor fiind emise şi mandate de arestare europene sau mandate de dare în urmărire internaţională în vederea extrădării.

În prezent, la acest birou se prezintă, lunar sau trimestrial, un număr de 12 condamnaţi (faţă de 9 în anul 2010) cărora le-a fost aplicată pedeapsa cu suspendare sub supraveghere, organul desemnat cu supravegherea fiind această instanţă.

Tot în anul 2011 au fost emise:

18 mandate europene de arestare (faţă de 18 în 2010), din care s-a constat, ulterior, că au fost executate 5 şi 2 de mandate executate din cele emise în anii anteriori;

17 de mandate de dare în urmărire internaţională (faţă de 20 în 2010), din care s-a constat, ulterior,

că au fost executate 5 şi 2 mandate executate din cele emise în anii anteriori;

într-un caz s-a propus extrădarea (faţă de 3 în 2010). în 2(două) cazuri s-au formulat cereri de asistenţă judiciară internaţională în materie penală.

o În cadrul Secţiei Penale sunt ţinute la zi un număr de: - 31 de registre, din care un număr de 2 registre sunt confidenţiale; - 9 condici de şedinţă, din care un număr de 2 condici sunt confidenţiale; - 15 (tipuri) de tomuri, din care: 9 tomuri de minute şi 6 de hotărâri.


43

Dinamica tipurilor de hotărâri penale şi a poziţiilor deschise în registre

cauze directe apeluri recursuri Sentinţe încheieri

nr. decizii

poziţii deschise

decizii încheieri nr. poziţii

deschise nr. poziţii

deschise nr. poziţii

desch. nr. poziţii

desch. 2010 671 812 810 1437 553 721 1046 1268 245 337

2011 577 756 656 1361 219 382 676 804 274 348 tendinţa -14% -7% -19% -5% -60% -47% -35% +-37% + 12% + 3%

Dinamica mandatelor de arestare preventivă, a mandatelor europene de arestare, a mandatelor de urmărire internaţională, a cererilor de extrădare şi de asistenţă internaţională

Mandate de arestare preventivă Mandate europene

de arestare

Mandate de urmărire

internaţională

Extrădări Cereri de asistenţă

internaţională În faza de urmărire

În faza de judecată

Total

2010 132 2 134 18 20 3 - 2011 85 4 89 18 17 1 2

tendinţa -36% +100% -34% 0% -15% -67% +100%

Dinamica numărului de autorizaţii de percheziţie şi celor de interceptare

Interceptări Percheziţii

încheieri autorizaţii încheieri autorizaţii

2010 321 727 100 321

2011 314 780 78 317

tendinţă -2% +7% -22% -1%

Dinamica menţiunilor efectuate în registre şi a activităţii la Biroul de Executări Penale

DATE REFERITOARE LA HOTĂRÂRI 2010 2011 tendinţa Sentinţe penale 671 577 - 14% Încheieri directe - arestări preventive 389 264 - 32% Încheieri directe - percheziţii 100 78 - 22% Încheieri directe - interceptări 321 314 - 2% Decizii penale – apel 553 219 - 60% Decizii penale – recurs 1046 676 - 35% Încheieri penale – recurs 245 274 + 12 % Total hotărâri 3325 2402 - 28%


44

1.6.2. Biroul de Executări Comerciale –

Secţia a II a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal

La biroul de Executări Civile din cadrul Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul

Tribunalului Iaşi, în anul 2011, activitatea a fost desfăşurată de d-na grefier Elena Răileanu, judecătorul delegat la acest compartiment fiind d-na judecător Nicoleta Zaharia până la data de 1.11.2011 şi d-na judecător Brînduşa Grădinaru în perioada 01.11-31.12.2011, în lipsa acestora atribuţiile specifice fiind îndeplinite de d-l judecător Iulian Dănilă şi preşedintele Secţiei, d-na judecător Alina Prelipcean.

În perioada 1.01.2011 – 31.12.2011, au fost pronunţate : - în materia cauzelor civile - litigii cu profesionişti : 2941 sentinţe, faţă de 1377 în anul 2010 şi 605 decizii, faţă de 508 în anul 2010;

- în materia contenciosului administrativ: 2294 sentinţe, faţă de 1171 în anul 2010 şi 1783 decizii, faţă de 1160 în anul 2010;

- în procedura somaţiei şi a ordonanţei de plată 222 ordonanţe, faţă de 198 în 2010;

- în procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006 : 1747 sentinţe, faţă de 1401 în anul 2010 şi 294 încheieri, faţă de 241 în anul 2010.

Separat de activitatea evidenţiată statistic mai sus, în anul 2010, la Biroul de Executări Comerciale au fost eliberate, la cererea părţilor, un număr de 213 încheieri de investire cu formulă executorie (faţă de 137 în anul 2010) şi un număr de 1437 hotărâri cu menţiunea rămânerii definitive şi/ sau irevocabile.

De asemenea, la cererea părţilor, a unor instituţii sau autorităţi publice s-a răspuns la un număr de 118 adrese (faţă de cca. 94 în anul 2010). Totodată, un număr de cca. 120 dosare au fost trimise altor instanţe urmare a solicitării acestora.

Tot în anul 2011, au fost emise în total 27 titluri executorii ce vizau aplicarea de amenzi judiciare, prin intermediul grefierului delegat . Din cele 27 titluri executorii: a) 17 privesc amenzile judiciare aplicate prin încheieri emise de secţia penală şi b.) 10 privesc amenzile judiciare aplicate prin încheieri emise de secţia civilă ( 3 Secţia Civilă I şi 7 Secţia Civilă II )

Pentru hotărârile pronunţate de către secţie, s-au efectuat lucrările aferente, prevăzute de lege şi regulament. Prin urmare, evidenţa lucrărilor specifice a fost ţinută atât scriptic, cât şi în sistem informatizat. S-au completat condicile şi registrele prevăzute de lege.

În cadrul Secţiei Civilă II de contencios administrativ şi fiscal au fost ţinute la zi un număr de: - 15 de registre, din care un număr de 5 la biroul judecătorului sindic; - 10 condici de şedinţă, din care 2 la biroul judecătorului sindic; - 12 (tipuri) de tomuri sau mape, din care 2 la biroul judecătorului sindic.


45

Dinamica menţiunilor efectuate în registre şi a activităţii secţiei : DATE REFERITOARE LA HOTĂRÂRI 2010 2011 Tendinţa

Sentinţe civile –litigii cu profesionişti 1377 2941 +114%

Sentinţe cont. administrativ 1171 2294 +96%

Decizii civile - litigii cu profesionişti 508 605 +19%

Decizii cont. administrativ 1160 1783 +54%

Ordonanţe de plată 198 222 +12%

Încheieri fond 254 1438 (din care 1231 renunţări la judecată)

+ 466%

Sentinţe - Cam. Consiliu 183 800 +337%

Încheieri sindic 241 294 +22%

Judecător Sindic - sentinţe 1401 1747 +25%

TOTAL DOSARE SOLUŢIONATE 6493 12.124 +87% BIROU EXECUTARI COMERCIALE 2010 2011 Tendinţa

Investiri– Birou executări comerciale 137 213 +55%

Răspunsuri adrese birou executări 94 118 +26%

Forme definitive şi irevocabile 1499 1437 -4%

Cereri apel 92 81 -12%

Hotărâri apelate 80 78 - 3%

Cereri recurs 938 1944 +107%

Hotărâri recurate 863 1791 +108%

Hotărâri casate 211 295 +40%

Cereri recurs sindic 361 391 +8%

Hotărâri recurate sindic 310 324 +5%

Notă: Creşterea numărului cererilor de recurs este, indiscutabil, în strânsă legătură cu creşterea semnificativă a volumului de activitate al Secţiei a II a Civilă şi de Contencios Administrativ pe parcursul anului 2011.

1.6.3. Compartimentul de Executări Civile – Secţia a I-a civilă şi Biroul de Apostilări

În ceea ce priveşte hotărârile pronunţate de către Secţia a I-a Civilă, s-au efectuat lucrările aferente, prevăzute de lege şi regulament. Evidenţa lucrărilor specifice a fost ţinută atât scriptic, cât şi în sistem informatizat. S-au completat, la zi, condicile şi registrele prevăzute de lege.


46

Unul din cei doi grefieri repartizaţi la Biroul de Executări Civile al Tribunalului Iaşi este şeful secţiei, îndeplinind şi atribuţiile specifice acestei funcţii. Din luna ianuarie 2011, ambii grefieri delegaţi la acest compartiment intră în câte două şedinţe de judecată lunar în cauzele cu minori şi adopţii, iar grefierul şef se secţie participă şi la şedinţele de judecată în care se soluţionează cauzele având ca obiect suspendarea

executării.

În anul 2011 au fost pronunţate:

- în materia cauzelor civile directe : 2892 sentinţe, faţă de 2539 în anul 2010. - în materia cauzelor civile – directe – adopţii : 71 sentinţe, faţă de 100 în anul 2010. - în materia cauzelor civile – apeluri: 903 decizii, faţă de 638 în anul 2010. - în materia cauzelor civile – recursuri: 3584 decizii, faţă de 2772 în anul 2010. În cursul anului 2011 s-au înregistrat un număr total de 2255 cereri de recurs – din care: 1821 cereri de recurs împotriva sentinţelor (care privesc 1264 hotărâri) şi 434 cereri de recurs împotriva deciziilor (care vizează un număr de 393 hotărâri) - şi un număr de 63 cereri de apel (care privesc 48 hotărâri), faţă de anul 2010 când s-au înregistrat un număr de 1373 cereri de recurs (ce privesc 1175 hotărâri) şi un număr de 165 cereri de apel (ce privesc 141 hotărâri).

Separat de activitatea evidenţiată statistic mai sus, în anul 2011, la acest birou au fost eliberate, la cererea părţilor, un număr de 850 de titluri executorii (comparativ cu 675 în anul 2010), precum şi un număr de 2050 de hotărâri (comparativ cu 1150 în anul 2010), cu menţiunea rămânerii definitive şi/sau irevocabile. De asemenea, s-a răspuns la corespondenţa adresată acestui compartiment. La Biroul de Apostilări în anul 2011 au fost înregistrate un număr de 676 de cereri (faţă de 2708

cereri în anul 2010) care au fost soluţionate corespunzător, fiind eliberate un număr de 1040 de acte apostilate (faţă de 10.207 în anul 2010). Din 26.11.2010, ca urmare a modificării O.G. nr. 66/1999, aduse prin Legea nr. 202/2010 a început să se

înregistreze o scădere semnificativă a numărului de cereri de apostilări. În anul 2011 au fost emise un număr total de 27 titluri executorii privind amenzile judiciare aplicate

prin încheieri de şedinţă, din care 7 titluri executorii privesc amenzile judiciare aplicate prin încheieri de şedinţă în Secţia a II a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, un număr de 17 titluri executorii privind amenzile judiciare aplicate prin încheieri de şedinţă în Secţia penală şi un număr de 3 titluri executorii aplicate prin încheieri de şedinţă în Secţia I Civilă, faţă de anul 2010, când au fost emise în total 30 de titluri executorii ce vizau aplicarea de amenzi judiciare, prin intermediul grefierul delegat. Din cele 30 de titluri executorii: a) 13 titluri executorii priveau amenzile judiciare aplicate prin încheieri de şedinţă în Secţia a II a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal; b) un număr de 8 titluri executorii priveau amenzile judiciare aplicate prin încheieri de şedinţă în Secţia Penală; c) un număr de 9 titluri executorii priveau amenzile judiciare aplicate prin încheieri de şedinţă în Secţia I Civilă. În acelaşi an, au fost înregistrate 1200 cereri pentru certificate de soluţii şi grefă, 2280 cereri copii


47

xerox după înscrisuri din dosare, fiind eliberate peste 90.000 de copii certificate faţă de anul 2010, când au fost soluţionate 920 cereri pentru certificate de soluţii şi grefă şi circa 1200 cereri copii xerox. În cadrul Secţiei Civile sunt ţinute la zi un număr de:

- 11 registre; - 5 condici de şedinţă, din care 1(una) este confidenţială;

- 4 tipuri de tomuri de hotărâri, din care: 2 de sentinţe şi 2 de decizii; - 5 tipuri de mape cu încheieri (abţinere, recuzare, încheieri pronunţate în Camera de Consiliu, renunţare la

judecată şi suspendate)

Dinamica menţiunilor efectuate în registre şi a activităţii la Biroul de Executări Civile

DATE REFERITOARE LA HOTĂRÂRI 2010 2011 tendinţa Sentinţe civile directe 2539 2892 + 14%

Sentinţe civile adopţii 100 71 - 29%

Decizii civile apeluri 638 903 + 42%

Decizii civile recursuri 2772 3584 + 29%

Încheieri – renunţare la judecată 190 115 - 39%

Hotărâri desfiinţate în cauze directe în apel 49 45 - 8%

Hotărâri casate în – litig. de muncă şi asig. soc. în recurs 102 28 - 73%

Hotărâri casate în cauze directe în recurs 68 83 + 22%

Total 6239 7565 + 21% Hotărâri casate/desfiinţate 219 156 - 29%

BIROUL DE EXECUTARI CIVILE Investiri–Birou Exec. Civile 675 850 + 26%

Eliberări forme definitive şi irevocabile 1150 2050 + 78%

Cereri apel 156 63 - 60%

Hotărâri apelate 113 48 - 58%

Cereri recurs la sentinţe 1264 1821 + 44%

la decizii 393 434 + 10%

total 1629 2255 + 38% Hotărâri recurate la sentinţe 1051 1264 + 20%

la decizii 322 393 + 22%

total 1373 1657 + 21%

COMPARTIMENTUL APOSTILĂRI Număr de cereri 2708 676 - 60%

Număr de acte apostilate 10.207 1040 - 90%


48

* * *

Registrele, condicile şi tomurile/mapele ţinute pe secţii Secţia penală Secţia I Civilă Secţia a II a civila si

de contencios administrativ

total

publice confidenţiale total

publice confidenţiale total din care la sindic

registre 31 29 2 11 - - 11 2 condici

de şedinţă

9 7 2 5 4 1 9 1

tomuri/mape de hotărâri

13 - - 9 - - 10 3

1.7. Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici la nivelul instanţei în anul 2011.

Vulnerabilităţi identificate. Măsuri de remediere propuse. În sistemul judiciar, anul 2011 a marcat semnificativ activitatea majorităţii instanţelor, inclusiv a Tribunalului

Iaşi printr-o serie de coordonate cu caracter negativ. Astfel, aceste coordonate au fost determinate de: a) creşterea semnificativă a volumul de activitate (cu 30 %) coroborată cu o creştere extrem de mică (pe anumite componente chiar deloc) a resurselor umane disponibile efectiv, precum şi cu un volum mult prea mare per judecător de sarcini non-judiciare; b) menţinerea subfinanţării instanţelor, pe fondul crizei economice, caracterizată prin: → scăderea fondurilor alocate la capitolul „bunuri şi servicii” cu 20%, necesare pentru buna funcţionare a instanţelor, în condiţiile în care şi în anii anteriori acestea

au fost evident insuficiente, deşi cheltuielile de capital au crescut, datorită efectuării lucrărilor de RK la Judecătoria Paşcani; → prin blocarea posibilităţii de achiziţie de bunuri; → precum şi prin menţinerea situaţiei dotărilor insuficiente, pe anumite componente; → diminuarea semnificativă a sumelor aprobate prin buget faţă

de 2010, pentru „total cheltuieli”, de la 41.381.785 lei la 32.780.881 lei, respectiv cu 20,78%; c) menţinerea unui număr redus de activităţi de formare continuă centralizate a judecătorilor şi personalului auxiliar; d) acutizarea lipsei de previzibilitate a diferitelor aspecte privind statutul magistraţilor, în condiţiile contestării în mod public a multora dintre acestea coroborat cu adoptarea la finele anului 2011 şi începutul anului 2012 a unor reglementări de natură a afecta acest statut; e) blocarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, unele reuşindu-se a fi ocupate prin demersuri repetate concurente ale conducerii Tribunalului Iaşi şi a preşedintelui Curţii de Apel Iaşi, pe baza unor aprobări/derogări speciale; f) intrarea în vigoare a noului Cod Civil, fără o pregătire prealabilă adecvată a personalului din instanţe. În aceste condiţii specifice ale anului 2011, activitatea instanţei noastre s-a înscris pe un trend de creştere galopantă, marcând o diferenţiere evidentă prin raportare la activitatea din ultimii cinci ani şi chiar din întreaga sa istorie.


49

În concret, constatăm că Tribunalul Iaşi a urcat semnificativ în ierarhia tribunalelor cu cel mai mare volum de activitate, prin raportare la numărul total al dosarelor aflate pe rol, înregistrând cea mai mare creştere totdeauna, cu cca. 30 %, faţă de anul anterior în condiţiile şi în 2010 acest indicator înregistrase o creştere de 19% faţă de anul 2009. Astfel, în cazul mai majorităţii covârşitoare a indicatorilor statistici s-a înregistrat o evoluţie în creştere, pozitivă ilustrată de: 1) creşterea numărului de dosare soluţionate cu 37 % (se remarcă o creştere a

numărului de dosare soluţionate într-un procent (37%) mai mare cu 7% decât cel (de 30%) ce reflectă creşterea volumului de activitate); 2) scăderea cu cca. 20% a numărului dosarelor mai vechi de 1 an (în condiţiile în care la finele lui 2010 acest indicator înregistrase tot o scădere cu 70% faţă de anul 2009); 3) creşterea nivelului operativităţii generale în soluţionare în raport cu cauzele nou – înregistrate cu 6% de la 87% la 93% şi, respectiv, creşterea operativităţii în raport cu volumul total al cauzelor aflate pe rolul instanţei, minus cauze suspendate, cu 4%, de la 68% la 72%; 4) creşterea numărului cauzelor noi cu 28% şi a volumului de activitate cu 30%. În cazul a doar doi indicatori, s-a înregistrat o evoluţie aparent negativă, ilustrată de: 1) creşterea stocului de dosare cu 19% faţă de cel din anul 2010 (mai exact cu 1.662 dosare – stocul la sfârşitul anului 2010 fiind de 8.856

dosare, iar cel de la sfârşitul anului 2011 de 10.518 dosare), observându-se însă o scădere a proporţiei numărului de dosare rămase, în stoc, nesoluţionate, în raport de volumul total de cauze pe rol cu 2 %. Astfel, dacă în anul 2010 stocul reprezenta 26% din volumul total de cauze, în anul 2011 reprezintă doar 24% şi acesta în condiţiile în care volumul de activitate a crescut cu 30%; 2) creşterea numărului cauzelor suspendate, din totalul cauzelor aflate pe rol, de la 1.306 dosare la 1.724 dosare, cu 32%. Cu toate acestea, prin raportare la volumul total de dosare pe rol, atât în anul 2010, cât şi în anul 2011, ponderea dosarelor suspendate era procentual aceiaşi de 5%. În ceea ce priveşte gradul de încărcare al judecătorilor activi a crescut cu 17% în anul 2011 (în condiţiile în care şi în 2010 se înregistrase o creştere în acelaşi procent) şi cu 10 % prin raportare la numărul mediu de

judecători care au activat efectiv, cu toate că numărul mediu al judecătorilor activi şi din schemă a crescut, la rându-i, nesemnificativ însă. De asemenea, se observă o creştere semnificativă şi a procentului de dosare soluţionate/judecător ce a funcţionat efectiv cu 18% şi cu 26% per judecător/din schemă în anul 2011 faţă de anul 2010, cu toate că a crescut volumul de activitate şi numărul de judecători activi. A crescut şi numărul dosarelor rulate cu 18% (în condiţiile în care şi în 2010 se înregistrase o creştere în acelaşi procent 19 %.) În opinia noastră analiza comparativă a indicatorilor – care în cvasi-majoritatea lor au înregistrat o evoluţie pozitivă - în balanţă şi cu creşterea volumului de activitate în procent de 30%, conturează, per ansamblu, o activitate generală mult superioară celei din anul 2010, din perspectivă cantitativă, a celerităţii şi, chiar, calitativă (în condiţiile în care anul trecut, în linii mari, acelaşi trend se constatase şi cu ocazia analizării activităţii desfăşurate de Tribunalul Iaşi în 2010).


50

Este adevărat – aşa cum s-a arătat - că s-au înregistrat şi o serie de evoluţii aparent negative în cazul unora dintre parametri statistici, însă acesată evoluţie a fost determinată tocmai de cauzele obiective, menţionate deja anterior, care au particularizat activitatea instanţei în anul 2011. În acest sens, este suficient să reamintim doar de: a) creşterea volumului de activitate în mod semnificativ, pe fondul şi al politicilor guvernamentale de austeritate şi al crizei economice, în special al litigiilor de muncă şi al celor comerciale. Cu toate acestea, creşterea cantitativă de 30% a volumului de activitate în 2011 nu a afectat

evident operativitatea generală şi nici numărul de dosare soluţionate care au crescut semnificativ, ci doar stocul

de dosare (care, însă raportat la volumul total e activitate din cei doi ani a înregistrat din punct de vedere

procentual chiar o scădere), ceea ce înseamnă că în 2011 s-a muncit mult mai mult şi s-au soluţionat mult mai

multe dosare decât în 2010; b) multiplicarea alarmantă a dosarelor „gigant9” cu număr foarte mare de părţi (de ordinul sutelor şi chiar miilor), cu complexitatea ridicată ori/şi cu un număr mare de volume, în condiţiile în care astfel de dosare au rămas pe rol şi din anii anteriori (de pildă: 10084/99/2010* cu 9762 de părţi – litigii de muncă sau 7721/99/2010* cu 3233 de părţi – litigiu de muncă); c) specificitatea procedurii insolvenţei, pe fondul crizei economice; d) înregistrarea unui număr mare de dosare spre finalul anului, precum şi numărul mare de litigii de muncă şi cauze directe de contencios administrativ (din această categorie 1300 de dosare înregistrate în lunile noiembrie-decembrie 2011 au primit termen în 2012) ce au primit prim termen de judecată în anul 2012; e) lipsa de resurse umane cu care se confruntă sistemul judiciar coroborată cu neînregistrarea distinctă, prin alocarea de numere de dosare, a anumitor cereri accesorii (unde, se munceşte totuşi). Or, asemenea factori (deşi nu singulari) sunt suficienţi pentru a explica obiectiv evoluţia aparent negativă a unora dintre parametrului referitor la stocul de dosare. Deşi, la nivelul instanţei, s-au înregistrat, pe anumite paliere şi secţii, tendinţe negative in evoluţia anumitor

parametri, se remarcă, în continuare, şi pentru anul 2011, constanţa din activitatea secţiei penale, care a

înregistrat indicatori statistici mult mai buni decât ai celorlalte secţii, fiind practic singura secţie care nu a

înregistrat o scădere a nici unui parametru, ci din contră a înregistrat creşteri. Se remarcă, de asemenea, şi o evoluţie – pe anumite paliere - a activităţii Secţiei a II-a Civile care a recuperat şi a reuşit să transforme anumiţi indicatori care la finele anului 2010, înregistrau tendinţe negative în indicatori cu un evident trend pozitiv, în ciuda faptului că în acesată secţie s-a înregistrat cel mai mare volum de activitate.

Însă, pentru stabilirea cu obiectivitate a cauzelor care au generat evoluţia negativă a unora dintre indicatori în unele din secţii (majoritatea având însă - aşa cum s-a arătat - o evoluţie evident pozitivă), trebuie avuţi în vedere atât factorii obiectivi, externi, cât şi factorii interni, subiectivi, care au generat acest lucru, în special creşterea stocului de dosare. De asemenea, în privinţa acestor categorii de factori, trebuie avute în

9 De exemplu: 1) dosarul nr. 1328/9/2011 – 1234 părţi (litigii de muncă); 2) nr. 5092/99/2011 – 742 de părţi (contencios); 3) nr. 12811/99/2011 – 731 părţi (litigii de muncă); 4). nr. 10364/99/2011 – 693 de părţi; 5) 1262/99/2011 – 685 de părţi (litigii de muncă) ş.a.. Sunt peste 10 dosare cu peste 340 de părţi minim înregistrate.


51

vedere atât caracteristicile comune tuturor instanţelor în anul 2011, contextul social-politic şi economic naţional, precum şi particularităţile specifice Tribunalului Iaşi.

Dintre aceşti din urmă factori, specifici instanţei noastre, avem în vedere: a) o mai mare fluctuaţie a resurselor umane pe unele complete sau preocuparea magistraţilor pentru creşterea calităţii actului de justiţie; b) existenţa încă a unui anumit număr de posturi de judecător şi grefier vacante temporar, chiar dacă în acest sens

s-au situaţia a înregistrat o anumită îmbunătăţire; c) trecerea unor judecători dintr-o secţie în alta (de ex. dra Filipeanu Elena-Crizantema din Secţia Penală în Secţia aI-a Civilă); d) creşterea complexităţii unor dosare; e) numărul foarte mare a unor tipuri de dosare, care a determinat supraîncărcarea completelor de judecată şi fixarea unor termen de judecată mai lungi; f) tergiversarea întocmirii unor expertize în special de experţii topo, datorită şi numărului foarte mare de lucrări repartizate acestora, coroborat cu numărul mic al unor categorii de experţi, dar şi cu modificările repetate în materie; g) creşterea exponenţială a anumitor categorii de litigii: cele de muncă (ilustrativ este faptul că dacă la începutul lui 2011 instanţa avea 4 astfel de complete specializate, la finele anului avea deja 8 şi hotărâse înfiinţarea a încă 4, deci în total 12); cele de insolvenţă; cele comerciale ş.a.; h) lipsa de fermitate a unor judecători în aplicare a dispoziţiilor procesuale sancţionatorii etc.

Considerăm că se impune aplicarea, la nivelul întregii instanţe, a unor măsuri care ţin de sporirea diligenţelor din partea fiecărui judecător faţă de gestionarea dosarelor existente pe fiecare complet în parte şi, cu precădere, în secţiile comercială şi civilă, dublate şi de: a) o regândire a anumitor planificări şi repartizării unor sarcini în unele secţii şi, eventual, de suplimentare a numărului de judecători din secţia a II-a civilă, dacă situaţia judecătorilor indisponibili temporar se va menţine în aceiaşi parametri, evident funcţie şi de resursele umane ce vor fi disponibile; b) continuarea demersurilor pentru ocuparea tuturor posturilor vacante de judecător, în special cele vacante temporar, precum şi pentru suplimentarea statelor de funcţii atât pentru judecători, cât şi pentru

grefieri; c) identificarea unor soluţii administrative eficiente pentru asigurarea celerităţii judecării cauzelor cu un număr foarte mare de părţi.

Aplicarea strictă de către judecători a dispoziţiilor legale, ce sunt la îndemână, pentru sancţionarea faptelor ce conduc la întârzieri în soluţionarea cu celeritate a cauzelor, acordarea unor termene de judecată intermediare, iniţiativa în comunicarea directă cu experţii, cu administraţia penitenciarelor (astfel de întâlniri au avut loc, de pildă, în 2011, de mai multe ori) etc., sunt măsuri eficiente care pot şi trebuie să fie aplicate în continuare, astfel încât să conducă la reducerea timpului de judecare a dosarelor, cu consecinţa directă a reducerii stocului de dosare.

Apreciem, de asemenea, că trebuie continuată şi susţinută practica instituită încă din anul 2010, cu privire la termenele de redactare a hotărârilor, efortul susţinut al colectivului determinând - în cele mai multe cazuri - motivarea hotărârilor într-un termen apropiat de cel legal, eliminându-se astfel creşterea artificială a duratei rezonabile de judecare a cauzelor prin proceduri administrative.


52

Secţiunea a 2-a – ASPECTE CALITATIVE

2.1. Indici de calitate ai activităţii judiciare

A. Ponderea atacabilităţii hotărârilor. Indicele de casare A.1. Ponderea atacabilităţii hotărârilor

Dincolo de percepţia publică asupra calităţii actului de justiţie, factor deloc de neglijat, din punct de vedere statistic imaginea reală a calităţii actului de justiţie este reflectat de următorii indicatori:

A 1. Ponderea atacabilităţii hotărârilor

Datele statistice arată că hotărârile judecătoreşti pronunţate de tribunal în anul 2011 au fost atacate în

proporţie de 18,9% raportat la numărul de 22.206 hotărâri pronunţate, cu 32% mai mult decât în anul 2010, fiind atacate un număr total de 4.200 hotărâri, respectiv 1.705 apeluri şi recursuri – în materie civilă, 2.193 apeluri şi recursuri în materie civilă şi de contencios administrativ şi fiscal (inclusiv căile de atac declarate la dosarele privind insolvenţa) şi 302 apeluri si recursuri – în materie penală.

CIVILE CIV.şi C.A.F. PENALE TOTAL hotărâri

pronunţate 7.674 12.124 2.408 22.206

hotărâri atacate 1.705 2.193 302 4.200

% 22,2 % 18 % 12,5 % 18,9%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

cauze civile

cauze penale

cauze civile c.a.f.

PONDEREA ATACABILITĂŢII HOTĂRÂRILOR ÎN ANUL 2011

nr. hotărâri desfiinţate 489 12 295

nr. cauze atacate 1705 302 2193

cauze soluţionate 7674 2408 12124

cauze civile cauze penale cauze civile c.a.f.


53

SITUAŢIE COMPARATIVĂ PRIVIND NUMĂRUL HOTĂRÂRILOR ATACATE

Anul CIVIL PENAL CIV. şi C.A.F. TOTAL

2010 1.486 446 1.253 3.185

2011 1.705 302 2.193 4.200

Tendinţa + 15 % - 32 % + 75 % + 32 %

Comparativ cu anul 2010 se constată că evoluţia crescătoare a indicelui de atacabilitate a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în anul 2011este în strânsă legătură cu creşterea numărului de cauze noi înregistrate pe rolul Tribunalului Iaşi, dar şi o consecinţă directă a judecării unor anumite categorii de litigii, cu referire expresă la cererile de restituire a taxelor de poluare, care au urmat, în mod constat, cele 2 cicluri procesuale reglementate de legea contenciosului administrativ. De asemenea, situaţia este aproape similară şi în cazul litigiilor de muncă şi asigurări sociale, şi această categorie de litigii urmând cele 2 cicluri procesuale garantate de lege.

În acest context se explică creşterea semnificativă a indicelui de atacabilitate a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de Secţia I-a Civilă şi Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, creşterea indicelui de atacabilitate neputând reliefa şi nici măcar presupune o deficienţă în calitatea actului de justiţie, ci în cea mai mare măsură doar creşterea numărului de cauze înregistrate şi soluţionate pe parcursul anului 2011 de către judecătorii din această Secţie.

De asemenea, modificările legislative operate de Legea nr.202/2010 în materie penală au contribuit, în principal, la scăderea numărului de dosare nou intrate comparative cu anul 2010, fiind astfel influenţat şi indicele de atacabilitate al hotărârilor pronunţate în raport cu anii precedenţi, scăderea înregistrată fiind semnificativă.

În concluzie, creşterea coeficientului de atacabilitate al hotărârilor pronunţate în anul 2011, deşi

semnificativă, este în strânsă legătură cu situaţia socio-economică înregistrată la nivel naţional, fiind influenţată pe termen scurt de diverse reglementări legislative, fără ca această creştere să releve o calitate scăzută a actului de justiţie.

A.2. Indicele de casare desfiinţare, respectiv menţinere a hotărârilor În privinţa indicelui de casare/desfiinţare, respective de menţinere a hotărârilor se constată că urmare a soluţionării căilor de atac promovate, din hotărârile pronunţate în cursul anului 2011, au fost au fost casate/desfiinţate un număr total de 796 hotărâri (12 penale, 489 civile şi 295 civile, de contencios administrativ şi fiscal), incluzând atât pe cele desfiinţate total cât şi parţial, procentajul general fiind de 18,9%


54

(3,97% - în materie penală, 28,68% - în materie civilă şi 13,45% - în materie civilă, de contencios administrativ şi fiscal), din hotărârile atacate, cu 89% mai mult decât în anul 2010. Raportat la totalul hotărârilor pronunţate de Tribunalul Iaşi în anul 2011, indicele de casare este de doar 3,5%, în creştere cu 0,91% faţă de anul 2010 (0,49% în materie penală, 6,37% în materie civilă şi 2,43% în materie civilă contencios administrativ şi fiscal şi procedura insolvenţei). Acest indice de casare obţinut prin raportarea numărului total al hotărârilor desfiinţate/casate la numărul total de hotărâri pronunţate reflectă calitatea hotărârilor pronunţate de Tribunalul Iaşi.

CIVILE CIV. şi C.A.F. PENALE TOTAL hotărâri atacate 1.705 2.193 302 4.200

hotărâri desfiinţate 489 295 12 796 % 28,6 % 13,4% 3,97 % 18,9 %

Total hotărâri pronunţate

Total hotărâri atacate

Total hotărâri desfiinţate/casate

Indicele de casare

22.206 4.200 796 3,58 %

Comparativ cu anul 2010 creşterea indicelui de casare este justificat dintr-o anumită perspectivă şi de

creşterea numărului de hotărâri atacate, respectiv creşterea numărului de dosare nou intrate, aceşti indicatori coroborat cu cei vizând durata medie de soluţionare a unei cauze reliefând existenţa unei situaţii obiective.

În raport cu datele statistice date publicităţii de către Consiliul Superior al Magistraturii, în Raportul privind starea Justiţiei pe anul 2010, se constată că indicele de casare/desfiinţare înregistrat la nivelul Tribunalului Iaşi în anul 2011 (3,58%) se află sub indicele înregistrat la nivel naţional în anul 2010 (9,5%).

0% 20% 40% 60% 80% 100%

civil

penal

comercial

PONDEREA HOTĂRÂRILOR DESFIINŢATE TOTAL SAU PARŢIAL ÎN CĂILE DE ATAC

hotărâri desfiinţate 489 12 295

hotărâri atacate cu apelsau recurs

1705 302 2193

civil penal comercial


55

A.3. Principalele motive de casare/desfiinţare înregistrate 1. Principalele motive de casare/desfiinţare înregistrate în Secţia a II-a Civilă şi de CAF Situaţia hotărârilor casate/modificate în materie civilă– litigii cu profesionişti şi contencios administrativ, prin prisma motivelor care au condus la casare/ modificare se prezintă astfel : Anul Hot. netemeinice Hot. nelegale Dizolvări

(depunere bilanţ în calea de atac)

Renunţări (in calea de atac)

TOTAL

2010 84 (52 pronunţate în

2010)

55 (42 pronunţate în

2010)


2010)


2010)


2010)

2011


2011)

178 (167pronunţate în

2011)


2011)

- 295 (277 pronunţate în

2011)

În anul 2011, instanţa de control judiciar a casat 295 hotărâri pronunţate de Tribunalul Iaşi –

Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal şi anume 123 sentinţe în contencios administrativ, 97 sentinţe civile – litigii cu profesioniştii şi 75 sentinţe pronunţate de judecătorul sindic . Din cele 97 sentinţe civile, 64 au fost dizolvări de societate pentru care a fost depus bilanţul în calea de atac.

Din cele 123 sentinţe de contencios administrativ, pentru 32 dintre ele s-au formulat cereri de revizuire a deciziei din recurs, în care cererea de revizuire a fost admisă, a fost respins recursul şi menţinută sentinţa de fond (cauze privind taxa de poluare).

Principalele cauze pentru care au fost desfiinţate/modificate hotărârile pronunţate de judecătorii din cadrul Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal sunt :

- depunerea bilanţului contabil in recurs, după admiterea în primă instanţă a cererii de dizolvare; - apariţia, după pronunţarea hotărârii de fond a unei decizii privind soluţionarea unui recurs în interesul

legii ; - greşita apreciere a probelor; - administrarea în calea de atac a unor probe noi, neavute în vedere la fond; - interpretarea greşită a legii de către judecătorul de fond.

2. Principalele motive de casare/desfiinţare înregistrate în Secţia a II-a Civilă Situaţia hotărârilor casate/modificate în materie civilă (inclusiv pe materii), prin prisma motivelor care au

condus la casare/modificare:


56

Situaţia generală a Secţiei I Civilă : 2010 2011 Tendinţa Casează în tot 29 - nelegalitate 48 - nelegalitate + 66% Casează în parte 4- nelegalitate 15 - nelegalitate + 275 Modifică în parte 96- netemeinicie 304 - netemeinicie + 217% Modifică în tot 41 – netemeinicie 118 -netemeinicie + 188%

Total 170 (117 pron. în 2010) 489 + 188% 102 litigii 68 civile 361 litigii 128 civile +254%litigii +88%civile

Situaţia hotărârilor casate/modificate în materie civilă în anul 2011 în RECURSURI

2010 2011 Decizii modificate în parte 16-(8 pron.în2010) 21( 14 pron. în 2011) Decizii modificate în tot 29-(17 pron. în 2010) 31 (12 pron. în 2011) Decizii casate în parte 0 3 ( 2 pron în 2011) Decizii casate în tot 23-(11 pron. în 2010) 28 ( 11 pron. în 2011) Total 68-(36 pron. în 2010) 83 ( 39 pron. în 2011)

Situaţia hotărârilor casate/modificate în materie civilă în anul 2011 în APELURI 2010 2011 Hotărâri desfiinţate în tot 7 (3 pron.în 2010) 4 ( o pron. în 2011) Hotărâri desfiinţate în parte 0 0 Hotărâri schimbate în tot 17(8 pron. în 2010) 17-( 3 pron.în 2011) Hotărâri schimbate în parte 23(10 pron .în 2010) 20-(1 pron.în 2011) Hotărâri anulate 2 (1 pron.în.2010) 4-(1 pron.în 2011) Total 46(22 pron.în 2010) 45( 5 pron în 2011)

Situaţia hotărârilor casate/modificate în materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale

2010 2011 Casează în tot 6 – nelegalitate

( din totalul de 6+4, 6 pron în 2010) 16 - nelegalitate

Casează în parte 4- nelegalitate

12 - nelegalitate

Modifică în parte 80– netemeinicie ( din totalul de 80 + 12, 75 pron.

2010)

263 - netemeinicie

Modifică în tot 12 – netemeinicie 70 - netemeinicie Renunţare la judecată în recurs 0 0

Total 102 (81 pron. în 2010) 361 ■ Principalele motive de casare/desfiinţare în cauzele având ca obiect conflicte de muncă şi asigurări sociale au fost : → Principalele motive de casare/desfiinţare în conflicte de muncă şi asigurări sociale : - interpretarea diferită a dispoziţiilor legale care reglementează competenţa materială, teritorială şi funcţională a instanţei sau a secţiei; - interpretarea diferită dată dispoziţiilor care reglementează cazurile în care intervine sancţiunea nulităţii absolute a deciziei de concediere;


57

- modificarea jurisprudenţei instanţei de control judiciar în privinţa litigiilor având ca obiect constatarea încadrării în grupa I sau în grupa a II a de muncă ceea ce a determinat modificarea unui numar de aproximativ 150 de sentinţe judecătoreşti. → Principalele motive de casare/desfiinţare în cauzele civile : - încălcarea disp.art.242 pct.2 C.pr.civ. – părţile nu au solicitat judecata în lipsă, iar instanţa a soluţionat cauza în lipsa lor;

- interpretarea diferita a dispoziţiilor legale referitoare la calificarea acţiunilor ca fiind evaluabile sau neevaluabile in bani si pe cale de consecinţa calificarea greşită a caii de atac incidente in cauza; - aplicarea greşită a dispoziţiilor art.274 şi 276 Cod procedură civilă in ceea ce priveşte soluţionarea cererilor de obligare la plata cheltuielilor de judecata; - aprecierea diferită a probelor de către instanţa de control judiciar. Hotărârile desfiinţate sau casate au fost evidenţiate în materiale de sinteză întocmite de judecătorii care realizează analiza practicii instanţelor de control judiciar, cu selectarea hotărârilor fiecărui magistrat, motivele de nelegalitate şi netemeinicie ale hotărârilor fiind discutate cu ocazia întâlnirilor lunare. 3. Principalele motive de casare/desfiinţare înregistrate în Secţia Penală

Situaţia hotărârilor casate/modificate în materie penală, prin prisma motivelor care au condus la casare/desfiinţare este următoarea :

SITUAŢIA HOTĂRÂRILOR CASATE ÎN MATERIE PENALĂ

Anul 2010 2011 Tendinţa

Nelegalitate 16 3 -81%

Netemeinicie 24 7 -71%

Neimputabile - 2 100%

Total 40 12 - 25%

Secţia penală 2010 2011

hotărâri atacate 446 302 hotărâri desfiinţate 40 12

% 8,96 3,97

Din cele 302 hotărâri penale pronunţate în 2011 şi atacate cu căi de atac, până în prezent au fost restituite (sau comunicate din căile de atac) soluţiile vizând un număr de 211 hotărâri, din acestea din urmă doar 12 fiind soluţii de casare/desfiinţare, fiind menţinute 199 de soluţii.

Principalele motive care au condus la desfiinţarea/casarea hotărârilor penale în căile de atac, sunt:


58

- în cea mai mare măsura netemeinicia hotărârii de fond, datorată existenţei unor elemente diferite de apreciere (individualizarea pedepsei, însă în limitele impuse de lege, stabilirea modalităţii de executare a pedepselor etc.);

- stabilirea unei încadrări juridice greşite a faptei, în special în cazul infracţiunilor de tentativă la omor/vătămare corporala gravă, omor calificat/loviri sau vătămări cauzatoare de moarte;

- nelegala deducere din pedeapsă a perioadei reţinerii şi arestării preventive sau schimbarea soluţiei

instanţei de fond, în rare cazuri. * * *

Hotărârile desfiinţate sau modificate au fost evidenţiate în materiale de sinteză întocmite de judecătorii care realizează analiza practicii instanţelor de control judiciar, cu selectarea hotărârilor fiecărui magistrat, motivele de nelegalitate şi netemeinicie ale hotărârilor fiind discutate cu ocazia întâlnirilor lunare. În vederea punerii în concordanţă a practicii Tribunalului Iaşi cu cea a judecătoriilor arondate, toate cele trei Secţii ale Tribunalului Iaşi au înaintat, în cursul anului 2011, lunar, hotărârile pronunţate prin care au fost desfiinţate sau casate în căile de atac hotărârile Judecătoriei Iaşi, Judecătoriei Paşcani, Judecătoriei Hîrlău, Judecătoriei Răducăneni, preşedinţii de secţie participând totodată la şedinţele de învăţământ profesional ale judecătorilor din cadrul acestor instanţe.

B. Durata de soluţionare a cauzelor – elemente statistice, pe materii B.1. Durata de soluţionare a cauzelor În raport de datele statistice disponibile, reprezentarea tabelară a valorilor înregistrate de Tribunalul Iaşi

în anul 2011, în materie civilă este următoarea:

Total cauze soluţionate în

materie civilă

0 - 6 luni 6 - 12 luni 1 - 2 ani 2 - 3 ani Peste 3 ani

Nr.cauze % Nr.cauze % Nr.cauze % Nr.cauze % Nr.cauze %

7.674 5.404 70,4 1988 25,9 253 3,29 28 0,36 1 0,01

Media duratei de soluţionare a cauzelor în materie civilă: 5,15 luni

În materie civilă de contencios administrativ şi fiscal :

Total cauze soluţionate în materie civilă c.a. şi c.a.f.



10.408 7.271 69,8 3.048 29,2 84 0,80 5 0,004 1 0,009

Media duratei de soluţionare a cauzelor în materie civilă c.a. şi c.a.f.: 2,52 luni


59

În materia insolvenţei:

Total cauze soluţionate în materie de insolvenţă



1.715 638 37,2 800 46,6 185 10,7 55 3,20 37 2,15

Media duratei de soluţionare a cauzelor în materie de insolvenţă: 9,38 luni

În materie penală:


materie penală



2.408 2.238 92,9 115 4,70 48 1,99 7 0,31 0 0

Media duratei de soluţionare a cauzelor în materie penală: 3,66 luni

Durata medie generală de soluţionare a celor 22.206 cauze pronunţate de magistraţii Tribunalului Iaşi în anul 2011, calculată ca medie aritmetică între valorile obţinute pentru fiecare materie avută în vedere, este de 5,19 luni/dosar, în timp ce numărul dosarelor soluţionate în mai puţin de 6 luni constituie 70% din totalul cauzelor soluţionate, iar în maximum 1 an reprezintă 96,70% :


anul 2011



22.206 15.551 70 5.951 26,70 570 2,56 95 0,42 39 0,17

Media generală a duratei de soluţionare a cauzelor: 5,19 luni

B.2. Situaţia cauzelor mai vechi de 1 an Cu privire la cauzele rămase nesoluţionate, din cele 10.518 dosare rămase în stoc în anul 2011, un număr

de 1.238 sunt dosare mai vechi de 1 an – dosare civile, dosare civile, de contencios administrativ şi fiscal şi penale - ponderea dosarelor mai vechi de un an în stoc fiind de doar 11,7 %, iar raportat la volumul total al

cauzelor de 3,78 %, date ce evidenţiază o scădere a numărului de dosare mai vechi de un an rămase nesoluţionate în anul 2011, faţă de 2010 când numărul acestora a fost de 1.541 de dosare.

Practic numărul total al dosarelor mai vechi de 1 an a scăzut în anul 2011 comparativ cu anul 2010 cu


60

20% (în condiţiile în care şi la finele lui 2010 acest indicator înregistrase tot o scădere cu 70% faţă de anul 2009) şi acesta în condiţiile în care volumul de dosare a crescut cu 30%.

La sfârşitul anului 2011, pe rolul Secţiei I civile a Tribunalului Iaşi se aflau 520 cauze mai vechi de un an, ceea ce, raportat la numărul total al dosarelor pe rol, reprezintă aproximativ 1,58 %, iar raportat la numărul total al dosarelor pe rol în cadrul acestei secţii reprezintă aproximativ 4,27 %.

Pe rolul secţiei penale a Tribunalului Iaşi se aflau 45 cauze mai vechi de un an , ceea ce raportat la

numărul total al dosarelor pe rol reprezintă aproximativ 0,13%, iar raportat la numărul total al dosarelor pe rol în cadrul acestei secţii reprezintă aproximativ 1,66%.

Pe rolul Secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Iaşi se aflau 976 cauze mai vechi de un an, ceea ce raportat la numărul total al dosarelor pe rol reprezintă aproximativ 2,98% iar raportat la numărul total al dosarelor pe rol în cadrul acestei secţii reprezintă aproximativ 5,46%.

VECHIMEA CAUZELOR PE ROL ÎN ANUL 2011- SITUAŢIE COMPARATIVĂ

Anul CIVIL PENAL CIV. şi C.A.F. Total cauze vechi

Total cauze pe rol

Ponderea raportat la total cauze

pe rol

Directe şi Apeluri Recursuri Directe şi

Apeluri Recursuri Directe Recursuri

2010 257 263 43 2 823 153 1.541 25.104 6%

2011 119 275 15 0 775 54 1.238 32.724 3,78%

Tendinţa - 54 % + 5 % - 65 % - 100 % - 6 % - 65 % - 20 % + 30% - 2,22%

PONDEREA CAUZELOR VECHI ÎN ANUL 2011 RAPORTAT LA NUMĂRUL TOTAL AL CAUZELOR

PE ROL

PONDEREA CAUZELOR VECHI ÎN ANUL 2011 ÎN RAPORT DE NUMĂRULTOTAL AL CAUZELOR PE

ROL

73%

24%3% Total cauze pe rol

Total cauze în stoc

Total cauze vechi perol


61

Durata medie de soluţionare a cauzei a fost influenţată în principal de creşterea semnificativă a numărului de dosare nou intrate în condiţiile în care schema de personal nu a fost mărită, iar dotările logistice nu permit creşterea numărului şedinţelor de judecată. De asemenea, în raport cu datele statistice la nivel naţional cuprinse în Raportul privind Starea Justiţiei pe anul 2010 dat publicităţii de Consiliul Superior al Magistraturii, se constată că parametrii înregistraţi la nivelul Tribunalului Iaşi, privind durata medie a procedurii, se regăsesc în mare parte şi la nivelul celorlalte tribunale.

În concluzie, durata medie de soluţionare a cauzei înregistrată la nivelul Tribunalului Iaşi în anul 2011 (5,19 luni), în contextual creşterii semnificative a volumului de muncă, este rezonabilă şi obiectivă.

B.3 Alte date în legătură cu durata de soluţionare a cauzelor.

După cum s-a arătat în capitolul II, în anul 2011 s-a înregistrat o creştere a numărului dosarelor soluţionate cu un procent de 37 % (mai exact cu 5.958 dosare) faţă de anul 2010, respectiv 22.206 în 2011, faţă de 16.248 în anul anterior, ceea ce înseamnă că s-a muncit mai mult şi mai eficient. Se remarcă o creştere a numărului de dosare soluţionate într-un procent (37%) mai mare cu 7% decât cel (de 30%) ce reflectă creşterea volumului de activitate.

Dinamica soluţionării anumitor categorii de cauze în anul 2011

Secţia Obiectul Dosare noi Dosare soluţionate

Penală interceptări şi percheziţii 317 317

măsuri preventive 966 961

Civilă I litigii muncă şi asigurări 3207 2157

recursuri fond funciar 893 908

Civilă II

dizolvări 4833 4161

radieri 642 689

plângeri p.v. - recurs 1256 997

recursuri comerciale 699 741

TOTAL 12813 10931


62

Date exemplificative privind unele dosare cu multe părţi

Nr.crt. Număr dosar Obiect Nr.părţi

1 1328/99/2011 Litigii 1234

2 5092/99/2011 Contencios 742

3 12811/99/2011 Litigii 731

4 10364/99/2011 Contencios 693

5 1262/99/2011 Litigii 685

6 3896/99/2011 Litigii 658

7 4592/99/2011 Litigii 658

8 1789/99/2011 Litigii 569

9 3895/99/2011 Litigii 459

10 12575/99/2011 Contencios 345

11 10084/99/2010* Litigii 9762

12 7721/99/2010* Litigii 3233

C. Repartizarea aleatorie a cauzelor

La nivelul Tribunalului Iaşi sunt respectate dispoziţiile legale cu privire la repartizarea aleatorie a cauzelor. Deficienţe în utilizarea aplicaţiei ECRIS au fost constatate într-un număr restrâns de cazuri, fiind vorba de erori cu privire la stabilirea parametrilor de repartizare, erori care, însă, au fost consemnate în registrul de evidenţă a modificărilor intervenite în procesul de repartizare. Repartizarea manuală a vizat pe parcursul anului 2011 doar cauzele disjunse, cauze trimise spre rejudecare conform art. 99 alin. 6 din Regulament, cereri având ca obiect suspendare provizorie, cereri de ajutor

public judiciar etc. În unele situaţii, repartizarea manuală a fost efectuată pe baza hotărârilor colegiului de conducere al instanţei, prin care s-a stabilit modul de planificare a completelor, a asigurării serviciilor de permanenţă, determinând astfel ca, dosarele înregistrate să fie repartizate direct completului care asigură serviciul respectiv (de ex. la propuneri de arestare preventivă,la învestiri etc.). Ceea ce trebuie subliniat este faptul că, pentru fiecare cauză repartizată manual, există o justificare explicată în procesele verbale întocmite pentru fiecare dosar şi nu au fost situaţii în care să se constate că


63

decizia de a fi repartizat manual dosarul a avut la bază criterii neobiective, care să sugereze dirijarea dosarului către un anumit complet. De asemenea, în cazul admiterii cererilor de abţinere, recuzare sau constatării unui caz de incompatibilitate s-a revocat Hotărârea nr.32/2008 a Colegiului de conducere a Tribunalului Iaşi, dându-se eficienţă regulilor de repartizare aleatorie. Astfel, la propunerea preşedintelui instanţei, prin hotărârea colegiului de conducere nr. 43/03.08.2011, s-a: a) aprobat implementarea prevederile hotărârilor CSM nr.496/21.07.2011

şi nr.425/23.06.2011 referitoare la aplicaţia ECRIS şi anume la modificarea gradelor de complexitate a unor categorii de cauze, precum şi la stabilirea unei metode unitare de înregistrare a cererilor accesorii, cu excepţia perimărilor; b) aprobat modificarea regulii de repartizare ciclică (aplicabilă în prezent) stabilită anterior prin hotărârea de colegiu nr. 30/1009.2008 (pct. IX) a unui dosar în cazul în care a intervenit un incident procedural cu privire la toţii membrii completului (respectiv în situaţiile prevăzute de art. 98 alin. 3 din Regulament – când s-a admis abţinerea sau recuzarea întregului complet) cu regula repartizării aleatorii în sistem informatizat (impusă de Regulament), dată fiind implementarea aplicaţiei ECRIS 4, care permite o nouă repartizare a aceluiaşi dosar, cu păstrarea numărului unic. Totodată, la propunerea preşedintelui, prin hotărârea colegiului de conducere nr.46/02.09.2012, s-a decis adoptarea unei proceduri unitare la nivelul instanţei privitoare la circuitul dosarului după admiterea cererii de recuzarea sau abţinere a întregului complet, în vederea punerii în aplicare a pct. 3.2 din hotărârea nr. 43/2011 a Colegiului de Conducere prin care s-a dispus re-repartizarea informatizată în aceste situaţii. În privinţa activităţii de ştergere a termenelor acordate automat prin sistemul informatic, au fost identificate situaţii în care a avut loc această operaţiune tehnică, ea survenind ca urmare a unor cauze multiple, umane şi/sau tehnice: cauza a fost repartizată aleatoriu, deşi trebuia ca aceasta să revină la completul iniţial investit, întrucât dosarele au fost trimise spre rejudecare acestuia, dosare disjunse sau dosare repartizate unui complet fără specializarea necesară naturii cauzei respective; erori materiale de preselectare a obiectului, etc..

De asemenea, au fost sesizate şi situaţii izolate privind introducerea repetată a aceleiaşi cereri de chemare în judecată, în scopul, credem, de eludare a repartizării aleatorii prin folosirea acestei metode. Deşi această realitate a fost analizată la instanţele verificate de Inspecţia Judiciară şi au fost făcute propuneri de îmbunătăţire a Sistemului ECRIS – a se vedea în acest sens raportul Inspecţiei dispus prin Hotărârea nr. 664/24.09.2009 a Secţiei pentru Judecători din cadrul C.S.M. - , totuşi, Ecris IV (implementat la nivelul Tribunalului Iaşi începând cu luna decembrie 2010) nu a răspuns acestei necesităţi pe întreaga durată a anului 2011.

În urma a analizei efectuate la sfârşitul anului 2010 şi pe parcursul anului 2011 Plenul CSM a completat Regulamentul de ordine interioară al instanţelor de judecată cu dispoziţii referitoare la cazurile de înregistrare multiplă a cererilor de chemare în judecată, fiind reglementate modalităţile de constatare şi de sesizare a înregistrărilor multiple de către grefierul registrator (prin Hotărârea nr.829/15.11.2011) .


64

Urmare a punerii în aplicare a Hotărârii C.S.M. - Secţia pentru Judecători nr. 889/23.09.2010, s-a efectuat de către Inspecţia Judiciară un control tematic şi la nivelul Tribunalului Iaşi, care a avut drept obiect verificarea respectării dispoziţiilor procedurale şi regulamentare privind înregistrarea cererilor de apel/recurs şi înaintarea dosarelor la instanţa de control judiciar. S-a constatat, astfel, că înregistrarea cererilor de apel şi recurs se face prin menţionarea datelor prevăzute de art. 83 alin. 1 pct. 11 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cu

respectarea procedurii prevăzute de art. 111 – 114 din Regulament, de către persoanele desemnate de către preşedintele instanţei, fiind stabilite cu maximă rigurozitate atribuţiile acestora, prin ordin de serviciu şi respectiv prin fişele posturilor la care s-a făcut referire mai sus. Au fost respectate termenele de înaintare a dosarelor la instanţele de control judiciar, prevăzute în Regulament, situaţiile în care s-a temporizat înaintarea dosarului având caracter de excepţie, nefiind imputabile instanţei, în condiţiile în care au fost determinate de nerespectarea de către procuror a termenului reglementat de art. 112 alin. 3 din Regulament. Împrejurarea că procurorul nu restituie dosarele în termen de cel mult 5 sau 10 zile, după caz, prev. de art. 112 alin. 2 din Regulament, nu poate fi imputabilă instanţei. S-au făcut demersuri periodice în vederea asigurării respectării acestui termen. Prin acelaşi raport, s-a subliniat pentru toate instanţele - obiect al verificării - , inclusiv pentru Tribunalul Iaşi, necesitatea uniformizării practicii pentru respectarea riguroasă a disp. art. 113 alin. 1 din Regulament, cu privire la înaintarea în căile de atac a dosarelor care trebuie să aibă loc după sosirea dovezilor de comunicare a hotărârilor şi după împlinirea termenului de apel sau recurs pentru toate părţile.

Prin Hotărârea nr.425/23.06.2011, modificată prin Hotărârea nr.673/27.09.2011, Plenul CSM a reglementat formarea dosarelor asociate doar în cazul declarării unei căi de atac ce se soluţionează separat de fondul litigiului. În orice caz, Tribunalul Iaşi nu înregistrat nici înainte în mod separat categoriile de cereri menţionate în aceste hotărâri.

2.2. Aspecte privind formarea profesională la nivelul Tribunalului Iaşi

2.2.1. Formarea profesională continuă a judecătorilor Formarea continuă reprezintă o garanţie a calităţii actului de justiţie, în concordanţă cu cerinţele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Totodată, formarea continuă a magistraţilor este o condiţie pentru ca justiţia sa fie un serviciu public de încredere, respectat, cu egală preponderenţă în balanţa puterilor Statului. Integrarea României în spaţiul juridic european a semnificat, de asemenea, transformarea judecătorului român într-un judecător european, cu toate consecinţele ce decurg de aici, una dintre acestea fiind aceea a aplicării directe a dreptului european şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.


65

→ În vederea îmbunătăţirii calităţii actului de justiţie, judecătorii din cadrul Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal si-au manifestat pe parcursul anului 2011 disponibilitatea de participa la activităţile de formare profesională organizate de în mod centralizat, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, cât şi descentralizat prin programele de formare/perfecţionare profesională desfăşurate la nivelul Curţii de Apel Iaşi, dar si de diferite organizaţii non-guvernamentale ori de alte instituţii.

Lunar s-au desfăşurat şedinţele de învăţământ profesional în cadrul Secţiei a II-a Civilă, de Contencios

Administrativ şi Fiscal. Cu prilejul acestor şedinţe s-au discutat problemele de drept ce au suscitat interes ori au dus la pronunţarea unor soluţii diferite, s-au adus la cunoştinţa colegilor actele normative nou apărute, jurisprudenţa relevantă în materie comercială, contravenţională, de contencios administrativ, în materie de procedură civilă a ÎCCJ şi a Curţii Constituţionale, a CEDO şi a CJUE.

Un număr de 10 dintre cei 13 judecători ce au activat efectiv în anul 2011 în cadrul Secţiei a II a civilă au participat, pe parcursul anului, la seminarele organizate de INM, la conferinţele de lansare a noului Cod Civil, la conferinţe pe teme de insolvenţă, de executare silită (exemplificăm cu seminarul „Noul Cod Civil. Noul Cod de

Procedură civilă”, organizat de INM în perioada 21-23 septembrie 2011 la Iaşi, seminarul interactiv cu tema „Mica

reformă în justiţie. Implicaţiile în practică ale Legii nr.202/2010 pentru accelerarea soluţionării proceselor”, eveniment desfăşurat la data de 11 martie 2011, orele 10,00 – 17,00, de Curtea de Apel Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, seminarul de Drept comercial – 16-17 iunie 2011, Bucuresti, seminarul de Dreptul mediului – 30 noiembrie – 2 decembrie 2011, Sinaia, seminarul Legislatia europeană a

achizitiilor publice – EJTN – Bucuresti – octombrie 2011). Toţi judecătorii Secţiei a II a civilă si de contencios administrativ au participat la unul sau mai multe dintre

seminarele de formare continuă descentralizată organizate de Curtea de Apel Iaşi în parteneriat cu Institutul

Naţional al Magistraturii, cu temele: „Drept comunitar. Supremaţia dreptului comunitar” (18.02.2011) „Factori de

presiune care pot afecta independenţa magistratului”. Regulamentul de ordine interioară al instanţelor

judecătoreşti (14 aprilie 2011), „Drept comunitar. Procedura hotărârii preliminare” (20.05.2011), Concepţia Noului

Cod Civil cu privire la patrimoniu. Fiducia; Apărarea dreptului de proprietate privată. Acţiunea în revendicare;

Modalităţi juridice de apărare a dreptului de proprietate (20 septembrie 2011); Noul Cod Civil (perioada 27-28 septembrie 2011); Dreptul la un proces echitabil – aspecte civile. Garanţii implicite şi explicite. Probleme speciale

în cauzele împotriva României pe art. 6 din CEDO (18 noiembrie 2011); Integritatea (29 noiembrie 2011). Întâlnirea si discuţiile judecătorilor din cadrul Secţiei a II a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal cu judecătorii străini specializaţi în contencios administrativ participanţi la Programul EJTN de schimb între autorităţile judiciare găzduit la Iaşi în luna iunie 2011, sub coordonarea doamnei judecător Anca Ghideanu, preşedinte al Secţiei Comerciale a Curţii de Apel Iaşi şi a doamnei judecător Alina Prelipcean, preşedinte al Secţiei a II a Civilă si de Contencios Administrativ a Tribunalului Iaşi, au constituit un prilej pentru a cunoaşterea aspectelor de interes în ceea ce priveşte procedura de judecată în materie de contencios administrativ în alte


66

state europene, a modului în care se aplică dreptul european de către judecătorii din Suedia, Spania, Franţa, Olanda, Germania.

În cadrul activităţilor organizate la nivelul instanţei, judecătorii Secţiei penale au participat la şedinţele de pregătire profesională organizate lunar, în cadrul cărora au fost analizate şi dezbătute diverse teme de interes pentru judecători, adaptate priorităţilor sistemului judiciar, evoluţiei legislaţiei, practicii judiciare curente în materie penală şi nevoilor reale de formare a acestora, fiind abordate aspecte referitoare la: dreptul la libertate şi

siguranţă consacrat în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; folosirea investigatorilor sub acoperire în procesul penal; recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine, contopirea pedepselor aplicate prin hotărâri judecătoreşti străine, cererea de reconversie; aspectele jurisprudenţiale din perspectiva aplicării prevederilor Legii nr. 202/2010; particularităţi ale soluţionării acţiunii civile în procesul penal; limitele răspunderii civile delictuale ale moştenitorilor părţilor din procesul penal; cauzele de nepedepsire şi de reducere a pedepselor prevăzute în Codul penal şi în legile speciale; infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, dreptul la un proces echitabil din perspectiva legii procesual penale române şi a Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; tehnicile de investigare a infracţiunilor de pornografie infantilă şi propuneri de modificare a regimului sancţionator în materie.

În cadrul şedinţelor de învăţământ profesional, pe lângă discutarea problemelor de drept controversate şi susceptibile de a primi interpretări diferite şi a genera practică neunitară, s-a pus accent pe cunoaşterea şi valorificarea jurisprudenţei CEDO, a ÎCCJ, a Curţii de Apel Iaşi şi a celorlalte instanţe judecătoreşti de control judiciar din ţară, a Curţii Constituţionale şi a CJUE. → La nivel centralizat, activitatea de formare profesională a judecătorilor din cadrul Secţiei penale s-a realizat prin participarea acestora în cursul anului la seminarele de pregătire profesională organizate de Institutul Naţional al Magistraturii („Noul Cod penal. Noul Cod de procedură penală” organizat la Iaşi, în perioada 10-12 octombrie 2011; „ Justiţia pentru minori ”, organizat la Bucureşti, în perioada 22-23 septembrie 2011; „ Judicial

cooperation in criminal matters – Finding common ground through legal English„”, organizat la Bucureşti în perioada 1-2 noiembrie 2011; „ Criminalitate informatică”, organizat la Braşov, în perioada 24-25 noiembrie 2011).

Judecătorii din cadrul Secţiei penale au participat şi la alte seminarii conferinţe, dezbateri publice şi mese rotunde organizate de instituţii publice sau de organizaţii non-guvernamentale (cu titlu de exemplu, menţionăm: seminarul interactiv cu tema „Mica reformă în justiţie. Implicaţiile în practică ale Legii nr.202/2010 pentru accelerarea soluţionării proceselor”, organizat la Iaşi, la data de 11 martie 2011, de Curtea de Apel Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi; Conferinţa naţională privind criminalitatea informatică, organizată la Iaşi, în perioada 25-28 octombrie 2011, de Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate din cadrul IGPR şi Ambasada SUA la Bucureşti; dezbaterea publică cu tema „Violenţa fizică şi emoţională asupra copiilor de astăzi”, organizată la Iaşi, la data de 19 octombrie 2011, de organizaţia Salvaţi


67

Copiii – Filiala Iaşi; seminariile din cadrul proiectului „Etica profesională în soluţionarea cazurilor cu minori”, organizate de AMI în parteneriat cu organizaţia Salvaţi Copiii – Filiala Iaşi, în perioada iunie – decembrie 2011).

Toţi judecătorii din cadrul Secţiei penale au participat în cursul anului 2012 la cel puţin unul dintre seminariile de formare continuă descentralizată organizate de Curtea de Apel Iaşi în parteneriat cu Institutul Naţional al Magistraturii, cu temele: „Mandatul european de arestare. Aspecte teoretice si practice” ; „Factori de presiune care pot afecta independenţa magistratului” (14 aprilie 2011); „Principiul supremaţiei dreptului comunitar

faţă de sistemele de drept naţional al Statelor Membre ale Uniunii Europene. Prioritatea dreptului comunitar faţă de normele contrare prevăzute în dreptul naţional. Efectul juridic al normelor comunitare - efectul direct al normelor comunitare şi obligaţia de interpretare a dreptului naţional în conformitate cu dreptul comunitar” (18.02.2011.); „Drept comunitar. Procedura hotărârii preliminare” (20.05.2011); „Libertatea de exprimare. Conţinutul dreptului la libertatea de exprimare. Tipuri de obligaţii ce revin statului conform prevederilor art. 10 din C.E.D.O. Libertatea de opinie şi cea de informare” (01.07.2011.).

Judecătorii din cadrul Secţiei penale au pus şi în anul 2011 un accent deosebit pe formarea/perfecţionarea profesională individuală, prin urmarea unor forme de pregătire aprofundată (studii universitare de masterat sau doctorat). Alţi judecători au participat la seminarii sau alte forme de pregătire profesională în străinătate, precum dnul jud. Mocanu Marcel (vizită de studiu la Berlin în octombrie 2011) ori dna jud. Tarlion Lorena sau dnul jud. Tărniceriu Radu-Dimitrie. → Formarea profesională a judecătorilor din cadrul Secţiei a-I-a Civilă în anul 2011 a ţinut seama de dinamica procesului legislativ şi a constat în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene şi a dreptului comparat.

Deşi toţi judecătorii din cadrul Secţiei I civila la începutul anului 2011 şi-au exprimat opţiunile de

participare la seminariile aflate în Programul de formare continuă al Institutului Naţional al Magistraturii pentru acest an, doar un număr redus de judecători din cadrul secţiei au fost selectaţi si au participat la aceste seminarii. Exemplificam in acest sens participarea la seminariile cu următoarele teme ,,Cooperare judiciara

internaţionala in materie civila”, ,,Dezvoltarea sistemului de justiţie pentru minori în România”, ,,Etica profesionala

in soluţionarea cauzelor cu minori”, ,,Noul cod civil” etc. Ca urmare a intrării in vigoare la data de 01.10.2012 a Noului cod civil aproape toţi judecătorii din cadrul

secţiei au participat la seminariile organizate pentru implementarea Noului Cod Civil de către Institutul Naţional al Magistraturii si Curtea de Apel Iaşi in luna septembrie 2011. Volumul mare de activitate al Secţiei I Civilă nu a permis insa asigurarea participării tuturor judecătorilor din cadrul secţiei la seminariile organizate pentru implementarea Noului cod civil motiv pentru care ar fi extrem de utila organizarea de seminarii pe aceiaşi temă si in anul 2012.


68

Tot în vederea implementării Noului Cod Civil au fost efectuate referate de către toţi judecătorii din cadrul secţiei, in care au fost evidenţiate elementele de noutate introduse prin noul cod civil, referate care au fost prezentate si analizate in cadrul întâlnirilor organizate in cadrul secţiei. Formarea profesională a judecătorilor s-a realizat şi prin activităţile organizate la nivelul instanţei, prin participarea la şedinţele lunare de pregătire profesională organizate la nivel de secţie, potrivit planificării anuale.

În cadrul întâlnirilor de pregătire profesională s-a pus accent pe unificarea practicii judiciare prin

discutarea problemelor de drept care au primit o interpretare diferită, pe baza referatului întocmit de catre judecătorul delegat potrivit art. 291 din Regulamentul de ordine interioara al instanţelor judecătoreşti, pe cunoaşterea şi însuşirea mai bună a jurisprudenţei CEDO si CJCE, pe cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar, a Curţii de Apel Iaşi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie si a Curtii Constituţionale. Cu ocazia întâlnirilor de pregătire profesionala organizate in cadrul secţiei a fost analizată si practica de casare. Menţionam si faptul că: → mai mulţi judecători ai Tribunalului Iaşi sunt formatori INM sau SNG; → că alţii au făcut parte din comisiile de elaborare subiecte sau contestaţii la unele examene organizate de INM; → că unii judecători au participat la activităţi de formare profesionala in străinătate (de exemplu d-na judecător Filipescu Silvia a participat la un stagiu de perfecţionare profesionala la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene in perioada 01.10.2011-30.11.2011 si la Tribunalul de Prima Instanta a Uniunii Europene in perioada 01.12.2011-31.01.2012, iar d-na judecător Culea Gabriela a participat la seminarul cu tema ,,Elemente de vocabular in domeniul cooperării judiciare în materie penală” organizat in iulie 2011 la Bordeaux) ori la universităţi din tara sau la seminarii organizate de alte instituţii sau organisme decât cele cu atribuţii din sistemul judiciar, Tribunalul Iaşi facilitând toate aceste participări si accesul la aceste activităţi.

2.2.2. Formarea profesională a personalului auxiliar de specialitate

Întrucât munca personalului auxiliar de specialitate constituie un sprijin pentru magistraţi, competenţa şi îndeplinirea corectă a sarcinilor ce revin acestei categorii de personal jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi, pentru ca activitatea pe care o desfăşoară să fie realmente eficientă, trebuie să răspundă exigenţelor de competenţă profesională.

Ocuparea prin concurs a posturilor vacante de personal auxiliar prezintă, indubitabil, un avantaj, prin degrevarea personalului supraîncărcat; pe de altă parte, însă, este necesară monitorizarea, dublată de instruirea periodică, a celor fără experienţă acumulată în domeniu; această activitate este necesară nu numai pentru diminuarea riscului de a fi comise greşeli, dar şi pentru o eventuală permutare a personalului, calităţile lui evidenţiate după o anumită perioadă recomandându-l pentru postul deja ocupat (în cel mai fericit caz) sau pentru un alt compartiment de activitate.


69

Este necesară continuarea implicării active a grefierilor şefi de secţie şi a primului grefier în sensul exercitării efective a atribuţiilor de supraveghere şi control a activităţii personalului auxiliar, instituite prin Regulamentul de ordine interioară, atât sub aspect administrativ, cât şi sub aspect calitativ.

În strânsă legătură cu cele menţionate, este şi evaluarea personalului auxiliar de specialitate; aceasta trebuie să depăşească limitele formalismului şi să evidenţieze deosebirile calitative, de natură a-l stimula pe grefier.

Pregătirea şi perfecţionarea continuă a personalului auxiliar de specialitate, sub directa îndrumare a vicepreşedintelui şi preşedintelui instanţei, reprezintă un obiectiv major, periodic de îndeplinit pe linia atingerii scopului final, al existenţei unei justiţii de calitate, precum şi în perspectiva preluării sarcinilor administrative (non – jurisdicţionale) de la judecători. Este necesar a se desfăşura, pentru grefieri, un permanent şi intensiv proces de însuşire a cunoştinţelor necesare derulării în parametri normali a activităţilor diferitelor compartimente sau sectoare de activitate, acesta dublat de o schemă de personal necesară asigurată şi care să corespundă, din punct de vedere profesional, cerinţelor fiecărui post în parte.

Formarea continuă a personalului auxiliar de specialitate se axează pe aprofundarea şi actualizarea cunoştinţelor necesare exercitării performante a acestei profesii, precum şi pe actualizarea practicii judiciare în privinţa actelor procedurale întocmite de grefier. Nu mai puţin importantă este latura care ţine de formarea grefierului din punct de vedere al deontologiei profesionale şi al abilităţilor de comunicare, necesare în exercitarea oricărei profesii care presupune lucru cu publicul.

Potrivit legii, formarea profesională continuă oferită de Şcoala Naţională de Grefieri se adresează tuturor categoriilor de grefieri, sub diferite forme şi este organizată sub forma unor activităţi distincte, pe teme adaptate specificului activităţii, pentru: grefieri de şedinţă, grefieri arhivari, grefieri registratori, grefieri statisticieni, prim grefieri şi grefieri şefi din instanţe. Pe parcursul anului 2011, a fost consultat personalul instanţei cu privire la necesităţile de formare continuă. De menţionat este faptul că, pe parcursul anului 2011, respectiv până la data

de 28 noiembrie 2011, 6(şase) judecători din cadrul Tribunalului Iaşi au fost formatori ai Şcolii Naţionale de Grefieri (Florin-Alexandru Andrei, Clara-Roxana Barbir, Narcis-Violin Stoica, Adriana Stoinel, Radu-Dimitrie Tărniceriu), după această dată fiind în număr de 5, ca urmare a transferului domnului judecător Radu-Dimitrie Tărniceriu la Tribunalul Militar Iaşi.

În completarea formării continue organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, la nivelul Tribunalului Iaşi, în anul 2011 (de precizat faptul că, în perioada de referinţă, la nivel centralizat, la seminariile de formare

profesională continuă au participat un număr de 16 grefieri, în domenii vizând conflictele de muncă, operare ECRIS, cooperarea judiciară internaţională, tehnica de redactare a actelor procedurale în materie penală, aspecte de drept procesual penal şi civil, aspecte de drept comercial, implicaţii ale modificărilor intervenite prin Noul Cod Civil asupra desfăşurării procesului civil, statistică) au fost organizate, trimestrial, ore de pregătire

profesională a personalului auxiliar de specialitate, sub îndrumarea judecătorilor desemnaţi prin ordinul

preşedintelui instanţei şi cu participarea, atunci când s-a considerat necesară, a preşedinţilor de secţii şi a


70

vicepreşedintelui Lorena Tarlion. Cu ocazia întâlnirilor trimestriale, s-au prezentat referate conform planificării şi tematicii întocmite de către judecătorii delegaţi la începutul anului (dna judecător Cătălina Achiroaie pentru grefierii Secţiei a I-a Civile; dna judecător Luca Sofia, pentru grefierii Secţiei Penale şi domnii judecători Adriana Cosinschi şi Miţică Alexandru, pentru grefierii Secţiei a II-a Civile, de Contencios Administrativ şi Fiscal), au fost dezbătute aspectele de noutate intervenite în activitatea practică a personalului auxiliar de specialitate, au fost analizate deficienţele lucrărilor întocmite, practic constatate şi exemplificate şi au fost identificate soluţiile şi

modul de remediere a acestor deficienţe.

2.3. Aspecte privind calitatea managementului la nivelul instanţei în 2011 Organizarea eficientă a activităţii instanţei - prin efortul conjugat al persoanelor cu atribuţii manageriale şi

al Colegiului de Conducere - este ilustrată, de principalii indicatori statistici, atât în plan cantitativ, dar şi calitativ,

ai activităţii desfăşurate de Tribunalul Iaşi în anul 2011, indicatori care reflectă efortul susţinut al întregului colectiv, în contextul unei creşteri semnificative a volumului de activitate. Statul de drept se întemeiază pe sistemul judiciar ca element central al garantării predictibilităţii sociale şi a unei aşezări sociale structurale, guvernate de lege. Pentru acest motiv echilibrul dintre structurile sociale şi dinamica acestora şi structurile judiciare este esenţial. În ultimii ani funcţionalitatea sistemului judiciar românesc a fost subminată pe de o parte de volumul mare de cauze, insuficienţa resurselor umane, durata excesivă a procedurilor iar pe de altă parte de presiunea publică şi guvernamentală de a accepta existenţa acestor probleme şi de a iniţia reforme interne care să identifice soluţii. Fiecare instanţă reprezintă o parte a mecanismului general judiciar aşa încât funcţionarea la parametri optimi a Tribunalului Iaşi alături de toate celelalte instanţe trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor stabilite. Pentru a realiza acest lucru se impune o îmbunătăţire semnificativă a managementului instanţei şi a managementului dosarului pornind de la pregătirea managerului instanţei – preşedinte, în scopul eliminării parţiale a dublului rol (de manager şi judecător), transformarea lui într-un administrator judiciar de instanţă, ca o profesie distinctă cu efecte directe asupra creşterii performanţei sistemului în ceea ce priveşte calitatea actelor, durata procedurilor, unitatea jurisprudenţei şi creşterea încrederii publice. În anul 2011, la nivelul Tribunalului Iaşi s-a practic constant un stil de management participativ. Au

existat constant consultări reciproce între conducerea managerială şi membrii organizaţiei, între membri echipei manageriale, valorificându-se multe dintre propunerile colegilor judecători şi grefieri. S-a pus accent pe asigurarea transparenţei actului de conducere sens în care: a fost reconfigurată pagina de intranet de informare zilnică, unde au fost postate toate hotărârile d colegiu, emise anul trecut, s-au creat noi rubrici (de pildă: decizii ale preşedintelui –inexistentă în trecut). De asemenea, au existat consultări prealabile cu judecătorii şi grefierii în vederea adoptării anumitor decizii manageriale. Cu privire la componenţa echipei manageriale în anul 2011 facem trimitere la cele menţionate în cap. I.


71

În perioada anului 2011, prin convocarea colegiului de conducere şi prin decizii ale preşedintelui au fost date ordine de serviciu, pentru judecători şi celălalt personal auxiliar nou angajat, au fost remediate disfuncţiile constatate privind repartizarea aleatorie şi implementarea programului ECRIS 4 şi s-a dispus aplicarea Regulamentului în cadrul tuturor compartimentelor.

În realizarea obiectivului reducerii volumului de activitate al judecătorilor s-a urmărit alocarea eficientă a resurselor umane existente precum şi efectuarea demersurilor necesare suplinirii lipsei temporare a unora dintre

colegi, atribuţiile privitoare la stabilirea numărului şi a compunerii completelor, desemnarea judecătorilor care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecată, programarea judecătorilor pentru judecarea propunerilor de arestare preventivă, planificările de permanenţă, desemnarea grefierului cu atribuţii de repartizare aleatorie a dosarelor, repartizarea personalului auxiliar de specialitate pe compartimente etc., s-au realizat de către Colegiul de Conducere şi respectiv preşedinte şi preşedinţii de secţii, cu acordul colegiului şi cu respectarea riguroasă a principiilor continuităţii completului şi al repartizării aleatorii. Repartizarea echilibrată a lucrărilor a constituit de asemenea o preocupare permanentă a colectivului de conducere, reflectată în numeroasele decizii luate ca urmare a fluctuaţiei resurselor umane şi a modificărilor legislative cu impact direct asupra volumului individual de activitate, atât în ceea ce-i priveşte pe magistraţi, cât şi pe grefieri. Determinată de modificările numerice şi structurale intervenite în schema de personal, precum şi de incapacitatea temporară de muncă a unor salariaţi, componenţa compartimentelor auxiliare ale instanţei a suferit frecvente schimbări şi reconfigurări, astfel încât pentru a asigura funcţionalitatea acestora în situaţiile de criză a fost necesară atât grevarea activităţii unor sectoare sau persoane care înregistrau deja un volum mare de muncă cât şi stabilirea unor atribuţii de specialitate în sarcina personalului contractual, atribuţiile şi responsabilităţile concrete ale acestei categorii de personal fiind definite detaliat prin deciziile de repartizare în cadrul compartimentelor şi ordinul de serviciu.

Repartizarea pe compartimente s-a realizat pe baza analizei şi evaluării abilităţilor şi aptitudinilor personalului auxiliar de specialitate şi a performanţelor profesionale, capacitatea de adaptare şi asimilare într-o perioadă scurtă a unor sarcini şi atribuţii noi impunându-se indiscutabil, în condiţiile în care insuficienţa personalului determină în mod frecvent situaţii critice şi grevante pentru activitatea tuturor categoriile de personal. În ceea ce priveşte resursele umane, în vederea diminuării consecinţelor generate de blocarea ocupării şi in anul 2010 a două posturi de judecători, conducerea Tribunalului Iaşi a făcut demersuri la CSM şi la nivelul Curţii de Apel Iaşi, potrivit competenţelor. S-a reuşit delegarea în continuarea a domnului judecător Dănilă Iulian, precum şi delegarea/detaşarea mai multor grefieri sau personal conex la Tribunalul Iaşi de la alte instanţe (astfel, la acesată dată la Tribunalul Iaşi sunt delegaţi/detaşaţi 7 persoane - personal auxiliar). În acest sens, facem trimitere la aspectele menţionate detaliat la secţiunea Resurse umane – judecători şi la Colaborarea cu CSM, din prezentul raport de bilanţ.


72

Din punct de vedere administrativ-managerial, tot în anul 2011, prin eforturile proprii (unele) sau comune (majoritatea) ale conducerilor manageriale ale Tribunalului Iaşi şi ale Curţii de Apel Iaşi, în ciuda resurselor financiare limitate, s-au reuşit: a) finalizarea, în iulie 2011, a lucrărilor de reparaţii capitale la Judecătoria Paşcani; b) efectuarea de lucrări de mici reparaţii, absolut necesare însă, cum ar fi: lucrări de hidroizolaţii la două porţiuni ale terasei Palatului de Justiţie (scară acces lateral dreapta şi terasa etajul , deasupra sălii 1), schimbarea uşilor de acces în clădire, uzate în timp, la trei intrări (principală - faţă, intrare spate-nord; intrare lateral dreapta);

schimbarea plăcilor deteriorate de pe treptele de acces principal în cădire; c) dotarea şi celorlalte două săli de judecată cu sisteme de înregistrare a şedinţelor de judecată, prin utilizarea resurselor locale, sisteme e drept neomologate, însă, deocamdată, funcţionabile şi care au permis multiplicarea numărului de şedinţe în materie penală şi acordarea unor termen de judecată mai scurte în vederea sporirii celerităţii judecării cauzelor. Tot anul trecut au demarat lucrările pentru construirea noului palat de Justiţie, preşedintele Tribunalului Iaşi şi cel al Curţii de Apel Iaşi, implicându-se activ în monitorizarea evoluţiile lucrărilor, precum şi în înlăturarea oricăror impedimente de comunicare între Ministerul de Justiţie, constructor, proiectant şi diriginte de şantier, care s-au ivit în scopul accelerării acestor lucrări.

2.4. Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi vulnerabilităţile identificate şi măsurile de remediere a acestora

Contextul socio-economic şi modificările legislative au generat în principal creşterea în anul 2011 a

numărului de dosare înregistrate pe rolul Tribunalului Iaşi, datele statistice relevând o creştere cu 30% mai mare faţă de anul 2011. Dincolo de creşterea semnificativă a numărului de cauze nou intrate, având în vedere numărul de judecători şi grefieri care au funcţionat efectiv în anul 2011, se constată, în raport de măsurile concrete luate de colegiul de conducere al Tribunalului Iaşi, o îmbunătăţire semnificativă a duratei medii de soluţionare a cauzelor, dintr-un total de 22.206 cauze soluţionate în anul 2011, 15.551 au fost soluţionate în intervalul 0-6 luni (70% din

numărul total al dosarelor soluţionate), 5951 cauze au fost soluţionate în intervalul 6-12 luni (26,70% din numărul

total al dosarelor soluţionate), în intervalul 1-3 ani fiind soluţionate doar un număr de 704 cauze.

Durata medie de soluţionare a cauzei este, în mod evident, direct influenţată de 2 parametri: numărul de cauze nou înregistrate plus cele aflate în stoc şi numărul de judecători ce funcţionează efectiv în intervalul de raportare. Raportat la situaţia concretă se constată că durata medie de soluţionare a cauzelor de 5,19 luni înregistrată la nivelul Tribunalului Iaşi este una rezonabilă, justiţiabilii având predictibilitatea soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil şi fără vătămarea drepturilor procesuale.


73

De altfel, în mod constant conducerea instanţei a monitorizat încărcătura pe complete, gradul de complexitate cumulat al cauzelor repartizate pe complete şi primul termen de judecată generat în urma repartizării aleatorii a cauzei astfel încât prin analiza comparată a parametrilor anterior amintiţi să se stabilească generarea unui prim termen de judecată rezonabil şi să se asigure un volum optim pentru fiecare judecător în parte. În concret, s-au luat măsuri în vederea înfiinţării a 4 complete specializate pe cauze de corupţie în cadrul

secţiei penale, iar în cadrul Secţiei a I-a Civilă s-au luat măsuri în vederea înfiinţării a încă 4 complete specializate în judecarea cauzelor având ca obiect litigii de muncă şi asigurări sociale dat fiind creşterea semnificativă a acestui tip de cauze înregistrate pe rolul Tribunalului Iaşi. De asemenea, atât în anul 2010, cât şi în cursul anului 2011 au fost operate modificări în sensul creşterii plafonului maxim şi a gradului de complexitate al cauzelor repartizate pe complete în cadrul secţiei a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal având în vederea creşterea semnificativă a recursurilor în materie contravenţională, a cauzelor având ca obiect dizolvare, respectiv radiere societăţi comerciale, precum şi a celor având ca obiect restituire taxă poluare.

Sub aspectul calităţii hotărârilor îmbunătăţirea este reflectată şi de faptul că deşi a crescut atacabilitatea hotărârilor cu 32% faţă de anul 2010 (lucru firesc, dacă se are în vedere o creştere a volumului de activitate şi al numărului de soluţii pronunţate), indicele de casare nu a crescut decât cu 0,91% în raport de hotărârile pronunţate de Tribunalul Iaşi în anul 2011. Totodată a scăzut cu 2,22% (prin comparaţie cu anul 2010) numărul dosarelor mai vechi, ceea ce însemnă accelerarea judecăţii.

Ponderea relativ redusă a atacabilităţii hotărârilor, pe de o parte, şi a cazurilor de casare sau modificare în căile de atac, pe de altă parte, pune în evidenţă un nivel rezonabil al încrederii cetăţenilor în justeţea actului de judecată şi demonstrează efortul concret al magistraţilor pentru crearea unei jurisprudenţe interne predictibile.

Specializarea judecătorilor în soluţionarea unui anumit tip de cauze a avut un efect pozitiv asupra unificării practicii judiciare în aceste domenii şi asupra soluţionării cu celeritate a cauzelor.

Pe de altă parte este foarte important ca judecătorul, care are deja un volum foarte mare de activitate, să nu fie nevoit să îşi formeze singur grefierul cu care intră în şedinţa de judecată şi să poată avea toate actele procedurale întocmite corect în dosarele pe care le soluţionează. Calitatea actului de justiţie, astfel cum am mai subliniat mai sus, este dată nu doar de soluţiile pe care judecătorul le pronunţă, ci şi de calitatea tuturor actelor din dosare şi de celeritatea soluţionării cauzelor. Un bun grefier trebuie să fie competent, corect, să aibă abilităţi de comunicare şi deschidere către nou, trebuie să fie un bun manager, atât pentru a-şi gestiona timpul, în condiţiile supraîncărcării activităţii instanţei, cât şi pentru a-şi putea organiza eficient lucru. Nu în ultimul rând, grefierul îşi doreşte să poată comunica foarte bine cu judecătorul cu care intră în şedinţa de judecată, să găsească la acesta calităţile umane şi profesionale care să îl ajute să poată lucra într-o veritabilă echipă.

Raţiunile care pledează pentru extinderea atribuţiilor grefierului, prin preluarea de la judecător a sarcinilor administrative şi de rutină în managementul dosarelor, sunt deopotrivă valabile şi aplicabile instanţei noastre.

Din această perspectivă, apreciem că se impune continuarea demersurilor necesare materializării


74

transferului sarcinilor administrative de la judecător la personalul auxiliar. Soluţia implicării grefierului - ca auxiliarul cel mai apropiat instanţei de judecată - în îndeplinirea

activităţilor nejuridice (calificate generic în conceptul de management al dosarului), răspunde, pe de o parte, nevoii de diferenţiere faţă de activitatea de judecată propriu-zisă exercitată de judecător, iar, pe de altă parte, imperativului societăţii moderne, de reducere a costurilor de administrare a justiţiei. Nu în ultimul rând, prin separarea atribuţiilor, se estimează creşterea eficienţei , atât prin sporirea numărului cauzelor soluţionate de

fiecare judecător, cât şi prin reducerea duratei judecăţii, conferindu-se hotărârii judecătoreşti efectivitate şi eficacitate.

Apreciem, totodată, că se impune continuarea demersurilor în vederea identificării de soluţii, atât la

nivelul decidenţilor din sistemul judiciar, dar şi la nivelul instanţei, pentru: a) degrevarea judecătorilor de atribuţii non-judiciare; b) identificarea de soluţii alternative în vederea continuării procesului de formare profesională continuă, dublate de o mai mare cointeresare a unora dintre membrii personalului instanţei; c) o monitorizare mai atentă de către fiecare judecător a cauzelor mai vechi şi sesizarea oricăror impedimente de natură administrativă în soluţionarea cu celeritate cauzelor pentru identificare soluţiilor de înlăturare a acestora; d) asigurarea unei mai mari stabilităţi pe complete a judecătorilor, obiectiv care nu poate fi realizat întotdeauna cu succes datorită fluctuaţiei de personal, care de cele mai multe ori are cauze obiective; e) reechilibrarea volumului de activitate la unele compartimente şi chiar pe unele complete prin măsuri administrative legale; f) asigurarea unui număr mai mare de experţi, în anumite specialităţi.

De asemenea, se impune gestionarea corectă a sistemului de repartizare aleatorie (unul din principiile de

bază ale funcţionării corecte fiind regula unicităţii operaţiunii de repartizare).

Considerăm că – dincolo de particularităţile anului trecut, respectiv de dificultăţile generate de criza economică şi de personal întâmpinate în buna funcţionare a instanţelor - rezultatele bune ale activităţii profesionale desfăşurate în anul 2011 răspund, în mai mare măsură, exigenţelor proprii sistemului judiciar.


75

Secţiunea a 3-a – Modificările în plan legislativ

3.1. Impactul principalelor modificărilor legislative şi regulamentare operate în cursul anului 2011 asupra activităţii instanţei

a) Modificări legislative cu influenţă asupra activităţii Secţiei I Civilă

Pe parcursul anului 2011 au intervenit o serie de modificări legislative, unele importante, atât în materie civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, unele dintre acestea influenţând şi activitatea de judecată.

În ceea ce priveşte volumul de activitate al Secţiei a I a Civilă, în anul 2011, creşterea acestuia s-a datorat, în principal, contextului socio-economic actual din România datorat efectului indirect al unor modificări legislative cu impact social puternic survenite în materia salarizării personalului bugetar.

Principalele modificări legislative survenite in anul 2011 care au influenţat activitatea instanţei în materie civilă si in materia conflictelor de munca si asigurări sociale sunt următoarele :

Cea mai importanta modificare legislativă din anul 2011 a fost reprezentată de intrarea în vigoare la data de 01.10.2011 Noul Cod civil, modificat prin Legea de punere în aplicare nr.71/2011.

Departe de a crea o ruptură intre nou şi vechi, Noul cod civil realizează intr-o construcţie articulată pe principii moderne un echilibru intre tradiţia dreptului civil şi modernitate.

Intrarea in vigoare a Noului cod civil nu a produs in anul 2011 efecte asupra volumului de activitate al Secţiei a I a civila sau asupra jurisprudenţei Secţiei, datorită dispoziţiilor care reglementează aplicabilitatea legii civile in timp, dar efectele nu vor întârzia să se producă in anul 2012. Mai mult în anul 2012, din perspectiva intrării în vigoare (prognozată pentru iunie 2012) a noului Cod de procedură civilă, precum şi dat fiind climatul socio-

economic existent în România, se conturează o creştere semnificativa a volumului de activitate al Secţiei a I a civilă.

Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 80/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 119/1996 privind actele de stare civilă care reglementează, în principal, aspecte cu privire la: identificarea persoanei fizice (dreptul la nume, dobândirea numelui); actele de stare civila (dovada stării civile, anularea, completarea, modificarea sau rectificarea actelor de stare civila, înscrierea menţiunilor pe actele de stare civila, întocmirea ulterioara a actelor de stare civila), atribuţiile ofiţerului de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau al primăriei în legătură cu primirea declaraţiei de căsătorie, publicarea acesteia, verificarea îndeplinirii cerinţelor legale şi întocmirea actului de căsătorie, etc.

Legea nr. 251/2011 pentru modificarea OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă,

prin care s-au adus modificări condiţiilor de acordare a ajutorului public judiciar, in sensul micşorării cuantumului veniturilor pe care trebuie sa le realizeze solicitantul pentru a putea beneficia de ajutor public judiciar . Datorita datei la care a intrat in vigoare acesta lege, respectiv decembrie 2011, efectele se vor produce in anul 2012,


76

preconizându-se o reducere a numărului celor care vor îndeplini condiţiile pentru acordarea ajutorului public judiciar.

Legea nr. 40/2011 din 31 martie 2011 pentru modificarea si completarea Codului Muncii

Potrivit acestei legi se instituie obligaţia încheierii contractului individual de muncă în formă scrisă ca o cerinţă ad validitatem, dar şi dreptul angajatorului de a stabili obiectivele de performanţă individuală şi obligaţia corelativă a acestuia de a informa salariatul cu privire la criteriile de evaluare a activităţii profesionale, s-a modificat perioadei de preaviz, aceasta fiind de 20 de zile lucrătoare în cazul concedierii pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului, 20 de zile lucrătoare în cazul demisiei, pentru salariaţii cu funcţii de execuţie şi 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de conducere, a fost introdusa răspunderea penală a angajatorului pentru primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, fără încheierea unui contract individual de muncă s-a prevăzut ca durata maximă legală a timpului de muncă nu va putea depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare, iar munca suplimentară va trebui compensată prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. Aceste modificări legislative au influenţat jurisprudenţa instanţei, judecătorii aplicând aceste dispoziţii legale in soluţionarea cauzelor înregistrate după data intrării in vigoare legii.

Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice si Legea nr.

285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice prin care a fost stabilit un nou sistem de salarizare a personalului bugetar au avut un impact major asupra activităţii secţiei concretizat in creşterea consistentă a numărului de cauze având ca obiect litigii de muncă în special al cauzelor cu un număr foarte mare de părţi.

Legea nr. 63 din 10 mai 2011 privind încadrarea si salarizarea in anul 2011 a personalului didactic si

didactic auxiliar din învăţământ prin care a fost stabilit un nou sistem de salarizare a personalului didactic si didactic auxiliar pentru anul 2011 a determinat creşterea volumului de activitate al secţiei ca urmare a înregistrării unui număr mare de acţiuni având ca obiect contestarea de către personalul didactic si didactic auxiliar a deciziilor de reîncadrare emise in baza acestei legi.

Legea nr. 62/2011 a dialogului social, lege care a abrogat următoarele acte normative: Legea patronatelor nr. 356/2001 şi Legea sindicatelor nr. 54/2003, Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncã, Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncã, Legea nr. 109/1997 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, Hotãrârea Guvernului nr. 369/2009 privind constituirea şi funcţionarea

comisiilor de dialog social la nivelul administraţiei publice centrale şi la nivel teritorial, reglementând noi proceduri privind înfiinţarea sau modificarea organizaţiilor patronale şi sindicale, federaţiilor si confederaţiilor şi impunând crearea unui sistem de evidenţă (înfiinţarea unor registre speciale) distinct de cel al asociaţiilor şi fundaţiilor.

Ordonanţa de urgenţă nr. 59 din 29 iunie 2011 pentru stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010, prin care s-a prevăzut obligativitatea revizuirii din oficiu a


77

pensiilor care au făcut obiectul recalculării ca urmare a aplicării Legii nr. 119/2010, a determinat creşterea numărului de cauze înregistrate pe rolul instanţei având ca obiect asigurări sociale.

►Recursurile în interesul legii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie în anul 2011 au avut rol de unificare a practicii la nivelul Secţiei a I a civilă:

Decizia nr. 2/4.04.2011, cu privire la calitatea procesuală pasivă a Statului român, prin Ministerul

Finanţelor Publice sau a unităţilor administrativ teritoriale, în acţiunile având ca obiect constatarea calităţii de unic moştenitor asupra unei mase succesorale;

Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că în situaţia acţiunilor având ca obiect constatarea calităţii de unic moştenitor asupra unei mase succesorale, statul nu are calitate procesuală pasivă decât în ipoteza în care pe seama acestuia s-a emis certificat de vacanţă succesorală.

Decizia nr. 3/4.04.2011, prin care s-a statuat ca efect al deciziilor Curţii Constituţionale prin care au fost

declarate neconstituţionale ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 şi nr. 1/2009, ca dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată şi modificată prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferenţa dintre drepturile salariale cuvenite funcţiilor didactice potrivit acestui act normativ şi drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 şi până la data de 31 decembrie 2009;

Decizia nr. 4 /19.04.2011 prin care s-a statuat ca modalitatea de stabilire a vârstei standard de pensionare şi a stagiului complet de cotizare utilizate pentru determinarea punctajului mediu anual în operaţiunile de calculare a pensiilor din sistemul public, pentru persoane ale căror drepturi s-au deschis începând cu data de 1 aprilie 2001 şi care beneficiază de reducerea vârstei de pensionare potrivit legii, se realizează prin raportare la dispoziţiile anexei nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, în sensul că beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare care se determină în funcţie de data formulării cererii de pensionare; Decizia nr. 6/09.05.2011 prin care s-a stabilit că dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. d) din Codul Muncii nu se

aplică în situaţia în care concedierea s-a dispus pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului, în temeiul art. 65 din Codul muncii;

Decizia nr. 10/19.09.2011 prin care s-a stabilit ca in aplicarea dispoziţiilor art. 60 din Codul de procedură civilă raportat la art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

şi art. 1-4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările şi completările ulterioare, cererea de chemare în garanţie a Ministerului Finanţelor Publice formulată de către instituţiile publice angajatoare sau ordonatorii de credite cu privire la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar ori la ajutorul financiar prevăzut în favoarea cadrelor didactice titulare şi/sau suplinitoare calificate din învăţământul preuniversitar de Legea nr. 315/2006 privind stimularea achiziţionării de cărţi sau de programe educaţionale pe suport electronic, necesare


78

îmbunătăţirii calităţii activităţii didactice, în învăţământul preuniversitar, nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de textul de lege;

Decizia nr. 19/ 17.10.2011 prin care s-a stabilit ca dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 78 şi art. 164 alin. (1) şi (2)

din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, se interpretează in sensul ca formele de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi, pentru acestea, s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii;

Decizia nr. 15/17.10.2011, prin care s-a statuat că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art.

53 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva are calitate procesuală activă de a formula plângere împotriva hotărârilor comisiilor judeţene emise în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere. De asemenea, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva are calitate procesuală activă de a formula acţiuni în constatarea nulităţii absolute a actelor emise cu încălcarea prevederilor privind retrocedarea terenurilor forestiere din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

Decizia nr. 19/ 17.10.2011 prin care s-a stabilit ca dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 78 şi art. 164 alin. (1) şi (2)

din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, se interpretează in sensul ca formele de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi, pentru acestea, s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii;

Decizia nr. 23/17.10.2011 prin care s-a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (2)

din Legea nr. 1/2000 şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 raportat la art. 55 alin. (5) din Legea nr. 45/2009

referitor la trecerea terenurilor aflate în administrarea instituţiilor prevăzute de art. 9 alin. (1) şi art. 9 alin. (11) din

Legea nr. 1/2000 din domeniul public al statului în domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale, stabileşte că

sintagma “în condiţiile legii" din cuprinsul Legii nr. 1/2000 trebuie înţeleasă în sensul trimiterii la condiţiile

prevăzute de Legea nr. 213/1998 cu privire la obligativitatea parcurgerii procedurii de trecere a terenurilor din

domeniul public în domeniul privat, prin hotărâre a Guvernului, emisă cu privire la terenurile delimitate în

condiţiile art. 9 şi 12 din Legea nr. 1/2000;


79

Decizia nr. 27/2011 prin care s-a stabilit că în acţiunile întemeiate pe dispoziţiile art. 26 alin.3 Legea nr.

10/2001, republicată, prin care se solicită obligarea Statului Român să acorde despăgubiri băneşti pentru imobilele preluate abuziv, Statul Român nu are calitate procesuală pasivă”, iar „acţiunea în acordarea de despăgubiri băneşti pentru imobilele preluate abuziv, imposibil de restituit în natură şi pentru care se prevăd măsuri reparatorii prin Titlul VII al Lg. 247/2005, îndreptate direct împotriva Statului Român, întemeiate pe dispoziţiile dreptului comun, ale art. 1 din Primul protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi ale art. 13 din această convenţie, sunt inadmisibile.

►Efecte directe în activitatea de judecată a Secţiei I civila au avut şi deciziile pronunţate de Curtea Constituţională în cursul anului 2011 în materie civilă, dintre care amintim: ● Decizia nr. 233 din 15 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct.9 Cod Procedură prin care s-a stabilit că dispoziţiile art. 322 pct.9 Cod Procedură Civilă sunt afectate de vicii de neconstituţionalitate în măsura în care aceste prevederi legale nu permit revizuirea unei hotărâri judecătoreşti prin care, fără a evoca fondul, s-au produs încălcări ale unor drepturi şi libertăţi fundamentale, încălcări constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Se ajunge, astfel, la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin.3,5, 11 alin.1 şi 2, 20 alin.1 şi 21 din Constituţia României;

Decizia nr. 670 din 18 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin.4

şi 26 din Lg. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari Curtea Constituţională a apreciat că sintagma „de la adoptarea acesteia”, cuprinsă în art. 26 din Lg. 230/2007, este neconstituţională, referitor la momentul de la care se poate ataca în justiţie respectiva hotărâre;

Decizia nr. 677 din 15 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.29

alin.1 şi art.31 alin.1 şi 3 din Lg. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale prin care s-a statuat că sintagma „în vigoare” – condiţie de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate – cade sub incidenţa art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, limitând accesul la justiţia constituţională, astfel încât această sintagmă din cuprinsul art. 29 alin.1 şi art.31 alin.1 şi 3 din Lg. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare;

Decizia nr. 1514 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor

art.45 alin.3-6 din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr.7/1996 prin care s-a stabilit că prevederile art. 45 alin.3-6 din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr.7/1996 contravin dispoziţiilor referitoare la dreptul de proprietate privată, prevăzut de art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Primul Protocol Adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, întrucât înstrăinarea coproprietăţii forţate cu votul majorităţii de 2/3 dintre proprietari echivalează, practic, cu o vânzare a bunului altuia, fără a exista consimţământul proprietarilor care nu au votat sau au votat împotrivă.


80

b) Modificări legislative cu influenţă asupra activităţii Secţiei a II a Civilă, de Contencios

Administrativ şi Fiscal La data de 01.10.2011 a intrat în vigoare Noul Cod civil, modificat prin Legea de punere în aplicare

nr.71/2011. Noul act normativ a produs schimbări de esenţă în ce priveşte activitatea Secţiei Comerciale si de Contencios Administrativ, care, începând cu aceeaşi dată, si-a schimbat denumirea în Secţia a II a Civilă si de Contencios Administrativ, în acord cu concepţia monistă ce stă la baza acestui Cod, dreptul comercial fiind înglobat în dreptul civil.

Noua lege înlocuieşte, practic, în dreptul intern reglementarea cu aceeaşi denumire decretată şi promulgată în anul 1864, pusă în aplicare de la 01.12.1965, cu consecinţele schimbării substanţiale a majorităţii dispoziţiilor dreptului intern din ramura dreptului civil, în sens larg, incluzând, aşa cum am precizat si dreptul comercial. Astfel, au fost abrogate Codul comercial (cu excepţia dispoziţiilor art.46-55, 57, 58 şi 907-935, aplicabile în continuare în raporturile dintre profesionişti, care se abrogă la data intrării în vigoare a Legii nr.134/2010, precum şi a Cărţii a II-a "Despre comerţul maritim şi despre navigaţie", care se abrogă la data intrării în vigoare a Codului maritim) şi o lungă listă de acte normative din domeniul societăţilor comerciale, foarte multe alte legi şi ordonanţe fiind substanţial modificate.

Impactul intrării în vigoare a noului Cod civil se va resimţi doar începând cu anul 2012. Deosebit de importante pentru activitatea Secţiei a II a Civilă si de Contencios Administrativ sunt prevederile din Cartea a V-a – „Despre obligaţii”, care face aplicabile dispoziţii şi principii specifice relaţiilor comerciale şi celorlalte raporturi de drept privat, reglementează expres instituţii cunoscute în practica profesioniştilor, a mediului de afaceri, stabileşte reguli noi, mai flexibile, care să guverneze raporturile contractuale, reguli care permit părţilor dintr-un contract să îşi rezolve neînţelegerile şi direct, fără a apela la o instanţă de judecată

Intrarea în vigoare a noului Cod civil, coroborat cu abrogarea codului comercial, face ca diferenţele de regim juridic să se realizeze nu după calificarea raportului juridic în raport juridic de drept civil sau comercial, cum tradiţional am fost obişnuiţi, ci în funcţie de calitatea părţilor raportului juridic – profesionist (cel care exploatează o întreprindere) sau non-profesionist, incluzând, desigur, şi reglementarea contractelor încheiate între profesionişti.

La rândul său, Cartea a VI-a: „Despre prescripţia extinctivă, decăderea şi calculul termenelor”, aduce noutăţi, oferind părţilor, după modelul legislaţiilor moderne, posibilitatea să modifice durata termenelor de prescripţie sau a cursului extinctive, bineînţeles în anumite limite şi cu respectarea condiţiilor de lege. Sub aspect procedural, menţionăm efectul produs de dispoziţiile art. 2512 alin.2 N.C.C. care modifică, practic regimul prescripţiei extinctive, anterior cunoscut, în sensul în care, în calitatea sa de excepţie relativă, nu mai poate fi

invocată din oficiu.

Un alt act normativ apărut în cursul anului 2011, relevant pentru activitatea judecătorilor din cadrul Secţiei a II a Civilă si de Contencios Administrativ, este O.G. nr.13/24.08.2011 privind dobânda legală


81

remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, care a abrogat OG nr.9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaţii băneşti, stabilind raportarea dobânzii legale la rata dobânzii de politică monetara, precum şi reglementarea distinctă a dobânzilor la împrumuturi şi a celor datorate pentru neexecutarea obligaţiei la scadenţă. Noul actul normativ reglementează, în mod distinct, două categorii de dobânzi: dobânda legală remuneratorie, ca echivalent al fo-losirii capitalului în cazul împrumuturilor, şi dobânda penalizatoare, ca sancţiune a neachitării sumelor datorate la

scadenţă, atât în cazul împrumutului, cât şi în cazul altor obligaţii contractuale. ►Dat fiind caracterul obligatoriu pentru judecători, importanta lor pentru activitatea de judecată, amintim

recursurile în interesul legii pronunţate de ÎCCJ în anul 2011, care au pus capăt soluţiilor contradictorii care au generat practică neunitară. Sunt de menţionat, în acest sens, cu aplicabilitate directă în activitatea de jurisdicţie a Secţiei a II a Civilă si de Contencios Administrativ a Tribunalului Iaşi, potrivit competenţei funcţionale si după materie:

Decizia nr. 3/17.01.2011 prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, stabilindu-se că, amenda civilă prevăzută de dispoziţiile art. 5803 Cod procedură civilă poate fi aplicată debitorului unei obligaţii de a face cu caracter strict personal, doar în cadrul procedurii execuţionale ce debutează prin încuviinţarea executării silite în condiţiile art.

3731 Cod procedură civilă, urmată de somaţia prevăzută de art. 387, art. 572 şi art. 5802 Cod procedură civilă;

Decizia nr. 5/04.04.2011 prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în sensul că, în aplicarea dispoziţiilor art.11 alin. (1) şi art.12 din Legea nr.85/2006 coroborate cu dispoziţiile art.312 alin. (2-4) din Codul de procedură civilă, curtea de apel, investită cu soluţionarea recursului declarat împotriva hotărârii judecătorului sindic prin care s-a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, admiţând recursul, va casa hotărârea şi va trimite cauza judecătorului sindic pentru deschiderea procedurii insolvenţei;

Decizia nr.16/18.10.2011 prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă s-a statuat cu caracter obligatoriu că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 136 alin.1) din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că, în cazul cererilor întemeiate pe dispoziţiile legale evocate, instanţa de judecată se dezinvesteşte după desemnarea experţilor, stabilirea obiectivelor expertizei, a onorariului experţilor şi a modalităţii de plată, pronunţând, în procedură necontencioasă, o încheiere împotriva căreia poate fi exercitată calea de atac a recursului, conform art.336 din Codul de procedură civilă;

Decizia nr.18/18.10.2011 prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general

al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie si s/a stabilit că, în aplicarea dispoziţiilor art.324 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea


82

nr.44/1998, modificată şi completată prin Legea nr.99/1999, despăgubirile acordate societăţilor comerciale de instituţiile publice implicate în procesul de privatizare, urmare retrocedării unor imobile, se raportează la valoarea contabilă a imobilului, astfel cum aceasta este reflectată în bilanţ la momentul ieşirii efective a bunului din patrimoniul societăţii, valoare ce trebuie actualizată cu indicele de inflaţie de la momentul plăţii despăgubirii; Decizia nr. 24/14.11.2011 de admitere a recursurilor în interesul legii formulate de procurorul general al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Iaşi şi Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj, stabilindu-se că, acţiunea având ca obiect obligarea Instituţiei Prefectului prin serviciul de specialitate, la înmatricularea autovehiculelor second-hand achiziţionate dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, fără plata taxei de poluare prevăzută de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.50/2008 şi fără parcurgerea procedurii de contestare a obligaţiei fiscale prevăzută de art.7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.50/2008 este admisibilă. Procedura de contestare prevăzută de art.7 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.50/2008 raportat la art.205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispoziţiile art.117 alin.1 lit.d din acelaşi cod;

Decizia nr. 26/14.11.2011 prin care au fost admise recursurile în interesul legii formulate de procurorul

general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Colegiul de conducere al Curţii de Apel Iaşi, şi în consecinţă s-a statuat că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.1 alin.1 şi art.6 alin.1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, cu modificările şi completările ulterioare, până la intrarea în vigoare a Legii nr.239/2009 pentru modificarea art.2 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.148/2005, indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului prevăzută de art.1 alin.1 din ordonanţă se acordă pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, în cuantum de:800 lei pentru perioada 1 ianuarie 2006 – 31 decembrie 2006; 600 lei pentru perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2008; 600 lei sau, opţional, 85% din media veniturilor pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4000 de lei pentru perioada 1 ianuarie 2009 – 17 iunie 2009.

►De interes şi cu efecte directe în activitatea de judecată a Sectiei a II a Civilă si de Contencios Administrativ au fost şi unele dintre deciziile pronunţate de Curtea Constituţională în cursul anului 2011, dintre care amintim doar Decizia nr.536 din 28 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.44 alin. (3) din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală

Curtea a reţinut, în esenţă, că textul de lege ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate se referă la realizarea comunicării prin publicitate a actelor administrative fiscale, observând că enumerarea modalităţilor de comunicare în art. 44 alin.2 lit.a-d se face fără vreo precizare referitoare la ordinea de prioritate în care acestea pot fi folosite, astfel că instanţa de judecată care a ridicat din oficiu excepţia de neconstituţionalitate a semnalat că, în practică, există o tendinţă a organelor fiscale de a ignora succesiunea în care acestea sunt prevăzute în art.44 alin.2 şi de a recurge la comunicarea direct prin publicitate.

Curtea a constatat, totodată, că o astfel de interpretare aduce atingere dreptului de acces liber la justiţie al contribuabilului care contestă existenţa sau cuantumul obligaţiei fiscale prin caracterul de incertitudine ce


83

planează asupra datei comunicării. Curtea observă că enumerarea pe care o conţin dispoziţiile analizate nu este întâmplătoare, modalităţile de comunicare fiind menţionate într-o ordine de prioritate în ceea ce priveşte aplicarea lor.

c) Modificări legislative cu influenţă în anul 2011 asupra activităţii Secţiei Penale

→ Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, prin care, în vederea

asigurării desfăşurării cu celeritate a proceselor penale complexe, au fost modificate dispoziţii ce reglementau (cu titlu pur exemplificativ) competenţa materială a tribunalului ca instanţă de apel, efectul direct constând în reducerea numărului de căi de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie prin eliminarea posibilităţii exercitării în faţa tribunalului a căi de atac a apelului împotriva acestora hotărâri. Toate sentinţele pronunţate de judecătorie au fost atacate numai cu recurs devolutiv integral în fapt şi drept în faţa curţii de apel, asigurându-se astfel dublul grad de jurisdicţie.

De asemenea, a fost introdusă o nouă instituţie în etapa judecăţii în primă instanţă, respectiv cea a judecăţii în cazul recunoaşterii vinovăţiei, care presupune ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, ca urmare a recunoaşterii de către inculpat a faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei, procedură simplificată ce răspunde nevoii de eficacitate a judecăţii şi contribuie la înlăturarea unor proceduri greoaie şi deseori inutile pentru stabilirea adevărului judiciar şi subsumându-se exigenţelor de ordin calitativ ale actului de justiţie.

Aceste modificări legislative, deşi au fost adoptate în2010, şi-au produs efectele vizibile în anul 2011, având drept consecinţă degrevarea tribunalului de numărul mare de apeluri şi recursuri pe care trebuia să le judece, creându-se astfel premisele concentrării activităţii judiciare preponderent asupra cauzelor complexe pe

care le soluţionează în primă instanţă, ceea ce poate contribui la celeritatea desfăşurării procesului penal în cauzele de corupţie şi de criminalitate organizată. De asemenea, din 215 inculpaţi condamnaţi în anul 2011 în cazul unui număr de 35 de inculpaţi (adică 16,2%) s-a făcut aplicarea art. 3201 C.p.p.(referitor la procedura recunoaşterii de vinovăţie).

→ În anul 2011, nu au intervenit modificări legislative de substanţă în materie penală, cu impact asupra volumului şi specificului activităţii de judecată a Secţiei penale a instanţei, singura modificare fiind adusă normelor procesual penale prin OUG nr. 121/22.12.2011, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin care au fost modificate alineatele (4) si (8) ale art. 3201 din Codul de procedură penala, în acord cu soluţiile recente ale Curţii Constituţionale.

Aceste noi prevederi legale nu au avut un impact imediat asupra activităţii jurisdicţionale desfăşurate în materie penală la nivelul Tribunalului Iaşi, dată fiind adoptarea lor la finele anului, însă efectele lor directe vor fi vizibile încă de la începutul anului 2012, având în vedere că în art. XI din OUG nr. 121/22.11.2011 s-a prevăzut posibilitatea aplicării în mod corespunzător - la primul termen cu procedura completă imediat următor intrării ordonanţei în vigoare - a dispoziţiilor art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală, în cauzele aflate în curs de


84

judecată în care cercetarea judecătorească în prima instanţă era începută anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010.

Incidenţa dispoziţiilor art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală asupra acestei categorii de cauze va influenţa în mod pozitiv activitatea judiciară a Secţiei penale, prin reducerea duratei de soluţionare a proceselor.

→ Asupra activităţii de judecată în materie penală au avut impact şi deciziile pronunţate în anul 2011 de Curtea Constituţională, dintre care relevante sunt:

- Decizia nr. 573/3 mai 2011, prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 74 indice 1 din Codul penal dispoziţii sunt neconstituţionale;

- Decizia nr. 1470/08 noiembrie 2011, prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale în măsura în care înlătură aplicarea legii penale mai favorabile; totodată, instanţa de contencios constituţional a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că alineatul final al art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală este neconstituţional;

- Decizia nr. 1483/08 noiembrie 2011, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale în măsura în care nu permit aplicarea legii penale mai favorabile tuturor situaţiilor juridice născute sub imperiul legii vechi şi care continuă să fie judecate sub legea nouă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

Soluţiile pronunţate de instanţa de contencios constituţional prin deciziile nr. 1470/08.11.2011 şi 1483/08.11.2011 au condus la modificarea alineatelor (4) şi (8) ale art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală, prin OUG nr. 121/22.12.2011, act normativ ale cărei efecte asupra accelerării soluţionării proceselor în materie penală nu vor întârzia să apară.

Un impact direct asupra activităţii jurisdicţionale a Secţiei penale au avut deciziile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în anul 2011, prin care s-au dat rezolvări cu caracter obligatoriu unor probleme

diferite ce au generat practică neunitară, respectiv: - Decizia nr. 1/17.01.2011 prin care s-a stabilit, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 83 alin. (1) din

Codul penal, că suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu poate fi dispusa pentru pedeapsa stabilită în cazul săvârşirii în cursul termenului de încercare a unei infracţiuni intenţionate sau praeterintenţionate, pedeapsa la care a fost cumulată o altă pedeapsă, ca urmare a revocării suspendării condiţionate a executării acestei din urmă pedepse, chiar şi în cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 81 din Codul penal, iar suspendarea condiţionată a executării nu poate fi dispusă nici în ceea ce priveşte pedeapsa rezultantă, obţinută prin aplicarea mecanismului prevăzut de art. 83 alin. (1) din Codul penal;

- Decizia Nr. 7/09.05.2011, prin care s-a stabilit că dispoziţiile art. 274 alin. (2) fraza I din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că, în situaţia restituirii cauzei, potrivit art. 272 din Codul de procedură penală, dacă inculpatul este arestat şi instanţa menţine arestarea preventiva, termenul de 30 de zile


85

curge de la rămânerea definitivă a hotărârii instanţei prin care s-a dispus restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale;

- Decizia Nr. 9/06.06.2011, prin care s-a statuat că hotărârile definitive în care persoana condamnată nu este autorul infracţiunii, o altă persoană utilizând în mod fraudulos identitatea celui condamnat, sunt supuse cazului de revizuire prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, iar hotărârile definitive prin care o persoană care a săvârşit o infracţiune şi uzând în mod fraudulos de identitatea altei persoane sau a unei

persoane inexistente a fost condamnată sub o identitate nereală sunt supuse cazului de contestaţie la executare prevăzut de art. 461 lit. d) teza a II-a din Codul de procedură penală, ce vizează orice alt incident ivit în cursul executării;

- Decizia nr. 13/19.09.2011, prin care s-a stabilit că, în aplicarea dispoziţiilor art. 278 indice 1 alin. (1) din Codul de procedură penală, Agenţia Naţională de Integritate nu are calitatea procesuală de a ataca soluţiile de neurmărire penală sau de netrimitere în judecată dispuse de procuror, plângerile astfel formulate urmând a fi respinse, ca inadmisibile, conform art. 278 indice 1 alin. (8) lit. a) teza a II-a din Codul de procedură penală; - Decizia nr. 14/17.10.2011, prin care s-a statuat că sesizarea instanţei în vederea revocării suspendării condiţionate a executării pedepsei sau a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazul neîndeplinirii de către condamnat a obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, trebuie făcută înainte de expirarea termenului de încercare, indiferent dacă judecarea cauzei are loc anterior sau ulterior expirării acestui termen; - Decizia nr. 17/17.10.2011, prin care, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 160 indice 8a alin. (2) teza a II - a şi alin. (6) teza a II - a din Codul de procedură penală, s-a stabilit că instanţa de judecată, în cadrul examenului de temeinicie a cererii de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauţiune, în cazul în care constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă, verifică în ce măsură buna desfăşurare a procesului penal este ori nu împiedicată de punerea în libertate provizorie sub control judiciar

sau pe cauţiune a învinuitului ori inculpatului.

d) Modificări regulamentare cu impact asupra activităţii Tribunalului Iaşi Pe parcursul anului 2011 Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin

Hotărârea CSM nr.387/2005, a fost modificat prin hotărârile CSM nr. 504/21.06.2011, nr. 749/18.10.2011 şi nr. 829/15.11.2011.

Aceste modificări, au vizat îmbunătăţirea activităţii administrativ judiciare, prin prevederea posibilităţii de trimitere pe cale administrativă a cererilor sau plângerilor greşit îndreptate şi de restituire a cererilor care nu întrunesc condiţiile legale, prin înfiinţarea unor registre speciale în materia ocrotirii persoanei fizice, prin luarea unor măsuri noi în vederea unificării judiciare, corelarea dispoziţiilor regulamentare cu noile acte normative: Legea nr.202/2011, Noul Cod de procedură civilă, luarea de măsuri pentru eludarea sistemului de repartizare


86

aleatorie, în vederea excluderii posibilităţii de înregistrare succesivă a unor cereri formulate de aceleaşi persoane, împotriva aceloraşi persoane şi având acelaşi obiect.

În cursul anului 2011, potrivit modificărilor succesive ale Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, dar şi în aplicarea Hotărârii CSM nr.425/23.06.2011, s-a procedat la luarea măsurilor necesare în vederea eliminării posibilităţii de eludare a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, prin înregistrarea repetată a unor cereri identice similare, urmând ca nouă cerere, pe baza referatului grefierului registrator ori a

referatului grefierului de şedinţă (când situaţia se descoperă în momentul pregătirii şedinţei de judecată de către acesta, prin interogarea bazei de date ECRIS) să fie trimisă la dosarul cauzei înregistrate iniţial.

Modificările aduse ROI referitoare la măsurile necesare pentru identificarea cererilor de chemare in judecata identice, deşi au efecte benefice în ceea ce priveşte prevenirea eludării de către reclamanţi a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor si de alegere a completului de judecată, sunt greu de pus in practică întocmai. Astfel, lipsa resurselor materiale si umane, dificultăţile în scanarea tuturor cererilor de chemare in judecată si introducerea acestora in programul ECRIS, fac deosebit de dificila identificarea de către grefieri a situaţiilor in care aceeaşi cerere de chemare a fost înregistrată de mai multe ori.


87

Capitolul III: ACCES ŞI ÎNCREDERE ÎN JUSTIŢIE, TRANSPARENŢĂ ŞI INTEGRITATE

1. Asigurarea liberului acces la justiţie în anul 2011

Accesul liber la justiţie este consacrat, ca drept cetăţenesc fundamental, atât prin Declaraţia universală a

drepturilor omului, prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prin Pactul internaţional cu privire la drepturile

civile şi politice adoptat de Adunarea Generala a Organizaţiei Naţiunilor Unite cât şi prin art.21 din Constituţia României.

Liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfăptuieşte. În Constituţie, accesul liber la justiţie este conceput ca drept al oricărei persoane de a se putea adresa

justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, garantându-se că exercitarea acestui drept nu poate fi îngrădită prin nici o lege.

Principiul liberului acces la justiţie presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza

aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege. Acest principiu este reluat în art. 6 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, care prevede că orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil, iar accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.

Ca mijloacele procedurale concrete de care pot uza cetăţenii pentru a accede la justiţie, Codul de procedură civilă prevede cererea de chemare în judecată şi căile ordinare şi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, iar Codul de procedură penală prevede plângerea prealabilă, căile de atac împotriva măsurilor dispuse de procuror în cursul urmăririi penale, căile de atac ordinare şi extraordinare împotriva hotărârilor judecătoreşti.

Căile procedurale menţionate asigură persoanelor interesate accesul la o instanţă de judecată, căreia, prin lege, i s-a stabilit competenţa de a hotărî în materie civilă sau penală.

Lipsa de gratuitate a procesului civil, prin instituirea în sarcina titularului cererii de chemare în judecată a obligaţiei de plată a unei taxe de timbru şi prin neasigurarea asistenţei juridice gratuite este invocată deseori de justiţiabili ca o îngrădire a accesului liber la justiţie.

Cerinţa achitării taxelor judiciare de timbru nu încalcă principiul liberului acces la justiţie, deoarece partea căzută în pretenţii poate fi obligată la restituirea sumelor avansate în condiţiile art. 274-276 Cod procedură civilă.

Mai mult decât atât, dispoziţiile Legii taxelor judiciare de timbru nr. 146/1997 prevăd scutirea de timbraj pentru


88

anumite categorii de cauze civile, iar legislaţia asigură şi alte garanţii efective pentru finalizarea procedurii judiciare chiar şi în cazul persoanelor cu posibilităţi materiale reduse.

Codul de procedură civilă, în cuprinsul dispoziţiilor sale, dă eficienţă principiului liberului acces la justiţie, prevăzând posibilitatea instanţei de judecată de a încuviinţa, la cererea persoanelor a căror situaţie materială precară nu le permite suportarea cheltuielilor ocazionate de procesul civil, asistenţa judiciară prin scutiri, reduceri, eşalonări, sau amânări pentru plata taxelor de timbru şi a timbrului judiciar, precum şi apărarea şi

asistenţa gratuită printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor. Din punct de vedere statistic, din centralizarea plăţilor efectuate prin intermediul Tribunalului Iaşi, se

constată plata următoarelor sume cu titlu de ajutor public judiciar:

Nr. crt. ANUL TOTAL plăţi,

din care:

Plăţi pentru ajutor public

judiciar in materie civilă

(onorarii experţi)



(onorarii avocaţi)



(onorarii executori judecăt.)


judiciar in materie civila (c/v expertize medico-

legale)

Plăţi în materie penala

(onorarii avocaţi)

Plăţi în materie penala

(onorarii experţi)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1. 2008 450.863 3.513 0 0 0 442.750 4.600

2. 2009 913.663 24.510 0 0 0 873.895 15.258 3. 2010 812.050 80.817 0 0 0 729.145 2.088 4. 2011 888.575 131.615 400 720 1.740 750.650 3.450

Total Tribunalul

IAŞI 3.065.151,29 240.455,29 400,00 720,00 1.740,00 2.796.440,00 25.396,00

În scopul asigurării protecţiei victimelor infracţiunilor, <Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru

asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor> reglementează unele măsuri de informare a victimelor infracţiunilor cu privire la drepturile de care aceştia pot beneficia în temeiul acestei legi precum asistenţa juridică gratuită, compensarea financiară de către stat şi consilierea psihologică pentru victimele unor infracţiuni.

Persoanele cu venituri reduse sau fără venituri pot beneficia de servicii avocaţiale gratuite, în anumite condiţii, prevăzute de Legea nr. 51/1995 de organizare a avocaturii şi de O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, modificată prin Legea 233/2002, asigură cadrul legal pentru soluţionarea petiţiilor cetăţenilor.

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public permite publicului să aibă o imagine reală şi să-şi formeze o opinie critică cu privire la societatea actuală şi la autorităţile publice. Liberul


89

acces la informaţiile de interes public garantat de Legea nr. 544/2001 ajută la creşterea eficienţei activităţii autorităţilor şi a instituţiilor publice şi la menţinerea integrităţii acestora prin reducerea riscului corupţiei. Accesul la informaţii de interes public are capacitatea să conducă la transparenţă instituţională, determinând în mod esenţial evoluţia spre o democraţie stabilă.

Sistemul judiciar trebuie să îndeplinească rolul de serviciu public, nu numai prin înfăptuirea actului de justiţie, ci şi prin stabilirea unui nou tip de relaţie între justiţie şi justiţiabil. În acest sens în cuprinsul anului 2011,

la nivelul Tribunalului Iaşi, au fost dispuse măsuri privind îmbunătăţirea accesului liber la justiţie constând în : - informarea publicului larg de drepturile pe care le au cetăţenii în temeiul Codului de procedură civilă, al

Legii nr. 51/1995 de organizare a avocaturii, al Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor, şi al O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civilă.

- aprobarea cererilor de acordare a asistenţei judiciare în materie civilă; - aducerea la cunoştinţa victimelor infracţiunilor a drepturilor ce le revin sau admiterea unor cereri având

ca obiect astfel de drepturi; - distribuirea de ghiduri de îndrumare pentru justiţiabili; - afişarea la sediul instanţei a informaţiilor de interes pentru justiţiabili; - soluţionarea cu promptitudine a cererilor privind furnizarea informaţiilor de interes public; - răspunsul cu celeritate la petiţiile adresate instanţei; - organizarea unor manifestări de tipul “uşi deschise”. O împrejurare ce conduce la îngreunarea liberului acces al cetăţenilor la justiţie este lipsa de cunoştinţe

juridice a majorităţii populaţiei, împrejurare cu consecinţe grave, în special în contextul în care accelerarea procedurilor judiciare nu se poate face decât prin introducerea unor termene foarte scurte şi a unor sancţiuni dure pentru nerespectarea obligaţiilor procesuale. Această situaţie poate fi înlăturată prin sporirea cazurilor şi înlesnirea condiţiilor de acordare a asistenţei juridice gratuite, introducerea unor programe de educare a

cetăţenilor încă din şcoală sau prin intensificarea programelor de distribuire către aceştia a unor ghiduri gratuite. În vederea facilitării accesului la justiţie, Biroul de Informare şi Relaţii Publice (BIRP) a pus la dispoziţia

publicului ghidurile elaborate de Ministerul Justiţiei cu privire la exercitarea drepturilor procesuale, şi cele mai importante acte normative privind organizarea şi funcţionarea instanţei, organizarea, funcţionarea şi programul de lucru cu publicul al Biroului de informare şi relaţii publice, şi alte materiale informative ajutătoare. În acelaşi scop, al asigurării liberului acces la justiţie, s-au luat măsuri în vederea informării justiţiabililor cu privire la procedura judiciară, modul de funcţionare a instanţei, activitatea şi programul instanţei prin afişarea la sediul instanţei şi pe portalul instanţei a unor informaţii de interes public (conducerea instanţei, judecătorii desemnaţi la B.I.R.P, compartimentele auxiliare ale instanţei, persoane de contact).

S-au pus la dispoziţia justiţiabililor, care se prezintă la registratură, formulare tipizate pentru a uşura procedura de depunere a cererilor adresate instanţei.


90

În cursul anului 2011, transparenţa în comunicare şi facilitarea accesului la informaţii au fost realizate prin intermediul Biroului de Informare şi Relaţii Publice din cadrul instanţei, activitatea serviciului fiind ilustrată în extenso în secţiunile referitoarea la Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii instanţei, Raporturile cu

mass-media şi Raporturile cu justiţiabilii.

2. Măsuri luate la nivelul instanţei pentru unificarea practicii judiciare

→ Consideraţii generale. Aspecte comune tuturor secţiilor

Una dintre principalele deficienţe cu care se confruntă sistemul judiciar român, cu incidenţă asupra calităţii actului de justiţie şi a credibilităţii justiţiei, este practica judiciară neunitară, precum şi aplicarea neunitară a legislaţiei în vigoare. Practica judiciară unitară reprezintă o garanţie a corectitudinii şi previzibilităţii funcţionării mecanismului judiciar, precum şi principala condiţie pentru stimularea încrederii cetăţenilor în modul de funcţionare al justiţiei.

În cauza Beian contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul român pentru încălcarea articolelor 6 şi 14, având în vedere lipsa unui mecanism capabil să asigure coerenţa practicii chiar în cadrul celei mai înalte instanţe, apreciind că o astfel de incertitudine jurisprudenţială este, în sine, contrară principiului siguranţei juridice, element fundamental al statului de drept. Concluzii similare au fost formulate de CEDO ulterior şi în cauzele Driha vs. România (21.02.2008), Stan împotriva României ori Tudor Tudor vs. România (din 24.03.2009) cu privire la jurisprudenţa neunitară a instanţelor interne, inclusiv ale celor inferioare şi chiar în cadrul aceleiaşi instanţe (a se vedea cauza Tudor Tudor), care este de natură a afecta principiul securităţii raporturilor juridice şi la crearea unei stări de incertitudine, de natură a afecta credibilitatea sistemului judiciar (cauza Ştefănică vs. România).

De aceea, aceste preocupări de unificare a practicii judiciare trebuie să se regăsească la nivelul fiecărei instanţe, constând în identificarea pe fiecare materie a problemelor de practică neunitară şi în crearea unui mecanism de cooperare cu principalii actori implicaţi în procesul de unificare a practicii judiciare.

Ca şi în anii trecuţi, în anul 2011 de un real folos a constituit-o organizarea de întruniri profesionale ale judecătorilor fiecărei secţii în parte, în scopul analizei practicii de casare a instanţelor de control judiciar, discutării noilor acte normative, al modului de interpretare şi aplicarea dispoziţiilor legale, în ideea promovării unor soluţii predictibile.

Au continuat şi în 2011 să fie organizate activităţi de unificare a practicii judiciare cu ocazia întâlnirilor lunare între judecători, la nivelul fiecărei secţii a instanţei şi Curţii de Apel, unde s-au analizat probleme soluţionate diferit de completele de judecată. De asemenea, în mod constant, s-au comunicat şi discutat practica de casare a instanţelor superioare şi s-a analizat practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), a Curţii Constituţionale (CC), a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) şi a Curţii de Justiţie a Comunităţii


91

Europene (CJCE). La fel de constant, judecătorii instanţei au fost informaţi – prin grija conducerii instanţei – despre noutăţile legislative relevante.

Principalele măsuri ce au fost adoptate şi îndeplinite în scopul accelerării procesului de unificare a practicii judiciare neunitare (deşi în cadrul instanţei numărul cazurilor de practică neunitară au fost reduse) au continuat să fie:

selectarea hotărârilor relevante sub aspectul problemelor de drept incluse, al practicii CEDO utilizate,

al practicii Curţii Constituţionale sau a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi publicarea acestora pe portalul Tribunalului Iaşi;

diseminarea informaţiilor primite de către colegii judecători cu ocazia participării la diferitele programe

de perfecţionare;

informarea continuă şi constantă a judecătorilor asupra deciziilor noi pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de Curtea Constituţională, precum şi asupra jurisprudenţei CEDO şi practicii Curţii Europene de Justiţie, dar şi noutăţilor legislative relevante;

organizarea de întruniri profesionale ale judecătorilor fiecărei secţii în parte, în scopul analizei practicii

de casare a instanţelor de control judiciar, discutării noilor acte normative, al modului de interpretare şi aplicarea dispoziţiilor legale, în ideea promovării unor soluţii predictibile.

parteneriate cu organizaţii neguvernamentale locale ce au facilitat participarea – şi în 2011- la seminarii de formare, de pildă în domeniul justiţiei juvenile.

→ Aspecte specifice Secţiei Penale Pentru a se atinge unul dintre obiectivele sistemului judiciar român, respectiv previzibilitatea soluţiilor

pronunţate, în scopul realizării unei îmbunătăţiri a percepţiei publicului asupra actului de justiţie, la nivelul Secţiei penale, în anul 2011 s-a acordat o atenţie deosebită preîntâmpinării şi, respectiv, înlăturării cazurilor de practică neunitară, care au fost cu totul izolate, existând o singură situaţie în care opiniile exprimate au fost divergente.

Pe parcursul anului 2011, urmare a Hotărârii nr. 504/21 iulie 2011 a Plenului CSM, judecătorului responsabil cu analiza practicii de casare i-au fost delegate de către preşedintele instanţei, şi atribuţiile specifice privind unificarea practicii, prevăzute de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 387/2005, cu modificările si completările ulterioare.

În scopul creării unei practici unitare, în cadrul întâlnirilor lunare de învăţământ profesional, organizate la nivelul Secţiei penale, au fost analizate şi discutate problemele de drept controversate şi susceptibile de a primi interpretări diferite, identificate atât prin consultarea judecătorilor, cât şi prin accesarea programului Ecris în ceea ce priveşte soluţiile pronunţate în cauze privind aceleaşi probleme de drept, iar în urma dezbaterilor, au fost adoptate soluţii în general în unanimitate şi, în unele situaţii, prin ralierea la opinia majoritară a judecătorilor cu opinie minoritară.


92

După dezbaterile din cadrul şedinţelor de pregătire profesională, aceste probleme au fost supuse şi atenţiei magistraţilor din circumscripţia Curţii de Apel Iaşi, cu ocazia întâlnirilor trimestriale organizate conform art. 26 indice 2 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.

În anul 2011, la nivelul Secţiei penale s-au efectuat, în mod periodic, de către judecătorul responsabil cu evidenţa practicii de casare, referate cu soluţiile adoptate de Curtea de Apel Iaşi şi Î.C.C.J., prin care s-au casat/modificat hotărârile pronunţate în materie penală.

Acestor demersuri, pentru o informare adecvată a judecătorilor asupra jurisprudenţei instanţelor de control judiciar, li s-a adăugat şi cele referitoare la asigurarea informării zilnice a judecătorilor Secţiei penale cu privire la actele normative nou apărute, prin e-mail sau prin postarea pe reţeaua internă, precum si prin comunicarea celor mai importante soluţii ale Curţii Constituţionale, ale Curţii Europene a Drepturilor Omului şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În cadrul şedinţelor de învăţământ profesional au fost prezentate şi discutate hotărârile recente pronunţate de C.E.D.O. împotriva României, cu relevanţă în materie penală, cum ar fi: cauza Constantin împotriva României, prin care s-a constatat de către Curte încălcarea art. 6 din Convenţie; cauza Flămânzeanu împotriva României, prin care s-a constatat de către Curte încălcarea art. 3 din Convenţie; cauza Rupa împotriva României (nr. 2), prin care s-a constatat de către Curte încălcarea art. 3 din Convenţie sub aspect procedural, precum şi încălcarea art. 13 din Convenţie; cauza Popa împotriva României, prin care s-a constatat de către Curte încălcarea art. 10 din Convenţie.

Tot în materie penală, în cursul anului 2011, în activitatea de judecată desfăşurată de judecătorii din cadrul Secţiei Penale, dispoziţiile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi-au găsit constant aplicarea în hotărârile judecătoreşti pronunţate, în considerentele lor fiind evocată şi jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 3 – interzicea torturii şi altor tratamente inumane şi degradante (cauza Iambor c. României), art. 5 - dreptul la

libertate şi siguranţă (cauza Filip c. României, cauza Winterwerp c. Olandei, cauza Litwa c. Poloniei, cauza

Hutchinson Reid c. Marii Britanii, cauza Amuur c. Franţei), art. 6 - dreptul la un proces echitabil cu referire la audierea inculpatului, administrarea directă a probelor, dreptul la apărare, obligativitatea motivării hotărârilor judecătoreşti sub toate aspectele, respectarea prezumţiei de nevinovăţie prin protejarea inculpatului împotriva unei campanii de presă pe parcursul procesului penal, corelativ cu respectarea dreptului publicului de a fi informat, respectarea prezumţiei de nevinovăţie, urgenţa punerii în executare a hotărârilor în materia liberării condiţionate (cauza Bulfinsky c. României, cauza Suominen c. Finlandei; cauza Albină c. României; cauza Helle

c.. Franţei; cauzele Cornel Ivanciuc c. României, Hodoş c. României, Ruiz-Mateos c. Spaniei; cauza Mircea c.

României), art. 8 – dreptul la respectarea vieţii intime, familiale şi private etc. De asemenea, hotărârea C.E.D.O. pronunţată în cauza Sabou şi Pîrcălab c. României şi-a găsit o largă

aplicare şi în hotărârile pronunţate în materie penală în cursul anului 2011, prin limitarea numărului şi naturii drepturilor prevăzute de art. 64 din Codul penal, interzise ca şi pedeapsă accesorie celor condamnaţi penal şi, în


93

mod similar, hotărârea C.E.D.O. pronunţată în cauza Hirst c. Marii Britanii, prin care instanţa europeană a constatat încălcarea prevederilor art. 3 din Protocolul nr.1 ca urmare a interzicerii în baza legii a dreptului de a alege persoanei ce a fost condamnată la pedeapsa închisorii.

În materia măsurilor preventive, soluţiile dispuse s-au fundamentat, în mare parte, pe interpretările date în jurisprudenţa CEDO în ceea ce priveşte: motivele rezonabile care pot justifica privarea de libertate a unei persoane acuzate de comiterea unei infracţiuni: art. 5 par. 1 lit. c) din Convenţie, cauza Fox, Campbell şi Hartley

c. Regatului Unit, cauza Murray c. Regatului Unit, cauza Jiga c. României, cauza Stoican c. României, cauza

Hendriks c. Olandei; caracterul necesar al privării de libertate: cauza Saadi c. Regatului Unit; durata rezonabilă a arestării, proporţionalitatea urmărită între măsura luată şi dreptul protejat, caracterul actului prin care se dispune măsura: cauza Assenov c. Bulgariei, cauza Douiyeb c. Olandei; legalitatea stării de deţinere: cauza Calmanovici

c. României, cauza Scundeanu c. României; riscul sustragerii de la procedurile judiciare: cauza Neumeister c.

Austriei, cauza Tomasi c. Franţei, cauza Barfuss c. Cehiei; riscul ca, odată pus in libertate, acuzatul să încerce să influenţeze buna administrare a procesului: cauza Wemhoff c. Germaniei; riscul săvârşirii unei noi infracţiuni: cauza Matzenetter c. Austriei, cauza Dumont-Maliverg c. Franţei; starea de pericol asupra ordinii publice: cauza

Letellier c. Franţei; pronunţarea în şedinţă publică - art. 6 par. 1 teza a II-a, cauza AXEN vs. Germania; aprecierea caracterului rezonabil al duratei detenţiei preventive din perspectiva modului în care cazul a fost instrumentat de către autorităţile judiciare: cauza B c. Austriei, cauza Toth c. Austriei.

În anul 2011, în materie penală, actele normative comunitare şi-au găsit aplicabilitatea în domeniul cooperării judiciare internaţionale, în ceea ce priveşte mandatul european de arestare, transferul procedurii penale, recunoaşterea şi executarea hotărârilor penale şi a actelor judiciare străine, transferul persoanelor condamnate, extrădarea, etc., prin efectul dispoziţiilor Legii nr. 302/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prin care s-au transpus prevederile Deciziei cadru nr. 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare, ale Deciziei-cadru 2003/577/JAI a Consiliului din 22 iulie

2003 privind executarea în Uniunea Europeană a ordinelor de indisponibilizare a bunurilor sau a probelor; ale Deciziei-cadru 2005/214/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind aplicarea principiului recunoaşterii

reciproce a sancţiunilor pecuniare, ale Deciziei-cadru 2006/783/JAI din 6 octombrie 2006 privind aplicarea

principiului recunoaşterii reciproce la ordinele de confiscare, fiind totodată încorporate în conţinutul legii şi dispoziţii în aplicarea: Convenţiei privind simplificarea procedurii de extrădare între statele membre ale Uniunii Europene (1995); Convenţiei privind extrădarea între statele membre ale Uniunii Europene (l1996); Convenţia din 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune (în ceea ce priveşte dispoziţiile privind extrădarea); Convenţiei din 29 mai 2000 privind asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene şi ale Protocolului la aceasta din 16 octombrie 2001.


94

În materia cooperării judiciare internaţionale s-a înregistrat o jurisprudenţă relevantă cu privire la mandatul european de arestare, în anul 2011 fiind emise 18 mandate europene de arestare, din care un număr de 5 au fost puse în executare.

În hotărârile judecătoreşti pronunţate în cursul anului 2011, judecătorii din cadrul Secţiei penale au făcut aplicarea unor principii de drept internaţional, respectiv principiul dublei incriminări, principiul „non bis in idem”, principiul reciprocităţii şi principiul preeminenţei dreptului internaţional.

→ Aspecte specifice Secţiei a II-a Civile, de Contencios Administrativ şi Fiscal Atingerea obiectivului de unificare a practicii la nivelul Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi

Fiscal a presupus şi presupune implicarea fiecărui judecător în dialogul permanent privind identificarea problemelor de drept asupra cărora există puncte de vedere diferite ce conduc la soluţii contrare, analizarea argumentelor aduse în sprijinul fiecărei opinii şi cristalizarea unui punct de vedere comun, solicitându-se cel puţin punctul de vedere al instanţei ierarhic superioare şi prin consultarea practicii judiciare a altor instanţe pe problema ce a generat soluţiile diferite.

Pe parcursul anului 2011 se remarcă tendinţa judecătorilor din cadrul Secţiei a II-a Civilă de formare a unei practici judiciare uniforme, fiind foarte rare cazurile în care opiniile exprimate au fost divergente.

În ipoteza în care, în urma dezbaterilor din cadrul Secţiei a II-a Civilă, judecătorii nu au ajuns la un punct de vedere comun, problema de drept ce a generat practica neunitară, după întocmirea prealabilă a unui studiu, a fost supusă atenţiei magistraţilor din raza curţii de apel, cu ocazia întâlnirilor trimestriale organizate conform dispoziţiilor art. 261 alin.2,3 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti (ROI), în vederea eventualei sesizări a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru promovarea recursului în interesul legii.

De asemenea, în cursul anului 2011, în conformitate cu dispoziţiile art. 29 din ROI, judecătorii delegaţi – doamna judecător Elena Pavel si domnul judecător Stefan Tarlion - au întocmit trimestrial referatul cu privire la

cazurile de aplicare neunitară a legii în urma analizei registrelor privind evidenţa casărilor şi modificărilor hotărârilor Judecătoriei de către instanţele de control judiciar.

După publicarea Hotărârii CSM nr.504/21.07.2011, pentru modificarea Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti (ROI), au fost desemnaţi aceiaşi doi judecători delegaţi pentru măsurile privind unificarea practicii, care, în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 291 Regulament, au întocmit trimestrial referatul privind problemele de drept rezolvate neunitar.

Soluţiile importante ale Î.C.C.J. şi ale Curţii Constituţionale, precum şi hotărârile CEDO (cauza Stanca

Popescu - art. 6 paragraful 1 C.E.D.O sub aspectul încălcării principiului securităţii raporturilor juridice, cauza

Colegiul consilierilor juridici Argeş - art. 11 C.E.D.O sub aspectul dreptului de a înfiinţa o asociaţie şi a excepţiilor de la regula dreptului de asociere, cauza Micu - art. 3 C.E.D.O sub aspectul condiţiilor de detenţie, cauza Bartoş - art. 6 paragraful 1 şi art. 1 din Protocolul nr.1 sub aspectul respectării principiului securităţii raporturilor juridice) şi hotărârile CJUE (cauza C-402/09. Tatu vs. statul roman din 07.04.2011, cauza C-263/10 Nisipeanu vs. Statul


95

român din 07.07.2011, ambele în materia taxei de poluare, în sensul neconformitătii ei cu art. 110 din TFUE) au fost aduse, de îndată, la cunoştinţa judecătorilor Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal prin grija preşedintelui secţiei.

Dezbaterile care au avut loc în cadrul întâlnirilor trimestriale de practică neunitară de la nivelul Curţii de Apel Iaşi, întâlniri unde judecătorii Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal au participat în mod activ, dezbateri cuprinse în „Studiile privind problemele de drept interpretate şi aplicate neunitar”, elaborate de

judecătorii coordonatori au fost aduse prin grija preşedintelui secţiei la cunoştinţa judecătorilor din cadrul secţiei, cu consecinţa însuşirii şi aplicării în practică de către judecători a opiniei majoritare exprimate.

Dispoziţiile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, aşa cum sunt interpretate în jurisprudenţa C.E.D.O., au fost aplicate de către judecătorii din cadrul Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Iaşi, în judecarea şi soluţionarea cauzelor. Exemplificăm, în acest sens: cauzele Anghel vs. România, Oztruc vs. Germania, Salabiaku vs. Franţa - pentru prezumţia de nevinovăţie; cauzele Blum vs. Austria, Bruckner vs. Austria, Grecu vs. România - în ceea ce priveşte regimul probatoriu şi răsturnarea sarcinii probei în materie contravenţională; cauzele Muller vs. Franţa şi

Handyside vs. Regatul Unit – cu privire la proporţionalitatea între faptă şi consecinţele acesteia; cauza Lupaş vs.

România - pentru garantarea accesului la o instanţă; cauzele Dorneanu vs. România, Sabin Popescu vs.

România şi Bartos vs. România - sancţionarea neexecutării culpabile de către autorităţi a hotărârilor administrative irevocabile, precum şi cu privire la întârzierea nejustificată a executării acestora, prin aplicarea art. 1 din Protocolul adiţional la C.E.D.O sub aspectul ocrotirii dreptului de proprietate (litigii vizând despăgubiri acordate de ANRP în baza L. nr. 290/2003, neachitate)

În materia liberului acces la justiţie, cu aplicare directă în soluţionarea cererilor privind ajutorul public

judiciar, s-a făcut aplicarea prevederilor art.6 din Convenţie sub aspectul exigenţei unui raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat prin acordarea posibilităţii părţilor de reducere/scutire de la plata taxelor de timbru în materie civilă (cauza Weissman şi alţii vs. România), dar şi cu privire la reducerea/scutirea de la plata cauţiunii (cauza Iosif şi alţii vs. România).

Aplicarea dispoziţiilor dreptului european în materie civilă şi de contencios administrativ, în cadrul Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Iaşi a constat în conformarea cu dispoziţiile Regulamentului CE 1393/2007 al Parlamentului European privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare, precum şi în aplicarea Hotărârilor pronunţate la 07 aprilie 2011, respectiv 07 iulie 2011 de CJUE în cauzele Tatu c. României si Nisipeanu c. României (taxa de poluare).

În ceea ce priveşte situaţia comunicării de către instanţa naţională a unor înscrisuri judiciare cetăţenilor statelor membre UE, luând în considerare faptul că dispoziţia comunitară anterior menţionată nu exclude aplicarea dispoziţiilor Codului de procedură civilă (aflat la dispoziţia preşedintelui de complet), majoritatea comunicărilor s-au realizat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Cele mai multe solicitări in acest domeniu au fost din partea Italiei, Spaniei şi Franţei.


96

Totodată, în cadrul Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, s-a făcut aplicarea dispoziţiilor Regulamentului nr.44/2001 al CE referitor la competenţa judecătorească şi recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi comercială.

Nu au existat, în anul 2011, încheieri de sesizare a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene cu cereri de întrebări preliminare, dar judecătorii Secţiei a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal au fost confruntaţi cu astfel de cereri, formulate în litigii decurgând din contracte de împrumut bancar, cereri ce au fost respinse

motivat. → Aspecte specifice Secţiei a II-a Civilă : În vederea unificării practicii judiciare la nivelul Secţiei I-a Civilă, ca urmare a Hotărârii Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 504/2011, prin care a fost introdus art. 29 1 în ROI au fost delegate d-nele judecător Filipeanu Crizantema, Culea Gabriela şi Diaconaru Iulia pentru aducerea la îndeplinire a masurilor necesare în vederea unificării practicii.

Pe parcursul anului 2011 s-a remarcat creşterea interesului judecătorilor din cadrul Secţiei a I-a Civilă pentru unificarea practicii judiciare astfel încât aceştia au participat in mod activ la întâlnirile periodice organizate pentru unificarea practicii.

În cadrul acestor întâlniri au fost prezentate de către d-na judecător Maria Samoil principalele motive de casare sau modificare a hotărârilor, acestea fiind analizate şi au fost supuse dezbaterilor măsurile care se impun a fi luate pentru reducerea numărului de hotărâri desfiinţate în căile de atac. În cadrul aceloraşi întâlniri a fost analizată şi practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), a Curţii Constituţionale (CC), a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) şi a Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene (CJCE), au fost discutate noile reglementari legislative şi modul de interpretare al acestora in scopul prevenirii practicii neunitare.

În ipoteza în care, în urma dezbaterilor care au avut loc in cadrul întâlnirilor de învăţământ profesional si unificare a practicii judecătorii din cadrul secţiei nu au ajuns la un punct de vedere comun, problema de drept ce a generat practica neunitară, a fost supusă atenţiei magistraţilor din raza curţii de apel, pentru a fi discutată cu ocazia întâlnirilor trimestriale organizate conform dispoziţiilor art. 261 alin.2,3 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Judecătorii din cadrul Secţiei a I-a Civilă au participat în cursul anului 2011 la întâlnirile organizate la nivelul Curţii de Apel Iaşi în scopul unificării practicii judiciare. De asemenea, soluţiile modificate de tribunal în căile de atac au fost comunicate periodic judecătoriilor din raza de competenţă a Tribunalului Iaşi, în acelaşi sens, al unificării jurisprudenţei în materie civilă. Discuţii pe marginea acestor soluţii au fost purtate şi cu judecătorii specializaţi de la judecătoriile arondate, cu ocazia şedinţelor de învăţământ profesional ale acestor instanţe.

În vederea realizării mecanismului de unificare a practicii la nivel naţional, în cursul anului 2011 au fost


97

publicate pe portalul Tribunalului Iaşi hotărârile relevante pronunţate de judecătorii secţiei, fiind aplicate şi celelalte măsuri menţionate mai sus şi comune tuturor secţiilor instanţei.

Este de necontestat faptul că jurisprudenţa CEDO exprimă receptivitatea statelor membre ale Consiliului Europei la normele reglementate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale şi, totodată, rezultatele implementării acesteia în legislaţiile naţionale, reflectate în jurisprudenţa proprie fiecărei ţări.

În acest context, aprofundarea jurisprudenţei CEDO şi, în egală măsură, a jurisprudenţei comunitare şi aplicarea acestor norme, constituie, în continuare, priorităţi ale activităţii colectivului de magistraţi din cadrul Tribunalului Iaşi.

În materie civilă, cauza Brumărescu împotriva României şi cauza S.C. SEFER S.A. împotriva României,

cauza Manoilescu si Dobrescu impotriva Romaniei au fost aplicate în speţe ce au tratat dreptul de proprietate, respectiv titulatura de „bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 şi respectarea criteriului de proporţionalitate; cauzele Anghel împotriva României, Oztruc împotriva Germaniei, Salabiaku împotriva Franţei şi-au găsit aplicabilitate în speţe prin definirea noţiunii de „prezumţie de nevinovăţie”, cauza Blum împotriva Austriei, cauzele

Muller împotriva Franţei şi Handyside împotriva Regatului Unit şi-au găsit aplicabilitate în ceea ce priveşte proporţionalitatea între faptă şi consecinţele acesteia, iar cauza Lupaş împotriva României a găsit aplicare pentru garantarea accesului la o instanţă.

Cauzele Viaşu c. României, Dorneanu c. României şi Sabin Popescu c. României, în litigiile funciare, sunt relevante în ceea ce priveşte sancţionarea neexecutării culpabile de către autorităţi a hotărârilor judecătoreşti şi administrative irevocabile, precum şi întârzierea nejustificată a executării acestora. Cauza Silviu

Marin c. României, din 2 iunie 2009, se referă la procedurile din domeniul litigiilor funciare, prin care se reţine că anularea titlului de proprietate al reclamantului după 13 ani, pentru o eroare a administraţiei de la momentul emiterii deciziei, în temeiul unei dispoziţii legale adoptata ulterior, era imprevizibila, încălcând articolul 1 al

Protocolului nr. 1 al CEDO. Cauzele Raicu c. României, Androne c. România şi-au găsit aplicabilitate în materia dreptului de proprietate cu privire la principiul securităţii raporturilor juridice.

Hotărârea Velcea si Mazare c. Romaniei, prezintă importanţă în activitatea de judecată prin aceea că s-a reţinut, din perspectiva nedemnităţii succesorale, necesitatea existenţei unei hotărâri de condamnare definitive, care slujeşte principiul securităţii juridice. Interpretarea mecanica si aplicarea rigida de către instanţele naţionale a acestei cerinţe in circumstanţele speciale ale cauzei au depăşit, însa, simpla protecţie a securităţii juridice si au încălcat viata de familie a rudelor victimei.

Hotărârea Adam c. României, din 3 noiembrie 2009 relevă o importanţă deosebită pentru activitatea judiciară din perspective liberului acces la instanţă, reţinându-se că instanţele naţionale nu au investigat situaţia personala a reclamantului pentru a pune in balanţa interesele sale si pe cele ale administrării justiţiei, aşa încât statul nu si-a îndeplinit obligaţia de a asigura reclamantului un acces efectiv la tribunal, Curtea apreciind ca a existat o violare in sensul art. 6 paragraful 1 din Convenţie.


98

Cauza Cosic c. Croaţiei este relevantă în argumentarea principiului interesului superior al copilului în cauzele ce privesc legăturile personale ale copiilor cu părinţii, dar şi cu privire la respectarea vieţii private. Cauzele Carbonara et Ventura împotriva Italiei; Streletz, Kessler şi Krenz împotriva Germaniei, DE

Wilde, Ooms şi Versyp împotriva Belgiei, Scordino împotriva Italiei, au fost aplicate in soluţionarea litigiilor având ca obiect asigurări sociale. In aceste cauze Curtea Europeana a reţinut ca statele semnatare ale convenţiei au obligaţia de a aplica normele lor de drept intern în conformitate cu dispoziţiile Convenţiei, iar Curtea

este competentă să verifice dacă modul în care este interpretat şi aplicat dreptul intern produce efecte

compatibile cu principiile Convenţiei si cu jurisprudenţa instanţei europene. Cauzele Pressos Compania Naviera S.A. et autres c/Belgique; A. B and Company A S c/Germaniei; M. De Napoles

Pacheco c/Belgique; Lenzing AG c/Royaume-Uni Gaygusuz c. Austria Buchen c. Cehia Kjartan Ásmundsson c.

Islanda, Muller c. Austriei au fost aplicate in litigiile având ca obiect asigurări sociale. In aceste cauze Curtea Europeana a decis cu valoare de principiu, că drepturile de creanţă, drepturile din asigurări sociale, dreptul la pensie constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1. Cauzele Chassagnou şi alţii c. Franţei, Immobiliare Saffi c. Italiei, Luordo c. Italiei, Cauza Străin şi alţii c.

României au fost invocate in litigiile având ca obiect asigurări sociale si sunt relevante in ceea ce priveşte stabilirea proporţionalităţii intre ingerinţa in dreptul de proprietate si scopul legitim urmărit. Cauzele Felicia Mihaies c. Romaniei, Adrian Gavril Sentes c. Romaniei, Lelas c. Croaţiei, Vilko Eskelinen

c. Finlandei din 19.04.2007 Kelchko c. Ucrainei au fost invocate in litigiile având ca obiect diminuările salariale

de 25%, potrivit Legii 118/2010. În aceste cauze Curtea Europeana a Drepturilor Omului a reţinut ca exista o distincţie esenţială între dreptul de a continua să primeşti în viitor salariu, într-un anumit cuantum şi dreptul de a primi efectiv salariul pentru o perioadă în care munca a fost prestată si că nu este garantat de Convenţie un anumit cuantum al salariilor bugetarilor şi nici nu este consacrat dreptul de a fi plătit în continuare cu un anumit cuantum al salariului, doar ceea ce s-a câştigat sau este prevăzut într-un titlu executoriu reprezintă un „bun” în sensul art. 1 din Protocolul 1, adiţional la Convenţie.

3. Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii instanţei

3.1. Prezentarea activităţilor relevante din anul 2011

Creşterea gradului de transparenţă al activităţii instanţelor constituie unul din reperele unei justiţii

moderne şi eficiente. La nivelul Tribunalului Iaşi s-au luat măsuri pentru a se asigura accesul justiţiabililor şi al tuturor cetăţenilor la principalele activităţi ale instanţelor, cu scopul de a se aduce modul de funcţionare a justiţiei în atenţia publicului, în vederea creşterii gradului de încredere al acestora în actul de justiţie.


99

Tribunalul Iaşi a organizat conferinţe de presă în cadrul cărora au fost prezentate instituţiile şi prevederile specifice cu caracter de noutate aduse de Noul Cod Civil, în vederea informării publicului larg, prin intermediul presei regionale şi locale, cu privire la prevederile Noului Cod Civil.

Una din modalităţile de asigurare a transparenţei activităţii Tribunalului Iaşi a fost organizarea manifestării „Ziua uşilor deschise” în data de 25 octombrie 2011, cu ocazia sărbătoririi Zilei Europene a Justiţiei Civile.

În cadrul acestui eveniment cetăţenii care au dorit să viziteze sediul instanţei, cât şi grupuri de elevi şi

studenţi la drept organizaţi în grupuri însoţite, au vizitat încăperile care au relevanţă pentru activitatea instituţiei: registratura, arhiva curentă, arhiva depozit, compartimentul de repartizare aleatorie a cauzelor, biroul executări civile, biroul executări penale, birouri ale grefierilor, birouri ale judecătorilor, grefa instanţei şi biroul preşedintelui instanţei. La fiecare birou vizitat au fost oferite explicaţii în legătură cu activitatea compartimentului respectiv şi rolul avut în circuitul dosarelor în instanţă. Cu aceeaşi ocazie a fost organizată susţinerea unei serii de prelegeri având ca temă Noul Cod Civil şi a unei prezentări cu tema Repartizarea electronică a dosarelor în sistemul ECRIS, la care au participat reprezentanţi ai mass-media, studenţi la drept şi publicul interesat.

Evenimentul a avut un impact pozitiv în rândul publicului, reuşind să îndeplinească scopul propus: crearea unei imagini reale în rândul justiţiabililor dar şi a publicului larg, asupra condiţiilor de muncă ale magistraţilor şi personalului auxiliar, asupra etapelor pe care le parcurge un dosar de la înregistrare şi repartizarea aleatorie, până la soluţionarea acestuia.

În cadrul aceloraşi măsuri de creştere a transparenţei actului de justiţie poate fi înscrisă şi instalarea în holul instanţei a două „info-chioşcuri”, unde persoanele interesate pot accesa în sistem informatic date privind situaţia cauzelor aflate pe rolul instanţei.

3.2. Activitatea B.I.R.P. şi protecţia datelor cu caracter personal Pe parcursul anului 2011, la Tribunalul Iaşi au îndeplinit atribuţiile purtătorului de cuvânt doamna

judecător Daniela Amancei, domnul judecător Radu Dimitrie Tărniceriu şi domnul judecător Florin Alexandru Andrei.

Purtătorii de cuvânt ai Tribunalului Iaşi au răspuns tuturor solicitărilor venite din partea reprezentanţilor mass-media pe parcursul anului 2011, relaţia cu presa locală desfăşurându-se în condiţii foarte bune, prin intermediul comunicatelor de presă, al interviurilor şi al informaţiilor oferite jurnaliştilor cu promptitudine, ori de câte ori au existat solicitări. Accesul liber la informaţiile de interes public, garantat prin Legea nr. 544/2001 este asigurat pe de o parte, prin comunicarea din oficiu a informaţiilor de interes public, iar pe de altă parte prin soluţionarea cererilor formulate de persoanele interesate.


100

Biroul de Informare şi Relaţii Publice a pus la dispoziţia publicului ghidurile elaborate de Ministerul Justiţiei, şi cele mai importante acte normative privind organizarea şi funcţionarea instanţei, organizarea şi funcţionarea BIRP, accesul la informaţiile de interes public, totodată fiind aduse la cunoştinţă prin afişare şi informaţiile exceptate de la accesul liber, aşa cum prevede art.12 alin.1, litera „f” din Legea 544/2001 cu modificările si completările ulterioare, materiale informative ajutătoare şi ghiduri de orientare către cetăţeni. La Biroul de Informare Publică, în anul 2011, au fost înregistrate un număr de 673 cereri din care: 620

cereri de studiu dosar formulate de jurnalişti, 7 cereri de acreditare şi 46 cereri de furnizare a informaţiilor publice.

Solicitările de informaţii de interes public au vizat în principal informaţiile cuprinse în documentele produse sau gestionate de instanţă, informaţii privind compartimentele instanţei, utilizarea banilor publici şi informaţii statistice.

Toate solicitările de informare publică au primit răspuns în termenul prevăzut de art. 7 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Din obiectul de reglementare al Legii nr. 544/2001, privind accesul la informaţiile de interes public şi cel al Legii nr. 677/2001, pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date rezultă o relaţie de permanentă interferenţă în care se află prevederile acestor legi, în special cu privire la datele privind persoanele care exercită demnităţi sau funcţii publice, în categoria cărora se includ şi judecătorii şi procurorii. Potrivit art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001, prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi sau instituţii publice, indiferent de suportul, forma sau de modul de exprimare a informaţie, iar art. 2 lit. c din acelaşi act normativ şi art. 3 lit. a din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare statuează că prin informaţie cu privire la datele personale se înţelege orice informaţie privind o persoană identificată sau identificabilă.

Totodată, prin prelucrarea datelor cu caracter personal se desemnează orice operaţiune care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, precum colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea

către terţi prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea. Interferenţa dintre cele două acte normative rezidă în următoarele: potrivit art. 5 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, orice prelucrare de date cu caracter personal, cu unele excepţii, poate fi făcută numai dacă persoana vizată şi-a dat consimţământul expres şi neechivoc pentru acea prelucrare, însă, prin excepţie, consimţământul nu este cerut, printre alte situaţii, când prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale a operatorului. Aşa cum rezultă din art. 6 alin. 2 din Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile şi institute publice au obligaţia să asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes


101

public solicitate, iar potrivit art. 14 alin. 1 din acelaşi act normativ, informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public, în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice. Prin urmare, într-o astfel de situaţie, furnizarea datelor respective devine o obligaţie legală a autorităţilor şi instituţiilor publice. În ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001, Tribunalul Iaşi şi-a respectat obligaţiile ce îi

revin în calitate de operator de date cu caracter personal, conformându-se Ordinului nr. 52/2002 al Avocatului Poporului privind aprobarea Cerinţelor minime de securitate a prelucrărilor de date cu caracter personal, prin aplicarea următoarelor măsuri tehnice şi organizatorice pentru protejarea datelor cu caracter personal: instruirea periodică a personalului care prelucrează date cu caracter personal, protejarea lucrărilor în reţeaua informatică, securizarea computerelor şi terminalelor de acces în cadrul sistemului IT, folosirea unui program antivirus, identificarea utilizatorului calculatorului la accesul la bazele de date cu caracter personal prin introducerea codului personal de identificare de la tastatură, înregistrarea într-un fişier de acces a oricărei accesări a bazei de date prin identificarea persoanei care a accesat datele, a tipului operaţiei şi a momentului efectuării operaţiei, interzicerea folosirii de către utilizatori a programelor software care provin din surse externe, implementarea unor sisteme automate de devirusare şi de securitate a sistemelor informatice, înregistrarea oricărei operaţiuni de accesare a bazei de date într-un fişier de acces, limitarea accesului la bazele de date care conţin date cu caracter personal strict la utilizatorii care au nevoie de aceste date pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, realizarea copiilor de siguranţă ale datelor de personalul de specialitate informatică din cadrul instanţei şi stocarea în condiţii de siguranţă, închiderea automată a sesiunii de lucru atunci când nu se acţionează o perioadă asupra staţiei, poziţionarea computerelor folosite în relaţia cu publicul pe care sunt afişate date cu caracter personal, astfel încât acestea să nu poată fi dezvăluite publicului, amplasarea computerelor în încăperi care se pot încuia precum şi păstrarea documentele care conţin date cu caracter personal în fişete, sau dulapuri

închise cu cheie, anonimizarea datelor personale ale părţilor de pe hotărârile judecătoreşti ale căror copii sunt solicitate de reprezentanţii mass-media. Tribunalul Iaşi menţionează numărul de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal, comunicat de Autoritatea Naţională de Supraveghere, pe actele prin care sunt colectate, stocate sau dezvăluite date cu caracter personal, astfel cum prevede art. 24 alin. 2 din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare. În cursul anului 2011 nu s-au înregistrat plângeri ale persoanelor ce ar fi suferit prejudicii ca urmare a activităţii de prelucrare a datelor cu caracter personal, în baza art.18 şi 25 din Legea nr. 677/2001. Se impune si precizarea că date suplimentare în strânsă legătură cu unele din aceste aspecte se regăsesc si la secţiunile Raporturile cu mass-media şi Raporturile cu justiţiabilii din prezentul raport de bilanţ.


102

3.3 Aspecte privind site-ul instanţei

Existenţa unui portal al instanţelor, care poate fi accesat la adresa http://portal.just.ro sau direct din site-ul web al Ministerului Justiţiei, www.just.ro, în cadrul căruia fiecare instanţă de judecată are un site propriu, prin intermediul căruia sunt aduse la cunoştinţa cetăţenilor date de interes public, inclusiv informaţii despre conducerea instanţelor, termene de judecată şi soluţiile pronunţate în dosare, facilitează o creştere a

transparenţei activităţii instanţei. Prin grija personalului IT, a prim-grefierului şi a grefierilor şefi de secţii, sub coordonarea conducerii

instanţei au fost actualizate permanent informaţiile publicate pe site-ul Tribunalului Iaşi referitoare la numele şi prenumele persoanelor din conducerea instanţei, structura organizatorică şi funcţională a instanţei, coordonatele de contact ale instanţei (denumire, sediu, telefon, fax, adresă de e-mail etc.), informaţii privind compartimentele instanţei (persoanele responsabile de coordonarea acestora, locaţia, programul de lucru cu publicul) informaţiile de interes public comunicate din oficiu conform art. 5 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, informaţii statistice şi alte anunţuri şi informaţii de interes public.

În anul 2011 a fost continuată activitatea de postare pe site-ul instanţei, la secţiunea destinată jurisprudenţei, a hotărârilor relevante pronunţate de Tribunalul Iaşi. În privinţa postării hotărârilor pe portalul instanţei preşedinţii de secţie (în acord cu art. 265 din Regulament) au colectat lunar hotărârile relevante (în principiu: o hotărâre/judecător), care au fost postate periodic, prin grija specialişti informaticieni şi sub îndrumarea conducerii instanţei.

În activitatea de postare a hotărârilor judecătoreşti la rubrica jurisprudenţă au fost constatate o serie de dificultăţi, generate de: a) numărul foarte mic al domeniilor asociate din Portalul Instanţelor (conceput la nivelul anului 2005); b) incompatibilitatea între domeniile dintre programul informatic ECRIS şi cele de pe Portalul Instanţelor –

secţiunea jurisprudenţă; c) insuficienţa tipurilor de documente (de pildă: există încheieri irevocabile sau chiar prin care se soluţionează recursuri, de interes care nu pot fi publicate deoarece încheierile nu pot fi postate) d) durata relativ mare de timp necesară procesării datelor în vederea postărilor pe portal. Aşa cum este concepută, în prezent, secţiunea jurisprudenţă a portalului, prealabil postării, sunt necesare activităţi de rezumare a hotărârii selectate, de asociere a unui domeniu, de indicare a unui titlu, precum şi de anonimizare manuală a datelor personale, activităţi care implică timp suplimentar din partea judecătorilor, ceea ce - în contextul volumului mare de lucru actual şi al numărului de judecători care lucrează efectiv – determină, de multe ori, întârzieri în selecţie şi postare şi chiar o diminuare a numărului de hotărâri care ar putea fi postate în condiţii obişnuite de lucru.


103

De asemenea, pe pagina web dedicată Tribunalului Iaşi a fost instalată aplicaţia de calcul a taxelor judiciare de timbru şi s-au luat măsuri în vederea structurării informaţiilor în vederea informării eficiente (gruparea

informaţiilor pe categorii, căi de acces, hartă instanţe arondate etc. ).

4. Aspecte privind evaluarea şi răspunderea disciplinară a personalului instanţei

4.1. Aspecte privind evaluarea şi răspunderea disciplinară a judecătorilor

În anul 2011, la nivelul Tribunalului Iaşi, comisia de evaluare a performanţelor profesionale, în conformitate cu dispoziţiile art. 31 din Hotărârea nr. 676/04.10.2007 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a continuat şi a finalizat activităţile de evaluare a magistraţilor pentru perioada 2008-2010, calificativele acordate fiind de „foarte bine”. Raportul de evaluare (final) a fosta dus la cunoştinţa fiecărui judecător evaluat, iar un exemplar după acesta (împreună cu o copie a fişei de evaluare) a fost înaintate la CSM pentru ataşarea la dosarele profesionale ale judecătorilor. În acest sens, s-a procedat la colectarea hotărârilor

judecătoreşti pronunţate de fiecare magistrat în cursul anului 2010 (precum şi pentru evaluarea intermediară anuală din noul ciclu de evaluare de trei ani ce a început în anul 2011), la colectarea de date privitoare la participarea la programele de formare profesională continuă a acestora, la prezentarea de teme în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional, precum şi a oricăror indicatori ce trebuie avuţi în vedere la analizarea criteriului formării profesionale continue .

Totodată, în vederea evaluării criteriului calităţii activităţii profesionale a judecătorilor, membrii comisiei au procedat la analizarea criteriului „conduita în timpul şedinţei de judecată”, prin asistarea la şedinţele de judecată conduse de către judecătorii Tribunalului Iaşi.

În ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, în anul 2011, nu a existat nici o cercetare disciplinară, nefiind antrenată răspunderea disciplinară, penală şi nici materială a nici unui magistrat al Tribunalului Iaşi.

Tribunalul Iaşi a răspuns cu promptitudine solicitărilor CSM - Inspecţia Judiciară (câte) care vizau verificarea unor aspecte punctuale fie semnalate de justiţiabili prin petiţii adresate acestui organism, fie tratate de mass-media, rezultatele verificărilor preliminarii conducând la concluzia că nu s-au înregistrat abateri disciplinare. Astfel s-au solicitat de către CSM relaţii în vederea efectuării de verificări prealabile – vizând atât judecători ai tribunalului, cât şi ai judecătoriilor arondate – în cca. 19 cazuri (adrese ale IJ). Pentru nici unul dintre judecătorii instanţei noastre sesizarea nu a fost urmată de declanşarea acţiunii disciplinare şi nici de cercetări în cadrul acesteia.


104

4.2. Aspecte privind evaluarea şi răspunderea disciplinară a personalului auxiliar

Pentru buna înfăptuire a actului de justiţie, munca personalului auxiliar de specialitate constituie un real sprijin pentru judecători, competenţa şi îndeplinirea corectă a sarcinilor ce-i revin acestei categorii de personal având un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi a instanţelor judecătoreşti.

Conform legislaţiei actuale, personalul auxiliar de specialitate are numeroase competenţe, atât în managementul dosarelor şi în desfăşurarea şedinţelor de judecată, cât şi în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanţei, contribuind în mod semnificativ la soluţionarea cu celeritate a cauzelor aflate pe rolul instanţelor şi fiind, totodată, categoria de personal care vine în contact direct cu publicul, acest din urmă aspect fiind relevant pentru crearea imaginii justiţiei. Importanţa rolului pe care activitatea personalului auxiliar de specialitate îl are în înfăptuirea actului de justiţie, reclamă din partea acestei categorii de personal o competenţă profesională deosebită şi o îndeplinire conştientă şi profesionistă a atribuţiilor de serviciu.

Tocmai din acest considerent apare necesară evaluarea periodică (anuală) a activităţii personalului auxiliar al instanţelor judecătoreşti. O astfel de activitate a fost desfăşurată la nivelul Tribunalului Iaşi, în cursul anului 2011 pentru activitatea desfăşurată pe parcursul anului 2010. La activitatea de evaluare a personalului auxiliar de specialitate şi conex au participat persoanele cu atribuţii în această privinţă, respectiv, preşedintele instanţei, cei doi vicepreşedinţi, preşedinţii de secţii, prim – grefierul instanţei şi grefierii şefi de secţii. Activitatea de evaluare a fost reflectată în fişele de evaluare întocmite pentru fiecare persoană în parte. În urma activităţii de evaluare a fost acordat doar un calificativ de „bine”, restul fiind „foarte bine”, acest aspect permiţând a se concluziona că activitatea personalului auxiliar de specialitate şi conex din cadrul Tribunalului Iaşi s-a desfăşurat pe parcursul anului 2010 în parametri optimi. Se impune a se menţiona că niciuna dintre persoanele evaluate nu a contestat calificativul acordat de membrii comisiei de evaluare.

Cât priveşte activitatea desfăşurată de personalul auxiliar de specialitate şi conex în anul 2011, aceasta urmează a fi efectuată în perioada imediat următoare.

Referitor la răspunderea disciplinară a personalului auxiliar de specialitate şi conex din cadrul Tribunalului Iaşi, trebuie arătat că, în cursul anului 2011, deşi activitatea profesională a personalului auxiliar de specialitate, evaluată prin prisma îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, prin prisma relaţiilor de serviciu cu magistraţii, cu colegii, cu publicul şi cu avocaţii, se înscrie în parametri optimi, totuşi, deşi nu a fost aplicată nici o sancţiune disciplinară, s-au conturat premizele unei abateri disciplinare sub aspectul întârzierilor în efectuarea de lucrări,

respectiv la emiterea citaţiilor, cu privire la domnul grefier Zeleonenchi Răzvan. Acesta a avut întârzieri repetate în efectuarea lucrărilor specifice de citare, însă, în urma discuţiilor informale purtate de domnul grefier cu echipa managerială a Tribunalului Iaşi, s-a conturat nu numai existenţa unor probleme personale amplificate, ci şi dorinţa de încetare a raporturilor de muncă cu Tribunalul Iaşi, intenţie materializată la data de 1 septembrie 2011.


105

5. Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi vulnerabilităţile identificate şi măsurile de remediere a acestora

În principal, se constată creşterea gradului de transparenţă în ceea ce priveşte activitatea instanţei de

judecată concretizată prin publicarea datelor statistice şi altor informaţii de interes public pe portalul dedicat

instanţelor de judecată, precum şi prin întărirea comunicării cu mass-media atât prin formularea de comunicate de presă, cât şi prin întâlniri periodice.

De asemenea, ca element de noutate în organizarea evenimentului dedicat Zilei Europene a Justiţiei Civile (25.10.2011) s-a prevăzut un tur complet al Palatului de Justiţie, fiind incluse în programul de vizitare arhiva depozit a Tribunalului Iaşi şi terasa superioară.

Urmare a îmbunătăţirii comunicării cu mass-media, dar şi a creşterii transparenţei activităţii instanţei se constată o scădere semnificativă a numărului de petiţii, a cererilor de studiu dosar sau solicitări de informaţii de interes public comparativ cu anii 2009 şi 2010, meritul revenind funcţionarului desemnat la Biroul de Informare şi Relaţii Publice şi judecătorilor care avut rolul de purtător de cuvânt în cursul anului 2011.

Printre cauzele care au generat neîncrederea societăţii civile în sistemul judiciar, precum şi rolul pe care justiţia îl joacă într-un stat drept, se regăsesc lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte activitatea magistratului, nivelul de salarizare al acestuia, lipsa unei informări şi comunicări eficiente, confuzia dintre rolul pe care îl joacă în sistemul judiciar instanţele de judecată şi unităţile de parchet.

Pentru înlăturarea cauzelor de natură a afecta credibilitatea instanţelor de judecată s-au depus eforturi susţinute atât din partea CSM la nivel naţional, cât şi de către conducerile instanţelor, la nivelul Tribunalului Iaşi regândindu-se strategia de comunicare şi informare a mass-media (începând cu luna decembrie 2011) totul în scopul informării prompte a societăţii civile. De asemenea, se urmăreşte crearea unei comunicări eficiente cu

reprezentanţii mass-media prin organizarea unor întâlniri cel puţin trimestriale şi prin diseminarea informaţiilor de interes public la momentul oportun.

De asemenea, s-a constatat că o modalitate de afectare a imaginii instanţei de judecată îl reprezintă modul în care mass-media prezintă actul de justiţie înfăptuit (titluri de articole defăimătoare sau fără legătură

concretă cu conţinutul articolului, repetitivitatea prezentării unor situaţii de fapt, lipsa parţială de obiectivitate etc.) context în care pe viitor s-a urmărit formularea de comunicate de presă în care să se evidenţieze informările tendenţioase, lipsite de obiectivitate.

În strânsă legătură cu creşterea transparenţei activităţii instanţei trebuie menţionat şi faptul că prin publicarea lunară a practicii judiciare pe portalul dedicat instanţei s-a avut în vedere practica relevantă care să reliefeze existenţa unei practici unitare, sistematizarea şi uşurinţa accesării a celorlalte informaţii de interes public în pagina web fiind o prioritate a actualei echipe de conducere.


106

Capitolul IV - GESTIONAREA RESURSELOR

1. Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în 2011

1.1. Situaţia judecătorilor →Funcţionarea eficientă a sistemului judiciar este indisolubil legată de stabilirea unei politici a

resurselor umane pe termen mediu şi lung, prin stabilirea volumului de activitate al fiecărei instanţe, fiind cunoscut faptul că deficitul de resurse umane şi financiare reprezintă o barieră în calea oricărei încercări de reformă. Subfinanţarea sistemului în ansamblu său duce la imposibilitatea de a atrage oameni valoroşi, imaginea justiţiei fiind dată de imaginea fiecărui judecător în parte.

Stare de supraîncărcare cronicizată în care funcţionează sistemul judiciar în ultimii ani, atât în ceea ce priveşte judecătorii, cât şi personalul auxiliar de specialitate, s-a manifestat, poate cel mai acut, în cursul anului 2011 şi în cadrul Tribunalului Iaşi.

Dacă obiectivul central al politicii de resurse umane în cadrul sistemului judiciar, prevăzut în strategiile de reformă a sistemului judiciar îl constituie reducerea volumului de activitate al magistraţilor, prin alocarea eficientă a resurselor umane deja existente şi prin ocuparea posturilor vacante, în anul 2011 putem aprecia că Tribunalul Iaşi şi-a desfăşurat activitatea în regim de supraaglomerare, deşi faţă de anul 2010 numărul mediu al judecătorilor care au funcţionat efectiv a crescut. Din analiza activităţii desfăşurate în cursul anului 2011 se constată existenţa unui volum de activitate mult mai ridicat (in creştere cu cca. 30%) în ce priveşte cauzele deduse judecăţii (practic cel mai mare din istoria instanţei), dar, mai ales, în ceea ce priveşte complexitatea acestora. În această ultimă privinţă menţionăm, reamintim faptul ca în anul 2011 numărul şi complexitatea „dosarelor-gigant” a crescut semnificativ.

Pe fondul acestui volum mare de activitate in creştere, al crizei economice şi al subfinanţării instanţelor la nivelul optim, în anul 2011, s-a suprapus şi un anumit deficit de resurse umane, acesta in condiţiile in care, in opinia noastră, schemele tuturor instanţelor trebuie regândite, mărite si adaptate nevoilor actuale si nu doar cosmetizate printr-o suplimentare cu 1 sau 2 in ultimii 8 ani.

→În concret, începând cu luna noiembrie 2003 şi până în februarie 2008, Tribunalul Iaşi a avut o schemă de 51 de judecători. În baza unui ordin10 al ministrului justiţiei, din data de 01.02.2008, schema instanţei a fost majorată la 52 de posturi de judecători, din care 2 posturi au fost considerate, de C.S.M. a fi în litigiu, începând cu jumătatea anului 2007 şi până la finele anului 2010, când s-a apreciat de DRUO că din 01.12.2010, doar un post mai este litigios (celălalt trebuind să fie „reinclus de drept în fondul de rezervă”), situaţie 10 Este vorba de ordinul nr. 90/C/23.01.2008 al Ministrului Justiţiei, prin care statul de funcţii al Tribunalului Iaşi a fost suplimentat cu 1 post de judecător, în vederea punerii în executare a unei decizii a Î.C.C.J..


107

care se menţine şi în prezent. Consecinţa calificării acestor două posturi ca fiind litigioase în toată perioada 2007 -2010, (iar unul şi în prezent) a reprezentat-o blocarea ocupării acestora, în orice fel, chiar şi doar temporar. Cu alte cuvinte, în toată această perioadă pe cele două posturi, nu a funcţionat nici un judecător, nici măcar cu caracter temporar. În cursul anului 2010, independent de orice situaţie litigioasă, prin ordinul nr. 1525/C/04.06.2010 al Ministrului Justiţiei, statul de funcţii al Tribunalului Iaşi a fost suplimentat cu 1 post de judecător, la 53 de posturi.

Prin ordinul MJ nr. 2091/C/12.10.2011 (comunicat instanţei la 01.11.2011), s-a dispus modificarea statelor de funcţii şi de personal ale Tribunalului Iaşi, începând cu data de 15.09.2011, prin transferul unui post vacant de judecător din statul de funcţii şi de personal al Judecătoriei Huşi în statul de funcţii şi de personal al Tribunalului Iaşi, astfel încât, în prezent, Tribunalul Iaşi are o schemă de 54 de judecători, din care 1 post, a fost şi este în continuare blocat, fiind considerat de CSM litigios. Media anuală, în 2011, a schemei scriptice de judecători a instanţei a fost însă de 53 de posturi, din care unul vacant. În ciuda schemei de 53, iar de la finele anului 2011, de 54 de judecători, nici în anul 2011, aceasta nu a fost ocupată integral nici măcar scriptic. Gradul de ocupare scriptică a fost atins, în anul 2011, numai până la limita de 50 de posturi, şi asta în condiţiile în care în medie 3 posturi au fost ocupate temporar, ca urmare şi a diligenţelor depuse încă 2009 de conducerea instanţei, din fondul de rezervă. Practic, în anul 201111, din cele 53 (plus 1 – de la 01.11.2011) de posturi aflate în schema de judecători ai instanţei, au fost ocupate scriptic, în medie, doar 50 de posturi de judecători. În fapt însă, în anul 2011, la Tribunalului Iaşi, din numărul total al judecătorilor încadraţi scriptic (media fiind, aşa cum s-a arătat de 52), un număr mediu de 2,16 judecători nu a funcţionat efectiv12, fiind: fie detaşaţi, fie membri ai C.S.M., fie aflaţi în concedii de creştere a copilului ori concedii medicale pe perioade mari,

astfel încât media judecătorilor care au lucrat efectiv în anul 2011 a fost de 49,84, urmând a fi avută în vedere în continuare o medie de 50 de judecători activi.

→ Mai mult, acesată afectare a schemei de judecători a fost şi mai accentuată, în lunile ianuarie şi februarie 2011, precum şi noiembrie-decembrie 2011 (cu consecinţa afectării şi a stocului de dosare) când deficitul de judecători activi a fost de câte 3 din media de 52 judecători încadraţi scriptic. → Reamintim că echipa managerială a Tribunalului Iaşi a demarat încă de la finele anului 2008 demersuri, care au fost continuate în anul 2009 (când s-au şi obţinut rezultate concrete) pentru diminuarea consecinţelor generate de inactivitatea, din motive obiective, a mai multor judecători din schema de personal, precum şi pentru completarea acesteia măcar temporar.

Astfel, la data de 09.12.2008, Tribunalul Iaşi a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii

11 Analiza detaliată a gradului de ocupare a schemei de judecători în anul 2010 şi a perioadelor de inactivitate a acestora sunt reflectate în tabelul anexă la prezentul raport. 12 În stabilirea acestui parametru statistic nu au fost luate în calcul perioadele de inactivitate determinate de: a) concedii de odihnă, concediile de studii ori fără plată şi concediile pentru evenimente familiale deosebite (ci doar cele de maternitate, de creştere a copilului şi medicale); b) situaţiile de participare la seminarii sau alte activităţi de formare profesională continuă.


108

„constatarea faptului că, în cadrul Tribunalului Iaşi, există un număr de 8 posturi vacante temporar şi aprobarea ocupării lor, cel puţin parţială, pe perioadă nedeterminată, potrivit legii, cu judecători care întrunesc condiţiile legale, întrucât numărul mare al posturilor vacante afectează grav buna funcţionare a instanţei”. Solicitarea instanţei a fost luată în discuţie de CSM la data de 29.01.2009, fiind aprobată în parte prin Hotărârea Plenului nr. 152 din aceiaşi dată, în sensul aprobării ocupării pe o perioada nedeterminata, in condiţiile art. 1341 din Legea nr. 303/2004, republicata, a 3 posturi vacante temporar la Tribunalul Iaşi. Din analiza hotărârii CSM rezultă ca

cele trei posturi vacante temporar luate in considerarea au fost cele ale d-lor judecător Arotăriţei Iulia (aflată în concediu de creştere a copilului pana la 11.02.2010), Botez Carmen (aflată în concediu de creştere a copilului până la 09.03.2010) şi Vasiliu-Cravelos Rica (detaşată la CSM pe 3 ani, începând din decembrie 2008).

Tot în vederea asigurării unui număr adecvat de judecători, în cursul lunii noiembrie 2010, precum şi în anul 2011, prin adrese scrise, echipa managerială a Tribunalului Iaşi a formulat solicitări (ori a atras atenţia prin răspunsurile la adrese periodice legate de solicitări privitoare la statele de funcţii) către CSM de deblocarea şi ocupare (prin orice modalitate legală) a celor două posturi vacante ale Tribunalului Iaşi, care încă din vara anului 2007 şi pana în prezent în decembrie 2010, când a rămas doar unul blocat (situaţie ce s-a menţinut pe toată durata anului 201, precum şi în prezent, au figurat si figurează în evidenţele CSM, ca fiind în litigiu.

Aceste demersuri deşi au fost iniţiate încă din 2008 şi au fost puse în aplicare în anii2009-2010 şi-au făcut simţite efectele beneficie şi în anul 2011, când instanţa avut încă posturi alocate din fondul de rezervă. Abia în ianuarie 2012 a fost retras un al doilea post din fondul de rezervă, instanţa mai beneficiind în continuare de încă un asemenea post. → La începutul anului 2011, posturile din schema instanţei ocupate scriptic, după avizarea planificărilor de către Colegiul de Conducere, au fost repartizate prin ordinul de serviciu al preşedintelui instanţei, pe secţii astfel: - 22 judecători în secţia civilă (schema acesteia fiind la acel moment de 21);

- 19 judecători în secţia penală (din care, la acel moment 3 inactivi; schema acesteia fiind de 18); - 14 judecători în secţia comercială (din care, la acel moment 1 erau inactiv, schema secţiei fiind de 14):

→ La sfârşitul anului 2011, ca urmare a hotărârilor adoptate de colegiu pe parcursul anului şi nu numai, situaţia posturilor de judecător din schema instanţei , repartizate pe secţii, se prezintă astfel:

- 24 de judecători repartizaţi în Secţia a I-a Civilă (schema secţiei este de 22 de posturi + 2 temporar; două judecători erau inactivi; acum funcţionează efectiv 22);

- 17 judecători repartizaţi în Secţia penală (schema secţiei este de 17 posturi; trei judecători erau inactivi – doi la CSM şi IOJ, unul în concediu creştere copil -Adam; acum funcţionează efectiv 14);

- 14 judecători repartizaţi în Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal (schema secţiei este de 15 posturi; un post este vacant şi litigios, iar un altul este temporar vacant; acum funcţionează efectiv 13).


109

Se observă că pe parcursul anului 2011, ca urmare a creşterii volumului de activitatea în secţiei a I-a şi a II-a civilă, s-au mărit schemele acestora, iar unei secţii i-au mai fost alocate în plus şi cele două posturi temporar vacante. Pentru Secţia Penală a fost redusă schema şi s-a redus şi numărul judecătorilor activi. În plus noul post alocat Tribunalului Işai în 2011 a fost alocat Secţiei a II-a civilă. Tot în anul 2011 un judecător (Filipeanu) a fost re-repartizat din Secţia Penală în Secţia a I-a civilă. → Pe parcursul anului 2011 în Secţia a I-a Civilă au venit, au plecat ori au fost inactivi: - dna judecător Timofte Elena-Petronela s-a aflat în concediu de creştere a copilului (pana la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv pana la data de 31.03.2012); - dna judecător Matei Mihaela s-a aflat în concediu de creştere a copilului până în luna 01 mai 2011, când a revenit în activitate tot în Secţia a I-a Civilă, peste schema secţiei; - din 01.10.20111 până la sfârşitul anului 2011, dna jud. Filipescu Silvia a fost plecată la un stagiu de formare la CJUE; - din partea a doua a lunii octombrie 2011, dna jud. Ţapliuc Gabriela se află în continuare în concedii medicale; - de la 01.05.2011 dna jud. Filipeanu Crizantema a fost transferată din Secţia Penală în Secţia aI-a Civilă; - dna jud. Cardoneanu Eliza a revenit, în luna martie, din concediu medical; - în martie 2011, colegiul a decis suplimentarea schemei secţiei cu 1 post la 22 de posturi (în condiţiile în care şi în 2010 se decisese o suplimentare cu i post de la 20 la 21); iar în mai 2011 a hotărât alocarea temporar acestei secţii a încă două posturi din fondul de rezervă (majoritatea anului însă acestea nu au fost ocupate efectiv, doi judecători repartizaţi în secţie fiind inactivi) . → Pe parcursul anului 2011 în Secţia a II- Civilă şi CAF au venit, au plecat ori au fost inactivi: - dna judecător Hărăţu Mihaela a fost tot anul în concediu de creştere a copilului până la împlinirea vârstei de

2 ani (pe 01.06.2012). Pe postul temporar vacant al acesteia a funcţionat însă tot anul dnul jud. judecător Dănilă Iulian (judecător cu grad de tribunal) care a fost delegat succesiv13 prin decizii ale preşedintelui Curţii de Apel Iaşi, pe durate de câte 6 luni.

- în noiembrie–decembrie 2011 s-a alocat acestei secţii noul post dat Tribunalului Iaşi prin transfer din statul de funcţii al Judecătoriei Huşi, mărindu-se deci scheme secţiei de la 14 la 15 posturi (acesta nu a fost însă ocupat încă efectiv de vreun judecător).

- un alt post din cadrul secţiei este vacant şi considerat în litigiu14 de către CSM, nefiind ocupat de nimeni , nici

măcar temporar, deşi s-au făcut repetate demersuri pentru deblocare ori ocupare măcar cu caracter temporar. → Pe parcursul anului 2011 în Secţia Penală au venit, au plecat ori au fost inactivi:

13 Iniţial prin decizia nr.663/01.10.2010 de la 01.10.2010 la 31.03.2011 şi apoi prin decizia nr. 585/29.03.2011 pe o perioadă de 6 luni, de la 01.04.2011 până la 30.09.2011 – prelungire). Prin decizia nr. 680/21.09.2011, dnul jud. Dănilă a fost delegat pentru alte 6 luni, începând însă cu data de 10.10.2011 şi până la 10.04.2012 14 Litigiul vizează o solicitare de anulare a unei hotărâri de transfer din 2007 a CSM privitor la dna jud. Cocor Monica, care, încă din 01.10.2010, nu mai funcţionează în cadrul acestei secţii a Tribunalului Iaşi, fiind delegată, iar apoi detaşată la Curtea de Apel Iaşi.


110

- dna jud. Lăbuş Ana-Cristina a continuat să fie membru permanent în CSM. Postul său a fost vacant temporar de la 01.01.2011 până la venirea domnului judecător Mocanu Marcel, începând cu data de 01.07.2011, în baza Hotărârii nr. 341 din 26.05.2011 a Plenului CSM, pe acest post vacant temporar, prin promovare (s-a pus în executare o decizie a ICCJ).

- dna jud. Vasiliu-Cravslos Rica a continuat să fie detaşată tot anul la Inspecţia Judiciară, pe locul său temporar vacant, continuând să funcţioneze, dna judecător Toderică Camelia (venită, prin promovare, pe

15.07.2009); - de la 01.05.2011 dna jud. Filipeanu Crizantema a fost transferată din Secţia Penală în Secţia a-I-a Civilă, schema secţiei diminuându-se cu un post; - la 29.11.2011 dnul jud. Radu-Dimitrie Tărniceriu a fost transferat la Tribunalul Militar Iaşi; - dna judecător Adam Oana a intrat în concedii medical-prenatal, postnatal (a născut la 30.06.2011) şi apoi de risc maternal şi de creştere a copilului, postul său fiind vacant temporar din lunile mai-iunie 2011. ■ Repartizarea pe secţii a judecătorilor s-a realizat prin Ordin de serviciu al preşedintelui instanţei, cu avizul Colegiului de conducere, în raport cu volumul de activitate dar şi funcţie de specializarea acestora. În raport de diferenţele semnificative ale activităţii între secţiile Tribunalului Iaşi, în cursul anului 2010, s-a procedat la repartizarea unor judecători în anumite secţii, funcţie de nevoile acestora, aşa încât să fie reechilibrat raportul persoană-volum de activitate. Ca o notă dominantă, în cursul anului 2011, s-a reuşit asigurarea şi respectarea stabilităţii şi continuităţii magistraţilor pe complete de judecată, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, în conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioară. Toate modificările intervenite în planificarea şedinţelor de judecată au respectat întru-totul regulile stabilite prin Hotărârea nr.71/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii si Hotărârea nr. 387/2005 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioara al instanţelor judecătoreşti, respectiv dispoziţiile art. 22 din regulament care

impun avizul Colegiului de conducere. ■ Indicatorii statistici identificaţi în capitolele anterioare relevă o creştere exponenţială a volumului de activitate al instanţei, ceea ce reclamă măsuri urgente pentru reconfigurare a schemelor de personal ale instanţei, inclusiv cele de judecător. Pe de altă parte, cauzele înregistrate pe rolul instanţei în ultimii 2-3 ani, dincolo de numărul lor foarte mare, se caracterizează – multe dintre ele – printr-o complexitate deosebită, determinată incluziv de numărul mare de volume ori de părţi. De asemenea, având în vedere şi faptul că în cursul anilor 2012-2013 vor intra în vigoare a celorlalte trei noi coduri, inclusiv ale celor de procedură, care conţin modificări semnificative în privinţa competenţei instanţelor, în special a tribunalelor (care se pare că vor fi instanţele cu cea mai extinsă competenţă), este deci, cu atât mai evident, că se impune reconfigurarea schemei de judecători a Tribunalului Iaşi în sensul suplimentării acesteia. Reamintim că şi în materie penală vor apărea instituţii procesuale noi, care vor „reclama” existenţa unor


111

judecători diferiţi pentru faza de urmărire penală (judecătorul de drepturi şi libertăţi), pentru faza de judecată propriu-zisă şi pentru camera preliminară. În opinia Tribunalului Iaşi, pentru a face faţă volumului actual de activitate înregistrat pe rolul instanţei noastre, se impune, cu necesitate, suplimentarea schemei de judecători cu cel puţin 4 posturi de judecător, posturi care să fie alocate în special Secţiilor I-a Civilă şi a-II-a Civilă şi de Contencios Administrativ. De asemenea, având în vedere şi modificările de competenţă preconizate a avea loc în anul 2012, considerăm că

pentru buna funcţionare a instanţei ar fi necesară suplimentarea schemei de judecători cu cel puţin 6 posturi. De altfel, Tribunalul Iaşi a solicitat argumentat şi în scris acest lucru printr-o adresă din 13.10.2010, la care s-a revenit ulterior. 1.2 Situaţia grefierilor şi a celorlalte categorii de personal auxiliar

1.2.1. Personalul de specialitate informatică În cadrul Tribunalului Iaşi funcţionează un birou de informatică unde sunt angajaţi un informatician şef şi 5

informaticieni (Croitoru Ştefan, Baba Vasilica, Huţu C-tin, Rebegea Angela, Rusu Robert şi Baboi Cosmin) care deservesc şi instanţele din circumscripţia Tribunalului Iaşi sub aspectul asistenţei tehnicii de calcul existente la Tribunalului Iaşi şi instanţele din subordine (Judecătoria Iaşi, Judecătoria Paşcani, Judecătoria Hîrlău,

Judecătoria Răducăneni). Mai mult, domnii Rusu Robert şi Baboi Cosmin îşi desfăşoară practic activitatea la Judecătoria Iaşi, datorită

volumului mare de lucru al acestei instanţe şi funcţionării ei în două sedii (pe secţii) închiriate. În prezent, există un post vacant, concursul pentru ocuparea acestuia fiind suspendat încă de la începutul

anului 2009, ca urmare a blocării la nivel naţional a posturilor vacante în instituţiile şi autorităţile publice, pe fondul crizei economice. Cu privire la acest post, conducerea Curţii de Apel Iaşi a iniţiat în partea a doua a anului 2011 demersuri pentru transformarea în post de grefier.

Atribuţiile specifice fiecărui salariat din cadrul biroului pentru anul 2011 au fost stabilite de către informaticianul şef, care coordonează şi supraveghează întreaga activitate informatică, astfel încât să fie asigurate toate componentele necesare exploatării programului ECRIS la nivelul tribunalului şi la instanţele din raza de competenţă, a instruirii personalului şi acordării asistenţei tehnice, precum şi asigurarea actualizării programului INTRALEGIS la instanţe. Pe parcursul anului 2011, au fost organizate instruiri şi cu grefierii privind folosirea programului ECRIS 4 şi a altor aplicaţii elaborate la nivel intern, acest proces de instruire continuând şi în prezent.

1.2.2. Departamentul Economico - Financiar şi Administrativ


112

În cadrul Tribunalului Iaşi funcţionează un departament economico-financiar şi administrativ (DEFA) condus, până la data de 7 noiembrie 2011, de managerul economic Ursăchianu Didina, departament din care au făcut parte doi consilieri viza CF: Pupăză Mariana şi Bostan Genoveva (aceasta din urmă angajată din data de 16.07.2007, pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute în legislaţia privind achiziţiile publice de bunuri, servicii şi lucrări, precum şi adaptarea legislaţiei româneşti menţionate la legislaţia Uniunii Europene în domeniu), un expert asistent: Catană Gabriela, un expert asistent principal Năstase Carmen şi doi referenţi superiori: Gurban

Elena şi Danilă Ileana. La aceştia se adaugă dna expert asistent Mazuru Petronela, care asigură activităţile specifice din cadrul biroului local de expertize tehnice şi judiciare.

După data de 7 noiembrie 2011, dată la care doamnei manager economic Ursăchianu Didina i-au încetat raporturile de muncă (Decizia nr. 723 din 7 noiembrie 2011 a Preşedintelui Curţii de Apel Iaşi), postul de manager economic a fost ocupat prin delegare (desemnare) de către doamna Pupăză Mariana (Decizia nr. 726 din 8 noiembrie 2011 a Preşedintelui Curţii de Apel Iaşi). De precizat este faptul că, doamna referent superior Ileana Dănilă, începând cu data de 28 septembrie 2011 a încetat raporturile de muncă, prin pensionare, postul rămânând vacant. Deşi, în Regulamentul instanţelor, se prevede că acest departament, trebuie structurat în două compartimente distincte: a) unul financiar-contabil (încadrat cu funcţionari publici –economişti); b) şi unul administrativ (încadrat cu personal contractual), ambele conduse de câte un şef de compartiment, în fapt, la

Tribunalul Iaşi, în cea mai mare parte a anului 2011, datorită lipsei resurselor umane şi a posturilor necesare în statul de funcţii, nu a existat o asemenea organizare şi nici posturi alocate în statul de funcţii. Acest lucru a avut consecinţe semnificative în practică cu privire la: buna îndeplinire a celor două categorii de activităţi – financiar-contabile şi administrative; la coordonarea realizării lor, precum şi în ceea ce priveşte asumarea responsabilităţilor. Mai mult, lipsa postului de şef al compartimentului financiar-contabil (cu atribuţiile prev. de art. 73 din

Regulament) generează dificultăţi în desfăşurarea normală a activităţilor prevăzute de lege. Considerăm necesară înfiinţarea (măcar prin transformarea postului) a unui post de administrator - şef compartiment

administrativ. Recent însă, actualul preşedinte al Tribunalului Iaşi, prin ordin de serviciu, a dispus reorganizarea semnificativă a activităţii DEFA în sensul structurării activităţii în cele două compartimente prevăzute de regulament, desemnări de responsabili ai acestora, repartizării şi stabilirii clare de atribuţii, atât individual, dar şi la nivel de manageri de zonă, pentru o mai bună organizare şi funcţionare eficientă a acestui departament. De asemenea, apreciem necesară înfiinţarea:

a) unui post de administrator la fiecare instanţă, sau măcar la Judecătoria Iaşi, prin care s-ar rezolva o multitudine de probleme administrative care, momentan, nu sunt rezolvate corespunzător la nivelul judecătoriei şi nici nu se pot rezolva întotdeauna adecvat şi în termene utile, prin salariaţii tribunalului;

b) unui post de electrician deoarece nu există nici un astfel de post;


113

c) unor posturi de îngrijitor (inexistente în schemă), ce sunt necesare, curăţenia la sediul instanţei, asigurându-se în prezent greu, prin aprozi şi prin apelarea la soluţii alternative (cu o persoană ce efectuează activităţi pentru venitului minim, repartizate de primărie la cererea conducerii – la WC public);

d) unui post de responsabil RSTVI şi a unora de fochişti; e) deşi în cadrul compartimentului financiar-contabil legea obligă să existe un compartiment intern în

domeniul achiziţiilor publice, datorită lipsei resurselor umane şi a inexistenţei unor asemenea posturi în statul de

funcţii, atribuţiile acestuia sunt repartizate personalului existent în cadrul DEFA, deci inclusiv unor persoane din cadrul compartimentului administrativ (de aceea este nevoie – şi pentru acesta, dar şi pentru alte motive - de suplimentarea schemei CFC cu posturile de economist menţionate mai jos). Referitor la postul de economist pentru probleme de personal, facem precizarea că este necesară suplimentarea, având în vedere separarea curţii de apel de tribunal începând cu 1 iulie 2005 şi lipsa unei persoane la Tribunalul Iaşi care să se ocupe de problemele de personal (menţionăm că la Tribunalul Vaslui există un asemenea post). Apreciem de asemenea că ar fi necesar înfiinţarea unui post de jurist (măcar la nivelul curţii, dar care să deservească şi tribunalul) întrucât acest lucru este imperios necesar pentru rezolvarea problemelor juridice care apar la îndeplinirea cerinţelor prevăzute în legislaţia privind achiziţiile publice de bunuri, servicii şi lucrări, precum şi adaptarea legislaţiei româneşti menţionate la legislaţia Uniunii Europene în domeniu, atât la departament economico-financiar şi administrativ, cât şi la compartimente şi servicii de la nivelul Tribunalului Iaşi. În ceea ce priveşte compartimentului financiar-contabil considerăm că - raportat la: a) volumul actual de activitate; b) a numărul foarte mare de salariaţi deserviţi de acest departament (de pildă. Tribunalul Vaslui are 10 posturi totale de funcţionari publici deşi deserveşte 219 salariaţi, iar Tribunalul Iaşi 379 de posturi şi are doar 9 posturi totale de funcţionari publici); c) dispoziţiile relevante ale legislaţiei financiar-contabile care prevăd o serie de incompatibilităţi şi interdicţii, cu consecinţa că o serie de operaţiuni nu pot fi făcute (cumulate) de acelaşi

funcţionar public din cadrul departamentului (DEFA) - se impune suplimentarea statelor de funcţii cu cel puţin 5 posturi de economist. Se impune, astfel, prin raportare inclusiv la volumul de muncă al Tribunalului Iaşi, la supraaglomerarea sectoarelor, inclusiv, al celui în analiză, iniţierea procedurilor legale în vederea ocupării posturilor vacante din cadrul DEFA, în special următoarele: - postul de referent cu studii medii (Dănilă Ileana) din cadrul Compartimentului financiar-contabil, după transformarea acestuia în post cu studii superioare; - postul de muncitor (ocupat anterior de dnul Cotiugă Ştefan) din cadrul Compartimentului administrativ; - postul de referent de specialitate cu studii superioare, inginer autorizat RSTVI (ocupat anterior de dnul Adam Vasile) din cadrul compartimentului administrativ.


114

1.2.3. Situaţia grefierilor şi a celorlalte categorii de personal auxiliar Întrucât munca personalului auxiliar de specialitate constituie un sprijin pentru magistraţi, competenţa şi

îndeplinirea corectă a sarcinilor ce revin acestei categorii de personal jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi, pentru ca activitatea pe care o desfăşoară să fie realmente eficientă, trebuie să răspundă exigenţelor de competenţă profesională.

Şi în cazul personalului auxiliar de specialitate, pe parcursul anului 2011 s-au manifestat fluctuaţii mari, cu consecinţe asupra omogenităţii şi coeziunii colectivului.

Pe statul de funcţii al Tribunalului Iaşi, în anul 2011, au figurat următoarele posturi de personal auxiliar de specialitate: a) 46 de grefieri; b) 2 grefieri arhivari; c) 1 grefier registrator; d) 1 agent procedural; e) un aprod; f) 6 specialişti IT. Cele 46 de posturi efective de grefieri au fost alocate, în anul 2011, cu luarea în considerare a tuturor fluctuaţiilor posturilor de personal auxiliar de specialitate, pentru asigurarea unui management eficient al resurselor umane, precum şi pentru asigurarea unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate. Astfel:

a) primul grefier al instanţei ; b) grefierul şef al secţiei penale; c) 2 (doi) grefieri la compartimentul arhivă curentă; d) 1 (un) grefier la compartimentul arhivă-depozit; e) 4 (patru) grefieri la compartimentul registratură; f) 2 (doi) grefieri la biroul de executări civile, din care unul este grefier şef-secţie; g) 3 (trei) grefieri la biroul de executări penale;

h) 1 (un) grefier la biroul de executări comerciale; i) 3 (trei) grefieri cu competenţe în tehnoredactare; j) 27 (douăzeci şi şapte) de grefieri de şedinţă, din care:

- 9 (nouă) în secţia penală; - 9 (nouă) în secţia civilă; - 8 (opt) în secţia comercială (5 la instanţă, inclusiv grefierul şef-secţie şi 3 la biroul sindic, iar începând cu

data de 15.11.2011 a fost desemnat şi al patrulea grefier de şedinţă), deci în total 9 (nouă) grefieri în secţia comercială;

k) 1 (un) grefier la biroul statistică.

În cursul anului 2011:

- începând cu 07 ianuarie 2011 a revenit în activitate doamna grefier Ştirbu Mihaela Cerasela, din concediu creştere copil;


115

- la data de 1 aprilie 2011, doamna grefier arhivar (singurul de la compartimentul Arhiva depozit) a încetat raporturile de muncă urmare a pensionării, domnul grefier Vasile Rusu fiind cel ce a preluat acest sector de activitate;

- în data de 16 mai 2011 s-a organizat la nivelul Curţii de Apel Iaşi un concurs de promovare a doi grefieri de la Tribunalul Iaşi la această instanţă; în urma acestuia, Angheluţă Lenuţa şi Anton Eugenia au promovat, începând cu data de 1 iulie 2011, la Curtea de Apel Iaşi, iar doamnele grefier Constantinescu Doina şi Nazarie Daniela au promovat de la Judecătoria Iaşi la Tribunalul Iaşi;

- doamna grefier Angheluţă Lenuţa, delegată în funcţia de prim grefier la Tribunalul Iaşi (implicit urmare a unei delegări de la Curtea de Apel Iaşi la Tribunalul Iaşi) până la data de 22 iulie 2011, a continuat să fie delegată până la data de 31 decembrie 2011; în această perioadă, a fost desemnată ca unic grefier în soluţionarea sesizărilor de interceptare şi înregistrare, precum şi în soluţionarea cererilor de autorizare a percheziţiilor domiciliare şi informatice;

- la data de 22 iulie 2011 a revenit în activitate, din concediu creştere copil, doamna prim grefier Iacob Amona ( pe postul vacant temporar al acesteia a fost angajată pe perioadă determinată doamna grefier Huicu Marineta, începând cu data de 22 iulie 2011 aceasta fiind transferată pe un alt post vacant temporar, respectiv, pe cel al doamnei grefier Roşca Sînziana, care, între timp a intrat în concediu de creştere copil);

- pe întreg parcursul anului 2011 (situaţie perpetuată şi în prezent), a fost delegată de la Judecătoria Paşcani doamna grefier Gavril Lăcrămioara, care a activat în cadrul secţiei penale;

- pe aceeaşi perioadă, mai sus menţionată, doamna grefier Bejan Roxana (fostă Birtum) a fost

detaşată de la Curtea de Apel Iaşi la Tribunalul Iaşi, repartizată în cadrul secţiei a II a civile şi de contencios administrativ şi fiscal – biroul judecătorului sindic;

- până la data de 01 septembrie 2011 a activat pe perioadă determinată domnul grefier Zeleonenchi Răzvan (acesta dându-şi demisia), fiind angajat temporar pe postul doamnei grefier Manolache Andreea, aflată în concediu de creştere copil, până la data de 28 noiembrie 2011;

- doamna grefier Bondoc Iuliana se află în continuare în concediu de creştere a copilului, începând cu data de 28 iunie 2010 postul fiind ocupat temporar de domnul grefier Grădinaru Andrei Cosmin;

- începând cu data de 01 septembrie 2011, a fost delegată de către Curtea de Apel Iaşi doamna grefier Huţanu Mihaela; aceasta a activat efectiv la Tribunalul Iaşi până la data de 31 decembrie 2011, în cadrul secţiei a I a civilă;

- la data de 3 noiembrie 2011, a fost organizat, la nivelul Curţii de Apel Iaşi, un concurs de ocupare a unor posturi de grefier - arhivar, la nivelul Tribunalului Iaşi domnişoara Chistrugă Mihaela fiind persoana care a

obţinut postul, începând cu data de 1 decembrie 2011. Se remarcă sprijinul deosebit acordat de Curtea de Apel Iaşi în susţinerea solicitărilor Tribunalului Iaşi ce vizau resursele umane. Astfel, în acest domeniu, în anul 2011, cu sprijinul conducerii Curţii de Apel Iaşi:

- s-a reuşit delegarea şi detaşarea la Tribunalul Iaşi a mai multor grefieri de la instanţele arondate


116

Tribunalului Iaşi sau de la nivelul Curţii de Apel Iaşi (Gavril Lăcrămioara, Birtum Roxana, Angheluţă Lenuţa, Huţanu Mihaela, Condurache Dumitru);

- de asemenea, a fost organizat concursul de ocupare a postului de grefier arhivar rămas vacant în urma ieşirii la pensie a doamnei Nicolau Eliza (ocupat, după cum am precizat mai sus, de către domnişoara Chistrugă Mihaela) .

Prin Ordinul de serviciu din 29.01.2011, personalul auxiliar de specialitate a fost repartizat astfel: - 11 grefieri la Secţia a I a civilă (inclusiv grefierul şef secţie şi un grefier în cadrul biroului de executări civile); - 13 grefieri la Secţia penală (inclusiv grefierul şef secţie, trei grefieri la executări penale); - 9 grefieri la Secţia a II a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal (inclusiv grefierul şef secţie).Trei grefieri au fost desemnaţi să efectueze lucrările de grefă ale judecătorilor sindici, iar începând cu data de 15 noiembrie 2011 la acelaşi birou a fost desemnat şi cel de al patrulea grefier. La compartimentul registratură au fost desemnate şase persoane (din care 4 grefieri, 1 grefier registrator şi un agent procedural), la arhiva curentă – cinci persoane (2 grefieri, un grefier arhivar, un muncitor şi un aprod), începând cu data de 14 noiembrie 2011 fiind detaşat pentru 6 luni şi repartizat la acest sector şi domnul Condurache Pascariu Dumitru; la arhiva depozit – două persoane (un grefier şi un muncitor), până la data de 1 decembrie 2011, după această dată fiind repartizată şi domnişoara grefier arhivar Chistrugă Mihaela. Un grefier a fost desemnat să efectueze statistica judiciară a tribunalului, iar un alt grefier a fost desemnat să efectueze actele de procedură dispuse pentru primul termen de judecată (citaţii, mandate de aducere, adrese). Pe parcursul anului 2011, au fost desemnaţi trei grefieri cu atribuţii de tehnoredactare a hotărârilor judecătoreşti (fără a fi împărţiţi pe secţii). Numărul insuficient de grefieri a generat în mod natural obligaţia pentru toţi salariaţii de a presta foarte multe ore suplimentare, ceea ce a determinat suprasolicitarea grefierilor, îmbolnăviri, premise care în cele din urmă generează deficienţe de calitate a lucrărilor efectuate sau întârzieri nepermise pentru natura serviciului public pe care îl îndeplinim. Potrivit „Programului pentru stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii

activităţii în instanţe în anul 2010”, derulat la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, Tribunalul Iaşi comportă un necesar de grefieri de şedinţă, raportat la numărul de dosare nou intrate şi la încărcătura la nivel naţional, de 52, înregistrând, astfel, un deficit de 23 de grefieri de şedinţă. Aceasta conturează existenţa unui nivel ridicat de suprasolicitare profesională. Pe parcursul anului 2011, conducerea Tribunalului Iaşi, cu sprijinul direct al Curţii de Apel Iaşi, a făcut numeroase demersuri pentru eficientizarea activităţii acestei categorii de personal, demersuri deja menţionate mai sus. De asemenea, o importanţă aparte s-a acordat selecţionării documentelor din cadrul compartimentului „Arhivă Depozit” pe anii 2000-2002, urmând a fi predate la Societatea Comercială „Remat”. Dosarele cu termenul de păstrare expirat au fost selecţionate în conformitate cu dispoziţiile Legii 16/1996, astfel cum a fost


117

modificată şi cu nomenclatorul arhivistic aprobat prin ordin al Ministrului Justiţiei. Ca o măsură suplimentară şi

eficientă, la acest compartiment, începând cu data de 15 septembrie 2011, s-a dispus de către conducerea

managerială a Tribunalului Iaşi ca, un număr de doi grefieri repartizaţi în secţia penală, inclusiv cei din cadrul

Biroului de Executări Penale, ca şi grefierul şef secţie, în fiecare zi lucrătoare a săptămânii, să participe, alături

de grefierii numiţi la sectorul „Arhivă depozit”, la selecţionarea dosarelor în vederea predării către Societatea

Comercială „Remat” şi în scopul decongestionării spaţiului alocat.

O preocupare constantă pe parcursul anului 2011, care se regăseşte şi în prezent în atenţia conducerii manageriale a instanţei, vizează suplimentarea schemei de personal auxiliar şi de specialitate, pornind de la:

- volumul foarte mare al activităţii instanţei şi fluctuaţia personalului auxiliar de specialitate; - numărul mare de şedinţe de judecată ( înregistrându-se o medie pe grefier de 93 şedinţe în secţia a I a

civilă; 58 în secţia a II a civilă; 111 în secţia penală); - împrejurarea că, în cadrul Tribunalului îşi desfăşoară activitatea un număr de grefieri detaşaţi/delegaţi ai

instanţelor arondate sau ai Curţii de Apel Iaşi; - necesitatea continuării materializării instituţiilor vizând delegarea şi detaşarea personalului auxiliar de la

alte instanţe, dat fiind volumul foarte mare de activitate înregistrat la Tribunalul Iaşi; - necesitatea numirii unui grefier arhivar şef, consecutivă creării unui astfel de post;necesitatea înfiinţării a

cel puţin două posturi de aprod, a încă două posturi de agent procedural, a unui post de grefier statistician şi de documentarist, care lipsesc din schema de personal, a 3 posturi de arhivar şi 3 posturi de registrator, posturi care sunt imperios necesare în vederea repartizării pe secţii a întregului personal

auxiliar de specialitate, în conformitate cu disp. art. 48 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti conform căruia „preşedintele instanţei stabileşte prin ordin de serviciu repartizarea personalului pe secţii în raport cu pregătirea profesională şi cu experienţa fiecăruia”;

- schemele de personal auxiliar incomplete şi/sau subdimensionate (fapt ce perpetuează starea de supraîncărcare a personalului auxiliar de specialitate). Consecinţa firească a acestei stări de fapt o constituie numărul mare de dosare în special pe şedinţele civile, în continuă creştere, aspect ce a generat inclusiv un grad ridicat de suprasolicitare psihică şi fizică a personalului;

- „Programul pentru stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe în anul

2010”, derulat la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit cu care Tribunalul Iaşi comportă un necesar de grefieri de şedinţă, raportat la numărul de dosare nou intrate şi la încărcătura la nivel naţional, de 52, înregistrând, astfel, un deficit de 23 de grefieri de şedinţă (această împrejurare conturează existenţa unui nivel ridicat de suprasolicitare profesională);

- necesitatea formării de echipe judecător – grefier care să asigure coerenţa şi celeritatea actului de justiţie.

→ În concret, necesarul de personal auxiliar şi de specialitate se prezintă astfel:


118

2. Resursele materiale şi financiare aflate la dispoziţia instanţei în anul 2011 2.1. Consideraţii generale. Disfuncţii de sistem. Situaţia creditelor bugetare aprobate pentru 2011. Activitatea economico-financiară şi administrativă, desfăşurată de Tribunalul Iaşi, a urmărit asigurarea condiţiilor materiale astfel încât instanţele să îşi îndeplinească la un nivel calitativ superior, sarcinile ce le revin, utilizând cu maximă eficienţă sumele alocate prin buget.

REPARTIZAREA PE COMPARTIMENTE A PERSONALULUI AUXILIAR ŞI DE SPECIALITATE

REPARTIZAREA PE COMPARTIMENTE A PERSONALULUI AUXILIAR ŞI DE SPECIALITATE şi NECESARUL

Compartimentul Număr persoane repartizate în 2011 Total Necesar personal Total

Arhiva curentă 2 grefieri şi 1 grefier arhivar la sediul din strada A. Panu

1 aprod 1 grefier la sediul din N. Gane

5 3 grefieri arhivari şi 2 aprozi 5

Arhiva depozit 1 grefier la sediul din strada A. Panu 1 grefier la sediul din N. Gane detaşat de la C.A. Iasi 2 4 grefieri 4

Birou executări civile 2 grefieri din care unul este şeful de secţie 2 0 0

Birou executări comerciale 2 grefieri din care unul este şeful de secţie 2 1 grefier 1

Birou executări penale 3 grefieri 3 0 0

Dactilografie 3 grefieri 3 0 0 Prim Grefier primul grefier şi şeful de şecţie penală 2 0 0

Registratură 4 grefieri şi 1 agent procedural la sediul din strada A.

Panu 0 grefier la sediul din N. Gane

5 2 agenţi procedurali 3 grefieri registrator 5

Statistică 1 grefier 1 1grefier statistician şi documentarist 1

Şedinţe de judecată

Civil Comercial Penal

29

Civil Comercial Penal

23 grefieri

de şedinţă

8 grefieri pe perioadă

nedeterminată (inclusiv

grefierul şef secţie şi

grefierul delegat la B.E.C.)

1 grefier pe perioada

determinată 2 grefieri

delegaţi din cadrul C.A. Iaşi

8 grefieri pe perioadă

nedeterminată (un post vacant

temporar – grefier aflat în

Concediu creştere copil)

7 grefieri pe perioadă nedeterminată 2 grefieri pe perioadă determinată 1 grefier delegat din cadrul C.A. Iaşi

11 6 6

TOTAL GENERAL 54 39


119

Potrivit legii, preşedintele tribunalului este ordonator terţiar de credite, calitate în care răspunde de gestiunea sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor instituţiei pe care o conduce, de ţinerea la zi a contabilităţii şi de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare. În ce priveşte anul 2011, se remarcă o diminuare semnificativă a sumelor aprobate prin buget faţă de 2010, pentru „total cheltuieli”, de la 41.381.785 lei la 32.780.881 lei, respectiv cu 20,78% .

Situaţia creditelor bugetare aprobate în anul 2011 comparativ cu 2010

Categoria de cheltuieli Credite

aprobate în 2010

Credite aprobate în 2011

Creditele aprobate în 2011 faţă de anul 2010

% - 1 2 2 din 1

Cheltuieli de personal 34.043.675 27.262.844 80,08% Bunuri şi servicii 4.791.619 4.450.572 92,88%

Transferuri intre unităţi ale administraţiei publice

8.946 10.865 121,45%

Alte transferuri 2.635 1.600 60,72% Proiecte cu fin fond ext.

neramb. (FEN) 3.034 0 0,00%

Cheltuieli de capital 2.478.000 1.046.000 42,21% Cheltuieli judiciare si

extrajudiciare derivate din acţiuni in reprezentarea

intereselor statului, potrivit dispoziţiilor legale

5.000 9.000 180,00%

Asigurări şi asistenţă socială

48.876 0 0,00%

TOTAL cheltuieli 41.381.785 32.780.881 79,22% Mai mult, situaţia din anul 2010 – când, în baza „OUG nr. 55/2010 privind măsurile de reducere a

cheltuielilor publice”, toate cheltuielile cu bunurile şi serviciile aprobate prin bugetul alocate semestrului II au fost reduse cu 20%, iar consumul de carburant cu 50% - persistă şi în anul 2011.

De asemenea, se menţine, încă din anul 2009 (conform art. 24 din OUG nr. 34/2009), interdicţia pentru instituţiile publice de a achiziţiona o gamă largă de bunuri (mobilier şi aparatură birotică), interdicţie de natură a afecta semnificativ buna funcţionare a activităţii instanţei şi de a impune găsirea unor soluţii temporare alternative. Deşi comparativ cu anul 2009, situaţia s-a mai îmbunătăţit, multe din resursele materiale necesare bunei funcţionari continuă să fie limitate. Nu în ultimul rând, se constată prorogarea şi în acest an a fondurilor

necesare achitării, către judecători şi personalul auxiliar de specialitate, a diferenţelor salariale constatate prin

hotărâri judecătoreşti irevocabile, situaţie de natură a crea nemulţumiri în rândul personalului şi a-l demotiva.

2.2. Analiza bugetului de cheltuieli

În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2011, activitatea financiar – contabilă a Tribunalului Iaşi s-a desfăşurat în limita creditelor deschise de Curtea de Apel Iaşi.


120

În anul 2011, bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat de ordonatorul principal de credite - Ministerul Justiţiei şi ordonatorul secundar de credite - Curtea de Apel Iaşi, a avut, pe titluri, componenţa reflectată în următoarea situaţie a execuţiei bugetare la finele anului 2011:

(Cifrele incluse în raportări sunt exprimate în lei, fără subdiviziuni ale leului)

Categoria de cheltuieli

Cod Suma aprobată prin buget

Credite deschise

01.01.2011- 31.12.2011

Plăţi efectuate 01.01.2011- 31.12.2011

Procent de realizare a plăţilor

faţă de plan (col.4/col.2)

faţă de creditele deschise

(col.4/col.3) 0 1 5 6

Cheltuieli de personal

61.01. 10 27.262.844 27.257.000 27.254.543 99,97% 99,99% Bunuri şi servicii

61.01.20 4.450.572 4.201.109 4.201.106 94,39% 100,00% Transferuri curente

61.01.51 10.865 8.520 8.520 78,42% 100,00% Transferuri interne

61.01.55 1.600 1.600 545 34,06% 34,06% Proiecte cu finanţare FEN

61.01.56 0 0 0 0 0 Cheltuieli de capital

61.01.71 1.046.000 1.041.553 1.041.551 99,57% 100,00% Alte servicii 54.01 9.000 8.640 8.640 96,00% 100,00% Asigurări şi asistenţă

68.01 0 0 0 0 0 TOTAL * 32.780.881 32.518.422 32.514.905 99,19% 99,99%

Din datele de mai sus rezultă că : → Cap. 54.01., 61.01. – Procentul de realizare a plăţilor efectuate faţă de creditele deschise este de

99,99 % (faţă de 99,99% în 2010). → Procentul de realizare a plăţilor efectuate faţă de creditele aprobate prin bugetul pe anul 2011 este

de 99,19 % (faţă de 99,50% în 2010). → Suma de 17.135,13 lei de la titlul de cheltuieli „Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent” reprezintă: - indemnizaţii de concediu medical ce se suportă din FNUASS plătite de unitate în anul precedent, recuperate de la FNUASS în anul curent, datorită faptului că s-au plătit indemnizaţii pentru concedii şi indemnizaţii care depăşesc suma contribuţiilor datorate de unitate, în valoare de 14.037 lei,

- sumă achitată în anul 2010, reprezentând contravaloare energie electrică, şi recuperată în anul curent de la Curtea de Apel Iaşi sub formă de cotă parte contravaloare utilităţi (energie electrică) pentru luna decembrie 2010, în valoare de 1.726,91 lei,

- sumă achitată în anul 2010, reprezentând contravaloare energie electrică, şi recuperată în anul curent de la S.C. Casrep SRL Iaşi sub formă de cotă parte contravaloare utilităţi (energie electrică) pentru trimestrul IV din anul 2010, în valoare de 971,22 lei,


121

- onorariu expert achitat din fondul de ajutor public judiciar în anul precedent şi restituit conform încheierii de şedinţă în anul curent, în valoare de 400 lei.

2.3. Situaţia activelor fixe

- lei - Simbol

cont Denumire cont Sold la 1

ianuarie 2011 Creşteri valoare

Reduceri valoare

Sold la 31 decembrie

2011

205 Imobilizări necorporale 20.837,45 0 0 20.837,45 208 Alte active necorporale 51.208,03 0 0 51.208,03 211 Terenuri 183.000,00 24.360 0 207.360 212 Construcţii 17.869.974,91 0 0 17.869.974,91 213 Instalaţii tehnologice,

mijloace transport 3.998.110,84 0 134.214,76 3.863.896,08

214 Mobilier, alte active 1.404.313,12 8.977,50 136.169,39 1.277.121,23 231 Active în curs de execuţie 2.878.664,58 1.041.551,18 0 3.920.215,76

Total 26.406.108,93 1.074.888,68 270.384,15 27.210.613,46 → Creşterea de valoare în sumă de 24.360 lei la terenuri („Terenuri”) reprezintă intrarea în patrimoniu

a terenului în suprafaţă de 1.450 mp, unde se află sediul Judecătoriei Răducăneni, în baza H.G. nr.690/2011 privind darea în administrarea Ministerului Justiţiei a unor imobile trecute în domeniul public al statului, Hotărârii Consiliului Local Răducăneni nr.5/2011, modificată şi completată prin Hotărârea Consiliului Local Răducăneni nr.36/2011, extrasului de carte funciară nr.60409 (care prevede: suprafaţa din acte de 1.450 mp şi suprafaţă măsurată de 1505 mp) şi a raportului de evaluare realizat de evaluator autorizat . → Reducerea de valoare în sumă de 134.214,76 lei la active fixe („Instalaţii tehnologice, mijloace transport, animale şi plantaţii”) reprezintă: contravaloarea unor calculatoare, imprimante, aparate/instalaţii de aer condiţionat şi alte instalaţii tehnologice, amortizate integral, scoase din funcţiune prin procesele verbale de scoatere din funcţiune nr.1561/06.06.2011, 1562/06.06.2011, 1563/06.06.2011, 1564/06.06.2011,

1565/06.06.2011, aprobate de ordonatorul secundar de credite Curtea de Apel Iaşi, şi predate la societăţile autorizate pentru colectarea deşeurilor în urma casării. → Creşterea de valoare în sumă de 8.977,50 lei la active fixe („Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale, alte active fixe corporale”) reprezintă: contravaloarea componentelor sistemului de supraveghere video 12 camere livrate cu transfer fără plată, în baza procesului verbal de predare-primire a Curţii de Apel Iaşi nr.1629/11.04.2011, în sumă de 8.977,50 lei. → Reducerea de valoare în sumă de 136.169,39 lei la active fixe ( „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale, alte active fixe corporale”) reprezintă: contravaloarea unor mijloace fixe din categoriile mobilier şi aparatură birotică (maşini de scris, aparate de copiat, aparate fax, etc.), amortizate integral, scoase din funcţiune prin procesele verbale de scoatere din funcţiune


122

nr.1561/06.06.2011, 1562/06.06.2011, 1563/06.06.2011, 1564/06.06.2011, 1565/06.06.2011, aprobate de ordonatorul secundar de credite Curtea de Apel Iaşi, şi predate la societăţile autorizate pentru colectarea deşeurilor în urma casării. → Creşterea de valoare în sumă de 1.041.551,18 lei la „Active în curs de execuţie” reprezintă:

- contravaloarea lucrărilor, în cadrul obiectivului „Reparaţii capitale şi consolidare la sediul Judecătoriei Paşcani”, de reparaţii capitale în sumă de 967.791,10 lei, din care garanţia de bună execuţie în sumă de

31.219,07 lei, şi de consolidare în sumă de 37.061,84 lei, din care garanţia de bună execuţie în sumă de 1.195,54 lei;

- valoarea cotei de contribuţie de 0,1% la Inspectoratul Teritorial de Stat în Construcţii Iaşi, aferente lucrărilor de reparaţii capitale şi consolidare la sediul Judecătoriei Paşcani, în sumă totală de 305,89 lei, din care suma 125,92 lei pentru lucrările de reparaţii capitale şi suma de 179,97 lei pentru lucrările de consolidare;

- valoarea cotei de contribuţie de 0,7% la Inspectoratul Teritorial de Stat în Construcţii Iaşi, aferente lucrărilor de reparaţii capitale şi consolidare la sediul Judecătoriei Paşcani, în sumă totală de 5.672,56 lei, din care suma 5.318,80 lei pentru lucrările de reparaţii capitale şi suma de 353,76 lei pentru lucrările de consolidare;

- valoarea cotei de contribuţie de 0,5% la Casa Socială a Constructorului, aferente lucrărilor de reparaţii capitale şi consolidare la sediul Judecătoriei Paşcani, în sumă totală de 14.219,79 lei, din care suma 13.319,96 lei pentru lucrările de reparaţii capitale şi suma de 899,83 lei pentru lucrările de consolidare;

- valoarea serviciilor de dirigenţie de şantier aferente lucrărilor de Reparaţii capitale şi consolidare la sediul Judecătoriei Paşcani, în sumă de 16.500 lei (pentru lucrările de reparaţii capitale). ■ În cursul perioadei 1 ianuarie - 31 decembrie 2011, au fost calculate şi înregistrate cheltuieli cu amortizarea în sumă totală de 477.557,21 lei (cap.61.01.06 = 186.460,49 lei şi cap.61.08 = 291.096,72 lei), din care:

* cheltuieli cu amortizarea activelor fixe necorporale, în sumă de 1.649,52 lei (cap.61.01.06 = 0 lei şi

cap.61.08 = 1.649,52 lei) şi * cheltuieli cu amortizarea activelor fixe corporale, în sumă de 475.907,69 lei, după cum urmează:

- cheltuieli cu amortizarea construcţiilor = 7.933,80 lei, cap.61.01.06; - cheltuieli cu amortizarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport = 400.940,57 lei (cap.61.01.06 alin.71.01.02= 140.785,01 lei, cap.61.01.06 alin.55.01.08= 2.948,76 lei şi cap.61.08 = 257.206,80 lei); - cheltuieli cu amortizarea mobilierului, altor active fixe corporale = 67.033,32 lei (cap.61.01.06 = 34.792,92 lei şi cap.61.08 = 32.240,40 lei).

→ Reducerea de valoare în sumă de 270.384,15 lei la conturile de amortizare reprezintă: - contravaloarea unor calculatoare, imprimante, aparate/instalaţii de aer condiţionat şi alte instalaţii tehnologice, amortizate integral, scoase din funcţiune prin procesele verbale de scoatere din funcţiune nr.1561/06.06.2011, 1562/06.06.2011, 1563/06.06.2011, 1564/06.06.2011, 1565/06.06.2011, aprobate de


123

ordonatorul secundar de credite Curtea de Apel Iaşi, şi predate la societăţile autorizate pentru colectarea deşeurilor în urma casării, în sumă de 134.214,76 lei; - contravaloarea unor mijloace fixe din categoriile mobilier şi aparatură birotică, amortizate integral, scoase din funcţiune prin procesele verbale de scoatere din funcţiune nr.1561/06.06.2011, 1562/06.06.2011, 1563/06.06.2011, 1564/06.06.2011, 1565/06.06.2011, aprobate de ordonatorul secundar de credite Curtea de Apel Iaşi, şi predate la societăţile autorizate pentru colectarea deşeurilor în urma casării, în sumă de 136.169,39

lei.

3. Concluzii privind progresele înregistrate, vulnerabilităţi identificate şi posibile măsuri de remediere a acestora

În condiţiile în care nici în anul 2011 nu s-au alocat fonduri bugetare (şi nici nu s-au implementat proiecte cu finanţare europeană) necesare dotării tuturor sălilor de judecată cu aparatura de înregistrare audio a şedinţelor de judecată, prin eforturile conducerii Tribunalului Iaşi, cu resurse proprii şi cu implicarea personalului instanţei, s-a reuşit folosirea unor componente existente, achiziţionarea altor piese necesare de valoare relativ redusă, montarea şi darea în funcţiune a unor astfel de sisteme de înregistrare şi în celelalte două săli de judecată, însă sistemul astfel realizat nu este unul omologat, dar deocamdată este funcţionabil. Nu s-au semnalat deficienţe în comportamentul şi relaţiile de serviciu ale personalului instanţei cu publicul justiţiabil şi cu avocaţii, activitatea compartimentelor auxiliare fiind sub supravegherea conducerii instanţei şi a unor judecători delegaţi. Deficienţele minore semnalate au fost prelucrate în cadrul colectivului, asigurându-se evitarea lor în viitor. ►Principalele disfuncţii sesizate cu privire la managementul resurselor umane şi pregătirea profesională, precum şi soluţiile propuse pentru înlăturarea acestora sunt: a. număr redus de judecători şi grefieri;

Soluţii propuse:

continuarea demersurilor reluate în partea a doua a anului 2011 formularea de solicitări la instituţiile abilitate de lege pentru suplimentarea numărul de posturi de judecători şi, mai ales, grefieri la Tribunalul Iaşi;

continuarea demersurilor pentru ocuparea tuturor posturilor vacante ori vacante temporar;

continuarea demersurilor de efectuare a unei analize constante a statelor de funcţii existente la instanţele din judeţul Iaşi în vederea formulării de propuneri pentru repartizarea personalului la aceste instanţe în funcţie de volumul de activitate, în vederea realizării unei repartizări echilibrate prin delegări, detaşări sau/şi transferuri;

solicitarea de delegări sau detaşări de la alte tribunale la Tribunalul Iaşi.

b. continuarea blocării ocupării unui post de judecător din schema instanţei.


124

Soluţie propusă: Continuarea demersurilor declanşate în anii trecuţi la CSM, pentru deblocarea acestuia şi a demersurilor în vederea ocupării sale măcar temporare.

►Nu se pot realiza performanţe profesionale fără a exista un climat de muncă adecvat, motiv pentru care trebuie acordată importanţă modului de gestionare a resurselor materiale.

Principalele disfuncţii identificate la acest capitol (cu privire la resursele materiale) şi soluţiile propuse pentru înlăturarea acestora sunt : a. numărul insuficient de săli de judecată la Tribunalul Iaşi;

Soluţii propuse:

continuarea demersurilor iniţiate în 2011, de realizarea a unui grafic lunar al programării în şedinţe şi de identificare a timpilor în care nu sunt programate şedinţe de judecată in unele săli coroborată cu o programare mai judicioasă a repartizării şedinţelor de judecata pe săli, funcţie si de tipul şi specificul acestora;

pe termen lung, mutarea în noul sediu al Palatului de Justiţie şi alocarea actualului spaţiu pentru Judecătoria Iaşi.

b. neefectuarea reparaţiilor capitale la sediul Judecătoriei Răducăneni şi reparaţii curente la Judecătoria Hârlău, absolut necesare; Soluţia propusă: continuarea demersurilor iniţiate în 2011 pentru alocarea sumelor bugetare necesare şi întocmirea caietului de sarcini, efectuarea licitaţiilor pentru proiectare şi execuţie, urmate de execuţia efectivă, având în vedere că, la finele anului trecut s-a reuşit expertizarea clădirilor din punct de vedere al auditului termic şi energetic.

c. separarea bugetului alocat pentru Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Iaşi; Soluţia propusă: intrarea în vigoare a Legii probaţiunii, care stipulează că înfiinţarea direcţiei de

probaţiune la nivel naţional, care urmează să devină ordonator de credite separat.


125

Capitolul V: RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI

ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

5.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii În anul 2011, raporturile Tribunalului Iaşi cu CSM au continuat să fie unele bune, de colaborare pe

componentele de interes comun. Periodic, s-a răspuns solicitărilor CSM, comunicându-se cu promptitudine toate relaţiile solicitate, inclusiv

de către Inspecţia Judiciară. Nu s-a constatat însă, întotdeauna, aceiaşi promptitudine a CSM în a răspunde solicitărilor instanţei ori în consultarea reală şi efectivă a judecătorilor.

În trei rânduri, în cursul anului 2010, Tribunalul Iaşi a solicitat avizarea înfiinţării unor complete specializate (de litigii de muncă şi asigurări sociale, respectiv pentru cauze de corupţie), iar răspunsul CSM a fost destul de prompt.

Au existat şi situaţii izolate în care s-a solicitat consultarea judecătorilor cu privire la proiecte de acte normative sau la alte probleme de interes judiciar, mult prea târziu.

Din perspectiva atribuţiilor concrete ce-i revin şi a rolului constituţional de garant al justiţiei pe care îl are Consiliul Superior al Magistraturii, considerăm că se impune ca CSM să reacţioneze mai prompt pentru: apărarea reputaţiei profesionale a magistraţilor, a drepturilor si statutului acestora, în vederea creşterii încrederii în actul de justiţie, să consulte mai des, în mod real şi în termen utile, instanţele în procesul său decizional; să apere eficient magistraţii împotriva oricăror imixtiuni de natură politică sau economică; să informeze corect şi la timp mass-media.

Apreciem preocuparea manifestată de CSM, în a da curs cererilor instanţelor şi a iniţiativelor unora în domeniile liberului acces la justiţiei, al asigurării unificării practicii judiciare si al predictibilităţii actului de justiţie.

Chiar dacă nu întotdeauna au fost însoţite şi de rezultate concrete sau de poziţionări clare şi explicite faţă de ameninţările publice la statutul magistraţilor, măsurile adoptate de Consiliu în anul 2011 au evidenţiat, totuşi, pe de o parte, o dorinţă de creştere a capacităţii acestuia de a garanta independenţa justiţiei şi de a

asigura un sistem de promovare şi de evaluare fundamentat pe performanţa profesională, iar, pe de altă parte, continuarea eforturilor în vederea asigurării unei dialog real şi efectiv cu magistraţii.

5.2. Raporturile cu Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri În anul 2011, raporturile Tribunalului Iaşi cu Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri au continuat să fie foarte bune, de strânsă colaborare pe componentele de interes comun.


126

Tribunalul Iaşi a facilitat participarea judecătorilor şi a grefierilor, inclusiv a acelora care au calitate de formator INM sau SNG, la activităţile de formare continuă organizate de aceste două instituţii. Se impune a fi menţionat că, din cadrul Tribunalului Iaşi un număr de 7 judecători sunt formatori SNG, iar alţi 4 sunt formatori sau colaboratori constanţi ai INM. La rândul lor, participanţii la aceste seminarii – fie ei cursanţi, fie formatori – au diseminat informaţiile acumulate şi în rândul colegilor din cadrul instanţei noastre.

De asemenea, Tribunalul Iaşi a sprijinit proiectele derulate de INM şi SNG, iar la rândul lor, aceste

instituţii au transmis constant date utile şi actualizate despre activităţile desfăşurate, absolut necesare informării corecte a judecătorilor şi grefierilor.

Totodată, Tribunalul Iaşi a răspuns tuturor solicitărilor INM şi SNG, comunicându-se cu promptitudine relaţiile ori punctele de vedere solicitate (exemplificăm, în acest sens, răspunsul la solicitările de a se formula propuneri, sugestii sau observaţii pentru programele de formare continuă a magistraţilor şi, respectiv, a grefierilor în anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea unor regulamente.

Nu în ultimul rând, Tribunalul Iaşi a colaborat cu Institutul Naţional al Magistraturii şi, prin intermediul acestuia, şi cu instituţii sau organisme internaţionale, fie prin diseminarea în rândul magistraţilor a informaţiilor primite periodic de la acestea - direct sau indirect - referitoare la activităţile specifice ale unora din acestea, fie facilitând participarea mai multor judecători la activităţi internaţionale de formare profesională continuă (în acest sens, exemplificăm: participarea dnei judecător Culea Gabriela la seminarul cu tema ,,Elemente de vocabular în domeniul cooperării judiciare în materie penală” organizat în iulie 2011 la Bordeaux; participarea dnei judecător Filipescu Silvia la un stagiu de perfecţionare profesională la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în perioada 01.10.2011-30.11.2011 şi la Tribunalul de Prima Instanţă a Uniunii Europene în perioada 01.12.2011-31.01.2012; participarea dnlui jud. Mocanu NMarcel la o vizită de studiu la Berlin în octombrie 2011).

5.3. Raporturile cu Ministerul Justiţiei

În anul 2011, raporturile Tribunalului Iaşi cu Ministerul Justiţiei au continuat să fie, în general, unele bune şi foarte bune, de colaborare pe componentele de interes comun.

Periodic, s-a răspuns solicitărilor M.J., comunicându-se cu promptitudine toate relaţiile solicitate. Nu s-a constatat însă, întotdeauna, aceiaşi promptitudine a MJ în a răspunde solicitărilor instanţei ori în consultarea reală şi efectivă a judecătorilor, în ceea ce priveşte proiectele de acte normative de interes deosebit pentru sistemul judiciar ori a acelora care vizau statutul magistraţilor.

În privinţa lucrărilor de reparaţii capitale de la Judecătoria Paşcani, spre deosebire de anul anterior când fondurile necesare nu au fost alocate la timp, în 2011 această situaţie s-a remediat, întrucât oricum se înregistraseră întârzieri, fiind alocate resursele financiare bugetare necesare, dar şi de această dată tot cu unele întârzieri. Cu toate acestea, lucrările au fost finalizate, iar la data de 14 iulie 2011 a fost semnat procesul verbal

de recepţie la terminarea lucrărilor.


127

În ceea ce priveşte procedurile iniţiate în scopul efectuării de lucrări de reparaţii capitale la sedile judecătoriilor Hârlău şi Răducăneni, notăm următoarele aspecte negative în colaborarea cu direcţiile de specialitate ale ministerului: a) deşi se aştepta comunicarea unui aviz solicitat ministerului încă de acum câţiva ani, pentru a se putea trece la etapa următoare - de întocmire a caietului de sarcini, achiziţie publică şi contractare de lucrări tehnice de expertizare/auditare a celor două imobile din punct de vedere termic şi energetic, procedură prealabilă obligatorie – şi deci acest aviz fusese emis încă din 2007-2008 de comisia de

specialitate a MJ (CTE), acesta fusese omis a fi comunicat şi instanţei şi, al solicitările scrise şi telefonice, periodice se răspundea că nu a fost încă dată; numai ca urmare a unei vizite la sediul ministerului a preşedintelui instanţei acest aviz a putut fi identificat (fusese dat în comun pentru mai multe obiective de investiţii ale unor instanţe din ţară) şi pus la dispoziţie; b) deşi fuseseră alocaţi bani în bugetul anului 2011 pentru lucrările de expertizare menţionate şi se contractaseră, spre finele anului 2011, şi aceste lucrări, în luna decembrie MJ a retras această alocare şi nu a mai deschis creditele bugetare necesare; în schimb a alocat sumele necesare în bugetul anului 2012, dar pentru al treilea trimiestru.

De asemenea, deşi încă din luna august s-a solicitat sprijin bugetar ministerului pentru dotarea unui apartament de serviciu – debranşat de administraţia locală de la utilităţile publice de încălzire, din motive neimputabile chiriaşului sau instanţei – nici până în prezent nu s-a găsit o rezolvarea favorabilă, deşi instanţa a revenit în mod repetat şi argumentat la solicitările anterioare, având şi sprijinul Curţii de Apel Iaşi.

Cât priveşte operaţiile de demarare a construcţiei Noului Palat de Justiţie, la nivel guvernamental s-a reuşit prelungirea pentru încă 2 ani (până în anul 2013) a acordului de împrumut cu Banca Mondială. La data de 25 august 2011, a fost informată Primăria municipiului Iaşi şi Inspectoratul de Stat în Construcţii Iaşi că, la data de 30 august 2011 ora 10.00, vor începe lucrările la noul sediu. Lucrările au început însă efectiv în luna octombrie 2011, moment din care a existat o strânsă colaborare între preşedinţii Tribunalului Iaşi şi ai Curţii de Apel Iaşi, ca instanţe beneficiare, pe de o parte, şi DIPFIE din cadrul Ministerului de Justiţie, constructor,

proiectant şi dirigintele de şantier, atât prin intermediul inginerului constructor din cadrul Curţii de Apel, cât şi prin implicarea personală a celor doi preşedinţi de instanţe. Au avut loc întâlniri lunare, inclusiv iniţiative locale (ale preşedintelui curţii) de găsirea a unor soluţii în vederea accelerării lucrărilor şi înlăturării impedimentelor identificate în cadrul procedurii de excavare.

Se constată că anumite sincope în colaborare au fost datorate, pe de o parte, lipsei fondurilor bugetare necesare în contextul crizei economice, iar, pe de altă parte, unei anumite lipse de comunicare între compartimentele tehnico-economice de specialitate cu atribuţii.

Se remarcă transmiterea periodică şi constantă, către instanţa noastră, a datelor actualizate referitoare la listele cu experţii şi traducătorii autorizaţi. De asemenea, MJ a pus la dispoziţia fiecărui judecător – chiar dacă cu o anumită întârziere – câte un exemplar al ediţie oficiale a noului Cod Civil.


128

Pe de altă parte, se impune a se aminti şi că demersurile începute încă din 2009 în vederea analizării oportunităţii introducerii instituţiei „managerului de instanţă”, nici până la acest moment acestea nu au fost urmate de vreo măsură legislativă concretă. Apreciem că se impune cu necesitate, ca, în anul 2012, Ministerul Justiţiei să adopte măsurile necesare (inclusiv prin alocarea resurselor financiare necesare) pentru rezolvarea, măcar parţială, a următoarelor probleme cu care se confruntă instanţele, inclusiv Tribunalul Iaşi:

a) asigurarea unui echilibru între volumul de activitate constant crescător al instanţelor şi resursele umane disponibile efectiv, (impunându-se lărgirea schemelor de personal în contextul apropiatelor intrări în vigoare a celorlalte coduri), coroborată cu continuarea procesului de adoptare de soluţii legislative pentru reducerea volumului mult prea mare per judecător de sarcini non-judiciare; b) lipsa finanţării corespunzătoare (impunându-se alocarea de fonduri suficiente pentru buna funcţionare, dar, mai ales, asigurarea unor dotări corespunzătoare); c) incoerenţa actelor normative în unele materii ce poate fi înlăturată prin adoptarea unor reglementări stabile, coerente şi ancorate în realităţile actuale, dublate de sporirea activităţilor de formare continuă a judecătorilor şi personalului auxiliar, precum şi de continuarea procesului de specializare reală şi efectivă.

5.4. Raporturile dintre instanţă şi parchetul corespunzător

Relaţia instituţională cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi, dar şi cu unităţile de parchet DIICOT şi DNA s-a înscris şi în anul 2011 în limitele unei bune colaborări, disfuncţionalităţile minore intervenite fiind generate în principal de faptul că, în raport de numărul mare de cauze şi şedinţe de judecată la care participarea procurorului este obligatorie, numărul procurorilor planificaţi să participe la activitatea judiciară este insuficient, astfel încât s-au creat situaţii izolate în care pentru a se asigura legala constituire a completului a fost necesar ca

judecătorii şi părţile să aştepte finalizarea altor şedinţe de judecată întrucât procurorul planificat era angrenat concomitent în alte şedinţe de judecată. Aceste dificultăţi au afectat iniţial buna organizare a unor şedinţe de judecată, cu consecinţe în ceea ce priveşte timpul de aşteptare afectat de justiţiabili şi avocaţi cauzelor ce îi priveau.

Aceste mici disfuncţionalităţi îşi au originea în unele ordine ale Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie date în anul 2008, prin care s-a stabilit ca în cauzele ce au fost instrumentate de DIICOT ori de DNA să participe, ca procurori de şedinţă, magistraţi din cadrul acestor structuri specializate ale parchetelor.

Trebuie subliniat însă că buna comunicare şi disponibilitatea manifestată de conducerea parchetelor locale, în special cea a Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi cu care colaborarea este mai strânsă (datorită faptului că majoritatea cauzelor penale aflate pe rolul instanţei au fost instrumentate în faza de urmărire de


129

această unitate de parchet) au condus la soluţionarea situaţiilor punctuale semnalate. Astfel, au avut loc întâlniri şi/sau discuţii funcţionale periodice, pentru o comunicare eficientă.

Se remarcă şi faptul că perioada în care dosarele instanţei se află la parchet pentru motivarea căilor de atac sau pentru declararea acestora, s-a redus considerabil, ca rezultat al comunicării eficiente dintre judecătorii delegaţi la Biroul Executări Penale, conducerea instanţei, pe de o parte, şi reprezentanţii parchetului, pe de altă parte.

În mai multe rânduri, în anul 2011, au existat întâlniri inter-instituţionale între reprezentanţii conducerilor manageriale ale Tribunalului Iaşi şi ale parchetelor cu care instanţa noastră colaborează, în vederea eficientizării activităţii de interes comun, în acord cu dispoziţiile legale relevante şi al înlăturării micilor disfuncţii de natură administrativă apărute în colaborare organizaţională la anumite momente. Consideram oportună însă organizarea de seminarii de formare continuă comune, la nivel descentralizat, în scopul unei bune înfăptuiri a actului de justiţie şi a unificării practicii judiciare. De asemenea, sunt necesare, în continuare, schimburile de informaţii periodice la nivel instituţional, care să vizeze identificarea vulnerabilităţilor locale în desfăşurarea şi organizarea activităţilor judiciare de interes comun, precum şi în scopul creării unor bune practici.

5.5. Raporturile cu Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate În anul 2011, raporturile Tribunalului Iaşi atât cu Curtea de Apel Iaşi, dar şi cu judecătoriile arondate, au continuat să fie dintre cele mai bune. Astfel, a continuat colaborarea în toate domeniile de interes comun, iar comunicarea interinstituţională, dar şi interumană, nu a întâmpinat nici un fel de bariere sau obstacole în fluxurile de informaţii. Toate aceste instanţe au răspuns la timp relaţiilor solicitate de una sau alta dintre ele. Se remarcă sprijinul acordat de Curtea de Apel în susţinerea iniţiativelor Tribunalului Iaşi ori a solicitărilor acestuia ce vizau fie resursele umane, fie cele materiale. De pildă, în domeniul resurselor umane, în anul 2011, cu sprijinul constant al conducerii Curţii de Apel Iaşi s-a reuşit delegarea şi detaşată la Tribunalul Iaşi a unor grefieri (a se vedea în acest sens subcapitolul „Situaţia

grefierilor şi a acelorlalte categorii de personal auxiliar”), în contextul blocării, de principiu, a organizării concursurilor pentru posturile vacante. În ciuda acestei restricţii, prin demersurile întreprinse de preşedintele

Curţii de Apel Iaşi s-a reuşit organizarea unui concurs pentru ocuparea unor posturi vacante (fie total, fie temporar) de grefieri.

În ceea ce priveşte judecătorii, în contextul în care încă din de 01.10.2010 doi judecători (care funcţionau prin detaşare la Tribunalul Iaşi) au fost delegaţi la Curtea de Apel Iaşi (unul fiind apoi transferat la această instanţă), pentru a încerca asigurarea unui echilibru al resurselor umane, preşedintele Curţii de Apel Iaşi a prelungit şi în 2011 delegarea de la Judecătoria Iaşi la Tribunalul Iaşi în ceea ce-l priveşte pe dl judecător Dănilă


130

Iulian. De asemenea, preşedintele Curţii de Apel Iaşi a sprijinit mai multe dintre propunerile manageriale ale conducerii Tribunalului Iaşi formulate în vederea eficientizării activităţii acestuia şi a judecătoriilor arondate ori pentru o mai bună administrare a acestor instanţe. De pildă: s-a acceptat propunerea tribunalului de susţinere a solicitării de transformare a unui post vacant de la compartimentul financiar-contabil în post cu studii superioare ori mai multe propuneri de delegări/detaşări ale unor grefieri sau personal conex. În ceea ce priveşte resursele materiale şi financiare, remarcăm asigurarea fondurilor necesare la timp, în

anul 2011 nemaiînregistrându-se întârzieri la plata furnizorilor (ca în anul 2009, spre exemplu), plata chiriilor pentru spaţiile închiriate (decât în luna decembrie 2011 – dar ca urmare a nealocării sumelor necesare de către MJ) sau decontarea cheltuielilor de personal. De asemenea, conducerea Curţii de Apel s-a implicat activ în deblocarea şi asigurarea resurselor financiare necesare finalizării lucrărilor de reparaţii capitale de la Judecătoria Paşcani şi în demararea construcţiei noului Palat de Justiţie. Nu în ultimul rând, în 2011, s-au consolidat activităţile de consultare şi comunicare constantă la nivelul echipelor manageriale ale celor două instanţe, în scopul eficientizării activităţii acestora. În ceea ce priveşte judecătoriile arondate, colaborarea a fost, de asemenea, bună şi chiar foarte bună. 5.6. Raporturile cu baroul de avocaţi, colegiile consilierilor juridici, precum şi cu experţii judiciari

Tribunalul Iaşi a apreciat si apreciază orice demers făcut în scopul îmbunătăţirii activităţilor sale, precum

şi al facilitării accesului la justiţie, în sensul cel mai larg al noţiunii. Plecând de la aceasta premisă, precum şi de la aceea că o bună colaborare inter-instituţională impune o

comunicare permanentă între instanţe si celelalte instituţii si organisme participante la buna înfăptuire a actului de justiţie, şi în anul 2011, Tribunalul Iaşi, a continuat să cultive şi să dezvolte relaţii eficiente şi de bună colaborare cu acestea, în vederea identificării problemelor cu care fiecare parte se confruntă în activităţile comune, precum şi pentru găsirea celor mai optime soluţii.

În vederea unei informări corecte şi la timp, a judecătorilor şi grefierilor, în cursul anului 2011, cu sprijinul informaticienilor instanţei, în cadrul folderului de informare judecători, au continuat a fi actualizate cele trei secţiuni (realizate în anul anterior) în care se regăsesc bazele de date puse la dispoziţie de către Baroul Iaşi, Colegiul Consilierilor Juridici, Biroul Local de Expertize Tehnice şi Contabile şi MJ cu toţi avocaţii, consilierii juridici şi experţii judiciari şi datele lor de contact.

→ Raporturile cu Baroul de Avocaţi Iaşi Relaţia inter-instituţională cu Baroul de Avocaţi Iaşi s-a derulat în condiţii bune, comunicarea

nereprezentând bariere sau obstacole în fluxurile de informaţii. Plecând de la premisa că o bună colaborare inter-instituţională impune o comunicare permanentă între

instanţe şi barouri în vederea identificării problemelor cu care fiecare parte se confruntă în activităţile comune,


131

precum şi pentru găsirea celor mai optime soluţii, si in anul 2011, inclusiv pe perioada vacanţei judecătoreşti, au avut loc o serie de întâlniri şi/sau discuţii funcţionale punctuale, între reprezentanţi ai conducerilor celor doua instituţii.

Principalele aspecte abordate în cadrul întâlnirilor punctuale avute cu unii reprezentanţi ai Baroului Iaşi au vizat: a) necesitatea acordării atenţiei cuvenite de către Baroul de Avocaţi sesizărilor adresate de către instanţe cu privire la conduita avocaţilor coroborata cu necesitatea revizuirii conduitei in sala de judecata, in

cazuri izolate, a unor judecători; b) desemnarea la timp a avocaţilor din oficiu si necesitatea îmbunătăţirii prestaţiei multora dintre aceştia.

Ca urmare a bunei comunicări în cadrul întâlnirilor periodice, acele disfuncţionalităţi izolate înregistrate au putut fi remediate, prin luarea unor măsuri prompte şi eficace.

Consideram ca ar fi binevenite o serie de măsuri care sa vizeze: a) organizarea de seminarii de formare continuă comune, la nivel descentralizat, în scopul unei bune înfăptuiri a actului de justiţie şi a unificării practicii judiciare; b) continuarea schimbului de informaţii periodice la nivel instituţional, care să vizeze identificarea vulnerabilităţilor locale în desfăşurarea şi organizarea activităţilor judiciare de interes comun, precum şi în scopul creării unor bune practici.

→ Raporturile cu colegiile consilierilor juridici Relaţia inter-instituţională cu Colegiul Consilierilor Juridici Iaşi s-a derulat în condiţii bune,

neînregistrându-se disfuncţionalităţi în comunicare ori în activităţile judiciare. → Raporturile cu experţii judiciari Colaborarea cu experţii judiciari a prezentat aceleaşi coordonate cu menţiunea că, prin intermediul

Tribunalului Iaşi, s-au comunicat punctual problemele apărute, prin nominalizarea lucrărilor, experţilor, dosarelor,

în scopul instituirii măsurilor legale. Au avut loc întâlniri periodice cu reprezentanţii unora dintre experţi, în care s-au analizat

disfuncţionalităţile identificate în activitatea judiciară de interes comun de către ambele părţi şi s-au propus soluţii de remediere. S-au verificat aspectele semnalate punctual de către unii experţi şi li s-a adus acestora la cunoştinţă problemele ridicate de câtre judecători. S-a constatat astfel că se mai înregistrează încă destule cauze în care expertizele sunt întocmite cu întârziere sau incomplet.

Pe linia unei comunicări periodice cu experţii, şi cursul anului 2011 au avut loc mai multe întâlniri şi/sau comunicări între conducerea Tribunalului Iaşi şi reprezentanţi ai anumitor categorii de experţi, cu precădere cu cei din specialitatea „topografie, cadastru şi geodezie”. Pe aceeaşi linie, vicepreşedintele Tribunalului Iasi, domnul judecător Florin Alexandru Andrei a participat la Conferinţa zonală cu tema: „Judecător – expert judiciar

topograf”, organizată de Asociaţia Profesională a experţilor topografi din România în colaborare cu Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (Iaşi, 23-25.09.2011).


132

Au fost efectuate verificări periodice la Biroul Local de Expertize Tehnice şi Judiciare de pe lângă Tribunalul Iaşi, referentul din cadrul acestuia întocmind periodic referate privitoare la activitatea biroului. De asemenea, informaţiile referitoare la lista experţilor, pe diferite specializări, au fost actualizate constant şi puse la dispoziţia judecătorilor şi grefierilor, inclusiv în cadrul folderelor de informare zilnică a acestora, la secţiunea „experţi”.

În cursul anului 2011 au fost numiţi 1983 experţi (faţă de 1716 în anul 2010) şi s-au întocmit 1575 de rapoarte de expertiză (faţă de 1384 în anul 2010). Cele mai multe solicitări au vizat experţii în specialităţi topografie (1047 numiri şi 873 de rapoarte de expertiză; spre comparaţie în anul 2010 au fost: 811 de numiri şi 697 rapoarte de expertiză).

5.7. Raporturile cu mass-media Cunoscând rolul strategic al comunicării în formarea unei percepţii reale asupra instanţei şi implicit asupra sistemului judiciar în rândul publicului larg prin intermediul mass-media, Biroul de informare şi relaţii publice al Tribunalului Iaşi a căutat să gestioneze raporturile cu mass-media astfel încât să genereze beneficii de reputaţie în favoarea sistemului judiciar, în vederea creşterii încrederii în justiţie.

În limitele impuse de reglementările în vigoare, relaţia Tribunalului Iaşi cu mass-media, în cursul anului 2011, poate fi considerată ca fiind una foarte bună, instituţiile mass-media reflectând, în cea mai mare parte, corect informaţiile oferite. În sens invers, reprezentanţii Tribunalului Iaşi au oferit informaţiile solicitate, considerate esenţiale pentru interesul public şi pentru buna informare a cetăţenilor.

Cu toate acestea, exprimând puncte de vedere referitoare la sistemul judiciar, atât justiţiabilii cât şi opinia publică, în general, se bazează fie pe o experienţă faptică limitată, fie pe informaţii dobândite fragmentar şi în

mod indirect prin intermediul mijloacelor mass-media, informaţii care uneori reprezintă doar clişee sociale în legătură cu lumea judiciară.

S-a încercat, printr-o relaţie mai strânsă cu mass-media înlăturarea percepţiei eronate asupra activităţii judiciare datorate, de cele mai multe ori, absenţei sau insuficienţei cunoştinţelor în domeniul juridic. Acesta este motivul care impune necesitatea ca transparenţa actului de justiţie şi informarea corectă a opiniei publice prin intermediul mass-media să constituie elemente esenţiale pentru percepţia obiectivă a sistemului judiciar şi creşterea încrederii populaţiei în justiţie, scop în care este necesar ca activitatea desfăşurată în cadrul BIRP să îndeplinească şi acest rol de „îmbogăţire” a cunoştinţelor juridice ale opiniei publice. În anul 2011, la Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Tribunalului Iaşi, reprezentanţii mijloacelor de informare în masă au formulat un număr de 620 cereri de studiu dosar (faţă de 819 în anul 2010), au solicitat


133

date statistice în legătură cu dosarele instanţei, utilizarea banilor publici (contracte, cheltuieli) şi alte informaţii cu privire la activitatea instanţei.

Pe parcursul anului 2011, la Tribunalul Iaşi au îndeplinit atribuţiile purtătorului de cuvânt succesiv doamna judecător Daniela Amancei, domnul judecător Radu Dimitrie Tărniceriu şi domnul judecător Florin Alexandru Andrei.

Purtătorii de cuvânt ai Tribunalului Iaşi au furnizat cu promptitudine informaţiile solicitate de către

reprezentanţii mijloacelor de informare în masă, păstrând un contact permanent cu aceştia şi au participat la interviuri. Prin intermediul „Comunicatelor de presă” opinia publică a fost informată cu privire la organizarea unor activităţi de interes public şi de modul de soluţionare a unor cazuri judiciare de interes public.

În cadrul unor conferinţe de presă organizate de Tribunalul Iaşi au fost prezentate instituţiile şi prevederile specifice cu caracter de noutate aduse de Noul Cod Civil, în vederea informării publicului larg, prin intermediul presei regionale şi locale, cu privire la prevederile Noului Cod Civil. Un impact pozitiv cu privire la transparenţa funcţionării Tribunalului Iaşi l-a avut organizarea manifestării „Ziua uşilor deschise” în data de 25 octombrie 2011, cu ocazia sărbătoririi Zilei Europene a Justiţiei Civile. În cadrul acestui eveniment cetăţenii care au dorit să viziteze sediul instanţei, cât şi grupuri de elevi şi studenţi la drept organizaţi în grupuri însoţite, au vizitat încăperile care au relevanţă pentru activitatea instituţiei şi au primit explicaţii în legătură cu activitatea compartimentelor vizitate.

Cu aceeaşi ocazie a fost organizată susţinerea unei serii de prelegeri având ca temă Noul Cod Civil şi a unei prezentări cu tema Repartizarea electronică a dosarelor în sistemul ECRIS, la care au participat reprezentanţi ai mass-media, studenţi la drept şi publicul interesat.

Evenimentul a avut ca scop crearea unei imagini reale asupra condiţiilor de muncă ale magistraţilor şi personalului auxiliar, asupra etapelor pe care le parcurge un dosar până la soluţionarea acestuia, inclusiv

repartizarea aleatorie a dosarelor, ca o garanţie a transparenţei actului de justiţie. În vederea îmbunătăţirii accesului liber la justiţie s-au distribuit „Ghiduri de orientare juridică pentru

justiţiabili” aceste informaţii fiind în permanenţă la dispoziţia justiţiabililor atât pe portalul instanţei cât şi la Biroul de Informare şi Relaţii Publice.

5.8. Raporturile cu justiţiabilii Plecând de la premisa că imaginea sistemului judiciar este reflectată de modalitatea în care justiţiabilii şi

publicul percep activitatea desfăşurată în cadrul instanţei şi că această imagine este dependentă, în mare parte, de interacţiunile directe cu sistemul judiciar şi de primele raporturi stabilite între justiţiabili şi personalul din cadrul compartimentelor care oferă informaţii şi servicii publicului (arhivă, registratură, biroul de aplicare a apostilei,


134

biroul de informare şi relaţii publice), conducerea Tribunalului Iaşi a încurajat o cultură a informării şi transparenţei şi a urmărit îmbunătăţirea atitudinii faţă de public a personalului instanţei.

Pentru facilitarea accesibilităţii justiţiabililor la serviciile instanţei s-a apreciat ca fiind necesară funcţionarea birourilor şi compartimentelor menţionate la parterul şi etajul I ale sediului Palatului de Justiţie, asigurându-se astfel şi limitarea accesului publicului şi avocaţilor la etajele superioare unde sunt amplasate birourile judecătorilor.

Informarea cetăţeanului interesat de aspectele privind organizarea instanţelor, programul de lucru şi orice alte date specifice s-a realizat prin afişarea la sediul instanţei, prin publicarea pe portalul fiecărei instanţe, precum şi prin intermediul a două „info-chioşcuri” organizate în cadrul unui program PHARE, finanţat de Uniunea Europeană în România, ca puncte de informare-documentare prin care se poate accesa sistemul ECRIS Info Touch, ce oferă informaţii asupra dosarelor înregistrate la această instanţă şi a şedinţelor de judecată, informaţii ce sunt furnizate de sistemul informatic ECRIS funcţional al instanţei. Raporturile propriu-zise ale justiţiabililor cu instanţele s-au desfăşurat în limitele impuse de dispoziţiile legale cuprinse în Regulamentul de ordine interioară a instanţelor, Legea nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public cu modificările şi completările ulterioare, şi O.U.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, modificată prin Legea nr. 233/2002.

Pe parcursul anului 2011, activitatea Biroului de Informare şi Relaţii Publice a Tribunalului Iaşi a fost coordonată de doamna judecător Daniela Amancei, domnul judecător Radu Dimitrie Tărniceriu şi domnul judecător Florin Alexandru Andrei, care au îndeplinit atribuţiile purtătorului de cuvânt.

Activitatea de soluţionare a petiţiilor a fost coordonată în materie civilă de doamna judecător Cristina Preda, în materie penală de doamna judecător Andreea-Nicoleta Trifan, iar în materie comercială şi de contencios administrativ de doamna judecător Carmen Botez. Activitatea biroului, a fost asigurată de către expertul Gabriela Răduţă.

La Biroul de Informare şi Relaţii Publice, în anul 2011, au fost înregistrate un număr de 673 cereri (faţă de 865 în 2010) din care: 620 cereri de studiu dosar formulate de jurnalişti (faţă de 819 în 2010), 7 cereri de acreditare (faţă de 14 în 2010) şi 46 cereri de furnizare a informaţiilor publice (faţă de 32 în 2010). Solicitările de informaţii de interes public au vizat în principal informaţiile cuprinse în documentele produse sau gestionate de instanţă, informaţii privind compartimentele instanţei, utilizarea banilor publici (contracte, investiţi, cheltuieli) şi informaţii statistice.

Solicitările de informaţii de interes public au vizat în principal informaţiile cuprinse în documentele produse sau gestionate de instanţă, utilizarea banilor publici şi informaţii statistice. Toate solicitările de informare publică au primit răspuns, în termenul prevăzut de art. 7 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.


135

Anul

Nr. cereri studiu dosare

formulate de jurnalişti

Nr. cereri acreditare jurnalişti

Nr. cereri de informaţii de interes public

Total cereri

2009 1140 12 38 1190

2010 819 14 32 865

2011 620 7 46 673

Analizarea relaţiilor dintre justiţiabili, pe de o parte, şi instanţă, pe de altă parte constituie un punct de plecare în aprecierea motivelor actualei percepţii a cetăţenilor asupra justiţiei.

La Biroul Petiţii, în anul 2011, s-au înregistrat un număr de 245 petiţii (faţă de 264 în anul 2010), din care: 147 petiţii în materie civilă (faţă de 167 în anul 2010), 65 petiţii în materie penală (faţă de 87 în anul 2010), 33 petiţii în materie comercială şi de contencios administrativ (faţă de 10 în anul 2010).

Tendinţa de scădere cu 7% a numărului de petiţii înregistrate la Biroul Petiţii al Tribunalului Iaşi în anul 2011 faţă de anul 2010 reprezintă, în fapt, o scădere a numărului de nemulţumiri exprimate prin petiţiile adresate

instanţei şi poate fi privită ca un indice al îmbunătăţirii activităţii instanţei, şi implicit a imaginii asupra sistemului judiciar percepută de justiţiabilii şi public.

0

200

400

600

800

1000

1200

Dinamica cererilor înregistrate în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public

Nr. total de cereri informarepublică

1190 865 673

Nr.cereri studiu dosare jurnalişti 1140 819 620

Nr. cereri acreditare jurnalişti 12 14 7

Nr. cereri de informaţii de interespublic

38 32 46

2009 2010 2011


136

Principalele solicitări ce se regăsesc în petiţiile sau cererile adresate instanţelor judecătoreşti au vizat: exprimarea unor nemulţumiri cu privire la actul de justiţie sau la unele soluţii pronunţate de instanţă, exprimarea unor nemulţumiri cu privire la prestaţia unor magistraţi în timpul şedinţelor de judecată, luarea de măsuri administrative pentru rezolvarea favorabilă a cauzei, solicitarea intervenţiei conducătorului instanţei în modul de administrare a dosarelor de către completul de judecată, cereri de primire în audienţă la conducerea instanţei, acordarea asistenţei juridice din partea magistraţilor, cereri în legătură cu modalităţile de obţinere a asistenţei

judiciare gratuite, nemulţumiri privind durata proceselor, cereri pentru urgentarea redactării hotărârilor pronunţate de Tribunalul Iaşi, comunicarea de copii de pe înscrisurile din dosare formulate, în special de către deţinuţi, unele deficienţe semnalate în desfăşurarea activităţii compartimentului registratură, solicitarea de consultaţii juridice, sesizări referitoare la activitatea altor organe judiciare dar au vizat şi aspecte ce exced competenţele Tribunalului Iaşi.

Un mare număr din petiţiile înregistrate îl reprezintă cereri de chemare în judecată formulate de justiţiabili, care nu pot fi înregistrate ca acţiuni în justiţie din cauza lipsei din conţinut a unor elemente prevăzute de lege a fi cuprinse în cererea de chemare în judecată.

Toate petiţiile au primit răspuns în scris, în termenul prevăzut de art. 8 din Legea nr. 233/23.04.2002 pentru aprobarea O.G. nr. 27/30.01.2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor. Pe lângă solicitările adresate în scris primite (pe suport de hârtie, sau în format electronic), Biroul de Informare şi Relaţii Publice răspunde şi solicitărilor directe adresate de public.

Justiţiabilii şi publicul larg găsesc la Biroul de Informare şi Relaţii Publice o „poartă deschisă”, în fiecare zi, cetăţenii adresează aici diferite solicitări, cele mai multe dintre acestea au vizat: solicitări de informaţii publice, întrebări în legătură cu diversele lor probleme, solicitări de consultaţii juridice, cereri de primire în audienţă la conducerea instanţei, solicitarea intervenţiei conducătorului instanţei în modul de administrare a dosarelor de către completele de judecată, sesizarea unor deficienţe în desfăşurarea activităţii instanţei, exprimarea unor

nemulţumiri cu privire la prestaţia unor magistraţi, cu privire la unele soluţii pronunţate de instanţă, sau în legătură cu redactarea cu întârziere a hotărârilor pronunţate de Tribunalul Iaşi.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice intră în legătură cu justiţiabilii şi publicul larg în mod direct, nemijlocit, personalul acestui compartiment fiind frecvent expus atitudinii agresive a unor cetăţeni nemulţumiţi de actul de justiţie.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice se implică în medierea intereselor, aşteptărilor şi percepţiilor pe care cetăţenii le au asupra instanţei şi acţionează în sprijinul educării publicului cu privire la actul de justiţie, în vederea înţelegerii acestuia asupra modului de organizare şi funcţionare al instanţelor judecătoreşti, pentru a asigura o percepţie corectă asupra activităţii desfăşurate în cadrul sistemului judiciar.


137

Anul

Nr. petiţii în materie civilă

Nr. petiţii în materie penală

Nr. petiţii în materie comercială

şi de contencios administrativ

Total petiţii

2009 193 122 26 341

2010 167 87 10 264

2011 147 65 33 245

5.9. Raporturile cu asociaţiile profesionale, societatea civilă şi instituţiile şi organismele

internaţionale

5.9.1. Raporturile cu asociaţiile profesionale Păstrând tradiţia, şi în cursul anului 2011, Tribunalul Iaşi a continuat relaţia de bună colaborare cu Asociaţia Magistraţilor din Iaşi, facilitând implementarea, mediatizarea şi diseminarea unora din proiectele derulate de aceasta si, mai ales, participarea judecătorilor la activităţile de formare profesională continuă organizate de acesta asociaţie, individual ori în cadrul a diferite parteneriate (de exemplu, seminariile cu tema

0

50

100

150

200

Dinamica petiţiilor înregistrate în baza legii nr.233/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a

petiţiilor

Nr. petiţii în materie civilă 193 167 147Nr. petiţii în materie penală 122 87 65Nr. petiţii în materiecomercială şi c.a.

26 10 33

2009 2010 2011


138

„Etica profesională în soluţionarea cazurilor cu minori”, organizate în parteneriat cu organizaţia Salvaţi Copiii – Filiala Iaşi, în perioada iunie – decembrie 2011, în cadrul unui program de cooperare transfrontalieră România – Ucraina – Republica Moldova). Tribunalul Iaşi a colaborat şi cu alte asociaţii profesionale, respectiv A.M.R. (unii dintre judecătorii instanţei fiind membri şi ai acestei asociaţii) şi U.N.JR., facilitând schimbul de informaţii solicitate de acestea, precum şi, evident, diseminarea acţiunilor, activităţilor şi solicitărilor acestora. Tribunalul Iaşi a făcut cunoscute şi a pus la

dispoziţia judecătorilor comunicatele şi materialele trimise de aceste asociaţii.

5.9.2. Raporturile cu alte instituţii şi organizaţii ale societăţii civile

Pe parcursul anului 2011, în temeiul unei colaborări iniţiate în anii precedenţi cu Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, studenţii acestei instituţii de învăţământ superior au efectuat stagii de practică la Tribunalul Iaşi, sub îndrumarea magistraţilor acestei instanţe, în temeiul convenţiei încheiate între cele două instituţii la 14.11.2011, ce are ca principal obiectiv facilitarea efectuării de către studenţii facultăţii a activităţilor de practică în cadrul instanţei.

În cursul anului 2011 a continuat colaborarea dintre Tribunalul Iaşi şi Asociaţia Europeană a Studenţilor în Drept - ELSA, în special în domeniul facilitării activităţilor de practică de specialitate, la data de 14.10.2011 fiind încheiat un nou acord de parteneriat în acest sens (pentru anul universitar 2011-2012). De asemenea, în luna mai 2011, Tribunalul Iaşi în parteneriat cu A.M.I. şi împreună cu Asociaţia Europeană a Studenţilor în Drept – ELSA Iaşi au organizat o etapă a Concursului de Procese Simulate (în materie penală) destinate deprinderii abilităţilor practice de către studenţii Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Al. I. „Cuza” din Iaşi, activităţi ce au beneficiat şi de mediatizare locală. Mai mult, A.M.I. şi Tribunalul Iaşi au încheiat cu ELSA Iaşi un parteneriat în acest sens, pentru co-organizarea şi în viitor a unor alte

ediţii ale acestui concurs, precum şi pentru promovarea scopurilor şi activităţilor de interes comun. Totodată, la data de 28.10.2011, judecătorii din cadrul Tribunalului Iaşi au dat curs invitaţiei formulate şi au participat la conferinţa cu tema „Etica profesională în abordarea copiilor aflaţi în dificultate” organizată la Iaşi, de Academia Română – Filiala Iaşi. Tot în cursul anului 2011, Tribunalul Iaşi a continuat seria colaborărilor cu Asociaţia Alternative Sociale şi Asociaţia Salvaţi Copii - Filiala Iaşi, în mai multe cauze penale, judecătorii instanţei, solicitând acestor asociaţii întocmirea de referate de evaluare psiho-socială a victimelor minore, de regulă, în cazul infracţiunilor de violenţă domestică şi sexuală, solicitării cărora li s-a dat curs.. Nu în ultimul rând, tribunalul Iaşi a continuat să primească de la aceste asociaţii şi în anul 2011 studii, ghiduri, cărţi sau broşuri pe care le-a făcut cunoscute şi le-a pus la dispoziţia judecătorilor instanţei, precum şi a celor arondate.


139

5.9.3. Raporturile cu instituţiile şi organismele internaţionale În luna iunie 2011, în cadrul Programului de Schimb între Autorităţile Judiciare 2010 al Reţelei Europene de

Formare Judiciară, au fost găzduiţi şi familiarizaţi cu procedurile judiciare române, timp de o săptămână, 5 judecători din Suedia, Spania, Germania, Olanda şi Franţa, specializaţi în materia contenciosului administrativ. Coordonarea stagiului celor 5 judecători europeni s-a făcut împreună cu judecători din cadrul Curţii de Apel Iaşi,

din partea Tribunalului Iaşi de către dna judecător Alina-Gianina Prelipcean, preşedinte al Secţiei a II a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal. Tot în anul 2011, doamna jud. Silvia Filipescu a participat, începând cu 01.10.2011, la un stagiu de formare

la CJUE şi la Tribunalul de Primă Instanţă al CJUE. Pe parcursul anului 2011 au avut loc două vizite ale unor reprezentanţi ai corpului de magistraţi din

Republica Moldova, ai Ministerului de Justiţie şi ai Institutului Naţional de Justiţie din Republica Moldova la instanţa noastră. Cu ocazia întâlnirilor s-au discutat şi prezentat elemente ce ţin de organizarea judiciară a celor două state, de statul magistraţilor, de repartizarea aleatorie a cauzelor, de cooperare judiciară, dar şi de natură procedurală şi altele de interes comun. A avut loc deci un schimb de opinii, de experienţă şi de informaţii util ambelor părţi. Tribunalul Iaşi rămâne deschis încurajării si promovării parteneriatelor cu asociaţiile profesionale şi organizaţiile neguvernamentale, în general, manifestându-si si pe viitor disponibilitatea pentru co-organizarea/realizarea de seminarii, de ateliere de lucru, de studii, de sondaje de opinie etc. pe diverse teme, în scopul formării profesionale continue a judecătorilor, a îmbunătăţirii actului de justiţie si asigurării transparenţei acestuia.


140

CAPITOLUL VI – CONCLUZII

În contextul unui volum de activitate în continuă creştere, al unei scheme de personal incomplete, al implicării judecătorilor în alte activităţi decât cele de judecată, indicatorii statistici înregistraţi la Tribunalul Iaşi evidenţiază interesul colectivului pentru buna înfăptuire a actului de justiţie.

Eficienţa şi responsabilizarea sistemului judiciar impune şi desfăşurarea unei politici adecvate de alocare a resurselor materiale şi umane. Insuficienţa personalului Tribunalului Iaşi, atât sub raport numeric, cât şi funcţional, situaţie determinată de schema subdimensionată a instanţei ieşene şi de incapacitatea temporară de muncă a unor judecători sau grefieri, a avut consecinţe în ceea ce priveşte calitatea actului de justiţie, soluţionarea cu celeritate a cauzelor, transferul de atribuţii non – judiciare de la judecător la grefier şi, nu în ultimul rând, asupra posibilităţii de constituire de echipe grefier – judecător cu implicaţii asupra continuităţii personalului auxiliar. De aceea, apreciem că este necesară continuarea unei politici ferme în domeniul resurselor umane,

orientată către necesitatea de a propune şi solicita, pe baza unor fundamentări prealabile şi temeinice, suplimentarea schemelor de personal, identificarea unor soluţii optime pentru asigurarea pe cât posibil a continuităţii grefierului de şedinţă pe complet, majorarea numărului de grefieri de şedinţă. Cât priveşte managementul resurselor materiale, în ultimii ani, cum s-a arătat în cuprinsul prezentului raport de activitate, bugetul instanţei a fost diminuat considerabil. Mai mult, cheltuielile necesare întreţinerii echipamentelor informatice sunt asigurate direct de Ministerul Justiţiei, cu consecinţe grave în ceea ce priveşte remedierea la timp a defecţiunilor înregistrate şi asigurarea componentelor de schimb. Ori, siguranţa financiară a instanţei afectează inclusiv buna exercitare a atribuţiilor jurisdicţionale.

judecător Narcis – Violin STOICA,

preşedintele Tribunalului Iaşi

judecător Lorena TARLION, judecător Florin – Alexandru ANDREI, vicepreşedinte al Tribunalului Iaşi vicepreşedinte al Tribunalului Iaşi

romÂniaportal.just.ro/99/documents/portalvechi/nde3ntq-.pdf · 2013-03-27 · aspecte privind...

Documents