tribuna afacerilor mai 2009

www.apm.ro

editată de Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj

Revista oamenilor de afaceri din Transilvaniai t vista oa RRe i d eri d il d f amenilor de afac ianiailansilvTrT di din w p o.apm.rwww

tă edita onilor ș trația Pciasoă de A lujeseriașilor C i M

SOLUȚII PE TIMP DECRIZĂ

În săptămâna IMM-urilor APM Cluj îșiprezintă bilanțul.

CONFERINȚAAPM CLUJ

nr.

89

/ m

ai 2

009

CLUJ, POL DE COMPETITIVITATE

INOVARE INDUSTRIALĂ

Zona MetropolitanăCluj s-a constituit.Urmează strategia?

EcoTex-Design pro-mite inovația în dez-voltarea de produs

Scopul proiectului UNIC este dea dezvolta industria ceramică la nivellocal prin valorificarea tradiţiei istorice,utilizându-se resurse educaţionale lo-cale şi implicarea agenţilor economicidin acest sector de activitate. În cadrulreţelei care se doreşte a fi dezvoltatăprin intermediul proiectului lansat dePrimăria municipiului Limoges, oraşconsiderat Pol European al Ceramicii,partenerii implicaţi vor trebui să contri-buie la constituirea unui Grup de Su-port Local format din actori interesaţide dezvoltarea industriei ceramice prinintermediul implementării activităţilorpreconizate.

Grupul de sprijin localRecunoscută ca cea mai veche

şi reprezentativă organizaţie a patroni-lor clujeni, Asociaţia Patronilor şi Mese-riaşilor Cluj a fost invitată, ca membru,în Grupul de Suport Local al proiectului(GSL), calitate în care a capacitat şidouă firme membre să participe activla acest proiect: Sumi Porcelain Manu-factory S.R.L. şi Amplex Prod-Com

S.R.L., nume reprezentative pentru do-meniul ceramicii clujene. Grupului constituit de municipalitateaclujeană i s-au alăturat reprezentanţi aiOTIMMC Cluj, specialişti în studiul cera-micii de la Muzeul de Istorie Cluj, ex-perţi de la Catedra de Ceramică aUniversităţii de Artă şi Design din Cluj,funcţionari ai Biroului Strategie şi Dez-voltare Locală, Evaluare Proiecte, anga-jaţi ai Biroului de informare pentruinvestitori şi turism. Rolul Grupului deSuport Local din cadrul proiectuluiUNIC este de a realiza un Plan Local deAcţiune privind dezvoltarea industrieiceramice în municipiul Cluj-Napoca, fi-nanţabil de către Comisia Europeană,după finalizarea proiectului. S-au stabi-lit, de comun acord, metodologia delucru şi obiectivele în vederea întocmi-rii acestui plan prin care se doreşte dez-voltarea industriei ceramice locale prinasimilarea de noi tehnologii dar şi va-lorificarea optimă a tradiţiei multisecu-lare a ceramici din zona Clujului prinproiecte de promovare turistică. Acesteactivităţi, precum şi latele care vor fipropuse de membrii GSL, vor fi dezvol-

tate de Primăria municipiului Cluj-Na-poca pe parcursul implementării pro-iectului.

Agenda UNICPentru a se familiariza cu perspectiveleparticiparii active în cadrul acestei re-ţele, membrii GSL au fost invitaţi să par-ticipe la un seminar naţional destinatpromovarii oportunităţilor de finanţareşi relaţionare prin intermediul Progra-mului European de Dezvoltare UrbanăDurabilă - URBACT II.Concomitent, Primăria din Limoges alansat ceramiştilor din întreaga reţeainvitaţia de participare la Concursul In-ternaţional de Creaţie Ceramică, com-petiţie care va fi găzduită de expoziţiainternaţională de profil EXPO 2010.Laureaţii vor fi răsplătiţi cu premii în va-loare de 10.000, 5.000 şi 3.000 de euro.

Mircea Olaru-ZăinescuSecretar Executiv

APM Cluj

Municipiul Cluj-Napoca este, din acest an, partener activ în cadrul proiectului european

UNIC, finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin programul URBACT II.

Proiectul a fost depus de primăria oraşului Limoges (Franta), ca principal solicitant, în

parteneriat cu administraţiile locale din Aveiro (Portugalia), Pecs(Ungaria), Delft

(Olanda), Selb (Germania), Stoke-on-Trent (Marea Britanie), Faenza (Italia), Castellon şi

Sevilla (Spania) şi Cluj-Napoca.

Agenda APM Cluj

2 | nr. 89 mai 2009 | TRIBUNA AFACERILOR

TRIBUNA AFACERILORPublicație de afaceri editată de

Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj în cooperare cu

Federația Patronatelor IMM Nord-Vest

Cluj-Napoca, Str. Avram Iancu, nr. 52Tel./Fax: 0264 43 01 48

E-mail: [email protected]: www.apm.ro

Tiparul executat laTIPO LITERA

Redactor șefION CONSTANTINESCU

Secretar de redacțieIOSIP CRISTIAN

Redația: Mircea Olaru-Zăinescu, Radu Vida, Ion Benche, Traian Corneanu, Radu Rujan

Concept Gra�cPAUL BUCOVESAN

Revista oamenilor de afaceri din Transilvania

TRIBUNA AFACERILOR | nr. 89 mai 2009 | 3

Zona Metropolitană Cluj pag 4

Reuşita în afaceri pag 5

Interviu Augustin Feneşan pag 6

Inovare: Ecotex-Design pag 8

Lean Manufacturing supliment

Raport APM Cluj pag 10

Întreprinderile individuale pag 13

Umor pag 14

Impozitul forfetar pag 15

Editorial

În perioada 6-14 Mai are loc prima ediție a SăptămâniiEuropene a IMM-urilor. Momentul constituie un prilej de eva-luare a rodniciei eforturilor şi priceperii antreprenorilor, înacest an. Din păcate, în acest an evenimentul nu va crea prilejde prea multe satisfacţii.

Criza economică, ce a bulversat întreaga lume, nu ne-a ocolit. Multe societăţi comerciale şi-au restrîns activitateadin cauza reducerii cererii, atît pe piaţa internă cît şi la export,parte din proiectele de dezvoltare preconizate au fost amânate,s-a renunţat la multe din investiţiile avute în vedere, fondurilepuse la dispoziţie de UE nu s-au dovedit întotdeauna uşor ac-cesibile şi nici suficiente. Bazându-ne în primul rând pe re-sursele proprii pe care ne-am străduit să le valorificăm lamaxim, adaptându-ne din mers noului context şi cerinţelorpieţii, sacrificând, în parte sau chiar integral, profitul realizatanterior, mulţi dintre noi ne-am continuat afacerile. Nu a fostuşor. Şi nici în continuare, pentru o bună bucată de timp, nuva fi.

Considerăm însă, că suntem apţi şi capabili să trecemaceastă probă de foc a crizei şi să ne continuăm activitatea. Înultimă instanţă e vorba despre demnitatea fiecăruia dintre noi,e în joc “profesia noastră” de oameni de afaceri. Deşi de ne-dorit, se pare că aceste profunde turbulenţe economice vor re-prezenta un test al vocaţiei omului de afaceri, a viabilităţii

economiei de piaţă. Avem datoria deci să dovedim că nu sun-tem incapabili să facem facem faţă unor încercări mai aparte,că nu e vorba de vicii ale acestei formule de organizare eco-nomice – piaţa liberă – ci, în ultimă instanţă, de aroganţa şilăcomia unora dintre cei îndrituiţi să asigure funcţionarea co-rectă a unor instituţii economico-financiare, de neadaptareaacestora la nevoile economiei reale sau de unele măsuri arbi-trare, precum cea referitoare la instituirea impozitului forfetar,ca să dăm doar un exemplu.

Nutrind acest sentiment, avem toată convingerea cămomentele critice prin care trecem vor fi depăşite şi, în aniiviitori, de Ziua Întreprinzătorului, vom avea suficiente motivesă ne bucurăm de împlinirile ai căror făuritori şi martori vomfi.

În speranţa că nu va trece prea mult timp, iar pe uliţanoastră va fi din nou sărbătoare, vă adresăm dumneavoastră,tuturor celor care vă sacrificaţi timpul, energia şi sănătatea pealtarul liberei iniţiative, precum şi colaboratorilor cu care lu-craţi, să depăşiţi cât mai repede greutăţile cu care vă confrun-taţi, precum şi felicitări de rigoare cu ocazia evenimentului cevă este dedicat.

Redacția Tribuna Afacerilor

UN TEST AL VOCAŢIEI OMULUI DE AFACERI

Cluj-Napoca se află pe locul doi în ierarhia naţională capotenţial de polarizare economică, după Bucureşti și peprimul loc în ierarhia urbană a regiunii, fiind declaratpol de creștere al regiunii Nord-Vest prin HG 998/2008.În această accepțiune, polul de crestere este reprezentatde un mare centru urban şi de zona sa de influenţă, careprin dezvoltarea economică are potențialul de a antrenao dezvoltare durabilă a întregii regiuni.Polul de creștere Cluj-Napoca, prin forma sa adminis-trativă, Asociația de dezvoltare intercomunitară – A.D.I.Zona Metropolitana Cluj, aduce împreună municipiul și17 comune din zona periurbană: Aiton, Apahida, Baciu,Bonţida, Borşa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Fe-leacu, Floreşti, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreştii de Jos, Tu-reni, Vultureni. Zona acoperă o suprafață de 153.754 ha și aproximativ380.000 locuitori.

Miza constituirii zonei metropolitane este dez-voltarea teritorială durabilă prin crearea uneirețele echilibrate de poli și culoare de dezvol-tare cu următoarele obiective:-Dezvoltare economică echilibrată și bunăsta-rea comunităților- Accesibilitate integrata a unităților adminis-trativ-teritoriale, prin dezvoltarea integrată aproiectelor de infrastructură și cooperarea la ni-velul reţelelor de infrastructuri regionale- Administrație publică și servicii publice com-petitiveAfirmarea identității culturală a comunităților

Instrumentul de planificare strategică a dezvol-tării metropolitane este planul integrat de dez-voltare urbană (PIDU), care corelează politicilesectoriale (economice, sociale, de mediu, trans-port etc.) cu politicile teritoriale propunând unportofoliu de proiecte de investiții. O parte aacestora este finanțată prin instrumentele struc-turale ale Uniunii Europene, municipiul Cluj-

Napoca având la dispoziție în acest sens un buget de 80mil EUR prin POR - Axa 1. Din declarațiile anterioareale oficialităților, aceștia ar urma să fie direcționați cătreproiecte de infrastructură, precum linia de tramvai Gilău- Jucu.Pe de altă parte, această sumă reprezintă o fracțiune dinbugetele totale de investiții, care acoperă zona metropo-litană, derulate de diverși actori din sectorul public șiprivat. De aceea, succesul dezvoltării zonei metropoli-tane depinde de capacitatea de cooperare a acestor actoriși de armonizarea proiectelor de investiții sub o umbrelăde planificare strategică.Tentația de elaborare rapidă a PIDU în vederea accesăriioperative a acestor fonduri și a demarării investițiiloreste mare. Însă în lipsa unei abordări strategice coerenteși autentice, la fel de mare este și riscul de a demara in-vestiții cu risc ridicat de eșec pe termen lung, care să nu

corespundă priorităților reale de dezvoltare a comuni-tăților.O alternativă mai eficientă ar fi orientarea actorilor dinadministrație către derularea unui proces continuu deplanificare strategică și dialog cu factorii interesați re-levanți, inclusiv din mediul de afaceri, în locul unei per-spective operaționale limitative, axate pe producereaunui document de planificare (supus riscului și obișnui-nței de a rămâne uitat într-un raft).Nu în ultimul rând, zona metropolitană Cluj trebuie săîși definească o perspectivă competitivă pe termen lung,într-un context, nu doar regional și național, ci european.

Competitivitatea economică a zonei rezultă din agre-garea competitivităţii firmelor din regiune, astfel încâtpentru factorii decizionali din zona metropolitană ar tre-bui să devină prioritară orientarea proiectelor de inves-tiții către dezvoltarea economică durabilă,.spre sectoarecu valoare adăugată ridicată.În același timp, mediul de afaceri local are un interes di-rect ca proiectele de investiții să fie integrate într-o abor-dare coerentă, care să vină în întâmpinarea nevoilorantreprenorilor locali, pentru a îmbunătăți poziția com-petitivă a acestora. Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj susține demer-sul administrației locale, de elaborare a PIDU, prin fur-nizarea de date economice cu privire la economia localăși participarea la ședințele grupului de lucru economicprin membrii săi. APM Cluj va prezenta cauza IMM-urilor clujene, prinaducerea pe agendă a unor proiecte precum crearea in-frastructurii de afaceri orientate către dezvoltarea declustere competitive, promovarea antreprenoriatiului,facilități de investiții pentru întreprinzătorii locali, su-sținerea întreprinzătorilor din mediul rural sau reduce-rea birocrației în relație cu mediul de afaceri.

Cu ocazia Săptămânii IMM-urilor și aconferinței anuale a APM Cluj, în ziua deJoi, 14 Mai 2009, APM Cluj invită oame-nii de afaceri la un forum dedicat soluții-lor de afaceri în an de criză, la Centrul deconferinţe al hotelului SUN GARDEN,Poiana Baciului, comuna BACIU, jud.Cluj.

Obiectivul întâlnirii îl reprezintă creareaunui cadru de discuții pentru realizarea decontacte și identificarea soluțiilor acce-sibile IMM-urilor în contextul economicactual.

Printre temele de discuție abordate amin-tim: - Stimularea şi susţinerea absorbţiei Fon-durilor Europene destinate dezvoltăriiafacerilor- Soluţii pentru management performantîn perioada de criză- Lean Manufacturing - soluție pentru efi-cientizarea producției - Implicarea patronatelor din RegiuneaNord-Vest în constituirea parteneriatelorlocale pentru ocupare şi incluziune so-cială

Printre referenți se numără:- Claudiu COŞIER, director general -Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV)- Cristian DOGAR, director executiv -Organismul Intermediar pentru Progra-mul Sectorial Operaţional DezvoltareaResurselor Umane pentru RegiuneaNord-Vest (OIRPOSDRU Nord-Vest) - Mircea MIHEŞTEAN, director executiv- Oficiul Teritorial pt. IMM Cluj(OTIMMC)- Silviu ISPAS, director executiv – Insti-tutul de Formare Economică şi Socială(IFES)- ing. Marius DAN, expert în Manage-mentul Calității și Producției

Ca invitați participă - oameni de afaceri, parlamentari clujeni,reprezentanți ai CNIPMMR, președinți aipatronatelor IMM din regiunea Nord-Vest, reprezentanți ai instituțiilor admi-nistrației locale, reprezentanţ a unorinstituții bancare şi fonduri de garantare,mass-media.Manifestarea se încheie cu un dineu oferitparticipanților.

Business EuRoForumSOLUŢII PENTRU UN AN DE CRIZĂ

Actualitatea

CLUJ - POL DE COMPETITIVITATESTRATEGII ECONOMICE PENTRU ZONA METROPOLITANĂ CLUJ

Radu Dragoș


Prima Săptămână europeană a IMM-urilor, care are loc în perioada 6-14mai 2009, este o campanie de promo-vare a antreprenoriatului în Europa şide informare a antreprenorilor despreajutorul de care pot beneficia la niveleuropean, naţional şi local. Acesteveniment pune la dispoziţia IMM-urilor o gamă largă de informaţii, sfa-turi, ajutor şi idei în scopuldezvoltării activităţilor lor.

Pe parcursul anului 2009 vor fi orga-nizate evenimente pentru a informa,

oferi ajutor şi crea puncte de legăturăîntre antreprenorii existenţi şi poten-ţiali, precum şi pentru a veni în spri-jinul acestora în a dezvolta noi idei şiîn a beneficia de informaţii şi asis-tenţă personalizată.

Săptămâna IMM-urilor încurajează şiajută IMM-urile să-şi atingă potenţia-lul maxim. Evenimentul va inspiraîntreprinzătorii potenţiali să ia iniţia-tiva şi să facă ceea ce este necesarpentru a-şi atinge obiectivele.

Săptămâna Europeană a IMM-uriloreste coordonată de Direcţia GeneralăÎntreprinderi şi Industrie a ComisieiEuropene, dar cele mai multe dinevenimente din cadrul SăptămâniiIMM-urilor sunt organizate de cătreorganizaţiile de întreprinderi, orga-nismele abilitate sa acorde sprijin,autorităţile locale şi regionale, şi alteentităţi din ţările participante. Săptă-mâna IMM-urilor este una din măsu-rile luate pentru implementarea legiieuropene pentru întreprinderi mici(Small Business Act), prima politică-cadru exhaustivă pentru IMM-uri dinUE şi statele sale membre.

SĂPTĂMÂNA IMM-urilor6 - 14 MAI 2009

Cât din astrul care ne-ncăl-zeşte se risipeşte? Nu ştim. Ştim însă căomul a învăţat să înmagazineze călduradătătoare de viaţă şi (ceva mai prozaic)să-şi producă căldură pe gratis.

La firma SOLARA, printrecolectoare solare şi nu numai, cu dl.Gelu LUPAŞ:- Şi totuşi, vara nu-i ca iarna. Dar spu-neţi-ne dumneavoastră, cum e ?- În principal, noi vindem panouri so-lare pentru energie termică, care suntdiferite de cele electrice şi nu se substi-tuie între ele. Ceea ce propunem noieste pentru încălzirea apei calde mena-jere, cea mai rentabilă şi, în acelaşitimp, cea mai la îndemână modalitate

de a începe utiliza-rea energiei solarepentru scădereacheltuielilor casei. - Aceste instalaţiipot fi folosite şi laapartamente?- Nu. Ele se aplicădoar la case. Apar-tamentele ies dindiscuţie, pentru călocuinţa trebuie săfie construită pen-tru a fi încălzităsolar.- Să vorbim deavantajele acestorsisteme.

- În perioada martie-octombrie, sepoate furniza, dintr-o instalaţia dimen-sionată corect, cca. 90 la sută din nece-sarul de apă caldă. Restul, dindecembrie până în februarie, aportuleste de circa 30 la sută. Oricum,e evi-dent,consumul de gaz sau curent estemult mai mic şi în acest caz. Şi, oricum, când natura ne privează desoarele zilnic, putem asigura căldurasuplimentară necesară încălzirii apei cuajutorul unei rezistenţe electrice mon-tate în rezervor sau prin trecerea apeipreîncălzite din rezervorul solar princircuitul centralei termice sau a unui în-călzitor instantaneu. Şi în acest caz,energia consumată este de 3 ori mai

mică. Şi dacă tot vorbim de economii, să spu-nem că pentru un an întreg, costulenergiei necesare producerii apei calde,cheltuielile pot fi recuperate într-un ansau doi ( în funcţie de tipul de energiefolosit). Restul, până la sfârşitul sfârşi-turilor apa caldă menajeră va fi produsăgratuit. Spun asta pentru că instalaţia,practic, n-are moarte. - Vindeţi şi altceva?- Venim în întâmpinarea celor care vorsă-şi facă o casă într-un loc unde nusunt utilităţi: staţii de epurare, instalaţiide tractare a apei din fântână, deduriza-toare, filtre, rezervoare de apă pluvială(dacă nu există apă de fântână). Într-un cuvânt, adevărate case solare,independente energetic, cu încălzire însisteme sinergetice şi stocarea căldurii,aer condiţionat natural prin tuburi în-gropate în pământ, energie electrică dinsurse regenerabile etc.Vi se pare SF ? Firma SOLARA e o

realitate. Iar sloganul după care se con-duce: „Nimic nu e mai reconfortantdecât să foloseşti din plin ceva pentrucare nu trebuie să plăteşti” e o realitatepalpabilă. Cu atât mai mult cu cât energia sescumpeşte de la un sezon la altul. Iar raza de soare pe care o întrevedemne poate salva de ce-i mai rău.

„Agrosem Impex” SRL, depe strada Fabricii de Zahăr, nr. 10, nueste o simplă firmă.

Se poate spune că este ca unconcern în domeniul penetrării pieţeiagricole cu seminţe, pesticide, îngrăşă-minte şi unelte de grădinărit. Societateacomercială ne este bine cunoscută dinultimele ediţii ale Almanahului oame-nilor de afaceri.

Mai puţin „ieşit la vedere” afost patronul unităţii, domnul ing. Dr.Lucian Jidav. De ce? Poate că este mo-dest, poate că este câteodată distant,poate că este alteori volubil, poate că

este disimulativ, ca un Moromete mo-dern. Poate din toate câte ceva.

Tocmai de aceea, am încer-cat să-l smulg din aceste stări ale per-sonalităţii sale, cu o întrebare făţişă:Când aţi ajuns doctor în ştiinţe agri-cole?

Parcă ar fi vrut să sfărâmerăspunsul înlăuntrul său, dar în secundaurmătoare l-a formulat abrupt: - Din noiembrie 1974 sunt doctor înŞtiinţe agricole. Pe ce bază? Tema afost recoltarea tomatelor pentru indus-trializare, cu combina de recoltat to-mate. Pe vremea aceea, când industria

alimentară era extrem de dezvoltată, auînceput importurile de combine, pentrufabricile de conserve, atât din SUA câtşi din URSS.- Cu ce va ajutat acea experienţă întentati a de privatizare?- Nu are nici o legătură, dar, în acea pe-rioadă, m-a ajutat faptul că, fiind şi di-rector ştiinţific, iar apoi director generalal Institutului de cercetări pentru legu-micultură şi floricultură Vidra – Bucu-reşti, am putut iniţia un program specialde cercetare privind tomatele de indus-trializare. A fost un program de succes,cu efecte concrete asupra producţiei şi,reţineţi, exportului de tomate industria-lizate.- Să revenim la firma dumneavoastră.Ce faceţi în prezent?- Suntem, evident, în plină campanie deaprovizionare cu seminţe de legume şiflori şi de ambalare a acestora în plicuri,pentru micii producători.- Sunteţi pregătiţi să faceţi faţă solici-tărilor pentru toate sortimentele?- În general da. Posibil să fie unele mici probleme la le-gumele mai puţin cultivate cum ar fileuşteanul, andivele, varza de Bruxel-les, conopida verde sau broccoli. Văasigurăm însă că vom acoperi cererileClujului şi judeţelor limitrofe.


CU ȘI FĂRĂRICOŞEUde Ion Constantinescu

Domnului Ovidiu Nicolescu, președinteleCNIPMMR, șocat de multe ori de igno-

ranţa guvernanţilor în materie de afaceri

De ce oare nu încercaţi,Pe guvernanţi să îi şcolarizaţi,

Fiindcă-i clar, ei nu au aflat încăAfacerile cu ce se mănâncă.

Domnului Gheorghe Pogea,Ministrul Finanțelor

Pogea, ocolească-l amarul,Nu lovește-n patron cu parul,Dă-n ei cu impozitul forfetar,

Că-i mai devastator ca un par.

Domnului Andrei Nemeti, al cărui nume econfundat mereu cu cel al firmei (Tiver)

Confuzie cu grad mare de risc,Că n-ar fi exclus ca cei de la fisc,Cum sunt extrem de binevoitori,

Să vă impoziteze, chiar de două ori.

Domnului Ștefan Dimitriu, președinteleCamerei de Comerţ și Industrie Cluj

Cei care cred că viaţa-i doar idilă,Nu-s mulţumiţi, nici când ajung la vilă

Şi-mi imaginez, cât de tare săracii s-ar mai lamenta,

Asemeni dumneavoastră, doar o Cameră de aravea.

Doamnei doctor Liana Melinte, posesoa-rea unui aparat de

diagnosticare a oricărei afecţiuni

Aparatul ce depistează orice boalăMi se pare o realizare epocală,

Spun mi se pare fiindcă această a minţiinăscocire

Nu diagnostichează şi boala, numită iubire.

Domnului Dan Mureșan, patron MDM,exemplu de dăruire și

modestie pe altarul afacerilor

De ce făcând atâtea, mă-ntreb justificat,Continuaţi să rămâneţi în anonimat?

Răspunsul nu e greu, ba chiar uşor de dat,Mureşan doar munceşte, deci nu-i interesant.

Domnului Valeriu Gherman, patronul fir-mei Caval

Afaceri, în mod ideal,Aţi făcut cu un singur caval,

Alţii oare or fi ratat?Fiindcă, la Caval, doar au cântat

UN PATRON, DOCTOR ÎN ŞTIINŢE AGRICOLE- microportret creionat discret, la Agrosem Impex SRL –

Ioan Benche

Reușita în afaceri

VIITORUL – O RAZĂ DE SOAREENERGIA VERDE PRINDE AVÂNT

Radu Vida

SECTORUL IMMÎN FAȚA CRIZEI

interviu cu dl. ec. Augustin Feneșan,

președintele APM Cluj

“ Vom avea cu siguranță multe victimeîn rândul IMM-urilor, la fel cum vomavea și câștigători ai crizei. Învingătorivor fi cei care vor reuși să facă previziunicorecte pe termen mediu și lung. Îi încu-rajez pe antreprenori să își regândeascăperspectivele strategice de dezvoltare înfuncție de noile modele de afaceri șiconsum, a căror apariție va fi stimulatăde izbucnirea crizei.” Interviu consemnat de Christian Josep

Ce dificultăți importante au întâmpinat IMM-urile din regiuneîn primul trimestru al anului 2009, în contextul actualei crizeeconomice?

Anul 2009 a debutat sub auspiciul crizei economice globale. Blo-cajele financiare au fost cele care au dat tonul unei cascade de as-pecte negative înregistrate în activitatea întreprinderilor mici şimijlocii.Criza lichidităţilor de pe piaţa financiară a generat o reducere ac-centuată a circuitului economic în totalitatea sa, reducerea puter-nică a activităţilor economice având drept urmare imediatăreducerea majoră a consumului cu toate consecinţele asupra între-gului sistem economic: reducerea cererii, reducerea producţiei, re-ducerea sau închiderea activităţilor agenţilor economici cu toatăinstabilitatea socială aferentă.

Sunt IMM-urile românești în fața plutonului de execuție? Auvreo șansă în această criză?

Deși IMM-urile vor fi întotdeauna mai expuse schimbărilor decâtcompaniile mari, ele dispun și de o capacitate ridicată de adaptare,care nu trebuie neglijată. Îndeosebi, în România, întreprinzătoriilocali au avut parte de crize succesive în urma cărora au învățatpoate mai bine decât alții lecția dură a supraviețuirii. Criza nu trebuie văzută ca o catastrofă, ci ca o mișcare amplă deschimbare la nivel global, cu efecte nu doar la nivel economic, ciși în plan social și politic. Pare tot mai evident că aceasta este maimult decât o simplă criză economică, este semnalul unei schimbărimajore de sistem.Vom avea cu siguranță multe victime în rândul IMM-urilor, nu tre-buie să ne iluzionăm în această privință, la fel cum vom avea șicâștigători ai crizei, iar invingătorii vor fi cei care vor reuși să facăpreviziuni corecte pe termen mediu și lung.Cea mai importantă șansă a antreprenorilor români este ca aceștiasă își exploateze mai mult decât oricând abilitatea de adaptare laschimbare și de inventivitate, nu doar pe termen scurt ci, pe termenlung. Cei adaptabili și bine informați vor rezista cel mai bine.

In primul trimestru al anului 2009 IMM-urile din regiunea N-V au avut și oportunități? Care au fost acestea?

La capitolul oportunităţi putem remarca lansarea de programe des-tinate IMM-urilor din regiune. Chiar dacă programele operaţionaleregionale şi sectoriale destinate sectorului IMM sunt, în majorita-tea lor, sunt încă în stand-by, au fost activate schemele ajutoarelorregionale. Este de menţionat şi sprijinirea angajatorilor, prin trei noi schemeale ajutorului de stat, în păstrarea şi chiar mărirea numărului deangajaţi printr-un sprijin financiar consistent în scopul diminuăriiefectelor crizei economice. Măsurile vizează subvenţionarea cucel puţin 50% a salariilor noilor angajaţi, a formării profesionalea salariaţilor şi a investiţiilor făcute pentru îmbunătăţirea condiţii-lor de muncă.De asemenea, mult aşteptata reluare a lucrărilor la autostrada Tran-silvania ar fi avut un impact favorabil pentru IMM-urile din re-giune, dar, din lipsa finanţării, va prinde contur doar din a douajumătate a trimestrului doi. Pe de altă parte, Regiunea Nord-Vestoferă IMM-urilor încă numeroase oportunități de piată și acces laresurse valoroase și ieftine, ignorate și inainte de izbucnirea crizei,agricultura fiind cel mai bun exemplu. În lipsa competenței de ma-nagement ele vor rămâne însă neexploatate.

Interviu


Care este adevărul din spatele statisticilor?

Interpretarea statisticilor pe termen scurt poate fiînșelătoare. Chiar dacă statisticile de acum suntîngrijorătoare, România oferă cu siguranță încontinuare oportunități antreprenoriale atractive.Mai important este însă să reușim să privim din-colo de statistici și să avem o viziune coerentă petermen lung. Doar în acest context interpretareastatisticilor are sens, ori ca să fim onești, tocmaiaceastă orientare către exploatarea oportunitățilorpe termen scurt reprezintă una din marile pro-bleme ale întreprinzătorilor români. Pe de altă parte, privind actualele statistici, tre-buie să conștientizăm amplitudinea schimbărilorcare se petrec, schimbări care privite din urmă,erau inevitabile, criza fiind reacția la un modelnesustenabil de dezvoltare și consum.

Exista soluții salvatoare? Care ar fi acestea?

Foarte important este contextul general creat depoliticile guvernamentale, care ar trebui să con-veargă cu efortul întreprinzătorului. Aici inter-vine rolul asociativ de tip patronal al oamenilorde afaceri, care să semnaleze guvernului și par-lamentului adoptarea unor măsuri de sprijinire amediului economic, în special a IMM-urilor. Cuprecădere cele din sfera serviciilor pot constituio supapă de preluare a disponibilizaților din sec-toarele puternic afectate de criză. În același timp, în secolul 21, în economia cu-noașterii, singura soluție salvatoare este investițiaîn competență și inovație. Sună ca un slogan, însădacă privim atent către toate economiile avansatevedem cum aceștia aplică cu obstinație aceastarețetă. Inovatorii, nu doar că se vor salva, ei vorfi marii câștigători ai crizei.

Considerați ca împrumutul de la FMI este opor-tun si ce efecte credeți ca va genera.

Teoretic, împrumutarea celor 19 miliarde de eurode la FMI are rolul de a proteja rezerva valutarăa României şi de a trimite un semnal de încura-jare pentru investitorii străini. Ne întrebăm, reto-ric desigur, când vor fi încurajaţi şi investitoriiautohtoni prin facilităţi fiscale şi de creditare?

Practic, din aceşti bani va fi finanţat, în primulrând, deficitul financiar al marilor companii pri-vate afectate evident de criza financiară mon-dială, cum sunt cele din industria auto, lucru cares-ar putea dovedi folositor pentru producătoriidin categoria IMM aflaţi în lanţul de furnizori aimarilor concerne, dacă vor reuşi să supravieţu-iască în acest an. Condiţiile impuse de FMI nu vor duce nemijlocitla stabilitate economică, dar politicile de austeri-tare fiscală, ce vor fi impuse odată cu acest îm-prumut, vor fi resimţite acut de sectorul IMM.Fondul Monetar International va cere echilibremacroeconomice, iar aceastea, în momente decriză, nu sunt ușor de obținut. Credem că ajutorulFMI nu va reprezenta un semnal de încurajarepentru investitori, fie ei străini sau autohtoni. Pede altă parte, România avea și are rezerve de re-surse prin potențialul imens de optimizare a chel-tuielilor bugetare ne-economice, în urma uneireforme structurale a sectorului public.

Ce pot face IMM-urile sau ce măsuri ar putealua pentru a-și asigura supraviețuirea?

Situația internă trebuie judecată la rece, nu subimperiul panicii. Mulți întreprinzători români s-au lăsat furați de un miraj al creșterii economice

speculative și nestustenabile, fără un interes prearidicat pentru crearea de valoare adăugată ridi-cată sau inovație. Trebuie să acceptăm că vorexista consecințe ale acestei orientări păguboase.Nici, panica sau așteptările nerealiste nu vor ajutape nimeni, cât efortul lucid de a face lucrurile deacum înainte altfel, cu mai multă ambiție și oorientare mai mare spre crearea de valoare. Recomand firmelor să își revizuiască cu atențieperspectivele pe termen scurt și să folosească lamaxim perioada de criză, în avantajul lor, pentrueliminarea risipei și eficientizarea proceselor deafaceri.Avantajul concurențial bazat pe controlul costu-rilor și pe eficiența proceselor va fi în perioadaurmătoare determinant. Pe termen scurt vor re-zista mai bine afacerile cu o variabilitate redusăa cererii și o pondere scăzută a costurilor fixe întotalul cheltuielilor. Pe termen mediu și lung, îi încurajez pe antrepre-nori să își regândească perspectivele strategicede dezvoltare în funcție de noile modele de afa-ceri și consum, a căror apariție va fi stimulată deizbucnirea crizei. Cred că soluțiile țin deci de întărirea competențeimanageriale, de o creștere a rigorii profesionaleși de investiții cumpătate în afaceri cu perspec-tive pe termen lung.

“Doar în trimestrul I 2009 industria a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri de 15%în timp ce comenzile s-au redus cu peste 22% . ”

Interviu


Cercetare-Dezvoltare & Inovare

Deși 2009 a fost declarat Anul European al Creativității și In-ovării, potrivit unui studiu CNIPMMR, un procent ingrijorător de 25% dintreIMM-urile autohtone nu au dedicat nici o investiție, în ultimii ani, inovării înprocese, produse sau organizare. În același timp, firmele care au investit în in-ovare au alocat resurse financiare modice acestor activități, doar 20 la suta din-tre IMM-uri alocând un maxim de 11-20% din investiții inovării. La nivelulRegiunii N-V, conform Innobarometrului 2008, cheltuielile de inovare ca pro-cent din PIB-ul regional, plasează regiunea de abia pe îngrijorătorul loc 6 înRomânia, evidențiind din nou lipsa de competitivitate a mediului de afaceri au-tohton . Programul-Cadru pentru Cercetare si Dezvoltare Tehnologică (PC7),reprezintă o valoroasă poartă de acces spre cercetarea europeană, accesibilăIMM-urilor, inclusiv prin proiectele Asociației Patronilor și Meseriașilor Cluj.Prezentăm în continuare un proiect de inovare adresat industriei ușoare.

Industria ușoară a României (textile, confecții, pielărie-încălțăminte) areo pondere mare în echilibrul comercial, macroeconomic și social al Romaniei, prinnumărul ridicat al intreprinderilor (aprox 8500 firme active), al angajaților (aprox.350.000) și ponderea în cadrul exporturilor romanesti (20%). După ce a ajuns săreprezinte aproape jumătate din comerțul nostru exterior cu UE, din 2005, în urmaconjuncturii negative, sectorul a intrat într-un proces accelerat de restructurare, detipul adaptării defensive, caracterizat prin reducerea volumului producției și a co-telor de piață, scăderea profitului și presiune asupra creșterii productivității, în cău-tarea eficientei minime de scală.

Procesul de declin este firesc, în contextul integrării economice în UE,care presupune convergența către structurile de producție și comerț comunitare,prin urmare și pierderea de locuri de muncă și cote de piață în industriile intensiveîn forță de muncă ieftină. Declinul inevitabil trebuie însă dublat de reorientareaîntreprinderilor cu potențial către segmente de piață inovatoare, cu valoare adău-gată mare, produse diferențiate și complexe. În caz contrar, o prăbușire acceleratăa acestor sectoare, va duce la dezechilibre grave, printre care adâncirea deficituluiextern, contribuție redusă la PIB a producției industriale și cresterea șomajului .

Proiectul “EcoTex-Design” adresează domeniul dezvoltării competitivea produselor în industria ușoară, în contextul creșterii complexității proceselor deproiectare și prototipizare, datorită noilor norme de mediu și protecție a consuma-torului.

Inițiativa este susţinută de un consorţiu european, incluzând organizaţiide cercetare cu reputație, precum IFTH Paris (Institutul Francez de Cercetare pen-tru Textile-Îmbrăcăminte), Fraunhofer Gesellschaft IGD (Germania), Tecnotessile(Italia), ELKEDE (Grecia), Institutul National de Cercetare Dezvoltare Pentru Tex-tile și Pielărie (România). De asemenea proiectul include actori industriali de re-ferință, fiind susținut totodată de asociații de afaceri din Italia, Franța și România,printre care Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj.

REACH – Registration, Evaluation and Authorisation of Chemicals, re-prezintă unul dintre cele mai complexe proiecte legislative ale Uniunii Europene,impunând industriei chimice reguli pentru diminuarea amenințărilor la adresa con-sumatorului și a mediului, înlocuind aproximativ 40 reglementari europene exis-tente în acest domeniu. Prin implementarea lui se urmărește eficientizareafuncționării pieței unice pentru substanțele chimice, printr-o abordare unitară lanivelul UE a sistemului de evaluare a riscului și de înregistrare a acestora. Directivaproduce efecte directe asupra tuturor producătorilor și importatorilor de substanțechimice, precum și asupra utilizatorilor finali industriali, care sunt obligați să eva-lueze securitatea utilizării substanțelor, în principal pe baza informațiilor transmisede furnizor și să asigure un management adecvat al riscului în utilizare.

Industria ușoară este un mare utilizator intensiv din aval de chimicale,substanţele chimice furnizând o sursă importantă pentru capabilităţile de inovareşi avantajul competitiv internaţional, fiind de aceea sensibilă la impactul directiveiREACH asupra procesului de dezvoltare de produs.

OBIECTIVELE PROIECTULUI1. Dezvoltarea unei platforme tehnologice pentru realizarea de parteneriate de afa-ceri sigure si designul colaborativ virtual a produselor de imbrăcăminte și încălță-minte, pentru asigurarea conformității acestora cu aquis-ul european , în modspecific directiva REACH

2. Asistența IMM-urilor în efortul acestora de a implementa normele aquis-ului demediu/protecție a consumatorului și conformitatea produselor cu directivele Uni-unii Europene, prin dezvoltarea unui serviciu on-line.3. Optimizarea procesului de creație prin dezvoltarea unui sistem informatic deprototipizare, care să ia în calcul caracteristicile de stil/design, norme de protecțiea consumatorului și de mediu și caracteristici de performanță..

Performanța unui produs este definit ca o combinație optimizată multi-criterial a caracteristilor de confort, durabilitate, protecție, impact de mediu, impactasupra sănătății și cost. Proiectul va optimiza astfel procesul de design, luând înconsiderare impactul de mediu atât din punct de vedere al produsului cât și al pro-cesului.

EcoTex-Design se concentrează în același timp pe conceptele de parti-cularizare în masă și întreprindere virtuală extinsă, permițând o dezvoltare mai ra-pidă a produselor de calitate ridicată , orientate către client, aducând următoarelebeneficii:•Reducerea duratei de dezvoltare de produs în industria de îmbrăcăminte de la omedie de 7 săptămâni la mai puțin de 1 săptămână , în timp ce în industria textilăse reduce durata de lansare pe piață de la 2 luni la mai puțin de 1 lună •Reducerea cu 60% a numărului de prototipuri datorită simulării virtuale a pro-dusului în termeni de conformitate și performanță• Reducerea cu 80% a numărului de erori în stadiul de concepție prin simulare co-laborativă și vizualizare 3D•Reducerea costurilor de dezvoltare de produs cu 30%, ca rezultat al reducerii du-ratei prin colaborare în timp real•Reducerea dramatică a testării analitice și a efortului pentru aplicarea standardelorși reglementărilor naționale și internaționale necesare pentru dezvoltarea de pro-duse ”curate” de înaltă calitate de către IMM-uri;•Reducerea cu 90% a riscurilor de returnare a produselor datorită nerespectăriinormelor de protecție•Reducerea cu 75% a bunurilor nevândute, printr-o mai bună adaptare la cerințeleclienților

La nivel european, industria ușoară cunoaște o revigorare în contextulpoliticilor publice de susținere a inovării. În acest context, valoarea adăugată a pro-iectului constă în creșterea accesului IMM-urilor din industria ușoară la serviciicare să le îmbunătățească flexibilitatea și adaptabilitatea, sustinand dezvoltareafactorilor de diferențiere și competitivitate.

de Radu Rujan

eeccootteexxddeessiiggnn..eeuu

INOVARE INDUSTRIALĂ @ APMCercetare finanțată prin Programul Cadru 7


În ultima vreme e din ce în ce mai greu să te poţi întâlnicu un om de afaceri. La firmă nu îl găseşti. Dacă îl sunipe mobil, îţi răspunde din nu ştiu ce colţ de ţară, unde areo afacere în derulare sau din străinătate,plecat pentru a dis-cuta cu un client sau cu partenerul cu care s-a implicat într-un business. Şi când nu lipseşte din ţară, patronul e greude găsit. Criza îl pune tot timpul pe drumuri. Iar proble-mele de rezolvat fiind tot mai complexe, mai numeroase,de multe ori, trebuie discutate de la om la om, îndelung.Fie că se numeşte Petrişor Ţârlea, Tibişor Miron, AugustinPoptelecan, Ioan Rad, Mihaela Rusu, Pascal Fesneau, el,patronul, nu ezită să plece la drum, indiferent de timp, decondiţii sau starea în care se află. Nu contează dacă nu sesimte în formă, dacă îşi programase altceva. Fără a sta pe

gânduri, îşi pune cele necesare în geanta de voiaj şi ... ladrum. Iar când revine, de multe ori se duce aţă la firmă şio ia de la capăt uitând de casă şi de familie. „E interesullui vor spune unii. E criză şi pentru a-şi proteja afacereatrebuie să se zbată”.Nedreaptă judecată. În condiţiile unor dobânzi bancare atâtde ridicate, dacă ar avea în vedere doar interesul personal,el, patronul, şi-ar lichida afacerea, şi-ar depune banii labancă, punându-şi, în acest fel, la adăpost, agoniseala, aş-teptând, fără să rişte şi transpire, vremuri mai bune.Totuşi, patronul adevărat nu procedează aşa, pentru că nuse gândeşte numai la persoana sau familia lui, ci şi la ceicare i-au fost alături. Nu se poate împăca cu gândul că zecisau chiar sute de familii pot rămâne fără sursa de venitcare le asigură existenţa. Apoi nu poate să nu se întrebe:dacă toţi am capitula, ce s-ar alege de ţara asta?Ce se va alege din zbaterea lui, el, patronul, n-ar putea săspună cu exactitate. Totuşi încearcă şi speră că ajutat deCel de sus, eforturile nu îi vor fi în van. Nu ne e vorba deo nouă faţă a omului de afaceri, impusă de criză. Acesta,dacă s-a simţit un veritabil întreprinzător, întotdeauna areacţionat aşa. Asta înseamnă că tentativa unora dintre noi,de a-l face vinovat de toate relele cu care ne confruntăm,s-a datorat necunoaşterii sau percepţiei eronate a realităţii.Cel puţin acum, când e imposibil să nu ne dăm seama căgreul momentelor prin care trecem apasă cel mai mult peumerii acestui om, să avem decenţa de a-i recunoaşte me-ritele şi tăria de a spune: „Iartă-ne patroane, pentru că te-am judecat greşit.”


ARTIZANIIUNOR AFACERI PERFORMANTE

IARTĂ-NE, PATROANE,CĂ TE-AM JUDECAT GREȘIT !

de Ion Constantinescu

Reușita in afaceri

CASA ZÂNELOR

de Ion Constantinescu

MARIA PORUȚIUFoarfeca de Aur

Patroana a cărei strălucire eidentică cu a metalului la care

se face referire în numele firmei.

CARMEN SUCIU SC Nord Travel SRL

Carmen Suciu știe cel mai bine,ce înseamnă o vacanță plăcută.

Ing. PETRIŞOR ȚÂRLEATurnătoria Metalul

Un manager a cărui afacerepoartă amprenta priceperii și

durabilității.

ANDREI NEMETISC Tiver SRL

Un antreprenor ce se impuneprin curaj și perspicacitate în

afacerile derulate.

Casa Zânelor. Nu, nu e vorba despre titlulunei frumoase povestiri dedicate celor mici și nicial unui roman de dragoste. E pur şi simplu denumi-rea unei interesante şi atrăgătoare pensiuni ce vă aş-teptă să-i deveniţi oaspeţi.

Deşi cu un nume foarte pretenţios, locaţiaizbuteşte să se ridice la înălţimea acestuia. Ambien-tul şi dotările sale corespund pe deplin celor maiexigente şi sofisticate gesturi şi aşteptări. Casa zâ-nelor e un adevărat paradis. Aici oricine se simte mi-nunat. Uită pentru un moment, cel puţin, de grijilecotidiene, scapă de stres, îşi încarcă bateriile.

Singur sau în compania prietenilor, fami-liei, colaboratorilor sau partenerilor de afaceri, laCasa Zânelor ai senzaţia că renaşti ca om. Te poţiodihni, te poţi distra, buna dispoziţie, cheful deviaţă, dacă ţi-au dispărut, pun din nou stăpânire pe

tine, te readuc la formă avută încele mai bune zile ale vieţiitale.

Cum? Desigur nu printr-ominune. Pensiunea, vorba vinepensiune, fiindcă aceasta se do-vedeşte o locaţie de înaltă clasădispune de spaţii verzi încântă-toare, saună, piscină, sală debiliard, foişoare, loc de prome-nadă, teren de tenis şi fotbal,mese pentru tenis de masă. Nuprea cred să îţi doreşti ceva, ceaici nu există pentru ca în scur-tele momente de respiro să reu-şeşti să uiţi de tot şi de toate, iarla plecare să simţi că ţi-a reve-nit cheful de muncă.

Situaţia în imediata apro-piere a Clujului, pensiunea nu

reprezintă numai o monstră de iscusinţă profesio-nală a „părintelui” ei, domnul Ioan Mureşan, ci şi odovadă a ingeniozităţii adevăratului om de afaceri,care nu e doar interesat să te atragă, ci să îţi şi ofereservicii de înaltă calitate.

Făcând abstracţie de substratul comercial,aflându-te la Casa Zânelor, chiar că ieşti tentat să tesimţi unul dintre prinţii povestirilor copilăriei tale,căruia i se îndeplinea orice dorinţă.

Păşiţi şi dumneavoastră pragul acestei fee-rice case şi veţi avea această senzaţie.

ÎN MIJLOCUL NATURII

eveniment în cadrul

a IMMa IMM

t în cadrul t în cadrul t în cadrul t în cadrul enimenev

a IMM

CONFERINȚA ANUALĂ APM CLUJ

Conferinţa anuală a Asociaţiei Patroni-lor și Meseriașilor Cluj are loc în „Săp-tămâna europeană a IMM-urilor” (6-14mai 2009), campanie comunitară depromovare a antreprenoriatului în Eu-ropa și de informare a antreprenorilordespre ajutorul de care pot beneficia lanivel european, naţional și local. Cuaceastă ocazie asociația prezintă înfața membrilor săi rezultatul activități-lor anuale și planul de acțiune pentruperioada următoare. Raport de activitate, prezentat de ec. Augustin Feneșan, președinte

Cuvânt de bun venitVă mulţumim tuturor pentru participarea la acest eveni-

ment şi vă adresez un călduros bun venit la lucrările Conferinţei

anuale a Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj.

Am ţinut în mod deosebit să ne întâlnim în această pe-

rioadă pentru a marca, prin acest forum al comunităţii noastre de

afaceri, „Săptămâna europeană a IMM-urilor”. Prima ediţie a

acestei valoroase iniţiative a Comisiei Europene are loc în pe-

rioada 6-14 mai 2009 şi este concepută ca o campanie de promo-

vare a antreprenoriatului în Europa şi de informare a

antreprenorilor despre ajutorul de care pot beneficia la nivel eu-

ropean, naţional şi local. Acest complex eveniment derulat în toate

statele membre ale Uniunii Europene pune la dispoziţia IMM-uri-

lor o gamă largă de informaţii, sfaturi, ajutor şi idei în scopul dez-

voltării activităţilor lor.

Profit de acest prilej pentru a reitera cu mândrie faptul

că asociaţia noastră este cea mai reprezentativă organizaţie pa-

tronală pentru sectorul IMM, la nivel local şi regional, şi una din

cele mai remarcabile la nivel naţional. Tradiţia, faima şi expe-

rienţa, acumulate de-a lungul a peste 138 ani de activitate, sunt o

permanentă provocare la o competiţie acerbă cu noi înşine, menită

să convingă că membrii asociaţiei noastre constituie, de fapt, cel

mai preţios patrimoniu acumulat de-a lungul timpului. Noi, patro-

nii de azi, suntem, în fapt, continuatorii legitimi ai unei reuniuni

fondate pe solidaritatea fiecăruia faţă de ceilalţi membri, în care

interesele oricărui membru sunt la fel de legitime, indiferent de

mărimea capitalului social sau a cifrei de afaceri.

Lor, celor aproape 500 de membri titulari şi peste 1000

de membri asociaţi şi simpatizanţi, le este dedicată cu prioritate

orice acţiune desfăşurată sub egida asociaţiei, iar scopul acestui

raport de activitate este să convingem delegaţii la Conferinţă şi,

prin intermediul lor, întreaga comunitate de afaceri, că Asociaţia

Patronilor şi Meseriaşilor din judeţul Cluj oferă permanent fiecă-

rui membru al său toate informaţiile şi tot sprijinul necesar con-

solidării propriilor afaceri, reprezentându-le cu prioritate

interesele de grup în relaţia lor cu ceilalţi parteneri sociali.

Trecând succint în revistă aceste activităţi, putem re-

marca faptul că pe parcursul anului 2008 conducerea asociaţiei

a acţionat cu perseverenţă pentru asigurarea unei comunicări per-

manente şi eficiente cu membrii asociaţiei, dezvoltând şi diversi-

ficând serviciile dedicate cu prioritate membrilor titulari, pentru

a duce la îndeplinire obiectivele stabilite prin statut şi prin planul

anual de muncă.

Ec. Augustin Fenesan

DIALOGUL SOCIALAm întreprins toate demersurile necesare promovării intereselorpatronatului nostru în structurile de dialog social. Astfel, Asociaţiaa fost reprezentată în majoritatea organismelor consultative in-stituite la nivelul judeţului, precum:- Comisia de Dialog Social, sub coordonarea Prefecturii judeţuluiCluj;- Comisia de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională aAdulţilor, din cadrul Direcţiei Judeţene de Muncă şi Protecţie So-cială Cluj; - Consiliul Consultativ Tripartit al Casei Judeţene de Pensii Cluj;- Consiliul Consultativ al Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţeide Muncă

Conferința anuală a APM Cluj - Raport de activitate


- Comisia Judeţeană în domeniul Egalităţii deŞanse între Femei şi Bărbaţi, care funcţioneazăîn cadrul Direcţiei Judeţene de Muncă şi Protec-ţie Socială Cluj; - Consiliile Consultative ale unităţilor sanitaredin judeţul Cluj care funcţionează sub directa co-ordonare a Autorităţii de Sănătate Publică a jud.Cluj;- Consorţiul Regional Nord-Vest, coordonat lanivel judeţean de Inspectoratul Şcolar JudeţeanCluj- Comisia Judeţeană Anti-Sărăcie şi PromovareaIncluziunii Sociale a Consiliului Judeţean Cluj.

În cadrul acestor structuri au fost pre-zentate periodic observaţii, propuneri şi punctede vedere legate de problemele care privesc înmod direct angajatorii, susţinându-se de fiecaredată interesele patronatului.

Activitatea de reprezentare a intereselorpatronatului nostru se exercită, la nivel naţional,prin două funcţii de vicepreşedinţi în cadrulConsiliului Naţional al Întreprinderilor Pri-vate Mici şi Mijlocii din România, deţinute dedomnii Augustin Feneşan şi Dan Mureşan, şi ofuncţie de vicepreşedinte în cadrul PatronatuluiNaţional al Femeilor de Afaceri din Întreprinde-rile Mici şi Mijlocii, deţinută de dna Lucia Mari-lena Anghel.

PARTENERIATE STRATEGICEDate fiind reprezentativitatea Asociaţiei Patroni-lor şi Meseriaşilor Cluj pentru sectorul IMM, po-ziţia de lider al patronatelor IMM la nivel localşi regional precum şi competenţele de care dis-punem în cadrul organizaţiei, am reuşit să dez-voltăm relaţii de parteneriat cu multe dintreinstituţiile administraţiei publice locale şi custructurile reprezentative ale societăţii civile, faptdovedit de protocoalele de colaborare încheiateşi de planurile anuale de acţiuni comune.Între numeroasele acorduri şi protocoale de par-teneriat încheiate de asociaţie, menţionăm cuprioritate Pactul Teritorial Pentru OcupareaForţei de Muncă şi Incluziune Socială, unmodel viabil de parteneriat social care funcţio-nează deja ca structură instituţională. Odată cu preluarea preşedinţiei Federaţiei Pa-tronatelor Întreprinderilor Mici şi Mijlocii dinRegiunea Nord-Vest, mandat valabil până în2012, în calitate de membru fondator al PactuluiTeritorial Regional ne-am asumat sarcina de a de-termina şi a sprijini patronatele locale din cele-lalte judeţe ale regiunii să participe activ laconstituirea parteneriatelor judeţene şi localepentru ocuparea forţei de muncă şi incluziune so-cială, un deziderat major ce poate fi pus în prac-tică prin elaborarea şi implementarea de proiectecomune, finanţate din fonduri europene.Am asigurat, de asemenea, participarea asociaţieila proiecte iniţiate de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Universitatea Babeş-Bolyai, Universi-

tatea Tehnică, Universitatea de Ştiinţe Agricoleşi Medicină Veterinară şi Agenția de DezvoltareRegională Nord-Vest. Acţiunile, proiectele sauprogramele la în care ne-am implicat alături deaceşti parteneri vizează, în principal, elaborareaşi implementarea strategiilor şi politicilor de dez-voltare durabilă la nivel local şi regional. Prin delegaţii desemnaţi, persoane cu competenţerecunoscute în comunitate, asociaţia îşi aduce ocontribuţie importantă în continuare la întocmi-rea unor documente definitorii pentru acest dezi-derat, precum strategia economică pentruZona Metropolitană Cluj, propunerea de obiec-tive, priorităti şi măsuri în elaborarea profiluluiinvestiţional al Regiunii Nord-Vest, elaborareadocumentelor regionale pentru programele sec-toriale etc.

FORMARE PROFESIONALĂ, PERFECŢIONARE MANAGERIALĂUn aspect important al activităţii asociaţiei noas-tre îl constituie asigurarea cadrului necesar pre-gătirii profesionale, manageriale şiantreprenoriale. Asociaţia noastră este furnizor autorizat de for-mare profesională a adulţilor, fiind acreditată săorganizeze cursuri de calificare, perfecţionare şispecializare profesională şi managerială pentru28 de meserii şi ocupaţii de larg interes, atât pen-tru angajaţi cât şi pentru angajatori. În anul 2008cursurile organizate de Centrul Zonal de For-mare Profesională a Adulţilor au fost frecven-tate şi absolvite de 1123 de participanţi, din care333 sunt proveniţi din rândul şomerilor, prin fon-duri ale AJOFM. Date fiind competenţele organizaţiei noastre îndomeniul formării, perfecţionării şi specializăriimanageriale, am reuşit să implementăm, în 2008,două proiecte de formare profesionala continuădestinate managementului IMM-urilor:– un curs gratuit de calificare pentru managerii

din turismul rural, absolvit de 50 de persoanecare au obţinut astfel competenţe atestate pentruocupaţia de administratori de pensiuni turisticepentru 47 de unităţi de acest profil; – un curs de perfecţionare pentru managerii uni-tăţilor de morărit şi panificaţie, absolvit de 51 depersoane, de a căror competenţe se bucură înacest moment 39 de companii din acest sector.Cele două proiecte au avut ca rezultat final şicrearea a două noi structuri în cadrul asociaţiei:Centrul-Pilot de Formare Profesională pentruTurismul Rural şi Centrul de Excelenţă înManagement, prin intermediul cărora am dema-rat, din ianuarie 2009, activităţi de informare şiformare managerială. Din aceeaşi perioadă amînceput şi implementarea unui nou proiect desti-nat managerilor: „Îmbunătăţirea productivită-ţii şi creşterea calităţii prin aplicareametodelor LEAN Manufacturing”. Grupulţintă este alcătuit de 75 de persoane responsabilede managementul activităţilor de producţie, indi-ferent de sectorul de activitate. Gratuitatea seacordă, ca şi în celelalte proiecte, firmelor careau calitatea de membru titular al patronatuluinostru.În anul 2008 am fost invitaţi să participăm, caparteneri, într-o serie de proiecte destinate dez-voltării resurselor umane şi incluziunii sociale.Astfel, colaborăm cu Institutul Postliceal Phoe-nix şi Organizaţia World Vision International înproiectul „Creşterea gradului de incluziune so-cială la tineri dezinstituționalizaţi, prin măsuri ac-tive de ocupare”, prin intermediul căruia 40 detineri care au părăsit sistemul de stat privind pro-tecţia copilului vor beneficia de măsuri concretede evaluare a capacităţilor lor intelectuale, a ap-titudinilor şi competenţelor în vederea calificăriiîn ocupaţii cerute pe piaţa muncii şi potrivite ap-titudinilor lor, beneficiind simultan de sprijin dinpartea patronatului, pentru integrarea lor socialăşi profesională.

Gala Oamenilor de Afaceri - Top APM Cluj, eveniment de tradiție a comunității deafaceri, reunește anual performerii economiei clujene



INFORMARE ŞI TRANSPARENȚĂPrin difuzarea sau redirecţionarea fluxurilor deinformaţii juridice, fiscale, financiare etc., pro-venind din surse autorizate, precum patronatulnaţional sau firmele de consultanţă membre aleasociaţiei, am instituit un sistem operativ pentruinformarea şi soluţionarea cât mai urgentă a pro-blemelor cu care se confruntă agenţii economicişi mediul de afaceri.Pagina de Internet a asociației www apm.roeste actualizată periodic cu ultimele informații deinteres pentru membrii noștri. Concomitent, prin sistemul Twitter, difuzămștiri despre activitatea asociației și alerte intimp real, la care membrii noștri se pot abonaprin SMS.De asemenea, prin preluarea de informații în fluxde la furnizori media, publicăm zilnic pe site-ulpropriu revista presei economice locale pre-cum și analize cu privire la evoluția piețelorinternaționale. Totodată, am facilitat accesul membrilor noştri latoate activităţile de informare antreprenorialăorganizate de structurile care coordoneazăimplementarea programelor regionale şi sec-toriale destinate spijinirii sectorului IMM –Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Or-ganismul Intermediar Regional pentru ProgramulOperaţional Sectorial „Dezvoltarea ResurselorUmane”, Oficiul Teritorial Cluj pentru IMM-uri,etc. O bună colaborare în acest domeniu am dez-voltat cu Clubul Întreprinzătorului Român, pro-movând sesiunile de training antreprenorial şiprogramul de networking. Pentru anul 2009, am pus bazele uni nou concepteditorial pentru cea mai veche publicație de afa-ceri locală Tribuna Afacerilor - revista oame-nilor de afaceri din Transilvania.

CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI INOVAREAsociația participă în prezent la două inițiative

de sprijinire a difuzării inovației în cadrul mediu-lui de afaceri, finanțate de Uniunea Europeană,prin PC 7, proiectele EcotTex-Design si Passage. În această direcție, APM Cluj se află în faza deacreditare ca furnizor autorizat de cercetare-dez-voltare.

FACILITAREA CONTACTELOR DE AFACERICa reprezentantă a intereselor comunităţii de afa-ceri, asociaţia şi-a intensificat eforturile pentruidentificarea oportunităţilor de afaceri oferite departeneri europeni. Informaţiile de afaceri, res-pectiv cererile şi ofertele de produse şi/sau ser-vicii, sunt semnalate permanent membrilorasociaţiei prin e-mailing. Am întreprins, de ase-menea, o serie de acţiuni atât pentru facilitareaaccesului firmelor româneşti pe pieţe externe, câtşi pentru atragerea investitorilor străini, prin or-ganizarea periodică şi/sau facilitarea participăriila misiuni ecnomice, burse de contacte pentruafaceri, forumuri economice, târguri şi expoziţiiinterne şi internaţionale etc. - bursele de contacteorganizate pentru parteneri din Spania, Italia,Franţa, Elveţia şi Ungaria, precum şi promovareaacţiunilor similare organizate de CNIPMMRpentru parteneri din Germania, Franţa, Taiwanetc. Misiunile economice organizate de asocia-ţie în Italia şi China, precum şi cele organizate deCNIPMMR în Quatar - Emiratele Arabe Unite,şi Turcia au antrenat peste 30 de companii mem-bre ale APM Cluj.

EVENIMENTEÎn perioada de referinţă, APM Cluj a organizat,în mod independent sau în parteneriat, eveni-mente cu impact deosebit în mediul de afaceri,acţiuni care au consolidat poziţia de lider al or-ganizaţiei noastre în comunitatea locală de afa-ceri. Între cele mai remarcabile acţiuni de acestgen menţionăm cea de-a X-a ediţie a TopuluiAPM Cluj, care a notificat rezultatele de excep-

ţie a primelor 250 de companii clujene, selectateconform criteriilor CNIPMMR, răsplătite cu di-plome şi trofee. O bună parte a acestor însemneau fost înmânate laureaţilor cu ocazia GALEIEXCELENŢEI ÎN AFACERI, cel mai mare eve-niment de acest gen al anului 2008 pentru comu-nitatea clujeană de afaceri.Participarea la Convenţia Naţională aCNIPMMR de la Sinaia, din luna mai 2008, cuo delegaţie care s-a dovedit a fi cea mai nume-roasă şi reprezentativă între toate cele 83 de pa-tronate prezente, fiind singura organizaţie carea obţinut, pentru un mandat de patru ani,două posturi de vicepreşedinţi în structurilepermanente de conducere a patronatului na-ţional al IMM-urilor. Ulterior, la finele luniimai, am participat, cu o delegaţie, la aniversareanaţională a Zilei Întreprinzătorului Privat şi laForumul Naţional al IMM-urilor, evenimente or-ganizate în tandem de patronatul arădean.Lansarea unor publicaţii precum Almanahul Oa-menilor de Afaceri, editat de redacţia TribuneiAfacerilor, sau Carta Albă a IMM-urilor, au fostevenimentele editoriale ale anului 2008.

În concluzie, am reuşit să asigurăm o bunăfuncţionalitate a asociaţiei, iar prin spiritulde echipă şi efortul concertat al conduceriiasociaţiei şi al angajaţilor, să menţinem or-ganizaţia ca o structură solidă, capabilă săofere mereu noi servicii celor dispuşi să nesolicite sprijinul. Am deplina convingere că prin adaptareaprogramului de acţiune la cerinţele strin-gente ale actualei crize economico-finan-ciare vom deveni un patronat mai puternicşi mai eficient, capabil să-şi modeleze acti-vitatea în funcţie de interesele membrilorsăi, sprijinind asigurarea unui mediu de afa-ceri propice dezvoltării economiei locale şiregionale.

INDICATORI DE ACTIVITATE• 47 de acţiuni (forumuri, conferinţe, misiuni economice, mese rotunde, în-tâlniri de afaceri) cu un numar cumulat, de peste 1500 de participanţi;• 24 de cursuri pentru formarea profesională a adulţilor ( 18 cursuri de ca-lificare şi 6 cursuri de perfecţionare-specializare) cu 1123 de participanţi,3 cursuri de perfecţionare managerială cu 131 participanţi• 2 proiecte PHARE cu 100 beneficiari direcți, finanţate din fondurile euro-pene de preaderare cu 100.000 euro;• 3 misiuni economice• Seminarii, conferinţe, simpozioane şi ateliere pe teme diverse, menite săsprijine dezvoltarea afacerilor acestora;• Consilierea şi asistarea membrilor asociaţiei pe probleme de acces la fi-nantare, asigurării competenţelor profesionale şi manageriale necesare • Promovarea culturii antrepenoriale şi asociative în rândul femeilor;•Sprijinirea şi promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor;• În perioada ianuarie 2008 – aprilie 2009 au aderat la asociaţie, în calitatede membri titulari, un număr de 107 societăţi comerciale şi întreprinzătoriindividuali (PFA, AF), astfel că în prezent avem înregistraţi 475 de membrititulari, la care se adaugă peste 1200 de membri asociaţi şi simpatizanţi;• Am continuat demersurile juridice întreprinse pentru redobîndirea patro-moniului organizaţiei noastre, confiscat abuziv în 1948.• Centrul Zonal de Formare Profesională a Adulţilor, cel mai reprezentativserviciu destinat calificării, perfecţionării şi specializării personalului, a acre-

ditat, în ultimul an, 5 noi cursuri, sporind portofoliul acestui gen de activităţi. • La ora actuală avem funcţionale două noi structuri de training şi consul-tanţă: Centrul de Excelenţă în Management şi Centrul-Pilot de FormareProfesională pentru Turismul Rural.

INDICATORI FINANCIARIDeşi totalul veniturilor faţă de anul precedent a scăzut de la 1414550 lei la1224592 lei, datorita reducerii numărului de cursanţi, implicit şi a încasărilorla acest capitol, la celelalte capitole de încasări am înregistrat următoarelecreşteri:• 39% pentru veniturile realizate prin atragerea de finanțări• 103% pentru veniturile realizate din colectarea cotizaţiilor• 58% pentru veniturile realizate din dobânzi bancare • finanțări atrase prin proiecte cu o valoare însumată de 250 mii euro, pro-iecte de finanțare depuse cu o valoare totală de peste 6 mil. euro, aflate îndiferite stadii de evaluareReferitor la capitolul cheltuieli, menţionăm faptul că volumul acestora ascăzut, cu 28% raportat la anul precedent, rezultând astfel un excedentbugetar de 128028 lei faţă de 9243 în 2007, respectiv o creştere a renta-bilităţii de cca 13 ori. Credem că bilanţul pe 2008 reflectă o dată în pluseforturile depuse pentru înfăptuirea obiectivelor anuale stabilite şi relie-fează o situaţie financiară bună, care ne permite continuarea activităţii înparametri optimi.



Consiliul Național al Întreprin-derilor Private Mici și Mijlociidin România (CNIPMMR) sus-ține necesitatea modificării înregim de urgență a O.U.G. nr.44/2008 privind desfășurareaactivităților economice de cătrepersoanele fizice autorizate, în-treprinderile individuale și în-treprinderile familiale, prinabrogarea dispozițiilor referi-toare la întreprinzătorul per-soană fizică titular alîntreprinderii individuale, cumenținerea doar a celor privindpersoanele fizice autorizate -PFA, precum și a întreprinderiifamiliale.

1. Motivaţia propuneriiCNIPMMR:

Întreprinzătorul persoană fizicătitular al întreprinderii indivi-duale are regimul juridic al unei

societăţi comerciale: a) poate angaja terţe persoane cucontract individual de muncă, în-registrat la inspectoratul teritorialde muncă în orice domeniu şipentru orice activitate, spre de-osebire de PFA care nu poate an-gaja cu contract de muncă terţepersoane pentru desfăşurarea ac-tivităţii pentru care a fost autori-zată sau întreprinderea familialăcare nu poate angaja terţe per-soane cu contract individual demuncă în nici o situaţie;

b) poate cumula şi calitatea desalariat al unei terţe persoanecare funcţionează, atât în acelaşidomeniu, cât şi într-un alt dome-niu, spre deosebire de IMM-urileconstituite ca societăţi comer-ciale, în special microîntreprin-derile, care în mod evident nupot avea calitatea de salariat;

c) nu do-b â n d e ş t epersonal i -tate juridicăprin înregis-trarea în re-g i s t r u lcomerţului,n e a v â n dobligaţiilepe careorice IMMconstituit casocietate co-mercială, cupersonal i -tate juridică,le are dinpunct de ve-

dere financiar-contabil, acesta ţi-nând contabilitatea în partidăsimplă;

d) sunt incluse în categoriaIMM-urilor potrivit Legii nr.346/2004 privind stimularea în-fiinţării şi dezvoltării întreprin-derilor mici şi mijlocii,beneficiind de toate avantajelerecunoscute de lege pentruIMM-uri;

e) nu are obligaţiile stabilite prinLegea nr. 31/1990 privind socie-tăţile comerciale, referitoare lamărimea capitalului social, demodifcare a actelor constitutive,referitoare la capitalul social, ne-fiind supus riscului de a fi radiatdin oficiu în cazul nerespectăriiacestor dipoziţii, spre deosebirede celelalte IMM-uri.

2. Efectele negative generate deO.U.G. nr. 44/2008

Efectele negative principale aleaplicării OUG nr. 44/2008 pri-vind desfăşurarea activităţiloreconomice de către persoanelefizice autorizate, întreprinderileindividuale şi întreprinderile fa-miliale:- dezavantajarea microîntreprin-derilor actuale în raport cu per-soana fizică titular alîntreprinderii individuale;- distorsionarea concurenţei pepiaţa României;- generarea de tensiuni şi dis-funcţionalităţi în mecanismuleconomic prin migrarea juridică,economică, fiscală a sute de miide microîntreprinderi la statutulde întreprinzător persoană fizicătitular al întreprinderii indivi-duale;- diminuarea veniturilor statuluidin TVA şi impozit pe profit;- întoarcerea la o formulă juri-dică (fostă cândva în România),dar caducă în UE;- prezentarea unui tablou al agen-ţilor economici din România ne-comparabil cu cel din UE şidezavantajos cu imaginea şi ra-ting-ul de ţară;- efecte negative pe termen lungasupra funcţionării şi sustenabi-lităţii economiei naţionale, dincauza precedentelor efecte.


POZIŢIA CNIPMMR PRIVIND ÎNTREPRINDERILE INDIVIDUALE

Consiliul Naţional al Între-prinderilor Private Mici şiMijlocii din România(CNIPMMR)

DIalog social

Pentru ultima oară, din sertăraşul cu miros de violete, scoatem parfum de economiemioritică. Nu că nu se poate, da’i şod! Auziţi: „Veniturile Perla Covasnei din SfântuGheorghe au crescut anul trecut cu 20,4 %, la 17,7 mi. (?!? n.n) lei, în timp ce profituls-a diminuat de la 542.367 de lei la 24.667 de lei, informează producătorul de apăminerală listat la bursa de Valori Bucureşti (BVB).”M-am uitat de zece ori şi am copiat o singură dată. Corect! Ştirea, că asta se vrea,deşi…în fine, ţâpuritura dintr-un ziar economico-serios, îmi aduce aminte de un pro-fesor de relaţii internaţionale. Spunea omul că, dacă vrei umor, să te uiţi la „rubricade morţi” că, vorba lui, râzi mai bine decât cei vii. Şi pentru ca…mirosul să fie mai puternic, să ascultăm şi cea de-a doua veste bună.Cică „Internele” cumpără echipamente pentru comunicaţii. Că-i criză şi nu s-audepână la ei. Chestia cu brăcinarul bine strîmtorat pe talie de viespe. Şi drept sfidare laadresa celor care strâng cureaua, miliţienii poliţiştilor achiziţionează echipamente decomunicaţii şi date în valoare de -auziţi! - 21 milioane euro. Cu licitaţie deschisă şiatribuire închisă. Nu-i de râs? Să-ncercăm una de plâns. N-ajunge că ne-a bătut Dumnezeu că şi Tnuva îşi ia la cafteală… laptele. După ce a deţinut cam 10 % dinpiaţa de lapte proaspăt, iată-i că mai vor 5 % din piaţa de lapte bătut.Bin’ că pot.

Viorel de VIOREA- de la iononă pe post de bonă -

CREŞTE PRIN SCĂDERECutiuţa cu iononă

Umor

Cu Emil Prăpăd am fost coleg de liceu, de facultate şiprieten la cataramă. Acesta a fost şi motivul pentrucare, simţindu-mă strâmtorat din punct de vedere fi-nanciar, l-am rugat să mă împrumute cu câteva mii delei.-Ţi-aş da cu dragă inimă – s-a justificat el refuzându-mă, însă nu pot. N-am de unde. -Cum n-ai de unde, nu m-am lăsat eu convins. Eştidoar om de afaceri. Poate că nu te scalzi în bani caalţii, însă nici că eşti lefter nu te pot crede. Cine a maivăzut patron sărac?!-Patron vorba vine – continuă Emil să se justifice.Sunt patron numai în acte. Imediat după înfiinţareafirmei, din lipsă de capital, am solicitat finanţelor tre-cerea acesteia în conservare. Speram că vânzând câteceva din bruma mea de avere voi aduna banii necesaripentru achiziţionarea fondului de marfă cu care săîncep treaba. Dar n-am reuşit. La bancă n-am apelat

fiindcă trebuia să garantez creditul primit cu locuinţe.Or, cum în afaceri poţi da şi chix, n-am vrut să rămânpe drumuri. Constatând seriozitatea cu care vorbeşte, i-am dat cre-zare. Ba în sinea mea, l-am şi compătimit. Dacă aş fiavut de unde, vă jur cu mâna pe inimă că aş fi scos peloc din buzunar banii ce-i trebuiau şi i-aş fi dat fărădobândă şi forme. Doar eram prieteni.Varianta mea de împrumut de la Emil căzând, ni-amîncer norocul în altă parte. Dar parcă era un făcut. Şiceilalţi colegi şi foşti colegi de şcoală şi serviciu, şiceilalţi prieteni, şi am destul de mulţi sau cel puţin aşaîmi place să cred, m-au refuzat mai mult sau mai puţinpoliticos. Tuturor le-a părut rău că nu le stă în putinţăsă-mi facă binelesolicitat, fiind convinşi că banii îmisunt necesari însă nu aveau cum să mă ajute fiindcăşi ultimii lr bănuţi s-au dus pe termopane, uşi metalice,centrale de apartament, tratamente stomatologice, me-dicamente pentru bătrâni, taxe pentru fiii sau fiiceleaflate la şcoalăsa faculte, a ticular, deoarece măgariinu s-au străduit să intre la stat, unde se învaţă pe gra-tis. Dându-mi seama că apelând la apropiaţi nu o voiscoate la capăt, am încercat să ies din impas, convinstotuşi că gestul meu e inutil, apelând la un locatar dinbloc, pe care sincer să fiu îl cunoaşteam destul depuţin.-Cum să nu te împrumut vecine, dacă ai nevoie.Cădoar oameni suntem. Şi oricine poate ajunge în situa-ţia aceasta.Şi după ce m-a întrebat de ce sumă am nevoie, a dis-părut trecând în cealaltă cameră şi după scurt timp şi-a făcut reapariţia, ţinând în mână un teanc de sute. Mile-a numărat înmânându-mi-le în acelaşi timp. Cândam adus vorba de chitanţă nici nu a vrut s-audă .-Oameni suntem! A repetat el şi mi-a întinsmâna.I-am mulţumit şi am plecat. Pentru prima dată în viaţăam simţit că-s totuşi un om norocos. Banii primiţiaveau nevoie să salveze un om. Mai exact pe maică-mea care avea nevoie de un medicament foarte scump.Şi care nici cel puţin nu se compensa. La vreo lună dela această întâmplare, ieşind în oraş ca să mă mai dez-morţesc puţin, în timp îmi purtam paşii pe BulevardulRozelor, atenţia îmi fu atrasă de a afirma: „Emiliana– papetărie de lux”. Cum nu-mi place ca să rămân pe

geantă la capitolul pixuri, am intrat să-mi cumpăr câ-teva. Precauţie de contabil înrăit, ca asta îmi e mese-ria. Intrând , am dat nas în nas cu Emil. Nu, el nu seafla în papetărie în postura de client, ci de patron. Ne-bănuind acest lucru, după ce l-am salutat, i-am pus fi-reasca întrebare:-Cu ce ocazie pe aici?-În trecere, pe la firmă.-I-a ta papetăria? Am întrebat eu derutat. Parcă spu-neai că ţi-a băgat firma în care servare, când...N-am apucat să termini fraza, că am fost întrerupt.Da. Însă între timp au avut loc alergerile, a început sămă lămurească el.-Şi ce legătură au alegerile cu afacerea ta. Doar în tim-pul acestora n-a fi plouat cu bani – l-am contrat eu.-Cu bani nu, veni răspunsul. A plouat însă cu pixuri,carneţele, mape, stilouri. Simţind că-i rost să dau lo-vitura, mi-am mobilizat familia. N-a existat întâlnire,manifestare, la , care fraţii, verii, fii, nepoţii, unchii,socrii, naşii să nu fie prezenţi. Cum de toţi suntempeste o sută, şi cum zilnic aveau loc într-o localitatetrei patru asemenea acţiuni, că doar în România aveaupartide din belşug, îţi închipui cred ce-a însemnatacest lucru pentru mine. Că doar ştii şi tu destul debine cât a durat campania. O lună. Teoretic, pentru căneoficial a început cu mult mai devreme. În plus, cupuţin tupeu puteai să primeşti mai multe cadouri in-vocând un băieţel care s-ar bucura primind pixul,mapa, carnetul cu pricina. Sau un biet bătrân care fiindţintuit la pat de nu ştiu ce maladie transmite succespartidului donator şi îl asigură că îi va da votul, chiardacă o va face prin intermediul urmei volante.Deşi la început vroiam să-i reproşez lui Emil fără niciun fel de menajamente că e nesincer, un prieten fals,amintindu-mi de multiplele pixuri, carneţele, mape şialte materiale de birotică care aproape mi s-au pus cuforţa în braţe în timpul campaniei, desigur nu fără ami se preciza: „Sperăm să ne votaţi!” precizare la caream răspuns de fiecare dată convingător: „Nu încapenici o îndoială!” m-am lăsat păgubaş. Ba până la urmă l-am felicitat pentru isteţimea dove-dită de a fi pe fază.

Ion Constantinescu

ARTA DE A FI PE FAZĂ


Fiscalitate

Pentru societăți comerciale plătitoare de impozitprofit , cota de 16%

Modificări ce se aplică începând de la 1 mai 2009:

A. Devin cheltuieli nedeductibile ( se impozitează):1. - În perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010

cheltuielile cu combustibilul pentru vehiculele rutieremotorizate care sunt destinate exclusiv pentru trans-portul rutier de persoane, cu o greutate maximă auto-rizată care să nu depășească 3500 kg și care să nu aibămai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunulșoferului, aflate în proprietatea sau în folosința con-tribuabilului , cu excepția situției în care vehiculele seînscriu în oricare dintre urmatoarele categorii:- Vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenție, re-parații, pază și protecție, curierat, transport de perso-nal la și de la locul de desfășurare a activității, precumși vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate dreptcare de reportaj, vehiculele utilizate de agenți de vân-zări și de agenți de recrutare a forței de muncă- Vehiculele utilizate pentru transportul de persoanecu plată, inclusive pentru activitatea de taxi- Vehiculele utilizate pentru închirierea către alte per-soane, inclusive pentru desfășurarea activității de in-struire în cadrul școlilor de șoferiSfat : analizați toate autoturismele în care din exce-pțiile de mai sus vă incadrați și întocmiți documen-tele de evidență primară ale cheltuielilor cucombustibilul în acest sens.

2. Rezervele din reevaluare mijloacelor fixe, inclu-siv a terenurilor , efectuată după data de 1 ianuarie2004 , care sunt deduse la calculul profitului impoza-bil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltu-ielilor privind activele cedate și/sau casate , seimpozitează concomitent cu deducerea amortizării fis-cale, respective la momentul scăderii din gestiune aacestor mijloace fixe, după cazSfat: se analizează amortizarea contabilă la mijloa-cele fixe reevaluate începând din 1 ianuarie 2004,cât este amortizarea la valoarea veche , dinainte de1 ianuarie 2004, de amortizarea la diferența rezul-tată din reevaluare și identificarea ei în contul 105.

B.Calculul impozitului pe profit începând cu 1 mai2009Pasul 1. Se stabileşte tranşa de venit în care se înca-

drează.Se calculează veniturile totale înregistrate la data de31 decembrie a anului precedent , care se calculeazaastfel:Veniturile totale obţinute din orice sursă , înregistratela data de 31 decembrie a anului precedent , din carese scad:a) veniturile din variaţia stocurilor

b) veniturile din producţia de imobilizări corporale şinecorporalec) veniturile din exploatare , reprezentând cota partea subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentrufinanţarea investiţiilor d) veniturile din reducerea sau anularea provizioane-lor pentru care nu s-a acordat deducere , conform re-glementărilor legalee) veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a ma-jorărilor datorate bugetului statului, care nu au fostcheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil,conform reglementarilor legalef) veniturile realizate din despăgubiri de la societăţilede asigurareg) venituri prevăzute la art/20 lit d-provizioane speci-fice.

Pasul 2. Încadrarea în tranșa de venituri totale , stabi-lind corespunzător impozitul minim.

După ce s-au calculat veniturile totale se consultă ta-belul privind tranșele de venit, pentru stabilirea im-pozitului minim anual: Venituri totale (lei ) Impozit minim anual (lei):0 – 52.000 2.20052.001 – 215.000 4.300215.0001- 430.000 6.500430.001-4.300.000 8.6004.300.001- 21.500.000 11.00021.500.001-129.000.001 22.000Peste 129.000.001 43.000

Pasul 3. Stabilirea impozitului pe profit de plată , în-cepând cu trimestrul II din anul 2009, respective celscadent pe data de 25 iulie 2009:a) pentru trimestrul al II lea se compară impozitul peprofit datorat la sfârșitul trimestrului cu impozitulminim anual, de la pasul 2, recalculate în mod cores-punzător pentru perioada 1 mai – 30 iunie 2009, prinîmpărțirea impozitului minim anual la 12 luni și în-mulțirea cu numărul de luni aferent perioadei respec-tive.

Exemplu: aveţi venituri totale în anul 2008 , 350.000lei deci vă încadraţi la impozit minim la 6.500 lei.Cazul 1- aveţi impozit pe profit calculat, în mod normal , pen-tru trimestrul 2 suma de 5.000 lei- impozitul recalculat minim este de 6.500 lei/12 luni= 542 lei /lună | 542 lei x 2 luni(mai şi iunie) = 1.084lei- se compară cele două modalităţi de calcul şi se da-torează la plată cel mai mare , deci 5.000 lei (scadentpe 25 iulie 2009)Cazul 2

- aveţi pierdere pe trimestrul 2 – nu aveţi impozit deplată , în mod normal- impozitul recalculat este acelaşi ca şi la cazul 1- se plăteşte suma de 1.084 lei ca şi impozit forfetar,deşi aveţi pierdere (scadent pe 25 iulie 2009)b)pentru trimestrul al III-lea şi al IV- lea se comparăimpozitul pe profit datorat la sfârşitul fiecărui trimes-tru cu impozitul minim anual, de la pasul 2, recalculatîn mod corespunzător pentru trimestrul respectiv, prinîmpărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi în-mulţirea cu numărul de luni aferent trimestrului res-pectiv.ATENȚIE: La pasul nr.2 încadrarea în tranșe începede la venituri totale = 0 (zero), societățile care nu aunici un fel de venit datorează impozit forfetar trimes-trial! Pentru societățile nou înființate , efectuează plățianticipate în contul impozitului pe profit la nivelul im-pozitului minim anual aferent primei tranșe de veni-turi totale, pasul 2, recalculate în mod corespunzătorpentru perioada impozabilă respectivă.

Excepții de la impozitul forfetar:- contribuabilii care desfășoară activități de naturabaurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor,cazinourilor sau pariurilor sportive , inclusiv persoa-nele juridice care realizează aceste venituri în bazaunui contract de asociere- persoanele juridice străine și persoane fizice nerezi-dente care desfășoară activitate în România într-o aso-ciere fără personalitate juridică.- persoane juridice străine care realizează venituridin/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate înRomânia sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de par-ticipare deținute la o persoană juridică română- persoanele fizice rezidente asociate cu persoane ju-ridice române, pentru veniturile realizate atât în Ro-mânia cât și în străinătate din asocieri fărăpersonalitate juridica.- trezoreria statului, instituțiile publice, fundațiie cul-

tele religioase, organizațiile nonprofit cu excepțiileprevăzute, învățământul particular acreditat, asociaț-iile de proprietari, BNR , art.15 din Codul Fiscal- societățile cu certificate permanente în zone defavo-rizate

Pentru societăți comerciale plătitoare de impozitpe veniturile microîntreprinderilor

Calculul impozitului pe veniturile microîntreprin-derilor începind cu 1 mai 2009Pasul 1. Se stabilește tranșa de venit în care se înca-drează - se calculează veniturile totale înregistrate ladata de 31 decembrie a anului precedent

Pasul 2. Încadrarea în tranșa de venituri totale , stabi-lind corespunzător impozitul minim.

Pasul 3. Stabilirea impozitului pe veniturile microîn-treprinderilor de plată , începând cu trimestrul II dinanul 2009, respective cel scadent pe data de 25 iulie2009:Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderiloreste de 2% în anul 2007, 2,5% în anul 2008 și 3% înanul 2009.În situația în care impozitul datorat de microîntreprin-deri este mai mic decât impozitul minim annual , dela pasul 2, acestea sunt obligate la plata impozituluila nivelul acestei sume.Se aplică urmatoarele reguli:a) pentru trimestrul al II lea se compară impozitul peveniturile microîntreprinderilor datorat la sfârșitul tri-mestrului cu impozitul minim anual, de la pasul 2, re-calculat în mod corespunzător pentru perioada 1 mai– 30 iunie 2009, prin împărțirea impozitului minimanual la 12 luni și înmulțirea cu numărul de luni afe-rent perioadei respective.Exemplu: aveți venituri totale în anul 2008 , 35.500lei deci vă încadrați la impozit minim la 2.200 lei.Cazul 1- aveți impozit pe venitul microîntreprinderilor cal-

culat, în mod normal , pentru trimestrul 2 suma de 650lei- impozitul recalculat minim este de 2.200 lei/12 luni= 183 lei /luna | 183 lei x 2 luni(mai și iunie) = 366lei- se compară cele doua modalități de calcul și se da-torează la plată cel mai mare , deci 650 lei (scadent pe25 iulie 2009)Cazul 2 - nu realizați nici un fel de venit, impozit pe venitulmicroîntreprinderilor este 0 (zero)- impozitul recalculat este același ca și la cazul 1- se plătește suma de 366 lei ca și impozit forfetar, deșinu aveți nici un fel de venit (scadent pe 25 iulie 2009)b) pentru trimestrul al III-lea și al IV- lea se comparăimpozitul pe veniturile microîntreprinderilor datoratla sfârșitul fiecărui trimestru cu impozitul minimanual, de la pasul 2, recalculat în mod corespunzătorpentru trimestrul respectiv, prin împărțirea impozituluiminim anual la 12 luni și înmulțirea cu numărul deluni aferent trimestrului respectiv.

ATENTIE: La pasul nr.2 încadrarea în tranșe începede la venituri totale = 0 (zero), societățile care nu aunici un fel de venit datorează impozit forfetar trimes-trial!

Cabinet expert contabil, consultant fiscal,evaluator , auditor financiar

JELER CORNELIA GABRIELA și echipa

www.jeler.ro

IMPOZITUL FORFETAROrdonanța de Urgență nr.35 / 11.04.2009



Reclamă

tribuna afacerilor mai 2009

Documents