Râşnovul datorează multe Istoriei: tradiţii, obiceiuri, legende, monumente istorice de valoare naţională.

Cu dorinţa de a ajunge o marcă turistică recunoscută pe plan naţional şi internaţional, Râşnovul, primul oraş din România care a câştigat un proiect de promovare turistică cu fonduri europene, are în Istorie principalul său Aliat.

După Festivalul internaţional de film istoric, Festivalul internaţional istoric academic „În numele trandafirului” reprezintă o nouă ,,bătălie” prin care Istoria trăieşte la Râşnov.

Cu încrederea că prin astfel de evenimente culturale, Râşnovul turistic o să vă ,,cucerească”, devenind o destinaţie frecvent aleasă pentru vacanţele dumneavoastră, vă invit să admirăm pasiunea şi profesionalismul celor care vor încerca în aceste zile să dea viaţă Istoriei.

Lor, le aduc salutul comunităţii râşnovene, le mulţumesc pentru că s-au strâns sub steagul nostru, le doresc să se acopere de glorie şi îi poftesc cu aleasă preţuire să ne arate binecuvântările Istoriei.

Primar Adrian Ioan Veştea

În anul 1896, comunitatea românească din Râşnov înfiinţează ,,Societatea de lectură română”, cu scopul declarat de a promova

cultura şi obiceiurile populare româneşti. Pe steagul asociaţiei râşnovene au fost inscripţionate mesajele: ,,Voieşte şi vei putea”, ,,Prin cultură la putere”, ,,Cartea face pe om”.

După 114 ani, la ceremonia de deschidere a Festivalului Internaţional Istoric Academic ,,În Numele Trandafirului” Râşnov 2010, acest steag istoric este purtat în mod simbolic în fruntea grupurilor de reconstituire istorică. După o luptă teribilă pentru cetatea sa, refuzând să accepte sacrificarea valorilor sale istorice pentru interese economice meschine, comunitatea râşnoveană, în ceasul victoriei, îşi asumă îndemnurile râşnovenilor de altădată şi voieşte să dea prestigiu şi bogăţie Râşnovului contemporan prin cultură.

Organizarea unui festival internaţional de reconstituire istorică reprezintă o nouă dovadă a faptului că prin cultură Râşnovul poate să obţină recunoaştere internaţională şi putere economică, dar şi să devină o cetate care să trăiască pentru bucuria celor care iubesc istoria.

Destinaţie a re-enactor-ilor din opt ţări europene, ,,câmp de luptă” pentru reînscenarea cronicilor medievale, a planurilor de bătălie din vremea lui Napoleon Bonaparte şi a Primului Război mondial, Râşnovul vă aşteaptă să-i descoperiţi farmecul şi să îi spuneţi că a ales un drum bun.

Dacă este aşa, pentru onoarea Râşnovului şi întru apărarea Istoriei, vă chem la arme şi cărţi!

Nicolae PepeneDirector Festivalul Internaţional Istoric Academic

,,În Numele Trandafirului” Râşnov 2010

Dragi prieteni şi oaspeţi,

54

Ce este un re-enactor*? Este un istoric în miniatură, un diletant – în sensul iniţial, renascentist, al termenului italienesc diletanti ce

desemna un pasionat, un amator într-un anu-mit domeniu (artistic, ştiinţific, tehnic, literar, muzical) şi nu în accepţiunea sa peiorativă pe care a luat-o cuvântul între noi, românii, în-

* Prefer termenul consacrat din limba engleză şi adoptat pe întreg mapamondul decât traducerea sa în română, reînscenator, corectă dar cam greoaie şi cam forţată.

Spicuiri din carnetul unui pasionat „re-enactor”

Dr. Adrian-Silvan IonescuPreşedinte al Asociaţiei „6 Dorobanţi”

clinaţi să persiflăm totul şi să luăm în băşcălie preocupările extra-profesionale ale semenilor ce nu se înscriu între distracţiile consacrate (fotbal, table în faţa blocului, bere cu băieţii, televizor în familie şi bârfa cotidină). El se străduieşte, singur sau în grup, să refacă o epocă anume spre a încerca, pe propria-i piele, experienţele trăite de înaintaşi. El nu studiază neapărat documente vechi, nu merge la Arhi-ve, ci reconstituie viaţa reală de acum câteva zeci sau câteva sute de ani folosind informa-ţiile orale ale veteranilor sau memorialistica şi iconografia epocilor respective. Astfel, el face istorie aplicată, atât în planul celei evenimen-ţiale cât şi al celei sociale şi a mentalităţilor.

Sunt două feluri de a da viaţă epocilor trecute: fie prin „expoziţii de istorie vie” (living history), fie prin înscenarea unor mari bătălii (kriegspiel). În primul caz, cei interesaţi de o anumită perioadă istorică, se adună, întind corturi specifice acelei perioade - este de neconceput să vezi corturi de forme şi culori variate, ca într-un camping modern – şi, pentru două zile, de obicei la sfârşit de săp-tămână, trăiesc ca şi când ar fi în campanie, gătesc la cazan şi mănâncă în comun, la ore

fixe, fac instrucţie, îşi îngrijesc armele, îşi cârpesc uniformele sau şi le curăţă pregătin-du-se pentru trecerea în revistă a trupelor de un ofiţer superior. Este îndeplinit programul unei vieţi de tabără militară: scularea se face la orele 6 prin sunarea goarnei, unii fac de santinelă, alţii pregătesc mâncarea la cazan ce se mănâncă în comun, la ore fixe, din gamele şi cu tacâmuri de epocă (nu sunt admise articolele de bucătărie din plastic), alţii spală vasele, aduc apă; un subofiţer face instrucţie de front şi de manevră cu trupe. Când soldaţi-lor li se dă liber fiecare se trânteşte, ostenit, pe unde apucă, pe iarbă, la umbra unui copac sau pe braţul de paie ce-i foloseşte drept culcuş, în cort; unii îşi aprind pipele sau îşi răsucesc ţigări din hârtie de ziar ( nu sunt acceptate ţigaretele contemporane, cu filtru, decât dacă sunt pufăite pe ascuns, departe de ochiul vigi-lent al comandantului şi de privirile curioase ale publicului); se stă la palavre, se joacă jocuri de noroc specifice vremii (zaruri, cărţi, dame) se face roată o ploscă plină cu rachiu (fără a se face, însă, abuz de băutură căci eventualii cul-pabili ce ar strica ordinea, riscă să fi expulzaţi din tabără şi să nu mai fie primiţi vreodată alături de foştii camarazi). Toţi participanţii trebuie să se supună, fără crâcnire, disciplinei militare, să asculte şi să îndeplinească ordinele superiorilor, să se adreseze acestora precum şi unii altora menţionând gradul militar pe care-l deţin în acel scurt interval de timp chiar dacă, în viaţa zilnică sunt prieteni foarte buni sau chiar rude (tată, fiu, frate sau cumnat). Pentru ca reconstituirea să fie cu totul veridică toate elementele vieţii moderne trebuiesc excluse în decursul celor câteva zile de concentrare. Telefonul celular, ceasul de la încheietura mâinii şi bricheta cu gaz, nu au ce căuta în tabără (chiar dacă unora le este greu să se desparte de ele şi recurg la tot felul de subterfugii pentru a le păstra, în cel mai bun caz, ascunzându-le în cartuşieră).

Mare atenţie este acordată ţinutei şi echipamentului specific. Uniformele sunt confecţionate după regulmentele de epocă, res-

Istoria asa cum a fost

Râşnov, 10 mai 1924

76

pectându-se dimensiunile, tăieturile, culorile şi însemnele fiecărei arme şi fiecărui grad. Nu pot fi adaptate elemente de la o epocă într-altă epo-că doar pentru că există deja o linie oarecum asemănătoare. Acelaşi interes trebuie acrodat şi podoabei capilare, tunsorii şi bărbii ori mus-tăţii. Daca ostaşul nu este în mod obişnuit ras, trebuie să-şi „pregătească”, din timp, fizionomia în conformitate cu tematica manifestării celei mai apropiate la care va participa. Aceasta v-o poate relata subsemnatul din proprie experien-ţă căci, atunci când este grenadier al Primului Imperiu, la Austerlitz, Zneim sau Waterloo, îşi cultivă o lungă mustaţă şi perciuni ascuţiţi pe obraz care se transformă în favoriţi lungi, uniţi cu mustaţa ori în imperială şi mustăţi în furculiţă pentru perioada 1877-78, contopiţi apoi într-o barbă întreagă pentru Războiul cel Mare ori sacrificaţi pentru un obraz complet ras şi o mustăcioară cochetă pentru intervalul 1940-1945.

Un re-enactor conştiincios îşi întinde pe un ştergar, înaintea cortului, marele şi micul

echipament, ca pentru o inspecţie. Atunci, publicul se poate familiariza cu variatul conţi-nut al raniţei soldăţeşti din diverse periode. La 1800, în campaniile napoleoniene, inventarul era mult mai sărac decât peste 100 de ani, în preajma Marelui Război. În primul caz era un ştergar, o perie pentru lustruit nasturii de alamă, ustensile de ras şi de cusut şi un pantof în plus – niciodată doi, spre a nu îngreuna sol-datul cu piese inutile. De ce un singur pantof? Pentru că, în acea perioadă, la fel ca în întregul secol XVIII, încălţămintea nu era diferenţiată pentru piciorul stâng şi drept ci avea aceeaşi formă şi permitea purtarea alternativă, când într-un picior, când într-altul. În acest fel se uzau mai puţin şi durau mai mult la purtare. Iar atunci când unul dintre ei era atât de deteriorat încât nu mai putea fi încălţat, era înlocuit cu schimbul din raniţă. Saboţii de lemn erau un substitut pentru pantofii din piele, afectaţi de ploaie şi noroi, aşa că mulţi militari adoptau această încălţăminte comodă, ieftină şi relativ uşoară pe care o purtau în

tabără, la corvezi şi în timpul liber. Pentru unele unităţi de elită exista un număr limitat de gamele standardizate dar marea masă a trupelor nu beneficiau de ele aşa că fiecare soldat se îngrijea de propriul serviciu de masă procurân-du-şi cele necesare de unde apuca ori capturându-le de la inamicii prizonieri sau „rechiziţionându-le” în nume personal din satele şi oraşele ocupate. Aşa că exista o mare varietate de ustensile de bucătărie, de la mari cazane şi tigăi până la blide de lemn sau de tinichea. La acestea se adăuga un briceag, o lingură de fier sau de lemn (uneori înfiptă sub cocarda ceacoului, ca să fie la îndemână), o cană de cositor ori de tablă aninată de o curea şi o mulţime de nimicuri care contribuiau la înveselirea vieţii comba-tantului de rând în timpul repausului după instrucţie sau după bătălie : zaruri, cărţi de joc, un instrument muzical uşor (flaut, oboi), tabachera cu tutun de prizat şi punga cu tutun de fumat (una dintre plăceri nu o excludea pe cealaltă!) alături de amnar şi de pipa din lut, adesea înfiptă şi ea sub gansa bicornului sau chiar în fanta unde era potrivit penajul pentru mare ţinută. Fiindcă proviziile erau limitate iar o intendenţă cu adevărat eficientă nu exista în nici una dintre armatele europene din vremea lui Napoleon făcând ca soldatul să se ocupe, de obicei, singur

de procurarea hranei zilnice, de multe ori de raniţe atâr-nau, în chip pitoresc, şiruri de cârnaţi, un jambon bine afumat sau o găină proaspăt gâtuită (furată printre ulucile gardului unei case din satul prin care abia trecuse con-voiul în marş). Drept ploscă pentru apă servea o tărtăcuţă legată cu sfoară sau o sticlă învelită într-o împletitură de nuiele sau de rafie. Mantaua

Vera făcută sul şi prinsă deasupra raniţei.

Inventarul raniţei se di-versifică înainte de 1914 şi cu atât mai mult după primii doi ani de război: apăruseră de ceva vreme ismana, cămaşa şi ciorapii de schimb, o pereche de tălpi noi pentru bocanci (soldatul român avea o pereche de opinci pe ale căror tălpi erau fixate ţinte de fier), cremă de ghete şi peria pentru văcsuit, lighean, săpun, brici şi piepten, ac şi aţă de cusut, gamelă şi bidon metalic,

lingură şi furculiţă, cască Adrian, foarfecă pentru tăiat sârma ghimpată, pumnalul şi măciuca pentru lupta în tranşee, foaia de cort şi ţăru-şii pentru întinderea acestuia, felinar sau lanternă, lopată Linemann, mască de gaze, traistă de merinde şi toate obiectele „particulare” ce le uşurau şi le amuzau existenţa, la fel ca şi înaintaşilor lor din vremea Marelui Om al Pri-

mului Imperiu : pipa (de data aceasta din lemn, de diverse forme şi diverse dimensiuni), cutia cu tutun, pacheţelul cu foiţă de ţigară, chibrituri, cărţi de joc, un ziar sau o carte pentru lectură, eventual un regulament militar (dacă „expoziţia” aparţinea unui subofiţer) şi teancurile de fotografii de familie care le asigurau permanent legătura sentimentală cu cei dragi ră-maşi acasă, soţii, copii, părinţi şi prieteni. Când frontul se stabiliza şi exista perspectiva

M.S. Regele Mihai, însoţit de A.S. Ionescu, inspectează Asociaţia 6 Dorobanţi

98

Pentru kriegspiel este necesar ca, pe lângă cele de mai sus, participanţii să posede şi o bună instrucţie militară, să cunoască mânui-rea şi funcţionarea armamentului, să reziste la marşuri lungi şi obositoare, prin frig ori arşiţă, împovăraţi de raniţa încărcată cu inventarul arătat şi, când este cazul, să se confrunte cu „inamicul” convenţional – de multe ori un amic intim care a decis să îmbrace, pentru acea întâlnire, uniforma forţelor oponente dintr-o anumită perioadă istorică. Organizatorii se în-grijesc de alegerea unui spaţiu deschis, suficient de întins pentru a permite întinderea taberei într-o anumită parte şi stabilirea limitelor „câmpului de luptă” într-alta. Participanţii primesc muniţie – fie pulbere neagră în cazul conflictelor napoleoniene sau ale altora din perioada puştilor cu încărcare pe la gura ţevii – fie gloanţe oarbe pentru armamentul funcţional din Primul şi Al Doilea Război Mondial. Se face un instructaj şi fiecare par-ticipant trebuie să semneze un angajament de folosire responsabilă a armamentului.

Participanţii la „expoziţii” nu sunt totdeauna dispuşi sau pregătiţi să ia arma în mână şi să lupte, la modul cel mai propriu – nu neapărat cu inamicul ci cu propriile lor forţe. Căci, o asemenea luptă este o încercare a rezistenţei la greutăţile campaniei şi o con-fruntare cu riscurile de a-şi pârli părul şi a-i fi ciupit obrazul de scânteia produsă la tigăiţa muschetei vecinului, sau de a-i fi dislocat umărul de reculul patului puştii, cu inerentele julituri din timpul atacului la baionetă sau cu luxarea gleznei în vreun şanţ ascuns sub lanul de secară, înalt până la brâu, prin care evoluează trupele oponente la Waterloo.

Nu toate întâlnirile de reînscenare sunt campanii în adevăratul înțeles al cuvântului.

Dacă dormi în cort, pe paie, sau într-o cazar-mă goală, şi-ţi aşterni culcuşul pe cimentul rece nu înseamnă că te afli la „război” de vre-me ce mânânci la restaurantul din preajmă şi dimineaţa ai la dispoziţie un spălător unde-ți faci toaleta iar apoi participi doar la un scurt marş prin oraşul ce găzduieşte manifestarea, eventual urmat de depunerea unor coroane de flori la monumentele eroilor locali. „Război” este atunci când, pe lângă stricta păstrare a aerului de epocă în tabără, se organizează şi o luptă sub coordonarea unor consilieri de speci-alitate. Trupele sunt puse, astfel, în ordine de bătaie şi, urmând o strategie prestabilită, evolu-ează pe câmp şi încrucişează armele cu cei din tabăra adversă, respectând realităţile istorice ale desfăşurării şi ale finalului încleştării.

Sunt locuri unde cele două aspecte ale reconstituirii istorice sunt împletite în chip armonios. La Zonnebeke, în Belgia, unde este comemorată cea de-a treia Bătălie de la Ypres - numită şi bătălia de la Passchendaele, ce a durat de la 7 iunie la 6 noiembrie 1917 – se întinde o tabără în parcul Muzeului Memorial din locali-tate. Pe un tăpşan sunt săpate două tranşee pa-ralele pe care le ocupă opozanţii. Într-unul erau constant nemţi pe când în celălalt se succedează britanici sau francezi. Nu era folosită muniţie de manevră decât din când în când şi doar pentru puşti nu şi pentru mitraliere. Aşa că, pentru a sugera răpăitul mitralierei, soldaţii îşi plimbau mânerul baionetei ori vreo bucată de lemn pe tabla ondulată ce susţinea parapetul şi, în loc de gloanţe, aruncau lopeţi de pământ în tranşeea adversă. Câte un brav boche se târa pe brânci, pe sub sârma ghimpată şi printre găurile de obuze,

petrecerii unui timp mai îndelungat pe aceleaşi poziţii, în acele adăposturi subterane umede şi pline de șobolani, combatanţii încercau să-şi augmenteze confortul şi mijloacele de recreere: apărea un patefon şi discurile aferente, unul dintre camarazi îşi amintea că ştie să cânte la vioară sau la pian şi curînd instrumentul îşi făcea apariţia în tranşeu (nu totdeauna prin mijloace ortodoxe!). O răşniţă de cafea deser-vea întreaga companie.

Armele sunt aşezate, în piramidă, în faţa corturilor.

Un re-enactor cu experienţă ştie totul despre aceste obiecte şi dă explicaţii detaliate oricui doreşte să le afle şi să-l asculte. Pentru că toţi aceşti oameni pasionaţi sunt dornici să-şi arate cunoştinţele şi să-i informeze şi pe alţii. Un asemenea practicant al istoriei aplicate îşi simte vocaţia de adevărat misionar pornit să facă cât mai mulţi prozeliţi. Cine ştie dacă dintre cei ce-l ascultă astăzi nu se vor selecta viitorii săi camarazi, oamenii dornici să i se alăture şi să se dedice nobilei cauze a reconstituirilor istorice?

Din când în când, în aceste tabere, se fac demonstraţii în faţa publicului, prezen-tîndu-se armamentul şi făcându-se instrucţie de front. Doar anumiţi militari participau de fiecare dată la aceste numere de atracţie. Alţii formează partea sedentară şi nu părăsesc tabăra ori cortul unde se află armamentul greu şi efectele personle. Vizitatorii primesc explicaţii competente de la ei privind admi-nistrarea campamentului, serviciul interior, corvezile etc. Sunt chiar invitaţi să guste cafeaua subţire şi amară din cana de tablă sau iahnia de cartofi ori de fasole ce fierbe în cazanul păzit de soldatul ce, în acea zi, era de servici la bucătăria de campanie.

spre marginea parapetului inamic şi azvârlea o grenadă, scoţând un „buuuuuuuuuum” victo-rios. Dar cei cărora le fusese destinată prindeau grenada şi o aruncau înapoi, cu acelaşi „buu-uuuuuuuum”. Acest ping-pong între tranşee dura până ce unul dintre organizatori venea şi anunţa că numărul s-a terminat şi beligeranţii trebuiau să părăsească poziţiile. Cu tristeţe, înverşunaţii luptători de mai înainte îşi adună efectele şi se întorc în tabără.

La Colchester, în Marea Britanie, în fieca-re vară se organizează un important festival militar ce acoperă toată istorie europeană de la antichitate la ultima conflagraţie mondială. Acolo, alături de taberele grecească şi romană – în localitate aflându-se o puternică organi-zaţie, numită „Britannia”, al cărei obiectiv este să reconstituie perioada stăpânirii romane a insulei -, de aceea vikingă şi medievală tim-

1110

purie, de campamentele „capetelor rotunde” şi ale regaliştilor susţinători ai lui Carol I Stuart, de acelea ale soldaţilor lui George III, ale armatelor coloniale şi bure de la cumpăna dintre veacurile XIX-XX şi a trupelor angajate în războaiele mondiale (germane, franceze, britanice, ruse şi americane), se află două mari spaţii pe care toţi aceştia evoluează la intervale prestabilite. Grecii încordează arcurile şi arun-că lancea ca la Marathon sau fac concursuri de care de luptă; romanii înscenează lupte cu gladiatori variat înarmaţi sau atacul unei centurii şi efectul devastator al maşinilor de luptă, baliste şi catapulte ce folosesc pepeni drept proiectile; vikingii înspăimântă publicul, la fel ca în preajma anului 1000, cu chipurile lor bărboase şi căştile cu coarne; cavalerii me-dievali fac paradă cu armurile lor strălucitoare, cu blazoanele străvechi şi cu valtrapii coloraţi ai cailor înainte de a se confrunta în turnir; Războiul Civil englezesc prinde viaţă prin pur-tătorii de lungi suliţe şi de greoaie archebuze ai lui Cromwell ce se opun eleganţilor cavaleri cu pene la pălărie ai regelui Carol I; infanteriştii cu uniforme roşii din Coldstream Guards şi vânătorii cu ţinute verzi din King’s German Legion, deschid foc de salvă contra puşcaşilor francezi ai lui Napoleon într-o minusculă sugerare a Bătăliei de la Waterloo; o companie de confederaţi, cu uniforme rufoase, variind în tonalitate de la gri deschis la bej, după ce trag spre rândurile trupelor Uniunii, înbrăcate în albstru, atacă la baionetă, însoţindu-şi avântul cu urletul caracteristic al sudiştilor ce-i înfiora pe nordişti în timpul luptelor din Războiul Civil american; câţiva englezi în tunici kaki şi având pe cap căşti coloniale cad într-o am-buscadă întinsă, cu abilitate, de bărboşii buri; apoi, cavaleria britanică evoluează pe gazon, demonstrând modul de folosire a întregului ei armament, de la lancea cu care străpungeau un pătrat de carton alb aşezat în iarbă la sabia cu care retezau scăfârlia unui dovleac înfipt într-un par şi până la revolverul cu care ţinteau şi spărgeau nişte baloane; în evocarea celui de-al Doilea Război Mondial era pusă în

funcţiune tehnica grea, jeep-uri cu mitralierele montate, tunuri de câmp şi blindate - din care, uneori, răzbăteau acordurile languroase ale unor teme de jazz de Glenn Miller şi, din turelă îşi făcea apariţia o dansatoare de cabaret ce-şi încânta spectatorii cu mlădierile trupului ascuns de două mari evantaie cu pene de struţ, mânuite cu îndemânre spre a incita asistenţa. Astfel, întocmai ca pe front, încleştarea pe viaţă şi pe moarte este îndulcită de divertis-mentul spumos în orele de repaus. Nu degeaba a inserat regizorul G.W. Pabst lungile secvenţe cu spectacolul de revistă dat trupelor din linia întâi în admirabilul său film Westfront 1918.

Pe lângă acestea sunt adevăratele campa-nii, în care participanţii se reunesc din multe părţi ale Europei sau chiar ale lumii spre a reconstitui o bătălie celebră din zorile epocii moderne, precum Austerlitz, Waterloo, Jena, Znojmo sau din perioada conflictelor de elibe-rare naţională precum Ploieşti, Griviţa, Şipka şi Plevna (1877) sau din Războiul cel Mare, ca în cazul celor de la Turtucaia, Terezin, Komarom, Mogoşoaia.

Reînscenrea nu este un mod exclusiv bărbătesc de a petrece agreabil timpul liber. Doamnele sunt binevenite pentru a interpreta tipurile specifice de femei care urmau trupele şi soarta războiului : cantiniere (cele ce furnizau produse alimentare), vivandiere (cele care comercializau băuturi alcoolice şi tutun ) – ale căror corturi se transformau în adevărate saloane cazone unde se aduna floarea trupeţilor şi a subofiţerilor pentru a petrece orele libere – şi infirmiere. Iar, dacă unele dintre ele simt că au inimi suficient de „bărbate” pot chiar îmbrăca uniforma soldăţească şi lua arma pe umăr căci, de-a lungul timpului, în armatele lumii au fost multe femei care, dintr-un motiv sau altul, s-au înrolat travestite în haine bărbăteşti. Aşa a fost Nadejda Durova care, pentru a scăpa de un soţ limitat şi plicticos, s-a înrolat, în 1806, într-un regiment de husari, sub numele de împrumut Aleksandr Vasilievici Sokolov. Husarul fără mustăţi va lua parte, cu bravură, la bătălia de la Friedland, va fi decorată cu Crucea Sf.

Gheorghe de însuşi ţarul Alexandru I – care a încercat, fără succes, să o convingă să se întoarcă la familie – şi va deveni aghiotanta generalului Mihail Ilarionovici Kutuzov. Impresiile ei au fost publicate, sub titlul Războiul din 1812, cu o prefaţă de Puşkin, în revista „Sovremennik”. În Războiul Civil american, mai multe femei au îmbrăcat uniforma albastră a armatei Uniunii sau pe cea gri a Confederaţiei: actriţa Pauline Cushman şi Emma Edwards au fost cu nordiş-tii, Loreta Janeta Velasquez, provenind dintr-o familie spaniolă aristocratică, a fost cu sudiştii, ocupând chiar o poziţie de comandă sub nu-mele fals de locotenentul Harry Buford; a mers atât de departe cu deghizarea încât şi-a lipit mustaţă şi barbişon. Nu trebuie uitată Ecaterina Teodoroiu, eroina de la Jiu, care s-a acoperit de glorie şi a murit la datorie în Războiul cel Mare.

Nu sunt neglijaţi nici copiii: îmbrăcaţi de epocă, bieţii între 8 şi 14 ani pot sluji de tobo-şari iar fetiţele drept ajutoare mamelor lor, pe lângă infirmerie sau în preajma ceaunului cu mâcarea trupei. Cei mici vor deprinde mult mai uşor istoria prin participarea directă la aceste lecţii deschise.

Şi-apoi, domnilor soldaţi, nu este plăcut să aveţi sentimentul familiei ce vă înconjoară, cu dragoste, când vă întorceţi, epuizaţi, de la instrucţie sau de la luptă şi sunteţi aşteptaţi cu o mâncare caldă şi o vorbă de încurajare? Nu v-ar mai veni inima la loc să vă regalaţi cu un gulaş sau cu o fasole cu cârnaţi ori doar cu nişte cârnaţi rumeniţi într-o tigaie afumată şi unsuroasă? Cum de nu! Aceasta contri-buie la bunăstarea combatantului de rând, a grenadierului lui Napoleon, a dorobanţului de la 1877 sau a pifanului de la 1916 şi 1940. Aceasta independent de faptul – mai puţin plăcut – că, sub ochiul vigilent al consoartei sau al logodnicei, nu vă puteţi întinde prea mult la băutură alături de camarazii becheri, cărora nu le ţine nimeni socoteala paharelor. Căci, este ştiut faptul că, atât înainte cât şi după luptă, soldaţii – mereu însetaţi! – sunt predispuşi să închine cât mai mult pentru victorie şi în cinstea glorioşilor comandanţi.

Însă, mâncarea caldă şi oblojirea rănilor – şi a sufletului – compensează abţinerea de la o stacană de rachiu sau de vin acru în plus.

De ce aceste eforturi rentru a reconsti-tui o vreme de care prea puţini îşi mai aduc aminte? De ce atâtea cheltuieli? Pentru ce aşa o mare desfăşurare de forţe? Pentru că avem nevoie de istorie şi simţim nevoia să o înţelegem prin practicarea ei!

În concluzie, nu ezitaţi să vă alăturaţi unui grup de re-enactment. (Mă simt tentat să fac reclamă ca pentru încadrarea în rândurile armatei americană...) Vreţi să vizi-taţi lumea largă? Înrolaţi-vă! Vreţi să vedeţi celebre locuri istorice? Înrolaţi-vă! Vreţi să arătaţi altfel decât sunteţi, să purtaţi uniforme strălucitore? Înrolaţi-vă! Vreţi să deveniţi experţi în tehnică militară, veche şi nouă? Înrolaţi-vă! Vreţi să vă faceţi noi prieteni de care să fiţi legaţi tot restul vieţii prin pasiuni comune? Înrolaţi-vă! Vreţi să cunoaşteţi glo-ria? Înrolaţi-vă! Vreţi să trăiţi istoria aşa cum a fost? Înrolaţi-vă!

13

Grupuri de re nscenarela Rasnov

Numele grupului: K.u.K 3 Dragoner Regiment “König von Sachsen” (Regimentul 3 Dragoni Cezaro-Crăiești “Regele Saxoniei”), VienaFondat: 1989Numar membri: 10Evenimente organizate de grup: Grupul a organizat parăzi și cavalcade prin care au fost omagiate timpurile de glorie ale Imperi-ului Habsburgic la apogeul sãu.Manifestari la care a participat grupul: Grupul a participat la foarte multe festivaluri de istorie vie pendinte de Belle Epoque.Perioada pe care o reconstituie grupul: Grupul întrupează perioada de glorie a Imperi-ului Habsburgic, 1866-1905.Reprezentanţi: Roman Baron Gamotha, Președinte Jörg C. Steiner, Vice-președinte Tatiana Baroană Gamotha, casier

Austria

27-29 August 2010

1514

Numele grupului: Croix de GuerreFondat: Mai 2004Numar membri: 2 (la care, când este nece-sar, se alătură membrii altor grupuri)Evenimente organizate de grup:Festivalul de Istorie, Schoenenbourg, Franţa, mai 2007 şi mai 2009Festivalul de Istorie de la Newhaven, Fortul Ne-whaven, Marea Britanie, mai 2009 şi mai 2010Experienţa Dunkirk, Fortul Newhaven, Marea Britanie, septembrie 2006, septembrie 2007, septembrie 2008Comemorarea a 90 de ani de la Bătălia de pe Somme, Fortul Newhaven, Marea Britanie, iulie 2007La Fortul Newhaven a iniţiat şi organizat expoziţia De la declaraţie la dezastru precum şi o sesiune de comunicări pe tema capitulării Franţei în 1940 şi a evacuării Dunkirk-ului.Manifestari la care a participat grupul:Festivalul moştenirii istorice englezeşti, Kel-marsh Hall, Marea Britanie, iulie 2007, iulie 2008, iulie 2009, iulie 2010Detunături din trecut, Cliveden, Marea Brita-nie, septembrie 2005, septembrie 2006,

Numele grupului: 1914-21/Twentieth Cen-tury Warfare and Living History Association (1914-21/ Asociația de război și istorie vie din secolul al XX-lea)Fondat: 1998 sub numele de Societatea 1914-21; în anul 2000 adoptă numele actualNumăr membri: 15Evenimente organizate de grup:Festivalul militar dedicat Primului Război Mondial la Royal Gunpowder Mills, Waltham Abbey, Essex, Marea Britanie, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010Manifestari la care a participat grupul:Din 2002, grupul participă la cele mai impor-tante evenimente dedicate Primului Război Mondial în Anglia şi pe continent precum Colchester, Newhaven, Zonnebeke, Schoenen-bourg. De curând a fost la Zilele Muzeului Mili-tar Naţional din Bucureşti (mai 2010).Reînscenarea „Ajutor pentru Leningrad” (1944), St. Petersburg, 2007

septembrie 2007, septembrie 2008, septembrie 2009Feerie de istorie vie, Dover Castle, Marea Brita-nie, mai 2008, mai 2009Război şi pace, Beltring, Marea Britanie, luna iulie 2004, iulie 2005Festivalul european de istorie vie dedicat Primului Război Mondial, Muzeul Memorial Passchendaele 1917, Zonnebeke, Belgia, aprilie 2006, iulie 2007, aprilie 2008, aprilie 2010 Festivalul Militar Colchester, Marea Britanie, iulie 2005, iulie 2006, iulie 2007, iulie 2009Onor eroilor, Glemham Hall, Suffolk, Marea Britanie, iulie 2010Festivalul militar dedicat Primului Război Mondial la Royal Gunpowder Mills, Waltham Abbey, Essex, Marea Britanie, de la prima ediție din 2005 până în 2009Zilele Muzeului Militar Naţional, Bucureşti, mai 2010Perioada pe care o reconstituie grupul:Grupul ilustrează viaţa militară şi civilă din Franţa, 1913-1940Reprezentanţi:Debby şi Paul Bristow (fondatori și membri)

Marea Britanie

Perioada pe care o reconstituie grupul: Primul Război Mondial derulat pe Frontul de Est şi perioada următoare acestuia cu Revoluţia Rusă. Pe lângă prima companie din Regimen-tul 13 Infanterie „Belozerski”, grupul are şi o componentă feminină prin Batalionul de Femei al Morţii, comandat de Başkrova, care a apărat cu îndârjire Palatul de Iarnă împotriva asalturilor revoluţionarilor în timpul guvernu-lui provizoriu prezidat de Kerenski. Pe lângă Armata Imperială Rusă, membrii asociaţiei dau viaţă şi armatelor germane (Regimentul 6 de Infanterie Bavareză) şi austro-ungare (Regimentul 13 Ulani, Regimentul 3 Teritorial, Batalionul 1 Vânători de Innsbruck şi Regimen-tul 4 Infanterie Cezaro-Crăiască)Reprezentanţi: Stephen Perry, PreşedinteLaura Whitehouse, CasierBruce Chopping, SecretarIan Skinner, Coordonator de programe

Marea Britanie

1716

Strada Republicii

Strada Ion Creangă

Strada Mihai Viteazul

Piața U

nirii

Stra

da Io

n Lu

ca C

arag

iale

Stra

da F

lori

lor

Str.

Braz

ilor

Stra

da Iz

voru

lui

Stra

da T

elul

ui

Stra

da C

arai

man

Stra

da G

him

bășe

l

Strada Uzinei

Strada

Gheorghe Coșbuc

Stra

da C

arai

man

Strada Cetății

Stra

da G

ării

PROMENADA ELISABETAELISABETH PROMENADE

POIANABRAȘOV

BRAȘOV

BRANMOECIU

ZĂRNEȘTI

PRIMĂRIATOWN HALL

�

WC

i

Biserica veche ,,Sf. Nicolae”Este cea mai veche biserică ortodoxă din sud-estul Transilvaniei fiind ridicată în secolul al XIII-lea. În anul 1384 refacerea lăcașului beneficiază de sprijinul domnitorului Ţării Românești, Radu I. Forma actuală datează din deceniul trei al secolului al XIX-lea.Biserica noua ,,Sf. Nicolae”Biserica a fost zidită în perioada 1875-1878. În iarna anului 1885, Mișu Pop, reprezentant important al academis-mului românesc, a pictat tâmpla iconostasului de lemn.Biserica evanghelicăÎn anul 1394 documentele îl amintesc pe plebanul bisercii Sf. Mathias din Râșnov. Însă singurul lăcaș de rugăciune al sașilor râșnoveni, păstrat până în prezent, biserica evanghelica, datează de la începutul secolului al XIV-lea. Înfăţișarea actuală datează din perioada 1774-1775. Pe partea de nord a corului bisericii a fost descoperită vechea pictură, datată la anul 1500.Cetatea RâșnovPoziţionată pe o culme stâncoasă, deasupra părţii de răsărit a orașului actual, cetatea era formată iniţial dintr-o incintă largă, care cuprindea și grădina de acum, cunoscută azi ca „Cetatea de jos”. Legate de această incintă sunt și cele mai vechi turnuri: Turnul Armelor (pe latura de sud) și Turnul Bathory (latura de est). Pe Dealul Cetăţii, cercetările arheologice au demonstrat existenţa unor elemente de fortificaţie anterioara, preistorice și dacice. Cetatea medievală din Râșnov se presupune că a fost construită în perioada 1211–1225, cât a durat stăpânirea cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei. Deși nu există nici o dovadă în acest sens, materialele arheologice pledează pentru funcţionarea fortificaţiilor cel puţin din secolul al XIV-lea. Mai mult, în anul 1335, în timpul unei invazii tătare care a pustiit Ţara Bârsei, se pare că fortificaţia a salvat vieţile locuitorilor refugiaţi între zidurile sale. Ea a fost mai mult decât o cetate de refugiu în calea invaziilor și a catastrofelor naturale, a fost o „a doua vatră a Râșnovului”. Obligaţi să rămână aici zeci de ani, râșnovenii au transformat fortificaţia într-o veritabila așezare, cu case, școală, capelă. Cetatea a fost întregită arhitectonic de comunitate până în secolul al XVIII-lea. În perioada 2000 – 2007, când cetatea nu a mai fost administrată de Primaria Rasnov, monumentul istoric a suferit modificări iremediabile care au afectat autenticitatea sitului.Protopopiatul Bran-ZărneștiHotelul comunal ,,La Cetatea Râșnovului” a fost construit în anul 1874. Hotelul avea o sală de bal cu un balcon pentru orchestră. A intrat în proprietatea Bisericii Ortodoxe din Râșnov în anul 1932. În perioada interbelică, piaţa din faţa clădirii a primit denumirea ,,Regina Maria”, în cinstea suveranei României Mari.Promenada ElisabetaA fost amenajată în anul 1879. Denumirea a fost dată în cinstea împărătesei Austro-Ungariei, Elisabeta (Sissy).

The Old Church of ,,Saint Nicholas”This is the oldest Orthodox Church in Southeast Transylvania, dating from the 13th century. In 1384, the building was restored with the support of Radu I, ruler of Wallachia. The current shape dates from the third decade of the 19th century. The New Church of ,,Saint Nicholas”The church was built between 1875 and 1878. During the winter of 1885, Mișu Pop, an important Romanian scholar, painted the wooden iconostasis found here.The Evanghelic ChurchIt dates back to the beginning of the 14th century. This is the only Saxon place of worship in Râșnov, still preserved. The today’s appearance dates from 1774-1775. An old painting from 1500 was discovered on the north side of the church choir.

The Citadel of RâșnovSet on the top of a stony hill, in the east part of the nowadays town, the citadel was initially a larger precinct including the today’s gardens, known as “the lower citadel”. One can see here the oldest towers from the fortress: the weapons’ tower (south side) and Bathory tower (east side).There were found traces of older, prior, prehistoric and Dacian fortifications in the “lower citadel”.The citadel is believed to have been built during the Teutonic Knights occupation of Bârsa Region, 1211 – 1225. The archaeological findings place the existence of the fortifications at least by the 14th century. Moreover, it is said that in 1335, the citadel successfully withstood a Tatars invasion over the region, thus saving the life of the Râșnov community. The citadel was more than just a refuge against natural disasters and invasions, it became a second home for the people. Forced to stay inside for long periods of time, they transformed it more and more over the years, so, by the 18th century, it ended up having regular houses, a school, a chapel and all the necessary things found in a small village.During 2000-2007, when the citadel was no longer under the Râșnov Town Hall administration, the historic monument suffered irreparable changes that affected the authenticity of the site.The Archpriestship Bran-ZărneștiThe communal hotel “La Cetatea Râșnovului” (“At the Râșnov Citadel”) was built in 1874; it had a great ballroom and a balcony for the orchestra. It came into the Orthodox Church ownership in 1932. Starting with the interwar period, the square in front of the building was named “Regina Maria” (Queen Mary), in honor of the sovereign at the time.Elisabeth PromenadeIt was built in 1879. Its name honors the Austrian-Hungarian Empress, Elisabeth (Sissy).

Cultural Heritage - a Bridgetowards a Shared Future

With the support of:

UrgențaEmergency

SalvamontMountain rescue

℡ 0725 - 826 6680SALVAMONT

℡ 112GarăStation

BenzinăriePetrol Station

Cultural Heritage Info Pointincinta cetății - inside the citadel

© 2009 Mioritics, România MIMAtelier

i℡ 0788 - 97 44 79

1

2

3

4

5

6

12

3

4

5

6

1918

Numele grupului: Salient Remembrance DetachmentFondat: 2003Număr membri: 20Evenimente organizate de grup:Festivalul european de istorie vie dedicat Primului Război Mondial, Muzeul Memorial Passchendaele 1917, Zonnebeke, Belgia, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2010.Manifestari la care a participat grupul:Peste o sută de evenimente. Greu a se decide care sunt mai importante.Perioada pe care o reconstituie grupul: Sunt întrupate armatele Imperiului Britanic şi acelea belgiene şi germane din Primul Război Mondial (1914-1918). De asemenea, sunt reprezentate infirmierele din spitalele de cam-panie şi civilii din spatele frontului.Reprezentanţi: Kristof Adriaan Blieck, PreşedinteRoland Blieck, CasierJelle Naegels, Secretar

BelgiaNumele grupului: Klub Vojenské Historie 43.péši pluk Brno (Clubul de Istorie Militară “Regimentul 43 Infanterie” Brno)Fondat: 1996Număr membri: 13Evenimente organizate de grup:Reîscenarea unei bătălii în satul Babice de lângă Brno, 9 mai 2009Manifestari la care a participat grupul:Reînscenarea bătăliei de la Przemysl (1914-1915), Terezin, Republica Cehă, 2008, 2009, 2010Festivalul „În numele trandafirului”, Râşnov, august 2009Perioada pe care o reconstituie grupul:Zona principală de interes a grupului o consti-tuie forţele armate al Cehoslovaciei din prima jumătate a secolului XX cu o atenţie specială pentru armata primei republici (1918-1938). Sunt întrupate trupele cehe participante în cele două Războaie Mondiale: Regimentul 6

Republica CehaVânători “Hanácký general Janina” care a luptat în Legiunea Rusă (1915-1918), apoi Batalionul 11 Infanterie şi Brigada Blindată Cehă activă în Marea Britanie (1940-1945). Un interes deose-bit este acordat Armatei Române (1940-1945) pe care o interpretează la diverse evenimente, cu uniforme şi echipament potrivit. Unii membri sunt, de asemenea, implicaţi în recon-stituiri ale campaniilor napoleoniene ca şi ale armatei cehoslovace de după a doua conflagraţie mondială.Alte activităţi curente ale membrilor sunt orga-nizarea de expoziţii şi susţinerea de conferinţe, participarea la filme artistice sau documentare cu subiecte istorice şi colaborarea cu muzee, arhive şi instituţii culturale. Reprezentanţi: Ladislav Šulák, PreşedinteMilan Luštůvka, Prim Vice-preşedinte, casier şi secretarKamil Pecháček, al doilea Vice-preşedinte

2120

Numele grupului: Klub vojenské historie ve Znojmě – 10. prapor polnich myslivců plukovnika Kopala (Clubul de Istorie Militară din Znojmo - Batalionul 10 Vânători “Colonel Kopal”) Fondat: 1989 (neoficial grupul exista din 1980)Număr membri: 12Evenimente organizate de grup:Reînscenarea Bătăliei de la Zneim (Znojmo) (10-11 iulie 1809), 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010În 2002 şi 2003 au fost ridicate, pe cheltuiala membrilor, două monumente de comemorare a eroilor căzuţi pe câmpul de luptă de la Znojmo.Au fost bătute două medalii comemorative ale Bătăliei de la Zneim şi au editat o carte despre această bătălie: Bitva u Znojma dne 10.-11.července 1809 (Bătălia de la Znojmo, din 10-11 iulie 1809), 2002.Au participat la construirea unei piste pentru ciclism în jurul câmpului de luptă, cu 21 opriri unde au fost plasate panouri cu informaţii despre locul respectiv.

Numele grupului: НAЦИОНAЛНО ДРУЖЕСТВО “ТРАДИЦИА” (Societatea Naţională “Tradiţia”), filiala Veliko Târnovo, Regimentul 18 Infanterie “M.S. Ferdinand I”Fondat: 1999Număr membri: 27Evenimente organizate de grup:Aniversarea Generalului Gurko, 2007Reînscenarea Bătăliei de la Plevna la împlinirea centenarului (1877), 2008Reînscenarea Bătăliei de la Turtucaia (1916), septembrie 2008Biala, 2009Reînscenarea Bătăliei de la Şipka (1877), martie 2010Aniversarea eroului Filip Totyo, aprilie, iunie 2010Apritsi, 2010Manifestari la care a participat grupul:Reînscenarea Bătăliei de la Şipka (1877), 2004, 2005, 2006, 2007, 2008Spectacolul „Curaj şi glorie”, Shumen, 2004,

BulgariaAu iniţiat deschiderea gropii comune unde îşi dormeau somnul de veci aceia care căzuseră în luptă şi, cu ocazia bicentenarului confruntării, în 2009, au reînhumat, cu onorurile cuvenite şi în prezenţa unor reprezentanţi ai Republicii Franceze, rămăşiţele a 57 de soldaţi din armata lui Napoleon I.Organizează mici expoziţii tematice şi ţin prelegeri în şcoli ca şi pentru marele public.Noul steag al organizaţiei a fost primit de la arhiducesa Anitei von Hohenberg, nepoata moștenitorului tronului Imperiului Austro-Ungar, arhiducele Franz Ferdinand d’Este, care a fost asasinat la Sarajevo (1914).Manifestari la care a participat grupul:Grupul a participat la multe manifestări internaţionale dedicate epocii lui Napoleon I.Perioada pe care o reconstituie grupul: Grupul reconstituie istoria Batalionului 10 Vânători.Reprezentanţi: Dr. Vladislav Mucha, PreşedinteFrantisek Herzig, Vice-președinteFrantisek Smakal, Casier

2005, 2006, 2007, 2008Reînscenarea Bătăliei de la Plevna la aniversarea centenarului, 11 decembrie 2007Zilele Muzeului Militar Naţional, Bucureşti, 2007, 2008, 2009, 2010Aniversarea Războiului de Independenţă, a constituirii Legiunii Bulgare şi a ceremoniei de primire a Steagului de la Samare (1877), Ploieşti, 2007, 2008 (în acest an a fost reînscenată şi Lupta de la Griviţa la Parcul Bucov)Reînscenarea Bătăliei de la Argeş (1916), Mogoşoaia, septembrie 2006Festivalul „În numele trandafirului”, Râşnov, august 2009Perioada pe care o reconstituie grupul: Grupul reconstituie o lungă perioadă din istoria Bulgariei începând cu secolul al XIII-lea şi până în secolul XX.Reprezentanţi: Col. (r) Varban Minev, PreşedinteStefan V. Stefanov, SecretarDimitar Ciobanov, Casier

Republica Ceha

2322

Numele grupului: Le poilu de la MarneFondat: 1991Număr membri: 40Evenimente organizate de grup:Ceremonie anuală la Epernay, oraşul unde este sediul asociaţiei, ianuarie 1992-2010Manifestari la care a participat grupul:Asociaţia este invitată la toate evenimentele din Franţa şi din restul Europei dedicate Războiului cel Mare (1914-1918). Astfel, au avut participări în Belgia, Marea Britanie, Germania, Turcia. O dată importantă în agenda grupului este 11 noiembrie când este aniversată Ziua Armistiţiului din 1918.

Franta

Numele grupului: Asociaţia 6 Dorobanţi, BucureştiFondat: 2004Număr membri: 20Evenimente organizate de grup:Zilele Muzeului Militar Naţional, Bucureşti, 2004-2010Reînscenarea Bătăliei de la Argeş (1916), Mogoşoaia, 2006Aniversarea Războiului de Independenţă şi a consti-tuirii Legiunii Bulgare (1877), Ploieşti, 2007, 2008 (în acest ultim an a fost reînscenată şi Lupta de la Griviţa la Parcul Bucov)Festivalul „În numele trandafirului”, Râşnov, 2009 (co-organizator)Schimbarea gărzii la Palatul Cotroceni, București, 2008, 2009Asociația a avut marea cinste de a fi invitată să consti-tuie Garda de Onoare la Palatul Elisabeta din București pentru un garden party oferit de Majestatea Sa Regele Mihai I al Romãniei, 27 mai 2010 Manifestari la care a participat grupul:Aniversarea declanşării Războiului cel Mare şi reîn-scenarea unei bătălii de pe Frontul de Est, Komárom, Ungaria, 2004Reînscenarea Bătăliei de la Austerlitz (1805), Republica Cehă, 2005, 2007Reînscenarea Bătăliei de la Şipka (1877), Bulgaria, 2005, 2006, 2008Reînscenarea Bătăliei de la Waterloo (1815), Belgia, 2008, 2010Reînscenarea Bătăliei de la Zneim (Znojmo) (1809),

Republica Cehă, 2010Reînscenarea Bătăliei de la Plevna la împlinirea centena-rului (1877), Bulgaria, 2007Reînscenarea Bătăliei de la Turtucaia(1916), Bulgaria, 2008Reînscenarea Bătăliei de la Przemysl (1914-1915), Ter-ezin, Republica Cehă, 2009, 2010Reînsenarea Bătăliei de la Hron (1945), Slovacia, 2010Zilele Transmisioniştilor Militari, Muzeul Militar Naţional, Bucureşti, 2008, 2009, 2010Festivalul european de istorie vie dedicat Primului Război Mondial, Muzeul Memorial Passchendaele 1917, Zon-nebeke, Belgia, 2008 Festivalul Militar Colchester, Marea Britanie, 2006, 2009Festivalul de Istorie, Schoenenbourg, Franţa, 2009Festivalul militar dedicat Primului Război Mondial la Royal Gunpowder Mills, Waltham Abbey, Essex, Marea Britanie, 2009Perioada pe care o reconstituie grupul: Asociaţia întrupează soldatul român din Regimentul 6 Dorobanţi din cele trei mari conflicte armate ale României: Războiul de Independenţă (1877-1878), Războiul cel Mare (1916-1919) şi Al Doilea Război Mon-dial (1941-1945). În ultimii ani, câţiva dintre membri s-au implicat şi în perioada napoleoniană, încadrându-se, ca puşcaşi ori grenadieri, în Regimentul 57 de Linie francez. Reprezentanţi: Dr. Adrian-Silvan Ionescu, PreşedinteHoria-Vladimir Şerbănescu, Vice-preşedinteAurelian Stroe, Secretar

Romania

Perioada pe care o reconstituie grupul: Asociaţia întrupează soldatul francez – le poilu – din timpul Marelui Război, cu echipamentul şi uniforma specifică fiecărui an al conflictului. Activităţile lor sunt foarte diverse: ceremonii la cimitire şi monumente, în cazărmi şi forturi; întreţinerea mormintelor eroilor şi reînhumar-ea, cu onoruri militare, a osemintelor proaspăt descoperite; expoziţii şi prelegeri în şcoli, licee şi colegii; colaborări la filme documentare pentru televiziune Reprezentanţi: Didier Blanchard, PreşedinteMichel Japin, Secretar

2524

Numele grupului: Asociaţia Datina Străbună, OradeaFondat: 11 noiembrie 2008 (la 90 de ani de la Ziua Armistițiului)Număr membri: 15Evenimente organizate de grup:Reînscenarea eliberării oraşelor Beiuş şi Oradea (1919), 2008, 2009, 2010Manifestarea „Onor la drapel”, 2008-2009, 2009-2010Aniversarea a 90 de ani de la Marea Unire, Alba Iulia, 1 decembrie 2008Marşul amintirii, 2009Manifestari la care a participat grupul:Zilele Muzeului Militar Naţional, Bucureşti, 2008, 2009, 2010Zilele Transmisioniştilor Militari, Muzeul Militar Naţional, Bucureşti, 2008, 2010

Numele grupului: K.u.K. IR 87 “Freiherr von Succovaty” (Regimentul 87 Infanterie Cezaro-Crăiască “Freiherr von Succovaty”Fondat: 1999Număr membri: 25Evenimente organizate de grup:A 90-a aniversare a Bătăliei de la Isonzo (Soca)(1915-1916), 2005A 90-a aniversare a Bătăliei de la San Gabriel Grupul a aşezat două plăci comemorative, una pentru soldaţii căzuţi în Bătălia de la San Gabriel şi o alta pentru cei care au apărat fortăreaţa. A fost iniţiată restaurarea inscripţiilor de pe pietrele de mormânt din cimitirul militar unde sunt înhumaţi soldaţi din trupele austro-ungare.

SloveniaÎmpreună cu un grup de camarazi din Regimentul 2 Infanterie din Linz au restaurat monumentul generalului Novak von Arienti.Manifestari la care a participat grupul:Asociaţia este invitată la evenimente comemo-rative din Europa dedicate Războiului cel Mare (1914-1918). Astfel, au avut participări în Aus-tria, Ungaria, Republica Cehă, Italia, Franţa. Perioada pe care o reconstituie grupul: Asociaţia întrupează soldatul sloven din Regimentul 87 Infanterie Cezaro-Crăiască din timpul Marelui Război, 1914-1918. Reprezentanţi: Samo Bone, Preşedinte

Festivalul „În numele trandafirului”, Râşnov, 2009Reînscenarea Bătăliei de la Turtucaia, Bulgaria (1916), 2008Reînscenarea Bătăliei de la Przemysl (1914-1915), Terezin, Republica Cehă, 2009, 2010Reînsenarea Bătăliei de la Hron (1945), Slova-cia, 2010Perioada pe care o reconstituie grupul: Asociaţia întrupează soldatul român transilvănean din Regimentul 1 de Graniţă Valah (1848), Regimentul 3 Voluntari ardeleni „Avram Iancu” (1916-1919) şi Regimentul 3 Dorobanţi Olt (1941-1945). Reprezentanţi: Vlad Ilieş, Secretar generalDr. Bogdan Briscu, director relaţii publice

Romania

26

Program26 – 27 AugustSesiune de comunicări ştiinţifice: Istorie militară, reconstituire istorică, istoria Râşnovului. Loc de desfăşurare: Sala de consiliu a Primăriei Râşnov (Piaţa Unirii, nr. 12).

Vineri 27 August18h30 Adunarea generală în piaţa oraşului. Grupurile istorice sunt îmbrăcate în uniforme de mare ţinută. Prezentarea steagurilor şi a întregului armament. 19h00 Deschiderea oficială a Festialului, onorată de Domnul Primar Adrian Ioan Veştea şi de autorităţile locale. Comandantul suprem al trupelor aliate va citi o proclamaţie şi va acorda decoraţii câtorva oficialităţi. Dupa aceea, trupele se vor încolona şi vor mărşălui pe străzile principale ale oraşului. 20h30 Consfătuirea comandanţilor 24h00 Stingerea

Sâmbătă 28 August10h00 Începerea programului de reconstituire istorică la Cetatea Râşnov. 10h00-18h00 Prezentarea diverselor aspecte din viața civilă și militară a epocilor vechi sau moderne.Fiecare grup are propriul cort în care vor fi expuse piese de echipament și armament specific precum și broșuri, fotografii, insigne și orice fel de publicații legate de istoria grupului și de tradițiile unității pe care o reconstituie. Grupurile vor face instrucție și exerciții tactice. În curtea Cetății se va afla cortul cartierului general unde comandantul suprem și statul său major se vor afla tot timpul și vor da explicații celor interesați de mișcarea de reînscenare istorică.11h30-12h30 Prezentarea costumelor și armelor din Evul Mediu. Va fi apoi reînscenată o luptă din secolul al XVI-lea dintre cavalerii creștini și turcii otomani. 13h00-14h00 Prânz pe câmpul de luptă.14h30-17h00  Prezentarea uniformelor, echipamentului și armamentului din perioada campaniilor napoleoniene. Va fi reînscenată o încleștare dintre infanteriștii francezi ai Primului Imperiu și vânătorii austrieci ai împăratului Francisc II. 18h00 Grupurile de reînscenare se vor întoarce în oraș.19h30 Participanții se vor aduna în piața orașului pentru a trage o salvă de onoare și a face un marș pe străzile principale. În încheiere vor asista la un concert de fanfară. 24h00 Stingerea

Duminică 29 August09h30 Depunerea unor coroane de flori la monumentele soldaților din armatele română și austro-ungară căzuți în Primul Război Mondial. 10h00 Începerea programului de reconstituire istorică la Cetatea Râșnov 10h00-15h00 Diverse aspecte din viața civilă și militară a epocilor moderne.11h30-13h00 Prezentarea uniformelor și echipamentului folosit în timpul Primului Război Mondial. Va fi apoi reînscenată, cu efecte pirotehnice speciale, o bătălie dintre trupele aliate (franceze, britanice, rusești, românești) și cele ale Puterilor Centrale (germane, austro-ungare, bulgare) din timpul Războiului cel Mare. 13h00-14h00 Prânz pe câmpul de luptă.14h30-15h00 Ceremonia finală în care participanții vor primi diplome și decorații din partea coman-dantului suprem. 16h00 Depunerea unei coroane de flori la mormântul Inimii Reginei Maria, la Bran.

EXPOZIŢIIProduse si servicii civile...antebelice, autori: dr. Ancuţa -Lăcrimioara Chiş, Ucu Bodiceanu, coordo-nator programe Casa de Cultură a municipiului Cluj-Napoca. Loc de desfăşurare: Sala de festivităţi a Primăriei Râşnov (Piaţa Unirii, nr. 12). Expoziţie de reconstituiri grafice istorice, Radu Oltean. Loc de desfăşurare: Cetatea Râşnov

Festivalul Internațional Istoric Academic26 - 29 august 2010

„În Numele Trandafirului”Prezentare

expozitiiFascinaţia trecutuluiArhitectura veche şi istoria, m-au atras întotdeauna.

Atât de mult, încât mi-aş fi dorit să mă teleportez în timp să pot vedea, pentru câteva clipe, cum arăta o clădire, un locşor, în urmă cu sute de ani.

Scopul declarat ale acestor ilustraţii este promovarea patrimoniului istoric şi al istoriei în general, într-un mod cât se poate de corect, interesant şi accesibil. Încerc să redescopăr monumentele dispărute să le spun povestea sau să le recon-stitui grafic.

Radu Oltean

„Produse si servicii civile...antebelice”Autori (curatori):dr. Ancuta -Lacrimioara ChisUcu Bodiceanu, coordonator programe Casa de Cultură a municipiului Cluj-Napoca

27

28

Festival Internaţional Istoric Academ

ic ,,În Num

ele Trandafirului” R

âşnov 2009

1. Grupurile participante acceptă să îşi desfăşoare activităţile sub autoritatea militară superioară - Generalul de Brigadă, Organizatorul şi Comandantul Trupelor Aliate.

2. Uniformele vor fi purtate pe toată durata Festivalului. Nu este permisă purtarea hainelor civile în public pentru nici un re-enactor participant. Modul de adresare va fi unul respectuos, în concordanţă cu gradul militar al fiecăruia.

3. Nici un grup nu poate invita un alt grup care nu este înregistrat de organizatori.

4. Participanţii care nu sunt înscrişi nu vor beneficia de cazare şi masă.

5. Organizatorul are autoritatea să evacueze din Cetatea Râsnov orice grup neautorizat.

6. Fiecare grup îşi va desemna un conducător care este responsabil de respectarea instrucţiunilor de siguranţă, de aplicarea comenzilor şi de păstrarea legăturii cu autoritatea militară superioară.

7. Conducătorul de grup este de asemenea răspunzator pentru integritatea membrilor şi evitarea consumului excesiv de alcool. Consumul de alcool este interzis în intervalul 7 a.m. şi 7 p.m. Orice re-enactor sub influenta alcoolului va fi obligat să îşi scoată uniforma şi să predea arma către Generalul de Brigadă fiind astfel considerat în arest disciplinar şi trimis la dormitoare (ex. hotel) pe cheltuiala proprie.

8. În timpul programului deschis publicului, grupurile vor acorda o maximă atenţie elementelor de autenticitate.

9. Nu sunt permise accesorii moderne cum ar fi telefoanele mobile, ochelari moderni de vedere sau de soare, piercings, tigări, sticle de plastic s.a. Ceasurile de mână sunt complet interzise cu excepţia replicilor apropiate de perioada Primului Război Mondial. Fiecare fumător impătimit este liber să îşi ruleze propria tigaretă sau să fumeze pipa folosind replici de epocă.

10. Fiecare re-enactor este sfătuit să-şi aduca propriul set din tablă pentru servirea mesei. Ofiterii pot avea seturi de porţelan sau argint dacă doresc. Nu se admit obiecte din plastic!

11. Doar fotografii autorizaţi vor putea realiza imagini în timpul reprezentaţiilor; este solicitată autorizarea prealabilă de către Generalul de Brigadă şi a Organizatorului pentru uniforma corespondentului de război.

12. Nu este permisă folosirea armelor şi a efectelor pirotehnice înafara ordinelor directe ale Ofiţerului de Gardă sau ale Generalului de Brigadă.

13. Nu lăsaţi armele nesupravegheate. Vizitatorilor nu le este permisă atingerea armelor fără acceptul şi supraveghe-rea prorietarului.

14. Pentru orice aspect necuprins în această listă de reguli, conducătorii de grup se vor adresa direct catre Generalul de Brigadă, Organizator sau Comandantul Trupelor Aliate.

15. Fiecare conducător de grup este responsabil cu promovarea şi înţelegerea acestor reguli în randul membrilor grupului.

16. Nerespectarea acestor Reguli poate duce la excluderea imediată din incinta Cetăţii Râsnov

Regulamentvalabil pe perioada Festivalului

General de Brigadă ADRIAN-SILVAN IONESCU Organizator  NICOLAE PEPENEȘeful Poliției Militare HORIA VLADIMIR ŞERBĂNESCU

ProclamatieLocuitori ai Râșnovului!

În marșul lor prin Istorie, Trupele aliate Franco-Belgo-Britano-Austro-S loveno-Ceho-Bulgaro-Române, ocupă pentru doao zile Cetatea Râșnov.

Priimiți, dară, cu dragoste și încredere aceste Trupe care vin a vă chezășui liniștea, siguranța și binecuvântările păcei. Ostașii aliați vor merita aceste sen-timente prin purtare solidă, prin rânduială totdeauna dovedită și prin disțiplină. Ei, totuși, așteaptă din partea Dregătoriilor voastre tot ajutorul trebuitor în privirea încartiruirei și aprovizionărei lor după cuviință, despăgubindu-vă prin păstrarea liniștei și a rânduielilor cele vechi.

Iară pentru a vedea, de obște, tăria și destoinicia lor la cele ostășești, tot locuitorul din Râșnov și de prin împrejurimi, și mai vârtos din Capitalia Valahiei, București, este poftit a veni năpristan spre a se împărtăși de revista trupelor și de întrecerile militărești sorocite ăstimp la Cetatea Râșnov, de la 10 ore din zi până la 7 ore după amează-zi.

Dat la 27 August, la quartirul nostru general din Râșnov

General de BrigadăA.S. Ionescu

Comandant al trupelor aliate