Testul II:Filosofie 1. Ce este ontologia? Numii problemele principale ale ontologiei.

Ontologia este o parte componenta a filosofiei, care are drept obiect existenta, trasaturile si principiile oricarei existente. Termenul ontologie provine de la ontos-fiinta si logos-stiinta, introdus in 1613 de Goclenius. Mai apoi, acest termen este popularizat de Christian Wolff in 1729 in lucrarea Ontologia ca prima filosofie. Idea acestei discipline filosofice exista inca de la Aristotel, care o numea filosofie prima. In central atentiei ontologiei se afla notiunea de existenta, dar si notiunea de non-existenta. Existenta semnifica tot ce este indiferent de forma, reprezinta faptul de a fi , de a avea o realitate obiectiva pe cind non-existenta-indica capacitatea de a nu fi, de a nu exista. Ontologia studiaza fundamentele existentei, nivelurile, modurile si formele esentiale de manifestare ale acesteia. Ontologia moderna, mai ales cea contemporana, se refera in special la societate. Obiectivul il constituie definirea statutului existential al omului. 2. Ce este existena? Numii tipurile principale ale existenei.

Existenta categorie filosofica care desemneaza lumea obiectiva, materia, natura ce exista independent de constiinta. Existenta este tot ce exista, tot ce este indifferent de forma pe care o are, fie materiala, fie ideala si indifferent de faptul care sau cine ar fi purtatorul acesteia. Domeniile fundamentale ale existentei sunt: natura ce cuprinde universal fizico-chimic; domeniul biologic viata; universul socio-uman, om-societate. Atributele de baza a existentei sunt: spatial, timpul, energia, informatia, materia. Lumea ca totalitatea a tot ce exista se deosebeste din punct de vedere a existentei numai prin modurile, sau tipurile de a fi. Se deosebesc urmatoarele tipuri de existenta:

Existenta naturii si lucrurilor in natura. Natura ca totalitate este vesnica si netrecatoare. Existenta omului. El este ca organism viu, ca reprezentant a specie Homo sapiens, ca fiinta cugetatoare, ca fiinta social-istorica. Specificul existentei umane este ca prin munca omul se formeaza si se manifesta. Existenta spiritualului. Cuprinde diferite procese psihice si constiente a activitatii umane, cunostintele materializate in limba si sistemele simbolice. Existent sociala este procesul real al activitatii vitale a oamenilor, procesul de reproducere a vietii materiale a oamenilor. 3. Numii nivelurile de organizare ale materiei din perspectiva tiinei contemporane.

Trasaturile caracteristica care defines materia sunt: masa, necesarul de spatiu, structura interna si energia termica interna a materiei. Materia este compusa din particule nedivizibile ca atomi, care se grupeaza formind molecule. Atomii la rindul sau sint formati din protoni, neutroni si electroni numite si particule elementare care sunt frecvent numite materie. Starile de agregare a materiei sunt sub forma: solida, lichida, gazoasa, plasma(gaz ionizat cu o hidrodinamica magnetica), condensate Bose-Einstein. Dupa teoriile mai noi, definitia de solid sau fluid este treptat inlocuit de forma de agregare cristalina si amorfa. 4. Numii i caracterizai succint formele principale ale materiei n conformitate cu rezultatele tiinei contemporane. Materia ca existenta reala are diferite forme :

Organica Neorganica Sociala Biologica Biosfera Nanosfera Ecosfera

Deoarece este vorba despre formele de existen ale materiei, obiectele sistemelor materiale sunt chiar unitile n care se constituie materia, deci obiecte materiale. Din cunotinele acumulate de omenire pn n prezent putem face o list a nivelurilor ierarhice de organizare a materiei (sisteme materiale abiotice natural) : 5. Particule cu sarcina electrica Nuclee atomice Atomi Molecule Medii naturale: solide, lichide, gaze Corpuri astronomice: stele, planete, sateliti Sisteme planetare Galaxii Roiuri de galaxii De ce este dificil obiectivitatea cunotinelor n tiinele socio-umane?

In stiintele socio-umane este dificila obiectivitatea din simplu motiv pentru ca specificul adevarului in stiintele socio-umane reprezinta o conduita, activitate a oamenilor. Legile in cunostintele socio-umane au aspect de tendinte comune. Desi, atit in stiintele concrete cit si in cele socio-umane este present experimentul, in cea din urma, experimentul are putin alte aspecte. Specificul stiintelor date se bazeaza pe factorul ideologic. Astfel, influienta ideologiei, luarea in considerare a scopului fac dificila relatarea obiectiva a cunostintelor din acest domeniu. 6. Selectai noiunea care caracterizeaz cel mai elocvent modul de existen a materiei: a. substana c. micarea e. atomul b. timpul d. spaiul 7. Ce este micarea ca noiune filosofic? Care este coraportul dintre micare i dezvoltare? Miscarea este o categorie filozofica care inglobeaza toate schimbarile si procesele care au loc in Univers. Ca notiune filosofica, ea presupune examinarea diferitor schimbari de la deplasari mecanice pina la procese de gindire. In literature stiintifica contemporana notiunea de miscare este examinata din doua perspective. Intr-o interpretare mai larga existent inseamna tot ce exista si coincide cu notiunile de Univers, de Lume in general. Miscarea este un mod fundamental de existent a materiei, constind din totalitatea schimbarilor, transformarilor, proceselor materiei, ale sistemelor material, care constituie Universul.In dependenta de formele de organizare a materiei, se evidentiaza urmatoarele forme de miscare: mecanica, fizica, chimica, biologica, sociala.

O specie aparte de miscare este dezvoltarea, pentru ca notiunea de miscare include in ea notiunea de dezvoltare. Dezvoltarea este modalitate a miscarii care se realizeaza ca schimbare orientate: trecerea de la vechi la nou, de la inferior la superior in dinamica sistemelor. 8. Cum nelegei dezvoltarea, progresul i regresul?

Dezvoltarea este modalitate a miscarii care se realizeaza ca schimbare orientate: trecerea de la vechi la nou, de la inferior la superior in dinamica sistemelor.Dezvoltarea nu este un process dinamic liniar si inulateral ci se manifesta ca ca sinteza contradictorie, ca unitate a progresului si regresului, a laturii ascendente si descendente, a evolutiei si involutiei si presupune unitatea repetabilitatii si a irepetabilitatii, a reversibilitatii si ireversibilitatii in lumea obiectiva a obiectelor si fenomenelor.Progresul este o dezvoltare pe linie ascendenta. Este un process de innoire continua, succesiune de schimbari calitative de la inferior spre superior. Regresul este dezvoltare descendenta, este sensul descendent al dezvoltarii sistemelor, al obiectelor si fenomenelor realitatii. Atit progresul cit si regresul au un caracter relativ, sint raportate la anumite etape si criterii ale devenirii. Regresul poate sa se manifeste ca o etapa in dezvoltarea ascendenta a lucrurilor. 9.Ce este dezvoltarea progresiv? Dai exemple din domeniul economiei i al culturii. Dezvoltarea progresiva este un proces de innoire continua, succesiune de schimbari calitative de la inferior spre superior. In domeniul economic, dezvoltarea progresiva poate fi considerata perioada de relansare economica. Situatia data este specifica indeosebi atunci cind cererea de bunuri depaseste oferta acestora. Respective, drept imbold pentru dezvoltare progresiva in economie servesc : cresterea investitiilor, a veniturilor personal disponibile, micsorarea somajului. Altfel spus, dezvoltare progresiva se considera perioada de rosperitate, functionarea eficienta a economiei si sporirea nivelului de trai a populatiei in urma acesteia. Pe baza culturilor nationale oamenii au ajuns la formele generale de concepere a lumii,adopta principii general umane,care determina interactiunea si interdependenta diferitor popoare. Acest fenomen se datoreste tendintei spre integrare in procesul de dezvoltare a economiei mondiale si aparitiei a unor asa probleme globale ca mentinerea pacii,echilibrul ecologic.Revolutia tehnicostiintifica a schimbat radical conditiile materiale si modul de viata a oamenilor,mai ales din tarile industrial dezvoltate. La dezvoltarea culturii a contribuit substantial explozia informationala.Datorita inovatiilor tehnice(radioul,televiziunea,presa cinematograful,aparatura audio si video,banda magnetica,faxul,posta electronica),informatia circula rapid,patrunzind in toate domeniile vietii sociale. Mass-media (presa,radioul,televiziunea.),fac accesibile oamenilor atit valori culturale universale,cit si cele nationale ale fiecarui popor. O arta de masa a devenit cinematograful.Productia de filme a studioului din Holiywood ( S.U.A.) a fost pusa pe baze industriale.Mari studiouri se afla in Italia,Franta,Rusia.Sint cunoscuti in toata lumea regizorii John Attehborough,Stevn Spielberg,Luis Bunuel,Andrei Waida,Francesco Felini, Andrei Tarkovschi. Noile valori culturale,mutatiile profunde din viata spirituala au oferit oamenilor posibilitati de a practica diverse forme de activitate.Un salt nou calitativ face invatamintul:creste numarul tinerilor cu studii superioare,care ocupa un loc important in structarile societatii contemporane,este organizata instruirea permanenta a oamenilor de stiinta si cultura,a persoanelor care participa la producerea bunurilor materiale,la dirijarea productiei.Stiinta se transforma in forta nemijlocita a productiei. In cultura contemporana si-au gasit o larga reflectare idealurile general uman,moral,estetic,se cultiva

sentimentele de mindrie fata de valotile nationale,de datorie fata de Patrie,simtul raspunderii pentru soarta lumii,simtul frumosului,egalitatii.S-a constituit cultura politica a tarilor dezvoltate,care au acceptat sa se calauzeasca de "Declaratiile generale ale drepturilor omului" , adoptate de Organizatia Natiunilor Unite.Desi aceste principii deseori au fost incalcate totusi s-a creat o opinie a comunitatii internationale,care condamna tentativele de violare a lor. 10. Ce este dezvoltarea regresiv? Dai exemple din domeniul economiei i al culturii. Dezvoltarea regresiva este sensul descendent al dezvoltarii sistemelor, al obiectelor si fenomenelor realitatii. In domeniul economiei, ca exemplu de dezvoltare regresiva poate fi considerata faza de recesiune, instabilitatea macroeconomica. Temei pentru desfasurarea acesteia constituie acumularea stocurilor de marfuri, oferta prevalind cu mult cererea pe piata. Ca rezultat, scad preturile la bunuri, se micsoreaza investitiile, are loc cresterea considerabila a somajului, diminuarea veniturilor personale disponibile. Astfel, dezvoltarea regresiva in economie se caracterizeaza prin stagnare, declin economic. Daca din punct de vedere economic dezvoltarea regresiva reprezinta o stagnare in desfasurarea eficienta a proceselor economice si nemijlocit urmate de cele sociale, atunci in domeniul culturii aceasta are putin alt aspect. La drept vorbind dezvoltarea intensiva a tehnologiilor, computerizarea in masa, cu siguranta au un efect pozitiv, insa exista si o alta latura a problemei abordate. Aceasta are aspect contradictoriu , in primul rind, din punctul de vedere a instruirii tinerei generatii. Daca initial, invatatura, in marea majoritate a cazurilor, ocupa unul dintre locurile de baza in viata tinerilor, atunci progresul tehnico-stiintific afecteaza si din punct de vedere negativ cultura societatii. Internetul, fiind una din sursele de baza a informarii, este privit mai mult ca o sursa de distractie, pierdere inutila a timpului, caracteristica unui numar impunator de tineri. Desigur aceasta problema este analizata in parte si ar fi incorect sa fie atribuita fiecaruia, dar, cu parere de rau, ea se poate transforma in una de proportii impunatoare. 11. Numii i caracterizai succint proprietile spaiului ca form a existenei. Spatiul este modul de existenta a materiei ce exprima proprietatea obiectelor si fenomenelor de a avea intindere, dimensiuni, structuralitate si interactiune. El exprima ordinea, pozitia, distanta, marimea, forma obiectelor coexistente in lumea reala. Spatial are un sir de are un sir de proprietati generale si specifice. Se deosebesc urmatoarele tipuri de spatiu: astonomic, fizic, biologic, psihologic, social. La proprietatile specific ale spatiului se refera caracterul tridimensional al acestuia. Spatial fizic este caracteristica a materiei fizice, ce depinde de particularitatile realitatii noastre fizice. Spatiul biologic caracterizeaza lumea vie si prezinta totalitatea biocenozelor si biogeocenozelor, reflecta o anumita structuralitate si densitate a relatiilor organismelor vii. Spatiul uman(social si individual) este spatiul real cu care interactioneaza oamenii si societatea, este asimilarea spatiului inconjurator si includerea lui in sfera activitatii umane. El presupune raportul dintre natural si artificial si influienta lor asupra spatiului biologic. 12. Numii i caracterizai succint proprietile timpului ca form a existenei. Timpul este modul de existenta a materiei care reflecta durata, coexistenta, succesiunea schimbarii si dezvoltarii sistemelor materiale. Timpul este ireversibil si asimetric. Trasatura specifica a timpului este ca, spre deosebire de spatiu care este tridimensional acesta este unidimensional. In fuctie de proprietatile generale pe care le poseda, se distinge urmatoarea clasificare a timpului:

Timpul fizic este caracteristic materiei fizice. Timpul pe Planeta noastra, peste tot locul curge uniform, iar pe alte planete depinde de viteza rotirii acestor planete. Timpul biologic caracterizeaza lumea vie. Acesta reprezinta intensivitatea proceselor si ritmurilor biologice, durata schimbarilor biologice a organismelor vii. Timpul uman. Acesta poate fi divizant in timp social si individual, psihologic. Timpul social e diferit de la o epoca la alta, el are diferita intensivitate. Timpul psihologic este intensivitatea, durata si ritmicitatea proceselor psihofiziologice ale omului.

13. Care dintre caracteristicile enumerate mai jos se refer la spaiu i care la timp: 1. obiectivitate 3. universalitate 5. omogenitate 7. neomogenitate 9. ntindere Spatiu - 2,9, 6, 7, 1 Timp 4,8,10, 5, 3 2. multidimensionalitate 4. ireversibilitate 6. reversibilitate 8. durata 10. unidimensionalitate

14. n ce const specificul spaiului i timpului biologic? Spatiul si timpul biologic caracterizeaza lumea vie. Spatiul biologic este totalitatea biocenozelor si biogeocenozelor, reflecta o anumita structuralitate si densitate a a relatiilor organismelor vii. Timpul biologic este intensivitatea proceselor si ritmurilor biologice, durata schimbarilor biologice a organismelor vii. Orice organism viu are ceasul sau, ritmurile sale care depnd de intensivitatea proceselor fizico-chimice si biologice. 15. Caracterizai particularitile spaiului economic. Spatiu economic este un spatiu potrivit caruia,se pun bazele unei piee unice guvernate de aceleai reguli de baz ce au ca scop s permit mrfurilor, serviciilor, capitalului i persoanelor s circule liber n cadrul unui anumit teritoriu, ntr-un mediu deschis i competitiv. Drept exemplu poate servi Spaiul Economic European (SEE, European Economic Area) ce a a luat fiin la data de 1 ianuarie 1994 n urma acordului semnat la data de 2 mai 1992 ntre statele participante la Asociaia European a Liberului Schimb (AELS) i statele membre UE. 16. Caracterizai particularitile timpului social. Definirea timpului este una dintre cele mai dificile sarcini, nu numai din punct de vedere filozofic sau psihologic, dar i fizic. Timpul este modul de existenta a materiei care reflecta durata, coexistenta, succesiunea schimbarii si dezvoltarii sistemelor materiale. Timpul este ireversibil si asimetric. Este cunoscut faptul ca pe parcursul anilor, omenirea a fost supusa unor modificari, procesului de perfectionare pina ce a ajuns la un nivel superior de dezvoltare. Astfel, rezida ca Timpul social caracterizeaza durata, succesiunea, devenirea activitatii umane si relatiilor sociale in dezvoltarea proceselor sociale. Timpul social este diferit de la o epoca la alta, el are diferita intensivitate.

17. Definii urmtoarele noiuni: element, structur, sistem. Sistemul este o multime de elemente si multime de relatii dintre aceste elemente, relatii relative invariate fata de anumite reguli ale transofmarilor care formeaza structura acestor multimi. Sistemele particulare pun in evidenta existenta sistemelor integrale in natura( de ex. Sistemul solar, atomul, organismul viu.), in societate(formatiunea sociala sclavagista sau feudala) si in cunoastere(sisteme filosofice). Intr-un system integral exista o legatura dialectica intre intreg si parte. Orice system e alcatuit din subsisteme, care sunt si ele sisteme la rindul lor. Elementul - In teoria generala a sistemelor orice element subordonat unui system se comporta fata de acesta ca un subsistem. In raport cu sistemul, el este simplu, iar in raport cu subsistemele pe care le subordoneaza este complex. Structura - Mod de organizare intern, de alctuire a unui corp, a unui sistem; mod de asociere a componenilor unui corp sau a unui ntreg organizat, caracterizat prin forma i dimensiunile fiecrui element component, cum i prin aranjarea lor unul fa de cellalt. Spec. Dispoziie a atomilor n molecula unei substane. Spec. Mod de grupare a moleculelor ntr-un corp sau ntr-o substan mineral. 18. Definii legea ca categorie filosofic. Clasificai legile dup tipuri i forme. Legea este reflectarea legaturilor si relatiilor dintre obiecte si fenomene care au un caracter intern, stabil, repetabil, essential. Legea exista ca notiune a stiintei, este rezultatul cunoasterii si exprima cunostinte generalizate despre realitatea obiectiva. Daca categoriile fiecarei stiinte formeaza un system de notiuni care exprima continutul ei, atunci legile stiintei exprima esenta ei. Stiinta devine adevarata stiinta atunci cind se formuleaza legile ei. Dupa forma sa legile prezinta anumite judecati, enunturi care constau din notiuni, deci, ele sunt forme logice ale gindirii, ca mod de existent a cunostintelor teoretice. In acelasi timp legile au si un continut obiectv, reflecta realitatea obiectiva. In dialectica deosebim urmatoarele legi universal: legea trecerii schimbarilor cantitative si calitative, legea unitatii si luptei contrariilor si legea negarii negatiei. Toate aceste legi functioneaza simultan si ne arata diferite aspect a dezvoltarii. 19. Dezvluii esena noiunii de contiin. Artai evoluia istoric a acestei noiuni, produs n cadrul filosofiei. Elucidai esena contiinei din perspectiva psihologic. Constiinta insusire a materiei superio organizata, functia superioara a creierului, specifica numai oamenilor si legata cu vorbirea; ea consta in reflectarea generalizata si orientate spre un anumit scop a realitatii. Constiinta este capacitatea omului de a se evidentia pe sine insasi din lumea inconjuratoare, de a-si da seama despre lumea sa interna si atitudinii sale catre alti oameni si societate. Ea prezinta continutul lumii spirituale a omului, cunostintele, convingerile, dorintele lui, vointa, demnitatea, speranta, credinta, dragostea. Constiinta este esenta personalitatii, este o realitate specifica realitate subiectiva, ideala. Din punct de vedere psihologic contiina este procesul de reflectare a propriului eu (contiina eu-lui, a aciunii) i a lumii nconjurtoare (contiina locului, ambianei, timpului). Pentru introspecioniti, contiina este totul, fiind definit ca suma tririlor i strilor subiective pure, ca o lume ermetic, ntoars numai n interior, spre sine nsi. Psihanaliza reliefeaz opoziia dintre incontient i contient i subordonarea acestuia din urm celui dinti, contiina fiind redus la un mecanism de cenzur. Freud consider contiina, un dat al experienei individului. Watson neglijeaz pur i simplu contiinna.

Cele mai multe texte definesc contientul ca fiind contiina individului despre stimulii interni i externi, despre evenimentele din mediul nconjurtor, despre senzaiile corporale, amintirile i gndurile sale. Contiina este un mod de organizare a vieii de relaie, care leag pe subiect de alii i de lumea sa. Persoana contient triete experiene, se adapteaz lumii, este dotat cu reflexii creatoare, stabilete relaii, gndete i este organizat ntr-o manier personal, ntr-un sistem personal. Deci contientul implic: monitorizarea (procesarea) informaiilor din mediu, ce conduce la contiina a ceea ce se petrece n jur i n propriul corp. 20. Numii particularitile eseniale ale contiinei. Constiinta reprezinta o totalitate de procese psihice cognitive , efective, volutive. Nucleul constiintei este gindirea, intelectul. Gindirea si intelectul sunt latura gnoseologica a constiintei. Constiinta este imposibila fara cunostinte. Astfel, constiinta este imposibila fara cunostinte. Gindirea ne da informative si cunostinte despre lumea obiectiva. Ea este capacitatea de analiza si sinteza, de a capata cunostinte noi si de a le folosi in diferite conditii. Memoria este capacitatea individului de a inregistra, pastra si reproduce cunostintele. Fara memorie nu pot exista cunostinte. Emotiile si sentimentele sunt reflectari appreciative a realitatii, ele unesc situatia exterioara cu necesitatile omului. Astfel, emotiile sunt regulatorul si catalizatorul activitatii umane. Vointa este un mecanism deosebit de reglementare a activitatii propriu numai omului, este un autocontrol a personalitatii, este forta motrica a personalitatii. 21. Reflectarea ca atribut al materiei este specific: a. doar materiei vii formelor superioare de organizare ale materiei c. b. doar materiei nevii tuturor formelor materiei 22. Care din prezentrile de mai jos corespund tiinei contemporane n privina interpretrii contiinei: a. contiina - proprietate a materiei contiina proprietate superioar a materiei c. b. contiina - proprietate a materiei vii d. contiina - proprietate a materiei nevii 23. Expunei esena raportului dintre creier i contiin. In filosofie, problema constiintei este analizata din punct de vedere a mai multor aspecte. Unul din acestea constituie aspectul de substrat. El analizeaza constiinta din punct de vedere a mecanismelor realizarii procesului de reflectare. Substratul psihicii umane este creeerul sistem cibernetic foarte complicat. El functioneaza pe baza reflexelor, acestea fiind fenomene neurofiziologice ale creerului. Activitatea nervoasa superioara a creerului, materiala dupa natura sa, este baza fiziologica a psihicului si constiintei umane. Constiinta in acelasi timp nu se reduce nici la aceea ce se reflecta, la lumea obiectiva, nici la ceea cu ce se reflecta, la creer, procese fiziologice. 24. Cum explicai corelaia dintre material i ideal n contiin? Constiinta si gindirea noastra, sunt produsul unui organ material, corporal, produsul creerului. Ea este o insusire a materiei superior organizata. Aceasta constituie capacitatea omului de a se evidentia pe sine insasi din lumea inconjuratoare , de a-si da seama despre lumea sa interna si atitudinii sale catre alti oameni si societate, care este o reflectare conceputa. Ea prezinta continutul spiritual al omului. Astfel, constiinta constituie esenta personalitatii, o realitate specifica realitate subiectiva. Fiind produsul dezvoltarii materiale, se considera un fenomen secundar. Astfel, intre material creerul si ideal constiinta, exista o legatura strinsa deoarece constiinta este rezultatul activitatii creerului. 25. Explicai esena problemei intelectului artificial. Multe dintre disputele din jurul problemei intelectului artificial au implicatii emotionale. Recunoaterea posibilitatii existentei acestuia poate fi considerat de cineva ca ceva degradant. Dar nu putem confunda problemele oportunitatii intelectului artificial la problema de dezvoltare i

mbuntire a gindirii omului. Utilizarea pe scar larg a intelectului artificial creeaz premise pentru trecerea la o etap calitativ nou de progres, d un impuls la o nou rund de automatizare a productiei, i astfel s mbunteasc productivitatea. Desigur, intelectul artificial poate fi folosit n in diferite scopuri, dar aceasta problema nu este tiinific, ci mai degrab tine de moral i etic. Cu toate acestea, dezvoltarea ciberneticii invoc o serie de aspecte care necesit nc atenie. Aceste probleme se refer la pericolele ce pot aparea pe parcursul perfectionarii tehnologiilor ce tin de crearea intelectului artificial. Prima problem se refer la posibila pierdere a stimulentelor pentru munca de creatie, ca urmare a informatizrii n mas sau utilizarea pe larg a masinilor n domeniul artelor. A doua problem este mult mai grav, i accentual pe ea au pus mai multi specialisti cum ar fi Norbert Wiener, Amosov N., I.A Poletayev, etc . aceasta are la baza urmtoarele. Deja, exist maini i programe care se pot educa n proces, i anume, creterea eficienei de adaptare la factorii externi. n viitor, vor exista vehicule cu acest nivel de adaptabilitate i fiabilitate si necesitatea pentru om de a interveni n procesul va disprea. n acest caz, este posibila pierderea calitatilor omului, responsabil pentru gsirea soluiilor, solutionarea problemelor ce ar putea aparea.. Exist posibilitatea degradarii abilitatiii oamului de a rspunde la schimbarea condiiilor externe i, totodata incapacitatea acestuia de a raspunde pentru, preluarea controlului asupra inventiei cu intellect artificial n cazuri exceptionale. Astfel, ar fi correct sa fie introdus un anumit nivel de perfectionare a intelectului si care ar permite, totusi, interventia omului in solutionarea dereglarilor in caz de necessitate, din simplu motiv ca acest tip de intelect este rezultatul muncii omului, este un produs al activitatii acestuia si odata creat, omul trebuie sa poarte raspundere pentru acesta. Omenirea mereu va incerca sa solutioneze problema intelectului artificial, si mereu va intilni noi dificultati spre solutionarea acesteia. Acest proces poate continua la nesfirsit. 26. Caracterizai succint corelaia dintre contiin i limbaj. Gindirea umana are lor prin anumite notiuni, judecati, rationamente.Acestea manifestindu-se in limba.Una dintre problemele in legatura cu cercetarea constiintei este problema raportului dintre constiinta si limba.( Limba este un sistem de semne si simboluri utilizate pt fixarea, pastrarea si trasmiterea informatiei.) Ea indeplineste 2 functii majore: 1) f-tie cognitive; 2) f-tie comunicativa Limba este forma materiala de existenta si exprimare a gindirii umane. Gindirea abstracta,constiinta sunt fenomene ideale care pot sa existe si sa se manifeste numai prin limba ca totalitate de simboluri si semne. In limbajul obisnuit, natural aceste semne sunt cuvintele. Ele semnifica si inlocuiesc obiectele realitatii. Cu ajutorul cuvintelor reproducem realitatea,ne formam o reprezentare despre lume. Astfel,prin intermediul limbii se realizeaza cunoasterea lumii, in limba se obiectiveaza constiinta personalitatii. Ea este un mijloc specific social de pastrare si trasmitere a informatiei, de reglementare a comportamentului uman, limba indeplinind functia de cunoastere , comunicare si expresiv- afectiva. 27. Definii limbajul artificial i cel natural. Dupa originea lor limbile se impart in:natural si artificial. Naturale sunt limbile nationale.Limbajul natural este unul universal pt ca poate descrie, examina toate sferele de interes ale omului. Acest limbaj este reflexiv, pentru ca se poate studia pe sine, dar este si unul care contine inexactitati.Prin limbaj natural intelegem sistemul de semne utilizat in viata cotidiana de catre membrii unei comunitati.El se caracterizeaza printr-o mare mobilitate si plasticitate,este bogat si apt de a reda o multitudine de stari de lucruri si nuante,fiind adecvat necesitatilor cotidiene. Limbajul natural are si o serie de neajunsuri , care il fac inapt pentru unele

necesitati de cunoastere mai inalte.Spre ex. , semnele acestui limbaj se caracterizeaza prin polisemie(diversitate de semnificatii), omonimie (semne identice cu semnificatii diferite), si sinonimie (semne cu aceeasi semnificatie). Ca urmare el este lipsit de precizie ci concizie(capacitatea de a reda o mare cantitate de informative printr-un numar mic de semne), favorizeaza aparitia unor dificultati logico-semantice(cum sunt paradoxurile), imbina intr-un mod indisociabil informatia cognitiva cu starile afective si aprecierile subiectului. Limbajele artificiale sunt special create de oameni in scopuri de cercetare stiintifica, dezvoltarea unui domeniu stiintific (de ex. limbajul de programare). Spre deosebire de limbajele naturale, care apar spontan, cele artificiale sunt special create dupa anumite reguli si nu contin inexactitati. Limbajele naturale apar pe baza celor natural, prin preluarea unor termini la care se suplimenteaza termini noi, definitii si reguli de operare stiintifice, care asigura precizia, elimina echivocurile, paradoxurile, amestecul informatiei cognitive cu afectivitatea subiectului, etc. 28. Elucidai esena psihicului i a contiinei. Marcai coraportul dintre ele. Psihicul este insusirea materiei special superior organizate cu ajutorul careia are loc reflectarea subiectiva si obiectiva a realitatii inconjuratoare, este un model informational intern al lumii externe cu rol adaptiv specific. Cuvintul psihic localizeaz sufletul uman sau mintea sa ca totalitate intelectiv i afectiv,definind personalitatea ca unitate comportamental dotat cu percepie, intelectivitate i afectivitate. Exista urmatoarele forme ale vietii psihice( numite si ipostaze ale psihicului: constiinta, subconstiintul si inconstientul. Astfel, constiinta este una dintre cele mai importante nivele de organizare a vietii psihice (nivelul superior de dezvoltare a psihicului), rezultatul conditiilor social- istorice de formare a omului in cadrul activitatii de munca, care se afla permanent in comunicare cu alti oameni(cu ajutorul limbajului) Constienta este atat cauza cat si suportul continuu al psihicului, ea multiplica indefinit subiectul prin propria reconstituire de sine, realizand interactia individului cu sine, cu realitatea, cu semenii sai. 29. Expunei i caracterizai structura contiinei Structura constiintei reprezinta o totalitate de procese psihice cognitive, affective, volutive. Constiinta include mai multe elemente, printre care: 1)gindirea; 2)memoria;3)emotiile; 4)intuitia; 5)vointa; 6)atentia; 7)constiinta de sine. Nucleul constintei este gindirea, intelectul.Constiinta este imposibila fara cunostinte. Gindirea ne da informatie si cunostinte despre lumea obiectiva. Continului constiintei sunt cunostintele, deci fara gindire este imposibila formarea constiintei. Gindirea- reprezinta capacitatile rationale ale psihicului uman; este capacitatea omului de a opera reprezentarile sale, notiunile, emotiile; de a obtine cunostinte noi. Totodata, gindirea este esenta ideala a constiintei, divizindu-se in rindul sau in: gindire abstracta si gindire concreta. Memoria- reprezinta capacitatea individului de a inregistra, pastra, reprima, stoca, si reproduce informatia, ce include atit cunostinte, cit si anumite emotii, stari psihice. Fara memorie nu pot exista cunostintele. Emotiile si sentimentele- sunt reflectari apreciative ale realitatii,ele unesc situatia exterioara cu necesitatile omului. Deaceea, emotiile si sentimentele sunt regulatorul ,catalizatorul activitatii umane. Emotiile pozitive ori negative reglementeaza alegerea actiunii, formeaza comportamentul, ele contribuie la transformarea informatiei in cunostinte, cunostintelor in convingeri. Vointa- este un mecanism deosebit de reglementare a activitatii proprii numai omului, este un autocontrol al personalitatii.(La animale si copii mici vointa nu exista , ea este inlocuita de cerinte ca motive de activitate). Vointa este forta motrica a personalitatii. Constiinta de sine- este asa o stare a psihicului uman cind omul constiintizeaza nu doar locul sau in societate, in natura,nu doar pe sine, ci si pe semenii sai si legatura cu acestia. Constiinta de sine inseamna evaluarea existentei individuale, dar si evaluarea celuilalt sau a altuia. (Se poate deosebi constiinta de sine individuala, care reflecat statulul famialial, professional, civic; si constiinta de sine colectiva, caracterizata prin constiintizarea scopurilor, valorilor unei colectivitati, a unui grup social.)

30. Constiinta si constiinta de sine- sunt notiuni sinonime? R-s: NU. Constiinta,fiind cea mai inalta forma de reflectare a realitatii,capacitatea omului de a se evedentia pe sine insasi din lumea inconjuratoare, de a-si da seama despre lumea sa interna si atitudinea fata de alti oameni si societate, continutul lumii spirituale a omului, cunostintele , convingerile, dorintele lui, vointa,demnitatea, speranta, credinta, dragostea, esenta personalitatii, o realitate specifica- realitate ideala, subiectiva, este un fenomen mai complex decit constiinta de sine, aceasta din urma fiind un element al ei( ca si gindirea, memoria, emotiile, intuitia, vointa,atentia, etc) Dezvoltarea constiintei incepe de la constiinta de sine, care este capacitatea individului de a se intelege si aprecia pe sine insasi ca subiect cunoscator,simtitor si activ. Astfel, formarea constiintei incepe de la reflectarea propriei sale existente corporale, psihice si sociale( In dezvoltarea individului ea incepe a se forma la virsta de 3 ani si presupune anumite etape de cunoastere pe sine insasi. Deosebirea de altii incepe de la insusirea numelui sau, corporalitatii sale, dispozitiei si starilor sufletesti, actiunilor sale si calitatilor personale). Urmatoarea etapa este evedentierea sa de din lumea inconjuratoare, orientarea si intelegerea locului sau in aceasta lume, intelegerea sa ca reprezentant a anumitului grup social, colectivitati. Etapa superioara este legata de aparitia eului ca personalitate si se manifesta nu numai prin distinctia sa de altii si mediul inconjurator, dar si aprecierea sa, ce se manifesta prin asa notiuni ca: rusinea, cinstea, demnitatea,datoria, s.a. 31. Cine dintre filosofi a fondat metoda psihanalizei: 1. I. Kant 2. F. Hegel 3. K. Marx R-s: 5. Sigmund Freud 32. Analizai corelaia dintre sine, eu i supraeu din psihanaliz freudist Toate aceste elemente sunt denumiri ale partilor psihicului. Sinele, ce corespunde inconstientului, insuma in sine multimea instinctelor inascute,dintre care cel dominant este cel sexual, ce determina atit activitatea omului, cit si a societatii in intregime.Acesta este nivelul inferior al psihicului, subsolul, unde este intuneric, domina misterul, pasiunile, unde totul este dictat de instincte. Inconstientul este fundamental de adincime al psihicului, care determina viata constienta a subiectului(omului) si chiar destinele unor popoare.Inclinatiile inconstiente formeaza continului emotiilor si trairilor. Constiinta depinde in cea mai mare masura de impulsurile refulate de inconstinet. Eul se regasete la limita intre constient si inconstient. corespunzind constiintei individuale a fiecarei persoane, reprezinta conceperea, intelegerea si aprecierea constienta a propriilor actiuni.Totodata,acest nivel marcheaza cenzura lumea normelor sociale si interdictiilor,morala. Supra-eu, este instana superioar, domeniul contiinei, al valorilor, al idealurilor, al preceptelor i interdiciilor, al reprezentrilor morale. Marcind constiinta sociala, el se identifica cu ansamblul idealurilor, traditiilor, normelor morale care regleaza raportul relatiilor dintre oameni. 33. Numii elementele psihicului uman formulate de S. Freud. In opinia lui Freud cele 3 elemente ale psihicului uman sunt: -inconstientul (sinele) -constiinta individuala (eu) -constiinta sociala (supra-eu) (descriere la 32) 34.Descriei esena gnoseologiei, a epistemologiei i a raportului dintre ele. Gnoseologia (teoria cunoasterii) -este disciplina filosofica ce studiaza cunoasterea in general, obiectul si subiectul, premisele cunoasterii, tipurile si nivelele cunoasterii. Cunoasterea, la rindul ei fiind un proces de reflectare a realitatii obiective in constiinta oamenilor,proces de activitate creatoare de 4. K. Jung 5. S. Freud 6. E. Fromm

capatare, reproducere si functionare a cunostintelor. Ca si pentru filosofie in intregime problema centrala a gnoseologiei este raportul dintre gindire si existenta, insa in gnoseologie ea se formuleaza specific- cum se refera gindurile noastre despre lumea obiectiva catre aceasta lume insasi? Este oare in stare gindirea noastra sa cunoasca lumea inconjuratoare? Reflectam noi oare correct lumea? Epistemologia- teoria cunoasterii stiintifice,este latura ideala a activitatii umane. Cunoasterea este un process complex de dezvaluire a esentei obiectelor si fenomenelor.Prin aceasta se insuseste si se reproduce mintal realitatea de catre subiectul cunoscator.Totodata, ea poate fi definita si ca un proces de obtinere, reproducere si functionare a cunostintelor Astfel, este evident ca epistemologia este o parte compoonenta a gnoseologiei, intre ele fiind o interdependenta logica. 35.Numii i caracterizai succint esena concepiilor gnoseologice despre posibilitatea cunoaterii lumii de ctre om. In istoria filosofiei cu privire la cunoasterea lumii s-au contural urmatoarele pozitii: -optimism gnoseologic; -scepticism; -agnosticism. Optimistii sustineau idea posibilitatii cunoasterii corecte a lumii.Ei afirmau ca activitatea practica si stiinta demonstreaza ca noi correct cunoastem lumea; daca noi putem trata bolile, aceasta inseamna ca noi corect le diagnosticam. Scepticism (din l. greaca skeptikos ce examineaza, cerceteaza, critica)- este conceptie si orientare filosofica ce exprima indoiala in ceea ce priveste posibilitatea atingerii adevarului. Scepticii pun la indoiala posibilitatea unei cunoasteri sigure si nu admit adevarul de valoare generala. Esenta scepticismului consta in subiectivism si relativism,fiind sustinuta ideea ca lumea este variabila si nu se pot obtine care sa fie valabile pt toti oamenii, de pretutindeni si totdeauna. Agnosticism (din l. greaca a- negare si gnosis-cunoastere, ceea ce nu este accesibil cunoasterii)este doctrina si curent filosofic care neaga complet sau partial posibilitatea cunoasterii lumii. Potrivit acestei pozitii nu se poate rezolva definitiv nu doar problema veridicitatii cunoasterii realitatii existente, dar si cunoasterii esentei si legitatilor lumii obiective. (Agnosticismul se intilneste in decursul istoriei filosofiei sub diferite forme, dar cei mai de seama reprezentanti au fost in Anglia epocii victoriene. Termenul a fost introdus de T.H.Huxley in 1869. Forma clasica agnosticismul a capatat datorita ideilor gnoseologice a lui D.Hume si I. Kant. Kant afirma afirma ca noi percepem lumea nu asa cum ea este intr-adevar, dar asa cum ea ni se da noua si nu putem sti daca ea este asa cum o percepem; prin senzatii noua ni se da numai fenomenul,dar esenta ramine lucru in sine, domeniu pe care in principiu nu-l putem cunoaste.Reprezentanti ai agnosticismului au mai fost si Ch.Darwin,Hamilton,Spencer) 36.Numii ideile de baz ale scepticismului antic, modern i postmodern. Scepticismul antic a fost dezvoltat de Xenofan, apoi de sofisti ca Gorgias si Protagoras, scepticismul clasic antic fiind un fenomen elenistic. Aici este necessitate de mentionat 3 faze principale: Pyrrhon din Elis(365-275 i.e.n), Academia noua (280- 80 i.e.n.) si scoala lui Aenesidemos (se 1 i.e.n). Un adept a lui Aenesidemos a fost filosoful si medical grec Sextus Empiricus (200- 250).Imitind traditiile sofistilor scepticii subliniau relativitatea cunoasterii umane, dependenta ei de diverse conditii. Pyrrhon afirma, ca eroarea apare atunci cind noi trecem de la fenomen la esenta, cind noi formulam careva judecati despre obiect(fiindca despre unul si acelasi obiect se poate formula mai multe judecati si nu-i clar care-I adevarata). Deaceea, scepticii considerau ca trebuie sa ne abtinem de orice judecati pentru atingerea unei linisti sufletesti(ataraxie), iar prin ea si a fericirii. Scepticismul modern- este reprezentat de Hume, care accentueaza ca singura cale care ne poate duce dincolo de experienta imediata si anume cunoasterea de tip cauzal nu se bazeaza pe nici un principiu rational. Scepticismul postmodern- are la baza ideea ca orice judecata este indemonstrabila, pt ca orice dovada adusa in sprijinul enuntului ar avea nevoie ea insasi o dovada, care trebuie la rindul ei

demonstrata si asa mai departe la infinit, intrind intr-un regressum ad infinitum(regres la infinit), fiecare pas cerind logic un alt pas. 37.Scepticismul i agnosticismul - reprezint una i aceeai poziie filosofic? (argumentai rspunsul) R-s: Nu, scepticismul si agnosticismul reprezinta diferite pozitii filosofice, intrucit scepticismul pune la indoiala posibilitatea unei cunoasteri sigure, adevarate, iar agnosticismul il o neaga complet.In timp ce scepticii puneau accent pe subiectivism si relativism, accentuind ideea dependentei cunoasterii de diverse conditii, agnosticii afirmau ca omului, dupa natura sa nu-i este dat sa cunoasca realitatea existenta. 38.Cruia dintre curentele filosofice i aparine afirmaia, c n procesul cunoaterii poziia determinant aparine raiunii, gndirii abstracte: 1. sensualism 2. empirism 3. convenionalism R-s: 4) rationalism 39.Cruia dintre curentele filosofice i aparine afirmaia, c n cunoatere important este senzaia, perceperea senzaional: 1. sensualism 2. empirism 3. convenionalism 4. raionalism 5. scepticism 6. agnosticism 4. raionalism 5. scepticism 6. agnosticism

R-s: 1) senzualism 40.Explicai raportul dintre subiectul i obiectul cunoaterii. Una dintre problemele ale gnoseologiei este cea a subiectului si obiectului cunoasterii. Subiectul- este elemental activ, cel care cunoaste si transforma realitatea obiectiva in procesul activitatii sale practice, poate fi omul/un colectiv de oameni/ sau societatea in intregime. Subiectul ca purtator al activitatii se manifesta nu ca un individ izolat, ci ca persoana, fiinta sociala, produs al anumitor relatii, conditii social-istorice. Sub notiunea de subiect a activitatii de cunoastere se intelege mai intii de toate omenirea in dezvoltarea ei istorica, cu toate ca cunoasterea se realizeaza prin activitatea unor indivizi, grupuri de oameni, comunitati istorice, clase, generatii, s.a. Obiectul este partea pasiva,ceea ce se cunoaste,este existenta in afara si independent de constiinta noastra, este lumea exterioara, realitatea inclusa in activitatea practica a subiectului. Obiectul nemijlocit al cunoasterii este acea parte a realitatii care este evedentiata din ea sis pre care este orientate activitatea subiectului. Acesta parte pasiva poate avea natura materiala, spirituala si sociala. Deasemenea, obiect al cunoasterii pot fi si rezultatele cunoasterii. Interactiunea dintre subiect si obiect in procesul cunoasterii trebuie privita dialectic. Obiectul exista independent de subiect, ca primar in raport cu subiectul, iar subiectul cunoscator ca secundar referitor la realitatea obiectiva.Iar daca privim interactiunea dintre subiect si obiect ca relatie a doua forme de realitate obiectiva , atunci si subiectul si obiectul sint primare, material,iar rezultatul activitatii de cunoastere ca secundar si ideal. In procesul cunoasterii subiectul si obiectul se gasesc in permanenta interactiune si schimbare.Insa subiectul se manifesta ca agent active nu numai ca realizator al

cunoasterii, ci si prin aceea ca el reproduce ideal, in mod creator realitatea, obiectul cunoasterii, prin diferite operatii, formule , legi si categorii. 41.Nivelele i formele procesului de cunoatere . Exista mai multe forme de cunoastere, printre care: -cunoasterea comuna/cotidiana si cea stiintifica -cunoasterea empirica si teoretica -cunoastere artistic si stiintifica. (Cunoasterea cotidiana este realizata de catre om in limitele practicii cotidiene.Cunostintele obtinute nu au un caracter sistematic, nu presupun existent criteriilor de testare a adevarurilor, se exprima prin limbaj natural. Cunoasterea stiintifica, teoretica-are character systematic, urmareste descoperirea legilor si legitatilor din realitate, iar rezultatele apar sub forma de :ipoteze, legi, teorii stiintifice.) Cunoasterea se realizeaza sub diferite forme, la diferite nivele deosebindu-se cunoastere senzoriala si cunoastere rationala. 42.Caracterizai esena i formele nivelului senzorial al cunoaterii. Cunoastere senzoriala este cunoastere nemijlocita, oferind informatie primara despre obiectul studiat, realitatea fiind redata prin imagini senzoriale,si perceputa cu ajutorul simturilor. Aceasta ne ofera mai degraba cunostinte despre forma decit despre esenta obiectului. Cunoasterea senzoriala se realizeaza prin: -senzatii -perceptii -reprezentari. Senzatia- este reproducerea in creier a insusirilor simple ale obiectelor care actioneaza sub forma de stimuli asupra organismului. Perceptia- este un nivel superior de prelucrare a informatiei despre lume si realizeaza o imagine sintetica a obiectelor.Ea consta in reproducerea obiectuluiin intregime,este o imagine integrala a obiectelui,daca senzatia este reflectarea unei laturi, insusiri a obiectului, perceptia este reflectarea obiectului in intregime.(In activitatea sa omul are de a face mai des cu perceptii, decit cu senzatii, noi reflectam obiectele ca integrale si numai cind fixam atentia evedentiem unele sau altele insusiri si trasaturi. Reprezentarea- constituie o imagine senzoriala a obiectelor cercetate fara sa existe un contact nemijlocit cu acestea.Ea consta in reproducerea imaginilor care au avut loc in trecut, reproducerea obiectelor si fenomenelor care au actionat asupra noastra cindva, iar in momentul dat nu actioneaza asupra organelor de simt.Reprezentarea au un caracter concret imaginative si este pas catre gindirea abstracta. 43.Caracterizai esena i formele nivelului raional de cunoatere. Nivelul rational esteo forma superioara de reflectare a realitatii, este o cunoastere mijlocita (pe baza unor cunostinte putem capata cunostinte noi), care ofera cunostinte generalizate si abstracte sub forma de notiuni si judecati,reda esenta lucrurilor si fenomenelor.Ea are un character conceptual, neimaginativ.Cunoasterea rationala este legata cu gindirea abstracta si limbajul(sisteme si constructii logice care permit existent gindirii abstracte).Cunoasterea data este asa activitate cognitiva care poate functiona si atunci cind obiectul cunoasterii nu este nemijlocit introdus in relatiile subiect-obiect. Formele cunoasterii rationale, ce reflecta structura gindirii noastre sunt: -notiuni; -judecati; -rationamente. Notiunea- este forma logica care reflecta obiectele cu insusirile lor esentiale;este expresia lucrurilor in gindire;reflectarea lor in mod generalizat si abstract, cind ne abatem de la trasaturile lor neesentiale si secundare.Notiunile se fixeaza in forme lingvistice si constituie sensul expresiilor respective ale

limbii. Notiunea leaga cuvintele cu anumite obiecte, ceea ce face posibila stabilirea unei semnificatii precisea cuvintelor,si opereaza cu ele in procesul gindirii.(Fiecare stiinta are notiunile sale, in care se concentreaza cunostintele accumulate.Cele mai generale notiuni se numesc categorii) Judecata- este forma logica in care se dezvaluie legatura dintre subiectul si obiectul gindirii, este un gind exprimat in forma de propozitie, in care se afirma ori se neaga ceva despre obiecte. Ea poate fi simpla sau compusa. Prin intermediul judecatii se formeaza o relatie de apreciere a realitatii, o apreciere prin compararea notiunilor. Prin judecata se unesc cunostintele cu aprecierea lor, apar noi cunostinte pe baza altor cunostinte. Rationamentul- este si el o forma logica a gindirii, in procesul careia din cunostintele existente , din una sau mai multe judecati, numite premise, obtinem cunostinte noi, ceea ce numim- concluzii. Rationamentul este forma gindirii in care se realizeaza cunoasterea lumii obiective la nivelul treptei abstracte. 44.Dezvluii esena noiunii de adevr i formele acestuia. Adevarul(scopul final al cunoasterii)- este categoria filosofica care vizeaza corespunderea adecvata a imaginii cu obiectul, a cunostintelor cu realitatea obiectiva. Adevar sunt cunostintele care reproduce obiectul asa cum exista el in afara si independent de constiinta.Cuvintul adevar vine din greaca ,insemnind o stare de neascundere. Adevarul este o proprietate nu a fenomenelor, obiectelor sau proceselor , ci a cunostintelor noastre despre acestea. Fiind rezultatul activitatii subiective a omului, el reproduce obiectiv existenta lumii reale. Exista mai multe tipuri de adevar: - relativ si absolut; - obiectiv si subiectiv. Adevarul obiectiv- este o categorie filosofica, care vizeaza cunostintele continutul carora e determinat de obiectul cunoasterii si este independent de subiect. (Adevarul se refera la concluziile noastre despre lume si nu la insusi lume.Lumea ca atare nu-I nici adevarata, nici falsa.Cunostintele sunt subiective dupa forma si obiective dupa continut. Adevarul se refera numai la continutul cunostintelor. Adevarul nu depinde de om,omenire, epoca, de numarul de voturi. De ex., din faptul ca indeia indivizibilitatii atomului pina la finele sec XIX era sustinuta de majoritatea oamenilor nu reiese , ca ea era adevarata.) Adevarul subiectiv- este o categorie filosofica ce tine de dependenta adevarului de diversi factori, accentuind , totodata, ideea ca fiecare om are adevarul sau. Adevar absolut- este categorie filosofica ce vizeaza coincidenta completa, definitiva a imaginii cu obiectul reflecatat. Aceste cunostinte nu depind de dezvoltarea cunoasterii si practicii sociale, de aceea sunt adevaruri eterne.Ca exemple de adevaruri absolute servesc constatarea evenimentelor, faptelor (Chisinau este capital Moldovei) si tezele fundamentale ale stiintei (substanta este alcatuita din atomi) Adevarurile absolute se refera la unele laturi, aspect, insusiri, manifestari particulare ale lumii.. Adevarul relativ- este categorie filosofica care reflecta coincidenta incompleta a imaginii c obiectul.Adevar relativ sunt cunostintele care correct reflecta realitatea, dar nu cuprinde toate laturile,aspectele obiectului reflecatat, ceva ramine necunoscut. In procesul cunoasterii are loc trecerea treptata de la adevarul relative la cel absolut. Adevarul absolut poate fi inteles ca o suma a adevarurilor relative,iar in adevar relative se contin elemente ale adevarului absolut. 45.Minciuna i eroarea sunt una i aceeai? (argumentai rspunsul) Minciuna si eroarea sunt nishte fenomene diferite, intrucit minciuna reprezinta o afirmatie care este contrazisa de experienta,observatie sau bun simt, care este oferita in mod premeditat sau spontan prin contorsionarea totala sau partiala a faptelor si adevarului, sau prin argumentarea selective, dar apparent semnificativa a faptelor; iar eroarea este o component a argumentatiilor care, fiind demonstratie gresita in forma sa, face ca argumentul sa devina invalid. Totodata, minciuna este un fenomen intentionat, cauzat de obicei de vointa omului, in timp ce eroarea are un character neintentionat.

46.Numii criteriile adevrului cunoaterii. Criteriile adevarului cunoasterii sunt: - ratiunea(gindirea) -intelegerea -legile logicii. (punctual acesta tre revazut..) 47.Expunei principalele poziii filosofice asupra adevrului. Principalele pozitii filosofice asupra adevarului erau: existentialismul,conventionalism, pragmatism, machism Existentialistii recunosc adevarate acele cunostinte pentru care omul poate sa-si jertfeasca viata. Conventionalistii afirma ca adevarul e rezultatul conventiei savantilor. Pragmaticii leaga adevarul cu folosul. Machistii leaga adevarul cu o gindire economica. 48.Expunei pe scurt esena noiunii de tiin. Stiinta este sfera activitatii umane , scopul careia este studierea obiectelor si proceselor naturii si societatii,una dintre formele constiintei sociale;este o totalitate de cunostinte sistematizate si exprimate in forma de legi si teorii. Notiunea de stiinta include in sine atit activitatea de obtinere a cunostintelor noi,cit si rezultatul acestei activitati- suma cunostintelor stiintifice obtinute la momentul dat ce formeaza tabloul stiintific al lumii. Termenul de stiinta se utilizeaza deasemenea pt marcarea unor branshe separate ale cunoasterii stiintifice. Stiinta ca producere de cunostinte prezinta in sine o forma specifica de activitate. Daca in productia materiala cunostintele se utilizeaza in calitate de mijloace de crestere a productivitatii muncii, apoi in stiinta cunostintele se capata sub forma de descrieri teoretice ,rapoarte ale datelor experimentale,formulele unui preparat oarecare- toate acestea formind scopul implicit al stiintei. 49.Dezvluii structura cunoaterii tiinifice. Cunoasterea stiintifica- este o activitate specific ace se deosebeste de cunoasterea obisnuita.Ea cerceteaza mecanismul,principiile si legitatile cunoasterii in genere.Cunoasterea stiintifica se ocupa cu constatarea,acumularea, generalizarea faptelor stiintifice, precum si evedentierea cauzelor si legitatilor obiectelor si fenomenelor. Cunoaterea tiinific presupune dou niveluri relativ distincte, care se ntreptrund ns i se implic reciproc: nivelul empiric i nivelul teoretic. Nivelul empiric const din fapte, date empirice ale tiinei. Metodele caracteristice nivelului dat sunt:observatia, comparatia, masurarea,experimental. Nivelul teoretic al cunoaterii tiinifice este constituit din teoriile tiinifice propriu-zise n cadrul crora sunt formulate legi ce explic n esent diversele domenii ale realitii. In cadrul acestuia, putem distinge mai multe componente : a) Termenii teoretici sau conceptele (noiunile) specifice. Acestea sunt abstracii care desemneaz o anumit proprietate esenial a unei clase de obiecte sau fenomene. b) Enunuri teoretice i legi. Enunurile teoretice reprezint o aseriune (afirmaie sau negaie) referitoare la relaia dintre caracteristicile faptelor tiinifice.Ele presupun termeni teoretici conceptuali legai ntre ei n mod logic. Legea tiinific este un tip important de enun teoretic care semnific o relaie general, esenial, relativ constant, repetabil ntre caracteristicile fenomenelor surprinse prin termenii teoretici. c) Teoria propiru-zis este format dintr-un set de enunuri teoretice de tip demonstrativ corelate logic ntre ele. Ea explic i prevede desfurarea fenomenelor dintr-un anumit domeniu al realittii. n cadrul unei teorii, enunurile teoretice au proprietatea de a se implica reciproc, ele formnd un corpus omogen, un ansamblu coerent, logic. Legtura dintre enunuri este stabilit pe baza unor reguli precise de. derivare logic enunurile fiind deductibile unele din altele. Nivelului dat sunt caracteristice urmatoarele metode ale cunoasterii: abstractizarea, idealizarea, formalizarea, concret si abstract, istoric si logic, ascensiunea de la abstract la concret.

50.Caracterizai concis cunoaterea empiric i formele ei. Empirism(din l. greaca empeiria- experienta)- este doctrina filosofica cu referire la domeniul cunoasterii ce afirma ca experienta senzoriala este unica sau principala sursa a cunoasterii. Toate cunostintile se bazeaza pe experienta sau se dobindesc prin intermediul experientei. Continutul cunostintelor se reduce direct la experienta ori este o descriere a acestei experiente. Empirismul a fost reprezentat de F. Bacon, Th.Hobbes, I.Locke, materialismul francez din sec. XVIII, G.Berkeley, D.Hume, s.a. Empirismul este aproape de senzualism si opus rationalismului.El subevalua rolul abstractiilor stiintifice, negind independenta relativa a gindirii. Cunoasterea empirica corespunde cunoasterii senzoriale,aceasta fiind o cunoastere nemijlocita, concret-imaginativa, superficial si dind informative primara despre fenomen. Totodata, aceasta cunoastere senzoriala marcheaza momentul initial al cunoasterii si se efectuiaza in procesul interactiunii nemijlocite a subiectului cu realitatea obiectiva.Gindirea este imposibila fara interactiunea cu organele de simt. Formele acestei cunoasteri sunt: -senzatia; -perceptia; -reprezentarea Senzatia-este reflectarea unor laturi si insusiria obiectelor lumii material,este efectul actiunii obiectelor asupra orgaelor de simt. Perceptia- este o forma a reflectarii, care consta in reproducerea obiectuluiin intregime,este o imagine integrala a obiectelui,daca senzatia este reflectarea unei laturi, insusiri a obiectului, perceptia este reflectarea obiectului in intregime.(In activitatea sa omul are de a face mai des cu perceptii, decit cu senzatii, noi reflectam obiectele ca integrale si numai cind fixam atentia evedentiem unele sau altele insusiri si trasaturi. Reprezentarea- este a treia forma a reflectarii si consta in reproducerea imaginilor care au avut loc in trecut, reproducerea obiectelor si fenomenelor care au actionat asupra noastra cindva, iar in momentul dat nu actioneaza asupra organelor de simt.Reprezentarea au un caracter concret imaginativ 51.Caracterizati formele cunoasterii teoretice:problema stiintifica, ipoteza, teoria.Aratati rolul lor in cunoastere. Problema stiintifica se refera, de regula, la existenta, in campul unei stiinte, a unor necunoscute, de a caror identificare (prin activitati sistematice de cercetare sau prin aplicarea unor generalizari teoretice) depinde, in buna masura, progresul cunoasterii. Pe de alta parte, circumscrierea ariei cercetarii stiintifice unor regiuni problematice constituie o cerinta metodologica generala, izvorand din necesitatea restrangerii domeniului stiintific la un grup de fapte ca fiind relevante. ipoteza (gr. hypo sub i thesis poziie) este un model construit numai in limbaj natural sau si cu ajutorul limbajului matematic care incerca sa surprinda calitativ sau cantitativ desfasurarea unui eveniment, sa prevada existenta unui obiect, proprietate sau proces, in realitate sau intr-un spatiu conceptual fie el formal sau artistic. Prin intermediul ipotezei omul exploreaza starile fenomenale, incercand sa asambleze modele predictive sau interpretante de stare naturala. n tiin, o ipotez este o legtur ntre dou variabile. Este o supoziie care se bazeaz provizoriu pe observaii i care servete la explicarea anumitor fenomene, dar care nu se poate verifica att de temeinic prin experien sau experiment, ca s ajunga pentru a formula o teorie. O ipotez, care s-a confirmat prin experiment sau experien (ipotez "verificat"), respectiv care poate fi dovedit prin concluzii logice care se bazeaz pe premise valide, poate deveni o teorie sau o parte a unei teorii. O ipotez care a fost falsificat trebuie nlturat, modificat sau nlocuit. Teoria este o categorie filozofic, (corelat cu categoria practic) ce desemneaz reflectarea abstract, conceptual a realitii obiective.Teoria se afl n interaciune cu practica, avndu-i izvorul n necesitile practicii sociale. Teoria reprezint o generalizare a practicii i i atinge scopul deplin i criteriul de verificare prin aplicarea rezultatelor ei n practic.Teoria este o form a cunoaterii

raionale, ansamblu de cunotine conceptuale ordonate sistematic, decurgnd din unul sau mai multe principii generale i oferind o descriere i o explicaie a unui domeniu al realitii (ex. teoria cuantic, teoria relativitii, teoria evoluiei speciilor, etc).Teoria tiinific, fiind strns legat de experiment, confirm i dezvolt ipoteza, creia i confer certitudine i generalitate. 52.Numiti temeiurile de clasificare ale cunostintelor.

53.Inceputurile reflectiilor metodologice sunt legate de numele lui: 1.Thales 4.Socrate 2.Anaximene 5.Aristotel 3.Anaximandru 54.Ce este paradigma si ce rol joaca ea in metodologia stiintei contemporane? Paradigma constituie un ansamblu de viziuni si idei impartasit de o comunitate de savanti, care si servesc drept model pentru formularea si rezolvarea problemelor teoretico-stiintifice. Paradigma deci reprezinta un anumit stil de gindire dominant intro etapa concreta a dezvoltarii stiintei. La Thomas Kuhn baza practicii cercetrii i a consensului ntr-o tiin care a atins stadiul maturitii nu este teoria tiinific, ci ceva mai complex, paradigma. Kuhn argumenteaz c cercetarea tiinific n disciplinele care au ajuns n acest stadiu nu este condus n primul rnd de teorii i reguli metodologice generale, ci de experiene mprtite n comun, ce sunt ncadrate n paradigme. Paradigmele sunt realizri tiinifice universal recunoscute in metodologia stiintei contemporane care, pentru o perioad, ofer probleme i soluii model unei comuniti de practicieni. Cunoaterea cuprins ntr-o paradigm este n mare msur una tacit. Formularea i rezolvarea de probleme pe baza cunoaterii tacite cuprinse n paradigme constituie ceea ce Kuhn numete tiin normal sau cercetare normal.Regulile deriv din paradigme, dar paradigmele pot ghida cercetarea chiar n lipsa regulilor. 55.Cine dintre filosofi a elaborat notiunea de paradigma? 1. K.Popper 4.T.Khun 2.I.Lakatos 5.P.Feyerabend 3. B.Russel 6.L.Wittgenstein 56.Dezvaluiti esenta atit a metodei cit si a metodologiei. Metoda stiintifica-este modul de cercetare si transformarea a realitatii obiective, este totalitatea de mijloace si procedee de asimilare teoretica si practica a realitatii.Metoda este o anumita ordine de formulare a cunostintelor si folosirea lor pentru a transforma realitatea,pentru a capata noi cunostinte.Ea nu este ceva arbitrar, se formuleaza pe baza legitatilor obiectului cercetat si de atita metoda se intelege ca teorie in actiune.Metoda trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:sa fie productiva,economica,demna de incredere,lipsita de arbitrar si haos,clara,cu scop determinat. Metodologia- este totalitatea principiilor si metodelor de cercetare ce se folosesc intro stiinta, deasemenea teoria filosofice despre principiile si metodele cunoasterii si transformarii realitatii,stiinta deaspre metode.Metodologia se ocupa cu un sir de probleme care pot fi reduse la 3 principale: 1)Ce prezinta metoda? 2)Cum trebuie sa fie metoda? 3)Cum de folosit metoda?.In functie de gradul de generalizare deosebim urmatorele niveluri a metodologiei:general-stiintifice,concret stiintifice,universale.Metodologia se refera nu numai la ctivitatea de cunoastere dar si la activitatea practica,este necesara pentru dezvoltarea capacitatilor specialistului. 57.Cum se clasifica metodele de cunoastere in stiinta contemporana?

In stiinta contemporana metodele de cunoastere se clasifica in urmatorul mod: I. Dupa sfera de utilizare se deosebesc: 1) metode concret-stiintifice,care se folosesc intro stiinta concreta,intro ramura a stiintei; 2) metode general-stiintifice, care se folosesc in mai multe stiinte, dar nu in toate; 3) metode universale,filosofice, care se folosesc in toate stiintele si se bazeaza pe legitatile universale ale realitatii La metode general stiintifice se refera metoda informationala,cibernetica sistematica, inductia si deductia, naliza si sinteza,analogia.Metoda universala nui altceva decit dialectica materialista,care se foloseste nu direct ci prin metode particular stiintifice. II. Dupa nivelurile cunoasterii deosebim: 1) Metode a cunoasterii empirice (observatia,comparatia,masurarea, experimentul) 2) Metode ale cunoasterii teoretice (abstractizarea, idealizarea, formalizarea, concret si abstract, istoric si logic) 58.Caracterizati esenta notiunii de societate.Numiti elementele principale ale structurii societatii. Societatea este o totalitate de oameni, un ansamblu unitar, un sistem organizat bazat pe un anumit mod de producere si pe un anumit tip de legaturi si relatii sociale istoriceste adecvat determinate.Societatea este o forma de existenta si de interactiune colectiva a indivizilor. Cuvintul societate provine de la altinescul ,,socio care inseamna unitate dintre oameni ca fiinte rationale. Principalele elemente ale structurii societatii sunt statul, natiile, coporatiile si clasele sociale. 59.Numiti pozitiile filosofice principale cu privire la problema aparitiei si dezvoltarii societatii. Idealista fenomenul spiritual este creatorul societatii. Materialista- motivele si scopurile activitatii umane sunt determinate de conditiile existentei umane. 60.Ce este societatea civila si care sunt elementele sale principale? Societatea civila este societatea unde domina legile statului,adica societatea ca stat se bazeaza pe principiul recunoasterii drepturilor tuturor cetatenilor sai in baza adoptarii legilor respective. Societatea data este aceea in care domina puterea legii,unde derpturile oamenilor sunt respectate ca ceva sfint. Societatea modern se structureaz prin trei componente: *componenta economic *componenta politic (instituiile fundamentale ale statului) *componenta societii civile, sectorul non-profit, care legitimeaz sau amendeaz celelate dou componente. Cei mai multi oameni folosesc noiunea de societate civil n mod eronat sau restrictiv, referindu-se ori la noiunea de civil (ca opus al celei de militar) ori numai la organizaiile neguvernamentale. Astfel, in ultimii ani s-a simit nevoia unei completri aduse noiunii, denumit acum sectorul nonprofit, sau cel de-al treilea sector al societii, unde primele dou sunt instituiile fundamentale ale statului i sectorul de afaceri.Societatea civil este cel mai simplu termen pentru a descrie un ntreg sistem de structuri, care implic ceteanul n diferitele sale ipostaze de membru intr-o organizaie neguvenamental, ntrun sindicat sau ntr-o organizaie patronal.Societatea civila este format din ceteni, asociai sub diferite forme, care au aceleai interese i care i dedic timpul, cunotinele i experienta pentru a-i promova i apra aceste drepturi i interese. 61.Ce intelegeti prin notiunea de sistem politic al societatii?Numiti elementele sale principale. Sistem politic al societatii-reprezinta unitatea tuturor institutiilor oficiale si neoficiale, guvernamentale si neguvernamentale, de stat si publice care participa la conducerea societatii, reglarea relatiilor din societate aici se include: statul reprezentat de ministerele respective inchisorile partidele politice organizatiile sociale care in mod direct sau indirect determina caracterul relatiilor din societate. 62.Dezvaluiti esenta sistemului economic al societatii.

Sistemul economic reperezinta ansamblul ramurilor muncii sociale din sfera productiva si cea neproductiva, care sau format si sau structurat istoric, ca rezultat al procesului diviziunii muncii in cadrul granitelor tarii. Structura principal. Cele mai importante elemente: mediul naional geografic care ofer resurse naturale populaia privit ca furnizoare a fosrei de munc care este totodata i consumatorul tehnica i tehnologia de producie formele de organizare a activitii economice i instituiile corespunztoare create de societate; relaiile stabilite ntre oameni desfurnd activiti economice mijloacele i prghiile de transpunere a strategiilor i politicilor economice metodele i principiile de conducere Dac alturi de aceste componente se au n vedere scopurile activitii economice i mobilurile dominante ale agenilor economici, precum i organizarea politic i social, putem desprinde evoluia i formele pe care le-au mbrcat sistemele economice n timp: 1. sitemul economiei primitive bazat pe cules, vntoare, pescuit . 2. sistemul agrar 3. sistemul industrial dup revoluia industrial din sec al XVII-lea 4. sistemul post-industrial, informaional i de servicii 5. sistemul economiei cunoaterii 63.Caracterizati succint esenta determinismului geografic. Mediul geografic este acea parte a biosferei,care include lumea animala si vegetala,apele, solurile, zacamintele subterane atmosfera Terei.Esenta determinismului geografic este ca mediul geografic influenteaza considerabil dezvoltarea productiei materiale,societatii in ansamblu. Conditiile materiale nefavorabile sau lipsa unor materii prime in anumite zone frinau si frineaza considerabil dezvoltarea sociala. In sec XVII-XVIII si mai tirziu a existat o asa numita ,,teorie a mediului geografic fondata de fr.Montesque care afirma ca caracterul legilor juridice. Politice, caracterul formei de guvernare depind direct de asezarea geografica.De ce? De atita ca de ex: popoarele sudice sunt mai temperamentale, natura le creaza multe premize de existenta, fara ca omul sa depuna mari eforturi, omul raminind lenes,lipsit de initiativa si de activitate si datorita caracterului temperamental legile nu se respecta fapt ce are ca urmare instaurarea unor forme autocratice de guvernare pe cind popoarele nordice,care sint lipsite in mare masura de darurile naturii si care sunt in permanenta cautare de resurse, apoi si legile aici sunt mai rationale iar formele de guvernare mai democratice. 64.Carcterizati succint esenta conceptiei materialiste despre societate. Conceptia materialista reiese din aceea ca motivele si scopurile activitatii umane sunt determinante de conditiile existentei sociale a lor. Materialismul reiese din recunoasterea factorului prim a conditiilor materiale si obiective in existenta si dezvoltarea societatii. Aceste conditii se gasesc in viata materiala a oamenilor. Filosofia marxista pentru prima data in istorie a interpretat materialist societatea si fenomenele. Cauzele si motivele dezvoltarii societatii nu trebuie cautate in constiinta dar in existenta sociala sociala a oamenilor care determina activitatea si comportamentul lor.Constiinta si spiritualitatea nu se neaga dar se subliniaza caracterul lor derivat de la existenta sociala, de la conditiile materiale ale vietii lor. 65.Enumerati principalele probleme ecologice ale contemporanitatii si indicati caile de rezolvare ale acestora. Principalele probleme ecologice globale sunt: incalzirea globala(schimbarea climei) care poate conduce la: Topirea totala a ghetarilor din Groenlanda si Antarctida Transformarea padurii tropicale Amazon in pustiu Ridicarea nivelului marii cu 30 de metri poluarea excesiva a atmosferei(efectul de sera) care conduce la distrugera stratului de ozon si patrunderea razelor ultraviolete;

poluarea excesiva a mediului inconjurator (apelor-prin aruncarea substantelor chimice de catre fabrici, solului- prin aruncarea excesiva a deseurilor,in special a celor de masa plastica si polietilena care nu se descompun) defrisarea in masa a padurilor ceea ce conduce la scaderea nivelului de oxigen; desecarea mlastinilor in scopul obtinerii terenurilor arabile si de constructii; Unele masuri care pot fi realizate de catre fiecare sunt: 1.Utilizarea rationala a energiei electrice; 2.Renuntarea la materie prima ce contine substante toxice 3 Sa nu irosim apa in urma altor actiuni cotidiene; 4 Sadirea si ingrijirea unui copac intr-un loc, unde acesta lipsea,precum restabilirea spatiilor defrisate. 5.Reciclarea desurilor in scopul atit protejarii mediului cit si a obtinerii de noi bunuri folositoare. 6.Instalare la fabrici a diferitor filtre care vor elimina substantele toxice din gazele si deseurile produse de ele astfel prevenind nimerirea lor in atmosfera. 7.Constructia unor statii de epurare a apelor. 8.Utilizarea resurselor regenerabile de energie(lumina solara,apa,vintul); 9.Utilizarea rationala a combustibilului; 10.Sprijinirea cercetrii i proiectrii fabricaiei de frigidere i congelatoare, care utilizeaz noile compresoare HFC 134a, defi-nite ca standard internaional pentru instalaii casnice de refrigerare; 11.Dezvoltarea i implementarea unui program de recuperare i reciclare a freonilor utilizai in instalaiile de refrigerare i condi-ionare a aerului, inclusiv a unor proceduri mai bune de intreinere i reparare. 66.Elucidati aspectele problemelor ecologice caracteristice Moldovei. Probleme ecologice actuale: poluarea aerului in ultimul timp are loc o poluare in masa a aerului de catre masinile multiple si fabrici,se observa o tendinta in reducerea acestei poluari insa masurile luate nu sunt destul de eficiente; poluarea excesiva a apelor prin aruncarea deseurilor si a diferitor substante daunatoare care conduc la distrugerea faunei subacvatice precum si diminuiaza calitatea apei utilizata de catre oameni in activitatile lor cotidiene; irosirea nefondata a apelor -se spune ca Moldova se socoate intratit de bogata incit foloseste in masa apa potabila pentru diferite activitati care pot fi efectuate si cu ape simple.In ultimul timp sa observat o reducere substantiala a fintinilor si izvoarelor cu apa potabila ceea ce conduce la insuficienta apei pentru necesitati cotidiene ; utilizarea in masa a pesticidelor si ingrasamintelor ceea ce conduce ca productia agricola sa fie nonecologica precum acest lucru conduce si la erodarea solului; alunecari de teren care sunt provocate de miscarea rocilor si care pot fi prevenite prin sadirea de copaci in locul alunecarilor; 67.Numiti probleme sociale si economice cu care se confrunta Republica Moldova in perioada de tranzitie. Reformele initiate in perioada de tranzitie spre economia de piata,fiind lipsite de o conceptie si o strategie bine gindita sau soldata cu o criza profunda in toate sferele vietii sociale.Drept urmare,sa inrautatit cu mult nivelul de trai al populatiei,e in continua crestere numarul de someri, se inmultesc bolile sociale-narcomania,alcoolismul,prostitutia etc., ia proportii criminalitatea au devenit frecvente cauzele de suicid, se contureaza net tendintele negative in procesele demografice: scade natalitatea, creste mortalitatea, morbilitate, se reduce longevitatea vietii.Aceste efecte au afectat cel mai mult paturile social vulnerabile:copii si batrinii.Devine tot mai popular fenomenul ,,copii strazii-copii lasati fara tutela din cauza plecarii a parintilor peste hotare. Tranziia la economia de pia a Republicii Moldova a scos in vileag o serie de probleme, acuitatea crora a reliefat tot mai mult criza economic i social: degradarea economiei, nivelul nalt al inflaiei, deficitul bugetar, falimentarea ntreprinderilor, creterea omajului etc. 68.Ce este noosfera si care este rolul acestei notiuni in rezolvarea problemelor ecologice actuale? Odata cu aparitia societatii umane biosfera poate fi transformata in noosfera-invelisul Terei ce cuprinde sfera interactiunii naturii si societatii pe baza activitatii rationale a oamenilor.Aceasta notiune

a fost formulata de E.LeRoy, Chardin si dezvoltata de V.I.Vernadski.Ca sinonim al noosferei se mai folosesc notiunile antroposfera,tehnosfera,sociosfera.Noosfera este stadia superioara a biosferei, in care activitatea umana rationala este factorul determinant in dezvoltarea planetei noastre.Cunoscind legitatile naturii si perfectionind tehnologiile, omenirea devine o forta constienta transformatoare a spatiului planetar si cosmic, o forma noua de interactiune dintre natura si societate.Noosfera are tendinta de a se largi permanent, transforminduse intrun element structural al cosmosului.Etapele dezvoltarii noosferei sunt:civilizatia informationala, ecologica si cosmica.Avind in vedere importanta acestei notiuni pentru practica si supravetuirea umana unii savanti au formulat notiunea de noosferologie-stiinta despre noosfera si legitatile ei. 69.Numiti si caracterizati succint tendintele de baza, ce caracterizeaza epoca istorica contemporana. 1.dezvoltarea economica pe baza procesului stiintific; 2.globalizarea-proces multicauzal care are drept rezultat faptul ca evenimentele care au loc intro parte a globului au repercusiuni din ce in ce mai ample asupra societatii si problemelor din alte parti ale globului; 3.crearea statelor democratice; 4.cooperarea socio-economica(formarea uniunii europene ,blokul militar NATO,CSI); 5.initiatal lupta pentru functia de jandarm al lumii(URSS,GERMANIA NAZISTA,SUA). 70.Dezvaluiti esenta si enumerati factorii progresului social. Progresul social este o legitate obiectiva ce caracterizeaza dezvoltarea ascendeta a tuturor sferelor sociale. Continutul progresului social este dezvoltarea multilaterala, cantitativa si calitativa a elementelor constitutive ale societatii care si constituie factorii de influenta a progresului social: fortelor de productie, tehologiilor, cunostintelor tehnice si naturaliste, culturii materiale si spirituale, moralei, artei, structurilor sociale si politice s.s. Izvorul preogresului social sunt contradictiile modului de productie, rezolvarea cararor duce la perfectionarea,dezvoltarea ascendenta a societatii.Dezvoltarea progresiva a societatii este de neconceput fara lupta cu fenomenele regresive.