teritoriul de stat...lucrul individual

8/12/2019 Teritoriul de Stat...Lucrul Individual

1/37

Teritoriul, mpreun cu populaia care locuiete, alctuiete o premis necesar a existenei statului ca entitatesuprem, prezentnd o nsemntate esenial pentru dezvoltarea social-economic i organizarea politica aoricrei comuniti umane (popor, naiune) .Teritoriul, statal este condiia indispensabil a delimitrii spaiale i a aciunii independente a iecrui stat nraport cu celelalte state, ca subiect suveran al dreptului internaional .

Toate statele sunt subiecte egale de drept internaional iar mrimea teritoriului nu arerelevan juridic extern. Mrimea teritoriului i a populaiei ce l locuiete, bogiile iresursele sale naturale, aezarea geografic (de exemplu, cu sau fr ieire la mare etc. sunt tot at!tea aspecte pe care fiecare stat le ia n considerare n stabilirea idesfurarea relaiilor sale politice, economice etc. cu alte state n cadrul sistemuluiinternaional, global, zonal sau de raporturi bilaterale.

"lementele naturale care alctuiesc ns teritoriul, capt relevana juridic intern iinternaional, n cadrul i prin intermediul organizrii statal#administrative, ca teritoriude stat . $ serie de principii fundamentale ale dreptului internaional (respectareainviolabilitii teritoriului de stat i a frontierelor sale, obligaia de a nu folosi fora iameninarea cu fora de a nu nclca suveranitatea i independena naionale etc.

formeaz baza relaiilor ntre statele lumii. $rganizarea politico#administrativ a teritoriului, %otr!rea sistemului juridic, folosireadup nevoi a propriilor resurse naturale alctuiesc atribute ale fiecrui stat."xist zone (terestre, acvatice, aeriene etc. excluse din sfera organizrii statale, n afarexercitrii suveranitii depline si exclusive a vreunui stat, care au regimuri specialestabilite prin acordul statelor (vezi spaiul aerian de deasupra mrii libere, spaiulextraatmosferic etc. .

Teritoriul de stat are largi implicaii n dreptul internaional contemporan , n problemecare privesc aspecte: natura, !uridica a teritoriului de stat,componena acestuia (spaiu terestru, acvatic, aerian),rontierele de stat i regimul de rontier,imunitatea de !urisdicie teritoriala a statului strin,luviile internaionale i cooperarea statelor n acest domeniu,regimul !uridic al navigaiei si al cooperrii privind "unrea,situaia !uridic a canalelor maritime, care prezint interes pentru navigaiainternaional.

&reptul internaional reglementeaz prin principiile i normele sale activitatea statelor nprivina spaiilor terestre . &ac avem n vedere criteriul regimului juridic, aceste spaiipot fi grupate n 'a) spaii terestre aflate sub suveranitatea statelor care au un regim juridic reglementat prin normele de dreptintern, normele dreptului internaional neavnd dect un caracter auxiliar, complementar;b) spaii cu regim internaional care depesc sfera suveranitii statelor.Prima grup este reprezentat de teritoriul de stat al fiecrei ri n parte iar cea de!a doua de" marea liber,spaiile submarine dincolo de jurisdicia naional a statelor, spaiul aerian de deasupra mrii libere, spaiulextraatmosferic, corpurile cereti etc. .

Legtura indestructibil teritoriu de stat suveranitate naional

Teritoriul de stat este spaiul geografic asupra cruia statul i exercit suveranitatea saexclusiv i deplin i care este compus din suprafee terestre, acvatice i maritime, dinsolul, subsolul i coloana aerian de deasupra lor.Teritoriul de stat constituie una din premisele materiale, naturale, ale existenei statului .pre deosebire de organizarea gentilic, bazat pe legturile de s!nge ale membrilor si,statul se caracterizeaz prin legturile teritoriale, aprute ca urmare a aezrii statornicea oamenilor ntr#o anumit regiune geografic .Teritoriul de stat cu toate prile sale componente, se afl sub puterea exclusiv a acestui


2/37

stat. )ceast putere poart denumirea de supremaie (suveranitate teritorial, parteintegrant a suveranitii de stat. *iecrui stat i se recunosc, prin principiile i normeledreptului internaional contemporan, independena i suveranitatea, inviolabilitateateritoriului i frontierelor sale, dreptul de a#i stabili de sine stttor regimul politic,organizarea administrativ i economico#social, statutul juridic al populaiei, ordinea dedrept i sistemul juridic, utilizarea resurselor naturale, stabilirea condiiei n relaiileinternaionale potrivit intereselor celorlalte state .

Astfel putem mentiona cu certitudine ca:

Teritoriul de stat este spatiul geografic alcatuit din suprafete terestre, acvatice si marine,din solul, subsolul si spatiul aerian asupra caruia statul isi exercita suveranitatea sadeplina. si exclusiva.

Teritoriul de stat reprezinta una din premisele materiale naturale care conditioneazaexistenta statului. Teritoriul defineste limitele spatiale ale existentei si organizarii statale

suverane constituind astfel o notiune politico#juridica.1.1. Componenta teritoriului de stat

Teritoriul se compune din' spatiul terestru, spatiul acvatic si spatiul aerian.

1.1.1. patiul terestru

)ceasta cuprinde partea uscata (sol si subsol si poate fi formata, dintr#o singuraintindere terestra sau din mai multe insule despartite de ape maritime, care formeaza unstat ar%ipelag (de exemplu, +ndonezia, *ilipine .

1.1.!. patiul acvatic

)cesta este reprezentat de apele interioare (nationale si marea "eritoriala. arandul lor, apele interioare cuprind' cusuri de apa (fluvii, riuri, canale - lacuri, mari carese afla, in. +ntregime pe teritoriul aceluiasi stat, precum si apele maritime interioare. +nce priveste cursurile de apa, in afara celor situate in intregime pe teritoriul unui stat,exista si cursuri de apa care formeaza frontiera de stat intre doua sau mai multe state(denumite si continue si cursuri care traverseaza teritoriile a doua, sau mai multe state(denumite si succesive .

)pele interioare facand parte din teritoriul statului sunt supuse suveranitatii sale,ceea ce inseamna ca statul exercita, asupra acestora jurisdictia sa deplina, avand dreptulde a reglementa, prin legi interne navigatia, exploatarea %idroenergetica si a resurselornaturale, masurile de protectie a mediului inconjurator, de protectie impotriva inundatiiloretc. at priveste apele de frontiera, fiecare stat exercita drepturile sale suverane numaiasupra sectorului de apa caxe se afla pe teritoriul sau, problemele care se pun in legaturacu navigatia, cu exploatarea si utilizarea resurselor acestora fiind, de obicei,,reglementate prin acorduri inc%eiate intre statele riverane .

)pele maritime interioare cuprind' apa. portului, rada sa , golfurile si baileinterioare, precum si apele maritime situate intre tarm si limita interioara a marii

teritoriale (in cazurile in care linia de baza a acestora nu coincide cu linia tarmului .


3/37

.

1.1.!.!. #area teritoriala

Marea teritoriala cuprinde fasia de mare adiacenta tarmului, avand o latime de /0

mile marine, masurata de la liniile de baza, considerate ca fiind liniile celui mai marereflux de#a lungul tarmului sau, dupa caz, liniile drepte care unesc punctele cele maiavansate ale tarmului. +n practica statelor, latimea marii teritoriale a inregistrat valoriintre 1#022 mile marine. onventia din /340 privind dreptul marii stabileste latimea mariiteritoriale la /0 mile marine, limita pe care o consacra si egea romana /56/332 in art. /.

tatul riveran exercita in marea sa teritoriala, asupra solu#lului si subsoluluiacesteia toate drepturile decurgand din suveranitate, cum sunt dreptul de explorare siexploatare a tuturor resurselor naturale (intre care pescuitul , reglementarea navigatiei,aplicarea masurilor de securitate, de protectie a mediului, de control vamal si sanitar etc.

legislatia sa interna, cu prevederile conventiilor internationale la care este parte sitinand seama de principiile si normele dreptului international. 7avele straine afectateunor scopuri comerciale sau necomerciale pot intra in si naviga prin marea teritoriala astatului riveran in exercitarea dreptului de trecere inofensiva , navele de razboi fiind deregula supuse regimului autorizarii sau notificarii prealabile.

1.1.$. patiul aerian

patiul aerian reprezinta coloana de aer care se afla deasupra solului sidomeniului acvatic al statului, fiind delimitat orizontal prin frontierele terestre, fluviale simaritime, iar vertical se intinde pana la limita inferioara a spatiului extraat#mosferic,

considerata ca ar putea fi situata la aproximativ /22 sau //2 8m deasupra niveluluimarii.

Regimul juridic al spatiului aerian

Sub aspectul regimului se face distinctie intre:

spatiul aerian al statelor, adica spatiul supus suveranitatii nationale a statelor-spatiul aeriannational;

spatiul aerian international si anume spatiul aerian de deasupra zonei economice exclusive, aplatoului continental al statelor cu litoral, precum si cel de deasupra marii libere-spatiul nesupussuveranitatii statelor.

In timp ce , spatiul aerian de deasupra statelor este supus suveranitatii statelor atat in conformitate cu legileinterne in materie (de regula codul aerian, constitutie),cat si cu conventiile internationalespatiul aerian dedeasupra zonelor maritime nesupuse suveranitatii statelor , inclusiv marea libera,este deschis navigatieiaeriene a tuturor statelor,

libertatea de survol fiind una dintre libertatile marii libere, potrivit reglementarilor in domeniu.(art.58, 8,8 ale!onventiei privind dreptul marii din "#8$).

%pre sfarsitul secolului &I& si inceputul secolului &&, odata cu aparitia si dezvoltarea navigatiei aeriene, indoctrina de drept international s-au formulat doua teorii cu privire la regimul spatiului aerian al statelor'

o prima teorie care sustinea ,,libertatea aerului , promovata de autori de prestigiu in domeniu, lasesiunea Institutului de rept International de la *rand,"#"+ si cea de la adrid "#"";


4/37

cea de a doua teorie afirma suveranitatea deplina a statului asupra spatiului aerian de deasuprateritoriului de stat(cu recunoasterea libertatii de trecere a aeronavelor civile ale altor state), sustinuta la!onferinta de la aris din "#"+ si !ongresul de la erona din "#"+.

/upta dintre aceste doua conceptii principale cu privire la regimul spatiului aerian a

luat sfarsit, cu triumful teoriei suveranitatii statului asupra spatiului aerian, teorie care a fost consacrata pentruprima oara in conventia internationala multilaterala in domeniu,respectiv !onventia de la aris din "#"# privindnavigatia aeriana.

0rt." al !onventiei din "#"# prevedea ca ,,1iecare putere are suveranitate completa si

exclusiva asupra spatiului aerian de deasupra teritoriului sau .

0cest principiu a fost preluat, ulterior in'!onventia de la 2avana ("#$8) si cea de la !hicago("#33),aceasta din urma este in vigoare si in prezent. otrivit art. " din !onventia de la !hicago ,,%tatele contractanterecunosc ca fiecare stat are suveranitate completa si exclusiva asupra spatiului aerian de deasupra teritoriuluisau.

4 asemenea dispozitie a fost inscrisa si in !odul aerian al omaniei din "#56, ca si in art."($) al !oduluiaerian actual(4rdonanta *uvernului nr.$#7"## ,aprobata cu modificari si completari prin /egea nr."6+7$+++).

In virtutea suveranitatii sale statul,prin legislatia sa interna,poate'

stabili regimul de zbor si desfasurarea activitatilor nationale si internationale in spatiul sau aerian; stabili zone aeriene interzise zborului aeronavelor straine( in scopuri militare ori de siguranta publica); reglementa regimul intrarii,iesirii si navigatiei in spatiul sau aerian; lua masuri impotriva aeronavelor care utilizeaza neautorizat spatiul aerian national(vezi in acest sens

/egea romana nr. $5 7$++" privind modul de actiune impotriva unor asemenea aeronave); exercita dreptul de urisdictie asupra aeronavelor civile aflate in limitele teritoriului sau, exceptand

cazurile altfel reglementate in acordurile internationale;

stabili rutele aeriene; exercita dreptul de control vamal,sanitar, de imigrare, stabilind si aeroporturile deschise traficului aerian

international si altele(art. #,"+,"","$,"6,"3 din !onventie).

Regimul juridic al navigatiei aeriene

In vederea reglementarii aviatiei civile internationale pa baze multilaterale la !onferinta de la!hicago( " noiembrie- decembrie "#33) s-au adoptat urmatoarele acorduri'

!onventia privind 0viatia !ivila Internationala; 0cordul cu privire la tranzitul serviciilor aeriene internationale(0cordul celor duoa libertati); 0cordul cu privire la transportul aerian international(0cordul celor cinci libertati); 0cordul interimar(pentru crearea organizatiei provizorii( .I.!.0.4.), pana la intrarea in vigoare

a 4.0.!.I., la 3 aprilie "#3 ); un numar de "$ anexe tehnice( la care ulterior, s-au mai adaugat 9 anexe).

!ea mai importanta dintre aceste reglementari pentru dreptul international este

!onventia de la !hicago, care reprezinta cadrul uridic general pentru incheierea celor circa $5++ deacorduri bilaterale aeriene, in baza carora se infaptuiesc, in concret, serviciile aeriene internationale.

!onventia cuprinde dispozitii cu privire la ' navigatia aeriana, organizarea si functionarea4.0.!.I., transportul international aerian. :a a intrat in vigoare la 3 aprilie "#3 .


5/37

In baza art." din !onventie partile contractante recunosc fiecarui stat suveranitatea completa siexclusiva asupra spatiului aerian de deasupra teritoriului sau. otrivit !onventiei din "#33 se fac douadistinctii principale intre categorii de aeronave si servicii aeriene si se stabilesc consecintele acestora.

4 prima distinctie se face intre' aeronave civile si aeronave de stat si se prevede, in art.6, ca'

a)dispozitiile conventiei se vor aplicanumai aeronavelor civile , si nu se vor aplica aeronavelor destat;

b)aeronavele folosite in scopuri militare,vamale si de politie sunt considerate aeronave de stat;

c) nici o aeronava de stat a unui stat contractant nu va putea survola teritoriul unui alt stat sau aterizape acest teritoriu, fara sa fi obtinut o autorizatie printr-un acord special sau in vreun alt fel, si conformconditiilor stabilite.

entru aeronavele de stat sunt prevazute o serie de reguli si in legislatia nationala.

!ea de a doua distinctie se face conform art.5 si 9 din conventie intre'

,,servicii aeriene neregulate si ,,servicii aeriene regulate

0stfel, in timp ce, aeronavelor neanga ate in servicii aeriene internationale regulate li

se recunoaste survolul si aterizarea in scopuri necomerciale, direct prin conventie, cu titlu de,,drepturi (art.5), pentru aeronavele folosite in serviciile aeriene internationale regulate,

conventia prevede, in mod imperativ, numai necesitatea ,,autorizarii , iar drepturile sunt prevazute subdenumirea de ,,libertati doar in cele doua acorduri.

In consecinta, potrivit art.5 statele parti sunt de acord ca nu este nevoie de o autorizareprealabila pentru aeronave care nu sunt anga ate in servicii aeriene internationale regulate si caretranziteaza, fara escala sau cu escala necomerciala(in scopuri tehnice), spatiul aerian al unui stat.otusi, fiecare stat contractant isi rezerva dreptul, pentru motive de securitate a zborului, sa ceara caaeronavele care doresc sa survoleze regiuni inaccesibile sau care nu sunt prevazute cu instalatiiadecvate navigatiei aeriene, sa urmeze rutele prescrise sau sa obtina o aprobare speciala pentruasemenea zboruri.

impotriva, nici un ,,serviciu aerian international regulat (folosite pentru transportul contra costde pasageri, posta si marfuri) nu se poate efectua pe teritoriul unui stat contractant decat pe baza uneiautorizari prealabile a statului survolat si in conformitate cu conditiile stabilite in actul de autorizare.

!abota ul, adica navigatia aeriana civila( transportul de pasageri, marfuri si posta) intre punctesituate pe teritoriul aceluiasi stat, este rezervat in exclusivitate, statului respectiv, exceptand anumitearan amente speciale intre partile interesate(art. ).

!onform !onventiei din "#33 aeronavele'

au nationalitatea statului in care sunt inmatriculate;

nu pot fi valid inmatriculate decat intr-un singur stat;

trebuie sa poarte semnele nationalitatii si pe cele de inmatriculare care ii sunt proprii.


6/37

!erinta imnmatricularii este determinata de necesitatea exercitarii unui control asupra oricareiaeronave de catre statul sub pavilionul caruia navigheaza in scopul de a se asigura caaeronavele'

se conformeaza standardelor internationale, practicilor si procedurilorrecomandate, care rezulta din certificatele de navigabilitate ale aeronavei sicertificatele de competenta ale echipa ului;

se conformeaza in ce priveste documentele si echipamentele de la bordulnavelor.

!ele doua acorduri, respectiv,, 0cordul celor doua libertati si ,,0cordul celor cinci libertaticonsacra libertatile pe care statele contractante urmau sa si le acorde pe baza multilaterala in cepriveste serviciile aeriene internationale regulate. rimele doua libertati

sunt prevazute in 0cordul privind tranzitul, dar sunt reluate si in 0cordul referitor la transportul aerianinternational, alcatuind cele cinci libertati ale aerului'

")libertatea de a survola teritoriul sau fara aterizare;

$) libertatea de a ateriza pentru scopuri necomerciale;

6) libertatea de a debarca pasageri, posta si marfuri imbarcate pe teritoriul statului a carui nationalitateo poseda aeronava;

3) libertatea de a imbarca pasageri, posta marfuri cu destinatia pe teritoriul statului a carui nationalitateo poseda aeronava;

5) libertatea de a imbarca pasageri, posta si marfuri cu destinatia pe teritoriul oricarui alt stat candidatsi libertatea de a debarca pasageri, posta si marfuri provenind din teritoriul oricarui alt stat contractant.

/a primul acord, dar mai ales la ,,0cordul celor cinci libertati au devenit parti un numar mic destate si mai ales state nesemnificative pentru sectorul aviatic.

!a atare, problemele concrete legate de infaptuirea serviciilor aeriene internationale regulate( care beneficiaza de regularitatea programelor, frecventelor,orarelor si rutelor), adica navigatie inscopuri comerciale au inceput sa fie reglementate prin acorduri bilaterale.

In cadrul acordurilor bilaterale cele trei libertati comerciale, inclusiv stabilirea rutelor fac obiectulunor negocieri dificile in care sunt luate in considerare interesele specifice ale fiecarei parti, dar maiales structura traficului, nivelul concurentei, pozitia geografica, situatia flotei aeriene s.a.

Regimul spatiului aerian al Romaniei

in "## regimul spatiului aerian este reglementat, in principal, prin noul !od

aerian al omaniei, adoptat prin 4rdonanta nr.$#7"## (aprobata cu modificari si completari prin /egeanr. "6+7$+++), la care se adauga o serie de conventii si acorduri la care omania este parte.

in cuprinsul amplu (""9 articole) al acestui nou cod aerian retinem numai urmatoarele'

aeronavelor militare straine, inclusiv celor care transporta trupe, armament, tehnica de lupta,materiale militare, materiale periculoase si orice alte tipuri de incarcatura, care prin natura lorpot afecta siguranta nationala le este permis traficul aerian, in spatiul aerian national repartizataviatiei civile numai conform aprobarii de survol acordate de inisterul /ucrarilorublice, ransporturilor si /ocuintei, cu avizul inisterului 0pararii


7/37

transporturile aeriene internationale de pasageri, baga e, marfuri si posta sunt supuseacordurilor si conventiilor internationale la care omania este parte(art.35);

operatorii aerieni straini pot efectua transporturi aeriene publice, prin curse regulate sauneregulate,spre sau dinspre omania, pe baza drepturilor de trafic acordate de ministerul indomeniu, in conformitate cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la careomania este parte(art.5+ alin.6).

omania este parte la o serie de conventii privind navigatia aeriana'

!onventia de la !hicago, dar nu si la acordurile cu privire la ,,libertatile aerului ;

!onventiile privind reprimarea infractiunilor impotriva securitatii zborurilor;

!onventiile in domeniul raspunderii pentru pre udicii aduse pasagerilor, baga elor saumarfurilor, precum si pentru daune la sol;

!onventia pentru unificarea anumitor reguli privind sechestrul asigurator asupra

navelor, oma "#66 si cea referitoare la recunoasterea internationala a drepturilorasupra aeronavelor, *eneva "#38;

ratatul privind ,,cerul deschis , "##$;

omania a incheiat acorduri aeriene bilaterale cu peste 9+ de state.

0ctivitatea aeronautica civila din omania este condusa,coordonata si supravegheata deinisterul /ucrarilor ublice, ransporturilor si /ocuintei.

Regimul juridic al fluviilor internationale

Definitie . In doctrina de drept international fluviile internationale sunt definite ca

fiind cursurile de apa care traverseaza sau separa teritoriile a doua sau mai multe state si suntnavigabile pana la varsarea lor in mare sau ocean (similar si art." din %tatutul asupra cailor navigabilede interes international,=arcelona,"#$").

!onform unor definitii din surse mai recente-!onventia privind utilizarea cursurilor de apeinternationale in alte scopuri decat navigatia de la ?or@ "## , neintrata in vigoare se facedistinctie intre'

,,curs de apa care se refera la sistemul de ape de suprafata si subterane care constituie,datorita relatiilor fizice dintre ele, un ansamblu unitar si care a ung in mod normal la un punctde sosire comun (art.$, lit.a) si;

,,curs de apa international care inseamna un curs de apa ale carui parti se gasesc in statediferite(art.$,lit.b).

In final !omisia a adoptat deci, notiunea de ,,bazin sau,,sistem hidrografic , contrar

tendintelor mai multor state, iar in ce priveste utilizarea a retinut conceptul de ,,resurse naturaleimpartite/partajabile (natural shared resources ).


8/37

In practica internationala, dar si in doctrina s-au mai folosit si alte expresii',,cale de apainternationala , ,,bazin comun , ,,sistem hidrologic , care releva gradul mai mare sau mai redus al,,internationalizarii regimului uridic. incolo de navigatie, la toate categoriile de utilizari, ca si laregimul de protectie impotriva poluarii si a altor factori distructivi.

4 alta definitie prevazuta in art. "(") al !onventiei de la 2elsin@i privind protectia si utilizareacursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale din "##$ arata ca'

,,ape transfrontiere inseamna orice ape de suprafata sau subterane care

marcheaza frontierele dintre doua sau mai multe state;

le traverseaza sau;

sunt localizate pe teritoriul acestor state.

In doctrina si in practica internationala se mai face distinctia intre'

fluvii succesive,care traverseaza teritoriile mai multor state; fluvii contigue (frontiere) care separa teritoriile a doua state.

In prezent din motive cum sunt' seceta prelungita, cresterea consumului de apa dulce,precum si construirea unor canale artificiale, fluviile pot sa nu mai fie navigabile sau sa-si schimbepunctul terminal. In aceste conditii, pare a fi preferabila una sau alta dintre definitiile folosite in surserecente, dar la care sa se adauge elementele uridice.

Navigatia pe fluviile internationale . 4 perioada indelungata de timp se considera ca fiecaresuveran avea drepturi absolute asupra sectorului de fluviu de pe teritoriul sau si deci nu existaprincipiul libertatii de navigatie pe fluviile internationale.In secolele & III-&I&, ca urmare a dezvoltariicomertului international si a relatiilor dintre state in general se formeaza o opinie favorabila principiuluilibertatii de navigatie pe fluviile internationale.

rincipalele momente si instrumente uridice privind formarea si afirmarea principiului sunt'

ratatul de pace de la aris din"8"3, care a stabilit libertatea de navigatie pe in; 0ctul final al !ongresului de la iena, care a recunoscut unarea ca fluviu

international si a a extins principiul libertatii de navigatie si pe alte fluvii europene;

!ongresul de la aris din"859,care a stabilit pentru prima oara un regim internationalde navigatie pe unare; !onferinta de la =erlin din "885, care a stabilit libertatea de navigatie pe fluviile

internationale africane !ongo si


9/37

principiul libertatii si egalitatii de tratament in navigatia pe fluviile internationale,

sistematizand si dezvoltand regulile stabilite anterior. %tatele fluviale importante

nu au devenit insa parte la aceste trei acte uridice.

in reglementarile intervenite inainte de cel de-al doilea razboi mondial, dar si

ulterior , cum vom arata rezulta ca varietatea de situatii geografice, interesele econumice si factoriiistorici diferiti au constituit impedimente in calea realizarii unei reglementari de ansamblu, sub formaunei conventii multilaterale generale, pentru navigatia pe fluviile internationale.

In legatura cu navigatia pe fluviile internationale s-au format insa o serie de reguli cutumiarereferitoare la libertatea de navigatie, la drepturile, dar si la obligatiile statelor riverane in utilizareaacestor fluvii.

/ibertatea de navigatie pe fluviile internationale implica'

accesul liber al navelor comerciale ale tuturor statelor, riverane sau neriverane;

egalitatea de tratament a navelor comerciale, indiferent de pavilionul arborat;

interzicerea accesului navelor militare, vamale si de politie ale statelor neriverane pefluviile internationale;

navele militare ale statelor riverane au dreptul de a naviga pe aceste fluvii,dar numai insectoarele supuse suveranitatii statelor carora le apartin, pentru sectoarele altor state fiindnecesara autorizarea acestora.

%tatele riverane, in virtutea suveranitatii lor teritoriale, sunt singurele care au' dreptul de a reglementa conditiile de desfasurare a navigatiei;

dreptul de control vamal si sanitar;

dreptul de supraveghere prin politia fluviala;

dreptul de a percepe taxe necesare efectuarii lucrarilor de intretinere si amena are;

ele au insa si obligatia de a mentine fluviul in stare de navigatie.

Utilizarea fluviilor in alte scopuri decat navigatia. 1luviile internationale se

folosesc si in alte scopuri decat navigatia cum sunt'in domeniul irigatiilor, al producerii energieielectrice, ca si in alte industrii ori in piscicultura.

Initiativele de elaborare a unor norme de drept international au dus la anumite rezultate, intrecare'

rezolutia Institutului de drept international, adoptata in "#9" cu privire la ,,Atilizareaapelor internationale nemaritime(in alte scopuri decat navigatia) ;

,, egulile de la 2elsin@i-"#99 elaborate de 0sociatia de rept International;


10/37

!onventia cu privire la utilizarea cursurilor de apa internationale in alte scopuri decatnavigatia,adoptata la ?or@,"## , dar neintrata in vigoare.

!onventia din "## de la ?or@ este rodul unei laborioase activitati a !omisiei

de rept International, inceputa inca din "# 3. In intentia partilor, aceasta este o conventie-cadru, caredefineste principiile si regulile generale aplicabile tuturor cursurilor de apa internationale.

!onform art.6-3 ale !onventiei partile pot in anumite conditii, sa incheie pentru fiecare

curs de apa acorduri de utilizare pentru'

intregul curs de apa; o parte din cursul de apa; un anumit proiect sau program sau pentru o utilizare specifica.

%tatele parti care isi impart un curs de apa au drepturi,dar si obligatii reciproce de natura a

asigura o utilizare si avanta e optime, in numele comunitatii lor de interese. In cele 6 de articole ale conventiei sunt dezvoltate o serie de principii cum sunt'

utilizarea si impartirea echitabila si rezonabila a cursului de apa(art.5);

obligatia de a nu provoca daune semnificative(art. );

obligatia generala de a coopera(art.8);

obligatii specifice de a face un schimb regulat de date si informatii privind indeosebistarea cursului de apa sub aspect hidrologic,meteorologic, ecologic(art.#);

respectarea raportului intre utilizari, iar in caz de necesitate prioritatea cerintelorumane(art."+).

In conventie sunt prevazute si o serie de masuri pentru protectia(ecosistemelor, prevenirea,reducerea si controlul poluarii) si gestionarea cursurilor de apa internationale in'

conditii normale; in cazuri de urgenta (inundatii,accidente industriale); in caz de conflict armat.

&eci,*luviile internationale sunt apele curgatoare care traverseaza sau separa teritoriile adoua sau mai multe state si sunt navigabile pana la varsarea lor in mare sau ocean. on#gresul de la 9iena (/4/: a stabilit pentru prima oara anumite principii ale regimului denavigatie pe fluviile internationale europene, precum si notiunea de fluviu international.onferinta de la ;erlin (/44: a instituit libertatea de navigatie pe fluviile ongo si


11/37

"in reglementarile adoptate decurg urmatoarelereguli:

a fiecare stat este suveran asupra portiunii din aceste fluvii care se afla peteritoriul sau, fie ca este vorba de fluviile care traverseaza teritoriul, fie de cele careformeaza frontiera fluviala'

b in privinta navigatiei se aplica principiul libertatii navigatiei-

c in virtutea suveranitatii, numai statele riverane, prin acordul lor,reglementeaza navigatia pe fluviile internationale fara vreun amestec din partea altorstate-

d in timp de pace, navele comerciale ale tuturor tarilor # in conformitate cureglementarile conventionale # se bucura de deplina libertate de navigatie, pe fluviileinternationale, fara nici tiu fel de discriminare- navele militare, cele vamale si de politieale statelor neriverane nu au acces pe fluviile internationale, iar cele ale statelor riverane

pot naviga numai in sectoarele lor, pentru sectoarele altor state, fiind necesara auto#rizarea-

e statele riverane au obligatia de a mentine fluviul in stare de navigatie, audreptul de a percepe taxe in cuantumul necesar efectuarii lucrarilor de intretineresi amenajare, supraveg%erea, politia fluviala, controlul vamal si sanitar se exercita destatul suveran riveran-

f in principiu, pentru fluviile internationale, se formeaza =omisii internationalealcatuite din reprezentantii tarilor riverane pentru coordonarea activitatii acestor tari invederea asigurarii libertatii de navigatie, sau si a utilizarii acestor ape in alte scopuri

decat navigatia, producerea de energie electrica, pescuit (exemplu' omisia &unarii,;inului, a fluviilor +7iger si ongo etc .

Regimul juridic al Dunarii

>egimul de navigatie al &unarii # fluviu navigabil pe o lungime de 0 :44 8m # estereglementat, in prezent, prin onventia de la ;elgrad din /4 august /3?4, inc%eiata decatre statele riverane si intrata la // mai /3?3 in vigoare.

+n onventie s#au statuat urmatoarele principii:

a 7avigatia pe &unare este libera pentru cetatenii, navele comerciale si marfuriletuturor statelor in conditii de egalitate, regimul extinzandu#se numai asupra portiuniinavigabile a &unarii (de la @lm la mare, cu iesire la mare, prin bratul ulina .

b 7avele de razboi ale statelor riverane au dreptul de a naviga numai peportiunea de fluviu cuprinsa in granitele proprii, iar in afara acestora, numai pe baza deintelegere intre statele interesate. 7avelor de razboi ale statelor neriverane le esteinterzisa navigatia pe acest fluviu.

c tabilirea regulilor de navigatie pe &unare, precum sisupraveg%erea fluviala, sanitara si politieneasca, ca si efectuarea lucrarilor


12/37

%idrote%nice necesare mentinerii &unarii in stare de navigatie intra in competentastatelor riverane.

+n vederea aplicarii conventiei, a coordonarii activitatii privind navigatia pe&unare, ca si alte activitati, s#a infiintat omisia &unarii, alcatuita din reprezentantii

statelor riverane, cate unul din fiecare stat. ediul omisiei este la ;udapesta.@tilizarea apelor &unarii in alte scopuri decat navigatia este reglementata prin

acorduri inc%eiate intre statele riverane, cum este, de exemplu, acordul din /3A1 dintre"omania si +ugoslavia privind sistemul %idroenergetic si de navigatie ,.Bortile de *ier +CC sicel din /35A pentru DBortile de *ier ++C. +n ce priveste combaterea poluarii a fost adoptatala ;ucuresti in /34: D&eclaratia statelor dunarene in materie de gospodarire si protectiea apelor fluviului contra poluariiC. +n /331, s#a semnat o conventie in domeniu, pe care"omania urmeaza a o ratifica.

+ncepand din anul /352 omisia de &rept +nternational a )dunarii Eenerale a $7@

lucreaza la elaborarea unor reglementari privind D@tilizarea cursurilor de apa internatio#nale in alte scopuri decat navigatiaC. e are in vedere folosirea acestor ape pentruproducerea energiei electrice, la irigatii, in alte scopuri economice si comerciale.

In ce priveste reglementarea navigatiei pe unare s-au succedat o serie de tratate dintre care retinemurmatoarele trei'

Tratatul de pace de la Paris , care a '

stabilit pentru prima oara un regim international de navigatie pe unare, prevazand libertatea de

navigatie pentru toate statele-riverane sau neriverane; a impartit fluviul ,sub aspectul administrarii navigatiei in doua

sectoare unarea fluviala

unarea maritima

a infiintat pentru unarea maritima !omisia :uropeana a unarii

state europene 0nglia

compusa din neriverane 1ranta

rusia

%ardinia


13/37

state riverane 0ustria

urcia

usia


14/37

In prezent regimul uridic privind navigatia pe unare este reglementat prin onventia de la !elgrad ,incheiata numai intre statele riverane in "#38 si intrata in vigoare in "#3#.

!onventia stabileste urmatoarele principii'

libertatea de navigatie pentru navele comerciale ale tuturor statelor in conditii de egalitate,regimul

se extinde pe tot cursul navigabil(de la Alm la area


15/37


16/37

teritoriale a statului riveran. @n asemenea regim au' analul de uez, analul Banama sianalul


17/37

suveranitatii nationale a statului riveran, iar regimul sau juridic este stabilit prin legislatiainterna a statului riveran, tinandu#se seama si de prevederile dreptuluiinternational. %supra marii teritoriale statul riveran exercita toate drepturile ce decurg dinsuveranitatea sa, in ce priveste apele, solul si subsolul, coloana de aer de deasupra,drepturi ce consta in' pescuit, navigatie, supraveg&erea si controlul, 'urisdictia, protectia

mediului, etc. avand si obligatiile corcspun(atoare.Bescuitul, exploatarea resurselor minerale, revin, in exclusivitate, statului riveran.

)cesta poate insa inc%eia acorduri cu alte state, prin care sa stabileasca modul siconditiile de pescuit in marea sa teritoriala pentru alte state cu sau fara clauzareciprocitatii. +n acest scop, pot fi create si societati mixte.

tatul riveran are dreptul de a reglementa, in conformitate cu dreptulinternational, exercitarea de catre navele comerciale ale altor state a dreptului de trecereinofensiva. at priveste navele straine, statul riveran determina, prin legea sa si inconformitate cu acordurile la care este parte conditiile de intrare si navigatie in marea fa

teritoriala, activitatile interzise in aceasta zona, sanctiunile pentru incalcarea acestorinterdictii, statul putand, de asemenea, sa stabileasca zone maritime de securitateinterzise intrarii navelor straine de orice fel sau numai unora dintre acestea. &e exemplu,o serie de state (intre care si >omania , au interzis accesul in marea teritoriala, in apelemaritime interioare, oricarei nave care are la bord arme nucleare, c%imice sau alte armede distrugere in masa oii care transporta arme sau munitie.

recerea inofensiva prin marea teritoriala (0rt. 8-$5): A/ : :!: : I


18/37

e" decolarea de pe nave sau Dmbarcare, pe nave a oricaror aparate de zbor;

f" lansarea, debarcarea sau Dmbarcarea de tehnica militara, scafandri, submarine, orice alte instalatii Dn masura sa execute cercetari subacvatice;

g" Dmbarcarea sau debarcarea de marfuri, bani sau persoane cu Dncalcarea reglementarilor statuluiriveran;

#" savErseste acte de poluare grava, desfasoara activitati de pescuit, de cercetare, sau orice alteactivitati care nu au o legatura directa cu navigatia.

Intrarea navelor straine cu propulsie nucleara Dn marea teritoriala este supusa Dn unele state (ca si DnomEnia) unei aprobari prealabile. 0ceste nave, precum si cele care transporta substante radioactivesau alte substante periculoase sunt obligate, ca atunci cEnd se afla Dn trecere inofensiva sa ia masurispeciale de precautie.

%ubmarinele si celelalte nave submersibile au obligatia ca Dn marea teritoriala sa navigheze lasuprafata si sa arboreze pavilionul national.

%tatul riveran are obligatia de a nu Dmpiedica trecerea inofensiva, de a semnala prin publicitateanecesara orice pericol cunoscut pentru navigatia prin marea sa teritoriala, de a indica prin hartimaritime culoarele de navigatie si sistemele de separare a traficului.

otodata, el are dreptul de a adopta si aplica masurile legale necesare pentru a Dmpiedica oricetrecere care nu este inofensiva el poate interzice navei straine intrarea Dn marea sa teritoriala, saudaca nava, este Dn trecere, sa-i ceara respectarea obligatiilor aferente sau chiar parasirea apelor sale.

Fmpotriva navelor straine infractoare, statul riveran are dreptul de urmarire a acestora Dn marea sateritoriala si Dn anumite conditii (nava a Dncalcat legile statului riveran pe timpul cEt se afla Dn apele salenationale, apele maritime interioare sau marea teritoriala si dincolo de limitele acesteia, Dn marea

libera). aca o nava a fost retinuta Dn afara marii teritoriale, a zonei exclusive, Dn Dmpre urari care nu ustificaexercitarea dreptului de urmarire, ea va fi despagubita, pentru orice pierdere sau dauna suferita caurmare a acestei actiuni.

recerea navelor militare straine prin marea teritoriala este controversata Dn doctrina si Dn practicastatelor. !onventia din "#58 si nici !onventia din "#8$ nu consacra direct si clar un astfel de drept, ciacesta este recunoscut Dn mod indirect. Fn esenta, se prevede ca Dn trecerea lor inofensiva prin mareateritoriala navele trebuie sa respecte legile si reglementarile statului riveran privind aceasta trecere sica, daca nu tin seama de cerintele de a se conforma acestora, statul riveran poate cere parasirea decatre ele a marii sale teritoriale. Fn aceste conditii, nu s-ar putea vorbi de existenta unei reglementariclare de drept international privind dreptul absolut de pasa inofensiv al acestor nave. /egislatiilenationale dintr-o serie de state (Dntre care si omEnia) subordoneaza dreptul de trecere al navelormilitare straine prin marea teritoriala, unei aprobari prealabile a statului riveran.

/ " 7"##+ - eguli aplicabile tuturor navelor straine (0rt. 8-"9) Trecerea inofensiva a navelor straine prin marea teritoriala a omaniei se efectueaza inconditiile stabilite de prezenta lege si de alte reglementari in vigoare, cu respectarea normelordreptului international.

rin $trecere$ se intelege faptul de a naviga in marea teritoriala in scopul 'a" de a o traversa fara a intra in apele maritime interioare ori fara a ancora intr-o rada sau a faceescala intr-o instalatie portuara situata in afara apelor maritime interioare ;b" de a intra in apele maritime interioare si a ancora intr-o rada sau a face escala intr-o instalatie

portuara sau de a le parasi.


19/37

recerea trebuie sa fie neintrerupta si rapida.


20/37


21/37

%tatul riveran poate recurge la acte de arestare sau de instructie si la bordul navei straine care treceprin marea teritoriala dupa ce aceasta a parasit apele sale maritime interioare.

!onform legislatiei sale de politie, securitate fiscala si vamala Dn marea teritoriala, statul riveran aredreptul de vizita, de captura sau de retinere a navelor comerciale straine, de confiscare a produselorinterzise aflate la bord lor, etc.

%tatul riveran poate Dncepe exercitarea dreptului de urmarire Dmpotriva navelor care au Dncalcatlegile si regulamentele, Dn marea teritoriala si continua acest drept Dn marea libera. reptul de urmarirese aplica si Dn cazul Dncalcarii legislatiei referitoare la zona economica exclusiva.

Fn cazul savErsirii unei infractiuni Dnainte de intrarea navei Dn zona economica sau marea teritoriala,statul riveran nu poate recurge la nici o masura de instructie sau arestare la bordul navei, care veninddintr-un port strain se afla Dn trecere, fara a intra Dn apele maritime interioare ale acestuia.

Curisdictia civila a statului riveran nu se poate exercita asupra unei persoane aflata la bordul uneinave straine Dn trecere prin marea sa teritoriala. %tatul riveran poate sa dispuna potrivit dispozitiilorsale legale, retinerea sau sechestrarea ori executarea silita Dmpotriva unei asemenea nave dar numai

Dn legatura cu obligatiile contractuale sau responsabilitatile asumate de nava Dn timpul pasa ului saupentru trecerea prin apele statului riveran.


22/37

de baza drepte care unesc punctele cele mai Dndepartate Dn larg, legate Dnsa efectiv de uscat siurmeaza configuratia generala a tarmului. Fn situatia unui litoral la o mare cu flux si reflux, limitainterioara este linia celui mai mare reflux.

Fn legatura cu delimitarea, se ridica probleme deosebite Dn cazul existentei unor golfuri, insule sipentru statele arhipelagice.

0pa unui golf ale carui maluri apartin unui singur stat - pEna acolo unde distanta Dntre cele douatarmuri naturale la intrare nu depaseste $3 de mile are regim de ape maritime interioare a statuluiriveran.

e la aceasta regula sunt exceptate Ggolfurile istoriceG (de exemplu 2udson !anada, =ristol - 0nglia,iga /etonia si :stonia), adica acelea care desi au o deschidere mai mare de $3 mile, pe consideratiiistorice bazate pe uzul continuu si pe recunoasterea statelor terte, fac parte Dn Dntregime din apelemaritime interioare ale statului riveran.

!onventia din "#8$ instituie un regim uridic special pentru apele maritime ale statelor arhipelagice sitotodata defineste arhipelagul ca un grup de insule, inclusiv parte din insule, si ape legate Dntre ele si

cu alte elemente naturale, Dn asa fel DncEt formeaza o entitate intrinsec geografica, economica sipolitica, istoriceste considerata ca atare.

%tatul arhipelagic este acel stat constituit Dn Dntregime din unul sau mai multe arhipelaguri, putEndinclude si alte insule. si Dn cazul statelor arhipelagice limita interioara a marii teritoriale este constituitadin liniile de baza drepte care unesc punctele extreme de ale Dn insulelor celor mai Dndepartate, fara catraseul acestor linii sa se Dndeparteze de la configuratia generala a arhipelagului.

/imita laterala a marii teritoriale Dn raport cu statele vecine limitrofe, precum si limita marii teritoriale Dntre state situate fata Dn fata se stabileste pe baza de acord Dntre statele respective. Fn lipsa a ungeriila un acord, nici unui stat nu-i este admis sa-si extinda marea teritoriala dincolo de linia mediana, alecarei puncte sunt echidistante fata de punctele cele mai apropiate de la care se masoara latimea mariiteritoriale a fiecaruia dintre cele doua state.

&area teritoriala a Rom'niei cuprinde fEsia de mare adiacenta tarmului ori, dupa caz,apelor maritime interioare, avEnd latimea de() mile marine *)).))+ m" , masurata de laliniile de baza.

iniile de baza sunt liniile celui mai mare reflux de-a lungul tarmului sau, dupa caz, liniiledrepte care unesc punctele cele mai avansate ale tarmului, inclusiv ale tarmului dinspre largal insulelor, ale locurilor de acostare, amena arilor hidrotehnice si ale altor instalatii portuarepermanente.

!oordonatele geografice ale punctelor Dntre care sunt trasate liniile de baza drepte sunt

prevazute Dn anexa care face parte integranta din prezenta lege. Fn cazul unor evolutiiobiective de natura sa influenteze punctele Dntre care sunt trasate liniile de baza drepte,coordonatele noilor puncte sunt stabilite prin hotarEre a *uvernului.

imita e-terioara a marii teritoriale este linia care are fiecare punct situat la o distantade "$ mile marine, masurata de la punctul cel mai apropiat al liniilor de baza. &area teritoriala a Romaniei se delimiteaza de marea teritoriala a statelor vecine prinintelegeri cu fiecare dintre aceste state, in conformitate cu principiile si normele dreptului international. imitele e-terioare si laterale ale marii teritoriale , stabilite conform prevederilor art. " si $,constituie frontiera de stat maritima a omaniei. %uprafetele de apa situate intre tarmul marii si liniile de baza stabilite in art. " constituieapelemaritime interioare ale Romaniei . 0pele maritime interioare, marea teritoriala, solul si subsolul acestora, precum si spatiul aeriande deasupra lor fac parte din teritoriul omaniei.


23/37

In aceste spatii omania isi exercita suveranitatea in conformitate cu legislatia sa interna, cuprevederile conventiilor internationale la care este parte si tinind seama de principiile si normeledreptului international.H4


24/37

Fn acest sens, omEnia a adoptat ecretul nr. "3$7"#89 privind instituirea zonei economiceexclusive a tarii noastre Dn area


25/37

omEnia poate coopera Dn zona sa economica exclusiva, prin organele sale competente, cu celelaltestate riverane la area


26/37

Fn zona sa economica omEnia are urisdictie exclusiva asupra insulelor artificiale, instalatiilor silucrarilor, inclusiv dreptul de a exercita controlul pentru prevenirea infractiunilor si a altor Dncalcariprivind legile si reglementarile sale Dn domeniul vamal, fiscal, sanitar si al imigratiei, precum si Dnlegatura cu legile si regulamentele privind securitatea.

Fn urul insulelor artificiale, al instalatiilor si lucrarilor din zona economica exclusiva a omEniei seinstituie zone de securitate si protectie care se Dntind pEna la 5++ de metri de la fiecare punct allimitelor lor exterioare, Dn afara de cazurile Dn care se prevede altfel prin norme internationale generalrecunoscute. 4rganele romEne competente stabilesc si instituie Dn aceste zone masurile care seimpun pentru asigurarea securitatii si protectiei atEt a navigatiei, cEt si a insulelor artificiale, instalatiilorsi lucrarilor.

4rganizatiile, companiile, persoanele fizice si uridice, romEne si straine, care au dreptul saamplaseze, sa mentina si sa exploateze insulele artificiale, instalatiile si lucrarile sus-mentionate, suntobligate sa asigure si sa mentina Dn stare de functionare mi loacele permanente de avertizare asupraexistentei acestora.

Instalarea de insule artificiale, amplasarea de instalatii si lucrari, instituirea Dn urul lor a

zonelor de securitate si protectie, precum si desfiintarea completa sau partiala a acestorinstalatii si lucrari se comunica prin avize pentru navigatori emise de autoritatile romEnecompetente, Dmpreuna cu toate datele necesare identificarii acestora.

H4


27/37

fortele armate ale altui stat sau atacul armat asupra fortelor armate navale sau aeriene ori Dmpotrivafortelor maritime si aeriene ale altui stat Dn mare libera. Atilizarea fortei este permisa numai Dnexercitarea dreptului de autoaparare.

!onform ratatului Dncheiat la oscova Dn "#96 cu privire la interzicerea experientelor nucleare Dncele trei medii (atmosfera, cosmos si sub apa), Dn marea libera si spatiul aerian de deasupra sa suntinterzise orice fel de experiente nucleare, iar prin ratatul din "# " este interzisa amplasarea de armenucleare si orice fel de arme de distrugere Dn masa pe fundul marilor si oceanelor si Dn subsolul lor,pEna la limita exterioara de "$ mile.

otusi, marea libera nu este demilitarizata, neutralizata si denuclearizata, iar cEt priveste fundulmarilor si oceanelor interdictia este limitata numai la amplasare, ceea ce Dnseamna ca alte operatii(deplasare, circulatie etc.) ale armelor nucleare si de distrugere Dn masa pe teritoriile submarine ar fipermise. ezulta ca Dn timp de razboi marea libera poate fi folosita ca teatru de razboi, iar Dn timp depace Dn marea libera sunt permise manevre militare.

Fn marea libera, statutul uridic al navelor este determinat de nationalitatea acestora, care reprezintalegatura uridica bazata pe Dnmatricularea navelor pe teritoriul unui anumit stat si al dreptului lor de aarbora pavilionul statului respectiv.

4 nava nu poate naviga sub pavilionul a doua, sau mai multe state, sanctiunea fiind considerareaacesteia ca lipsita de nationalitate. %tatul de pavilion are dreptul de a exercita urisdictia exclusiva sicontrolul Dn conformitate cu legea sa interna - la bordul navei asupra echipa ului si Dncarcaturii - Dnproblemele de ordin administrativ, tehnic si social.


28/37

Fn legatura cu asigurarea securitatii navigatiei maritime, statele au obligatia de a lua toate masurile side a colabora Dn acest scop, Dn conformitate cu conventiile Dn materie si pentru prevenirea aborda elorpe mare si acordarea de a utor persoanelor, echipa elor si navelor aflate Dn pericol.

Fn marea libera, exploatarea resurselor biologice se face Dn conformitate cu principiul libertatii depescuit pentru toate statele si Dn conditii care sa asigure conservarea si gestiunea acestor resurse si Dngeneral diversitatea biologica a marii.

"6.5. egimul uridic al stramtorilor internationale' principii generale. egimul uridic al stramtorilorarii egimuri speciale de navigatie internationala sunt stabilite, prin tratate, pentrustramtorile' Eibraltar si Magellan, stramtorile daneze ( und,


29/37

nevoie de un preaviz de 4 zile, iar ale neriveranelor de /: zile- sunt restrictii cu privire latimpul de stationare, la tonaj. "volutia si dezvoltarea unor noi tipuri de nave militare side armate ale acestora, neprevazute in onventia din /31A a dat nastere la diferende inlegatura cu dreptul de trecere prin stramtorile Marii 7egre.

B>$T" T+) M"&+@ @+ M)>+7Brotectia acestui mediu se realizeaza in baza legilor interne si a conventiilorinternationale pentru zonele de sub jurisdictia nationala si prin conventii internationaleregionale sau,si cu caracter multilateral general pentru zonele internationale. )stfel,incepand cu onventia de la ondra din /3:? (modificata in /3A0 si /3A3 privindcombaterea poluarii marii cu %idrocarburi, continuand cu conventiile de la ;ruxelles din/3A3, privind raspunderea si interventia in caz de accident, cu cea din /35/, referitoarela stabilirea unui fond international de compensare, s#au stabilit reguli si principii care auconstituit baza unor reglementari ulterioare.

+n acest sens, in /35/ s#a inc%eiat onventia plivind protectia impotriva poluariicu materiale radioactive, in /35 0 # onventia relativa la prevenirea poluarii marine prinscufundarea (dumping deseurilor de pe nave si aeronave sau instalatii marine. &easemenea, s#au inc%eiat conventiile regionale privind protectia mediului marin referitoarela Marea ;altica (/35? , Mediterana (/35 A , Bacificul de ud (/34A etc.

+n acest context, subliniem semnificatia deosebita a onventiei privind protectiaMarii 7egre impotriva poluarii, semnata la ;ucuresti, /0 aprilie /330, cooventie care areca obiectiv combaterea poluarii cu substante periculoase, a diferitelor surse de pe uscat,de pe nave, din activitati ce se desfasoara, pe platoul continental.

ubliniem si faptul ca prin onventia privind dreptul marii din /340 s#au stabilitprevederi de aplicabilitate generala, vizand toate formele si tipurile de poluare si toatezonele marilor si oceanelor. #a creat, astfel, un cadru adecvat si cuprinzator pentruprotectia si conservarea mediului marin in toate componentele sale.

upraveg%erea si controlul respectarii prevederilor conventiilor revin statuluiriveran in zonele de sub jurisdictia sa, in zonele internationale, in principal statului depavilion. +n baza unor conventii s#au creat si organisme internationale speciale (comisiiinternationale sau regionale avand o serie de functii in acest domeniu.

u toate acestea construirea si punerea in circulatie a unor supertancuri petioliere

cu o capacitate de mii si c%iar sute de mii de tone au pus de multe ori in pericol mediulmarin.

)semenea pericole grave pentru fauna si flora marina au produs, de pilda, in /3A5naufragiul navei DTorrJ anJonC, sub pavilion liberian asupra coastelor franceza si englezaale $ceanului )tlantic,- in /354 # naufragiul, in aproprierea coastelor franceze, a naveipetroliere D)moco odizC sub pavilion liberian, apartinand unei companii americane- in/343 # naufragiul, in apropiere de )las8a, a petrolierului american D"xxon 9aldezC, iar in/331, naufragiul pe coastele cotiei a petrolierului D;raerC, sub pavilion liberian .

ant realitati care indeamna atat la masuri sporite de siguranta a tancurilorpetroliere si de securitate a navigatiei, cat si masuri de raspundere, precum si actiuniprompte in colaborarea statelor implicate .


30/37

%rontierele de stat &i regimul de frontier'( )ro*lema modific'rilor teritoriale*rontiera de stat este linia ce desparte pe uscat i pe ap teritoriul de stat de teritoriulstatelor vecine iar n plan vertical delimiteaz spaiul aerian i subsolul de spaiul aeriani subsolul statelor vecine.Teritoriul de stat este delimitat prin frontiere n interiorul cruia statul i exercit deplinasa suveranitate. *rontierele statului sunt inviolabile. >espectul reciproc al frontierelor iobligaia statelor de a rezolva pe cale panic litigiile privind frontierele constituie unelement esenial al principiului integritii teritoriale consacrat n dreptul internaional.)utem clasifica frontierele de stat dup' mai multe criterii: / . )up natura lor: a.*aturale care se stabilesc in!ndu#se seama de anumite particulariti geograficemuni, vi,r!uri, litoralul mrilor.b.+eometrice care sunt linii mai mult sau mai puin drepte care despart teritoriilestatelor. c.%stronomice la stabilirea crora sunt folosite paralele sau meridiane.

!. )up elementele componente ale teritoriului avem:a.Terestre care dispar uscatul dintre dousau mai multe state.

b. luviale separ n dou pri apele unui fluviu situat ntre teritoriile a dou state.c.#aritime reprezint liniile exterioare ale mrii teritoriale stabilite de state prin acteunilaterale sau pe baz convenional cu statele vecine. d.%eriene separ spaiile aeriene ale statelor prin linii perpendiculare care pornesc de lafrontierele terestre sau acvatice n sus p!n la limita interioar a spaiului cosmic. Kn plan juridic frontierele se stabilesc prin acorduri nc%eiate ntre statele vecine. *ixareafrontierelor se face prin dou operaiuni distincte'delimitarea i demarcarea. &elimitareaeste o operaiune politic i juridic care const n identificarea direciei principale idescrierea amnunit n cuprinsul tratatului nc%eiat n scopul stabilirii frontierei, atraseului acestuia. &emarcarea este operaiunea propriu#zis de stabilire pe teren a celorconvenite n textul tratatului.Regimul juridic al frontierei de stat a Repu*licii Moldova este sta*ilit prin Legea

privind frontiera de stat a Repu*licii Moldova care reglementea+': a.#odul de trasare -i de marcare a frontierei de stat .b. ona de frontier. c./a(a frontierei de stat.d.Condiiile n care se face trecerea peste frontier a persoanelor, mi'loacelor detransport, mrfurilor -i a altor bunuri.e.Condiiile n care se pot practica anumite activiti pescuit, recoltarea produselorlemiculoase. f.0mputernicirile organelor puterii de stat -i administraiei de stat n domeniul pa(ei destat. Modificrile teritoriale ale statelor este admis de dreptul internaional contemporan nbaza respectrii principiului dreptului popoarelor de a dispune de ele i numai prinmijloace panice. Kn trecut modificrile teritoriale erau concepute n contextul expansiuniii al cuceririlor dominante n raporturile internaionale sau erau bazate pe transpunerea

n dreptul internaional a unor instituii de drept ce facilitau transmiterea de teritorii prinv!nzarea # cumprarea, donaii, arend. $rice modificare teritorial n raporturile dintrestate se desfoar cu acordul liber exprimat al statelor i n interesul poporului. Kn trecutau existat situaii de ocupaie originar ca fiind o modalitate prin care teritorii din)merica, )frica, )sia erau alipite la imperiile coloniale. )lt mod de modificare a teritoriuluieste cesiunea de teritoriu ce reprezint trecerea unui teritoriu din suveranitatea unui stat

n suveranitatea altui stat. Modalitatea de exprimare i consultare a populaiei celocuiete pe teritoriul care va fi transmis se face prin dou forme' a Brintr#o %otr!re aorganului legislativ suprem b Brin consultarea direct a populaiei.


31/37

Delimitarea teritoriului-frontierele de stat

elimitarea teritoriului se face prin stabilirea frontierelor. In dreptul international

frontiera reprezinta limita uridica teritoriala in interiorul careia statul isi exercita suveranitatea sadeplina si exclusiva.

Intr-o definitie mai extinsa, frontierele sunt acele linii reale trasate intre diferitele puncte cedespart teritoriile a doua state sau, dupa caz, de marea libera si care se intind in inaltime panala limita inferioara a spatiului extraatmosferic, iar in adancime (in interiorul pamantului)pana la limiteleaccesibile tehniciilor de investigatie.

elimitarile teritoriale pot fi realizate'

in mod unilateral (privesc in special spatiile maritime aflate sub urisdictia statuluiriveran);

pe cale conventionala (pe baza acordului dintre statele suverane limitrofe);

pe cale jurisdictionala , in caz de esec al negocierilor pentru stabilirea frontierei,statele pot recurge la arbitra sau !urtea Internationala .

upa criteriul naturii lor sau modalitatilor de stabilire frontierele se clasifica in'

naturale (determinate de particularitatile geografice ale teritoriului);

geometrice (linii drepte trasate intre anumite puncte)

astronomice (stabilite pe paralele sau meridiane geografice).

upa elementele componente de teritoriu pe care le despart frontierele pot fi'

terestre,despart uscatul intre doua state;

fluviale, despart raul sau fluviul intre doua state (mi locul senalului navigabil oritalvegul cursului de apa);

maritime, fixeaza limita exterioara a marii teritoriale sau limitele laterale cu statelevecine;

aeriene, separa spatiile aeriene ale statelor prin linii perpendiculare care pornesc depe frontierele terestre, fluviale si maritime pana la limita inferioara a spatiuluiextraatmosferic (considerata a fi la aproximativ ""+ @m deasupra nivelului marii).

egimul uridic al frontierei de stat a omaniei este stabilit prin /egea nr. 59 din 3 iunie "##$,cu modificarile ulterioare.

Modificarile teritoriale si succesiunea statelor

In dreptul international succesiunea statelor se pune indeosebi in urmatoarele patru situatii de

modificari teritoriale:


32/37

a.unificarea a doua sau mai multe state intr-un singur stat prin fuziune sau absortie (de exemplu:gipt si %iria ("#58-"#9"), cu denumirea epublica 0raba Anita( .0.A.), . .*ermana cu.1.*ermana in oct."##+);

b.separarea sau succesiunea unei parti dintr-un stat si formarea unui stat nou(de exemplusepararea in "#3 a a@istanului de India ori in "#+5 a


33/37

statut de neutralitate,conventiile de asistenta reciproca,de stabilire a unor baze militare(tratatele deextradare au o situatie mai putin clara).

Unificarea,separarea sau dezmembrarea*ori si disolutia" statelor.

In astfel de cazuri exista, in general, o continuitate intre obligatiile statului predecesor si celeale statului succesor,exceptand cazurile in care au intervenit alte intelegeri intre parti sau candaplicarea tratatelor ar fi incompatibila cu interesele legitime ale statului succesor(art. 6"-65 din!onventia din "# 8).

n ce priveste tratatele , se desprind in general urmatoarele reguli'

se mentin in vigoare pentru statul succesor tratatele teritoriale(stabilirea frontierei sau orice altregim teritorial, cum sunt cele privind navigatia fluviala, transportul energiei electrice,comunicatiile feroviare, lucrarile si constructiile localizate, de exemplu, %lovacia-Angaria,complexul hidroenergetic de la *abci@ovo-


34/37

In asemenea cazuri se aplica, in principiu urmatoarele reguli(care pot fi adoptate de stateleimplicate in transfer)'

e teritoriul transferat isi inceteaza aplicabilitatea tratatele incheiate de statul cedent si intra invigoare tratatele incheiate de statul dobanditor;

bunurile de stat aflate pe teritoriul cedat trec in proprietatea statului dobanditor; datoriile se transfera ,ca regula in baza unui acord, iar in lipsa acestuia potrivit principiului

proportionalitatii echitabile.

in practica recenta se poate invoca redarea 2ong ong-ului !hinei("## ) de catre

area =ritanie, ca si retrocedarea teritoriului acao("###) !hinei de catre ortugalia.

Formarea noilor state independente

In cazul noilor state conventia privind succesiunea la tratate("# 8) consacra, ingeneral,regula ,, tabula rasa (principiul intransmisibilitatii), ceea ce inseamna exonerarea statuluisuccesor de orice obligatii conventionale asumate de statul predecesor.

!a atare, tratatele care instituiau starea de dependenta(protectorat, alte forme de aservire), casi tratatele politice, militare si altele de acest gen care contravin noului lor statut de state suveraneinceteaza. %tatul succesor nu este obligat sa respecte tratatele bilaterale incheiate de predecesor, elesunt denuntate ori renegociate.

!at priveste tratatele multilaterale, noul stat independent, pe calea unei notificari, se poateconstitui parte la un astfel de tratat, exceptand tratatele multilaterale care sunt incompatibile cu nouasa calitate de stat suveran.

In problema succesiunii la bunuri si creante noile state au aplicat, cu unele adaptari, principiilereferitoare la succesiunea statelor. impotriva, in cazul datoriilor art. 68 din !onventia din "#86prevede ca'

,, nici o datorie de stat a statului predecesor nu se transmite unui stat nou independent , exceptandcazul in care exista un acord expres cu statul succesor , care sa releve legatura dintre datorie sibunurile sau drepturile care trec la noul stat.

Zone demilitarizate i neutralizate. Zone denuclearizate#analele maritime sunt ci arti iciale constituite n scopul de a spori posibilitatea de comunicare ntre zonelemaritime oceanice. #analele situate pe teritoriul unui singur stat au acelai regim ca i ansamblu teritoriului. "in punct de vedere al importanei i amplasrii canalurilor pot i mprite ca iind de importan naional sau

internaional.Canalul devine internaional cnd este constituit pentru a fi deschis libertii de navigaie tuturor statelor frdiscriminare unilateral a statului riveran .$n asemenea regim internaional l au%#analul &uiez, #analul 'anama, #analul iel. #analul &uiez este cel maiimportant canal care ace legtura dintre area editeran, area *oie i +ceanul ndian.cest canal a ost construit n sec pe teritoriul /giptului, are o lungime de 012 3m este desc4is att n timpde pace ct i n timp de rzboi navelor comerciale i de rzboi indi erent de pavilion. 5n caz de rzboi beligeranii sunt obligai s nu anga!eze ostiliti pe canal sau s mpiedice libera circulaie a navelor. *egimulsu !uridic a ost stabilit prin #onvenia din 0666 de la #onstantinopol prin aceast convenie /giptul s-a anga!ats respecte prevederile ei, s ixeze taxe ec4ivalente celor prevzute n convenie i s e ectueze lucrri dentreinere exploatare, per ecionare i administrare a canalului. #analul 'anama este navigabil pe o distan de62 3m ce leag +ceanul tlantic de +ceanul 'aci ic. /l a ost construit la s ritul sec . *egimul su !uridiceste stabilit prin convenii bilaterale nc4eiate ntre nglia i &$ i 'anama. 5n 0720 area 8ritanie se vedesilit s cedeze &$ dreptul exclusiv de a asigura controlul canalului. 5n privina canalului s-a stabilit un regim !uridic care permitea libera navigaie a navelor militare i civile ale tuturor statelor, neutralizarea canalului dar nu


35/37

i demilitarizarea acestuia. &$ menine n zon baze militare n acest context se evideniaz lupta poporului panamez pentru restituirea ctre statul 'anama a teritoriului concesionat de &$ . #t privete conducerea i administrarea canalului acesta este asigurat de un sistem mixt panamez-american carea durat pn n 0777 ca mai apoi s-i aparin 'anamei. #analul iel are o lungime de 76 3m a cut parte pnn 0706 din apele interioare ale 9ermaniei. /l ace legtura dintre area :ordului cu area 8altic. *egimul !uridic al acestui canal este reglementat de tratatul de la ;ersaille 0706 care stabilete regimul liberei navigaii pe

acest canal. :egocierile care au avut loc ntre 9ermania i nglia,


36/37

Neutralitatea permanent este aplicat n special unor ci maritime internaionale cum ar i canalele maritimei strmtorile cu regim !uridic internaionale. Neutralitatea temporar este dispus prin prevederile #onveniei de la 9eneva re eritoare la protecia persoanelor civile n timp de rzboi. Conele demilitarizate i neutralizate ale acestor zone s-au cristalizat ndreptul internaional i n practica statelor cu scopul de a preveni declanarea unui rzboi sau extindereaoperaiunilor militare pe un teritoriul determinat. "enuclearizarea este o instituie relativ nou a dreptului

internaional ce caracterizeaz tendina statelor de eliminare a armelor nucleare precum i de a evita saurestrnge posibilitatea olosirii armamentului nuclear n anumite regiuni.

+egimul uridic al acestor zone este aplicabil unor spaii mai ntinse care cuprind fie teritoriul unui stat fiecontinente ntregi . 5n temeiul acestui regim statele respective au obligaia de a nu olosi i experimenta armenucleare n zona respectiv i de a nu ataca sau amenina cu asemenea arme teritorii ntregi. *egimul !uridic este prevzut prin tratatele internaionale precum i reglementri de ordin intern. /x. Tratatul de la Das4ington din071E care interzicea experimentele pe lun.5n practica statelor regimul de zon denuclearizat a ost instituit pe dou ci% - includerea unui asemenea regimn cuprinsul unor tratate care stabilesc regimul general al unor teritorii - nc4eierea unor tratate speciale deinterzicere a amplasrii armelor nucleare. &tatele care ac parte din zona denuclearizat vor trebui s-i asumeurmtoarele obligaii% s nu experimenteze, s nu dezvolte, s nu produc arme nucleare ie direct ie indirect, snu acioneze, s nu posede, s nu primeasc sub orice orm arme nucleare, s previn, s interzic instalarea,

amplasarea, stocarea armelor nucleare a late sub controlul statelor din a ara zonei, s previn, s interzictranzitarea armelor nucleare prin zon.&tatele incluse n zona denuclearizat au dreptul de a olosi energia nuclear n scopuri panice n condiii desecuritate.n practica internaional s-au formulat anumite principii cu privire la crearea zonelor denuclearizate%!% niiativa crerii unei zone libere de arme nucleare trebuie s emane de la statele din regiunea interesat, iar

participarea s se fac pe baz voluntar.'% Anga amentele referitoare la zonele denuclearizate trebuie s se asigure c acestea vor rmne efectiv liberede arme nucleare./% 0bligaia privind stabilirea zonei poate fi asumat de grupuri mai mari de state sau de grupuri mai restrnse. &tatele posesoare de arme nucleare trebuie s se anga!eze s nu oloseasc, s amenine cu olosirea armelornucleare a statelor.Arctica este teritoriul 'olului :ord cu o supra a total de BE mln 3m ormat din BF?supra a acvatic i 0F?supra a terestr. 'entru delimitarea zonelor polare a ost propus linia geogra ic i astronomic a cercurilor polare, a g4earilor i dispariiei vegetaiei.

Arctica prezint interes att din punct de vedere #tiinific ct #i din punct de vedere strategic ntruct estebogat n resurse naturale .rcticii pentru delimitarea zonelor polare i s-a aplicat teoria sectoarelor sau zonelor de atracie. ceast teorie aost dezvoltat nc din 0706 de !uristul rus ;. >a34tin. 'otrivit acestei teorii statele riverane +ceanului 5ng4eat de :ord sunt suverane asupra tuturor pmnturilorcuprinse ntr-un triung4i ce are ca baz coasta, ca vr 'olul :ord i ca laturi meridianele care trec prinextremitile de vest i de est ale coastei. st el aceste teorii le-ar reveni &$ , *usiei, #anadei, "anemarcei G :orvegiei. 5mprirea arcticii con orm acestei teorii nu este unanim acceptat de ctre statele riverane. st el n0771 la reuniunea statelor ("anemarca, slanda, #anada, :orvegia, *usia, &$ ,


37/37

desemnai de reprezentanii statelor pri la tratat. 5n ceia ce privete protecia mediului i regimului resurselorminerale n iunie 0766 a ost adoptat #onvenia privind reglementarea activitilor asupra resurselor mineraledin ntartida. +biectul conveniei este interzicerea acelor activiti care ar cauza daune mediului sau ecosistemelor ntartideisau ar a ecta climatul la nivel global sau regional. 5n octombrie 0770 statele pri la tratatul cu privire lantartida au semnat la adrid 'rotocolul asupra proteciei mediului n aceast zon protocol care interzice

prospectarea i mineritul pe o perioad de A2 de ani n ntartida. 'roblema ntartidei este pus pe ordinea de zia dunrii 9enerale a +:$.

teritoriul de stat...lucrul individual

Documents