terapia teacch

O INTRODUCERE IN METODA DE INVATARE STRUCTURATAPrezinta: Valerie Gruenwald, Psiholog scolar:Palatine, Illinois, USA

Introduction to Structured Teaching

Invatarea structurataBazata pe Modelul de predare pentru elevi cu autism Heartland, dezvoltat de Agentia de educatie Heartland din Iowa, USA Combina cele mai bune practici dintr-o varietate de metode, in principal metoda TEACCH (Tratamentul si educatia copiilor cu autism si alte deficiente legate de comunicare) Dezvoltat la Universitatea North Carolina, Chapel Hill


INVATAREA STRUCTURATAScop: Scopul principal al acestei abordari educative este acela de a dezvolta Independenta si Aptitudinile de comunicare atat legate de educatie cat si de aptitudinile de viata.


INVATAREA STRUCTURATA

Important: Creati conditiile necesare pentru succes Folositi punctele tari ale elevului pentru Planificarea conditiilor careVor mari sansele de succes siVor minimiza posibilitatea aparitiei problemelor


Dificultati cognitive / de comportament observate in autism Autismul restrictioneaza abilitatea persoanei de a :Schita mediul inconjuratorRealiza ce este relevant si ce este irelevant intr-o situatieRespecta selectiv si interpreta indicatiile, ignorandu-le pe cele neimportanteSe organizaPlanifica Actiona in conformitate cu cerintele externe


Dificultati cognitive / de comportament observate in autismCand aceste dificultati sunt combinate cu deficiente de comunicare si socializare (abilitatea de a pune intrebari, de a invata dupa modele), rezultatul este : Dependenta de altii privind indemnurile despre ce sa faca.


Persoanele cu autism tind sa:

Se descurce cel mai bine cu Informatii concrete Informatii specifice, memorare Structura Informatii / indicatii vizuale Asteptari si reguli clare

Aiba dificultati cu Ideile abstracte Generalizarea, aplicarea cunostintelor si aptitudinilor Organizarea comportamentului, a timpului, a etapelor in atingerea unui obiectiv Procesarea auditiva si intelegerea limbajului Judecata interpretarea regulilor generale in situatii specifice


Persoanele cu autism tind sa:Se descurce cel mai bine cu Rutina si predictabilitatea Invatarea unor metode specifice de a face fata unor situatii Informatii despre ce sa faca A lua lucrurile pe randAiba dificultati cu Surprizele si schimbarile neasteptate Rezolvarea problemelor

A realiza ce sa faca cand li se spune si ce sa nu faca

A face fata mai multor solicitari multiple


STRATEGIA GLOBALAStrategia globala vizeaza folosirea unei structuri vizuale si unor elemente vizuale de sprijin care sa : Faca mediul inconjurator mai previzibil si comprehensibil Ajute elevul sa realizeze activitatile mai independent

Ajute elevul sa inteleaga mai bine comunicarea si sa se exprime mai usor


STRATEGIA GLOBALAFolosirea structurii vizuale in mediul inconjurator are cele mai mari foloase in:Oganizarea vizualaIntelegerea informatiei prezentate vizualGandirea concretaUrmarea unor rutine Elementele vizuale de sprijin minimizeaza in acelasi timp dificultatile legate de procesarea auditiva/de limbaj, si reduc sansele de anxietate, supra-stimulare si confuzie.


STRATEGIA GLOBALAPrincipalele componente:Structura fizica aranjati clasa si materialele astfel incat sa ofere indicatii vizuale pentru a ajuta elevul sa stie ce are de facut si sa se reduca elementele care il distrag.Creati o atmosfera de liniste, fara o dezordine inutila (lucruri, zgomot)Creati delimitari fizice si vizuale pentru a defini zone specificeOrganizati mediul astfel incat elevul sa stie unde sa mearga si ce are de facut cand ajunge acolo


STRATEGIA GLOBALAZone tipice in clasa: Educatie in grup Invatare 1:1 Activitati independente Joaca / relaxare Activitati senzoriale


STRATEGIA GLOBALAInstrumente:Mobilier aranjat astfel incat sa creeze delimitariDivizoriGresie si zone cu covoareBanda (banda izolatoare de diferite culori) pentru a defini zoneleEtichete/imagini pentru a marca in mod clar recipientii, dosarele, etc pentru materialele educative


STRATEGIA GLOBALAFolosirea culorilor, fotografiilor, numelor - Folositi culori personale unice, precum si fotografii si nume tiparite, pentru a ajuta elevul sa-si gaseasca locul in mediul inconjurator. Raspunsuri vizuale la intrebari: Care este locul meu? Care sunt lucrurile mele?


STRATEGIA GLOBALA

Exemple:Locul la masa / scaunulZona pentru activitati independenteLocul in timpul alinieriiDulapiorul Dosarul sau sertarul cu corespondentaCosuri cu sarcini si materiale


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUPROGRAMEUn program raspunde la intrebarile:Unde merg? Cand? Poate deasemena ajuta sa raspunda la:Cine va fi acolo? Ce se va intampla?


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUUn program invata elevul sa anticipeze evenimentele si sa le organizeze in timp. Anxietatea si frustrarea sunt reduse cand elevul intelege ce urmeaza sa se intample, cand urmeaza sa se implice in activitati placute. Elevul poate astepta activitatile preferate mai bine daca stie ca se poate baza pe aceste intamplari la un anumit moment dat.


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUPrograme: Invatati conceptul ca activitatile sunt separate si distincteInvatati conceptul Mai intai ApoiStabiliti rutineFaceti ziua predictibilaAnuntati in avans schimbarileLasati elevul sa stie cand se petrec pauzele si activitatile placute, precum si activitatile legate de scoalaConcentrati-va pe punctele tari ale memoriei secventialeAsigurati flexibilitate


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUPrograme vizuale: Variaza ca si complexitate in functie de elev. Durata: Mai intai - Apoi Ziua partiala Toata ziua


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUReprezentati informatia folosind (in functie de complexitate): ObiecteFotografiiDesene/scheme (ex programul Boardmaker)Desene + cuvinteTipariti doar text


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUPrograme vizuale exemplu tipic:Fiecare elev are un program cu imagini individualizat, de cele mai multe ori localizat in zona sa de activitati independente. Panglica folosita pentru a atarna imaginile are culoarea personala a elevului si / sau are fotografia acestuia sau numele tiparit la inceput. Imaginile sunt anexate de panglica cu Velcro, si pot fi luate si mutate la urmatoarea locatie /activitate. O imagine mai mare, identica este lipita in fiecare locatie din incapere, cu mai multe puncte Velcro unde elevul isi poate atasa imaginea programului sau.


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRULa finalul fiecarei activitati, adultul da elevului un card de verificare a programului (in functie de nivelul copilului, acesta poate fi o panglica mica de culoarea individuala a elevului, posibil cu numele lui, sau simplu cu casute de bifat sau alti indicatori vizuali)Elevul merge la programul sau, pune cadrul de verificare intr-un plic atasat sau o cana, indeparteaza prima imagine a programului, o duce la locatia ilustrata si o pune pe unul din punctele Velcro.


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUVariatiuni: Stationar (sta intr-un loc, dupa descrierea de mai sus) sau portabil (mutat de elev in fiecare locatie)Individual sau de grup: un program de grup este in general folosit doar pentru elevii avansati care pot face fata mai usor unui mediu inconjurator mai mare sau general, mai degraba decat unor indicatori personalizatiDe sus in jos sau de la stanga la dreapta: de la stanga la dreapta corespunde directiei de citire; de sus in jos este un format utilizat deseori pentru liste.


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUExista multe metode de a reprezenta un program. Trebuie folosita acea metoda care are cel mai mult sens pentru un anumit elev. Pe masura ce devine posibil, treceti catre un format care este convenabil si similar cu cel folosit de colegii de aceeasi varsta.


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRURutina: Verificati programulMergeti la locatia respectivaUrmati sistemul folosit pentru a finaliza activitatea


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUATENTIE: Programul raspunde la intrebarile: Unde merg? Cand?

Sistemul de lucru: raspunde la intrebarile : Ce fac? Cum imi realizez activitatea?


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU

SISTEMUL DE LUCRU: O metoda foarte structurata de prezentare a activitatii care-i permite elevului sa lucreze individual. Incorporeaza o rutina pentru realizarea unei serii de sarcini educative sau aptituni practice de viata.


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUCel mai des utilizat in statiile de lucru independente. In aceasta aplicatie, sunt incluse:Unde se afla sarcinile care trebuie finalizate Unde trebuie realizata activitatea Unde trebuie pusa fiecare sarcina odata finalizata In ce ordine trebuie realizate aceste sarcini Ce trebuie facut la incheierea activitatii


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUSistemul de lucru vorbeste cu copilul. Cand acesta ajunge la statia de munca independenta, mediul trebuie sa ii spuna ce are de facut, fara alte explicatii sau indicatii din partea profesorului.


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU4 intrebari la care sistemul de lucru trebuie sa raspunda 1. Ce trebuie sa fac? 2. Cat trebuie sa fac? 3. Cum stiu cand am terminat? 4. Ce fac sau ce primesc cand termin?


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUExamplu amplasament fizic: Banca elevului semnalizata cu eticheta lucru si cu o banda cu carduri detasabile (Velcro) cu numerele 1, 2, 3, si cardul de verificare Raftul din stanga bancii cu trei cutii/recipienti continand sarcinileFiecare recipient este numerotat cu 1, 2, sau 3 si are un punct Velcro langa numarO cutie mare in drepta bancii etichetata cu Terminat


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUExamplu proces:Elevul indeparteaza cardul cu numarul 1 de pe banda de pe bancaIl ataseaza la punctul Velcro de langa numarul 1 pe primul recipientIsi ia indicatia din recipient si o pune pe bancaFinalizeaza sarcinaO pune in cutia TerminatRepeta procedura pentru numarul 2, si apoi numarul 3Ia cardul de verificare ramas si merge la programul sau sa vada ce are de facut in continuare


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU4 Intrebari: 1. Ce am de facut? Sarcinile sunt in recipiente2. Cat am de facut? 3 sarcini3. De unde stiu cand am terminat? Toate sarcinile sunt in cutia Terminat4. Ce fac dupa ce am terminat? Imi verific programul


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUAlte exemple de conectare a sistemului de lucru la sarcinile care trebuie realizate :Potrivirea culorilor, formelor sau simbolurilor (litere, numere)

Mutarea sarcinilor din cutia/dosarul Lucru in cutia/dosarul Terminat la final

Luarea sarcinilor in ordine dintr-un dosar compartimentat


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUObiectivul statiei de munca independenta este de a avea un spatiu stabilit unde elevul isi realizeaza activitatile in mod independent, cu o structura si cu indicatii vizuale suficiente pentru a elimina nevoia de asistenta si dirijare din partea unui adult. Desi va fi nevoie de asistenta la inceput pentru a-l invata pe elev procesul propriului sistem de lucru, adultul ar trebui sa-si reduca nivelul de implicare cat de repede posibil.


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUSarcinile si aptitudinile sunt predate prin metoda 1:1. Odata insusite, acestea pot fi transferate catre munca independenta pentru a intari aptitudinea si munca independenta.


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUAlte aplicatii ale unui sistem de lucru:Pasii pentru rutina folosirii toaleteiDezbracareaFolosirea toaletei StergereaTrasul apeiImbracareaSpalatul mainilorUscatul mainilorAruncatul prosopului de hartie la gunoiVerificarea programului


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUPasii pentru rutina venirii la scoalaDat jos rucsac si hainaDeschis rucsacCaietul si mancarea in cosuleteHaina in dulapiorRucsacul in dulapiorVerificarea programului


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUActivitati in clasa (prezenta)Verificat grupul de la masaPlasarea pozei (sau numelui) fiecarul elev pe La scoalaPlasarea clorlalte pozei (sau nume) pe AcasaPrezenta dusa la birouVerificat programul


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUFormate comune Fiecare imagine sau cuvant/propozitie pentru pasii de urmat dintr-o rutina este atasata de un card laminat cu VelcroPe masura ce fiecare pas este finalizat, acesta este indepartat si plasat intr-un plic sau o punga de plastic atasata in spatele sau in partea de jos a cardului Imaginile sau cuvintele/propozitiile sunt lipite pe partea dreapta a cardului, apoi laminate; o clapa se inchide si deschide la fiecare pas.


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRUFormate comune Pe masura ce fiecare pas este finalizat, clapa se inchide (punctul Velcro)Imaginile sau cuvintele/propozitiile sunt lipite pe partea dreapta a cardului, apoi laminate. Pe masura ce fiecare pas este finalizat, acesta este bifat folosind un marker ne-permanent


PROGRAME SI SISTEME DE LUCRU SUNT INTREBARI PANA ACUM?


ADAPTARI INSTRUCTIONALEIncludeti organizarea vizuala, claritatea vizuala si instructiunile vizuale in activitatile de predare pentru a ajuta elevii sa invete aptitudini si sa le efectueze independent pe cat posibil.Organizare vizuala Organizati spatiul si materialele, facand pasii usor de urmat.Delimitati doar zona si materialele care sunt necesareClarificati scopul fiecarei sectiuni si fiecarei componente


ADAPTARI INSTRUCTIONALEFolositi recipienti, sectiuni delimitate, etc pentru a separa sarcinile si partile lor componenteClaritate vizuala Evidentiati informatia importanta pentru a clarifica conceptele si a ajuta elevul sa se concentreze pe informatiile cele mai relevante.Exemple: codificare pe culori; etichetarea categoriilor importante


ADAPTARI INSTRUCTIONALEInstructiuni vizuale Oferiti elevului informatii despre ce are de facut si ce pasi trebuie urmati pentru finalizarea sarcinii. Instructiunile vizuale vor ajuta elevul sa fie flexibil si sa generalizeze o aptitudine. Acestea pot include:Imagini/fotografii Mostre Instructiuni scrise


CREAREA DE SARCINI PENTRU EDUCATIEIncepeti cu acele aptitudini care sunt in proces de dezvoltare Prezentati sarcinile astfel incat sa foloseasca punctele tari ale elevului; oferiti sprijin pentru punctele slabe


CREAREA DE SARCINI PENTRU EDUCATIESuccesiunea tipica de dezvoltare a conceptelor:PotrivireCopierea unui model simpluAlaturare (sortarea obiectelor/imaginilor/simbolurilor pe categorii)Repetarea unei schemeSuccesiune logicaSortare mai avansata (in ordine alfabetica, numerica)Urmarea de instructiuni pentru realizarea sarcinilor mai complexe


CREAREA DE SARCINI PENTRU EDUCATIEVocabular pentru citire De obicei, din cauza predispozitiei pentru aptitudini vizuale si slabiciunilor in procesarea auditiva sau in limbaj, elevii cu autism citesc mai usor folosind metoda cuvantului imagine mai degraba decat abordarea fonica. Pentru a intari asocierea dintre cuvant si sensul acestuia, faceti perechi de cuvinte cu imagini


CREAREA DE SARCINI PENTRU EDUCATIEIntelegerea unui textPunctele slabe in limbajul receptiv si expresiv fac intelegerea unui text dificila pentru elevii cu autism. Intelegerea prin deductie ramane de obicei foarte dificila chiar si pentru cei mai functionali elevi. Dificultatea transformarii ideilor in cuvinte pentru a comunica cunostintele si gandurile este un obstacol esential in incercarea elevilor de a exprima ceea ce inteleg.


CREAREA DE SARCINI PENTRU EDUCATIESuccesiunea de dezvoltare pentru activitatile de intelegere a unui text : Alegeti imaginea corectaCompletati spatiile goale (alegeti cuvintele)Alegeti propozitia corectaPuneti in ordine ideile prezentateLcalizati informatia necesara dintr-un paragraf si scrieti cuvantul/fraza/propozitia care raspunde la o intrebare simplaGenerati cunostinte si idei proprii ca raspuns la intrebari sau la un grafic


CREAREA DE SARCINI PENTRU EDUCATIEScriere Scrierea este deseori cea mai dificila aptitudine academica pentru elevii cu autism din cauza unor factori combinati de:Puncte slabe generale legate de limbajDificultatea de a transpune ideile in cuvintePuncte slabe de motricitate fina care afecteaza scrisul de mana


CREAREA DE SARCINI PENTRU EDUCATIE

Multe din strategiile enumerate pentru intelegerea unui text pot fi folosite si in activitatile de scriere. In plus, alternativele la scrisul de mana pot permite elevului sa isi comunice ideile si cunostintele mai eficient.


CREAREA DE SARCINI PENTRU EDUCATIEAlternative la scrisul de mana: Cuvinte pre-tipariteForme sau stampile cu litereAlpha Smart Calculatorul Cu aceste adaptari, unii indivizi cu autism invata sa comunice mult mai eficient prin limbaj scris decat prin limbaj vorbit.


CREAREA DE SARCINI PENTRU EDUCATIEMatematicaUnii indivizi cu autism au dificultati in a percepe conceptul de cantitate si de aici, dificultatile legate de operatiile matematice. Metoda Touch Math (matematica prin atingere) face adunarea si scaderea un proces foarte concret si sistematicElevii care pot invata sa numere pot face operatii simple de adunare si scadereTouch Math poate fi aplicat si la invatarea banilor


INCURAJAND INDEPENDENTAScopul a tot ce am prezentat pana acum este de a ajuta elevul sa fie cat mai independent posibil, de a reduce dependenta de indicatii din partea altora pentru a realiza niste activitati. Cand indicatiile sunt necesare, folositi doar ceea ce este necesar pentru ca elevul sa realizeze sarcina, si apropiati-va cat de repede posibil de cresterea gradului de independenta.


INCURAJAND INDEPENDENTAIndicatiile: Ierarhia de la cel mai mic la cel mai mare pentru indicatii = grad de independenta de la cel mai ridicat la cel mai scazutIndicatorii vizuali in mediul inconjurator permit cel mai ridicat grad de independentaToate cele de mai jos necesita prezenta unei alte persoaneGesticaVizualVerbal (vorbit)Fizic (mana-peste-mana; umbra)


DIFICULTATI DE LIMBAJComunicarea Un schimb de informatii dintre o persoana care comunica si un ascultator.


DIFICULTATI DE LIMBAJIndividul cu autism: Are dificultati atat la limbajul receptiv cat si la cel expresivProceseaza limbajul mai lentNu intelege limbajul corpului, gesturile, expresiile feteiAre dificultati in procesul de comunicare (vorbit, ascultat, gandit, raspuns)


DIFICULTATI DE LIMBAJAre dificultati in sustinerea unei conversatii, care include : Atentia comuna Suntem amandoi atenti la acelasi lucru in acelasi timp. Reciprocitate Suntem amandoi parteneri in aceasta conversatie.Pe rand, vorbim si ascultam.


APTITUDINI DE COMUNICARESolicitareA atentieiA unor obiecteA unor activitatiElemente de sprijin senzorialA finalizarii unei activitatiRespingerea sau refuzulunor obiecte unor evenimente/activitati unei persoane


APTITUDINI DE COMUNICAREComentariiOferirea de informatiiCautarea de informatiiSalutul Raspund la propuneri de socializareInitierea interactiunii socialeActionat pe randClarificareNegociere


APTITUDINI DE COMUNICAREPasi pentru comunicarea unui mesajCastigarea atentiei ascultatoruluiConstruirea unei solicitari, a unui mesaj sau raspuns (solicitarea este o aptitudine mai timpurie)Asteptarea unui raspuns A fost comunicarea un succes?


APTITUDINI DE COMUNICAREPauza de masa de obicei cel mai bun loc pentru inceperea invatarii celor mai simple aptitudini de comunicare. Copilul este motivat, iar subiectul comunicarii este concret.


APTITUDINI DE COMUNICAREFormate comune de comunicare timpurie _________ eu vreau __________ (nume)(obiect) Poza la alegere Poza la alegere Ma simt _____________ (emotii, bolnav, obosit, etc.) Am nevoie de _________ (o pauza, o plimbare, cutia senzoriala, etc.)


APTITUDINI DE COMUNICAREAdaptari: Folositi imagini/obiecte/fotografii,texte tiparite pentru limbajul receptiv si expresiv.


APTITUDINI DE COMUNICARESuccesiunea comportamentelor in comunicare: Comportamente emotionale - ex., plans, crizeGesturi ex. apucarea, indicareaSchimbul de obiecte ex., a da adultului o cana sau un bolSchimbul de imagini imaginea spune ascultatorului ce se doreste, fotografiiBenzi cu propozitii (sau fraze)Solicitari verbale (sau prin alte forme de comunicare, ex. Limbajul semnelor) Comunicarea verbala extinsa


APTITUDINI DE COMUNICAREMetode si instrumentePECS Sistem de comunicare prin schimb de imaginiALS (stimularea limbajului prin sprijin) table de comunicareAlegeri prin imaginiInceputuri de propozitiiScenarii Povesti sociale


APTITUDINI DE COMUNICAREAdaptarea pentru dificultati:Reduceti limbajul vorbitMai ales cand este confuz sau stresat Folositi fraze/propozitii simple, concrete, consecvente


ASPECTE SENZORIALECaracteristici senzorialePoate fi hipo-activ: obosit, lipsit de interes, neantrenatPoate fi hiper-activ: neastamparat, distras de o energie excesivaMiscarile repetitive persista in ciuda eforturilor de a le opriElevul poate fi neindemanatic sau poate avea o coordonare motrica fina si/sau grosiera slaba


ASPECTE SENZORIALENevoi: Spatiu/distanta fata de ceilaltiLiniste Presiune asupra corpuluiMiscare Accentuarea activitatilor care il ajuta pe elev sa fie calm sau mai activPauze senzoriale incluse in program


ASPECTE SENZORIALEAdaptari, strategii si obiecte care ajuta reglarea senzoriala:Zone linistite, departe de ceilaltiCasti in urechiObiecte de imbracaminte gen vesta de greutate, de imbratisare, spandexPatura cu greutati, greutati in poala, fular cu greutati peste umeribody sock (soseta pentru tot corpul)bean bag chairs (fotolii tip para)


ASPECTE SENZORIALEObiecte senzoriale (tactile, vizuale)perneMingea terapeuticaLeagan Muzica (inclusiv melodiile preferate)Carti (mai ales repetitive; inclusiv cele preferate)Munca greaEtape de relaxare


ASPECTE SENZORIALEStrategii senzoariale de crestere a nivelului de excitare/atentie:Concentrare pe senzatiile schimbatoare (imprevizibile, cu input variabil) Miscare:Miscari rapide, neregulate pe leaganSchimbarea ritmului in timpul plimbarii de rezistenta, a dansului, a trambulinei, a salturilor cu mingea, intinderilorStatul pe loc si intoarceri


ASPECTE SENZORIALEMiscare:Miscari ale animalelor Jocul cu franghiaImitarea miscarilor capuluiActivitati motrice grosiere: saltul, sarituri, alergarea catre o tinta si inapoi Statul sau asezatul pe o minge in timpul activitatii


ASPECTE SENZORIALETactile:Glaspapir, sandpaper, thera-putty (pentru dezvoltarea puterii si coordonarii mainilor), gel in baggie (??), joaca cu apa rece, neastamparvibratii: squiggle pen (??), perna vibrantaVizuale:Lanterna pentru luminarea hartiei, hartie viu colorata, fonturi diverseAuditiv:Muzica alerta, ritm schimbator


ASPECTE SENZORIALEOlfactive:mentaOrale:Periuta de dinti cu bateriiMancare condimentata, amara, crocantaGheata


ASPECTE DE COMPORTAMENTCaracteristici emotionale si comportementaleRapunsurile emotionale pot fi intense si neinhibateStarile se pot schimba rapid, deseori fara o cauzaReactiile pot fi neadecvate stimululuiAnxietatea poate fi deseori o problema; elevul poate avea temeri neobisnuite


ASPECTE DE COMPORTAMENTRigiditatea este deseori legata de emotii puterniceIesirile explozive sunt comune si pot dura mult timpIndividul poate avea dificultati in a se calma odata suparatDistragerea este deseori cel mai bun instrumentO atentie slaba si de scurta durata pentru interese mai putin intense; usor distras de ganduri si de sentimente interne precum si de imagini, sunete si mirosuri din mediul inconjurator, etc.


ASPECTE DE COMPORTAMENTNevoi:Reguli si asteptari foarte clare postate in locuri relevanteConsecventaOportunitati frecvente de a practica comportamente pozitiveFeed-back clar, imediat si intariri


ASPECTE DE COMPORTAMENTInstrumente:Imagini ilustrand comportamente pozitiveScheme de comportament ce arata progresul catre intaririPovesti sociale


ASPECTE DE COMPORTAMENTIntarirea/consecintele trebuie :Sa fie rapideSa aiba sensSa conteze pentru copil


ASPECTE DE COMPORTAMENTPractica specifica a comportamentelor pozitive si intaririlor frecvente sunt instrumente importante in a ajuta elevii cu autism sa invete aptitudini sociale, auto-controlul si abilitatea de a raspunde la solicitari externe. Aceste aptitudini sunt esentiale pentru castigarea acceptarii sociale care le va oferi cele mai bune oportunitati de incluziune in comunitate si in roluri vocationale.


ASPECTE DE COMPORTAMENTDin cauza dificultatilor in a citi indicatiile sociale, in a regla sentimentele si comportamentul si in a generaliza aptitudini dintr-un context intr-altul, persoanele cu autism au nevoie sa invete sistematic cum sa se comporte in situatii specifice.


ASPECTE DE COMPORTAMENTDe obicei, feed-back-ul social nu are aceeasi putere la indivizii fara autism, prin urmare un management atent al consecintelor pozitive sau negative devine necesar pentru o invatare optima. Consecintele trebuie sa sublinieze intarirea comportamentelor pozitive mai degraba decat pedepsirea comportamentelor negative.


ASPECTE DE COMPORTAMENTIntarirea este folosita pentru a creste sau a intari comportamentele dorite.

Intarirea pozitiva are loc cand elevul isi intareste un comportament pentru a obtine ceea ce doreste.


ASPECTE DE COMPORTAMENTExemple de intariri pozitive : Consumabile ceva dorit de mancare, de baut sau de folositTangibile ceva dorit de atins, tinut sau pastratSimboluri obiecte neutre care pot fi schimbate cu obiecte doriteSociale interactiuni precum zambete, atingeri, laudeNaturale privilegii la clasa, timp liber, activitati la alegere


ASPECTE DE COMPORTAMENTPedeapsta este folosita pentru a scadea sau a slabi comportamentele nedorite.Exemple de pedepse potrivite la clasa :Supracorectarea cerand elevului sa completeze o sarcina mai presus de parametrii naturali ai consecintelor comportamentului (ex., rupe si arunca pe jos bucatele de hartie -> I se cere sa adune toate bucatelele, sa le duca la gunoi, si sa stranga orice alte hartiute de pe jos).Cosul raspunsului pierderea intaririi asteptate, simbol, sau privilegiu


PROGRAMUL NOSTRUPersonalul la clasa Raport ideal: 5-6 elevi, cu un raport de aproape 1:1 majoritatea zilei


PROGRAMUL NOSTRUSpecialistiPatolog logoped/de limbaj se adreseaza unei game largi de comunicare functionala si sociala, nevoia de forme alternative de comunicare (ex. Dispozitive high-tech de imbunatatire a comunicarii vorbitori computerizati) si low-tech (Picture Exchange Communication System (PECS) sau Aided Language Stimulation (ALS) boards)


PROGRAMUL NOSTRUSpecialistiTerapeut ocupational se adreseaza atat nevoilor senzoriale cat si ale motricitatii fineAsistent social preda aptitudinile sociale, creeaza povesti sociale si alte instrumente pentru dezvoltarea aptitudinilor sociale


PROGRAMUL NOSTRUSpecialistiPsiholog scolar evalueaza punctele tari si slabe de invatare si ajuta la adaptarea instructiunilor in consecinta; adresaza aspectele comportamentaleProfesor de Educatie Fizica AdaptataTerapeut muzicalTerapeut prin arta


PROGRAMUL NOSTRUExemplu de zi IntrareRutina dulapiorului Perioada senzoriala reglare/ calmare/ angajareRevizuirea programuluiActivitate de grup Saluturi Raspunsuri la intrebariIntrebari, comentarii, complimenteCalendar/ vreme


PROGRAMUL NOSTRUExemplu de zi RotatiiStatia de munca independentaInstructiuni 1:1 Zona senzorialaCitire independentaJoaca/relaxare


PROGRAMUL NOSTRUExemplu de zi Computer Muzica/carti audio Aptitudini adresate de alte servicii conexe (specialisti)Motricitatea finaLimbajAptitudini sociale


PROGRAMUL NOSTRUExemplu de zi Sarcini la clasa si la birouSpecialitati (o data sau de doua ori pe saptamana timp de 60 de minute in total)Educatie fizica adaptataTerapie muzicalaArta


PROGRAMUL NOSTRUExemplu de zi Servicii conexe (data sau de doua ori pe saptamana timp de 60 120 de minute in total)Grup de logopedie/limbaj Grup de aptitudini socialeGrup de gatit


PROGRAMUL NOSTRUExemplu de zi Colegi de suflet elevi din clasele de educatie normala se alatura elevilor cu autism la jocuri, citire sau la alte activitati organizateInchiderea Ziua mea revizuirea activitatilor zilei, cu o foaie se duc acasa la parinti


INTREBARI


terapia teacch

Documents