DREPTURILE CREDITORULUI ASUPRA PATRIMONIULUI DEBITORULUISecjiunea ICATEGORH DE DREPTURI ALE CREDITORULUI ASUPRA PATRIMONIULUI DEBITORULUI249. Precizari preliminare. Creanja pe care creditorul o are impotriva debitorului sau in cadrul raportului juridic obligajional n confera anumite drepturi asupra patrimoniului acestuia, drepturi care au in vedere astgurarea executant obligafiei fie in natura, fie prin echivalent.Debitorul raspunde pentru obliga|iile asumate cu mtregul sSu patrimoniu. Potrivit art. 1718 C. civ., "oricine este obligat personal este Jinut de a indeplini mdatoririle sale cu toate bunurile sale mobile i imobile, prezente i viitoare". Sintem in prezenja dreptului de gaj general al creditorului chirografar asupra patrimoniului debitorului sau, adica al acelor creditor! care nu-si v&d garantata crean^a prin garanjii reale care sS poarte asupra unor bunuri determinate din acel patrimoniu.Dupa cum s-a observat, pe drept cuvint, in literatura juridica, "denumirea de gaj invedereaza funcjia sa de garan(ie cit privete executarea obligate! asumate, iar calificarea de gaj general arata ca, in realitate, nu este vorba de un gaj propriu-zis (drept real cu efecte specifice de urmarire i preferinja), ci el desemneaza dreptul creditorului de a executa oricare dintre bunurile debitorului, fara... ca in temeiul acestui drept sii se poata tmpiedica instrainarea bunurilor din patrimoniul debitorului"1.Dreptul de gaj general al creditorilor chirografari nu poarta asupra unor bunuri determinate, ci asupra unei universalitaji - patrimoniul debitorului. De aceea, actele pe care debitorul le incheie farS frauda i care ii modifica patrimoniul sint opozabile creditorilor chirografari, adica acetia smt {inu(i s3 respecte efectele pe care ele le produc.De asemenea, este de menjionat ca dreptul de gaj general nu acorda creditorilor nici un fel de preferinja: ei vin tofi m concurs la urmarirea bunurilor debitorului lor. Intr-adevar, potrivit an. 1719 C. civ., "bunurile unui debitor servesc spre asigurarea comuna a creditorilor sai, i prejul lor se tmparte intre ei proportional cu valoarea crean-{elor respective, afara de cazul cmd exista intre creditor! cauze legitime de preferinja".'ludor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., p. 343.304 DREPT CIVIL. TEORIA GENERALA A OBLIGAJULORIn temeiul dreptului de gaj general creditorii chirografari pot lua anumite masuri conservatorii in locul debitorulut lor sau pot intenta anumite ac(iuni m justice, in vederea asigurarii executarii obligajiei in naturS sau prin echivalent, sau actiuni prin care se revoca actele incheiate fn frauda drepturilor lor.250. Enumerare. Oricare dintre creditorii chirografari va putea:a) sa ceard executarea silita asupra bunurilor debitorului, in vederea obtinerii despagubirilor datorate pentru neexecutarea obligajiei de catre debitor, in acest caz, bunurile debitorului vor fi puse in vtnzare, creditoru! urmind a fi satisfacut din pre^ul objinut. Executarea silita face obiectul cercetarii dreptului procesual civil';b) sa ceard luarea unor masuri conservatorii asupra patrimoniului debitorului;c) sa intenteze acfiunea oblicd m cazurile in care debitorul nu intenteaza acjiuni pentru valorificarea unor drepturi ce-i aparjin;d) sa intenteze acfiunea revocatorie (pauliand), Tn cazurile Tn care debitorul incheie acte juridice tn frauda creditorilor sai chirografari.Secfiunea a II-aMASURILE CE POT FI LUATE DE CREDITOR PENTRU CONSERVAREA PATRIMONIULUI DEBITORULUI251. Nojiune. Desi dreptul de gaj general poarta asupra Tntregului patrimoniu al debitorului lor, el poate sa nu prezinte utilitate practica pentru creditor atunci cTnd debitorul este insolvabit. Insolvabilitatea debitorului poate avea cauze diferite: contractarea de noi datorii, urmarirea exercitata de al{i creditori, nedibScia debitorului in administrarea patrimoniului sau etc.Pentru a evita ca la scaden{a debitorul sa apara ca fiind lipsit de elemente active Tn patrimoniul sau, adicii s3 fie insolvabil, legea acordS creditorilor chirografari anumite mijloace juridice destinate a asigura conservarea patrimoniului debitorului lor. Acestea sint m&surile conservatorii (actele conservatorii).S-a observat cS aceste rnSsuri pot fi exercitate numai in scopul conservarii patrimoniului debitorului, dar nu i pentru indeplinirea obligafiilor sale, in cazul in care el nu executa de bunavoie. In acest din urm3 caz, creditorul va trece la executarea silita2.252. Categorii de masuri conservatorii. Masurtle care au drept scop conservarea patrimoniului debitorului smt urmatoarele:a) cererea de a se pune sechestru asigurdtor pe anumite bunuri ale debitorului, atunci cmd exista temerea justificata ca aceste bunuri vor fi ascunse, deteriorate sau tnstrainate de debitor;A se vedea Hie Sloenescu, Savelly Ztlbertein, Arthur Hilsenrad, Tratal teoretic fi practic de procedurd a executarii silite, Bucureti, Edit. Academiei, 1966. Cu privire la executarea silita a se vedea si V. M.Ciobanu, Drept prncexual civil, vol. II, T.U.B., Bucuresti. 1988, p. 107 ?i urm. 2 A se vedea Fr. Deak, op. cit., Curs, p. 352.EFECTELE OBUGAfULOR 305b) cererea de efectuare a inscripfiei sau transcripfiei imobiliare, Tn ipoteza Tn care debitorul dobindeste dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil si neglijeaza efectuarea lor;c) dreptul creditorilor de a interveni in procesele debitorului cit privire la bunuri din patrimoniul s&u i In procesele de imparfeald ale debitorului, "ca nu cumva Tmparteala sa se faca cu viclenie in vatamarea drepturilor lor" (art. 785 C. civ.);d) dreptul credltorului de a intenta acfiunea in declararea simulafiei, prin care se tinde a demonstra caracterul simulat al operajiei care consta in Tncheierea concomitenta a unui act aparent care nu exprimiS voinja reala a par^ilor i a unuia secret, in care se exprima voinja lor reals.Pentru intentarea acestei acjiuni creditorul nu trebuie sa dovedeasca insolvabilitatea debitorului, ci numai un interes serios i legitim.Set (iiinra a Ill-a ACJIUNEA OBLICA (INDIRECTA SAU SUBROGATORIE)253, Definite. Este posibil ca un debitor sa devina insolvabil sau s&-i micsoreze elementele active ale patrimoniului sau prin faptul cS din neglijenta, din nepasare sau din nepricepere, sau cu rea-credinja" nu-si exercita anumite drepturi pe care le are Tmpotriva unor terje persoane. In aceasta situajie, legea confer^ creditorului chirografar dreptul de a le exercita el, in numele debitorului siiu.Potrivit art. 974 C. civ., "creditor!) pot exercita toate drepturile s,i ac(iunile debitorului lor, afara de acelea care ti sint exclusiv personale".Asadar, actiunea oblica este acea actiune in justitie pe care creditorul o exerci- . ~ ac*rffww"JMiya _ -,"",.ta pentru valorijicarea unui drept care aparjine debitorului sau. Aceasta acjiune se mai numeste indirect^ sau subrogatorie, pentru c5 ea este exercitata de creditor in numele debitorului sSu, dar va duce la acelas.i rezultat ca si cum ar fi fost exercitata de debitor1. Spre exemplu, un debitor are la tndemtna o acjiune m revendicare Tmpotriva unui tert care este pe cale sa-i uzucapeze un bun si neglijeaza sa intenteze ac{iunea; sau i-a fost cauzat un prejudiciu si nu urmSreste faptuitorul pentru repararea lui; sau a tnchiriat un bun, chiriaul nu plategte chiria, iar el neglijeaza sa i-o pretinda. Observ5m ca in toate aceste exemple, dreptul subiectiv care se valorifica' aparjine debitorului. Dar, datorita faptului c5 debitorul nu ac|ioneaza direct pentru valorificarea lui, pe calea acjiunii oblice o va face creditorul, Tn numele debitorului, deci indirect.254. Domeniul de aplica(ie. In stabilirea domeniului de aplicajie al oblice se impun cTteva precizari:1) creditorul va putea exercita numai acjiunile cu privire la drepturi al caror titular este debitorul, deci care se afla Tn patrimoniul acestuia". DatoritS pasivitafii debitorului ele sint pe cale de a se pierde; spre exemplu pe cale de a fi prescrise.A se vedea $i Eugeniu Safta-Romano, Examen teoretic ft practic referitor la acfiunea ublictf fi In acjiunea pauliana, in: R.R.D., nr 9-12/1989, p. 97 51 urm."A se vedea Trib. Suprem, sect, civ., dec. nr. 2185 din 22 decembrie 1976, In: R.R.D., nr. 4/1977, p. 59.306 DREPT CIVIL. TEORIA GENERALA A OBLIGATIILORSe admite ca pe calea acjiunii oblice pot fi exercitate i caile de executare silita, caci ea "ar fi iluzorie daca creditorul ar putea numai sa intenteze acjiunea in justijie pentru valorificarea unui drept al debitorului fariS sa poata aqiona pentru executarea hotaririi pe care ar objine-o" .2) un creditor chirografar nu se poate substitui debitorului in administrarea patrimoniului sau; debitorul ramine liber sa efectueze orice fel de act juridic, dispunind in mod liber de bunurile sale. El poate contracta noi datorii sau dobindi noi drepturi.Creditorul nu va putea Tnsa s5 faca acte de dispozijie sau de administrare pentru debitor. Spre exemplu, un debitor are un spajiu pe care 1-ar putea Tnchiria; creditorul nu poate, pe calea acjiunii oblice, sa-1 oblige pe creditor sa-1 inchirieze. Daca debitorul a Tnchiriat acel spajiu, Tnsa neglijeazS sa perceapS chiria, creditorul poate, pe calea acjiunii oblice, sa o pretinda, in numele debitorului.3) creditorul nu poate intenta acele acfiuni care au un caracter exclusiv personal, fie ca prin ele se aparS drepturi personale nepatrimoniale, fie chiar unele categorii de drepturi patrimoniale. Ele smt urmatoarele:a) acjiunile prin care se apara drepturile personale nepatrimoniale2; acfiunile de stare civila, stabilirea filiajiei, drepturile parinteti;b) acfiunile care privesc drepturi patrimoniale, dar a cdror exercitare implica o apreciere subiectiva din partea titularului lor ; Tntemeiata pe rajiuni de ordin etic cum ar fi o acjiune prin care se cere revocarea unei donajii pentru ingratitudine;c) acjiunile care privesc drepturi patrimoniale care au msd un obiect neurma-ribil, cum ar fi pensia de Intrejinere. Acjiunea oblica apare, in acest caz, ca inutila.4Toate celelalte acfiuni patrimoniale, care privesc drepturi existente Tn patrimoniul debitorului, potfi exercitate de credttori pe calea acliunii oblice, in numele debitorului lor.255. Condijiile intentarii iictiunii oblice. Pentru a se putea intenta acjiunea oblica este necesara Tndeplinirea unor condign, astfel:- debitorul sa fie inactiv, adicS sa nu intenteze el insui ac(iunea pe care o poate intenta. Dupa ce creditorul a pornit acjiunea, debitorul o poate prelua, astfel ca titularul ei devine debitorul; creditorul poate ramtne in proces, alaturi de debitor, pentru ocrotirea propriilor sale interese;- creditorul trebuie sa aibS un interes serios i legitim pentru a intenta acjiunea. Un asemenea interes exista atunci cind debitorul este insolvabil. Daca debitorul este solvabil, acjiunea urmeaza a fi considerata ca lipsitS de interes5;Tudor R. Popescu, Petre Anca, op, cit., p. 344; in acela^i sens a se vedea Renee Sanilevici, op. dr.,p. 252-253. 2 Astfel, in practica judeciitoreasca s-a decis cS ac(iunea de ieire din indiviziune nu este o acjiuneexclusiv personals a debitorului, deoarece prin drepturi cu caracter exclusiv personal se tn[eleg acele drepturi a cHror exercitare implied o apreciere subiectiva din partea titularului lor, ceea ce nu e cazul cu acjiunea de partaj, ce aparjine deopotrivS tuturor coindivizarilor, nici unul dintre ei neputindu-.se opune unei asemenea ac(iuni. Deci o ac[iune de partaj poate fi promovat3 de creditorul unui debitor pe calea acjiunii oblice.3A se vedea $i Trib. Suprem, sec(. civ., dec. nr. 2185 din 22 decembrie 1976, Tn: R.R.D., nr. 4/1977, p. 59. 4 A se vedea i M. M. Pivniceru, D. C. Tudorache, Exercitarea acliunii oblice fi ac/iunii pauliene in cazulcontractului de intrefinere, in D. nr. 2/1994, p. 35-41. Ibidem.EFECTELE OBLIGATHLOR 307- creanja pe care o are creditorul trebuie sa fie certa, adica ferma, existenja ei sa nu dea natere la discujii, i lichidd, adicS sa aiba cuantumul determinat. De asemenea, in concepjia practicii judec&toreti, creanfa trebuie sa fie i exigibila].In literatura de specialitate, problema daca creditorul trebuie sa aiba sau nu o creanja exigibila este controversata. Dupa unii autori, acpunea oblicS nu este o masura de executare i, drept urmare, creanja creditorului nu trebuie sa fie exigibila2. In concepjia altor autori, c&rora ne alaturam, acjiunea oblica este mai mult dectt un act de conservare m sine $i, ca atare, creanja trebuie sa fie exigibila3.Nu se cere ca debitorul sa fie introdus in proces. Totusj, introducerea lui in proces este utila deoarece, pe de o parte, va putea formula unele aparari sj excepjii. iar, pe de alta parte, hotiirTrea judecatoreasca li va fi astfel opozabila.256. Efectele ac(iunii oblice. Creditorul exercitfi acjiunea oblica in numele debitorului sau. De aici decurg o serie de consecinje;- mai intii, pirftul acfionat de creditor li va putea opune acestuia toate apararile (excep(iile) pe care le-arfi putut opune i debitorului;- tn al doJlea rind, daca creditorul cttiga procesul prin care a pornit acjiunea oblica, bunul asupra caruia purta dreptul ce era ameninlat cu pierderea este readus in patrimonial debitorului. Drept urmare, el va servi la asigurarea gajului general al tuturor creditorilor chirografari, fara ca acela dintre creditori care a intentat ac(iunea oblica sa aiba vreun drept de preferin{a faja de ceilal|i creditori.De aceea, o acfiune direct^, ar prezenta mai mult interes pentru creditor. Dar, o asemenea acfiune poate fi intentata numai in cazurile expres prevazute de lege, si anume:1. in cazul contractului de antrepriza, clnd lucratorii folosifi de antreprenorul care a construit o cladire pot acjiona direct pe beneficiarul construcfiei pentru plata sumelor care li se cuvin (creditori ai acestor sume) in masura in care n-au tost platite antreprenorului (art. 1488 C. civ.);2. in cazul contractului de mandat, cind pentru executarea contractului, mandatarul Tsi substituie, pe baza unui contract separat, o alta persoana. Mandantului din primul contract i se recunoate o acjiune directa faja de submandatar, dei este terj faja de contractul prin care s-a produs substituirea (art. 1542 alin. final C. civ.).a IV-a ACJIUNEA REVOCATORIE (PAULIANA)257. Deflnifie. O alta acjiune care se fntemeiaza pe dreptul de gaj general al creditorilor chirografari este acjiunea revocatorie (paulianS). Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca aceasta acjiune reprezinta' un mijloc juridic prin care creditorul poate ataca actele juridice incheiate de debitor in frauda dreptului sau de gaj general. Potrivit art. 975 C. civ., "ei (creditorii - nota ns.) pot asemenea, in numele lor personal, sa atace actele viclene, facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor".'a se vedea Trib. Suprem, sec[. civ., dec. nr. 2185 din 22 decembrie 1976, in: R.R.D., nr. 4/1977, p. 59. 2 A se vedea Fr. Deak, op. cil., p. 354.A se vedea Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., p. 345; Renee Sanilevici, op. cit., p. 254,308 DREPT CIVIL. TEORIA GENERALA A OBLIGATIILORPutem defini actiunea revocatorie ca fiind acea actiune prin care creditorul poate.^^.^^(.iK-wlWwaw*; -------*-.-.,.,,,..r,......... . icere revocarea (desfiiniarea) pe cale judecatoreasca a actelor juridice incheiate-d# defntofJn vedereo prejudicierii sale. Prejudicierea creditorului se concretizeaza in t'aptul ca prin tncheierea actelor atacate debitorul i$i maregte sau creeazd o stare de insolvabilitate1. Spre exemplu, creditorii sint gata sa treaca la urmarirea unor creative neplatite de debitor i acesta doneaza, astfel ca el, prin aceste acte juridice, Tsj creeaza o stare de insolvabilitate, iar creditorii nu gasesc bunuri urmaribile.258. Domeniul de aplicafie. In principiu, domeniul de aplicaie al acjiunii revocatorii nu difera de acela al acjiunii oblice. Deci nu vor putea tl atacate actele care privesc drepturi personale nepatrimoniale, drepturi patrimoniale care implica o apreciere de ordin subiectiv din partea debitorului sau cele care privesc drepturi personale neurmaribile.Se admite totui posibilitatea intentarii unei acjiuni revocatorii chiar i in ipoteza drepturilor neurmaribile, daca, in stabitirea lor, stnt fraudaji creditorii chirografari". Spre exemplu, in cazul unei obligaj;ii de Tntrejinere, debitorul platete o suma care este excesiva, spre a trauda pe creditorii sai chirografari.259. Condijiile intentarii acfiunii revocatorii, Pentru a se putea intenta actiunea revocatorie este necesarS Tndeplinirea mai multor condign.a) Actul atacat sa fi creat creditorului un prejudiciu; pentru creditor, in acest caz, prejudiciul consta in faptul ca, prin actul pe care-1 ataca, debitorul $i-a cauzat sau $i-a mdrit o stare de insolvabilitate*'. Cu alte cuvinte, prin acest act debitorul Ti mics.oreaza activul patrimonial. Dovada insolvabilitajii debitorului trebuie facuta de creditor. Suit acte juridice care, dei pot direct sau indirect duce la o micorare a activului patrimonial, nu se poate susjine c3 ar prejudicia pe creditor.Astfel, creditorul nu poate ataca un act prin care debitorul platete pe un alt creditor al sau, c&ci prin acest act nu s-a micorat numai activul patrimonial, dar s-a stins i o obligate existenta, deci s-a micorat i pasivul patrimonial.Nu pot fi atacate nici actele care reprezinta un refuz de ImbogStire, refuzul de a primi o donajie, caci ac(iunea pauliana "tinde sa readuca Tn gajul general valori care au iesjt fraudulos din patrimoniul debitorului, dar nu sa aduca valori noi"4.De asemenea, creditorul nu poate ataca actele debitorului prin care acesta contracteaza noi datorii deoarece prin aceste acte el nu-i micoreaza activul patrimonial cu efect imediat, ci creeazS riscul unei eventuale in solvability! in viitor, cind aceste datorii vor deveni exigibile~.b) Frauda debitorului. Ea consta, Tn aceasta materie, in aceea ca debitorul a avut cuno$tinfa de rezultatul pagubitor al actului fa{a de creditor. El i-a dat seama caA se vedca Eugeniu Safta-Romano, toe. cil., p. 101 i urm. A se vedea Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., p. 340.J A se vedea Trib. Suprem, sect. c'v-- ^ec- nr' 919 din 4 iulie 1970 (nepublicata); 1. Mihu(3, Repertoriu... 1969-1975, p. 122. Uneori, in practica judecaioreasc3 s-a spiis c5 prejudiciul consta fn Jmposibilitatea creditorului de a-si incasa creanja fSr3 aducerea bunului respectiv in patrimoniul debitorului (a se vedea Trib.Suprem, col. civ., dec. nr. 744 din 18 iunie 1959, Tn: C.D. 1959. p. 100). 4 Renee Sanilevici, op. cil., p. 258.~ A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 358.EFECTELE OBL1GATTILOR 309prin fncheierea acelui act i-a creat sau i-a marit o stare de insolvabilitate1, fjind indiferent daca actul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros".Nu este necesar ca atitudinea subiectiva a debitorului sa Ttnbrace forma inten(iei (dolului) de a-1 pagubi pe creditor.Se admite, in aceastS materie, ca debitorul comite o frauda dacti este contient ca prin actul respectiv ii creeaza sau marete o stare de insolvabilitate^.c) Creditorul sa aibd o creanfa certa, lickidd, exigibila i, In principtu, anterioara actului atacat . in legatura cu acest fapt se impun citeva precizari:- mai TntTi, este de observat ca, in principiu, un act juridic nu poate interesa decTt pe creditorii prezenti, nu i pe cei viitori.- Tn al doilea rind, data anterioara a creanjei creditorului faja de actul atacat poate fi dovedita prin orice mijloc de proba. Dei controver,sat3 In literatura de specialitate, problema daca este sau nu necesara data certa a crean{ei creditorului credem ca trebuie rezolvata Tn sensul ca o asemenea data nu trebuie sa fie certa. Aceasta deoarece actul atacat a tost Tncheiat in frauda dreplurilor creditorului chirografar; prin Tncheierea lui i s-a creat un prejudiciu. In aceste Tmprejurari, el devine terj, fa{a de actul atacat, nu-i mai este opozabil Tn calhate de succesor al debitorului, astfel ca va putea sa dovedeasca anterioritatea creanjei sale cu orice mijloc de proba.- Tn al treilea rind, atunci cind debitorul Tncheie actul fraudulos cu scopul de a prejudicia un creditor viitor, acesta poate ataca actul respectiv, chiar daca este vorba despre un act incheiat anterior nafterii dreptului sau de creanfa. Practica judecatoreasca a decis, astfel, cS actul fraudulos de instrainare savTrs.it in scopul sustrugerii unui bun de la conflscare sau de la urmarire silita este revocabil, chiar daca a tost Tncheiat Tnainte de Tnceperea urmaririi penale, dar dupa savTrsirea faptei care a dus la condamnarea taptuitorului la confiscarea averii sau la plata de despagubiri civile"'.- Tn sffrsjt, ne alaturam opiniei exprimate Tn literatura de specialitate Tn sensul ca pentru exercitarea acjiunii revocatorii nu este necesar ca creditorul sa aiba un titlu executoriu prin care sa-i fie constatata creanja, deoarece acpunea paulianii nu este un act de executare, ci o revocare a unui act prin care se fraudeaza dreptul de gaj general al creditorilor chirografai'i i ea se intenteaza Tmpotriva unui ter$ care a profitat de acel act .d) Complicitatea la frauda a ter[ului cu care debitorul a incheiat actul atacat. Aceasta condijie trebuie Tndeplinita numai atunci cind se ataca un act cu titlu oneros.A sc vedca Fr Deak, op, cil., p. 358. 2A se vedca Trib. Supittn, sec(. civ., dec. nr. 919 din 4 iulie 1970 (nepublicala); I. Mihujii, op. dt., p. 122. $ " A se vedea Renee Sanilcvici, op. i:it., p. 259; cu privire la condifiile ac^iunii revocatont a sc vedeii ' Trib.Suprem, seq. civ., d. nr. 1108/1981, Tn: R.R.D., nr. 2/1982, p. 58; Trib. Suprcm, sect, civ., dec. nr. 1589/1985, Tn : R.R.O., m. 6/1986, p.67; Trib. Suprem, sec(. civ., dec. nr. 506/1986, in: K.R.D., nr. I2/19H6, p. 60.4A se vedea Trib. Suprem, col. civ., dec. nr. 744 din 18 iunie 1959, Tn: CD. 1959, p. 100; Trib. Mun. Bucuresli, sec|. a Vl-a civ., dec. 1252/1990, In C.P.J.C. 1990, p, 60."A se vedea Plenul Tribunalului Suprem, decizia de mdrumarc nr. 15 din 24 mai 1962, Tn: C./). 1962, p 24. A.stazi dispozltiile legale priviioare la confiscare Irebuie sa fie interprelatt; in lumina art. 41 alin. 7 ("Averea dobtndita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobtndirii se prezuma.") si alin. 8 ("Bunuriie destinate, tblosite sau rezultate din infrac}iuni ori contravenjii pot fi confiscate numai Tn condiriile legii") din Constitufia din 1991.A se vedea Renee Sanilevici, op.