GABRIEL TITA.NICOLESCU

DREPT CIYIL. TEORIAGENERALA A OBLIGATIILOR

CONTRACTUALE

Universul JuridicBucureqti

-20t6-

Cuprins

Abrevieri... .........7

TITLUL I. Prezentarea generall a obliga(iilor civile... ............9

Capitolul I. Considera{ii gi detimitiri prealabile importante privind viziunea nouluiCod civil romAn in materia obliga(iilor ..................9

Secfiunea I. Conceptul unitar de abordare a dreptului privat rom6n ............9Secfiunea II. Delimitarea dreptului afacerilor gi a dreptului profesioniqtilor . ... ......... ... 1 3

Capitolul II. Nofiunea obliga,tiitor civile....... ........17Capitolul III. Clasificarea obligafiilor civile ........22

TITLUL il. CONTRACTUL CA IZVOR DE OBLIGATII............. ........25

Capitolul I. Considera{ii generale ......25

Capitolul II. Clasificarea contractelor........... .......31

Capitolul III. Interpretarea contractului................. ...............47

Capitolul IV. Condi{iile de validitate ale contractului................. .............51Secfiunea L Scurte considerajii generale introductive .............51Secfiunea II. Conditiile de form6.. ........................51Secfiunea III. Forma ceruti pentru opozabilitateafa!i, de terfi........ ...........59SecJiunea IV. Condiliile de fond ale contractului............... ........................69

Subsecfiuneal Capacitatea pbrfilor contractante ................69Subsecliunea II. ConsimFmdntul .....................j2Subsecliunea III. Viciile de consimlimdnt.............. ............j4Subsecfiunea fV. Obiectul contractului.................. .............95SubsecfiuneaY. Cauza contractului .................96

Capitolul V. incheierea contractului............ .......10g

Capitolul VI. Conven{ii precontractuale .. ....... .. . 1 1 5Secfiunea L Considerafii prealabile ....... ... ......... . 1 1 5Secfiunea II. Promisiunea de a contracta . ... .. ...... 1 1 5

Subsecfiunea I. Consideralii introductive ........... .. ... ....... ... 1 1 5Subsecliunea II. Condiliile promisiunii de a contracta .. .. .. ....... ,.. ......... 1 1 g

Subsecliunea III. Efectele promisiunii de a contracta..... ....,.................122Subsecfiunea IV. Aplicatii legale ale promisiunii de a contracta .........r24

Sec{iunea III. Pactul de op{iune .......I27

392 Drept civil. Teoria generald a obligafiilor contracfuai;

Capitolul VIII. Efectele contractului............ ......1-+:Secfiunea I. Considerafii generale ......................11:Secliunea II. Principiul obligativitl]ii efectelor contractului . ... .. .. .. ..... . .. .. .. .. .... .. .. ..... .. 1 4,:

Subsecfiunea I. Principiul aplicabil ................14-:Subsecliunea II. Excepfiile de la regula obligativitdlii ................ .........146

Secliunea III. Principiul relativitdlii efectelor contractului . .. .. ...... .. .. ...... . 1 5 8

Subsecliunea L Principiul aplicabil ................i58Subsecliunea II. Exceplii de la principiul relativitdlii efectelor contractului...........159

Secfiunea fV. Principiul bunei-medinfe contractuale ............18-+SecfiuneaV.Efectelespecificealecontractelorsinalagmatice........... .....189

Subsecliunea I. Considera{ii generale................. ...............189Subsecliunea II. Excepfia de neexecutare........... ...............192Subsecliunea III. Rezolufiunea qi rezilierea contractului ......................194Subsecfiunea IV. Riscul contractual. ..............200

Secliunea VL Executarea silitd a obliga{ii1or.................. .......215Secliunea VII. Alte mijloacele de protecfie a drepturilor creditorului ......240

Capitolul IX. Obligaliile afectate de modalitlfi qi obligafiile complexe....................244Secliunea I. Obligafiile afectate de modalitdti . . . . .......244

Subsecliunea L Noliuni. ...............244Subsecliunea II. Condilia qi obligafia condilionah ............... ...............245Subsecfiunea IIL Termenul qi obligalia afectatd de termen... ...............249

Secliunea IL Obligaliile complexe .....................256Subsecliunea L Obligafiile complexe cu pluralitate de p5rli ................256Subsecliunea II. Obligatiile complexe cu pluralitate de prestafii ................ ..........'272

Capitolul X. Transmisiunea qi transformarea obliga(iilor........... ...........274Secliunea I. Cesiunea de creanli .....274Secfiunea II. Subroga_1ia................. .....................303Sec{iunea III. Transmisiunea de datorie .............305Secfiunea IV. Cesiunea contractului................ ......................308Sec{iuneaV. Novalia. ......................310

Capitolul XI. Stingerea obligafiilor.............. .......313Seciiunea L Consideralii generale privind modurile de stingere a obliga{ii1or............313Sec,tiuneall. Plata...... ......................313Secfiunea III. Compensa!ia.........,.. .....................326Secfiunea IV. Confuziunea........... ......................332Secfiunea V. Remiterea de datorie ......................334Secliunea VI. Alte moduri de stingere a obligaliilor................. ...............340Sec.tiunea VlL Restituirea prestafiilor.............. ......................342

Capitolul XII. Nulitatea contractului........... .......345Secfiunea L Considerafii introductive.............. ......................345Secliunea II. Clasificarea nulitdlii. ......................34i

Cuprins 393

Sec{iunea III. Efectele nulitdfii ........356Sec{iunea fV. Validarea contractului................ .....................362Sec{iunea V. Delimitdri necesare in materia nulititii ............368

TITLUL UI. ACTUL JURIDIC UNILATERAL................ ....................372

Capitolul I. Considerafii generale................. ......372

Capitolul II. Promisiunea unilaterali (angajamentul unilateral) ..........378

Capitolul III. Promisiunea publici de recompensi......... .....381

TITLUL IV. F'APTELE JURIDICE LICITE CA IZVORDE O8LIGATII...........383

Capitolul I. Gestiunea de afaceri ......383

Capitolul II. Plata nedatorati ...........J85

Capitolul III. imbogi{irea frri justi cauzi .......388

Bibtiografie selectivi.. .....390

TITLUL I

Prezentarea generali a obliga[iilor civile

Clprrolul I

coNs IDERATTT $I DELI M ITARI PREAI*ABI LE IM PORTAT''{TE

PRMND VIZIUNEA NOULUI COD CML ROMAI\ iT'I U.ITENTAOBLIGATIILOR

SecEiunea IConceptul unitar de abordare a dreptului priaat romdn

1. Preciziri introductive. Noul Cod civil, precum gi legea de punere in aplicare anoului Cod civil aduc o modificare extrem de importantd in materia dreptului civil, dar gi a

dreptului comercial; aceastd din urmd ramuri de drept noi am redenumit-o, cu ani in urmd,

in lucrdrile noastre, dreptul afacerilorl, noflunea fiind mai aproape de realitatea economicd

actuald qi, in orice caz, mult mai cuprinzltoare fa{i de termenul clasic, necuprinzltor,inexact gi desuet, uneori, de drept comercial. Practic, noile reglementiri cuprinse in Codulcivil in vigoare inoveazd evident qi, pe alocuri, esen,tial in ceea ce priveqte domeniul de

aplicare a normei juridice de drept privat. Astfel, in perspectiva actuali a raporturilorprivate de drept civil qi/sau drept comercial, prima precuare care se impune este ci insuqi

termenul de comerciqnt nu mai existd in noul Cod civil. Noul Cod civil (pe care il vomprescurta in lucrarea noastrd ,NCC", a$a cum o fac Ai alli autori) este cdt se poate de

consecvent in acest sens, termenul de comerciant fttnd inlocuit in toate cazurile cu termenicorespunzdtori2. Termeni adiacenli, cum ar fi cuvdntul comercial, mai sunt folosifi, inschimb, in actualul Cod civil, insi extrem de r#.

1 G. Tila-Nicolescu, Tratat de dreptul afacerilor. Vol. I - Persoanele juridice, Ed. Wolters Kluwer,

Bucwegti,2009.2 Legea de punere in aplicare a Codului civil precizeazl expres faptul cI ,,in cuprinsul actelor normative

aplicabile la data intrdrii in vigoare a Codului civil, referirile la comerciansi se considerd a fi Jdcute la per-soanele fzice sau, dupd caz, la persoanele juridice supuse tnregistrdrii tn registrul comerlului, potrivit pre-vederilor art. I din Legea nr. 26/1990 privindregistrul comerlului, republicatd, cu modificdrile qi completdrileulterioare, precum Si cu cele aduse prin prezenta lege" [art. 6 alin. (1) din Legea nr. 7ll20ll]. De precizat insd

cd termenul comerciant va r[mAne, potrivit alin. (2) din articolul cita! in legislalia consumatorilor, a mdrcilor gi

indica{iilor geografice, precum qi in Legea pomiculturii nr. 348/2003.3 De pild5, art.945 alin. (2) NCC, referitor la bunul gdsit: ,pe asemenea, in cazul bunurilor cu valoare

comerciald, proprietarul este obligat sd pldteascd gdsitorului o recompensd reprezentdnd a zecea parte din pre!sau din valoarea actuald a bunuluf' . Sau, in art. 1.363 NCC - Divulgarea secretului comercial: ,,O persoand se

poate exonera de rdspundere pentru prejudiciul cauzat prin divulgarea secretului comercial dwedind cd

divulgarea afost impttsd de imprejurdri grave ce priveau sdndtatea sau siguranla publicd' - s.n.

10 Titlul I. Prezentarea general{, a obligatiilor civile

Problema pe care ne propunem s[ o tanglm incd de la incepuful prezentei lucrdri esterdspunsul la infrebarea: mai existS r€rmura de drept comercial, dupd adoptarea noului Codcivil? Putem vorbi, prin urma.re, in cartea de fa!i, despre o teorie generali a obligaliilorcivile, qi, in mod distinct, sau cel pufin ca o varietate, despre teoria obligafiilor comerciale,respectiv despre excepfii incidente in materia dreptului comercial (a dreptului afacerilor)?Discu{ia este importanti, dat fiind faptul cd, pdnd la adoptarea noului Cod civil, aeeastddelimitare stdtea la baza studiului dreptului privat.

Sub acest aspect, trebuie precizat faptul c[, dup6 aparilia noului Cod civil, au fostexprimate opinii diferite, care s-au conturat, in final, in dou[ mari curente: un prim curentsusline disparilia totall a dreptului comercial din peisajul dreptului privat romAn; cel de-aldoilea curent sus,tine c5" dimpotrivS" dreptul comercial nu a dispdrut, continudnd sd existe Sisub imperiul noului Cod civil romdn. Aqadar, noul Cod civil porneqte deja la drum cu odilemd ampld, care a dat nagtere la multe teorii qi dezbateri aprinse pe aceastd temd; nufrecuse nici un an de la adoptarea sa qi deja existau, in literatura juridic[, sute de pagini careabordau chestiunea pe care incercdm noi sb o ldmurim aici. Autorii s-au intrecut (qi se intrecin continuare) in a-qi expune motivele in sprijinul unei anumite opinii, insd nu ne putemface c[ nu observ[m subiectivismul teoriilor exprimate, subiectivism care derivd, s[ orecunoagtem, din formaliunea,,civilistd" sau,,comercialistl', a autorului.

2. Opiniile exprimate in doctrini. Cei care susfin disparitia dreptului comercial (inspecial, Prof. Dr. $. Beligrddeanu) pornesc de la aga-numitul caracter monist alreglementdrii noului Cod civil gi conchid ci nu mai existl un drept comercial caramurddistincti, autonom[, de drept privat, in raport cu dreptul civil gi cd se poate vorbi, cel mult,despre o subramurd a ,,dreptului profesionigtilor" in cadrul ramurii de drept civill. inschimb, cei care sus{in contrariul (cel mai vocal fiind Prof. Dr. St.D. Clrpenaru) conclu-zioneazd, trangant cdteza pur romdneascd potrivit c5.reia, in temeiul sistemului monist dereglementare, raporturile comerciale devin raporturi civile qi, implicit, dreptul comercial igiinceteazd existenfa, este o eroare2.

Disensiunile sunt interesante gi sunt atdt de multe incdt nu vom putea si le reproducemaici; vom incerc4 in schimb, s[ conturdm o opinie personald" ins[, evident, fir ex abrupto,ci cll[uzifi de ,Jeoria pagilor mIrun1i".

De unde vom pleca de altundev4 dac[ nu de la lege? Pentru cd o certitudine, in toatlaceastii dezbatere contradictorie, ne-o oferi legea; noul Cod civil folosegte o no{iune deabsolutd noutate pentru a delimita raporturile juridice tipic civile (aga-numitele relafii inhenecomercianti, despre care se vorbea pdn[ in prezent) de raporturile juridice comerciale(adicd fostele relatii patrimoniale intre doi comercianti sau intoe un necomerciant gi un

I A se vede4 in acest sens, articolul Corniderayii tn legdturd cu efectele cmacterului ,,monist" al Coduluicivil romdn actual asupra fiinldrii, tn continuare, a urrui ,,&ept comercial" tn Romdnia, autor $. Beligrddeanu"in ,preptul" nr.9l20l2,p. 11.

2 A se vedea articold, Dreptul comercial - intre conrinuitale qi contestare, in ,,Dreptuf' nr. 1012012, p. ll,de St.D. Cdrpenaru. Autorul exemplifici cu realitatea juridicd din alt€ ldd cum ar fi Elvefia qi Italia unde, degisistemul monist de reglementare a dreptului privat este prezent de peste 70 ani, nu a contestat nimeni existentadistincti a dreptului comercial.

Capitolul I. Consideratii $i delimitdri prealabile importante privind viziunea... 1l

comerciantl). Este vorba despreprofesionist, o nofiune pe care noi o considerlm corectd, gi

chiar dacl nu suntem (ince) h fel de familiarizali cu e4 a$a cum eram cu termenul de

comerciant (folosit pdnn in 20ll), este cuprinzitoare Sivueazltoate sifualiile in care avemde-a face cu activit[,ti efectuate de persoane fizice sau juridice care exploateazi o infue-prindere, indiferent dacd aceasta are sau nu scop lucrativ. Aqadar, nu mai avem comerciant,avem profesionist. Insdqi Legea 7Il20t1 pentru punerea in aplicare a noului Cod civilclarifici acest aspect, in mod expres, la art.2l3: ,,La data intrdrii in vigoare a Codului civil,termenii Si expresiile din legisla|ia civild Si comerciald in vigoare se inlocuiesc cu termenii

Si expresiile corespondente din Codul civil".Aga fiind, credem cd ramura de drept care ar reglementa raporturile patrimoniale intre

profesioniqti se va putea numi mai degrabi dreptul profesionistilor (dar, vom vedea, ca gi

componentd a dreptului afacerilor), qi nu se va putea numi, desigur, avdnd in vedere c[ numai existi no{iunea de comerciant, dreptul comercial. ln schimb, se va mai vorbi incontinuare despre contracte comerciale, despre obliga,tii comerciale, bunuri cu valoarecomerciald, secret comercial etc., noliuni care nu dispar, intrucAt termenul comercial ntvaputea dispdrea din vocabularul nostru; in plus, reguli specifice aplicabile obliga{iilorcomerciale (obligatiilor ?n care sunt implicali profesioniqti) sunt prevdzute de lege, aSa cumvedea pe parcursul lucrlrii.

Prima concluzie pe care o desprindem din cele expuse pdni acum este inlelegereadomeniului de aplicare a noului Cod civil (acesta fiind, de altfel, qi scopul demersuluinostru, personal nefiind adep{ii teoretizdrii excesive qi inutile), domeniu pe care, vrem, nuvrem, ne place sau nu ne place, suntem ,,comercialiqtf' sau ,,civiligti", febuie sd ilacceptim: actualul Cod civil se aplicS, in primul rdnd, in raporturile dintue subiectele

,,clasice" de drept civil (adici raporturilor dintre un neprofesionist Si un alt neprofesionist)dar, in egali mIsurS, se aplicd gi raporturilor dintre un profesionist qi orice alt subiect dedrept privat (adicd dintre un profesionist Si un neprofesiomsf), precum qi raporturilor dintredoi profesiorzrqf/. Sub aspectul comercianlilor dn vechea reglementare, lucrurile le-amlimurit, agadar, prin ldmurirea domeniului de aplicare a Codului civil cu privire lasubiectele de drept pe care le vizeazd,. Aqadar, nu mai avem de-a face cu comercianfi, ci cuprofesioniSti, nu mai avem litigii comerciale, cilitigii cu profesioniSti.

3. Profesionigtii. Dar sd vedem ce se infelege prin profesionist, acest nou actor aldreptului privat romdn. Sunt consideraf, profesioniqti, pohivit noului Cod civil, to{i cei careexploateazd o intreprindere. Constituie exploatarea unei inffeprinderi exercitarea siste-

maticd, de citre una sau mai multe persoane, a unei activitdfi organizate ce consti in produ-cere4 adminisfuarea ori instriinarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent dacd

are sau nu un scop lucrativ. in concret, observim ci nofiunea de profesionist, cu mult mailarg[ dec6t cea de comerciant, cuprinde toate categoriile de persoane ce desfbgurau orice felde activit[f, sub orice formd de intreprindere, aga cum erau acestea prezentate in viziunealegisla{iei anterioare, qi anume:

I Ambele situa{ii, atdt raporturile juridice dinte doi comercianfi (acte de comer{ subiective gi incontestabile

- art. 4 Cod Comercial), cdt qi cele dinfe un comerciant qi un necomerciant (acte de comerf unilaterale sau mixte

- ert.56 Cod Comercial) erau reglementate in tecut (dar nu demult), de legea comercialS. debazA - CodulComercial - in prezent abrogat expres prin noul Cod civil.

12 Titlul I. Prezentarea generald a obligafiilor civile

- Comercian{ii (mai exact, fosta categorie a comercianfilor) - persoane juridice, per-soane fizice autoizate;

- SocietS(ile civile, anterior reglementate de vechiul Cod civil (in prezent, a$a cum vomvedea, societ[lile pot fi numai societifi civile, pofrivit noului Cod civil);

- Persoanele juridice non-profit;- Persoanele flzice carc desfbqoard profesii liberale.Contractele intre profesioniSti ar trebuie s[ fie, aqadar, acele contracte incheiate intre

doud sau mai multe persoane care sunt considerate profesionigti, precum si confoacteledintre profesionigti qi orice alte subiecte de drept civil. Aceste contracte sunt reglementate,in prezent, de un singur act normativ de bazd, qi anume de Codul civil romdn, spre deose-bire de situafia anterioard, in care avezrm doui legi debazd: Codul civil gi Codul comercial.Evident ?n materii speciale, Codul civil se completeaz[ cu acte normative speciale carereglementeazd un anume tip de contract ?ntre profesioniqti gi care reprezinti norma juridicdspecial[, spre deosebire de Codul civil care imbraci in astfel de situalii, forma unei normejuridice generale.

Dar noul Cod civil romdn (acelaqi Cod civil romdn) se aplici, in egall mdsuri, qiconfuactelor civile veritabile, adici acelor contracte incheiate intre dou[ p"iso*. din careniciuna nu are calitatea de profesionist, dupd limuririle fhcute mai sus.

4. Obliga{iile comerciale. Ce facem insd cu actele de comer! reglementate pdnl decurdnd de Codul comercial? Sub acest aspect, precizarcaprealabil5 gi importanti, care seimpune a fi re,tinut5, inainte de a incepe orice dezbatere pe marginea obligaliilor qi contuac-telor comerciale, este aceea cd., a$a cum am stabilit deja, in terminologia3*iai.a acfuali numai existd nofiunea de comerciant gi, prin urmare, nu mai existi dihotomia infue comer-cianli 9i necomercian,ti, despre care discutam in vechea legislalie. Ne amintim cd, plec6ndde la ?nsuqi modul de reglementare a dreptului civil (Codului civil) gi dreptului comercial(Codului comercial), toatl abordarea se raporta gi se sistem atiza la aceasti diviziuneprimordiali: comerciant gi necomerciant (in mod evident, distincf,e importanti se fbceafirtre acte de comerf qi acte civile).

Dar care sunt, in reglementarea acfualului cod civil gi in lipsa unui cod comercial,obligafiile comerciale (obligatiile la care participd, care implic5, cel pugn un profesionist)gi, mai cu seamd, care sunt izvoarele obligafiilor comerciale? in opinia noastrd, fal6 deconsideratiile ftcute aici, pentru a afTa acest lucru, in primul rend, trebuie identificateizvoarele obligafiilor civile, in functie de acestea urm6nd a stabili izvoarele obligafiilorcomerciale, intrucdt, evident, ele coincid, chiar dac[ avem de-a face gi cu particularitajli incazul obliga,tiilor comerciale.

Aqadar, legea (evident, cu preponderenfi noul Cod civil) este izvorul obligatiilorcomerciale. Tot legea (gi tot preponderent noul Cod civil) este qi sediul materiei pentrucontractele comerciale. Pentru a se referi la obligaf;i comerciale evitAnd termenul decomerciant, noul Cod civil vorbegte despre ,,activitiili efectuate de profesionigti,, sau,,activitdfi exercitate in cadrul unei infeprinderi". Astfel noul Cod civil stabileqte reguli dedeterminare a prelului intre profesioniqti (art. 1.233), precum gi criterii particulare deapreciere a vinovdfiei in cazul profesionigtilor (art. 1.358). De asemenea Codul civil actualinstituie o prezumtie de solidaritate intue debitorii unei obliga$i confractate in exerciliulactivitdlii unei intueprinderi (art. I.446), precum gi intirzierea de drept in executarea unei

T

Capitolul L Consideratii $i delimitdri prealabile importante privind viziunea... 13

obligafii de platd a unei sume de bani, asumatd in exerci{iul activitiJii unei intreprinderi

lart. 1.523 alin. (2) lit. d)1, chestiuni derogatorii de la regulile reglementate in obligafiilecivile, care se reglseau inainte tn Codul comercial. Alte reguli specifice aplicabile profesio-niqtilor (persoanelor care exploateazd o intreprindere, potrivit noului Cod civil) le reg[simin Codul civil actual, in materie de privilegii (art. 2.339 NCC) sau la ipoteca universalitiliide bunuri (art, 2.368 NCC). in materie de drept contractual, reguli particulare aplicabileprofesionigtilor (comercianfllor) le gisim in contuactul de vAnzare (termenul special de2 zile pentru denun{area viciilor ascunse), in confuactul de locafiune, in contractul dedepozit (depozitarul profesionist care trebuie sd aibi o gnje sporiti de bunurile depozitate -art.2.107 NCC), 9i exemplele pot continua.

Conchidem, sub acest aspect, ci obligafiile comerciale (obligaflile profesioniqtilor)sunt, in fapt, obliga{ii civile, care prezintd insi c6teva mici particularitdfl, special re{inute delege; de altfel, aceasta era situafla gi in vechea reglementare.

Sec[iunea IIDelimitarea dreptului afacerilor Qi a dreptului profesionigtilor

5. Sediul unic aI materiei de drept privat. Agadar, noul Cod civil romdn este unicul actnormativ in materie de obligaf,i gi confracte, mai exact in materie de teorie general[ aobligafilor (obligafi civile qi obliga$i comerciale), dar gi a contactelor (atAt contacte intueprofesioniqti - vechile contracte comerciale -, cdt gi cele intre neprofesioniqti). in modevident, numindu-se ,,Codul civil", acesta reglementeazS, in primul rdnd, raporturile juridicecivile, adicd raporturile infre neprofesioniqti, acestea constituind practic dreptul comun inmaterie de drept privatl. Acolo unde insd legea a considerat cd este necesard o reglementarediferiti a raporturilor dintre profesionigti, s-au fbcut precizirile de rigoare cu privire laaspectele particulare; precizdrile sunt de cele mai multe ori inechivoce, tocmai pentru a nuexista disculii gi neclaritdf. Este, ca si spunem aqa" aceeaqi abordare care exista inainte de

adoptarea noului Cod civil, diferenfa fiind aceea cd acum vorbim despre un singur actnormativ de bazd care reglementeazd, dreptul privat in general, din care dreptul comun ilconstituie dreptul civil iar dreptul special il reprezinti dreptul afacerilor, cu subramura s4dreptul profesionigtilor. Anterior adoptirii noului Cod civil aveam Codul civil, careglementare generalS, de drept comun, qi Codul comercial, care cuprindea cdteva (dmesenfiale) dispoziSi speciale aplicabile obligaflilor comerciale; in acest sens, reamintim doarprevederile exffem de relevante ale primului articol din Codul comercial: ,jn comery se aplicdIegea de fa1d. (Jnde ea nu prevede se aplicd Codicele Civil". in prezent, lucrurile sunt cAt se

poate de clare: Codul comercial a fost abrogat expres prin noul Cod civil. Prin urmare,

legea-cadru va fi Codul civil, calitatea sa de act normativ cu caracter general fiind enunfatiexpres in cel de-al doilea articol, care aruti- cd el constituie dreptul comun penfru toate

domeniile la care se referd litera sau spiritul dispoziliilor sale (evident cu preponderenfi,dispoziliile sale se aplicd in materia dreptului privat intem - drept civil qi dreptul afacerilor).

t ,pispoziliile prezentului cod reglementeazd raporturile patrimoniale Si nepatrimoniale dinlre persoane,

ca subiecte de drept civif'- art. 2 atin. (1) NCC.

14 Titlul I. Prezentarea generall a obligatiilor civile

Toate sursele noaste principale de inspiratie merg pe acelaqi principiu monist alreglementdrii, gi ne referim, in principal, la Codul civil Qudbec, la Principiile DreptuluiEuropean al Contractelor sau la Regulile Comune de Referin(i in Drept Privat European,acte normative despre care vom vorbi pe larg pe parcursul prezentei lucr[ri.

6. Dreptul afacerilor gi subramurile acestuia. Fa{i de considerentele expuse mai susgi fafi de pr[pastia dintre cele dou[ curente diamefral opuse, opinia noastrd personald seafld undeva la mijloc. Cu toati considera{ia pentru cei care susfin contrariul, noi credem ci,in prezent, nu mai putem vorbi despre o disciplinl denumitd expres drept comercial, aceastaneavdnd o reglementare de lege latainRom6ni4 dat fiind cd actualul Cod civil nu foloseqteno{iunea de comercianf, iar Codul comercial romdn carc vtz4 in toatl reglementarea s4nofiunea de comerciant gi disocierea acte juridice civile/acte juridice comerciale (acte decomer{) a fost abrogat expres prin noul Cod civil. Agadar, lucru cert, nu mai exist[ no$uneade co-merciant, nt mai existd noliun ea de drept comercial.

in schimb, putem vorbi, in aceasti materie, a$a cum am antamat dej4 despre unveritabil drept al afacerilor. Consider[m cdo fatfr, de realitSlile economico-sociale actuale,fap de dinamica afacerilor gi de specificul raporturilor dinfre comercian{i (profesionigti,dupd terminologia folosit[ de noul Cod civil), se poate vorbi, cu toatd certitudinea, despre omaterie a dreptului afacerilor. in opinia noastrS, o astfel de materie este, in fapt, o ramurdmultidisciplinard de drept, inr[ddcnatd. putemic in noul Cod civil, dar qi in alte actenormative cu valenfe ,,de business" sau chiar eminamente comerciale: legislafia societlfilor,legislafia piefei de capital, legisla{ia insolvenlei etc. Dar, in acelagi timp, aceaste ramuia dedrept va ft caractertzati gi prin interferenfe profunde qi de substanti cu disciplinele de dreptpublic, care igi au izvorul, cu preponderen{i, in legislafia fiscali (atdt in normele de dreptmaterial, dar mai cu seamd cele de drept procesual fiscal), in legea penall substan{iali(infrac,tiunile economice) qi in reglementdrile vamale. in fine, o astfel de ramurd de drept vacuprinde gi qtiin{a normele procedurale in materie civili, aplicabil[, ?n fapt, gi proceselor inmaterie comerciald (litigiitor intre profesioniqti). Cu alte cuvinte, ramura dreptuluiafacerilor va trebui sI cuprind[ urmitoarele discipline: dreptul profesioniqtitor (in care esteinclus qi dreptul societI{ilor comerciale sau, mai corect, in prezent, drepful societar), dreptulobligaliilor qi al contractelor comerciale, dreptul insolven,tei, dreptul fiscal qi Oreptutprocesual fiscal, dreptul comerfului internafional gi dreptul penal al afacerilor.

Concluzia: in materia care ne intereseaz[ aici, dreptul profesionistitor este o subramurlde drept carc abordeazd profesioniqtii, aqa cum sunt ei defrnifi de noul Cod civil; dreptulobligaliilor si contractelor comerciale (intre profesionigti) este o subramurd de drept careare ca obiect de studiu teoria generali a obligaliilor, precum gi confactele in care suntimplicafi profesioniqtii. Ambele subramuri de drept formeaz5, al[turi de alte disciplineenumerate mai jos, ramura dreptului afacerilor.

In prezenta lucrare vom aborda materia dreptului contractual, priviti din perspectivaregulilor generale aplicabile oricdrui tip de contuact, adicd vom prezent4 pentru motivele pecare le vom expune mai jos qi pe care le glsim cdt se poate perLinente, o veritabild teoriegenerali a obliga{iilor contractuale.

7. lntoarele dreptului contractual romAn actual. Vechiul Cod civil romdn (Codulcivil 1864, inhat in vigoare in anul 1865), aborda obligatiile de o manier[ destul de diferitd,

Capitolul I. Consideratii $i delimitdri prealabile importante privind viziunea... 15

dat fiind cd acesta era influenfat, dupl cum se qtie, de Codul civil francezl, cele doui coduriprezentdnd similitudini evidente qi chiar, in anumite chestiuni, identitate de reglementare.Codul civil 1864 nu tuata materia obligaliilor in general, cu titlu de reguli aplicabile oricdrorobligafii, ci fbcea referire, in mod primordial gi esenfial, la materia contractelor(convenliilor), ceea ce inseamnd cI, practic, teoria generald a obligafiilor incepea gi setermina cu teoria generalS a obligaf,ilor contractuale. Mul,ti autori au considerat acest modde legiferare ca fiind o metodologie ira{ional5" insa in opinia noastud, nu poate fi ignoratfaptul cd, inff-adevdr, baza, esenfa obligafiilor ce derivd din acte juridice este reprezentatd,in fond, de obliga{iile contractuale. Este insd tot atdt de adevdrat faptul cd actualul Cod civiloferd o abordare mai coerenti, prezentdnd o teorie generali a obligaliilor gi continudnd apoicu izvorul principal al obliga"tiilor, contractul; de altfel, aceasti metodd a fost folositd,invariabil, de to{i autorii de specialitate, atdtpe vechiul Cod civil, cdt qi, in mod evident, penoul Cod civil. Important de relinut aici este cdgtigul enofin pe care l-a ob,tinut materiaobligafiilor, prin reglementarea distinctd a unor institufii juridice care, anterior, nu sebucurau de capitole distincte, fiind doar creafia docfrinei gi a jurisprudenfei. Cu titlu deexemplu qi in mod prioritar, avem in vedere regimul juridic al nulitifli actelor juridice sauregimul juridic al desfiinfirii culpabile a contractelor (rezoluflune qi reziliere).

In mod evident, principala noastrl surs5 de inspirafie, a$a cum s-a amintit dej4 esteCodul civil al provinciei canadiene Qudbec (Codul civil Qudbec, prescurtat C.C.Q.)2,aceasta reglementare fiind considerati cea mai modern5, intrucdt combind intr-o manierdfericitd dreptul de sorginte romanl (mai exact, aspectele de actualitate din dreptul francez)cu elemente de drept cutumiar (fiind codificate, practic, soluliile jurisprudenfiale). Pentruaceste motive, legea din Qqdbec a fost preluati, intr-o formi sau alta, de multe liri alelumii, inclusiv de Romdnia. insdgi expunerea de motive a Codului nostru civil aminieqte ciechipa care l-a redactat a avut sprijinul autorilor Codului civil Qudbec; de altfel, dintr-olecturare mai atentS, se poate observ4 de cltre orice cititor, influenfa pe care acest Codnord-american a avut-o asupra Codului nostru actual, fiind chiar texte care au fost copiate,pur qi simplu, din codul civil canadian in Codul civil romdn. Discufiile asupra acestui codcanadian sunt ample, insd ne vom mdrgini aici si spunem doar cd esen(a codificlrii seinvdrte in jurul unui nou concept in materia marii ramuri de drept priva! qi anumeconceplia monistd de reglementare (legiferarea raporturilor juridice de drept privat dinh-osinguri perspectivd, a dreptului civil propriu-zis, renuntAndu-se, astfel, la vechea delimitaredrept civiVdrept comercial); vom puncta, pe parcursul lucrdrii de fafi, considerentelenoastre legate de textele corespunzdtoare din Codul civil Qu6bec, acesta fiind practic, inprezent, principalul subiect de dezbatere pe tirdmul dreptului comparat (aqa cum inainte deadoptarea noului Cod civil, dreptul comparat in materia dreptului civil romdn viza,primordial, Codul civil francez).

l La datz adoptirii, in anul 1804, Codul civil francez s-a numit Codul civil Napoleon; a suferit de-a lungulanilor o serie inteagd de modificdri, ins6 el este aplicabil qi in prezent.

2 Codul civil Qu6bec a fost finalizat in l99l gi a intrat in vigoare in1994 qi este aplicabil, aqa cum rezultiqi din denumire, doar in provincia canadiand Qu€bec, care, de alfel, este qi cea mai mare, ca populalie, dinCanada. Deqi in provincia Qudbec limba oficiald este limba francezd, tebuie precizat cd legislativul a aprobat cavariant2l oficiald a Codului civil qi versiunea in limba englezi, acesta fiind qi motivul penfu care, in cuprinsullucrf,rii de fafi. arr' citat texte legale ale codului, atet din varianta in limba francez.E, cdt gi din varianta in limbaenglezd,. In restul Canadei se aplici common-law, dreptul civil cutumiar, necodificat care este in vigoare, dealtfel, qi in SUA (cu excep{ia statului Louisiana).