teoria celor 5 elemente

8/16/2019 Teoria Celor 5 Elemente

1/5

Teoria celor 5 elemente

tabel

Cele cinci elemente se referã la cinci categorii din lumea naturalã,şi anume: apa, lemnul, focul, pãmântul şi metalul. Teoria lor considerã

cã toate fenomenele din Univers corespund în Naturã unuia sau altuiadintre aceste elemente şi cã ele se aflã într-o mişcare şi transformare

continuã.

Teoria celor cinci elemente a apãrut în China în perioada dinastiilor inşi !hou "sec. #$% - &&' î.e.n.(. )a îşi are însã rãdãcinile în vremuri

strãvechi, când chine*ul, fire contemplativã, o+serva şi nota cele maisu+tile schim+ãri ale Naturii, orientându-şi viaa şi activitãile în funcie

de acestea.

pa, lemnul, focul, pãmântul şi metalul sunt considerate ca fiind cincielemente indispensa+ile pentru meninerea a tot ce este viu,

repre*entând totodatã şi stãrile care stau la +a*a transformãrilor din Naturã. %n lucrarea Colecia de lucruri strãvechi se spune:

"Hrana depinde de apã şi foc. Producţia depinde de metal şi lemn.

Pãmântul dã naştere tututor lucrurilor. Ele sunt folosite de popor."

/eşi au caracteristici diferite, cele cinci elemente depind unul de

celãlalt şi sunt insepara+ile. %ncã din cele mai vechi timpuri, oamenii

cunoşteau relaiile dintre ele şi le foloseau pentru a e0plica fenomenele

lumii naturale.Conceptul primitiv al celor cinci elemente s-a de*voltat ulterior într-oteorie comple0ã, care împreunã cu teoria in - ang a servit drept

metodã şi instrument teoretic pentru anali*area şi înelegerea tuturor

fenomenelor.%n medicina tradiionalã chine*ã, teoria celor cinci elemente este aplicatã

pentru a e0plica natura organelor deinãtoare de energie şi a celor cetransportã energia, legãturile dintre ele, precum şi relaiile dintre om şi

lumea naturalã.

CLASIFICAREA FENOMENELOR CONFORM CELOR CINCIELEMENTE

%ncã din preistorie omul şi-a dat sema cã apa, lemnul, focul, pãmântul şi metalul sunt indispensa+ile pentru viaa sa de *i cu *i şi cã

ele au naturi diferite.Caracteristica apei este rãceala şi fluiditatea, ea luând forma

recipientului în care a1unge, cea a lemnului este înflorirea şi creşterea,

focul rãspândeşte cãldurã şi luminã, pãmântul dã naştere tuturorlucrurilor, iar metalul se cufundã "su+ aciunea propriei greutãi(.

%n antichitate, medicii au aplicat teoria celor cinci elemente în studiul

http://www.qigong.ro/medicina_traditionala/elemente.htm#tabelhttp://www.qigong.ro/medicina_traditionala/elemente.htm#tabel


2/5

esuturilor şi organelor, sta+ilind anumite corespondene în funcie denatura, forma şi funcia fiecãrui organ, între el şi un anumit element.

ceastã clasificare este tratatã foarte amãnunit în cel de-al cincilea

capitol al %ntre+ãrilor fundamentale, pre*entând relaia meridian -organ - element.

Relaţiile dintre cele cinci elemente

LEGEA MIŞCĂRIICELOR CINCIELEMENTE

2egea mişcãrii celor cinci elemente este caracteri*atã prin urmãtoarelerelaii:

- 3enerarea unui element din celãlalt- %nteraciune- /ominare

- 4po*iie

- 5elaie tip mamã - fiu

Generarea unui element din celãlalt

3enerarea unui element de cãtre celãlalt se referã la relaia de generare a

unui element de cãtre elementul anterior:

pa hrãneşte lemnul

2emnul alimentea*ã focul

6ocul naşte pãmântul "cenuşa(


3/5

%n pãmânt apar metalele7etalul "prin condensare( duce la apariia apei

tunci când aceastã relaie de generare este aplicatã organelor internedeinãtoare de energie: rinichi, ficat, inimã, splinã şi plãmâni, ea sereferã la faptul cã energia unui organ va susine funcionarea unui alt

organ.Concret, energia rinichilor "apã( va susine funcionarea ficatului "lemn(,

energia ficatului "lemn( va spri1ini funcionarea inimii "foc(, energia

inimii "foc( va susine funcionarea splinei "pãmânt(, energia splinei"pãmânt( va susine funcionarea plãmânilor "metal(, iar plãmânii

"metal(, la rândul lor, vor spri1ini funcionarea rinichilor "apã(.tunci când vor+im despre energia unui organ ne referim la energia

produsã de celulele acelui organ. Celulele, ce au caracter in, produc

enerie, ce are caracter ang. )ste vor+a despre procesul descris deteoria in - ang: %n mi1locul in-ului apare ang-ul. ceeaşi teorie

mai preci*ea*ã ang-ul activea*ã in-ul, care se traduce prin faptul cãenergia produsã de celulele unui organ va susine funcionarea celulelor

organului urmãtor "conform relaiei de generare a celor cinci elemente(.

8e scurt putem spune cã relaia de generare se reduce la cele descrisemai sus, şi anume, eneria produ!ã de celulele unui oran "a !u!ţine#uncţionarea celulelor oranului urmãtor$

Interacţiunea

%nteraciunea dintre cele cinci elemente presupune şi e0istena unortendine opuse ale acestora, prin care ele se controlea*ã reciproc:

pa stinge focul6ocul topeşte metalul

7etalul taie lemnul2emnul dominã pãmântul pe care creşte

8ãmântul îndiguieşte apa

spectele generãrii unui element din celãlalt şi cel de interaciune sunt

insepara+ile. /acã nu ar e0ista naşterea nu ar mai apãrea creşterea şide*voltarea9 fãrã interaciune nu ar mai e0ista echili+ru şi coordonare pedurata creşterii şi a transformãrii. )chili+rul relativ meninut între

generare şi interaciune este cel care face posi+ilã creşterea normalã şi

de*voltarea.%nteraciunea dintre organele interne presupune faptul cã rinichii "apa(

controlea*ã inima "foc(, inima "foc( controlea*ã plãmânii "metal(, pãmânii "metal( controlea*ã ficatul "lemn(, ficatul "lemn( controlea*ã

splina "pãmânt(, iar splina "pãmânt( va controla rinichii "apa(.

5elaia de interaciune are loc prin intermediul in-ului "câmpului saufluidelor( organelor respective. /e e0emplu, câmpul plãmânilor

controlea*ã câmpul ficatului, câmpul inimii controlea*ã câmpul


4/5

plãmânilor, câmpul ficatului controlea*ã câmpul splinei, in-ul"fluidele( rinichilor hrãnesc in-ul inimii pentru ca acesta sã poatã

controla ang-ul "energia( inimii "slã+irea in-ului duce la

hiperactivitatea ang-ului(, ş.a.m.d.

%ominarea &i opo'iţia

tunci când e0istã un e0ces sau o insuficienã a oricãruia dintre celecinci elemente, vor apãrea relaii anormale de generare şi de

interaciune, acestea fiind cunoscute prin termenii de dominare şi de

opo*iie.

%ominarea presupune un atac asupra pãrii care este controlatã, dincau*a slã+irii acesteia. /in aceastã cau*ã, relaiile de control se vor

tranforma în relaii de dominare.

/e e0emplu, metalul controlea*ã lemnul. %n situaia în care lemnuleste slã+it metalul îl va domina. tunci când vor+im despre organeleinterne, putem specifica faptul cã un c(mp prea puternic alplãm(nilor )metal*, cau*at de o mai sla+ã funcie de deschidere acelulelor plãmânilor "+locându-se funcia de deschidere a celulelor

plãmânilor, energia acestora nu va mai putea fi eli+eratã, astfel încât, în

timp, câmpul plãmânilor va creşte foarte mult( "a a#ecta c(mpul#icatului )lemn*, ceea ce poate duce în timp la scãderea funcieihepatice.

Un alt e0emplu, focul controlea*ã metalul. lã+irea metalului duce ladominarea acestuia de cãtre foc.

%nsuficienã apã: 8ãmântul dominã apa%nsuficienã lemn: 7etalul dominã lemnul

%nsuficienã foc: pa dominã focul

%nsuficienã pãmânt: 2emnul dominã pãmântul%nsuficienã metal: 6ocul dominã metalul

Opo'iţia se referã la schim+area sensului normal al interaciunii, dincau*a e0cesului elementului ce ar tre+ui sã fie controlat. %n acest fel,elementul care în mod normal este controlat se va întoarce împotriva

elementului ce îl controla şi i se opune./e e0emplu, apa controlea*ã focul. %n situaia în care focul devine foarte

puternic el se va întoarce împotriva apei şi va e0ista relaia focului ce se

opune apei.Un alt e0emplu, metalul taie "controlea*ã( lemnul. )0cesul lemnului

duce la opo*iia acestuia împotriva metalului.4po*iia presupune un e0ces al elementului controlat, ceea ce determinã

întoarcerea sa împotriva elementului ce ar tre+ui sã-l controle*e în mod

normal.

)0ces apã: pa se opune pãmântului

)0ces lemn: 2emnul se opune metalului


5/5

)0ces foc: 6ocul se opune apei)0ces pãmânt: 8ãmântul se opune lemnului

)0ces metal: 7etalul se opune focului

Relaţia tip mamã + #iu

%n ciclul celor cinci elemente, fiecare element se naşte din cel

precedent, este fiul celui dinaintea sa, iar acesta, la rândul sãu, îi estemamã.

ceastã relaie poate fi afectatã în am+ele sensuri: mama afectea*ã

fiul şi fiul afectea*ã mama./e e0emplu, apa poate afecta lemnul "mama afectea*ã fiul(, dar şi

lemnul poate afecta apa "fiul afectea*ã mama(.

%n continuare vor fi pre*entate douã ta+ele în care vor fi descrise relaiiledin interiorul omului "ve*i pag. ;&( şi de la nivelul Naturii "pag. ;;(,

conform cu legea celor cinci elemente.

Cele ,elemente

Orane-an

OraneFu

Oranede Simţ

.e!uturi Sentimente

pã 5inichi$e*icã

urinarãUreche 4s

Teamã şi

paimã

2emn 6icat$e*icã +iliarã

4chi Tendoane 6urie

6oc %nimã%ntestin

su+ire2im+ã $ase

teoria celor 5 elemente

Documents