teme si motive eminesciene grupa2ppt

7/31/2019 Teme Si Motive Eminesciene Grupa2ppt

1/56

TEME SI MOTIVEEMINESCIENE


2/56

Mihai Eminescu(1850-1889) este cel maimare reprezentant al romantismului

romnesc i cel din urm mare poetromantic european

(n ordine cronologic).

Eminescu a fcut partedin seria de scriitori careau dat strlucire acestuicurent: V. Hugo, Byron,Shelley, Lamartine ialii.


3/56

Majoritatea temelor si motiveloreminesciene sunt de provenienromantic european. Impresionant nu

este diversitatea, ci profunzimea abordriiacestora.


4/56

Teme si motive

in poezie


5/56

I. Tema Cosmicului


6/56

Motivul cosmogonic apare frecvent in liricaeminescian, n poezii ca Scrisoarea I,Rugciunea unui dac,avnd ca punct

de plecare mitologia indian sau cretin.

In aceste poezii este prezentata geneza si

sfarsitul cosmosului.


7/56

Motivul genezei

Scrisoarea I

La-nceput, pe cnd fiinta nu era, nici nefiinta,Pe cnd totul era lipsa de viata si vointa,

Cnd nu s-ascundea nimica, desi tot era ascuns...

Cnd patruns de sine nsusi odihnea cel nepatruns.


8/56

Motivul sfarsitului cosmosului

Rugaciunea unui dac

Pe cnd nu era moarte, nimic nemuritor,Nici smburul luminii de viat dttor,

Nu era azi, nici mine, nici ieri, nici totdeauna,Cci unul erau toate si totul era una;

Pe cnd pmntul, cerul, vzduhul, lumea toatErau din rndul celor ce n-au fost niciodat...[...]

In stingerea etern dispar fr de urm!


9/56

i dac...

i dac ramuri bat n geami se cutremur plopii,E ca n minte s te ami-ncet s te apropii.


10/56

Motivul soarelui

Floare Albastra

i de-a soarelui cldurVoi fi roie ca mrul,

Mi-oi desface de-aur prul,

S-i astup cu dnsul gura.


11/56

Motivul stelei

La Steaua

Icoana stelei ce-a muritncet pe cer se suie:Era pe cnd nu s-a zrit,Azi o vedem, i nu e.


12/56

Motivul luceafarului

Un luceafr

Un luceafr, un luceafr nzestrat cu mii de raze

n viaa-mi de-ntuneric a fcut ca s se vaz.Eu privind acea lumin ca din visuri m detepti cu braele-amndou ctr dnsa m

ndrept.


13/56

Motivul zborului intergalactic

Luceafarul

Un cer de stele dedesupt,

Deasupra-i cer de stele.............................Si din a chaosului vai,

Jur imprejur de sine,Vedea, ca-n ziua cea dentii,Cum izvorau lumine;


14/56

II. Tema ISTORIEI

Versurile eminesciene in care regasimaceasta tema ofer elemente semnificativeale istoriei poporului romn.


15/56

Scrisoarea III

O, eroi! care-n trecutul de mriri v adumbrisei,Ai ajuns acum de mod de v scot din letopise,i cu voi drapndu-i nula, v citeaz toi nerozii,Mestecnd veacul de aur n noroiul greu al prozii.

Motivul societatii corupte


16/56

Ce-i doresc eu ie, dulce Romnie

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie.Vis de vitejie, fal i mndrie.La trecutu-i mare, mare viitor .

Motivul patriei


17/56

Motivul nedreptatii sociale

Satira III

De-aa vremi se-nvrednicir cronicarii irapsozii

Veacul nostru ni-l umplur saltimbancii iirozii


18/56

Motivul geniului in societate

Criticilor meiE usor a scrie versuri

Cnd nimic nu ai a spune,

nsirnd cuvinte goaleCe din coada au sa sune.

Critici voi, cu flori deserte,

Care roade n-ati adus -E usor a scrie versuri

Cnd nimic nu ai de spus.


19/56

Motivul solitudinii

Lacul

Dar nu vinesinguraticn zadar suspin i sufrLng lacul cel albastru

ncrcat cu flori de nufr.


20/56

III. Tema TIMPULUI

E tema cea mai cuprinzatoare,integratoare, a universului poetic

eminescian. De la ea porneste mareageneza a operei si la ea se intoarce fiecaredetaliu, aici se revarsa toate semnificatiile

majore ale temelor subsumate, ale marilorviziuni poetice.


21/56

Fugit-ireparabile-tempus

Trecut-au anii

"Trecut-au anii ca nori lungi pe sesuri

Si niciodata n-or sa vie iara,

Pierdut e totu-n zarea tineretii

Si muta-i gura dulce-a altor vremuri,Iar timpul creste-n urma mea... ma-ntunec!


22/56

Fortuna labilis

Scrisoarea I

Caci n propria-ne lume ea deschide poarta-ntrariiSi ridica mii de umbre dupa stinsul lumnarii...

Mii pustiuri scnteiaza sub lumina ta fecioara,Si cti codri-ascund n umbra stralucire de izvoara!

Peste cte mii de valuri stapnirea ta strabate,

Cnd plutesti pe miscatoarea marilor singuratate,Si pe toti ce-n asta lume sunt supusi puterii sortiiDeopotriva-i stapneste raza ta si geniul mortii!


23/56

Vanitas vanitatum

Momento mori"Vraji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare,Cand in straturi luminoase basmele copile cresc.

Mergi, tu, luntre-a vietii mele, pe-a visarii lucii valuri,Pana unde-n ape sfinte se ridica mandre maluri,

Cu dumbravi de laur verde si cu lunci de chiparos,Unde-n ramurile negre o cantare-n veci suspina,

Unde sfintii se preumbla in lungi haine de lumina,Unde-i moartea cu-aripi negre si cu chipul ei frumos."


24/56

IV. Tema Naturii


25/56

In creatia lui Eminescu,slavirea frumusetilor naturiiocupa un loc intru totul

deosebit. Izvorate dinsensibilitate pura,exceptionala a poetului, dinmelancolia lui structurala

si, deopotriva, dinnepotolita lui sete de viata,de perfectiune, de absolut,iubirea si dragostea de

natura se ingemaneaza inpoezia lui Eminescu,constituind o tema unitara,care-i largeste si-i

intregeste universul liric.


26/56

Motivul codrului

Povestea codrului

mprat slvit e codrul

Neamuri mii i cresc sub poale,Toate nflorind din milaCodrului, Mriei Sale.

....................................O, privii-i cum viseazVisul codrului de fagi!...


27/56

Ce te legeni...?

-Ce te legeni, codrule,Fr ploaie , fr vnt,Cu crengile la pmnt?


28/56

Freamt de codru

Eu, privindu-l din pdureLas aleanul s m fure...

..Am rspuns:-Pdure drag,Ea nu vine, nu mai vine

.......................................Ce frumos era n crnguriCnd cu ea m-am prins tovar


29/56

Revedere

Codrule, codruule,Ce mai faci drguule.....................................

Codrule cu ruri line,Vreme trece, vreme vine......................................

Cum am fost aa rmnem:....Luna i cu soarele,

Codrul cu izvoarele.


30/56

Motivul plopilor

Pe lng plopii fr so

Pe lng plopii fr soAdesea am trecut...

i dac...

i dac ramuri bat n geami se cutremur plopii...


31/56

Motivul salcmului

O, mam

Deasupra criptei negre, a sfntului mormntSe scutur salcmiide toamn i de vnt...

Sara pe deal

Sub un salcm, drag, m-atepi tupe mine...Lng salcm sta-vom noi noaptea ntreag...

i surznd vom adormi sub naltul,

Vechiul salcm...

M ti l t i l i i ti l i l i


32/56

Motivul teiului i motivul izvoruluiPovestea teiului

Dar prin codri ea ptrundeLng teiulvechiu i sfnt,Ce cu flori pn-n pmnt

Un izvor vrjit ascunde...

Ft-Frumos din tei

n mijloc de codru - ajunseLng teiulnalt i vechiu,Undeizvorul cel n vraj

Sun dulce n urechi...


33/56

Dorina: Vino-n codru la izvorulCare tremur pe prund......................................Pe genunchii mei edea-vei,Vom fi singuri-singurei,Iar n pr nfiorateOr s-i cad flori de tei.

...................................

Adormind de armoniaCodrului btut de gnduri,Flori de tei deasupra noastrOr s cad rnduri-rnduri.

Mai am un singur dor: Pe cnd cu sgomot cadIzvoarele-ntr-una..................................... De-asupr-mi teiul sfntS-i scuture creanga...


34/56

Motivul laculuiLacul

Lacul codrilor albastruNuferi galbeni l ncarc.....................................

Lng lacul cel albastruncrcat cu flori de nufr

Las-i lumea...Iat lacul.............

De-al tu chip el se ptrunde,

Ca oglinda l alege....


35/56

Adio

i dac lunabate-n lunci

i tremur pe lacuri,Totu mi pare c de-atunciSunt veacuri.

O, rmi

i privind n luna plinLa vpaia de pe lacuri...


36/56

Motivul mrii

Egipetul

i s par rsrit...

...Ca un gnd al mrii sfinte............................................Luna-n marei arunc chipul..........................................

Marea-n fund clopote are...

Mai am un singur dorMai am un singur dor:n linitea seriiS m lsai s morLa marginea mrii


37/56

Luceafrul:

Privea n zare cum pe mriRsare i strluce................................i s-arunca fulgertor,Se cufunda n mare...

.............................Iar cerul este tatl meui mum-mea e marea.

.............................


38/56

V. Tema IUBIREA


39/56

Iubirea este pentru Eminescu, omul sicreatorul, forma fundamentala de

manifestare a personalitatii sale deexceptie, este fenomenul care ilinsufleteste, il entuziasmeaza si-l

proiecteaza ineternitate, este cadrulsi mijlocul de implinire,de elevatie spirituala,este esentiala nevoiede viata.


40/56

Motivul visul dragostei

Floare albastra

Ne-om da sarutari pe cale,Dulci ca florile ascunse.

Si sosind l-al portii prag,Vom vorbi-n intunecime;

Grija noastra n-aib-o nime,Cui ce-i pasa ca-mi esti drag ?


41/56

Motivul dezamagirii

Pe langa plopii fara sot

M cunosteau vecinii toti-

Tu nu mai cunoscut..................................O lume toata-ntelegea-

Tu nu mai inteles.


42/56

Motivul femeii inger si femeii demon

Inger de paza

Dar cum te vazui intr-o

palida haina,Copila cuprinsa de dorsi de taina,

Fugi acel inger deochiu-ti invins.


43/56

Esti demon, copila, canumai c-o zare

Din genele-ti lunge, din

ochiul tau mareFacusi pe-al meu inger cu

spaima s zboare...


44/56

Teme si motive

in prozaeminesciana


45/56

Proza literara a lui Eminescu reprezinta, cercetand-o maiadanc si in toata intinderea ei, expresia unui momentimportant din dezvoltarea romantismului romanesc:

momentul structuralizarii estetice, al dimensionarii luispirituale. Eminescu lasa deschise, prin epica sa, celputin doua drumuri in literature romana: drumul prozeifantastice si cel al epicii filozofice, dand el insusi modelein aceasta privinta. Sarmanul Dionis si Avatarii faraonuluiTla raman doua prototipuri de literatura, in care seintalnesc si se unifica reprezentarile unui liric vizionar siincertitudinile unei firi meditative, darza in aspiratia ei dea gasi, cu pretul unor dureroase infrangeri, solutii inproblemele esentiale ale existentei.

In proza aflam, in fapt, drama geniului.


46/56

Teme abordate in operele de proza :

setea de absolut demonismul avatarul viata ca in vis umbra iubirea pura calatoria in timp si spatiu dedublarea


47/56

OpereGeniu pustiu

,,Geniupustiu este un poem eminescian care are tendina de atranspune informaii i aspecte din lumea realului intr-o lumeimaginara, de vis si se clasifica in proza de inspiraie social-istoric.

A fi putut rmnea n csua ei, care rmnea a mea, a fi pututs-mi petrec toat viaa citind i recitind, ntr-o nebunie dulce, aceaepistol plns, scris de mna ei, s-o visez pe ea toat viaa mea,s-o visez cum c umbl prin casa mea, cum c surde la florile dinfereastr, cum c vegheaz cusnd sau mpletind asupra copiluluimeu. A fi putut s-mi creez o fericire iluzorie, o familie iluzorie, o

femeie ideala fi putut fi nebun. Dar la ce? Apoi, orict de lungs fi fost acea nebunie, totui fiecare i are momentele sale detrezie, momente n care sinuciderea e cugetarea cea dinti,momente de urt, de scepticism, de decepiune. De-aceea am luatlumea-n cap... Acea epistol coninea toat istoria mea.


48/56

Sarmanul Dionis

Prin romantica i fantastica istorie de dragostea lui Dionis, Eminescu promoveaz ideea cnumai prin intelect omul poate penetra infinituli deconspira Divinitatea, dar ca individfenomenal nu are dect o singur existenreal n care viaa i visele nu sunt dectpaginile unei unice cri. Noutateaincontenstabil a nuvelei const n moduloriginal n care Eminescu mbin filozofia cunarainunea fantastic i descrierea,transpunnd n imagini artistice un orizont ce nuexist dect n puterea imaginaiei, inexplicabil inecontrolabil raional.


49/56

CitateCi oameni sunt ntr-un singur om? Tot atia

cte stele sunt cuprinse ntr-o pictur de rousub cerul cel limpede al nopii.

Sufletul cltorete din veac n veac, acelai

suflet, numai c moartea-l face s uite c a maitrit.

Dar vei fi bgat de sam o mprejurare: cartea

mea, citind-o n ir, rmne neneleas... dar oride unde-i ncepe, rsfoind tot la a aptea fil, olimpezime dumnezeiasc e n fiecare ir.


50/56

Umbra mea

Proza eminesciana fantastica aduce in

aceata opera visul romantic si cugetareafilosofica.


51/56

Citate

Srutarea m umplusede geniu i de puterecreatoare.

Lumea mea nu era dect icoana eistrlucit, lumea ei faa mea cea palidncadrat de pr negru. Aceast via era

un basm strlucit i nstelat.

Era doma lui Dumnezeu proverbul: oenigm chiar pentru ngeri.


52/56

Fat-Frumos din lacrima

Basmul Fat-Frumos din lacrima"reuneste trasaturile prototipului folcloric cuoriginalitatea imprimata de autor si

apartine prozei de inspiratie folclorica.Basmul, ca specie, fiind o oglindire [...]a vietii in moduri fabuloase" (Calinescu), in

opera pe care o discutam, tema esteinitierea unui tanar si rolul acesteia inlupta dintre Bine si Rau.


53/56

Citatemprteasa se ridic n toat mreata ei statur, atinse

cu buza ei seac lacrima cea rece i o supse n adnculsufletului su. Din momentul acela ea purcesengreunat.

Trecu o lun, trecur dou, trecur nou i mprteasa

fcu un fecior alb ca spuma laptelui, cu prul blai carazele lunii.

Puse pe trupul su mprtesc haine de pstor, cma deborangic, esut n lacrimele mamei sale, mndr plrie

cu flori, cu cordele i cu mrgele rupte de la gturilefetelor de-mprai, i puse-n brul verde un fluier dedoine


54/56

Cezara

,,Cezara este un poem ce apartine prozeierotice.

Las-i s se mngie n simirile lor, las-is se iubeasc, las-i s moar cum autrit: eu voi trece nepstor prin aceast

via, ca un paria, ca un nebun!... numainu ca ei. Smburele vieii este egoismul ihaina lui minciuna.

Bibliografie


55/56

Bibliografie

www.referate.ro www.wikisource.org www.versuri-si-creatii.ro www.googleimages.ro www.google.com Poezii si proza Mihai Eminescu Manual de Limba si literatura romana ed.

Corint
http://www.referate.ro/http://www.wikisource.org/http://www.versuri-si-creatii.ro/http://www.googleimages.ro/http://www.google.com/http://www.google.com/http://www.googleimages.ro/http://www.versuri-si-creatii.ro/http://www.versuri-si-creatii.ro/http://www.versuri-si-creatii.ro/http://www.versuri-si-creatii.ro/http://www.versuri-si-creatii.ro/http://www.wikisource.org/http://www.referate.ro/


56/56

Boita Bianca Clitan Diana Morar Andreea

Negran Paul Rodina Ioan Tripon Andreea

Clasa aXI a MI

Proiect realizat de:

Profesor: Mitrea Georgeta

teme si motive eminesciene grupa2ppt

Documents