IAnul XV Nr. 738 Duminic[ 18 iunie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Preparatele din Trei Fra\i P[ta\i, eficienteîn vindecarea pl[gilor ;i furunculoze

Siropul de c[tin[ alb[ de la Hypericum,surs[ de s[n[tate ;i vitalitate

PAGINA 6PAGINA 5

S-a dezlănţuit iadul pentrucei care locuiau în GrenfellTower, clădire ce a fost mistuităde flăcări miercuri, 14 iunie.Bilanţul deceselor provocate deincendiul de la Grenfell Tower,din Londra, a crescut la 30, aanunţat vineri poliţia, precizândcă nu se aşteaptă să mai găseascăsupravieţuitori. Zeci de persoanesunt date încă dispărute.Pompierii au asigurat că au foststinse complet flăcările în acestturn, unde incendiul s-apropagat cu repeziciune dinmotive încă necunoscute.

În sprijinul celor care ausupravieţuit, dar au rămas fărălocuinţă, au venit prinţii Williamşi Harry, alături de ducesa Kate.Cei trei au donat o sumăconsiderabilă din fondul deurgenţă pentru cei 600 delondonezi rămaşi fără casă, scrieDaily Mail. Speră ca gestul lorsă-i inspire şi pe alţii şi aşteaptăgenerozitate de la cei care auposibilitatea de a-i ajuta pe ceigreu încercaţi de soartă.

Radu Botar ;i Ciprian Vultur i-auimpresionat a;adar ;i pe băimăreni cupovestea veteranului actor care joacă Learsub bombe, pusă în scenă de regizorulOvidiu Caița într-un decor realizat deAlexandru Radu care, credem noi, are;anse reale la premiul care se va acordacelei mai bune scenografii.

După ce a văzut “Cabinierul”, PaulGroso;iu a spus c[ este vorba despre unspectacol din alte vremuri cu doi actoride modă veche care mai știu cum să tezguduie cu o tragedie despre idealuri. Șiîn același timp o incursiune realistică șimai mult decât convingătoare în intimi-tatea unui actor în cabină și în culise.

Premierul australian Malcolm Turnbull riscă o nouăruptură cu Donald Trump, după ce presa a publicatimagini cu el ironizându-l pe preşedintele SUA şi făcândreferire la ancheta privind posibilele legături dintreechipa de campanie a acestuia şi Rusia. Casa Albă aminimalizat ştirea. Premierul australian MalcomTurnbull a lansat ironii la adresa preşedintelui SUA,Donald Trump într-un cadru informal, cu prilejul unuidiscurs susţinut miercuri seară la Balul presei de laPalatul Parlamentului din Canberra. "A fost frumos. Afost cea mai faină relaxare din toate timpurile", afirmăTurnbull, pentru a continua parodiindu-l pe liderul dela Casa Albă< "Donald şi cu mine câştigăm şi câştigămalegerile. Câştigăm atât de mult. Câştigăm cum nu ammai câştigat niciodată. Câştigăm... nu alegeri false.Câştigăm alegerile adevărate, cum sunt cele online. Suntatât de uşor de câştigat. Eu ştiu. Îl am pe băiatul ăsta, perus. Credeţi-mă, aşa e". “Câştigăm în sondajele reale”, ainsistat şeful Guvernului de la Canberra, referindu-sela sondajele online< “Sunt atât de uşor de câştigat. Amacest tip rus, credeţi-mă, este adevărat, este adevărat”.

Pop Gavril, lupt[toranticomunist la 17 ani

Maria Clara Supuran, o balerin[din Satu Mare de nivel mondial

Potrivit unui sondaj realizatde Consiliul Naţional pentruLactate din Statele Unite , 7%dintre americani cred că laptelecu ciocolat[ provine de la vacilemaro. O cifră care subliniazăîncă o dată ignoranţa unei părţia populaţiei în materie dealimentaţie. Un amestec de lapte, cacaoşi zahăr? Nu, pentru 7% dintreamericani, ciocolata cu lapte estemult mai uşor de produs.Conform unui studiu, 16,4milioane de americani susţin călaptele cu ciocolată provinedirect de la vacile maro. Ce-idrept că în 2012, pe fondulcreşterii preţurilor la furaje,fermierii din SUA şi-au hrănitvacile cu ciocolată, bomboane ,bezele, topping pentru îngheţatăşi praf pentru preparareaciocolatei fierbinţi, daranimalele tot nu dădeauciocolată cu lapte. În Rusia, încă din 2004 ,10.000 de vaci ale unei fermeprimeau pe lângă hranănormală şi ciocolată şi dulciuripentru a le îmbunătăţi calitatealaptelui. Crescătorii susţin căaceste suplimente dau laptelui o„arom[ deosebită” şi îlîmbog[ţesc în substanţenutritive.

PAGINA 10

Mihai Eminescu a impresionat dintot-deauna prin excepționala sa forță creatoare.A scris de la 16 până la 33 de ani, după careau urmat șase ani de boală, suferință și tăcere.După sacrificii, muncă epuizantă, stres, de-zamăgiri, după tratamente îndelungate și obo-sitoare, în condițiile epocii de atunci, un rolimportant la degradarea sănătății sale, l-auavut neglijențele proprii și lipsa unor deprin-deri practice de autoprotecție. Finalul e cu-noscut. Dar mai dureros decât orice ne apareazi faptul că, după moartea poetului, ani larând, au fost inventate și s-au perpetuat tot

felul de explicații privind cauzele morții, unelescornite de spirite care puteau avea ele înseleînclinații maladive. O personalitate atât depopulară cum este Eminescu nu putea scăpadin țesătura legendelor, unele minimalizatoa-re, altele de-a dreptul denigratoare. E greu destabilit ce i-a “mânat în luptă” pe vajnicii in-amici. Poate că resentimentele s-au iscat dindorința de contracarare a ideilor politice alecombatantului de la „Timpul”, poate a deranjatpatriotismul său ardent racordat la amenin-țările acelor vremuri.

CONTINUARE ~N PAGINA 2

PAGINA 9

PAGINA 3

Premierul australian l-a ironizatpe Trump la un dineu cu jurnali;tii

“Cabinierul”, la teatrul-atelier din Baia Mare

7% dintre americanicred c[ laptelecu ciocolat[este produsde vacile maro

Eminescu,ultimii 6 ani

de via\[

William, Harry ;i Kate au donat bani pentru victimele incendiuluidin Londra

10 curiozit[\i;i supersti\iidespre pantofi

PAGINA 7

Este gra\ioas[, p[;e;te de parc[ar pluti, m]ng]ie aerul `n piruete ;isalturi de m[iastr[, astfel `nc]ttransmite prin dans toatesentimentele de `nalt ;i frumos. A;aam putea s[ o drescriem `n c]tevacuvinte pe Maria Clara Supuran, unsuflet generos ;i modest croit pentruart[ care las[ s[ vorbeasc[ de la sinetoate aceste rezultate din competi\iileartistice. :i nu-i pu\in lucru pentruun t]n[r rom]n s[ concureze al[turide arti;ti din alte \[ri cu notorietate`n privin\a ;colilor de balet ;i dans.Maria Clara a str[lucit la propriu ;ila figurat pe aceste mari scene alelumii, a ar[tat c[ acolo unde exist[pasiune nu exist[ limite sau dac[ sunt,ele pot fi dep[;ite prin foarte mult[munc[ ;i perseveren\[. Primii pa;i `n balet i-a f[cut lav]rsta de 10 ani sub `ndrumareaprofesoarei Gabriela T[nase care i-ainsuflat dragostea pentru aceast[frumoas[ art[ ;i care i-a devenit unadev[rat mentor. Dumneaei este ceacare i-a descoperit talentul, l-a ;lefuit;i i-a `ndrumat pa;ii spre baletul deperforman\[. La Cluj lucreaz[ subatenta `ndrumare a profesoarelor debalet Rodica Istrate ;i Anca Opri;, iarla dans contemporan Alina Ciceo.

2 Informa\ia de Duminic[/18 iunie 2017

Eminentul om de cultură, filo-log și umanist transilvănean, prof.Gheorghe Bulgăr a trecut ̀ n lumeaumbrelor într-o zi de cireșar a lui2002, în sfânta zi de Înălțare aDomnului.

S-au scurs 15 ani de regrete,aduceri aminte, omagii și recunoș-tinț[ pentru scriitorul, lingvistul,istoricul literar, traducătorul ;i me-morialistul Gheorghe Bulgăr.

S-a născut în comuna Sanislău, la 13aprilie 1920, într-o familie de gospodarivrednici, tatăl său fiind primarul satuluiîn perioada interbelică. Împreună cu fra-tele său Ioan (un fruntaș al PNL, partici-pant la Conferința de Pace de la Paris din1947) au urmat cursurile elementare încomună, apoi “Liceul Emanuil Gojdu” dinOradea (1932-1940), absolvind școala cașef de promoție.

Prigonit și expulzat în România dup[pierderea jumătății de nord a Ardealului,în urma odiosului Dictat de la Viena, aurmat cursurile Facult[ții de Litere dinBucurești. Despre aceast[ perioadă își adu-ce aminte cu multă durere> “am trăit vre-muri de apocalipsă cu sute de mii de re-fugiați fără adăpost, cu familiile sfâșiate șioameni pierduți pe toate drumurile țării.Singura mea mângâiere morală în acelevremuri a fost plăcerea de a urma cursurilede Filologie clasică, pe care am absolvit-ocu “Magna cum laude” in 1944”.

La un an după încheierea războiuluise ̀ ntoarce în Ardeal și în urma unui exa-men exigent de capacitate obține catedrade latină și romană la liceul “Gh. Sincai”din Baia Mare, unde a predat timp de 3ani. A rămas legat ;i peste ani de frumoa-sele locuri maramureșene, de oamenii deacolo. A colaborat fructuos cu personalitațiale culturii și înv[ț[mantului băim[rean<prof. doctor Valeriu Achim, prof. Nae An-tonescu, prof. Gheorghe Pop, domnii prof.Nicolae Felecan,Săluc Horvat, GheorgheGlodeanu. Pentru toți avea ceva de dăruitdin preaplinul său suflet caracteristic ar-delenilor.

Chemat de foștii săi profesori de laUniversitate, pleacă la București unde și-a petrecut viața până la 82 de ani când, s-a dus, să mai zăbovească, poate, la un in-terviu cu Tudor Vianu, cu Arghezi, cu Sa-doveanu sau Mircea Eliade.

La Bucure;ti este încadrat ca asistentla Facultatea de Litere, unde desf[;oară obogată activitate didactică parcurgând toa-te gradele< conferențiar, decan al Facultațiide Filologie, profesor universitar, doctor.

Cercet[torul literar Gheorghe Bulgărs-a impus print-o apreciată activitate ști-ințifică ca și colaborator la lucrări impor-tante precum< Gramatica Academiei, Dic-ționarul limbii române literare, Dicționa-rul limbii poetice a lui Eminescu sau cafondator și coordonator al revistei “Limbăsi literarură”.

O preocupare de o viață a prof. Gh.Bulgăr a fost “momentul Eminescu”, de-dic]ndu-i “poetului nepereche” numeroa-se studii care l-au situat între cei mai com-petenți și devotați eminescologi. Amintimaici operele< “Momentul Eminescu în cul-tura română”, “De la cuv]nt la metafora învariantele liricii eminesciene”, “Eminescu,coordonate istorice și stilistice ale operei”.A tradus lucrarea “La Genese interieuredes poesies d’Eminescu” publicată deAlain Guillermou în 1963 la Paris.

Personalitate cu o ținută intelectualăde elită, profesorul Gh. Bulgăr ̀ și desf[șoa-ră o parte a carierei didactice la prestigioaseUniversit[ți franceze din Paris (Sorbona),

Lyon si Bordeaux, având bucuria de a-icunoaște pe Eugen Ionescu, Mircea Eliade,prof. Alain Guillermou, Alf Lombard unromanist de mare prestigiu. În 1978 , cândpreda la Universitatea din Lyon, a inițiatîmpreună cu reputații profesori francezipropunerea la Premiul Nobel a lui MirceaEliade, cu care a avut un lung șir de con-vorbiri, consemnate, mai apoi, în volumul”Mircea Eliade în actualitate”( 1991). Bo-gata activitate desfașurată la prestigioaseșcoli franceze, cercetarile, studiile și im-presiile din aceea perioada au fost adunateși publicate in “Carnet francez I“ din 2001si “Carnet francez II“ din 2002.

Munca sa , făcută cu pasiune ;i dăruire,a fost apreciată prin decernarea unor pre-mii (poate nu câte ar fi meritat)< “PremiulAcademiei” in 1972, ”Premiul SocietațiiAcademice “Titu Maiorescu” (1992), “Pre-miul cultural al orașului Satu Mare” oferitla “Zilele Culturale Poesis”(2000) la care aparticipat cu mare bucurie la invitația poe-tului George Vulturescu.

Profesorul Gh. Bulgăr a plecat `n lu-mea umbrelor, dar e prezent printre noiprin c[rțile sale, dar și prin lucrările demare valoare în care, cei care l-au cunoscutși cu care a colaborat și-l amintesc cu res-pect ;i prețuire.

Cea mai recent[ apari\ie a unui volum semnat de profesorulMihail Diaconescu

Semnalăm în acest sens cea mai re-centă apariție (2017) a unui volum de ex-cepție a profesorului Mihail Diaconescu,prieten și colaborator în planul științific șiliterar al cunoașterii. Este vorba despre lu-crarea “Icoane din trecut și de azi” apărutăla Editura Magic Print (foto coperta căr-ții).

Cartea este o bijuterie grafică, foartedocumentată, scrisă într-o limbă ușoară,simplă, directă, convingătoare și foarteatractivă. Coperta îl înf[țișează pe marelevoievod Mihai Viteazul la 43 de ani, fiindo “Gravură în aramă” executata in 1601,când domnitorul român se afla la curteaimperială de la Praga.

În această lucrare d-l prof. Mihail Dia-conescu “cel mai important scriitor al spi-ritualit[ții românești, începător al scrisuluinostru viitor” așa cum îl numește Preotacad. Dumitru Stăniloae, creionează numai puțin de 80 de schițe de portret aleunor personalități istorice, literare, filozo-fice, teologice. Printre acestea amintim<Mihai Viteazul, Alex. I. Cuza, Nicolae Ior-ga, C-tin Noica, M.Eminescu, Marin Pre-da, Ioan Alexandru, H.P. Bengescu, Valeriu(Bartolomeu) Anania, prof. Gabriel Țepe-lea, Parintele Mitropolit dr. Antonie Plă-mădeala și mulți alții.

Spre marea mea bucurie, alături depersonalit[ți trecute sau contemporane,am găsit un portret drag sufletului meu,cel al prof. Gh. Bulgăr.

În aceast[ schiță de portret (pag. 330-347) autorul dezvăluie circumstanțele încare l-a cunoscut pe prof. Gh. Bulgăr, întoamna anului 1964 prin mijlocirea prie-tenului comun prof. Gabriel Țepelea ( vii-torul membru al Academiei Române, fostsenator `n Parlamentul României).

Iată cum îl descrie d-l Mihail Diaco-nescu pe reputatul eminescolog și istoricliterar< “Prof. Bulgăr era un bonom. Eraun povestitor înn[scut… cordial, deosebitde amabil, protocolar în mod consecvent,erudit, sentimental uneori. Purta ochelari;i asta accentua aerul său serios, didactic.Erudiția lui literară, referitoare mai ales laautorii din perioada interbelică a secoluluial XX-lea, era plină de farmec (op. cit.

pag.335). În convorbirile deosebit de plă-cute, prof. Bulgăr i-a povestit și despre lup-tele de la Păuliș, din cel de-al II-lea r[zboimondial, unde a fost în prima linie și a vă-zut mulți camarazi uciși sau grav răniți.“Acolo, confruntat clipă de clipă cu peri-colul morții, și-a descoperit vocația de cre-dincios. El a fost greco-catolic consecvent.Dar s-a rugat și în bisericile ortodoxe…pentru că zicea el, Dumnezeu peste tot”.

Pagini întregi sunt dedicate ̀ n volumulamintit prieteniei care s-a legat la Paris,`ntre Mircea Eliade, Gh. Bulgăr, AlainGuillermou ;i Aef Lombard. Această prie-tenie este “un înălțător exemplu de comu-niune spirituală” nu numai culturală. Au-torului îi apare “ca o mică Unio Erudito-rium Europae relația cordială, de o înaltăși pilduitoare ținută intelectuală și frumu-sețe morală, care i-a unit pe cei patru sa-vanți și celebri universitari”.

Prof. Mihail Diaconescu îi este pro-fund recunoscător savantului lingvist pen-tru analiza obiectivă și încurajatoare a unoropere, cum este romanul “Marele cântec”,“o mare carte de erudiție și artăepică”(pag.337). De altfel, prima cercetaremonografică asupra operei scriitorului arealizat-o prof. Gh. Bulgăr ̀ n volumul “Stilși artă literară `n proza lui Mihail Diaco-nescu”, “un gest științific și îndrăzneț” cumse exprima autorul.

Mesajul operei, recent aparută, esteunul filozofic, subliminal, de unitate na-țională ;i spirituală. Este un jurământ decredință creștină pentru acest popor și va-lorile sale, pe care încearcă să le țină trezepentru neamul românesc.

Opera eruditului prof. Mihail Diaco-nescu, intitulată sugestiv “Icoane din trecutși de azi” constituie un moment de refe-rință pentru evocarea și redescoperireatradiției eroice, a personalitaților devenite“icoane” pentru adev[rul istoric, culturalși spiritual românesc.

Semnalăm faptul că un exemplar aloperei care însumează 750 de pagini, ceschițează într-o abordare socio-filozoficăsubtilă și profundă “Portrete, evocări, măr-turii” se g[sește la Biblioteca JudețeanăSatu Mare - Sala de lectură Gh. Bulgăr.

În șirul evenimentelor omagiale, la locde frunte stă amplasarea în curtea ȘcoliiGenerale, care și-a ales ca patron spiritualpe unul din cei mai respectați oameni alSanislăului, a bustului prof. Gh. Bulgăr(2013). Este o lucrare în bronz donată, cumare generozitate și recunoștintă de fiulsău, juristul Liviu Bulgăr. Astfel prof. Bul-găr “s-a întors acasă”, `n satul care a fostatât de aproape de sufletul s[u, oriunde s-ar fi aflat.

Amintim, de asemenea, manifestareaștiințifică dedicată prof. Bulgăr în 2008,atunci când, alături de universitari, cerce-tatori lingviști și istorici literari au partici-pat si prof. Mihail Diaconescu și d-l LiviuBulgăr. Activitatea desfașurată în școală s-a încheiat în biserica din Sanislău unde s-a săvârșit un serviciu divin, o pomenire.

În fața bustului din curtea școlii, an dean, sub îndrumarea d-nei directoare Maria

Șaitoș au loc, la 13 aprilie - ziua de nașterea distinsului profesor, frumoase activitațiomagiale la care participă elevii, cadreledidactice și chiar săteni. Câteva dintre căr-țile de incontestabilă valoare s-au retipăritpostmortem. Amintim “Dicționarul de si-nonime ed. LUCMAN (2004, 2007), Dic-ționarul de paronime (2006), Dicționarulde arhaisme ;i regionalisme” (2005), lu-crări de un real interes pentru elevii dintoate ciclurile de învățământ.

Editura “Dacia XXI” din Cluj Napocaa republicat în 2011 dou[ volume de o in-contestabilă valoare științifică< “Studii destilistică și limbă literară” și “De la cuvântla metaforă în variantele liricii eminescie-ne” avându-l coordonator general al co-lecției de autor pe regretatul poet sătmă-rean Ion Vădan.

2010 este anul în care s-a reeditat vo-lumul “Trei scriitori clasici< M. Sadoveanu,Tudor Arghezi, Mircea Eliade” în care suntevocate interesante și inedite convorbiricu personalitățile amintite.

Au fost publicate ̀ n diferite reviste ar-ticole despre viața și activitatea eminesco-logului Gh. Bulgăr. În “Pro Unione”, careapare la Baia Mare, Viorica Petrescu sem-nează articolul “Amintiri cu și despre prof.Univ. Gh. Bulgăr”(2014) cu o seamă dereferiri la familie și relațiile cu sătenii sirudele.

Rânduri de apreciere pentrulingvistul Gheorghe Bulgăr

In articolul “Gh. Bulgăr și contempo-ranii săi“ ap[rut în nr.42 din 2013 în revista“România literară”, prof. univ. NicolaeScurtu aduce în atenția publicului cititorepistolele trimise istoricului și criticuluiliterar Săluc Horvat din Baia Mare. Acestaeste și autorul unei biobibliografii a cărtu-rarului Bulgăr (Ed. Gutinul, 1996).

Rânduri de apreciere pentru lingvistulGh. Bulgăr s-au scris imediat după moar-tea sa. ”Memorialul Gh. Bulgăr”(Satu Mare2003) cuprinde o seamă de eseuri semnateIon Bălu, Nicolae Felecan, Ion Hagiu, Gh.Pop, Gh. Glodeanu, George Vulturescu,Săluc Horvat. Sunt amintiri, comentariiale unor lucrări, aprecieri superlative laadresa omului de cultură.

Închei șirul acestor evenimente come-morative cu consemnarea unei c[rți destudii și evocări, apărută în 2003, un volumcoordonat de d-l Liviu Bulgăr și Ion C.Ștefan, cu titlul foarte potrivit ales< UNOM PENTRU ETERNITATE - GHEOR-GHE BULGĂR. Aceasta este și convinge-rea mea< numele său va dăinui până se vavorbi, pe acest p[mânt LIMBA ROMÂNĂpe care a slujit-o cu deosebit devotament.

Probabil s-au mai scris și alte paginidespre care, din păcate, eu nu am cunoș-tință, dar mulțumesc celor care au f[cut-o în semn de prețuire pentru unchiul meu.

Odihnească-se în pace alături de dis-tinsa sa soție d-na Mărioara, două sufletepereche.

Prof. Viorica Petrescu

Titu Liviu Maiorescu (15 februarie1840, Craiova - d. 18 iunie 1917, Bu-curești) a fost academician, avocat, cri-tic literar, eseist, estetician, filosof, pe-dagog, politician și scriitor, prim-mi-nistru al României între 1912 și 1914,ministru de Interne, membru fondatoral Academiei Române, personalitateremarcabilă a României sfârșitului se-colului al XIX-lea și începutului seco-lului XX. Maiorescu este autorul cele-brei teorii sociologice a formelor fărăfond, baza junimismului politic și “pia-tra de fundament” pe care s-au con-struit operele lui Mihai Eminescu, IonCreangă, Ion Luca Caragiale și IoanSlavici.

După ce urmează studii gimnazialela Craiova şi Braşov, tânărul Titu estetrimis să înveţe la Academia There-siană din Viena. În iulie 1858, a absol-vit cursurile liceale ca şef de promoţie.Se înscrie la Universitatea din Giessen,unde în 1859 obţine titlul de doctor înfilosofie. Maiorescu îşi continuă stu-diile universitare la Universitatea Sor-bona din Paris, unde obţine licenţa înlitere, filosofie şi drept (1861).

În anul 1862, Titu Maiorescu revi-ne în ţară şi este numit procuror la Tri-bunalul Ilfov. La sfârşitul aceluiaşi anse mută la Iaşi, unde devine directoral Liceului Naţional, apoi profesor deistorie universală, filosofie şi logică laFacultatea de Istorie a Universităţii dinIaşi. Maiorescu devine rector al Uni-versităţii ieşene (18 septembrie 1863)şi director la Şcoala normală “VasileLupu” (octombrie 1863). De asemeneaeste inspector şcolar şi iniţiază pentruprima oară în ţara noastră practica pe-dagogică a elevilor, printre care se nu-mără şi Ion Creangă.

În paralel, Titu Maiorescu pune ba-zele Societăţii literare Junimea (1863),împreună cu Petre P. Carp, Iacob Ne-gruzzi, Vasile Pogor şi Theodor Ro-setti. De la 1 martie 1867, coordoneazăeditarea revistei “Convorbiri literare”.

După fuziunea conservatorilor cujunimiştii din 3 aprilie 1907, a devenitunul dintre liderii Partidului Conser-vator. Pe 28 martie 1912, Maiorescu apreluat preşedinţia Consiliului deMiniştri. Din această funcţie, a prezi-dat în iulie 1913 Pacea de la Bucureşti,privind armistiţiul cu Bulgaria în AlDoilea Război Balcanic. În urma tra-tatului încheiat, România a primit Ca-drilaterul. Îşi depune mandatul lasfârşitul anului 1913. Este ales la 14noiembrie 1913 de către ComitetulExecutiv al Partidului Conservator capreşedinte al acestuia.

Titu Maiorescu s-a stins din viaţăpe 18 iunie 1917, la vârsta de 77 deani.

Se `mplinesc 100 de ani de la moartealui Titu Maiorescu

EVENIMENTCercet[torul literar Gheorghe Bulgăr s-a impus print-o apreciată activitate ști-

ințifică ca și colaborator la lucrări importante precum< Gramatica Academiei, Dic-ționarul limbii române literare, Dicționarul limbii poetice a lui Eminescu sau cafondator și coordonator al revistei “Limbă ;i literatură”.

Profesorul Gheorghe Bulgăr ̀ și desf[șoară o parte a carierei didactice la prestigioaseUniversit[ți franceze din Paris (Sorbona), Lyon ;i Bordeaux, având bucuria de a-i cunoaște pe Eugen Ionescu, Mircea Eliade, prof. Alain Guillermou, Alf Lombard

Gheorghe Bulg[r, comemorat la 15 ani de la moarte

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

18 iunie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEAnii de pribegie au fost cei în care corpul lui era tot mai slăbit, dar sufletul lui tot mai puternic,

bucuria de a avea conștiința că este un apărător al principiilor învățate acasă fiind mai mare decâtorice răsplată pe care ar fi putut-o primi la aceea vreme. Datorită educației primite acasă, acesta maispune că nu întâmplător s-a aflat după Al Doilea Război Mondial, de partea românilor care s-auridicat cu arma în mână contra socialismului impus şi au luptat în munţi, în brigăzi paramilitaredupă modelul partizanilor.

~nceputurile c[ilor ferate,construc\ia c[ilor ferate ̀ n Ardealeste pu\in diferit[ de cea din restul\[rii, \in]nd cont de configura\iahotarelor ;i de realit[\ile istoricede acum 145 – 150 de ani.

Primul oraş din Transilvania care afost legat prin cale ferată de capitalele vesteuropene, a fost Oradea, devenind punctde plecare spre centrul Ardealului, spreCarpaţi ;i Dunăre şi spre drumurile co-merciale ale Orientului. ~ncă din 24 aprilie1858, a fost dată ̀ n circulaţie linia de caleferată Oradea – Puspokladány, linie carevenea din C]mpia Ungariei. O altă prio-ritate ̀ n Transilvania a fost construcţia li-niei de cale ferată Cluj – Oradea. ~n Par-lamentul de la Budapesta `ncã din anii1832 ;i 1836 a fost discutat[ ,, Legrea Căi-lor Ferate”, care la punctul 7 avea prev[zutăconstruirea căii ferate Budapesta – Oradea– Cluj. Linia Cluj – Oradea a fost inau-gurată la 7 septembrie 1870, linie care legaoraşul Cluj, capitala Ardealului , dereţeaua drumului de fier ajunsă deja pinãla graniţa ţării. Liniile secundare au fostconstruite ceva mai târziu. Aşa s-a ̀ ntâm-plat şi cu linia `ntre Oradea – Valea luiMihai inaugurată la 2 iulie 1887 şi liniaDebrecen – Valea lui Mihai - Carei - Satu

Mare inaugurată la 25 septembrie 1871.La construcţia ei, porţiunea de cale feratãSatu Mare – Halmeu f[cea parte din tra-seul Debrecen - Valea lui Mihai – SatuMare - Korolevo – Sighetu Marmaţiei `nlungime totală de 220 km. ~n acea perioa-dă linia fiind pe teritoriul statului maghiar.MÁV-ul ( Căile Ferate Maghiare ̀ nfiinţate`n 1869) a propus printre primele proiecteconstruirea acestei căi ferate, care pentruguvernul de la Budapesta avea `n primulrând un pronunţat caracter strategic pen-tru că lega reţeaua căilor ferate maghiarede o serie de localităţi din Transilvania.Linia traversa zonă strategic[ aflată `nnord – vestul Carpaţilor Orientali, reali-zând totodat[ apropierea de graniţele im-periului rus, adversar poten\ial politico-militar al Austro-Ungariei. De asemeniaceastă cale ferată uşura considerabiltranspoturile militare `n Ţara Maramu-reşului şi dădea posibilitatea exploatăriiintensive şi gratuite a lemnului şi a săriiaflate aici din belşug şi atât de căutate laViena şi Budapesta. Din aceste motive,`n primăvara anului 1870, folosind fon-durile statului maghiar, MÁV-ul `ncepeconstrucţia căii ferate de la Debrecen spreSighetu Marmaţiei. Executată `ntr-unritm rapid, la 5 iunie 1971 se deschide cir-culaţia pe prima parte a liniei `n lungimede 70 km de la Debrecen prin Valea lui

Mihai pân[ la Carei. Pe 25 septembrie1871 se deschide circulaţia şi pe porţiuneade linie Carei – Satu Mare, `n lungime de37 km. Construcţia liniei continuã in ritmsusţinut ;i pe 20 iunie 1872 se inaugureazăporţiunea de linie de cale ferată Satu Mare– Halmeu , iar pe 18 noiembrie 1872 sed[ `n exploatare ;i ultimul tronson de 92de km de cale ferată `ntre Halmeu – Ko-rolevo – Câmpulung Pe Tisa – Sighetu-Marmaţiei. Linia a fost exploatată de Di-recţia Căilor Ferate Ungare de Nord – Esttimp de 48 de ani ( 1871 – 1919 ), iar dupăunirea Transilvaniei cu Regatul României,prin crearea noii frontiere cu Ungaria ,staţia Valea lui Mihai devine staţie de fron-tieră, ultima unitate de cale ferată pe te-ritoriul românesc fiind halta Dealul Bran.

~n conformitate cu Tratatul de la Tri-anon ratificat prin legea publicat[ ̀ n Mo-nitorul Oficial nr.136 din 21 septembrie1920 , porţiunea de linie Dealul Bran -Valea lui Mihai – Satu Mare – Halmeutrece `n administraţia Căilor Ferate Ro-mâne. Linia a mai fost administrată decătre MÁV de la 30 august 1940 până `nluna septembrie 1044, ca urmare a celorstabilite prin Dictatul de la Viena, cândlinia a rămas pe teritoriul cedat până laretragerea trupelor ungare.Linia a fostconstruită iniţial cu şină tip 18,1 iar dupăprimul rãzboi mondial a fost refacţionată

cu şină tip 34,5 ce permitea o sarcină de14,5 tone pe osie şi o viteză de de 65 km/ orã. ~n anii 1951 – 1952 linia a intrat larefacţie cu şin[ tip 40> 42,3 ;i 45. ~n anii1944 – 1945 a avut loc schimbarea ecar-tamentului căii `n staţia Halmeu care adevenit staţie de frontieră şi staţie de tran-zbordare de la ecartament normal ( 1435mm ) la ecartament larg ( 1524 mm ). In-tre anii 1983 – 1984 calea ferată Satu Mare- Halmeu a fost refacţionată cu şină tip 49pe traverse de beton şi apoi sudată , rea-lizandu-se cale fără joante , ̀ n acelaşi timpfiind desfiinţată calea largă pe distanţahalta Porumbeşti – Halmeu, rămânânddoar linie simplă cu ecartament normal,dar nu pentru mult timp. ~n 1999 dinraţionamente economice (import de gazlichefiat şi produse petroliere din Rusiaprin Ucraina) tronsonul de linie Porum-beşti – Halmeu s-a refacţionat cu traversespeciale de beton, realizându-se linie ̀ ncă-lecată cu 4 fire de şină (2 fire de şină pentrulinia normală şi alte 2 fire de şină pentrulinia largă), realizându-se şi sudarea căii.~ntre staţiile Satu Mare şi Halmeu liniaare traseu uşor `n palier, fãră declivităţimari, cu o singurã curbã cu razã mare`ntre Micula ;i Porumbeşti şi traverseazãrâul Tur cu un pod metalic ̀ nainte de haltaPorumbeşti. Actualmente trenurile decălători au puncte de oprire pe acest traseu

`n Ramificaţia Botiz, hălţile Micula şi Po-rumbeşti şi Halmeu care este staţie ter-minus. Clădirea actuală a staţiei Satu Marea fost construită `n anul 1899 dup[ pro-iectele renumitului proiectant ;i construc-tor al MÁV-ului, Pfaff Ferenc (dupã pro-iectele lui s-au realizat şi clãdirile gãrilordin Cluj, Arad, Carei, Simeria , Ghimeş)iar cl[direa staţiei Halmeu a fost construit[`ntre anii 1932-1935 simultan cu lucr[rilede sporire a lungimii liniilor din aceastăstaţie.

Vechea clădire a sta\iei Halmeu (in-augurată odată cu linia ̀ n anul 1872) existăşi azi având altă destina\ie, ad[posteştedistrictul de ̀ ntre\inere linii< birou + ma-gazie de materiale şi scule ). Remorcareatrenurilor de călători şi de marfă s-a f[cut`n perioada de după inaugurare cu loco-motive cu abur din depoul Satu Mare (in-augurat la data de 25 septembrie 1871)locomotive MÁV din seriile 335, 370,375,376, 324. După 1955 s-au folosit lo-comotive cu abur româneşti din seriile 50şi 150, iar după 1969 locomotive diesel06-DA construite la Electroputere Cra-iova ;i DHC – 1200 construite la Uzinele23 August Bucureşti. Actualmente circulăşi automotoare clasa 79 şi automotoareDESSIRO cu rang de tren Regio.

Ing. Lorincz Tiberiu,membru A.F.F.R.

Câțiva oșeni curajoși au scriso pagină eroică, dar sângeroasăprin mișcarea de rezistență pe ca-re au dus-o împotriva regimuluicomunist. Din păcate, nu mulțiau reușit să supraviețuiască pen-tru a povesti clipele de groază șiteroare prin care au trebuit sătreacă pentru a-şi apăra familiile,credința și pământurile.

Sătmăreanul Gavril Pop a rămasprintre ultimii supraviețuitori ai mișcăriide rezistență anticomunistă din județulSatu Mare. La cei 86 de ani împliniți înluna ma , acesta povește printre lacrimidespre momentele în care se hrănea curădăcini de copaci și dormea sub cerulliber pentru a scăpa de jandarmii comu-niști care îl urmăreau. Motivul invocatla acea vreme de către cei care îl perse-cutau era acela că se opunea regulilor departid, fiind un apărător al lăcașurilorde cult și al preoților greco-catolici.

Când spunem rezistenţă anticomu-nistă ne gândim aproape în mod automatla rezistenţa armată din munţii Româ-niei, însă dincolo de aceasta a existat şiacea rezistenţă “inocentă” a studenţilor,elevilor, a tinerilor țărani în general, carenu doreau să se supună sistemului co-munist şi care preconizau o luptă împo-triva acestuia.

Printre acei flăcăi s-a aflat și GavrilPop, originar din satul Târșolț. Și cu toatecă povestirile despre haiduci au rămasîn memoriile generațiilor de astăzi ca fi-ind niște legende sau balade, Gavril Poppovestește că a trăit în pribegie aproapetrei ani, ascuns în codrii Oașului, desculțși dezbrăcat și de cele mai multe ori flă-mând. Sătmăreanul recunoaște că abiaatunci a înțeles cu adevărat, motivelepentru care tatăl și frații lui au luptat încele două Războaie Mondiale.

Anii de pribegie au fost cei în carecorpul lui era tot mai slăbit, dar sufletullui tot mai puternic, bucuria de a aveaconștiința că este un apărător al princi-

piilor învățate acasă fiind mai mare decâtorice răsplată pe care ar fi putut-o primila aceea vreme. Datorită educației pri-mite acasă, acesta mai spune că nu în-tâmplător s-a aflat după Al Doilea RăzboiMondial, de partea românilor care s-auridicat cu arma în mână contra socialis-mului impus şi au luptat în munţi, în bri-găzi paramilitare după modelul partiza-nilor.

“Erau trupe mobile, care nu atacau,dar care răspundeau atunci când erauatacați și se retrăgeau rapid, fără să lepoată fi luată urma. Deşi autorităţile co-muniste au mobilizat Securitatea şi Ar-mata, grupul de bărbați care se consti-tuise atunci nu stătea doar într-o anumităzonă ci pe un areal întins, fără sălaşuripermanente, pentru că veneau și dacă teprindeau erau puține șanse să îți mai re-vezi familia. Am trăit întotdeauna cu sen-timentul de frică, mă gândeam adeseorică astăzi dacă mă văd o să îmi ia viațapentru că oricând dacă eram văzuți eramîmpușcați”, povestește Gavril Pop.

Securitatea dă buzna la Mănăstirea Bixad

Înrolarea lui în aceste brigăzi s-a pro-dus mai degrabă dintr-o necesitate. Dindorința de a-i proteja pe preoții Mănăs-tirii Bixad, luată cu asalt de comuniști,Gavril Pop l-a însoțit pe unul dintre preo-ții mănăstirii prin munți. Soldații vroiausă pună mâna cu orice preț pe acești oa-meni care încă mai aveau curajul să îl iu-bească mai mult pe Dumnezeu decât pedictator.

“Fratele meu mijlociu a lucrat și el înapropierea mănăstirii Bixad în octombrie1948. Eram și eu la mănăstire când auvenit să îi ridice pe superiori mănăstirii,făceam acolo ucenicie, învățam meseriiiarna, iar vara mergeam la munci agri-cole. Superior la aceea vreme era MaximAtanasie, care avea pe atunci vreo 85 deani și care nici nu putea să fugă de bătrânce era. Pe mine m-a prins răscoala aceeamai jos de mănăstire unde eram plecatcu vacile. Când toată lumea a văzut au

fugit spre curtea mănăstirii ca să vadă cese întâmplă, printre care și fratele meu șicu mine. Fratele meu, Simeon era maimare cu șase ani ca mine , el făcuse ar-mata și fusese în război , deci știa maimulte ca mine. A simțit din prima clipăce urmează să se întâmple și alături dealți săteni, bărbați cu armata făcută s-auavântat asupra soldaților și i-au dezar-mat.

Într-un final militarii s-au retras vă-zând că nu au nici o șansă să îi prindă pepreoți. Fratele meu i-a propus atunci pă-rintelui Leon Bob de la mănăstire să îșidea jos barba și să se îmbrace în femeieși să fugă cu el, simțind parcă că se vorîntoarce noaptea și îl vor lua încătușați.Cărțile de rugăciune și de liturghie le-apus fratele meu într-o straiță și s-au luatla drum. El a luptat pentru un singurDomn, credință și pentru glie, pentrucare tatăl meu a vărsat sânge. Eu am în-soțit un alt preot, pe Sălăjan Gavril. Prac-tic ne-am băgat în gura morții cu științăpentru o credință și pentru glie”, poves-tește seniorul de 86 de ani.

Dimensiunea patriotică a fenome-nului rezistenţei reiese şi din ceea ce po-vește astăzi Gavril Pop, dar e adevărat cuo anumită tristețe în glas pusă pe seamafaptului că în prezent, spune el, sunt totmai puțini aceia care se pot numi cu ade-vărat patrioți. “Am picat și eu în oala pa-triotismului când am trăit acei trei aniîn haiducie, din octombrie 1948 și pânăîn 6 iunie 1952 când am fost chemat înslujba patriei. Eu mă tot codeam, mă sus-trăgeam pentru că știam că nu mă chea-mă în Armata ca să mă trimită în slujbapatriei, ci ca să mă arunce în pușcăriepentru acei călugări și călugărițe pe carenoi i-am aciuat, i-am ocrotit în pădure.Vă mărturisesc însă că am început sădezvolt acest sentiment încă de la vârstade 13- 14 ani când ni se vorbea la școală,la biserică despre patriotism și se descriapatriotismul amănunțit, nu ca acuma, cădoar vorbim și nu facem nimic”, a măr-turisit Gavril Pop.

Se înrolează în Armată,

ca să își salveze mama

După trei ani petrecuți în haiducie,sub un nume fals, Gavril Pop este nevoitsă îi înfrunte pe comuniști. Nerăbdătorisă pună mâna pe cel care i-a protejat pepreoții și călugării greco-catolici, comu-niștii i-au răpit mama. “Mi s-a spus decătre un unchi că am primit un ordin dechemare acasă și atunci mă decid să plecsă văd ce se întâmplă. Câng ajung acasăo găsesc pe sora mea plângând. Îmi spu-ne atunci că mama a fost arestată de osăptămână. Am aflat până la urmă cămama a fost dusă la compania de Grăc-niceri de la Negrești și acolo sigur că pri-mea doar resturi de mâncare. M-am dusși eu acolo, am prezentat ordinul de che-mare și un căpitan m-a luat în focuri, în-trebându-m[ cine e Papa și ce reprezintăel. Eu fiind foarte patriot și mai ales pen-tru mama aș fi fost în stare să omor peoricine, oricând și am sărit la gâtul lui. Șiacesta este un fel de patriotism, nu să îmiomor eu mama cum se întâmplă astăzi.Revind la subiect, vreau să vă spun căpână la urmă am primit o bătaie zdravă-nă și am fost de acord să mă înrolez șiașa au eliberat-o pe mama”, mărturiseșteGavril Pop.

Reușind să își salveze mama, GavrilPop este trimis în slujba patriei, însă ini-ma i-a rămas acasă alături de cei dragi șimai ales de cei care continuau să se îm-potrivească comuniștilor, o lecție carenu se predă la școală și despre care preapuțini părinți le vorbesc astăzi copiilorlor, dar pe care Gavril Pop, azi bunic șistrăbunic le-o explică nepoților lui oride câte ori are ocazia.

În final, Gavril Pop încheie prin a nespune că nu trebuie să uităm că și datoritămultor oameni care au fost patrioți neputem opune astăzi cu și mai multă în-dârjire imposturii, corupţiei şi minciunii.Statul de drept nu ar mai trebui perceputdoar ca un set de garanţii reci şi reguliabstracte, el fiind centrul în jurul căruiase articulează viitorul libertăţii noastre.

Alexandra Podină

145 de ani de la `nfiin\area liniei de cale ferat[ Satu Mare - Halmeu

~n `ncercarea de a-;i elibera mama arestat[, a r[spuns ordinului de chemare ;i,obligat de circumstan\e, s-a `nrolat `n armat[

~n 1947, la 17 ani, Pop Gavril din T]r;ol\era deja un lupt[tor anticomunist

4 Informa\ia de Duminic[/18 iunie 2017

LUCEAF~RUL

Urmare din pagina 1

Detractorii înlocuiesc adevărul și spi-ritul critic atât de necesar de altfel, cupropriile atitudini resentimentare. Însă,dacă cei predispuși să-i judece în fel șichip pe alții ar fi judecați la rândul lor, s-ar putea observa nu numai deficiențelecaracteriale și dorința lor de a intra înatenția publică, ci și, mai degrabă, um-broase procese ale subconștientului, prin-tre care invidia, una dintre maladiile spi-rituale greu de reprimat. Înălțarea altoridoli se poate face și fără a demola per-sonalitățile consacrate de timp. Detrac-torii s-ar pute autoînălța pe sine, dar șiasta presupune efort, timp, fapte.

Marile personalități complexează spiritul mediocru

Atitudinile negative (suspiciunea, in-vidia, egocentrismul etc.) se înfiripă șicresc în umbra făcută de tot ce e foarteînalt. Oamenii prea mici urăsc semețiamunților, care-i copleșesc dând de înțelescă nu vor putea fi escaladați prea ușor.Povestea cu vulpea și strugurii prea acrinu a apărut întâmplător. Ea ilustreazăfoarte bine efectele refulării unor resen-timente. Mecanismele invidiei sunt de-clanșate de procese interioare, de idio-sincrazii greu de explicat. Dacă educațialipsește, limitele nu mai sunt vizibile. Bunăoară, un elev care a primit o notăproastă la o lecție despre un scriitor, nuva accepta vina proprie. Spiritul medio-cru îl va face să deteste tot ce aduce atin-gere ambițiilor personale. Zăbovesc asu-pra acestor considerente deoarece maiapar ici-colo opinii care, departe de a ficritice, proiectează umbre contestatarepeste tot ce a însemnat autorul „Lucea-fărului” pentru români.

Se știe că Eminescu a fost un poet degeniu, dar fără noroc. La suferințele luitrupești s-au adăugat insatisfacțiile legatede contradicția dintre idealuri și realitate.Mai mare durere sufletească nu există de-cât conștiința că la eșecul în plan uman,bilogic și sentimental, la atacurile neme-ritate după împlinirile artistice de răsunetîn timp și spațiu, se adaugă și niște jude-căți nedrepte. Ne putem imagina că, înadâncul sufletului, se bucura de opera safinită, dar “cercul strâmt” amplifica pier-derea minimei speranțe la fericire saumăcar la o stare de liniște în viața pămân-teană.

O sinteză a exagerărilor nedrepte

Cartea lui Gavril Cornuțiu, Tragediași suferințele lui Mihai Eminescu. Ultimiișase ani de viață (Editura Saeculum Vi-zual, București, 2016), face o sinteză aexagerărilor nedrepte, nefundamentate,răuvoitoare chiar despre viața și moarteapoetului și demonstrază “din perspectivaunui medic și profesor specialist de largorizont, bazat și pe cercetările anterioare,că Eminescu a fost, fiziologic, până în ul-tima clipă, un om normal” (I. Oprișan,în prezentarea de pe coperta IV).

Cartea realizează o sinteză a infor-mațiilor despre suferințele trupești alepoetului, expuse profesionist și convin-gător. Autorul interpretează și oferă dateștiințifice și deducții mai dificil de înțelesde către nespecialiști, dar interpretărilesale duc spre niște concluzii ferme. Per-spectiva este a omului de știință, cu ex-

periență în domeniul medical. Pe bazadocumentelor produse de medicii con-temporani poetului și ținând seama destudiile esențiale de până acum, reușeștesă spulbere legende, exagerări și afirmații,clădite pe necunoaștere, despre ultimiișase ani ai poetului. Este o carte necesară,cum necesare vor fi și altele care vor puneaccentul pe valoarea operei, pe efectul eiîn timp și spațiu, și vor amenda opiniileatât de dăunătoare mai ales în formareacititorilor tineri, în condițiile în care mo-da contestării s-a acutizat în societateaactuală iar atacul e o cale de a ieși în lume.Cititorul, specialist sau nu în domeniulmedical, simte, altfel spus, dorința auto-rului de a cerne floarea grâului și de a re-ține gozurile dăunătoare.

Autorul se bazează pe studii serioaseși pe documente, amintind cele patru mo-nografii mai cunoscute, care acoperă în-treaga problematică, și anume< monogra-fia interbelică a lui G. Călinescu (Viațalui Mihai Eminescu, reeditată în 2004)>I.Nica, Mihai Eminescu – structura so-matopsihică – 1972> O.Vuia, Despre bolileși moartea lui Eminescu – 1997 și volu-mul colectiv Maladia lui Eminescu și ma-ladiile imaginare ale eminescologilor –2015, pe care îl consideră deficitar dinmotive metodologice. Gavril Cornuțiudeclară de la bun început că nu dorește“a pansa defecte”, ci să pună într-o ordinetemporală “suferințele somatice” ale poe-tului. Despre studiile amintite, pe care leconsideră temeinice, afirmă că “au colec-ționat aproape toate informațiile clinicerămase despre Eminescu” (p.17). El ur-mărește în același timp, cu ochi de spe-cialist, corespondența dintre Eminescuși Veronica Micle, din care transpar fră-mântările sufletești ale poetului. În capi-tolul “Cine și cum pășea pe cărarea bolii?”(pp. 68-75), autorul caută indicii despreagravarea suferinței lui Eminescu. Poetulvorbește despre singurătate și supraîn-cărcare, despre frământările stresante șidurerile de cap, despre munca la ziar deunul singur și despre lipsuri, dar mai alesdespre sentimentul copleșitor de amără-ciune provocat de conștiința zădărniciei,de spulberarea oricăror aspirații spre ar-monie și fericire.

O concluzie echilibrată a autorului

Studiul lui Gavril Cornuțiu ajunge lao concluzie echilibrată pe care o expuneclar, fără vehemență polemică, fără re-voltă, dar cu o nedisimulată admirațiefață de creația eminesciană și trimiterespre poetul viu, din biblioteci. El aplicămetoda recomandată de Descartes, carepresupune o analiză pe segmente a celorșase ani de boală, analiză urmată de sin-tetizarea concluziilor. Din ultimul capitolal cărții se desprinde cauza bolii, pe carecercetătorul o descrie în toată complexi-tatea sa. “Firul roșu patologic” – afirmăautorul – este “depresia (s.a.,G.C.) careniciodată de la apariția sa, încă înaintede 1883, nu s-a ameliorat complet, caresub influența stresurilor, dezamăgirilor,alunecării ajutate spre periferia socială,cu pierderea singurei lui iubiri, dar și subinfluența drogurilor licite, inițial cafea șitutun, consumate abuziv, apoi reactiv șicompensator depresiv a alcoolului, la cares-a adăugat (impact major!) intoxicațiaprogresivă cu mercur, depresia s-a acuti-zat de trei ori până la intensitate psihotică,obținem diagnosticul de tulburare depre-sivă recurentă cu simptome psihotice...”(p.119). Din fericire, la zecile, sutele, miilede cărți și studii despre creația lui Emi-nescu, se adaugă permanent alte zeci șisute, iar demolatorii care “au abordat zgo-motos soarta finală a poetului” (p.11),prin cunoaștere, vor putea măcar să-șireducă decibelii, chiar dacă își vor mutaspiritul demolator asupra operei.

Volumul lui Gavril Cornuțiu clădeștesentimentul de atașament pentru creațiaexemplară a lui Eminescu. Cei care, înzilele noastre, se îmbolnăvesc și benefi-ciază de condiții de tratament moderne,specializate, își pot imagina ce însemnape la finele secolului al XIX-lea să fii bol-nav și singur. De aceea, mesajul cărții esteconstructiv. Empatia ar fi calea salutarăși nu specularea și hiperbolizarea unorinformații deseori incorecte sau neveri-ficabile.

Cartea e bine-venită pentru specia-liști, dar și pentru profesori, cărora eleviile pot adresa întrebări despre bolile poe-tului, întrebări iscoditoare firești, dar șiretorice, emise de un mental colectiv su-perficial înclinat spre mondenități. Cău-tând cuvântul “ce exprimă adevărul”, ti-nerii cititori pot înțelege că o zăbavă în-delungată, sterilă, asupra unor explicații“picante” despre bolile poetului merită săfie deplasată spre adevăratele cauze< cău-tările epuizante, fără odihnă, pentru mlă-dierea limbii și a limbajului poetic. Câtdespre suferințe, ele nu pot fi înțelese întoată profunzimea decât de cei ce suferă.

***Pusă în balanță, bibliografia emines-

ciană copleșește biografia. Opera lui Emi-nescu a rezultat din bucuria de a fi viu șidin durerea de a suporta agresiunea rea-lului și obtuzitatea unei societăți suferindea însăși de multe boli ale spiritului.

Studiul regretatului C. Cornuțiu pro-pune o lectură integrată a informațiilorclinice demne de încredere despre îm-bolnăvirea lui Eminescu. Datele științifi-ce, prezentate eseistic, satisfac și gustulpublicului larg, iar concluzia, dacă amexprima-o simplu, ardelenește, ar fi căEminescu s-a dăruit prezenților și viito-rilor fără să primească în schimb un„mulțam fain”. A plecat cu sentimentulzădărniciei lăsând o operă destinată veș-niciei.

Ioan Nistor

Au fost inventate tot felul de explicațiiprivind cauzele morții poetului, scornitede spirite care aveau înclinații maladive

Se știe că Eminescu a fost un poet de geniu, dar fără noroc. La suferințele luitrupești s-au adăugat insatisfacțiile legate de contradicția dintre idealuri și realitate.Mai mare durere sufletească nu există decât conștiința că la eșecul în plan uman, bi-logic și sentimental, la atacurile nemeritate după împlinirile artistice de răsunet întimp și spațiu, se adaugă și niște judecăți nedrepte. Ne putem imagina că, în adânculsufletului, se bucura de opera sa finită, dar “cercul strâmt” amplifica pierdereaminimei speranțe la fericire sau măcar la o stare de liniște în viața pământeană.

“Tragedia ;i suferin\elelui Mihai Eminescu.

Ultimii ;ase ani de via\[”- Un studiu despre bolile poetului, de Gavril Cornu\iu -

Sumarele mele cunoștințe delimba engleză, neajuns greu de ig-norat în zilele noastre, nu mi-auprodus o reacție deosebită la pro-nunția englezească a numelui uneiașezări necunoscute< Ogasta. Cumnu pot savura în original frumu-sețea poetică a limbii lui Shakes-pare și Chaucer, auzul acestui cu-vânt, rostit cu anumită emfază delocalnici, mi-a produs doar o oa-recare stupefacție.

Am depășit-o abia după ce l-am văzutscris< Augusta. Imaginea grafică a cuvân-tului mi-a revelat de îndată ascendențaculturală a spațiului european< odată cuaceasta și curiozitatea de a cunoaște con-cret localitatea, deși așteptările se menți-neau în condiția unor descoperiri turisticemodeste. Mi-am explicat ineditul denu-mirii romanice după ce am luat în consi-derare că litoralul Australiei de Vest a fostdescoperit și cartografiat pentru prima da-tă de navigatorii francezi. Ca și în cazulAmericii, descoperitorii francezi au cedatîn fața unei puteri cu mai mare încredereși mai mult interes și pricepere în procesulcolonizării.

S-a întâmplat însă ca scurta mea ședereîn localitatea Augusta, datorată cu totulaltor întâmplări, să coincidă și cu ziua de15 ianuarie, aniversarea nașterii “poetuluinațional” și totodată Ziua Culturii Națio-nale. Cum în afara familiei, reprezentatăde câte o pereche de bunici, copii și nepoți,alte persoane în cunoștință de semnifica-țiile acestei zile erau greu de închipuit, m-am simțit îndemnat să caut, cu încredereîn surpriza întâmplărilor, ecouri, urme,semne ale vreunei prezențe românești, nuneapărat culturale, dimensiune care, înafara turismului, rămâne puțin relevantăîn arealul menționat. În speranța vreuneiconsemnări documentare am vizitat Mu-zeul de Istorie al localității. Deși recentamenajat acesta deține exponate din multedomenii de activitate a locuitorilor, pre-ponderența revenind coloniștilor euro-peni, fapt ce explică și unele asemănări cuviața bătrânului continent; între acesteași cu aspecte cunoscute și la noi precumtehnica prelucrării manufacturiere a tex-tilelor, ori fântâna cu cumpănă sau moarade apă, element deosebit de important înexistența coloniștilor.

Am apelat la serviciile custodelui vo-luntar al Muzeului de Istorie încercând săaflu dacă a mai trecut vreun român prinsălile muzeului sau prin localitate. Cu o so-licitudine accentuată față de vizitatori dinlocuri mult îndepărtate, doamna a apelattelefonic persoana cea mai competentă<unul dintre întemeietorii muzeului, deți-nător al unui registru al celor care s-au sta-bilit sau au trecut prin localitate de la înfi-ințarea acesteia, în 1830, până în prezent.Răspunsul a fost că doar în Busselton, lo-calitatea vecină dinspre nord, aflată la câtevazeci de kilometri, printre familiile care audebarcat la începuturile așezării s-ar afla șiuna de români. Despre soarta acesteia nuam putut afla nimic altceva. Cum nu măașteptam la surprize deosebite, n-am rămasdezamăgit. Am continuat să vizităm obiec-tive turistice din jurul acestei frumoase așe-zări, cu deosebire plajele bine amenajatefrecventate de turiști nu prea numeroși, si-tuație explicabilă prin populația redusă nu-meric a continentului și prin oferta destulde diversificată a condițiilor naturale, pede o parte, prin concentrarea populației înpartea estică a continentului, mai puternicurbanizată și europenizată, pe de alta. Zonafertilă din întreaga regiune denumită Mar-garet River și proprietățile mari au facilitatdezvoltarea fermelor agricole până la con-stituirea lor în unități agroindustriale diversprofilate și, totodată, în centre comercialeși turistice în care producătorii agricoli pro-cesează și comercializează singuri producțiavegetală și animală.

La câțiva kilometri de Augusta se aflăfarul de la Cape Leeuwin, denumit astfeldupă numele navigatorului olandez care a

acostat aici pentru prima dată. Este unobiectiv neocolit de turiști fiind al treilea,ca mărime din Australia, continent cuzeci de mii de kilometri de litoral, dar maicu seamă pentru că marchează și începutulliniei imaginare ce unește Oceanul Indiancu Oceanul de Sud, așa cum îl numescaustralienii, diferențiindu-l de Pacificul deSud, poate spre a și-l revendica, cu destulăîntemeiere de altfel. De la acest far, (con-strucție singulară într-un teren al șerpilor,după cum ne-a avertizat vânzătorul debilete), de la marginea sudică a pământu-lui, poți contempla doar nemărginirea în-tinderilor oceanice, pentru care cugetareași perceperea senzorială sunt nevoite să-șiasocieze imaginația.

Ziua de 15 ianuarie m-a îndreptat, fărăezitări, spre imaginația eminesciană.

* * *Preocupările mele de câteva decenii

au ca obiect și literatura. Am scris câtevacărți, inclusiv despre poezie, în urma că-rora am obținut, în primul rând, satisfacțiaunor frumoase prietenii literare. Nu amîndrăznit niciodată să scriu despre Emi-nescu. Pentru modestele mele preocupăriEminescu rămâne prea mare< “Luceafărulpoeziei românești”, “poetul național”, “dez-mărginirea noastră”, “Eminescu sau despreabsolut”, apoi inspirata clasificare a poe-ților noștri făcută de Nichita Stănescu, ca-re-l detașează tranșant de toți ceilalți poețiromâni, toate aceste întemeiate formulărisunt suficiente pentru a-l situa pe marelepoet la altitudini greu accesibile mărginiriimele. M-am temut și mă tem că tot res-pectul de care sunt în stare pentru creațiaeminesciană ar putea însemna, chiar șifără voie, o profanare.

Am apelat însă de multe ori la cuvin-tele lui, convins că nimeni nu le poate rostimai potrivit.

Împrejurarea de a fi aproape singurulromân care în ziua aniversară a poetuluise afla la marginea de miază-zi a pămân-tului mi-a produs și îndrăzneala de a-i în-semna numele acolo, unde nemărginireacugetării și imaginației poetice se întâlneștecu nemărginirea lumii. Am găsit în Caietulde impresii al Muzeului de Istorie din Au-gusta singurul loc potrivit spre a transcriecâteva versuri eminesciene aduse atunciîn memorie de contemplarea nemărginiriispațiului oceanic< „După un semn / Clătind catargele / Tre-mură largele / Vase de lemn. //Niște cetăți / Plutind pe marile / Și mișcă-toarele / Pustietăți.”

Am scris alături, cu emoție, numeleMIHAI EMINESCU, adăugând pentru ceimult prea mulți neavizați, că este “The LastGreat Romanticist Poet of Europe”.

* * *Desigur, în performările civilizației ac-

tuale lemnului îi revin alte funcții și des-tinații, destul de mult diferite de cele aleromantismului de secol XIX. Realități aletimpului pentru poet, „vasele de lemn” maiexistă doar în muzeele maritime ale lumii,de unde aduc în memoria contemporani-lor imagini și întâmplări ale veacurilor tre-cute, învăluite deseori în veșmintele exo-tismului. Deși Okeanos îi era bine cunos-cut poetului, în biografia acestuia nu existăvreun moment de contact nemijlocit cuoceanul; cu atât mai mult de contemplaresimultană a două oceane. „Cetățile” pluti-toare însă rămân să confirme, odată cuplasticitatea imaginii, cuprinderea imagi-nației eminesciene, persistența acesteiapeste timp și, după cum se poate înțelege,și peste spații. Și cred că „mișcătoarele pu-stietăți” eminesciene reprezintă expresiacea mai potrivită pentru singurătatea fi-inței în fața nemărginirii oceanice. Mi-am asumat îndrăzneala de a o înscrie laun loc potrivit perceperii acesteia gândin-du-mă la toți cei ce păstrează în cuget și însimțire numele poetului, a cărui aniversarea devenit Ziua Culturii Naționale. Ajunstocmai în această binecuvântată zi la mar-ginea de miază-zi a lumii, am îndrăznit sălas acolo un semn de prezență româneascădesprins din inegalabilul tezaur al creațieieminesciene.

Alexandru Zotta

Eminescu la margineade miaz[-zi a p[mântului

18 iunie 2017/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEProdusul de fa\[ este recomandat, ̀ n special, persoanelor ce au glicemia crescut[ (sau cu tendin\[

de cre;tere) datorit[ folosirii ̀ ndulcitorilor specifici ̀ n locul zah[rului. Siropul este util ;i ̀ n curelede sl[bire, fiind un produs hipocaloric.

~n fiecare an la 14 iunie estes[rb[torit donatorul de s]nge, unaltruist care vine `n sprijinul se-menului s[u ;i-i ofer[ “o pic[tur[de via\[“. Ziua mondial[ a dona-torului de s]nge ne face s[ ne`ndrept[m recuno;tin\a fa\[ deace;ti voluntari care salveaz[vie\i. Datele statistice arat[ c[ lanivel global au loc peste 112.5 mi-lioane de dona\ii de s]nge.Dona\iile voluntare acoper[ inte-gral sau aproape integral necesa-rul de transfuzii de s]nge pentrumai mult de 70 de state.

Cele mai recente date ale Organi-za\iei Mondiale a S[n[t[\ii arat[ c[ ma-

joritatea transfuziilor de s]nge se`ndreapt[ c[tre copii afla\i ̀ n suferin\[;i c[tre v]rstnici. Astfel, `n \[rile mais[race, 65% dintre transfuziile de s]ngese `ndreapt[ spre copii cu v]rste maimici de cinci ani. ~n \[rile prospere,peste 76% dintre transfuzii sunt folositepentru salvarea pacien\ilor cu v]rstade peste 65 de ani, se arat[ `ntr-un co-municat al Ministerului S[n[t[\ii.

Cine poate dona s]nge

Ca s[ pute\i dona s]nge trebuie s[`ndeplini\i urm[toarele condi\ii< v]rstacuprins[ ̀ ntre 18 - 60 de ani> greutateacorporal[ minim[ este de 50 kilogra-me> tensiunea arterial[< maxima s[ nudep[;easc[ 160 mmHg, iar minima 100mmHg> valoarea hemoglobinei s[ nufie sub pragul de 125g/l pentru femei;i 135 pentru b[rba\i> s[ nu prezenta\iafec\iuni cronice ;i intercurente recente(exemplu< viroze respiratorii)> interva-lul de timp ̀ ntre dou[ don[ri de s]ngenu poate fi mai mic de 60 de zile.

Cine nu poate dona s]nge

Permanent, persoanele care sufer[de< afec\iuni cardiovasculare - hiper-tensiunea arterial[ cronic[ `n trata-ment, angina pectoral[, tulbur[ri deritm> afec\iuni ale sistemului nervoscentral - traumatisme craniene cu se-chele, schizofrenie, epilepsie, Parkin-son> afec\iuni difestive -hepatit[ cro-nic[, ciroz[ hepatic[, pancreatit[, sple-nectomie netraumatic[> afec\iuni he-matologice ;i endocrine< leucemii, dia-bet zaharat, hiperlipidemie> afec\iunirespiratorii - tuberculoz[, astm bron;ic>boli dermatologice - alergie sever[, lu-pus eritematos diseminat ;i alte cola-genoze, psoriazis generalizat> alteafec\iuni - cancer, etilism cronic, per-

soanele pensionate medical, indiferentde diagnosticul de pensionare.

Temporar nu pot dona s]nge per-soanele care sufer[ de< boli infec\ioase(grip[, infec\ii bacteriene)> anemie,examinare endoscopic[, interven\iichirurgicale, tatuaje, contract apropiatcu persoane cu hepatit[, HIV,vaccin[ri, sarcin[, al[ptare, tratamentedentare, consum de alcool `n ultimele48 de ore.

Ce trebuie s[ face\i `nainte de a dona

~n primul r]nd s[ v[ asigura\i c[ave\i asupra dumneavoastr[ un act deidentitate `n original, s[ fi\i odihni\i,bine hidrata\i, s[ consuma\i un mic

dejun lejer, s[ nu fuma\i ;i s[ nu con-suma\i alcool, gr[simi, dulciuri con-centrate, s[ nu consuma\i medicamen-te, s[ ave\i o stare bun[ de s[n[tate fi-zic[ ;i mental[ ;i o igien[ personal[corespunz[toare.

Cum dona\i s]nge

Cantitatea de s]nge recoltat[ este de450 de mililitri , adic[ 10% din totalulexistent ̀ n corpul uman. Acest lucru nupresupune niciun risc pentru donator.S]ngele donat se reface cantitativ `n 24de ore, iar calitativ `n dou[ s[pt[m]nif[r[ a fi necesar un tratament sau o ali-menta\ie special[. ~ntregul proces dedonare dureaz[ aproximativ 30 de mi-nute, din care doar 7-10 minute pentrurecoltarea de s]nge propriu-zis[. ~naintede recoltare vi se vor face c]teva analizede s]nge, dup[ care ve\i fi consulta\i deun medic care va stabili dac[ pute\i fidonator sau nu.Dup[ donare este recomandat s[ evita\itimp de 12 ore efortul fizic intens, s[evita\i conducerea autovehiculelor, con-sumul de alcool, fumatul ;i s[ consu-ma\i multe lichide.

Beneficiile don[rii de s]nge

~n primul r]nd beneficia\i de un setde analize gratuite< Rh, grup[ sanguin[,hepatita B,C, HIV (SIDA), HTLV (leu-cemie), VDRL(sifilis), ALT (probe he-patice). De asemenea, ave\i posibilitateaefectu[rii ulterioare ;i a altor analizegratuite (hemoleucograma, glicemie,transaminaze). Nu `n ultimul r]nd dela centru primi\i o adeverin\[ pentruob\inerea unei reduceri de 50% pentrutransportul ̀ n comun, pe o perioad[ de30 de zile, 1 zi liber[ (`n cazul angaja\ilorcu carte de munc[) ;i 7 bonuri de mas[`n valoare de aproximativ 65 de lei.

A consemnat :tefania Cri;an

Beneficiile don[rii de s]nge

Produsele sau suplimentelenutritive elaborate de c[tre Labo-ratoarele Hypericum sunt ob\in-ute din surse naturale (organice)- plante medicinale din floraspontan[ ̀ n marea lor majoritate,plante medicinale din culturi eco-logice, c]t ;i din fructe de p[dure.

Noutatea acestor produse este c[ toa-te sunt extracte naturale concentrate, deci`n interiorul capsulelor nu este plant[m[run\it[, ci un extract integral concen-trat din aceasta, ceea ce asigur[ o maibun[ biodisponibilitate ;i o mai bun[asimila\ie ̀ n organism a substan\elor ac-tive benefice pentru diferite afec\iuni.

Prin aceast[ tehnologie se re\in dinplantele medicinale enzimele, vitaminele;i mineralele necesare pentru s[n[tate.Extractul natural are forma unei masede particule sferice, care au o curgeremai bun[, forma sferic[ a particulelorreduc]nd posibilitatea `nglob[rii de aerprintre ele, astfel ̀ nc]t dozarea ̀ n capsuleeste mult mai exact[ ;i mai u;oar[. Plan-tele medicinale ;i fructele de p[dure fo-losite ca materie prim[ sunt recoltate dinzone nepoluate, ecologic curate, astfel`nc]t putem garanta eficien\a maxim[ ;ipuritatea produsului, prin lipsa de con-taminan\i toxici carcinogeni, ierbicide,insecticide, `ngr[;[minte chimice.

Sirop cu c[tin[ alb[

Siropul de c[tin[ alb[ (f[r[ zah[r)este un supliment alimentar cu rol im-unostimulator, vitaminizant ;i minera-lizant. Are ̀ n componen\[ extract naturaldin fructe proaspete de c[tin[-alb[ (Hip-pophae rhamnoides), ap[ deminerali-zat[, `ndulcitor hipocaloric (ciclamat desodiu, zaharinat de sodiu, acesulfam K),gum[ xanthan, conservant (benzoat desodiu). Un litru de sirop de c[tin[-alb[f[r[ zah[r (hipocaloric) este ob\inut din2 kg fructe proaspete de c[tin[-alb[.

Siropul are rol de stimulare a siste-mului imunitar. Contribuie la normali-zarea nivelului colesterolului seric. Re-prezint[ o surs[ de vitamine ;i mineralecu o biodisponibilitate sporit[. De ase-menea, contribuie la limitarea efectelor

stresului oxidativ, la buna func\ionare asistemelor hepatic ;i cardiovascular. Li-miteaz[ procesele inflamatorii din orga-nism. Are ac\iune hipocolesterole-miant[, energizant[, antiinflamatoare,antioxidant[, vasodilatatoare, hepatopro-tectoare, imunostimulatoare, depurativ[,diuretic[, vitaminizant[ ;i mineralizant[.

Produsul de fa\[ este recomandat, ̀ nspecial, persoanelor ce au glicemia cres-cut[ (sau cu tendin\[ de cre;tere) datorit[folosirii `ndulcitorilor specifici `n loculzah[rului. Siropul este util ;i ̀ n curele desl[bire, fiind un produs hipocaloric.

Siropul de c[tin[-alb[ ajut[ la ̀ nt[ri-rea imunit[\ii naturale a organismului`ntruc]t fructele acestei specii suntadev[rate polivitamine naturale. Acestproces se manifest[ prin ac\iunea de dis-trugere a agen\ilor patogeni ;i prin sti-mularea form[rii de anticorpi. De ase-menea, compu;ii cu propriet[\i antioxi-dante din aceste fructe ajut[ la combate-rea form[rii radicalilor liberi, cauza stre-sului oxidativ.

Produsul este un bun adjuvant ̀ n eli-minarea substan\elor toxice din orga-nism, contribuind la protejarea rinichilor;i a prostatei. Acesta este eficient ;i `nnormalizarea colesterolului sanguin ;i atrigliceridelor serice, regl]nd tensiuneaarterial[ ;i amelior]nd circula\ia s]nge-lui, `n special cea periferic[. Astfel, da-torit[ compu;ilor biologic-activi precumacizii gra;i nesatura\i ;i fitosterolii, pro-dusul de fa\[ are o ac\iune cardio-pro-tectoare.

Prin cre;terea magneziului plasmatic;i prin aportul de vitamine din complexulB, siropul contribuie la tonifierea siste-mului nervos ;i la stimularea activit[\iiintelectuale, particip]nd ;i la proceselede reglare ale sistemului endocrin. Nu`n ultimul r]nd, extractul de c[tin[-alb[este ;i un excelent protector gastro-in-testinal ;i hepatic, favoriz]nd procesulnatural de regenerare al celulelor hepa-tice.

Toate aceste propriet[\i se explic[prin con\inutul mare `n vitamine, mi-nerale ;i a celorlal\i compu;i bio-ac-tivi ce se p[streaz[ nealtera\i, cuo bio-disponibilitate sporit[,datorit[ proces[rii minimalea ingredientelor, f[r[ tra-

tamente termice.

Mod de folosire

~n privin\a modului de folosire, dozarecomandat[ este de 3-4 linguri de sirop,maxim 6 pe zi, dizolvate ̀ n ap[ mineral[,dup[ mesele principale. Sunt recoman-date cure de 6 s[pt[m]ni cu pauze de 7zile `ntre acestea. Nu con\ine coloran\isau arome de sintez[. Con\ine pulp[ defruct.

Produsul este disponibil ;i ̀ n varian-ta cu ̀ ndulcitor natural, respectiv cu Hy-per Stevia rebaudiana (`ndulcitor naturaldin planta Stevia rebaudiana).

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sauhypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Siropul de c[tin[ alb[de la Hypericum, surs[ de

s[n[tate ;i vitalitate

6 Informa\ia de Duminic[/18 iunie 2017

RE}ETE

Sup[ crem[ de caise

T[i\ei de cas[ cu brânz[ s[rat[

Mod de preparare

Caisele se taie în două și se opăresc.Se cur[ță de coajă și se fierb ușor înapă îndulcită. 1/3 din fructele fierte saudin compot se scoate și se taie cubulețe,iar restul se mixează cu puțină zeamă,până ce devine o pastă omogenă. 600ml de lapte și zeama rămasă de la com-pot se pune la fiert la foc mic și se adau-gă sarea. Se amestecă zahărul, budinca

și zahărul vanilat și se dizolvă cu laptelerămas. Când laptele pus la fiert începesă se încălzească se adaugă budinca di-zolvată, amestecând în continuu, iarcând începe să se îngroașe, se adaugăcompotul pisat, apoi frișca amestecatăîn prealabil cu câteva linguri de supăfierbinte, iar în cele din urmă bucățelelede fructe. Se poate servi la orice tem-peratură, vara preferabil rece. Se poateorna cu globuri de înghețată, cu pișcotpentru copii, bucățele de migdale, altefructe, batoane de scorțișoare, saufrunză de mentă.

Ingrediente

Un kg de caise, sau eventualun compot (700-750g), o budin-că de vanilie sau frișcă, 750 mllapte, 250 ml frișcă pentru gătit,4-6 linguri de zahăr, 1-2 plicurizahăr vanilat, un vărf de cuțit de

sare.

Mod de preparare<

Se amestecă făina, ouăle și puținăsare, se frământă bine, fie cu mâna, fiecu robotul de bucătărie, sau cu mașinade făcut pâine, apoi se face o minge șise întinde cu sucitoarea, sau cu aparatulspecial pentru tăiței și se taie la lățimea

de circa 1 cm. Tăițeii se fierb în apăușor sărată, se strecoară, se stropesc cupuțin ulei și se amestecă. Slănina tăiatăcubulețe se prăjește, apoi se strecoarăde marea parte a unturii rezultate. Tăi-țeii se amestecă cu brânza sfărâmată șicu slănina prăjită, se așează într-un vastermorezistent, smântâna se toarnă deasupra, în așa fel încât să acopere câtmai egal toată suprafața. Se pune lacuptor, la foc mare și se lasă la copt,până când capătă o crustă roșiatică. Seservesc calzi.

Ingrediente<

300 g făină, 2 ouă, 400 gbrânză sărată (acadia, telemea,sau burduf), 200 g slănină afu-mată sau bacon, 300 g de smân-tână cu grăsime medie, puțin

ulei, sare, eventual piper.

Ciocolat[ simpl[ de cas[

Mod de preparare<

Se pune apa să fiarbă împreună cuzahărul și zahărul vanilat până când seformează un sirop. Fierberea zahăruluinu trebuie să dureze mai mult de cinciminute. Însă pentru reușita ciocolateitrebuie să se facă o probă a siropului.Luăm o picătură de sirop între douădegete, iar dacă acesta se alungește ca

un elastic, puteți considera că este gata.Se ia cratița de pe foc și se adaugă untul.Compoziția trebuie lăsată să se răceas-că până la o temperatură de 40 - 45 degrade Celsius, după care se adaugă lap-tele praf, în prealabil amestecat cu ca-caua. Se amestecă, după care se fră-mântă cu mâna. Veți obține o pastădensă, asemănătoare aluatului. Imediatse întinde într-o tavă unsă cu unt sautapetată cu hârtie de copt, după carese porționează. Se păstrează într-unloc mai răcoros, nu neapărat frigider.

Ingrediente<

175 ml apă, 1 plic de zahărvanilat, 400 g de zahăr, 150 g deunt cu conținut mediu de grăsi-me, 500 g de lapte praf, 50 g decacao și un vas antiaderent în

care se poate lucra ușor.

Salat[ cu pieptde pui la gr[tar

Mod de preparare<

Pieptul de pui se prăjește la grătar.Legumele se mărunţesc aşa cum do-reşte fiecare. Roşiile se taie preferabilcuburi, iar catravetii se pot da pe răză-toarea specială care face felii subţiri.Salată iceberg se rupte bucăţi mici iarceapă verde se taie în rondele, dar dacăaveți alte preferințe, puteți să le tăiați

cum vă place. Se prepară o vinegretădin uleiul de măsline şi oţetul balsamic.Proporţia obişnuită este de 1<2 dar mer-ge până la 1<4, cum vă place. Dacă văplac salatele picante puteți adăuga șiardei iute sau ghimbir proasăt ras, încantitate corespunzătoare gusturilorfiecăruia, dar ardeiul iute se poate con-suma și doar la servire. Se condimen-tează cu sare și piper și se amestecă.Pieptul de pui se taie fâşii sau cubulețeşi se adaugăt peste salată La sfârşit, sepresară cu pătrunjelul verde tocat mă-runt, pentru prospeţime.

Ingrediente<

2-4 roşii, 2 castraveţi, o salatăiceberg, o legătură de ceapă ver-de, 3-4 frunze de pătrunjel verde,6 felii de piept de pui, ulei de mă-sline, oţet balsamic, sare, piper,ardei iute sau ghimbir proaspăt

ras (atât cât preferaţi)

Planta Trei Fraţi Pătaţi mai estecunoscută sub denumiri precum<buruiana împăratului, buruianade spurcăciune, buruiana de nouădaturi, căl\unași de c]mp, cârligeipătaţi, flori domnești, micșunele,pansele- sălbatice, panseluţa- de-câmp, sora- cu- frate, catifeluţe,frăţiori, lămâioara, maschioane-sălbatice, viorea.

Preparatele din Trei Fraţi Pătaţi sunteficiente în vindecarea plăgilor și în fu-runculoze.

În scop terapeutic se folosește parteaaeriană a plantei, recoltată în perioada deînflorire din luna mai până la sfârșitul lu-nii august. Planta de Trei Fraţi Pătaţi areîn compoziţie saponine triterpenice pen-taciclice, uleiuri volatile, un alcaloid (vio-lină), flavonozide (viola - cvercetinozidăidentică cu rutozida), antocianozide, oheterozidă a salicilatului de metil, com-puși salicilici, mucilagii, vitamine A, C,betacaroten și taninuri. Fitoterapia cuplanta de Trei Fraţi Pătaţi are acţiune ex-pectorantă, diuretică, stimulentă a acti-vităţii rinichilor, antialergică, regenerantdermic, acţiune febrifugă, sudorifică da-torită salicilatului de metil și compușilorsalicilici, acţiune coleretică, ușor laxativă,o puternică acţiune depurativă.

Indicaţii terapeutice

Preparatele fitoterapeutice pe bază deTrei Fraţi Pătaţi sunt recomandate înafecţiuni alergice (urticarie, rinită alergi-că, astm bronșic, alergii digestive), bolide piele (eczeme, dermatoze, acnee juve-nilă, acnee rozacee, furunculoze, psoria-zis, herpes), afecţiuni respiratorii (trahei-te, bronșite, faringite, orice afecţiune careevoluează cu tuse cu expectoraţie),afecţiuni urinare (nefrite, edeme de ori-gine renală), boli febrile, boli reumatice(gută, reumatism degenerativ, artrite, ar-troze), constipaţie, intoxicatii diverse, bolihepatice, deficienţe imune. În uz extern,compresele, gargara, spălăturile și inha-laţiile cu trei fraţi pătaţi ajută la vindecarearănilor, plăgilor, furunculozelor, aftelor,stomatitelor, leucoreei, rinoreei etc.

Câteva recomandări de utilizare

Infuzia se prepară din 2 linguriţe deplantă uscată la o cană de apă clocotită,se lasă la infuzat 2-3 minute, se strecoarăși se beau 2-3 căni pe zi.

Infuzia combinată se prepară din 4linguriţe de plantă uscată la 500 ml apărece care se lasă la macerat de seara pânădimineaţa, când se strecoară, iar mace-ratul rămas se opărește cu jumătate de li-tru de apă clocotită timp de jumătate deoră, apoi se strecoară și se amestecă celedouă extracte iar preparatul se fracţio-nează și se bea de-a lungul unei zile.

Tinctura de Trei Fraţi Pătaţi se admi-nistrează câte o linguriţă, de 3-4 ori pe zi,diluată în puţină apă. Persoanelor caresuferă de astm li se recomandă să bea câteo cană de infuzie combinată, de trei oripe zi, îndulcită cu miere de salcâm. Infu-zia combinată de Trei Fraţi Pătaţi se re-comandă în caz de gută și reumatism,câte un litru pe zi, în mai multe reprize,pe nemâncate. Cura trebuie să ţină măcar30 de zile, și de regulă, se face primăvarași toamna. Pulberea se obţine din plantabine uscată și mărunţită, care se dă prinrâșniţa electrică de cafea. Se macină doaratât cât să ajungă pentru două săptămâni.Pulberea se administrează în caz de hi-pertensiune arterială, câte o linguriţă depatru ori pe zi, în cure de patru săptămâni,cu pauze de două - trei săptămâni.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Preparatele din TreiFra\i P[ta\i sunt

eficiente învindecarea pl[gilor

;i în furunculoze

Preparatele fitoterapeutice pe bază de trei fraţi pătaţi sunt recomandate în afecţiuni alergice(urticarie, rinită alergică, astm bronșic, alergii digestive), boli de piele (eczeme, dermatoze,acnee juvenilă, acnee rozacee, furunculoze, psoriazis, herpes), afecţiuni respiratorii (traheite,bronșite, faringite, orice afecţiune care evoluează cu tuse cu expectoraţie), afecţiuni urinare(nefrite, edeme de origine renală), boli febrile, boli reumatice (gută, reumatism degenerativ,artrite, artroze), constipaţie, intoxicatii diverse, boli hepatice, deficienţe imune.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

18 iunie 2017/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Pentru multe femei, pantofiireprezintă mult mai mult decâtniște obiecte ce protejează picioa-rele. Îi alegem cu mare grijă, îi iu-bim și îi îngrijim, iar multe sun-tem cu adevărat obsedate de ei. Încinstea pantofilor, ne-am gânditsă facem o listă de 10 curiozitățiși superstiții despre aceștia.

Există oameni superstițioși care îșipăstrează pantofii vechi, pentru a le purtanoroc și a-i proteja în zilele de vineri 13.

Recomandare< nu arunca, dar nicinu păstra pantofii vechi. În schimb, do-nează-i, poți găsi o organizație care te vaajuta.

În anumite părți din Asia, oameniilasă o pereche de pantofi în fața ușii în-ainte de fiecare călătorie pe care urmează

să o facă. Se spune că, dacă fac acest lu-cru, se vor întoarce acasă fericiți și revi-talizați.

Unii oameni cred că dacă își pununul din pantofi sub pat nu vor mai aveacoșmaruri. Acest lucru nu va face decâtsă îți aducă bacterii și mizerii în casă!Locul pantofilor este cât mai aproape deușa de la intrare.

Se spune că atunci când șireturilepantofilor tăi se desfac fără niciun motiv,înseamnă că persoana pe care o placi segândește la tine în acel moment. Nu tebucura prea mult… există șansa să te îm-piedici!

Se spune că trebuie să ai grijă cum îțiții pantofii. Pantofii care stau întorși, cutalpa în sus, poartă ghinion pentru căprevestesc un pericol. Recomandare<chiar dacă te-ai întors târziu din club,așează pantofii cum trebuie, pentru a nu

te împiedica de ei.Nu trebuie să porți pantofi noi de

Crăciun, pentru că se spune că acest lu-cru aduce ghinion.

Recomandare< noi credem că atât laocazii deosebite, cât și zi de zi, trebuie săarăți de milioane! Starea de bine și în-crederea în tine îți vor aduce noroc.

Dacă ești domnișoară de onoare, poțilega unul dintre pantofi la capătul mașiniimirilor, alături de conserve, iar acest obi-cei îți poate aduce un soț. Recomandare<dragostea apare când vrea ea! Încearcăsă te concentrezi pe a deveni cea mai bu-nă versiune a ta, cunoaște oameni noi șinu îți fie teamă să ieși la întâlniri.

Cei din Marea Britanie consideră cădac[ pui un ban în pantoful miresei, miriivor avea noroc în căsnicie. Mirii își potmenține relația sănătoasă și singuri> nuvei reuși decât să enervezi mireasa!

Dacă ești domnișoară de onoare, poți lega unul dintre pantofi la capătul mașinii mirilor, alăturide conserve, iar acest obicei îți poate aduce un soț. Recomandare< dragostea apare când vrea ea!Încearcă să te concentrezi pe a deveni cea mai bună versiune a ta, cunoaște oameni noi și nu îți fieteamă să ieși la întâlniri.

10 curiozit[\i ;i supersti\ii despre pantofi

8 Informa\ia de Duminic[/18 iunie 2017

DIET~

Ast[zi judec[m cel mai adeseacalitatea p]inii `n func\ie de pre-zen\a sau absen\a adaosurilor chi-mice. ~ns[ chiar f[r[ s[ con\in[temutele E-uri, c]t de bun[ estep]inea pe care o consum[m? Pro-dusele care ne sunt prezentateast[zi ca fiind din f[in[ de gr]u,nu au nimic de-a face cu adev[ra-tul gr]u, ci cu produsul transfor-mat al unor cercet[ri genetice rea-lizate `n a doua jum[tate a seco-lului 20. ~ns[ este ;ocant s[ aten-tezi la ideea c[ un aliment at]t defundamental ;i de profund`nr[d[cinat ̀ n cultur[ uman[ ester[u pentru s[n[tatea noastr[.

P]inea ;i celelalte alimente produsedin f[in[ de gr]u i-au sus\inut pe oamenisecole la r]nd, dar gr]ul produs destr[mo;ii no;tri nu era identic cu gr]ulcomercial modern care ajunge pe meselenoastre sub forma produselor f[inoase.De la gr]ul s[lbatic cules de oamenii pri-mitivi ;i p]n[ `n prezent, aceast[ plant[a evoluat, dezvolt]nd peste 25000 de va-riet[\i, toate `n urma interven\iei omu-lui.

~n urm[ cu circa 10000 de ani oame-nii culeg]nd semin\ele de cereale, au des-coperit c[ acestea puteau fi p[strate maimult timp f[r[ a se altera. Acest lucru i-a f[cut s[ le cultive, trec]nd astfel de lastatutul de v]n[tori-culeg[tori, la cel deagricultori.

Gr]ul este cea mai productiv[ dintrecerealele cultivate, permi\]nd sedenta-rizarea nomazilor ;i apari\ia primelora;ez[ri de dimensiuni mai mari, cu o di-viziune a muncii ce a dat posibilitateaprogresului tehnic, intelectual, artistic ;i;tiin\ific.

Cu timpul, oamenii au c[utat s[ trag[c]t mai multe foloase pe seama acesteicereale, urm[rind crearea unor soiuri degr]u mai productive ;i mai rezistente laintemperii.

Un element important care a intrat`n joc `n selec\ionarea soiurilor de gr]u`l reprezint[ capacitatea aluatului prepa-rat din f[ina acestei cereale de a se umflac]t mai mult. Spre deosebire de alte f[in-uri, cum ar fi cea de orez, porumb, hri;c[,mei, care nu cresc deloc, oric]t ar fi deamestecate cu ap[ ;i drojdie, gr]ulcon\ine acea mas[ spongioas[ format[dintr-un amestec de proteine, numit glu-ten, care permite aluatului s[ se umfleprin fermentare.

Glutenul existent `n specia Einkornsau gr]ul s[lbatic(primul gr]u cultivat)era `ntr-o cantitate mic[. ~ns[ egipteniiau reu;it, prin `ncruci;area Einkornuluicu o alt[ plant[ ob\inerea unui soi degr]u mai bogat `n gluten.

De atunci, preocuparea constant[ aoamenilor a fost aceea de a crea noi va-riet[\i de gr]u, tot mai bogate `n gluten,pentru a crea p]ini tot mai umflate ;imai moi.

~ncep]nd cu anul 1960, cercet[rileagronomice au cunoscut progrese rapide`n ceea ce prive;te dezvoltarea cerealelormai rezistente, mai productive ;i mai bo-gate `n gluten. Patiseriile s-au dezvoltatcu repeziciune, consumatorii fiind ferici\ic[ pot gusta variet[\i de p]ine ;i pr[jituritot mai fine.

Se ;tie c[ gr]ul modern con\ine 42de cromozomi, fa\[ de Einkorn carecon\ine doar 14. Hibridiz[rile au dus laob\inerea unor specii pe care le numim`n continuare gr]u, dar care sunt funda-mental diferite de gr]ul pe care `lcuno;teau str[mo;ii no;tri. Aceste“`mbun[t[\iri” succesive ale gr]ului petemeiul cre;terii productivit[\ii, a dus laprezen\a `n gr]u a 14 proteine noi, po-trivit unor speciali;ti.

~ns[ organismul uman nu s-a pututadapta genetic at]t de rapid pentru a creaenzimele necesare diger[rii acestor pro-teine.

De-a lungul acestui proces economic,nimeni nu ;i-a pus vreodat[ `ntrebareadac[ aceste schimb[ri sunt compatibilesau nu cu s[n[tatea oamenilor.

Prin urmare, consumarea gr]uluimodern duce la apari\ia unui num[r totmai mare de cazuri de intoleran\[ la glu-ten, sau cel pu\in o sensibilitate, mani-festat[ prin balon[ri, dureri de cap, oasefragile. Mai mult, speciile moderne degr]u tot mai bogate `n gluten, devin to-xice pentru organismul uman,conduc]nd la o explozie de alergii ;i, maigrav, la boli autoimune.

~n aceste condi\ii, unii speciali;ti re-comand[ un regim f[r[ gluten, sus\in]ndc[ proteinele cunoscute sub acest numenu sunt necesare organismului uman.

Intoleran\a la gluten mediat[

Simptomele tradi\ionale ale bolii ce-liace sunt centrate `n jurul diareei.Dac[nu apare acest simptom, nu se poatevorbi de boal[ celiac[.

Acest lucru nu mai este considerat`ns[ adev[rat la ora actual[. Boala celiac[este mai mult dec]t o problem[ intesti-nal[ `nso\it[ de diaree.

Ea nu afecteaz[ numai tractul intes-tinal ;i se manifest[ printr-o larg[ gam[de simptome. ~n loc s[-i spunem boal[celiac[ f[r[ manifestarea intestinal[ pu-tem numi aceast[ afec\iune intoleran\[la gluten mediat[ de sistemul imunitar.Astfel, gama afec\iunilor asociate cu boa-la celiac[ este uluitor de ampl[ merg]ndde la diabetul copiilor ;i p]n[ la demen\[.

~n acest moment nu se ;tie dac[ an-ticiparea sensibilit[\ii la gluten ;i elimi-narea acestui produs din alimenta\ie poa-te reduce sau elimina riscul apari\iei dia-betului la copii, fapt care ar putearevolu\iona medicina.

A;adar, gama bolilor asociate cu boa-la celiac[ este foarte larg[ ;i ̀ n continuarevoi prezen\a c]teva.

Dermatita herpetiform[ este o urti-carie caracteristic[ ce se num[r[ printrecele mai comune manifest[ri ale bolii ce-

liace sau ale intoleran\ei la gluten mediat[de sistemul imunitar. Este o form[ dem]nc[rime extrem de nepl[cut[ careapare de regul[ `n zona coatelor, genun-chilor sau spatelui. Ea dispare de `ndat[ce glutenul este eliminat din alimenta\ie.

Afec\iunile ficatului asociate cu boal[celiac[ pot lua multe forme, de la deze-chilibre moderate care ies la analizele fi-catului ;i p]n[ la hepatit[ cronic[ activ[,ciroz[ biliar[ sau cancer biliar.

La fel ca `n cazul altor forme de in-toleran\[ la gluten mediat[ de sistemulimunitar, simptomele intestinale clasice;i diareea nu sunt prezente printre ma-nifest[rile acestei boli, ̀ n pofida faptuluic[ ficatul face parte integral[ din sistemulgastrointestinal.

~n cazul bolilor autoimune, este vor-ba de atacuri ale sistemului imunitar`mpotriva diferitelor organe, care suntmai comune `n cazul persoanelor caresufer[ de boal[ celiac[. De pild[, ace;tiasunt mai predispu;i s[ se ̀ mboln[veasc[de artrit[ reumatoid[, de tiroidita Has-himoto, lupus, astm, boala lui Crohn etc.De pild[, artrita reumatoid[ care este oboal[ extrem de dureroas[ de artrit[ estetratat[ cu medicamente antiinflamatoare.S-a demonstrat c[ poate fi ameliorat[ sauchiar vindecat[ prin simpla eliminare aglutenului din alimenta\ie.

~ndeosebi riscul ̀ mboln[virii de boliinflamatoare ale intestinului gros, de co-lit[ ulceroas[ ;i de boala lui Crohn estecu deosebire ridicat, inciden\a acestorboli fiind de 68 de ori mai mare `n cazulsuferinzilor de boal[ celiac[ dec]t `n celal persoanelor care nu sufer[ de aceast[boal[. :i lista poate continua cu diabetulinsulino-dependent, dezechilibre neuro-logice sau deficien\e nutri\ionale.

Exist[ studii care arat[ c[ reac\iilemediate de gluten afecteaz[ toate orga-nele din corpul uman f[r[ s[ cru\e vreu-nul. Anticorpii `mpotriva glutenului aufost descoperi\i `n ochi, `n creier, `n si-nusuri, `n pl[m]ni, `n oase etc. Pe scurt,consecin\ele nefaste ale consumului degluten dep[;esc orice imagina\ie. La ur-ma urmei, “s[ iei p]inea de la gur[ cuiva”nu este, poate, cel mai mare p[cat...

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Nu lăsaţi să treacă vara fără săpreparaţi suc de ro;ii şi roşii în bu-lion. În felul acesta, veţi consumatoată iarna o variantă a salateiproaspete. Roşiile prelucrate termicconţin o cantitate mare de licopen,un antioxidant cu efect dovedit îm-potriva cancerului.

Consumaţi roşii din belşug în plinsezon! 100 de grame au doar 18 kiloca-lorii şi reprezintă un remineralizant ideal.Alegeţi roşiile de gr[dină, crescute f[răîngrăş[minte de sinteză. Acestea merităsă fie conservate şi pentru iarnă. Ro;iilecherry spre exemplu pot fi perfect con-gelate. Pot fi de asemenea uscate şi devinastfel delicatese. Ele se trec printr-o baiede aburi care accelerează într-un fel pă-trunderea un cantităţi mai mari de apă,după care se aşază într-un loc umbros,cu o temperatură relativ constantă, spunnutri\ioni;tii.

Roşiile uscate pot fi conservate şi înulei de m[sline. Masa grasă stimuleazăabsorbţia licopenului, substanţa activădin roşii. :i potenţează capacitatea aces-tuia de prevenire a cancerelor. Studii audovedit că persoanele care consumă can-

tităţi constante de licopen îşi reduc risculcancerului de prostată şi de sân.

Sucul de roşii are avantajul că el con-centrează o cantitate mai mare de anti-oxidanţi chiar decât roşia în sine, s-a con-statat acest lucru sunt de p[rerespeciali;tii. Aşadar, faceţi suc de ro;ii şiconsumaţi-l din abundenţă iarna. Se fier-be cu 0,5 % sare. Dar în coajă se găseştecea mai mare cantitate de licopen. Deobicei, aceasta se înlătură în timpul pre-parării sucului de roşii. De aceea, con-servaţi şi roşii întregi în bulion. Sau tă-iaţi-le în cuburi mici şi conservaţi-le însuc de roşii. Folosiţi-le în orice mâncaregătită!

Spre deosebire de un preparat careare la bază ulei şi alte rântaşuri, diferenţaeste foarte mare în ceea ce priveşte va-loarea calorică finală. Sucul de roşii areo valoare calorică extrem de redusă întimp ce uleiul aduce sute de kilocalorii.Iarna, aceste preparate sunt de preferatroşiilor proaspete de seră.

Chiar dacă am putea să cumpărămdin supermarket din export nu se com-pară cu o roşie crescută natural, sub soa-re ceea ce înseamnă că acumulează o can-titate mult mai mare de nutrienţi. Un pa-har pe zi este suficient pentru un adult.

S[ consum[m dinbel;ug suc de ro;ii

P]inea ;i celelalte alimente produse din f[in[ de gr]u i-au sus\inut pe oameni secole la r]nd,dar gr]ul produs de str[mo;ii no;tri nu era identic cu gr]ul comercial modern care ajunge pemesele noastre sub forma produselor f[inoase. De la gr]ul s[lbatic cules de oamenii primitivi;i p]n[ ̀ n prezent, aceast[ plant[ a evoluat, dezvolt]nd peste 25000 de variet[\i, toate ̀ n urmainterven\iei omului.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Este gr]ul de ast[zi hr[nitor sau ne provoac[ diverse boli?

✂

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

18 iunie 2017/Informa\ia de Duminic[ 9

Maria Clara Supuran este ot]n[r[ balerin[ din Satu Mare care aob\inut de cur]nd locul II la CupaMondial[ - Dance Star World DanceMasters 2017 , organizat[ ̀ n acest anla Porec `n Croa\ia. Este un rezultatexcep\ional care face cinste ;colii debalet rom]ne;ti dac[ socotim rigo-rile acestui concurs care adun[ sutede participan\i din toat[ lumea ;i ca-re ̀ i confirm[ talentul de artist ̀ n de-venire.

Este gra\ioas[, p[;e;te de parc[ arpluti, m]ng]ie aerul `n piruete ;i salturide m[iastr[, astfel `nc]t transmite prindans toate sentimentele de `nalt ;i fru-mos. A;a am putea s[ o drescriem `nc]teva cuvinte pe Maria Clara Supuran,un suflet generos ;i modest croit pentruart[ care las[ s[ vorbeasc[ de la sine toateaceste rezultate din competi\iile artistice.:i nu-i pu\in lucru pentru un t]n[rrom]n s[ concureze al[turi de arti;ti dinalte \[ri cu notorietate ̀ n privin\a ;colilorde balet ;i dans. Maria Clara a str[lucitla propriu ;i la figurat pe aceste mari sce-ne ale lumii, a ar[tat c[ acolo unde exist[pasiune nu exist[ limite sau dac[ sunt,ele pot fi dep[;ite prin foarte mult[munc[ ;i perseveren\[.

O prin\es[ cu codi\e, poante ;i tutu

Maria Clara Supuran,are 16 ani ;i este elev[a Liceului de Core-grafie ;i Art[dramatic[“Octa-

vian Stroia”din Cluj Na-

poca, profil co-regrafie-dans clasic. Este

n[scut[ ̀ n Satu Mare, unde aurmat cursurile :colii Gimnaziale “Con-stantin Brancoveanu”, a Liceului de Arte“Aurel Pop” p]n[ `n clasa a VI-a c]nd aplecat la Cluj unde este elev[ `n clasa aX-a. ~n Satu Mare a urmat `n paralel ;icursurile :colii populare de Arte – clasade balet.

Primii pa;i ̀ n balet i-a f[cut la v]rstade 10 ani sub `ndrumarea profesoareiGabriela T[nase care i-a insuflat dragos-tea pentru aceast[ frumoas[ art[ ;i carei-a devenit un adev[rat mentor. Dum-neaei este cea care i-a descoperit talentul,l-a ;lefuit ;i i-a `ndrumat pa;ii spre ba-letul de performan\[. La Cluj lucreaz[sub atenta ̀ ndrumare a profesoarelor debalet Rodica Istrate ;i Anca Opri;, iar ladans contemporan Alina Ciceo.

~n ultimii ani s-a calificat ;i a parti-cipat la Olimpiada Na\ional[ de Core-grafie de la Bac[u, Bucure;ti ;i Timi;oaraunde a ob\inut 2 premii speciale. A par-ticipat la workshop-uri de dans clasic ale:colii de balet “Simona Noja” ̀ n colabo-rare cu :coala de balet a Operei din Vie-na, de asemenea, la Festivalul Europeanal :colilor de Balet “Grand Assamble”de la Cluj.

Burse de studii la ;coli de balet din Statele Unite ale Americii

Anul trecut `n urma unor audi\ii aob\inut dou[ burse de studii la dou[ ;colide balet de prestigiu din Statele Uniteale Americii, “Balet Chicago” din Chi-

cago ;i “Joffrey Balet” din New York,ambele pentru un an de zile. A ales s[studieze la Chicago baletul ̀ n cadrul ;co-lii de var[. De;i a fost o experien\[ ex-traordinar[ ;i foarte util[ pentru viitoa-rea ei carier[, a hot[r]t s[ revin[ ̀ n \ar[pentru a-;i continua studiile ;i a-;i daBacalaureatul ̀ n \ar[. ~n urma evolu\ieidin timpul ;colii de var[ a ob\inut pre-lungirea acestei burse p]n[ la terminarealiceului. Anul acesta a primit din nouinvita\ia de a urma, cu burs[, cursurile:colii “Joeffrey Balet” din New York. ~nluna februarie a acestui an a participatla concursul “European Grand Prix” dela Viena unde a avut o evolu\ie foartebun[. ~n luna martie a participat la con-cursul interna\ional de dans “DanceStar” care selecteaz[ dansatori pentruCupa Mondial[ la Dans din Porec -Croa\ia. ~n urma juriz[rii de c[tre core-grafi din SUA, Austria, Germania ;i

Croa\ia s-a clasat pe locul I la dans clasic;i locul III la dans contemporan la cate-goria 16-19 ani, ea av]nd doar 16 ani.De asemenea, s-a calificat pentru a par-ticipa la Cupa Mondial[ din Croa\ia cutoate cele 3 dansuri prezentate `n con-curs, 2 `n Liga A ;i unul `n Liga B.

De departe cea mai mare realizare aei de p]n[ acum este locul II ob\inut laCupa Mondial[ - Dance Star WorldDance Masters 2017. La acest concursorganizat la Porec `n Croa\ia a ales s[prezinte `n concurs dansurile cu care s-a calificat ̀ n Liga A aceasta fiind liga ceamai puternic[. A prezentat varia\ia“Gamzatti” din baletul “La Bayadere”preg[tit[ cu doamna profesoar[ RodicaIstrate ;i dansul contemporan “Mono-log” – coregrafia apar\in]nd doamneiprofesoare Alina Ciceo. La ambelesec\iuni la grupa de v]rst[ 16-19 ani `nLiga A a fost singura rom]nc[.

La finalul concursului a reu;it s[aduc[ steagul Rom]niei pe podiumreu;ind un merituos loc II de care estefoarte m]ndr[, fiind devansat[ doar deo dansatoare din Austria. ~n urma re-zultatelor ob\inute de dansatorii rom]ni,Rom]nia s-a clasat pe locul III `n clasa-mentul pe na\iuni. Este o fat[ ambi\ioas[, talentat[ ;i foartemuncitoare, este m]ndr[ de rezultateleei de p]n[ acum ;i `;i dore;te s[ ajung[s[ danseze pe marile scene ale lumii. Darp]n[ atunci o a;teapt[ alte noi provoc[ri,concursuri, workshop-uri la care ̀ ;i do-re;te s[ participle ca de exemplu cursu-rile :colii de Balet “Vaganova” - SaintPetersburg din luna iulie care se vor or-ganiza la Bucure;ti. Pe l]ng[ balet, Clara`;i ia ̀ n serios ;i sarcinile de elev, dovad[fiind rezultatele foarte bune la ̀ nv[\[tur[,dar ;i bursa de merit pe care o prime;te.

Are amintiri dragi din Satu Mare,

locul unde a f[cut primii pa;i `n fasci-nanta lume a baletului ;i totodat[ undea avut o serie de activit[\i extra;colare`n care a investit timp, energie ;i mult[dragoste. Clara Maria Supuran a fostmembr[ timp de 6 ani a ansambluluifolcloric “Cununi\a” din Satu Mare ;i aAgen\iei de modeling “Gaby’s Models” ,a urmat cursuri de actorie, modeling,pian, dans de societate, pictur[, toatecontribuind la formarea ei ca balerinprofesionist.

Revine la Satu Mare `n data de 24iunie c]nd va dansa ̀ n spectacolul :coliide Arte Satu Mare, spectacol in coregra-fia doamnei profesor GabrielaT[nase.Vine ̀ n calitate de invitat al[turide colegii ei de la Liceul de Coregrafie;i Art[ Dramatic[ “Octavian Stroia” dinCluj Napoca sub `ndrumarea doamneiprofesoare Rodica Istrate.

A consemnat Mihaela Ghi\[

PERFORMAN}~Este gra\ioas[, p[;e;te de parc[ ar pluti, m]ng]ie aerul `n piruete ;i salturi de

m[iastr[, astfel ̀ nc]t transmite prin dans toate sentimentele de ̀ nalt ;i frumos. A;aam putea s[ o drescriem ̀ n c]teva cuvinte pe Maria Clara Supuran, un suflet generos;i modest croit pentru art[ care las[ s[ vorbeasc[ de la sine toate aceste rezultatedin competi\iile artistice. :i nu-i pu\in lucru pentru un t]n[r rom]n s[ concurezeal[turi de arti;ti din alte \[ri cu notorietate `n privin\a ;colilor de balet ;i dans.

Maria Supuran, o s[tm[reanc[ pe podiumul celor mai prestigioase concursuri de balet din lume

Talentul ei a fost remarcat de dou[ ;coli de profil din Statele Unite ale Americii

De departe cea maimare realizare a eide p]n[ acum estelocul II ob\inut laCupa Mondial[ -Dance Star WorldDance Masters 2017.La acest concurs or-ganizat la Porec `nCroa\ia a ales s[prezinte `n concursdansurile cu care s-acalificat `n Liga Aaceasta fiind liga ceamai puternic[

10 Informa\ia de Duminic[/18 iunie 2017

ARTE

Săptămâna care tocmai se în-cheie a oferit la Baia Mare o întâl-nire de tradiție cu teatrul modern.Festivalul Internațional de Teatru“Atelier” a ajuns sub conducerealui Radu Macrinici la 24 de ediții,iar prezența sătmăreană la ediția2017 a fost foarte consistentă întoate privințele.

Teatrul de Nord a participat cu spec-tacolul “Cabinierul”. Actorii Andrei Stan;i Ioana Cheregi sunt parte (importantă)a distribuției spectacolului “Edmond”al Teatrului Municipal din Baia Mare.Profesorul ;i regizorul Ioan Ardelean,fost actor al Teatrului de Nord, are ;i elun spectacol înscris în competiție - pen-tru că la “Atelier” se vor da premii. Iarunde e concurs este nevoie ;i de un ju-riu, iar în juriu are ;i Satu Mare o repre-zentantă< Lorena Copil, absolventă deTeatrologie, pe care v-o amintiți poatedin spectacolele Trupei Arttis ;i ale Aso-ciației Inedit în urmă cu 4-5 ani.

În plus, ca să nu rămână vreun seg-ment fără prezențe sătmărene, am avutplăcuta surpriză să descoperim marți -când am mers la Baia Mare să vedemspectacole ;i să simțim atmosfera festi-valului -prezența în frumosul caiet-pro-gram întocmit de organizatori a con-cluziei cronicii publicate în Informațiade Duminică în urma premierei cu “Ca-binierul” din toamna anului trecut. Dealtfel, regizorul Radu Macrinici ne-a în-tâmpinat în holul teatrului băimâreantocmai cu bunele sale impresii despreacest emoționant spectacol.

“Cabinierul”, un spectacoldin alte vremuri

Radu Botar ;i Ciprian Vultur i-auimpresionat a;adar ;i pe băimăreni cupovestea veteranului actor care joacăLear sub bombe, pusă în scenă de regi-zorul Ovidiu Caița într-un decor reali-zat de Alexandru Radu care, credemnoi, are ;anse reale la premiul care se vaacorda celei mai bune scenografii.

Întrucât noi ne-am exprimat în cro-nica din toamnă, dăm cuvântul unuibăimărean, Paul Groso;iu. Iată ce a scrisacesta pe Facebook după ce a văzut “Ca-binierul”<

“Un spectacol din alte vremuri cudoi actori de modă veche care mai știucum să te zguduie cu o tragedie despreidealuri.

Și în același timp o incursiune rea-listică și mai mult decât convingătoareîn intimitatea unui actor în cabină și înculise.

Un spectacol greu de privit, care testrânge ca o menghină> de abia aștepțisă ieși din sală și în același timp vrei săvezi povestea până la capăt.

Radu Botar, un candidat incontes-tabil la titlul de cel mai bun actor, faceo pendulare incredibilă între delir, lu-ciditate și joc pe scenă.

Nu e o experiență prea plăcută, dare incontestabil una foarte frumoasă. Oa-re cum vede un actor acest spectacol?”

Avea să îi răspundă chiar Radu Bo-tar< “Mulţumesc frumos pentru aceastădirectă şi sinceră apreciere. MulţumimFestivalului ATELIER că s-au gândit lanoi şi ne-au invitat cu acest spectacolatât de drag nouă... Noi, cu toţii, nu amavut alt gând decât acela de a ne facetreaba bine oferind astfel publicului prin

acest spectacol, într-o perioadă în careparcă s-a uitat ce mai înseamnă cuvân-tul, tăcerea, privirea, aşteptarea, simpli-tatea, nimic altceva decât sufletul nos-tru, inima noastră pe palmă, ne-condiţionat. Totul într-o emoţie ca otaină sfântă...”

La care Groso;iu a răspuns> “Da, as-ta m-a frapat cel mai mult și pe mine,nivelul de onestitate și absenţa oricărormenajamente. Am ieșit alt om de la acestspectacol.” Adică, adăugăm noi, s-a pro-dus acel “catharsis” care a fost, de la în-ceputuri, o rațiune de a fi a teatrului.

Am stat ;i noi puțin de vorbă cu Ra-du Botar, care ne-a mărturisit< “Mă bu-cur că de câte ori am jucat ;i în «Cabi-nierul» ;i `n «D'ale carnavalului» amsim\it publicul cald ;i, oarecum, foarteapropiat de mine... :i asta ̀ mi d[ puterede fiecare dat[... Via\a ;i rostul acumsunt altfel... :i de mare sens!... ~n con-cluzie, m[ bucur c[ pot bucura ;iemo\iona... Iar dac[ prezen\a mea ̀ n lu-mina soarelui ;i a reflectoarelor poates[ `nsemne ceva ;i chiar s[ dea putere,curaj ;i celui care prive;te, cu at]t maibine... Da, `nc[ este vlag[! :i in noi, ;i`n spectacol!”

“Unsprezece”, saudespre elanul vital

Am avut bucuria s[ vedem un spec-tacol g]ndit ;i pus ̀ n scen[ de Ioan Ar-delean, fost actor al Teatrului de Nord,profesor asociat al Universit[\ii de Artedin T]rgu Mure;, una din cele mai re-dutabile ;coli de teatru din Rom]nia.“Unsprezece” e un titlu lapidar, dar cei11 tineri actori au intrat cu pl[cere `njocul propus de Ardelean, desen]nd cutrupurile lor un tablou al jocului vie\ii,o poveste a elanului vital, de la trezireasa la v]rsta `ntreb[rilor, puse `n formaunui cor antic, apoi la vremea`mp[rt[;irii sale ̀ n amor, urmat[ de su-focarea sa `n chingile normelor sociale;i, ̀ n cele din urm[, de stingerea sa trep-tat[, cu anxiet[\ile ;i regretele inerentemomentului.

Fiec[ruia dintre actori i s-a desem-nat o partitur[ de mi;care pentru a-lpune ̀ n valoare, iar impresia de “mi;carebrownian[“ din unele momente estecompensat[ de segmentele ̀ n care gru-pul intr[ ̀ n rela\ie cu publicul, dans]nd

`mpreun[ ;i fiecare `n parte cu parte-nerul ales. Suntem cu to\ii separa\i ;i`mpreun[ `n aceast[ hor[ a vie\ii, dincare `ns[ ne desprindem la final `ntr-omelancolie infinit[, fiecare r[m]n]ndsingur cu propriile acumul[ri. Un spec-tacol `n care ;i muzica are rolul ei, unfel de polifonie teatral[ nu departe demissele monumentale ale baroculuimuzical timpuriu. Ce frumos ar fi s[-lpoat[ vedea ;i s[tm[renii!

Un “Zorba” megaloman

Marcel |op ne-a obi;nuit cu ampli-fic[ri ;i localiz[ri ale unor teme clasice.I-am v[zut “Woyzeck Transilvania” laSatu Mare ;i “Casa de pe grani\[“ de laBaia Mare. Cu “Zorba’s Dionysos” ten-din\a sa megaloman[ ajunge aproapede un punct periculos. Spectacolul aremomente bune, dar ca ansamblu esteprea lung, “str]ns din petice”, vorba lui

Arghezi, nu pare s[ aib[ un firconduc[tor ;i nici o miz[ clar[ `n afaraorgoliului regizoral. Nici m[car Zorba(jucat de Valeriu Doran) nu mai are pro-funzimea pe care i-o ;tim din roman.Devine un joker care face ;i desface cu-pluri, mai cur]nd un Cupidon`mb[tr]nit dec]t un dionisiac adev[rat.Dou[ realiz[ri actorice;ti ies totu;i `neviden\[< Inna Andriuc[, o Bubulinacare ar fi meritat o dramatizare mai fi-del[, ;i Andrei Dinu, solid ;i burlesc `ntoate apari\iile, mai ales `n localizareagroparului hamletian ̀ n Cimitirul Vesel,un moment memorabil. De altfel, Dinueste ;i regizorul lui “Edmond”, un spec-tacol de mare succes la Baia Mare.

Am mai v[zut un spectacol bun alTeatrului “Fani Tardini” din Gala\i, “Tri-logia belgr[dean[“ a Biljanei Sbrljano-vic. Duminic[ seara juriul va anun\apremiile. Poate unele vor fi s[tm[rene.

Vasile A.

Comedia neagră ”Moartea dom-nului Lăzărescu” a regizorului românCristi Puiu a fost inclusă într-un top5 al celor mai bune filme ale secoluluiXXI până în acest moment, realizatde criticii de film de la The New YorkTimes Manohla Dargis şi A.O. Scott,în colaborare cu mai mulţi specialiştiîn cinematografie.

Filmul românesc ocupă locul alcincilea într-o listă de 25 de producţiiconsiderate cele mai bune ale acestuisecol până în acest moment, după”There Will Be Blood” (Paul ThomasAnderson, 2007), ”Spirited Away”(Hayao Miyazaki, 2002), ”MillionDollar Baby” (Clint Eastwood, 2004)şi ”A Touch of Sin” (Jia Zhangke,2013).

”Moartea domnului Lăzărescu” es-te povestea tragi-comică a unui pen-sionar (interpretat de Ion Fiscuteanu)răpus de boală şi transferat de la unspital la altul. Filmul a captat atenţiacriticilor de film pentru fidelitatea cucare redă realitatea contemporană asocietăţii româneşti, dar şi pentru ob-stacolele absurde cu care aceasta seconfruntă. A primit în 2005 premiul”Un Certain Regard” la Festivalul deFilm de la Cannes.

Titlul este un spoiler. Când ne în-tâlnim pentru prima oară cu domnulLăzărescu, un pensionar din Bucureştiîn vârstă de 60 de ani (deşi arată maiîn vârstă), se plânge de dureri de sto-mac. Aproximativ două ore şi jumătatemai târziu - mai mult sau mai puţin întimp real - părăseşte această lume, înmod neaşteptat şi …neobservat, rezu-mă A.O. Scott. La Festivalul de Filmde la Cannes, ”Moartea domnului Lă-zărescu” se spune că a făcut senzaţie.

“Moartea domnuluiL[z[rescu” `n topulfilmelor secolului

Cea de-a 16 ediţie a Festivalului In-ternaţional de Film Transilvania de laCluj-Napoca a înregistrat un record albiletelor vândute, peste 90.000, cu 14%mai multe decât anul trecut.

”Început şi încheiat cu proiecţii soldout, TIFF a bifat noi recorduri în istoriasa de 16 ediţii. Pentru a urmări cele225 de filme din 53 de ţări, spectatoriiau achiziţionat peste 90.000 de bilete,cu aproape 14% mai multe decât laediţia anterioară. De o creştere impor-tantă au avut parte şi vânzările online,38.9% din totalul de bilete fiind cum-părate astfel, cu 13.,72% mai mult decâtîn 2016. Recordul absolut pentru o sin-gură proiecţie, în toată istoria festiva-lului, e deţinut de «Afacerea Pigot» pro-iectat în Piaţa Unirii în prezenţa luiAlain Delon, pentru care s-au vândut3.312 bilete. Deschiderea festivalului,cu «Regele Belgiei», a fost şi ea marcatăde un număr record de participanţi,peste 3.000”, se arată în comunicatulorganizatorilor.

Castelul Banffy de la Bonţida a găz-duit peste 2.000 de spectatori la Cine-concertul Metropolis, un record pentruevenimentul Weekend la Castel. Nu-mărul total de participanţi – incluzân-du-i pe cei prezenţi la proiecţiile gra-tuite în aer liber, workshop-uri, lansări,expoziţii, dezbateri – se ridică la130.000.

La TIFF s-au v]ndutaproape 100.000de bilete, un recordde participare

“Unsprezece”, un spectacol conceput ;i regizat de s[tm[reanul Ioan Ardelean la UAT T]rgu Mure;

Radu Botar, unul din favori\ii la premiu cu rolul din “Cabinierul”

Teatrul de Nord a participat cu spectacolul “Cabinierul”. Actorii Andrei Stan ;i Ioana Cheregisunt parte (importantă) a distribuției spectacolului “Edmond” al Teatrului Municipal din BaiaMare. Profesorul ;i regizorul Ioan Ardelean, fost actor al Teatrului de Nord, are ;i el un spectacolînscris în competiție - pentru că la “Atelier” se vor da premii.

Prezen\e s[tm[rene `nFestivalul de teatru “Atelier”

18 iunie 2017/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Neurologii au utilizat o serie de cal-cule matematice pentru a analiza struc-tura creierului uman. Conform analizei,creierul conţine structuri geometrice ca-re pot opera în 11 dimensiuni.

Oamenii sunt obișnuiţi cu perspec-tiva 3D a lumii, însă noul studiu ar puteareprezenta o evoluţie a modului în careînţelegem materialul din care este reali-zat creierul uman, informează ScienceAlert. Modelul a fost produs de cercetă-torii elveţieni în cadrul proiectului BlueBrain. Cu ajutorul topologiei algebrice(o multitudine de calcule matematiceutilizate pentru descrierea proprietăţilorobiectelor și a spaţiului în pofida schim-bării formei acestora), experţii au des-coperit că mai multe grupuri de con-exiuni neuronale se adună în ,,clici'', nu-mărul de neuroni dintr-o clică formândun obiect geometric înalt-dimensional(hight-dimensional). 

,,Am descoperit o lume pe care nicinu puteam să ne-o imaginăm,'' a declaratneurologul EPFL din cadrul institutuluidin Elveţia. ,,Există zeci de milioane deobiecte, chiar și în zonele restrânse alecreierului, care alcătuiesc până la șaptedimensiuni. În unele reţele am descope-rit structuri ce au până la 11 dimensiuni,''a adăugat neurologul. 

Creierul uman conţine aproximativ86 de miliarde de neuroni care alcătuiescconexiuni multiple, astfel fiind realizatăcapacitatea umană de gândire și conști-inţă. 

Pentru a realiza testele matematice,echipa a utilizat un model detaliat al ne-ocortexului. Neocortexul este consideratde cercetători una dintre zonele creie-rului evoluate, cel mai recent fiind aso-ciată funcţiilor precum cogniţia sau per-cepţia senzorială. După realizarea mo-delului matematic și testarea acestuia în-tr-un mediu virtual, experţii au reușit săconfirme rezultate și în cazul ţesutuluicerebral real, recoltat de la șoareci. Con-form cercetării, topologia algebrică fur-nizează instumente matematice pentrudiscernerea detaliilor reţelelor neuronaleatât în perspectivă, cât și la un nivel in-dividual al neuronilor. Descoperirea fur-nizează o nouă perspectivă privind mo-dul în care creierul procesează infor-maţia.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Arhivele secrete ale Vaticanu-lui sunt, fără îndoială, în fruntealistei cu cele mai misterioase lo-curi din lume. Acolo se află câtevadintre cele mai importante docu-mente din istoria Europei, acesteafiind accesibile numai unui grupselect de oameni – însuşi Papa nuare acces deplin la întreaga arhi-vă.

Despre arhive se ştie că au fost subprotecţie strictă, şi că au fost închise pânăîn 1881, când anumitor erudiţi catolici lis-a permis să deschidă clădirea aflată subMuzeul Vaticanului. Cu toate acestea,există o condiţie< cel care vrea să consulteun anumit document trebuie să ştie exactcare este acela; nu au permisiunea săcaute prin toate documentele, la întâm-plare.

Cu toate că au fost făcute public maimulte documente, încă mai există teoriiale conspiraţiei care planează asupra ar-hivelor. Aceste teorii sunt susţinute şi defaptul că nu există o dovadă concludentăcă documentele prezentate oamenilorsunt cele mai importante şi reprezenta-tive din milioanele aflate acolo. Unii credcă există texte antice care infirmă exis-tenţa lui Iisus, care redau informaţii des-pre viaţa extraterestră sau despre loculîn care se află Sfântul Graal.

Documente medievale

Pentru a sărbători 400 de ani de laînfiinţarea arhivei, Vaticanul a publicatunul dintre cele mai importante docu-mente din istoria religiilor< bula papalăprin care Martin Luther era excomunicat.Aceasta datează din anul 1521 şi este sin-gura copie care a supravieţuit. Un alt do-

cument este o petiţie a 81 de clerici şilorzi englezi care cereau anularea căsă-toriei dintre Regele Henri al VII-lea şiCaterina de Aragon. Documentul deaproape un metru a fost redactat în 1530,când singura modalitate ca un rege sădivorţeze era să obţină anularea de la Bi-serica Catolică. Desigur, regele era dis-perat să se despartă de Caterina acestaneputând să îi ofere un moştenitor, iar elfiind îndrăgostit de Anne Boleyn.Orişicât, el nu a obţinut aprobarea cato-licilor, aşa că a întemeiat propria biserică,

cea anglicană.Multe dintre cele publicate de către

Vatican marchează momente importantedin istoria europeană demult uitate. Deexemplu, scrisoarea Reginei Maria Stuartcătre Papa Sixtus al V-lea, scrisă cu câtevasăptămâni înainte ca aceasta să fie exe-cutată pentru că a plănuit asasinarea Re-ginei Elisabeta I. În scrisoare, regiaScoţiei îşi declară credinţa faţă de BisericaCatolică şi susţine că duşmanii ei auminţit, implicând-o în tentativa de asa-sinat.

~n timpul Evului Mediu,Biserica avea adesea mai mul-tă putere decât Curtea regală

Desigur, în timpul Evului Mediu, Bi-serica avea adesea mai multă putere decâtCurtea regală. Aşa se face că multe dintredocumente sunt transcripturi ale proce-selor sau alte mărturii legate de acestea.Unul dintre ele este celebrul proces al luiGalileo Galilei pentru erezie. În secolulal XVII-lea, Galileo a fost pus sub acu-zaţie după ce a afirmat că Pământul seînvârte în jurul Soarelui. Biserica a fostîngrozită de spusele omului de ştiinţă ca-re demonta ideea religioasă conform că-reia Pământul este în centrul universului.Conform documentelor publicate de Va-tican, Galileo a susţinut că teoria a fosto simplă întrebare, şi nu o convingere dea sa. Pledoaria sa nu a fost crezută, aşacă îm 1633, Papa Urban al VIII-lea l-agăsit vinovat pe Galilei de erezie.

Unul dintre cele mai exotice docu-mente pe care Biserica le-a publicat estescrisoarea unei împărătese din China, cedatează din 1650. Aceasta a fost scrisăpe mătase, de către împărăteasa DowagerWang, care după vizita unui preot iezuits-a convertit la catolicism. Ea şi-a schim-bat numele în Elena, iar pe cel al fiuluisău adoptiv în Constantin. Mergând pelinia documentelor care să nu poarte oîncărcătură negativă precum cele ale pro-cesului lui Galilei, Vaticanul a scos dinarhive schiţa unei maşinării zburătoare,realizată de preotul Bartolomeu Louren-co de Gusmao.

Aparatul, care arată ca o pasăre uriaşăşi care nu a fost terminat niciodată, a fostconceput în secolul al XVI-lea. El asusţinut că va pune obiectul în mişcarepe 24 iunie 1709, însă demonstraţia nua mai avut loc niciodată.

Vaticanul a scos din arhive schiţa unei mașinării zburătoare, realizată de preotulBartolomeu Lourenco de Gusmao, în secolul al XVI-lea

Descoperire uluitoare făcutăde cercetători. După ce inima în-cetează să mai bată, iar sistemulrespirator şi cel circulator seopresc, persoana este declaratădecedată. Doar că, acum s-a aflatcă unele părţi ale corpului suntîncă funcţionale şi la câteva ziledupă ce restul corpului a încetatsă mai funcţioneze, scrie desco-pera.ro.

Când inima încetează să mai bată,iar sistemul respirator şi cel circulator seopresc, persoana este declarată decedată.Funcţionarea corpului se opreşte, darviaţa dispare?

Documentele publicate recent pre-zintă probe evidente că unele părţi alecorpului sunt încă funcţionale şi la câtevazile după ce restul corpului a încetat sămai funcţioneze. Descoperirea ar puteaschimba modul în care privim transplan-tul de organe.

Microbiologul Peter Noble, împreu-nă cu echipa sa de la Universitatea dinWashington, au investigat genele activedin şoareci şi peşti zebră decedaţi.

Cercetările anterioare au identificatun mănunchi de gene din cadavre uma-ne, care au rămas active timp de 12 ore,

de la ora decesului.Rezultatele finale ale cercetării au

identificat peste 1.000 de gene, care aufuncţionat câteva zile de la data decesu-lui, însă nu a fost ca şi cum le-ar fi trebuitun timp mai îndelungat să se opreascădecât restul corpului, de fapt activitatealor a crescut.

La şoareci, peste 515 de gene aufuncţionat la capacitate maximă până la24 de ore de la deces. La peştele zebră,548 de gene au rămas funcţionale patruzile la rând, după ce animalul a decedat.

Echipa a făcut descoperirea anali-zând nivelul de acid ribonucleic prezentîn şoarecii şi peştii decedaţi, în decursul

a peste 98 de ore.Acidul ribonucleic transmite genelor

ce proteină trebuie produsă de către ce-lule, aşadar, un număr mare de proteineregăsit într-o celulă înseamnă că un nu-măr mult mai mare de gene este activ.Un alt lucru interesant este că genele,,postmortem’’ erau genele care se acti-vează în situaţii de urgenţă şi îndeplinescsarcini precum stimularea inflamaţiilor,activarea sistemului imunitar şi contra-cararea stresului.  Unele gene se activaudoar în momentul formării unui nou em-brion, ca mai apoi să se stingă …p]nă înmomentul morţii, aparent.

Genele reproductive se activează după decesul persoanei

“Cel mai şocant lucru este că genelereproductive se activează după decesulpersoanei’’ a declarat Noble.

Însă nu toate genele pe care le-au des-coperit cercetătorii îndeplinesc activităţiibenefice, genele care promovează creşte-rea celulelor canceroase, de asemenea,se activează după decesul animalelor.Cercetătorii sugerează că organismul seîntoarce la rapiditatea de dezvoltare ce-lulară a embrionilor.

Chiar dacă genele benefice nu vor fi

niciodată atât de puternice încât să aducăla viaţă un şoarece, un peşte zebră sauun om, descoperirea ar putea avea unimpact major pentru pacienţii care tră-iesc cu organe transplantate. Studiile audovedit că, pentru persoanele cu organetransplantate, poate exista un risc multmai mare să dezvolte peste 32 de tipuride cancer, inclusiv cancerul la ficat şicancerul la plămâni.

,,Deşi transplantul poate salva viaţapersoanelor cu boli în fază terminală,creşte riscul ca persoana să dezvolte ce-lule canceroase, în mare parte din cauzamedicamentelor administrate pentru asuprima sistemul imunitar, pentru a pre-veni respingerea noului organ de cătrecorp’’, a afirmat Eric A. Engels, de la In-stitutul Naţional de Sănătate din StateleUnite ale Americii.

Cantitatea de medicamente pe caredestinatarul trebuie să o consume pentruca organismul său să nu respingă noulorgan este uluitoare, fapt ce poate explicariscul apariţiei cancerului.

Cercetarea a fost încărcată pe inter-net, echipa invită cercetătorii să îşi spunăpărerea despre documentele actuale în-ainte ca acestea să fie publicate într-o re-vistă. Până când datele vor fi verificate,părerile rămân sceptice, mai ales că cer-cetarea nu se poate baza doar pe probede la animale.

Creierul poate creastructuri care ating

aproximativ11 dimensiuni

Cercet[torul japonez Masaru Emotoa demonstrat ̀ ntregii lumi ceea ce afirmaBiblia de at]tea mii de ani ;i anume  c[g]ndurile afecteaz[ mediul ̀ nconjur[tor,devenind faimos pentru realizarea do-cumentarului “Apa are memorie” pe care`l pute\i urm[ri ;i aici<

Experimentele lui demonstreaz[ c[g]ndurile umane pot modifica structuraapei, adic[ pot sfin\i sau `mboln[vi apa.Av]nd ̀ n vedere c[ omul e constituit dinpeste 70% ap[, ne mai putem permite s[avem g]nduri sau inten\ii negative?

Prin experimentul cu orezul, lansatde Masaru Emoto, s-a plasat orez fiert ̀ ndou[ recipiente, pe unul a scris “multu-mesc” ;i pe cel[lalt “prostule”, dup[ carea instruit copiii s[ rosteasc[ aceste de-numiri spre fiecare recipient `n parte.Dup[ 30 de zile, orezul din recipientulc[ruia i s-au direc\ionat g]nduri pozitivenu s-a modificat, `n timp ce celalaltcon\inea orez putrezit ;i stricat.

G]ndurile ;i inten\iilepot modificalumea fizic[

din jurul nostru

Cu toate că au fost făcute public mai multe documente, încă mai există teorii ale conspiraţieicare planează asupra arhivelor. Aceste teorii sunt susţinute şi de faptul că nu există o dovadă con-cludentă că documentele prezentate oamenilor sunt cele mai importante şi reprezentative din mi-lioanele aflate acolo. Unii cred că există texte antice care infirmă existenţa lui Iisus, care redau in-formaţii despre viaţa extraterestră sau despre locul în care se află Sfântul Graal.

Genele din corpul uman r[mân active timpde peste patru zile de la moarte

Publicul are acces la cele mai importantedocumente din Biblioteca Vaticanului ~nsuşi Papa nu are acces deplin la întreaga arhivă, documentele fiind accesibile unui grup select

12 Informa\ia de Duminic[/18 iunie 2017

A intrat în istorie devenind pri-ma femeie care a reu;it să pătrundăîn Topul 10 al celor mai bine plăti\iactori de comedie, realizat de re-vista „Forbes” anul trecut. Actri\a`n v]rst[ de 36 de ani a ocupatpozi\ia a patra, cu venituri de 17milioane de dolari ob\inute în pe-rioada iunie 2015 - iunie 2016.Schumer a fost ;i prima actri\ă destand-up comedy care a sus\inut unspectacol solo în celebra MadisonSquare Garden din New York ;i unturneu de comedie în Marea Brita-nie în vara lui 2016. Fanii îi iubescsim\ul umorului, dar ;i curajul dea spune cele mai trăsnite lucruri înfa\a camerelor de filmat.

Stilul s[u de umor obraznic ;i auto-denigrator i-a adus faima, cu toate c[ nuse vede pe sine ca un star de cinema. Ceamai influent[ comediant[ de la Holly-wood din acest moment a p[truns ̀ n gru-pul actri\elor populare ̀ n 2015, c]nd co-media sa romantic[ semi-autobiografic[„Trainwreck/ O tip[... dezastru” a ajunsun succes mondial. Cele patru sezoaneale sitcomului ei „Inside Amy Schumer”i-au adus trei premii Emmy ;i a primitun avans de 8 milioane de dolari pentruvolumul s[u autobiografic „The Girl withthe Lower Back Tatoo”, demonstr]nd c[are un succes extraordinar ;i din posturade scriitoare dup[ ce cartea sa a ajuns `nfruntea topului de bestseller ̀ ntocmit depublica\ia „New York Times”.

Nici acum nu-i vine s[ cread[ c[ areu;it s[ o conving[ pe actri\a GoldieHawn (primul s[u rol pe marile ecranedup[ o absen\[ de 15 ani) s[ o intepretezepe mama ei `n pelicula recent lansat[„Snatched/ Prizoniere de vacan\[”, des-pre o excursie `n America de Sud care iao turnur[ periculoas[ pentru mam[ ;ifiic[. „Nu cred c[ exist[ o actri\[ maiamuzant[ dec]t Goldie. Comediile cu eaerau foarte populare `n casa noastr[.”Schumer a abordat-o pe vedeta din „Pri-vate Benjamin” `n timpul unui zbor `ncare st[tea pe scaunul din spatele luiHawn. „I-am spus «Bun[, eu sunt Amy.~mi doresc foarte mult s[ o interpreta\ipe mama mea ̀ n filmul pe care urmeaz[s[-l realizez.»” Goldie nu a recunoscut-

o pe t]n[ra actri\[, dar i-a r[spuns poli-ticos „Bine dr[gu\[, desigur.” Cele dou[s-au re`nt]lnit la o gal[ de premiere `nLondra, unde Goldie se afla al[turi defiica ei, actri\a Kate Hudson. „Cred c[Kate i-a spus mamei sale c[ sunt o per-soan[ hazlie ;i de atunci am `nceput s[punem la cale planul nostru.”

Faima nu pare s[ i se fi urcat la capsau s[-i creeze probleme lui Amy.„Uneori plec din cas[ f[r[ s[-mi punochelarii de soare, dar c]nd dau pestepaparazzi ̀ mi aduc aminte, «Stai, am ui-tat c[ sunt faimoas[». Dar apropia\ii, ceidin familia mea ;i prietenii din liceu, num[ consider[ deloc interesant[.” Dup[ce o perioad[ de timp a negociat cu com-pania Mattel s[ interpreteze rolul p[pu;iiBarbie `ntr-un film live-action, a deciss[ se retrag[ din proiect datorit[ progra-mului s[u ̀ nc[rcat din aceast[ var[, c]ndar fi urmat s[ ̀ nceap[ film[rile. Anun\ulcă Schumer va fi protagonista filmului„Barbie” a generat un val de reac\ii ne-gative ;i nemul\umiri în mediul onlinedin partea fanilor care au considerat-onepotrivită din punct de vedere fizic pen-tru rolul păpu;ii care întruchipează„idealul de frumuse\e”. „Sunt ceea ce nu-me;te Hollywoodul foarte gras[,” oglum[ autoironic[ utilizat[ deseori deAmy `n spectacolele sale.

Chiar dac[ ar fi continuat proiectul,ea nu a avut inten\ia de a se supune uneidiete drastice pentru a ob\ine forma exa-

gerat de slab[ a celebrei p[pu;i. „Oamenii;tiu `n prezent c[ acele m[suri extremear `mpiedica-o pe Barbie s[ se poat[ de-plasa,” spune actri\a, observ]nd c[ ;ip[pu;ile s-au reinventat, acum fiind dis-ponibile `n diverse forme.

Amy a avut o rela\ie dificil[ cu mamaei `nc[ din copil[rie, o perioad[ destulde agitat[ pentru ea. A crescut `ntr-uncartier `nst[rit din New York al[turi demama ei, Sandra, profesoar[ pentru ceicu deficien\e de auz, tat[l Gordon, carea de\inut o companie ce comercializamobilă pentru copii, sora ei mai mic[ ;iun frate mai mare. C]nd Amy avea 12ani, tat[l s[u a fost diagnosticat cu scle-roz[ multipl[ iar afacerea a ajuns la fali-ment. S-au mutat ̀ n Long Island, p[rin\iis[i au divor\at, iar Amy s-a trezit c[ tre-buie s[ aib[ grij[ de mama ei, care aveanevoie de sprijin emo\ional. „C]nd ampierdut to\i banii ;i tata s-a `mboln[vit,am devenit mama ei. Ceea ce a complicatlucrurile ;i mai mult a fost faptul c[ ma-ma a avut o rela\ie cu tat[l celei mai buneprietene ale mele.” La 30 de ani a sim\it;i a `n\eles impactul acelei perioade dinvia\a ei, moment `n care ;i-a exprimattoate sentimentele de frustrare `n pagi-nile c[r\ii sale autobiografice. Recent ̀ ns[a existat o mic[ `mbun[t[\ire a rela\ieidintre mam[ ;i fiic[. „~nc[ mai avem pe-rioade mai pu\in bune, dar m-am`mp[cat cu trecutul.

Uneori pur ;i simplu sim\i nevoia s[o ai aproape pe mama ta, s[ te

`mbr[\i;eze. Dac[ sunt acas[ ;i am unco;mar, trebuie s[-i aud glasul.”

~n anii ’90, `n timpul acelei perioadehaotice din adolescen\[, Amy a sim\it oresponsabilitate ;i fa\[ de sora ei Kim,care este cu patru ani mai mic[. „Deoa-rece exista at]ta revolt[ `n familianoastr[, ne-am ag[\at una de alta, con-sider]nd-o fiica mea. De;i cred c[ acumm[ prive;te ea ca pe fiica ei!” Cele dou[au fost complice `n timp ce obi;nuiau s[fure din magazine ̀ mpreun[. Amy a fostarestat[ c]nd avea 21 de ani, dar nu afost `nchis[.

Visul ei `nc[ din copil[rie a fost s[

dea spectacole. „~i adunam pe to\i ;i lespuneam ni;te pove;ti lungi ;i `ngrozi-toare despre doi iepura;i.” Umorul a fostun mecanism de ap[rare pentru ea, „omodalitate de a-i face pe to\i din families[ se simt[ `n regul[.” Mul\i comedian\ifaimo;i au avut copil[rii nefericite> s[ fifost acesta un factor care a dus la povesteade succes a lui Amy? „Nu ;tiu. Nu suntprieten[ cu nimeni care nu a avut o via\[grea, motiv pentru care ador s[ tr[iesc`n New York.” De aceea nici nu s-ar muta`n Los Angeles. „Acolo toat[ lumea `\ispune c[ totul e grozav tot timpul. ~mivine s[ le spun s[ tac[.” Dup[ absolvireacursurilor universitare de teatru din Bal-timore, Amy s-a ̀ ntors la New York, unde;i-a ̀ nceput cariera ̀ n stand-up comedy.

Dup[ ce filmul ei „Trainwreck” a avut`ncas[ri de peste 140 de milioane de do-lari ;i dup[ apari\ia `n topul „Forbes” alcelor mai bine pl[ti\i comedian\i, Schu-mer recunoa;te c[ este minunat s[ numai trebuiasc[ s[ se lupte pentru supra-vie\uire. „Locuiesc `ntr-un apartamentdr[gu\ cu portar, ceva ce nu am visat ni-ciodat[.” Dar cel mai pl[cut aspect al noiisale situa\ii materiale este s[ fie darnic[fa\[ de familia ei. Cea mai mare extrava-gan\[? Surpriza pe care le-a f[cut-o c]nda cump[rat ferma pe care familia a de\in-ut-o `nainte ca firma tat[lui s[ intre `nfaliment. C]t despre un motto de urmat`n via\[, Amy crede c[ este important s[ne amintim s[ fim buni ;i iert[tori cunoi `n;ine, „s[ te iube;ti ca ;i cum ai fipropria mam[.”

Amy Schumer, noua regin[ a comediei