Tematica cursului „Istoria culturii universale si europene”

Tema 1. Obiectul şi finalităţile disciplinei . Metodologia. Originea, evoluţia conceptului de cultură. Tipologia şi periodizarea culturilor.

Raportul dintre civilizaţie şi cultură. Concepţii, şcoli culturologice contemporane. Interferenţa cu alte domenii ştiinţifice.

Tema 2.Cultura societăţilor preistorice. Geneza civilizaţiei umane. Repere cronologice şi etape istorice. Cultura materială. Formele

religiozităţii primitive: credinţe, idei, şi practici religioase. Animism. Totemism. Magie. Mitologie. Arta primitivă. Pictura murală

Tema 3. Civilizaţiile Extremului Orient: India . Date generale din istoria şi geografia Indiei. Dravidienii. Arienii. Varnele. Sistemul castelor.Familia Educaţia. Mentalităţi. Credinţe religioase: Vedism, Brahmanism, Hinduism, Buddism,

Jainism. Estetica artei indiene. Sculptură. Pictură. Arhitectura. Templele. Muzica. Teatrul. Literatura. Ştiinţa.

Tema 4. Civilizaţiile Extremului Orient: China Spaţiul geografic şi epocile istorice. State şi dinastii. Limba .Mitologia. Sisteme filosofico-

religioase. Confucuianism, Daosism. Chan-Budism. Arta plastică. Caligrafia. Pictura .Ceramica. Scultura. Arhitectura. Literatura. Li Bo. Du. Fu. Ştiinţa şi realizări tehnice. Ştiinţele exacte şi ştiinţele naturii. Medicina. Aportul Chinei în cultura şi civilizaţia universală.

Tema 5. Civilizaţiile Extremului Orient: Japonia Ambianţa geografică şi istorică a Japoniei. Organizare socială. Tradiţii şi sisteme

religioase.Etica.Confucianistă. Dzen – Buddismu nipon. Sintoism. Sanctuarele. Mentalităţi şi structuri cotidiene. Familia. Educaţia. Locuinţa. Vestimentaţia. Ceremonia ceaiului. Arta niponă. Caligrafia. Echibana. Pictura. Utamara. Hokusai. Sculptura. Teatrul: No, Kabuki, Joruri, Buguku. Literatura: romanele, Edo, poezia Tanka, Haikai, Matson, Basho. Literatura modernă: Tomoji Abe, Yasunare Kawabada (Ţara zăpezilor, Kyoto, Himere de cristal), Yukio Mishima, Kenzaburo Oe (Scrisori către anii de nostalgie). Interferenţe culturale cu Occidentul. Akira Kurosawa.

Tema 6. Culturile Americii precolumbiene Civilizaţia Maya. Aztecii. Incaşii. Oraşele precolumbiene. Organizarea socială şi politică. Religia.

Mitologia. Filosofia. Templele – piramide. Arhitectura, sculptura, pictura. Literatura. Ştiinţa: astronomia şi calendarul.

Tema 7. Cultura Egiptului antic. Cadrul geografic şi istoric. Faraonul. Cosmogonia. Religia şi panteonul: Amon-Ra, Aton, Osiris.

Cultul morţilor. Norme etice. Artele plastice. Pictura, Sculptura, Arhitectura. Gizeh, Saqqara, Memfis, Teba, Valea Regilor, Adibos, Aswan, Karnak, Luxor. Literatura. Scrierea pictografică. Medicina. Cunoştinţele ştiinţifice. Influenţa Egiptului antic asupra culturilor mediteranene.

Tema 8. Cultura Greciei antice Situaţia geografică şi epocile istorice. Polisul grecesc. Delfis, Eleusis, Atena, Sparta, Corint.

Colonizarea grecească. Milet, Efes, Pergam. Democraţia ateniană. Credinţele religioase. Zeii Olimpului. Misterii. Mitologia. Arta clasică şi elenistică: principii estetice, Templele, Parthenon. Policlet, Myron, Fidias, Praxitele, Scopas, Lisip. Pictura.. Ceramica. Teatrul.Literatura Tragedia. Comedia.Muzica, Poezia. Gândirea ştiinţifică şi filosofică: Astronomia, Geografia, Matematica, Fizica, Medicina, Filosofia. Influenţele culturii antice greceşti.

Tema 9. Cultura Romei antice Începuturile Romei. Cultura etruscilor. Statul şi dreptul roman. Armata. Clasele şi păturile sociale.

Structurile cotidiene. Limba şi scrisul latin. Viaţa religioasă: Cultele păgâne, Începuturile Creştinismului. Arta romană: Arhitectura, Sculptura, Pictura. Caracteristicile artei romane. Teatrul. Instruirea. Domeniul cunoaşterii: Medicina, Filosofia. Evoluţia literaturii latine. Moştenirea culturală a Imperiului Roman.

Tema 10. Cultura bizantină Cadrul geografic şi istoric. Începuturile Constantinopolului şi etapele istorice ale civilizaţiei

bizantine. Cultul imperial. Mentalitatea şi filosofia religioasă bizantină. Religia, biserica şi ereziile. Iconoclasmul bizantin. Creştinismul ortodox. Cartea şi instruirea. Arta bizantină: Pictura, Mozaicul bizantin, Arta decorativă, Arhitectura, Biserica Sf. Sofia din Constantinipol. Teatrul, Literatura, Muzica. Ştiinţa şi tehnologiile. Influenţele culturii bizantine în Sud-Estul şi Estul european

Tema 11. Cultura occidentală în Evul Mediu Semnificaţia termenului „Ev Mediu”. Periodizare. Instituţii şi mentalităţi politice. Structuri

economico-sociale. Biserica şi religia. Monahismul şi Cavalerism. Simbolism medieval. Literatura. Teatrul şi dramaturgia. Arhitectura şi construcţiile. Artele plastice. Stilul romantic: Durham, Hildesheim, Treviri, Saint Denis, Angers, Lieg, Ripoll, Santiago de Compostela etc. Stilul gotic: Oxford, Ely, Cambridge, Vinchester, Magdeburg, Colonia, Praga, Peims, Strasbourg, Dijon, Milano, Padova, Siena, Palermo,Viena, Barcelona, Toledo etc. Circulaţia cărţii. Instruirea şi universităţile occidentale. Marele descoperiri geografice. Ştiinţa

Tema 12. Cultura arabo-islamică Ambianţa geografică şi istorică. Meca, Medina, Istambul, Ierusalim, Cairo, Damasc, Bagdad,

Samarcand, Ahmadabad,, Arga, Delhi, Tunis, Alger, Rabat, Sevilia Granada, Cordova. Religia şi Biserica: Sunism, Şiism. Dreptul islamic. Lima arabă. Bibliotecile şi circulaţia cărţii.Literatura: Coranul, Suna, Nizami, Omar Hayam, Ibn Hazma. Artele plastice: arhitectura, caligrafia, miniatura, mozaicul, ceramica, covoarele, prelucrarea metalelor. Ştiinţa.

Tema 13. Cultura Renaşterii europene Cronologia, geografia şi premizele social-economice. Caracteristicile şi izvoarele de inspiraţie.

Protorenaţterea şi Renaşterea timpurie în Italia. Dante Alighiere, Francesco Petrarca, Lorenzo Vala, Leon Batista Alberti, Giovani Boccaccio. Umanismul renascentist

Tema 14. Cultura românească medievală Caracteristicile culturii române în Evul Mediu. Cultura Ţărilor Române în secolele XIV-XVI;

Mediile evoluţiei culturii medievale româneşti. Biserica- „leagănul culturii medievale”. Limbile de cultură. Învăţământul. Cultura populară. Cronografia slavo-română. Tipăritul. Artele. Răspândirea valorilor umanismului şi a reformei. N. Olahus.

Cultura Ţărilor Române în secolul XVII-prima jumătate a secolului XVIII. Trăsături generale. Triumful scrisului în limba română. Învăţământul. Tiparul. Literatura religioasă (Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanul), istorică (Grigore Urecheanu, Miron Costin, Ion Neculce, Constantin Cantacuzino), juridică. Ştiinţa. Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir. Arhitectura, pictura sculptura. Ctitori de cultură.

Tema 15. Cultura occidentală în sec. XVII-XVIII – lea Evoluţiei societăţilor occidentale în secolele XVII; revoluţiile burgheze şi noi forme politico-statale.

Noua paradigmă a culturii. Ştiinţa; detaşarea de teologie şi revoluţia ştiinţifică; N. Kopernik, G. Galilei, T. Campanella, Y. Kepler, Revoluţia ştiinţifică. W. Ghibert, R. Descartes, J. Locke, G. V. Leibniz, B. Pascal, I. Newton, I. A. Komenski. Arta occidentală în secolul XVII: Manierism; A. Bronzino, A. Parmigianio, G. Vazari, B. Celline, D. Th. El Greco, T. Tasso, G. Marino, T. De Vio; Baroc, A. Caracci, M. Caravagio, G. Bernini, P. Rubens , A. Van Deic, I. Iordans, P. Gongora, P. Calderon, Tisso de molina, Quevedo (spania); S. Sorel d. Cantemir, M. Lomonosov, M. Milton. Clasicism: P. Corneille, J. Racine, J.B. Moliere, La fontaigne, N. Paussin, C. Lorrain; Realism: H. Ribera, F. Surbaran, D. Velasqez, Rembrandt Harmens van Rein. Muzica: Claudio Monteverdi, Madrigalul, stilul Concertato.

Tema 16. Cultura occidentală în sec. XIX-XX-lea.Caracteristicele societăţilor occidentale în secolul XVIII. Ilumismul european. Filosofia

iluminismului; J. Locke, T. Hobbes, G. Toland, D. Hume, în Franţa a lui Voltaire, J. J. Rousseau, D. Diderot, J. D-Alembert, C. Helvetius, P. Holbah, J. Lamettrie, în Germania alui G. Lessing, I. Herder, I. Kant, I. Goethe. Creaţia artistică . Literatura: Voltaire, Rousseau, Diderot, Lessing, Schiller, Ghoete. Realismul iluminist. Clasicismul: J. L. David, N. Poussin, şi J. D. Ingres, Rococo A. Wateau F. Boucher. Sentimentalism: Muzica: Ch. W. Gluck, J. S. Bach, W. A Mazart, J. Haudn, A. Vivaldi.

Tema 17. Cultura românească în epoca modernă şi contemporană Cutura românescă în a doua jumătate a secolului XVIII-începutul secolului XIX. Iluminismul.

Şcoala şi învăţământul. Literatura. Evoluţia literaturii artistice şi poeziei lirice. ( Mateo Milo, Ioan Cantacuzino, Costache Conache). Şcoala ardeleană (Samul Micu, Petru Maior, Gh. Şincai). Amfilohie Hotiniul.

Cutura românească în prima jumătate a secolului XIX. Şcoala şi învăţământul. Presa. Literatura. Arta. Teatrul. Gh. Asachi, Al. Donici, Costache Negruzzi. Alecsandri, C. Stamati,. Cultura Basarabiei sub regimul Rusiei ţariste.

Cultura românească în a doua jumătate a secolului XIX. Învăţământul. Introducerea învăţământului primar obligatoriu (Lega din 1864). Literatura, Junimea: Mihai Eminescu, Ion Creangă, ioan Luca Caragiale,.George Coşbuc, Barbu Delavrancea. Sămănătorismul. Poporanismul.- Simbolismul. Artele. Ştiibnţa. Cultura Basarabiei în a doua jumătate a secolului XIX-începutul secoluluiXX.

Dezvoltarea culturiiromâneşti în perioada interbelică. Învăţământul. Legea învăţământului din 1924. Ştiinţa. Literatura. Eugen Lovinescu, Avangardismul. Gândirismul: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, C. Stere. Presa. Cultura Basarabiei reîntregite.