suport final rezolvari

Situaţii financiare

B1035. Situaţiile financiare ale societăţii ALFA se prezintă la sfârşitul exerciţiului N, astfel:

Bilanţul contabil la 31.12.NElemente N-1 NACTIVE NECURENTEImobilizări corporale(1)

Investiţii deţinute în întreprinderi asociate(2)

510.000150.000 570.000

150.000Active necurente - Total 660.000 720.000ACTIVE CURENTEStocuri (3)

Clienţi(4)

Cheltuieli în avans(5)

Investiţii pe termen scurt(6)

Lichidităţi

42.000375.00050.00080.00043.000

2.000175.00030.000

01.688.800

Active curente - Total 590.000 1.895.800TOTAL ACTIV 1.250.000 2.615.800DATORII CURENTEFurnizori(7)

Credite pe termen scurt(8)

Venituri în avans(9)

Alte datorii curente(10)

250.000200.00070.000

210.000

125.800150.00020.00050.000

Datorii curente - Total 730.000 345.800DATORII NECURENTEÎmprumuturi din emisiunea de obligaţiuni(11)

Credite pe termen lung(12)

Venituri în avans(13)

-120.00050.000

70.000120.000310.000

Datorii necurente - Total 170.000 500.000TOTAL DATORII 900.000 845.800CAPITALURI PROPRIICapital social(14)

Prime de emisiune

100.000-

70.000300.00020.000

RezerveRezultatul reportatRezultatul exerciţiului(15)

180.000-

70.000180.000

1.200.000TOTAL CAPITALURI PROPRII 350.000 1.770.000TOTAL DATORII ŞI CAPITALURI PROPRII

1.250.000 2.615.800

Informaţii suplimentare:1. amortizarea aferentă imobilizărilor corporale existente la începutul anului a fost de 240.000

lei iar cea aferentă imobilizărilor existente la sfârşitul anului a fost de 280.000 lei;2. în cursul anului întreprinderea nu a achiziţionat şi nici nu a cedat investiţii în întreprinderile

asociate;3. Stocurile sunt reprezentate de mărfuri. La sfârşitul exerciţiului N-1 stocurile de mărfuri au

fost depreciate pentru suma de 10.000 lei. În cursul exerciţiului N aceste stocuri au fost vândute. Stocurile existente la sfârşitul exerciţiului N nu au făcut obiectul unei deprecieri;

4. Creanţele clienţi sunt aferente vânzărilor în ţară (nu includ diferenţe de curs valutar) şi nu au făcut obiectul unor deprecieri;

5. Cheltuielile în avans sunt reprezentate de chirii de exploatare plătite în anul N-1 în contul anului N;

6. Investiţiile pe termen scurt sunt reprezentate de titluri de plasament achiziţionate în exerciţiul N-1 şi vândute în exerciţiul N; în cursul anului nu s-au achiziţionat investiţii pe termen scurt;

7. din care, furnizori de imobilizări 175.000 lei la începutul anului şi 13.000 lei la sfârşitul anului;

8. În cursul exerciţiului N s-au primit credite pe termen scurt de 100.000 lei;9. Veniturile în avans sunt reprezentate de subvenţii pentru investiţii;10. Alte datorii curente:

Valori la începutul anului Valori la sfârşitul anului- datorii privind impozitul pe profit 87.000- dobânzi de plătit 30.000- datorii salariale şi sociale 63.000- dividende de plată 30.000

- datorii privind impozitul pe profit 37.000

- datorii salariale şi sociale 13.000

11. Împrumutul din emisiunea de obligaţiuni este evaluat în valori nete (după deducerea primei de rambursare de 30.000 lei);

12. În cursul anului nu au avut loc fluxuri privind creditele primite pe termen lung;13. veniturile în avans de la începutul anului sunt aferente exploatării iar cele de la sfârşitul

anului includ subvenţii pentru investiţii de 260.000 iar restul sunt aferente exploatării;14. În cursul exerciţiului N nu au avut loc retrageri de capital şi nici modificări ale acestuia ca

urmare a unor operaţii interne;15. Rezultatul net este prezentat în bilanţ înainte de distribuire;16. Întreprinderea şi-a achitat integral datoria privind TVA de 338.200 lei aferentă activităţilor

de exploatare şi a încasat (recuperat) TVA aferentă activităţilor de investiţii de 26.600 lei;17. În cursul anului au fost vândute, cu decontare în contul curent, instalaţii tehnologice al căror

cost de achiziţie este de 100.000 lei iar amortizarea cumulată de 80.000 lei;

18. Datoriile privind dobânzile au fost integral achitate.19. Rezultatul net al exerciţiului N-1 de 200.000 lei a fost distribuit astfel: la rezerve, la rezultat

reportat iar diferenţa la dividende;20. Rezervele exerciţiului N-2 au fost de 30.000 lei iar rezultatul reportat de 50.000 lei.

Contul de profit şi pierdere la 31.12.NElemente Valori

Cifra de afaceri(1)

Alte venituri din exploatare(2)

Cheltuieli cu mărfurileCheltuieli cu personalulCheltuieli cu amortizarea imobilizărilorAlte cheltuieli de exploatare(3)

Venituri din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurtCheltuieli cu dobânzile

2.400.000260.000550.000400.000120.000240.00050.00050.000

Rezultat înainte de impozit 1.350.000Impozit pe profit 150.000Rezultatul net al exerciţiului 1.200.000

Informaţii suplimentare:(1) Cifra de afaceri cuprinde:

- venituri din vânzarea mărfurilor 600.000 lei- venituri din prestări de servicii 1.800.000 lei.

(2) Alte venituri din exploatare 260.000 lei, din care:

- venituri din cesiunea imobilizărilor corporale 60.000 lei;- venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului 100.000 lei;- venituri din subvenţii pentru investiţii 90.000 lei;- venituri din provizioane pentru deprecierea

mărfurilor 10.000 lei.(3) Alte cheltuieli de exploatare 240.000 lei, din care:

- cheltuieli cu serviciile primite de la furnizori 100.000 lei;- cheltuieli cu energia şi apa 20.000 lei;- cheltuieli cu chiriile de exploatare (plătite în anul anterior) 50.000 lei;- cheltuieli cu impozitele şi taxele de exploatare (acestea au fost plătite integral până la sfârşitul exerciţiului) 50.000 lei;- cheltuieli cu activele cedate 20.000 lei.

Să se determine fluxul net de trezorerie din exploatare prin metoda directă, conform IAS 7.

Rezolvare:

Calculul fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare :

Notă: Pentru identificarea mai uşoară a surselor de informaţii utilizate în raţionamentele pe care le presupune această metodă vom proceda la următoarele notaţii:

BC = suma este preluată din bilanţ

CPP = suma este preluată din contul de profit şi pierdere

IS = suma este preluată din informaţiile suplimentare

Metoda directă:

Flux Calcule Valoare

1.ÎÎncasări de la clienţi

Încasări = Rulaj creditor4111 = Sold iniţial4111 – Sold final4111+ Rulaj debitor4111

Sold iniţial4111 = 375.000(BC)

Sold final4111 = 175.000(BC)

Rulaj debitor4111 = Cifra de afaceri x 1,19 = 2.400.000(CPP) x 1,19 = 2.856.000

Rulaj creditor4111 = 375.000 + 2.856.000 – 175.000 = 3.056.000

+3.056.000

2. Plăţi către furnizori

(nu se iau în calcul furnizorii de imobilizări)

Plăţi = Rulaj debitor40= Sold iniţial40– Sold final40+ Rulaj creditor40

Sold iniţial40 = 250.000 (BC) – 175.000 (IS) = 75.000

Sold final40 = 125.800(BC) – 13.000(IS) = 112.800

Rulaj creditor40 = (Achiziţii de stocuri + Cheltuieli cu energia şi apa + Cheltuieli cu servicii primite de la terţi)

-700.000

x 1,19

Achiziţii de stocuri = Rulaj debitor371

Rulaj debitor371 = Sold final371 – Sold iniţial371 + +Rulaj creditor371

Sold final371 = 2.000 (BC)

Sold iniţial301= 42.000 (BC) + 10.000(IS) = 52.000

Rulaj creditor371 = Rulaj debitor607= 550.000(CPP)

Rulaj debitor371 = 2.000 – 52.000 + 550.000 = 500.000

Rulaj debitor371 = Sold final371 – Sold iniţial371 + +Rulaj creditor371

Cheltuieli cu energia şi apa = 20.000(IS)

Cheltuieli cu serviciile primite de la furnizori = 100.00(IS)

Rulaj creditor40 = (500.000 + 20.000 + 100.000) x 1,19 = 737.800

Rulaj debitor40 = 75.000 – 112.800 + 737.800 = 700.000

3. Plăţi de chirii în avans

Plăţi = Rulaj debitor471= Sold final471– Sold iniţial471+ Rulaj creditor471= 30.000(BC) – 50.000(BC) + 50.000(IS) = 30.000

-30.000

4. Plăţi de datorii salariale şi sociale

Plăţi = Rulaj debitor42; 43= Sold iniţial42;43 – Sold final42; 43+ Rulaj creditor42;43 = 63.000 (IS) – 13.000 (IS) + 400.000 (CPP) = 450.000

Rulaj creditor42;43 = Rulaj debitor64 = 400.000 (CPP)

-450.000

5. Plăţi de impozite şi taxe de exploatare

Plăţi = Rulaj debitor446= Sold iniţial446 – Sold final446+ Rulaj creditor446 = 0 (BC) - 0 (BC) + 50.000 (IS) = 50.000

Rulaj creditor446 = Rulaj debitor635 = 50.000 (IS)

-50.000

6. Plăţi de TVA Plăţi = 338.200 (IS) -338.200

7. Impozit pe profit plătit

Plata = Rulaj debitor441= Sold iniţial441 – Sold final441 + Rulaj creditor441

Rulaj creditor441 = Rulaj debitor691 = 150.000(CPP)

Plata = 87.000(IS) – 37.000(IS) + 150.000 = 200.000

-200.000

Total Flux net de trezorerie din exploatare+1.287.800

B1036.Având în vedere baza de date de la studiul de caz 1035, să se determine fluxul net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă, conform IAS 7.

Rezolvare:





Metoda indirectă:

ElementeCalcule Valoare

1.Rezultatul înainte de impozitare

1.350.000(CPP) 1.350.000

2. Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei:

(+)Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele

(-)Venituri din provizioane

120.000(CPP)

10.000 (IS)

+120.000

-10.000

3. Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea:

(+)Cheltuieli privind dobânzile

(-)Venituri din cedarea investiţiilor pe termen scurt

(-)Venituri din cedarea activelor imobilizate

(+)Cheltuieli din cedarea activelor imobilizate

(-)Venituri din subvenţii de exploatare

(-)Venituri din subvenţii pentru investiţii

50.000 (CPP)

50.000(CPP)

60.000(CPP)

20.000(CPP)

100.000(CPP)

90.000(CPP)

+50.000

-50.000

-60.000

+20.000

-100.000

-90.000

4. Rezultatul din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare

(-)Variaţia stocurilor

(-)Variaţia creanţelor din exploatare

(-)Variaţia cheltuielilor în avans de exploatare

2.000 (BC) – (42.000 + 10.000) =

= -50.000

175.000(BC) – 375.000(BC) = -200.000

30.000 (BC) – 50.000 (BC)

+1.230.000

+50.000

+200.000

(+)Variaţia datoriilor din exploatare

(+)Variaţia veniturilor în avans de exploatare

= -20.000

Datorii din exploatare la sfârşitul

anului = 125.800(BC) – 13.000(IS) + 13.000(IS) = 125.800

Datorii din exploatare la începutul anului = 250.000(BC) – 175.000(IS) + 63.000(IS) = 138.000

Variaţia =125.800 – 138.000 = -12.200

(310.000(BC) – 260.000(IS)) – 50.000(BC) = 0

+20.000

-12.200

0

5. Rezultatul din exploatare după deducerea variaţiei necesarului de fond de rulment:

+1.487.800

6. Impozit pe profit plătit Idem metoda directă -200.000

Total Flux net de trezorerie din exploatare

+1.287.800

B1037.Având în vedere baza de date de la studiul de caz 1035, să se determine fluxul net de trezorerie din activitatea de investiţii, conform IAS 7.

Rezolvare:





Calculul fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii:


1. Încasări din vânzarea de imobilizări

Încasarea = Rulaj creditor7583 x 1,19 = 60.000(IS)x 1,19 = 71.400

+71.400

2. Plăţi către furnizării de imobilizări

Rulaj debitor404 = Sold iniţial404 – Sold final404 +Rulaj creditor404

Sold iniţial404 = 175.000(IS)

Sold final404 = 13.000(IS)

Rulaj creditor404 = Rulaj debitor2131 x 1,19 Rulaj debitor2131 = Sold final2131 – Sold iniţial2131 + Rulaj creditor2131

Sold final2131 = 570.000(BC) + 280.000(IS) = 850.000 Sold iniţial2131 = 510.000(BC) + 240.000(IS)=750.000 Rulaj creditor2131 = 100.000(IS)Rulaj debitor2131 = 850.000 – 750.000 + 100.000 = 200.000Rulaj creditor404 = 200.000 x 1,19 = 238.000

Rulaj debitor404 = 175.000 – 13.000 + 238.000 = 400.000

-400.000

3. Încasări din vânzarea de investiţii pe termen scurt

Încasarea = Costul titlurilor vândute + Câştig din cesiune = Rulaj creditor5081 + Rulaj creditor7642

Rulaj creditor5081 = Sold iniţial5081 – Sold final5081 +Rulaj creditor5081

= 80.000 (BC) – 0 (BC) + 0 (IS)

+130.000

= 80.000

Rulaj creditor7642 = 50.000 (CPP)

Încasarea = 80.000 + 50.000 = 130.000

4. Încasări de TVA aferentă activităţilor de investiţii

26.600 (IS) +26.600

TotalFlux net de trezorerie din activitatea de investiţii

-172.000

B1038.Având în vedere baza de date de la studiul de caz 1035, să se determine fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare, conform IAS 7.

Rezolvare:





Calculul fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare:


1. Încasări din creşteri de capital

Încasări = Rulaj creditor1012 + Rulaj creditor1041

Rulaj creditor1012 = Sold final1012 –Sold iniţial1012 + Rulaj debitor1012 = 300.000 (BC) -100.000(BC) + 0 (IS) = 200.000

+220.000

Rulaj creditor1041 = 20.000 (BC)

Încasări = 200.000 + 20.000 = 220.000

2. Încasări din emisiunea de obligaţiuni

Încasări = Rulaj creditor161 - Rulaj debitor169 = 70.000 (BC)

+70.000

3. Încasarea de noi credite pe termen scurt

Încasări = 100.000 (IS) +100.000

4. Rambursarea de credite pe termen scurt

Rulaj debitor5191 = Sold iniţial5191 – Sold final5191 +Rulaj creditor5191 = 200.000 (BC) – 150.000 (BC) + 100.000 (IS) = 150.000

-150.000

5. Încasări din subvenţii de exploatare pentru plata personalului

Încasări = Rulaj creditor7414 = 100.000 (IS)

+100.000

6. Încasări din subvenţii pentru investiţii

Încasări = Rulaj creditor131 = Sold final131 –Sold iniţial131 + Rulaj debitor131 = 280.000 (BC; IS) – 70.000 (BC; IS) + 90.000 (IS) = 300.000

Rulaj debitor131 = Rulaj creditor7584

= 90.000 (IS)

+300.000

7. Plăţi de dobânzi Plăţi = Sold iniţial5198;168 + Rulaj creditor5198; 168= 30.000 (IS) + 50.000 (CPP) = 80.000

Rulaj creditor5198; 168 = Rulaj debitor666 = 50.000 (CPP)

-80.000

8. Dividende plătite Dividende plătite = RezultatN-1 – Variaţia rezervelor – Variaţia rezultatului reportat

-30.000

Variaţia rezervelor = RezerveN-1 – RezerveN-2

RezerveN-2 = 30.000(IS)

RezerveN-1 = 70.000(BC)

Variaţia rezervelor = 70.000 – 30.000 = 40.000

Variaţia rezultatului reportat = 180.000(BC) – 50.000(IS) = 130.000

Dividende plătite = 200.000 (IS) – 40.000 – 130.000 = 30.000

TotalFlux net de trezorerie din activitatea de finanţare

+530.000

B1039.Având în vedere soluţiile studiilor de caz 1035-1038, să se verifice corelaţia pe care o presupune reconcilierea dintre lichidităţile băneşti la începutul anului şi cele de la sfârşitul anului, aşa cum solicită norma IAS 7.

Rezolvare:

Corelaţia prin care se realizează reconcilierea este :

Elemente Calcule Valoare

Variaţia netă a lichidităţilor băneşti şi a echivalentelor de lichidităţi

+1.287.800 – 172.000 + 530.000

+1.645.800

Lichidităţi la începutul anului 43.000 (BC) 43.000

Lichidităţi la sfârşitul anului 43.000 +1.645.800 +1.688.800

Lichidităţi la sfârşitul anului 1.688.800 (BC) +1.688.800

B1033. Se cunosc următoarele informaţii (în lei):

Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 100.000Stocuri la 01.01.N 180.000Furnizori de stocuri la 31.12.N 360.000Venituri din dobânzi 10.000Cheltuieli cu dobânzile 50.000Rezultat înainte de impozitare 500.000Cheltuieli în avans la 31.12.N 200.000Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 20.000Încasări din credite primite de la bănci 300.000Clienţi la 01.01.N 850.000Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate)

70.000

Furnizori de stocuri la 01.01.N 480.000Clădire primită în leasing financiar 500.000Impozit pe profit plătit 400.000Stocuri la 31.12.N 300.000Cheltuieli în avans la 01.01.N 230.000Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale 200.000Clienţi la 31.12.N 700.000Cheltuiala cu impozitul pe profit 300.000Rambursări de credite primite de la bănci 150.000Dividende plătite 200.000Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi

+100.000

Încasări din dobânzi 10.000Plăţi către furnizorii de imobilizări ?Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului

500.000

Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie ştiind că, pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare, se utilizează metoda indirectă. Care este valoarea plăţilor către furnizorii de imobilizări şi a lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi la sfârşitul anului?

Rezolvare:

Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă :

Rezultat înainte de impozit…………………….500.000

Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei:

(+)Cheltuieli cu amortizarea...............................+100.000

(-)Venituri din provizioane………………............-20.000

Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea :

(-)Venituri din cesiunea de

imobilizări corporale.............................................-70.000

(+) Cheltuieli din cedarea

imobilizărilor corporale......................................+200.000

(-)Venituri din dobânzi..........................................-10.000

(+)Cheltuieli cu dobânzile....................................+50.000

(=)Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare +750.000

(-)Variaţia stocurilor

300.000 – 180.000 = 120.000.............................-120.000

(-)Variaţia creanţelor din exploatare

700.000 – 850.000 = -150.000...........................+150.000

(-)Variaţia cheltuielilor în avans de exploatare

200.000-230.000 = -30.000...............................+30.000

(+)Variaţia datoriilor din exploatare

360.000 – 480.000 = -120.000..........................-120.000

(-)Impozit pe profit profit...................................-400.000

(=)Flux net de trezorerie din exploatare............+290.000

Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii:

Încasări din vânzarea imobilizărilor corporale......+70.000

Încasări din dobânzi..............................................+10.000

Plăţi către furnizorii de imobilizări...........................X = ?

(=)Flux net de trezorerie din activitatea

de investiţii...............................................................Y= ?

Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare:

Încasări din credite primite de la bănci....................................................................+300.000

Rambursări de credite..........................................-150.000

Dividende plătite.................................................-200.000

(=)Flux net de trezorerie din activitatea

de finanţare...........................................................-50.000

Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi:

+290.000+Y-50.000 = +100.000

Y = -140.000

X= -220.000

Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi

la sfârşitul anului.........................................500.000

Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi

la începutul anului......Z+100.000 = 500.000

Z = 400.000

B942. Întocmiţi pe baza datelor de mai jos situaţia fluxurilor de numerar:Contul de profit şi pierdere la 31.XII.N – lei - Cifra de afaceri 360 000- Costul vânzărilor 306 000= Marja asupra vânzărilor 54 000- Amortizare 4 500- Cheltuieli generale de administraţie 5 400- Cheltuieli de desfacere 1 800- Cheltuieli cu dobânzile 5 400+ Venituri din investiţii financiare pe termen scurt 8 100= Profit înainte de impozitare 45 000- Impozit pe profit 10 800= Profit net 34 200

Bilanţul la 31.XII.N – lei - I. ACTIVE N N-1

Terenuri şi imobilizări corporale la valoarea brută

51 930 22 500

- Amortizarea cumulată 12 600 8 100= Terenuri şi imobilizări corporale

la valoarea contabilă netă39 330 14 400

+ Investiţii financiare pe termen scurt

36 000 36 000

+ Stocuri 16 650 23 850+ Creanţe 27 000 17 100+ Numerar şi echivalente de

numerar11 250 6 300

= Total active 130 230 97 650

II. DATORII Furnizori 3 600 21 150+ Dobânzi de plătit 630 1 800+ Impozit pe profit plătit 4 500 10 800+ Datorii pe termen lung 22 500 12 600= TOTAL DATORII 31 230 46 350

III. CAPITAL PROPRIU Capital social 40 500 27 000+ Rezultatul reportat 24 300 24 300+ Rezultat curent 34 200= TOTAL CAPITAL PROPRIU 99 000 51 300

Rezolvare:

Situaţia fluxurilor de trezorerie prin metoda indirectă - lei

A. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

Profitul înainte de impozitare 45 000

+ Amortizări 4 500

- Venituri din investiţii financiare 8 100

+ Cheltuieli cu dobânzile 5 400

= Profitul din exploatare înainte de modificările capitalului cumulat 46 800

- Creşteri ale creanţelor comerciale şi ale altor creanţe

(27.000 – 17.100)

9 900

+ Descreşteri în valoarea stocurilor (23.850 – 16.650) 7 200

- Descreşteri în valoarea furnizorilor (21.150 – 3.600) 17 550

= Numerar generat de activitatea de exploatare 26 550

- Dobânzi plătite 6 570

- Impozit pe profit plătit 17 100

= Numerar net din activitatea de exploatare 2 880

B. ACTIVITATEA DE INVESTIŢII

Achiziţionarea de terenuri şi imobilizări corporale

(51.930 – 22.500)

(29 430)

+ Dobânda încasată 8 100

= Numerar net din activitatea de investiţii (21 330)

C. ACTIVITATEA DE FINANŢARE

Încasări din emisiunea de acţiuni (40.500 – 27.000) 13 500

+ Încasări din împrumuturile pe termen lung (22.500 – 12.600) 9 900

= Numerar net din activitatea de finanţare 23 400

D. CREŞTEREA NETĂ ÎN VALOAREA NUMERARULUI 4 950

(2 880 – 21 330 + 23 400)

B1069. Despre două întreprinderi A şi B ce activează în acelaşi sector de activitate se cunosc următoarele informaţii (în u.m.):

Elemente A BCifra de afaceri 800 800Profit net 600 200Active imobilizate nete 400 400Capitaluri proprii 100 500Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

500 100

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

200 100

Stocuri 900 400Creanţe 1.800 500Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an (exclusiv creditele de trezorerie)

2.000 1.000

Încasările exerciţiului financiar, din care:

- încasări de la clienţi- încasări din noi emisiuni de acţiuni

- încasări din primire de credite pe termen scurt

2.800

300-

2.500

1.800

700900

200

Plăţile exerciţiului financiar, din care:- plăţi către furnizori

3.100

500

1.400

500

- rambursări de credite- plăţi de dobânzi- plăţi de salarii- plăţi de dividende- plăţi de impozite

1.200400300500200

10050

50020050

Trezoreria:- la începutul anului- la sfârşitul anului

3.3003.000

2.5002.900

Întreprinderea B amortizează accelerat anumite categorii de active imobilizate şi evaluează ieşirile de stocuri prin procedeul FIFO. Întreprinderea A utilizează metoda liniară şi evaluează ieşirile din stoc la cost mediu ponderat.Interpretaţi poziţia financiară şi performanţele celor două întreprinderi pe baza acestor informaţii.

Rezolvare:

La ce concluzii am putea ajunge dacă am valorifica doar informaţiile furnizate de bilanţul contabil? Vom calcula pentru început fondul de rulment (FR):

FRA = (Capitaluri proprii + Datorii cu scadenţa ce depăşeşte un an + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli) – Active imobilizate nete = 100 +500 +200 – 400 = +400 u.m.

FRB = 500 + 100 + 100 – 400 = +300 u.m.

Putem constata că întreprinderea A are un fond de rulment mai mare cu 100 u.m., ceea ce ar putea duce la concluzia că aceasta ar fi mai sănătoasă din punct de vedere financiar decât B. Dacă privim însă trezoreria celor două întreprinderi, vom constata că A încheie exerciţiul financiar cu un deficit de 300 u.m. (3.300 – 3000), în timp ce B obţine un excedent de 400 u.m.

Cum se explică această situaţie? Spuneam că fondul de rulment poate fi absorbit de active curente de natura stocurilor şi a creanţelor. Pentru a putea sesiza acest aspect haideţi să procedăm la calcularea necesarului de fond de rulment (NFR).

NFRA = Stocuri + Creanţe – Datorii cu scadenţa mai mică de un an (exclusiv creditele de trezorerie) = 900 + 1.800 – 2.000 = +700 u.m.

NFRB = 400 + 500 – 1.000 = -100 u.m.

Ce semnifică aceste valori? În cazul întreprinderii A, suma de 700 u.m. reprezintă necesarul de trezorerie pentru acoperirea stocurilor şi a creanţelor acesteia. Se observă că acest necesar este mai mare decât fondul de rulment (400 u.m.) aceasta fiind cauza deficitului de trezorerie de 300 u.m. În cazul întreprinderii B, se constată că aceasta a alocat trezorerie pentru stocuri în sumă de 400 u.m. şi şi-a creditat clienţii cu suma de 500 u.m. În acelaşi timp, B foloseşte banii furnizorilor şi a altor creditori în sumă de 1.000 u.m. Cu alte cuvinte ea obţine un

excedent de trezorerie din finanţarea activelor pe termen scurt de 100 u.m.care se adaugă celui de 300 u.m. degajat din finanţarea activelor imobilizate. Aşa se explică excedentul de trezorerie de 400 u.m.

Această analiză îşi dovedeşte limitele prin faptul că arată care sunt activele care consumă trezorerie: cele pe termen lung sau cele pe termen scurt. Ea nu permite cunoaşterea fluxurilor de trezorerie care au contribuit la obţinerea excedentului sau deficitului de trezorerie.

Dacă aruncăm o privire asupra structurii financiare a celor două întreprinderi putem constata că A este extrem de îndatorată, atât pe termen lung cât şi pe termen scurt. Capitalurile permanente ale întreprinderii A sunt constituite preponderent din datorii (reprezentate mai ales de credite bancare) în timp ce în cazul întreprinderii B, acestea sunt reprezentate mai ales de capitalurile proprii.

Dacă am valorifica exclusiv informaţiile furnizate de contul de profit şi pierdere am concluziona că întreprinderea A este mai performantă deoarece la aceeaşi cifră de afaceri obţine un profit superior. Dacă raportăm profitul net la cifra de afaceri găsim rentabilitatea comercială. Aceasta este de 75% în cazul lui a şi 25% în cazul lui B. În plus, performanţa exploatării celor două întreprinderi nu este comparabilă datorită opţiunilor diferite în materie de estimare a amortismentelor şi a ieşirilor din stoc. Implicit, nici FR calculat de noi nu exprimă în totalitate un excedent potenţial de trezorerie.

Dacă integrăm însă şi informaţii de natura fluxurilor de trezorerie vom afla cu uşurinţă că:

-întreprinderea A care raportează o rentabilitate comercială de 75% încasează doar o mică parte din cifra de afaceri (300 u.m. totalul de 800 u.m.);

-în cazul întreprinderii B, cea mai mare parte din cifra de afaceri se regăseşte în trezorerie (700 u.m. din totalul de 800 u.m.);

-plăţile către furnizori au acelaşi volum dar în cazul întreprinderii B se observă că aceasta încasează mai repede creanţele-clienţi şi achită mai târziu datoriile faţă de furnizori, efectul fiind favorabil asupra trezoreriei;

-în cazul întreprinderii A, aceasta are scadenţe mici ale datoriilor faţă de furnizori şi îţi creditează clienţii pe o perioadă mai lungă, efectul fiind nefavorabil asupra trezoreriei;

-cea mai mare parte a încasărilor întreprinderii A provin din creditele primite de la bănci iar cea mai mare parte a plăţilor vin din rambursarea şi remunerarea acestor credite;

-întreprinderea A este dependentă de piaţa capitalului împrumutat şi suportă costuri foarte mari ale îndatorării;

-întreprinderea B se finanţează mai puţin prin îndatorare şi mai mult prin apelul la proprietari (încasările de 900 u.m.).

În concluzie, întreprinderea B are o gestiune eficientă (este asigurată o structură financiară optimă, un cost mic al capitalului, corelarea scadenţelor creanţelor cu cele ale datoriilor, dimensionarea optimă a stocurilor) ceea ce se răsfrânge pozitiv asupra trezoreriei.

Imobilizări

B894. O societate care are ca obiect de activitate producţia de fontă, a elaborat un plan de modernizare a fabricii sale, fiind ocazionate următoarele cheltuieli:

(a) achiziţia unor piese de schimb pentru motorul unui utilaj în valoare de 18.000 u.m., în vederea înlocuirii celor existente pentru restabilirea parametrilor iniţiali de funcţionare;

(b) costuri de consolidare a unei clădiri, prin înlocuirea pereţilor interiori cu pereţi din ghips carton în valoare de 15.000 lei. Acest lucru s-a realizat deoarece clădirea se afla în folosinţă de peste 30 de ani, având un grad ridicat de deteriorare;

(c) zugrăvirea exterioară a clădirii, în noul sistem baumit, cost 14.000 lei;(d) recăptuşirea unui furnal, după numărul de ore de utilizare specificat, la costuri de 12.000 lei;(e) dotarea camerelor, la solicitarea salariaţilor, nemulţumiţi de căldură, cu aparate de aer

condiţionat, 31.000 lei;(f) inspecţie generală regulată, odată la 2 ani, pentru depistarea defecţiunilor la sistemul de încălzire

centrală, 40.000 lei;(g) dotarea furnalelor, în regie proprie, cu sisteme de purificare a aerului, în vederea respectării

prevederilor legale de protecţie a mediului înconjurător. Societatea se arăta îngrijorată de imposibilitatea continuării activităţii din cauza nerespectării normelor legale în vigoare. Costul total a fost 50.000 lei.Precizaţi, conform IAS 16, înregistrările contabile aferente tranzacţiilor de mai sus.

Rezolvare:

(a) Motorul utilajului este iniţial recunoscut la cost istoric, valoarea sa contabilă reflectând parametrii de funcţionare standard la data achiziţiei. Costurile cu achiziţia unor piese

de schimb, restabilind aceşti parametrii, se includ în categoria “reparaţii şi întreţinerea” elementului de imobilizări corporale şi se recunosc în contul de profit şi pierdere:

1)achiziţia:

18.000 u.m. 3024 = 401 18.000 u.m.

2)recunoaşterea costului în contul de profit şi pierdere:

18.000 u.m. 6024 = 3024 18.000 u.m.

(b) Consolidarea clădirii prin înlocuirea pereţilor interiori vor conduce la creşterea gradului de siguranţă peste nivelul reflectat în valoarea contabilă. Criteriile de recunoaştere fiind îndeplinire, se va majora valoarea contabilă a clădirii:

15.000 u.m. 212 = 404 15.000 u.m.

(c) Zugrăvirea exterioară a clădirii se include în categoria “reparaţii şi întreţinerea” elementului de imobilizări corporale şi se recunoaşte în contul de profit şi pierdere:

14.000 u.m. 611 = 401 14.000 u.m.

(d) recăptuşirea unui furnal, după numărul de ore de utilizare specificat, este inclusă în categoria componentelor de imobilizări corporale care pot necesita înlocuiri la intervale regulate de timp. Ca atare, în timp se diminuează costurile cu reparaţiile şi prin urmare conducând implicit pentru obţinerea de beneficii economice viitoare. Criteriile de recunoaştere fiind îndeplinire, se va majora valoarea contabilă a furnalului:

12.000 u.m. 213 = 404 12.000 u.m.

(e ) dotarea camerelor, la solicitarea salariaţilor, nemulţumiţi de căldură, cu aparate de aer condiţionat, nu conduc la obţinerea unui flux de beneficii viitoare superioare şi nu sunt indispensabile continuării activităţii. Costurile se recunosc în contul de profit şi pierdere.

1) achiziţia:

31.000 u.m. 3024 = 401 31.000 u.m.

2) recunoaşterea costului în contul de profit şi pierdere:

31.000 u.m. 6024 = 3024 31.000 u.m.

(f) inspecţia generală regulată, odată la 2 ani pentru depistarea defecţiunilor la sistemul de încălzire centrală vor conduce la creşterea gradului de siguranţă peste nivelul reflectat în valoarea contabilă. Criteriile de recunoaştere fiind îndeplinire, se va majora valoarea contabilă a clădirii:

40.000 u.m. 212 = 404 40.000 u.m.

(g) dotarea furnalelor, în regie proprie, cu sisteme de purificare a aerului, în vederea respectării prevederilor legale de protecţie a mediului înconjurător. Spre deosebire de costurile cu aparatele de aer condiţionat, sistemul de purificare a aerului pare a fi indispensabil continuării activităţii, fiind impus de lege. Criteriile de recunoaştere fiind îndeplinire, se va majora valoarea contabilă a furnalului:

50.000 u.m. 213 = 404 50.000 u.m.

895..Societatea ALFA organizează excursii cu miniaeronave între două staţiuni turistice. Ea achiziţionează o aeronavă la preţul de 500.000 lei, cu durata de viaţă de 50 ani. Un specialist în domeniul aerian estimează o reparaţie capitală care are loc la fiecare 15 ani şi presupune înlocuirea motorului principal. Preţul unui motor este de 150.000 lei.

Contabilizaţi conform IAS 16 achiziţia şi amortizările corespunzătoare.

Rezolvare:

(a) aeronava va fi recunoscută la costul de achiziţie, mai puţin costul motorului care va fi recunoscut separat, respectiv 500.000 lei – 150.000 lei = 350.000 lei

350.000 lei 2133 = 404 350.000 lei

150.000 lei 2131 = 404 150.000 lei

(b) amortizarea aeronavei şi a motorului se va calcula pe perioade diferite, respectiv 50 de ani şi 15 ani, adică 350.000 lei : 50 ani = 7.000 lei pentru aeronavă şi 150.000 lei : 15 ani = 10.000 lei pentru motor:

7.000 lei 6811 = 2813 7.000 lei

10.000 lei 6811 = 2813 10.000 lei

B899. O societate achiziţionează un sistem de aerisire la costul de 500.000 lei. Conform cărţii tehnice, acesta este garantat pentru 200.000 de rotaţii. Numărul de rotaţii în primele luni de funcţionare este: luna 1 – 1.200 rotaţii; luna 2 – 1.500 rotaţii; luna 3 – 2.100 rotaţii; luna 4 – 2.500 rotaţii; luna 5 – 3.000 rotaţii. Calculaţi, conform IAS 16, mărimea amortizării.

Rezolvare:

Număr de rotaţii = 1.200 + 1.500 + 2.100 + 2.500 + 3.000 10.300 rotaţii

Număr total de rotaţii conform cărţii tehnice 200.000 rotaţii

Uzura sistemului de aerisire: 10.300 rotaţii: 200.000 rotaţii 0,0515

Valoarea amortizabilă 500.000 lei

Amortizarea cumulată = 0,0515 x 500.000 lei 25.750 lei

B1005.La începutul exerciţiului N, întreprinderea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de 500.000 lei, TVA 19%. Se estimează o durată de utilizare de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea liniară. La sfârşitul exerciţiului N există indicii că echipamentul şi-a pierdut din valoare. Valoarea justă a echipamentului la data bilanţului este de 300.000 lei, iar costurile de cesiune sunt estimate la 20.000 lei. Previziunea fluxurilor de trezorerie ce se aşteaptă a fi obţinute din utilizarea echipamentului pe durata rămasă de utilizare este prezentată mai jos (rata de actualizare este de 15%):

Ani N+1 N+2 N+3 N+4 Valoarea de utilitate

Flux net 55.000 175.000 150.000 80.000

Factor de actualizare(rata de 15%)

0,870 0,756 0,658 0,572

Flux net actualizat

47.850 132.300 98.700 45.760 324.610

La sfârşitul exerciţiului N+1, valoarea justă minus costurile de cesiune este estimată la 320.000 lei iar valoarea de utilitate la 290.000 lei.Ştiind că întreprinderea aplică IAS 36 „Deprecierea activelor”, la ce valoare va fi prezentat echipamentul tehnologic în bilanţul exerciţiilor N şi N+1? Care sunt înregistrările contabile aferente celor două exerciţii?

Rezolvare:

În exerciţiul N:

1)achiziţia echipamentului:

% = 404 595.000

2131

Echipamente tehnologice

4426

TVA deductibilă

Furnizori de imobilizări

500.000

95.000

2)înregistrarea amortizării echipamentului:

6811 = 2811 100.000

Cheltuieli din exploatare

privind amortizarea

Amortizarea instalaţiilor...

imobilizărilor

3)la sfârşitul exerciţiului N se efectuează testul de depreciere:

Valoarea contabilă netă = 500.000 – 100.000 = 400.000 lei

Valoarea recuperabilă = max (valoarea justă minus costul de cesiune; valoarea de utilitate)

Valoarea justă minus costul de cesiune = 300.000 – 20.000 = 280.000 lei;

Valoarea de utilitate = 324.610 lei;

Valoarea recuperabilă = max (280.000; 324.610) = 324.610 lei;

Deprecierea de valoare = Valoarea contabilă netă – Valoarea recuperabilă = 400.000 – 324.610 = 75.390 lei

Această depreciere se înregistrează prin mecanismul provizioanelor pentru depreciere:

6813 = 2913 75.390


privind ajustările pentru

deprecierea imobilizărilor

Ajustări pentru

deprecierea instalaţiilor...

Valoarea bilanţieră a echipamentului = Cost – amortizare – ajustarea pentru depreciere = 500.000 – 100.000 – 75.390 = 324.610 lei.

În exerciţiul N+1:

1)înregistrarea amortizării echipamentului:

Amortizarea = 324.610 / 4 = 81.153 lei

6811 = 2811 81.153


privind amortizarea

imobilizărilor

Amortizarea instalaţiilor...

2)la sfârşitul exerciţiului N+1 se efectuează testul de depreciere:

Valoarea contabilă netă = 324.610 – 81.153 = 243.457 lei

Valoarea justă minus costurile de cesiune = 320.000 lei;

Valoarea de utilitate = 290.000 lei;

Valoarea recuperabilă = max (290.000; 320.000) = 320.000;

Apreciere de valoare = 320.000 – 243.457 = 76.543 lei

Această apreciere de valoare se va înregistra prin reluarea provizionului pentru depreciere constatat la sfârşitul exerciţiului N+1:

2913 = 7813 56.543

Ajustări pentru deprecierea

instalaţiilor...

Venituri din ajustări pentru


Din motive de prudenţă, plusul de valoare de 20.000 = 320.000 – 300.000 nu se contabilizează. Altfel spus, după reluarea deprecierii, valoarea contabilă a activului nu trebuie dusă la o valoare superioară celei pe care acesta ar fi avut-o dacă nu s-ar fi depreciat în trecut. Dacă deprecierea nu ar fi existat, valoarea contabilă netă ar fi fost de 500.000 – 100.000 x 2 = 300.000 lei. Prin urmare, nu se va relua întregul provizion de 75.390 lei ci 56.543 lei cât este necesar pentru a aduce activul la valoarea pe care ar fi avut-o dacă deprecierea nu ar fi existat.

B1019. La începutul exerciţiului N, întreprinderea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de 200.000 lei, TVA 19%. Se estimează o durată de utilizare de 5 ani iar metoda de amortizare este cea liniară. La sfârşitul exerciţiului N există indicii că echipamentul şi-a pierdut din valoare. Valoarea justă a echipamentului la data bilanţului este de 110.000 lei iar costurile de cesiune sunt estimate la 20.000 lei. Managementul realizează o previziune a fluxurilor de trezorerie ce se aşteaptă a fi obţinute din utilizarea echipamentului pe durata rămasă de utilizare, prezentată mai jos:

Anul N+1

Anul N+2

Anul N+3

Anul N+4

Vânzări 220.000 203.000 188.000 180.000

(-)Costul bunurilor vândute

120.000 115.000 90.000 60.000

(=)Marja brută 100.000 88.000 98.000 120.000

(-)Reparaţii şi întreţinere

10.000 20.000 25.000 40.000

(-)Alte cheltuieli 20.000 30.000 40.000 50.000

(=)EBIT 70.000 38.000 33.000 30.000

(-)Variaţia NFRE 27.000 15.000 19.000 13.000

(=)Cash-flow neactualizat

43.000 23.000 14.000 17.000

Achiziţia echipamentului a fost finanţată dintr-un credit pe 5 ani pentru care rata dobânzii este de 10% pe an. Costul mediu ponderat al capitalului este de 15%. Managementul şi-a propus să modernizeze echipamentul în anul N+1 şi să obţină astfel o creştere a vânzărilor cu 5% în fiecare an. Planul de modernizare va fi supus discuţiilor şi aprobării în martie N+1. La sfârşitul exerciţiului N+1 valoarea recuperabilă este de 80.000 lei.La ce valoare va fi prezentat echipamentul tehnologic în bilanţul exerciţiilor N şi N+1 conform IAS 36 „Deprecierea activelor”?

Rezolvare:

Calculele şi înregistrările aferente exerciţiului N:

Fluxurile de trezorerie viitoare trebuie să ţină seama de starea actuală a unui activ. Vor fi exceptate, în consecinţă, acele intrări sau ieşiri de trezorerie, apreciate că vor rezulta:

dintr-o restructurare viitoare în care întreprinderea nu este încă angajată; cheltuielile de investiţii viitoare care vor ameliora sau vor creşte nivelul de performanţă

al unui activ dincolo de nivelul iniţial.

Întrucât întreprinderea nu s-a angajat încă în procesul de modernizare, se vor neglija fluxurile suplimentare de 5% anual estimate a fi obţinute în urma acestuia.

IAS 36 precizează că performanţa unui activ este independentă de modul în care acesta a fost finanţat. Prin urmare, rata utilizată în actualizare este costul mediu al capitalului de15%. Această rată remunerează nu doar creditorul bancar ci şi pe proprietarii întreprinderii.

Ani N+1 N+2 N+3 N+4 Valoarea de utilitate

Cash-flow neactualizat

43.000 23.000 14.000 17.000

Factor de actualizare

(rata de 15%)0,870 0,756 0,658 0,572

Cash-flow actualizat

37.410 17.388 9.212 9.724 73.734

Testul de depreciere conform IAS 36:

Valoarea netă contabilă = 200.000 – 40.000 = 160.000 lei

Valoarea justă minus costurile de cesiune = 110.000 – 20.000 = 90.000 lei

Valoarea de utilitate = 73.734 lei

Valoarea recuperabilă = max(90.000, 73.734) = 90.000 lei

Pierderea din depreciere = 160.000 – 90.000 = 70.000 lei

6813 = 2913 70.000

Cheltuieli de exploatare



Ajustări pentru

deprecierea instalaţiilor,

mijloacelor de transport,

animalelor şi plantaţiilor

Calculele şi înregistrările aferente exerciţiului N+1:

Testul de depreciere conform IAS 36:

Amortizarea = 90.000/4 = 22.500 lei

Valoarea netă contabilă = 90.000 – 22.500 = 67.500 lei

Valoarea recuperabilă = 80.000 lei

Reluarea deprecierii

Dacă activul nu s-ar fi depreciat în trecut el ar fi avut la sfârşitul lui N+1 valoarea netă de 200.000 – 2x40.000 = 120.000 lei

Prin urmare depreciera se va relua pentru suma de 120.000 – 67.500 = 52.500 lei

2913 = 7813 52.500

Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor,

mijloacelor de transport,

animalelor şi plantaţiilor



B1059. Despre un echipament tehnologic se cunosc următoarele informaţii:- a fost achiziţionat la începutul exerciţiului N, la costul de 10.000 u.m.;- durata de utilitate a fost estimată la 4 ani iar cheltuielile de dezafectare şi de refacere a

amplasamentului au fost estimate la 2.000 u.m.;- rata dobânzii de piaţă a fost estimată astfel:

Ani N N+1 N+2 N+3Rata

dobânzii 12% 15% 16% 20%

- la sfârşitul exerciţiului N+2, cheltuielile de dezafectare a echipamentului şi de refacere a amplasamentului au fost reestimate la 2.500 u.m. iar rata dobânzii de piaţă a fost reestimată la 13% pentru N+2 şi respectiv la 14% pentru N+3.Care sunt înregistrările contabile privind provizionul pentru dezafectarea echipamentului tehnologic, aferente exerciţiului N+2, dacă întreprinderea aplică normele IAS şi IFRS ?

Rezolvare :

Înregistrările aferente exerciţiului N:

a)achiziţia echipamentului tehnologic:

2131 = 404 10.000

b)capitalizarea valorii actualizate a cheltuielilor de dezafectare şi de refacere a amplasamentului:

2131 = 1513 1.116

Valoarea actualizată = 2.000 / (1+0,12) x (1+0,15) x (1+0,16) x (1+0,20) = 1.116 u.m.

c)creşterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 134 u.m. (1.116 x 12%):

666 = 1513 134

d)înregistrarea amortizării aferente exerciţiului N:

Valoarea amortizabilă = 10.000 + 1.116 = 11.116 u.m.

Amortizarea = 11.116 u.m. / 4 ani = 2.779 u.m.

6811 = 2813 2.779

Înregistrările aferente exerciţiului N+1:

a)înregistrarea amortizării aferente exerciţiului N+1:

6811 = 2813 2.779

b)creşterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 188 u.m. (1.250 x 15%):

666 = 1513 188


a)valoarea actualizată a cheltuielilor de dezafectare şi de refacere a amplasamentului este de 1164 = 1.500 / (1+0,13)x(1+0,14) şi se justifică astfel:

-ca o consecinţă a trecerii timpului, 1.438 x 16% = 230 u.m.

666 = 1513 230

- ca urmare a reestimării valorii cheltuielilor, a momentului în care acestea vor fi angajate şi a ratei dobânzii pentru diferenţă: 1.164 – 1438 – 230 = - 404 u.m.

1513 = 2131 404

b)înregistrarea amortizării aferente exerciţiului N+2:

Valoarea amortizabilă = 11.116 – 2 x 2779 – 404 = 5.154 u.m.

Amortizarea = 5.154 u.m./2ani = 2.577 u.m.

B1060. Despre un echipament tehnologic se cunosc următoarele informaţii:- a fost achiziţionat la începutul exerciţiului N, la costul de 50.000 u.m.;- durata de utilitate a fost estimată la 4 ani iar cheltuielile de dezafectare şi de refacere a

amplasamentului au fost estimate la 2.000 u.m.;- rata dobânzii de piaţă a fost estimată astfel:

Ani N N+1 N+2 N+3

Rata dobânzii 10% 12% 15% 17%

- la sfârşitul exerciţiului N+1, echipamentul este reevaluat, valoarea justă a acestuia fiind estimată la 25.803 u.m.;

- la sfârşitul exerciţiului N+2, cheltuielile de dezafectare a echipamentului şi de refacere a amplasamentului au fost reestimate la 2.500 u.m. iar rata dobânzii de piaţă a fost reestimată la 13% pentru N+2 şi respectiv la 14% pentru N+3.Care sunt înregistrările contabile privind provizionul pentru dezafectarea echipamentului tehnologic, aferente exerciţiului N+2, dacă întreprinderea aplică normele IAS şi IFRS ?

Rezolvare :


a)achiziţia echipamentului tehnologic:

2131 = 404 50.000

b)capitalizarea valorii actualizate a cheltuielilor de dezafectare şi de refacere a amplasamentului:

2131 = 1513 1.207

Valoarea actualizată = 2.000 / (1+0,10) x (1+0,12) x (1+0,15) x (1+0,17) = 1.207 u.m.

c)creşterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 121 u.m. (1.207 x 10%):

666 = 1513 121

d)înregistrarea amortizării aferente exerciţiului N:

Valoarea amortizabilă = 50.000 + 1.207 = 51.207 u.m.

Amortizarea = 51.207 u.m. / 4 ani = 12.802 u.m.

6811 = 2813 12.802


a)înregistrarea amortizării aferente exerciţiului N+1:

6811 = 2813 12.802

b)reevaluarea echipamentului tehnologic:

Valoarea contabilă netă = 51.207 – 12.802 x 2 = 25.603 u.m.

Valoarea justă = 25.803 u.m.

Rezerva din reevaluare = 25.803 – 25.603 = 200 u.m.

2131 = 105 200

c)creşterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 159 u.m. (1.328 x 12%) :

666 = 1513 159


a)valoarea actualizată a cheltuielilor de dezafectare şi de refacere a amplasamentului este de 1941 = 2.500 / (1+0,13)x(1+0,14) şi se justifică astfel:

-ca o consecinţă a trecerii timpului, 1.487 x 15% = 223 u.m.

666 = 1513 223

- ca urmare a reestimării valorii cheltuielilor, a momentului în care acestea vor fi angajate şi a ratei dobânzii pentru diferenţă: 1.941 – 1489 – 223 = 229 u.m.

Această diferenţă se impută cu prioritate asupra rezervei din reevaluare iar restul va fi constatat ca o cheltuială:

105 = 1513 200

6812 = 1513 29

b)înregistrarea amortizării aferente exerciţiului N+2:

Valoarea amortizabilă = 25.803u.m.

Amortizarea = 25.803 u.m./2ani = 12.902 u.m.

B1061. O întreprindere deţine o imobilizare corporală dobândită la începutul exerciţiului N la costul de 5.000 de lei. Durata de viaţă utilă este estimată la 10 ani iar metoda de amortizare utilizată este cea liniară. La sfârşitul exerciţiului N+2 se apreciază că durata de viaţă utilă care corespunde cel mai bine condiţiilor de exploatare este de 7 ani (durata rămasă este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresivă şi se stabileşte un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluată imobilizarea corporală în bilanţul exerciţiului N+3?

Rezolvare:

Cost de achiziţie = 5.000 de lei

Durata estimată = 10 ani

Amortizarea liniară = 5.000 de lei/10 ani = 500 de lei

Amortizarea cumulată a exerciţiilor N şi N+1 = 1.000 de lei

Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+1 = 5.000 – 1.000 = 4.000 de lei

Durata reestimată = 7 ani

Durata rămasă = 7ani – 2ani = 5 ani

Cota de amortizare liniară = 100%/5ani = 20%

Cota de amortizare degresivă = 20%x 1,5 =30%

Amortizarea aferentă exerciţiului N+2 = 4.000 x 30% =1.200 de lei

Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+2 = 4.000 – 1.200 = 2.800 de lei

Amortizarea aferentă exerciţiului N+3 = 2.800 x 30% = 840 de lei

Valoarea rămasă la sfârşitul exerciţiului N+3 = 2.400 - 840 = 1.560 de lei

În bilanţul exerciţiului N+3 utilajul va fi evaluat la valoarea rămasă de 1.560 de lei

B1068. La sfârşitul exerciţiului N, despre o unitate generatoare de trezorerie (numită în continuare UGT) se cunosc următoarele informaţii :

- echipament tehnologic: cost de achiziţie 200.000 de lei; durata de utilitate 10 ani; amortizarea liniară;

- teren: cost de achiziţie 100.000 de lei;- clădire: cost de achiziţie 500.000 de lei, durata de utilitate 20 de ani, amortizare liniară;- valoarea recuperabilă a UGT este de 405.000 de lei.

La sfârşitul exerciţiului N+1, valoarea recuperabilă a UGT este de 780.000 lei.Care este incidenţa aplicării IAS 36 „Deprecierea activelor” asupra valorii activelor ce compun UGT la sfârşitul exerciţiilor N şi N+1?

Rezolvare :

La sfârşitul exerciţiului N :

Amortizarea echipamentului = 200.000/10 = 20.000 de lei;

Valoarea netă contabilă a echipamentului = 200.000 – 20.000 = 180.000 de lei;

Amortizarea clădirii = 500.000/20 = 25.000 de lei;

Valoarea netă contabilă a clădirii = 500.000 – 25.000 = 475.000 de lei;

Valoarea netă contabilă a UGT = 180.000 + 100.000 + 475.000 = 755.000 de lei;

Pierderea de valoare = 755.000 – 405.000 = 350.000 de lei;

Aceasta se alocă celor trei active proporţional cu ponderea valorii nete contabile în total valoare netă contabilă a UGT:

-pierderea aferentă echipamentului: 350.000 x 180.000/755.000 = 83.444 de lei;

-pierderea aferentă terenului: 350.000 x 100.000/755.000 = 46.358 de lei;

-pierderea aferentă clădirii: 350.000 – 83.444 – 46.358 = 220.198 de lei.

6813 = % 30.000

Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru


2913


instalaţiilor…

2911

Ajustări pentru deprecierea terenurilor

2912


construcţiilor

83.444

46.358

220.198

La sfârşitul exerciţiului N+1:

Valoarea amortizabilă a echipamentului = 180.000 – 83.444 = 96.556 de lei;

Amortizarea aferentă echipamentului = 96.556/9 = 10.728 de lei;

Valoarea netă contabilă a echipamentului = 96.556 – 10.728 = 85.828 de lei;

Valoarea netă contabilă a terenului = 100.000 – 46.358 = 53.642 de lei;

Valoarea amortizabilă a clădirii = 475.000 – 220.198 = 254.802 de lei;

Amortizarea clădirii = 254.802/19= 13.411 mii lei;

Valoarea netă contabilă a clădirii = 254.802 – 13.411 = 241.391 de lei;

Valoarea netă contabilă a UGT = 380.861 de lei;

Valoarea recuperabilă a UGT = 780.000 de lei;

Aprecierea de valoare = 780.000 – 380.861 = 399.139 de lei.

Pierderea din depreciere de 350.000 de mii de lei se va relua în funcţie de ponderea valorii nete contabile a fiecărui activ în valoarea netă contabilă a UGT:

-pentru echipamentul tehnologic: 350.000 x 85.828/380.861 = 78.873 de lei;

-pentru teren: 350.000 x 53.642/380.861 = 49.295 de lei;

-pentru clădire: 350.000 x 241.391/380.861= 221.832 de lei.

Dacă UGT nu s-ar fi depreciat, care ar fi fost valoarea ei netă contabilă?

-valoarea netă contabilă a echipamentului = 200.000 – 20.000 x 2 = 160.000 de lei;

-valoarea netă contabilă a terenului = 100.000 de lei;

-valoarea netă contabilă a clădirii = 500.000 – 25.000 x 2 = 450.000 de lei;

-valoarea netă contabilă a UGT = 710.000 de lei.

Reluarea pierderii de valoare se va face în limita valorii nete contabile pe care activele ce compun UGT ar fi avut-o dacă nu ar fi existat deprecierea.

% = 7813 329.138

2913


instalaţiilor…

2911

Ajustări pentru deprecierea terenurilor

2912


construcţiilor

Venituri din ajustări

pentru deprecierea

imobilizărilor

74.172

(160.000 – 85.828)

46.358

(100.000 – 53.642)

208.609

(450.000 – 241.391)

846. Societatea Alfa deţine un utilaj achiziţionat la costul de 2.500.000 u.m. şi care la 1.01.N are o amortizare cumulată de 1.500.000 u.m. Cota de amortizare anuală este de 15% ,iar valoarea amortizabilă a utilajului este egală cu costul. La 1 iulie N utilajul a fost avariat ca urmare a unui accident . Deoarece nu sunt disponibile piesele necesare pentru a-l repara este utilizat dar la o capacitate redusă. Ca urmare a accidentului durata de utilitate rămasă se va reduce la 3 ani. În aceste condiţii, valoarea de utilitate a utilajului este de 300.000 u.m. Utilajul poate fi vândut la pretul de 100.000 u.m. Alfa dispune de o ofertă de a ceda utilajul pentru suma de 320.000 u.m. la schimb cu un utilaj nou al cărui cost este de 3.000.000 u.m. Managementul societăţii Alfa nu doreşte să schimbe utilajul cu unul nou deoarece nu crede că pe termen lung va exista cerere pentru produsele obţinute cu ajutorul acestuia.

Care sunt înregistrările efectuate de societatea Alfa în anul N conform IAS 16 şi IAS 36?

Rezolvare

Amortizarea pe perioada 1.01.N-1.07.N este de 2.500.000 x 15%x1/2=187.500 u.m.6811=2813 187.500Ca urmare a accidentului utilajul ar putea fi depreciat motiv pentru care la 1 iulie N se efectuează testul de depreciere. Valoarea netă contabilă =2.500.000-1.500.000-187.500=812.500O estimare realistă a volorii juste este de 100.000 u.m. deoarece societatea Alfa nu doreşte să realizeze schimbul.Valoarea recuperabilă a utilajului este de 300.000 u.m.Deprecierea constată=812.500-300.000=512.500 u.m6813=2913 512.500Amortizarea pentru perioada 1 iulie N-31.12.N este de 300.000/3 x ½=50.0006811=2813 50.000

847.Societatea M achiziţionat integral în anul N-2 societatea Alfa care are ca obiect de activitate extracţia şi vânzarea apei minerale. Alfa a fost profitabilă până în prezent, dar publicitatea negativă determinată de faptul că unii consumatori s-au îmbolnăvit ca urmare a consumului de apă minerală a condus la pierderi neaşteptate în ultimele 6 luni. Valorile contabile la 31 decembrie N ale activelor societăţii Alfa sunt următoarele:

mii.u.m.

Elemente Valori contabile

Brandul „Izvorul muntelui”

30.000

Terenul care conţine izvorul

80.000

Instalaţii de purificare şi îmbuteliere

35.000

Stocuri 25.000

170.000

Societatea a vândut apa minerală sub numele „Izvorul muntelui”, dar ca urmare a scandalului referitor la clienţii care s-au îmbolnăvit a decis să schimbe numele produsului în „Muntele alb”. După o campanie publicitară agresivă vânzările au revenit la nivelul valorilor anterioare. Stocurile conţin apă minerală „Izvorul muntelui” evaluată la costul la costul de 15 mil u.m. Stocurile nevândute au fost verificate şi vor fi vândute sub numele noului produs. Etichetarea va genera costuri de 500.000 u.m. Stocurile vor fi vândute la preţul normal de vânzare (costul plus o marjă de 50%) . Valoarea recuperabilă pentru Alfa a fost determinată la 30 septembrie N+1 la 120 mil .u.m. Calculaţi şi alocaţi deprecierea pentru unitatea generatoare de trezorerie Alfa conform IAS 36.

Rezolvare

Valoarea brandului Izvorul muntelui este egală cu 0. Prin urmare societatea trebuie să înregistreze o depreciere de 30.000.000 u.m. pentru brandul Izvorul muntelui.Stocurile sunt evaluate conform IAS 2 la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă. Pentru stocul de apă Izvorul muntelui valoarea realizabilă netă = 15.000.000 x 150%-500.000=22.000.000. Deci stocurile de apă Izvorul muntelui vor fi evaluate la cost.Valoarea netă contabilă a UGT este = 80.000 mii u.m.+35.000 mii u.m.+25.000 mii u.m.=145.000.000Valoarea recuperabilă a UGT = 120.000.000 u.m.Depreciere = 25.000.000 u.m. care este alocatăTerenului ce conţine izvorul pentru 25.000.000 x 80.000.000/115.000.000= 17.391.304u.m. Şi instalaţiilor de purificare şi îmbuteliere pentru 25.000.000 x 35.000.000/115.000.000= 7.608.696 u.m.

966.O întreprindere posedă un autoturism estimat la o valoare de 150.000 u.m. El fusese achiziţionat la un cost de 300.000 u.m. şi amortizat pentru 187.500 u.m. Autoturismul este schimbat contra unui alt autoturism estimat la o valoare justă de 210.000 u.m. Întreprinderea va vărsa suma de 60.000 u.m. pentru a compensa diferenţa. Să se contabilizeze schimbul de active în conformitate cu IAS 16.

Rezolvare:

Operaţia va conduce la creşterea veniturilor exerciţiului, dată de diferenţa între valoarea justă a autoturismului achiziţionat (210.000 u.m.) şi valoarea netă contabilă a imobilizării cedate (300.000 – 187.500 = 112.500 u.m.), la care se adaugă o diferenţă de disponibil de 60.000 u.m.

Amortizări privind imobilizările corporale

= %

Mijloace de transport

(300.000 - 210.000)

Conturi la bănci în lei

Venit din cedarea activelor *

187.500

90.000

60.000

37.500

*[210.000 – (112.500 + 60.000)]

967.O întreprindere posedă un autoturism estimat la o valoare de 150.000 u.m. El fusese achiziţionat la un cost de 300.000 u.m. şi amortizat pentru 187.500 u.m. Autoturismul este schimbat contra unui utilaj de producţie estimat, de asemenea, la o valoare de 150.000 u.m. Să se contabilizeze schimbul de active în conformitate cu IAS 16.

Rezolvare:

Chiar dacă bunurile au aceeaşi valoare, operaţia va conduce la constatarea unui venit, deoarece este vorba despre active de naturi diferite.


Amortizări privind imobilizările corporale

Mijloace de transport

Venit din cedarea activelor *

150.000

187.500

300.000

37.500

* [210.000 – (112.500 + 60.000)]

970.La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem că, la 31.12.N, valoarea recuperabilă a utilajului este 216.000 u.m. Să se contabilizeze pierderea la 31.12.N-2 şi să se analizeze eventuala sa diminuare la 31.12.N, în conformitate cu IAS 36.

Rezolvare:

La 31.12.N-2 se înregistrează pierderea de 75.000 u.m.:

Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

= Provizioane pentru deprecierea echipamentelor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor

75.000

În urma acestei înregistrări, valoarea contabilă a utilajului devine:

300.000 – 75.000 = 225.000 u.m.

Analiza situaţiei la 31.12.N:

- amortizarea aferentă exerciţiilor N-1 şi N:

2 ani x 225.000 u.m. / 10 ani = 45.000 u.m.

- valoarea contabilă netă a utilajului la 31.12.N:

225.000 – 45.000 = 180.000 u.m.

- amortizarea anuală a utilajului, dacă acesta nu ar fi fost anterior depreciat:

300.000 u.m. / 10 ani = 30.000 u.m.

- valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat:

300.000 – 2x30.000 = 240.000 u.m.

Diminuarea pierderii cu 36.000 u.m. va majora valoarea contabilă a utilajului la 216.000 u.m. (egală cu valoarea recuperabilă), care este mai mică decât valoarea pe care ar fi avut-o utilajul dacă anterior nu ar fi fost depreciat (240.000 u.m.).

Provizioane pentru deprecierea echipamentelor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor

= Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

36.000

971.La 31.12.N-2, societatea a constatat o pierdere de 75.000 u.m. pentru un utilaj cu valoarea contabilă de 300.000 u.m. Durata de utilitate rămasă la acea dată era de 10 ani. La 31.12.N, există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem că, la 31.12.N, valoarea recuperabilă a utilajului este 255.000 u.m. Să se contabilizeze pierderea la 31.12.N-2 şi să se analizeze eventuala sa diminuare la 31.12.N, în conformitate cu IAS 36.

Rezolvare:

La 31.12.N-2 se înregistrează pierderea de 75.000 u.m.:


= Provizioane pentru deprecierea echipamentelor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor

75.000

În urma acestei înregistrări, valoarea contabilă a utilajului devine:

300.000 – 75.000 = 225.000 u.m.

Analiza situaţiei la 31.12.N:

- amortizarea aferentă exerciţiilor N-1 şi N:

2 ani x 225.000 u.m. / 10 ani = 45.000 u.m.

- valoarea contabilă netă a utilajului la 31.12.N:

225.000 – 45.000 = 180.000 u.m.

- amortizarea anuală a utilajului, dacă acesta nu ar fi fost anterior depreciat:

300.000 u.m. / 10 ani = 30.000 u.m.

- valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o utilajul dacă nu ar fi fost anterior depreciat:

300.000 – 2x30.000 = 240.000 u.m.

Dacă societatea ar relua integral pierderea (75.000 u.m.), valoarea contabilă a utilajului ar deveni 255.000 u.m., ceea ce ar reprezenta o valoare mai mare decât cea pe care ar fi avut-o acesta dacă nu ar fi fost anterior depreciat (240.000 u.m.). Ca urmare, pierderea maximă ce poate fi reluată este 60.000 u.m.

Provizioane pentru deprecierea echipamentelor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor


60.000

972. La sfârşitul exerciţiului N, societatea M a achiziţionat societatea X, la un cost de 9.000 u.m., din care valoarea justă a activelor identificabile 6.000 u.m. şi fondul comercial 3.000 u.m. Presupunem că valoarea recuperabilă este dată de valoarea de utilitate.

La sfârşitul anilor N şi N+1 valoarea de utilitate este mai mare decât valoarea de utilitate.

În exerciţiul N+2, în ţara în care se află X, s-au impus restricţii privind exportul produselor fabricate de către aceasta şi se estimează o scădere dramatică a producţiei.

La 31.12.N estimările legate de amortizare sunt: durată rămasă 12 ani, metoda lineară, valoarea reziduală nulă.

La 31.12.N+2 , valoarea recuperabilă a unităţii generatoare de trezorerie X este 4.080 u.m.

În N+3, situaţia din ţara în care se află X începe să se amelioreze şi se estimează o creştere a producţiei. La 31.12.N+3, valoarea recuperabilă a unităţii generatoare de trezorerie X este 5.730 u.m.

Să se analizeze unitatea generatoare de trezorerie X, la închiderea exerciţiilor N, N+1, N+2 şi N+3, în conformitate cu IAS 36, şi să se prezinte înregistrările contabile corespunzătoare.

Rezolvare

Deoarece unităţii generatoare de trezorerie X i-a fost alocat un fond comercial, aceasta trebuie testată anual. S-a precizat însă că, la sfârşitul anilor N şi N+1, valoarea de utilitate este mai mare decât valoarea de utilitate, deci nu există depreciere.

Situaţia la 31.12.N+2:

Elemente Fond comercial

Active identificabile

Total

Valoare de intrare

(-)Amortizare cumulată (*)

=Valoare contabilă netă la 31.12.N+2

3.000

-

3.000

6.000

1.000

5.000

9.000

1.000

8.000

Valoare recuperabilă 4.080

Depreciere constatată

(8.000 -34.080)

3.000 920 3.920

Valoarea contabilă netă după alocarea deprecierii

0 4.080 4.080

(*) Amortizarea cumulată a activelor identificabile la 31.12.N = 2 ani x 6.000/12 = 1.000 u.m.


= %

Provizioane pentru deprecierea fondului comercial

Provizioane pentru deprecierea activelor identificabile

3.920

3.000

920

Situaţia la 31.12.N+3:

Elemente Fond comercial

Active identificabile

Total

Valoare contabilă netă la 31.12.N+2

(-)Amortizarea exerciţiului N+3 (*)

=Valoare contabilă netă la 31.12.N+3

0

-

0

4.080

408

3.672

4.080

408

3.672

Valoare recuperabilă 5.730

Depreciere potenţial reversibilă

(5.730 -3.672) (**)

2.058

Valoarea contabilă netă pe care ar fi avut-o activele identificabile dacă anterior nu ar fi fost depreciate

6.000 – 3x6.000/12

4.500

Deprecierea ce poate fi reluată pentru activele identificabile (4.500-3.672)

828 828

(*) Amortizarea exerciţiului N+3 = 4.080/10 = 408 u.m.

(**) Deprecierea fondului comercial nu poate fi reluată iar prin reluarea deprecierii activelor identificabile nu trebuie să se ajungă la o valoare mai mare decât cea pe care ar fi avut-o acestea, dacă anterior nu ar fi fost depreciate.

Provizioane pentru deprecierea activelor identificabile


828

895.Societatea ALFA organizează excursii cu miniaeronave între două staţiuni turistice. Ea achiziţionează o aeronavă la preţul de 500.000 lei, cu durata de viaţă de 50 ani. Un specialist în domeniul aerian estimează o reparaţie capitală care are loc la fiecare 15 ani şi presupune înlocuirea motorului principal. Preţul unui motor este de 150.000 lei.

Contabilizaţi conform IAS 16 achiziţia şi amortizările corespunzătoare.

Rezolvare:

(a) aeronava va fi recunoscută la costul de achiziţie, mai puţin costul motorului care va fi recunoscut separat, respectiv 500.000 lei – 150.000 lei = 350.000 lei

350.000 lei 2133 = 404 350.000 lei

150.000 lei 2131 = 404 150.000 lei

(b) amortizarea aeronavei şi a motorului se va calcula pe perioade diferite, respectiv 50 de ani şi 15 ani, adică 350.000 lei : 50 ani = 7.000 lei pentru aeronavă şi 150.000 lei : 15 ani = 10.000 lei pentru motor:

7.000 lei 6811 = 2813 7.000 lei

10.000 lei 6811 = 2813 10.000 lei

892. La data de 01 ianuarie anul “N” o societate comercială nou înfiinţată, specializată în producţia ciocolatei a importat un echipament în valoare de 500.000 u.m., taxe vamale 5.000 u.m., comision vamal 500 u.m., TVA plătit în vamă 1.200 u.m., rabat primit de la furnizor 2.000 u.m. În vederea achiziţiei societatea a suportat următoarele costuri suplimentare: costuri de livrare 36.000 u.m., costuri de instalare 49.000 u.m., costuri generale de administraţie 6.000 u.m, cheltuieli cu reclama 20.000 u.m, onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18.000 u.m. Perioada de instalare şi montare a durat 2 luni, iar pentru a aduce echipamentul în condiţiile de funcţionare s-au efectuat costuri în valoare de 42.000 u.m. Costurile de deschidere a noului echipament 25.000 u.m. Costurile de testare a funcţionării corecte a activului 12.000 u.m., iar încasările nete provenite din vânzarea ciocolatelor produse la testarea echipamentului 2.000 u.m. În primele 4 luni, cantitatea de ciocolată produsă a fost foarte mică, generând o pierdere iniţială din exploatare de 30.000 u.m. Ca atare, societatea s-a hotărât să introducă un nou sortiment, costurile fiind 13.000 u.m.. Costurile estimate de demontarea recunoscute printr-un provizion se ridică la 25.000 u.m. Calculaţi conform IAS 16 costul şi precizaţi înregistrarea contabilă legată de achiziţie.

Rezolvare:

Preţ de cumpărare 500.000 u.m.

+ Taxe vamale 5.000 u.m.

+ Comision Vamal 500 u.m.

- Rabat primit - 2.000 u.m.

+ Costuri de livrare 36.000 u.m.

+ Costuri de instalare 49.000 u.m.

+ Onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18.000 u.m.

+ Costuri necesare pentru a aduce echipamentul în stare de funcţionare

42.000 u.m.

+ Costurile de testare a noului echipament mai puţin încasările nete provenite din vânzarea produselor obţinute (12.000 u.m. –

10.000 u.m.

2.000 u.m.)

+ Costurile estimate cu demontarea activului 25.000 u.m.

= COST 683.500 u.m.

Înregistrarea achiziţiei:

683.500 lei 2131 = 404 653.000 lei

1513 25.000 lei

446 5.500lei

902. O întreprindere realizează un program software pentru care a mobilizat mai multe echipe de informaticieni. Cheltuielile ocazionate sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Perioada Specificare Costuri

1.02.N – 28.02.N Echipa A achiziţionează mai multe CD – uri pentru a analiza software – urile similare

2.000 u.m.

1.03.N – 30.03.N Fiind oarecum nemulţumiţi de rezultatele echipei A, societatea antrenează o a doua echipă care B efectuează o serie de analize pe INTERNET tot pentru a analiza software – urile similare

3.000 u.m.

1.04.N – 15.04.N Echipa C analizează şi evaluează concluziile primelor două echipe

1.500 u.m.

16.04.N 30.06.N Pe baza concluziilor echipei C se întocmeşte modelul logic al datelor (schema conceptuală pe suport de hârtie) care va sta la baza viitorului program

2.800 u.m.

1.07.N-30.09.N Se întocmeşte modelul conceptual al datelor pe baza noilor cunoştinţe stabilite de modelul logic. (se proiectează pe calculator un prim format al software – ului. În acest moment informaticienii nu garantează fezabilitatea tehnică a software – ului şi nici nu sunt siguri de existenţa resurselor tehnice necesare pentru finalizarea programului

4.000 u.m.

1.10.N – 31.12.N Are loc programarea efectivă şi analiza software – ului

9.000 u.m.

01.01.N+1 – 30.01.N+1 Testarea programului 12.000 u.m.

01.02.N+1 – 28.02.N+1 Cursuri pentru pregătirea personalului în vederea utilizării programului

1.600 u.m.

Contabilizaţi conform IAS 38 tranzacţiile de mai sus.

Rezolvare:

(a) clasificarea generării imobilizării în fazele de cercetare şi dezvoltare:

Specificare CERCETARE DEZVOLTARE

ANUL N

Echipa A achiziţionează mai multe CD – uri pentru a analiza software – urile similare

Activităţi al căror scop este acela de a obţine cunoştinţe noi

2.000 u.m.

Fiind oarecum nemulţumiţi de rezultatele echipei A, societatea antrenează o a doua echipă care B efectuează o serie de analize pe INTERNET tot pentru a analiza software – urile similare

Cutarea de alternative pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii

3.000 u.m.


ANUL N

Echipa C analizează şi evaluează concluziile primelor două echipe

Identificarea, evaluarea şi selecţia finală a aplicaţiilor şi descoperirilor făcute prin cercetare sau a altor cunoştinţe

1.500 u.m.

Pe baza concluziilor echipei C se întocmeşte modelul logic al datelor (schema conceptuală pe suport de hârtie) care va sta la baza viitorului program

Formularea, elaborarea, evaluarea şi selecţia finală a alternativelor posibile pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme, sau servicii noi sau îmbunătăţite

2.800 u.m.

Se întocmeşte modelul conceptual al datelor pe baza noilor cunoştinţe stabilite de modelul logic. (se proiectează pe calculator un prim format al software – ului. În acest moment informaticienii nu garantează fezabilitatea tehnică a software – ului şi nici nu sunt siguri de existenţa resurselor tehnice necesare pentru finalizarea programului

În mod normal această activitate se include la faza de dezvoltare, în proiectarea, construcţia şi testarea prototipurilor şi modelelor înainte de producţie şi înainte de utilizare. Dar, întrucât informaticienii nu garantează fezabilitatea tehnică a software – ului şi nici nu sunt siguri de existenţa resurselor tehnice necesare pentru finalizarea programului, nu sunt îndeplinite condiţiile fazei de dezvoltare. Prin urmare, activitatea va fi inclusă în faza de cercetare.

4.000 u.m.

Are loc programarea efectivă şi analiza software – ului

Proiectarea, construcţia şi testarea alternativelor alese pentru materialele, instrumentele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite

9.000 u.m.

Total costuri anul N 13.300 u.m. 9.000 u.m.


Anul N +1

Testarea programului Proiectarea, construcţia şi testarea alternativelor alese pentru materialele, instrumentele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite

12.000 u.m.

Total costuri anul N+1 - 12.000 u.m.

(b) recunoaşterea tranzacţiilor:

(b1) faza de cercetare aferentă anului N – se recunosc drept costuri:

13.300 u.m. 614 = 5121 13.300 u.m.

(b2) faza de dezvoltare aferentă anului N – se recunoaşte o imobilizare necorporală în curs:

9.000 u.m. 230 = 721 9.000 u.m.

(b3) faza de dezvoltare aferentă anului N+1 – se recunoaşte o imobilizare necorporală în curs:

12.000 u.m. 230 = 721 12.000 u.m.

(b3) recepţia imobilizării necorporale în anul N+1:

21.000 u.m. 208 = 230 21.000 u.m.

(b4) costurile aferente cursurilor pentru pregătirea personalului în vederea utilizării programului se recunosc drept costuri:

1.600 u.m. 628 = 5121 1.600 u.m.

IFRS 5

B861. La 31.12.N societatea BETA a aprobat un plan de vânzare a unui grup de active şi a iniţiat acţiuni de găsire a unui cumpărător.

Din grupul de active fac parte:- un teren care are o valoare netă contabilă de 40.000 lei (în urma testului de depreciere

efectuat la 31.12.N);- o clădire evaluată la 150.000 lei;- stocuri evaluate la valoarea realizabilă netă conform IAS 2 „Stocuri” de 2.500 lei;

Se estimează o valoare justă mai puţin cheltuielile de cesiune pentru grupul de active de 190.000 lei.Determinaţi şi alocaţi pierderea de valoare identificată conform IFRS 5 pentru grupul de active.

Rezolvare

Grupul de active se evaluează la minimul dintre valoarea netă contabilă 192.500 de lei şi valoarea justă diminuată cu cheltuielile de cesiune 190.000 de lei.

Pierderea de valoare de 2.500 de lei este alocată activelor necurente ce intră sub incidenţa IFRS 5 (deci nu este alocată stocurilor) astfel:

-terenului 2.500 lei x 40.000 / 190.000 = 526,3158 lei; -clădirii 2.500 lei x 150.000 / 190.000 = 1.973,6842 lei.

6813 = % 2.500


privind provizioanele

pentru deprecierea

imobilizărilor

2911

Provizioane pentru

deprecierea terenurilor

2912

Provizioane pentru

deprecierea clădirilor

526,3158

1.973,6842

B862. La sfârşitul exerciţiului N-1, societatea ALFA a clasificat un utilaj ca deţinut în vederea vânzării. La data clasificării, utilajul avea o valoare brută de 102.000 de lei, amortizare cumulată de 20.000 de lei, durată de viaţă utilă rămasă de 8 ani şi o valoare reziduală de 2.000 de lei. Valoarea justă mai puţin cheltuielile de cesiune este la sfârşitul exerciţiului N-1 de 78.000 de lei. La 1 septembrie N, utilajul încetează a mai fi clasificat ca deţinut în vederea vânzării şi are o valoare recuperabilă de 70.000 de lei.

Ce înregistrare se efectuează la 1 septembrie N, conform IFRS 5? La ce valoare va fi evaluat utilajul?

Rezolvare

La sfârşitul exerciţiului N-1, se înregistrează o pierdere de valoare pentru utilaj de 4.000 de lei.Utilajul încetează să mai fie amortizat.

La 1 septembrie, utilajul este evaluat la minimul dintre:

-82.000lei - (82.000 -2.000)/8 x 8/12=75.333 lei şi

-70.000 lei.

Societatea ALFA înregistrează pierderea de valoare astfel:

6813 = 2913 8.000



pentru deprecierea

imobilizărilor

Provizioane pentru

deprecierea echipamentelor

tehnologice

B1024. Societatea ALFA achiziţionează la 1.01.N un echipament la un preţ de 20.000 de lei, cheltuieli de transport incluse în factură 2.000 de lei, TVA 19%. ALFA estimează o durată de utilitate de 10 ani şi o valoare reziduală de 2.000 de lei pentru echipament. La sfârşitul exerciţiului N, deoarece există indicii de depreciere, echipamentul este testat pentru depreciere, valoarea recuperabilă determinată fiind de 16.000 de lei. La 1.08.N+1 managementul întocmeşte un plan de vânzare a echipamentului şi întreprinde acţiuni pentru a găsi un cumpărător. Activul necurent este clasificat ca disponibil pentru vânzare. Valoarea justă a echipamentului este de 19.000 de lei, iar cheltuielile ocazionate de vânzare sunt estimate la 5.000 de lei. Vânzarea este estimată să aibă loc peste 6 luni. La sfârşitul exerciţiului N+1 valoarea justă minus cheltuielile de cesiune este de 12.000 de lei.Care sunt înregistrările efectuate de ALFA ştiind că aceasta aplică normele IAS şi IFRS?

Rezolvare :

Înregistrările efectuate de societatea ALFA sunt următoarele:

-1.01.N - achiziţia echipamentului:

% = 404 26.180

2131


4426

TVA deductibilă


22.000

4180

-31.12.N - amortizarea pentru exerciţiul N:

6811 = 2813 2.000


privind amortiarea

imobilizărilor

Amortizarea echipamentelor

tehnologice

-31.12.N - înregistrarea pierderii din depreciere:

Valoarea netă contabilă = 22.000 – 2.000 = 20.000

Valoarea recuperabilă = 16.000

Deprecierea = 20.000 – 16.000 = 4.000

6813 = 2913 4.000





echipamentelor tehnologice

–amortizarea până la 1.08.N+1:

Amortizare = (16.000/9)*7/12 = 1.037 lei

6811 = 2813 1.037


privind amortiarea

imobilizărilor


tehnologice

Înainte de clasificarea iniţială a echipamentului ca deţinut pentru vânzare, valoarea sa contabilă este determinată în conformitate cu IAS 16 "Imobilizări corporale".

Valoarea netă contabilă a echipamentului la 1.08.N+1 = 16.000 – 1.037 = 14.963 lei

Valoarea justă mai puţin costurile de vânzare = 19.000 – 5.000 = 14.000 lei.

Societatea ALFA recunoaşte o pierdere de valoare pentru diferenţa dintre valoarea netă contabilă a echipamentului şi valoarea justă minus costurile de vânzare.

6813 = 2913 963






Deci, începând cu 1.10.N+1 nu se mai înregistrează amortizarea pentru echipament.

La 31.12.N+1, echipamentul trebuie evaluat, potrivit IFRS 5, la minimul dintre valoarea netă contabilă şi valoarea justă diminuată cu costurile de cesiune:

VNC = 14.000 lei

Valoarea justă minus costurile de cesiune = 12.000 lei

-înregistrarea pierderii de valoare:

6813 = 2913 2.000






Dacă la 31.12.N+1 valoarea justă minus costurile de cesiune ar fi fost de 21.000 lei, atunci venitul care trebuie recunoscut va fi de 4.000 + 963 = 4963

2913 = 7813 4.963



Venituri din ajustarea

imobilizărilor

978.Societatea a aprobat un plan de vânzare a unui grup de active şi a iniţiat acţiuni de găsire a unui cumpărător.

Grupul de active destinat cedării este evaluat astfel:

Active Valoarea contabilă la închiderea exerciţiului,

înainte de clasificarea în categoria activelor destinate vânzării

Valoarea contabilă după aplicarea standardelor

specifice, înainte de clasificarea în categoria

activelor destinate vânzării

Fond comercial 15.000 15.000

Terenuri 46.000 40.000

Construcţii 57.000 57.000

Stocuri 24.000 22.000

Active financiare destinate tranzacţionării

18.000 15.000

Total 160.000 149.000

Entitatea recunoaşte pierderea de 160.000–149.000 = 11.000 u.m., imediat înainte de clasificarea grupului de active ca destinat vânzării.

Se estimează o valoarea justă, diminuată cu cheltuielile de vânzare, pentru grupul de active de 130.000 u.m.

Să se evalueze grupul de active în conformitate cu IFRS 5 şi să se aloce eventuala depreciere constatată.

Rezolvare

Deoarece grupul de active destinat cedării se evaluează la valoarea cea mai mică dintre valoarea contabilă netă şi valoarea justă, diminuată cu cheltuielile de vânzare, se recunoaşte o depreciere de 149.000-130.000 = 19.000 u.m. Această depreciere se alocă activelor necurente, care intră sub incidenţa standardului IFRS 5. Ea nu poate fi alocată stocurilor şi activelor financiare destinate tranzacţionării.

Alocarea deprecierii se realizează astfel:

Active Valoarea contabilă reevaluată, înainte de clasificarea în

categoria activelor destinate vânzării

Alocarea deprecierii

Valoarea contabilă, după alocarea

deprecierii

Fond comercial 15.000 (15.000) 0

Terenuri 40.000 (1.650) 38.350

Construcţii 57.000 (2.350) 54.650

Stocuri 22.000 - 22.000

Active financiare destinate tranzacţionării

15.000 - 15.000

Total 149.000 (19.000) 130.000

Comentarii:

1.Imputarea se realizează cu prioritate asupra fondului comercial.

2.Deprecierea rămasă (4.000 u.m.) se impută asupra valorii activelor necurente astfel: asupra terenurilor 4.000x40.000/(40.000+57.000) = 1.650 u.m. şi asupra valorii construcţiilor 4.000x57.000/(40.000+57.000) = 2.350 u.m.

IAS 40974.Până pe 1 august N, întreprinderea a ocupat un imobil cu birouri, imobil care se află în

proprietatea sa. Pe 1 august N, societatea l-a închiriat altor societăţi, astfel încât imobilul a devenit imobil de plasament. La această dată, se cunosc următoarele informaţii privind imobilul: valoarea justă, 14.000 u.m., valoarea de intrare, 10.000 u.m., amortizare cumulată 4.000 u.m. Presupunem că valoarea justă devine 13.500 u.m., la 31.12.N, şi 14.200 u.m., la 31.12.N+1.

Să se contabilizeze schimbarea clasificării imobilului, la 1 august N, şi evaluarea acestuia la 31.12.N şi la 31.12.N+1, ştiind că societatea foloseşte modelul valorii juste, în conformitate cu IAS 40.

Rezolvare

Schimbarea clasificării imobilului la 1 august N generează următoarele înregistrări contabile:

- anularea amortizării cumulate, prin imputare asupra valorii de intrare a clădirii:

Amortizarea clădirilor = Clădiri 4.000

- recunoaşterea imobilului de plasament, evaluat la valoarea justă, şi a diferenţei dintre valoarea justă a imobilului de plasament şi valoarea sa contabilă [14.000 – (10.000-4.000)], ca element de capitaluri proprii:

Imobile de plasament = %

Clădiri

Rezerve din reevaluare

14.000

6.000

8.000

La 31.12.N, se recunoaşte diminuarea valorii juste (14.000-13.500):

Rezerve din reevaluare = Imobile de plasament 500

La 31.12.N+1, se recunoaşte variaţi valorii juste (14.200-13.500):

Imobile de plasament = Rezerve din reevaluare 700

B975. Societatea are ca obiect de activitate achiziţia şi vânzarea de clădiri. Pe 1 noiembrie N, managerii au decis ca una dintre clădirile achiziţionate în vederea vânzării să fie închiriată terţilor. Se cunosc următoarele informaţii privind clădirea: cost de achiziţie: 20.000 u.m., valoarea justă la 1.11.N: 21.000 u.m. La 31.12.N, valoarea justă a clădirii este 21.200 u.m. Să se contabilizeze schimbarea clasificării activului, la 1 noiembrie N, şi evaluarea acestuia la 31.12.N, ştiind că societatea foloseşte modelul valorii juste, în conformitate cu IAS 40.

Rezolvare

Schimbarea clasificării activului, la 1.11.N, generează următoarea înregistrare contabilă:

Imobile de plasament = %

Stocuri de mărfuri

Venituri din imobile de plasament

21.000

20.000

1.000

La 31.12.N, se recunoaşte variaţi valorii juste (21.200-21.000):

Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament

200

B976. Întreprinderea utilizează, începând cu 1 mai N+1, un imobil pe care anterior îl oferise spre închiriere altor societăţi. Valoarea justă a imobilului era 9.000 u.m., la 31.12.N, şi 10.000 u.m., la 1.05.N+1. Durata de utilizare reziduală este 20 ani. Să se contabilizeze schimbarea clasificării imobilului, la 1 mai N, în conformitate cu IAS 40, şi amortizarea acestuia la 31.12.N.

Rezolvare

Schimbarea clasificării imobilului, la 1 mai N+1, generează următoarele înregistrări contabile:

- recunoaşterea variaţiei valorii juste a imobilului de la 31.12.N până la 1.05.N+1 (10.000 – 9.000):

Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament

1.000

- recunoaşterea imobilului în categoria activelor destinate a fi utilizate de proprietar:

Clădiri = Imobile de plasament 10.000

La 31.12.N, se recunoaşte amortizarea clădirilor (10.000/20 x 7/12):

Cheltuieli de exploatare privind amortizarea

= Amortizarea clădirilor 292

Leasing

B1013. Între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de leasing

financiar cu următoarele caracteristici:

- durata contractului 3 ani;- durata de viaţă economică este estimată la 5 ani;- data începerii contractului 1 ianuarie N;- obiectul contractului: utilaj;- valoarea justă a utilajului 31.577 lei;- sunt prevăzute un avans de 4.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.000 lei fiecare, achitabile în

ultima zi a anului;- opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de al treilea an iar valoarea ei este de 2.000

lei;- valoarea reziduală este estimată la 5.000 lei;- rata dobânzii utilizată în actualizarea plăţilor minimale şi în descompunerea chiriilor este rata

implicită a contractului de 12%.Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locatar aferente primului an de contract precum şi algoritmul de calcul a ratei implicite a contractului de 12%, ştiind că se aplică IAS 17 „Leasing” revizuit.

Rezolvare:


1)La 1.01.N se înregistrează:

a) primirea bunului în leasing financiar:

2131 = 167 29.442


Alte împrumuturi şi datorii

asimilate/Contracte de leasing financiar

Bunul se primeşte în leasing la cea mai mică valoare dintre valoarea justă şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.

Valoarea justă = 31.577 lei;

Plăţile minimale includ:

avansul = 4.000 lei;

(+)3 chirii x 10.000 = 30.000 lei;

(+)preţul de opţiune = 2.000 lei.

(=)Plăţi minimale = 36.000 lei

Plăţile minimale se actualiază utilizând rata implicită a contractului de 12 %:

Valoarea actualizată a plăţilor minimale = 4.000 + 10.000/(1+0,12)1 + 10.000/(1+0,12)2

+ 10.000/(1+0,12)3 + 2.000/(1+0,12)3 = 29.442 lei

Rata implicită este acea rată pentru care valoarea justă este egală cu valoarea actualizată a plăţilor minimale la care se adaugă valoarea actualizată a valorii reziduale negarantate. Altfel spus, rata implicită este rata la care valoarea creditului primit de la locator este egal cu valoarea actualizată a plăţilor care se fac în numele contractului.

Rata de 12 % a rezultat din următoarea ecuaţie unde i este rata căutată:

31.577 – 3.000/(1+i)3 = 4.000 + 10.000/(1+i)1+10.000/(1+i)2+ 10.000/(1+i)3+ 2.000/(1+i)3

b)Plata avansului:

167 = 5121 4.000

Alte împrumuturi şi

datorii asimilate/Contra

cte de leasing financiar


2)La 31.12.N se achită prima chirie:

Chiria plătită anual este de 10.000 lei. Ea trebuie descompusă în partea de rambursare de datorie şi partea de dobândă. Descompunerea se realizează în tabloul de rambursare a datoriei.

Tablou de rambursare a datoriei

Data Flux Dobândă Rambursarea de datorie

Soldul datoriei

0 1 2 = 4 x 12% 3=1-2 4=4 anterior-31.01.N - - - 29.4421.01.N 4.000 - 4.000 25.44231.12.N 10.000 3.053 6.947 18.49531.12.N+1 10.000 2.219 7.781 10.71431.12.N+2 10.000 1.286 8.714 2.00031.12.N+2 2.000 - 2000 0

Total 36.000 6.558 29.442 X

% = 5121 10.000

167

Alte împrumuturi şi

datorii asimilate/Contra

cte de leasing financiar

666

Cheltuieli privind

dobânzile

Conturi la bănci în lei 6.947

3.053

3)amortizarea utilajului:

Amortizarea se face similar activelor similare deţinute de întreprindere şi care sunt utilizate în condiţii similare. Conform IAS 16, pentru un bun luat în leasing financiar:

-valoarea amortizabilă este dată de costul activului diminuat cu valoarea reziduală (în cazul nostru valoarea amortizabilă este 29.442 – 5.000 = 24.442 lei);

-durata de amortizare este:

durata de viaţă economică chiar dacă aceasta depăşeşte durata contractului dacă va avea loc transferul de proprietate;

cea mai mică durată dintre durata de utilitate şi durata contractului dacă nu va avea loc transferul de proprietate

În exemplul nostru, deoarece preţul de opţiune este atractiv comparativ cu valoarea justă, este foarte probabil transferul de proprietate. În consecinţă, durata de amortizare va fi durata de viaţă economică de 5 ani.

Amortizarea aferentă exerciţiului N = 24.442/5 = 4.888 lei.

6811 = 2813 4.888


privind

Amortizarea imobilizărilor etc.

amortizarea imobilizărilor

B1015. Între societatea A (locator) şi societatea B (locatar) se încheie un contract de locaţie –

finanţare cu următoarele caracteristici:

- durata contractului 3 ani;- data începerii contractului 1 ianuarie N;- obiectul contractului: utilaj;- valoarea justă a utilajului 29.805 lei;- sunt prevăzute un avans de 5.000 lei şi 3 redevenţe anuale de 10.000 lei fiecare, achitabile în

ultima zi a anului;- opţiunea de cumpărare se exercită la sfârşitul celui de al treilea an iar valoarea ei este de 3.000

u.m.;- valoarea reziduală este estimată la 5.000 lei;- durata de viaţă economică este estimată la 5 ani.- rata dobânzii utilizată în actualizarea investiţiei nete şi în descompunerea chiriilor este rata

implicită a contractului de 15%;- s-au făcut cheltuieli legate de contract de 2.317 lei iar rata implicită pentru recuperarea

investiţiei nete plus cheltuielile directe în numele locaţiei este de 10%.Se cere să se prezinte calculele şi înregistrările contabile la locator aferente primului an de contract precum şi algoritmul de calcul a ratei 10%, ştiind că se aplică IAS 17 „Leasing” revizuit.

Rezolvare:


1)La 1.01.N

a)darea bunului în leasing la valoarea justă plus cheltuielile directe aferente contractului:

Conform IAS 17 revizuit, cheltuielile direct legate de contract nu sunt trecute pe cheltuieli pe durata contractului ci diminuează veniturile din dobânzi. Astfel, aceste cheltuieli se adaugă la investiţia netă şi au ca efect diminuarea ratei implicite (diminuarea dobânzii).

2678 = 5121 32.122

Alte creanţe Conturi la bănci în lei

imobilizate/Contracte de leasing

financiar

b)încasarea avansului:

5121 = 2678 5.000


Alte creanţe imobilizate/Contr

acte de leasing financiar

2)La 31.12.N încasarea primei chirii de 10.000 lei.

Chiriile se descompun în partea de recuperare de investiţiei inclusiv cheltuielile directe şi partea de dobândă.

Rata implicită i utilizată în separarea chiriei în recuperare de investiţiei (inclusiv cheltuielile directe) şi dobândă se determină pe baza următorului algoritm de calcul:

32.122 = 5.000 + 10.000/(1+i) + 10.000/(1+i)2 + 10.000/(1+i)3 +3000/(1+i)3

Din această ecuaţie se determină i care în cazul nostru este 10%.

Tablou de recuperare a investiţiei

Data Flux Dobânda aferentă

contractului

Rambursarea investiţiei nete plus

cheltuielile directe

Soldul investiţiei nete plus

cheltuielile directe

0 1 2=4x10% 3=1-2 4=4-3

1.01.N 32.1221.01.N 5.000 - 5.000 27.122

31.12.N 10.000 2.712 7.288 19.83431.12.N+1 10.000 1.983 8.017 11.81731.12.N+2 10.000 1.183 8.817 3.00031.12.N+2 3.000 - 3.000 0

38.000 5.878 32.122 X

5121 = % 10.000


2678

Alte creanţe imobilizate/Contrac

te de leasing financiar

766

Venituri din dobânzi

7.288

2.712

B848. La 1.07.N, societatea ALFA oferă în locaţie un echipament societăţii BETA pe o perioadă de 4 ani. Chiriile sunt de 1.000 de lei/lună. Proprietarul suportă cheltuieli de căutare a chiriaşului de 1.500 de lei. Costul de achiziţie al instalaţiei este de 220.000 de lei şi durata de utilizare este de 20 de ani. Valoarea reziduală estimată după 20 de ani este de 20.000 de lei. Pentru a stimula locatarul, ALFA acceptă ca acesta să nu plătească chirie pentru ultimele 4 luni de contract.Care sunt înregistrările efectuate de ALFA, conform IAS 17 şi SIC 15 „Locaţie operaţională-stimulente”?

Rezolvare

Înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele:

-efectuarea cheltuielilor de căutare a locatarului:

2131 = 5121 Conturi la

1.500


bănci in lei

-amortizarea instalaţiei dată în locaţie operaţională:

Valoarea amortizabilă = 220.000 –20.000 = 200.000 de lei;

Amortizarea lunară= 200.000/(20x12) = 833,333 de lei;

Amortizarea aferentă exerciţiului N= 833,333 x 6= 4.999,998 de lei;

6811

Cheltuieli de exploatare privind

amortizarea imobilizarilor

= 2813. Amortizar

ea instalatiilo

r

4.999,998

Repartizarea cotei din cheltuielile de căutare a locatarului aferente exerciţiului N: 1.500 lei x 6/(4x12) = 187,500 de lei

6XX

Cheltuieli după natura lor

= 2131

Echipamente

tehnologice

187,500

Societatea ALFA acordă o perioadă de gratuitate locatarului. Stimulentele acordate pentru încheierea unui contract de locaţie operaţională se recunosc ca parte integrantă din valoarea contraprestaţiei nete convenite pentru contractul încheiat, indiferent de momentul la care se efectuează plata.

Chiriile aferente contractului = 1.000 x 12 x 4 – 4 x 1.000 = 44.000 lei.

Locatorul recunoaşte valoarea stimulentelor acordate ca o diminuare a venitului din contract pe toată contractului prin metoda liniară.

Venitul din chirii ce trebuie recunoscut în fiecare lună =44.000/(12 x 4)=916,667 lei

Venitul din chirii ce trebuie recunoscut în exerciţiul N este de 5.500 lei.

-chiriile aferente exerciţiului N :

5121

Conturi la bănci in lei

= %

706

Venituri din

redevente, locatii de

gestiune si chirii

472

Venituri înregistrate în avans

6 .000

5.500

500

-chiriile aferente exerciţiului N+1 (venitul = 44.000/48 x 12=11.000) :

5121


= %

706

Venituri din


gestiune si chirii

472


12.000

11.000

1.000

-chiriile aferente exerciţiului N+4 (venitul = 44.000/48 x 6 = 5.500):

%

5121


472


= 706

Venituri din


gestiune si chirii

5.500

2.000

3.500

B878. Între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie – finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului 1 ianuarie exerciţiul N; durata contractului 3 ani; durata de viaţă a bunului 8 ani; sunt prevăzute 3 rate de 200.000 lei, plătibile în ultima zi a anului; posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 60.000 lei; valoarea justă a bunului la data semnării contractului 461.806 lei; valoarea reziduală a activului este 70.000 lei; rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 20 %.

Prezentaţi, conform IAS 17, la sfârşitul anului N, extrasul din situaţiile financiare ale locatarului.

Rezolvare:

a) Calculul VAPML:

VAPML = 2,1

lei 000.200 + 22,1

lei 000.200 + 32,1

lei 200.000+ 32,1

lei 60.000 = 456.019 lei

b) Conform IAS 17, locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale.

Min (461.806 lei; 456.019 lei) = 456.019 lei.

c) Conform IAS 17, în situaţiile financiare ale locatarului, plăţile în numele locaţiei trebuie să fie repartizate în două componente: cheltuiala financiară şi amortizarea soldului datoriei, astfel:

Data Flux de trezorerie

Dobânzi Rambursarea capitalului

datorat

Capital rămas

01.01.N 456.019

31.12.N 200.000 456.019 x 20 % = 91.204

200.000 – 91.204 = 108.796

456.019 – 108.796 = 347.223

31.12.N+1 200.000 347.223 x 20 % = 69.445

200.000 – 69.445 = 130.555

347.223 – 130.555 = 216.668

31.12.N+2 260.000 216.668 x 20 % = 43.334

260.000 – 43.334 = 216.668

0

Total 660.000 203.983 456.019

d)Valoarea amortizabilă = 456.019 lei – 70.000 lei = 386.019 lei

Amortizarea anului N = ani 8

lei 386.019 = 48.252 lei

e)Înregistrări contabile:

1)la data încheierii contractului:

456.019 lei Activ = Datorii din contracte de locaţie finanţare

456.019 lei

2)Plata redevenţei la 31.12.N:

108.796 lei Datorii din contracte de locaţie finanţare

= Conturi la bănci

200.000 lei

91.204 lei Cheltuieli cu dobânzi

3)Amortizarea anului N:

48.252 lei Datorii din contracte de locaţie finanţare

= Conturi la bănci

48.252 lei

f)La sfârşitul anului N în situaţiile financiare ale locatarului figurează:

în bilanţ: activ la valoarea netă contabilă = 456.019 lei – 48.252 lei = 407.767 lei şi datorii din contracte de locaţie finanţare = 456.019 lei – 108.796 lei = 347.223 lei

în contul de profit şi pierdere: cheltuieli financiare, respectiv cheltuieli cu dobânzi 91.204 lei şi cheltuieli cu amortizarea 48.252 lei

B879. Între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului 1 ianuarie exerciţiul N; durata contractului 3 ani; durata de viaţă a bunului 8 ani; sunt prevăzute 3 rate de 100.000 lei, plătibile în ultima zi a anului; posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 20.000 lei; valoarea justă a bunului la data semnării contractului 263.711 lei; valoarea reziduală a activului este 40.000 lei; rata dobânzii anuale utilizată de locator 10 %. Prezentaţi, conform IAS 17, la sfârşitul anului N, extrasul din situaţiile financiare ale locatorului.

Rezolvare:

a) Conform IAS 17, în situaţiile financiare ale locatorului, operaţia generată de o locaţie – finanţare este tratată ca o operaţie de investiţii. El trebuie să contabilizeze, în bilanţul său, activele deţinute în virtutea contractului şi să le prezinte în categoria creanţelor pentru mărimea corespunzătoare investiţiei nete.

În mod normal, investiţia netă corespunde valorii juste a bunului.

Deci, la data semnării contractului, locatorul va contabiliza creanţe imobilizate din contractele de locaţie finanţare în valoare de 263.711 lei.

b) Conform IAS 17, într-un contract de locaţie – finanţare, locatorul contabilizează încasările în numele locaţiei, repartizate în două componente: partea de recuperare a creanţelor şi veniturile financiare, astfel:

Data Flux de trezorerie

Dobânzi Recuperări privind

investiţia netă

Investiţia netă

reziduală

01.01.N 263.711

31.12.N 100.000 263.700 x 10 % = 26.371

100.000 – 26.371 = 73.629

263.711 – 73.629 = 190.082

31.12.N+1 100.000 190.082 x 10 % = 19.008

100.000 – 19.008 = 80.992

190.082 – 80.992 = 109.090

31.12.N+2 120.000 109.090 x 10 % = 10.909

120.000 – 10.909 =

0

109.090

Total 320.000 56.288 263.711

c) Înregistrări contabile:

1) La data semnării contractului:

263.711 lei Creanţe imobilizate din contracte de locaţie

finanţare

= Activ 263.711 lei

2) Încasarea redevenţei la 21.12.N:

100.000 lei Conturi la bănci = Creanţe imobilizate din contracte de locaţie finanţare

73.629 lei

Venituri din dobânzi 26.371 lei

La sfârşitul anului N, în situaţiile financiare ale locatorului figurează:

în bilanţ: Creanţe imobilizate din contracte de locaţie finanţare 263.711 lei - 73.629 lei = 190.082 lei

în contul de profit şi pierdere: venituri financiare, respectiv venituri din dobânzi 26.371 lei .

B882. O societate care este proprietara unei clădiri o închiriază în baza unui contract de locaţie simplă, pe o durată de 8 ani, unei alte societăţi. Contractul a fost semnat la 1 aprilie anul N. Chiriile sunt în valoare de 6.500 lei pe lună. Locatorul suportă cheltuielile de căutare a locatarului în sumă de 500 lei. Întreprinderea decide să înscrie în activ aceste cheltuieli şi să le repartizeze pe întreaga durată a contractului. Costul de achiziţie al imobilului a fost de 1.500.000 lei, iar durata de utilitate estimată de locator 50 ani, metoda de amortizare liniară. Cheltuielile de căutare a locatarului sunt înscrise în activ şi imputate veniturilor, pe durata contractului, pe baza proratei chiriilor contabilizate. Calculaţi, conform IAS 17, la sfârşitul exerciţiului N, profitul din situaţiile financiare ale locatorului.

Rezolvare:

Conform IAS 17, în cazul contractelor de locaţie simplă: în cazul contractelor de locaţie simplă, activele, care fac obiectul contractului trebuie să fie prezentate în bilanţul locatorului, conform naturii activului; veniturile din locaţie, trebuie să facă obiectul contului de profit şi pierdere şi să fie contabilizate liniar, pe toată durata contractului; costurile indirecte iniţiale,

angajate în mod specific pentru ca încasările unui contract de locaţie simplă să fie realizate, sunt fie înscrise în activ şi imputate veniturilor, pe durata contractului, pe baza proratei chiriilor contabilizate, fie contabilizate la cheltuielile exerciţiului (în contul de profit şi pierdere) în cursul căruia ele au fost constatate.

Înregistrările contabile sunt:

1) Înregistrarea cheltuielilor de căutare a locatarului în sumă de 500 lei:

500 lei Cheltuieli în avans

= Conturi la bănci

500 lei

2) Încasarea chiriilor aferente anului N în sumă de 6.500 lei x 9 luni = 58.500 lei

58.500 lei Conturi la bănci

= Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii

58.500 lei

3) Amortizarea activului: luni 12

luni 9 x

ani 50

lei 1.500.000 = 20. 000 lei

20.000 lei Cheltuieli cu amortizarea

= Amortizarea 20.000 lei

4) Repartizarea la cheltuieli a cotei aferente anului N, din cheltuielile de căutare a unui

locatar înscrise în activ în valoare de 500 lei x ani 8 x luni 12

luni 9= 47 lei.

47 lei Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi

chiriile

= Cheltuieli în avans

47 lei

La sfârşitul anului N profitul va fi:

Total venituri = 58.500 lei

Total cheltuieli = 20.000 lei + 47 lei = 20.047 lei

Profit = 58.500 lei – 20.047 lei = 38.453 lei.

382. Pe 1.08.N, o societate X a semnat un contract de vânzare asortată cu o locaţie operaţională pentru o clădire. Clădirea avea o valoare contabilă de 15.000 u.m.. Amortizarea calculată până în momentul vânzării a fost de 6.250 u.m. Durata contractului de închiriere a fost stabilită la 4 ani. Preţul de vânzare (22.500 u.m.) şi chiriile corespund valorii juste.

Să se contabilizeze operaţia de lease-back, la societatea X, la data semnării contractului, în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.

Rezolvare

Deoarece preţul de vânzare şi chiriile corespund valorii juste operaţia va fi contabilizată ca o simplă vânzare:

461=7583 22.500

% = 212 15.000

6583 8.750

2812 6.250

383. Pe 1.08.N, o societate X a semnat un contract de vânzare asortată cu o locaţie operaţională pentru o clădire. Clădirea avea o valoare contabilă de 15.000 u.m.. Amortizarea calculată până în momentul vânzării a fost de 6.250 u.m. Durata contractului de închiriere a fost stabilită la 4 ani.

Preţul de cesiune (22.500 u.m.) este superior valorii juste (20.000 u.m.).

Să se contabilizeze operaţia de lease-back, la societatea X, la data semnării contractului, în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.

Rezolvare

Preţul de vânzare este superior valorii juste iar fracţiunea din rezultatul din cesiune care provine din excedentul preţului de vânzare peste valoarea de piaţă este etalată pe durata contractului. În acest caz la data semnării contractului societatea X înregistrează:

461=% 22.500

7583 20.000472 2.500

% = 212 15.000

6583 8.750

2812 6.250

StocuriB1006. La începutul exerciţiului N, întreprinderea ALFA a achiziţionat un stoc de mărfuri la

costul de 100.000 lei, TVA 19%. La sfârşitul exerciţiului N se estimează că stocul ar putea fi vândut la preţul de 90.000 şi că cheltuielile ocazionate de vânzare se vor ridica la 10.000 lei. La sfârşitul exerciţiului N+1, preţul de vânzare estimat este de 150.000 iar costurile ocazionate de vânzare sunt estimate la 30.000 lei. Care este incidenţa aplicării normei IAS 2 „Stocuri” în cele două exerciţii financiare?

Rezolvare:

În exerciţiul N:

1)achiziţia mărfurilor:

% = 401 119.000

371

Mărfuri

4426

TVA deductibilă

Furnizori 100.000

19.000

2)la sfârşitul exerciţiului stocul va fi evaluat la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă:

Valoarea realizabilă netă este diferenţa dintre preţul estimat a fi obţinut din vânzarea stocului la data bilanţului şi costurile estimate cu vânzarea.

Costul activului = 100.000 lei;

Valoarea realizabilă netă = 90.000 – 10.000 = 80.000 lei;

Valoarea bilanţieră = min (100.000; 80.000) = 80.000 lei;

Rezultă că trebuie recunoscută o depreciere a stocului de 20.000 lei care se contabilizează prin mecanismul ajustărilor de valoare:

6814 = 397 20.000



deprecierea activelor circulante

Ajustări pentru

deprecierea mărfurilor...


La sfârşitul exerciţiului N+1 stocul se prezintă din nou la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă :

Costul activului = 100.000 lei;

Valoarea realizabilă netă = 150.000 – 30.000 = 120.000 lei;

Valoarea bilanţieră = min (100.000; 120.000) = 100.000 lei;

Deprecierea contabilizată deja este de 20.000 lei;

Deprecierea existentă la sfârşitul exerciţiului N+1 = 0 lei;

Relultă că trebuie reluată deprecierea constatată la sfârşitul exerciţiului N:

397 = 7814 20.000

Ajustări pentru deprecierea mărfurilor...


privind ajustările

pentru deprecierea

activelor circulante

B1088.Societatea ALFA utilizează un singur sortiment de materii prime pentru care s-a stabilit un cost standard de 5 lei/Kg. şi obţine un singur produs finit pentru care s-a stabilit un cost standard de 100 lei/buc. La începutul exerciţiului N, situaţia celor două elemente de stoc era:

Stoc iniţial materii prime = 1.000 Kg. x 5 lei/Kg.;Stoc iniţial produse finite = 80 buc. x 100 lei/buc.;Diferenţe favorabile de preţ pentru materii prime = (200 lei);Diferenţe favorabile de preţ pentru produse finite = (100 lei).

În cursul exerciţiului N au loc următoarele operaţii:1) achiziţie de materii prime 500 Kg. x 4,8 lei/Kg., TVA 19% (factura);2) consum de materii prime 300 Kg. (FIFO);3) obţinere de produse finite 20 buc.;4) vânzare de produse finite 50 buc. x 180 lei/buc., TVA 19% (factura);

La sfârşitul exerciţiului se cunosc următoarele informaţii:- costul de producţie efectiv 110 lei/buc. (din contabilitatea de gestiune);- valoarea realizabilă netă a stocului de materii prime este de 5.200 lei;- valoarea realizabilă netă a stocului de produse finite este de 4.800 lei;- stocul de produse finite a fost depreciat la sfârşitul exerciţiului N-1 cu 500 lei.

Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se determine valoarea pe care cele două elemente de stoc o vor avea în bilanţul exerciţiului N, conform IAS 2 „Stocuri”.

Rezolvare:

1)achiziţie de materii prime 500 Kgx4,8 lei/Kg, TVA 19% (factura):

% = 401 2.856

301

Materii prime

308

Diferenţe de preţ pentru materii

prime

4426

TVA deductibilă

Furnizori 2.500

(100)

456

Diferenţa de preţ = 5.000 Kg x (5-4,8)= 100 (favorabilă)

2)consum de materii prime:

601 = % 1.440

Cheltuieli cu materiile prime

301

Materii prime

308

Diferenţe de preţ pentru

materii prime

300 Kgx5=1.500

300Kgx(5-4,8)=(60)

3)obţinere de produse finite:

345 = 711 20buc x 100 = 2.000

Produse finite Variaţia stocurilor

4)vânzare de produse finite :

4111 = % 10.710

Clienţi 701

Venituri din vânzarea de

produse finite

4427

TVA colectată

50 buc x 180 = 9.000

1.710

711 = 345 50 buc x100 = 5.000

Variaţia stocurilor Produse finite

5)calculul şi înregistrarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor de produse finite:

a)diferenţele aferente intrărilor în stoc:

Diferenţa aferente intrărilor = 20 buc x (100-110) = - 200 (nefavorabilă)

348 = 711 200

Diferenţe de preţ aferente produselor

finite

Variaţia stocurilor

b)diferenţele aferente ieşirilor:

Calculul coeficientului de repartizare:

Diferenţa aferentă ieşirilor din stoc = Rulaj creditor 345 x k = 5.000 x 0,01 = 50 (nefavorabilă)

711 = 348 50

Variaţia stocurilor Diferenţe de preţ aferente produselor

finite

Situaţia în conturi este următoarea:

D 301 Materii prime C D 345 Produse finite CSi 5.000 1.500 Si 8.000 5.000

2.500 2.0006.000 Sf 5.000 Sf

D 308 Diferenţe de preţ pentru materii prime

C D 348 Diferenţe de preţ pentru produse finite

C

Si (200) (60) Si (100) 50(100) 200

(240) Sf 50 Sf6)Evaluarea la bilanţ a elementelor de stoc:

a)evaluarea în bilanţ a materiilor prime:

Valoarea contabilă a materiilor prime = Sold final 301 - Sold final 308 = 6.000 - 240 = 5.760 lei

Valoare realizabilă netă = 5.200 lei

În bilanţ, stocul de materii prime va trebui să fie prezentat la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă.

Valoarea în bilanţ a materiilor prime = min (5.760; 5.200) = 5.200 lei

Rezultă că trebuie contabilizată o depreciere de 560 lei:

6814 = 391 560

Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru

deprecierea activelor circulante

Ajustări pentru deprecierea materiilor

prime

Valoarea în bilanţ = Sold final 301 – Sold final 308 – Sold final 391 = 5.200 lei

b)evaluarea în bilanţ a produselor finite:

Valoarea contabilă a produselor finite = Sold final 345 + Sold final 348 = 5.000 + 50 = 5.050 lei

Valoarea realizabilă netă = 4.800 lei

În bilanţ, stocul de produse finite va trebui să fie prezentat la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă.

Valoarea în bilanţ a produselor finite = min (5.050; 4.800) = 4.800 lei

Deprecierea calculată = 250 lei;

Deprecierea existentă la sfârşitul exerciţiului N-1 = 500 lei;

Rezultă că trebuie reluată la venituri deprecierea de 250 lei:

3945 = 7814 250


produselor finite


deprecierea activelor

circulante

Valoarea din bilanţ = Sold final 345 + Sold final 348 – Sold final 3945 = 4.800 lei

893.Întreprinderea BETA fabrică un singur produs finit PF pentru care sunt necesare trei materii prime MP1, MP2 şi MP3. Din procesul de producţie se obţin, de asemenea, un produs secundar PS care poate fi vândut după ce este supus unui tratament şi un deşeu D, fără valoare, care este deversat şi generează cheltuieli pentru prevenirea poluării mediului.

Procesul de producţie se desfăşoară după următoarea schemă:

- În Secţia 1, MP1 este prelucrată şi se obţine produsul intermediar PI1 care este transferat fără stocaj în secţia 2;

- În Secţia 2, la PI1 se adaugă MP2 şi MP 3, operaţie în urma căreia se obţine produsul finit PF, produsul secundar PS şi deşeul D.

- În Secţia 3, PS este tratat pentru a putea fi comercializat.- În Secţia 4, D este supus unui proces de epurare înainte de a fi deversat.Se cunosc următoarele informaţii:

Costul produsului intermediar PI 292.242

Costul materiilor prime consumate este de:

M2 4.000

M3 1.500

Costul manoperei directe în secţia S2 20.000

Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile 4.871

Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei 12.500

Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei. 27.573

Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS 5.250

Costul eliminării deşeului D (ce s-ar obţine în condiţii normale) 3.600

Calculaţi costul produselor finite conform IAS 2.

Rezolvare

Costul de producţie se determină după cum urmează:

Obţinerea produselor finite generează următoarea înregistrare:

Elemente Valoare

Produs intermediar PI

Materii prime

MP2

MP3

Manopera directă S2

Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile

Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei

Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei.

Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS

Costul eliminării deşeului D (doar pentru cele ce s-ar obţine în condiţii normale.

(+)292.242lei

(+)4.000lei

(+)1.500lei

(+)20.000 lei

(+)4.871lei

(+)12.500lei

(-)27.573lei

(-)5.250lei

(+)3.600lei

Costul de producţie al produsului finit PF 305.890 lei

345

Produse finite

= 711

Variaţia stocurilor

305.890

Venituri

B1040. La 1 ianuarie N, o întreprindere a vândut unui client mărfuri pentru care încasează 20.000 lei. Condiţiile de decontare stabilite în contract sunt următoarele:

- 50 % la semnarea contractului;- 30 % peste un an;- 20 % peste doi ani.

Se estimează că întreprinderea client ar fi putut obţine un credit echivalent, pe piaţa financiară, la o rată de 10%.Care sunt calculele şi înregistrările pe care ar trebui să le facă întreprinderea în ipoteza în care aplică IAS 18 „Venituri”?

Rezolvare :

Sumele nominale ce vor fi încasate de întreprindere sunt de :

- 10.000 de lei la semnarea contractului;- 6.000 de lei peste un an;- 4.000 de lei peste doi ani.

Pentru a determina valoarea acestor încasări la momentul semnării contractului se procedează la actualizarea lor cu rata de 10%.

Valoarea actualizată a încasărilor viitoare este de :

10.000 + 6.000 / (1+10%)+ 4.000/(1+10%)2 = 18.761 de lei. Se consideră că preţul de vânzare conţine dobânzi în valoare de 20.000 – 18.761 = 1.239 de lei.

Tratamentul contabil conform normei IAS 18 va fi următorul:

La 1 ianuarie N:

-vânzarea pe credit:

411

Clienţi

= %

707

Venituri din vânzarea mărfurilor

47X

Venit necâştigat

20.000

18.761

1.239

Notă: Contul 47X reflectă venitul de primit sau venitul necâştigat. El nu semnifică un venit în avans deoarece nu a avut loc nici o încasare în contul perioadelor viitoare. Funcţia contului 47X este de ajustare a creanţei în bilanţ. În bilanţ, creanţa clienţi va fi prezentată la nivelul sumei de încasat (20.000 lei) diminuată cu venitul necâştigat din dobândă (1.239 lei) conform prevederilor IAS 39. Potrivit poziţiei Ministerului de Finanţe, întreprinderile care aplică referenţialul IAS şi IFRS trebuie să-şi definească propriul plan de conturi, inspirându-se din planul existent în OMFP 1752/2005 şi creind conturi pentru situaţii pentru care nu s-au creat.

-încasarea imediată:

5121


= 411

Clienţi

10.000

Pentru repartizarea dobânzilor între cei doi ani, considerăm că întreprinderea creditează clientul cu preţul bunului în momentul încheierii contractului, mai puţin avansul primit, adică 18.761 – 10.000 = 8.761 de lei.

Pentru a determina dobânda pentru primul an, aplicăm rata dobânzii la suma determinată anterior 10% x 8.761 = 876 de lei.

În al doilea an, dobânda se determină prin multiplicarea ratei dobânzii cu „debitul” clientului după primul an (8761 de lei la care se adaugă dobânda pentru primul an 876 de lei şi se deduce suma plătită de client 6.000 de lei), obţinându-se o sumă pentru exerciţiul N+1 de 364 de lei (adică 3637 * 10%).

La 31 decembrie N:

- înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N:

47X

Venit

necâştigat

= 766


876

La 1 ianuarie N+1:

- încasarea primei rate:

5121


= 411

Clienţi

6.000

La 31 decembrie N+1:

- înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N+1:

47X

Venit

necâştigat

= 766


364

La 1 ianuarie N+2:

- încasarea ultimei rate:

5121


= 411

Clienţi

4.000

B1041. Se consideră o vânzare în valoare de 30.000 de lei, achitabilă după 60 de zile sau imediat, cu un scont de decontare de 2%.Care este soluţia contabilă conformă IAS 18 „Venituri”, în situaţia în care clientul plăteşte la scadenţă vânzarea obişnuită (fără a se beneficia de scont)?

Rezolvare :

Conform IAS 18, scontul de decontare oferit pentru plata imediată poate fi considerat venitul operaţiei de finanţare. Astfel, soluţia va fi:

411

Clienţi

= 707

Venituri din vânzarea

mărfurilor

29.400

şi, după 60 de zile:

411

Clienţi

= 766


600

5121


= 411

Clienţi

30.000

B1043. Se consideră o vânzare în valoare de 30.000 de lei, achitabilă după 60 de zile sau imediat, cu un scont de decontare de 2%.Care este soluţia contabilă conformă IAS 18 „Venituri”, în situaţia în care clientul plăteşte imediat (beneficiază de scont)?

Rezolvare :

În cazul în care se beneficiază de scont, scontul acordat este dedus din preţul de vânzare.

Dacă întreprinderea plăteşte imediat, vânzarea se contabilizează astfel:

5121


= 707


29.400

B1045. Societatea ALFA vinde societăţii BETA un stoc de marfă în următoarele condiţii: preţul de vânzare 150.000 de lei achitabili după 60 de zile sau imediat cu aplicarea unui scont de 2%, dacă plata se face pe loc. Care este tratamentul contabil la ALFA şi BETA dacă se aplică prevederile IAS 18 ?

Rezolvare :

Înregistrările efectuate de ALFA sunt următoarele:

- dacă încasarea se face pe loc:

5121


= 707


147.000

- dacă încasarea are loc după 60 de zile:

411

Clienţi

= 707


147.000


411

Clienţi

= 766


3.000

5121


= 411

Clienţi

150.000

În contabilitatea societăţii BETA se înregistrează:

- dacă plata se efectuează pe loc:371

Mărfuri

= 5121


147.000

- dacă plata se face după 60 de zile:

371

Mărfuri

= 401

Furnizori

147.000


666

Cheltuileli cu dobânzi

= 401

Furnizori

3.000

401

Furnizori

= 5121


150.000

B1047. La data de 1 aprilie N, societatea a achiziţionat 1.000 obligaţiuni la un preţ unitar de 50 de lei/obligaţiune. La 1 august N, societatea încasează dobânda pentru obligaţiuni aferentă perioadei 1 august N-1 - 30 iulie N în valoare de 1 leu/obligaţiune. Să se contabilizeze achiziţia obligaţiunilor şi încasarea dobânzii, conform IAS 18 „Venituri”.

Rezolvare :

Conform IAS 18 veniturile din dobânzi sunt recunoscute în funcţie de timpul scurs. Atunci când dobânzile primite sunt aferente unei perioade anterioare achiziţiei investiţiei purtătoare de dobânzi ( de exemplu obligaţiuni) , doar dobânda ulterioară achiziţiei este recunoscută ca venit.

Pentru aplicarea prevederilor normei, dobânda aferentă obligaţiunilor în valoare de 1.000 x 1 leu/obligaţiune = 1.000 lei va fi descompusă după cum urmează:

a) Dobânda aferentă perioadei 1 august N-1 - 1 aprilie N (perioadă în care titlurile nu erau deţinute) 1.000 x 8/12 = 666,67.de lei

b) Dobânda aferentă perioadei în care întreprinderea a deţinut titlurile 1.000 x 4/12 = 333,33 lei

Înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele:

La 1 aprilie N:

-achiziţia obligaţiunilor:

506

Obligaţiuni

= 5121


50.000

La 1 august N:

-încasarea dobânzii:

5121


= %

506

Obligaţiuni

766 Venituri din dobânzi

1.000,00

666,67

333,33

B1048. La 1 octombrie N sunt achiziţionate 1.000 acţiuni BETA la un preţ de 2 lei/acţiune. Pe 28 octombrie N s-au primit dividende pentru acţiunile BETA din rezultatul exerciţiului N-1, în valoare de 600 de lei.Să se contabilizeze achiziţia acţiunilor şi încasarea dividendelor, conform IAS 18.

Rezolvare :

Înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt următoarele:

La 1 octombrie N:

- achiziţia acţiunilor BETA:

501

Acţiuni deţinute la

entităţi afiliate

= 5121


2.000

La 28 octombrie N:

- încasarea dividendelor din rezultatul exerciţiului N-1(reprezintă o recuperare a costului de achiziţie):

5121


= 501

Acţiuni deţinute la entităţi afiliate

600

B893. O întreprindere achiziţionează un utilaj al cărui preţ de achiziţie este 200.000 lei. Contractul încheiat cu furnizorul prevede posibilitatea fie a plăţii integrale la livrare a sumei de 200.000 lei, fie a unei plăţi la livrare de 90.000 lei urmată de o plată ulterioară, peste 1 an, de 158.000 lei.

Precizaţi înregistrările contabile aferente tranzacţiei în cazul celei de a doua variante.Rezolvare:

a) achiziţia utilajului:

Cost de achiziţie = echivalentul în numerar al preţului (în acest caz preţul dat de plata imediată) = 200.000 lei

achizitie) de (costul achizitiei data la

pretului al numerar in ulEchivalent -

ulterioare

platilor Totalul

dobanzilecu

totala Cheltuiala

48.000 lei= (90.000 lei + 158.000 lei) – 200.000 lei

200 000 lei 2131 = 404 248 000 lei

48.000 lei 471

b) achitarea, la livrare a primei tranşe:

90 000 lei 404 = 5121 90 000 lei

c) recunoaşterea cheltuielilor cu dobânzile pe parcursul derulării creditului (1 an) la sfârşitul fiecărei luni scurse:

Cheltuielile cu dobânzile = 48.000 lei / 12 luni = 4.000 lei

4.000 lei 666 = 471 4.000 lei

d) achitarea, după un an a ultimei plăţi de 158.000 lei.

158 000 lei 404 = 5121 158 000 lei

B940. Pe 1 iulie exerciţiul 2006 se cumpără obligaţiuni în condiţiile:

preţul de cumpărare 100 lei cuponul dobânzii de încasat între 1 aprilie şi

1 iulie (4 luni) pentru o rată a dobânzii 16 (100 16 4/12)

4 lei

Dobânda până la 1 aprilie a fost încasată la sursa de cumpărare. La 31 decembrie 2006, valoarea bursieră a obligaţiunilor este de 98 lei. Fracţiunea de dobândă de încasat de la 1 aprilie până la 31 decembrie “N” este de 100 16 9/12 = 12 lei. În exerciţiul 2007 la 1 octombrie se cesionează obligaţiunile, preţul de cesiune este de 107 lei, din care cuponul dobânzii 8 lei.Precizaţi înregistrările contabile aferente anilor 2006 şi 2007.

Rezolvare:

A. Înregistrări în exerciţiul 2006

a) 1 iulie: cumpărarea obligaţiunilor:

104 lei 506 = 512 104 lei

Obligaţiuni Conturi curente la bănci

b) 31 decembrie: dobânzi în curs cuvenite pentru exerciţiul 2006 încheiat sunt recunoscute doar pentru partea post – achiziţie (1 iulie – 31 decembrie):

8 lei 5088 = 762 8 lei

Dobânzi la obligaţiuni şi

titluri de plasament

Venituri din investiţii financiare pe termen

scurt cedate

c) 31 decembrie: provizioane pentru deprecierea obligaţiunilor:

6 lei 6864 = 596 6 lei

Cheltuieli financiare privind ajustări pentru deprecierea activelor

circulante


obligaţiunilor

Deprecieri titluri: 104 – 98 = 6 lei

B. Înregistrări în exerciţiul 2007:

a)1 aprilie: încasarea prin cec a cuponului de dobândă (100 16 = 16 lei) la şi recunoaşterea ca venit doar a dobânzii pentru perioada 1 ianuarie – 1 aprilie 2007 (100 16 16 3/12 = 4 lei):

16 lei 5121 = 762 4 lei

Conturi la bănci în lei Venituri din investiţii financiare pe termen

scurt cedate

5088 8 lei



506 4 lei

Obligaţiuni

b) 10 octombrie: cesiunea obligaţiunilor la preţul de 101 lei, preţ care include cuponul de dobândă pentru perioada 1 aprilie – 1 octombrie (100 16 6/12 = 8 lei):

recunoaşterea cuponului de dobândă:

8 lei 5088 = 762 8 lei



Venituri din investiţii financiare pe termen

scurt cedate

încasarea cuponului de la cumpărător:

8 lei 5121 = 5088 8 lei

Conturi la bănci în lei Dobânzi la obligaţiuni şi


scoaterea din gestiune a obligaţiunilor:

93 lei 5121 = 506 100 000 lei

Conturi la bănci în lei Obligaţiuni

7 lei 6642

Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate

reluarea la venituri a ajustării pentru depreciere aferent obligaţiunilor cedate:

6 lei 596 = 7864 6 lei


obligaţiunilor

Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante

B941. Pe data de 01.09.N societatea ALFA S.A. a achiziţionat 1.000 de obligaţiuni pe termen lung, la un cost de 3,2 lei/titlu, valoarea nominală 3 lei/titlu. Dobânda, calculată cu o rată de 10 % se plăteşte la fiecare 6 luni, iar scadenţa este la 5 ani. Contabilizaţi recunoaşterea cuponului şi venitul financiar adus de investiţie.

Rezolvare:

(a) la data de 01.09.N recunoaşterea cuponului:

3200 lei 265 = 462 3200 lei

Alte titluri imobilizate Creditori diverşi

(b)la 31.12.N evaluarea venitului financiar adus de investiţie: 1.000 obligaţiuni x 3 lei/titlu x 10 % x 4 /12 = 100 lei:

100 lei 5187 = 766 100 lei

Dobânzi de încasat Venituri din dobânzi

B933. Un produs finit care are un preţ în numerar de 1.200.000 lei este vândut în baza unui

contract cu plata în rate care are următoarele termene: data vânzării 01.01.N; durata încasării 10 rate; rata efectivă a dobânzii 13 %; ratele sunt plătite la finele perioadei; avansul 200.000 lei.În condiţiile în care ratele de încasat se determină pe baza formulei: rata totală = 184.290 lei

Tabelul de încasare se prezintă astfel:Specificare Rata Dobânda Rata vânzării Sold

0 1 2 3 = 1 – 2 4Preţ în numerar - - - 1.200.000Avans - - 200.000 1.000.000Rata 1 184.290 130.000 54.290 954.710Rata 2 184.290 122.942 61.348 893.362… … … … …Rata 10 184.290 21.202 163.088 0TOTAL 1.842.900 842.900 1.000.000 0

Rezolvare:

(a) la facturarea produsului:

2.080.900 lei 4111 = 701 1.200.000 lei

Clienţi Venituri din vânzarea produselor finite

4427 38.000 lei

TVA colectată

(200.000 × 19 %)

472 842.900 lei

Venituri în avans

iar pentru avansul încasat:

200.000 lei 512 = 4111 200.000 lei

Conturi curente la bănci

Clienţi

(b) încasarea primei rate:

184.290 lei 512 = 4111 184.290 lei

Conturi curente la bănci Clienţi

130.000 lei 472 = 766 130.000 lei



10.315 lei 4426 = 4427 10.315 lei

(54.290 ×19 %) TVA deductibilă TVA colectată

Provizioane

B850. Societatea ALFA se află într-un litigiu cu un client. La 31.12.N juriştii apreciază că ALFA va pierde cazul şi va trebui să plătească despăgubiri în valoare de 500.000 de lei peste 2 ani. Datorită faptului că efectul valorii în timp a banilor este semnificativ, ALFA constituie provizionul la nivelul valorii actualizate a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaţiei. Rata de actualizare este de 4.5% (rata dobânzii fără risc pe 2 ani). Dacă se foloseşte actualizarea, valoarea contabilă a provizionului creşte în fiecare perioadă, ca urmare a trecerii timpului. Această creştere este recunoscută ca o cheltuială cu dobânda.

Anul Factor de actualizare

Valoarea actualizată (mărimea

provizionului)

Creştere anuală a

provizionului

N 0,91573 457.865N+1 0,9569 478.450 20.585N+2 1 500.000 21.550

Care sunt înregistrările efectuate de societatea Alfa conform IAS 37?

Rezolvare

ALFA efectuează următoarele înregistrări:

La 31.12.N:

6812 = 1511 457.865



pentru riscuri şi cheltuieli

Provizioane pentru litigii

La 31.12.N+1:

666 = 1511 20.585

Cheltuieli privind

dobânzile


La 31.12.N+2:

666 = 1511 21.550

Cheltuieli privind

dobânzile


B854. Societatea ALFA este pe cale de a-şi închide magazinul din oraşul Y. Managementul a făcut un anunţ public cu privire la restructurare şi a început să implementeze planul.Restructurarea va conduce la disponibilizarea a 40 de salariaţi pentru care vor fi suportate costuri

(reprezentând salarii compensatorii) de 80.000 de lei. Clădirea în care se desfăşoară activitatea

de comercializare face obiectul unui contract de locaţie operaţională care are o durată rămsă de

10 ani şi o chirie anuală de 3.000 de lei. Penalitatea care ar fi suportată dacă se reziliază

contractul este de 10.000 de lei. Datorită faptului că penalitatea este semnificativă,

managementul consideră că ar fi mai avantajos să subînchirieze clădirea şi apreciază că ar putea

obţine o chirie anuală de 2.500 de lei. Până la 31.12.N ALFA nu a subînchiriat clădirea dar se

desfăşoară negocieri cu 2 posibili chiriaşi.

La 31.12.N ALFA dispune de un stoc de marfă pe care doreşte să-l lichideze şi estimează că va

înregistra o pierdere, ca urmare a vânzării acestora sub cost, de 10.000 de lei. Există contracte

ferme încheiate cu 2 clienţi care prevăd penalităţi pentru întârziere sau reziliere de 5.000 de lei.

Casele de marcaj, vitrinele şi rafturile vor fi transportate în oraşul X unde ALFA deţine un alt

magazin, iar costurile de relocalizare sunt estimate la 5.000 de lei. Mijloacele de transport vor fi

vândute estimându-se un câştig din cesiune de 10.000 de lei.

ALFA intenţionează să deschidă o agenţie de turism în oraşul Y, de aceea încheie un contract cu o firmă de publicitate căreia îi plăteşte un comision de 10.000 de lei pentru organizarea unei campanii publicitare menită să dezvolte o nouă imagine firmei. O parte din agenţii comerciali folosiţi în magazin sunt trimişi la cursuri de recalificare, costurile suportate de ALFA fiind de 80.000 de lei.Determinaţi valoarea provizionului pentru restructurare recunoscut de societatea ALFA şi efectuaţi înregistrarea lui.

Rezolvare

ALFA constituie un provizion pentru restructurare pentru costurile directe legate de restructurare, adică cele care:

-sunt generate în mod necesar de procesul de restructurare; şi

-nu sunt legate de desfăşurarea continuă a activităţii întreprinderii.

Sunt incluse în provizion:

- costurile ocazionate de disponibilizarea personalului 80.000 de lei;- penalitatea pentru rezilierea contractului de locaţie 10.000 de lei (nu se ia în considerare

venitul din subînchiriere deoarece nu este cert);- costurile ocazionate de rezilierea contractelor cu clienţii de 5.000 de lei;- costul ocazionat de lichidarea stocului de marfă 10.000 de lei;

Nu se includ în mărimea provizionului (deoarece sunt legate de desfăşurarea continuă a activităţii societăţii ALFA):

- onarariul plătit firmei de publicitate:

- costurile ocazionate de recalificarea personalului;

- costurile de relocalizare a stocurilor

Câştigurile din cedarea mijloacelor de transport nu sunt luate în considerare în determinarea provizionului, chiar dacă vânzarea acestora este ocazionată de restructurare.

La 31.12.N ALFA efectuează înregistrarea:6812 = 1513 105.000




Provizioane pentru

restructurare

B858. Societatea ALFA este implicată într-un litigiu. Juriştii apreciază că firma va suporta, la sfârşitul exerciţiului N+3, costuri estimate de 50.000 u.m.. Rata dobânzii fără risc este de 5%.

Care sunt înregistrările aferente exerciţiilor N şi N+1 conform IAS 37?Rezolvare

La 31.12.N:

6812 = 1511 43.193





La 31.12.N+1:

666 = 1511 5.587

Cheltuieli cu dobânzile


B1025. Societatea ALFA se află într-un litigiu cu un client. La 31.12.N juriştii apreciază că ALFA va pierde cazul şi va trebui să plătească despăgubiri în valoare de 500.000 de lei peste 2 ani. Datorită faptului că efectul valorii în timp a banilor este semnificativ, ALFA constituie provizionul la nivelul valorii actualizate a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaţiei. Rata de actualizare este de 4,5% (rata dobânzii fără risc pe 2 ani). Care este tratamentul contabil al provizionului pentru litigii, conform IAS 37 revizuit?

Rezolvare :

Dacă se foloseşte actualizarea, valoarea contabilă a provizionului creşte în fiecare perioadă, ca urmare a trecerii timpului. Această creştere este recunoscută ca o cheltuială cu dobânda.

ALFA efectuează următoarele înregistrări:

La 31.12.N:

Recunoaşterea provizionului la valoarea actualizată a sumei estimate a fi ocazionată de decontarea datoriei:

Valoarea actualizată = 500.000/(1+0,045)2 = 457.865 lei

6812 = 1511 457.865



pentru riscuri şi


cheltuieli

La 31.12.N+1:

Soldul contului de provizion la sfârşitul exerciţiului N+1 trebuie să fie valoarea actualizată a sumei estimate a fi ocazionată de decontarea datoriei :

Valoarea actualizată = 500.000/(1+0,045)1 = 478.468 lei

Efectul trecerii timpului = 478.468 – 457.865 = 20.603 lei

sau

Efectul trecerii timpului = 457.865 x 4,5%= 20.603 lei

666 = 1511 20.603

Cheltuieli privind

dobânzile


La 31.12.N+2:

Provizionul trebuie actualita ca urmare a trecerii timpului.

Efectul trecerii timpului = 478.468x4,5%= 21.532 lei

Soldul contului de provizion = 478.468 + 21.532 = 500.000 lei

666 = 1511 21.532

Cheltuieli privind

dobânzile


B1026. La data de 10.10.N, societatea ALFA este acţionată în justiţie de către un client (BETA). La sfârşitul exerciţiului N, consilierii juridici consideră că este probabil ca ALFA să plătească despăgubiri în valoare de 100.000 de lei peste doi ani. Previziunile privind evoluţia ratei dobânzii sunt: 5% în N+1 şi 7% în N+2. La sfârşitul exerciţiului N+1, în urma evoluţiei cazului, despăgubirile ce vor fi plătite sunt estimate la 120.000 de lei. Rata dobânzii aferentă exerciţiului N+2 este reestimată la 10%. În exerciţiul N+2 cazul este soluţionat, ALFA plătind suma de 122.000 de lei despăgubire. Care sunt înregistrările aferente exerciţiilor N, N+1 şi N+2 dacă întreprinderea aplică norma IAS 37 revizuită?

Rezolvare :

În exerciţiul N:

Se constituie un provizion pentru litigii pentru valoarea actualizată a despăgubirii estimate la 100.000 de lei.

Valoarea actualizată = 100.000/(1+0,05)(1+0,07) = 100.000/1,1235 = 89.007

6812 = 1511 89.007






Are loc o schimbare de estimare atât a costurilor de despăgubire cât şi a ratei dobânzii. Valoarea provizionului pentru litigii în bilanţul exerciţiului N+1 va fi de 120.000/(1+0,1) = 109.091 lei. Provizionul va trebui ajustat (majorat) cu suma de 20.084 lei. Ajustarea se va imputa astfel :

a)efectul trecerii timpului : 89.007 x 5% = 4.450 lei

666 = 1511 4.450

Cheltuieli privind

dobânzile


b)ajustarea datorată reestimării cheltuielii : 109.091 – 89.007 – 4450 = 15.634 lei

6812 = 1511 15.634






a) ajustarea privizioanului ca urmare a trecerii timpului: pentru 109.091 x 10% = 10.909 lei

666 = 1511 10.909

Cheltuieli privind

dobânzile


b)Soluţionarea cazului determină recunoaşterea cheltuielilor cu despăgubirile în sumă de 122.000 de lei.

6581 = 5121 122.000

Despăgubiri, amenzi şi penalităţi

Conturi la bănci

Concomitent va fi reluat provizionul pentru litigii.

1511 = 7812 120.000


Venituri din provizioane


B1027. Un magazin de desfacere cu amănuntul are o politică de restituire a contravalorii

bunurilor returnate de la clienţii nemulţumiţi chiar şi în absenţa unei obligaţii legale. Politica sa

este bine cunoscută pe piaţă. Statisticile arată că anual sunt returnate bunuri a căror valoare

reprezintă 0,5% din cifra de afaceri. În exerciţiul N, cifra de afaceri a fost de 1.000 de lei.

Să se argumenteze dacă sunt îndeplinite condiţiile cerute de IAS 37 revizuit pentru recunoaşterea

în contabilitate a unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli.

Rezolvare :

Dacă vom testa condiţiile de recunoaştere vom constata că:

-Există o obligaţie prezentă ca urmare a unui eveniment trecut: vânzarea bunurilor generează

o obligaţie implicită, deoarece conducerea magazinului a indus cumpărătorilor aşteptarea că

banii le vor fi restituiţi la înapoierea bunurilor cumpărate.

-Este probabilă ieşirea de resurse ce încorporează avantaje economice viitoare:

contravaloarea bunurilor returnate.

-Este necesar un provizion ce va fi constituit la cea mai bună estimare a contravalorii

bunurilor returnate : 1.000 x 0,5% = 5.000 de lei.

927. Societatea ALFA S.A. vinde produse însoţite de certificate de garanţie pentru 12 luni. În exerciţiul financiar N s-au vândut 30 de produse. Experienţa întreprinderii şi estimările indică pentru anul care urmează că 60% din produsele vândute în N nu vor înregistra nici un fel de problemă, 36% vor avea nevoie de reparaţii minore cu un cost mediu de 500 lei/ produs, iar 4% vor

avea nevoie de înlocuire completă la un cost de 3.500 lei /produs. La 1 ianuarie N provizioanele pentru garanţii aferente produselor vândute în anul N-1 era de 4.600 lei. În cursul anului N s-au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2.500 lei, iar provizionul aferent a fost reluat la venituri. Precizaţi înregistrările contabile aferente Anului N.

Rezolvare:

D 1512 C

2.500 (1) Si la 1.01.N-1 4.600

Sc 2.100

(1). Înregistrări contabile în cursul anului N:

S- au înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul N-1 în valoare de 2.500 lei, iar provizionul aferent a fost reluat la venituri:

2.500 lei 1512 = 7812 2.500 lei

(2). Calculul provizionului necesar la sfârşitul anului N:

SPECIFICARE CALCUL COST

60 % din TV vândute nu vor avea defecte

60 % 0 lei 0

36 % din TV vândute vor avea defecte minore

36 % 30 produse x 500 lei / produs

5.400 lei

4 % din TV vândute vor avea defecte majore

4 % 30 produse x 3.500 lei / produs

4.200 lei

TOTAL 9.600 lei

Provizion existent 2.100 lei

Provizion necesar 9.600 lei

Deci provizionul va fi majorat cu 9.600 lei – 2.100 lei = 7.500 lei

7.500 lei 6812 = 1511 7.500 lei

928. O întreprindere de exploatare minieră achiziţionează în anul N un utilaj de extracţie în valoare de 15.000 lei. Întreprinderea estimează că la terminarea extracţiei (peste 5 ani) va efectua cheltuieli cu demontarea, mutarea şi restaurarea activului, recunoscute printr-un provizion în valoare de 5.000 lei. Peste 5 ani, la terminarea extracţiei, costurile efective cu demontarea şi mutarea activului se ridică la 7.000 lei din care 2.000 lei materiale şi 5.000 lei salariale. Precizaţi înregistrările contabile aferente anilor N şi N+4 conform IAS 37.

Rezolvare:

A. Înregistrări contabile în anul N:

1) înregistrarea achiziţiei utilajului:

15 000 lei 2131 = 404 15 000 lei

2) constituirea provizionului pentru dezafectare imobilizări corporale, prin includerea lor în costul iniţial al utilajului conform IAS 37:

5 000 lei 2131 = 1513 5 000 lei

B.Înregistrări în anul N+4:

1)înregistrarea cheltuielilor cu demontarea şi mutarea utilajului la expirarea perioadei de utilizare:

1.1) cheltuieli materiale:

2 000 lei 602 = 302 2 000 lei

1.2) cheltuieli salariale:

5 000 lei 641 = 421 5 000 lei

2) anularea provizionului constituit cu această destinaţie şi rămas fără obiect:

7 000 lei 1513 = 2131 7 000 lei

929. În procesul de restructurare a activităţii, Consiliul de Administraţie al întreprinderii A decide să închidă o fabrică care produce produse chimice.

Pe data de 20 decembrie anul N, Consiliul de Administraţie a aprobat un plan detaliat legat de acest eveniment, au fost trimise scrisori clienţilor pentru a identifica alte surse de aprovizionare, iar personalul unităţii respective a fost informat asupra restructurării. Costurile estimate cu închiderea şi dezafectarea fabricii se ridică la 5.000 lei iar plata compensaţiilor către angajaţii ce vor fi concediaţi la 4.000 lei. Totodată, conducerea societăţii a luat decizia vânzării clădirilor aparţinând fabricii existând deja un cumpărător. Valoarea contabilă netă a clădirilor secţiei este de 25.000 lei, preţul de vânzare negociat fiind de 32.000 lei. În anul N+1 are loc vânzarea clădirilor şi

se efectuează plăţi compensatorii celor afectaţi de restructurare, în sumă de 2.000 lei. Precizaţi înregistrările contabile aferente anilor N şi N+1 conform IAS 37.

Rezolvare:

A. Operaţii efectuate în anul N:

1) înregistrarea constituirii provizionului pentru restructurare:

9 000 lei 6812 = 1514 9 000 lei

B. Operaţii efectuate în anul N+1:

1)vânzarea fabricii:

32 000 lei 461 = 7583 32 000 lei

2) scoaterea din evidenţă a construcţiilor vândute:

25 000 lei 6583 = 212 25 000 lei

3) efectuarea plăţilor compensatorii:

2 000 lei 6588 = 462 2 000 lei

2 000 lei 462 = 5311 2 000 lei

4) anularea provizionului constituit cu această destinaţie:

9 000 lei 1514 = 7812 9 000 lei

IAS 10

B.855.Societatea ALFA deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 10.000 de lei. La 31.12.N societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 9.000 de lei şi a înregistrat, potrivit IAS 2, un provizion pentru deprecierea mărfurilor în valoare de 1.000 de lei. Pe 15 ianuarie N+1, societatea a vândut stocul de mărfuri la 8.000 de lei.

Care este tratamentul acestui eveniment conform IAS 10?

Rezolvare

Vânzarea stocurilor, ulterior datei bilanţului, cu 8.000 de lei reprezintă o probă cu privire la valoarea realizabilă netă a acestora. Prin urmare, ALFA înregistrează un provizion suplimentar de 1.000 de lei:

6814 = 394 1.000



pentru deprecierea

activelor circulante

Provizioane pentru

deprecierea mărfurilor

B856. Societatea BETA este producătoare de produse cosmetice. Pe 15 octombrie N, o clientă a deschis acţiune în justiţie împotriva societăţii, ca urmare a unei reacţii alergice suferite în urma utilizării unei creme produse de BETA. La 31.12.N, în urma discuţiei cu avocatul societăţii, managementul a estimat un provizion pentru litigii în valoare de 5.000 de lei. Pe data de 24 februarie este pronunţată sentinţa potrivit căreia societatea ALFA trebuie să plătească despăgubiri în valoare de 7.500 de lei.

Care este tratamentul acestui eveniment conform IAS 10?Rezolvare

Pronunţarea sentinţei şi stabilirea mărimii despăgubirii confirmă mărimea provizionului pentru litigii ce trebuie înregistrat. Acest eveniment determină ajustarea provizionului cu 2.500 de lei. ALFA efectuează înregistrarea:

6812 = 1511 2.500

Cheltuieli de exploatare privind

provizioanele pentru riscuri şi

cheltuieli


B1011. Pe 15 ianuarie N+1, auditorul societăţii ALFA descoperă că stocul de materii prime este supraevaluat deoarece există lipsuri la inventar care nu au fost înregistrate în contabilitate şi recomandă, în consecinţă, ajustarea situaţiilor financiare. Contabilul, în urma analizării listelor de inventar, ajunge la concluzia că, din cauza unor erori de calcul, nu a fost înregistrată o lipsă la inventar în valoare de 25.000 lei.

Care este tratamentul contabil corect conform IAS 10?

Rezolvare:

Descoperirea unor erori după data bilanţului, care arată că situaţiile financiare au fost incorecte determină ajustarea acestora. ALFA efectuează înregistrarea lipsei materii prime la inventar omise din cauza unei erori:

+Ch; -A

601 = 301 25.000

Cheltuieli cu materiile prime

Materii prime

B1012. Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N. Pe 25 ianuarie N+1 are loc un accident pe un teren al unui client. Unul din camioanele ALFA descărca acid sulfuric în rezervorul clientului. Sub presiune, pompele au cedat şi acidul sulfuric a infestat terenul, proprietatea clientului. Costurile de curăţare sunt estimate la 200.000 de lei. Nu se cunoaşte încă cine va fi declarat vinovat de incident.Cum va fi reflectat acest incident în situaţiile financiare ale societăţii ALFA, ştiind că aceasta aplică normele internaţionale ?Rezolvare :

Conform IAS 10, în cazul în care un eveniment apare dupa data bilanţului şi nu se referă la condiţiile existente la acea dată, efectul acestui eveniment trebuie prezentat în note atunci cand este semnificativ sau cand se consideră ca este relevant pentru utilizatorii care iau decizii pe baza raportărilor anuale.

Urmatoarele informaţii ar trebui prezentate:

natura evenimentului; o estimare a efectului financiar, sau o declaraţie ca o astfel de estimare nu a fost

posibilă.

Condiţia (deversarea acidului sulfuric) a apărut după data bilanţului. Costurile de refacere sunt semnificative pentru situaţiile financiare ale lui ALFA. Există o datorie contingentă (eventuală) care trebuie sa fie publicată în notele explicative.

ALFA va efectua în note următoarea informare narativă :

“ Pe 25 ianuarie N+1 a avut loc o deversare de acid sulfuric pe un teren al unui client în care a fost implicat un mijloc de transport al societăţii Alfa. Costurile pentru curăţarea terenului sunt estimate la 200.000 de lei. Datoria este condiţionată de decizia autorităţilor de a declara societatea Alfa vinovată sau nu de acest incident.”

Subvenţii

B1022. La 10 februarie N, o întreprindere obţine o subvenţie de 300.000 lei, pentru finanţarea cheltuielilor cu salariile aferente lunii curente. Cheltuielile cu salariile angajate în cursul lunii februarie au fost de 500.000 de lei. Care sunt înregistrările pe care trebuie să le facă întreprinderea dacă se decide recunoaşterea subvenţiei ca venit, conform IAS 20 „Subvenţii” ?Rezolvare :

În luna februarie vor fi efectuate următoarele înregistrări contabile:

-înregistrarea cheltuielilor cu salariile:

641

Cheltuieli cu salariile personalului

= 421

Personal-salarii datorate

500.000

-înregistrarea încasării subvenţiei:

5121


= 7414

Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului

300.000

B1078. La începutul exerciţiului N, întreprinderea ALFA obţine o subvenţie de 20.000 u.m. pentru achiziţia unui echipament tehnologic al cărui cost este de 50.000 u.m. Durata de utilizare

estimată pentru acest activ este de 5 ani iar metoda de amortizare este cea liniară. La sfârşitul exerciţiului N+2, ALFA este obligată să ramburseze 80% din subvenţia primită.Care sunt înregistrările aferente exerciţiilor N, N+1 şi N+2, conform IAS 20, dacă întreprinderea a recunoscut subvenţia ca venit în avans?

Rezolvare :

Înregistrările exerciţiului N:

-încasarea subvenţiei:

5121


= 131

Venituri în avans/subvenţii pentru investiţii

20.000

-achiziţia echipamentului:

%

213


4426

TVA deductibilă

= 404


59.500

50.000

9.500

-plata furnizorului de imobilizări:

404


= 5121


59.500

-amortizarea echipamentului:

6811

Cheltuieli din exploatare privind

= 2813

Amortizarea instalaţiilor

10.000

(50.000/5)


etc.

-virarea cotei de venituri în avans la veniturile din subvenţii pentru investiţii din contul de profit şi pierdere:

131


= 7584

Venituri din subvenţii pentru investiţii

4.000

(20.000/5)



6811

Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor

= 2813

Amortizarea instalaţiilor etc.

10.000


131


= 7584


4.000



6811


= 2813

Amortizarea instalaţiilor

10.000

privind amortizarea imobilizărilor

etc.


131


= 7584


4.000

-Rambursarea subvenţiei pentru investiţii:

Subvenţia primită în exerciţiul N: 20.000

Subvenţia virată la venituri până

la data rambursării 4.000 x 3 = 12.000

Subvenţia rămasă de virat: 20.000 – 12.000 = 8.000

Subvenţia ce trebuie rambursată: 20.000 x 80% = 16.000

Cheltuiala generată de rambursarea

subvenţiei 16.000 – 8.000 = 8.000

(i)imputarea cu prioritate a subvenţiei rambursate asupra venitului în avans:

131


= 5121


8.000

(ii)trecerea pe cheltuieli a restului de subvenţie rambursată:

6588 = 5121 8.000

Alte cheltuieli din exploatare


B1079. La începutul exerciţiului N, întreprinderea ALFA obţine o subvenţie de 20.000 u.m. pentru achiziţia unui echipament tehnologic al cărui cost este de 50.000 u.m. Durata de utilizare estimată pentru acest activ este de 5 ani iar metoda de amortizare este cea liniară. La sfârşitul exerciţiului N+2, ALFA este obligată să ramburseze 80% din subvenţia primită.Care sunt înregistrările aferente exerciţiilor N, N+1 şi N+2, conform IAS 20, dacă întreprinderea a dedus subvenţia din costul activului?

Rezolvare :


-achiziţia echipamentului:

%

213


4426

TVA deductibilă

= 404


59.500

50.000

9.500

-încasarea subvenţiei pentru investiţii:

5121


= 213


20.000

-plata furnizorului de imobilizări:

404


= 5121


59.500

-înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea:

6811


= 2813


6.000

(30.000/5)



6811


= 2813


6.000



6811


= 2813


6.000

-rambursarea subvenţiei pentru investiţii:

Valoarea activului va fi majorată cu 20.000 x 80% = 16.000 u.m.

2131


= 5121


16.000

B1080. La începutul exerciţiului N, întreprinderea ALFA S.A primeşte un credit pe termen lung de 1.000 u.m. la o rată a dobânzii de 20% pe an. Cu această ocazie primeşte o subvenţie de 120 u.m. pentru acoperirea cheltuielilor cu dobânda. La sfârşitul lunii aprilie ALFA rambursează subvenţia deoarece nu a respectat condiţiile prevăzute pentru acordarea acesteia.Care sunt înregistrările contabile, conform IAS 20, dacă întreprinderea a recunoscut subvenţia drept venit?

Rezolvare:

Înregistrările aferente lunii ianuarie:

-primirea creditului:

5121


= 1621

Credite bancare pe termen lung

1.000


5121


= 7418

Venituri din subvenţia de exploatare pentru dobânda datorată

120

-înregistrarea dobânzii aferente lunii ianuarie:

666

Cheltuieli privind dobânzile

= 1682

Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung

16,67

(1.000 x 20% x 1/12)

-trecerea la venituri în avans a subvenţiei aferente dobânzilor perioadelor următoare:

Subvenţia aferentă lunii ianuarie = 120/12 = 10 u.m.

Venitul în avans = 120 – 10 = 110 u.m.

7418


= 472

Venituri în avans

110

Înregistrările aferente lunilor februarie şi martie:

-înregistrarea dobânzii aferente:

666


= 1682


16,67

-trecerea la venituri a subvenţiei aferente dobânzii lunii curente:

472

Venituri în avans

= 7418


10

Înregistrările aferente lunii aprilie:

-înregistrarea dobânzii aferente:

666 = 1682 16,67



-trecerea la venituri a subvenţiei aferente dobânzii lunii curente:

472

Venituri în avans

= 7418


10

-rambursarea subvenţiei de 120 u.m.:

(i)imputarea cu prioritate asupra venitului în avans aferent subvenţiei:

Venitul în avans este de 110 –30 = 80 u.m.

472

Venituri în avans

= 5121


80

(ii)imputarea la cheltuieli a restului din subvenţia rambursată:

6588

Alte cheltuieli din exploatare

= 5121


40

B1081.La începutul exerciţiului N, întreprinderea ALFA S.A primeşte un credit pe termen lung de 1.000 u.m. la o rată a dobânzii de 20% pe an. Cu această ocazie primeşte o subvenţie de 120 u.m.

pentru acoperirea cheltuielilor cu dobânda. La sfârşitul lunii aprilie ALFA rambursează subvenţia deoarece nu a respectat condiţiile prevăzute pentru acordarea acesteia.Care sunt înregistrările contabile, conform IAS 20, dacă întreprinderea a dedus subvenţia din cheltuiala cu dobânda?

Rezolvare :

Înregistrările aferente lunii ianuarie:

-primirea creditului:

5121


= 1621

Credite bancare pe termen lung

1.000


5121


= %

666


472

Venituri în avans

120

10

110

-înregistrarea dobânzii aferente perioadei curente:

666


= 1682

Dobânzi aferente creditelor

16,67

bancare pe termen lung

Înregistrările aferente lunilor februarie şi martie:


666


= 1682


16,67

-deducerea din cheltuieli a cotei părţi din subvenţie:

472

Venituri în avans

= 666


10

Înregistrările aferente lunii aprilie:


666


= 1682


16,67

-deducerea din cheltuieli a cotei părţi din subvenţie:

472 = 666 10

Venituri în avans Cheltuieli privind dobânzile

-rambursarea subvenţiei:

(i)imputarea cu prioritate a subvenţiei rambursate asupra veniturilor în avans:

472

Venituri în avans

= 5121


80

(ii)imputarea la cheltuieli a restului din subvenţia rambursată:

666


= 5121


40

Impozitul pe profit

B981. Se cunosc următoarele informaţii privind o categorie de clădiri ale societăţii X:Informaţii Valoare

contabilăBază de

impozitareValoarea clădirilor la 1.01.N- Amortizarea în anul N= Valoarea clădirilor la 31.12.N

200.000(20.000)180.000

160.000(30.000)130.000

La 31.12.N, societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clădiri, valoarea reevaluată fiind 240.000 u.m. Din punct de vedere fiscal, reevaluarea nu este recunoscută. Cota de impozit pe profit: 16%. La începutul exerciţiului N, exista o datorie de impozit amânat de 16% x (200.000 – 160.000), adică 6.400 u.m.Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat la 31.12.N, în conformitate cu IAS 12.

Rezolvare

La 31.12.N:

Valoarea contabilă a imobilizărilor 240.000 u.m.

Baza de impozitare a imobilizărilor 130.000 u.m.

Diferenţă temporară impozabilă 110.000 u.m.

Datoria de impozit amânat ce trebuie să existe la 31.12.N: 16% x 110.000 = 17.600 u.m.

Datoria de impozit amânat existentă la deschiderea exerciţiului N: 6.400 u.m.

Datoria de impozit amânat ce trebuie înregistrată în exerciţiul N = 17.600 – 6.400 = 11.200 u.m.

Acesta se va înregistra astfel:

- pe seama capitalurilor proprii: (240.000 – 180.000) x 16% = 9.600 u.m.

- pe seama cheltuielilor: (30.000 – 20.000) x 16% = 1.600 u.m.

%


Cheltuieli cu impozitul amânat

= Impozit amânat 11.200

9.600

1.600

B982. Se cunosc următoarele informaţii privind societatea X, la 31.12.N:

Informaţii Valori contabile Imobilizări corporale (1)Creanţe clienţi (2)Dobânzi de încasat (3)

1.500.000300.00030.000

Amenzi de plătit (4)Dobânzi de plătit (3)

33.00015.000

(1) Baza de impozitare pentru imobilizările corporale este 1.410.000 u.m.(2) Creanţele clienţi au o valoare brută de 324.000 u.m. şi există un provizion de depreciere a

creanţelor de 24.000 u.m. Provizionul nu este deductibile fiscal.(3) Presupunem că dobânzile sunt recunoscute fiscal în exerciţiul în care acestea generează fluxuri

de trezorerie.(4) Amenzile nu sunt deductibile fiscal.

Cota de impozit pe profit: 30%.

La începutul exerciţiului N, există un pasiv de impozit amânat de 6.000 u.m.Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat la 31.12.N, în conformitate cu IAS 12, ştiind că societatea nu procedează la compensarea creanţelor cu datoriile de impozit amânat.

Rezolvare

Calculul diferenţelor temporare:

Informaţii Valoare contabilă

Bază de impozitare

Diferenţă temporară

impozabilă deductibilă

Imobilizări corporale

1.500.000 1.410.000 90.000 -

Creanţe clienţi 300.000 324.000 - 24.000

Dobânzi de încasat

30.000 - 30.000 -

Amenzi de plătit 33.000 33.000 - -

Dobânzi de plătit

15.000 - - 15.000

Total diferenţe 120.000 39.000

Datoria de impozit amânat la 31.12.N = 120.000 x 30% = 36.000 u.m.

Datoria de impozit amânat existentă la deschiderea exerciţiului N: 6.000 u.m.

Datoria de impozit amânat ce trebuie înregistrată în exerciţiul N = 36.000 – 6.000 = 30.000 u.m.

Creanţa de impozit amânat la 31.12.N = 39.000 x 30% = 11.700 u.m.

Înregistrările contabile privind impozitul amânat sunt următoarele:


= Impozit amânat 30.000

Impozit amânat = Venituri din impozitul amânat 11.700

B. 811. Se cunosc următoarele informaţii privind societatea ALFA, la 31.12.N (lei):

Informaţii Valoare contabilă

Imobilizări corporale (1) 900.000

Creanţe clienţi (2) 250.000

Dobânzi de încasat (3) 50.000

Dividende de încasat (4) 60.000

Dobânzi de plată (3) 145.000

Provizion pentru garanţii acordate clienţilor (5) 45.000

Provizion pentru dezafectarea unei clădiri (6) 20.000

Cheltuieli de dezvoltare (7) 25.000

Împrumut în valută (8) 120.000

Echipamente finanţate prin contracte de leasing financiar (9)

250.000

Datorii din contracte de leasing financiar (9) 270.000

Amenzi de plătit (10) 10.000

(1) Baza fiscală pentru imobilizările corporale este de 800.000 lei.(2) Creanţele clienţi au o valoare brută de 280.000 lei şi există un provizion pentru depreciere

constituit de 30.000 lei (nedeductibil fiscal).(3) Dobânzile sunt recunoscute fiscal în exerciţiul în care vor fi încasate/plătite.(4) Dividendele de încasat nu sunt impozabile;(5) Provizionul pentru garanţii acordate clienţilor nu este deductibil fiscal.(6) Provizionul pentru dezafectarea clădirii a fost capitalizat conform IAS 16 la momentul

recunoaşterii iniţiale a acesteia şi nu este deductibil fiscal.(7) Cheltuielile de dezvoltare sunt deductibile fiscal la momentul plăţii şi amortizate pe 5 ani

contabil.(8) Împrumut în valută în valoare de 3.000 euro (curs la data contractării 1 euro =4,4 lei, la

31.12.N 1euro = 4, lei). Câştigul din diferenţe de curs este impozabil la momentul realizării .(9) În conformitate cu IAS 17, s-au înregistrat cheltuieli cu dobânzile de 45.250 lei şi cheltuieli

cu amortizarea de 50.000 lei. Redevenţa anuală de 75.000 lei nu a fost plătită până la sfârşitul exerciţiului N. Din punct de vedere fiscal, contractul este considerat leasing operaţional.

(10) Amenzile nu sunt deductibile fiscal.

Calculaţi diferenţele temporare impozabile şi diferenţele temporare deductibile conform IAS 12.

Rezolvare

Active şi datorii Valoare contabilă

Bază fiscală

Diferenţă temporară

impozabilă deductibilă


900.000 800.000 100.000 -

Creanţe clienţi 250.000 280.000 - 30.000

Dobânzi de încasat

50.000 0 50.000 -

Dividende de încasat

60.000 60.000 - -

Dobânzi de plată 60.000 0 60.000

Provizion pentru garanţii acordate clienţilor

45.000 0 - 45.000

Provizion pentru dezafectarea unei clădiri

20.000 0 - 20.000

Cheltuieli de dezvoltare

25.000 0 25.000 -

Împrumut în valută

12.000 13.200 1.200 -

Echipamente finanţate prin contracte de leasing financiar

250.000 0 250.000 0

Datorii din contracte de leasing financiar

270.000 0 - 270.000

Amenzi de plătit 10.000 10.000 - -

Total - - 426.200 405.000

B.814. Se cunosc următoarele informaţii privind activele şi datoriile societăţii ALFA la sfârşitul exerciţiului N+1:

u.m.

Active şi datorii Situaţia la 31.12.N+1

Cheltuieli de dezvoltare (1)

Imobilizări corporale (2)

Clienţi (3)

Cheltuieli înregistrate în avans (4)

Alte active (5)

18.000

640.000

20.000

5.000

20.000

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (6)

Amenzi de plătit (7)

Alte datorii (5)

4.000

2.000

400.000

(1) La începutul exerciţiului N, s-au angajat cheltuieli de dezvoltare în valoare de 30.000 de lei, care au fost capitalizate în conformitate cu prevederile normei IAS 38. Managerii au decis amortizarea acestora prin metoda lineară, pe o durată de 5 ani. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile de dezvoltare au fost deductibile în anul angajării lor (N).

(2) Imobilizările corporale cuprind clădiri şi utilaje. Clădirile au fost achiziţionate la începutul exerciţiului N, la un cost de 700.000de lei şi sunt amortizate contabil în 7 ani. Durata de amortizare fiscală este de 10 ani. La sfârşitul exerciţiului N+1, clădirile sunt reevaluate în conformitate cu IAS 16 la 600.000de lei. Utilajele au fost achiziţionate, la începutul exerciţiului N-1, cu 100.000de lei. Durata de amortizare contabilă este de 5 ani iar cea fiscală de 4 ani.

(3) La 31.12.N+1, creanţele clienţi aveau o valoare brută de 25.000 de lei şi un provizion pentru depreciere nedeductibil fiscal. Provizionul este reluat în exerciţiul N+2.

(4) Cheltuielile înregistrate în avans reprezintă o chirie plătită pe 5 ani ulteriori exerciţiului N+1, deductibilă la momentul în care are loc fluxul monetar.

(5) Pentru posturile „alte active” şi „alte datorii” nu există diferenţe între contabilitate şi fiscalitate.

(6) În cursul exerciţiului N+1, ALFA se află în litigiu cu un client. Managementul estimează la sfârşitul exerciţiului că despăgubirile ce vor fi plătite de ALFA se ridică la 4.000 de lei pentru care constituie un provizion nedeductibil fiscal.

(7) Amenzile nu sunt deductibile fiscal. Cheltuielile cu amenzile au fost angajate în exerciţiul N+1.

(8) La începutul exerciţiului N+1 ALFA a imputat contului de profit şi pierdere costurile unui proiect de cercetare în valoare de 20.000 de lei. Din punct de vedere fiscal cheltuielile se amortizează în 5 ani.

Calculaţi diferenţele temporare impozabile şi diferenţele temporare deductibile la 31.12.N+1.

Rezolvare

Elemente Valoare contabilă

Baza fiscală Diferenţă temporară impozabilă

Diferenţă temporar

ă deductibil

ă

31.12.N+1

Cheltuieli de cercetare

0 16.000 - 16.000


18.000 0 18.000 -

Clienţi 20.000 25.000 - 5.000

Clădiri 600.000 560.000 40.000 -

Utilaje 40.000 25.000 15.000 -

Cheltuieli în avans

5.000 0 5.000 -


4.000 0 4.000

Amenzi de plătit

2.000 2.000 - -

TOTAL 78.000 25.000

B.815. Se cunosc următoarele informaţii privind activele şi datoriile societăţii ALFA la 31.12.N+2:

u.m.

Active şi datorii Situaţia la 31.12.N+2

Cheltuieli de dezvoltare (1)

Imobilizări corporale (2)

Clienţi (3)

Cheltuieli înregistrate în avans (4)

Alte active (5)

12.000

500.000

15.000

4.000

25.000

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (6)

Amenzi de plătit (7)

Donaţii (7)

Alte datorii (5)

3.000

1.000

2.000

300.000

(1) La începutul exerciţiului N, s-au angajat cheltuieli de dezvoltare în valoare de 30.000 de lei, care au fost capitalizate în conformitate cu prevederile normei IAS 38. Managerii au decis amortizarea acestora prin metoda lineară, pe o durată de 5 ani. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile de dezvoltare au fost deductibile în anul angajării lor (N).

(2) Imobilizările corporale cuprind clădiri şi utilaje. Clădirile au fost achiziţionate la începutul exerciţiului N, la un cost de 700.000 de lei şi sunt amortizate contabil în 7 ani. Durata de amortizare fiscală este de 10 ani. La sfârşitul exrciţiului N+1, clădirile sunt reevaluate în conformitate cu IAS 16 la 600.000 de lei. Utilajele au fost achiziţionate, la începutul exerciţiului N-1, cu 100.000 de lei. Durata de amortizare contabilă este de 5 ani iar cea fiscală de 4 ani.

(3) La 31.12.N+1, creanţele clienţi aveau o valoare brută de 25.000 de lei şi un provizion pentru depreciere nedeductibil fiscal. Provizionul este reluat în exerciţiul N+2.

(4) Cheltuielile înregistrate în avans reprezintă o chirie plătită pe 5 ani ulteriori exerciţiului N+1, deductibilă la momentul în care are loc fluxul monetar.

(5) Pentru posturile „alte active” şi „alte datorii” nu există diferenţe între contabilitate şi fiscalitate.

(6) În cursul exerciţiului N+1, ALFA se află în litigiu cu un client. Managementul estimează la sfârşitul exerciţiului că despăgubirile ce vor fi plătite de ALFA se ridică la 4.000 de lei pentru care constituie un provizion nedeductibil fiscal din care 1.000 este reluat la venituri în execiţiul N+2.

(7) Amenzile şi donaţiile nu sunt deductibile fiscal. Cheltuielile cu amenzile au fost angajate în exerciziul N+1, iar cele cu donaţiile în exerciţiul N+2. O parte din amenzi au fost plătite în N+2.

(8) La începutul exerciţiului N+1 ALFA a imputat contului de profit şi pierdere costurile unui proiect de cercetare în valoare de 20.000 de lei. Din punct de vedere fiscal cheltuielile se amortizează în 5 ani.

Calculaţi diferenţele temporare impozabile şi diferenţele temporare deductibile la 31.12.N+2.

Rezolvare

Elemente Valoare contabilă

Baza fiscală Diferenţă temporară impozabilă

Diferenţă temporar

ă deductibil

ă

31.12.N+2

Cheltuieli de cercetare

0 12.000 - 12.000


12.000 0 12.000 -

Clienţi 15.000 15.000 - -

Clădiri 480.000 490.000 - 10.000

Utilaje 20.000 0 20.000 -

Cheltuieli în avans

4.000 0 4.000 -


3.000. 0 - 3.000

Amenzi de plătit

1.000 1.000 - -

Donaţii 2.000 2.000 - -

TOTAL 36.000 25.000

B. 824. Calculaţi baza fiscală pentru următoarele active conform IAS 12:

1. Dobândă de primit (creanţă) de 2.000lei impozabilă la încasare;2. Dividende de primit de 2.500 lei neimpozabile;3. Stocuri în bilanţ în valoare de 10.000 lei deductibile la vânzare;4. Creanţe clienţi în valoare de 5.000 lei (nu există provizion pentru depreciere);5. Creanţe clienţi în valoare brută de 5.000lei, provizion pentru depreciere deductibil fiscal de

500lei;6. Creanţe clienţi în valoare brută de 5.000 lei cu un provizion de 500 nedeductibil fiscal;7. Împrumut acordat unei filiale de 10.000 lei;8. Cheltuieli de dezvoltare de 25.000 lei deductibile fiscal la momentul plăţii, amortizate pe 5

ani contabil.9. Echipament achiziţionat cu 100.000lei, valoare netă contabilă 70.000lei, amortizare fiscală

cumulată 40.000lei;10. Teren achiziţionat la un cost de 80.000 lei. Câştigul impozabil la cesiune egal cu încasări din

cesiune –cost.Rezolvare

Elemen

te

Baza fiscală

= Valoare contabilă

- Sume viitoare impozabile

+ Sume viitoare deductibile

1. 0 = 2.000 2.000 (la încasare )

0

2. 2.500 2.500 0 0

3. 10.000 10.000 10.000 10.000

4. 5.000 5.000 0 0

5. 4.500 4.500 0 0

6. 5.000 4.500 0 500

7. 10.000 10.000 0 0

8. 0 25.000 25.000 0

9. 60.000 70.000 70.000 60.000

Elemen

te

Baza fiscală


- Sume viitoare impozabile

+ Sume viitoare deductibile

10. 80.000 80.000 80.000 80.000

B.825. Calculaţi baza fiscală pentru următoarele datorii conform IAS 12:

1. Credit bancar de 3.000lei;2. Provizion pentru garanţii acordate clienţilor de 6.000 lei, nedeductibil fiscal;3. Împrumut în valută în valoare de 2.000 euro (curs la data contractării 1 euro = 4 ,0lei, curs la

31.12.N 1 euro = 3,9 lei). Câştigul din diferenţe de curs este impozabil la momentul realizării;4. Amenzi şi penalităţi de plătit de 5.000lei, nedeductibile fiscal;5. Venit înregistrat în avans din vânzarea bunurilor pe credit în valoare de 5.000 lei, recunoscut

fiscal la momentul încasării creanţei;6. Chirie încasată în contul exerciţiilor viitoare de 5.000 lei, recunoscută fiscal la momentul

încasării.Rezolvare

Elemente Baza fiscală


- Sume viitoare

deductibile

+ Sume viitoare

impozabile

1. 3.000 3.000 0 0

2. 0 6.000 6.000 0

Elemente Baza fiscală


- Sume viitoare

deductibile

+ Sume viitoare

impozabile

3. 8.000 7.800 0 200

4. 5.000 5.000 0 0

Elemente Baza fiscală = Valoare contabilă

- Sume neimpozabile în

perioadele viitoare

5. 5.000 5.000 0

6.

0 5.000 5.000

IAS 8B.821. În exerciţiul N, societatea Alfa schimbă politica referitoare la imobilizării corporale. Alfa

va aplica abordarea pe componente pentru amortizarea imobilizărilor corporale şi

tratamentul alternativ din IAS 16 (reevaluarea). Anterior exerciţiului N, Alfa nu colecta informaţiile pentru aplicarea abordării pe componente. Începând cu exerciţiul N, Alfa colectează informaţiile referitoare la valoarea justă, durata de viaţă utilă, valoarea reziduală şi valoarea amortizabilă pe componente.La sfârşitul anului N-1 se cunosc următoarele informaţii:

Costul imobilizărilor corporale 250.000Amortizarea cumulată (75.000)Valoarea netă contabilă 175.000Cheltuiala cu amortizarea pentru exerciţiul N calculată pe baza politicii contabile anterioare 15.000

La începutul exerciţiului N sunt colectate următoarele informaţii:

- Valoarea justă a imobilizărilor corporale 200.000;- Cheltuiala cu amortizarea calculată pe baza abordării pe componente 20.000;- Cota de impozitare este de 16%.

Ce efecte va avea schimbarea de politică asupra situaţiilor financiare, conform IAS 8? Ce informare va face societatea Alfa în notele explicative?

Rezolvare

Efectul schimbării politicii asupra exerciţiului curent este următorul:

lei

Creşterea cheltuielilor cu amortizarea (5.000) Scăderea cheltuielii cu impozitul pe profit 800

Scăderea profitului (4.200) Creşterea valorii contabile a imobilizărilor corporale 25.000Creşterea datoriei cu impozitul amânat 4.000

Creşterea rezervei din reevaluare 21.000

Extras din notele la situaţiile financiare

Începând cu anul N, societatea Alfa schimbă politica referitoare la imobilizările corporale în sensul adoptării abordării pe componente şi a tratamentului alternativ din IAS 16. Managementul consideră că schimbarea va conduce la furnizarea de informaţie mai relevantă şi mai fiabilă deoarece reflectă cu o mai mare acurateţe valoarea componentelor. Noua politică se aplică prospectiv începând cu exerciţiul N deoarece aplicarea retrospectivă nu este practicabilă.

B. 822. În exerciţiul N+1 societatea Alfa a descoperit că în exerciţiul N a înregistrat amortizarea unui utilaj de 10.000 lei în loc de 15.000 lei (ca urmare a unei erori de calcul). În exerciţiul N+1 Alfa a înregistrat venituri din vânzarea mărfurilor de 200.000 de lei, cheltuieli cu mărfurile de 15.000 de lei, cheltuieli cu amortizarea de 25.000 lei şi o cheltuială cu impozitul pe profit de 25.600lei. În exerciţiul N Alfa a raportat venituri din vânzarea mărfurilor de 180.000lei, cheltuieli cu mărfurile de 30.000 lei, cheltuieli cu amortizarea 10.000 lei, cheltuiala cu impozitul pe profit 22.400lei, profit 117.600 lei. În exerciţiul N soldul iniţial al rezultatului reportat a fost de 20.000 de lei iar soldul final a fost de 34.000 de lei. Cota de impozit pe profit a fost de 16%. Alfa nu înregistrează alte venituri sau alte cheltuieli, are un capital social de 20.000 lei şi nu are alte componente ale capitalurilor proprii în afara rezultatului reportat.

Prezentaţi contul de profit şi pierdere pentru exerciţiul N şi N-1 retratat, situaţia variaţiei capitalurilor proprii şi efectul corecţiei erorii asupra exerciţiului N.

Rezolvare

AlfaContul de profit şi pierdere

(lei)N+1 (retratat)

NVenit din vânzarea mărfurilor

200.000 180.000

Costul bunurilor vândute

(15.000) (30.000)

Cheltuieli cu amortizarea

(25.000) (15.000)

Profit înainte de impozitare

160.000 140.000

Cheltuiala cu impozitul pe profit

(25.600) (22.400)

Profit 134.400 117.600 Alfa

Situaţia variaţiei capitalurilor proprii

(lei)Capital

social Rezulatat

reportat Total

Sold la 31.decembrie N-1

20.000 20.000 40.000

Profitul retratat al exerciţiului N

117.600 117.600

Sold la 31 decembrie N

20.000 137.600 157.600

Profitul exerciţiului N+1

134.400 134.000

Sold la 31 decembrie N+1

20.000 272.000 292.000

Efectul asupra exerciţiului N:

leiCreşterea cheltuielilor cu amortizarea (5.000) Scăderea cheltuielii cu impozitul pe profit 800

Scăderea profitului (4.200) Scăderea valorii nete a utilajului (creşterea amortizării cumulate)

(5.000)

Scăderea impozitului pe profit 800

Scăderea rezultatului reportat (4.200)

Consolidare

B890. Legăturile între societăţi se prezintă astfel:

Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în D.

Rezolvare:

Societatea A Procentaj

De control De interes

În B: 80 % 80 %

A B C

D

80%

20%

60%

75%

În C: 60 % 80 % x 60 % = 48 %

În D:

Indirect prin C 75 % 48 % x 75 % = 36 %

Indirect prin B 20 % 80 % x 20 % = 16 %

Total în D 95 % 36 % + 16 % = 52 %

B891. Legăturile între societăţi se prezintă astfel:

Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în D.

Rezolvare:

Societatea A Procentaj

De control De interes

În C: 70 % 70 %

În D: 20 % 70 % x 20 % = 14 %

În E: - 90 % x 14 % = 12,6 %

În B:

Direct 15 % 15 %

Indirect prin E - 12,6 % x 80 % = 10,08 %

Indirect prin C 15 % 70 % x 15 % = 10,5 %

Total în B 30 % 15 % + 10,08 % + 10,5 % =

15%

20%

70%

80%

A

B C

E D

15%

90%

35,58 %

B1003.La data de 30.06.N, societatea F a achiziţionat un utilaj în valoare de 200.000 u.m. Utilajul a fost subvenţionat în proporţie de 80%. În contabilitatea sa individuală, societatea F a amortizat utilajul conform reglementărilor fiscale în vigoare: metoda lineară, durata de amortizare de 5 ani. Subvenţia pentru investiţii a fost recunoscută iniţial la venituri în avans şi a fost virată la veniturile exerciţiului curent în acelaşi ritm cu amortizarea utilajului.Politica grupului din care face parte F este de a amortiza linear această categorie de utilaje, pe 4 ani.Cota de impozit pe profit 16%.Să se prezinte retratările prealabile consolidării.

Rezolvare

În situaţiile financiare individuale prezentate la 31.12.N, societatea F a contabilizat valori calculate conform regulilor fiscale:

- amortizarea utilajului pentru 20.000 u.m.;

- virarea subvenţiei la venituri pentru 16.000 u.m.

Conform politicii grupului, în exerciţiul N, amortizarea ar trebui să fie de 25.000 u.m. iar subvenţia virată la venituri, de 20.000 u.m.

În vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate, se elimină incidenţa înregistrărilor fiscale şi se recunosc valorile justificate economic:

Cheltuieli privind amortizarea

= Amortizarea imobilizărilor 5.000

Subvenţii pentru investiţii

= Venituri din subvenţii

pentru investiţii

4.000

Eliminarea incidenţei înregistrărilor fiscale generează o diferenţă temporară deductibilă de 5.000 u.m., pentru utilaje, şi o diferenţă temporară impozabilă de 4.000 u.m., pentru

subvenţiile pentru investiţii. În consecinţă, se recunoaşte un activ net de impozit amânat de 1.000x16% = 160 u.m.:

Creanţe de impozit amânat

= Venituri din impozitul amânat 160

B1004.Societatea F îşi desfăşoară activitatea în industria siderurgică. Deoarece societăţile din industria siderurgică sunt obligate prin lege ca, la fiecare 5 ani, să procedeze la înlocuirea căptuşelii furnalelor, F a recunoscut în situaţiile financiare individuale ale exerciţiului N un provizion pentru riscuri şi cheltuieli în valoare de 20.000 u.m.

Să se prezinte retratările prealabile consolidării.

Rezolvare

În vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate se elimină provizionul, deoarece societatea nu are o obligaţie actuală de revizie independentă de acţiunile sale viitoare. Aceasta, prin modul său de acţiune (de exemplu, scoaterea din uz a unor furnale) poate evita cheltuielile viitoare.

Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

= Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

20.000

Eliminarea provizionului pentru riscuri şi cheltuieli generează o diferenţă temporară impozabilă şi o datorie de impozit amânat de 20.000x16% = 3.200 u.m.:


= Datorii de impozit amânat

3.200

B930. A a achiziţionat, la 01.01.N, 75 % din acţiunile lui B, pentru suma de 3.500 lei.Bilanţurile sintetizate ale celor două societăţi în lei, la data achiziţiei, sunt:

Specificare A B Construcţii 3.000 2.500

+ Mărfuri 2.000 1.000+ Clienţi 1.500 500= Active identificabile 6.500 4.000 Investiţie la B 3.500 x

10.000 4.000 Capital propriu 9.000 3.000 Datorii 1.000 1.000

Furnizori 1.000 1.00010.000 4.000

Valoarea justă a activelor identificabile la B este 5.000 lei împărţită astfel: 3.000 lei construcţii, 1.400 lei mărfuri şi 600 lei clienţi, iar a datoriilor identificabile 1.000 lei. Calculaţi fondul comercial.

Rezolvare:

Construcţii: 3.000 x 75 % + 3.000 x 25 % 3.000 lei

+ Mărfuri: 1.400 x 75 % + 1.400 x 25 % 1.400 lei

+ Clienţi 600 x 75 % + 600 x 25 % 600 lei

= Active: 5.000 x 75 % + 5.000 x 25 % 5.000 lei

- Datorii furnizori: 1.000 x 75 % + 25 % x 1.000 1.000 lei

- Interese minoritare (5.000 – 1.000) x 25% 1.000 lei

= Activ net 3.000 lei

Fond comercial pozitiv (3.500 – 3.000) 500 lei

B931. Martina S.A. a achiziţionat, la 01.01.N, 80% din acţiunile lui Sorina S.A., pentru suma de 1.250 u.m.Bilanţurile sintetizate ale celor două societăţi în u.m. se prezintă după cum urmează:

Specificare A B Active identificabile 4.000 2.000

Investiţie la Sorina 1.250 x5.250 2.000

Capital propriu 3.250 1.400 Datorii 2.000 600

5.250 2.000

Valoarea justă a activelor identificabile la Sorina S.A. însumează 2.500 u.m. Calculaţi şi contabilizaţi fondul comercial, metoda achiziţiei prin cumpărarea de acţiuni.

Rezolvare:

Costul de achiziţie de 1.250 u.m. poate fi alocat folosind următoarele tratamente:

Active: 2.500 x 80 % + 2.500 x 20 % 2.500 u. m.

- Datorii: 600 x 80 % + 600 x 20 % 600 u.m.

- Interese minoritare (2.500 - 600) x 20% 380 u.m.

= Activ net (2.500 – 600 -380) 1.520 u.m.

Fond comercial negativ (1.250 – 1.520 ) 270 u.m.

Înregistrările contabile la achiziţie în contabilitatea societăţii Martina S.A. , metoda achiziţiei prin cumpărarea de acţiuni:

(a) consemnarea titlurilor financiare dobândite:

1.250 u.m. lei 261 = 5121 1.250 u.m.

Titluri de participare Conturi curente la bănci

(b) consemnarea fondului comercial negativ:

270 u.m. lei 261 = 7588 270 u.m.

Titluri de participare Alte venituri din exploatare

700. O societate filială F, a înregistrat la începutul exerciţiului N-1 cheltuieli de constituire de 12.000 lei, amortizabile în 5 ani. În schimb, grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit şi pierderi.

Se cer înregistrările de preconsolidare a amortizării în bilanţul anului N, dacă se utilizează metoda de consolidare pe solduri.

Rezolvare

La nivelul bilanţului se efectuează următoarele înregistrări:

-Eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezervelor (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la începutul anului N-1)

106

Rezerve

= 201

Cheltuieli de constituire

12.000

-Eliminarea amortizării cumulate înregistrate

2801

Amortizarea cheltuielilor constituire

= %

106

Rezerve

121

Rezultat

4.800

2.400

2.400

La nivelul contului de profit şi pierdere se înregistrează:

121

Rezultat

= 6811

Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor

2.400

Retratările de omogenizare au consecinţe asupra impozitului amânat.

Valoarea contabilă a cheltuielilor de constituire 0

Baza fiscală 7.200

Diferenţe temporare deductibile 7.200

Activ de impozit amânat 7.200 x 16% =1.152

Contabilizarea activului de impozit amânat

-la nivelul bilanţului

4412

Impozit pe profit amânat

= %

106

Rezerve

121

Rezultat

1.152

768

384

-la nivelul contului de profit şi pierdere

121

Rezultat

= 792

Venit din impozitul pe profit amânat

384

701. O societate filială F, a înregistrat în exerciţiul N-1 cheltuieli de constituire de 12.000 lei, amortizabile în 5 ani. În schimb, grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit şi pierderi.

Se cer înregistrările de preconsolidare a părţii neamortizate a cheltuielilor în bilanţul exerciţiului N-1.

Rezolvare

La nivelul bilanţului se efectuează următoarele înregistrări:

-Eliminarea cheltuielilor de constituire pe seama rezultatului (deoarece cheltuielile de constituire au fost capitalizate la începutul anului N-1)

121

Rezultat

= 201


12.000

-Eliminarea amortizării cumulate înregistrate

2801

Amortizarea cheltuielilor constituire

= 121

Rezultat

2.400

La nivelul contului de profit şi pierdere se înregistrează:

6XX

Cheltuieli după natură

= 121

Rezultat

12.000

şi

121 = 6811 2.400

Rezultat

Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor

Retratările de omogenizare au consecinţe asupra impozitului amânat.

Valoarea contabilă a cheltuielilor de constituire 0

Baza fiscală 9.600

Diferenţe temporare deductibile 9.600

Activ de impozit amânat 9.600 x 16% =1.536

Contabilizarea activului de impozit amânat


4412


= 121

Rezultat

1.536


121

Rezultat

= 792

Venit din impozitul pe profit amânat

1.536

A.783. Filiala F deţine terenuri achiziţionate la costul de 400.000 u.m. În situaţiile financiare ale filialei terenurile sunt evaluate la cost. Politica grupului din care face parte F este de a reevalua terenurile. Valoarea justă a terenurilor a evoluat astfel:

La sfârşitul exerciţiului N+4 terenurile sunt vândute. Cota de impozitare este de 16%.

Ce retratări de omogenizare sunt efectuate în exerciţiul N, ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri?

Rezolvare

Retratările de omogenizare sunt următoarele:

2131 = 105 20.000



Valoarea contabilă a terenurilor 420.000

Baza fiscală 400.000

Anul Valoarea justă

N 420.000

N+1 390.000

N+2 430.000

N+3 440.000

Diferenţe temporare impozabile 20.000

Datorie de impozit amânat 16% x 20.000= 3.200

105 = 4412 3.200


Datorie de impozit amânat

B.784. Pe 6 iunie societatea M a achiziţionat 75% din acţiunile societăţii F la costul de 90.000. La data achiziţiei, capitalurile proprii ale societăţii F se prezintă astfel:

Nu au fost identificate diferenţe de valoare cu ocazia achiziţiei.

Calculaţi şi reflectaţi în contabilitate fondul comercial conform IFRS 3. Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societăţii F în momentul achiziţiei.

Rezolvare

Fondul comercial reprezintă excedentul costului de achiziţie peste cota parte din capitalurile proprii F achiziţionate.

Cost de achiziţie titluri F 90.000-75% Capitalurile proprii F 82.125=Fond comercial 7.875Partajul capitalurilor proprii ale societăţii F

Elemente Valoarea 75% -partea ce revine societăţii M

25%-partea ce revine minoritarilor

Capital social 100.000 75.000 25.000

Elemente ValoareaCapital social 100.000Rezerva legală 5.000Alte rezerve 2.000Rezultatul reportat 1.000Rezultat 2.000Acţiuni proprii (500)

Total capitaluri proprii

109.500

Rezerva legală 5.000 3.750 1.250Alte rezerve 2.000 1.500 500Rezultatul reportat

1.000 750 250

Rezultat 2.000 1.500 500Acţiuni proprii (500) 375 125Total capitaluri proprii

109.500 82.125 27.375

Titlurile F sunt contabilizate în bilanţul lui M la cost

261 = 5121 90.000

Titluri de participare


Activele, datoriile şi capitalurile proprii ale societăţii F sunt preluate în bilanţul consolidat. Eliminarea titlurilor F în contrapartidă cu cota parte din capitalurile proprii ale societăţii achiziţionate şi recunoaşterea fondului comercial

90.375 % = % 90.375

7.875

75.000

3.750

1.500

750

1.500

2075

Fond comercial

1012

Capital social

1061

Rezerva legală

1068

Alte rezerve

1171

Rezultat reportat

261


109

Acţiuni proprii

90.000

375

121

Rezultat

Recunoaşterea intereselor minoritare

27.500 % = % 27.500

25.000

1.250

500

250

500

1012

Capital social

1061

Rezerva legală

1068

Alte rezerve

1171

Rezultat reportat

121

Rezultat

108

Interese minoritare

109

Acţiuni proprii

27.375

125

B. 785. Pe 30.09.N societatea Alfa achiziţionează societatea Beta pentru suma de 70.000 u.m. La data achiziţiei capitalurile proprii ale societăţii Beta se prezintă astfel:

Elemente ValoareaCapital social 100.000Rezerva legală 5.000

Alte rezerve 2.000Rezultatul reportat 1.000Rezultat 2.000Total capitaluri proprii

110.000

Nu au fost identificate diferenţe de valoare cu ocazia achiziţiei.


Rezolvare

Titlurile Beta sunt contabilizate în bilanţul lui Alfa la cost:

261 = 5121 70.000



Activele, datoriile şi capitalurile proprii ale societăţii Beta sunt preluate în bilanţul consolidat.

Fondul comercial se determină astfel:70% Capitalurile proprii Beta 77.000-Costul de achiziţie al titlurilor Beta 70.000= Fond comercial negativ 7.000

Partajul capitalurilor proprii ale societăţii F

Elemente Valoarea 70% -partea ce revine societăţii Alfa


Capital social 100.000 70.000 30.000Rezerva legală 5.000 3.500 1.500Alte rezerve 2.000 1.400 600Rezultatul reportat

1.000 700 300

Rezultat 2.000 1.400 600


110.000 77.000 33.000

Eliminarea titlurilor F în contrapartidă cu cota parte din capitalurile proprii ale societăţii achiziţionate şi recunoaşterea fondului comercial negativ ca venit

77.000 % = % 77.000

70.0003.5001.4007001.400

1012

Capital social

1061

Rezerva legală

1068

Alte rezerve

1171

Rezultat reportat

121

Rezultat

261


7815

Venit din fond

comercial negativ

70.000

700

Recunoaşterea intereselor minoritare

33.000 % = 108

Interese minoritare

33.000

30.000

1.500

600

300

600

1012

Capital social

1061

Rezerva legală

1068

Alte rezerve

1171

Rezultat reportat

121

Rezultat

B. 786. Societatea M achiziţionează la 1.05.N 25% din acţiunile D la costul de 11.000.000 u.m. şi la 1.09.N 35% din acţiunile D la costul de 30.000.000 u.m.

Valorile contabile şi valorile juste ale activelor şi datoriilor lui D au evoluat astfel:

mii u.m.

1.05.N 1.09.N

Valoarea contabilă

Valoarea justă

Valoarea contabilă

Valoarea justă

Active 100.000 120.000 140.000 150.000

Datorii 80.000 80.000 80.000 80.000

Activ net 20.000 40.000 60.000 70.000

Cota de impozit de profit este de 16%.

Calculaţi fondul comercial conform IFRS 3(ţinând cont şi de impozitele amânate).

Rezolvare

Determinarea impozitului amânat generat de plusurile de valoare ale activelor

mii u.m.

1.05.N 1.09.N

Diferenţe temporare impozabile aferente activelor

20.000 10.000

Datoria de impozit amânat 3.200 1.600

Calculul fondului comercial

mii u.m.

1.05.N 1.09.N

Costul de achiziţie al titlurilor 11.000 30.000

-Cota parte din activul net achiziţionat

25%(40.000 -3.200)=9.200 35%(70.000-1.600)=23.940

= Fond comercial 1.800 6.060

B.787. Pe 1 iulie, societatea Alfa achiziţionează 80% din acţiunile societăţii F la costul de 60.000 u.m. La data achiziţiei bilanţul societăţii F se prezintă astfel:

Elemente F

Active necurente



Investiţii

Active curente

Total active

Capitaluri proprii şi datorii

Capital social

Rezerve legale

Profit

150.000

100.000

30.000

20.000

25.000

175.000

40.000

10.000

5.000


Datorii necurente

Datorii curente

Total datorii şi capitaluri proprii

55.000

80.000

40.000

175.000

Cu ocazia achiziţiei se identifică un plus de valoare la un teren de 1.200 u.m., la o clădire de 1.800 u.m. Cota de impozitare este de 16%.


Rezolvare

La 1 iulie societatea Alfa înregistrează achiziţia titlurilor F în situaţiile sale individuale:

261 = 5121 60.000


Conturi la bănci

În bilanţul consolidat al grupului Alfa sunt preluate activele datoriile şi capitalurile proprii ale societăţii F..

175.000 % = %

Active F

Capital social

Rezerve

Profit

Datorii F

40.000

10.000

5.000

120.000

Calculul impozitului amânat aferent plusurilor de valoare identificate cu ocazia achiziţiei.Diferenţe temporare impozabile aferente-terenurilor 1.200 u.m.-clădirilor 1.800 u.m.Total 3.000 Datorie de impozit amânat 16% x 3.000=480Calculul valorii juste a activului net

Valoarea contabilă a activului net 55.000+Plusuri de valoare pentru terenuri şi clădiri 3.000-Datoria de impozit amânat 480= Valoarea justă a activului net 57.520

Calculul fondului comercial:Costul de achiziţie 60.000-80% x valoarea justă a activului net 46.016= Fond comercial 13.984În bilanţul consolidat se înregistrează plusurile de valoare aferente terenurilor şi construcţiilor şi impozitul amânat aferent.

% = 105 3.000

211

Terenuri

212

Construcţii


1.200

1.800

105 = 4412 480



Partajul capitalurilor proprii ale filialei F între societatea mamă şi minoritari

Elemente Valoarea 80%-partea ce revine societăţii Alfa


Capital social

40.000 32.000 8.000


2.520(3.000+480) 2.016 504

Rezerve legale

10.000 8.000 2.000

Rezultat 5.000 4.000 1.000


57.520 46.016 11.504

Eliminarea titlurilor F în contrapartidă cu cota parte din capitalurile proprii ale societăţii achiziţionate şi recunoaşterea fondului comercial

% = 261


60.000

13.984

32.000

8.000

2.016

4.000

2075

Fond comercial

1012

Capital social

1061

Rezerve legale

105


121

Rezultat

Recunoaşterea intereselor minoritare% = 108 11.504

8.000

2.000

504

1.000

1012

Capital social

1061

Interese minoritare

Rezerve legale

105


121

Rezultat

B. 788. Se dă următoarea structură de grup:

M F1 F2

Bilanţurile celor 3 societăţi se prezintă astfel:

Bilanţ M(în u.m.)

ActivSuma Datorii + Capitaluri proprii Suma

Titluri F1

Alte active

70

730

Capital social 800

Total 800 Total 800

Bilanţ F1(în u.m.)


Titluri F2 60 Capital social 100

70% 60%

Alte active 40

Total 100 Total 100

Bilanţ F2(în u.m.)


Active 100 Capital social 100

Total 100 Total 100

Întocmiţi bilanţul grupului M folosind tehnica de consolidare pe paliere.

Rezolvare

Tehnica de consolidare pe paliere presupune întocmirea bilanţului subgrupului F 1 care va fi consolidat la grupul M.

Preluarea posturilor din bilanţul societăţii F 1 şi din bilanţul societăţii F 2

% = %

60

140

Titluri F 2

Alte active

Capital social F2

Capital social F 1

100

100

Partajul capitalurilor proprii ale societăţii F2

Capitaluri proprii F2 Total Societatea F1(60%) Interes minoritar(40%)

Capital social 100 60 40

Eliminarea titlurilor deţinute de F 1 în F 2

Capital social = % 100

Titluri F 2

Interese minoritare

60

40

Bilanţul consolidat al grupului F 1 se prezintă astfel:

Bilanţ(în u.m.)

ActivSuma Datorii+Capitaluri proprii Suma

Active 140 Capital social

Interese minoritare

100

40

Total 140 Total 140

Consolidarea subgrupului F 1 de către M

-Preluarea posturilor din bilanţul societăţii M şi din bilanţul subgrupului F 1

940 % = % 940

70

870

Titluri F 1

Alte active

Capital social M

Capital social F 1

Interese minoritare

800

100

40

Partajul capitalurilor proprii ale subgrupului F 1



Eliminarea titlurilor deţinute de M în F 1


Titluri F 1

Interese minoritare

70

30

Bilanţ(în u.m.)



Interese minoritare

80

70

Total 870 Total 870

B.789. Folosind datele de la problema anterioară, întocmiţi bilanţul grupului M folosind tehnica de consolidare directă.

Rezolvare

Societatea M integrează global societatea F 1

Preluarea posturilor din bilanţul lui M şi F 1

900 % = % 900

70

60

770

Titluri F 1

Titluri F 2

Alte active

Capital social M

Capital social F 1

800

100




Eliminarea titlurilor deţinute de M în F 1


Titluri F 1

Interese minoritare

70

30

Societatea M integrează global societatea F 2

Preluarea posturilor din bilanţul societăţii F 2

100 Active = Capital social 100


Capitaluri proprii F2 Total Societatea F1(42%) Interes

minoritar(58%)


Eliminarea titlurilor deţinute de F 1 în F 2


Titluri F 2

Interese minoritare

42

58

Interese minoritare

= Titluri F 2 18(30%x 60)

Bilanţul consolidat al grupului M

Bilanţ(în u.m.)



Interese minoritare

80

70

Total 870 Total 870

Societatea M deţine 30% din acţiunile societăţii SA care au fost achiziţionate în momentul constituirii societăţii la costul de 300.000 u.m. La 31.12.N capitalurile proprii ale societăţii SA se prezintă astfel:

Elemente Valori

Capital social 1.000.000

Rezerve 200.000

Rezultat 100.000

Contabilizaţi reevaluarea titlurilor SA după metoda punerii în echivalenţă.

Rezolvare

Calculul părţii ce revine societăţii mamă din capitalurile proprii ale societăţii asociate.

Elemente Valori Cota parte ce îi revine societăţii mamă 30%

Capital social 1.000.000 300.000

Rezerve 200.000 60.000

Rezultat 100.000 30.000

Partea ce revine societăţii mamă conţine:

- capitalurile proprii achiziţionate în sumă de 300.000 a căror contrapartidă este inclusă în valoarea contabilă a titlurilor achiziţionate;

- cota parte din rezervele şi rezultatul acumulate de la data achiziţiei ce vor afecta rezerva şi rezultatul grupului.

Titlurile SA vor fi evaluate la cota parte din capitalurile proprii SA (30% x 1.300.000 =390.000).

= % 390.000

Titluri puse în echivalenţă

Imobilizări sub forma

intereselor de participare

Rezerve consolidate

Cota parte din rezultatul

societăţilor puse în

echivalenţă

300.000

60.000

30.000

B.827. Societatea M a achiziţionat la 30 iunie N 30% din acţiunile societăţii SA la un cost de 60.000 u.m. La data achiziţiei capitalurile proprii ale societăţii SA se prezintă astfel:

Elemente Valori

Capital social 100.000

Rezerve din reevaluare 20.000

Rezultatul reportat 10.000

Rezultat 10.000

Total capitaluri proprii 140.000

Cu ocazia achiziţiei se identifică un plus de valoare aferente terenurilor de 20.000 u.m şi construcţiilor de 20.000 u.m. Cota de impozitare este de 16%. Durata de viaţă rămasă a construcţiilor este de 20 de ani.

La 31.12.N capitalurile proprii ale societăţii SA se prezintă astfel:

Elemente Valori




Rezultat 40.000


Calculaţi fondul comercial şi contabilizaţi reevaluarea titlurilor SA după metoda punerii în echivalenţă.

Rezolvare

Calculul activului net al societăţii SA în valori juste

Activ net (valori contabile) 140.000

+Plus de valoare aferent terenurilor 20.000

+Plus de valoare aferent construcţiilor 20.000

-Datorie de impozit amânat 16% x 40.000=6.400

=Activ net în valoare justă =173.600

Calculul fondului comercial

Costul de achiziţie al titlurilor SA 60.000

-Partea ce revine lui M din activul net în valoare justă al societăţii SA 30% x 173.600=52.080

=Fond comercial 7.920

În vederea punerii în echivalenţă se retratează activul net al societăţii SA pentru plusurile de valoare şi impozitul amânat aferent acestora.

% = 105 40.000

211

Terenuri

212

Construcţii


105 = 4412 6.400



Rezultatul societăţii SA este ajustat cu amortizarea aferentă plusului de valoare identificat pentru construcţii(20.000/20 x1/2).

121 = 2813 500

Rezultatul exerciţiului

Amortizarea echipamentelo

r

În urma acestor ajustări capitalurile proprii ale societăţii SA se prezintă astfel:

Elemente Valori




Rezultat 39.500


Titlurile puse în echivalenţă sunt evaluate la cota parte ce revine societăţii M din capitalurile proprii ale societăţii SA tinând cont de plusurile de valoare identificate cu ocazia achiziţiei şi de amortizarea acestora.

Cu ocazia punerii în echivalenţă bilanţul consolidat va fi afectat astfel:

- Titluri puse în echivalenţă în valoare de 30% X 213.100+Fond comercial 7.920=71.850- Rezervele din reevaluare cu 30% (30.000-20.000)= 3.000 pentru rezerva din reevaluare a

societăţii SA constituită după achiziţia titlurilor- Rezultatul consolidat pentru cota parte din rezultatul societăţii pusă în echivalenţă ajustat

cu amortizarea plusului de valoare aferent construcţiilor 30% x (40.000-10.000-500) = 8.850Punerea în echivalenţă a titlurilor SA la 31.12.N

Titluri puse în echivalenţă

= % 71.850

Imobilizări sub forma intereselor

de participare


Cota parte din rezultatul

societăţilor puse în echivalenţă

60.000

3.000

8.850

B. 828. În cursul exerciţiului N, societatea mamă M vinde un stoc de marfă filialei sale F, în care deţine 80% din capital la preţul de 900.000. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute a fost de 500.000 u.m. Mărfurile sunt vândute de către societatea F unui client din exteriorul grupului la preţul de

vânzare de 1.200.000 u.m. La 31.12.N în bilanţul lui F există o datorie neplătită către F de 400.000.

Ce înregistrări sunt necesare în vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri? Justificaţi necesitatea acestora.

Rezolvare

Înregistrări efectuate de societatea M

Înregistrări efectuate de societatea F

4111=707 900.000

607=371 500.000

5121=4111 500.000

371=401 900.000

401=5121 500.000

4111=707 1.200.000

607= 371 900.000

În bilanţul consolidat vor fi preluate datoria societăţii F către societatea M şi creanţa societăţii M faţă de societatea F. Deoarece acestea sunt rezultatul unei tranzacţii în interiorul grupului sunt eliminate în procesul de consolidare.

401 = 4111 400.000

Furnizori Clienţi

În urma preluării conturilor de venituri şi cheltuieli ale societăţilor M şi F în contul de profit şi pierdere consolidat am avea:

Venituri din vânzarea mărfurilor 1.200.000+900.000 = 2.100.000

Cheltuieli cu mărfurile 500.000+900.000 = 1.400.000

Deoarece cifra de afaceri a grupului se referă la vânzări în exteriorul grupului se impune următoarea înregistrare:

707 = 607 900.000

Venituri din Cheltuieli cu

vânzarea mărfurilor

mărfurile

B. 829. Societatea M deţine 70% din acţiunile societăţii F. În cursul exerciţiului N, societatea M vinde societăţii F mărfuri la preţul de 700.000 u.m. (cotul de achiziţie al mărfurilor pentru societatea M este de 600.000 u.m.). Mărfurile nu au fost vândute de F până la 31.12.N. La 31.12.N în bilanţul societăţii F există o datorie nedecontată faţă de furnizorul M în sumă de 100.000 u.m. Cota de impozit pe profit este de 16%.


Rezolvare



4111=707 700.000

607=371 600.000

5121=4111 600.000

371=401 700.000

401=5121 600.000

În bilanţul consolidat vor fi preluate datoria societăţii F către societatea M şi creanţa societăţii M faţă de societatea F. Deoarece acestea sunt rezultatul unei tranzacţii în interiorul grupului sunt eliminate în procesul de consolidare.

401 = 4111 100.000

Furnizori Clienţi

Stocurile vor fi preluate la costul lor pentru F 700.000 (inclusiv profitul intern de 100.000 u.m.)

În urma preluării conturilor de venituri şi cheltuieli ale societăţilor M şi F în contul de profit şi pierdere consolidat am avea:

Venituri din vânzarea mărfurilor 700.000

Cheltuieli cu mărfurile 600.000

În situaţiile financiare consolidate stocurile trebuie să fie evaluate la costul lor pentru grup 600.000 u.m., iar cifra de afaceri ar trebui să fie egală cu 0 deoarece mărfurile nu au fost vândute în exteriorul grupului. Se impune următoarea înregistrare:

707 = % 700.000


mărfurilor

607

Cheltuieli cu mărfurile

371

Mărfuri

600.000

100.000

Eliminarea profitului intern aferent mărfurilor diminuează valoarea lor contabilă în timp ce baza lor fiscală rămâne aceeaşi ceea ce generează o diferenţă temporară deductibilă de 100.000 pentru care vom înregistra un activ de impozit amânat de 16.000

4412 = 792 16.000


Venituri din impozitul amânat

B. 830. La 30 iunie N, societatea M a vândut filialei sale F un echipament în următoarele condiţii:

- Preţ de vânzare 50.000;- Valoarea contabilă 60.000;- Amortizarea cumulată 30.000.

Contravaloarea echipamentului a fost plătită integral de filiala F.

F amortizează echipamentul linear. Durata de viaţă utilă rămasă este de 10 ani. Cota de impozit pe profit este de 16%.


Rezolvare



461=7583 50.000

%= 2131 60.000

2813 30.000

6583 30.000

5121=461 50.000

2131=404 50.000

404=5121 50.000

Deoarece echipamentul este vândut în interiorul grupului se elimină profitul obţinut de societatea M prin vânzarea sa.

7583 = % 50.000

Venituri din cedarea activelor

6583

Cheltuieli cu activele cedate

2131


30.000

20.000

Deoarece amortizarea echipamentului la nivelul situaţiilor financiare individuale ale lui F s-a calculat ţinând cont de profitul intern se elimină suplimentul de amortizare.

2813 = 6811 1.000


Cheltuieli privind

amortizarea

imobilizărilor

În urma retratărilor de mai sus:

Valoarea contabilă a echipamentelor tehnologice 31.000

Baza fiscală a echipamentelor tehnologice 40.000

Diferenţă temporară deductibilă 9.000

4412 = 792 1.440


Venituri din impozitul amânat

Dacă înregistrările se efectuează separat la nivelul bilanţului şi al contului de profit şi pierdere atunci acvestea sunt:


121 = 2131 20.000

Rezultat M Echipamente tehnologice

2813 = 121 1.000


Rezultat F

4412 = 121 1.440


Rezultat F


7583 = % 50.000

Venituri din cedarea activelor

6583

Cheltuieli cu activele cedate

121 Rezultat M

30.000

20.000

121 = 6811 1.000

Rezultat F Cheltuieli privind


121 = 792 1.440

Rezultat F Venituri din impozitul amânat

B. 831. Societatea M a achiziţionat 70% din acţiunile F, la data constituirii acestei societăţi la costul de 700.000 u.m.. La 31.12.N capitalurile proprii ale societăţii F, după eliminarea operaţiilor reciproce, se prezintă astfel:

- Capital social: 1.000.000;- Pierdere reportată: (300.000);

- Pierderea exerciţiului: (100.000);- Total capitaluri proprii: 600.000.

Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societăţii F între societatea mamă şi minoritari şi eliminaţi titlurile F.

Rezolvare

Pierderile exerciţiilor anterioare şi cea obţinută în exerciţiul curent nu pot fi imputate intereselor minoritare peste cota parte de revine minoritarilor din capitalul social F 30% x 1.000.000 = 300.000.

Interesele minoritare sunt afectate pentru

partea ce revine minoritarilor din pierderea reportată 30% x 300.000 = 90.000

partea ce revine minoritarilor din pierderea exerciţiului curent 30% x 100.000 =30.000

Capitaluri proprii F

Valori 70% Societatea M

30% Interese minoritare

Capital social 1.000.000 700.000 300.000

Pierdere reportată (300.000) (210.000) (90.000)

Pierderea exerciţiului

(100.000) (70.000) (30.000)


600.000 420.000 180.000

Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F

1.280.000 % = % 1.280.000

1.000.000

210.000

Capital social

Rezerve consolidate


700.000

70.000

Rezultat consolidat

Pierdere reportată


Interese minoritare

300.000

100.000

180.000

B. 832. Societatea M a achiziţionat 55% din acţiunile F, la data constituirii acestei societăţi la costul de 495.000 u.m. La 31.12.N capitalurile proprii ale societăţii F după eliminarea operaţiilor reciproce se prezintă astfel:

- Capital social: 900.000;- Pierdere reportată: (800.000);- Pierderea exerciţiului: (160.000);- Total capitaluri proprii: (60.000).

Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societăţii F între societatea mamă şi minoritari şi eliminaţi titlurile F.

Rezolvare

Pierderile exerciţiilor anterioare şi cea obţinută în exerciţiul curent nu pot fi imputate intereselor minoritare peste cota parte de revine minoritarilor din capitalul social F 45% x 900.000 = 405.000.

Interesele minoritare sunt afectate pentru

partea ce revine minoritarilor din pierderea reportată 45% x 800.000 = 360.000

partea ce revine minoritarilor din pierderea exerciţiului curent 405.000 -360.000=45.000

Capitaluri proprii F Valori 55% Societatea M 45% Interese minoritare

Capital social 900.000 495.000 405.000

Pierdere reportată (800.000) (440.000) (360.000)

Pierderea exerciţiului (160.000) (115.000) (45.000)

Total capitaluri proprii (60.000) (60.000) 0

Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F

1.455.000 % = % 1.455.000

900.000

440.000

115.000

Capital social

Rezerve consolidate

Rezultat consolidat


Pierdere reportată


495.000

800.000

160.000

B.833. Societatea M a achiziţionat 75% din acţiunile F, la data constituirii acestei societăţi la costul de 750.000 u.m. La 31.12.N capitalurile proprii ale societăţii F după eliminarea operaţiilor reciproce se prezintă astfel:

- Capital social: 1.000.000;- Pierderea exerciţiului: (1.100.000);- Total capitaluri proprii: (100.000).În exerciţiul N+1 societatea F obţine un profit de 120.000 u.m.

La 31.12.N+1 capitalurile proprii ale societăţii F după eliminarea operaţiilor reciproce se prezintă astfel:

- Capital social: 1.000.000;

- Pierderea reportată: (1.100.000);- Profitul exerciţiului: 120.000;- Total capitaluri proprii: 20.000.

Efectuaţi partajul capitalurilor proprii ale societăţii F între societatea mamă şi minoritari şi eliminaţi titlurile F la 31.12 N şi la 31.12.N+1.

Rezolvare

Piedrerea obţinută în exerciţiul N nu poate fi imputată intereselor minoritare peste cota parte de revine minoritarilor din capitalul social F 25% x 1.000.000 = 250.000.

Capitaluri proprii F

Valori 75% Societatea M

25% Interese minoritare

Capital social 1.000.000 750.000 250.000


(1.100.000) (850.000) (250.000)


(100.000) (100.000) 0

Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F la 31.12.N

1.850.000 % = % 1.850.000

1.000.000

850.000

Capital social

Rezultat consolidat



750.000

1.100.000

La 31.12.N+1 capitalurile proprii F redevin pozitive. Partea intereselor minoritare din rezultatul exerciţiului N+1 de 25% x 120.000=30.000 trebuie redusă cu pierderea exerciţiului N suportată de grup 1.100.000 x 25% -250.000=25.000

Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F la 31.12.N+1

1.970.000 % = % 1.970.000

1.000.000

850.000

120.000

Capital social

Rezervă consolidată

Rezultatul exerciţiului


Pierderea reportată

Interese minoritare

Rezultat consolidat

750.000

1.100.000

5.000

115.000

B. 834. Societatea M a achiziţionat 35% din acţiunile SA, la data constituirii acestei societăţi la costul de 35.000 u.m.. La 31.12.N capitalurile proprii ale societăţii SA după eliminarea operaţiilor reciproce se prezintă astfel:

- Capital social: 100.000;- Pierdere reportată: (160.000);- Total capitaluri proprii: (60.000).

Societatea M nu are obligaţia sau intenţia de a se angaja financiar pentru partea negativă a capitalurilor proprii.

Care sunt înregistrările efectuate în vederea întocmirii bilanţului consolidat?

Rezolvare

Se elimină valoarea titlurilor până la valoarea lor contabilă de 35.000 u.m., iar partea negativă a capitalurilor proprii nu se contabilizează.

106 = 261 35.000

Rezerve consolidate


B. 835. Societatea M a achiziţionat 35% din acţiunile SA, la data constituirii acestei societăţi la costul de 35.000 u.m.. La 31.12.N capitalurile proprii ale societăţii SA după eliminarea operaţiilor reciproce se prezintă astfel:

- Capital social: 100.000;- Pierdere reportată: (160.000);- Total capitaluri proprii: (60.000).

Societatea M nu are intenţia de a se dezangaja financiar pentru partea negativă a capitalurilor proprii.

Care sunt înregistrările efectuate în vederea întocmirii bilanţului consolidat?

Rezolvare

În acest caz partea negativă a capitalurilor proprii este contabilizată sub forma unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli.

106

Rezerve consolidate

= % 56.000

261


1518

Provizioane pentru riscuri şi

cheltuieli

35.000

21.000

B. 836. Societatea M deţine 70% din acţiunile societăţii F. În cursul exerciţiului N, societatea F vinde societăţii M mărfuri la preţul de 500.000 u.m. (costul de achiziţie al mărfurilor pentru societatea F este de 600.000 u.m.) Mărfurile nu au fost vândute de M până la 31.12.N. Valoarea justă a stocului de mărfuri la 31.12.N este de 500.000 u.m. Cota de impozit pe profit este de 16%.

Ce înregistrări sunt necesare în vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri?

Rezolvare



4111=707 500.000

607=371 600.000

371=401 500.000


707 = 607 500.000


mărfurilor


B. 837. Societatea M deţine 70% din acţiunile societăţii F. În cursul exerciţiului N societatea F vinde societăţii M mărfuri la preţul de 500.000 u.m. (costul de achiziţie al mărfurilor pentru societatea F este de 600.000 u.m.) Mărfurile nu au fost vândute de M până la 31.12.N. Valoarea justă a stocului de mărfuri la 31.12.N este de 570.000 u.m. Cota de impozit pe profit este de 16%.

Ce înregistrări sunt necesare în vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate ştiind că se utilizează metoda pe fluxuri?

Rezolvare



4111=707 500.000

607=371 600.000

371=401 500.000


707 = 607 500.000


mărfurilor


Pierderea de 100.000 u.m. se descompune astfel:

-pierdere definitivă 600.000 -570.000 =30.000 u.m.

-pierdere temporară 570.000- 500.000 = 70.000 u.m.

Pierderea temporară este eliminată:

371 = 607 70.000

Mărfuri Cheltuieli cu mărfurile

Eliminarea pierderii generează o datorie de impozit amânat de 16% x 70.000 = 11.200 u.m.

6912 = 4412 11.200



Dacă înregistrările se efectează separat la nivelul bilanţului şi a contului de profit şi pierdere atunci acestea sunt:


371 = 121 70.000

Mărfuri Rezultat F

Şi

121 = 4412 11.200

Rezultat M Impozit pe profit amânat


121 = 607 70.000

Rezultat F Cheltuieli cu mărfurile

6912 = 121 11.200


Rezultat M

Ajustarile au fost efectuate înainte de partajul capitalurilor proprii ale filialei între societatea mamă şi minoritari.

843. Fie următorul lanţ de participaţii:

40%

60%

65%

15% 10%

20%

70%

70%

40%40%

20%

30%

SM

F1

F2

F3

F4

F5

F 10

F7

F 8

F6

F 9

40%

55%

20%

25%

Să se calculeze procentajele de control şi de interes deţinute de SM în societăţile din organigramă şi să se precizeze tipul de control şi metoda de consolidare corespunzătoare

Rezolvare

Societatea

Procentaj de control

Procentaj de interes

Tip control

Metoda de

consolidare

F1 70% 70% Control exclusiv

Integrare globală

F2 40%+20%=60% 40% +70% x20%=54%

Control exclusiv

Integrare globală

F3 70% 70% Control exclusiv

Integrare globală

F4 60% 70% x 60%=42% Control exclusiv

Integrare globală

F5 55% 55%+40%x20%=63%

Control exclusiv

Integrare globală

F6 20%+30%+25%=75%

70% x 60% x20%+70% x20%x30%+40% x30%+55%

Control exclusiv

Integrare global

x25%+40% x 20% x 25%=8,4%+4,2%+12%+13,75%+2%=40,35%

ă

F7 40%+40%=80% 40% x70%+40% x63%=28%+25,2%=53,2%

Control exclusiv

Integrare globală

F8 15%+10%=25% 15% x42%+10% x54%=6,3%+5,4%=11,7%

Influenţă semnificativă

Punere în echivalenţă

F9 0 65% x 11,7%=7,605%

În afara perimetrului de consolidare

-

F10 40% 40% Influenţă semnificativă

Punere în echivalenţă

Exemplul 39

La data de 30.06.N, societatea F a achiziţionat un utilaj în valoare de 200.000 u.m. Utilajul a fost subvenţionat în proporţie de 80%.

În contabilitatea sa individuală, societatea F a amortizat utilajul conform reglementărilor fiscale în vigoare: metoda lineară, durata de amortizare de 5 ani. Subvenţia pentru investiţii a fost recunoscută iniţial la venituri în avans şi a fost virată la veniturile exerciţiului curent în acelaşi ritm cu amortizarea utilajului.

Politica grupului din care face parte F este de a amortiza linear această categorie de utilaje, pe 4 ani.

Cota de impozit pe profit 16%.

Să se prezinte retratările prealabile consolidării.

Rezolvare

În situaţiile financiare individuale prezentate la 31.12.N, societatea F a contabilizat valori calculate conform regulilor fiscale:

- amortizarea utilajului pentru 20.000 u.m.;

- virarea subvenţiei la venituri pentru 16.000 u.m.

Conform politicii grupului, în exerciţiul N, amortizarea ar trebui să fie de 25.000 u.m. iar subvenţia virată la venituri, de 20.000 u.m.

În vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate, se elimină incidenţa înregistrărilor fiscale şi se recunosc valorile justificate economic:

Cheltuieli privind amortizarea

= Amortizarea imobilizărilor 5.000

Subvenţii pentru investiţii = Venituri din subvenţii

pentru investiţii

4.000

Eliminarea incidenţei înregistrărilor fiscale generează o diferenţă temporară deductibilă de 5.000 u.m., pentru utilaje, şi o diferenţă temporară impozabilă de 4.000 u.m., pentru subvenţiile pentru investiţii. În consecinţă, se recunoaşte un activ net de impozit amânat de 1.000x16% = 160 u.m.:

Creanţe de impozit amânat

= Venituri din impozitul amânat 160

Exemplul 40

Societatea F îşi desfăşoară activitatea în industria siderurgică. Deoarece societăţile din industria siderurgică sunt obligate prin lege ca, la fiecare 5 ani, să procedeze la înlocuirea căptuşelii furnalelor, F a

recunoscut în situaţiile financiare individuale ale exerciţiului N un provizion pentru riscuri şi cheltuieli în valoare de 20.000 u.m. Să se prezinte retratările prealabile consolidării.

Rezolvare

În vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate se elimină provizionul, deoarece societatea nu are o obligaţie actuală de revizie independentă de acţiunile sale viitoare. Aceasta, prin modul său de acţiune (de exemplu, scoaterea din uz a unor furnale) poate evita cheltuielile viitoare.

Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

= Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

20.000

Eliminarea provizionului pentru riscuri şi cheltuieli generează o diferenţă temporară impozabilă şi o datorie de impozit amânat de 20.000x16% = 3.200 u.m.:


= Datorii de impozit amânat 3.200

IFRS 1

B.790. Data trecerii la IFRS pentru societatea mamă A este 1 ianuarie 2007. Societatea A a achiziţionat 100% filiala F în martie 2005. Anterior tranzacţiei, societatea F încheiase un contract de locaţie (în calitate de locatar), având ca obiect un utilaj, ce îndeplineşte condiţiile IAS 17, pentru a fi contabilizat ca locaţie-finanţare. Potrivit referenţialului contabil aplicat anterior de societatea F, contractul a fost contabilizat ca o locaţie simplă. Prin aplicarea tratamentului contabil, prevăzut de IAS 17, contractelor de locaţie finanţare, societatea F ar trebui să deţină la 1 ianuarie 200 7 un activ cu o valoare netă contabilă de 450.000 u.m. (valoarea brută 500.000 u.m. şi amortizarea cumulată de 50.000 u.m.) şi o datorie de 300.000 u.m.

Ce retratări se efectuează cu ocazia trecerii la IFRS conform IFRS1?

Rezolvare

În bilanţul de deschidere consolidat, sociatatea A trebuie să recunoască un activ de 450.000 u.m, o datorie de 300.000 u.m, iar diferenţa este imputată rezultatului reportat.

2131


= %

167

Alte împrumuturi şi datorii asimilate

2813


tehnologice

1172

Rezultatul reportat din

adoptarea pentru prima dată a IFRS

500.000

300.000

50.000

150.000

B.791. Societatea M a achiziţionat 100% acţiunile societăţii F la 1 ianuarie 2006. În 2005, societatea F a realizat vânzări pentru care a oferit dreptul de returnare pe perioada de garanţie. Deşi, potrivit IAS 37, societatea F ar fi trebuit să recunoască un provizion pentru garanţii de 30.000 u.m., acesta nu a fost recunoscut. La 1 ianuarie 2007 (data trecerii la IFRS), suma necesară pentru decontarea datoriei este estimată la 26.000 u.m.

Ce înregistrări efectuează M la data trecerii la IFRS, dacă se aplică excepţia facultativă? Dar dacă se aplică prevederile IFRS 3 retrospectiv?

Rezolvare

În vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere, M efectuează următoarele înregistrări:

-dacă aplică excepţia facultativă:

1172

Rezultatul

= 1512

Provizioane

26.000

reportat din adoptarea

pentru prima dată a IFRS

pentru garanţii

acordate clienţilor

-dacă aplică IFRS 3 retrospectiv:

La data grupării:

2071

Fond comercial

= 1512

Provizioane pentru garanţii


30.000

La data trecerii la IFRS:

1512

Provizioane pentru garanţii


= 1172

Rezultatul reportat din adoptarea


4.000

B.792. Societatea mamă ALFA a achiziţionat 70 % din acţiunile filialei BETA la 1 martie 2004. ALFA va prezenta primele situaţii financiare consolidate la 31 decembrie 2008, cu data trecerii la IFRS la 1 ianuarie 2007. Potrivit referenţialului contabil aplicat anterior, filiala BETA a capitalizat, la începutul anului 2003, cheltuieli de dezvoltare de 50.000 u.m., amortizabile în 5 ani. Dacă BETA ar fi aplicat standarde internaţionale, cheltuielile de dezvoltare nu ar fi fost capitalizate (IAS 38). Valoarea contabilă a cheltuielilor de dezvoltare la data trecerii la IFRS este 10.000 u.m. Cota de impozitare este de 16%.

Ce înregistrare este efectuată la data trecerii la IFRS în vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere?

Rezolvare

În vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere, ALFA efectuează următoarea înregistrare:

%

2803

Amortizarea cheltuielilor de

dezvoltare

2071

Fond comercial

Interese minoritare

4412


= 203


50.000

40.000

5.880

2.520

1.600

Odată cu eliminarea cheltuielilor de dezvoltare, ALFA va trebui să recunoască un activ de impozit amânat (deoarece baza contabilă a fost diminuată).

Pentru eliminarea cheltuielilor de dezvoltare cu o valoare netă de 10.000 u.m şi recunoaşterea impozitului amânat de 1.600 u.m va fi afectat fondul comercial (pentru 5.880 u.m) şi interesele minoritare (pentru 2.520 u.m).

B.793. Societatea M achiziţionează 100% întreprinderea F, la 1 ianuarie 2004. Societatea mamă M va întocmi primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2008, cu data tranziţiei la 1 ianuarie 2007. La 1 ianuarie 2002, F a achiziţionat un program informatic la un cost

de 300.000 u.m., pe care îl amortizează în 3 ani. Durata de viaţă utilă estimată potrivit IAS 38 este de 6 ani. La 31 decembrie 2004, activul este complet amortizat.

Valoarea contabilă la data grupării (100.000 u.m.) este costul prezumat care stă la baza determinării amortizării ulterioare, potrivit IAS 38. Durata de viaţă utilă la data grupării este de 4 ani. Amortizarea până la data trecerii la IFRS este de 75.000 u.m. Societatea mamă M alege să aplice excepţia facultativă referitoare la grupările de întreprinderi.

Ce înregistrează societatea mamă la 1 ianuarie 2007?

Rezolvare

La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2007) societatea mamă efectuează următoarea înregistrare în vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere:

208

Alte imobilizări necorporale

= %

2808

Amortizarea altor

imobilizări necorporale

1172



100.000

75.000

25.000

Nu este afectat fondul comercial deoarece programul informatic a fost recunoscut potrivit referenţialului aplicat anterior, chiar dacă la data trecerii la IFRS este complet amortizat.

B.794. Întreprinderea ALFA va prezenta primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2008, data trecerii la IFRS fiind 1 ianuarie 2007. În ianuarie 2005, ALFA a achiziţionat o filială. În situaţiile financiare consolidate întocmite potrivit referenţialului aplicat anterior:

- fondul comercial de 150.000 u.m. a fost imputat capitalurilor proprii;- societatea ALFA a recunoscut cheltuieli de constituire de 32.000 u.m., amortizabile în 4 ani şi

care nu îndeplinesc criteriile de recunoaştere prevăzute de IAS 38; - la data grupării, nu au fost recunoscute cheltuieli de dezvoltare de 90.000 u.m., cu o durată

de amortizare de 5 ani ce îndeplinesc criteriile de recunoaştere prevăzute de IAS 38.

Ce retratări efectuează ALFA în vederea întocmirii bilanţului de deschidere conform IFRS 1?

Rezolvare

În vederea întocmirii bilanţului de deschidere, societatea ALFA efectuează următoarele retratări:

-pentru fondul comercial imputat capitalurilor proprii nu se efectuează nici o retratare;

-pentru cheltuielile de constituire care nu îndeplinesc criteriile de recunoaştere (amortizarea între data achiziţiei şi data trecerii la IFRS 16.000.000 u.m):

1172



2801

Amortizarea cheltuielilor de

constituire

= 201


32.000

16.000

16.000

-pentru cheltuielile de dezvoltare care îndeplinesc criteriile de recunoaştere ale IAS 38 , dar nu au fost recunoscute:

203


= %

2803

Amortizarea cheltuielilor

90.000

36.000

de dezvoltare

1172



54.000

B.795. Societatea mamă M va prezenta primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS, la 31 decembrie 2008. În ianuarie 2005, societatea M a achiziţionat 80% din acţiunile unei societăţi F, în următoarele condiţii:

- costul de achiziţie 200.000 u.m.;- valoarea justă a activelor identificate în momentul achiziţiei 800.000u.m.;- valoarea justă a datoriilor (inclusiv impozitul amânat) identificate 500.000 u.m.;Fondul comercial negativ = 80%(800.000- 500.000)-200.000= 40.000u.m.

Fondul comercial negativ este reluat la venituri în 10 ani. La data trecerii la IFRS, în bilanţul consolidat există un sold al fondului comercial negativ de 32.000u.m.

Ce înregistrare se efectuează în vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere?

Rezolvare

În vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere, societatea M efectuează următoarea înregistrare:

2075

Fond commercial negativ

= 1172



32.000

B. 796. Întreprinderea ALFA va întocmi primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS, la 31 decembrie 2008 şi prezintă sume comparative pentru un an. Potrivit referenţialului anterior, societatea ALFA a capitalizat, la 1 ianuarie 2004, costul reparaţiilor unor echipamente de 40.000 u.m. care ar fi trebuit imputat pe cheltuieli, potrivit IAS 16. Amortizarea suplimentară înregistrată în perioada 1 ianuarie 2004 - 1 ianuarie 2007, datorită capitalizării cheltuielilor cu reparaţiile, a fost de 28.000 u.m.Valoarea netă contabilă a echipamentelor, la data trecerii la IFRS, este de 450.000 u.m. iar valoarea justă este de 430.000 u.m.

Deoarece politica anterioară nu era conformă cu IAS 16, societatea ALFA ar trebui să recalculeze costul imobilizărilor sau să aplice excepţia opţională potrivit căreia, orice imobilizare corporală poate fi evaluată la valoarea justă la 1 ianuarie 2007, data trecerii la IFRS. Valoarea justă este considerată cost prezumat şi serveşte ca punct de plecare pentru determinarea amortizărilor şi deprecierilor viitoare, iar ajustarea necesară este imputată rezultatului reportat.

Ce înregistrări efectuează societatea Alfa, în vederea întocmirii bilanţului de deschidere, dacă alege să aplice IAS 16 retrospectiv?

Rezolvare

Înregistrările efectuate de societatea ALFA în vederea întocmirii bilanţului de deschidere sunt:

-ajustarea valorii imobilizărilor cu costul reparaţiilor

1172



= 2131


40.000

-anularea amortizării suplimentare înregistrate

2813

Amortizarea instalaţiilor,

mijloacelor de transport

= 1172



28.000

B.797. Întreprinderea BETA va întocmi primele situaţii financiare potrivit IFRS la 31 decembrie 2008.Data trecerii la IFRS este 1 ianuarie 2007, data la care se întocmeşte şi bilanţul de deschidere. Societatea BETA deţine utilaje amortizate după durate de funcţionare fiscale. Amortizarea cumulată la 31 decembrie 2006 este de 500.000 u.m. Politica de amortizare nu este conformă cu IAS 16. Amortizarea cumulată determinată cu ajutorul unor estimări efectuate potrivit IAS 16 ar fi de 300.000 u.m. Costul echipamentelor este de 700.000 u.m. Valoarea justă a echipamentelor, la 1 ianuarie 2007, este de 420.000 u.m.

Care sunt alternativele de care dispune societatea BETA la data trecerii la IFRS, conform IFRS 1, şi ce retratări efectuează în fiecare situaţie?

Rezolvare

La 1 ianuarie 2007, societatea BETA poate ajusta valoarea contabilă a echipamentelor (recalculând costul după durate de amortizare determinate potrivit IAS 16):

2813



= 1172



200.000

Societatea BETA mai poate determina valoarea justă la 1 ianuarie ce va fi considerată cost prezumat prin aplicarea excepţiei facultative prevăzută de IFRS 1

2131


= 1172



220.000

B. 798. Societatea ALFA a achiziţionat un utilaj la 1 ianuarie 2006, pentru 400.000 u.m. cu o durată de utilitate de 10 ani. La 31 decembrie 2006, societatea ALFA a reevaluat utilajul la 450.000 u.m. Data trecerii la IFRS pentru ALFA este 1 ianuarie 2008. Valoarea justă a utilajului, la 1 ianuarie 2008, este de 430.000 u.m. Societatea ALFA alege să aplice tratamentul de bază prevăzut de IAS 16. ALFA poate opta să evalueze utilajul la valoarea justă la data trecerii la IFRS sau valoarea determinată prin aplicarea retroactivă a IAS 16.

Ce înregistrări se efectuează în fiecare din cele două situaţii prezentate mai sus?

Rezolvare

ALFA poate opta să evalueze utilajul la:

a)valoarea justă la data trecerii la IFRS, caz în care la 1 ianuarie 2008 se efectuează următoarele înregistrări:

-ajustarea valorii contabile la valoarea justă (430.000-400.000)

Valoarea contabilă a utilajului la 1 ianuarie 2008 este de 400.000 u.m (450.000 u.m – 50.000 u.m.).

2131


= 1172



30.000

-anularea reevaluării anterioare (450.000-360.000):

1058


= 1172


90.000


b)valoarea determinată prin aplicarea retroactivă a IAS 16, caz în care pentru întocmirea bilanţului de deschidere se efectuează înregistrările:

-anularea reevaluării anterioare:

1058


= %

2131


2813

Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor

de transport

90.000

50.000

40.000

-anularea amortizării suplimentare generate de reevaluare:

2813



= 1172



10.000

B. 799. La data trecerii la IFRS se cunosc următoarele informaţii pentru societatea Alfa:

Imobilizările financiare sunt prezentate în bilanţ la valoarea contabilă mai puţin provizioanele pentru depreciere cumulate. Provizioanele pentru depreciere se determină ca diferenţă între valoarea de intrare şi valoarea justă stabilită cu ocazia inventarierii.

Imobilizările financiare cuprind:

Elemente Data trecerii la IFRS

- interese de participare evaluate la valoarea justă

- interese de participare evaluate la cost 18.000

2.000

Total 20.000

Investiţiile financiare pe termen scurt conţin:

valori în lei

Elemente Data trecerii la IFRS

- titluri de plasament evaluate la cost- titluri de plasament evaluate la

valoarea justă Acţiuni proprii

3.000

5.000

Total 8.000

Interesele de participare vor fi considerate active financiare disponibile pentru vânzare, evaluate la valoarea justă cu variaţiile de valoare înregistrate în capitalurile proprii. Valoarea lor justă, la data trecerii la IFRS, este de 21.000de lei.

Titlurile de plasament vor fi clasificate drept active financiare evaluate la valoarea justă, cu variaţiile de valoare în contul de profit şi pierdere, potrivit IAS 39. Valoarea lor justă, la data trecerii la IFRS este de 9.000lei.

Ce înregistrări efectuează societatea Alfa la data trecerii la IFRS?

Rezolvare

Desemnarea intereselor de participare ca active financiare disponibile pentru vânzare, evaluate la valoarea justă la data trecerii la IFRS, prin aplicarea excepţiei facultative:

263.02Active financiare

disponibile pentru vânzare

= %

106.01

Rezerve .Variaţiile

valorii juste pentru activele

disponibile pentru vânzare

263

Interese de participare

21.000

1.000

20.000

Desemnarea titlurilor de plasament ca active financiare, evaluate la valoarea justă, cu variaţiile de valoare în contul de profit şi pierdere:

50x.03Active financiare

desemnate la valoarea justă

= %

1172

Rezultatul reportat

din adoptarea

pentru prima dată

a IFRS

9.000

1.000

50X

Investiţii financiare pe termen

scurt

8.000

B. 800. Întreprinderea ALFA va întocmi primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS la 31.12.2008 (cu un an de cifre comparative). La 1 ianuarie 2006, ALFA a încheiat un contract de locaţie-finanţare în calitate de locatar, în următoarele condiţii:

- obiectul contractului - un mijloc de transport;- durata contractului 5 ani;- redevenţa anuală 50.000u.m. (plătibilă la sfârşitul anului);- rata implicită a contractului este de 10%;- ALFA garantează o valoare reziduală de 10.000 u.m. la sfârşitul contractului.Valoarea justă a mijlocului de transport, la 1 ianuarie 2007, este de 150.000u.m., considerată drept cost prezumat potrivit excepţiei facultative prevăzută de IFRS 1. ALFA a contabilizat contractul ca o locaţie-operaţională.

Ce ar trebui să înregistreze societatea ALFA la data trecerii la IFRS?

Rezolvare

La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2007) Alfa efectuează următoarea înregistrare:

%

2133


1172



= 167

Alte împrumuturi

şi datorii asimilate

165.323

150.000

15.323

B.801. Societatea M a achiziţionat 100% acţiunile societăţii F, la 1 ianuarie 2007. F trebuia să recunoască, potrivit IAS 37, un provizion pentru garanţii. Cea mai bună estimare a datoriei, la 1 ianuarie 2007, este de 300.000 u.m. După reglementările contabile anterioare, provizionul nu a fost recunoscut nici în situaţiile individuale ale lui F, nici în conturile consolidate. Cea mai bună estimare a datoriei la data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2008) este de 250.000 u.m.

Care sunt înregistrările contabile necesare în vederea întocmirii bilanţul consolidate de deschidere dacă se aplică retrospectiv IFRS 3?

Rezolvare

La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2008) societatea M efectuează următoarele înregistrări:

2071 = 1512 300.000

şi

1512 = 1172 50.000

B. 802. Societatea M a achiziţionat 100% acţiunile societăţii F la 1 ianuarie 2007. F trebuia să recunoască, potrivit IAS 37, un provizion pentru garanţii. Cea mai bună estimare a datoriei la 1 ianuarie 2007 este de 700.000 u.m. După reglementările contabile anterioare, provizionul nu a fost recunoscut nici în situaţiile individuale ale lui F, nici în conturile consolidate. Cea mai bună estimare a datoriei la data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2008) este de 675.000 u.m.

Care sunt înregistrările contabile necesare, în vederea întocmirii bilanţul consolidat de deschidere, dacă se aplică excepţia facultativă prevăzută de IFRS 1?

Rezolvare

La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2008) societatea M efectuează următoarea înregistrare:

1172 = 1512 675.000

B. 803. Societatea BETA deţine un echipament care a fost achiziţionat, la 30 iunie 2006, cu 100.000 u.m. Potrivit referenţialului anterior, BETA a contabilizat amortizarea după durate de funcţionare fiscale (durata de funcţionare a echipamentului fiind de 5 ani). BETA alege să aplice tratamentul de baza al IAS 16 şi estimează o durată de utilitate de 8 ani şi o valoare reziduală de 10.000 u.m. BETA nu a înregistrat impozite amânate. Cota de impozitare este de 16%.

Ce înregistrări efectuează BETA la data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2008) dacă aplică retrospectiv prevederile IAS 16 şi IAS 12?

Rezolvare

La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2008) societatea BETA efectuează următoarele înregistrări:

2813



= 1172



13.125

1172



= 4412

Impozit pe profit

amânat

2.100

B.804. Societatea M va prezenta primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2008, cu sume comparative pentru un an. La 1 ianuarie 2006, M a încheiat un contract ce are ca obiect construirea unui pod care urmează a fi finalizat în octombrie 2008. La 31 decembrie 2006, cheltuielile efectuate în contul contractului au fost de 400.000 u.m, cheltuielile estimate până la finalizarea contractului 1.200.000 u.m. iar veniturile din contract au fost estimate la 2.000.000 u.m. Potrivit reglementărilor anterioare, M a contabilizat contractul după metoda finalizării lucrărilor. Potrivit IAS 11, M ar trebui să contabilizeze contractul după metoda gradului de avansare al lucrărilor.

Ce ar trebui să înregistreze societatea M la data trecerii la IFRS?

Rezolvare

La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2007) societatea M efectuează următoarea înregistrare:

332

Lucrări şi servicii în curs de execuţie

= 1172



200.000

Rezultatul din contract este estimat la 2.000.000-1.200.000=800.000u.m. Gradul de avansare a lucrărilor =400.000/(1.200.000+400.000)=25%

B. 805. Întreprinderea ALFA va întocmi primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS la 31.12.2008 (cu un an de cifre comparative). Din conversia unei operaţii în străinătate, potrivit referenţialului contabil anterior, a rezultat o rezervă din conversie pozitivă de 100.000 u.m.

Ce înregistrare trebuie să efectueze ALFA la data trecerii la IFRS dacă aplică excepţia facultativă prezentată de IFRS 1?

Rezolvare

La data trecerii la IFRS (1 ianuarie 2007) Alfa efectuează următoarea înregistrare:

107 = 1172 100.000

Rezerve din conversie



B. 806. Întreprinderea BETA va întocmi primele situaţii financiare potrivit IFRS la 31 decembrie 200 8. Data trecerii la IFRS este 1 ianuarie 2007, data la care se întocmeşte şi bilanţul de deschidere. BETA deţine utilaje amortizate după durate de funcţionare fiscale. Amortizarea cumulată la 31 decembrie 2006 este de 800.000 u.m. Politica de amortizare nu este conformă cu IAS 16. Amortizarea cumulată determinată cu ajutorul unor estimări efectuate potrivit IAS 16 ar fi de 600.000 u.m. Costul echipamentelor este de 900.000 u.m. Valoarea justă a echipamentelor, la 1 ianuarie 2005, este de 320.000 u.m.

Ce înregistrare efectuează BETA, în vederea întocmirii bilanţului de deschidere, dacă nu aplică excepţia facultativă prevăzută de IFRS 1?

Rezolvare

Conform IFRS 1 Beta efectuează următaoarea înregistrare la data trecerii la IFRS:

2813



= 1172



200.000

B.807. Societatea mamă M va prezenta primele situaţii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie 2008, cu sume comparative pentru un an. În ianuarie 2004, M a achiziţionat 70% din acţiunile unei societăţi F în următoarele condiţii:

- costul de achiziţie 100.000 u.m.;- valoarea justă a activelor identificate în momentul achiziţiei 900.000u.m.;- valoarea justă a datoriilor (inclusiv impozitul amânat) identificate 700.000u.m.Fondul comercial negativ este reluat la venituri în 10 ani.

Ce înregistrare efectuează M în vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere?

Rezolvare

În vederea întocmirii bilanţului consolidat de deschidere, societatea M efectuează următoarea înregistrare:

-D +Cpr

2075

Fond commercial negativ

= 1172



28.000

suport final rezolvari

Documents