72360123 1 bunea suport examen ate cu rezolvari

Contabilitate – Bunea Stefan Pag. 1

Oradea, septembrie 2009

1.Bilanţul societăţilor A (absorbantă) şi B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:

Elemente A B Imobilizări necorporale (concesiuni la valoare brută) Amortizarea imobilizărilor necorprale

60.000 (15.000)

5.000 (1.000)

Imobilizări corporale la valoare brută Amortizarea imobilizărilor corporale

200.000 (20.000)

20.000 (5.000)

Mărfuri 50.000 15.000 Clienţi Ajustarea valorii creanţelor clienţi

125.000 (25.000)

15.000 (7.000)

Debitori diverşi 7.000 1.000 Conturi la bănci 40.000 8.000 Total activ 422.000 51.000 Credite pe termen lung 100.000 15.000 Furnizori 30.000 5.000 Datorii fiscale 10.000 3.000 Creditori diverşi 2.000 1.000 Total Datorii 142.000 24.000 Capital social 230.000

(230.000 acţiuni)

21.000 (21.000 acţiuni)

Rezerve 50.000 6.000 Total Capitaluri proprii 280.000 27.000 Activele celor două societăţi au fost evaluate astfel (la valoare brută): -imobilizările corporale ale societăţii A 230.000 lei; -imobilizările corporale ale societăţii B 45.000 lei. Să se contabilizeze fuziunea prin absorbţie între societăţile A şi B, independente. Rezolvare Este cazul in care exista fuziune prin absorbţie între 2 societăţi independente. Societatea A aboarbe pe B şi preia activul net contabil corijat (ANCcorijat) al B Pasul 1 – Evaluarea aporturilor

Explicatie Societatea A Societatea B Capitaluri proprii 280000 27000 Se elimină activele fictive:

- Nu e cazul 0 0

= Activ Net Contabil (ANC) 280000 27000 ± corecții de valoare

- Imobilizări corporale +30000 +25000

= ANC corijat 310000 52000 ÷ numărul de acțiuni 230000 acțiuni 21000 acțiuni = valoarea/ acțiune = VMI (valoarea matematică intrinsecă a unei acțiuni)

= 310000/230000 = 1,3478 / acțiune

= 52000/21000 = 2,4761 / acțiune

Raportul de paritate = = , , = 1,8371

Numărul de acțiuni emise de A = = , = 38581 Acest număr se poate determina și astfel: Dacă ANCcorijat B = nr.acțiuni B x VMIB, atunci numărul de acțiuni emise de A se poate calcula și astfel: Numărul de acțiuni emise de A = ă ţ

Dar, , este raportul de paritate, deci => Număr acţiuni emise de A = Număr acţiuni B x Raportul de paritate A îşi va majora capitalul social cu numărul de acţiuni A emise x valoarea nominală/acţiune = 38581 actiuni x 1 leu/actiune = 38581 lei


Prima de fuziune = nr.acțiuni emise de A x (VMIA – valoarea nominală acțiuni A) = 38581 x (1,3478 – 1) = 38581 x 0,3478 = 13419 lei Registrul jurnal de fuziune va arăta astfel: Societatea A Majorarea de capital 456 = % 52000 1011 38581 1042 13419 Primirea de aporturi de la B 76000 % = % 76000 4000 205 162 15000 40000

(45000 – 5000)

21 401 5000

15000 371 44 3000 8000 411 462 1000 1000 461 456 52000 8000 5121 Trecere la capital social vărsat 1011 = 1012 38581 Societatea B Transferul de active 461.01 = 7583 51000

+25000 =76000

% = % 1000 280 20 5000 5000 681 21 20000 7000 491 371 15000 51000 6583 411 15000 461 1000 5121 8000 Calcul rezultat din fuziune 7583 = 121 76000 Sold creditor 121 din fuziune = 25000 121 = 6583 51000 Transfer datorii de la B la A % = 461.01 24000 162 15000 401 5000 44 3000 462 1000 Transfer capitaluri proprii de la B la A % = 456 52000 1012 21000 106 6000 121 25000 Soldare aport 456 = 461.01 52000 2.Bilanţul societăţilor A (absorbantă) şi B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:

Elemente A B

Imobilizări necorporale (la valoare brută): -cheltuieli de constituire -concesiuni Amortizarea imobilizărilor necorporale: -cheltuieli de constituire -concesiuni

260.000 60.000

200.000 (156.000) (36.000)

(120.000)

- - - - - -

Imobilizări corporale la valoare brută Amortizarea imobilizărilor corporale

715.000 (280.000)

340.000 (130.000)


Imobilizări corporale (valoare ntă) 435.000 210.000 Imobilizări financiare (titluri de participare B 60%) 72.000 - Stocuri 380.000 220.000 Clienţi Ajustarea valorii creanţelor clienţi Clienţi la valoare netă

140.000 (10.000) 130.000

90.000 (20.000)

70.000 Debitori diverşi 15.000 8.000 Conturi la bănci 195.000 78.000 Total activ 1.331.000 586.000 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 25.000 - Credite pe termen lung 90.000 184.000 Furnizori 70.000 28.000 Datorii fiscale 216.000 112.000 Datorii salariale 170.000 80.000 Datorii sociale 20.000 32.000 Creditori diverşi 10.000 - Total Datorii 601.000 436.000 Capital social 640.000

(32.000 acţiuni x 20 lei)

120.000 (12.000 acţiuni

x 10 lei) Rezerve 90.000 30.000 Total Capitaluri proprii 730.000 150.000 Activele celor două societăţi au fost evaluate astfel (la valoare brută): -imobilizările corporale ale societăţii A 798.800 lei; -imobilizările corporale ale societăţii B 335.000 lei; -stocuri ale societăţii A 429.000 lei; -stocuri ale societăţii B 237.000 lei. Să se contabilizeze fuziunea prin absorbţie în situaţia de mai sus (absorbantul deţine titluri la absorbit). Rezolvare Este cazul in care exista fuziune prin absorbţie între 2 societăţi independente, dar în care A deține titluri la B Pasul 1 – Evaluarea aporturilor


- Cheltuieli de constituire (la valoare rămasă) -24000 0


- Imobilizări - Stocuri - Titluri de participare 7200 acțiuni x (13,5 – 10)

Acestea se determină, după determinarea VMIb

+83800 +49000 +25200

-5000

+17000


= 864000/32000 = 27/ acțiune

= 162000/12000 = 13,50/ acțiune

Raportul de paritate = = , = Număr acțiuni A de emis pentru fuziune cu B (A → B) = % = 2400 ţ Sau Număr acțiuni (A → B) = (nr.acțiuni B – nr.acțiuni B deținute de A) x raportul de paritate = (12000-7200) x ½ = 2400 acțiuni A A îşi va majora capitalul social cu numărul de acţiuni A emise x valoarea nominală/acţiune = 2400 actiuni x 20 lei/actiune = 48000 lei


Prima de fuziune în acest se determină pe fiecare componentă:

a. Prima de fuziune propriu-zisă = 2400 acțiuni A x (VMIA-Valoare nominală acțiune A) = 24000 acțiuni A x (27 – 20) = 16800 lei

b. Prima de fuziune complementară = nr.acțiuni B deținute de A x (VMIB-Valoare nominală acțiune B) = 7200 x (13,50 – 10) = 25200

Total primă de fuziune = prima de fuziune propriu-zisă + prima de fuziune complementară = 16800 + 25200 = 42000 Registrul jurnal de fuziune va arăta astfel: Societatea A Majorarea de capital 456 = % 90000 1011 48000 1042 42000 Preluarea titluri de participare % = 263 72000 1042 42000 106 3000 Primirea de aporturi de la B, la valoarea reevaluată % = % 205000 21 162 184000 237000 3 40 28000 70000 411 44 112000 8000 461 42 8000 78000 5121 43 32000 456 162000

(ANC corijat B)

Regularizare sold cont 456 456 = 117 72000 Anularea cheltuielilor de constituire % = 201 60000 2801 36000 6583 24000 Trecere la capital social vărsat 1011 = 1012 48000 Societatea B Transferul de active 598000 461.01 = 7583 586000

+17000 -5000

% = % 130000 28 21 340000 20000 491 3 220000 586000 6583 4111 90000 461 8000 5121 78000 Calcul rezultat din fuziune 7583 = 121 598000 Sold creditor 121 din fuziune = 12000 121 = 6583 586000 Transfer datorii de la B la A % = 461.01 428000 162 184000 40 28000 44 112000


42 80000 43 32000 Transfer capitaluri proprii de la B la A % = 456 162000 1012 120000 106 30000 121 12000 Soldare aport 456 = 461.01 162000 3.Societatea B (absorbită) deţine 2.000 acţiuni ale societăţii A (absorbantă), achiziţionate la un cost de 25 lei/acţiune. În cadrul restructurării activităţii celor ouă societăţi, managerii decid realizarea unei operaţii de fuziune, prin absorbţia lui B de către A. Bilanţul societăţilor A (absorbantă) şi B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:

Elemente A B Imobilizări necorporale (la valoare brută): -cheltuieli de constituire -concesiuni Amortizarea imobilizărilor necorporale: -cheltuieli de constituire -concesiuni

260.000 60.000

200.000 (156.000) (36.000)

(120.000)

- - - - - -

Imobilizări corporale la valoare brută Amortizarea imobilizărilor corporale Imobilizări corporale (valoare ntă)

715.000 (280.000)

435.000

340.000 (130.000)

210.000 Imobilizări financiare (titluri de participare A 2.000 acţiuni la 25 lei/acţiune)

- 50.000

Stocuri 380.000 220.000 Clienţi Ajustarea valorii creanţelor clienţi Clienţi la valoare netă

140.000 (10.000) 130.000

90.000 (20.000)

70.000 Debitori diverşi 15.000 8.000 Conturi la bănci 195.000 28.000 Total activ 1.259.000 586.000 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 100.000 - Credite pe termen lung 90.000 184.000 Furnizori 70.000 28.000 Datorii fiscale 69.000 112.000 Datorii salariale 170.000 80.000 Datorii sociale 20.000 32.000 Creditori diverşi 10.000 - Total Datorii 529.000 436.000 Capital social 640.000

(32.000 acţiuni x 20 lei)

120.000 (12.000 acţiuni

x 10 lei) Rezerve 90.000 30.000 Total Capitaluri proprii 730.000 150.000 Activele celor două societăţi au fost evaluate astfel (la valoare brută): -imobilizările corporale ale societăţii A 1.126.800 lei; -imobilizările corporale ale societăţii B 304.000 lei; -stocuri ale societăţii A 558.200 lei; -stocuri ale societăţii B 237.000 lei. Să se contabilizeze fuziunea prin absorbţie în situaţia de mai sus (absorbitul deţine titluri la absorbant). Rezolvare Este cazul in care exista fuziune prin absorbţie între 2 societăţi independente, dar în care B societatea absorbită deține titluri la A Pasul 1 – Evaluarea aporturilor

Explicatie Societatea A Societatea B Capitaluri proprii 730000 150000


Se elimină activele fictive: - Cheltuieli de constituire (la valoare rămasă)

-24000 0


- Imobilizări - Stocuri - Titluri de participare 2000 acțiuni x (40,50 – 25)

Acestea se determină, după determinarea VMIA

+411800 +178200

-36000 +17000 +31000


= 40,50 / acțiune = 13,50 / acțiune

Raportul de paritate = = , = Număr acțiuni A de emis pentru fuziune cu B (A → B) = = 4000 ţ A îşi va majora capitalul social cu numărul de acţiuni A emise x valoarea nominală/acţiune = 4000 actiuni x 20 lei/actiune = 80000 lei Prima de fuziune = nr.acțiuni emise de A x (VMIA – valoarea nominală acțiuni A) = 4000 x (40,50 - 20) = 82000 lei Registrul jurnal de fuziune va arăta astfel: Societatea A Majorarea de capital 456 = % 162000 1011 80000 1042 82000 Primirea de aporturi de la B, la valoarea reevaluată % = % 174000

(340000 -130000)

21 162 184000

31000 (2000 x

40,5)

109 40 28000

237000 3 44 112000 70000 4111 42 8000 8000 461 43 32000 28000 5121 456 162000

(ANC corijat B)

Anulare acțiuni proprii 1042 = 109 81000 Trecere la capital social vărsat 1011 = 1012 80000 Societatea B Transferul de active 598000 461.01 = 7583 586000

+17000 +31000 -36000

% = % 130000 28 21 340000 20000 491 3 220000 586000 6583 4111 90000 461 8000 5121 28000


Calcul rezultat din fuziune 7583 = 121 598000 Sold creditor 121 din fuziune = 12000 121 = 6583 586000 Transfer datorii de la B la A % = 461.01 428000 162 184000 40 28000 44 112000 42 80000 43 32000 Transfer capitaluri proprii de la B la A % = 456 162000 1012 120000 106 30000 121 12000 Soldare aport 456 = 461.01 162000 4.Societatea A (absorbantă) deţine 20% din capitalul societăţii B (absorbită), iar B deţine 2.000 de acţiuni A. Conducerile celor două societăţi au decis fuzinea prin absorbţia societăţii B de către A. Bilanţul societăţilor A (absorbantă) şi B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:

Elemente A B Cheltuieli de constituire 10.000 - Imobilizări corporale 1.248.000 788.000 Imobilizări financiare 160.000 22.000 Stocuri 160.000 330.000 Clienţi 138.000 280.000 Investiţii financiare pe termen scurt 56.000 - Conturi la bănci 28.000 8.000 Total activ 1.800.000 1.428.000 Credite pe termen lung 162.000 Împrumut obligatar - 288.000 Furnizori 46.000 256.000 Datorii fiscale 70.000 44.000 Total Datorii 278.000 588.000 Capital social 1.000.000

(100.000 acţiuni)

800.000 (80.000 acţiuni)

Rezerve 402.000 238.000 Rezultat 120.000 (198.000) Total Capitaluri proprii 1.522.000 840.000 Informaţii suplimentare: Pentru societatea A: -existenţa unui plus de valoare la fondul comercial de 800.000 lei; -existenţa unui plus de valoare la imobilizările corporale de 56.000 lei; -cele 16.000 acţiuni B au fost achiziţionate la valoarea lor nominală; Pentru sociatatea B: -un fond comercial necontabilizat de 88.000 lei; -plus de valoare la imobilizările corporale 26.000 lei; -pierderile din deprecierea creanţelor clienţi sunt estimate la 13.500 lei; - pierderile din deprecierea stocurilor sunt estimate la 6.500 lei; -cele 2.000 acţiuni A au fost achiziţionate la valoarea totală de 22.000 lei. Să se contabilizeze fuziunea prin absorbţie în situaţia existenţei participaţiilor reciproce. Rezolvare Este cazul in care exista fuziune prin absorbţie între 2 societăţi independente, dar în care A deține titluri la B însă și B, societatea absorbită, deține titluri la A Pasul 1 – Evaluarea aporturilor

Explicatie Societatea A Societatea B


Capitaluri proprii 1522000 840000 Se elimină activele fictive:

- Cheltuieli de constituire (la valoare rămasă)

-10000

0 = Activ Net Contabil (ANC) 1512000 840000 ± corecții de valoare

- Fond comercial - Imobilizări corporale - Creanțe - Stocuri - Titluri de participare B deținute de A

16000 acțiuni B = x(VMIB) - Titluri de participare A deținute de B

2000 acțiuni A = y(VMIA)

+80000 +56000

0 0

16000 (x -10)

+88000 +26000 -13500

-6500

2000 (y-11)

= ANC corijat 2208000 + 16000x 912000 + 2000y ÷ numărul de acțiuni 100000 acțiuni 80000 acțiuni = valoarea/ acțiune = VMI (valoarea matematică intrinsecă a unei acțiuni)

= x / acțiune = y / acțiune

Pentru determinarea VMI respectiv a x și y se va folosi un sistem de ecuații cu 2 egalități 100000 = 2208000 + 16000 80000 = 912000 + 2000 Astfel de sisteme de ecuații se rezolvă prin metoda substituției. Pentru a simplifica putem proceda astfel: reducem termenii primei linii a ecuației, cu 100000 și din 100000 y = 2208000 + 16000x vom obține y=22,80 + 0,16x Înlocuind în cea de-a doua ecuație pe y cu 22,80+0,16x, determinăm că: 80000 x = 912000+2000(22,08+0,16x) adică 912000+2000(22,08+0,16x)-80000x=0 => 912000+44160+320x-80000x=0 = 956160-79680x => x=956160/79680 = 12 x = 12 => y = 22,08 +0,16 * 12 = 24 Am obținut astfel x = 12 și y = 24 Ca urmare: VMIB=x=12 VMIA=x=24 Raportul de paritate = = = Număr acțiuni A de emis pentru fuziune cu B (A → B) = % = ( ) % = % = 32000 ţ Număr acțiuni (A → B) = (nr.acțiuni B – nr.acțiuni B deținute de A) x raportul de paritate = (80000 -16000) x ½ = 32000 acțiuni A A îşi va majora capitalul social cu numărul de acţiuni A emise x valoarea nominală/acţiune = 32000 actiuni x 10 lei/actiune = 320000 lei Prima de fuziune în acest se determină pe fiecare componentă:

a. Prima de fuziune propriu-zisă = 32000 acțiuni A x (VMIA-Valoare nominală acțiune A) = 32000 acțiuni A x (24 – 10) = 448000 lei

b. Prima de fuziune complementară = nr.acțiuni B deținute de A x (VMIB-Valoare nominală acțiune B) = 16000 x (12 – 10) = 32000

Total primă de fuziune = prima de fuziune propriu-zisă + prima de fuziune complementară = 448000 + 32000 = 480000


Registrul jurnal de fuziune va arăta astfel: Societatea A Majorarea de capital 456 = % 800000 1011 320000 1042 480000 Anulare titluri de participare (se anuleaza din prima de fuziune, iar daca aceasta nu este suficienta, se anuleaza prin 117, pe seama rezultatului raportat)

1042 = 263 160000

Primirea de aporturi de la B, la valoarea reevaluată % = % 88000 207 161 288000 788000

+26000 21 40 256000

2000 actiuni x

24/actiune =48000

109 44 44000

280000 -13500

=266500

4111 456 960000

330000 -6500

=323500

3

8000 5121 Regularizare cont 456 456 = 117 160000 Anulare acțiuni proprii 1042 = 109 48000 Anulare cheltuieli de constituire 6583 = 201 10000 Trecere la capital social vărsat 1011 = 1012 480000 Societatea B Transferul de active 1548000 461.01 = 7583 1428000

+960000 -84000

=1548000 6583 = % 21 788000 263 22000 3 330000 4111 280000 5121 8000 Calcul rezultat din fuziune 7583 = 121 1548000 Sold creditor 121 din fuziune = 120000 121 = 6583 1428000 Transfer datorii de la B la A % = 461.01 588000 161 288000 40 256000 44 44000 Transfer capitaluri proprii de la B la A 1158000 % = % 1158000 800000 1012 121 198000 238000 106 456 960000 120000 121 Soldare aport 456 = 461.01 960000 5.Despre societăţile A şi B se cunosc următoarele informaţii:


Elemente A B

Cheltuieli de constituire (valoare brută) Amortizarea cheltuielilor de constituire Cheltuieli de constituire (valoare netă)

45.000 (15.000)

30.000

65.000 (25.000)

40.000 Imobilizări corporale (valoare brută) Amortizarea imobilizărilor corporale Imobilizări corporale (valoare netă)

5.770.000 (1.230.000)

4.540.000

2.435.000 (1.125.000)

1.310.000

Imobilizări financiare 150.000 340.000 Stocuri 210.000 500.000 Clienţi (valoare brută) Ajustarea valorii creanţei clienţi Clienţi (valoare netă)

1.000.000 -

1.000.000

990.000 (90.000) 900.000

Debitori diverşi 10.000 50.000 Conturi la bănci 120.000 75.000 Total activ 6.060.000 3.215.000 Credite pe termen lung 2.060.000 421.000 Furnizori 930.000 154.000 Datorii fiscale 1.240.000 630.000 Creditori diverşi 570.000 20.000 Total Datorii 4.800.000 1.225.000 Capital social 800.000

(80.000 acţiuni) 1.000.000 (100.000

acţiuni) Rezerve 300.000 750.000 Rezultat 160.000 240.000 Total Capitaluri proprii+Datorii 6.060.000 3.215.000 Societatea A şi B fuzionează prin reuniune. Acţionarii societăţii A deţin 60% din capitalurile noii societăţi C iar acţionarii societăţii B, restul de 40%. Activele societăţilor A şi B au fost evaluate astfel (la valoarea brută): A B Imobilizări corporale 6.120.000 2.540.000 Imobilizări financiare 170.000 305.000 Mărfuri 150.000 517.000 Clienţi 950.000 958.000 Fond comercial 110.000 195.000 Să se contabilizeze fuziunea prin reuniune. Rezolvare Este cazul in care exista fuziune prin reuniune. Societățile, independente, A și B se dizolvă și apare societatea C. În acest caz, evaluarea aporturilor la societatea C se face prin însumarea aporturilor A și B. Pasul 1 – Evaluarea aporturilor


- Cheltuieli de constituire (la valoare rămasă)

-30000

-40000 = Activ Net Contabil (ANC) 1230000 1950000 ± corecții de valoare

- Imobilizări corporale - Imobilizări financiare

+35000 +20000

+105000

-35000


- Mărfuri - Clienți - Fond comercial

-60000 -50000

+110000

+17000 -32000

+195000 = ANC corijat 1600000 2200000 ÷ numărul de acțiuni 80000 acțiuni 100000 acțiuni = valoarea/ acțiune = VMI (valoarea matematică intrinsecă a unei acțiuni)

= 20 / acțiune = 12 / acțiune

Număr acțiuni (C → A) = Număr acțiuni C pentru remunerarea aporturilor lui A = ANCcorijat A ÷ 10 = 1600000 ÷ 10 = 160000 acțiuni Număr acțiuni (C → B) = Număr acțiuni C pentru remunerarea aporturilor lui B = ANCcorijat B ÷ 10 = 2200000 ÷ 10 = 220000 acțiuni Raportul de paritate A/C = ţ ţ = = Raportul de paritate B/C = ţ ţ = = Registrul jurnal: Societatea A – operațiuni specifice de dizolvare Transferul de active 6400000 461.01 = 7583 6030000

+374000 =6400000

(ACTIV +corecții)

% = % 1230000 28 21 5770000 15000 2801 201 45000 6060000 6583 26 150000 371 210000 4111 1000000 461 50000 5121 75000 Calcul rezultat din fuziune 7583 = 121 6400000 Sold creditor 121 din fuziune = 340000 121 = 6583 6060000 Transfer datorii de la A la C % = 461.01 4800000 162 2060000 40 930000 44 1240000 462 570000 Transfer capitaluri proprii de la A la C % = 456 1600000 1012 800000 106 300000 117 160000 121 340000 Soldare aport 456 = 461.01 4800000 Societatea B – operațiuni specifice de dizolvare - se contabilizează similar societății A. Societatea C Majorarea de capital 456 = % 3800000 1011A 1600000 1011B 2200000 Primirea de aporturi de la A, la valoarea reevaluată % = %


110000 207 162 2060000 6120000 21 401 9300000 170000 26 44 124000 150000 371 462 570000 950000 4111 456 1600000 10000 461 120000 5121 Trecere la capital social vărsat 1011A = 1012A 1600000 Primirea aporturilor de la B, se va contabiliza în societatea C similar primirii aporturilor de la A 6.Societatea M a achiziţionat la 31.12.N-5 80% din aciunile societăţii F. La 31.12.N, bilanţul celor două societăţi se prezenta astfel:

Active M P Capitaluri proprii + Datorii

M P

Active necurente: Imobilizări necorporale Terenuri şi construcţii Echipamente tehnologice Creanţe imobilizate Titluri F

400.000 600.000 500.000 150.000

80.000

-

120.000 40.000

- -

Capitaluri proprii: Capital social Rezerv Rezultat

600.000 297.240 194.040

40.000 20.000 56.112

Active curente: Stocuri Creanţe Cheltuieli în avans Disponibiliti

150.000 120.000

70.000 50.000

36.000 8.000 3.600

40.000

Datorii necurente: Credite pe termen lung Datorii faţă de societăţile din cadrul grupului Datorii curente: Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Furnizori Datorii salariale şi sociale Alte impozite şi taxe

548.720

-

100.000 200.000

60.000

120.000

11.488

60.000

4.000 48.000 3.200

4.800

Total Activ 2.120.000 247.600 Total Capitaluri proprii+Datorii

2.120.000 247.600

Conturile de profit şi pierdere ale celor două societăţi se prezintă astfel:

Elemente M P Venituri din vânzarea mărfurilor 300.000 100.000 Venituri din vânzarea produser finite 100.000 - Venituri din servicii 150.000 40.000 Variaţia stocurilor 90.000 - Cheltuieli cu mărfurile 140.000 52.000 Cheltuieli materiile prime 70.000 - Cheltuieli salariale şi sociale 60.000 4.000 Cheltuieli cu alte servicii preste de terţi 100.000 8.000 Cheltuieli cu amortizarea 58.000 23.200 Câştiguri din cesiunea de imobilizări - 20.000 Venituri din dividende 4.000 - Venituri din dobânzi 15.000 - Cheltuieli cu dobânzile - 6.000 Rezultat înainte de impozit 231.000 66.800 Cheltuiala cu impozitul pe profit 36.960 10.688 Rezultatul net al exerciţiului 194.040 56.112 Informaţii suplimentare:


-societatea M a acordat un împrumut pe termen lung de 60.000 lei societăţii F. M a încasat de la F dobânzi de 6.000 lei. -societatea F a decis distribuirea de dividende în sumă de 5.000 lei din care M a încasat 4.000 lei (80%); -în exerciţiul N, societatea M a vândut societăţii F mărfuri la preţul de 48.000 lei. Mărfurile au fost achiziţionate de la o societate din exteriorul grupului la costul de 40.000 lei. Societatea F a vândut unei societăţi din afara grupului 50% din mărfurile cumpărate de la M la preţul de 28.000 lei. La 31.12.N, în bilanţul societăţii M există o creanţă neîncasată faţă de societatea F în sumă de 40.000 lei: -societatea F a vândut societăţii M la 30 iunie N un utilaj la preţul de vânzare de 80.000 lei. Creanţa faţă de societatea M a fost încasată. Costul utilajui este de 120.000 lei iar amortizarea cumulată de 60.000 lei. Duratade viaţă utilă rămasă este de 20 de ani. -societatea F a înregistrat în exerciţiul N venituri din servicii prestate societăţii M în valoare de 40.000 lei. La data achiziţiei titlurilor, capitalurile proprii ale societăţii F se prezentau astfel: -capital social 40.000 lei; -rezerve 8.000 lei. -cu ocazia achiziţiei s-a ientificat un plus de valoare de teren de 4.000 lei. 7.Societatea M a achiziţionat la 31.12.N-5 40% din aciunile societăţii P. La 31.12.N, bilanţul celor două societăţi se prezenta astfel:

Active M P Capitaluri proprii + Datorii

M P

Active necurente: Imobilizări necorporale Terenuri şi construcţii Echipamente tehnologice Creanţe imobilizate Titluri P

400.000 600.000 500.000 150.000

80.000

-

300.000 100.000

- -

Capitaluri proprii: Capital social Rezerv Rezultat

600.000 297.240 194.040

100.000

50.000 140.280

Active curente: Stocuri Creanţe Cheltuieli în avans Disponibiliti

150.000 120.000

70.000 50.000

90.000 20.000 9.000

100.000

Datorii necurente: Credite pe termen lung Datorii faţă de societăţile din cadrul grupului Datorii curente: Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Furnizori Datorii salariale şi sociale Alte impozite şi taxe

548.720

-

100.000 200.000

60.000

120.000

28.720

150.000

10.000 120.000

8.000

12.000 Total Activ 2.120.000 619.000 Total Capitaluri

proprii+Datorii 2.120.000 619.000

Conturile de profit şi pierdere ale celor două societăţi se prezintă astfel:

Elemente M P Venituri din vânzarea mărfurilor 300.000 250.000 Venituri din vânzarea produser finite 100.000 - Venituri din servicii 150.000 100.000 Variaţia stocurilor 90.000 - Cheltuieli cu mărfurile 140.000 130.000 Cheltuieli materiile prime 70.000 - Cheltuieli salariale şi sociale 60.000 10.000 Cheltuieli cu alte servicii preste de terţi 100.000 20.000 Cheltuieli cu amortizarea 58.000 58.000 Câştiguri din cesiunea de imobilizări - 20.000 Venituri din dividende 4.000 - Venituri din dobânzi 15.000 - Cheltuieli cu dobânzile - 15.000


Rezultat înainte de impozit 231.000 167.000 Cheltuiala cu impozitul pe profit 36.960 26.720 Rezultatul net al exerciţiului 194.040 140.280 Informaţii suplimentare: -societatea M a acordat un împrumut pe termen lung de 150.000 lei societăţii P. M a încasat de la P dobânzi de 15.000 lei. -societatea P a decis distribuirea de dividende în sumă de 10.000 lei din care M a încasat 4.000 lei (40%); -în exerciţiul N, societatea M a vândut societăţii P mărfuri la preţul de 120.000 lei. Mărfurile au fost achiziţionate de la o societate din exteriorul grupului la costul de 100.000 lei. Societatea P a ândut unei societăţi din afara grupului 50% din mărfurile cumpărate de la M la preţul de 70.000 lei. La 31.12.N, în bilanţul societăţii M există o creanţă neîncasată faţă de societatea P în sumă de 100.000 lei: -societatea P a vândut societăţii M la 30 iunie N un utilaj la preţul de vânzarede 200.000 lei. Creanţa faţă de societatea M a fost încasată. Costul utilajui este de 300.000 lei iar amortizarea cumulată de 150.000 lei. Duratade viaţă utilă rămasă este de 20 de ani. -societatea P a înregistrat în exerciţiuN venituri din servicii prestate societăţii M în valoare de 100.000 lei. La data achiziţiei titlurilor, capitalurile proprii ale societăţii se prezentau astfel: -capital social 100.000 lei; -rezerve 20.000 lei. -cu ocazia achiziţiei s-a ientificat un plus de valoare de teren de 10.000 lei.

8. Se cunosc următoarele informaţii (în lei):

Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 100.000 Stocuri la 01.01.N 180.000 Furnizori de stocuri la 31.12.N 360.000 Venituri din dobânzi 10.000 Cheltuieli cu dobânzile 50.000 Rezultat înainte de impozitare 500.000 Cheltuieli în avans la 31.12.N 200.000 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante

20.000

Încasări din credite primite de la bănci 300.000 Clienţi la 01.01.N 850.000 Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) 70.000 Furnizori de stocuri la 01.01.N 480.000 Clădire primită în leasing financiar 500.000 Impozit pe profit plătit 400.000 Stocuri la 31.12.N 300.000 Cheltuieli în avans la 01.01.N 230.000 Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale 200.000 Clienţi la 31.12.N 700.000 Cheltuiala cu impozitul pe profit 300.000 Rambursări de credite primite de la bănci 150.000 Dividende plătite 200.000 Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi +100.000 Încasări din dobânzi 10.000 Plăţi către furnizorii de imobilizări ? Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului 500.000

Să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie ştiind că, pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare, se utilizează metoda indirectă. Care este valoarea plăţilor către furnizorii de imobilizări şi a lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi la sfârşitul anului? Rezolvare: Rezolvarea implică folosirea metodei indirecte Determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă :


Rezultat înainte de impozit…………………….500.000 Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei: (+)Cheltuieli cu amortizarea...............................+100.000 (-)Venituri din provizioane………………............-20.000 Eliminarea cheltuielilor şi a veniturilor care nu au legătură cu exploatarea : (-)Venituri din cesiunea de imobilizări corporale.............................................-70.000 (+) Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale......................................+200.000 (-)Venituri din dobânzi..........................................-10.000 (+)Cheltuieli cu dobânzile....................................+50.000 (=)Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare +750.000 (-)Variaţia stocurilor 300.000 – 180.000 = 120.000.............................-120.000 (-)Variaţia creanţelor din exploatare 700.000 – 850.000 = -150.000...........................+150.000 (-)Variaţia cheltuielilor în avans de exploatare 200.000-230.000 = -30.000...............................+30.000 (+)Variaţia datoriilor din exploatare 360.000 – 480.000 = -120.000..........................-120.000 (-)Impozit pe profit profit...................................-400.000 (=)Flux net de trezorerie din exploatare............+290.000 Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investiţii: Încasări din vânzarea imobilizărilor corporale......+70.000 Încasări din dobânzi..............................................+10.000 Plăţi către furnizorii de imobilizări...........................X = ? (=)Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii...............................................................Y= ? Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de finanţare: Încasări din credite primite de la bănci....................................................................+300.000 Rambursări de credite..........................................-150.000 Dividende plătite.................................................-200.000 (=)Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare...........................................................-50.000 Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi: +290.000+Y-50.000 = +100.000 Y = -140.000 X= -220.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului.........................................500.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului......Z+100.000 = 500.000

Z = 400.000 9. Se cunoasc următoarele informaţii la 31.12.N (în lei): sold final 161 1.200; sold iniţial 1012 100; sold final 1012 500; sold final 169 450; sold iniţial 161 800; rulaj debitor 1041 100; rulaj debitor 161 100; sold iniţial 169 300; rulaj debitor 6868 50; sold iniţial 162 5.000; rezultatul exerciţiului N-1 10.000; sold final 162 6.000; rulaj creditor 162 2.000; rezerve la 31.12.N-1 4.000; rezerve la 31.12.N-2 2.500; rezultat reportat la 31.12.N-1 7.500; rezultat reportat la 31.12.N-2 4.500; rezultatul exerciţiului N-1 a fost distribuit la rezerve, a fost reportat iar diferenţa s-a plătit ca dividende. Să se determine fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare. Rezolvarea Metoda directă Se determină T pe conturile 161 și 169


Contul 169 - activ D C

Sid = 300 Rd = 200 Rc= 50 Sfc=450

∆Încasari = RC161 – RD169 Încasări din emitere de obligațiuni = 500 – 200 = +300 Plăți din rambursarea de împrumuturi obligatare = RD161 = -100 Ǝ rulaj creditor la 1041 înseamnă că avem o încasare din emisiune nouă de acțiuni. Încasarea = RC 1012- aportul în natură + RC1041 = 400 RC1012+100 RC1041 = +500 Încasare din credite primite pe TL = +2000 Plăți din rambursări de credite pe TL = -1000 Calcul dividende plătite Rezultatul exercițiului N-1=10000 (-) rezerve repartizate (n-1)-(n-2) = 4000-2500 = 1500 ......................rezerve in N-1 = 4000 ......................rezerve in N-2 = 2500 (-) rezultatul reportat (n-1)-(n-2) = 7500-4500 = 3000 ......................rezultat reportat in N-1 = 7500 ......................rezultat reportat in N-2 = 4500 = dividende platite = 10000-1500-3000=10000-4500=5500 Flux net din finantare = +300-100+500+2000-1000-5500= -3800 10. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): preţul de achiziţie al investiţiilor financiare pe termen scurt vândute 1000 (încasarea a avut loc la momentul vânzării); câştiguri din cesiunea de investiţii financiare pe termen scurt 200; venituri din cedarea investiţiilor financiare pe termen lung 5.000 (încasarea a avut loc la momentul vânzării); preţul de achiziţie al investiţiilor financiare pe termen lung cedate 3.500; venituri din dobânzi (încasate) 700; venituri din cedarea imobilizărilor corporale 2.000 (încasarea a avut loc la data vânzării); sold iniţial datorii faţă de furnizorii de imobilizări 3.000; sold final datorii faţă de furnizorii de imobilizări 4.000; sold iniţial imobilizări corporale 6.000; sold final imobilizări corporale 4.000; costul imobilizărilor corporale vândute 4.000. Să se determine fluxul net de trezorerie din activitatea de investiţii este de (se neglijează incidenţa TVA). Rezolvare Titlurile cumpărate și revîndute Încasarea din vînzarea de investiții pe TS = Cost titluri vîndute + Cîștig titluril vîndute – Pierdere titlurilor vîndute = 1000 preț achizitie titluri vîndute + 200 cîștig = +1200 În cazul investițiilor financiare pe TL încasarea va fi constituită din venitul încasat (nu din cost+cîștig), deci încasarea va fi +5000 Încasări din dobînzi = +700 Încasări din cedarea de imobilizări corporale = + 2000 Plăți către furnizorii de imobilizări (se determină din rulajele conturilor 404 și 21) – 1000 Flux net din investiții = +1200+5000+700+2000-1000=+7900 11. La începutul exerciţiului N, întreprinderea ALFA a achiziţionat un echipament tehnologic la costul de 500.000 lei, TVA 19%. Se estimează o durată de utilizare de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea liniară. La sfârşitul exerciţiului N există indicii că echipamentul şi-a pierdut din valoare. Valoarea justă a echipamentului la data bilanţului este de 300.000 lei, iar costurile de cesiune sunt estimate la 20.000 lei. Previziunea fluxurilor de trezorerie ce se aşteaptă a fi obţinute din utilizarea echipamentului pe durata rămasă de utilizare este prezentată mai jos (rata de actualizare este de 15%):

AAni N+1 N+2 N+3 N+4 Valoarea de

utilitate Flux net 55.000 175.000 150.000 80.000

Contul 161 - pasiv D C

Si = 300 Rd = 100 Rc= 500 Sfc=1200


Factor de actualizare (rata de 15%)

t)15,01(1

+

0,870

0,756

0,658

0,572

Flux net actualizat

47.850 132.300 98.700 45.760 324.610

La sfârşitul exerciţiului N+1, valoarea justă minus costurile de cesiune este estimată la 320.000 lei iar valoarea de utilitate la 290.000 lei. Ştiind că întreprinderea aplică IAS 36 „Deprecierea activelor”, la ce valoare va fi prezentat echipamentul tehnologic în bilanţul exerciţiilor N şi N+1? Care sunt înregistrările contabile aferente celor două exerciţii? Rezolvare: În exerciţiul N: 1)achiziţia echipamentului:

% = 404 595.000 2131

Echipamente tehnologice

4426 TVA deductibilă

Furnizori de imobilizări

500.000

95.000

2)înregistrarea amortizării echipamentului:

6811 = 2811 100.000 Cheltuieli din

exploatare privind amortizarea

imobilizărilor

Amortizarea instalaţiilor...

3)la sfârşitul exerciţiului N se efectuează testul de depreciere: Valoarea contabilă netă = 500.000 – 100.000 = 400.000 lei Valoarea recuperabilă = max (valoarea justă minus costul de cesiune; valoarea de utilitate) Valoarea justă minus costul de cesiune = 300.000 – 20.000 = 280.000 lei; Valoarea de utilitate = 324.610 lei; Valoarea recuperabilă = max (280.000; 324.610) = 324.610 lei; Deprecierea de valoare = Valoarea contabilă netă – Valoarea recuperabilă = 400.000 – 324.610 = 75.390 lei Această depreciere se înregistrează prin mecanismul provizioanelor pentru depreciere:

6813 = 2913 75.390 Cheltuieli din

exploatare privind ajustările pentru

deprecierea imobilizărilor

Ajustări pentru deprecierea

instalaţiilor...

Valoarea bilanţieră a echipamentului = Cost – amortizare – ajustarea pentru depreciere = 500.000 – 100.000 – 75.390 = 324.610 lei. În exerciţiul N+1: 1)înregistrarea amortizării echipamentului: Amortizarea = 324.610 / 4 = 81.153 lei

6811 = 2811 81.153 Cheltuieli din Amortizarea


exploatare privind amortizarea

imobilizărilor

instalaţiilor...

2)la sfârşitul exerciţiului N+1 se efectuează testul de depreciere: Valoarea contabilă netă = 324.610 – 81.153 = 243.457 lei Valoarea justă minus costurile de cesiune = 320.000 lei; Valoarea de utilitate = 290.000 lei; Valoarea recuperabilă = max (290.000; 320.000) = 320.000; Apreciere de valoare = 320.000 – 243.457 = 76.543 lei Această apreciere de valoare se va înregistra prin reluarea provizionului pentru depreciere constatat la sfârşitul exerciţiului N+1:

2913 = 7813 56.543 Ajustări pentru

deprecierea instalaţiilor...

Venituri din ajustări pentru


Din motive de prudenţă, plusul de valoare de 20.000 = 320.000 – 300.000 nu se contabilizează. Altfel spus, după reluarea deprecierii, valoarea contabilă a activului nu trebuie dusă la o valoare superioară celei pe care acesta ar fi avut-o dacă nu s-ar fi depreciat în trecut. Dacă deprecierea nu ar fi existat, valoarea contabilă netă ar fi fost de 500.000 – 100.000 x 2 = 300.000 lei. Prin urmare, nu se va relua întregul provizion de 75.390 lei ci 56.543 lei cât este necesar pentru a aduce activul la valoarea pe care ar fi avut-o dacă deprecierea nu ar fi existat.

12. Societatea ALFA achiziţionează la 1.01.N un echipament la un preţ de 20.000 de lei, cheltuieli de transport incluse în factură 2.000 de lei, TVA 19%. ALFA estimează o durată de utilitate de 10 ani şi o valoare reziduală de 2.000 de lei pentru echipament. La sfârşitul exerciţiului N, deoarece există indicii de depreciere, echipamentul este testat pentru depreciere, valoarea recuperabilă determinată fiind de 16.000 de lei. La 1.08.N+1 managementul întocmeşte un plan de vânzare a echipamentului şi întreprinde acţiuni pentru a găsi un cumpărător. Activul necurent este clasificat ca disponibil pentru vânzare. Valoarea justă a echipamentului este de 19.000 de lei, iar cheltuielile ocazionate de vânzare sunt estimate la 5.000 de lei. Vânzarea este estimată să aibă loc peste 6 luni. La sfârşitul exerciţiului N+1 valoarea justă minus cheltuielile de cesiune este de 12.000 de lei. Care sunt înregistrările efectuate de ALFA ştiind că aceasta aplică normele IAS şi IFRS? Rezolvare : Înregistrările efectuate de societatea ALFA sunt următoarele: -1.01.N - achiziţia echipamentului:

% = 404 26.180 2131

Echipamente tehnologice


Furnizori de imobilizări

22.000

4180

-31.12.N - amortizarea pentru exerciţiul N:

6811 = 2813 2.000 Cheltuieli de

exploatare privind amortiarea

imobilizărilor

Amortizarea echipamentelor

tehnologice

-31.12.N - înregistrarea pierderii din depreciere: Valoarea netă contabilă = 22.000 – 2.000 = 20.000


Valoarea recuperabilă = 16.000 Deprecierea = 20.000 – 16.000 = 4.000

6813 = 2913 4.000 Cheltuieli de




echipamentelor tehnologice

–amortizarea până la 1.08.N+1: Amortizare = (16.000/9)*7/12 = 1.037 lei

6811 = 2813 1.037 Cheltuieli de

exploatare privind amortiarea

imobilizărilor

Amortizarea echipamentelor

tehnologice

Înainte de clasificarea iniţială a echipamentului ca deţinut pentru vânzare, valoarea sa contabilă este

determinată în conformitate cu IAS 16 "Imobilizări corporale". Valoarea netă contabilă a echipamentului la 1.08.N+1 = 16.000 – 1.037 = 14.963 lei Valoarea justă mai puţin costurile de vânzare = 19.000 – 5.000 = 14.000 lei.

Societatea ALFA recunoaşte o pierdere de valoare pentru diferenţa dintre valoarea netă contabilă a echipamentului şi valoarea justă minus costurile de vânzare.

6813 = 2913 963

Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru




Deci, începând cu 1.10.N+1 nu se mai înregistrează amortizarea pentru echipament.

La 31.12.N+1, echipamentul trebuie evaluat, potrivit IFRS 5, la minimul dintre valoarea netă contabilă şi valoarea justă diminuată cu costurile de cesiune:

VNC = 14.000 lei Valoarea justă minus costurile de cesiune = 12.000 lei

-înregistrarea pierderii de valoare:

6813 = 2913 2.000 Cheltuieli de





Dacă la 31.12.N+1 valoarea justă minus costurile de cesiune ar fi fost de 21.000 lei, atunci venitul care

trebuie recunoscut va fi de 4.000 + 963 = 4963 2913 = 7813 4.963


Venituri din ajustarea imobilizărilor



13. Societatea ALFA utilizează un singur sortiment de materii prime pentru care s-a stabilit un cost standard de 5 lei/Kg. şi obţine un singur produs finit pentru care s-a stabilit un cost standard de 100 lei/buc. La începutul exerciţiului N, situaţia celor două elemente de stoc era:

Stoc iniţial materii prime = 1.000 Kg. x 5 lei/Kg.; Stoc iniţial produse finite = 80 buc. x 100 lei/buc.; Diferenţe favorabile de preţ pentru materii prime = (200 lei); Diferenţe favorabile de preţ pentru produse finite = (100 lei). În cursul exerciţiului N au loc următoarele operaţii:

1) achiziţie de materii prime 500 Kg. x 4,8 lei/Kg., TVA 19% (factura); 2) consum de materii prime 300 Kg. (FIFO); 3) obţinere de produse finite 20 buc.; 4) vânzare de produse finite 50 buc. x 180 lei/buc., TVA 19% (factura);

La sfârşitul exerciţiului se cunosc următoarele informaţii: - costul de producţie efectiv 110 lei/buc. (din contabilitatea de gestiune); - valoarea realizabilă netă a stocului de materii prime este de 5.200 lei; - valoarea realizabilă netă a stocului de produse finite este de 4.800 lei; - stocul de produse finite a fost depreciat la sfârşitul exerciţiului N-1 cu 500 lei.

Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se determine valoarea pe care cele două elemente de stoc o vor avea în bilanţul exerciţiului N. Rezolvare: 1)achiziţie de materii prime 500 Kgx4,8 lei/Kg, TVA 19% (factura):

% = 401 2.856 301

Materii prime 308

Diferenţe de preţ pentru materii prime


Furnizori 2.500

(100)

456

Diferenţa de preţ = 5.000 Kg x (5-4,8)= 100 (favorabilă) 2)consum de materii prime:

601 = % 1.440 Cheltuieli cu materiile

prime 301

Materii prime 308

Diferenţe de preţ pentru materii

prime

300 Kgx5=1.500

300Kgx(5-4,8)=(60)

3)obţinere de produse finite:

345 = 711 20buc x 100 = 2.000 Produse finite Variaţia stocurilor

4)vânzare de produse finite : 4111 = % 10.710

Clienţi 701 Venituri din vânzarea de

produse finite

50 buc x 180 = 9.000

1.710


4427 TVA colectată

711 = 345 50 buc x100 = 5.000 Variaţia stocurilor Produse finite

5)calculul şi înregistrarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor de produse finite: a)diferenţele aferente intrărilor în stoc: Diferenţa aferente intrărilor = 20 buc x (100-110) = - 200 (nefavorabilă)

348 = 711 200 Diferenţe de preţ

aferente produselor finite

Variaţia stocurilor

b)diferenţele aferente ieşirilor: Calculul coeficientului de repartizare:

01,0000.2000.8

200)100()345345(

348348=

++

=++

=RdSiRdSik

Diferenţa aferentă ieşirilor din stoc = Rulaj creditor 345 x k = 5.000 x 0,01 = 50 (nefavorabilă)

711 = 348 50 Variaţia stocurilor Diferenţe de preţ

aferente produselor finite

Situaţia în conturi este următoarea:

D 301 Materii prime C D 345 Produse finite C Si 5.000 1.500 Si 8.000 5.000 2.500 2.000 6.000 Sf 5.000 Sf

D 308 Diferenþe de preþ pentru materii prime

C D 348 Diferenþe de preþ pentru produse finite

C

Si (200) (60) Si (100) 50 (100) 200 (240) Sf 50 Sf 6)Evaluarea la bilanţ a elementelor de stoc: a)evaluarea în bilanţ a materiilor prime: Valoarea contabilă a materiilor prime = Sold final 301 - Sold final 308 = 6.000 - 240 = 5.760 lei Valoare realizabilă netă = 5.200 lei În bilanţ, stocul de materii prime va trebui să fie prezentat la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă. Valoarea în bilanţ a materiilor prime = min (5.760; 5.200) = 5.200 lei Rezultă că trebuie contabilizată o depreciere de 560 lei:

6814 = 391 560 Cheltuieli de

exploatare privind Ajustări pentru

deprecierea


ajustările pentru deprecierea activelor

circulante

materiilor prime

Valoarea în bilanţ = Sold final 301 – Sold final 308 – Sold final 391 = 5.200 lei b)evaluarea în bilanţ a produselor finite: Valoarea contabilă a produselor finite = Sold final 345 + Sold final 348 = 5.000 + 50 = 5.050 lei Valoarea realizabilă netă = 4.800 lei În bilanţ, stocul de produse finite va trebui să fie prezentat la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă. Valoarea în bilanţ a produselor finite = min (5.050; 4.800) = 4.800 lei Deprecierea calculată = 250 lei; Deprecierea existentă la sfârşitul exerciţiului N-1 = 500 lei; Rezultă că trebuie reluată la venituri deprecierea de 250 lei:

3945 = 7814 250 Ajustări pentru

deprecierea produselor finite

Venituri din ajustări pentru

deprecierea activelor circulante

Valoarea din bilanţ = Sold final 345 + Sold final 348 – Sold final 3945 = 4.800 lei

14. La 1 ianuarie N, o întreprindere a vândut unui client mărfuri pentru care încasează 20.000 lei. Condiţiile de decontare stabilite în contract sunt următoarele:

- 50 % la semnarea contractului; - 30 % peste un an; - 20 % peste doi ani.

Se estimează că întreprinderea client ar fi putut obţine un credit echivalent, pe piaţa financiară, la o rată de 10%. Care sunt calculele şi înregistrările pe care ar trebui să le facă întreprinderea în ipoteza în care aplică IAS 18 „Venituri”? Rezolvare :

Sumele nominale ce vor fi încasate de întreprindere sunt de :

- 10.000 de lei la semnarea contractului; - 6.000 de lei peste un an; - 4.000 de lei peste doi ani.

Pentru a determina valoarea acestor încasări la momentul semnării contractului se procedează la actualizarea lor cu rata de 10%.

Valoarea actualizată a încasărilor viitoare este de :

10.000 + 6.000 / (1+10%)+ 4.000/(1+10%)2 = 18.761 de lei. Se consideră că preţul de vânzare conţine dobânzi în valoare de 20.000 – 18.761 = 1.239 de lei.

Tratamentul contabil conform normei IAS 18 va fi următorul:

La 1 ianuarie N:

-vânzarea pe credit:

411 Clienţi

= %

707

Venituri din

20.000

18.761


vânzarea mărfurilor

47X Venit

necâştigat

1.239

Notă: Contul 47X reflectă venitul de primit sau venitul necâştigat. El nu semnifică un venit în avans deoarece nu a avut loc nici o încasare în contul perioadelor viitoare. Funcţia contului 47X este de ajustare a creanţei în bilanţ. În bilanţ, creanţa clienţi va fi prezentată la nivelul sumei de încasat (20.000 lei) diminuată cu venitul necâştigat din dobândă (1.239 lei) conform prevederilor IAS 39. Potrivit poziţiei Ministerului de Finanţe, întreprinderile care aplică referenţialul IAS şi IFRS trebuie să-şi definească propriul plan de conturi, inspirându-se din planul existent în OMFP 1752/2005 şi creind conturi pentru situaţii pentru care nu s-au creat.

-încasarea imediată:

5121 Conturi la bănci în

lei

= 411 Clienţi

10.000

Pentru repartizarea dobânzilor între cei doi ani, considerăm că întreprinderea creditează clientul cu preţul bunului în momentul încheierii contractului, mai puţin avansul primit, adică 18.761 – 10.000 = 8.761 de lei.

Pentru a determina dobânda pentru primul an, aplicăm rata dobânzii la suma determinată anterior 10% x 8.761 = 876 de lei.

În al doilea an, dobânda se determină prin multiplicarea ratei dobânzii cu „debitul” clientului după primul an (8761 de lei la care se adaugă dobânda pentru primul an 876 de lei şi se deduce suma plătită de client 6.000 de lei), obţinându-se o sumă pentru exerciţiul N+1 de 364 de lei (adică 3637 * 10%).

La 31 decembrie N:

- înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N:

47X

Venit necâştigat

= 766

Venituri din dobânzi

876

La 1 ianuarie N+1:

- încasarea primei rate:

5121 Conturi la bănci în

lei

= 411 Clienţi

6.000

La 31 decembrie N+1:

- înregistrarea dobânzii aferente exerciţiului N+1:


47X

Venit necâştigat

= 766

Venituri din dobânzi

364

La 1 ianuarie N+2:

- încasarea ultimei rate: 5121

Conturi la bănci în lei

= 411 Clienţi

4.000

15. Întreprinderea ALFA a achiziţionat la începutul exerciţiului N un mijloc de transport la costul de 500.000 lei, durată de utilitate 4 ani, amortizare liniară (se aplică tratamentul de bază al IAS 16). La data de 31.12.N se efectuează o reparaţie capitală a autoturismului în urma căreia durata de utilitate creşte cu doi ani. Costul reparaţiei este de 25.000 lei. La data de 1.07.N+1 activul este închiriat unui terţ. Valoarea justă la 1.07.N+1 este de 420.000 lei iar la 31.12.N+1 este de 380.000 lei.

Care sunt înregistrările contabile dacă întreprinderea aplică IAS 40 şi alege modelul de evaluare la valoare justă?

16. Societatea are ca obiect de activitate achiziţia şi vânzarea de clădiri. Pe 1 noiembrie N, managerii au decis ca una dintre clădirile achiziţionate în vederea vânzării să fie închiriată terţilor. Se cunosc următoarele informaţii privind clădirea: cost de achiziţie: 20.000 u.m., valoarea justă la 1.11.N: 21.000 u.m. La 31.12.N, valoarea justă a clădirii este 21.200 u.m. Să se contabilizeze schimbarea clasificării activului, la 1 noiembrie N, şi evaluarea acestuia la 31.12.N, ştiind că societatea foloseşte modelul valorii juste, în conformitate cu IAS 40. Rezolvare Schimbarea clasificării activului, la 1.11.N, generează următoarea înregistrare contabilă:

Imobile de plasament = %

Stocuri de mărfuri

Venituri din imobile de plasament

21.000

20.000

1.000

La 31.12.N, se recunoaşte variaţi valorii juste (21.200-21.000):

Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 200

17. Între o societate ALFA (locator) şi societatea BETA (locatar) se încheie un contract de locaţie – finanţare cu următoarele caracteristici: data semnării contractului 1 ianuarie exerciţiul N; durata contractului 3 ani; durata de viaţă a bunului 8 ani; sunt prevăzute 3 rate de 200.000 lei, plătibile în ultima zi a anului; posibilitatea exercitării unei opţiuni de cumpărare la sfârşitul anului 3 la preţul de 60.000 lei; valoarea justă a bunului la data semnării contractului 461.806 lei; valoarea reziduală a activului este 70.000 lei; rata implicită a dobânzii anuale calculată de locatar 20 %.

Prezentaţi, conform IAS 17, la sfârşitul anului N, extrasul din situaţiile financiare ale locatarului. Rezolvare: a) Calculul VAPML:

VAPML = + + + = 456.019 lei

b) Conform IAS 17, locatarul contabilizează activul închiriat la valoarea cea mai mică dintre valoarea justă a bunului şi valoarea actualizată a plăţilor minimale. Min (461.806 lei; 456.019 lei) = 456.019 lei.

2,1lei 000.200

22,1lei 000.200

32,1lei 200.000

32,1lei 60.000


c) Conform IAS 17, în situaţiile financiare ale locatarului, plăţile în numele locaţiei trebuie să fie repartizate în două componente: cheltuiala financiară şi amortizarea soldului datoriei, astfel:

Data Flux de trezorerie

Dobânzi Rambursarea capitalului

datorat

Capital rămas

01.01.N 456.019 31.12.N 200.000 456.019 x 20 %

= 91.204 200.000 – 91.204 = 108.796

456.019 – 108.796 = 347.223

31.12.N+1 200.000 347.223 x 20 % = 69.445

200.000 – 69.445 = 130.555

347.223 – 130.555 = 216.668

31.12.N+2 260.000 216.668 x 20 % = 43.334

260.000 – 43.334 = 216.668

0

Total 660.000 203.983 456.019 d)Valoarea amortizabilă = 456.019 lei – 70.000 lei = 386.019 lei

Amortizarea anului N = = 48.252 lei

e)Înregistrări contabile: 1)la data încheierii contractului:

456.019 lei Activ = Datorii din contracte de locaţie finanţare

456.019 lei

2)Plata redevenţei la 31.12.N: 108.796 lei Datorii din contracte de

locaţie finanţare = Conturi la bănci 200.000 lei

91.204 lei Cheltuieli cu dobânzi 3)Amortizarea anului N:

48.252 lei Datorii din contracte de locaţie finanţare

= Conturi la bănci 48.252 lei

f)La sfârşitul anului N în situaţiile financiare ale locatarului figurează: l în bilanţ: activ la valoarea netă contabilă = 456.019 lei – 48.252 lei = 407.767 lei şi datorii din contracte de locaţie finanţare = 456.019 lei – 108.796 lei = 347.223 lei l în contul de profit şi pierdere: cheltuieli financiare, respectiv cheltuieli cu dobânzi 91.204 lei şi cheltuieli cu amortizarea 48.252 lei 18. Calculaţi procentajul de control şi procentajul de interes pentru următoarele structuri de grup. 80% 80% 60% 20% 90%

ani 8lei 386.019

SM

A B

C

D

E

SM


55% 80% 35% 15% 45% 20% 70% 30%

19. Societatea Alfa prezintă următoarea situaţie a capitalurilor proprii la 1.01.N: - capital social: 20.000 u.m.; - rezerve: 2.000 u.m. - rezerve din reevaluare: 3.000 u.m. -rezultatul reportat 1.800 u.m. În cursul exerciţiului N, s-au realizat următoarele operaţii: - s-a majorat capitalul social prin aport în numerar, fiind emise 2.000 de acţiuni, preţ de emisiune 1,2

u.m., valoare nominală 1 u.m.; - s-au distribuit dividende în valoare de 800 u.m.; - s-a majorat capitalul social prin încorporarea de rezerve în valoare de 3.000 u.m., fiind distribuite

gratuit 3.000 de acţiuni; - s-au reevaluat imobilizări corporale cu următoarele caracteristici: cost de achiziţie 6.000 u.m.,

amortizare cumulată 2.000 u.m., valoare justă 8.000 u.m. - au fost răscumpărate 2.000 acţiuni la preţul de 1,5 u.m. pe acţiune care au fost ulterior anulate. Rezultatul contabil net al exerciţiului N a fost un profit de 2.500 u.m.

a. efectaţi înregistrările contabile corespunzătoare pentru operaţiile de mai sus b. calculaţi total capitaluri proprii la sfârşitul exerciţiului N. Rezolvare a. emisiunea de acţiuni preţ de emisiune 1,2, valoare nominală 1

456 = % 1011 1041

2.400 2.000

4.00 Distribuire de dividende

117 = 427 800 Majorarea capitalului prin încorporarea de rezerve

106 = 1012 3.000 Reevaluarea imobilizărilor corporale

21X = 105 4.000 Răscumpărarea acţiunilor proprii

109 = 5121 3.000 Anularea acţiunilor proprii

% 1012 149

= 109 3.000 2.000 1.000

a. Total capitaluri proprii la începutul exerciţiului N 26.800 Total capitaluri proprii la sfârşitul exerciţiului N = 26.800+2.400-800+3000-3000+4.000-3.000+3.000-2.000-1.000=29.400 u.m+2.500 20. La 1.07.N, o întreprindere obţine o subvenţie de 50.000 u.m., pentru a achiziţiona o instalaţie, al cărei cost este de 90.000 u.m. şi care va fi amortizată conform metodei lineare pe o durată de 5 ani. Să se prezinte înregistrările contabile aferente exerciţiului N ştiind că societatea recunoaşte subvenţia primită în categoria veniturilor în avans. Rezolvare În exerciţiul N, vor fi operate următoarele înregistrări: - achiziţia instalaţiei, la 1.07.N:

A B C

F E

D


% 2131 4426

= 404 107.100 90.000 17.100

- primirea subvenţiei pentru investiţii:

445 = 131 50.000 - înregistrarea cheltuielilor privind amortizările, la 31.12.N:

6811 = 2813 9.000 - virarea unei părţi din subvenţie la veniturile exerciţiului curent, la 31.12.N:

131 = 7584 5.000 21. Se cunosc următoarele informaţii aferente exerciţiului N (valori exprimate în milioane u.m.): Si301 = 20, RC707 = 450, Si411 = 17, RD601 = 620, Sf301 = 45, Si371 = 38, RD607 = 40, Si401 = 20, RC704 = 575, RD691 = 25, Sf411 = 23, Sf371 = 26, Sf401 = 140, Si4423 = 8, Si441 = 2, Sf441 = 5, Si421 = 20, Sf 4423 = 5, Sf421 = 40, RD641 = 700. Toate achiziţiile şi vânzările snt impozabile TVA. Materiile prime şi mărfurile intrate au fost achiziţionate. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activităţile de exploatare. Rezolvare: +Încasări de la clienţi 17+450x 1,19+575x 1,19-23=1213,75 -Plăţi către furnizori 20+645 x 1,19+29 x1,19-140= 682,06 -Plăţi către salariaţi 20+700-40=680 -Plăţi TVA 66,69+8-5=69,69 -Plăţi impozit pe profit 25+2-5=22 =Flux net de trezorerie din exploatare=-240 22. Se cunosc următoarele informaţii (în lei):

4111-sold iniţial 100 Salarii plătite 2.200 607-rulaj debitor 2.500 401-sold iniţial 4.500 Impozitul pe profit plătit 202 4111-sold final 700 371-sold final 3.000 Încasări de avansuri de la clienţi 750 707-rulaj creditor 2.000 371-sold iniţial 4.250 6911 600 704-rulaj creditor 500 401-sold final 2.800 641 4.000 605-rulaj debitor 450 Toate achiziţiile şi vânzările sunt impozabile TVA. Mărfurile intrate au fost integral achiziţionate.

Avansurile încasate sunt reţinute la încasarea creanţei. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare prin metoda directă.

Rezolvare: +Încasări creanţe clienţi 100+2.380+595-700-750=1.625 +Încasări avansuri de la clienţi 750 -plăţi către furnizori 4.500+1.487,5+535,5-2.800=3.723 -plăţi TVA 475-323=152

-Plăţi salarii 2.200


-impozit pe profit plătit 202 =FNT din activitatea de exploatare -3.902 23. Efectuaţi înregistrarile contabile conform OMF 1752/2005 modificat prin OMFP 2374/2007 pentru urmatoarele operaţii: 1. Se închiriaza o cladire cu o valoare contabila de 60.000 u.m. pe o durata de 2 ani 2. Se primeşte factura pentru chiria lunară de 800 u.m.+ TVA 19% 3. Se plăteşte factura cu ordin de plată 4. Chiriasul executa lucrari de modernizare efectuand urmatoarele cheltuieli: Consum de materiale in suma de 2.000 u.m. Cheltuieli cu energia 1.000 u.m. + TVA 19% 5. La sfârşitul contractului de închiriere clădirea este predată proprietarului împreună cu investiţia realizată de chiriaş. Rezolvare: 1. Se închiriaza o cladire cu o valoare contabila de 60.000 u.m. pe o durata de 2 ani

8031 60.000 2. Se primeşte factura pentru chiria lunară de 800 u.m.+ TVA 19%

% = 401 952 612 800

4426 152 3. Se plăteşte factura cu ordin de plată

401 = 5121 952 4. Consum de materiale

602 = 302 2.000 5.Cheltuieli cu energia

% = 401 1.190 605 1.000

4426 190 6. Inregistrarea investitiei ca imobilizare in curs

231 = 722 3.000 7. Receptia modernizarilor

212 = 231 3.000 8. Amortizare anuală a modernizarilor

6811 = 2812 1.500 9. Scoaterea din evidenta a modernizarii la sfarsitul perioadei de inchiriere

2812 = 212 3.000 10. Predarea cladirii proprietarului

8031 60.000 24. Se dau următoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N: cheltuieli cu materii prime 8.000 lei; cheltuieli cu salariile personalului 14.000 lei; cheltuieli de exploatare privind ajustarea activelor circulante 2.000 lei; Cheltuieli cu despăgubiri, amenzi şi penalităţi 3.600 lei; cheltuieli privind sconturile acordate 1.000 lei; pierderi din creanţe şi debitori diverşi 16.000 lei; pierderi privind investiţiile financiare pe


termen scurt cedate 2.400 lei; venituri privind ajustarea activelor circulante 1.600 lei. Conform OMFP 1752/2005 care este suma ce se va înscrie la cheltuieli de exploatare – total şi valoarea ajustării activelor circulante: Rezolvare Cheltuieli exploatare= +cheltuieli cu materii prime 8.000 lei + cheltuieli cu salariile personalului 14.000 lei + cheltuieli de exploatare privind ajustarea activelor circulante 2.000 lei +pierderi din creanţe şi debitori diverşi 16.000 lei - venituri privind ajustarea activelor circulante 1.600 lei. +Cheltuieli cu despăgubiri, amenzi şi penalităţi 3.600 lei =42.000 Ajustarea activelor circulante= + cheltuieli de exploatare privind ajustarea activelor circulante 2.000 lei +pierderi din creanţe şi debitori diverşi 16.000 lei - venituri privind ajustarea activelor circulante 1.600 lei. =16.400 25. Pe 1.01.N, o societate X a semnat un contract de vânzare urmat de preluarea în leasing operaţional pentru o

clădire. Clădirea avea o valoare contabilă de 12.000 u.m.. Amortizarea calculată până în momentul vânzării a fost de 6.000 u.m. Preţul de vânzare este de 40.000 u.m. Chiria anuală plătită este de 8.000 lei Să se contabilizeze operaţia de lease-back, la societatea X, la data semnării contractului, în conformitate cu OMFP 2374/2007.

Rezolvare

Operaţía va fi contabilizată ca o vânzare urmată de o închiriere. Vânzarea clădirii 461=7583 40.000 Descărcarea din gestiune % = 212 12.000 6583 6.000 2812 6.000 Chiria anuală 612=5121 8.000

26. Contabilizaţi conform OMFP 1752/2005 şi OMFP 2374/2007 următoarele operaţii: 1. Achizitionarea 1.000 acţiuni proprii la costul de 4 lei / acţiune.Valoarea nominală 2 lei / acţiune 2.Vânzarea a 500 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune 3. Anularea a 300 de acţiuni proprii 4. Vânzarea a 200 de acţiuni la preţul de 3 lei pe acţiune

Rezolvare 1.Achizitionarea 1.000 acţiuni proprii la costul de 4 lei / acţiune

1091 = 5121 4.000 2.Vânzarea a 500 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune

5121 = % 1091 141

2.500 2.000

500

1. Anularea a 300 de acţiuni proprii %

1012 149

= 1091

1.200 600 600

5. Vânzarea a 200 de acţiuni proprii la preţul de 3 lei pe acţiune

% 5121 149

= 1091

800 600 200


27. Contabilizaţi conform OMFP 1752/2005 şi OMFP 2374/2007 următoarele operaţii:

a. Se emit 1.000 acţiuni la preţul de emisiune de 4 lei pe acţiune, valoarea nominală 3 lei pe acţiune. Se încasează contravaloarea acţiunilor.

b. Se emit 1.000 obligaţiuni la valoarea nominală de 7 lei pe obligaţiune. Rata anuală a dobânzii 10%. Durata împrumutului 6 ani. Împrumutul şi dobânzile aferente se plătesc peste 6 ani.

c. Sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune care sunt anulate. d. Sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 2 lei pe acţiune care sunt anulate.

Rezolvare a. Se emit 1.000 acţiuni la preţul de emisiune de 4 lei pe acţiune, valoarea nominală 3 lei pe acţiune.

456 = % 4.000 1011 3.000 1041 1.000

Se încasează contravaloarea acţiunilor. 5121 = 456 4.000

b. Se emit 1.000 obligaţiuni la valoarea nominală de 7 lei pe obligaţiune.

461 = 161 7.000 5121 = 461 7.000

Inregistrarea dobanzii anuale

666 = 1681 700 c. Sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 5 lei pe acţiune care sunt anulate.

1091 = 5121 500

% 1012 149

= 1091

500 300 200

d. Sunt răscumpărate 100 de acţiuni proprii la preţul de 2 lei pe acţiune care sunt anulate. 1091 = 5121 200

1012

= %

1091 141

300 200 100

28. Efectuaţi înregistrările contabile conform OMFP 1752/2005 pentru următoarele operaţii: a. sunt emise 1.000 de obligaţiuni la preţul de emisiune 9 u.m pe obligaţiune., valoarea nominală 10

u.m. pe obligaţiune, durata împrumutului 5 ani, rata dobânzii anuală 10%.Dobânda se plăteşte la sfârşitul fiecărui an.

b.după 2 ani sunt răscumpărate 250 obligaţiuni la preţul de 11 lei pe obligaţiune care se anulează c. după 3 ani sunt răscumpărate 250 de obligaţiuni la preţul de 8 lei pe obligaţiune care se anulează d. la scadenţă se rambursează restul obligaţiunilor. Rezolvare

a. sunt emise 1.000 de obligaţiuni la preţul de emisiune 9 u.m pe obligaţiune., valoarea nominală 10 u.m. pe obligaţiune

% = 161 10.000

461 9.000 169 1.000


5121 = 461 9.000 Inregistrarea dobanzii aferente primului an

666 = 1681 1.000 Plata dobânzii

1681 = 5121 1.000 Amortizarea primei de rambursare

6868 = 169 200 Rascumpararea obligatiunilor după 2 ani

505 = 5121 2.750 Anularea obligatiunilor rascumparate

% = 505 2.750 161 2.500 668 250

6868 = 169 150 Dobânda în anul 3

666 = 1681 750 Plata dobânzii

1681 = 5121 750 Amortizarea primei de rambursare

6868 = 169 150 Rascumpararea obligatiunilor după 3 ani

505 = 5121 2.000 Anularea obligatiunilor rascumparate

161 = % 2.500 505 2.000 768 5.000

6868 = 169 100

Rambursarea obligaţiunilor la scadenţă 161 = 5121 5.000

6868 = 169 100

29. Se dau următoarele informaţii:

rulaj debitor clienţi (inclusiv TVA) 99.960; cheltuieli cu amortizarea 13.510; materii prime (sold iniţial) 4.100; vânzări de produse finite la cost de producţie 75.800; subvenţii din exploatare aferente cifrei de afaceri 4.700; venituri din sconturi primite 5.300; cheltuieli cu impozitul pe profit 2.710; achiziţii de materii prime 23.850(exclusiv TVA); obţinere de produse finite la cost de producţie 81.400; cheltuieli cu provizioanele pentru deprecierea titlurilor de plasament 1.800; materii prime (sold final) 5.320; datorii salariale (sold iniţial) 6.100; salarii plătite 19.800; cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 2.370; datorii salariale (sold final) 5.000.

Calculaţi cifra de afaceri netă şi rezultatul din exploatare. Rezolvare

Cifra de afaceri =Venituri din vânzări către clienţi 84.000 +subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 4.700 =88.700


Venituri din exploatare = Cifra de afaceri 88.700 +Variaţia stocurilor 81.400-75.800=5.600 =94.300 Cheltuieli din exploatare = Cheltuieli cu materiile prime 4.100+23.850-5.320=22.630 Cheltuieli cu amortizarea 13.510 Cheltuieli cu salariile 19.800+5.000-6.100=18.700 Cheltuieli cu serviciile prestate de terţi=2.370 =57.210 Rezultatul din exploatare =37.090

30. Se dau următoarele informaţii (în lei): venituri din subvenţii de exploatare 15.500 (din care 9.500 pentru cifra de afaceri iar restul pentru cheltuielile cu dobânda); cheltuieli cu amortizarea 11.200; venituri din exploatare privind provizioanele 5.200; produse finite (sold iniţial) 5.500; mărfuri (sold iniţial) 2.700; cheltuieli cu sconturile acordate 8.100; achiziţii de mărfuri 41.500; cheltuieli cu telecomunicaţii 7.800; venituri din vânzarea produselor finite la preţ de vânzare 105.000 şi la cost de producţie de 106.800; cheltuieli cu dobânzile 6.600; produse finite (sold final) 3.700; venituri din prestări de servicii 14.700; mărfuri (sold final) 4.100; valoarea contabilă a activelor cedate 45.000; venituri din cedarea activelor 21.500; amortizarea cumulată a imobilizărilor cedate 17.000.

Care este valoarea cifrei de afaceri netă şi a rezultatului din exploatare ? Rezolvare

Cifra de afaceri= +venituri din vânzarea produselor finite la preţ de vânzare 105.000 +venituri din prestări de servicii 14.700 +venituri din subvenţii de exploatare pentru cifra de afaceri 9.500 =129.200 +Variaţia stocurilor (3.700-5.500) +Venituri din cedarea activelor 21.500 =Venituri din exploatare= 148.900 Cheltuieli cu mărfurile 2700+41.500-4.100=40.100 +cheltuieli cu amortizarea 11.200 -venituri din exploatare privind provizioanele 5.200 +cheltuieli cu telecomunicaţii 7.800 +Cheltuieli cu activele cedate 45.000-17.000=28.000 =Total cheltuieli din exploatare 81.900 Rezultat din exploatare =47.300 31. Se dau următoarele informaţii (în mii lei):

-rezultatul contabil înaintea impozitării 200; -venituri din provizioane 20; -vânzarea şi încasarea unui utilaj la un preţ de vânzare de 190,TVA 19%, valoarea contabilă brută fiind de 140, iar amortizarea cumulată 90; -pierderea din cesiunea titlurilor de participare 5; -cheltuieli privind dobânzile 55 (soldul iniţial şi cel final al conturilor de dobânzi de plată sunt 0); -cheltuieli cu amortizarea 40; -venituri din dividende încasate 35; -scăderea creanţelor clienţi cu 23; -creşterea stocurilor 14; -scăderea datoriilor faţă de furnizori 12; -câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 8 (valoarea contabilă a investiţiilor financiare pe termen scurt cedate este de 60, iar acestea se încasează la vânzare); -cheltuieli privind impozitul pe profit 17 (contul 441 are sold iniţial 2 şi sold final 7); -achiziţie de clădiri în valoare de 120, TVA 19%; -încasări din cesiunea titlurilor de participare 30; -furnizori de imobilizări-sold iniţial 210; -furnizori de imobilizări-sold final 70; -emisiunea unui împrumut obligatar în valoare de 120; -contractarea unui împrumut pe termen lung în valoare de 100;


-majorarea capitalului social prin aport în natura în valoare de 80; -credite bancare pe termen lung - sold iniţial 90; -credite bancare pe termen lung - sold final 100; Notă: Investiţiile financiare pe termen scurt nu sunt echivalente de lichidităţi. Dividendele şi dobânzile

nu aparţin activităţii de exploatare. Calculaţi fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare, investiţii şi finanţare.

Rezolvare Pentru fluxul net de trezorerie din activităţile de exploatare utilizăm metoda indirectă. +rezultatul contabil înaintea impozitării 200 +cheltuieli cu amortizarea 40; -venituri din provizioane 20 -venituri din cedarea activelor 190 +Cheltuielile cu activele cedate 50 -pierderea din cesiunea titlurilor de participare 5 -câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate 8 +cheltuieli privind dobânzile 55 -venituri din dividende încasate 35 +scăderea creanţelor clienţi cu 23; -creşterea stocurilor 14; -scăderea datoriilor faţă de furnizori 12; -plăţi impozit pe profit 12 =FNT din activităţile de exploatare =72 +Încasări din vânzarea unui utilaj la un preţ de vânzare de 209 +încasări din cesiunea titlurilor de participare 30 +încasări din investiţii financiare pe termen scurt cedate 68 +venituri din dividende încasate 35 - Plăţi către furnizorii de imobilizări 282.8 -plăţi TVA aferentă investiţiilor 13,3= =FNT din activităţile de investiţii 45,9 + încasări din emisiunea unui împrumut obligatar în valoare de 120; +încasări din contractarea unui împrumut pe termen lung în valoare de 100; -rambursări credite 90 -plăţi dobânzi 55 =FNT din activităţi de finanţare 75 32. O societate comercială depune un aport în natură la capitalul social al unei alte entităţi un echipament cu valoarea contabilă de 5.000 u.m., amortizarea cumulată 2.000 u.m. Valoarea de aport a fost stabilită la 3.500 u.m.. Societatea este remunerată cu interese de participare pentru care încasează dividende în sumă de 400 u.m. Efectuaţi înregistrările contabile corespunzătoare conform OMFP 1752/2005.

Rezolvare Scoaterea din evidenţă a echipamentului şi recunoaşterea intereselor de participare

% 2813 263

= 2131 5.000 2.000 3.000

Înregistrarea diferenţei dintre valoarea de aport şi valoarea contabilă a echipamentului

263 = 1068 500 Încasarea dividendelor

5121 = 7613 400 33. Se dă următoarea situaţie în conturi ( în mii de lei):

641 Cheltuieli cu salariile personalului 650.000 666 Cheltuieli privind dobânzile 40.000


7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante

50.000

601 Cheltuieli cu materiile prime 150.000 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 150.000 607 Cheltuieli privind mărfurile 10.000 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 90.000

6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare 300.000 701 Venituri din vânzarea produselor finite 1.400.000 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 200.000 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 46.000 711 Variaţia stocurilor-rulajul creditor 550.000

7411 Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri

450.000

635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 20.000

754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi 75.000

7412 Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile

50.000

6451 Contribuţia unităţii la asigurările sociale 180.000 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru

deprecierea activelor circulante

90.000 766 Venituri din dobânzi 60.000 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 10.000

7414 Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului

250.000

6452 Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj 30.000 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 10.000

6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital

85.000

707 Venituri din vânzarea mărfurilor 50.000 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea

imobilizărilor

250.000 768 Alte venituri financiare 100.000

Produse finite-sold la 1.01 250.000 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital

96.000 767 Venituri din sconturi obţinute 20.000

7812 Venituri din provizioane 24.000

621 Cheltuieli cu colaboratorii 10.000 6581 Despăgubiri, amenzi şi penalităţi 100.000

612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile 34.000

Produse finite-sold la 31.12 200.000 Să se întocmească Contul de profit şi pierdere conform OMF 1752.

34.Pe baza informaţiilor de la 33 să se calculeze şi să se interpreteze soldurile intermediare de gestiune precum şi capacitatea de autofinanţare (atât prin metoda deductivă cât şi prin cea aditivă).

Calculul soldurilor intermediare de gestiune (SIG)

(lei)

Indicatori Valoare Venituri din vânzarea mărfurilor 707 (-)Cheltuieli cu mărfurile vândute 607

50.000 (-)10.000

(=) Marja comercială (1) 40.000


Producţia vândută (Grupa 70 - 707) (±)Producţia stocată (711) (+)Producţia imobilizată (Grupa 72)

1.400.000 (-)50.000 (+)90.000

(=) Producţia exerciţiului (2) (=) 1.440.000

Marja comercială (+)Producţia exerciţiului (-)Consumurile de la terţi (Grupa 60 – 607 +Grupa 61+Grupa 62)

40.000 (+)1.440.000

(-)704.000

(=) Valoarea adăugată (3) (=)776.000

Valoarea adăugată (+)Venituri din subvenţii de exploatare (Grupa 74) (+)Alte venituri din exploatare (Grupa 75) (-)Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (Grupa 63) (-)Cheltuieli de personal şi asimilate (Grupa 64) (-)Alte cheltuieli de exploatare (Grupa 65)

776.000 (+)750.000 (+)171.000

(-)20.000 (-)860.000 (-)185.000

(=) Excedentul (deficitul) brut din exploatare (4) (=)632.000

Excedentul (deficitul) brut din exploatare (+)Venituri din ajustări de valoare ale activelor şi datoriilor din exploatare (781) (-)Cheltuieli cu amortizările, din ajustarea valorii activelor şi provizioanelor din exploatare (681)

632.000

(+)74.000 (-)340.000

(=) Rezultatul din exploatare (5) (=)366.000

Venituri financiare (Grupa 76+786) (-)Cheltuieli financiare (Grupa 66 + 686)

170.000 86.000

(=) Rezultatul financiar (6) 84.000

(±)Rezultat din exploatare (±)Rezultat financiar

366.000 84.000

(=) Rezultatul curent 7) 450.000

Venituri extraordinare (77) (-)Cheltuieli extraordinare (67)

0 0

(=) Rezultatul extraordinar (8) 0

(±)Rezultat curent (±)Rezultatul extraordinar

450.000 0

(=) Rezultatul brut (9) 450.000

Rezultat brut (-)Cheltuiala cu impozitul pe profit (691)

450.000 150.000

(=) Rezultatul net (10) 300.000

(1)Marja comercială


Marja comercială exprimă în mărime absolută rentabilitatea comercială a întreprinderii. Ea nu include subvenţiile de exploatare primite pentru cifra de afaceri. Determinarea acestei marje pe fiecare produs şi serviciu oferite de întreprindere este mai relevantă decât calculul ei global. Marja comercială este influenţată de politica de preţ, de viteza de rotaţie a stocurilor, de procedeele de evaluare a mărfurilor vândute la ieşirea din gestiune (cost mediu, FIFO etc.). În exemplul nostru marja comercială este pozitivă dar ea este nesemnificativă comparativ cu valoarea producţiei vândute ceea ce semnifică faptul că întreprinderea se ocupă cu vânzarea de producţie proprie mai mult decât de comerţul cu mărfuri. (2)Producţia exerciţiului Producţia exerciţiului este un indicator care trebuie interpretat cu prudenţă datorită caracterului eterogen. Este o sumă de venituri realizate evaluate la preţ de vânzare (este vorba despre producţia vândută) cu venituri latente evaluate la cost de producţie (este vorba despre producţia stocată şi despre producţia imobilizată). Acest indicator este dependent de politica comercială a întreprinderii, de politica de investiţii, de procedeele utilizate în evaluarea producţiei vândute (cost mediu, FIFO, etc.), de modul de estimare a stadiului execuţiei lucrărilor şi serviciilor şi de modul de alocare a costurilor şi veniturilor aferente contractelor de prestări servicii, etc. (3)Valoarea adăugată Valoarea adăugată este valoarea pe care întreprinderea o adaugă peste costul prestaţilor de la terţi şi care este destinată să asigure remunerarea celor implicaţi în acest proces de creare de valoare: salariaţi (cheltuieli de personal), stat (cheltuieli cu impozitele şi taxele), creditori (cheltuieli cu dobânzile), acţionari (dividende), întreprinderea însăşi (atofinanţare). În exemplul nostru valoarea adăugată este sensibil mai mică decât producţia vândută şi marja comercială datorită costului mare al prestaţiilor externe. Valoarea adăugată este un indicator util în determinarea unor indicatori macroeconomici dintre care se detaşează PIB (Produsul Intern Brut). (4)Excedentul brut din exploatare Excedentul (sau deficitul) brut din exploatare (în engleză EBITDA = earnings before interest, taxes, depreciation and amortisation ) reprezintă un flux potenţial de trezorerie prin care se apreciază în mărime absolută rentabilitatea economică a întreprinderii. Acest indicator este relevant în analiza comparativă a rentabilităţii economce ale unor întreprinderi care acţionează în acelaşi sector de activitate deoarece este independent de: politica de amortizare şi de gestiune a riscurilor, de politica de finanţare, de politica de dividend, de politica de autofinanţare şi de politica fiscală aferentă activităţii de exploatare şi de impozitare a profitului. În exemplul nostru, EBE este influenţat de politica de subvenţionare a activităţii de exploatare (veniturile din subvenţii sunt semnificative), de politica de personal, de politica de investiţii (cheltuielile şi veniturile ce rezultă din operaţiile de dezinvestire). (5)Rezultatul din exploatare El măsoară rentabilitatea din exploatare a întreprinderii în mărime absolută dar are dezavantajul că nu oferă informaţii comparative în cazul în care întreprinderile supuse analizei comparate utilizează metode diferite de amortizare a imobilizărilor şi nu au acelaşi comportament în ceea ce priveşte estimarile în condiţii de incertitudine. În exemplul nostru aceste ajustări sunt consistente şi fac ca doar jumătate din valoarea adăugată brută să se regăsească în EBE. (6)Rezultatul financiar Rezultatul financiar cuprinde efectele financiare ale politicilor de finanţare şi de investiţii ale întreprinderii dar şi de unele efectele financiare ale activităţilor din exploatare (diferenţele de curs valutar aferente tranzacţiilor exprimate în monede străine). În exemplul nostru rezultatul financiar pozitiv se apreciază favorabil, întreprinderea reuşind să acopere costul finanţării din tranzacţii financiare astfel încât rezultatul din exploatare nu este consumat pentru acoperirea acestor costuri. (7)Rezultatul curent Rezultatul curent sau rezultatul din activităţi ordinare este mărimea absolută a performanţei financiare a întreprinderii realizată în condiţii normale.


În exemplul nostru, activitatea de exploatare rentabilă a făcut posibilă realizarea unor investiţii financiare rentabile care au avut ca efect degajarea unui rezultat financiar pozitiv. (8)Rezultatul extraordinar Rezultatul extraordinar este reprezentat de elemente care au efecte anormale asupra performanţei întreprinderii şi care rezultă din evenimente cu frecvenţă destul de rară şi care nu pot fi controlate de conducearea întreprinderii. În general analizele financiare se fac pornind de la ipoteza continuităţii activităţii în condiţii de normalitate. Caracterul arbitrar al alocării unor cheltuieli în această categoria a determinat, aşa cum am văzut deja într-un capitol aterior ca IASB să interzică prezentarea separată a efectelor unor astfel de elemente. (9)Rezultatul brut Rezultatul brut reprezintă mărimea absolută a performanţei financiare a întreprinderii neinfluenţată de politica de impozitare a profitului, de politica de divident şi de politica de autofinanţare. (10)Rezultatul net al exerciţiului Rezultatul net reprezintă mărimea absolută a performanţei financiare a întreprinderii neinfluenţată de politica de politica de dividend şi de politica de autofinanţare. În exemplul nostru, rezultatul net este pozitiv ceea ce se apreciază favorabil.

Capacitatea de autofinanţare (CAF)

Capacitatea de autofinanţare reprezintă potenţialul financiar de creştere economică a întreprinderii. Ea se poate determina prin două metode: deductivă şi aditivă. (lei)

METODA DEDUCTIVĂ Indicatori Valoare

Excedentul brut al exploatării (+)Venituri financiare (Grupa 76) (-)Cheltuieli financiare (Grupa 66) (-)Venituri din cedarea activelor (7583) (+)Cheltuieli din cedarea activelor (6583) (-)Venituri din subvenţii pentru investiţii (7584) (-)Cheltuiala cu impozitul pe profit (691)

632.000 170.000

86.000 96.000 85.000

- 150.000

(=) CAF 555.000

METODA ADITIVĂ Indicatori Valoare

Rezultatul net (+)Cheltuieli cu ajustările de valoare (68) (-)Venituri din ajustări de valoare (78) (+)Cheltuieli din cedarea activelor (6583) (-)Venituri din cedarea activelor (7583) (-)Venituri din subvenţii pentru investiţii (7584)

300.000 340.000

74.000 85.000 96.000

-

(=) CAF 555.000 În exemplul nostru, CAF este formată în cea mai mare parte din profitul net (300.000 lei). Această parte este destinată autofinanţării de creştere a întreprinderii. Restul până la 555.000 lei este reprezentat de autofinanţarea de menţinere (ajustări din amortizări şi provizioane) a capitalului. 35. O societatea A deţine 70 % din acţiunile unei societăţi B, care deţine 40 % din acţiunile societăţii C: nu există acţiuni fără drept de vot.

A B C 70 % 40 % Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în C. Rezolvare:


I. Procentaj de control: Societatea A deţine direct în B are un procent majoritar de 70 %. şi indirect în C un procent de 40 %, deoarece deţine asupra lui B un control exclusiv şi implicit o va controla şi pe C 40 % II. Procentaj de interes: Societatea A are un procentaj de interes în B de 70 %. Societatea A are un procentaj de interes în C de 70 %. x 40 % = 28 %. 36. O societatea A deţine 20 % din acţiunile unei societăţi B, care deţine 90 % din acţiunile societăţii C: nu există acţiuni fără drept de vot.

A B C 20 % 90 % Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în C. Rezolvare: I. Procentaj de control: Societatea A nu mai controlează în mod exclusiv societatea B, deci procentul de control deţinut direct în B este 20 %, iar indirect în 0 %. II. Procentaj de interes: Societatea A are un procentaj de interes în C de 20 %. x 90 % = 18 %. 37.Legăturile dintre 4 societăţi se prezintă astfel:

A B C D 60 % 70 % 90 % Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în B, C şi D. Rezolvare:

Societatea A Procentaj De control De interes

În B: 60 % 60 % În C: 70 % 60 % x 70 % = 42 % În D 90 % 42 % x 90 % = 37,8 % 38. Legăturile dintre 3 societăţi se prezintă astfel: 70 % 80 %

A B C 10 % Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în C. Rezolvare:


În B: 70 % 70 % În C: Direct 10% 10 % Indirect prin B 80 % 70 % x 80 % = 56 % Total în C 10 % + 80 % = 90 % 10 % + 56 % = 66 % 39. Legăturile dintre 3 societăţi se prezintă astfel: 20 % 50 %

A B C 40 % Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în C. Rezolvare:


În B: 20 % 20 % În C:


Direct 40% 40 % Indirect prin B - 20 % x 50 % = 10 % Total în C 40 % 40 % + 10 % = 50 % 40.Legăturile dintre societăţi se prezintă astfel: 80 % 20 %

A B C 30 % D 90%

Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în C. Rezolvare: Societatea A Procentaj

De control De interes În B: 80 % 80 % În D: 30 % 30 % În C: Indirect prin B 20 % 80 % x 20 % = 16 % Indirect prin D - 30 % x 90 % = 27 % Total în C 20 % 16 % + 27 % = 43 % 41. Legăturile între societăţi se prezintă astfel: 80 % 60 %

A B C

20 % 75 %

D Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în D. Rezolvare:


În B: 80 % 80 % În C: 60 % 80 % x 60 % = 48 % În D: Indirect prin C 75 % 48 % x 75 % = 36 % Indirect prin B 20 % 80 % x 20 % = 16 % Total în D 95 % 36 % + 16 % = 52 % 42. Legăturile între societăţi se prezintă astfel: 15 % A 70 %

B C 80 % 15 %

20 % E D

90 % Calculaţi procentajele de control şi de interes pe care Societatea A le are în D. Rezolvare:


În C: 70 % 70 % În D: 20 % 70 % x 20 % = 14 % În E: - 90 % x 14 % = 12,6 % În B: Direct 15 % 15 % Indirect prin E - 12,6 % x 80 % = 10,08 % Indirect prin C 15 % 70 % x 15 % = 10,5 %


Total în B 30 % 15 % + 10,08 % + 10,5 % = 35,58 %

43. La data de 01 ianuarie anul “N” o societate comercială nou înfiinţată, specializată în producţia ciocolatei a importat un echipament în valoare de 500.000 u.m., taxe vamale 5.000 u.m., comision vamal 500 u.m., TVA plătit în vamă 1.200 u.m., rabat primit de la furnizor 2.000 u.m. În vederea achiziţiei societatea a suportat următoarele costuri suplimentare: costuri de livrare 36.000 u.m., costuri de instalare 49.000 u.m., costuri generale de administraţie 6.000 u.m, cheltuieli cu reclama 20.000 u.m, onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18.000 u.m. Perioada de instalare şi montare a durat 2 luni, iar pentru a aduce echipamentul în condiţiile de funcţionare s-au efectuat costuri în valoare de 42.000 u.m. Costurile de deschidere a noului echipament 25.000 u.m. Costurile de testare a funcţionării corecte a activului 12.000 u.m., iar încasările nete provenite din vânzarea ciocolatelor produse la testarea echipamentului 2.000 u.m. În primele 4 luni, cantitatea de ciocolată produsă a fost foarte mică, generând o pierdere iniţială din exploatare de 30.000 u.m. Ca atare, societatea s-a hotărât să introducă un nou sortiment, costurile fiind 13.000 u.m.. Costurile estimate de demontarea recunoscute printr-un provizion se ridică la 25.000 u.m. Calculaţi conform IAS 16 costul şi precizaţi înregistrarea contabilă legată de achiziţie.

Rezolvare: Preţ de cumpărare 500.000 u.m. + Taxe vamale 5.000 u.m. + Comision Vamal 500 u.m. - Rabat primit - 2.000 u.m. + Costuri de livrare 36.000 u.m. + Costuri de instalare 49.000 u.m. + Onorariile arhitecţilor care instalează echipamentul 18.000 u.m. + Costuri necesare pentru a aduce echipamentul în stare de funcţionare 42.000 u.m. + Costurile de testare a noului echipament mai puţin încasările nete provenite din vânzarea produselor obţinute (12.000 u.m. – 2.000 u.m.)

10.000 u.m.

+ Costurile estimate cu demontarea activului 25.000 u.m. = COST 683.500 u.m.

Înregistrarea achiziţiei: 683.500 lei 2131 = 404 653.000 lei

1513 25.000 lei 446 5.500lei

44. Societatea ALFA S.A. a primit pe data de 15 august anul N o subvenţie guvernamentală pentru achiziţia unui activ imobilizat. Subvenţia primită este de 80 % din valoarea activului, care este de 120.000 lei. Durata de utilizare a activului este de cinci ani. Începând cu luna septembrie a anului N + 2, politica de amortizare a societăţii este amortizarea liniară. Din cauza nerespectării condiţiilor de acordare a subvenţiei, societatea este nevoită să ramburseze la sfârşitul anului N + 2 o cotă de 60 % din subvenţia primită. Contabilizaţi conform IAS 20 rambursarea subvenţiei prin prisma recunoaşterii subvenţiei prin corectarea valorii activului subvenţionat. Rezolvare: Evaluarea subvenţiei de rambursat: l Subvenţia primită de societatea ALFA S.A. reprezintă 80 % din valoarea activului: 120.000 lei x 80 % = 96.000 lei. l Societatea trebuie să ramburseze 60 % din subvenţia primită: 96.000 lei x 60 % = 57.600 lei. Rambursarea subvenţiei implică, din punct de vedere contabil, anularea sumelor recunoscute în perioadele anterioare. Iniţial, societatea a recunoscut subvenţia de primit în valoare de 96.000 lei prin creditarea contului de active imobilizate. Rambursarea subvenţiei se face, prin urmare, prin debitarea contului de active imobilizate:

57.600 lei 2131 = 5121 57.600 lei 45. În cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operaţii: acordă un împrumut unei filiale aflată în dificultate financiară de 850.000 u.m.; încasează contravaloarea împrumut obligatar cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1.000 titluri, valoare nominală 1.100 u.m./titlu, preţ de rambursare 1.200 u.m., preţ de emisiune 900 u.m.; vinde titlurile de participare înainte de achitarea totală, preţ de cesiune 900.000 u.m., partea neeliberată 400.000 u.m. şi le încasează ; majorează capitalul social prin noi aporturi în numerar încasate în contul curent în


condiţiile: număr de acţiuni 1.000 titluri, valoare nominală 600 u.m./titlu, preţ de emisiune 800 u.m./titlu lei, valoare matematică contabilă 900 u.m./titlu; vinde cu încasare directă 5 calculatoare în valoare de 2.000.000 .m. acordând un scont de 10 % (exclusiv TVA); plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 1.200.000 u.m. din care 100.000 u.m. legaţi de activitatea de exploatare. În condiţiile în care nu se ţine cont de TVA, contabilizaţi tranzacţiile şi calculaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi finanţare. Rezolvare: 1. Încasarea contravalorii împrumutului obligatar:

900.000 u.m. 5121 = 161 1.200.000 u.m. 300.000 u.m. 169

2. Vânzarea titlurilor de participare pentru preţul de vânzare: 500.000 u.m. 5121 = 7641 900.000 u.m. 400.000 u.m. 269

3. Majorarea capitalului social: 800.000 lei u.m. 456 = 1011 600.000 u.m.

1041 200.000 u.m. şi:

800.000 u.m. 5121 = 456 800.000 u.m. 4. Vânzarea calculatoarelor cu încasare directă şi acordarea scontului:

2.000.000 u.m. 461 = 7583 2.000.000 u.m. şi:

1.800.000 u.m. 5121 = 461 2.000.000 u.m. 200.000 u.m. 667

5. Fluxurile de numerar sunt:

Flux investiţii Flux finanţare - Acordarea unui împrumut filialei

- 850.000 u.m. + Încasarea împrumutului obligatar

+ 900.000 u.m.

+Încasări din vânzarea titlurilor de participare

+ 500.000 u.m. + Încasări din majorarea capitalului social

+ 800.000 u.m.

+ Încasări din vânzarea calculatoarelor

+ 1.800.000 u.m. - Plăţi de dobânzi şi dividende

- 1.100.000 u.m.

= Flux investiţii + 1.450.000 u.m. = Flux finanţare + 600.000 u.m. 46. În cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operaţii: încasează o rată scadentă 700.000 u.m. şi dobânda aferentă de 300.000 u.m. unui împrumut acordat în anul precedent unei filiale aflate în dificultate financiară; achiziţionează o filială de 1.600.000 u.m. din care numerar dobândit 400.000 u.m.; achiziţionează 5 autoturisme în valoare totală de 2.000.000 u.m. din care 600.000 preluate în leasing financiar, restul achitate pe loc primind un scont de 5 %; plăteşte dobânda anuală aferentă unui împrumut obligatar emis în exerciţiul anterior cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1.000, valoare nominală 1.000 u.m., preţ de rambursare 1.200 u.m., preţ de emisiune 1.100 u.m.; rata dobânzii 30 %; rambursează o tranşă de 200 de obligaţiuni; plăteşte rata anuală de leasing financiar 50.000 u.m. şi contractează un credit bancare pe termen lung 1.400.000 u.m.. În condiţiile în care nu se ţine cont de TVA, contabilizaţi tranzacţiile şi calculaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi finanţare Rezolvare: 1. Plata furnizorului de imobilizări şi primirea scontului:

1.400.000 lei u.m. 404 = 767 70.000 u.m. 5121 1.330.000 u.m.

2. Plata dobânzii împrumutului obligatar calculată la valoarea nominală: 1.000 obligaţiuni × 1.000 lei/obligaţiune × 30 % = 300.000 lei:

300.000 u.m. 1681 = 5121 300.000 u.m. 3. Rambursarea obligaţiunilor la preţul de rambursare: 200 obligaţiuni × 1.200 lei/obligaţiune = 240.000 lei

240.000 lei u.m. 161 = 5121 240.000 u.m. 4. Fluxurile de numerar sunt:

Flux investiţii Flux finanţare +Încasarea împrumutului acordat filialei

+ 700.000 u.m. - Plăţi de dobânzi aferente împrumutului obligatar

- 300.000 u.m.

+Încasarea dobânzii aferente + 300.000 u.m. - Rambursări de - 240.000 u.m.


împrumutului acordat filialei împrumuturi obligatare - Plăţi privind achiziţia filialei (exclusiv numerar)

- 1.200.000 u.m. - Plata anuală a ratei de leasing financiar

- 50.000 u.m.

- Plăţi privind achiziţia autoturismelor

- 1.330.000 u.m. + Contractarea unui credit bancare pe termen lung

+ 1.400.000 u.m.

= Flux investiţii - 1.530.000 u.m. = Flux finanţare + 810.000 u.m.

47. Pe 30.12.N, societatea F a achiziţionat o imobilizare corporală în următoarele condiţii: preţ de cumpărare 90.000.000 u.m., cheltuieli cu transportul şi instalarea facturate de furnizor 4.000.000 u.m.

Politica grupului din care face parte F este de a include în costul imobilizărilor corporale cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea lor. Valoarea cheltuielilor estimate a se angaja cu demontarea imobilizării este de 25.000.000 u.m.

48.În cursul exerciţiului N, societatea F a capitalizat cheltuieli de cercetare în valoare de 20.000.000

u.m., acestea urmând să se amortizeze linear, începând cu 1 ianuarie N+1, pe o perioadă de 5 ani. Politica grupului din care face parte F este de a considera cheltuielile de cercetare cheltuieli ale

perioadei. 49.Societatea F deţine construcţii achiziţionate la un cost de 600 mii u.m. şi amortizate pentru suma de

150 mii u.m. Politica grupului din care face parte F este de evalua clădirile la o valoare reevaluată. Valoarea justă a

construcţiilor determinată de experţi la 31.12.N este de 675 mii de lei. 50.Pentru amortizarea unei categorii de utilaje, filiala F utilizează metoda de amortizare degresivă, în

timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri în mod linear. Filiala achiziţionase astfel de utilaje, la 1.01.N, la un cost de achiziţie de 300.000.000 u.m. Conducerea ei estimase o valoare reziduală nulă şi o durată de utilitate de 5 ani (normă de amortizare lineară = 20%, normă de amortizare degresivă = 30%). 51.Societatea F deţine un utilaj achiziţionat la începutul exerciţiului N, la un cost de 700.000.000 u.m.. Durata de utilitate a fost estimată în momentul achiziţiei la 10.000 de ore de funcţionare. În cursul exerciţiului N, utilajul a funcţionat 1.000 de ore. Politica grupului din care face parte F este aceea de a aplica prevederile normei IAS 36.

La sfârşitul exerciţiului N, există indicii că utilajul s-a depreciat. Managerii estimează că, în fiecare dintre următorii 4 ani, utilajul va funcţiona câte 2.250 de ore. Numărul de produse realizate va fi de 4 bucăţi pe oră. Fluxurile de trezorerie nete, pe care le va obţine întreprinderea din vânzarea unui produs, sunt estimate la 15.000 u.m./buc. Rata la care se actualizează fluxurile de trezorerie este de 10%.

Presupunem că există o piaţă activă pe care utilajul poate fi tranzacţionat. Preţul de vânzare ar fi de 610.000.000 u.m., iar cheltuielile determinate de ieşire ar fi de 10.000.000 u.m. 52.Societatea F deţine un teren cumpărat în exerciţiul N-4, la un cost de 390.000.000 u.m. Terenul a fost reevaluat, în exerciţiul N-2, la 540.000.000 u.m. Între timp (din N-2 până în prezent), rezerva din reevaluare contabilizată nu a suportat nici o modificare. Politica grupului din care face parte F este aceea de a aplica prevederile normei IAS 36.

La sfârşitul exerciţiului N, există indicii că terenul s-a depreciat. Valoarea reală a terenului, considerată a fi egală cu valoarea recuperabilă, este de 350.000.000 u.m. 53. Societatea F îşi evaluează stocurile la ieşire prin metoda LIFO. Politica grupului din care face parte F este de a utiliza metoda FIFO

La sfârşitul exerciţiului N, în situaţiile financiare individuale ale societăţii F stocul de mărfuri este evaluat la 250.000.000 u.m. Dacă s-ar fi utilizat metoda FIFO, acelaşi stoc ar fi avut o valoare de 220.000.000 u.m.

54. Societatea F are ca obiect de activitate vânzarea de mărfuri. La 31.12.N, ea deţine în stoc următoarele articole:

Articole Cost de achiziţie

(în u.m.) Mărfuri M1 100.000 Mărfuri M2 90.000 Mărfuri M3 300.000


Mărfuri M4 50.000 Total 540.000

Politica grupului din care face parte F este de a evalua stocurile la inventar la minimul dintre cost şi

valoarea netă de realizare. În bilanţul individual al societăţii F stocurile sunt evaluate la 540.000 u.m. Valoarea netă de realizare a fost stabilită de un evaluator profesionist:

Articole Valoare netă de realizare (în u.m.)

Mărfuri M1 95.000 Mărfuri M2 93.000 Mărfuri M3 310.000 Mărfuri M4 46.000 Total 544.000

55.La începutul exerciţiului N-1, societatea F a demarat construirea unui depozit pentru nevoi proprii.

Managerii au decis capitalizarea dobânzilor generate de împrumuturile relative la această construcţie. Dobânzile în cauză au fost de: 2.800 u.m., în exerciţiul N-1, şi 3.000 u.m., în exerciţiul N.

Politica grupului din care face parte F este de a considera dobânzile cheltuieli ale perioadei. 56. La 30.06.N, societatea F a achiziţionat un utilaj în valoare de 200.000 u.m. Utilajul a fost subvenţionat în proporţie de 80%. În contabilitatea sa individuală, societatea F a amortizat utilajul conform reglementărilor fiscale în vigoare: metoda lineară, durata de amortizare 5 ani. Subvenţia pentru investiţii a fost recunoscută iniţial la venituri în avans şi a fost virată la veniturile exerciţiului curent în acelaşi ritm cu amortizarea utilajului. Politica grupului din care face parte F este de a amortiza linear această categorie de utilaje, pe 4 ani. 57. Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul societăţii ALFA la 31.12.N (în lei): mărfuri 50.000; rezerve 1.000; provizioane pentru deprecierea mărfurilor 5.000; clienţi 40.000; titluri de participare 3.000 (din care disponibile pentru vânzare în anul următor 500); titluri de plasament 20.000 (din care titluri în valoare de 10.000 lei sunt utilizate drept garanţie pentru un credit primit cu o scadenţă de 3 ani); acreditive 2.000; cheltuieli în avans 8.000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de 1 an 6.000 lei); licenţe 5.000; cifra de afaceri 200.000; venituri în avans 3.000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de 1 an, 2.000 lei ); provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 50.000 (din care, cu scadenţa foarte probabil în anul următor 20.000); credite primite de la bănci pe termen lung 20.000 (din care cu scadenţa în anul următor 3.000 lei); furnizori 40.000 (din care cu scadenţa mai mare de un an 3.000); conturi la bănci 30.000; credite primite pe termen scurt 9.000 (din care, pentru un credit de 3.000 lei s-a amânat scadenţa cu 2 ani iar decizia a fost luată înaintea închiderii exerciţiului financiar); salarii datorate 70.000. Determinaţi valoarea activelor curente şi a datoriilor necurente conform modelului "Situaţiei poziţiei financiare" din IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare”. 58. Se cunosc următoarele informaţii (în lei): echipamente tehnologice 10.000; cifra de afaceri 100.000; titluri de participare 30.000; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 30.000 (din care cu scadenţa foarte probabil în anul următor 10.000); împrumut din emisiunea de obligaţiuni 50.000 (din care partea cu scadenţa în anul următor 10.000); provizioane pentru deprecierea terenurilor şi construcţiilor 20.000; amortizarea echipamentelor tehnologice 2.000; împrumuturi acordate pe termen scurt 35.000, subvenţii pentru investiţii 10.000 (din care 7.000 lei vor fi reluate la venituri într-o perioadă mai mare de 1 an); fond comercial achiziţionat 20.000; cheltuieli de dezvoltare 5.000 (este foarte puţin probabilă obţinerea de avantaje economice); terenuri şi construcţii 70.000; cheltuieli în avans 20.000 (din care angajate într-o perioadă mai mare de 1 an, 5.000); furnizori 40.000 (din care cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an 18..000 lei); TVA de plată 2.000. Determinaţi valoarea activelor necurente şi a datoriilor curente conform modelului "Situaţiei poziţiei financiare" din IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare”.

59.Se dau următoarele informaţii (în lei) la 31.12.N: mărfuri 200.000; fond comercial achiziţionat 5.000.000; provizion pentru deprecierea fondului comercial 200.000; terenuri deţinute în vederea utilizării 1.000.000; terenuri deţinute în vederea vânzării în anul următor (acestea au fost cumpărate la costul de 300.000 iar valoarea


justă minus costurile de cesiune la 31.12.N a fost estimată la 250.000); active financiare deţinute în vederea tranzacţionării pe termen scurt 400.000; active financiare disponibile pentru vânzare evaluate la valoarea justă de 800.000 (din care titluri în valoare de 300.000 vor fi vândute în anul următor); construcţii 2.000.000; impozite amânate 400.000; amortizarea construcţiilor 200.000; furnizori 4.000.000 (din care cu scadenţa într-o perioadă mai mică de un an 3.500.000); cheltuieli de constituire 100.000; cheltuieli de dezvoltare (este probabilă obţinerea de avantaje economice viitoare) 70.000; datorii salariale şi sociale 6.000.000; clienţi 3.000.000 (din care 1.000.000 cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an); conturi la bănci 3.400.000; credite primite pe termen scurt 600.000 (din care, pentru un credit de 200.000 s-a prelungit scadenţa cu doi ani iar acordul cu banca a fost semnat după data de închidere şi înainte de data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru prezentare); impozit pe profit exigibil 200.000; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 500.000 (din care, foarte probabil cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an 200.000); venituri în avans angajate în contul anului următor 50.000, cifra de afaceri 20.000.000 (din care aferentă producţiei cu ciclu lung de fabricaţie 10.000.000). Să se identifice care dintre elementele de mai sus sunt active necurente şi care sunt datorii curente conform modelului "Situaţiei poziţiei financiare" din IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare”.

Rezolvare:

Active necurente Datorii curente Terenuri deţinute în vederea utilizării

1.000.000 Credite pe termen scurt 600.000

Construcţii (valoare netă) 1.800.000 Furnizori, din care cu Scadenţa mai mare de 1 an

4.000.000

500.000 Fond comercial achiziţionat (valoare netă)

4.800.000 Provizioane pe termen scurt

300.000

Cheltuieli de dezvoltare 70.000 Impozit pe profit exigibil 200.000 Active financiare dsponibile pentru vânzare

500.000 Venituri în avans pe termen scurt

50.000

Total 8.170.000 Total 11.150.000 60. Se dau următoarele informaţii (în lei) la 31.12.N: materii prime 200.000; fond comercial achiziţionat 3.000.000; terenuri deţinute în vederea utilizării 1.000.000; terenuri deţinute în vederea vânzării în anul următor (acestea au fost cumpărate la costul de 500.000 iar valoarea justă minus costurile de cesiune la 31.12.N a fost estimată la 350.000); active financiare deţinute în vederea tranzacţionării pe termen scurt 400.000; active financiare disponibile pentru vânzare evaluate la valoarea justă de 600.000 (din care titluri în valoare de 300.000 vor fi vândute în anul următor); construcţii 3.000.000; impozite amânate 400.000; amortizarea construcţiilor 200.000; furnizori 6.000.000 (din care cu scadenţa într-o perioadă mai mică de un an 3.500.000); cheltuieli de cercetare 100.000; datorii salariale şi sociale 6.000.000; clienţi 3.000.000 (din care 1.000.000 cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an); împrumuturi acordate pe termen lung 2.000.000 (din care cu scadenţa în anul următor 400.000); conturi la bănci 3.400.000; credite primite pe termen scurt 600.000 (din care, pentru un credit de 200.000 s-a prelungit scadenţa cu doi ani iar acordul cu banca a fost semnat înainte de data de închidere); impozit pe profit exigibil 300.000; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 600.000 (din care, foarte probabil cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an 100.000); venituri în avans 150.000 (din care angajate în contul anului următor 50.000), cifra de afaceri 20.000.000 (din care aferentă producţiei cu ciclu lung de fabricaţie 10.000.000). Să se identifice care dintre elementele de mai sus sunt active curente şi care sunt datorii necurente conform modelului "Situaţiei poziţiei financiare" din IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare”. Rezolvare:

Active curente Datorii necurente Materii prime 200.000 Credite pe termen lung 200.000 Terenuri deţinute în vederea vânzării în anul următor

350.000 Provizioane pe termen lung

100.000

Clienţi 3.000.000 Impozite amânate 400.000 Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării pe termen scurt

400.000 Venituri în avans pe termen lung

100.000

Active financiare disponibile pentru vânzare

300.000

Împrumuturi acordate pe 400.000


termen lung cu scadenţa în anul următor Conturi la bănci 3.400.000 Total 8.170.000 Total 11.150.000

61. Se dau următoarele informaţii disponibile la 31.12.N despre entitatea ALFA S.A. (în lei): Terenuri deţinute în vederea utilizării (evaluate la cost) 100.000 Cifra de afaceri obţinută din vânzarea producţiei cu ciclu lung de fabricaţie 1.000.000 Furnizori şi alte datorii de exploatare (din care cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an 100.000)

400.000

Active financiare disponibile pentru vânzare evaluate la valoarea justă (vânzarea va avea loc într-o perioadă mai mare de 1 an)

40.000

Mărfuri 80.000 Construcţii şi echipamente deţinute în vederea utilizării (evaluate la cost) 300.000 Clienţi şi alte creanţe de exploatare 500.000 Împrumuturi acordate pe termen scurt (din care pentru un credit de 100.000 s-a amânat scadenţa cu 3 ani iar acordul a fost încheiat după data de închidere şi înainte ca situaţiile financiare să fie autorizate pentru prezentare)

300.000

Fond comercial achiziţionat (pozitiv) 500.000 Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (din care cu scadenţa foarte probabil într-o perioadă mai mare de 1 an 30.000 )

80.000

Credite primie de la bănci pe termen lung (din care cu scadenţa în anul următor 200.000)

600.000

Cheltuieli de constituire 60.000 Ajustări pentu deprecierea terenurilor deţinute în vederea utilizării 20.000 Cheltuieli cu mărfurile vândute 120.000 Prime de emisiune 30.000 Amortizarea construcţiilor şi echipamentelor 130.000 Venituri în avans (din care angajate pe termen lung 60.000) 70.000 Cheltuieli în avans (din care angajate pe termen lung 30.000) 40.000 Terenuri deţinute în vederea vânzării (este foarte probabilă vânzarea în anul următor)

50.000

Să se identifice care dintre elementele de mai sus sunt active necurente şi care sunt datorii curente conform modelului "Situaţiei poziţiei financiare" din IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare”. Rezolvare:

Active necurente Datorii curente Terenuri deţinute în vederea utilizării (valoare netă)

80.000 Partea curentă a creditelor primite pe termen lung

200.000

Construcţii şi echipamente (valoare netă)

170.000 Furnizori şi alte datorii din exploatare, din care cu scadenţa mai mare de 1 an

400.000

100.000

Fond comercial achiziţionat 500.000 Provizioane pe termen scurt

50.000

Active financiare dsponibile pentru vânzare

100.000 Venituri în avans pe termen scurt

10.000

Cheltuieli în avans angajate pe termen lung

30.000

Total 880.000 Total 660.000 62.Se dau următoarele informaţii disponibile la 31.12.N despre entitatea ALFA S.A. (în lei): Clienţi 1.000.000


Număr de salariaţi ce lucrează pentru realizarea producţiei cu ciclu scurt de fabricaţie

2.000

Active financiare disponibile pentru vânzare (din care disponibile pentru vânzare într-o perioadă mai mare de 1 an 200.000)

300.000

Provizioane pentru litigii (din care cu scadenţa foarte probabil într-o perioadă mai mare de 1 an 100.000)

160.000

Construcţii deţinute în vederea vânzării în anul următor 120.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi 3.000.000 Ajustări pentru deprecierea valorii creanţelor clienţi 100.000 Cheltuieli în avans (din care angajate într-o perioadă mai mare de 1 an 80.000)

200.000

Cheltuieli de cercetare ce vor fi angajate în anul următor 100.000 Împrumuturi acordate unei entităţi afiliate într-o perioadă mai mică de 1 an (din care pentru un împrumut de 500.000 lei a fost prelungită scadenţa cu 2 ani iar acordul a fost semnat înainte de data de închidere a exerciţiului financiar)

2.000.000

Credite primite pe termen lung (din care cu scadenţa în anul următor 400.000)

2.400.000

Mărfuri 400.000 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (rambursabile în rate constante anuale într-o perioadă de 5 ani)

50.000

Venituri în avans (din care angajate într-o perioadă mai mare de 1 an 200.000)

240.000

Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării 150.000 Impozite amânate 80.000 Ajustări pentru deprecierea valorii mărfurilor 20.000 Să se identifice care dintre elementele de mai sus sunt active curente şi care sunt datorii necurente conform modelului "Situaţiei poziţiei financiare" din IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare”. Rezolvare:

Active curente Datorii necurente Mărfuri (valare netă) 380.000 Credite pe termen lung 2.000.000 Construcţii deţinute în vederea vânzării în anul următor

120.000 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni

40.000

Clienţi (valoare netă) 900.000 Provizioane pentru litigii 100.000 Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării pe termen scurt

150.000 Impozite amânate 80.000

Active financiare disponibile pentru vânzare

10.000 Venituri în avans pe termen lung

200.000

Împrumuturi acordate unei entităţi afiliate

1.500.000

Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi

3.000.000

Cheltuieli în avans 120.000 Total 6.270.000 Total 2.420.000 63.Se dau următoarele elemente (în lei): Materii prime 600.000; furnizori 400.000 (din care cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an 100.000); provizioane pentru deprecierea materiilor prime 20.000; clienţi 2.000.000; credite primite de la bănci 1.000.000 (din care cu scadenţa mai mare de un an 200.000); TVA de plată 100.000; debitori diverşi 50.000; clienţi creditori cu scadenţa în anul următor 90.000; provizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi 200.000; datorii salariale şi sociale 400.000; conturi la bănci 2.000.000; venituri în avans 200.000 (din care subvenţii pentru investiţii 130.000); cheltuieli în avans 50.000; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 90.000; investiţii financiare pe termen scurt 200.000; cifra de afaceri 2.000.000 (din care obţinută din producţia cu ciclu lung de fabricaţie 200.000). Se cere să se calculeze fondul de rulment prezentat ca indicator la poziţia E în bilanţul OMFP 1752/2005 (Active circulante nete respectiv datorii curente nete).


Rezolvare:

Active circulante B

Cheltuieli în avans

C

Datorii cu scadenţă mai mică de 1 an

D

Venituri în avans (I) exclusiv

subvenţiile pentru investiţii

Materii prime 580.000 50.000 Credite bancare 800.000 70.000 Clienţi 1.800.000 Furnizori 300.000

Debitori diverşi 50.000 TVA de plată 100.000

Investiţii financiare pe termen scurt 200.000

Clienţi creditori 90.000

Conturi la bănci 2.000.000 Datorii salariale şi sociale 400.0000

Total 4.630.000 50.000 1.690.000 70.000 Fond de rulment = B+C-D-I (exclusiv subvenţiile pentru investiţii) =

4.630.00 + 50.000 – 1.690.000 – 70.000 = 2.920.000 lei 64. Se dau următoarele elemente (în lei): Capital social 2.000.000; terenuri 200.000; rezerve 200.000; clădiri 700.000; amortizarea clădirilor 200.000; rezultat reportat 400.000; licenţe 100.000; cheltuieli cu amortizarea clădirilor şi echipamentelor 150.000; titluri de participare 300.000; provizioane pentru deprecierea terenurilor 50.000; venituri din dobânzi 30.000; echipamente tehnologice 600.000; amortizarea echipamentelor tehnologice 100.000; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 300.000; credite primite de la bănci 800.000 (din care cu scadenţa mai mare de 1 an 600.000), subvenţii pentru investiţii primite pentru achiziţia echipamentelor tehnologice 200.000; Să se calculeze capitalurile permanente prezentate la indicatorul F din bilanţul OMFP 1752/2005 (sau total active minus datorii curente). Rezolvare: Capitluri permanente = Capialuri proprii + Datorii cu scadenţa mai mare de 1 an + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Capitalurile proprii = Capital social + Rezerve + Rezultat reportat = 2.000.000 + 200.000 + 400.000 = 2.600.000 lei Datorii cu sdadenţa mai mare de 1 an = Credit bancar = 600.000 lei Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli = 300.000 lei Capitaluri permanente = 2.600.000 + 600.000 + 300.000 = 3.500.000 lei 65.Se cunosc următoarele informaţii (în lei): produse finite 500.000; rezerve 10.000; provizioane pentru deprecierea produselor finite 50.000; clienţi 400.000; titluri de participare 300.000 (din care titluri în valoare de 100.000 vor fi vândute în anul următor); titluri de plasament 200.000; efecte comerciale de plată 20.000; cheltuieli în avans 80.000; avansuri plătite furnizorilor 30.000; licenţe 50.000; cheltuieli cu materiile prime 100.000; venituri în avans 30.000, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 500.000; credite primite de la bănci pe termen lung 200.000 (din care cu scadenţa în anul următor 30.000 lei); credite primite pe termen scurt 90.000 (din care, pentru un credit de 30.000 lei s-a amânat scadenţa cu 2 ani); salarii datorate 700.000, clienţi creditori 60.000; furnizori 1.000.000 (din care cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an 200.000 lei). Determinaţi valoarea activelor circulante şi a datoriilor cu scadenţa mai mare de 1 an conform modelului de bilanţ OMFP 1752/2005. Rezolvare:

Active circulante Datorii cu scadenţă mai mare de 1 an Produse finite (valoare netă) 450.000 Credite pe termen lung 170.000+

30.000= 200.000

Avansuri plătite furnizorilor 30.000 Furnizori 200.000 Titluri de plasament 200.000 Cheltuieli în avans 80.000 Total 1.160.000 Total 400.000


66.Se cunosc următoarele informaţii (în lei): echipamente tehnologice 100.000; titluri de participare 300.000 (din care titluri în valoare de 200.000 lei vor fi vândute în anul următor); provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 300.000; împrumut din emisiunea de obligaţiuni 500.000 (din care cu scadenţa mai mare de un an 450.000 lei), provizioane pentru deprecierea terenurilor 200.000; cifra de afaceri 1.000.000; amortizarea echipamentelor tehnologice 20.000; împrumuturi acordate pe termen scurt 350.000 (din care pentru un împrumut în valoare de 100.000 lei s-a amânat scadenţa cu 2 ani), subvenţii pentru investiţii 100.000; fond comercial achiziţionat 200.000; cheltuieli de dezvoltare 50.000; terenuri 700.000; cheltuieli în avans 200.000; furnizori 400.000 (din care cu scadenţa într-o perioadă mai mare de 1 an 180.000 lei); TVA de plată 20.000. Determinaţi valoarea activelor imobilizate şi a datoriilor cu scadenţă mai mică de 1 an conform modelului de bilanţ OMFP 1752/2005.

Active imobilizate Datorii cu scadenţă mai mică de 1 an Cheltuieli de dezvoltare 50.000 Împrumut din emisiunea

de obligaţiuni 50.000

Fond comercial achiziţionat 200.000 Furnizori 220.000 Terenuri (valoare netă) 500.000 TVA de plată 20.000 Echipamente (valoare netă) 80.000 Titluri de participare 300.000 Împrumuturi acordate cu scadenţa mai mare de 1 an

100.000

Total 1.230.000 Total 290.000

67.Se dau următoarele informaţii disponibile la 31.12.N despre entitatea ALFA S.A. (în lei): Venituri din vânzarea mărfurilor 200.000 Venituri din vânzarea produselor finite 1000.000 Cheltuieli în avans 20.000 Cheltuieli cu dobânzile 100.000 Variaţia stocurilor 300.000 Cheltuieli cu mărfurile vândute 120.000 Venituri din prestări de servicii 600.000 Costul vânzărilor 720.000 Subvenţii pentru investiţii 100.000 Cheltuieli cu impozitul pe profitul obţinut din activităţi curente 120.000 Venituri din diferenţe de curs valutar 80.000 Pierderi din vânzarea de active financiare deţinute în vederea tranzacţionării 300.000 Cheltuieli administrative 280.000 Cheltueli cu impozitul pe profit obţinut din activităţi abandonate (discontinue)

40.000

Venituri din dobânzi şi dividende 160.000 Cheltuieli cu consumurile materiale 300.000 Cheltuieli de personal 400.000 Câştiguri din cedarea activelor imobilizate 200.000 Câştiguri din abandonuri de activităţi 240.000 Cheltuieli cu amortizările şi deprecierea activelor 200.000 Se cere să se prezinte "Profitul sau pierderea exerciţiului" ştiind că entitatea delimitează cheluielile din exploatare după natură conform regulilor prevăzute de norma IAS 1. 68.Se dau următoarele informaţii disponibile la 31.12.N despre entitatea ALFA S.A. (în lei): Venituri din dobânzi 200.000 Costul bunurilor vândute 1.800.000 Venituri din producţia de imobilizări corporale 800.000


Cheltuieli cu diferenţele de curs valutar 50.000 Pierderi din abandonuri de activităţi 100.000 Venituri din servicii prestate 2.000.000 Cheltuieli cu consumurile materiale 400.000 Cheltuieli în avans 20.000 Pierderi din cedarea activelor financiare deţinute în vederea tranzacţionării 10.000 Venituri din vânzarea mărfurilor 1.000.000 Cheltuieli de desfacere 300.000 Cheltuieli cu dobânzile 90.000 Cheltuieli administrative 150.000 Cheltuieli de personal 500.000 Câştiguri din cesiunea imobilizărilor corporale 250.000 Cheltuieli de dezvoltare (este foarte probabilă obţinerea de avantaje economice viitoare)

500.000

Cheltuieli cu impozitul pe profitul obţinut din activităţi continue 100.000 Se cere să se prezinte "Profitul sau pierderea exerciţiului" ştiind că entitatea delimitează cheluielile din exploatare după funcţii conform regulilor prevăzute de norma IAS 1.

Exerciţiul 12: Rezolvare N-1 N Venituri (1) Costul vânzărilor(2) Profit brut Alte venituri (3) Costurile de distribuţie (4) Cheltuieli administrative (5) Alte cheltuieli (6) Costurile finanţării (7) Profitul înaintea impozitării Cheltuieli privind impozitul pe profit Profit sau pierdere din activităţi continue Pierdere din activităţi discontinue (8) Profitul exerciţiului

3.200.000 (1.800.000)

1.400.000

(1)din care: -veniri din vânzarea mărfurilor 1.000.000 lei; -venituri din servicii prestate 2.000.000 lei; -venituri din dobânzi 200.000 lei;

69. Să se determine valoarea totală a veniturilor din exploatare şi a cheltuielilor financiare conform modelului de Cont de profit şi pierdere OMFP 1752/2005: Venituri din vânzarea mărfurilor 600.000, cheltuieli din diferenţe de curs valutar 50.000, venituri din producţia imobilizată 200.000, subvenţii pentru investiţii 200.000, variaţia stocurilor 300.000, cheltuieli în avans 40.000; venituri din vânzarea de imobilizări corporale 100.000, venituri din subvenţii de exploatare aferente materiilor prime 200.000, cheltuieli cu cedarea imobilizărilor financiare 50.000; venituri din despăgubiri 20.000, venituri din subvenţii pentru investiţii 20.000, cheltuieli cu dobânzile 100.000. 70.Să se determine valoarea totală a cheltuielilor din exploatare şi a veniturilor financiare conform modelului de Cont de profit şi pierdere OMFP 1752/2005 (în lei): Cheltuieli cu materiile prime 300.000, venituri din dobânzi 80.000, cheltuieli cu energia 100.000, cheltuieli cu serviciile primite de la terţi 200.000, cifra de afaceri 500.000; venituri în avans 60.000; venituri din diferenţe de curs valutar 40.000, cheltuieli cu salariile şi asimilate 500.000, cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 400.000, cheltuieli de în avans 200.000, cheltuieli cu provizioanele pentru deprecierea materiilor prime 100.000, venituri din cedarea imobilizărilor financiare 60.000, cheltuieli din provizioane pentru deprecierea terenurilor 20.000, cheltuieli cu chiriile 50.000, venituri din subvenţii de exploatare aferente salariilor 200.000.

72360123 1 bunea suport examen ate cu rezolvari

Documents