suport curs lucrator in comert final (1)

94
LUCRATOR IN COMERT suport de curs

Upload: quality-top

Post on 19-Jan-2016

267 views

Category:

Documents


29 download

TRANSCRIPT

  • LUCRATORINCOMERT

    suportdecurs

  • Modulul1:Comunicarea

    Oameniidispunnmodnaturaldenumeroaseabilitatinecesarepentruocomunicareeficace.Unele

    dintre acestea sunt utilizate mai ales pentru colectarea informatiilor (respectiv conducerea fluxului

    comunicational spre zonele de interes, ntelegerae mai buna a mesajului etc.), altele mai ales pentru

    transmitereamesajelor. nmodtipic,texteleprivitoare laabilitatiledecomunicare subaspectulcolectarii

    informatiilorincludsubiecteleurmatoare:punereantrebarilor,ascultareaactiva,comunicareanonverbala

    siautodezvaluirea.

    Comunicarea

    Proces prin care un individ (comunicatorul) transmite stimuli cu scopul de a schimbacomportamentulaltorindivizi(receptorul,auditoriul);

    Ansamblulproceselorprincareomintepoatesoinfluenezepealta; Procestranzacionalncareseschimbidei,sentimentesauchiarbunuri.

    ncadrulcomunicriinusetransmitnumaiinformaii,setransmitisentimente,idei,atitudini,

    subnelesuri, interese.De aceeamesajul transmisaparine, n final, i celui care la transmis i celor

    carelauprimit.

    Scopuloricrei comunicriestede al facepe interlocutor sgndeasc i s simt n sensul

    doritdecomunicator.

    Omul comunic permanent prin tot ce face, nu numai atunci cnd vorbete. Mesajele se

    transmitiatuncicndomulgesticuleaz,sembracntrunanumitfel,cnt,danseaz,rdeetc.

    Obiectivelecomunicrii

    nsuireaconceptelor,teoriiloritehnicilorcomunicriipersuasive; formareaidezvoltareacompetenelordecomunicare; formareaidezvoltareadeprinderilordeutilizareatehnicilordecomunicare; formareadeprinderilorderespectareanormelordeeticacomunicrii.

    Principiilecomunicrii

    Comunicareaesteinevitabil; Comunicareaserealizeazpedouplanuriplanulconinutuluiiplanulrelaiei; Comunicareaesteunprocescontinuu; Comunicareaesteireversibil;

  • Comunicareaimplicraporturideputerentreparteneri:o tranzaciisimetrice;o tranzaciicomplementare.

    Comunicareaimplicprocesedeacomodareideajustareacomportamentelor.

    Nivelurilecomunicrii

    comunicareaintrapersonal; comunicareainterpersonal; comunicareadegrup; comunicareapublic:

    o publicostil;o publicneutru;o publicindecis;o publicneinformat;o publicsusintor;

    comunicareademas.

    Comunicareacuclienii

    Atragereaipstrareaclienilordepindeidecapacitateapersonaluluiunitiicomercialedea

    comunica cu acetia. Momenttul n care sosete clientul este punctul de la care ncepe punerea n

    valoare a cunotinelor personalului despre comunicare. Clientul care intr ntro unitate comercial

    trebuie saib convingerea ca fostateptatpentrua i seoferimrfurilede carearenevoie.Prima

    impresiesecontureazntruntimpfoartescurtiareunrolnsemnatnformareaimaginiifirmei.

    inuta vestimentar impecabil, ordinea i curenia perfect creaz convingerea c exist

    preocupripentrusatisfacereactmaibunadorinelorclientului.

    Principaleleelementealecontactuluilucrtoruluincomercuclientulsunt:

    Salutul; Limbajulcorpului; Zmbetul; Gesturile; Distana; Ascultareaactiv; Tonul; nlimeavocii;

  • Ritmul; Dicia; Exprimarea.

    Elementelecarecontribuielarealizareacomunicrii

    Coninutul informaionalalunuimesajse transmiteprincuvintede laun interlocutor laaltul.

    Relaia se creaz prin tonul i semnalele trupului. Rezult c n planul comunicrii umane cuvintele

    transport informaii, iar nplanulrelaieistabiliteprincomunicare,tonul,gesticaetc.ofer informaii

    despreinformaii.

    npracticacomercialacesteaspecteauo importandeosebit.Deexemplu,coninutulunei

    comunicripoate fiafectat foartegravdeorelaie interumancareareo ncrctur foartenegativ.

    Dac unul din partenerii la comunicare este nervos, suprat, agresiv, relaia se poate nruti,

    altereazcomunicareaidistorsioneazinformaiatransmis.

    ncomunicareaumanseopereazcuunansamblucomplexdestimuli,caresegrupeazntrei

    categoriidelimbaj:

    limbajulverbal,caretransmitemesajulcuajutorulcuvintelor; limbajul paraverbal, care transmite semnale prin volumul i ritmul vocii

    sauprinton;

    limbajul trupului, care transmite semnale prin mimic, gestic, postur,fizionomie,privire,distanedintrepersoaneetc.

    Voceaitrupulomuluipotavea,uneori,ocontribuiemaimarelacomunicarencomparaiecu

    limbajulverbal.

    Elementelecomponentealeprocesuluidecomunicare:

    emitorulreceptorul; codificareadecodificarea; competenadecomunicare; mesajul; canaluldetransmitereamesajului; zgomotul; efectele; rspunsul.

    Moraliimoralncomunicareainteruman

  • Prinefectelelor,acteledecomunicarepotfimoralesauimorale.

    Un act de comunicare este moral dac informaiile transmise sunt corecte, reale i las

    libertateadeplinreceptoruluisaleag.

    Un act de comunicare este imoral atunci cnd prin informaiile nereale, false, mpiedic

    receptorulmesajuluisiexerciteliberopiunile.

    Analiza unor ntrebri care se pun n legtur cu etica n comunicare permite diferenierea

    dintremoraliimoral.Exemple:

    este moral s se exagereze calitile i s se minimalizeze eventualeleneajunsurialeunuiprodus,nscopulvnzriilui?;

    estemoralssemintparteneruldeafaceriexagernduicalitile,pentruaseobineuneleavantajencadrulnegocierii.

    Abilitidecomunicare

    Punereantrebrilor

    Punereantrebarilorneajutasacolectaminformatiidecalitatedelainterlocutor,abilitatenecesara

    nconducereaunui interviu (ex.deangajare),negociere,vnzareetc. nprimul rnd trebuiesacunoastem

    tipuriledentrebaripecareleputempune.Ctevadintreacesteasunt:

    ntrebarea deschisa ncurajeaza oamenii sa vorbeasca si sa dezvolte subiectul, transmitndinformatiifactuale,opinii,exprimndsentimenteetc.

    ntrebareanchisancurajeazaraspunsurilescurte(informatiispecifice,da/nu). ntrebareadesondaresolicitadetaliisuplimentaredespreunaspectspecific. ntrebareadedirijarendrumapeceilaltisaadopteunanumitcursdegndiresauactiune. ntrebarea ipoteticasebazeazapeschitareaunui"scenariu",permitndtestareamoduluicum

    reactioneaza cineva ntro situatie specifica. Negociatorul: "Care ar fi pretul daca cumparam o

    cantitatedubla?"

    ntrebarea ecou repetarea n forma interogativa a unui cuvnt sau expresii mentionate deinterlocutor, cu scopulde a ncuraja interlocutorul sa continue.Anca: "Cunoul softde calculator,

    viatameaadevenitparcamaigrea"(afirmatie);Ion:"Maigrea...?"

    ntrebarea releu trimiterea ntrebarii puse de cineva unei persoane terte.Dan (director devnzari): "Putem oare sa ne aparam eficient pozitia de lider de piata fara sa mbunatatmi

    metodologia de livrare a trainingurilor?"; Andrei (director general), adresnduse lui Marcel,

    directoruldeprograme:"Tucecrezi,Marcel?"

    ntrebarea "ucigatoare" (Gavin Kennedy, 1998) ntrebare care creeaza pentru adresant odilema (nupoateraspundeniciafirmativ,nicinegativ).nvnzarisaunegociereapareadeseaformula"Aceastaeste

    ultimavoastraoferta?".Raspunsultrebuiesafievag("Propunereasebazeazapeconditiileexistente,asa

  • cum le ntelegem nacestmoment,dar suntoricnddispus saascult sugestiiconstructivecaremivor

    facepropunereamaiacceptabila"

    Raspunsul la o ntrebare prin alta ntrebare permite mentinerea controlului asupra dialogului;determinarea interlocutorului sa gndeasca singur la rezolvarea problemelor.Unmembru al echipei:

    "Cum sa prezint rezultatele proiectului la prezentarea demine?";Managerul echipei: "Tu cum teai

    gnditsaprocedezi?"

    Caprincipiigenerale,serecomanda ncursuldialoguluicombinarea ntrebarilordeschise(princare

    se obtin informatii variate) cu cele nchise (se aprofundeaza anumite aspecte sau se evita devierea de la

    subiect).nconditiidestres(ex.:interviudeangajare),treacereatreptatadelantrebarinchiseladeschise,

    pemasuraceinterlocutorulcstigancredere.

    Ascultareaactiva

    Ascultareaesteoabilitateesentiala.Existamaimultetipurideascultare:

    pasiva vorbitorul functioneaza ca un fel de fundal sonor iar receptorul nu se conecteaza lacomunicaredectcndesteatrasdeuneleafirmatiisaucuvinte

    atenta receptorul se concentreaza asupra mesajului, dar nu se pune problema interventiei ncomunicare

    interactiva vorbitorulseasteapta lasemnede implicaredinparteareceptorului (verbalesaunonverbale)silainterventiaascultatorului

    activa implica ntelegerea continutului, evaluarea (critica) a continutului, ntelegereainterlocutoruluisiempatie(ntelegereasentimentelor,atitudinii,moduluidegndireetc.),testarea

    ntelegerii,ncurajareavorbitoruluisacontinue.

    Estenecesarsaalegemtipulcorectnfunctiedesituatie.nactivitateaprofesionalaaccentulsepune

    peascultareaactiva,darsuntsituatiicndsicelelalteformesuntadecvate.

    Uneledintrecauzelecarestnjenescsau mpiedicaascultareasuntevidente(ex.:neatentia, lipsade

    interes),alteleauuncaractermaisubtil.

    Neatentia.Receptorulpoatesa"piardasirul"ideilorexprimatedevorbitor,fiinddistrasdeceeacesentmplanjur(zgomoteetc.).

    Lipsade interes.Receptorulnuascultapentrucanu l intereseazacearedespus interlocutorulsauchiarpersoanaacestuia.nplus,anumitioamenimanifestaoleneintelectuala,nchzndusimintea

    fatadece se ntmpla n jur si fatade ideilenoi. nmodevident,contracararea sepoate realiza

    printrunefortdementinereaconcentrariiasupravorbitorului.Untrucpentrundepartarealipseide

    interesestesanepunem"Lacemipoatefolosicespunecelalalt?".Sapresupunemcaunspecialist

    de ladepartamentul contabilitateeste invitat saparticipe laoprezentareorganizatade ceide la

    productiedesprenoualinietehnologicapusanfunctiune.Seasteaptalaomareplictiseala,dardaca

    sevantrebaceaspecteabordatedevorbitoriaulegaturasiipotinfluentamunca,obtineunmotiv

    saasculte.

  • Ascultareaselectiva.Receptorulestepasiv,asacumamdescrisanterior:altegnduriivinnmintesi,desi contiunua sa auda, nceteaza sa asculte,devenind atentdoar la anumite afirmati si cuvinte.

    Efectulnegativestecanusivareaminticeeaceaspusefectivcelalalt,cidoarceeacecredeelcaa

    spus.Distragereaatentieiestefavorizatasideritmuldiferitncarevorbim,deaproximativ120150

    cuvintepeminutsiceldegndire,decca500cuvintepeminut (MorrealesiBovee,1998).Astfel,

    creerul nostru ramne cu destul "timp liber" pentru a prelucra alte informatii. Contracararea se

    poaterealiza,casi ncazulanterior,prinefortdeconcentrare. nsadecartuldevitezaaproceselor

    psihologicepoatefiutilizatproductivprinpunerea nminteaunor ntrebaripotrivite,deexemplu:

    "Caresuntprincipaleleaspecteevidentiatedevorbitor?","Cemotivearesamilespuna?","Careeste

    perspectivadincarevorbeste?","Cealteinformatiimisuntnecesare?".

    Prejudecati si prezumtii.Multe presupuneri care ne ajuta n anumite situatii nu sunt potrivite naltele.Adeseanu ascultamdin cauzaunorprezumtiipe care le facemdespre vorbitor ("Ion este

    panicard siexagereaza ntotdeaunapericolele") saudespre situatie ("Eu stiuca trebuie sa respect

    niste termene,asacaavertismentele Ioaneiprivindcalitateanicinupotsa leascult").Eficacitatea

    ascultarii poate spori daca constientizam distorsiunile pe care le provoaca aceste mecanisme

    psihologice,.Deexemplu,dincauzauneiatitudinidefensive,putemfinclinatisapercepemnmesaj

    atacuripersonalenejustificate.Caleadeeliminareaaacesteibariereestesanementinemdeschisi

    fatadeinterlocutor,ascultndcevreasaspuna.

    Luptaverbala.Nudoarntrerupereafizicaavorbitoruluiconducelancetareatransmiteriimesajuluisi,implicit,areceptariilui.Abandonareaascultariiaparechiaratuncicndinterlocutorulcontinuasa

    vorbeasca,dimmaimultecauze.Primaestecndoafirmatiedeasanetrezestenminteoideea,pe

    caretinemsospunemimediat,concentrndunedoarpemomentuloportuncasaintervenim.Oa

    douacauzaestepregatireanminteaceeaceurmeazasaspunem,naintecacelalaltsaterminede

    vorbit. nsfrsit,a treiaconsta ntrodezbatereasupra informatieiabsorbite,pecare ncepemso

    evaluam, sa o criticam si sa producem contraargumente. Aceste procese au loc doar nmintea

    noastra, mpiedicndune sa mai urmarim ceea ce spune celalalt si pierznd astfel parti ale

    mesajului.Eliminareaacestorbariereesteoproblemadeexercitiuconstientpentruaneobisnuisa

    nucriticamsisanuraspundemlaafirmatiilevorbitoruluidectdupaceleamntelesfoartebine.

    Vnarea faptelor. Ne concentram doar asupra detaliilor, cuvintelor, tonului, fara sa ncercam santelegem tema.Riscul este caputempierde ntelesulmai genaral al faptelor relatate si, nplus,

    dateleizolatedecontextpotfinselatoare.Oanalogiesugestivaestecusiraguldemargele.Vazutca

    unsirag,margeleleparbinearanjatepemarimesiculori,potfintelesesiretinutenmemorie.Fara

    a fi nsiratepeun lant, sunt raspndite siestegreude surprins simemorataranjamentul lor.Un

    instrumentutilnactivitateamentaladesurprindereasensuluigeneralalmesajuluiestentrebarea

    "Dece?" ("Dece mispuneacest lucru?","Decegndesteasa?").Deasemenea,concentrndune

    asupra temei, putem ignora deficientele de transmitere a mesajului (ex.: tonul) sau implicatiile

    emotionalealecuvintelor.

  • Asertivitateexagerata.Anumitioamenisiafirmaopiniilecumultasigurantasiinsistentasiliseparefrustrantsilevinegreusaascultepealtii.Vomexemplificacumncearcasasicorectezeunmanager

    acestpunctslabalcapacitatiisaledeascultare.Astfel,peunadintresubalternenuoascultaaproape

    niciodata,dardedata aceasta sa gndit n felulurmator: "Am tendintade aoexpedia rapidpe

    Mariacndvorbestedespreproblemelenoastre nrelatiilecuclientii.Deobiceio iau nglumasau

    schimbsubiectul.Dedataaceastaamsancercsantelegctmaibinecevreasaspuna...."

    inndcontdeacestebariere,ctevastrategiiutilepentruascultareaactivapotficeleprezentaten

    continuare:

    1. Saalegemtipuldeascultareadecvatsituatiei

    2. Sa renuntam la dialogul interior. Principiu psihologic: (1). Cu ct dammaimulta importanta

    grijilorreferitoarelaperformantaproprie,cuattvafimaiscazutaperformanta.(2).Cuctne

    concentrammaimultasuprapartenerului(mesaje,emotii,nevoi,preocuparietc.),cuattnevin

    nmintemaiusorlucruripecaresalespunem.

    3. Sa ne orientam interesul (sincer, netrucat) spre interlocutor (ce simte? ce intentii are? cum

    ntelegesiceperspectivaadoptaasupraproblemei?)

    4. Saneconcentramasupramesajuluinansamblu(cencearcasamispuna?)

    5. Saevitamsa ntrerupem interlocutorul(dectcndestenecesar);sanu ntrerupemascultarea

    (prinangajareanluptaverbala)

    6. Sa testam daca am nteles corect.Ometoda este parafrazarea, constnd n expunerea unui

    sumaralideilorspusedevorbitor.Ex:Ioana:"Amavutfoartemultdelucrusaptamnaaceasta.

    Amavutdoua referate sia trebuit samergdemaimulteori labiblioteca.Apoio colegama

    rugat sa o ajut sasi gaseasca o rochie, ceea ce nea luat o dupaamiaza ntreaga. ."; Dan:

    "Asadar ai avut de facutmulte drumuri"; Ioana: "ntradevar, cred ca am stat acasa foarte

    putin...")

    7. ncurajareavorbitoruluisacontinuesavorbeascaprinsemnaleverbalesinonverbale

    8. Evitareablocajelor comunicationale (exprimareapreade timpuriuaproprieiopinii,dezacord,

    critica,judecataactiunilor,solutiipripite)

    Comunicareanonverbala

    Comunicareanonverbalaareunmareimpactasuprantelegeriimesajului.AlbertMehrabian(1969)

    a evidentiat,pe baza unor sondaje, impactul componentelormesajului oral asupra ascultatorului, acesta

    repartiznduseastfel:

    cuvintele7%; tonulvocii38%; gesturi55%(ultimeledouasuntlimbajenonverbale)

    Formedecomunicarenonverbala:

  • Mediulfizic(distantafatadeinterlocutorspatiileintim,social,public,teritoriulpersonal,asezareafatadeinterlocutor)

    Limbajulcorpului(postura,gesturi,mimica,zmbet,contactulpriviriietc.) Atributepersonale(nfatisareafizica,caracteristicivocaleton,timbru,forta,accentetc.,atingerea,

    cumarfistrngereaminii)

    SensibilitateafatadesemnaleleNVesteimportantapentru(1)antelegeinterlocutorulsi(2)pentru

    anepermitenoua nsinesaevitamsaneprejudiciempropriapozitie (ex.:evitndsemnaleleagresive).Un

    semnalNV izolatestegreude interpretat corect (ex.:cascatpoate nsemna lipsade interes,oboseala sau

    ambele).sansainterpretariicorectecrestedincorelareamaimultorsemnaleNV(ex.:evitareapriviriisiclipit

    dingenentarestesemnificatiadenesinceritate).

    Comunicareanlimbastrin

    Substantivul

    Formadepluralasubstantiveloresteobinut, ngeneral,prinadugareaterminaieis":appleapples(mr

    mere), catcats (pisicpisici), dogdogs (cinecini), batbats (liliaclilieci), horsehorses (calcai), leglegs

    (piciorpicioare),windowwindows(ferastrferestre),mirrormirrors(oglindoglinzi),doordoors(uui).

    Excepiefacsubstantivelecuformdepluralneregulat:manmen(brbatbarbai),womanwomen(femeie

    femei), footfeet (talptlpi), oxoxen (bouboi), mousemice (oareceoareci), goosegeese (gscgte),

    sheepsheep(oaieoi),childchildren(copilcopii).

    n limbaengleznuexistpronumedepolitee,you fiind folosituniversalattpentruaexprimapronumele

    tu"ctidumneavoastr".Ceeacefacediferenaestemanieradeadresare.

    Verbul

    Verbelelimbiienglezeseconjugmultmaisimpludectnlimbanoastr.LaprezentulsimpluPresentTense

    existdeobiceiosingurterminaiediferit,aceeapentrupersoanaa IlIasingular.Latrecutulsimplu Past

    Tensealverbelorregulate,terminaiaesteaceeaipentrutoatepersoanele:ed".

    Adjectivelenuauformediferitelafemininsaumasculin,lasingularsauplural.Spreexemplu,adjectivulsmart

    iste:Sheisasmartgirl.Heisasmartkid.Theyaresmartpeople.

    Treiverbesuntfoarteimportantenconstruciaoricreipropoziiisaufrazenlimbaenglez:tobe,tohavei

    todo,adicafi,aaveaiaface.Fiecaredintreelepoatendepliniifunciadeverbauxiliar.Iatconjugarealor

    latimpulprezentnpropoziii:

    Verbultobe

    IamMinnie.EusuntMinnie.

    Youaremyfriend.Tuetiprietenulmeu.

    HeisAlexander.ElesteAlexandru.

  • SheisHelen.EaesteElena.

    Itisourcat.Eaestepisicanoastr.

    WeareMr.andMrs.Edwards.Noisuntemdl.idnaEdwards.Youaremyguests.Voisunteimusafiriimei.

    Theyaremystudents.Eisunteleviimei.

    tohave

    Ihaveasmallcat.Euamopisicmic.

    Youhaveawhitehorse.Tuaiuncalalb.

    Hehasaredcar.Elareomainroie.

    Shehasabighouse.Eaareocasmare.

    Ithasgrayfur.Eaareblanagri.

    Wehavealittlegarden.Noiavemogradinmicu.

    Youhaveasmartchild.Voiaveiuncopiliste.

    Theyhavebeautifulflowers.Eiauflorifrumoase.

    Verbultodo

    Idomyhomework.Eumifactemapentruacas.

    Youdoyourjob.Tuifacimeseria.

    Hedoeshisduty.Elifacetreaba.

    Shedoesherwork.Eaifacemunca.

    Wedoourlessons.Noinefacemleciile.

    Youdoyourshoppings.Voivfaceicumprturile.

    Theydotheirtasks.Eiindeplinescsarcinile.

    ntrebriuzualeFrequentquestions

    Bun,mcheamMinnie.MinnieJones.Darpetine?Hi,mynameisMinnie.MinnieJones.What'syours?

    Howareyou?Howdoyoudo?Cemaifaci/facei?I'mgladtomeetyou!Suntbucuros(ncntat)svntlnesc!

    I'mgladtoseeyouagain!Suntbucurossvvddinnou!

    Whatisyourname?Cumtecheam?Whoareyou?Cineeti?DoIknowyou?Tecunosc?Idon'tremember

    meetingyou.Numiamintescsteficunoscut.

    Whereareyoufrom?Deundeeti?I'mfromRomania.SuntdinRomnia.IamaRomanian.Suntromn.And

    you?Dartu?Howoldareyou?Cevrstai?I'mfifty)yearsold.Am50deani.

    Cumsalutm:Hi!Salut!Hello!Bun!Goodmorning!Bundimineaa!Goodafternoon!Bunziua!Good

    evening!Bunseara!

    Cumnelumrmasbun:Goodbye!Larevedere!Goodnight!Noaptebun!Seeyousoon!Pecurnd!Solong!

    Adio!Farewell!Cubine!Bye!Pa!Haveaniceday!Sai(avei)ozibun!

    Cumneexprimmrecunotinaicumrspundemcndnisemulumete:Thankyou.Mulumesc.Iam

    gratefultoyou.Vsuntrecunosctor.Youarewelcome.Cuplcere.

  • Cumneceremscuze:Iamsorry.mipareru.Excuseme.Scuzaim!Ididn'twanttodoit.Nuamvrutsfac

    asta.Iregretit.Regret.

    AadarsuntMinnie,ghidultudelimbaenglez.Am54deaniisuntromnc.Suntcstoritde30deanicu

    unenglez,AlexanderJones.Avemdoicopii:ofat,Emilyiunbiat,Peter.Povesteameancepecuontlnire.

    SoI'mMinnie,yourguideforEnglish.I'm54(fiftyfour)yearsoldandIamRomanian.I'vebeenmarriedfor30

    (thirty)yearstoanEnglishman,AlexanderJones.Wehavetwochildren:adaughter,Emilyandason,Peter.My

    storybeginswithameeting.

    AMeetingOntlnire

    JimPatrick:Goodafternoon,Mrs.Jones.Howdoyoudo?I'mgladtoseeyouagain.(Bunziua,doamnJones.

    Cemaifacei?Suntbucurossvvddinnou.)

    MinnieJones:Helloyoungman,butwhoareyou?DoIknowyou?Idon'tremembermeetingyou.(Buntinere,

    darcineeti?Tetiudeundeva?Numiamintescstefintlnit.)

    JimPatrick:Ofcourseyoudo,Mrs.Jones.I'mJim,JimPatrick,nowyouknowme,don'tyou?(Binenelescm

    cunoatei,doamnJones.SuntJim,JimPatrick,acummtii,nuiaa?)

    MinnieJones:JimPatrick...Oh,ofcourse,nowIremember.YouareDaniel'syoungerson.Yes,Irememberyou.

    Howisyourfather?(JimPatrick.A,bineneles,acummiamintesc.EtifiulcelmaimicalluiDaniel.Da,acum

    miamintescdetine.Cemaifacetatltu?)JimPatrick:Heisfine,thankyou.Howisyourfamily?(Estebine,

    mulumesc.Aidumneavoastrcemaifac?)

    MinnieJones:Theyareallwell.Ourdaughterandoursonaremarriedandhavechildren.AsformeandAl,we

    arequiteallright,thankyou.(Suntbinetoi.Fiicanoastrifiulnostrusuntcstoriiiaucopii.Ctdepre

    mineiAl,suntemdestuldebineamndoi,mulumim.)

    JimPatrick:Well,goodbyeMrs.Jones.Remembermetoyourhusband.Seeyousoon!(Eibine,larevedere

    doamnJones.Salutrisouluidumneavoastr.Pecurnd!)MinnieJones:Goodbye,Jim.(Larevedere,Jim.)

    Don'tforget!Nuuita!

    Celetreiverbeimportantealelimbiienglezesunt:tobe,tohaveitodo,afi,aaveaiaface.Elepotfiatt

    predicatectiverbeauxiliare.

    Sconjugmmpreuntobe:

    IamMinnie.EusuntMinnie.

    Youaremyfriend.Tuetiprietenulmeu.

    HeisAlexander.ElesteAlexandru.

    SheisHelen.EaesteElena.

    Itisourcat.Eaestepisicanoastr.

    WeareMr.andMrs.Edwards.Noisuntemdl.idnaEdwards.Youaremyguests.Voisunteimusafiriimei.

    Theyaremystudents.Eisunteleviimei.

    Sconjugmmpreuntohave:

  • Ihaveasmallcat.Euamopisicmic.

    Youhaveawhitehorse.Tuaiuncalalb.

    Hehasaredcar.Elareomainroie.

    Shehasabighouse.Eaareocasmare.

    Ithasgrayfur.Eaareblanagri.

    Wehavealittlegarden.Noiavemogradinmicu.

    Youhaveasmartchild.Voiaveiuncopiliste.

    Theyhavebeautifulflowers.Eiauflorifrumoase.

    Sconjugmmpreuntodo:

    Idomyhomework.Eumifactemapentruacas.Youdoyourjob.Tuifacimeseria.Hedoeshisduty.Eli

    facetreaba.Shedoesherwork.Eaifacemunca.Wedoourlessons.Noinefacemleciile

    Youdoyourshoppings.Voivfaceicumprturile.Theydotheirtasks.Eiindeplinescsarcinile.

    InEnglishwesay:nenglezspunem:

    Howareyou?Howdoyoudo?Cemaifaci?Cemaifacei?

    I'mgladtomeetyou!Suntbucurossvntlnesc!Suntncntatsv

    ntlnesc!

    I'mgladtoseeyouagain!Suntbucurossvvddinnou!Whatisyourname?Cumtecheam?Whoareyou?

    Cineeti?DoIknowyou?Tecunosc?

    Idon'tremembermeetingyou.Numiamintescsteficunoscut.

    Whereareyoufrom?Deundeeti?I'mfromRomania.SuntdinRomnia.IamaRomanian.Suntromn.And

    you?Dartu?Howoldareyou?Cevrstai?I'mfiftyyearsold.Am50deani.

    InEnglishwegreetpeople:nenglezsalutmoamenii:

    Hi!Salut!Hello!Bun!Goodmorning!Bundimineaa!Goodafternoon!Bunziua!Goodevening!Bunseara!

    Beforeweleavewesay:naintedeaplecaspunem:

    Goodbye!Larevedere!Goodnight!Noaptebun!Seeyousoon!Pe

    curnd!Solong!Adio!Farewell!Cubine!Bye!Pa!Haveaniceday!Sai(avei)ozibun!

    Weexpressourgratitude:Neexprimmrecunotina:

    Thankyou.Mulumesc.Iamgratefultoyou.Vsuntrecunosctor.Youarewelcome.Cuplcere.

    Weexpressourregret:Neexprimmprereaderu:

    Iamsorry.mipareru.Excuseme.Scuzaim!Ididn'twanttodoit.Nuamvrutsfacasta.Iregretit.Regret.

    Modulul2:Utilizareacalculatorului

    1. Utilizareacalculatoruluiiprelucrareainformaiei

  • Apariia idezvoltarea calculatoarelor electronice a reprezentato adevrat revoluie n societateauman,

    avndcaprincipalconsecintranziiadelasocietateaindustriallasocietateainformaional.

    calculatorul a devenit o component normal a activitii noastre zilnice, iar tehnologia comunicaiilor i

    posibilitileoferitede internetauprodus transformri n ntreaga societate,ptrunznd n toateaspectele

    vieiieconomice,socialeiculturale.societateainformaionalasecoluluixxiaducenprimplancomunicarea

    lanivelglobaliaccesulrapidlainformaiastocatoriundenlume.

    Accesullainformaieprinintermediulinternetuluii,maiales,abilitateadeaanalizaomarecantitatededate

    cuajutorulcalculatorului,constituieavantajefrprecedentcare,dacsuntpuseladispoziiaunuinumrct

    mai mare de indivizi, instituii, ageni economici sau administraii, determin creterea productivitii,

    progresulsocietiiicretereacalitiivieii,ngeneral.

    Prezentareageneralacomponentelorcalculatorului

    Un PC (Personal Computer), produs dupa standardele IBM are n exterior vizibile douamodule: towerul si

    monitorul.Sedeosebescapoiperifericcelecaresunttastaura,mouseul,boxe,joystick,modemextern.

    Towerullarndulsauaredreptrolatinetoatecomponentelentrunloc,aleferidepraf,socurietc.Este

    pursisimpluocutiecarelaexteriorprezintaoseriedebutoaneceindeplinescfunctiidebaza:pornire/oprire,

    resetare si eventual buton pentru schimbarea frecventei ceasului intern . Ultimele doua butoane nu sunt

    ntlnite latoatecarcasele, lacarcaseleATXbutonulderesetnumaiesteprezent nunelecazuri,restartarea

    revenindnsarcinasitemuluideoperaresiaBiosului;nschimb,butonuldeschimbareafrecventeiadisparut

    completdepecarcaselenoi,rolulsaufiindactivncazulprocesoarelordinfamiliai286,i386,i486.Avearolul

    deanjumatatifrecventadetactaprocesoruluisaudimpotrivadeaomari;astfelfrecventaputeafisetatala

    66sau33Mhzetc.

    naintede a ncepeprezentareadetaliata subliniez capentrubuna functionare aunui calculatornu este

    responsabila o singura componenta ; fiecare componenta participa activ sau pasiv la realizarea unei

    functionalitatisatisfacatoare.

    PROCESORULComponenta ce are rolulde adirija celelaltedispozitive,de a mparti sarcini fiecareia,de a coordona si

    deexecutieparalela, laprocesorul80486 sa

    dezvoltat mai mult paralelismul executiei prin expandarea unitatilor de decodificare a instructiunii si de

    verificaexecutiasarcinilorprimit.Uncalculatornupoatefunctionafaraprocesor.Deloc.Procesoareleauavut

    evolutie rapida de la 8088,8086...80486, productia fiind asigurata n principal de firma Intel, printre primii

    producatori de procesoare destinate utilizatorilor privati. Alte firme producatoare sunt AMD, Cyrix, ITD.

    Procesoarele produse de AMD si Cyrix sunt mai ieftine dect cele produse de Intel si au o arhitectura

    compatibilacuceleprodusedeIntel,nsasedezvoltaseparat.

    Procesorul i386a fostprimulprocessor carea inclus6 faze

  • re(U,V)potexecutadouainstructiunipeunimpulsdetact);memoriacachesadublat,

    iIntel,maialescaprocesoareleintelPentium

    ile

    Xuluide laIntelcuunsetde instructiuninumite!3DNOW;trebuie

    enteechivalente.

    enta , Intela

    executie ntrobandadeasmblare (pieline)cucincinivele ,astfelajungnduse la11 fazeparalele . nplus ,

    procesorul 486 are un cache intern de date si instructiuni de nivel L1 de 8Ko pentru a mari procentul

    instructiunilorcepotfiexecutatelavitezadeoinstructiunepeimpulsdetact.Laacestprocessorafostpentru

    prima data integrata unitatea de calcul n virgula flotanta (coprocesorul) n acelasi cip cu CPUul.

    Amda lansat naceeasiperioadaprocesorul486DX5 cu frecventepna la133 , farapreamult success.

    Surprinzator,dupa486nuaurmat586,dectpentruCyrixsiAMD.Inteladecissaschimbeformatulnumelui

    trecndlaPentium.

    ProcesorulPentiumaadaugatoadouabandadeasamblarepentruaobtineperformantesuperioare(cele

    douabenzideasmbla

    existnduncachede8Kopentrucodsiunulsimilarpentrudate.Pentrumbunatatireaexecutieiramificatiilor

    dinprogramesaimplementatconceptuldepredictieasalturilor,introducnduseuntabelpentrumemorarea

    adreselorcelemaiprobabilelacaresefacsalturile.Registreleprincipaleauramaspe32debiti,caileinterne

    fiindpe128sau256debiti,magistraladedateexterna64biti.ProcesorulPentiumareintegratuncontroller

    dentreruperiavansat(APIC)folositnsistemelemultiprocessor.

    Amdalansatntroperioadaintermediaraprocesorul586,apoiK5.dupa586pentruCyrixurmnd6x86.

    AmdsiCyrixauramasmultavrementruncondeumbraallu

    (lansatelafrecventede75Mhz)saudezvoltatrapid,delafrecventade166Mhzfiindadaugateinstructiun

    MMX (un set de 57 noi instructiuni, patru tipuri noi de date si un nou dst de registrii pentru a accelera

    performantele aplicatiilor multimedia si de comunicatii ; MMX se bazeaza pe o arhitectura SIMD (Single

    Instruction,MultipleData),permitndimbunatatireaperformanteloraplicatiilorcefolosescalgoritmidecalcul

    intensivi asupra unor mari siruri de date simple (procesoare de imagini 2D/3D) . Dupa Pentium urmeaza

    PentiumProcareareoarhitecturasuperscalarape treicaipoateexecuta trei instructiuni ntrun impulsde

    tactavnduncacheL2de256KbstrnslegatdeCPUprintromagistraladedicatape64debiti.Procesoarele

    PentiumsiPentiumProaufostdezvoltatepnalafrecventede233Mhz,urmatorulpasfiindPentiumII(este

    unPentiumProcuMMX)siPentiumIII.

    RevenindlaAMD,alansatprocesorulAmdK6ceaveanplus32kbcachelevel1fatadeK5.Urmatorulpasa

    fostAMDK62,careadatoreplicaMM

    amintitcasiprocesoareleK6aunglobatinstructiuniMMXfrecventamaximaatinsafiindde500Mhz.AMDK6

    3nglobeaza256kblevel1cacheceeaceaaduceunspordevitezasubstantial.

    Cyrixaramasnurma,unui6x86la200MhzcorespunznduiunPentiumla150Mhz,pecndlaAMDseria

    K6K62afostextremdereusita,depasindpealocuriprocesoareleIntellafrecv

    Fiecareprocessordinseriax86estecompatibilfiziccuplacadebaza,astfelprocesoareleseintroducntrun

    socludepeplacadebaza ,ceareunnumarstandarddepini (321) .Pentruadescurajaconcur

    schimbatmoduldeconectareaprocesoarelorPentiumIIIII,conectarealamainboardfacnduseprintrunnou

    tipdesocluSecSlot1;Intelnuadatdreptdeproductie(licenta)aacestuisoclufirmelorAMDsiCyrix.Ca

    replica , AMD a conceput procesorul AMD K7 , ce concureaza direct Pentium II prin frecvente de pana la

    900Mhzsicachelevel2512Ko,pentruunnoutipdesocluSlotA.

  • rispentr386),caracteristic intalnit rar la

    raoptiuneadedualprocessor.Astfelnsistemele

    Succesul pe piata al procesoarelor Intel a fost datorat faptului ca fiecare nou procesor ngloba functiile

    precedentului (astfelunPentium IIestecapabildeexecutacod sc

    nceput(1980).ProcesoareleSparc,Alpha,Dec,Riscsuntextremdescumpe,incompatilecucodulx86,ele

    fiind n proiectate pentru aplicatii paralele , volummare de calcul, sistememultiprocessor. Firma SPARC a

    lansatdecurndprocesorulpe64bitiUltraSparcla1,5Ghz.

    Trebuieamintitcauncalculatorpoateaveaunulsaumaimulteprocesoare.Placiledebazanormalepermit

    prezentaunuisingurprocessor,nsasuntproducatoriceofe

    produsedeDigital,HPsepotntlnintre28procesoare.Problemaestecanumaianumitesistemedeoperare

    stiu sa foloseasca multiprocesarea (Linux, SunOs, Unix, WindowsNT). Astfel n Windows 9x prezenta unui

    processorsuplimentarnuvainfluentacunimicperformantasistemului.Sistemelemultiprocessorsuntfolosite

    n servere sau n statii de lucru cu flux mare de date (CAD, GIS). Un alt motiv de a folosi un sistem

    multiprocessor este securitatea oferita. Astfel n cazul unei defectiuni produse la unul din procesoare

    conducereavafiluatadecelalalt.

    MEMORIA

    In config

    sp

    uratiaunui sistemde calcul ntalnimdouamari tipuridememorii RAM siROM.Memoriaeste

    aliuldelucruprimaraloricaruicalculator.LucrndntandemcuCPU(procesorul)areroluldeastocadateli

    ele memorate pot fi gasite aproape

    are celula este

    32biti,fizicmoduleleprezentnd72sau30

    tSDRAMurile,fiindsicelemainoi,oferindtimpideaccesmici(8ns).

    mprospatare

    deaprocesainformatiicepotfiprocesateimediatsinmoddirectdecatreprocessorsaualtedispozitiveale

    sistemului.MemoriaestedeasemenealegaturadintresoftwaresiCPU.

    DinpunctdevedereinternmemoriaRAMestearanjatantromatricedeceluledememorie,fiecarecelula

    fiind folosita pentru stocarea unui bit de date (0 sau 1 logic). Dat

    instantaneu(timpdeordinulzecilordens)prinindicarearnduluisicoloaneilaintersectiacaroraseaflacelula

    respectiva.Sedeosebescdouatipuridememorie:SRAM(StaticRam)siDRAM(DynamicRam).

    TehnologiaDRAMesteceamaintlnitansistemeleactuale,trebuindsafiereimprospatatadesutedeori/

    secunda pentru a retinedatele stocate n celulele dememorie (de aici vine si numele); fiec

    conceputacaunmiccondensatorcarestocheazasarcinaelectrica.

    Esteprezentasubdouatipuridemodule:SIMMurilesiDIMMurile.SIMMulafostdezvoltatcuscopuldea

    fiosolutieusoarapentruupgradeuri.Magistraladedateestepe

    depini.DIMMulafostfolositntilasistemeleMacIntoschdarafostadoptatpePCuridatoritamagistraleipe

    64debiti,avnd128pini.

    TipuriledememorieDRAMsunt:FPM (FastPageMode),EDO (ExtendedDataOut),SDRAM (Synchronous

    DRAM).Celemairapidesun

    TehnologiaSRAMfolosestetotunsistemmatricialderetinerealdatelor,darestedecinciorimairapida,de

    doua orimai scumpa si de doua orimai voluminoasa dectmemoria SRM.Nu necesita o re

    constanta, elementul central al unei celule fiind un circuit basculant bistabil. SRAM este folosit pentru

    memoriilecachedatoritavitezeimari.

  • PLACADEBAZA

    Placadebaz(englez:motherboard)esteocomponenthardwaredeobiceicomplexpecaresuntmontate

    atecelelaltecomponentehardwarealeunuiPCto saualtaparatelectronic.

    eidispozitiveelectronice.

    Placadebaz conine conexiunile electricepentru comunicarea cu celelalte componente ale sistemului. Pe

    placadebazseconecteaza,unitateacentraldeprelucrareialtesubsistem

    Un exemplu tipic de computer desktop are microprocesor, memorie RAM i alte componente eseniale

    conectate la placa de baz. Pot fi ataate i alte componente, cum ar fi dispozitive externe de stocare,

    controlere pentru placa video, placa de sunet i alte dispozitive periferice, dei calculatoarelemoderne au

    integratetoateacesteperiferice.

    O component importantaplciidebazeste suportulpentrumicroprocesor chipsetul, careare rolulde

    interfa ntre microprocesor i magistrala de date ntre diferitele componente externe. Acest chipset

    determin,ntromsur,caracteristicileicapacitileplciidebaz.

    Plciledebazmoderneinclud,celpuin:

    o priz (socket) sau sloturi pentru microprocesor n care se pot instala unul sau mai multecaremicroprocesorulestelipitdirectlaplacadebaz.microprocesoare.Existicazurin

    sloturi n care se instaleazmemoria sistemului (deobicei, n formdemoduleDIMM care conincipuridememorieDRAM)

    un chipset, care constituie magistrala care face legtura ntre microprocesor, memoria RAM iperiferice

    unchipsetpentrumemorianonvolatil (deobicei,memoriaFlashpeplciledebazamoderne)careconinesistemuldeFirmwaresauBIOSul

    pentrumagistraladedatesusinutdechipseturi)

    de alimentare i o distribuie la

    mplu,

    utilizatepentru

    uncte de montare ventilatoare pentru a disipa

    excesuldecldur.

    unceasintern,careproducesincronizareadiverselorcomponente sloturipentrucardurideextindere(interfa conectori de putere, care primesc energie electric de la sursa

    microprocesor, chipseturi, memoria RAM i la cardurile de extindere, plci grafice (de exe

    GeForce8iRadeonR600)carenecesitoputeremaimaredectpoateoferiplacadebazdecisunt

    conectori suplimentari pentru a le ataa direct la sursa de alimentare. (Exist i uniti de disc

    conectatelasursadealimentareprinintermediulunorconectorispeciali.)

    PlacdebazOctekJaguarVdin1993.Aceastplacare6sloturiISAperiferice.

    nplus,aproapetoateplciledebazincludprogrameiconectoripentruasprijinidispozitivele

    intrare,cumarfidoiconectoriPSpentrumouseitastatur.

    Avnd nvedereputereamaredecalculamicroprocesoarelordemareviteziacomponentelor,plcilede

    baz moderne includ aproape ntotdeauna radiatoare i p

  • HardDiskul

    Este un dispozitiv electronicmecanic pentru stocarea sau memorarea nevolatil (permanent) a datelor.

    tilizatorulnormalnupoatesaunuarevoiesdespartdisculdecircuiteledecomandcorespunztoare,vezi

    rat;mpreuneleformeazaanumitaunitatefix,unitatedediscfixsau,prescurtat,HDD.

    tocareadatelorsefacepeosuprafamagneticdispuspeplatane

    U

    imagineaaltu

    S rotundemetalicerigide(dure).ngeneral

    discurileduresuntutilizatecasuportdestocareexternprincipalpentruservereicalculatoarepersonale,dari

    pentruanumiteaparateelectronice (playere i recordereDVD,playereMP3).Dac la nceputuricapacitatea

    unuidiscdurnudepea20megaoctei(MO)=20megabait(MB),astzi(2009)undiscdurobinuitde21/2

    olipoatedepi1teraoctet(TO)=1terabait(TB).

    ncepnddin2009 sistemuldeoperareWindows7al companieiMicrosoftapus ladispoziie iaanumite

    discuridurevirtuale,nenglez"VirtualHardDisk"(VHD).Acesteasebazeazpefiierereale(depeundiscdur

    real)demrimearbitrar,dardetipspecial,cuextensia.vhd.PentrualeaccesanWindowssefolosetemai

    nti programul utilitar DiskPart, cu ajutorul cruia discul dur virtual trebuie "selectat" i apoi "ataat"

    ("montat").Abiadupaceastasepoate initializa iutilizaca icndar fiundiscdur real.Aceasta include i

    posibilitateadea instala iunaltsistemdeoperarepeacelaidiscdur (real), identiccu,sauchiardiferitde

    primul sistemdeoperare, sau chiar imaimulte sistemedeoperare,dac sedefinescVHDurimultiplepe

    disculsaudiscuriledurerealeconectate.

    Prin contrast, discurile aanumite "optice", ca de exemplu cele de tip CD,DVD i Bluray, folosesc pentru

    memorareprocedeeoptice(nemagnetice),careasigurcapacitideordinulapnla50GB(gigabait)pedisc.

    Uneorinssemaiutilizeazidischeteavndunsingurplatanmagneticflexibil,numitenenglezfloppydisc;

    unitateadescriere/citirecorespunztoaresenumeteFloppyDiscDrive(FDD).Oastfeldedischetstocheaz

    numaicelmult2,88MB.

    Oalternativlafolosireadiscurilornmicarepentrumemorareadateloraudevenitmemoriilepurelectronice

    de tip Solidstate drive (SSD), care neavnd piese nmicare suntmultmai rapide, dar imai scumpe. Ele

    simuleaz caracteristicile discurilor dure, reacionnd identic la comenzi i utiliznd uneori chiar aceleai

    interfee,nemodificate (semnaleelectrice,conectoare,cabluri,etc.).Unadin formelede implementaresunt

    carduriledememoriedeex.detipCF,MD,MMC,SD,SDHC,microSDHC,SM,USBstickialtele.Capacitateade

    memorareenorm (pn la64GBpebucat!) igradulavansatdeminiaturizare le fac foartepromitoare

    pentruaparatelemodernedetipsmartphone(intelifon).a.Princomparaie,pentruntregulWindows7sunt

    suficienidoarcirca15GB.

    FloppyDiskul

    Peplacadebazaexistasiuncontrollerdefloppydisk,carepoatefide3,5sau5,25,modelelemaivechinu

    preamai sunt suportate.Astfel disketele sunt folosite cu unitatea floppy avnd capacitate neformatate de

    2Mb,prin formatareMSDOS1,44Mb.Existaunitatidediskettecare suportadiskettedemaredensitatede

    standard(Sony,Travan)sicarepotcitisidisketelede3,5;interfataesteseparatapentruacest

    tipdeunitatidediskette.

    100200Mb,ne

  • Sloturile

    Maiexistapeplacadebazasloturilencaresepotintroduceplacideextensie(modemuri,placivideo,lacide

    retea ,placidesunet ,etc).Sloturilepot fidiferentiate n functiedediferenteleconstructive :VLBUS , ISA ,

    ISA ,PCI ,PCMCIA,AGP . InterfataVLBUSestedepasita , interfata ISAeste nca folosita cu success , fiind

    majoritateaplacilordebazadegeneratienoua.PCIesteceamaifolositainterfata,oferindratede

    ansfermari lapreturirezonabile nprezent .A fost introdusacu~5ani nurmaurmandstandarduluiEISA.

    uplaciISA.

    rturilepara suntdestin tariiimprimantelorsaualto ozitivecefunctioneazape

    E

    prezentape

    tr

    PCMICAestedestinatutilizatorilordecalculatoareportabile ,oferindconectivitaterapida,autoconfigurarea .

    Aceste placi sunt extraordinar de mici (si de scumpe), fiind de marimea unei cartele telefonice, duble ca

    grosime.

    InterfataAGPesteultimulvenitpe ring ,celmainou,destinatplacilorgrafice, nsecolulacceleratieieste

    destnatacceleratoarelorgraficedemarevitez,facandolegaturdirectantreprocessorsiplacagrafic,oferind

    rate de transfer de pna la 3Gb/sec.

    Toateacestetipuridesloturidifera ntreele ,existatotusisloturiPCI/ISAshared ncaresepot introduce

    placiPCIsa

    Porturileserialesuntdestinateconectarii nexterioradeviceurilorcaresuntcamputine:modem/mouse.

    Versiunilenoiposedacachesiointerfatacegndestesinguradegrevndprocesorul(UART16550).

    Po lele ateconec rdisp acesttip

    deport(scannere,placideacizitie,etc).

    Modemurile

    e. Pot fide

    nectari la viteze cuprinse ntre 600bps si 56700bms.Unele versiuni

    fera si capabilitati fax si voice, vitezamaximadeprimire/trimitere aunui fax fiindde14400bps.Existaun

    protocoalede corectie si compresiepentrumodemuri , ceau roluldeapastra integritatea

    atelortransmise(V32/V42,K5Flex,etc).

    Modemurile suntdispozitivedestinate conectarii intre calculatoare cu ajutorul liniei telefonic

    doua tipuriconstructive: interne siexterne.Modemurile interne se instaleaza ntrun slotPCI sau ISAavnd

    integrate portul serial propriu.Ofera co

    o

    numarmarede

    d

    PlcileVideo

    Oplacvideo,adaptorvideosauplacgraficesteuncarddeexpansiuneacrui funcieestedeagenera

    imagini cte unmonitor.Multe plci video au funcii adugate, precum redarea accelerat de scene 3D i

    grafic 2D, adaptor TV tuner, decodareMPEG2/MPEG4 sau capacitatea de a utilizamaimultemonitoare

    ultimonitor).Alteplcivideomodernesuntutilizatepentruscopurimaiexigente,precumjocurilePC(m .

    otfiintegrateinplacadebazPlcilevideop laPCurilemaivechi.Acestcipgraficaredeobiceiocantitatemic

    ememorie ipreiaopartedinmemoriaRAMd a sistemuluiprincipal, reducndastfelmemoriaRAM total

  • disponibil.Aceastasemainumetegraficintegratcareareunnivelsczutdeperformaniestenedorit

    deceice idorescsrulezeaplicaii3D.Aproapetoateplciledebazpermitdezactivareagraficii integrate

    prin intemediulBIOSului.Pentruacest lucruestenecesar caplacadebaz s fieprevzut cu suportAGP,

    pentruataareauneiplcivideo.

    Prima plac video IBM PC, care a fost lansat cu primul IBM PC, a fost dezvoltat de IBM n 1981.MDA

    (MonochromeDisplayAdapter)puteafuncionadoar nmodultext,reprezantnd80decoloanei25de linii

    (80x25) pe ecran. Avea omemorie de doar 4KB i o singur culoare. VGA a fost larg acceptat, permind

    anumitor corporaii cum ar fiATI,Cirrus Logic i S3,de a lucra cuplaca video, mbuntaindui rezoluia i

    numruldeculori.AstfelsadezvoltatSVGA(SuperVGA),careaajunsla2MBdememorievideoiorezoluie

    de1024x768cu256deculori.

    n1995primeleplcivideo2D/3Daufostlansate,dezvoltatedeMetrox,Creative,S3,ATIialtele.Acesteplci

    videoauurmatSVGA,daraveauimplementatefuncii3D.n1997afostlansatcipulgraficVoodoo3dfx,carea

    fostmultmaiputernicncomparaiecucelelalte,introducereaunorefecte3D,cumarficartografiereaPMI,Z

    bufferingiantialiasinginpiaadeconsum.

    Dupaceastplac,oseriedeplci3Daufost lansate,cumarfiVoodoo2,TNTiTNT2de laNVIDIA. Intela

    dezvoltatAGP(AcceleratedGraphicsPort)carearezolvatproblemadintreprocesoriplacavideo.

    teadememorieacrescutde la32MBcuGeFoce la128MBcu

    Din1999pnin2002,NVIDIAdeineacontrolulpepiacufamiliaGeForce.nacestmomentmbuntirile

    aufostefectuatelaalgoritmii3Dilaprocesorulgrafic,memoriaacrescut,deasemeneapentruaimbunti

    ratadedate.

    TehnologiaDDRa fost ncorporat,capacitaGeForce4.

    Din2003ATIiNVIDIAaudominatpiaaplcilorvideoculiniileRadeoniGeForce,respectiv.

    Plciledesunet

    Oplacdesunet(deasemeneacunoscutcaoplacaudio)esteundispozitivhardwarecarefaciliteazintrarea

    ideieireasemnaleloraudiodelauncomputerprinintermediulaplicaiilorspecializate.Placadesunetpoate

    ftware pentru a

    neraunsunet.Acestedispozitivebazatepesoftwaresuntmaibinecunoscutsubnumeledeinterfeeaudio.

    plcilordesunetincludfurnizareadecomponenteaudiopentruaplicaiimultimedia,cum

    r fi compoziiademuzic, editare video sauprezentri audio, educaie idivertisment (jocuri) iproiecie

    fi i o interfa audio extern (folosit de alte echipamente electronice) care utilizeaz so

    ge

    Utilizriletipiceale

    a

    video.Majoritatea computerelorauplacade sunet ncorporat nplacadebaz, n timp cealtele (celedin

    primelegeneraii)necesitplciaudioataatelaplacadebaz.

    Plciledesunetconvertescsemnaleledigitalenregistratesaugeneratensemnaleformatanalogic.Semnalul

    deieireesteconectatlaunamplificator,lactisaulaundispozitivstandardexternutilizndinterconectarea,

    prin conectori TRS sau RCA.Unele plci audio avansate includmaimult deun chip pentru sunet pentru a

  • asiguraratededatemaimariifuncionalitimultiplesimultan(sintetizatoare)pentrugenerareantimpreal

    demuziciefectesonore.

    MONITORUL

    Primele generatii demonitoare au fostde tip digital,primind de la calculator toata informatianecesara

    afisarii sub forma de semnale TTL aparand apoimonitoarele analogice din ce n cemai constructive . Sa

    iversificatoferta,perfectionndusetehnologiilecristalelorlichide,plasmasaaltele.

    sumaraamonitoarelorarputeafifacutadupaunuldincriteriile:

    a) dupaculoriledeafisare:

    le:accepta semnalevideodigitale (TTL) sunt conformecu standardelemai

    culori.

    electronilorntub:

    brire: ghidarea fluxurilor de electroni spre punctele de fosfor

    rmatadinfibremetalicefine,

    rte apropiate intreele.Calitatea acestormonitoare

    d)

    cutuburicatodiceconeventionale(CRT),suntcelemaiieftinesimaiperformante

    sare cu ecran plat (FPDFlat Panel Display), LCD (cristale lichide) si PDP

    tutilizatelalaptopuri,fiindnetinferioaremonitoarelorclasice.

    Organizarea

    FiiereiDocumente

    d

    Oclasificare

    monitoaremonocrome(afiseazadoardouaculorinegrusialb/verde/galben);cuniveluridegripotafisaoseriedeintensitatintrealbsinegru;

    monitoarelecolorb) duptipulsemnalelorvideo:

    MonitoaredigitavechiIBMCGAsiEGA.Suntlimitatelaafisareaunuinumarfixdeculori.

    Monitoareleanalogice:potafisaunnumarnelimitatdec) dupatipulgrileideghidarea

    Cu masca de umcorespunzatoaredepeecranesterealizatadeomascametalicasubtireprevazutacuorificii

    fine

    Cugriladeapertura:nloculmastiideumbrireseaflaogrilafoverticale ,paralele ,bine intinse si foa

    estesuperioara.

    dupatipulconstructivalecranului:

    Monitoaredepepiata.Prezintadiferitevariante, celemai ntlnite fiind shadowmaskCRT si tuburile

    Trinitron,cugriladeapertura

    Dispozitive de afi(PlasmaDisplayPanel).Sun

    Ecranetactile adaugaposibilitateadeselectaresimanipularea informatieidepeecrancumna;dimensiunilemonitoarelorpotvariaintre14si21inch.

    datelor

  • Toate

    tipuride leconin,fiierelepotfiiele

    emaimulte feluri: documente (text, eventual completat cu tabele, grafice, imagini, etc.), imagini, fiiere

    entruomaibunaorganizare a fiierelorpedisc, acestea sunt structurate nmod asemntorunei arhive

    numite"folder"(eng.folder)sau"director"(eng.directory).

    stratntrunfoldersaudirector.Majoritateadiscuriloraunumeroasefoldere,toateacestea

    subfoldere,iarfolder

    lncaresuntpstratefolderprinte),iaracesteapotconinelarndulloraltesubfoldere,ajungndusela

    principal,aflatnvrfulacesteipiramide,senumete"rdcina"(eng.rootfolder).

    tilizatoriipotcrea,mutasautergefolderenfunciedenevoi.

    organizareafiierelori

    i): n

    latorului, ns acestea pot fi stocate i pe

    asaucopiaunfiiertrebuieexecutaicivapaiobligatorii.

    Sestabiletecomandapecarevreisoaplici(Cut,Copy).

    ie.

    informaiilesuntpstrate(sau"salvate")ncalculatorsubformadefiiere.Fiierelepotconinediverse

    date:text,imagini,sunete,videoetc.nfunciedetipuldedatepecare

    d

    audio,filmeetc.

    P

    tradiionale,ndosare

    Foldere(directoare)

    Oricefiierestep

    putndconinefiiere.

    Unfolderpoateconine(pelngfiiere)ialtefoldere(acesteasuntadeseadenumite

    u

    multenivele.Folderul

    U

    Majoritatea documentelor create nWindows suntpstrate n folderul "MyDocuments", respectiv n sub

    folderealeacestuia.Buna

    structurareafolderelorestefoarteimportantpentruceicarelucreazcumulte

    documente.

    Toateaceste fiiere i foldere suntpstratepedispozitivede stocare (nmajoritatea cazurilor "disc"ur

    general, utilizatorul pstreaz fiierele pe "harddiskul" calcu

    "dischete",CD,DVDetc.

    Operaiicufoldereifiiere

    Pentruamut

    Segsetefolderulrdcin(sursa). Selocalizeazobiectulpecarevreislmuisauslcopiezi.Acestapoatefiunfiier,unfoldersauo

    scurttursaumaimulte.

    Seselecteaznoualoca SefinalizeazcucomandaPaste.

    Mutarea

    Dupceselectezifiierelesaufolderele,poiefectuamutareaacestoranmaimultemoduri,ianume:

    peunitateadedisc sau n folderuldestinaie.

    apsatitragiobiectulpestenouadestinaie.

    Se ineapsat tastaShift i tragi fiierelesau foldereleEliberezibutonulmouseului

    Seinebutonulstngalmouseului

  • Seinebutonuldreptalmouseuluiapsatitragiobiectulpestenouadestinaie.Cndeliberezibutonul

    unmeniudincarealegiMoveHere.

    ercare

    ajutorul comenzii Move nu folosete memoria Clipboard. Mai exist o

    moriaClipboard:

    reaacestoranmaimultemoduri,ianume:

    i tragi fiierele sau folderele pe unitatea de disc sau n folderul destinaie. Se

    derelevorficopiatenloculindicat.

    ruldestinaieefectunddubluclicpeacesta.SelecteziEdit,Paste.ii

    utonuldreptalmouseuluiapsat i tragiobiectulpestenouadestinaie.Cndeliberezibutonulapareun

    carealegiCopyHere.

    i ca la

    deplasezi

    tulvafimutat.

    apare

    DinmeniuEditalegecomandaMovetoFolder....EfectulestedeschidereacaseteiBrowseForFoldioferposibilitateaidentificriidestinatiei.

    Mutarea obiectelor selectate cu

    posibilitatedemutareafiierelorianumecuajutorulcomenziiCut,carefoloseteme

    Seselecteazfiierelesaufolderelecaretrebuiemutate.

    SeselecteazEdit/Cut.

    Sedeschidefolderuldestinaieefectunddubluclicpeacesta.

    SefinalizeazcusecvenaEdit/Paste.

    Copierea

    Dupceselectezifiierelesaufolderele,poiefectuacopie

    Se ine apsat tasta Ctrl

    elibereazbutonulmouseuluiiapoitastaCtrl.Fiierelesaufol

    SeselecteazEdit/Copy.Deschizifolde

    b

    meniudin

    Pentru amuta sau copia un grup de foldere sau fiiere selectezi toimembrii grupului i procedez

    mutareasaucopiereaunuisingurelement.

    Observaie:Cndutilizezibutonuldinstngaalmouseuluipentruatrageunfiier,icoanapecareo

    semodific pentru a reflecta aciunea ce va fi efectuat.Dac icoana are unmic semn plus, la eliberarea

    butonuluimouseuluifiierulvaficopiat.Dacicoanaareomicsgeat,vaficreatoscurttur.ncazuln

    careicoananusemodific,obiec

    Arhivarea

    Arhivareaeste folosit,deasemenea,pentruaeconomisi spaiupeharddisk nsunobiect,odatarhivat,

    poatefiterspstrndusedoararhivaitransmispemailesteprimittotcaarhiv.Pentruaarhivaunobiect

    estesuficientsexecuiclicdreaptapeacesta.AlegedinmeniulrapidCompresstoZIP+Options.

    Sedeschideocasetdedialogcareipermitesstabiletilocaiaarhiveiinumeleacesteia.ncmpulAddto

    rchivetrebuiesaparlocaiaarhiveiPentruaceastaapasbutonulBrowsedindreptacmpuluiiselecteaz

    sbutonulOKpentruadenumiarhivancmpulFilename.

    Editoareledetextsuntprogrameutilizatepentruredactareatextelor.

    Utilizareaeditoarelordetextaducenumeroaseavantaje,cumarfi:

    a

    locaia.Apa

    Editoaredetext

  • Urmrirea icorectareaerorilorse facemaiuor (uneleeditoarechiar identificaerorilegramaticaletografie)

    Preluareasimplatextelornidinaltedocumente;documente;

    t;

    iere,numerotare)

    folositenprezentsunt:

    stadecalculatoarecareleagamilioanederetelemaimicidinntreagalume(inter=

    rnetulesteomodalitatedecomunicareacalculatoarelor.

    lculatoaresiechipamentedecalculconectatepentruapartajainformatiisiresurse.

    des interconectate pentru a putea utiliza aceleasi fisiere si imprimante.

    oatecalculatoarelelegatelaInternetpotschimbainformatiintreele.Estelafeldeusordecomunicatcuun

    rtea lumiicasicuunuldinaceeasicamera. naintedeaputeaschimba informatii,

    oua calculatoare de pe Internet trebuie sa se gaseasca reciproc si sa comunice ntrun limbaj accesibil

    tantecentremilitarealeSUA.

    legnd diferite universitati, pentru ca n 1990 reteaua sa fie deschisa pentru toata lumea, att pentru

    Manipulareauoaratextului(scrierea,tergerea,mutareasaucopiereaunorpasajedetext)ncadrulaceluiaidocumentsauntremaimultedocumente

    Modificareamoduluideprezentarealtextuluifralrescrie

    saudeor

    Creareaautomatdecataloageprinpreluareadedatedinalte Aliniereaiaezareanpaginsefacautomatdectreprogram; Inserareadeimagini,graficeitabele; Cutareainlocuireaautomataunorpasajedetex Modificareauoaraformatuluipaginii(dimensiuni,margini,spa

    Principaleleeditoaredetext

    MicrosoftOffice OpenOffice LotusSmartSuite CorelWordPerfectOffice

    Utilizareainternetului

    CeesteInternetul?

    Internetulesteoreteava

    ntre,net=retea).Inte

    Oreteaesteungrupdeca

    Calculatoarele dintrun birou, sunt

    T

    calculatordincealaltapa

    d

    amndoura.

    Istoria Internetului este relativ recenta. Primul proiect de realizare a unei retele fiind fost lansat n 1960.

    Proiectuleraunulmilitar:creareauneireteledecalculatoarentrecelemaiimpor

    Centreletrebuiauinterconectatemultiplu,cancazulunuiatacnuclear,chiardacaopartealegaturilorsarfi

    distrus, reteaua totusi ar fi fost capabila sa tina legatura ntre supercalculatoarele DoD (Department of

    Defense).

    Chiardacaprimele reteleauapartinutdomeniuluimilitar,ele sauextins ndomeniul cercetariiacademice,

  • diverselor organizatii si guverne, nimeni nu controleaza cu adevarat Internetul. Acesta este

    esteposibil accesul; calculatoarelemai lente vor afisamai lentpaginile cumulte imagini,darnu

    companiile comerciale ct si pentru persoanele care folosesc calculatoarele acasa. n ciuda numeroaselor

    ncercari ale

    compusdinmultereteleindividualedarnimeninulposedantotalitate.

    LegaturalaInternet

    Pentruaaveaacces laInternet,avetinevoiedeuncalculatorsio legatura laInternet.ngeneral,depeorice

    calculator

    pentrucadatelearvenimailentdepeInternet,cipentrucaprocesorulprelucreazamailentinformatiagrafica.

    ngeneral, legatura la Internetseconcretizeazaprintrunmodemsio legaturatelefonicaobisnuita,devoce.

    Acestaareavantajulcalegaturatelefonicaexistadejapreinstalata(pentrutelefon),dezavantajulfiindcatimpul

    n care sunteti conectat la Internet se adauga facturii telefonice,operatorulde telefonie (ex.RomTeleCom)

    taxndacesttimpcasioconvorbirelocalastandarddevoce,peminut.

    Modemul(ModulatorDEModulator)esteundispozitivcepermitetransmitereainformatiilorntrecalculatoare

    aflate ladistantemari, folosind fie reteauapublicade telefonie, fie linii speciale,prin conversia semnalului

    digital(folositdecalculator)nsemnalanalogic(folositdetelefonie).

    Legaturadintrecalculatoaresestabilestenumaidacafiecaredintreeleesteechipatcuunmodem.

    OaltamodalitatepopularadeavaconectacalculatorullaInternetesteprinmodemdecablu(modemCATV).

    AcestemodemuripermitaccesareaInternetuluiprinintermediulreteleideteleviziuneprincablu;putetiaccesa

    Internetul n acelasi timp cu vizionarea emisiunilor TV, pe acelasi cablu. Avantajul major consta n viteza

    crescutafatadeliniatelefonicasievitareancarcariiplateitelefonice.

  • a firma/organizatiaprin carecalculatorul

    moreaza,sorteazasidistribuieinformatii

    saladecurs,sauceldeacasasenumescclienti.

    ii.Acesteserviciipot fi furnizarea

    e care furnizeaza informatii stiintifice, presa,

    unuiserverspecializat nfurnizareapresei.Peelpotfigasite

    are,reviste,periodice,etc.Ziarelepot ficlasificate n functiederegiuneageografica ncareapar. ncadrul

    t fiordonatedupadataaparitieiziarului.Revistelepot fisortate n functiede

    tem leinformatiilorncadrulserverului

    ExistasialtemodalitatideconectarelaInternetprinlinietelefonicanchiriata,prinradio,princablucoaxial,

    fibraopticaetc.

    ISP (InternetServiceProvider)este furnizoruldvs.de Internet,adic

    dvs.SeconecteazalaInternet(cumarfiDNT,RDS,AstralTelecomsialtele).

    Noi vom accesa Internetul prin intermediul calculatorului. Exista, n schimb, diferite dispozitive dedicate

    accesariiInternetului,deexemplutelevizoarecarepotafisainformatiidepeInternetprinintermediulcablului

    deteleviziunedelaoperatoruldecablu.

    ExistadouatipuriprincipaledecalculatoarepeInternet.Celecareme

    senumescgazdesauservere.Celecareauacceslaacesteinformatiisilefolosesc,asacumesteuncalculatorul

    personaldintro

    Un calculator server serveste un calculator client asa cum un vnzator serveste un client. Serverele sunt

    calculatoarespeciale,care lasolicitareaclientuluiefectueazadiferiteservic

    unorinformatiisi/sauefectuareaunoroperatii.

    CumfunctioneazaInternetul?

    ServereledepeInternetsunt(ngeneral)specializatepediverseservicii.

    Existaserverecarestocheazamilioanedefisierepecarelepunladispozitiaclientilor.ngeneralacesteservere

    sunt la rndul lor specializate pe domenii. Astfel exista server

    documente si informatiioficiale, jocuri,publicitate,divertisment,programeTVetc.Pentruausura cautarea

    informatiilor,acestedatesuntordonate,clasate,sortatendiversecataloage.Pentruantelegemaiusormodul

    deorganizarea informatiilor,sa luamexemplul

    zi

    fiecareiregiuni, informatiilepo

    aticarevisteinrevistedesport,cinema,politica,etc.Acesteorganizaria

    depindexclusivdeorganizatiacaredetineserverul.

  • n schemademai sus (careeste fictiva,darutila), serverele sunt reprezentateprindreptunghiuri. Sepoate

    vedeacaunserverpoatecontineinformatiepropriuzisacumesteserverulRomniaLiberasaupoatecontine

    trimiteri la alte servere pe care se gaseste informatie din aceeasi categorie sau categorii asemanatoare.

    Parcurgereamaimultorserverecuajutorul trimiterilorunuiservercatrealtserver nvedereaobtineriiunor

    informatiipoartanumeledenavigarepeInternet.

    ServereledinInternetsuntastfellegateuneledealtele.SepoatenavigapeInternetlunintregifaraatrecede

    douaoriprinacelasipunct.Aceastanunseamnansacaserverelesuntnlantuitentrunlungsir,dimpotriva,

    elesuntinterconectateprintromultitudinedelegaturi.DacaarputeafiprivitdeundevadinexteriorInternetul

    alaratacamasa:

    Fiecarecasutaaraveaninteriortotostructuradeacesttip.SepoateusortrageconcluziacaInternetulnueste

    dect o imensa dezordine de calculatoare interconectate prin linii telefonice, cabluri coaxiale, fibre optice,

    radiodigital,satelitisialtelegaturi.

    naintedeaschimbainformatii,douacalculatoaredepeInternettrebuiesasegaseascareciprocsisacomunice

    ntrunlimbajaccesibilamndoura.

    Pentruaseputealocaliza,calculatoareledepeInternetauadreseunicenumiteadreseIP(InternetProtocol).

    Aceste adrese iau forma unor numere. Retinerea acestor numere este greoaie, de aceea sa recurs si la o

    denumire a calculatoarelor cunume (numededomenii)multmaiusorde retinutde catreoameni.Aceste

    numesuntcaracteristiceserverelor.Toatenumeleserverelor respectaanumitecaracteristici.Vomexplica n

    continuarepeunexemplufictivcumanumetrebuiecititunastfeldenume.

    RomaniaLibera.ziare.presa.ro

    oddetara(coincidecucoduldincirculatiarutiera)astfelitpentruItalia,fr

    orgorganizatienonprofit

    presa este numele domeniului general, ziare este numele unui subdomeniu al domeniului presa,

    RomaniaLiberaesteunsubdomeniualsubdomeniuluiziare,iarroestecodultariincareestelocalizatserverul.

    Celemaimultetariaupropriullorc

    pentruFranta,etc.ExistaolistadecoduripentruorganizatiilegasitepeWeb,nafaracodurilordetara:

    comorganizatiecomerciala

  • aunuibrowserdeInternet,carelocalizeazaserverulsidinacelmomentncepe

    a,

    ce se gasesc peWeb se numesc paginiWeb.O colectie de paginiWeb care

    senumestesiteWeb.DinpunctdevederetehnicWebulestedoaro

    iexactunmoddeacalatoriprinInternet.Daresteopartemare,deoarecemulte

    facparte,strictvorbind,dinWeb,potfiaccesateprinintermediulacestuia.

    b?

    ,calculatoarecarecomunicantreeleprintrunprotocolde

    ,

    rdacadoritisaaflatimaimultedespreunsubiectanume,putetidaclicpeuncuvntcheieasociatsivise

    subiectulrespectiv.Acesteasuntinformatiistructuratensistemhipertext.

    incluse.Estecostisitor,nspecialdacatrebuiesasi

    datibanipeenciclopediarespectiva.

    govcorpguvernamental

    eduinstitutiedenvatamnt

    AcesteultimecodurisuntutilizatengeneraldeserveredinS.U.A.sauorganizatiiinternationale;desiexistasi

    adrese care se termina nus, StateleUnite sipermit sa foloseasca codurilegenerice,dinmoment ceeiau

    dezvoltatInternetul.

    Oastfeldeadresaestefurnizat

    navigareapeInternet.

    OdataconectatlaInternet,calculatorulestecaunpaianjennmijloculuneipnzeuriase.Toatefirelepnzeii

    potaduceinformatiidelaaltecalculatoare.

    Web este pe departe celmai utilizat serviciu al Internetului. l vom discuta detaliatmai jos. Deocamdat

    trebuie sa stiti ca informatiile

    apartineuneipersoanesauorganizatii

    parteaInternetului,sauma

    aspectealeInternetuluicarenu

    Exista sialte serviciioferitede serverelepe Internet transferde fisiere,postaelectronica, listedediscutii,

    mesagerierapida,mesagerieSMS,chat(discutiintimpreal),telecomandaprinreteaacalculatoruluisialtele.

    IntroducereWorldWideWeb

    CeesteWorldWideWe

    Cumammaispus,WorldWideWeb(ntraduceredirecta,Reteaglobala),WWW,sausimpluWeb,este,cum

    sugereazasinumele,oreteaglobaladecalculatoare

    reteanumitHTTP(HyperTextTransferProtocol).Nuvabateticapulcuprotocolulderetea, importantesteca

    atuncicndauzitiHTTP,sastiticaaredeafacecuWebul.

    Webulesteunsistemhipertext

    Cetext?

    ModuldeprezentareauneipaginiWebestesimilarunui fisierHelpdeWindows,unde,dacadaticlicpeun

    cuvntcheieactiv,vaaparealtapaginadeHelp.SipeWeb,putetisacititiopaginacarecontinecuvintecheie

    ia

    afiseazaonouapagina,despre

    Webulestedistribuit

    Cui?

    Daca aveti, sa zicem, o enciclopedie despre animale, n formatHelp pentruWindows, aceasta ocupamult

    spatiupeharddisc.Maialesdacaaresiimaginisausunete

  • aginativa ca aceasta enciclopedie ar fi mpartita n capitole, si fiecare capitol sar tine pe alt calculator,

    . Cnd dumneavoastra ati da clic pe un cuvnt cheie, de exemplu tigru,

    cal dvs. ar sti pe care calculator din Internet se tine capitolul pentru litera T, ar copiaprin retea

    ,si

    cndodisponibilapentrutoticeilalti.

    We usordenavigat

    sistemhipertext,adicapaginiledeWebcontineauexclusiv text, ncare

    veti un supercalculator Cray ultimul racnet sau vreti sa va dati pe Internet cu Deep Blue (stiti dvs.,

    batutpeGaryKasparov lasah)?Sauvaajungeconomiiledoarpentruun286?

    Sau eti un MacIntosh? Nu conteaza! Orice pagina de Web se poate vizualiza si arata la fel (sau

    ebulestedinamic

    Un eWebestemultmaiusordeschimbatdectdacaarfipehrtie.Siemultmaiieftin!Nuaveti

    Im

    conectat la uriasa retea Internet

    culatorul

    capitolulrespectivsivi larafisapeecran. Iardacaatiaveaacces lamiideenciclopedii,despretoatetemele

    imaginabile,dejaInternetularfimaivalorosdectpropriuldvs.calculatorsitoateprogrameleinstalatepeel.

    Estevorbadeinformatie,maimultainformatiedectputeticitinmaimultevieti;informatiencarevaputeti

    pierdeusor.Informatiaestedistribuitanretea,pemaimultecalculatoare,fiecaretinndomicapartedinea

    fa

    buleste

    Navigat?

    Cumammaispus,Webulesteomaredeinformatie,sivaputetipierdeusornavigndprinea.Lanceputuri,

    WorldWideWebera ntradevarun

    unelecuvintesaupropozitiierauactive(cnddadeaticlicpeele,navigatilaoaltapagina).CuevoluareaWeb

    ului,auaparutsialtetipurideinformatiiimagini,sunete,animatii,chiarclipurivideo.Paginileaudevenitmult

    maiatractive,maicolorate,sisuntmultmaiusordenavigat.Dacavaplaceo imaginesauunsubiect,sidaca

    esteactiv,putetidausorclicpeel,siatisiajunspepaginacareelegatadeimagineasausubiectulrespectiv.Ati

    navigatlapaginarespectiva.

    Webulesteinterplatforma

    Sicedaca?

    A

    supercalculatorul IBMcare la

    poate av

    aproximativ,marog)peoricaredintreacestea.Indiferentdacaavetimonitorcolorcuplasmasicubrizbrizuri,

    cudiagonaladedoimetri, saueecranulalbnegrude15 centimetrialunui laptopamart,pagina sepoate

    vizualiza,farasafienevoiesaseschimbecevapecalculatorulcaretinecapitolulcuT(cautamtigrul,vamai

    amintiti?) Interplatforma nseamna caputetiaccesa informatiidepeWeb la feldebinedepeorice tipde

    calculator cu orice sistem de operare si cu oricemonitor.Daca aveti un browser (cum ar fiNetscape sau

    InternetExplorer),sisunteticonectatlaInternet,totulserezolvasiviataemaifrumoasa.

    W

    Adicaseschimbades?

    documentp

    nevoiedehrtie,cernealasialteminuniale tehnologiei tiparului.Sunteti responsabildepaginaWebaunei

    firme careproduce rulmenti?Are adresawww.rulmenti.ro? Seful va rugat (...) sa schimbatipaginadespre

    produsulMegaRulment,pentrucanlocdevariantacuzecebile,acumseproducecuunsprezecebile?(poate

  • ebulesteinteractiv

    Prin stra va alegeti legaturile pe care browserul dumneavoastra sa le urmezeadica

    neazaWebul?

    aginile Web sunt continute n fisiere pe un calculator server. Un astfel de server este, de exemplu,

    sperasavastricesfrsituldesaptamna).Nicioproblema!Trebuiedoarsaschimbatiosinguracifra ntrun

    fisier pe serverul firmeicinci minutesi oricine va viziteaza pagina va citi informatiile corecte despre

    MegaRulment.MiidepaginiWebsenascsimor n fiecareminut,sanumaivorbimdecelecarenumaise

    modifica. Aceasta caracteristica dinamica a Webului face ca informatiile sa fie proaspete, n consecinta

    valoroase.

    W

    Da?Cucine?

    faptul ca dumneavoa

    navigatiprinpaginipe care lealegetidvs.dinmultitudineapaginilorexistenteWebulapare n functiede

    dorinteledvs.,vedetipaginilepecare ledoritidvs.Aceastaeste interactivitate ntredvs.siWeb.Radiouleste

    putin interactiv,prinfaptulca influentaticedoritisaauziti launpostdoartelefonnd lapostsispunnduva

    parerearealizatoruluiemisiunii.Nuintramndetalii...

    Mai mult, puteti trimite informatie napoi la server, prin formulare electronice, puteti sa va jucati prin

    intermediulprogramelorJava,sauputetisavaplimbatiprin lumivirtuale3D.Putetichiar interactionacualti

    surferideWeb.

    Cumfunctio

    P

    www.yahoo.com,sauwww.ccicj.ro.CalculatoarelecareacceseazapaginileWebsuntclienti.Defapt,peclienti

    rule dedicatevizualizariipaginilorWeb,numitebrowsereWeb(celemaipopularefiindNetscape,azaprograme

    InternetExplorer,si,mainou,Opera),siacestiaacceseazasiafiseazapaginaWebpecalculatorullocal.

    Cumacceseazasiafiseazabrowserulopagina?

    Browseruldepe client se conecteaza la server (deexempluwww.utcluj.ro), si,prinprotocolulHTTP, i

    transmiteocereredetipadresadepagina,deexempluhttp://www.utcluj.ro/general/edu_ro.html.

    wseruldefaptcitestefisierulprimitsilinterpreteaza,apoiafiseazapaginaWeb.Unfisier

    TML (HyperTextMarkupLanguage)contine,de fapt,pe lnga textuldeafisat,si instructiunicaredescriu

    respectiv,darsicumsaafisezeimaginilecarevorapareapepagina(imaginile

    Da,deexemplu lynx.De ceexista?Pentru ca imaginile sunt fisiere voluminoase, sipeo conexiune lenta la

    Internet (vezi linie telefonicade la leleMariedinsat)arduraovesniciepnabrowserul learaducesi lear

    Serverulciteste fisierul (sau fisierele)aferentdepediscsi ltrimiteclientuluiprinprotocolulHTTP,prin

    retea.

    Clientulbro

    H

    browseruluicumsaafisezetextul

    suntcontinutenfisiereseparate),saualteelementemultimedia.InstructiunilesuntnlimbajulHTML.

    Existasibrowserenmodtext?

    Existaasaceva?

  • fisa;pedealtaparte,daca lucrati launterminalUnix,conectat launserver localpecaremai lucreazazece

    erabia reusestesa transmita la fiecare terminal textuldepe

    ales,cinencaseazabanii?

    afel,fiecareserverareadministratorul lui,carearegrija(sauartrebui)ca informatiiledepepaginiledepe

    ul sanumoara (adicasaajunga n starea ncare sanumaipoata raspunda

    clie mari,mai ales n cazul comertului electronic ( ecommerce), prin Internet, timpul ct

    a

    oamenisi totinavigheazapeWeb,saraculserv

    pagina,daramitesiimaginilesaualtespecialitatimultimedia(maialescafiecareterminalvreaaltceva).

    CuiapartineWebul?Cineladministreaza?Cinefacestandardele?

    Mai

    Internetulnueraasadeinteresantpentruceicarenueraudindomeniulmilitar,academicsaucercetare,pna

    cndWorldWideWebaaparut laCERN (CentrulEuropeande FizicaNucleara,Elvetia). SistemulWWW sa

    raspndit rapid pe Internet. n momentul de fata, sunt attea servere de Web independente, nct ar fi

    imposibilsaapartinacuivaanume.

    L

    server sa fieproaspete si server

    ntilor). La firme

    serverulestemortpoatensemnaogroazadebanipierduti.

    Standardele,teoretic,lefaceorganizatianonprofitWWWConsortiumsau,maiscurt,W3C(www.w3.org).Ei

    discutasiperfectioneazastandardenoi,oferaprogramepentruserveresiclienti,documentatieetc.Teoretic,

    pentrucabaniivorbesc.Ceidoiproducatoridebrowsererivale,NetscapesiMicrosoft(careproduceInternet

    Explorer) implementeaza nbrowserele lor standardeleW3C,dar inventeaza si ei standardepe carenumai

    rowserelelorlesuporta,silbuimacesccompletpesaraculdesignerdeWeb,carenumaistiecumsipentru

    e ca sa foloseasca toate facilitatile unui

    bro rowsernupotvedeatoateacestefacilitati.

    t.Darcumpoateefectivunsimpluutilizator,dela

    b

    care browser sa construiasca pagina, pentru ca daca o construiest

    wser,clientiicucelalalttipdeb

    Ctdesprebani,edestuldecomplicat.ncaseazasiISPurilepentruconexiunealaInternetpecareoofera,dar

    siutilizatorii,pentrucalefaceafacereamaiprosperasiviatamaifrumoasa.Ammaispusasta?

    Concret:navigarea

    nsfrsit!

    Browsere

    AmvazutpnaacumcumsunttinuteinformatiilepeInterne

    calculatorulsauinstalatacasa,saobtinainformatiiledorite?

    Pentru a naviga n aceasta mare dezordonata de calculatoare exista programe specializate numite si

    navigatoare saubrowsere.Celemaipopulare suntNetscapeNavigator, InternetExplorer siOpera.Noivom

    lucracu InternetExplorer,dar functiiledebaza sunt similare si lacelelaltebrowsere.Cumexistamaimulte

    editoaredetext,createdemaimultefirme,asaexistasimaimultebrowsere.Unaspectimportantestecacei

    doigiganti,InternetExplorersiNetscape,suntbrowseregratuite.

  • unbrowsernu

    ermiteeditarea(modificarea)documentului,cidoarvizualizarealui.

    Un browser este un program ca toate celelalte; dar, spre diferenta deWord, de exemplu, un browser nu

    ncarcadocumentuldepecalculatorulpropriu,cidepe Internet,prin legatura la Internet.Si,

    p

    Exercitiu:pornitibrowserul InternetExplorer. nchidetil;pornitiacumNetscape,apoi nchidetil sipeacesta.

    Webul este formatdinmilioanededocumentenumitepaginiWeb .Acestepagini sunt stocate ndiferite

    calculatoaredin toata lumea.O colectiedepaginiWeb careapartineuneiorganizatii sauuneipersoane se

    unul saumaimulte siteuriWeb se

    numestegazdasauserver.Browseruldepeclientnufacealtcevadectsadeschidadocumentuldoritdepe

    server,nlocsaldeschidadepepropriulcalculator.

    AdresedeWeb

    Cumputem accesaun siteWeb? ToatepaginiledinWeb au cteo adresanumitaURL (UniformResource

    Locator).

    Vomprezentapeunexempluprincipalelepartialeuneiadrese:

    PornitidinnouInternetExplorer.

    numeste siteWeb.Un calculator care contine (stocheaza,memoreaza)

  • Desigur,dvs.nu trebuiesastiti toatacalea (drumul)spre fisieruldepeunserveranume,estedestulsastiti

    http://www.protv.ro, de exemplu, nu http://www.protv.ro/concurs/cinestie.htm, pentru ca sigur exista pe

    paginaprincipalaolegaturasprepaginacuconcursuri.Desprelegaturi,maitrziu.

    Dinmomentcemajoritateaserverelor lucreazacuadresedetiphttp, nbrowserelemainoiputetisaomiteti

    http://delanceputuladresei,lasnddoar"www....",deexempluwww.protv.ro.

    UnaspectinteresantaladreselordeWebestecamajoritatea(nutoate)ncepcu"http://www".Bazndusepe

    acestlucru,"navigatorii"experimentati(nraiti?),sichiarsireclamelevorbescde"Microsoft.com","IBM.com"si

    alteadrese.Observatimodulprescurtat ncaresuntexprimateacesteadrese,daratentie: nbrowser,adresa

    trebuiesa fiescrisacomplet,maiputinparteahttp://,darchiarsiaceasta trebuiescrisa,dacabrowserulnu

    reusestesadecidatipuladresei.

    Adreselecareseterminacu".com",dela"commercial",semainumescsiadrese"dotcom".

    InternetExplorer

    DupalansareabrowseruluiInternetExplorer,peecransevadeschideofereastradeformaceleiprezentatemai

    jos.

  • Se poate observa ca fereastra browserului contine elemente comune majoritatii ferestrelor Windows. Sa

    observammaiatentbandadeoptiunisimeniuri.

    Dimensiunileferestreipotfiajustatefiecubutoaneledeminimizare,maximizare,dimensionare,fiecuajutorul

    mouseuluiprindrag'n'drop.

    Se observa existenta unei casute Address (adresa). n aceasta casuta se va introduce adresa paginii ce se

    doresteafiaccesata,apoiseapasapetastaEnter.

    Exercitiu:accesatipaginaUniversitatiiTehniceClujNapoca,laadresahttp://www.utcluj.ro

  • Browserulmemoreazaultimeleadreseceaufostaccesate(pentruausurarevenirealaacestea).Printrunclic

    pesageatamicadelacapatulcutieideadresasevadeschideolistaaultimeloradreseaccesate.

    Exercitiu:ncarcatipaginahttp://www.protv.ro,apoihttp://www.turism.ro.Apoi,farasascrietidinnouadresa,

    selectatidinlistaultimeloradresevizitate,adresasiteuluiProTV.

    PorninddelaopaginaWeb,folosindconexiunile,nendepartamdincencemaimultdepunctuldepornire.

    Browserulmemoreazadrumulparcurssipermitentoarcerealapaginileanterioare.Revenireasefacepascu

    pas.PentruaefectuaontoarcerecuopaginanurmasevafolosibutonulBACK(napoi).Acestasegasesten

    parteadesusaferestreideasupracutieidetextcecontineadresapaginii.

    Dacasedoresterevenireacumaimultepagini nurma,atuncidin listaatasatabutonuluiBACKsevorselecta

    paginileconsecutive(primafiindceacurenta)nainteacarorasedoresterevenirea.

    Similar cubutonulBACKexistabutonulFORWARD (maideparte, sau nainte) ce realizeaza salturi n sens

    invers.Adica:presupunemcaamstrabatutporninddelaopaginainitialaundrumpnalaopaginadestinatie,

    dupa care am revenit (folosind BACK) la una din paginile intermediare ale drumului.De la aceasta pagina

    interioara putem sa ne deplasam spre pagina initiala folosind BACK si spre pagina destinatie folosind

    FORWARD.

    DeplasarilerealizatedeFORWARDsunttotdeplasaripaginacupagina,darexistasiolistaapaginilorsprecare

    sepoatefacesaltdirect(similarculistadelaBACK).

    ButonulFORWARDsegasestetotncadrulbenziideoptiunisimeniuri,alipitbutonuluiBACK.

  • Dinmomentulncaresanscrisoadresancasutadeadrese(sausaactionatbutonulBACKsauFORWARD)si

    pna cnd acea pagina devine vizibila pe ecranul calculatorului se scurge un interval de timp, necesar

    operatiuniidencarcareapaginii.Nuintratinpanicadacapaginiledoritenusuntafisateinstantaneu!ncele

    maimultecazuri,dacaoperatiuneanudecurgenormalveti fianuntatprintrunmesajdeeroare.Utilizatorul

    este npermanenta informatasuprastadiului ncareseaflaexecutiaoperatiei lansate. nparteastngajosa

    ferestreibrowserului,estemarcatnpermanentactlasutadinpaginaafostncarcata.Lafinalulncarcarii,n

    acelasilocvafiscrisDone(terminat)sauDocumentDone(documentterminat).

    Dacalansatisprencarcareopagina,iarapoi,dindiferitemotive(sencarcapreancet,vatirazgndit,atigresit

    pagina,etc.)doritisantrerupetiprocesuldencarcare,atuncifolositibutonulSTOP.ButonulSTOPestesituat

    imediatdupabutonulFORWARD.

  • Pentruarencarcaaceeasipagina,seutilizeazabutonulREFRESH(remprospatare).Seutilizeazanmomentuln

    careopaginanusancarcatcorectsauoridecteoriutilizatoruldorestereafisareapaginiiprinrencarcarea

    ei.ButonulseaflaalipitdebutonulSTOP.

    Hipertext,legaturi,conexiuni

    PaginileWebamspuscasuntdocumente.NutrebuientelescaacestepaginisuntidenticecufisiereleWord(s

    aspussidespreacesteacasuntdocumente).Dacanupentrualtceva,atuncipentrusimplulmotivalusurarii

    comunicariinusarfiintrodusonouanotiune,aceeadepaginaWeb.Oaltadefinitie,dejaamintita,arfiaceea

    capaginileWebsuntdocumentehipertextinterconectate.

    Hipertextnseamnaomultimedetextindependente,darnfiecaretext,existareferirilaaltetexte.

    Conexiunile (legaturi, linkuri) sunt elemente grafice (desene, text) ce permit prin actionarea lor salturi n

    cadrultextului,sauchiarlaaltetexte.Pentruusurinta,elepotfiprivitecabutoanedeformespeciale.Peecran,

    conexiunile apar reprezentate n diferite variante: de la mici desene sugestive pentru actiunea pe care o

    realizeaza, la textnormal care nmomentul n caremouseul l traverseaza, fie si schimba culoarea, fie si

    modificaforma,canfigurademaijos,deexemplu:nstnga,legaturaEducatiaesteinactiva,iarndreapta

    esteactiva.

    Oconexiuneeste,defapt,olegaturaspreoaltapaginaWeb.

    Exercitiu: ncarcati pagina http://www.utcluj.ro; treceti cu cursorul peste textul Educatia de pe pagina.

    Observaticumseschimbacursoruldinsageta nmnacndestedeasupraunei legaturi.Daticlicpeaceasta

    legatura,Educatia.

    Cursornormal.

    Cursordeasuprauneilegaturi.

  • Nutoateimaginiledepeopaginasuntlegaturi,cumnutoatetexteledepeopaginasuntlegaturi.Celmaisigur

    moddeaafladacaoimaginesauuntextanumeesteolegatura,estesaobservatiformacursoruluidemouse,

    cndtrecepeste imaginea/textulrespectiv. nmomentul ncarecursorultraverseazareprezentareagraficaa

    uneilegaturi,formaacestuiasemodifica:

    Conexiunilepot saaparaca simplu fragmentde textdiferit colorat fatade restul textului.Spreexempluun

    cuvntdintrofraza,subliniatsaunu,cucaractere ngrosatesaunu.Darsepoate ntmplacatexteleactive

    (cele care sunt legaturi) sanu se deosebeasca prinnimic de cele inactive. ncercati sa treceti peste ele cu

    cursorul,casaclarificatisituatia.

    ntextuldemaisus,cuvinteleelectronicssisoftwaresuntactive,adicasuntlegaturi.

    Imaginea din stnga ofera un alt fel de legaturi, reprezentate prin imagini, care seamana cu

    butoane, organizate ntro bara de butoane.Majoritatea paginilorWeb au o astfel de bara

    (structuratasicolorataaltfel,desigur),caresenumestebaradenavigare.Aceastabaraapare,

    deobicei,petoatepaginiledepesite,sipermitenavigarearapidapepaginilelocaledorite,fara

    afinevoiesacautatilegaturilesprepaginisausadatitottimpulBACKsauFORWARD.

    Pentruadeclansaactiuneaasociataconexiuniisevapozitionamouseulpereprezentareagrafica

    aconexiunii(textsauimagine)apoisedacliccumouseul.

    PaginileWebsuntdecidocumentececontin text, imaginisiconexiuni.Sepoatepornide lao

    paginaWebsiprinintermediulconexiunilorsaseparcurgamiidealtepaginiWebfaraatraversadedouaori

    aceeasipagina.

    Pot exista si paginiWeb care sa nu includa conexiuni. Rolul conexiunilor este acela de a usuramunca de

    accesareainformatiilorpeWeb.Cumativazutmaisus,depepaginaprincipala,saudeintrarealUniversitatii

    TehniceClujNapoca,ati intratpeoaltapagina,anumepaginaceprezintadetaliidespreeducatia laaceasta

    institutie.Defapt,iatispusbrowseruluisancarcealtapagina:

    http://www.utcluj.ro/general/edu_ro.html

    Deundestiebrowserul?Stie,pentrucacelcareacreatpaginaprincipala,nafaradetextulvizibil(Educatia),n

    sursapaginiideWebapuslngatextulcupricinasiadresapaginiicaretrebuiencarcatalaactivarealegaturii

    (cliccumouse).

    Salvareapaginii

    Cumammaispus,browserulncarcapaginadepeInternet,nudepecalculatorulpropriu.Cnddvs.accesatio

    altapagina,pagina anterioara se stergedinmemoria calculatorului.Dacadoriti sapastratio copie locala a

    paginii,pecalculatorulpropriu, trebuie so salvati.Nimicmai simplu! nmeniulFilealbrowserului, selectati

    SavesauSaveAs....

  • Browserelemainoi stiu sa salvezepagina cu text si imagini, celemaivechinumai textul.Astadin cauza ca

    paginiledeWebcontintextulsiimaginilenfisiereseparatepeserver.

    Lasalvareapaginii,selectatiWebpage,complete,Webpage,fullsauWebpagewithimages,sasesalvezesi

    imaginile.

    Browserulsalveazapaginafaraimagini,iarimaginileasociatelepunentrundirector.

    Exercitiu:ncarcatipaginaProTV,sisalvatio.

    Salvareauneiimagini

    Dacadoritisasalvatioimagineanumedepeopagina,nuestenevoiesasalvatitoatapagina.Datidreptaclic

    pe imaginearespectiva,siselectatiSavepictureAs...sauSave imageas...dinmeniulcontextualcareapare.

    Programulvavantrebaundesasalvezefisierulimagine.

  • Exercitiu: ncarcatipaginahttp://www.desktopcollector.com/.Observati listadecategorii n stnga.Selectati

    categoriaFlowers.Apareolistadeimaginimici(thumbnails).Daticlicpeimagineacarevaplace.Cndapare

    imagineamaimare(cuPreviewncoltuldreaptajos),daticlicpe800x600sau1024x768,adicarezolutia

    carevatrebuie(nfunctiederezolutiagraficancarelucrati;putetiaflaacestlucrudinControlPanel>Display

    >Settings).

    Cndsaterminatdencarcatimaginea(variantamare,finala),salvatiolocal,cumamdiscutatmaisus.

    Observatie:dacaDesktopCollectorse ncarca lent,opriti ncarcareasiaccesatihttp://www.imagini.ro;salvati

    imaginideacolo.

    ncarcareauneipaginisalvatelocal

    Dacadoritisavizualizatiopaginacareatisalvatolocal,trebuiesaaccesatimeniulFile>Openalbrowserului.

    ndialogulcareapare,putetiscrieexplicitcaleasprefisier,sausafolositibutonulBrowsecasaselectatifisierul

    HTMsauHTMLcecontinedatelepaginiisalvate.Imaginileasociatevorfincarcateautomat.

    Modulul3:Igienaisecuritateamuncii

  • Boliprofesionale

    Boalaprofesionalesteafeciuneacare seproducecaurmareaexercitriiuneimeserii sauauneiprofesii,

    cauzatdeageninocivifizici,chimicisaubiologicicaracteristiciloculuidemunc,precumidesuprasolicitarea

    diferitelororganesausistemealeorganismului,nprocesuldemunc.Pentrucaoafeciunesfiedeclaratboalprofesionaltrebuiesndeplineasctreicondiii:

    - Sdecurgdinexercitareauneiprofesiisaumeserii;

    - Sfieprovocatdefactorinocivifizici,chimicisaubiologicicaracteristiciloculuidemunc;

    - Afeciuneaprovocatsfiedelungdurat.

    Clasificareabolilorprofesionale

    Bolileprofesionalesepotclasificadupmaimultecriterii:

    9 Duptimpuldeexpunerelaaciuneafactorilornocivi:o Bolicronice:dozerelativmici,cuaciunendelungat;o Boliacute:dozemari,careacioneaznscurttimp.

    9 Dupmoduldeaciuneafactoruluinocivasupraorganismului:o Bolicuaciunegeneral,careafecteaztotorganismul;o Bolicuaciunelocal,careafecteazoparteaorganismului,unaparat,unorgan.

    9 Dupnaturafactoruluinocivcareleagenerat:

    FactorinocivisauderiscModuldeaciuneafactorilor

    nociviBoliprofesionale

    Temperaturaicureniideaer Variaiidetemperaturiprezena

    curenilordeaer

    Crampecalorice,occaloric,

    hipotermie,degerturi

    Ventilaiaiumiditateaaerului Deficienedeventilaieicreterea

    umidiitiiaerului

    Pneumonie

    Zgomotulivibraiile Prezenazgomotuluiputernici

    continuu;vibraiiexercitateasupra

    ntreguluiorganism

    Hipoacuzieisurditate,sindrom

    osteomusculoarticular,sindrom

    digestiv,artroze,fracturiosoase

    Praful,vaporii,substaneletoxice Prezenaconstantaacestor

    substanteiexpunerea

    organismuluilaaciunealor

    Intoxicaii,conjunctivite,

    pneumonie,rinite,laringite,astm

    bronic,bronit,dermatit

  • Poziialucrtoruluilaloculde

    munc

    Poziiivicioasealelucrtoruluila

    loculdemunc(staticprelungit,

    micrirepetitive)

    Deformrialecoloaneivertebrale,

    discopatii,varice,tromboflebite

    Iluminatuliculorilemediuluidin

    zonadelucru

    Iluminatnecorespunztoriculori

    cuefectiritant

    Nevrozeislbireavederii

    Minimizareariscurilordeaccidentareidembolnvireprofesional

    Definitie:

    Minimizareariscurilordeaccidentaresi imbolnavireprofesionalaseobtineprinaplicareade

    masurideprotectieamuncii

    Masurideprotectieamunciisintmodalitatitehnice,organizatorice,igienicosanitareetc.de

    realizare a securitatii omului in procesul de munca prin eliminarea sau evitarea ori

    diminuareaactiuniifactorilorderiscasupraorganismuluiuman.

    Masuriledeprevenireaaparitieiriscurilorsuntmasurideprotectieamunciiprinacaroraplicareseeliminafactoriideriscdeaccidentaresiimbolnavireprofesionaladinsistemuldemuncasaufactoriide

    substratcauzal.

    Masuriledeprotectie impotriva riscurilordeaccidentaresi imbolnavireprofesionalasuntmasurideprotectieamunciiprinacaroraplicareseevitasausediminueazaactiuneafactorilorderiscprezenti

    insistemuldemuncaasupraorganismuluiexecutantului.

    Masuriledeprotectieamuncii: Masuriorganizatorice:vizeazaexecutantulsisarcinademunca

    Masuritehnice:referitoarelamijloaceledeproductiesimediuldemunca

    Masuridepreveniretehnice Masurideprotectietehnice

    Masurideprotectiecolectiva Masurideprotectieindividuala

    Reguligeneraledeigienlaloculdemunc

    Igienamunciiurmrete mbuntirea condiiilordemunc imsuride nlturarea tuturor factorilor care

    contribuielaproducereaaccidentelorimbolnvirilorprofesionale.

    Modalitilederealizareamsurilorce trebuie luate n toatesituaiile legatedemunc,cuscopulprotejrii

    vieiiisntiiangajailorsunturmtoarele:

    asigurareanpermanenaventilaieicorespunztoareiailuminriiuniforme,suficientelaloculdemunc;

    prezentarealavizitamedicallaangajareilaexamenulmedicalperiodic; nsuireairespectareanormelordesecuritatenmunc;

  • utilizareaintegralaechipamentuluiindividualdeprotecieamuncii; interzicereaconsumuluidebuturialcoolice; nsuireainstruciunilordeprimajutorncazdeaccidentdemunc; respectareanormelordeigienpersonal; ntreinereacurenieiiigieneilaloculdemunc; folosirearaionalatimpuluideodihn; evitareaprezeneilalucrunstaredeobosealsaunstaredesntatecarepoatepunenpericol

    sntateaaltorpersoane;

    pstrareacurenieinsecii,pescrileingrupurilesanitarecomune; containerelepentrugunoiideeurivorfiamplasatenzonecorespunztoareigolitesuficientde

    despentruaevitaumplereaexcesiv;

    aparatura, uneltele i sculele folosite n timpul lucrului vor fi curate, verificate i depozitatecorespunztor.

    SelectareasiangajareapersonaluluiRezultatuluneiactivitatidetriere,alegeresiretinere,fundamentalape

    anumite criterii, apersoanelor considerate celemai inmasura sa satisfaca cerintele executariiunui anumit

    procesdemunca

    Examenulmedical Examenulmedicallaangajaresiinperioadadeadaptare Examenulmedicalperiodic

    Examenulpsihologic Identificarea si evaluarea exigentelor activitatii in raport cu care urmeaza sa se aprecieze

    performantapotentialaasubiectului

    Evaluareaperformanteipotentialeasubiectului Analizasievaluareacerinteloractivitatii

    Exigentefatadevarstasisex Exigentefizice Pregatireanecesaraprofesiei Exigentemanuale Exigentesenzoriale(vizuale,auditive,tactile,olfactive,gustative,etc..) Exigentereferitoarelaprocesuldecomunicare Exigentereferitoarelainteligenta Exigentefatadepersonalitate

    Exigentetemperamentale Exigentesociale Exigenteprivitoarelaeficienta Exigentedenaturaetica

  • Exigenteprivitoarelainteres

    Evaluareacapacitatilorindividuale(psihodiagnoza) Examenulpsihologictrebuiesaaibalabazaoseriedeprincipiigenerale:

    Principiulobiectivitatii Principiulfidelitatii Principiulgradatiei Principiulrelevantei Principiulgenetic Principiulcomplementaritatii Principiulvaliditatii

    Observatia Ofera o imagine sintetica, integrala asupra omului, completant rezultatele cantitative ale

    testelor,cucelecalitative

    Chestionarele Deinterese Detemperamentsipersonalitate Psihopatologie Deatitudini

    Interviul Seobtintreicategoriideinformatii

    Datebiografice si felul cuma reactionat subiectul laevenimentele importantedintrecut

    Observareadirectaaanumitortrasaturiindividuale Atitudineafatadeactivitateaprofesionalasifatadevarstaingeneral

    OrganizareaErgonomicaasistemelordemunca

    Organizareasistemelordemunca,trebuiesafierationalasisaserealizezepebazastudiuluimunciisiaprincipiilorergonomice

    Loculdemuncaesteconsideratazonastrictdelimitatainspatiu,inzestratacumijloacedemuncasiobiecte ale muncii necesare, organizata in vederea realizarii unei operatii, lucrari sau pentru

    indeplinirea unei functii, de catre un executant cu pregatirea si indemanarea necesare, in conditii

    tehnice,organizatoricesideprotectieamunciiprecizate

    Rationalizareacirculatieiobiectelormuncii Amplasareaoptimaalocurilordemunca Rationalizareaactivitatiiexecutantului

    Principiifundamentale Principiulgravitatiei

  • Principiulgruparii Principiulloculuistabilit Principiulsecuritatiimuncii Principiulsimetriei,simultaneitatiisicontinuitatiimiscarilorefectuate Principiulsuccesiuniilogice

    Organizareaergonomicaaloculuidemunca Respectareadimensiunilorantropometriceladimensiunareasiamplasarealaloculdemunca Evitareapozitiilornenaturalealecorpuluisaupreainclinate Evitareainclinarilorlateralealetrunchiuluisicapului Evitareamentineriinstaresuspendatafrontalasaulateralaabratului