LUCRATORINCOMERT

suportdecurs

Modulul1:Comunicarea

Oameniidispunnmodnaturaldenumeroaseabilitatinecesarepentruocomunicareeficace.Unele

dintre acestea sunt utilizate mai ales pentru colectarea informatiilor (respectiv conducerea fluxului

comunicational spre zonele de interes, ntelegerae mai buna a mesajului etc.), altele mai ales pentru

transmitereamesajelor. nmodtipic,texteleprivitoare laabilitatiledecomunicare subaspectulcolectarii

informatiilorincludsubiecteleurmatoare:punereantrebarilor,ascultareaactiva,comunicareanonverbala

siautodezvaluirea.

Comunicarea

Proces prin care un individ (comunicatorul) transmite stimuli cu scopul de a schimbacomportamentulaltorindivizi(receptorul,auditoriul);

Ansamblulproceselorprincareomintepoatesoinfluenezepealta; Procestranzacionalncareseschimbidei,sentimentesauchiarbunuri.

ncadrulcomunicriinusetransmitnumaiinformaii,setransmitisentimente,idei,atitudini,

subnelesuri, interese.De aceeamesajul transmisaparine, n final, i celui care la transmis i celor

carelauprimit.

Scopuloricrei comunicriestede al facepe interlocutor sgndeasc i s simt n sensul

doritdecomunicator.

Omul comunic permanent prin tot ce face, nu numai atunci cnd vorbete. Mesajele se

transmitiatuncicndomulgesticuleaz,sembracntrunanumitfel,cnt,danseaz,rdeetc.

Obiectivelecomunicrii

nsuireaconceptelor,teoriiloritehnicilorcomunicriipersuasive; formareaidezvoltareacompetenelordecomunicare; formareaidezvoltareadeprinderilordeutilizareatehnicilordecomunicare; formareadeprinderilorderespectareanormelordeeticacomunicrii.

Principiilecomunicrii

Comunicareaesteinevitabil; Comunicareaserealizeazpedouplanuriplanulconinutuluiiplanulrelaiei; Comunicareaesteunprocescontinuu; Comunicareaesteireversibil;

Comunicareaimplicraporturideputerentreparteneri:o tranzaciisimetrice;o tranzaciicomplementare.

Comunicareaimplicprocesedeacomodareideajustareacomportamentelor.

Nivelurilecomunicrii

comunicareaintrapersonal; comunicareainterpersonal; comunicareadegrup; comunicareapublic:

o publicostil;o publicneutru;o publicindecis;o publicneinformat;o publicsusintor;

comunicareademas.

Comunicareacuclienii

Atragereaipstrareaclienilordepindeidecapacitateapersonaluluiunitiicomercialedea

comunica cu acetia. Momenttul n care sosete clientul este punctul de la care ncepe punerea n

valoare a cunotinelor personalului despre comunicare. Clientul care intr ntro unitate comercial

trebuie saib convingerea ca fostateptatpentrua i seoferimrfurilede carearenevoie.Prima

impresiesecontureazntruntimpfoartescurtiareunrolnsemnatnformareaimaginiifirmei.

inuta vestimentar impecabil, ordinea i curenia perfect creaz convingerea c exist

preocupripentrusatisfacereactmaibunadorinelorclientului.

Principaleleelementealecontactuluilucrtoruluincomercuclientulsunt:

Salutul; Limbajulcorpului; Zmbetul; Gesturile; Distana; Ascultareaactiv; Tonul; nlimeavocii;

Ritmul; Dicia; Exprimarea.

Elementelecarecontribuielarealizareacomunicrii

Coninutul informaionalalunuimesajse transmiteprincuvintede laun interlocutor laaltul.

Relaia se creaz prin tonul i semnalele trupului. Rezult c n planul comunicrii umane cuvintele

transport informaii, iar nplanulrelaieistabiliteprincomunicare,tonul,gesticaetc.ofer informaii

despreinformaii.

npracticacomercialacesteaspecteauo importandeosebit.Deexemplu,coninutulunei

comunicripoate fiafectat foartegravdeorelaie interumancareareo ncrctur foartenegativ.

Dac unul din partenerii la comunicare este nervos, suprat, agresiv, relaia se poate nruti,

altereazcomunicareaidistorsioneazinformaiatransmis.

ncomunicareaumanseopereazcuunansamblucomplexdestimuli,caresegrupeazntrei

categoriidelimbaj:

limbajulverbal,caretransmitemesajulcuajutorulcuvintelor; limbajul paraverbal, care transmite semnale prin volumul i ritmul vocii

sauprinton;

limbajul trupului, care transmite semnale prin mimic, gestic, postur,fizionomie,privire,distanedintrepersoaneetc.

Voceaitrupulomuluipotavea,uneori,ocontribuiemaimarelacomunicarencomparaiecu

limbajulverbal.

Elementelecomponentealeprocesuluidecomunicare:

emitorulreceptorul; codificareadecodificarea; competenadecomunicare; mesajul; canaluldetransmitereamesajului; zgomotul; efectele; rspunsul.

Moraliimoralncomunicareainteruman

Prinefectelelor,acteledecomunicarepotfimoralesauimorale.

Un act de comunicare este moral dac informaiile transmise sunt corecte, reale i las

libertateadeplinreceptoruluisaleag.

Un act de comunicare este imoral atunci cnd prin informaiile nereale, false, mpiedic

receptorulmesajuluisiexerciteliberopiunile.

Analiza unor ntrebri care se pun n legtur cu etica n comunicare permite diferenierea

dintremoraliimoral.Exemple:

este moral s se exagereze calitile i s se minimalizeze eventualeleneajunsurialeunuiprodus,nscopulvnzriilui?;

estemoralssemintparteneruldeafaceriexagernduicalitile,pentruaseobineuneleavantajencadrulnegocierii.

Abilitidecomunicare

Punereantrebrilor

Punereantrebarilorneajutasacolectaminformatiidecalitatedelainterlocutor,abilitatenecesara

nconducereaunui interviu (ex.deangajare),negociere,vnzareetc. nprimul rnd trebuiesacunoastem

tipuriledentrebaripecareleputempune.Ctevadintreacesteasunt:

ntrebarea deschisa ncurajeaza oamenii sa vorbeasca si sa dezvolte subiectul, transmitndinformatiifactuale,opinii,exprimndsentimenteetc.

ntrebareanchisancurajeazaraspunsurilescurte(informatiispecifice,da/nu). ntrebareadesondaresolicitadetaliisuplimentaredespreunaspectspecific. ntrebareadedirijarendrumapeceilaltisaadopteunanumitcursdegndiresauactiune. ntrebarea ipoteticasebazeazapeschitareaunui"scenariu",permitndtestareamoduluicum

reactioneaza cineva ntro situatie specifica. Negociatorul: "Care ar fi pretul daca cumparam o

cantitatedubla?"

ntrebarea ecou repetarea n forma interogativa a unui cuvnt sau expresii mentionate deinterlocutor, cu scopulde a ncuraja interlocutorul sa continue.Anca: "Cunoul softde calculator,

viatameaadevenitparcamaigrea"(afirmatie);Ion:"Maigrea...?"

ntrebarea releu trimiterea ntrebarii puse de cineva unei persoane terte.Dan (director devnzari): "Putem oare sa ne aparam eficient pozitia de lider de piata fara sa mbunatatmi

metodologia de livrare a trainingurilor?"; Andrei (director general), adresnduse lui Marcel,

directoruldeprograme:"Tucecrezi,Marcel?"

ntrebarea "ucigatoare" (Gavin Kennedy, 1998) ntrebare care creeaza pentru adresant odilema (nupoateraspundeniciafirmativ,nicinegativ).nvnzarisaunegociereapareadeseaformula"Aceastaeste

ultimavoastraoferta?".Raspunsultrebuiesafievag("Propunereasebazeazapeconditiileexistente,asa

cum le ntelegem nacestmoment,dar suntoricnddispus saascult sugestiiconstructivecaremivor

facepropunereamaiacceptabila"

Raspunsul la o ntrebare prin alta ntrebare permite mentinerea controlului asupra dialogului;determinarea interlocutorului sa gndeasca singur la rezolvarea problemelor.Unmembru al echipei:

"Cum sa prezint rezultatele proiectului la prezentarea demine?";Managerul echipei: "Tu cum teai

gnditsaprocedezi?"

Caprincipiigenerale,serecomanda ncursuldialoguluicombinarea ntrebarilordeschise(princare

se obtin informatii variate) cu cele nchise (se aprofundeaza anumite aspecte sau se evita devierea de la

subiect).nconditiidestres(ex.:interviudeangajare),treacereatreptatadelantrebarinchiseladeschise,

pemasuraceinterlocutorulcstigancredere.

Ascultareaactiva

Ascultareaesteoabilitateesentiala.Existamaimultetipurideascultare:

pasiva vorbitorul functioneaza ca un fel de fundal sonor iar receptorul nu se conecteaza lacomunicaredectcndesteatrasdeuneleafirmatiisaucuvinte

atenta receptorul se concentreaza asupra mesajului, dar nu se pune problema interventiei ncomunicare

interactiva vorbitorulseasteapta lasemnede implicaredinparteareceptorului (verbalesaunonverbale)silainterventiaascultatorului

activa implica ntelegerea continutului, evaluarea (critica) a continutului, ntelegereainterlocutoruluisiempatie(ntelegereasentimentelor,atitudinii,moduluidegndireetc.),testarea

ntelegerii,ncurajareavorbitoruluisacontinue.

Estenecesarsaalegemtipulcorectnfunctiedesituatie.nactivitateaprofesionalaaccentulsepune

peascultareaactiva,darsuntsituatiicndsicelelalteformesuntadecvate.

Uneledintrecauzelecarestnjenescsau mpiedicaascultareasuntevidente(ex.:neatentia, lipsade

interes),alteleauuncaractermaisubtil.

Neatentia.Receptorulpoatesa"piardasirul"ideilorexprimatedevorbitor,fiinddistrasdeceeacesentmplanjur(zgomoteetc.).

Lipsade interes.Receptorulnuascultapentrucanu l intereseazacearedespus interlocutorulsauchiarpersoanaacestuia.nplus,anumitioamenimanifestaoleneintelectuala,nchzndusimintea

fatadece se ntmpla n jur si fatade ideilenoi. nmodevident,contracararea sepoate realiza

printrunefortdementinereaconcentrariiasupravorbitorului.Untrucpentrundepartarealipseide

interesestesanepunem"Lacemipoatefolosicespunecelalalt?".Sapresupunemcaunspecialist

de ladepartamentul contabilitateeste invitat saparticipe laoprezentareorganizatade ceide la

productiedesprenoualinietehnologicapusanfunctiune.Seasteaptalaomareplictiseala,dardaca

sevantrebaceaspecteabordatedevorbitoriaulegaturasiipotinfluentamunca,obtineunmotiv

saasculte.

Ascultareaselectiva.Receptorulestepasiv,asacumamdescrisanterior:altegnduriivinnmintesi,desi contiunua sa auda, nceteaza sa asculte,devenind atentdoar la anumite afirmati si cuvinte.

Efectulnegativestecanusivareaminticeeaceaspusefectivcelalalt,cidoarceeacecredeelcaa

spus.Distragereaatentieiestefavorizatasideritmuldiferitncarevorbim,deaproximativ120150

cuvintepeminutsiceldegndire,decca500cuvintepeminut (MorrealesiBovee,1998).Astfel,

creerul nostru ramne cu destul "timp liber" pentru a prelucra alte informatii. Contracararea se

poaterealiza,casi ncazulanterior,prinefortdeconcentrare. nsadecartuldevitezaaproceselor

psihologicepoatefiutilizatproductivprinpunerea nminteaunor ntrebaripotrivite,deexemplu:

"Caresuntprincipaleleaspecteevidentiatedevorbitor?","Cemotivearesamilespuna?","Careeste

perspectivadincarevorbeste?","Cealteinformatiimisuntnecesare?".

Prejudecati si prezumtii.Multe presupuneri care ne ajuta n anumite situatii nu sunt potrivite naltele.Adeseanu ascultamdin cauzaunorprezumtiipe care le facemdespre vorbitor ("Ion este

panicard siexagereaza ntotdeaunapericolele") saudespre situatie ("Eu stiuca trebuie sa respect

niste termene,asacaavertismentele Ioaneiprivindcalitateanicinupotsa leascult").Eficacitatea

ascultarii poate spori daca constientizam distorsiunile pe care le provoaca aceste mecanisme

psihologice,.Deexemplu,dincauzauneiatitudinidefensive,putemfinclinatisapercepemnmesaj

atacuripersonalenejustificate.Caleadeeliminareaaacesteibariereestesanementinemdeschisi

fatadeinterlocutor,ascultndcevreasaspuna.

Luptaverbala.Nudoarntrerupereafizicaavorbitoruluiconducelancetareatransmiteriimesajuluisi,implicit,areceptariilui.Abandonareaascultariiaparechiaratuncicndinterlocutorulcontinuasa

vorbeasca,dimmaimultecauze.Primaestecndoafirmatiedeasanetrezestenminteoideea,pe

caretinemsospunemimediat,concentrndunedoarpemomentuloportuncasaintervenim.Oa

douacauzaestepregatireanminteaceeaceurmeazasaspunem,naintecacelalaltsaterminede

vorbit. nsfrsit,a treiaconsta ntrodezbatereasupra informatieiabsorbite,pecare ncepemso

evaluam, sa o criticam si sa producem contraargumente. Aceste procese au loc doar nmintea

noastra, mpiedicndune sa mai urmarim ceea ce spune celalalt si pierznd astfel parti ale

mesajului.Eliminareaacestorbariereesteoproblemadeexercitiuconstientpentruaneobisnuisa

nucriticamsisanuraspundemlaafirmatiilevorbitoruluidectdupaceleamntelesfoartebine.

Vnarea faptelor. Ne concentram doar asupra detaliilor, cuvintelor, tonului, fara sa ncercam santelegem tema.Riscul este caputempierde ntelesulmai genaral al faptelor relatate si, nplus,

dateleizolatedecontextpotfinselatoare.Oanalogiesugestivaestecusiraguldemargele.Vazutca

unsirag,margeleleparbinearanjatepemarimesiculori,potfintelesesiretinutenmemorie.Fara

a fi nsiratepeun lant, sunt raspndite siestegreude surprins simemorataranjamentul lor.Un

instrumentutilnactivitateamentaladesurprindereasensuluigeneralalmesajuluiestentrebarea

"Dece?" ("Dece mispuneacest lucru?","Decegndesteasa?").Deasemenea,concentrndune

asupra temei, putem ignora deficientele de transmitere a mesajului (ex.: tonul) sau implicatiile

emotionalealecuvintelor.

Asertivitateexagerata.Anumitioamenisiafirmaopiniilecumultasigurantasiinsistentasiliseparefrustrantsilevinegreusaascultepealtii.Vomexemplificacumncearcasasicorectezeunmanager

acestpunctslabalcapacitatiisaledeascultare.Astfel,peunadintresubalternenuoascultaaproape

niciodata,dardedata aceasta sa gndit n felulurmator: "Am tendintade aoexpedia rapidpe

Mariacndvorbestedespreproblemelenoastre nrelatiilecuclientii.Deobiceio iau nglumasau

schimbsubiectul.Dedataaceastaamsancercsantelegctmaibinecevreasaspuna...."

inndcontdeacestebariere,ctevastrategiiutilepentruascultareaactivapotficeleprezentaten

continuare:

1. Saalegemtipuldeascultareadecvatsituatiei

2. Sa renuntam la dialogul interior. Principiu psihologic: (1). Cu ct dammaimulta importanta

grijilorreferitoarelaperformantaproprie,cuattvafimaiscazutaperformanta.(2).Cuctne

concentrammaimultasuprapartenerului(mesaje,emotii,nevoi,preocuparietc.),cuattnevin

nmintemaiusorlucruripecaresalespunem.

3. Sa ne orientam interesul (sincer, netrucat) spre interlocutor (ce simte? ce intentii are? cum

ntelegesiceperspectivaadoptaasupraproblemei?)

4. Saneconcentramasupramesajuluinansamblu(cencearcasamispuna?)

5. Saevitamsa ntrerupem interlocutorul(dectcndestenecesar);sanu ntrerupemascultarea

(prinangajareanluptaverbala)

6. Sa testam daca am nteles corect.Ometoda este parafrazarea, constnd n expunerea unui

sumaralideilorspusedevorbitor.Ex:Ioana:"Amavutfoartemultdelucrusaptamnaaceasta.

Amavutdoua referate sia trebuit samergdemaimulteori labiblioteca.Apoio colegama

rugat sa o ajut sasi gaseasca o rochie, ceea ce nea luat o dupaamiaza ntreaga. ."; Dan:

"Asadar ai avut de facutmulte drumuri"; Ioana: "ntradevar, cred ca am stat acasa foarte

putin...")

7. ncurajareavorbitoruluisacontinuesavorbeascaprinsemnaleverbalesinonverbale

8. Evitareablocajelor comunicationale (exprimareapreade timpuriuaproprieiopinii,dezacord,

critica,judecataactiunilor,solutiipripite)

Comunicareanonverbala

Comunicareanonverbalaareunmareimpactasuprantelegeriimesajului.AlbertMehrabian(1969)

a evidentiat,pe baza unor sondaje, impactul componentelormesajului oral asupra ascultatorului, acesta

repartiznduseastfel:

cuvintele7%; tonulvocii38%; gesturi55%(ultimeledouasuntlimbajenonverbale)

Formedecomunicarenonverbala:

Mediulfizic(distantafatadeinterlocutorspatiileintim,social,public,teritoriulpersonal,asezareafatadeinterlocutor)

Limbajulcorpului(postura,gesturi,mimica,zmbet,contactulpriviriietc.) Atributepersonale(nfatisareafizica,caracteristicivocaleton,timbru,forta,accentetc.,atingerea,

cumarfistrngereaminii)

SensibilitateafatadesemnaleleNVesteimportantapentru(1)antelegeinterlocutorulsi(2)pentru

anepermitenoua nsinesaevitamsaneprejudiciempropriapozitie (ex.:evitndsemnaleleagresive).Un

semnalNV izolatestegreude interpretat corect (ex.:cascatpoate nsemna lipsade interes,oboseala sau

ambele).sansainterpretariicorectecrestedincorelareamaimultorsemnaleNV(ex.:evitareapriviriisiclipit

dingenentarestesemnificatiadenesinceritate).

Comunicareanlimbastrin

Substantivul

Formadepluralasubstantiveloresteobinut, ngeneral,prinadugareaterminaieis":appleapples(mr

mere), catcats (pisicpisici), dogdogs (cinecini), batbats (liliaclilieci), horsehorses (calcai), leglegs

(piciorpicioare),windowwindows(ferastrferestre),mirrormirrors(oglindoglinzi),doordoors(uui).

Excepiefacsubstantivelecuformdepluralneregulat:manmen(brbatbarbai),womanwomen(femeie

femei), footfeet (talptlpi), oxoxen (bouboi), mousemice (oareceoareci), goosegeese (gscgte),

sheepsheep(oaieoi),childchildren(copilcopii).

n limbaengleznuexistpronumedepolitee,you fiind folosituniversalattpentruaexprimapronumele

tu"ctidumneavoastr".Ceeacefacediferenaestemanieradeadresare.

Verbul

Verbelelimbiienglezeseconjugmultmaisimpludectnlimbanoastr.LaprezentulsimpluPresentTense

existdeobiceiosingurterminaiediferit,aceeapentrupersoanaa IlIasingular.Latrecutulsimplu Past

Tensealverbelorregulate,terminaiaesteaceeaipentrutoatepersoanele:ed".

Adjectivelenuauformediferitelafemininsaumasculin,lasingularsauplural.Spreexemplu,adjectivulsmart

iste:Sheisasmartgirl.Heisasmartkid.Theyaresmartpeople.

Treiverbesuntfoarteimportantenconstruciaoricreipropoziiisaufrazenlimbaenglez:tobe,tohavei

todo,adicafi,aaveaiaface.Fiecaredintreelepoatendepliniifunciadeverbauxiliar.Iatconjugarealor

latimpulprezentnpropoziii:

Verbultobe

IamMinnie.EusuntMinnie.

Youaremyfriend.Tuetiprietenulmeu.

HeisAlexander.ElesteAlexandru.

SheisHelen.EaesteElena.

Itisourcat.Eaestepisicanoastr.

WeareMr.andMrs.Edwards.Noisuntemdl.idnaEdwards.Youaremyguests.Voisunteimusafiriimei.

Theyaremystudents.Eisunteleviimei.

tohave

Ihaveasmallcat.Euamopisicmic.

Youhaveawhitehorse.Tuaiuncalalb.

Hehasaredcar.Elareomainroie.

Shehasabighouse.Eaareocasmare.

Ithasgrayfur.Eaareblanagri.

Wehavealittlegarden.Noiavemogradinmicu.

Youhaveasmartchild.Voiaveiuncopiliste.

Theyhavebeautifulflowers.Eiauflorifrumoase.

Verbultodo

Idomyhomework.Eumifactemapentruacas.

Youdoyourjob.Tuifacimeseria.

Hedoeshisduty.Elifacetreaba.

Shedoesherwork.Eaifacemunca.

Wedoourlessons.Noinefacemleciile.

Youdoyourshoppings.Voivfaceicumprturile.

Theydotheirtasks.Eiindeplinescsarcinile.

ntrebriuzualeFrequentquestions

Bun,mcheamMinnie.MinnieJones.Darpetine?Hi,mynameisMinnie.MinnieJones.What'syours?

Howareyou?Howdoyoudo?Cemaifaci/facei?I'mgladtomeetyou!Suntbucuros(ncntat)svntlnesc!

I'mgladtoseeyouagain!Suntbucurossvvddinnou!

Whatisyourname?Cumtecheam?Whoareyou?Cineeti?DoIknowyou?Tecunosc?Idon'tremember

meetingyou.Numiamintescsteficunoscut.

Whereareyoufrom?Deundeeti?I'mfromRomania.SuntdinRomnia.IamaRomanian.Suntromn.And

you?Dartu?Howoldareyou?Cevrstai?I'mfifty)yearsold.Am50deani.

Cumsalutm:Hi!Salut!Hello!Bun!Goodmorning!Bundimineaa!Goodafternoon!Bunziua!Good

evening!Bunseara!

Cumnelumrmasbun:Goodbye!Larevedere!Goodnight!Noaptebun!Seeyousoon!Pecurnd!Solong!

Adio!Farewell!Cubine!Bye!Pa!Haveaniceday!Sai(avei)ozibun!

Cumneexprimmrecunotinaicumrspundemcndnisemulumete:Thankyou.Mulumesc.Iam

gratefultoyou.Vsuntrecunosctor.Youarewelcome.Cuplcere.

Cumneceremscuze:Iamsorry.mipareru.Excuseme.Scuzaim!Ididn'twanttodoit.Nuamvrutsfac

asta.Iregretit.Regret.

AadarsuntMinnie,ghidultudelimbaenglez.Am54deaniisuntromnc.Suntcstoritde30deanicu

unenglez,AlexanderJones.Avemdoicopii:ofat,Emilyiunbiat,Peter.Povesteameancepecuontlnire.

SoI'mMinnie,yourguideforEnglish.I'm54(fiftyfour)yearsoldandIamRomanian.I'vebeenmarriedfor30

(thirty)yearstoanEnglishman,AlexanderJones.Wehavetwochildren:adaughter,Emilyandason,Peter.My

storybeginswithameeting.

AMeetingOntlnire

JimPatrick:Goodafternoon,Mrs.Jones.Howdoyoudo?I'mgladtoseeyouagain.(Bunziua,doamnJones.

Cemaifacei?Suntbucurossvvddinnou.)

MinnieJones:Helloyoungman,butwhoareyou?DoIknowyou?Idon'tremembermeetingyou.(Buntinere,

darcineeti?Tetiudeundeva?Numiamintescstefintlnit.)

JimPatrick:Ofcourseyoudo,Mrs.Jones.I'mJim,JimPatrick,nowyouknowme,don'tyou?(Binenelescm

cunoatei,doamnJones.SuntJim,JimPatrick,acummtii,nuiaa?)

MinnieJones:JimPatrick...Oh,ofcourse,nowIremember.YouareDaniel'syoungerson.Yes,Irememberyou.

Howisyourfather?(JimPatrick.A,bineneles,acummiamintesc.EtifiulcelmaimicalluiDaniel.Da,acum

miamintescdetine.Cemaifacetatltu?)JimPatrick:Heisfine,thankyou.Howisyourfamily?(Estebine,

mulumesc.Aidumneavoastrcemaifac?)

MinnieJones:Theyareallwell.Ourdaughterandoursonaremarriedandhavechildren.AsformeandAl,we

arequiteallright,thankyou.(Suntbinetoi.Fiicanoastrifiulnostrusuntcstoriiiaucopii.Ctdepre

mineiAl,suntemdestuldebineamndoi,mulumim.)

JimPatrick:Well,goodbyeMrs.Jones.Remembermetoyourhusband.Seeyousoon!(Eibine,larevedere

doamnJones.Salutrisouluidumneavoastr.Pecurnd!)MinnieJones:Goodbye,Jim.(Larevedere,Jim.)

Don'tforget!Nuuita!

Celetreiverbeimportantealelimbiienglezesunt:tobe,tohaveitodo,afi,aaveaiaface.Elepotfiatt

predicatectiverbeauxiliare.

Sconjugmmpreuntobe:

IamMinnie.EusuntMinnie.

Youaremyfriend.Tuetiprietenulmeu.

HeisAlexander.ElesteAlexandru.

SheisHelen.EaesteElena.

Itisourcat.Eaestepisicanoastr.

WeareMr.andMrs.Edwards.Noisuntemdl.idnaEdwards.Youaremyguests.Voisunteimusafiriimei.

Theyaremystudents.Eisunteleviimei.

Sconjugmmpreuntohave:

Ihaveasmallcat.Euamopisicmic.

Youhaveawhitehorse.Tuaiuncalalb.

Hehasaredcar.Elareomainroie.

Shehasabighouse.Eaareocasmare.

Ithasgrayfur.Eaareblanagri.

Wehavealittlegarden.Noiavemogradinmicu.

Youhaveasmartchild.Voiaveiuncopiliste.

Theyhavebeautifulflowers.Eiauflorifrumoase.

Sconjugmmpreuntodo:

Idomyhomework.Eumifactemapentruacas.Youdoyourjob.Tuifacimeseria.Hedoeshisduty.Eli

facetreaba.Shedoesherwork.Eaifacemunca.Wedoourlessons.Noinefacemleciile

Youdoyourshoppings.Voivfaceicumprturile.Theydotheirtasks.Eiindeplinescsarcinile.

InEnglishwesay:nenglezspunem:

Howareyou?Howdoyoudo?Cemaifaci?Cemaifacei?

I'mgladtomeetyou!Suntbucurossvntlnesc!Suntncntatsv

ntlnesc!

I'mgladtoseeyouagain!Suntbucurossvvddinnou!Whatisyourname?Cumtecheam?Whoareyou?

Cineeti?DoIknowyou?Tecunosc?

Idon'tremembermeetingyou.Numiamintescsteficunoscut.

Whereareyoufrom?Deundeeti?I'mfromRomania.SuntdinRomnia.IamaRomanian.Suntromn.And

you?Dartu?Howoldareyou?Cevrstai?I'mfiftyyearsold.Am50deani.

InEnglishwegreetpeople:nenglezsalutmoamenii:

Hi!Salut!Hello!Bun!Goodmorning!Bundimineaa!Goodafternoon!Bunziua!Goodevening!Bunseara!

Beforeweleavewesay:naintedeaplecaspunem:

Goodbye!Larevedere!Goodnight!Noaptebun!Seeyousoon!Pe

curnd!Solong!Adio!Farewell!Cubine!Bye!Pa!Haveaniceday!Sai(avei)ozibun!

Weexpressourgratitude:Neexprimmrecunotina:

Thankyou.Mulumesc.Iamgratefultoyou.Vsuntrecunosctor.Youarewelcome.Cuplcere.

Weexpressourregret:Neexprimmprereaderu:

Iamsorry.mipareru.Excuseme.Scuzaim!Ididn'twanttodoit.Nuamvrutsfacasta.Iregretit.Regret.

Modulul2:Utilizareacalculatorului

1. Utilizareacalculatoruluiiprelucrareainformaiei

Apariia idezvoltarea calculatoarelor electronice a reprezentato adevrat revoluie n societateauman,

avndcaprincipalconsecintranziiadelasocietateaindustriallasocietateainformaional.

calculatorul a devenit o component normal a activitii noastre zilnice, iar tehnologia comunicaiilor i

posibilitileoferitede internetauprodus transformri n ntreaga societate,ptrunznd n toateaspectele

vieiieconomice,socialeiculturale.societateainformaionalasecoluluixxiaducenprimplancomunicarea

lanivelglobaliaccesulrapidlainformaiastocatoriundenlume.

Accesullainformaieprinintermediulinternetuluii,maiales,abilitateadeaanalizaomarecantitatededate

cuajutorulcalculatorului,constituieavantajefrprecedentcare,dacsuntpuseladispoziiaunuinumrct

mai mare de indivizi, instituii, ageni economici sau administraii, determin creterea productivitii,

progresulsocietiiicretereacalitiivieii,ngeneral.

Prezentareageneralacomponentelorcalculatorului

Un PC (Personal Computer), produs dupa standardele IBM are n exterior vizibile douamodule: towerul si

monitorul.Sedeosebescapoiperifericcelecaresunttastaura,mouseul,boxe,joystick,modemextern.

Towerullarndulsauaredreptrolatinetoatecomponentelentrunloc,aleferidepraf,socurietc.Este

pursisimpluocutiecarelaexteriorprezintaoseriedebutoaneceindeplinescfunctiidebaza:pornire/oprire,

resetare si eventual buton pentru schimbarea frecventei ceasului intern . Ultimele doua butoane nu sunt

ntlnite latoatecarcasele, lacarcaseleATXbutonulderesetnumaiesteprezent nunelecazuri,restartarea

revenindnsarcinasitemuluideoperaresiaBiosului;nschimb,butonuldeschimbareafrecventeiadisparut

completdepecarcaselenoi,rolulsaufiindactivncazulprocesoarelordinfamiliai286,i386,i486.Avearolul

deanjumatatifrecventadetactaprocesoruluisaudimpotrivadeaomari;astfelfrecventaputeafisetatala

66sau33Mhzetc.

naintede a ncepeprezentareadetaliata subliniez capentrubuna functionare aunui calculatornu este

responsabila o singura componenta ; fiecare componenta participa activ sau pasiv la realizarea unei

functionalitatisatisfacatoare.

PROCESORULComponenta ce are rolulde adirija celelaltedispozitive,de a mparti sarcini fiecareia,de a coordona si

deexecutieparalela, laprocesorul80486 sa

dezvoltat mai mult paralelismul executiei prin expandarea unitatilor de decodificare a instructiunii si de

verificaexecutiasarcinilorprimit.Uncalculatornupoatefunctionafaraprocesor.Deloc.Procesoareleauavut

evolutie rapida de la 8088,8086...80486, productia fiind asigurata n principal de firma Intel, printre primii

producatori de procesoare destinate utilizatorilor privati. Alte firme producatoare sunt AMD, Cyrix, ITD.

Procesoarele produse de AMD si Cyrix sunt mai ieftine dect cele produse de Intel si au o arhitectura

compatibilacuceleprodusedeIntel,nsasedezvoltaseparat.

Procesorul i386a fostprimulprocessor carea inclus6 faze

re(U,V)potexecutadouainstructiunipeunimpulsdetact);memoriacachesadublat,

iIntel,maialescaprocesoareleintelPentium

ile

Xuluide laIntelcuunsetde instructiuninumite!3DNOW;trebuie

enteechivalente.

enta , Intela

executie ntrobandadeasmblare (pieline)cucincinivele ,astfelajungnduse la11 fazeparalele . nplus ,

procesorul 486 are un cache intern de date si instructiuni de nivel L1 de 8Ko pentru a mari procentul

instructiunilorcepotfiexecutatelavitezadeoinstructiunepeimpulsdetact.Laacestprocessorafostpentru

prima data integrata unitatea de calcul n virgula flotanta (coprocesorul) n acelasi cip cu CPUul.

Amda lansat naceeasiperioadaprocesorul486DX5 cu frecventepna la133 , farapreamult success.

Surprinzator,dupa486nuaurmat586,dectpentruCyrixsiAMD.Inteladecissaschimbeformatulnumelui

trecndlaPentium.

ProcesorulPentiumaadaugatoadouabandadeasamblarepentruaobtineperformantesuperioare(cele

douabenzideasmbla

existnduncachede8Kopentrucodsiunulsimilarpentrudate.Pentrumbunatatireaexecutieiramificatiilor

dinprogramesaimplementatconceptuldepredictieasalturilor,introducnduseuntabelpentrumemorarea

adreselorcelemaiprobabilelacaresefacsalturile.Registreleprincipaleauramaspe32debiti,caileinterne

fiindpe128sau256debiti,magistraladedateexterna64biti.ProcesorulPentiumareintegratuncontroller

dentreruperiavansat(APIC)folositnsistemelemultiprocessor.

Amdalansatntroperioadaintermediaraprocesorul586,apoiK5.dupa586pentruCyrixurmnd6x86.

AmdsiCyrixauramasmultavrementruncondeumbraallu

(lansatelafrecventede75Mhz)saudezvoltatrapid,delafrecventade166Mhzfiindadaugateinstructiun

MMX (un set de 57 noi instructiuni, patru tipuri noi de date si un nou dst de registrii pentru a accelera

performantele aplicatiilor multimedia si de comunicatii ; MMX se bazeaza pe o arhitectura SIMD (Single

Instruction,MultipleData),permitndimbunatatireaperformanteloraplicatiilorcefolosescalgoritmidecalcul

intensivi asupra unor mari siruri de date simple (procesoare de imagini 2D/3D) . Dupa Pentium urmeaza

PentiumProcareareoarhitecturasuperscalarape treicaipoateexecuta trei instructiuni ntrun impulsde

tactavnduncacheL2de256KbstrnslegatdeCPUprintromagistraladedicatape64debiti.Procesoarele

PentiumsiPentiumProaufostdezvoltatepnalafrecventede233Mhz,urmatorulpasfiindPentiumII(este

unPentiumProcuMMX)siPentiumIII.

RevenindlaAMD,alansatprocesorulAmdK6ceaveanplus32kbcachelevel1fatadeK5.Urmatorulpasa

fostAMDK62,careadatoreplicaMM

amintitcasiprocesoareleK6aunglobatinstructiuniMMXfrecventamaximaatinsafiindde500Mhz.AMDK6

3nglobeaza256kblevel1cacheceeaceaaduceunspordevitezasubstantial.

Cyrixaramasnurma,unui6x86la200MhzcorespunznduiunPentiumla150Mhz,pecndlaAMDseria

K6K62afostextremdereusita,depasindpealocuriprocesoareleIntellafrecv

Fiecareprocessordinseriax86estecompatibilfiziccuplacadebaza,astfelprocesoareleseintroducntrun

socludepeplacadebaza ,ceareunnumarstandarddepini (321) .Pentruadescurajaconcur

schimbatmoduldeconectareaprocesoarelorPentiumIIIII,conectarealamainboardfacnduseprintrunnou

tipdesocluSecSlot1;Intelnuadatdreptdeproductie(licenta)aacestuisoclufirmelorAMDsiCyrix.Ca

replica , AMD a conceput procesorul AMD K7 , ce concureaza direct Pentium II prin frecvente de pana la

900Mhzsicachelevel2512Ko,pentruunnoutipdesocluSlotA.

rispentr386),caracteristic intalnit rar la

raoptiuneadedualprocessor.Astfelnsistemele

Succesul pe piata al procesoarelor Intel a fost datorat faptului ca fiecare nou procesor ngloba functiile

precedentului (astfelunPentium IIestecapabildeexecutacod sc

nceput(1980).ProcesoareleSparc,Alpha,Dec,Riscsuntextremdescumpe,incompatilecucodulx86,ele

fiind n proiectate pentru aplicatii paralele , volummare de calcul, sistememultiprocessor. Firma SPARC a

lansatdecurndprocesorulpe64bitiUltraSparcla1,5Ghz.

Trebuieamintitcauncalculatorpoateaveaunulsaumaimulteprocesoare.Placiledebazanormalepermit

prezentaunuisingurprocessor,nsasuntproducatoriceofe

produsedeDigital,HPsepotntlnintre28procesoare.Problemaestecanumaianumitesistemedeoperare

stiu sa foloseasca multiprocesarea (Linux, SunOs, Unix, WindowsNT). Astfel n Windows 9x prezenta unui

processorsuplimentarnuvainfluentacunimicperformantasistemului.Sistemelemultiprocessorsuntfolosite

n servere sau n statii de lucru cu flux mare de date (CAD, GIS). Un alt motiv de a folosi un sistem

multiprocessor este securitatea oferita. Astfel n cazul unei defectiuni produse la unul din procesoare

conducereavafiluatadecelalalt.

MEMORIA

In config

sp

uratiaunui sistemde calcul ntalnimdouamari tipuridememorii RAM siROM.Memoriaeste

aliuldelucruprimaraloricaruicalculator.LucrndntandemcuCPU(procesorul)areroluldeastocadateli

ele memorate pot fi gasite aproape

are celula este

32biti,fizicmoduleleprezentnd72sau30

tSDRAMurile,fiindsicelemainoi,oferindtimpideaccesmici(8ns).

mprospatare

deaprocesainformatiicepotfiprocesateimediatsinmoddirectdecatreprocessorsaualtedispozitiveale

sistemului.MemoriaestedeasemenealegaturadintresoftwaresiCPU.

DinpunctdevedereinternmemoriaRAMestearanjatantromatricedeceluledememorie,fiecarecelula

fiind folosita pentru stocarea unui bit de date (0 sau 1 logic). Dat

instantaneu(timpdeordinulzecilordens)prinindicarearnduluisicoloaneilaintersectiacaroraseaflacelula

respectiva.Sedeosebescdouatipuridememorie:SRAM(StaticRam)siDRAM(DynamicRam).

TehnologiaDRAMesteceamaintlnitansistemeleactuale,trebuindsafiereimprospatatadesutedeori/

secunda pentru a retinedatele stocate n celulele dememorie (de aici vine si numele); fiec

conceputacaunmiccondensatorcarestocheazasarcinaelectrica.

Esteprezentasubdouatipuridemodule:SIMMurilesiDIMMurile.SIMMulafostdezvoltatcuscopuldea

fiosolutieusoarapentruupgradeuri.Magistraladedateestepe

depini.DIMMulafostfolositntilasistemeleMacIntoschdarafostadoptatpePCuridatoritamagistraleipe

64debiti,avnd128pini.

TipuriledememorieDRAMsunt:FPM (FastPageMode),EDO (ExtendedDataOut),SDRAM (Synchronous

DRAM).Celemairapidesun

TehnologiaSRAMfolosestetotunsistemmatricialderetinerealdatelor,darestedecinciorimairapida,de

doua orimai scumpa si de doua orimai voluminoasa dectmemoria SRM.Nu necesita o re

constanta, elementul central al unei celule fiind un circuit basculant bistabil. SRAM este folosit pentru

memoriilecachedatoritavitezeimari.

PLACADEBAZA

Placadebaz(englez:motherboard)esteocomponenthardwaredeobiceicomplexpecaresuntmontate

atecelelaltecomponentehardwarealeunuiPCto saualtaparatelectronic.

eidispozitiveelectronice.

Placadebaz conine conexiunile electricepentru comunicarea cu celelalte componente ale sistemului. Pe

placadebazseconecteaza,unitateacentraldeprelucrareialtesubsistem

Un exemplu tipic de computer desktop are microprocesor, memorie RAM i alte componente eseniale

conectate la placa de baz. Pot fi ataate i alte componente, cum ar fi dispozitive externe de stocare,

controlere pentru placa video, placa de sunet i alte dispozitive periferice, dei calculatoarelemoderne au

integratetoateacesteperiferice.

O component importantaplciidebazeste suportulpentrumicroprocesor chipsetul, careare rolulde

interfa ntre microprocesor i magistrala de date ntre diferitele componente externe. Acest chipset

determin,ntromsur,caracteristicileicapacitileplciidebaz.

Plciledebazmoderneinclud,celpuin:

o priz (socket) sau sloturi pentru microprocesor n care se pot instala unul sau mai multecaremicroprocesorulestelipitdirectlaplacadebaz.microprocesoare.Existicazurin

sloturi n care se instaleazmemoria sistemului (deobicei, n formdemoduleDIMM care conincipuridememorieDRAM)

un chipset, care constituie magistrala care face legtura ntre microprocesor, memoria RAM iperiferice

unchipsetpentrumemorianonvolatil (deobicei,memoriaFlashpeplciledebazamoderne)careconinesistemuldeFirmwaresauBIOSul

pentrumagistraladedatesusinutdechipseturi)

de alimentare i o distribuie la

mplu,

utilizatepentru

uncte de montare ventilatoare pentru a disipa

excesuldecldur.

unceasintern,careproducesincronizareadiverselorcomponente sloturipentrucardurideextindere(interfa conectori de putere, care primesc energie electric de la sursa

microprocesor, chipseturi, memoria RAM i la cardurile de extindere, plci grafice (de exe

GeForce8iRadeonR600)carenecesitoputeremaimaredectpoateoferiplacadebazdecisunt

conectori suplimentari pentru a le ataa direct la sursa de alimentare. (Exist i uniti de disc

conectatelasursadealimentareprinintermediulunorconectorispeciali.)

PlacdebazOctekJaguarVdin1993.Aceastplacare6sloturiISAperiferice.

nplus,aproapetoateplciledebazincludprogrameiconectoripentruasprijinidispozitivele

intrare,cumarfidoiconectoriPSpentrumouseitastatur.

Avnd nvedereputereamaredecalculamicroprocesoarelordemareviteziacomponentelor,plcilede

baz moderne includ aproape ntotdeauna radiatoare i p

HardDiskul

Este un dispozitiv electronicmecanic pentru stocarea sau memorarea nevolatil (permanent) a datelor.

tilizatorulnormalnupoatesaunuarevoiesdespartdisculdecircuiteledecomandcorespunztoare,vezi

rat;mpreuneleformeazaanumitaunitatefix,unitatedediscfixsau,prescurtat,HDD.

tocareadatelorsefacepeosuprafamagneticdispuspeplatane

U

imagineaaltu

S rotundemetalicerigide(dure).ngeneral

discurileduresuntutilizatecasuportdestocareexternprincipalpentruservereicalculatoarepersonale,dari

pentruanumiteaparateelectronice (playere i recordereDVD,playereMP3).Dac la nceputuricapacitatea

unuidiscdurnudepea20megaoctei(MO)=20megabait(MB),astzi(2009)undiscdurobinuitde21/2

olipoatedepi1teraoctet(TO)=1terabait(TB).

ncepnddin2009 sistemuldeoperareWindows7al companieiMicrosoftapus ladispoziie iaanumite

discuridurevirtuale,nenglez"VirtualHardDisk"(VHD).Acesteasebazeazpefiierereale(depeundiscdur

real)demrimearbitrar,dardetipspecial,cuextensia.vhd.PentrualeaccesanWindowssefolosetemai

nti programul utilitar DiskPart, cu ajutorul cruia discul dur virtual trebuie "selectat" i apoi "ataat"

("montat").Abiadupaceastasepoate initializa iutilizaca icndar fiundiscdur real.Aceasta include i

posibilitateadea instala iunaltsistemdeoperarepeacelaidiscdur (real), identiccu,sauchiardiferitde

primul sistemdeoperare, sau chiar imaimulte sistemedeoperare,dac sedefinescVHDurimultiplepe

disculsaudiscuriledurerealeconectate.

Prin contrast, discurile aanumite "optice", ca de exemplu cele de tip CD,DVD i Bluray, folosesc pentru

memorareprocedeeoptice(nemagnetice),careasigurcapacitideordinulapnla50GB(gigabait)pedisc.

Uneorinssemaiutilizeazidischeteavndunsingurplatanmagneticflexibil,numitenenglezfloppydisc;

unitateadescriere/citirecorespunztoaresenumeteFloppyDiscDrive(FDD).Oastfeldedischetstocheaz

numaicelmult2,88MB.

Oalternativlafolosireadiscurilornmicarepentrumemorareadateloraudevenitmemoriilepurelectronice

de tip Solidstate drive (SSD), care neavnd piese nmicare suntmultmai rapide, dar imai scumpe. Ele

simuleaz caracteristicile discurilor dure, reacionnd identic la comenzi i utiliznd uneori chiar aceleai

interfee,nemodificate (semnaleelectrice,conectoare,cabluri,etc.).Unadin formelede implementaresunt

carduriledememoriedeex.detipCF,MD,MMC,SD,SDHC,microSDHC,SM,USBstickialtele.Capacitateade

memorareenorm (pn la64GBpebucat!) igradulavansatdeminiaturizare le fac foartepromitoare

pentruaparatelemodernedetipsmartphone(intelifon).a.Princomparaie,pentruntregulWindows7sunt

suficienidoarcirca15GB.

FloppyDiskul

Peplacadebazaexistasiuncontrollerdefloppydisk,carepoatefide3,5sau5,25,modelelemaivechinu

preamai sunt suportate.Astfel disketele sunt folosite cu unitatea floppy avnd capacitate neformatate de

2Mb,prin formatareMSDOS1,44Mb.Existaunitatidediskettecare suportadiskettedemaredensitatede

standard(Sony,Travan)sicarepotcitisidisketelede3,5;interfataesteseparatapentruacest

tipdeunitatidediskette.

100200Mb,ne

Sloturile

Maiexistapeplacadebazasloturilencaresepotintroduceplacideextensie(modemuri,placivideo,lacide

retea ,placidesunet ,etc).Sloturilepot fidiferentiate n functiedediferenteleconstructive :VLBUS , ISA ,

ISA ,PCI ,PCMCIA,AGP . InterfataVLBUSestedepasita , interfata ISAeste nca folosita cu success , fiind

majoritateaplacilordebazadegeneratienoua.PCIesteceamaifolositainterfata,oferindratede

ansfermari lapreturirezonabile nprezent .A fost introdusacu~5ani nurmaurmandstandarduluiEISA.

uplaciISA.

rturilepara suntdestin tariiimprimantelorsaualto ozitivecefunctioneazape

E

prezentape

tr

PCMICAestedestinatutilizatorilordecalculatoareportabile ,oferindconectivitaterapida,autoconfigurarea .

Aceste placi sunt extraordinar de mici (si de scumpe), fiind de marimea unei cartele telefonice, duble ca

grosime.

InterfataAGPesteultimulvenitpe ring ,celmainou,destinatplacilorgrafice, nsecolulacceleratieieste

destnatacceleratoarelorgraficedemarevitez,facandolegaturdirectantreprocessorsiplacagrafic,oferind

rate de transfer de pna la 3Gb/sec.

Toateacestetipuridesloturidifera ntreele ,existatotusisloturiPCI/ISAshared ncaresepot introduce

placiPCIsa

Porturileserialesuntdestinateconectarii nexterioradeviceurilorcaresuntcamputine:modem/mouse.

Versiunilenoiposedacachesiointerfatacegndestesinguradegrevndprocesorul(UART16550).

Po lele ateconec rdisp acesttip

deport(scannere,placideacizitie,etc).

Modemurile

e. Pot fide

nectari la viteze cuprinse ntre 600bps si 56700bms.Unele versiuni

fera si capabilitati fax si voice, vitezamaximadeprimire/trimitere aunui fax fiindde14400bps.Existaun

protocoalede corectie si compresiepentrumodemuri , ceau roluldeapastra integritatea

atelortransmise(V32/V42,K5Flex,etc).

Modemurile suntdispozitivedestinate conectarii intre calculatoare cu ajutorul liniei telefonic

doua tipuriconstructive: interne siexterne.Modemurile interne se instaleaza ntrun slotPCI sau ISAavnd

integrate portul serial propriu.Ofera co

o

numarmarede

d

PlcileVideo

Oplacvideo,adaptorvideosauplacgraficesteuncarddeexpansiuneacrui funcieestedeagenera

imagini cte unmonitor.Multe plci video au funcii adugate, precum redarea accelerat de scene 3D i

grafic 2D, adaptor TV tuner, decodareMPEG2/MPEG4 sau capacitatea de a utilizamaimultemonitoare

ultimonitor).Alteplcivideomodernesuntutilizatepentruscopurimaiexigente,precumjocurilePC(m .

otfiintegrateinplacadebazPlcilevideop laPCurilemaivechi.Acestcipgraficaredeobiceiocantitatemic

ememorie ipreiaopartedinmemoriaRAMd a sistemuluiprincipal, reducndastfelmemoriaRAM total

disponibil.Aceastasemainumetegraficintegratcareareunnivelsczutdeperformaniestenedorit

deceice idorescsrulezeaplicaii3D.Aproapetoateplciledebazpermitdezactivareagraficii integrate

prin intemediulBIOSului.Pentruacest lucruestenecesar caplacadebaz s fieprevzut cu suportAGP,

pentruataareauneiplcivideo.

Prima plac video IBM PC, care a fost lansat cu primul IBM PC, a fost dezvoltat de IBM n 1981.MDA

(MonochromeDisplayAdapter)puteafuncionadoar nmodultext,reprezantnd80decoloanei25de linii

(80x25) pe ecran. Avea omemorie de doar 4KB i o singur culoare. VGA a fost larg acceptat, permind

anumitor corporaii cum ar fiATI,Cirrus Logic i S3,de a lucra cuplaca video, mbuntaindui rezoluia i

numruldeculori.AstfelsadezvoltatSVGA(SuperVGA),careaajunsla2MBdememorievideoiorezoluie

de1024x768cu256deculori.

n1995primeleplcivideo2D/3Daufostlansate,dezvoltatedeMetrox,Creative,S3,ATIialtele.Acesteplci

videoauurmatSVGA,daraveauimplementatefuncii3D.n1997afostlansatcipulgraficVoodoo3dfx,carea

fostmultmaiputernicncomparaiecucelelalte,introducereaunorefecte3D,cumarficartografiereaPMI,Z

bufferingiantialiasinginpiaadeconsum.

Dupaceastplac,oseriedeplci3Daufost lansate,cumarfiVoodoo2,TNTiTNT2de laNVIDIA. Intela

dezvoltatAGP(AcceleratedGraphicsPort)carearezolvatproblemadintreprocesoriplacavideo.

teadememorieacrescutde la32MBcuGeFoce la128MBcu

Din1999pnin2002,NVIDIAdeineacontrolulpepiacufamiliaGeForce.nacestmomentmbuntirile

aufostefectuatelaalgoritmii3Dilaprocesorulgrafic,memoriaacrescut,deasemeneapentruaimbunti

ratadedate.

TehnologiaDDRa fost ncorporat,capacitaGeForce4.

Din2003ATIiNVIDIAaudominatpiaaplcilorvideoculiniileRadeoniGeForce,respectiv.

Plciledesunet

Oplacdesunet(deasemeneacunoscutcaoplacaudio)esteundispozitivhardwarecarefaciliteazintrarea

ideieireasemnaleloraudiodelauncomputerprinintermediulaplicaiilorspecializate.Placadesunetpoate

ftware pentru a

neraunsunet.Acestedispozitivebazatepesoftwaresuntmaibinecunoscutsubnumeledeinterfeeaudio.

plcilordesunetincludfurnizareadecomponenteaudiopentruaplicaiimultimedia,cum

r fi compoziiademuzic, editare video sauprezentri audio, educaie idivertisment (jocuri) iproiecie

fi i o interfa audio extern (folosit de alte echipamente electronice) care utilizeaz so

ge

Utilizriletipiceale

a

video.Majoritatea computerelorauplacade sunet ncorporat nplacadebaz, n timp cealtele (celedin

primelegeneraii)necesitplciaudioataatelaplacadebaz.

Plciledesunetconvertescsemnaleledigitalenregistratesaugeneratensemnaleformatanalogic.Semnalul

deieireesteconectatlaunamplificator,lactisaulaundispozitivstandardexternutilizndinterconectarea,

prin conectori TRS sau RCA.Unele plci audio avansate includmaimult deun chip pentru sunet pentru a

asiguraratededatemaimariifuncionalitimultiplesimultan(sintetizatoare)pentrugenerareantimpreal

demuziciefectesonore.

MONITORUL

Primele generatii demonitoare au fostde tip digital,primind de la calculator toata informatianecesara

afisarii sub forma de semnale TTL aparand apoimonitoarele analogice din ce n cemai constructive . Sa

iversificatoferta,perfectionndusetehnologiilecristalelorlichide,plasmasaaltele.

sumaraamonitoarelorarputeafifacutadupaunuldincriteriile:

a) dupaculoriledeafisare:

le:accepta semnalevideodigitale (TTL) sunt conformecu standardelemai

culori.

electronilorntub:

brire: ghidarea fluxurilor de electroni spre punctele de fosfor

rmatadinfibremetalicefine,

rte apropiate intreele.Calitatea acestormonitoare

d)

cutuburicatodiceconeventionale(CRT),suntcelemaiieftinesimaiperformante

sare cu ecran plat (FPDFlat Panel Display), LCD (cristale lichide) si PDP

tutilizatelalaptopuri,fiindnetinferioaremonitoarelorclasice.

Organizarea

FiiereiDocumente

d

Oclasificare

monitoaremonocrome(afiseazadoardouaculorinegrusialb/verde/galben);cuniveluridegripotafisaoseriedeintensitatintrealbsinegru;

monitoarelecolorb) duptipulsemnalelorvideo:

MonitoaredigitavechiIBMCGAsiEGA.Suntlimitatelaafisareaunuinumarfixdeculori.

Monitoareleanalogice:potafisaunnumarnelimitatdec) dupatipulgrileideghidarea

Cu masca de umcorespunzatoaredepeecranesterealizatadeomascametalicasubtireprevazutacuorificii

fine

Cugriladeapertura:nloculmastiideumbrireseaflaogrilafoverticale ,paralele ,bine intinse si foa

estesuperioara.

dupatipulconstructivalecranului:

Monitoaredepepiata.Prezintadiferitevariante, celemai ntlnite fiind shadowmaskCRT si tuburile

Trinitron,cugriladeapertura

Dispozitive de afi(PlasmaDisplayPanel).Sun

Ecranetactile adaugaposibilitateadeselectaresimanipularea informatieidepeecrancumna;dimensiunilemonitoarelorpotvariaintre14si21inch.

datelor

Toate

tipuride leconin,fiierelepotfiiele

emaimulte feluri: documente (text, eventual completat cu tabele, grafice, imagini, etc.), imagini, fiiere

entruomaibunaorganizare a fiierelorpedisc, acestea sunt structurate nmod asemntorunei arhive

numite"folder"(eng.folder)sau"director"(eng.directory).

stratntrunfoldersaudirector.Majoritateadiscuriloraunumeroasefoldere,toateacestea

subfoldere,iarfolder

lncaresuntpstratefolderprinte),iaracesteapotconinelarndulloraltesubfoldere,ajungndusela

principal,aflatnvrfulacesteipiramide,senumete"rdcina"(eng.rootfolder).

tilizatoriipotcrea,mutasautergefolderenfunciedenevoi.

organizareafiierelori

i): n

latorului, ns acestea pot fi stocate i pe

asaucopiaunfiiertrebuieexecutaicivapaiobligatorii.

Sestabiletecomandapecarevreisoaplici(Cut,Copy).

ie.

informaiilesuntpstrate(sau"salvate")ncalculatorsubformadefiiere.Fiierelepotconinediverse

date:text,imagini,sunete,videoetc.nfunciedetipuldedatepecare

d

audio,filmeetc.

P

tradiionale,ndosare

Foldere(directoare)

Oricefiierestep

putndconinefiiere.

Unfolderpoateconine(pelngfiiere)ialtefoldere(acesteasuntadeseadenumite

u

multenivele.Folderul

U

Majoritatea documentelor create nWindows suntpstrate n folderul "MyDocuments", respectiv n sub

folderealeacestuia.Buna

structurareafolderelorestefoarteimportantpentruceicarelucreazcumulte

documente.

Toateaceste fiiere i foldere suntpstratepedispozitivede stocare (nmajoritatea cazurilor "disc"ur

general, utilizatorul pstreaz fiierele pe "harddiskul" calcu

"dischete",CD,DVDetc.

Operaiicufoldereifiiere

Pentruamut

Segsetefolderulrdcin(sursa). Selocalizeazobiectulpecarevreislmuisauslcopiezi.Acestapoatefiunfiier,unfoldersauo

scurttursaumaimulte.

Seselecteaznoualoca SefinalizeazcucomandaPaste.

Mutarea

Dupceselectezifiierelesaufolderele,poiefectuamutareaacestoranmaimultemoduri,ianume:

peunitateadedisc sau n folderuldestinaie.

apsatitragiobiectulpestenouadestinaie.

Se ineapsat tastaShift i tragi fiierelesau foldereleEliberezibutonulmouseului

Seinebutonulstngalmouseului

Seinebutonuldreptalmouseuluiapsatitragiobiectulpestenouadestinaie.Cndeliberezibutonul

unmeniudincarealegiMoveHere.

ercare

ajutorul comenzii Move nu folosete memoria Clipboard. Mai exist o

moriaClipboard:

reaacestoranmaimultemoduri,ianume:

i tragi fiierele sau folderele pe unitatea de disc sau n folderul destinaie. Se

derelevorficopiatenloculindicat.

ruldestinaieefectunddubluclicpeacesta.SelecteziEdit,Paste.ii

utonuldreptalmouseuluiapsat i tragiobiectulpestenouadestinaie.Cndeliberezibutonulapareun

carealegiCopyHere.

i ca la

deplasezi

tulvafimutat.

apare

DinmeniuEditalegecomandaMovetoFolder....EfectulestedeschidereacaseteiBrowseForFoldioferposibilitateaidentificriidestinatiei.

Mutarea obiectelor selectate cu

posibilitatedemutareafiierelorianumecuajutorulcomenziiCut,carefoloseteme

Seselecteazfiierelesaufolderelecaretrebuiemutate.

SeselecteazEdit/Cut.

Sedeschidefolderuldestinaieefectunddubluclicpeacesta.

SefinalizeazcusecvenaEdit/Paste.

Copierea

Dupceselectezifiierelesaufolderele,poiefectuacopie

Se ine apsat tasta Ctrl

elibereazbutonulmouseuluiiapoitastaCtrl.Fiierelesaufol

SeselecteazEdit/Copy.Deschizifolde

b

meniudin

Pentru amuta sau copia un grup de foldere sau fiiere selectezi toimembrii grupului i procedez

mutareasaucopiereaunuisingurelement.

Observaie:Cndutilizezibutonuldinstngaalmouseuluipentruatrageunfiier,icoanapecareo

semodific pentru a reflecta aciunea ce va fi efectuat.Dac icoana are unmic semn plus, la eliberarea

butonuluimouseuluifiierulvaficopiat.Dacicoanaareomicsgeat,vaficreatoscurttur.ncazuln

careicoananusemodific,obiec

Arhivarea

Arhivareaeste folosit,deasemenea,pentruaeconomisi spaiupeharddisk nsunobiect,odatarhivat,

poatefiterspstrndusedoararhivaitransmispemailesteprimittotcaarhiv.Pentruaarhivaunobiect

estesuficientsexecuiclicdreaptapeacesta.AlegedinmeniulrapidCompresstoZIP+Options.

Sedeschideocasetdedialogcareipermitesstabiletilocaiaarhiveiinumeleacesteia.ncmpulAddto

rchivetrebuiesaparlocaiaarhiveiPentruaceastaapasbutonulBrowsedindreptacmpuluiiselecteaz

sbutonulOKpentruadenumiarhivancmpulFilename.

Editoareledetextsuntprogrameutilizatepentruredactareatextelor.

Utilizareaeditoarelordetextaducenumeroaseavantaje,cumarfi:

a

locaia.Apa

Editoaredetext

Urmrirea icorectareaerorilorse facemaiuor (uneleeditoarechiar identificaerorilegramaticaletografie)

Preluareasimplatextelornidinaltedocumente;documente;

t;

iere,numerotare)

folositenprezentsunt:

stadecalculatoarecareleagamilioanederetelemaimicidinntreagalume(inter=

rnetulesteomodalitatedecomunicareacalculatoarelor.

lculatoaresiechipamentedecalculconectatepentruapartajainformatiisiresurse.

des interconectate pentru a putea utiliza aceleasi fisiere si imprimante.

oatecalculatoarelelegatelaInternetpotschimbainformatiintreele.Estelafeldeusordecomunicatcuun

rtea lumiicasicuunuldinaceeasicamera. naintedeaputeaschimba informatii,

oua calculatoare de pe Internet trebuie sa se gaseasca reciproc si sa comunice ntrun limbaj accesibil

tantecentremilitarealeSUA.

legnd diferite universitati, pentru ca n 1990 reteaua sa fie deschisa pentru toata lumea, att pentru

Manipulareauoaratextului(scrierea,tergerea,mutareasaucopiereaunorpasajedetext)ncadrulaceluiaidocumentsauntremaimultedocumente

Modificareamoduluideprezentarealtextuluifralrescrie

saudeor

Creareaautomatdecataloageprinpreluareadedatedinalte Aliniereaiaezareanpaginsefacautomatdectreprogram; Inserareadeimagini,graficeitabele; Cutareainlocuireaautomataunorpasajedetex Modificareauoaraformatuluipaginii(dimensiuni,margini,spa

Principaleleeditoaredetext

MicrosoftOffice OpenOffice LotusSmartSuite CorelWordPerfectOffice

Utilizareainternetului

CeesteInternetul?

Internetulesteoreteava

ntre,net=retea).Inte

Oreteaesteungrupdeca

Calculatoarele dintrun birou, sunt

T

calculatordincealaltapa

d

amndoura.

Istoria Internetului este relativ recenta. Primul proiect de realizare a unei retele fiind fost lansat n 1960.

Proiectuleraunulmilitar:creareauneireteledecalculatoarentrecelemaiimpor

Centreletrebuiauinterconectatemultiplu,cancazulunuiatacnuclear,chiardacaopartealegaturilorsarfi

distrus, reteaua totusi ar fi fost capabila sa tina legatura ntre supercalculatoarele DoD (Department of

Defense).

Chiardacaprimele reteleauapartinutdomeniuluimilitar,ele sauextins ndomeniul cercetariiacademice,

diverselor organizatii si guverne, nimeni nu controleaza cu adevarat Internetul. Acesta este

esteposibil accesul; calculatoarelemai lente vor afisamai lentpaginile cumulte imagini,darnu

companiile comerciale ct si pentru persoanele care folosesc calculatoarele acasa. n ciuda numeroaselor

ncercari ale

compusdinmultereteleindividualedarnimeninulposedantotalitate.

LegaturalaInternet

Pentruaaveaacces laInternet,avetinevoiedeuncalculatorsio legatura laInternet.ngeneral,depeorice

calculator

pentrucadatelearvenimailentdepeInternet,cipentrucaprocesorulprelucreazamailentinformatiagrafica.

ngeneral, legatura la Internetseconcretizeazaprintrunmodemsio legaturatelefonicaobisnuita,devoce.

Acestaareavantajulcalegaturatelefonicaexistadejapreinstalata(pentrutelefon),dezavantajulfiindcatimpul

n care sunteti conectat la Internet se adauga facturii telefonice,operatorulde telefonie (ex.RomTeleCom)

taxndacesttimpcasioconvorbirelocalastandarddevoce,peminut.

Modemul(ModulatorDEModulator)esteundispozitivcepermitetransmitereainformatiilorntrecalculatoare

aflate ladistantemari, folosind fie reteauapublicade telefonie, fie linii speciale,prin conversia semnalului

digital(folositdecalculator)nsemnalanalogic(folositdetelefonie).

Legaturadintrecalculatoaresestabilestenumaidacafiecaredintreeleesteechipatcuunmodem.

OaltamodalitatepopularadeavaconectacalculatorullaInternetesteprinmodemdecablu(modemCATV).

AcestemodemuripermitaccesareaInternetuluiprinintermediulreteleideteleviziuneprincablu;putetiaccesa

Internetul n acelasi timp cu vizionarea emisiunilor TV, pe acelasi cablu. Avantajul major consta n viteza

crescutafatadeliniatelefonicasievitareancarcariiplateitelefonice.

a firma/organizatiaprin carecalculatorul

moreaza,sorteazasidistribuieinformatii

saladecurs,sauceldeacasasenumescclienti.

ii.Acesteserviciipot fi furnizarea

e care furnizeaza informatii stiintifice, presa,

unuiserverspecializat nfurnizareapresei.Peelpotfigasite

are,reviste,periodice,etc.Ziarelepot ficlasificate n functiederegiuneageografica ncareapar. ncadrul

t fiordonatedupadataaparitieiziarului.Revistelepot fisortate n functiede

tem leinformatiilorncadrulserverului

ExistasialtemodalitatideconectarelaInternetprinlinietelefonicanchiriata,prinradio,princablucoaxial,

fibraopticaetc.

ISP (InternetServiceProvider)este furnizoruldvs.de Internet,adic

dvs.SeconecteazalaInternet(cumarfiDNT,RDS,AstralTelecomsialtele).

Noi vom accesa Internetul prin intermediul calculatorului. Exista, n schimb, diferite dispozitive dedicate

accesariiInternetului,deexemplutelevizoarecarepotafisainformatiidepeInternetprinintermediulcablului

deteleviziunedelaoperatoruldecablu.

ExistadouatipuriprincipaledecalculatoarepeInternet.Celecareme

senumescgazdesauservere.Celecareauacceslaacesteinformatiisilefolosesc,asacumesteuncalculatorul

personaldintro

Un calculator server serveste un calculator client asa cum un vnzator serveste un client. Serverele sunt

calculatoarespeciale,care lasolicitareaclientuluiefectueazadiferiteservic

unorinformatiisi/sauefectuareaunoroperatii.

CumfunctioneazaInternetul?

ServereledepeInternetsunt(ngeneral)specializatepediverseservicii.

Existaserverecarestocheazamilioanedefisierepecarelepunladispozitiaclientilor.ngeneralacesteservere

sunt la rndul lor specializate pe domenii. Astfel exista server

documente si informatiioficiale, jocuri,publicitate,divertisment,programeTVetc.Pentruausura cautarea

informatiilor,acestedatesuntordonate,clasate,sortatendiversecataloage.Pentruantelegemaiusormodul

deorganizarea informatiilor,sa luamexemplul

zi

fiecareiregiuni, informatiilepo

aticarevisteinrevistedesport,cinema,politica,etc.Acesteorganizaria

depindexclusivdeorganizatiacaredetineserverul.

n schemademai sus (careeste fictiva,darutila), serverele sunt reprezentateprindreptunghiuri. Sepoate

vedeacaunserverpoatecontineinformatiepropriuzisacumesteserverulRomniaLiberasaupoatecontine

trimiteri la alte servere pe care se gaseste informatie din aceeasi categorie sau categorii asemanatoare.

Parcurgereamaimultorserverecuajutorul trimiterilorunuiservercatrealtserver nvedereaobtineriiunor

informatiipoartanumeledenavigarepeInternet.

ServereledinInternetsuntastfellegateuneledealtele.SepoatenavigapeInternetlunintregifaraatrecede

douaoriprinacelasipunct.Aceastanunseamnansacaserverelesuntnlantuitentrunlungsir,dimpotriva,

elesuntinterconectateprintromultitudinedelegaturi.DacaarputeafiprivitdeundevadinexteriorInternetul

alaratacamasa:

Fiecarecasutaaraveaninteriortotostructuradeacesttip.SepoateusortrageconcluziacaInternetulnueste

dect o imensa dezordine de calculatoare interconectate prin linii telefonice, cabluri coaxiale, fibre optice,

radiodigital,satelitisialtelegaturi.

naintedeaschimbainformatii,douacalculatoaredepeInternettrebuiesasegaseascareciprocsisacomunice

ntrunlimbajaccesibilamndoura.

Pentruaseputealocaliza,calculatoareledepeInternetauadreseunicenumiteadreseIP(InternetProtocol).

Aceste adrese iau forma unor numere. Retinerea acestor numere este greoaie, de aceea sa recurs si la o

denumire a calculatoarelor cunume (numededomenii)multmaiusorde retinutde catreoameni.Aceste

numesuntcaracteristiceserverelor.Toatenumeleserverelor respectaanumitecaracteristici.Vomexplica n

continuarepeunexemplufictivcumanumetrebuiecititunastfeldenume.

RomaniaLibera.ziare.presa.ro

oddetara(coincidecucoduldincirculatiarutiera)astfelitpentruItalia,fr

orgorganizatienonprofit

presa este numele domeniului general, ziare este numele unui subdomeniu al domeniului presa,

RomaniaLiberaesteunsubdomeniualsubdomeniuluiziare,iarroestecodultariincareestelocalizatserverul.

Celemaimultetariaupropriullorc

pentruFranta,etc.ExistaolistadecoduripentruorganizatiilegasitepeWeb,nafaracodurilordetara:

comorganizatiecomerciala

aunuibrowserdeInternet,carelocalizeazaserverulsidinacelmomentncepe

a,

ce se gasesc peWeb se numesc paginiWeb.O colectie de paginiWeb care

senumestesiteWeb.DinpunctdevederetehnicWebulestedoaro

iexactunmoddeacalatoriprinInternet.Daresteopartemare,deoarecemulte

facparte,strictvorbind,dinWeb,potfiaccesateprinintermediulacestuia.

b?

,calculatoarecarecomunicantreeleprintrunprotocolde

,

rdacadoritisaaflatimaimultedespreunsubiectanume,putetidaclicpeuncuvntcheieasociatsivise

subiectulrespectiv.Acesteasuntinformatiistructuratensistemhipertext.

incluse.Estecostisitor,nspecialdacatrebuiesasi

datibanipeenciclopediarespectiva.

govcorpguvernamental

eduinstitutiedenvatamnt

AcesteultimecodurisuntutilizatengeneraldeserveredinS.U.A.sauorganizatiiinternationale;desiexistasi

adrese care se termina nus, StateleUnite sipermit sa foloseasca codurilegenerice,dinmoment ceeiau

dezvoltatInternetul.

Oastfeldeadresaestefurnizat

navigareapeInternet.

OdataconectatlaInternet,calculatorulestecaunpaianjennmijloculuneipnzeuriase.Toatefirelepnzeii

potaduceinformatiidelaaltecalculatoare.

Web este pe departe celmai utilizat serviciu al Internetului. l vom discuta detaliatmai jos. Deocamdat

trebuie sa stiti ca informatiile

apartineuneipersoanesauorganizatii

parteaInternetului,sauma

aspectealeInternetuluicarenu

Exista sialte serviciioferitede serverelepe Internet transferde fisiere,postaelectronica, listedediscutii,

mesagerierapida,mesagerieSMS,chat(discutiintimpreal),telecomandaprinreteaacalculatoruluisialtele.

IntroducereWorldWideWeb

CeesteWorldWideWe

Cumammaispus,WorldWideWeb(ntraduceredirecta,Reteaglobala),WWW,sausimpluWeb,este,cum

sugereazasinumele,oreteaglobaladecalculatoare

reteanumitHTTP(HyperTextTransferProtocol).Nuvabateticapulcuprotocolulderetea, importantesteca

atuncicndauzitiHTTP,sastiticaaredeafacecuWebul.

Webulesteunsistemhipertext

Cetext?

ModuldeprezentareauneipaginiWebestesimilarunui fisierHelpdeWindows,unde,dacadaticlicpeun

cuvntcheieactiv,vaaparealtapaginadeHelp.SipeWeb,putetisacititiopaginacarecontinecuvintecheie

ia

afiseazaonouapagina,despre

Webulestedistribuit

Cui?

Daca aveti, sa zicem, o enciclopedie despre animale, n formatHelp pentruWindows, aceasta ocupamult

spatiupeharddisc.Maialesdacaaresiimaginisausunete

aginativa ca aceasta enciclopedie ar fi mpartita n capitole, si fiecare capitol sar tine pe alt calculator,

. Cnd dumneavoastra ati da clic pe un cuvnt cheie, de exemplu tigru,

cal dvs. ar sti pe care calculator din Internet se tine capitolul pentru litera T, ar copiaprin retea

,si

cndodisponibilapentrutoticeilalti.

We usordenavigat

sistemhipertext,adicapaginiledeWebcontineauexclusiv text, ncare

veti un supercalculator Cray ultimul racnet sau vreti sa va dati pe Internet cu Deep Blue (stiti dvs.,

batutpeGaryKasparov lasah)?Sauvaajungeconomiiledoarpentruun286?

Sau eti un MacIntosh? Nu conteaza! Orice pagina de Web se poate vizualiza si arata la fel (sau

ebulestedinamic

Un eWebestemultmaiusordeschimbatdectdacaarfipehrtie.Siemultmaiieftin!Nuaveti

Im

conectat la uriasa retea Internet

culatorul

capitolulrespectivsivi larafisapeecran. Iardacaatiaveaacces lamiideenciclopedii,despretoatetemele

imaginabile,dejaInternetularfimaivalorosdectpropriuldvs.calculatorsitoateprogrameleinstalatepeel.

Estevorbadeinformatie,maimultainformatiedectputeticitinmaimultevieti;informatiencarevaputeti

pierdeusor.Informatiaestedistribuitanretea,pemaimultecalculatoare,fiecaretinndomicapartedinea

fa

buleste

Navigat?

Cumammaispus,Webulesteomaredeinformatie,sivaputetipierdeusornavigndprinea.Lanceputuri,

WorldWideWebera ntradevarun

unelecuvintesaupropozitiierauactive(cnddadeaticlicpeele,navigatilaoaltapagina).CuevoluareaWeb

ului,auaparutsialtetipurideinformatiiimagini,sunete,animatii,chiarclipurivideo.Paginileaudevenitmult

maiatractive,maicolorate,sisuntmultmaiusordenavigat.Dacavaplaceo imaginesauunsubiect,sidaca

esteactiv,putetidausorclicpeel,siatisiajunspepaginacareelegatadeimagineasausubiectulrespectiv.Ati

navigatlapaginarespectiva.

Webulesteinterplatforma

Sicedaca?

A

supercalculatorul IBMcare la

poate av

aproximativ,marog)peoricaredintreacestea.Indiferentdacaavetimonitorcolorcuplasmasicubrizbrizuri,

cudiagonaladedoimetri, saueecranulalbnegrude15 centimetrialunui laptopamart,pagina sepoate

vizualiza,farasafienevoiesaseschimbecevapecalculatorulcaretinecapitolulcuT(cautamtigrul,vamai

amintiti?) Interplatforma nseamna caputetiaccesa informatiidepeWeb la feldebinedepeorice tipde

calculator cu orice sistem de operare si cu oricemonitor.Daca aveti un browser (cum ar fiNetscape sau

InternetExplorer),sisunteticonectatlaInternet,totulserezolvasiviataemaifrumoasa.

W

Adicaseschimbades?

documentp

nevoiedehrtie,cernealasialteminuniale tehnologiei tiparului.Sunteti responsabildepaginaWebaunei

firme careproduce rulmenti?Are adresawww.rulmenti.ro? Seful va rugat (...) sa schimbatipaginadespre

produsulMegaRulment,pentrucanlocdevariantacuzecebile,acumseproducecuunsprezecebile?(poate

ebulesteinteractiv

Prin stra va alegeti legaturile pe care browserul dumneavoastra sa le urmezeadica

neazaWebul?

aginile Web sunt continute n fisiere pe un calculator server. Un astfel de server este, de exemplu,

sperasavastricesfrsituldesaptamna).Nicioproblema!Trebuiedoarsaschimbatiosinguracifra ntrun

fisier pe serverul firmeicinci minutesi oricine va viziteaza pagina va citi informatiile corecte despre

MegaRulment.MiidepaginiWebsenascsimor n fiecareminut,sanumaivorbimdecelecarenumaise

modifica. Aceasta caracteristica dinamica a Webului face ca informatiile sa fie proaspete, n consecinta

valoroase.

W

Da?Cucine?

faptul ca dumneavoa

navigatiprinpaginipe care lealegetidvs.dinmultitudineapaginilorexistenteWebulapare n functiede

dorinteledvs.,vedetipaginilepecare ledoritidvs.Aceastaeste interactivitate ntredvs.siWeb.Radiouleste

putin interactiv,prinfaptulca influentaticedoritisaauziti launpostdoartelefonnd lapostsispunnduva

parerearealizatoruluiemisiunii.Nuintramndetalii...

Mai mult, puteti trimite informatie napoi la server, prin formulare electronice, puteti sa va jucati prin

intermediulprogramelorJava,sauputetisavaplimbatiprin lumivirtuale3D.Putetichiar interactionacualti

surferideWeb.

Cumfunctio

P

www.yahoo.com,sauwww.ccicj.ro.CalculatoarelecareacceseazapaginileWebsuntclienti.Defapt,peclienti

rule dedicatevizualizariipaginilorWeb,numitebrowsereWeb(celemaipopularefiindNetscape,azaprograme

InternetExplorer,si,mainou,Opera),siacestiaacceseazasiafiseazapaginaWebpecalculatorullocal.

Cumacceseazasiafiseazabrowserulopagina?

Browseruldepe client se conecteaza la server (deexempluwww.utcluj.ro), si,prinprotocolulHTTP, i

transmiteocereredetipadresadepagina,deexempluhttp://www.utcluj.ro/general/edu_ro.html.

wseruldefaptcitestefisierulprimitsilinterpreteaza,apoiafiseazapaginaWeb.Unfisier

TML (HyperTextMarkupLanguage)contine,de fapt,pe lnga textuldeafisat,si instructiunicaredescriu

respectiv,darsicumsaafisezeimaginilecarevorapareapepagina(imaginile

Da,deexemplu lynx.De ceexista?Pentru ca imaginile sunt fisiere voluminoase, sipeo conexiune lenta la

Internet (vezi linie telefonicade la leleMariedinsat)arduraovesniciepnabrowserul learaducesi lear

Serverulciteste fisierul (sau fisierele)aferentdepediscsi ltrimiteclientuluiprinprotocolulHTTP,prin

retea.

Clientulbro

H

browseruluicumsaafisezetextul

suntcontinutenfisiereseparate),saualteelementemultimedia.InstructiunilesuntnlimbajulHTML.

Existasibrowserenmodtext?

Existaasaceva?

fisa;pedealtaparte,daca lucrati launterminalUnix,conectat launserver localpecaremai lucreazazece

erabia reusestesa transmita la fiecare terminal textuldepe

ales,cinencaseazabanii?

afel,fiecareserverareadministratorul lui,carearegrija(sauartrebui)ca informatiiledepepaginiledepe

ul sanumoara (adicasaajunga n starea ncare sanumaipoata raspunda

clie mari,mai ales n cazul comertului electronic ( ecommerce), prin Internet, timpul ct

a

oamenisi totinavigheazapeWeb,saraculserv

pagina,daramitesiimaginilesaualtespecialitatimultimedia(maialescafiecareterminalvreaaltceva).

CuiapartineWebul?Cineladministreaza?Cinefacestandardele?

Mai

Internetulnueraasadeinteresantpentruceicarenueraudindomeniulmilitar,academicsaucercetare,pna

cndWorldWideWebaaparut laCERN (CentrulEuropeande FizicaNucleara,Elvetia). SistemulWWW sa

raspndit rapid pe Internet. n momentul de fata, sunt attea servere de Web independente, nct ar fi

imposibilsaapartinacuivaanume.

L

server sa fieproaspete si server

ntilor). La firme

serverulestemortpoatensemnaogroazadebanipierduti.

Standardele,teoretic,lefaceorganizatianonprofitWWWConsortiumsau,maiscurt,W3C(www.w3.org).Ei

discutasiperfectioneazastandardenoi,oferaprogramepentruserveresiclienti,documentatieetc.Teoretic,

pentrucabaniivorbesc.Ceidoiproducatoridebrowsererivale,NetscapesiMicrosoft(careproduceInternet

Explorer) implementeaza nbrowserele lor standardeleW3C,dar inventeaza si ei standardepe carenumai

rowserelelorlesuporta,silbuimacesccompletpesaraculdesignerdeWeb,carenumaistiecumsipentru

e ca sa foloseasca toate facilitatile unui

bro rowsernupotvedeatoateacestefacilitati.

t.Darcumpoateefectivunsimpluutilizator,dela

b

care browser sa construiasca pagina, pentru ca daca o construiest

wser,clientiicucelalalttipdeb

Ctdesprebani,edestuldecomplicat.ncaseazasiISPurilepentruconexiunealaInternetpecareoofera,dar

siutilizatorii,pentrucalefaceafacereamaiprosperasiviatamaifrumoasa.Ammaispusasta?

Concret:navigarea

nsfrsit!

Browsere

AmvazutpnaacumcumsunttinuteinformatiilepeInterne

calculatorulsauinstalatacasa,saobtinainformatiiledorite?

Pentru a naviga n aceasta mare dezordonata de calculatoare exista programe specializate numite si

navigatoare saubrowsere.Celemaipopulare suntNetscapeNavigator, InternetExplorer siOpera.Noivom

lucracu InternetExplorer,dar functiiledebaza sunt similare si lacelelaltebrowsere.Cumexistamaimulte

editoaredetext,createdemaimultefirme,asaexistasimaimultebrowsere.Unaspectimportantestecacei

doigiganti,InternetExplorersiNetscape,suntbrowseregratuite.

unbrowsernu

ermiteeditarea(modificarea)documentului,cidoarvizualizarealui.

Un browser este un program ca toate celelalte; dar, spre diferenta deWord, de exemplu, un browser nu

ncarcadocumentuldepecalculatorulpropriu,cidepe Internet,prin legatura la Internet.Si,

p

Exercitiu:pornitibrowserul InternetExplorer. nchidetil;pornitiacumNetscape,apoi nchidetil sipeacesta.

Webul este formatdinmilioanededocumentenumitepaginiWeb .Acestepagini sunt stocate ndiferite

calculatoaredin toata lumea.O colectiedepaginiWeb careapartineuneiorganizatii sauuneipersoane se

unul saumaimulte siteuriWeb se

numestegazdasauserver.Browseruldepeclientnufacealtcevadectsadeschidadocumentuldoritdepe

server,nlocsaldeschidadepepropriulcalculator.

AdresedeWeb

Cumputem accesaun siteWeb? ToatepaginiledinWeb au cteo adresanumitaURL (UniformResource

Locator).

Vomprezentapeunexempluprincipalelepartialeuneiadrese:

PornitidinnouInternetExplorer.

numeste siteWeb.Un calculator care contine (stocheaza,memoreaza)

Desigur,dvs.nu trebuiesastiti toatacalea (drumul)spre fisieruldepeunserveranume,estedestulsastiti

http://www.protv.ro, de exemplu, nu http://www.protv.ro/concurs/cinestie.htm, pentru ca sigur exista pe

paginaprincipalaolegaturasprepaginacuconcursuri.Desprelegaturi,maitrziu.

Dinmomentcemajoritateaserverelor lucreazacuadresedetiphttp, nbrowserelemainoiputetisaomiteti

http://delanceputuladresei,lasnddoar"www....",deexempluwww.protv.ro.

UnaspectinteresantaladreselordeWebestecamajoritatea(nutoate)ncepcu"http://www".Bazndusepe

acestlucru,"navigatorii"experimentati(nraiti?),sichiarsireclamelevorbescde"Microsoft.com","IBM.com"si

alteadrese.Observatimodulprescurtat ncaresuntexprimateacesteadrese,daratentie: nbrowser,adresa

trebuiesa fiescrisacomplet,maiputinparteahttp://,darchiarsiaceasta trebuiescrisa,dacabrowserulnu

reusestesadecidatipuladresei.

Adreselecareseterminacu".com",dela"commercial",semainumescsiadrese"dotcom".

InternetExplorer

DupalansareabrowseruluiInternetExplorer,peecransevadeschideofereastradeformaceleiprezentatemai

jos.

Se poate observa ca fereastra browserului contine elemente comune majoritatii ferestrelor Windows. Sa

observammaiatentbandadeoptiunisimeniuri.

Dimensiunileferestreipotfiajustatefiecubutoaneledeminimizare,maximizare,dimensionare,fiecuajutorul

mouseuluiprindrag'n'drop.

Se observa existenta unei casute Address (adresa). n aceasta casuta se va introduce adresa paginii ce se

doresteafiaccesata,apoiseapasapetastaEnter.

Exercitiu:accesatipaginaUniversitatiiTehniceClujNapoca,laadresahttp://www.utcluj.ro

Browserulmemoreazaultimeleadreseceaufostaccesate(pentruausurarevenirealaacestea).Printrunclic

pesageatamicadelacapatulcutieideadresasevadeschideolistaaultimeloradreseaccesate.

Exercitiu:ncarcatipaginahttp://www.protv.ro,apoihttp://www.turism.ro.Apoi,farasascrietidinnouadresa,

selectatidinlistaultimeloradresevizitate,adresasiteuluiProTV.

PorninddelaopaginaWeb,folosindconexiunile,nendepartamdincencemaimultdepunctuldepornire.

Browserulmemoreazadrumulparcurssipermitentoarcerealapaginileanterioare.Revenireasefacepascu

pas.PentruaefectuaontoarcerecuopaginanurmasevafolosibutonulBACK(napoi).Acestasegasesten

parteadesusaferestreideasupracutieidetextcecontineadresapaginii.

Dacasedoresterevenireacumaimultepagini nurma,atuncidin listaatasatabutonuluiBACKsevorselecta

paginileconsecutive(primafiindceacurenta)nainteacarorasedoresterevenirea.

Similar cubutonulBACKexistabutonulFORWARD (maideparte, sau nainte) ce realizeaza salturi n sens

invers.Adica:presupunemcaamstrabatutporninddelaopaginainitialaundrumpnalaopaginadestinatie,

dupa care am revenit (folosind BACK) la una din paginile intermediare ale drumului.De la aceasta pagina

interioara putem sa ne deplasam spre pagina initiala folosind BACK si spre pagina destinatie folosind

FORWARD.

DeplasarilerealizatedeFORWARDsunttotdeplasaripaginacupagina,darexistasiolistaapaginilorsprecare

sepoatefacesaltdirect(similarculistadelaBACK).

ButonulFORWARDsegasestetotncadrulbenziideoptiunisimeniuri,alipitbutonuluiBACK.

Dinmomentulncaresanscrisoadresancasutadeadrese(sausaactionatbutonulBACKsauFORWARD)si

pna cnd acea pagina devine vizibila pe ecranul calculatorului se scurge un interval de timp, necesar

operatiuniidencarcareapaginii.Nuintratinpanicadacapaginiledoritenusuntafisateinstantaneu!ncele

maimultecazuri,dacaoperatiuneanudecurgenormalveti fianuntatprintrunmesajdeeroare.Utilizatorul

este npermanenta informatasuprastadiului ncareseaflaexecutiaoperatiei lansate. nparteastngajosa

ferestreibrowserului,estemarcatnpermanentactlasutadinpaginaafostncarcata.Lafinalulncarcarii,n

acelasilocvafiscrisDone(terminat)sauDocumentDone(documentterminat).

Dacalansatisprencarcareopagina,iarapoi,dindiferitemotive(sencarcapreancet,vatirazgndit,atigresit

pagina,etc.)doritisantrerupetiprocesuldencarcare,atuncifolositibutonulSTOP.ButonulSTOPestesituat

imediatdupabutonulFORWARD.

Pentruarencarcaaceeasipagina,seutilizeazabutonulREFRESH(remprospatare).Seutilizeazanmomentuln

careopaginanusancarcatcorectsauoridecteoriutilizatoruldorestereafisareapaginiiprinrencarcarea

ei.ButonulseaflaalipitdebutonulSTOP.

Hipertext,legaturi,conexiuni

PaginileWebamspuscasuntdocumente.NutrebuientelescaacestepaginisuntidenticecufisiereleWord(s

aspussidespreacesteacasuntdocumente).Dacanupentrualtceva,atuncipentrusimplulmotivalusurarii

comunicariinusarfiintrodusonouanotiune,aceeadepaginaWeb.Oaltadefinitie,dejaamintita,arfiaceea

capaginileWebsuntdocumentehipertextinterconectate.

Hipertextnseamnaomultimedetextindependente,darnfiecaretext,existareferirilaaltetexte.

Conexiunile (legaturi, linkuri) sunt elemente grafice (desene, text) ce permit prin actionarea lor salturi n

cadrultextului,sauchiarlaaltetexte.Pentruusurinta,elepotfiprivitecabutoanedeformespeciale.Peecran,

conexiunile apar reprezentate n diferite variante: de la mici desene sugestive pentru actiunea pe care o

realizeaza, la textnormal care nmomentul n caremouseul l traverseaza, fie si schimba culoarea, fie si

modificaforma,canfigurademaijos,deexemplu:nstnga,legaturaEducatiaesteinactiva,iarndreapta

esteactiva.

Oconexiuneeste,defapt,olegaturaspreoaltapaginaWeb.

Exercitiu: ncarcati pagina http://www.utcluj.ro; treceti cu cursorul peste textul Educatia de pe pagina.

Observaticumseschimbacursoruldinsageta nmnacndestedeasupraunei legaturi.Daticlicpeaceasta

legatura,Educatia.

Cursornormal.

Cursordeasuprauneilegaturi.

Nutoateimaginiledepeopaginasuntlegaturi,cumnutoatetexteledepeopaginasuntlegaturi.Celmaisigur

moddeaafladacaoimaginesauuntextanumeesteolegatura,estesaobservatiformacursoruluidemouse,

cndtrecepeste imaginea/textulrespectiv. nmomentul ncarecursorultraverseazareprezentareagraficaa

uneilegaturi,formaacestuiasemodifica:

Conexiunilepot saaparaca simplu fragmentde textdiferit colorat fatade restul textului.Spreexempluun

cuvntdintrofraza,subliniatsaunu,cucaractere ngrosatesaunu.Darsepoate ntmplacatexteleactive

(cele care sunt legaturi) sanu se deosebeasca prinnimic de cele inactive. ncercati sa treceti peste ele cu

cursorul,casaclarificatisituatia.

ntextuldemaisus,cuvinteleelectronicssisoftwaresuntactive,adicasuntlegaturi.

Imaginea din stnga ofera un alt fel de legaturi, reprezentate prin imagini, care seamana cu

butoane, organizate ntro bara de butoane.Majoritatea paginilorWeb au o astfel de bara

(structuratasicolorataaltfel,desigur),caresenumestebaradenavigare.Aceastabaraapare,

deobicei,petoatepaginiledepesite,sipermitenavigarearapidapepaginilelocaledorite,fara

afinevoiesacautatilegaturilesprepaginisausadatitottimpulBACKsauFORWARD.

Pentruadeclansaactiuneaasociataconexiuniisevapozitionamouseulpereprezentareagrafica

aconexiunii(textsauimagine)apoisedacliccumouseul.

PaginileWebsuntdecidocumentececontin text, imaginisiconexiuni.Sepoatepornide lao

paginaWebsiprinintermediulconexiunilorsaseparcurgamiidealtepaginiWebfaraatraversadedouaori

aceeasipagina.

Pot exista si paginiWeb care sa nu includa conexiuni. Rolul conexiunilor este acela de a usuramunca de

accesareainformatiilorpeWeb.Cumativazutmaisus,depepaginaprincipala,saudeintrarealUniversitatii

TehniceClujNapoca,ati intratpeoaltapagina,anumepaginaceprezintadetaliidespreeducatia laaceasta

institutie.Defapt,iatispusbrowseruluisancarcealtapagina:

http://www.utcluj.ro/general/edu_ro.html

Deundestiebrowserul?Stie,pentrucacelcareacreatpaginaprincipala,nafaradetextulvizibil(Educatia),n

sursapaginiideWebapuslngatextulcupricinasiadresapaginiicaretrebuiencarcatalaactivarealegaturii

(cliccumouse).

Salvareapaginii

Cumammaispus,browserulncarcapaginadepeInternet,nudepecalculatorulpropriu.Cnddvs.accesatio

altapagina,pagina anterioara se stergedinmemoria calculatorului.Dacadoriti sapastratio copie locala a

paginii,pecalculatorulpropriu, trebuie so salvati.Nimicmai simplu! nmeniulFilealbrowserului, selectati

SavesauSaveAs....

Browserelemainoi stiu sa salvezepagina cu text si imagini, celemaivechinumai textul.Astadin cauza ca

paginiledeWebcontintextulsiimaginilenfisiereseparatepeserver.

Lasalvareapaginii,selectatiWebpage,complete,Webpage,fullsauWebpagewithimages,sasesalvezesi

imaginile.

Browserulsalveazapaginafaraimagini,iarimaginileasociatelepunentrundirector.

Exercitiu:ncarcatipaginaProTV,sisalvatio.

Salvareauneiimagini

Dacadoritisasalvatioimagineanumedepeopagina,nuestenevoiesasalvatitoatapagina.Datidreptaclic

pe imaginearespectiva,siselectatiSavepictureAs...sauSave imageas...dinmeniulcontextualcareapare.

Programulvavantrebaundesasalvezefisierulimagine.

Exercitiu: ncarcatipaginahttp://www.desktopcollector.com/.Observati listadecategorii n stnga.Selectati

categoriaFlowers.Apareolistadeimaginimici(thumbnails).Daticlicpeimagineacarevaplace.Cndapare

imagineamaimare(cuPreviewncoltuldreaptajos),daticlicpe800x600sau1024x768,adicarezolutia

carevatrebuie(nfunctiederezolutiagraficancarelucrati;putetiaflaacestlucrudinControlPanel>Display

>Settings).

Cndsaterminatdencarcatimaginea(variantamare,finala),salvatiolocal,cumamdiscutatmaisus.

Observatie:dacaDesktopCollectorse ncarca lent,opriti ncarcareasiaccesatihttp://www.imagini.ro;salvati

imaginideacolo.

ncarcareauneipaginisalvatelocal

Dacadoritisavizualizatiopaginacareatisalvatolocal,trebuiesaaccesatimeniulFile>Openalbrowserului.

ndialogulcareapare,putetiscrieexplicitcaleasprefisier,sausafolositibutonulBrowsecasaselectatifisierul

HTMsauHTMLcecontinedatelepaginiisalvate.Imaginileasociatevorfincarcateautomat.

Modulul3:Igienaisecuritateamuncii

Boliprofesionale

Boalaprofesionalesteafeciuneacare seproducecaurmareaexercitriiuneimeserii sauauneiprofesii,

cauzatdeageninocivifizici,chimicisaubiologicicaracteristiciloculuidemunc,precumidesuprasolicitarea

diferitelororganesausistemealeorganismului,nprocesuldemunc.Pentrucaoafeciunesfiedeclaratboalprofesionaltrebuiesndeplineasctreicondiii:

- Sdecurgdinexercitareauneiprofesiisaumeserii;

- Sfieprovocatdefactorinocivifizici,chimicisaubiologicicaracteristiciloculuidemunc;

- Afeciuneaprovocatsfiedelungdurat.

Clasificareabolilorprofesionale

Bolileprofesionalesepotclasificadupmaimultecriterii:

9 Duptimpuldeexpunerelaaciuneafactorilornocivi:o Bolicronice:dozerelativmici,cuaciunendelungat;o Boliacute:dozemari,careacioneaznscurttimp.

9 Dupmoduldeaciuneafactoruluinocivasupraorganismului:o Bolicuaciunegeneral,careafecteaztotorganismul;o Bolicuaciunelocal,careafecteazoparteaorganismului,unaparat,unorgan.

9 Dupnaturafactoruluinocivcareleagenerat:

FactorinocivisauderiscModuldeaciuneafactorilor

nociviBoliprofesionale

Temperaturaicureniideaer Variaiidetemperaturiprezena

curenilordeaer

Crampecalorice,occaloric,

hipotermie,degerturi

Ventilaiaiumiditateaaerului Deficienedeventilaieicreterea

umidiitiiaerului

Pneumonie

Zgomotulivibraiile Prezenazgomotuluiputernici

continuu;vibraiiexercitateasupra

ntreguluiorganism

Hipoacuzieisurditate,sindrom

osteomusculoarticular,sindrom

digestiv,artroze,fracturiosoase

Praful,vaporii,substaneletoxice Prezenaconstantaacestor

substanteiexpunerea

organismuluilaaciunealor

Intoxicaii,conjunctivite,

pneumonie,rinite,laringite,astm

bronic,bronit,dermatit

Poziialucrtoruluilaloculde

munc

Poziiivicioasealelucrtoruluila

loculdemunc(staticprelungit,

micrirepetitive)

Deformrialecoloaneivertebrale,

discopatii,varice,tromboflebite

Iluminatuliculorilemediuluidin

zonadelucru

Iluminatnecorespunztoriculori

cuefectiritant

Nevrozeislbireavederii

Minimizareariscurilordeaccidentareidembolnvireprofesional

Definitie:

Minimizareariscurilordeaccidentaresi imbolnavireprofesionalaseobtineprinaplicareade

masurideprotectieamuncii

Masurideprotectieamunciisintmodalitatitehnice,organizatorice,igienicosanitareetc.de

realizare a securitatii omului in procesul de munca prin eliminarea sau evitarea ori

diminuareaactiuniifactorilorderiscasupraorganismuluiuman.

Masuriledeprevenireaaparitieiriscurilorsuntmasurideprotectieamunciiprinacaroraplicareseeliminafactoriideriscdeaccidentaresiimbolnavireprofesionaladinsistemuldemuncasaufactoriide

substratcauzal.

Masuriledeprotectie impotriva riscurilordeaccidentaresi imbolnavireprofesionalasuntmasurideprotectieamunciiprinacaroraplicareseevitasausediminueazaactiuneafactorilorderiscprezenti

insistemuldemuncaasupraorganismuluiexecutantului.

Masuriledeprotectieamuncii: Masuriorganizatorice:vizeazaexecutantulsisarcinademunca

Masuritehnice:referitoarelamijloaceledeproductiesimediuldemunca

Masuridepreveniretehnice Masurideprotectietehnice

Masurideprotectiecolectiva Masurideprotectieindividuala

Reguligeneraledeigienlaloculdemunc

Igienamunciiurmrete mbuntirea condiiilordemunc imsuride nlturarea tuturor factorilor care

contribuielaproducereaaccidentelorimbolnvirilorprofesionale.

Modalitilederealizareamsurilorce trebuie luate n toatesituaiile legatedemunc,cuscopulprotejrii

vieiiisntiiangajailorsunturmtoarele:

asigurareanpermanenaventilaieicorespunztoareiailuminriiuniforme,suficientelaloculdemunc;

prezentarealavizitamedicallaangajareilaexamenulmedicalperiodic; nsuireairespectareanormelordesecuritatenmunc;

utilizareaintegralaechipamentuluiindividualdeprotecieamuncii; interzicereaconsumuluidebuturialcoolice; nsuireainstruciunilordeprimajutorncazdeaccidentdemunc; respectareanormelordeigienpersonal; ntreinereacurenieiiigieneilaloculdemunc; folosirearaionalatimpuluideodihn; evitareaprezeneilalucrunstaredeobosealsaunstaredesntatecarepoatepunenpericol

sntateaaltorpersoane;

pstrareacurenieinsecii,pescrileingrupurilesanitarecomune; containerelepentrugunoiideeurivorfiamplasatenzonecorespunztoareigolitesuficientde

despentruaevitaumplereaexcesiv;

aparatura, uneltele i sculele folosite n timpul lucrului vor fi curate, verificate i depozitatecorespunztor.

SelectareasiangajareapersonaluluiRezultatuluneiactivitatidetriere,alegeresiretinere,fundamentalape

anumite criterii, apersoanelor considerate celemai inmasura sa satisfaca cerintele executariiunui anumit

procesdemunca

Examenulmedical Examenulmedicallaangajaresiinperioadadeadaptare Examenulmedicalperiodic

Examenulpsihologic Identificarea si evaluarea exigentelor activitatii in raport cu care urmeaza sa se aprecieze

performantapotentialaasubiectului

Evaluareaperformanteipotentialeasubiectului Analizasievaluareacerinteloractivitatii

Exigentefatadevarstasisex Exigentefizice Pregatireanecesaraprofesiei Exigentemanuale Exigentesenzoriale(vizuale,auditive,tactile,olfactive,gustative,etc..) Exigentereferitoarelaprocesuldecomunicare Exigentereferitoarelainteligenta Exigentefatadepersonalitate

Exigentetemperamentale Exigentesociale Exigenteprivitoarelaeficienta Exigentedenaturaetica

Exigenteprivitoarelainteres

Evaluareacapacitatilorindividuale(psihodiagnoza) Examenulpsihologictrebuiesaaibalabazaoseriedeprincipiigenerale:

Principiulobiectivitatii Principiulfidelitatii Principiulgradatiei Principiulrelevantei Principiulgenetic Principiulcomplementaritatii Principiulvaliditatii

Observatia Ofera o imagine sintetica, integrala asupra omului, completant rezultatele cantitative ale

testelor,cucelecalitative

Chestionarele Deinterese Detemperamentsipersonalitate Psihopatologie Deatitudini

Interviul Seobtintreicategoriideinformatii

Datebiografice si felul cuma reactionat subiectul laevenimentele importantedintrecut

Observareadirectaaanumitortrasaturiindividuale Atitudineafatadeactivitateaprofesionalasifatadevarstaingeneral

OrganizareaErgonomicaasistemelordemunca

Organizareasistemelordemunca,trebuiesafierationalasisaserealizezepebazastudiuluimunciisiaprincipiilorergonomice

Loculdemuncaesteconsideratazonastrictdelimitatainspatiu,inzestratacumijloacedemuncasiobiecte ale muncii necesare, organizata in vederea realizarii unei operatii, lucrari sau pentru

indeplinirea unei functii, de catre un executant cu pregatirea si indemanarea necesare, in conditii

tehnice,organizatoricesideprotectieamunciiprecizate

Rationalizareacirculatieiobiectelormuncii Amplasareaoptimaalocurilordemunca Rationalizareaactivitatiiexecutantului

Principiifundamentale Principiulgravitatiei

Principiulgruparii Principiulloculuistabilit Principiulsecuritatiimuncii Principiulsimetriei,simultaneitatiisicontinuitatiimiscarilorefectuate Principiulsuccesiuniilogice

Organizareaergonomicaaloculuidemunca Respectareadimensiunilorantropometriceladimensiunareasiamplasarealaloculdemunca Evitareapozitiilornenaturalealecorpuluisaupreainclinate Evitareainclinarilorlateralealetrunchiuluisicapului Evitareamentineriinstaresuspendatafrontalasaulateralaabratului