suport 6 cartilaginos

7/25/2019 Suport 6 Cartilaginos

http://slidepdf.com/reader/full/suport-6-cartilaginos 1/10

Tesuturile conjunctive cu rol de sustinere(scheletice): tesutul cartilaginos, tesutu

osos

Asemanari si deosebiri: sunt alcatuite din celule si matrice extracelulara (fbre si substanta

undamentala), la tesutul osos se adauga si componenta minerala a matricei (cristale de

hidroxiapatita). Dpdv al originii, celulele au originea in celulele meenchimale atat la nivelul

osului cat si cartilajului, insa tesutul osos se deolta din tesut meenchimal bine vasculariat,

tesutul osos find vasculariat in timp ce tesutul cartilaginos se devolta din onele slab

vasculariate ale tesutului osos, find avascular. !elulele cartilajului: condrobalste (celule tinere),

condrocite (celule adulte). !elulele osului: osteoblaste (celule tinere), osteocite (celule adulte),

dar si alte tipuri de celule printre care si osteoclaste (remodelare). "steoblastele nu se divid in

timp ce condroblastele se divid. !elulele cartilajului sunt situate in niste camarute ale matricei

numite lacune, la os numai osteocitele sunt situate in lacune.

Tesutul cartilaginos

Generalitati

− #emirigid, semidur

− Apare in #$ de viata intrauterine (dierentierea celulelor meenchimale)

− %ormat din celule, fbre si substante undamentale

− %ara nervi, vase limatice si vase sanguine

− &ste un tesut avascular (celulele trebuie sa se hraneasca prin diuiune, si primesc

elementele nutritive si oxigenul de la vasele din vecinatate care la unele cartilaje se

gasesc in pericondru sau la nivelul cartilajelor articulare din lichidul sinovial).

− 'ol: suport pentru tesuturi moi, devoltare crestere oase

Clasifcare

− Dpdv al histogeneei la embrion exista un schelet cartilaginos, care incepe sa se osifce, si

atunci, anumite one vor deveni tesut osos si de aceea avem tesut cartilaginos

embrionar si tesut cartilaginos permanent (pe care il gasim la adult).− Dpdv al calcifcarii, in mod normal matricea nu este calcifcata, dar in osifcarea

encondrala si in anumite one articulare unde cartilajul se aseaa pe os acolo este o ona

unde matricea este mai calcifcata si de aceea avem cartilaj calcifcat si cartilaj

necalcifcat.

− Dpdv al localiarii, daca ace sau nu parte din structura scheletului avem cartilaj

scheletic (ex: cartilajele costale) si cartilaj nescheletic (ex: inelele traheale).

− Dpdv histologic, in unctie de tipul de fbre si de raportul intre celule si matrice avem

tesut cartilaginos hialin, tesut cartilaginos elastic si tesut cartilaginos fbros.

Histogeneza cartilajului

− n tesut meenchimal avem celulele meenchimale cu prelungiri si acestea in anumite

one slab vasculariate incep sa se dierentiee in niste celule numite precondrocite, care

vor evolua in sensul de tesut cartilaginos, incep sa se divida si sa sintetiee

componentele matricei, in acest ca putem sa le denumi condroblaste (condrocite

dierentiate), aceste celule se divid de cateva ori, in acelasi timp sintetieaa si

componentele matricei si se ormeaa in unctie de tipul de cartilaj grupuri mai mici sau

mai mari de celule numite grupuri iogene, care pana sa incetee diviiunile continua sa

sintetiee matrice. *a perieria viitorului cartilaj, in ona perierica a acestuia tesutul

meenchimal se condenseaa si va da nastere pericondrului (membrana conjunctivo+

vasculara).



− !elule meenchimale precondrocite (centre de condrifcare) condrobale (centre de

dierentiere) condrocite(condrocite hipertrofce)

Structura generala a tesutului conjunctiv

− !elule: condroblaste si condrocite, toate celulele sunt localiate in lacune - condroplaste

− atricea extracelulara (in jurul celulelor iolate sau grupurilor de celule exista matrice

teritoriala, iar in rest matricea interteritoriala).

− !ondron - unitatea morounctionala (unitatea structurala, unctionala si metabolica) a

cartilajului, termen mai putin olosit, repreinta un grup iogen de celule impreuna cu

matricea teritoriala din jur.− *a perieria cartilajului se a/a pericondrul, preent in cartilajele hialine (cu exceptia

cartilajului hialin articular), cartilajele elastic. !artilajul fbros nu are pericondru.

− Asemanarea cu sch0aiterul, ca sa ne acem o idee despre cum ar arata cartilajul. *a

supraata o cojita pericondru. n interior structura cu camarute mai mici, mai mari,

iolate sau nu. *a cascaval aceste camarute sunt goale, la cartilaj in mod normal toate

aceste camarute sunt pline cu celule, matricea are o consistenta semidura (mai dura decat

a altor tesuturi si a celulelor), cand sectionam acest tesut, se spala in timpul prepararii,

celulele dispar si pe lama apar lacune goale desi in vivo toate lacunele sunt pline.

Celulele cartilajului

− "cupa intreaga lacuna

− !elule tinere: condroblaste, alungite, au axul lung paralel cu supraata cartilajului, iolate

sau in grupuri mai mici, intre ele matricea, la perieria cartilajului (iolate la perieria

cartilajului), la ": nucleu eucromatic (1+2 nucleoli) si citoplasma baofla, la &: '&', A3,

mitocondrii bine devoltate si pot aparea incluiuni lipidice (oera citoplasmei un aspect

spumos) si granule de glicogen, prelungiri scurte citoplasmatice, numeroase orientate in

ona in care celula secreta activ componentele matricei extracelulare, aceste celule au

rolul de a sintetia toate componentele matricei, dar si un actor care inhiba ormarea de

vase sanguine (actor angio+inhibitor, de aceea este vasculare), in ca de racturi, cele



mici se pot repara, cele mari nu se mai pot repara si atunci o parte din cartilaj se

transorma in tesut fbros (cicatrice fbroasa) si in aceasta ona nu vor mai f nici celule,

prin urmare nici actorii care inhiba ormarea de vase sanguine, prin urmare in aceasta

ona vor aparea vase sanguine care pot duce la calcifcarea onei si chiar la aparitia

tesutului osos in ona respectiva, condroblastele se divid in unctie de tipul de cartilaj de

un anume numar de ori, urmeaa o serie de cicluri de diviiuni, dupa fecare diviiune

celulele sintetieaa si componetele matricei, deci matricea se mareste si la un moment

dat aceste celule nu se vor mai divide, activitatea de sintea inceteaa si se transorma in

condrocite.

− !elule adulte: condrocite, rotunjite (unghiulare), in grupuri mai mari, mai spre centrul

cartilajului, (grupate+in prounime), mai mari decat condroblastele, ": in general nucleu

rotund, citoplasma acidofla, &: mai putine organite, incluiuni de glicogen si lipidice bine

repreentate, apare o oarecare activitate de sintea, niste prelungiri, in matrice in jurul

celulelei exista o ona care este mai electronoclara, si o ona mai electronodensa cu

aspect fbrilar, se pot gasi celule binucleate, dupa o anumita durata de viata intra in

apoptoa si mor, lacunele devin goale, lacunele se deasambleaa, grupurile de celule

situate perieric pot inlocui spatiul ramas eliberat, condrocitele nu se divid, imbatranesc si

dispar.

Cartilajul hialin (tesutul cartilaginos hialin)

− &ste cel mai raspandit

− &ste cel mai putin reistent

− *a embrion ormeaa scheletul (axial si al membrelor), care apoi incepe sa se osifce

− *a adult ormeaa cartilajul articular (supraata articulara a unor oase), one de osifcare

encondrala (cartilajul de crestere al oaselor lungi), nas, laringe, trahee, bronhiile mari,

capetele ventrale ale coastelor (cartilajele costale)

− acroscopic are un aspect sticlos, translucid, este putin mai lucios, de culoare gri+

albastruie, relativ rigid

−Pericondrul este localiat la perieria cartilajului, il innconjoara complet, are rol nutritiv,rol condrogenic, rol de protectie, contine vase sanguine, limatice si nervi, asigura

cresterea cartilajului (prin apoitie, prin ormarea de noi condroblaste se va depune in

perioada de crestere strat peste strat de cartilaj nou si matrice noua, crestere in grosime,

este ormat dintr+un strat extern, si un strat intern. 4ona externa este predominant

fbrilara (numit si strat fbrilar), bogat in ascicule groase de fbre de colagen de tip care

sunt toate paralele intre ele si paralele cu supraata cartilajului, gasim mai putin nuclei

mai alungiti de fbroblasti. 4ona interna are de asemenea fbre de colagen cu aceeasi

dispoitie, dar are mai multe celule, aceste celule au capacitatea sa se dierentiee in

condroblaste, (acest strat se numeste si strat condrogenic), mai multi nuclei ata de stratul

extern. Dinspre perierie avem pericondru cu cele doua straturi, dierenta din cele douastraturi se ace dupa numarul de nuclei, find mai multi in stratul intern. n pericondru deja

incep sa apara condroblaste in lacune. ncep sa se divida, sa ormee grupuri mai mari, cu

matricea teritoriala in jurul lor si in gradul grupului si matricea interteritoriala in aara. 5e

masura ce grupurile devin mai mari matricea teritoriala devine mai mare.

− Celulele sunt localiate in lacune (condroplaste). #unt caracteristice grupurile iogene

mai mari de celule (2+6 celule pe grup), iar aceste grupuri mai mari sunt dispuse mai spre

centru. "rientarea lor in cadrul grupului poate sa fe radiara, in acest ca vorbim de

grupuri iogene coronare (ex: cartilaj costal, inele traheale), sau axiala, in siruri si atunci

vorbim de grupuri iogene axiale (ex: cartilaj de crestere, cartilajul articular). Ambele



organiari le intalnim in cartilajele hialine, in unctie de ona predomina o anumita

dispoitie. n ": sunt general putin retractate in lacuna, si pot exista si lacune goale, se

observa incluiuni lipidice. n &: incluiuni lipidice, numeroase in celula si riboomi, in

perieria celulei in matrice exista doua one: o ona imediat deasupra plasmalemei -

invelisul matriceal pericelular, grosime de 1+7 micrometri, putine fbre de colagen, mai

mult proteoglicani (pasla), in jurul ei este o alta ona, un cosulet - inel lacunar, ormat din

fbrile fne de colagen de tip . &xista si celule binucleate. n general nucleii sunt rotuni.

!elulele pot lua diverse orme, mai angulare, in unctie de numarul de celule si de spatiul

ingust in care se gasesc.

− Matricea este ormata din fbre de colagen si substanta undamentala. *a " are aspect

omogen, in general este baofla dar poate sa apara pe unele lame si acidofla, find

metacromatica, apare intens colorata cu 5A#. %ibre de colagen de tip , sunt fne, si au

cam acelasi indice de reractie cu substanta undamentala, de aceea matricea apare ca o

structura colorata uniorm, nu putem evidentia fbrele de colagen. n jurul grupurilor

iogene, mai mici sau mai mari, sau chiar a celulelor iolate este matricea teritoriala,

baofla, baoflia este data de preenta unei cantitati mai mari de condroitin sulati,

incarcati negativ, fbrele de colagen sunt mai subtiri iar intre grupuri este matricea

interteritoriala, palid colorata, cu baoflie mai slaba datorita unei cantitati mai mici de

condroitin sulati si mai mari de fbre de colagen, devine mai palid colorata spre perieriacartilajului.

− Fibrele de colagen sunt fbrile de colagen de tip (spre deosebire de pericondru unde

sunt de tip ), care sunt mai subtiri, de 1$+8$ nm, cu o bandare transversala mai putin

evidenta ata de cele de tip si nu se asambleaa in ascicule groase precum cele de tip .

9andarea este mascata partial de proteoglicani, striatiile transversal find greu de

observant in &. #unt putine in matricea teritoriala. "rientarea in cartilaj se ace oarecum

in unctie de locatie, ormand o retea, intre grupurile iogene sunt fbre de colagen care

sunt dispuse oarecum in evantai printre grupuri, intre condroplaste, iar la perierie, spre



pericondru ormeaa arcuri tangentiale la pericondru, acest ansamblu determina oarecum

cresterea reistentei cartilajului.

− Substanta undamentala este amora, are ;+6;< apa (1;< la os) este ormata din

monomeri de proteoglicani (au o parte central proteica, in care se leaga covalent 3A3

condroitin sulatii si =eratan sulatii, are aspectul unei >perii de spalat sticle?) sau agregate

de proteoglicani, in care cam 1;; proteoglicani se combina cu un lant de acid hialuronic,

caracteristici sunt glicoaminoglicanii condroitin sulatii si =eratansulatii. &xista o

glicoproteina, condronectina, care mediaa atasarea celulelor de elementele matricei, atat

3A3 cat si de fbrele de colagen. &xista o interactiune intre toate aceste elemente, se

ormeaa oarecum ca o retea. Apa se va lega si delega de aceste molecule de 3A3, la el

si colorantii baici, de onele incarcate negativ. 5rin legarea si delegarea apei se

deplaseaa substantele, si prin diuiune de la pericondru, oxigenul si substantele nutritive

vor ajunge pana la celulele situate cel mai pround in cartilaj. Acest ansamblu de fbre,

substanta undamentala si celule are consistenta de gel semi/uid, care este sustinut de

pericondru, astel cartilajul devine un el de >saltea cu apa?, are si reistenta dar si un

anumit grad de /exibilitate. &ste un gel puternic hidratat, actionand ca absorbant de

socuri. &xista o compresie si decompresie alternanta asupra cartilajului, chiar si in caul

cartilajului din arborele respirator, in unctie de inspir si expir, determina deplasarea apei

din structura matricei si a deplasarii elementelor nutritive. atricea actioneaa ca obariera, previne patrunderea celulelor (limocitelor), bacteriile, diuia imunoglobunelor

(lucru important in transplantul de cartilaj deoarece acesta este ragil, si in caul

racturilor mai mari este nevoie de transplant de cartilaj de la un individ la altul,

neexistand imunoglobuline nu se produce rejectia).



− Nutritia se ace fe din vasele de pericondru, fe din lichidul sinovial. 5rin diuiune

elementele nutritive si oxigenul nu pot strabate o distanta prea mare, si atunci exista odistanta maxima care poate sa asigure viabilitatea celulelor, prin urmare exista o grosime

limita pe care se ace cresterea cartilajului astel incat toate celulele inclusiv cele mai

prounde sa primeasca elementele nutritive si oxigenul. *a nutritie ajuta si compresia si

decompresia alternanta asupra cartilajului. n cartilajele groase pot exista canale prin care

patrund vase sanguine care doar le strabat.

− Cresterea se ace pe de o parte prin depunerea de strat nou de matrice o data cu aparitia

condroblastelor la perierie, ca la copac (crestere apoitionala), pe de alta parte exista si o

crestere interna, din partea centrala, in grupurile iogene celulele se divid pana la un

moment dat dar si sintetieaa matrice din jur (crestere interstitiala), ca la coca pusa la

crescut

Regenerarea cartilajului este redusa. n ca de racturi mici (microracturi)

condroblastele si celulele din pericondru pot sa se multiplice, sa sintetiee matrice si sa

repare ona respective, ai sa se ormee o ona de cartilaj normal. n caul unor racturi

mai mari, mai ales daca exista si deplasari de ragmente, respectivele celule nu mai pot

ace ata, ona respectiva este invadata de vase de sange, va aparea o cicatrice fbroasa,

se poate calcifa, ona respectiva poate deveni tesut osos, iar unctia cartilajului este

compromisa. #e poate indrepta situatia prin transplant de cartilaj sau prin bioinginerie

medicala, cu celule stem meenchimale.

Cartilajul articular. n poa supraata articulara a unui os. *a supraata cartilaj, in

prounime os. &xista o ona cu lichid sinovaial. @u are pericondru. n ona vecina cu

tesutul osos, matricea are aspect mai acidofl, inspre os mai calcifcata. Are mai multestraturi. 5redomina grupurile axiale.



Cartilajul elastic (tesut cartilaginos elastic)

− *ocaliat in epiglota, pavilionul urechii, in laringe (cartilajul aritenoid), canal auditiv extern,

trompa lui &ustachio

− acroscopic are o culoare galbena, e opac, e /exibil si are o elasticitate crescuta.

Celulele sunt organiate in grupuri iogene mai mici (2+7 celulesectiunegrup), per totalmai multe celule pe unitatea de supraata decat la cartilajul hialin si spatiile dintre

grupurile iogene, matricea interteritoriala este mai redusa decat la cartilajul hialin

Pericondrul are aceleasi caracteristici cu cel de la cartilajul hialin, si este preent la toate

cartilajele elastice.

Matricea are fbrile de colagen de tip , caracteristice sunt fbrele de elastina, subtiri,

evident ramifcate, se pot grupa si in ascicule ceva mai groase si one cu aspect lamelar

*a " pt a il observa trebuie sa olosim o coloratie pt elastina (orceina) si supracoloratie

cu altceva. #e observa aspectul ramifcat al fbrelor de elastina si one in care ormeaa

ascicule mai groase, lacunele, nuclei, cam 2 celule pe grup. !uloare brun+roscat,



densitatea de elemente elastice este mai mare in special in partea central. Dierenta ata

de cartilajul hialin daca am colora doar cu hemalaun+eoina sunt numarul mai mic de

celule in grup si matricea interteritoriala mai mica, totusi il putem conunda cu un cartilaj

hialin mai tanar, in ormare in care nu s+au dierentiat grupurile si matricea interteritoriala,

de aceea este bine sa coloram si cu orceina.

*a & ona de supraata a celulei preinta prelungiri, elastina are un aspect amor,

oarecum neregulat, se observa si fbrile de colagen de tip

Cartilajul fbros (tesut cartilaginos fbros)

− &ste cel mai putin repreentat

−&ste cel mai reistent, oarte reistent, nu se deormeaa la presiuni mari

− Are caractere intermediare intre cartilajul hialin si tesutul conjunctiv dens ordonat, exista

one de intrepatrundere intre cartilajul hialin si tesutul conjunctiv dens ordonat (tendon)

− *ocaliat in simfa pubiana, discul interverbertebral (nu tot este ormat din fbrocartilaj),

articulatia temporo+mandibulara, menisc, in ona de atasare a unor tendoane la os

− @u are pericondru

− Celulele sunt tot condrocite in condroplaste, in numar mai mic, sunt dispuse fe iolat fe

in grupuri mici, sunt dispuse printre fbrele de colagen, aseate in siruri intre fbre

− Fibrele de colagen sunt de tip , find dispuse in ascicule groase, sunt predominante in

structura cartilajului, pe anumite portiuni sunt paralele intre ele, in unctie de planul de



sectiune s+ar putea sa aca un unghi cu fbrele paralele de deasupra (asemanator ca la

copac, aspect penat, schelet de peste)

− *a & o celula asemanatoare cu celelalte, inclusive cu acele prelungiri in ona in care

sintetieaa matricea. %asciculele de colagen sunt destul de groase

− Substanta undamentala este redusa

− l dierentiem de tesutul conjunctiv dens ordonat prin preenta lacunei

− Discul intervertebral are 2 parti: o parte central-nucleu pulpos, nu este cartilaj, sunt

grupuri de celule care sintetieaa substanta undamentala bogata in acid hialuronic,

aceasta ona are rolul de a absorbi socurile, de jur imprejurul lui este o ona - inel fbros,

care contine atat cartilaj fbros cat si tesut conjunctiv dens ordonat, , intarit de ligamentul

anterior. Acest ansamblu datorita nucleului pulpos, care este protejat de ona de cartilaj

din jur actioneaa ca o saltea cu apa, ca o perna astel incat preia din socurile exercitate

asupra coloanei vertebrale. n unctie de gradul de hidratare lungimea diera, hidratarea

diera in timpul ilei. Daca ne masuram dimineata si seara suntem cu un cm mai inalti

dimineata. " data cu inaintarea in varsta, eort, anumite miscari, cresterea in greutate, s+

ar putea sa se rupa ligamentul posterior (mai subtire, sustine discul intervertebral)si

nucleul posterior aluneca posterior,se exercita presiune asupra fbrelor nervoase, aparan

dureri intense. *a nivel lombo+sacral in general. Durerile pot trece prin gimnastica in unele

cauri, in alte cauri este necesara interventia chirurgicala. Aceasta situatie este denumitehernie de disc.

suport 6 cartilaginos

Documents