suport stivuitorist

Download SUPORT stivuitorist

Post on 09-Jul-2015

1.283 views

Category:

Documents

9 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

SC S.I.P. GRUP SRL

SUPORT DE CURS PENTRU STIVUITORISTI

1

SC S.I.P. GRUP SRLCap. A. Clasificarea stivuitoarelor, descrierea detaliata a tipurilor de stivuitoare. Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de fora electrica sau hidraulica) 1. Definiie. Clasificare. Crucioarele stivuitoare, denumite n continuare stivuitoare, sunt utilaje de transport i ridicat mrfuri, n general paletate. Conducerea crucioarelor stivuitoare se face de ctre deserveni stivuitoriti, autorizai ISCIR,conform prescripiilor tehnice in vigoare.1.1.

Dup modul n care se face deplasarea, stivuitoarele se clasifica n: - stivuitoare autopropulsante (autostivuitoare); - stivuitoare tractate sau mpinse.

1.2. Dup modul de acionare principal a roii motoare, autostivuitoarele se clasific n : - electrostivuitoare :1a care energia electrica necesara funcionarii motorului electric de curent continuu al acionarii principale(antrenare roata/roti motoare, servodirectie, pompa hidraulica) este furnizata de un acumulator rencrcabil; ex. FM 12-14(STILL - Germania), R14(LINDE - Germania); - motostivuitoare: energia electrica necesara funcionarii motorului electric de curent continuu al acionarii principale(antrenare roata/roti motoare; - servodirectie, pompa hidraulica) este furnizata de un generator de c.c. antrenat de un motor cu ardere intern; ex :R70-16/20(STILL-Germania), H12/16/18-350 (LINDE-Germania).1.3.

La rndul ei aceast categorie se mparte n : motostivuitoare pe benzina : combustibilul motorului fiind benzina; motostivuitoare pe motorina(Diesell) : combustibilul motorului fiind motorina; motostivuitoare pe gaz: combustibilul motorului fiind gazul metan.

Dup tipul constructiv,stivuitoarele se clasifica in : - stivuitoare cu contragreutate; - stivuitoare cu furci rectractabile; - stivuitoare cu furci laterale.

1.4. Dup locul de comanda ,stivuitoarele se clasifica in : - stivuitoare cu conductor purtat, pe scaun sau in picioare. - stivuitoare cu conductor pietonal, cu proap (timona); ex: EGV 1250/14/16(STILL - Germania), 372-L14-L16 (LINDE - Germania), acest tip mai purtnd denumirea i de transpalet stivuitor.1.5. Dup

direcia de deplasare, n raport cu poziia deserventului fa de sarcin (furci), autostivuitoarele se clasific n: - autostivuitoare care se deplaseaz cu sarcina n dreapta deserventului. - autostivuitoare care se deplaseaz cu sarcina n faa deserventului.

1.6. Dup felul catargelor,autostivuitoarele se clasifica in: - simplex ( cu catarg intr-o treapta). - duplex (cu catarg in doua trepte) - triplex (cu catarg in trei trepte) 1.7. Dup felul organului de prindere a sarcinii,stivuitoarele se clasifica in :2

SC S.I.P. GRUP SRL- stivuitoare cu furci - stivuitoare cu platforma - stivuitoare cu alte tipuri de prindere (bene, brae, crlige, etc.)2.

Descrierea detaliat a tipurilor de stivuitoare.

2.1

MOTOSTIVUITOARE Datorita faptului ca acionarea acestui tip de stivuitor se face cu motoare de combustie interna ,i confer acestuia o mare autonomie n deplasare. Motostivuitoarele sunt concepute a se deplasa att pe drumuri uzinale, special amenajate n acest scop ct si pe drumurile publice n caz de nevoie cu respectarea regulamentului de circulaie. Pantele si rampele admise pe drumurile pe care se deplaseaz sunt mai mari dect cele admise de regula la electrostivuitoare. Motostivuitoarele se executa n general cu contragreutate sau furci laterale si, datorita vitezelor mari de deplasare, au conductorul purtat pe scaun sau cabina de comanda, prevzute cu centura de sigurana Catargele motostivuitoarelor sunt de regula de tipul simplex, iar organul de prindere/purtare este constituit din furci. Se fabrica pentru o gama foarte larga de capacitate de la 0,6 - 40 t, nsa n mod curent intre 1 - 5 t. Din punct de vedere constructiv se produc urmtoarele motostivuitoare: - cu furca frontala si conductor purtat, eznd , care sunt cele mai uzuale; - cu furca frontala si conductor purtat in picioare , rar ntlnite; - cu furca frontala si conductor pieton; la acestea timona de direcie este echipata cu prghii de comanda care acioneaz asupra acceleraiei si ambreiajului. Cnd se ia mna de pe timona, sau aceasta este ridicata n poziie vertical, n mod automat se produce debreierea i frnarea stivuitorului; - cu furca laterala.Din prima categorie, putem enumera:

Motostivuitoare cu contragreutate Sunt cele mai rspndite motostivuitoare datorita caracteristicilor tehnice funcionale si dimensionale care permit o manevrare uoara si se preteaz la operaii de manipulare a sarcinilor, att n hale industriale i depozite nchise, ct si n aer liber, putnd circula pe drumuri care nu necesita o amenajare speciala. Motostivuitoarele cu contragreutate se compun din urmtoarele ansambluri tehnic constructive mai importante:2.2.1.

a) motorul de acionare, care poate fi cu benzina, gaz sau motorina(Diesel); b) asiul motorului, care este specific tipului constructiv i n general, se executa din profile laminate sau profile cheson sudate, avnd rolul de a susine toate elementele componente ale motostivuitorului; c) mecanismul de deplasare, este realizat fie pe principiul mecanismelor de deplasare ale autovehiculelor si se compune din ambreiaj, cutie de viteze cu doua-patru trepte de viteza, fie pe principiul ntlnit la electrostivuitoare unde motorul cu combustie interna antreneaz un generator de curent continuu care alimenteaz un motorul electric de antrenare, prin diferenial al roilor de rulare pe3

SC S.I.P. GRUP SRLpneuri sau anvelope pline. Rotile montate(libere) sunt amplasate n fata, iar rotile directoare(motoare) sunt amplasate in spate in dreptul contragreutii, fapt care determina o mai buna nscriere in curbe, chiar curbe cu raze mai mici, avnd in vedere ca rotirea nu este mpiedicata de mecanismul de ridicare. Direcia este realizata hidraulic cu servomotor, uurnd foarte mult modificarea poziiei roilor directoare si in starea de repaus a stivuitorului. Mecanismul de deplasare este prevzut cu doua frne, una de serviciu (de picior-urgenta) si una de sigurana (de mina-parcare); d) mecanismul de ridicare este cu acionare hidraulica si se compune din catargul care permite si o basculare n fata de cca. 1-3, n vederea aezrii la preluare a sarcinii si o basculare n spate cu cea. 3-12, pentru a putea asigura o buna stabilitate a sarcinii pe furci in timpul transportului. Catargul, care mai poate permite si o micare transversala sting/dreapta de civa [cm], poate sa fie netelescopic (executat dintr-un singur element fix) - la motoslivuitoarele simplex, sau telescopic (din unul fix si unul sau doua elemente mobile) - la cele duplex respectiv triplex. Pe crucior este montat suportul de furci sau traversa, iar cruciorul execut micarea de ridicare/coborre; la unele tipuri constructive, traversa de pe crucior execut si bascularea fata/spate pe catarg, precum i micarea transversal stnga/dreapta pe catarg, astfel nct bascularea este fcuta cu flambaj mai mic. Traversa de pe crucior, pe care sunt montate furcile, culiseaz n micarea de ridicare/coborire pe catarg, fiind deplasata prin intermediul unor lanuri articulate, acionate cu hidromotoare liniare (cilindrii hidraulici). Toate celelalte micri cinematice, respectiv basculare si micare transversala, indiferent de varianta constructiva (executa catargul sau traversa), sunt acionate prin intermediul unor mecanisme antrenate, de asemenea, cu cilindrii hidraulici. La unele tipuri constructive, traversa permite echiparea motostivuitorului si cu alte tipuri de organe de prindere/susinere, n afara furcilor care sunt organele de preluare/susinere uzuale; e) instalaia hidraulica este compusa dintr-o pompa volumetrica acionat direct de ctre motorul de combustie interna sau de cel electric de acionare principala (la tipurile mai moderne), fluidul de lucru(uleiul hidraulic) acionnd prin intermediul ventilelor de comanda (servovalve) asupra cilindrilor hidraulici cu ajutorul crora se executa micrile cinematice de ridicare/coborre, basculare fata/spate, respectiv micarea transversala sting/dreapta. In ventilul de comanda se monteaz si un ventil de siguran, care acioneaz n cazul creterii presiunii fluidului de lucru peste limitele admise (de exemplu la depirea sarcinii de ridicare cu peste 20 %). In instalaia hidraulica se monteaz si un dispozitiv de limitare a vitezei de coborre a sarcinii, n cazul spargerii conductelor sau furtunelor de alimentare. Instalaia hidraulica mai conine distribuitoare hidraulice, precum si un filtru la sorb n bazinul cu fluid de lucru, care trebuie periodic curat sau nlocuit; f) instalaia electrica a motostivuitorului este alimentata de la o baterie de acumulatoare si un generator de curent cu releu de reglare. Instalaia electrica cuprinde n schema urmtoarele elemente principale: motor electric pentru pornirea motorului cu combustie interna, circuitul pentru iluminare si semnalizare conform reglementarilor pentru circulaia pe drumurile publice, un dispozitiv de semnalizare/avertizare acustica si vizuala(girofar), sigurane electrice;4

SC S.I.P. GRUP SRLg) contragreutatea, poate fi formata dintr-un bloc de fonta turnata, sau un cadru poligonal, care asigura stabilitatea la rsturnare a motostivuitorului, mai ales in timpul transportului cu sarcina; h) postul de conducere al motostivuitorului poate fi realizat ca o cabina de comanda nchisa echipata, dup caz, cu instalaie de nclzire, sau un loc de comanda, prevazut cu protecie care asigure securitatea manevrantului mpotriva cderii sarcinilor de pe furci,de la nlime. Postul conducere trebuie sa asigure o uoara manevrare a stivuitorului ,o buna vizibilitate pentru manevrant si persoanele expuse; sa corespunda din punct de vedere ergonomie exploatarea motostivuitorului. Postul de conducere trebuie s dispun de toate organele de comand necesare. Organele de comand trebuie s fie : vizibile, uor de identificat i, cnd este necesar, s fie marcate corespunztor; dispuse astfel nct s